Integrarea Functiei de Control In Conceptual de Guvernanta Corporatista

Pentru a observa mai bine rolul controlului intern in procesul de management financiar al intreprinderii trebuie sa tinem cont de rolul acestuia in eficientizarea modelelor de guvernanta corporativa si implicit, ca o component a procesului decizional prin care rezultatele obtinute sunt de interes pentru toate persoanele implicate.

Legislatia romaneasca defineste controlul intern ca reprezentand totalitatea tipurilor de control exercitate la nivelul intreprinderii, inclusive auditul intern, stabilite de managementul acesteia in concordanta cu obiectivele propuse si cu legislatia in vigoare, pentru asigurarea desfasurarii activitatii in conditii normale.

Conform standardelor internationale de audit intern, controlul intern este un proces integral, efectuat de echipa manageriala si de personalul intreprinderii in vederea evaluarii si revizuirii riscurilor, precum si asigurarea realizarii obiectivelor propuse.

Controlul intern reprezinta ansamblul masurilor care contribuie la detinerea controlului asupra intreprinderii, cu scopul de a asigura protectia patrimoniului si calitatea informatiei, precum si aplicarea instructiunilor echipei manageriale si favorizarea imbunatatirii performantelor, manifestandu-se prin organizarea, metodele si procedurile fiecarei activitatii a intreprinderii pentru ai asigura durabilitatea si supravietuirea in cadrul pietei.

O alta definitie afirma ca controlul intern cuprinde ansamblul sistemelor de control, financiare si de alta natura, implementate de catre echipa manageriala pentru a putea desfasura activitatea intreprinderii intr-o maniera ordonata si eficace, pentru a asigura respectarea politicilor de gestiune, pentru a proteja activele si pentru a garanta, pe cat posibil, exactitatea si completitudinea informatiilor inregistrate.

Controlul intern este format din planurile de organizare si din toate metodele si procedurile adoptate in cadrul unei intreprinderii pentru a-I proteja activele, pentru a controla exactitatea informatiilor furnizate de catre contabilitate, pentru majorarea randamentului si pentru a asigura aplicarea deciziilor luate de echipa manageriala a intreprinderii.

O alta abordare a controlului intern precizeaza ca acesta reprezinta un proces implementat de echipa manageriala, consiliul de administratie si angajatii unei intreprinderii, care isi propun sa furnizeze o asigurare rezonabila cu privire la atingerea urmatoarelor obiective: eficacitatea si eficienta functionarii, fiabilitatea informatiilor financiare, respectarea legilor si reglementarilor in vigoare.

Controlul intern este constituit din elementele unei intreprinderii, inclusive resursele, sistemele, procesele, cultura, structura si sarcinile care, in mod colectiv, ajuta angajatii sa realizeze obiectivele intreprinderii: eficienta si eficacitatea functionarii, fiabilitatea informatiilor interne si externe, respectarea legilor, reglementarilor in vigoare si a politicilor interne a organizatiei.

O alta parere afirma ca controlul intern acopera ansamblul politicilor si procedurilor conceptuale si implementare de catre echipa manageriala a intreprinderii, pentru a asigura: atingerea obiectivelor acelei firme in mod economic, eficient si eficace, respectarea regulilor externe si a politicilor si a regulilor managementului, protejarea bunurilor si a informatiilor, prevenirea si depistarea fraudelor si greselilor, precum si calitatea documentelor de contabilitate si producerea in timp util de informatii de incredere referitoare la segmental financiar si de management.

Emilia Vasile defineste controlul intern ca fiind un proces conceput, implementat si mentinut de catre echipa manageriala a intreprinderii cu scopul de a furniza o asigurare rezonabila privind indeplinirea obiectivelor referitoare la credibilitatea raportarii financiare, eficienta si eficacitatea operatiunilor, in conformitatea cu legile si reglementarile in vigoare.

In schimb Mihaescu defineste controlul intern ca reprezentand o activitate specific unei firme ce se desfasoara in mod constient si are drept rol verificarea si analiza permanenta, periodica sau inopinanta a unor procese, fenomene, operatii, rezultate dintr-un domeniu sau scop oarecare, in scopul preintampinarii si lichidarii eventualelor neajunsuri la nivelul unei intreprinderi.

O alta parere este cea a lui Victor Munteanu care afirma ca controlul intern patrunde in esenta fenomenului si contribuie efectiv la conducerea stiintifica, sesizand aspecte negative in momentul manifestari acestora la nivelul intreprinderii si intervine pentru prevenirea si lichidarea cauzelor.

Marcel Ghita afirma in cartea “Guvernanta corporativa” ca controlul intern este o analiza permanenta sau periodica a unei activitatii, a unei situatii la nivelul intreprinderii pentru a observa desfasurarea acesteia si pentru a lua decizii de imbunatatire.

Controlul intern reprezinta un ansamblu de masuri organizatorice si metodologice intreprinse de echipa manageriala a intreprinderii, pentru asigurarea gestionarii legale si eficiente a acestuia si a atingerii obiectivelor manageriale.

O alta definitie data de acelasi autor este aceea ca controlul intern reprezinta ansamblul formelor de control existente la nivelul intreprinderii, inclusive auditul intern, determinate de catre managementul acesteia pentru indeplinirea obiectivelor stabilite, precum si ca aceste include structuri organizatorice, metodele si procedurile implementate pentru atingerea obiectivelor.

Controlul intern este reprezentata de ansamblul masurilor si structurilor organizatorice, precum si de totalitatea politicilor si procesurilor de supraveghere, de monitorizare si de evaluare luate de cei din guvernanta, de conducerea executive si de intregul personal in vederea:

stapanirii si gestionarii riscurilor sau a amenintarilor la care este supusa entitatea si compartimentele sale, riscurile care ar putea impiedica atingerea obiectivelor sau asigurarea eficacitatii activitatii intreprinderii;

desfasurarii ordonate si eficiente a afacerilor si protejarii activelor prin prevenirea sau detectarea si eliminarea operatiunilor nelegale, neeconomicoase sau neeficiente;

asigurarea unui sistem de informare corespunzator;

respectarii normelor legale, deciziilor conducerii si a procedurilor de lucru stabilite.

Prin urmare, controlul intern reprezinta totalitatea elementelor implementate de responsabilii de la toate nivelurile pentru a detine controlul asupra desfasurarii in conditii normale a activitatii intreprinderii, in raport cu obiectivele fixate.

Prin urmare, controlul intern este considerat ca fiind un proces dinamic care are ca responsabilitate specifica protejarea bunurilor patrimoniale ale intreprinderii si prevenirea si detectarea erorilor, fraudei, pierderilor, abuzului si conducerii deficitare.

Pentru asigurarea functionalitatii in conditii normale a unei intreprinderi, controlul intern trebuie adaptat continuu la modificarile din cadrul firmei, astfel un control intern functional furnizeaza asigurare si incredere echipei manageriale a intreprinderii cu privire la faptul ca bunurile administrate sunt protejate, iar raportarile sunt de incredere si reflecta corect situatia economica si financiara a societatii.

In literatura de specialitate controlul intern este definit ca fiind procesul conceput, implementat si mentinut de catre conducere si personalul de la toate nivelurile, cu scopul de a oferi o asigurare rezonabila privind realizarea obiectivelor organizatiei referitoare la aplicarea instructiunilor, protectia patrimoniului, calitatea informatiei si imbunatatirea activitatilor desfasurate.

In schimb in practica, controlul intern este organizat la nivelul structurilor functionale ale unei intreprinderii, inclusiv asupra resursele, sistemele, procesele, structura, sarcinile si cultura organizatiei si contribuie la realizarea obiectivelor stabilite, grupate dupa cum urmeaza:

eficacitatea si eficienta operatiilor, cuprinde obiectivele referitoare la misiunea organizatiei si la utilizarea, in conditii de economicitate, eficienta si eficacitate, a resurselor, precum si obiectivele privind protejarea resurselor intreprinderii de utilizarea inadecvata sau de pierderi;

fiabilitatea informatiilor, include obiectivele cu privire la organizarea adecvata a contabilitati si a fiabilitatii informatiilor utilizate in cadrul intreprinderii, precum si obiectivele privind protejarea documentelor impotriva fraudei;

in conformitatea cu legile, regulamentele si politicile, priveste obiectivele ca dau asigurarea ca activitatile intreprinderii se desfasoara in conformitate cu obligatiile impuse de legi si de regulamente si cele privind respectarea politicilor interne.

Ca urmare a acestor aspecte, controlul intern reprezinta un ansamblu de dispozitive stabilite de echipa manageriala a intreprinderii si implementate de catre responsabilii de la orice nivel pentru evaluarea functionarii activitatilor in conditii normale si sa ofere asigurare cu privire la realizarea obiectivelor propuse.

Prin conceperea si implementarea in practica a unui sistem de control intern se urmareste descentralizarea activitatilor de control catre conducatorii structurilor functionale ale organizatiei. Aceasta presupune ca fiecare conducator, la nivelul sau, este responsabil pentru stabilirea si punerea in practica a controalelor interne necesare si adecvate pentru functionarea si realizarea activitatilor pe care le coordoneaza. Prin aceasta organizare se confera autonomie managementului pentru realizarea obiectivelor, respectiv transparenta si responsabilitate in colectarea veniturilor si eficienta si eficacitate in utilizarea fondurilor gestionate.

Dezvoltarea unui sistem de control intern are in vedere cultura proprie a organizatiei, respectarea standardelor internationale si buna practica in domeniu. Astfel, un sistem de control intern este caracterizat prin urmatoarele:

proces integral, controlul intern presupune o serie de instrumente de control care se incorporeaza in activitatile entitatii;

conceput de conducere, care stabileste obiectivele si poarta raspunderea in ceea ce priveste instituirea si supravegherea functionarii controlului intern. Conducerea concepe si implementeaza instrumente de control intern, monitorizeaza si evalueaza functionalitatea acestora;

implementat de intregul personal, operationalitatea controlul intern este asigurata de personalul din cadrul entitatii, prin ceea ce fac, fiecare la nivelul postului sau. Pentru a fi posibil realizarea controlului intern, personalul trebuie sa-si cunoasca atributiile, responsabilitatile si limitele de autorizare ale postului;

in exercitarea misiunii, organizatia a fost infiintata pentru a realiza un scop si trebuie sa se preocupe, in mod special, pentru indeplinirea misiunii sale;

identificarea riscului, pentru indeplinirea misiunii organizatiei sunt intampinate riscuri, ca atare managementul are obligatia de a le identifica si gestiona in vederea limitarii probabilitatii de manifestare si mentinerii lor in limite acceptabile;

furnizarea unei asigurari rezonabile, proiectarea si punerea in practica a unui sistem de controlul intern nu da conducerii organizatiei o asigurare absolute cu privire la realizarea obiectivelor, indiferent cat de bine este conceput si pus in practica, ci o asigurare rezonabila. Acest nivel de asigurare este unul de incredere, fiind stabilit de conducere pe baza evaluarilor, sub aspect cantitativ si calitativ, a riscurilor inerente aferente activitatilor desfasurate;

atingerea obiectivelor, controlul intern contribuie la realizarea obiectivelor generale ale organizatiei, a celor specifice stabilite la nivelul structurilor functionale, precum si a celor individuale stabilite fiecarui post din organizatie.

Rolul controlului intern este sa asigure coerenta obiectivelor, sa identifice factorii cheie de reusita si sa comunice echipei manageriale a intreprinderii, in timp real, informatiile referitoare la performante si perspective, iar indiferent de natura sau marimea intreprinderii, eforturile depuse pentru aplicarea unui control intern satisfacator sunt legate de aplicarea normelor si procedurilor de control intern, la toate nivelele ierarhice si functionale.

1.2. Forme si metode de control cu impact supra activitatii de guvernanta corporativa

Formele de control se clasifica dupa mai multe criterii, precum: momentul exercitarii, aria de cuprindere, scopul urmarit, modalitatile de executare, pozitia organelor de control in functie de intreprinderea controlata, iar acestea sunt realizate pentru raportul de independenta care se stabileste intre activitatea economica si financiara, pe de o parte, si de continutul actiunilor pe de alta parte.

Dupa momentul exercitarii controlului, acesta poate fii preventive (anterior), concomitent sau posterior:

controlul preventive se realizeaza inainte de efectuarea operatiunilor economice si are drept scop prevenirea unor incalcari ale disciplinei financiare, sau angajarii unor cheltuieli supradimensionate, urmarind concomitent necesitatea, legalitatea, oportunitatea si economicitatea respectivelor operatiuni;

controlul concomitent se realizeaza in perioada efectuarii operatiunilor economice si financiare, fiind exercitatat de personalul cu functii de conducere si se intalneste sub forma de autocontrolul exercitat de fiecare angajat asupra activitatii sale, cu scopul perfectionarii stilului de munca si imbunatatirea rezultatelor personale, precum si sub forma de control reciproc (mutual) exercitat de catre membri cu sarcini comune sau complementare in mod obiectiv;

controlul posterior este cel realizat dupa incheierea sau efectuarea operatiunilor economice, avand drept suport datele de inregistrare in documentele de executie, in evidentele tehnico operative si in contabilitate.

Dupa aria de cuprindere, controlul poate fii control general si control partial, control total si control prin sondaj, control combinat sau mixt:

controlul general sau de fond cuprinde ansamblul actiunilor referitoare la activitatea economica si financiara a intreprinderii, institutiei sau organizatiei supuse verificarii, fiind controlate toate sectoarele de activitate si grupurile de operatiuni, delimitand pe orizontala aria de cuprindere si obiectivele actiunii de control;

controlul partial se realizeaza numai asupra unor sectoare, activitatii sau grup de operatiuni, care compun o subdiviziune sau o functie a unitatii verificate, delimitand pe orizontala aria de cuprindere si obiectivele actiunii de control;

controlul total supune verificarii, fara exceptie, toate actele si faptele ce caracterizeaza activitatea dintr-un sector, sau chiar din toate sectoarele, delimitand pe vertical sarcinile organului de control, indicand in profunzime cercetarile intreprinderii si caracterul mai mult, sau mai putin analitic al operatiunilor de verificare;

controlul prin sondaj se realizeaza numai asupra unor documente, operatiuni sau bunuri, considerate ca fiind reprezentative pentru fenomenul verificat, alese dupa anumite criterii, sau luate la intamplare, delimitand pe vertical sarcinile organului de control, indicand in profunzime cercetarile intreprinderii si caracterul mai mult, sau mai putin analitic al operatiunilor de verificare;

controlul concomitent sau mixt se caracterizeaza prin folosirea concomitenta a formelor de mai sus, precum si prin combinarea acestor forme ale controlului tehnic, administrative, juridic sau social.

O alta forma a controlului este in functie de scopul urmarit, astfel poate exista control tematic, control complex, control repetat si sub forma de ancheta:

controlul tematic examineaza anumite aspect concrete din cadrul intreprinderii controlate, exercitata asupra unei unitatii de activitate sau asupra mai multor unitatii de acelasi fel, in care caz controlul permite efectuarea unor analize comparative si formularea unor concluzii mai analitice cu privire la evolutia evenimentului analizat;

controlul complex analizeaza o arie mai larga de problem, depasind de regula, cadrul activitatilor economice si financiare a intreprinderii supuse verificarii;

controalele repetate au drept scop evolutia unui fenomen sau proces, a schimbarilor cantitative si calitative ce se produc in starea acestuia, intr-o perioada determinate de timp;

controlul sub forma de ancheta intervine in imprejurimi special, putand fii generat de existenta unor sesizari si reclamatii de constatarea necesitatii documentelor intocmite la diferite compartimente, sau aparitia unor lipsuri nejustificate in gestiuni.

Penultimul tip de clasificare a formelor de control are in vedere modalitatile de exercitare a acestuia, putand existand control faptic si control documentar, precum urmeaza:

controlul faptic se realizeaza prin verificarea la fata locului a operatiunilor economice si financiare, a existentelor de active si a starii calitative a acestora, a stadiului in care se gasesc anumite procese, precum: de prelucrare, montaj, constructie s.a., in special cu ajutorul inventarierii care se realizeaza prin masurare, numarare, cantarire, urmarindu-se in principal determinarea starilor cantitative;

controlul documentar se realizeaza prin verificarea indirecta a operatiunilor si proceselor economice in acte precum: documente justificative si centralizatoare, calcule periodice de sinteze ( balante de verificare sintetice si analitice, bilantul contabil si anexele sale, situatiile comparative) s.a.

Ultimul tip de clasificare a formelor de control se realizeaza in functie de pozitia organelor de control fata de institutia , organizatia sau intreprinderea verificata, precum:

controlul din interiorul intreprinderii de care este responsabila echipa manageriala a acesteia si trebuie exercitata obligatoriu in cadrul fiecarei institutii, organizatii, intreprinderii s.a.;

controlul financiar exercitat din afara intreprinderii care cuprinde controalele realizate si informarile cerute de organele ierarhic superioare, diferite forme ale controlului bancar, controlul exercitat de Curtea de Conturi, Ministerul Finantelor si organele sale specializate, precum si controlul institutiilor si inspectoratelor de profil.

Cel mai important proces al controlului este comparatia, intrucat orice operatiune sau activitate economico-financiara se verifica nu numai in sine, ci in raport cu un criteriu considerat ca o baza de comparatie, pentru a putea trage o concluzie. Comparatia de control prezinta aspect specifice in functie de natura operatiunilor si activitatilor economico-financiare supuse controlului, de metoda de calcul si sistemul de evidenta.

Criteriile de comparatie alese determina in ultima instanta si natura comparatiei ca suport al controlului delimitandu-se astfel:

comparatii in functie de un criteriu prestabilit incluzand previziunile, prognozele, sarcinile, normele, prevederile legale, standardele s.a.;

comparatii cu caracter special care sunt reprezentative ca urmare a variantelor de evidenta[ a unor masuri, programe sau solutii tehnico-economice vizand alegerea celei optime;

comparatia in timp urmarind activitatea programata sau efectuata din perioada verificata cu cea din perioadele precedente.

Metodele de control au drept scop un fenomen de cunoastere care are urmatoarele momente esentiale: cunoasterea situatiei stabilite, considerate ca baza de comparatie, cunoasterea situatiei reale, determinarea abaterilor prin confruntarea situatiei reale cu cea stabilita, precum si formularea unor concluzii, sugestii, propunerii si masurii.

1.3. Analiza auditului in contextual standardelor de control

Auditul intern reprezinta o activitate independent si obiectiva prin care se da asigurarea unei intreprinderii cu privire la gradul de control asupra activitatii pe care o desfasoara, consilind-o pentru a realiza o imbunatatire a acesteia si contribuind la adaugarea unui plus de valoare.

Prin urmare, scopul auditul intern este de a sprijini respectiva intreprindere pentru a-si atinge rezultatele previzionate atunci cand se realizeaza evaluarea acesteia, printr-o abordare bazata pe anumite metode de audit, asupra activitatii acesteia impotriva riscurilor cu care se confrunta, a activitatii de control desfasurate de departamentul responsabil si de conducerea intreprinderii, si la final propunand concluzii care sa creasca eficenta acesteia.

Prin urmare, auditul intern este o activitate independent de asigurare obiectiva si de consiliere, cu scopul de a adauga plus valoare intreprinderii si sa mobilizeze imbunatatirea activitatilor acesteia, prin indeplinirea obiectivelor stabilite printr-o abordare sistematica si disciplinata in cadrul evaluarii si imbunatatirii eficacitatii proceselor de management al riscurilor, de control si de guvernare a intreprinderii.

O alta definitie a auditului intern este data de Federatia Internationala a Contabililor in Standardele Internationale de Audit 610 care precizeaza ca acesta este o activitate de evaluare instituita de intreprindere sau furnizata acesteia sub forma unui serviciu, si care incluse, printre altele examinarea, evaluarea si monitorizarea adecvarii si eficacitatii controlului intern.

Legislatia romaneasca defineste auditul intern ca fiind o activitate functional independent si obiectiva de asigurare si consiliere, conceputa pentru a adauga valoare si sa imbunatateasca activitatea intreprinderii, ajutand-o sa isi indeplineasca obiectivele propuse, printr-o activitate sistematica si metodica, evaluand si imbunatatind eficienta si eficacitatea managementului riscului, controlului si proceselor de guvernanta.

Ȋn cadrul Normelor profesionale ale auditului intern prin Standardul de calificare 1.100 Independenta si obiectivitate se prevede ca auditul intern trebuie sa fie independenti in momentul in care isi exercita activitatea in mod liber si obiectiv, permitandu-le astfel sa judece in mod impartial si fara prejudecati, ceea ce este esential pentru buna efectuare a misiunii de audit, precum si datorita pozitiei acestuia in carul intreprinderii si obiectivitatea lui.

Ȋn cadrul Standardelor, independenta auditorilor interni este expusa sub doua aspecte: pe de o parte ca independenta compartimentului de audit in cadrul intreprinderii, motiv pentru care acesta trebuie sa fie in subordinea celui mai inalt nivel ierarhic, iar pe cea de a alta parte independenta auditorilor interni, asigurata prin neimplicarea in activitatile sau procesele pe care le auditeaza.

Astfel responsabilitatea auditului intern trebuie sa depinda de nivelul ierarhic care sa le permit auditorilor interni sa-si exercite responsabilitatile pentru a fii asigurata independenta, respectand urmatoarele conditii:

acesta trebuie sa beneficieze de sprijinul echipei manageriale a intreprinderii pentru a obtine cooperarea clientilor de audit si pentru a-si exercita activitatea fara interventii;

acesta trebuie sa raspunda ierarhic unei persoane din cadrul intreprinderii cu competenta suficienta in promovarea independentei;

acesta trebuie sa raporteze, pe plan functional, directorului general al intreprinderii si sa comunice direct cu Consiliul de Administratie;

comunicarea direct este realizata in momentul in care auditorul intern asista si participa in mod regulat la adunarile Consiliului de Administratie, cu privire la responsabilitatea acestora de supervizare privind auditul, raportarea financiara, conducerea si controlul;

independenta este favorizata in momentul in care Consiliul de Administratie intervine in numirea si inlocuirea auditorului intern.

Auditul intern nu trebuie supus nici unei imixtiuni in ceea ce priveste definirea sferei sale de interventie, realizarea activitatii si comunicarii rezultatelor. Astfel, in unele cazuri, auditorului intern i se cere de catre client sau de alte parti implicate sa explice importanta documentului solicitat in efectuarea misiunii sale, de aceea prezenta unor erori semnificative sunt evocate ca urmare a unui mediu mai putin deschis decat Acela care permite o cooperare normal intre auditor si intreprindere.

Obiectivitatea auditorului intern este asigurata de o atitudine impartiala si lipsita de prejudecati si evitarea conflictelor de interese, pentru a nu-si subordona propria judecata in ceea ce priveste auditul, judecatii altor persoane.

Pentru a se asigura obiectivitatea auditorului intern in momentul cand acesta realizeaza misiunea de audit trebuie sa fie respectate o serie de cerinte, precum:

acesta trebuie sa aiba incredere in rezultatele sale, fara ca sa fii facut vreun compromise semnificativ privind calitatea, adica sa nu fii fost constransi in momentul cand acesta isi exercita misiunea din cauza ca s-ar simtii incapabil sa faca judecatii profesionale obiective;

acesta trebuie sa fie informat de existenta unor conflicte de interese sau de influenta asupra acestuia care i-ar putea afecta independenta, de aceea se recomanda realizarea unei rotatii regulate a auditorilor interni in cadrul echipei;

acesta trebuie sa examineze rapoartele inainte de a-si comunica concluziile, pentru a oferii asigurarea ca activitatea a fost realizata cu obiectivitate;

acesta nu trebuie sa accepte sume de bani sau cadouri din partea reprezentantilor intreprinderii, fiind contrar eticii, ceea ce rezulta ca obiectivitatea acestuia a fost afectata, in orice moment s-ar fii intamplat fapta, acesta trebuie sa raporteze fara intarziere la superiorul lui ierarhic;

acesta trebuie sa aiba o politica de angajament prin evitarea conflictelor de interese sau a oricaror activitati care ar putea rezulta intr-un posibil conflict de interese.

Ȋn cazul in care obiectivitatea sau independenta auditorului intern este compromise in fapt sau chiar in aparenta, partile interesate trebuie sa fie informate de acest aspect cu exactitate, precum urmeaza: acesta trebuie sa semnaleze responsabilului auditului intern de existenta sau probabilitatea unui conflict de interese sau a unei impartialitati ceea ace va produce inlocuirea auditorului respective. Un alt caz este limitarea domeniului de aplicabilitate care reprezinta o restrictie impusa activitatii de audit intern care impiedica indeplinirea obiectivelor acestuia si panificarea sa, restrangandu-i: domeniul de aplicabilitate definit de Carta Auditului, accesul auditului intern la dosare, personal si la bunurile fizice necesare realizarii misiunilor, programul de lucru al activitatii de audit aprobate, aplicarea procedurilor necesare misiunii, bugetul si planul de resurse umane care au fost aprobate.

Ȋn momentul aparitiei unei limitarii a domeniului de aplicabilitate si eventualele sale repercusiuni, auditorul intern trebuie s comunice, de preferinta in scris, Consiliului de Administratie, precum si faptul ca responsabilul auditului intern trebuie sa decida daca este bine sa fie informat Consiliul de Administratie, asupra restrictiilor care le-au fost deja comunicate si pe care le-au acceptat, iar acest aspect se poate dovedii necesar mai ales in cazul in care au avut loc schimbarii in cadrul intreprinderii, in Consiliul de Administratie sau a echipei manageriale a intreprinderii.

Auditorul intern in momentul realizarii misiunii de audit, acesta trebuie sa nu auditeze operatiunile speciale de care a fost responsabil in misiunea anterioara din cauza ca obiectivitatea acestuia ar fii afectata in cazul cand acesta a efectuat o misiune de asigurare pentru o activitate care a fost responsabil in cursul anului precedent.

Auditorul intern trebuie sa evite sa efectueze responsabilitati operationale in momentul cand echipa manageriala a intreprinderii ii incredinteaza ocazional acestuia sarcini care nu au legatura cu activitatea de audit, care specific clar ca acesta nu realizeaza functii de audit intern. De asemenea, obiectivitatea este considerate a fii afectata in momentul cand auditorul intern realizeaza o misiune de asigurare pentru o activitate in cadrul careia acesta a avut o autoritate sau o responsabilitate in misiunea anterioara de audit, acesta cand va comunica rapoartele trebuie sa tina cont de prejudicial adus obiectivitatii.

Ȋn cazul in care auditorul intern are responsabilitatea sa realizeze activitati care nu au legatura cu activitatea de audit si care poate sa le afecteze obiectivitatea, ca in urmatorul aspect: realizarea de compararii de date de la banci, acesta trebui sa comunice echipei manageriale si Consiliului de Administratie a intreprinderii ca aceste activitatii nu intra in sfera unei activitatii normale desfasurate in cadrul unei misiuni de audit si in consecinta nu vor exista concluzii de audit.

Ȋn plus, in momentul cand auditorul intern efectueaza responsabilitatii operationale, se recomanda sa se acorde o prudenta deosebita si asigurarea obiectivitatii acestuia in momentul in care se desfasoara ulterior o misiune de asigurare in domeniul respective. Obiectivitatea auditorului inter poate fii afectata in cazul in care realizeaza o activitate in misiunea prezenta pe care a efectuat-o si in cursul anului precedent, in aceste situatii trebuie sa se specifice clar in cursul comunicarii raportului de audit efectuat intr-un domeniu in care acesta a desfasurat responsabilitati operationale.

Ȋn cazul in care auditorul intern realizeaza in timpul misiunii de audit efectueaza activitati operationale incredintate de echipa manageriala a intreprinderii analizate, acestuia ii este afectata obiectivitatea pe respective activitate, ceea ce va conduce la inlocuirea acestuia. De aceea auditori transferatii sau numiti temporar pentru a realiza auditarea interna nu trebui sa participe la verificarea activitatilor din misiunea precedent de audit din cauza ca se consider ca le este afectata obiectivitatea ceea ce va influenta supervizarea activitatii de audit si rapoartele care vor fii realizate.

Obiectivitatea auditorilor intern nu este compromise in momentul in care acestia recomanda folosirea unor norme de control pentru sistemele si procedurile de examinare inainte ca acestea sa fie implementate, insa obiectivitatea este afectata daca acestea concep, aplica, redacteaza procedurile aferente sau exploateaza astfel de sisteme.

Efectoarea in unele cazuri de catre auditorul intern a activitatilor care nu sunt cuprinse in misiunea de audit desfasurata nu le compromite obligatoriu independenta, daca acestea sunt precizate in raportul de audit, insa echipa manageriala a intreprinderii si auditorul intern trebuie sa urmareasca amanuntit ca aceste activitati sa nu-i afecteze obiectivitatea.

1.4. Reflectarea dimensiunii auditului in teoriile si codurile de guvernanta corporativa

Ȋn ceea ce priveste dimensiunea auditului in teoria de agent, unde actionare nu au incredere in managerii, ca urmare a faptului ca acestea contribuie cu bani astfel incat cea de a doua categorie a le aduca un plus de valoare la ceea ace investesc acestea, auditul are rolul de verificare a activitatii firmei. Astfel, auditorul intern in cadrul misiunii de audit va urmarii sa observe daca banii pe care i-au investit actionare au fost utilizatii corect si vor aduce o imbogatire a acestora.

Ȋn schimb in cadrul teoriei de supraveghere, exista o incredere intre actionari si manageri, cu specificatii clare a responsabilitatii fiecarei parti implicate, si cu un personal pregatit si responsabil, de aceea auditul are rolul de a sprijini managerul. Prin urmare, auditorul prin misiunea de audit are drept scop analiza activitatii intreprinderii pentru a observa daca au fost indeplinite obiectivele pe care si le au propus managerii, precum si imbunatatirea managementului riscului.

Ȋn cadrul codurilor de guvernanta corporativa ale unei intreprinderii se specifica ca dimensiunea auditului este data de responsabilitatea pe care o are persona in cauza in a analiza activitatile de zii cu zii a societatii in timpul misiunii de audit.

De aceea este specificat clar atributiile unui auditor, indiferent ca este intern sau extern, de a-si pastra independenta si obiectivitatea pe perioada desfasurarii misiuni de audit, fara a fii influentat de conflictele de interese dintre actionari si manageri sau de influenta unei persoane partenere cu respective intreprindere.

Ȋn caz contrar, daca auditorul si-a pierdut independenta sau obiectivitatea in momentul in care realiza auditarea unei intreprinderii, acesta trebuie sa anunte persoana ierarhic superioara pentru a fii inlocuit, si nu va mai putea audita respectivele activitatii in anul viitor.

Tocmai de aceea in fiecare an este schimbat auditorul care va efectua misiunea de audit pentru a nu fii influentat de o persoana din mediul de conducere sau partenera a respectivei intreprinderii, precum si pentru a-si pastra obiectivitatea si independenta in momentul realizarii misiunii de audit si a comunicarii rapoartelor de audit catre Consiliul de Administratie.

De asemenea in codurile de guvernanta corporativa a unei intreprinderi mai este specificat faptul ca auditul are rolul de a consilia echipa manageriala in a-si indeplini obiectivele propuse si de a se proteja impotriva riscurilor la care este supusa respectiva intreprindere.

Ȋn plus, daca auditorul desfasoara in perioada misiunii de audit alte activitatii operationale care nu au legatura cu responsabilitatile acestuia ca urmare a deciziei unui membru al echipei manageriale, trebuie sa informeze persoana ierarhic superioara, precum si la publicarea analizei sa nu aiba concluziile si propunerile acestuia.

Capitolul 2. Functia de control si eficienta activitatii corporative a Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias

2.1. Prezentarea mediului in care evolueaza Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias

Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias a fost create prin Hotarareare de Guvern numarul 334 din data de 28 aprilie 2000, ca o societate comerciala pe actiuni care are drept scop realizarii strategiei nationale de transport a gazelor naturale, tranzitul international al gazelor natural pe teritoriul Romaniei, dispecerizarea gazelor natural, precum si proiectarea si cercetarea din sectorul transportului de gaze natural prin efectuarea, in conformitate cu legislatia in vigoare, a actelor de comert corespunzatoare obiectului de activitate.

Societatea Nationala de Transport de Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias mai poate reaqliza in plus si alte activitati care au legatura cu obiectul de activitate al acesteia, respectand legislatia romaneasca si statului propriu, cu precizarea ca societatea medieseana nu are voie sa cumpere gaze natural atat din productia interna, cat si din productia externa.

Societatea Nationala de Transport de Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias reprezinta operatorul tehnic al sistemului romanesc de transport de gaze natural pe teritoriul Romaniei si are responsabilitatea de a asigura gaze naturale in conditii de calitate, siguranta, eficienta economica si de protectie a mediului inconjurator.

Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. are sediul social la piata C.I. Motas, numarul 1, in orasul Medias, din judetul Sibiu, avand codul postal 551.130, putand fii contactatii pe adresa de e-mail [anonimizat], la numarul de telefon 0269/803.087 si la adresa de fax 0269/803.407, mai este de precizat faptul ca societatea medieseana are socul caen 4.950 reprezentand transporturi prin conducte de gaz natural.

Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias are un capital social subscris si varsat de 117.738.440 lei, reprezentat de 11.773.844 de actiuni ordinare, normative, indivizibile si liber tranzactionabile cu o valoare nominala de 10 lei pe actiune, de asemenea societatea medieseana are actiunile listate in cadrul Bursei de Valori Bucuresti, cu simbolul TGN.

Actionariatul Societatii Nationale de Transport de Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias este format din Statul Roman prin Ministerul Economiei, Comertului si Turismului cu un procentaj de 58,5097%, reprezentand un numar de 6.888.840 actiuni, persoane juridice cu un procentaj de 33,1399%, reprezentand un numar de 3.901.842 actiuni si persoane fizice cu un procentaj de 8,3504%, reprezentand un numar de 983.162 de actiuni.

La sfarsitul anului 2014, Consiliul de Administratie al Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias era format din Sterian Ion – presedintele Consiliului de Administratie si administrator neexecutiv, Vaduva Petru Ioan – Director General si administrator executive, Iliescu Bogdan-George – administrator neexecutiv, Cernov Radu Stefan – administrator nexecutiv, precum si Rizoiu Andrei – administrator neexecutiv provizoriu.

Conducerea executive a Societatii Nationale de Transport de Gaze Naturale “Tranzgaz” S.A. Medias este formata din: Petru Ion Vaduva – director general, doi director generali adjunctii – Gheorghe Hategan si Tarsac Grigore, Marius Lupean – director departamentul economic, Ghidiu Elisabeta – directorul departamentului strategie si management corporative, Stroia Marius – directorul departmentului de operare, Tataru Ion – directorul departamentului de dezvoltare, Cosma Florin – directorul departmentului de exploatare si mentenata, Leahu Mihai – directorul departamentului de proiectare si cercetare, Achim Viorel Ciprian – directorului departamentului corpului de control, a calitatii mediului, a protectiei si a securitatii, Alic Ciprian Octavian – directorul departamentului de accedsare a fondurilor europene si a relatiilor internationale, Gruia Daniel – directorul departamentului de tehnologia informatiei, a comunicatiilor si SCADA, Idu Olga – directorul directiei juridice, Mates Angela – directorul directiei de organizare a resurselor umane, Niculescu Oana – directorul directiei de strategie bugetara, Mares Gabriela – directorul directiei de cooperare si reglementarii europene, Fodor Mihai Iuliu – directorul directiei bugetului si finantarii, Comanita Adela – directorul directiei de contabilitate, Deac Sorin Gabriel – directorul directiei de pregatire si executia lucrarilor, Rau Ioan – directorul directiei comerciale, Sai Alexandru – directorul directiei de masurari si calitatea gazelor natural, Patarniche Mihai – directorul dispeceratului national de gaze natural, Brunea Florin – directorul adjunct al directiei de operator piata gaze Bucuresti, Barbu Viorel – directorul directiei de reabilitare SNT, Luca Bogdan Avram – directorul directiei achizitii publice si contractarii, Drusan Nicolae – directorul directiei de protectie si Securitate, Munteanu Aurel – direcotul adjunct al directiei de masurare si calitatea gazelor natural, Lascu Sergiu – directorul adjunct al departamentului de tehnologia informatiei si comunicatii, Panzar Adela – directorul adjunct al directiei de achizitii publice si contractarii, Ilie Lata – directorul sucursalei Medias, Rusu Ioan – directorul de exploatare teritoriala Medias, Schmidt Haineala Eduard – directorul de exploatare teritoriala Bacau, Tandrau Marcel – directorul de exploatare teritoriala Cluj, Gheorghe Cristian – directorul de exploatare Constanta, Nita Viorel – directorul de exploatare Craiova, Gurgu Viorel – directorul de exploatare Braila, Cristoloveanu Gheorghe – directorul de exploatare teritoriala Brasov, Baldea Dan – directorul de exploatare Bucuresti si Bachios Gheorghe – directorul de exploatare teritoriala Arad.

Din cadrul membrilor conducerii executive a Societatii Nationale de Transport de Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias, urmatorii detin actiuni ale societatii mediesene: Hategan Gheorghe detine 24 de actiuni reprezentand o cota de participare de 0,000203%, Lupean Marius detine 20 de actiuni reprezentand o cota de participare de 0,000169%, Tataru Ion detine 25 de actiuni reprezentand o cota de participatie de 0,000212%, Comanita Adela detine 7 actiuni reprezentand o cota de participare de 0,000059%, Sai Alexandru desine 10 actiuni reprezentand o cota de participare de 0,000084%, Patarniche Mihai detine 97 de actiuni reprezentand o cota de participare de 0,000823%, Ilie Lata detine 46 de actiuni reprezentand o cota de participare de 0,000390%, Ioan Rusu detine 2.508 actiunii reprezentand o cota de participare de 0,021301% I Nita Viorel detine 5 actiuni reprezentand o cota de participare de 0,000042%.

La finele anului 2014, Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias avea un rating de credit BB dat de catre Standard&Poor’s cee ace afisa o perspectiva stabila a datoriilor pe termen lung, avand un profil de risc slab.

2.2. Activitatea de control si efectele sale asupra rezultatelor si raportelor Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias

Ȋn cadrul acestui subcapitol voi realiza mai intai o analiza comparative a situatiilor financiare preliminare neauditate inregistrate in anul 2014 cu cele din anul 2013 ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias pentru a observa rezultatele inainte de realizarea misiunii de control, iar mai apoi voi prezenta si datele financiare auditate ale societatii mediesene, tot comparative anul 2014 cu anul 2013, pentru a observa modificarile care au rezultat in urma aplicarii controlului asupra activitatii desfasurate.

Tabelul 1. Evolutia activelor imobilizate prezentate in cadrul situatiilor financiare preliminare neauditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias in anul 2014 comparativ cu anul 2013 (milioane lei)

Sursa: Situatiile financiare preliminare neauditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale

“Trasgaz” S.A. Medias din anul 2014

Din tabelul 1 rezulta o usoara majorare a imobilizarilor necorporale cu 0,25% inregistrate de Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale “Trasgaz” S.A. Medias, de la o valoare de 2.533,96 milioane lei (2013) la o valoare de 2.540,40 milioane lei (2014) ca urmare a reclasificarii acordului de concesiune a serviciilor si a introducerii taxarii utilizatorilor serviciului public, mai apoi se observa o scadere de -5,59% a imobilizarilor necorporale, de la o valoare de 694,97 milioane lei (2013) la o valoare de 656,10 milioane lei (2014) ca urmare a intrarilor de imobilizarii corporale care au depasit cheltuiala cu amortizarea privind imobilizariile corporale ale societatii medieseana.

Ȋn anul 2014 se poate observa tot din tabelul 1 ca Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias a inregistrat o valoare nula a activelor financiare disponibile pentru vanzare ca urmare a intrarii in proces de lichidare a companiei Nabucco Gas Pipeline International GmbH Viena la care societatea medieseana avea participatie la capitalul social si o majorare semnificativa de 471,08% a creantelor pe termen lung ajungandu-se in anul 2014 la o valoare de 471,08 milioane lei datorata incasarii unor sume suplimentare din lichidarea Nabucco Gas Pipeline International GmbH Viena.

Tabelul 2. Evolutia activelor imobilizate prezentate in carul situatiilor financiare auditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias in anul 2014 comparativ cu anul 2013, precum si comparative 2014 neauditat cu 2014 auditat (milioane lei)

Sursa: Situatiile financiare auditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale

“Trasgaz” S.A. Medias din anul 2014

Ȋn urma realizarii misiunii de control se poate observa din tabelul 2, o crestere mica a imobilizarilor necorporale de doar 0,04% , de la o valoare de 2.533,96 milioane lei (2013) la o valoare de 2.534,88 milioane lei (2014), rezultand o diferenta in minus de -0,22% in urma aplicarii controlului, datorita faptului ca creestere activelor de transport de gaze a fost mai mica decat se astepta.

Ȋn ceea ce priveste evolutia imoblizarilor corporale, au avut o scadere de -5,77% , de la o valoare de 694,97 milioane lei (2013) la o valoare de 654,84 milioane lei (2014), reiesind o diferenta de -0,19% fata de rezultatele preliminare, existand o reducere mai pronuntata a concesiuniilor pe servicii.

Evolutia activelor financiare disponibile spre vanzare a fost aceeasi in urma realizarii controlului fata de rezultatele preliminare, scazand de la o valoare de 5,95 milioane lei (2013) la o zero ca urmare a lichidarii acestora la finele anul precedent. Pe cand in ceea ce priveste evolutia creantelor pe termen lung, acestea au crescut cu 539,22%, ajungand in anul 2014 la o valoare de 539,22 milioane lei ca urmare a vanzarilor de gaze realizate si a crizei din ucraina.

Tabelul 3. Evolutia activelor circulante prezentate in cadrul situatiilor financiare preliminare neauditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias in anul 2014 comparativ cu anul 2013 (milioane lei)

Sursa: Situatiile financiare preliminare neauditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale

“Trasgaz” S.A. Medias din anul 2014

Ȋn cadrul situatiilor financiare preliminare neauditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias se poate observa o majorare a valorii stocurilor de 7,61%, crescand de la o valoare de 34,05 milioane lei (2013) la o valoare de 36,64 milioane lei (2014) datorata cumpararii unor piese de schimb necesare derularii programelor de reparatii si investitii ale societatii.

Tot in acelasi raport al Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias se mai precizeaza o usoara creste de de 0,63% a creantelor comerciale si a altor creante detinute, majorandu-se de la o valoare de 398,89 milioane lei (2013) la o valoare de 401,39 milioane lei (2014) datorata unei scumpirii a tarifului de rezervare capacitate, deci ce s-a regasit intr-o usoara crestere a pretului la gazele naturale de 0,25 lei/MWh.

Asemanator ca si celelalte doua componenete ale activelor circulante, se poate observa o majorare de 108,74% a numerarului si echivalentului in numerar detinut de Transgaz S.A. Medias, crescand de la o valoare de 276,26 milioane lei (2013) la o valoare de 557,87 milioane lei (2014) datorata cresterii numerarului generat de activitatea de exploatare care a depasit numerarul utilizat pentru activitatiile de investitii si de finantare.

Tabelul 4. Evolutia activelor circulante prezentate in carul situatiilor financiare auditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias in anul 2014 comparativ cu anul 2013, precum si comparative 2014 neauditat cu 2014 auditat (milioane lei)

Sursa: Situatiile financiare auditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale

“Trasgaz” S.A. Medias din anul 2014

Din tabelul numarul 4 rezulta ca in urma realizarii misiunii de control valorile prezentate in situatiile financiare preliminare neauditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias au fost aceleasi cu rezultatele prezentate in situatiile financiare auditate, cu o mica diferenta de 0,04% in urma auditarii, crescand cu un procentaj de 0,67% a creantelor comerciale si a altor creante pe care le detine societate medieseana, cu o majorare de la o valoare de 398,89 milioane lei (2013) la o valoare de 401,55 milioane lei (2014) ca urmare a neinregistrarii a unui creante fata de un client in valoare de 0,16 milioane lei.

Tabelul 5. Evolutia capitalului propriu prezentat in cadrul situatiilor financiare preliminare neauditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias in anul 2014 comparativ cu anul 2013 (milioane lei)

Sursa: Situatiile financiare preliminare neauditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale

“Trasgaz” S.A. Medias din anul 2014

Ȋn ceea ce priveste evolutia capitalului propriu al Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias, din tabelul 5 reiese o majorare de 9,72% in anul 2014 comparativ cu anul 2013, crescand de la o valoare de 3.071,64 milioane lei (2013) la o valoare de 3.371,32 milioane lei datorata cresterii cu un procentaj de 29,86% a rezultatului repotat in anul 2014 comparativ cu anul 2013, crescand de la o valoare de 1.000,20 milioane lei (2013) la o valoare de 1.298,88 milioane lei (2014).

Tabelul 6. Evolutia capitalului propriu prezentat in carul situatiilor financiare auditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias in anul 2014 comparativ cu anul 2013, precum si comparative 2014 neauditat cu 2014 auditat (milioane lei)

Sursa: Situatiile financiare auditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale

“Trasgaz” S.A. Medias din anul 2014

Ȋn urma realizarii misiunii de audit asupra rezultatelor inregistrate de Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias reiese co majorare de doar 9,17% a capitalului propriu, crescand de la o valoare de 3.047,57 milioane lei (2013) la o valoare de 3.326,97 milioane lei (2014) datorata majorarii rezultatului reportat, cu un procentaj de 28,65%, crescand de la o valoare de 975,13 milioane lei (2013) la o valoare de 1.254,53 milioane lei (2014).

Diferenta evolutiei capitalului prorpiu inregistrat al Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Mures in urma realizarii misiunii de control fata de rezultatele preliminare neauditate este de -1,32% datorata unei ajustarii a rezultatlui reportat de -3,41% ca urmare a achitarii unei parti din impozitul pe profit amanat de la plata.

Tabelul 7. Evolutia datoriilor pe termen mediu si lung prezentat in cadrul situatiilor financiare preliminare neauditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias in anul 2014 comparativ cu anul 2013 (milioane lei)

Sursa: Situatiile financiare preliminare neauditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale

“Trasgaz” S.A. Medias din anul 2014

Ȋn cee ace priveste evolutia imprumuturilor pe termen mediu si lung ale Societatii Nationasle de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias, din tabelul 7 reiese o scadere de -100% in anul 2014 comparativ cu anul 2013 datorat incadrarii creditului sn valoare de 24 milioane lei contractat de la Banca Romana de Dezvoltare Group Societe Generale in categoria imprumuturilor pe termen scurt.

Pe cand provizionul pentru benefiiciile angajatiilor ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias s-a majorat cu un procentaj de 6,71% in anul 2014 comparativ cu anul 2013, crescand de la o valoare de 59,47 milioane lei (2013) la o valoare de 63,46 milioane lei (2014) datorata reducerii diferentelor intre baza contabila si baza fiscala a imobilizarilor corporale si necorporale ale intreprinderii mediesene.

Valoarea inregistrata in avans ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias a crescut cu un procentaj de 123,01% in anul 2014 compareativ cu anul 2013, majorandu-se de la o valoare de 370,18 milioane lei (2013) la o valoare de 825,52 milioane lei (2014) datorata in principal de inregistrarea veniturilor in avans, recunoscute ca urmare a modificarii legii 127/2014, intrata in vigoare din 5 octombrie 2014, prin care intreprinderea medieseana are dreptul de a recupera valoarea ramasa neamortizata a bunurilor aferente investitiilor realizate in calitate de concesionar al Sistemului National de Transport.

Ȋn schimb valoarea impozitului amanat de la plata al Soceitatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias a inregistrat o scadere de -5,36% in anul 2014 comparativ cu anul 2013, scazand de la o valoare de 85,77 milioane lei (2013) la o valoare de 81,17 milioane lei (2014) datorat cresterii provizionului pentru beneficiile angajatiilor.

Tabelul 8. Evolutia datoriilor pe termen mediu si lung prezentat in carul situatiilor financiare auditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias in anul 2014 comparativ cu anul 2013, precum si comparative 2014 neauditat cu 2014 auditat

(milioane lei)

Sursa: Situatiile financiare auditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale

“Trasgaz” S.A. Medias din anul 2014

Ȋn urma realizarii misiunii de audit asupra imprumuturilor pe termen mediu si lung inregistrate de Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias, se poate observa din tabelul 8 aceeasi evolutie prezentata in tabelul precedent ca urmare a incadrarii creditului sn valoare de 24 milioane lei contractat de la Banca Comerciala Romana in categoria imprumuturilor pe termen scurt.

Provizionul pentru benefiiciele angajatiilor al Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias a inregistrat o majorare de 23,41% in anul 2014 comparativ cu anul 2013, crescand de la o valoare de 89,31 milioane lei (2013) la o valoare de 110,22 milioane lei (2014) datorat reducerii diferentelor intre baza contabila si baza fiscala a imobilizarilor corporale si necorporale ale intreprinderii mediesene, iar diferenta rezultata in urma realizarii controlului este de 73,68% ca urmare a neintroducerii majorarii salariale inregistrate dupa audierea din anul 2013.

Valoarea veniturilor inregistrate in avans de catre Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias a avut o majorare de 141,44% in anul 2014 comparativ cu anul 2013 in urma aplicarii controlului, crescand de la o valoare de 370,18 milioane lei (2013) la o valoare de 893,78 milioane lei (2014) ca in principal de inregistrarea veniturilor in avans, recunoscute ca urmare a modificarilor legislative prin care intreprinderea medieseana are dreptul de a recupera valoarea ramasa neamortizata a bunurilor aferente investitiilor realizate in calitate de concesionar al Sistemului National de Transport, iar diferenta in urma aplicarii misiunii de audit este de 8,27% fata de rezultatele preliminare ca urmare a neinregistrarii valorii majorarii tarifelor la gazele natural din anul 2014.

Valoarea impozitului amanat de la plata al Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias a scazut cu un procentaj de -9,02% in anul 2014 fata de anul 2013, scazand de la o valoare de 81 milioane lei (2013) la o valoare de 73,69 milioane lei (2014) ca urmare amajorarii provizionului pentru beneficiile angajatiilor, iar diferenta in urma aplicarii misunii de audit este de -9,22% fata de raportul preliminar neauditat datorat neinregistrarii valorilor in urma realizarii misiunii de audit in situatiile financiare preliminare neauditate.

Tabelul 9. Evolutia datoriilor pe termen scurt prezentat in cadrul situatiilor financiare preliminare neauditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias in anul 2014 comparativ cu anul 2013 (milioane lei)

Sursa: Situatiile financiare preliminare neauditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale

“Trasgaz” S.A. Medias din anul 2014

Din tabelul 9 rezulta o scadere de -9,03% in anul 2014 comparativ cu anul 2013 a datoriilor comerciale si a altor datorii inregistrate de catre Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias, scazand de la o valoare de 262,15 milioane lei (2013) la o valoare de 238,48 milioane lei (2014) datorata diminuari in principla a datoriilor aferente redeventelor, a scaderii Taxei pe Valoare Adaugata (TVA) de plata, scaderii datoriilor cu alte impozite, a scaderii sumelor de plata catre angajati si a altor datorii, a scaderii datoriilor comerciale, scaderii datoriilor privind dividendele de plata si majorarii furnizorilor de imobilizarii.

Asemanator evolutie datoriilor comerciale si a altor datorii, si provizionele pentru riscuri si cheltuieli ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias a inregistrat o scadere de -12,57% in anul 2014 comparativ cu anul 2013, scazand de la o valoare de 21,01 milioane lei (2013) la o valoare de 18,37 milioane lei (2014) ca urmare scaderii provizionului pentru litigii si a majorarii provizionului pentru contractului de manadat si a provizionului pentru participatia salariatilor la profit.

Ȋn schimb valoarea impozitului curent de plata al Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias s-a majorat de peste trei ori in anul 2014 fata de anul 2013, crescand de la o valoare de 11,34 milioane lei (2013) la o valoare de 38,24 milioane lei (2014) datorat majorarii profitului intreprinderii mediesene comparative cu anul precedent.

Pe cand valoarea provizoanelor pentru beneficiile angajatilor pe termen scurt inregistrate de Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias a scazut cu un procentaj de -35,68% in anul 2014 comparativ cu anul 2013, scazand de la o valoare de 4,54 milioane lei (2013) la o valoare de 2,92 milioane lei (2014) ca urmare a unei recalcularii a sumelor compensatorii din anii 2012 si 2013, prin includerea in baza de calcul a unor indemnizatii, sporuri si adaosuri, iar valoarea imprumuturilor pe termen scurt a ramas neschimbata, fiind valoarea creditului pentru finantarea investitiilor contractat de la BRD Group Societe Generale de 24 milioane lei.

Tabelul 10. Evolutia datoriilor pe termen scurt prezentat in carul situatiilor financiare auditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias in anul 2014 comparativ cu anul 2013, precum si comparative 2014 neauditat cu 2014 auditat

(milioane lei)

Sursa: Situatiile financiare auditate ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale

“Trasgaz” S.A. Medias din anul 2014

Din tabelul 10 se poate observa o scadere de -9,01% in anul 2014 comparativ cu anul 2013 a datoriilor comerciale si a altor datorii pe care le are Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias, scazand de la o valoare de 262,15 milioane lei (2013) la o valoare de 238,53 milioane lei (2014) ca urmare a achitarii unei parti din acestea, iar diferenta dintre rezultatele auditate si rezultatele preliminare neauditate este de 0,02% ca urmare a neintroducerii unei datorii comerciale.

Ȋn ceea ce priveste evolutia provizionelor pentru riscuri si cheltuieli ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias, acestea au scazut sn anul 2014 comparativ cu anul 2013 cu un procentaj de -22,13%, de la o valoare de 21,01 milioane lei (2013) la o valoare de 16,36 milioane lei (2014) ca urmare a unui rating mai bun dat de agentia de rating Standard&Poor’s si a reducerii cheltuielilor, iar diferenta dintre raportele auditate si situatiile financiare preliminare neauditate este de -10,94% datorata neintroducerii reducerii la provizionale pe cheltuieli.

Ȋn schimb valoarea impozitului current de plata al Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias a crescut cu un procentaj de 239,86% in anul 2014 comparativ cu anul 2013, majorandu-se de la o valoare de 11,34 milioane lei (2013) la o valoare de 38,54 milioane lei (2014) ca urmare a amanarii plati unei parti din impozitul pe profit ca urmare a realizarii unor investitii, iar diferenta valorilor auditate fata de cele preliminare este de 0,78% ca urmare a neintroducerii unei parti din impozitul pe profit.

Pe cand, provizionale pentru beneficiile angajatilor pe termen scurt ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias au inregistrat o scadere de -35,68% scazand de la o valoare de 4,54 milioane lei (2013) la o valoare de 2,92 milioane lei (2014) ca urmare a transferarii catre provizionale pentru angajatii pe termen mediu si lung, iar in urma aplicarii misiunii de control datele ramand aceleasi ca si in situatiile financiare preliminare neauditate prezentate.

Valoarea imprumuturilor pe termen scurt ale Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias a ramas neschimbata, avand valoarea creditului contractat de la BRD Group Societe Generale de 24 milioane lei, ceea ce s-a regasit si dupa realizarea controlului, deci nu exista diferente fata de situatiile financiare preliminare neauditate prezentate.

2.3. Functia de audit in cadrul Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias