Integrarea In Circuitul Turistic a Castelului Degenfeld din Comuna Hodod, Judetul Satu Mare

CAPITOLUL 4

PROPUNERE DE AMENAJARE

4.1.OBIECTIVELE LUCRĂRII

Un prim motiv pentru abordarea studiului grădinilor istorice l-a constituit caracterul lor efemer: fie ele declarate drept monumente istorice, sau nu, multe sunt doar o amintire. Un al doilea motiv, la fel de prezent ca și primul, a fost dat de măsura extrem de redusă în care istoriografia română se referă la fostele amenajări peisagere aferente fie cadrului rezidențial fie cadrului public, amenajări care au avut de suferit în ultimele decenii, uneori prin distrugeri intenționate, alteori prin ignoranță, indiferență sau lipsa mijloacelor de a le menține.

Caracterul de monument este confirmat prin înscrierea lor pe Lista Monumentelor Istorice (2004, respectiv 2010). Monumentul de artă peisageră vizează două categorii distincte: grădinile istorice, acelea care păstrează fizic sau/și documentar valori stilistice sau/și memoriale, precum și cele care sunt aferente unor monumente, ansambluri sau situri istorice; și siturile naturale istorice, teritorii neconstruite sau neînsemnat construite, unde s-au desfășurat evenimente istorice importante și care păstrează fizic înfățișarea din perioada istorică de referință sau aceasta este atestată de mărturii documentare (MILEA, 2006).

Articolul nr. 1 al Cartei Grădinii Istorice (1981) definește conceptul de "grădină istorică" drept "o compoziție arhitecturală și vegetală care, din punct de vedere al istoriei artei, prezintă un interes public, fiind considerată astfel monument".

Realizarea primului obiectiv a presupus identificarea elementelor de potențial turistic din spațiul afferent și localizarea spațială a elementelor cheie, în vederea facilitării etapelor următoare. Pentru realizarea acestui obiectiv s-a realizat o documentare temeinică, atât cu privire la tema abordată, pentru a evita confuziile în ceea ce privește terminologia utilizată, cât și cu privire la zona de studiu. De asemenea, a fost necesară o clasificare a obiectivelor turistice după tipul lor. Astfel, în diagnoza potențialului turistic al comunei Hodod, s-a realizat o analiză sintetică la nivelul tuturor categoriilor de resurse turistice, în vederea stabilirii ulterioare a formelor și mijloacelor de valorificare turistică, atât din punct de vedere a potențialului și echipării turistice a zonei, cât și din perspectiva unei strategii de dezvoltare a bazei materiale necesară în amenajarea teritoriului pentru turism (MILEA, 2006)

Proiectul are ca principal obiectiv integrarea în circuitul turistic a Castelului Degenfeld din comuna Hodod prin elemente peisagere. Această amenajare va cuprinde atât amenajarea spațiului verde cât și completarea cu construcții ornamentale pentru a crea un mediu cât mai echilibrat. Se urmărește realizarea unei grădini unitare, corespunzătoare din punct de vedere funcțional și estetic, liniștită și perfectă ca loc de relaxare și odihnă. Parcul în stil peisager englezesc primește alei sinuoase. Vegetația nu este geometrizată prin tundere și nu este dispusă strict în aliniamente. Grupuri de arbori și arbuști sunt dispuse aparent liber, o serie de amplasamente devin adevărate colecții de specii, promovând tipul de parc dendrologic. Grupuri de plante compuse cu rafinament pun în valoare colțurile pitorești ale castelului. Peluze întinse de iarbă și flori creează un cadru romantic. Se urmărește o trecere gradată de la volumul construit înspre peisaj.

Necesitatea elaborării unei lucrări privind valorificarea potențialului turistic a Castelului Degenfeled a derivat din faptul că, în cuprinsul acestui spațiu geografic întâlnim numeroase forme native, valori fundamentale ale existenței umane și elemente specifice de atracție turistică care, în contextul unei optime exploatări, ar putea genera un plus în ceea ce privește dezvoltarea așezărilor umane din zonă. În cadrul peisajului, vegetația este elementul ce acționează deosebit de favorabil asupra sănătății omului. Prin funcțiile de protecție hidrologică, antierozională, contra factorilor climatici dăunători, de purificare a atmosferei și atenuare a zgomotelor, pădurea contribuie la crearea unui mediu echilibrat, prielnic organismului uman. De asemenea,funcția estetico-peisagistică a pădurii, manifestându-se în contactul nemijlocit al omului cu natura, influențează pozitiv starea psihică si în consecință, întregul organism uman. Totodată spațiul verde furnizează populației numeroase elemente de confort .

4.2. SCOPUL LUCRĂRII

După legea nr. 350/2000 privind amenajarea teritoriului și a urbanismului din România “Gestionarea teritoriului național este o activitate obligatorie, permanent și perspectivă desfășurată în interesul colectivităților care îl folosesc în concordanță cu aspirațiile societății și cu cerințele integrării în spațiul European”.

În anul 1976, Comitetul Științific Internațional pentru Turism Cultural din cadrul ICOMOS, definea termenul de turism cultural, în Carta pentru Turism Cultural, ca fiind "…acea formă de turism a cărei obiect este, printre altele, descoperirea de monumente și situri. Această formă de turism justifică de fapt efortul cerut pentru menținerea și protecția comunității umane datorită beneficiilor socio-culturale și economice pe care le acordă întregii populații."

Scopul acestei lucrări este de a realiza o imagine actuală a potențialului turismului cultural în comuna Hodod și de a propune un set de obiective care să determine acele condiții încât turismul cultural să contribuie, cu succes, la dezvoltarea economică și socială a comunităților din zonă. Turismul cultural este subsectorul turismului care valorizează produsul cultural, monumente sau situri istorice și de arheologie, evenimente culturale, obiceiuri șitradiții, astfel încât să satisfacă nevoia din ce în ce mai mare de cunoaștere și mobilitate umană.

Evaluarea elementelor de potențial turistic a reprezentat o etapă complexă, de teren, desfășurată pe parcursul mai multor luni. Această etapă a avut ca scop înregistrarea de date referitoare la valoarea turistică a elementelor identificate în etapa de documentare. În vederea evaluării au fost luate în calcul criteriile de apreciere a potențialului turistic, obiectivele turistice fiind cuantificate în funcție de gradul lor de atractivitate, de gradul de interes, gradul de complexitate, de gradul de cunoaștere, accesibilitate și dotări.

Conținutul proiectului a fost conceput astfel încât să redea o imagine complexă asupra temei propuse, pornind de la o prezentare generală a conceptelor și noțiunilor, continuând cu detalierea principalelor aspecte practice și terminând cu formularea unor propuneri concrete. Pe parcursul celor 6 capitole care alcătuiesc prezentul studiu sunt prezentate noțiuni specifice, respectiv etape de evoluție, clasificări și modele ale formelor de valorificare turistică a spațiului în comuna Hodod.

4.3. PREGĂTIREA TERENULUI PENTRU AMENAJARE

Construcția unui drum comportă executarea unui mare volum de terasamente, materialul predominant pentru execuția acestora fiind pământul. Infrastructura drumurilor reprezintă totalitatea lucrărilor necesare pentru eliminarea obstacolelor pe care le ridică terenul natural. Infrastructura drumului cuprinde lucrările de terasamente și lucrările de artă inginerești (TĂNĂSESCU I., 2006).

Terasamentele trebuie să fie stabile, durabile, ușor de întreținut și economice (cu luarea în considerare a costurilor totale de execuție și de întreținere). Aceste caracteristici ale terasamentelor se obțin prin:

asigurarea unei calități corespunzătoare a terenului de fundație;

executarea lucrărilor cu materiale corespunzătoare;

evacuarea apelor de suprafață și a celor subterane;

execuția în rambleu, astfel încât platforma drumului să fie deasupra apelor subterane sau peste nivelul de stagnare pe lungă durată a apei din zonă;

executarea lucrărilor de drenare necesare;

compactarea corespunzătoare a pământului în rambleuri.

Înainte de a începe execuția terasamentelor pe baza planului de situație și al profilului longitudinal se restabilesc picheții care marchează aliniamentele, vârfurile de unghi și se face trasarea curbelor. Se verifică reperii de nivelment și se plantează reperi suplimentari care sunt necesari execuției. Cu această ocazie se procedează la fixarea amplasamentului definitiv pentru șanțuri, canale de scurgere, ziduri de sprijin, drenuri, camere de împrumut. Terenul pe care se execută terasamentul căii, gropile de împrumut, șanțurile de scurgere a apelor, depozitele, clădirile, drumurile provizorii și alte construcții, se curăță în prealabil de tufișuri și copaci. Deoarece pădurea contribuie mult la apărarea terasamentelor de înzăpeziri, copacii și tufișurile compacte se vor îndepărta numai de pe zona strict necesară. Copacii de pe terenul de fundație, în cazul rambleurilor cu înălțimea mai mică de 2 m, se îndepărtează împreună cu rădăcinile. La rambleurile cu înălțimea mai mare de 2 m, rădăcinile nu se scot, copacii sunt tăiați însă la nivelul terenului. Doborârea arborilor se face de echipe de muncitori specializați. După terminarea operațiilor de defrișare, întreaga suprafață pe care s-a lucrat se curăță de crengi și vreascuri, care se adună în grămezi și se îndepărtează. Este deosebit de important ca înainte de începerea lucrărilor de terasamente propriu-zise să se execute șanțuri de uscare și drenuri, precum și alte lucrări prevăzute pentru menținerea terenului uscat. În special la pământurile argiloase, care au coeficientul de permeabilitate de valoare mică, drenurile trebuie să fie executate din timp, deoarece este necesară o perioadă mai îndelungată pentru uscarea pământului. Pe terenul defrișat și curățat se retrasează axa căii de comunicație (www.ro.scribd.com/doc/253440567/2-Infrastructura-Cailor-de-Comunicatie-Terestre).

Aleile reprezintă, căile de comunicații principale în cadrul amenajărilor peisagistice și se dimensionează în funcție de studiul de trafic. Accesul pe nivel se realizează prin rampe cu scări, iar legătura între zonele de interes se face de-a lungul aleilor într-o viziune de ansamblu care să asigure un traseu judicios cu o trecere lentă cât mai naturală dintr-un punct în celălalt și de la o zonă la alta. Linia traseului se stabilește în funcție de relief și de stilul de amenajare a spațului respectiv. Penrtu spațiile publice există câteva metode consecrate care urmăresc stilurile arhitecturale în principal:

Stilul geometric, plasarea intrării principale în fața unei construcții dominante astfel înât să lase perspective largi între cele două elemnete. Traseul de intrare și punctual de cel mai mare interes este drept sau în formă geometric. Traseul aleilor este în linii drepte creînd un desen geometric.

Stilul liber, intarea principală continuă cu un traseu spre un ansambu dominant (fântăna arteziană) sub diferite unghiuri și care descoperă treptat perspective spre punctele de interes (TĂNĂSESCU I., 2006).

Totalitatea lucrărilor, construcțiilor și dotărilor de infrastructură au scop mărirea atractivității sau realizarea diferitelor facilități, care să permită pădurii să îndeplinească funcțiile recreative. Toate construcțiile prezente într-un spațiu verde trebuie armonizate cu peisajul înconjurător, în scopul realizării unității clădirii cu acesta. Armonizarea se poate realiza prin asemănare sau prin contrast.

4.4. AMENAJAREA TERENULUI

Sursa de inspirație a proiectului a fost Parcul Keukenhof din Olanda, cea mai mare grădină de flori din lume, cu peste 7 milioane de plante înflorite. Keukenhof este situat pe la jumatatea distanței dintre Amsterdam și Haga, într-un orașel mic numit Lisse, Olanda, cunoscut și ca Grădina Europei, este cea mai mare grădină de flori din lume. Parcul Keukenhof este deschis în fiecare an, începând din ultima săptămână a lunii martie și până în mai. Parcul a fost ideea primarului din Lisse, din 1949, care a dorit să aibă o expoziție florală unde cultivatorii din toată Europa să poată vedea cei mai stranii hibrizi posibili pe o suprafață de 32 de hectare, Grădina este desenată în stil englezesc, cu alei șerpuitoare și straturi de flori amestecate cu câmpuri întinse, iazuri superbe și pomi seculari. Keukenhof înseamnă cea mai mare expoziție de lalele, brândușe, zambile și narcise din lume (peste 7 milioane de fire) și peste 30 de expoziții de alte flori (www.wikipedia.org/wiki/Keukenhof).

Fig. 4.1. Parcul Parcul Keukenhof, Olanda (http://www.keukenhof.nl)

Înaintea începerii executării oricărui proiect de arhitectură peisageră, sunt o serie de factori care trebuie luați în considerare. Printre primii factori care trebuie luați în considerare, se regăsesc banii, timpul și efortul care trebuie depus pentru ducerea la finalizare a proiectului stabilit. Bugetul este foarte important, deoarece, fără unul bine conturat, există riscul de a se face cheltuieli mari sau neprevăzute, care pot dăuna integrității întregului proces. Referindu-ne la factorii de mediu, trebuie să nu uităm de climă și de sol, deoarece și ele sunt rotițe importante care asigură buna funcționare a întregului angrenaj. Pentru obținerea peisajului dorit, se vor folosi programe pe calculator, cu ajutorul cărora se va concepe un model tridimensional al acestuia.

Terenul propus reamenajării este în prezent slab amenajat, conferind zonei un aspect departe de potențialul pe care îl posedă având în vedere amplasarea acestuia precum și potențialul de dezvoltare al zonei. În cadrul acestui proiect vor referi la un aspect distinct al grădinii castelului Degenfeld, care va contribui la îndeplinirea unuia dintre obiectivele strategice de dezvoltare, si anume creșterea suprafeței de spații verzi amenajate prin perimetrul comunei și educarea populației spre o atitudine responsabilă și protectoare față de mediu. Modernizarea parcului favorizează și îmbunătățirea aspectelor legate de siguranța vizitatorilor precum și confortul acestora. Există diverse stiluri în care o grădină poate fi amenajată. Particularitățile caracteristice ale unui stil sunt strâns legate de condițiile naturale ale amplasamentului. Având în considerare aceste caracteristice fiecărui stil în parte, în fața castelului Degenfeld am optat la stilul geometric iar în spatele castelului am realizat o amenajare în stil liber, englezesc. Astfel aspectul general al unei gradini amenajate în stil geometric sugerează ordine și formalitate. Ordonarea generală a compoziției într-o grădină geometrică se face în funcție de un element principal, dominant, acest element fiind castelul Degenfeld (http://www.primarie6.ro).

Castelul este înconjurat de trei fântâni arteziene. Fântânile arteziene aduc un farmec aparte peisajului în care sunt plasate. Designul unei fântâni arteziene trebuie în primul rând să se integreze perfect, îmbogățind vizual peisajul în care sunt plasate, și în același timp să confere un prilej de relaxare. Adevărata artă în proiectarea unei fântâni arteziene constă în abilitatea de a emula natura, folosind unelte artificiale, astfel încat jocurile de apă să arate și să se comporte cât mai natural, fără a dezvalui privitorului modul în care realizarea acestui lucru a fost posibilă.

Aspectul general al amenajarilor libere (peisagere) crează impresia de naturalețe și sugerează pitorescul, sălbaticul iar elementele construite sunt subordonate reliefului și vegetației și sunt încadrate în peisajul grădinii cât mai natural posibil.

Grădina în stil englezesc poate fi descrisă ca o îmbinare de stiluri. Sentimentul de abundență este un element predominant în grădina, în stil englezesc Aspectul de abundență și belșug, de altfel chintesența grădinii englezești, este creat de o varietate de plante precum arbuști, plante perene erbacee, plante aromatice și flori de camp. Alt element caracteristic  pentru gădinile amenajate în stil englezesc este cel legată de modul în care grădina întampină oaspeții. Viu colorată le va sugera un natural "bine ați venit".

În cadrul peisajului, vegetația este elementul care acționează deosebit de favorabil asupra sănătății omului. Prin funcțiile de protecție hidrologică, antierozională, contra factorilor climatici dăunători, de purificare a atmosferei și atenuare a zgomotelor, pădurea contribuie la crearea unui mediu echilibrat, prielnic organismului uman. De asemenea, funcția estetico-peisagistică a pădurii, manifestându-se în contactul nemijlocit al omului cu natura, influențează pozitiv starea psihică și în consecință, întregul organism uman. Vegetația este formată din arbori conifere , foioși și arbuști ornamentali de talie mare si mică. Se propune completarea vegetației arborescente în felul acesta se va oferi vizitatorilor un surplus de confort pe timpul verii când insolația este foarte puternică și temperaturile sunt extrem de ridicate. Din punct de vedere al sortimentului, se recomandă utilizarea speciilor existente în sit și suplimentarea cu un număr mic de alte specii autohtone, caracteristice condițiilor climatice din arealul în care se află situl. Se optează pentru amenajrea spațiilor verzi în stil mixt, prin grupări armonioase de specii cu forme, culori și volume care vor asigura un decor variat în toată perioada anului, prin frunze, flori sau fructe. Plantele perene vor predomina , fiind recomandate atât prin calitățile decorative cât și prin întreținerea simplă și economică.

În propunerea de amenajare se identifică 3 zone de interes. Prin realizarea acestor noi zone și împreună cu cele existente, grădina devine un spațiu în care oamenii de toate categoriile de vârstă își găsesc un loc adecvat pentru preocupările lor.

Fig. 4.2. Identificarea centrelor de interes (original)

Zona1 – Grădina de bun venit

Grădina de bun venit este amenajată în stil geometric, folosind linii simple, geometrice, materiale naturale și specii limitate. Vegetația care se propune pentru plantare este reprezentată de un aliniament de Buxus sempervirens și un mosaic din plante perene cum ar fi: Begonia semperflorens și Aubrieta cultorum.

Fig.4.3. Intrarea în grădina de pe strada principală (original)

Fig. 4.4. Intrarea principală în curtea castelului (original)

Zona 2 – Grădina în stil englezesc

Zona 2 este amenajat în stilul relaxat englezesc, foarte verde, cu alei largi străjuite de copaci, cu aranjamentele florare bine definite, încadrate într-un stil studiat cu atenție, cu multe locuri de repaos și băncuțe. Este cunoscut faptul că atmosfera care ne înconjoară are efect direct asupra stării noastre de spirit. Un element important în acest sens sunt culorile, cele reci fiind cele care favorizează predispoziția spre relaxare, destindere. Ținând cont de aceste atribute, au fost alese specii a căror colorit al frunzelor sau al florilor prezintă nuanțe de verde, albastru, alb sau combinații ale acestora.

Din punct de vedere al vegetației se menționează faptul că vegetația existentă se păstrează aproape de forma inițială, se renunță doar la speciile apărute și dezvoltate aici în mod nedorit, iar vegetația nouă vine în susținerea dezvoltării perimetrului din punct de vedere al aspectului estetic și al varietății de plante ornamentale care se remarcă fie prin port fie prin colorit.

În ceea ce privește speciile floricole, s-a optat pentru specii perene pentru a fi ușurată munca de întreținere a zonei. Se amintește aici Chionodoxa sardensis, Hyacintus orientalis, Muscari botryoides, Narcissus pseudonarcissus, Tulipa breeder, Tulipa Darwin, Tulipa hybrida, Tulipa gesneriana și Tulipa mendel. Au fost alese de asemenea specii de conifere care să asigure un decor permanent, chiar și în perioada de iarnă Picea pungens Argentea și Picea pungens Glauca.

Fig.4.5. Grădina în stil englezesc (original)

Zona 3 – Zona biserică

Spațiul din fața clădirii a suferit modificare, deși nu se mai încadrează în zona de relaxare că se află în spatele acestuia spre ieșire. Aici s-a văzut necesară intervenția pentru lărgirea zonei din fața intrării în biserică, având în vedere importanța clădirii. Astfel s-a fost amplasat la intersecția aleilor din fața acesteia, o platbandă de flori care prin tipul și coloritul lor completează gama de specii și dau totodată unicitate și continuitate cu zona de relaxare. În acest mod se realizează și un traseu continuu pentru aleea care traversează direct la biserică, aceasta având și un traseu important deoarece conduce dinspre și spre o intrare secundară a grădinii.

Fig. 4.6. Zona biserică (original)

4.5. TEHNICI ȘI METODE DE LUCRU

Propunerea de amenajare ca să poată fi prezentată într-un mod cât mat sugestiv, cât mai apropiată de realitate am optat la programele de proiectare de tipul C.A.D. În ultima perioadă aceste programe au început să înlocuiască proiectarea de mână, ușurându-le munca celor care proiectează pe calculator. Noțiunea C.A.D., conform inițialelor care provin din limba engleză (Computer-aided Design), definește un mod modern de lucru cu ajutorul proiectării asistată de calculator. Acest tip de programe prezintă avantaj nu doar proiectanților ci și celor care sunt responsabili de punerea în practică al unui proiect, numeroase întrebări și eventuale erori de execuție sunt preîntâmpinate deoarece expresivitatea oferită mai ales de imaginile tridimensionale pot înlocui uneori un volum considerabil de indicații suplimentare ale proiectanților către executanți.

Programele care au fost alese în acest caz sunt CorelDRAW X3 și Google SketchUP 8, iar programul Artlantis Studio 5 servește în final la randarea imaginilor aferente propunerii de amenajare. Programul CorelDRAW a servit în acest caz la conturarea suprafeței luate în studiu, trasarea aleilor și a spațiilor verzi, conturarea clădirilor existente. Vegetația existentă a fost de asemenea simbolizată în acest program. Planul de propunere de amenajare în varianta 2D a fost realizat tot cu ajutorul acestui program, iar la randarea imaginii a servit porgramil Artlantis Studio 5.

4.5. ÎNTREȚINEREA ȘI ÎNGRIJIREA TERENULUI

În multe cazuri lipsa lucrărilor de formare și întreținere aduc la degradarea speciilor. Aceste lucrări trebuie executate la timp și în mod periodic de către un personal pregătit special pentru acest scop.

Tăierile de formare ale coroanei la arborii foioși se execută nu doar în pepinieră ci și la locul definitiv de plantare al speciei, și urmărește să favorizeze și să accelereze creșterea și dezvoltarea normală a fiecărei specii în parte și să prevină apariția unei forme de coroane nedorită și nespecifică. Se va încerca în acest caz respectarea formei de creștere naturală a fiecărei specii în parte. Se dorește astfel crearea și fortificarea ramurilor de schelet iar apoi o creștere și dezvoltare optimă pentru ca planta să ajungă într-un timp cât mai scurt la forma de coroană definitivă care trebuie să și-o formeze.

Tăierile de întreținere se vor executa la toate speciile nou propuse iar dintre acestea cele mai importante și mai obișnuite sunt lucrările de îndepărtare a ramurilor uscate și care au fost rupte parțial. Acestea mai urmăresc menținerea forței vitale , a vigorii și a sănătății arborilor. Lucrările trebuie executate la un interval de maxim 10 ani de la momentul plantării lor.

Tăierile de curățare sau corecție se execută la toate speciile foioase propuse pentru plantare si astfel se vor îndepărta lăstarii lacomi, drajonii, ramurile uscate sau cele aglomerate. Odată cu îndepărtarea acestora se va mări luminozitatea în interiorul coroanei. Dacă ramura care urmează să fie îndepărtată are un diametru mai gros de 5-10 cm se recomandă a se păstra un ciot.

O altă lucrare de întreținere importantă este cea de completarea a golurilor care apar din diferite motive, atât la nivelul vegetației floricole cât și la nivelul vegetației arboricole. Această operațiune se va executa pe timp noros sau spre apusul soarelui. Exemplarele care urmează să fie plantate trebuie udate abundent cu o zi înainte. Acestea trebuie să corespundă ca specie, soi și grad de dezvoltare cu cele de la fața locului.