Integrarea Familiala Si Sociala a Copilului Institutionalizat cu Dizabilitati Psihice
Lucrare de disertație
Integrarea familială și socială a copilului instituționalizat cu dizabilități psihice
CUPRINS
INTRODUCERE
MOTIVATIA LUCRARII
CAP. 1. PROBLEME GENERAL – TEORETICE ALE DEFICIEN|EI
MINTALE
1.1. Istoricul deficientei mintale
1.2. Definitii – terminologie – natura deficientei mintale
1.3. Clasificarea deficientei mintale
1.4. Forme clinice ale deficientei mintale
1.5. Etiologia deficientei mintale – depistarea si examinarea copilului
cu dizabilitati psihice
CAP. 2. REINTEGRAREA COPIILOR CU DIZABILITATI
PSIHICE
2.1. Reforma in domeniul protectiei copilului
2.2. Asistenta sociala a copilului cu dizabilitati psihice
2.3. Alternative familiale la institutia de tip traditional
2.4. Reintegrarea copiilor abandonati in institutii
2.4.1. Cauzele institutionalizarii si abandonul – delimitari conceptuale
2.4.2. Definirea reintegrarii
2.4.3. Efectele institutionalizarii asupra dezvoltarii copilului.pag
2.4.4. Formarea deprinderilor de viata copilului deficient mintal
aflat in plasament la asistent maternal profersionist
2.4.5. Invatarea modelului de viata familial prin adaptare la noul
climat din locuintele incluse in comunitate
CAP. 3. ASPECTE METODOLOGICE
3.1. Cercetarea aplicativa – obiective
3.2. Ipotezele cercetarii
3.3. Subiectii cercetarii
3.4. Metode si tehnici utilizate
3.5. Rezultatele cercetarii
CAP. 4. CONCLUZII FINALE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
CAPITOLUL 1- PROBLEME GENERAL – TEORETICE
1.1. ISTORICUL DEFICIEN|EI MINTALE
Problemele cu handicapul mintal au existat din totdeauna. De la apari\ia problemei p@n` la structurarea unei abord`ri interdisciplinare [nt@lnit` azi, g@ndirea ]tiin\ific` a trebuit s` parcurg` o [ntreag` etap`.
Ocup@ndu-se de aceast` evolu\ie a g@ndirii ]i atitudinii fa\` de deficien\a mintal`, R. Perron stabile]te urm`toarele etape:
{nainte de 1800, c@nd problema nu exista din punct de vedere ]tiin\ific,
ea apare mai ales ca problem` social`;
Etapa 1800 – 1870, c@nd se [ntreprind primele cercet`ri sistematice ]i se [nregistreaz` primele [ncerc`ri terapeutice ]i educa\ionale;
Aproximativ din 1870 ]i p@n` la cel de-al doilea r`zboi mondial, c@nd dezvoltarea g@ndirii ]tiin\ifice cu privire la deficien\ii mintali cunoa]te o dezvoltare destul de contradictorie;
Dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, c@nd apare o orientare c`tre o abordare mai realist` ]i [n acela]i timp mai optimist`.
Erasistrate, medic , observ@nd omul [n condi\ii normale ]i
patologice, ajunge la concluzia c` inteligen\a este [n raport cu dezvoltarea emisferelor cerebrale, profunzimea ]i relieful circumvolu\iunilor. Aceast` observa\ie a fost posibil` datorit` faptului c` [n acea perioad` era permis` at@t vivisec\ia pe condamna\ii la moarte, c@t ]i disec\ia pe cadavre. Galenus (131 – 200 d.H.) filozof peripatetician ]i medic foarte instruit, a introdus pentru prima dat` no\iunile de ,,morosis” (sl`biciune mintal`) ]i ,,anoia” (demen\a) ca aspecte diferite ale bolilor mintale.
Apari\ia unei terminologii [n discursul lui Galenus o punem [n leg`tur` cu existen\a unei anumite experiment`ri pe frontul investig`rii. Pe linie medical`, mai t@rziu , [n secolul al XVIII lea, mai [nt@lnim o serie de consemn`ri care vizeaz` de fapt explicarea deficien\ei mintale. Astfel, Albert Haller [n Tratatul de fiziologie a corpului omenesc (Berna,1766) descrie circula\ia cerebral` ]i corela\iile dintre leziunile cerebrale, convulsii, paralizii ]i tulbur`rile func\iilor de cunoa]tere.
Referindu-ne la atitudinea fa\` de deficien\ii mintal care este [nc`rcat` mai mult cu factorii afectivi dec@t cu elemente ra\ionale, vom constata c` societatea n-a fost niciodat` indiferent` fa\` de aceast` categorie de indivizi.
{n Evul Mediu, atitudinea societ`\ii s-a schimbat radical: exista o atitudine de mil` ]i caritate ce face ca ei s` fie [ngriji\i [n aziluri organizate de biseric`. Uneori erau privi\i chiar cu un fel de fric` religioas`.
O r`m`]i\` a acestei supersti\ii este probabil, a]a cum arat` A. Holmes1 ]i cuv@ntul ,,cretin” (de la francezul ,,chretien”, nume care desemneaz` un anumit grup de deficien\i mintali).
Apari\ia protestantismului cu individualismul s`u ]i responsabilitatea individului pentru actele sale aduce o schimbare esen\ial` [n atitudinea societ`\ii fa\` de aliena\i. {n evul mediu erau considera\i ca fiind sub protec\ia special` a divinit`\ii, acum sunt privi\i de c`tre Luther ]i Calvin ca fii ai diavolului, ca fiind poseda\i de satan. Pentru ,,a scoate” diavolul din ei, li se aplicau tratatmente inumane, erau pu]i [n lan\uri ]i flagela\i [ntr-un mod barbar.
Ca expresie a persisten\ei conceptului religios psihognoseologic retrograd este faptul c`, p@n` chiar spre sf@r]itul veacului al XVIII lea, soarta bolnavilor mintali se men\ine tot at@t de tragic` [n Europa occidental`. Putem spune, [n concluzie, c` [n aceast` prim` etap` la nivelul g@ndirii ]tiin\ifice, problema deficientului mintal este consemnat` sporadic ]i nu vizeaz` dec@t unele aspecte etiologice ]i de descriere.
Atitudinea social` cunoa]te o mare varietate de forme, de la reprimare la indiferen\`, de la [ngrijire ca expresie a milei ]i carit`\ii, la chinuire. Aceast` atitudine social` este determinat` de concep\ii empirice, influen\at` de credin\e ]i de tradi\ii.
BAZELE TEORETICE ALE DEFICIEN|EI MINTALE
Natura deficien\ei mintale are implica\ii [n toate aspectele teoretice ]i practice, fie c` este vorba de diagnostic, fie c` este vorba de aspectele recuperatorii.
{n decursul istoriei s-au elaborat o serie de teorii referitoare la natura deficien\ei mintale.
A. TEORIA ETIOLOGIC~
Aceast` teorie explic` natura deficien\ei mintale prin multitudinea de factori care o determin`. {n urma cercet`rilor se realizeaz` progrese uimitoare [n problema cunoa]terii etiologiilor [ncep@nd cu Foelling (1934), care delimiteaz` oligofrenia fenil – piruvic` p@n` ]i Turpin, care pun [n eviden\` tulbur`rile cromozomiale ce stau la baza diverselor tipuri de deficien\` mintal`. {n func\ie de ace]ti factori determinativi exist`:
deficien\a mintal` de natur` ereditar`, transmis` ereditar cu solu\iile ne]tiin\ifice ]i inumane de sterilizare, suprimare;
deficien\a mintal` de natur` organic`, ca urmare a unor leziuni ale sistemului nervos central (teza organicist`);
deficien\a mintal` cauzat` de caren\e educative, afective, socio-culturale (teza handicapului sociocultural);
deficien\a mintal` polimorf`, care explic` varietatea tipologic`.
B. TEORIA SIMPTOMATOLOGIC~
Teoria simptomatologic` define]te deficien\a mintal` numai dintr-un unghi limitat, bazat cu predilec\ie pe unul din procesele psihice: inteligen\a, afectivitatea, voin\a, etc.
Ed.Seguin caracteriza deficientul mintal ca un subiect lipsit de voin\`, [ncep@nd cu cele mai primare ]i elementare impulsiuni voluntare, p@n` la func\iile superioare ale voin\ei, toate sunt profund tulburate.
Dup` acesta ,,tulbur`rile voin\ei sunt mult mai importante dec@t celelalte tulbur`rile fiziologice ]i psihice luate laolalt`, iar din punct de vedere fizic copilul nu poate, intelectual nu ]tie ]i psihic nu dore]te. El ar putea ]i ar ]ti numai dac` ar voi, dar din p`cate, [nainte de toate el nu vrea”.
Exist` ]i teze pur intelectualiste care definesc deficien\a mintal` prin insuficien\a mintal`, prin nivelul mintal redus. Deficitul intelectual constituie caracteristica fundamental`, iar celelalte particularit`\i ale personalit`\ii deficientului mintal sunt secundare decurg@nd din deficitul fundamental al intelectului. Teza intelectualist` marcheaz` primele [nceputuri c@nd de fapt debilitatea a [nceput ca o incapacitate ]colar`.
Curentul intelectualist este dep`]it de pozi\ia a doi mari psihologici, Kurt Lewin ]i L.S. V[gotski care formuleaz` teoria dinamic` a debilit`\ii mintale. Kurt Lewin, promotorul acestei teorii consider` deficien\a mintal` nu ca pe o ac\iune izolat` a intelectului ci a [ntregii personalit`\ii.
L.S. V[gotski relu@nd teza teoriei dinamice a lui K. Lewin, care integreaz` insuficien\a mintal` [n procesul larg al vie\ii psihice, subliniaz` ideea unit`\ii dintre intelect ]i afectivitate at@t la normal c@t ]i la deficientul mintal. L.S. V[gotski urm`re]te at@t modalit`\ile specifice de dezvoltare a intelectului sau afectivit`\ii considerate izolat c@t ]i pe cele de dezvoltare a rela\iilor dintre procesele intelectuale ]i afective.
C. TEORIA SINDROAMELOR SPECIFICE
Teoria sindroamelor specifice cuprinde teza heterocroniei (R. Zazzo), a heterogenit`\ii (H. Pieron), a heterodezvolt`rii (C. P`unescu), a incompeten\ei sociale (E.A. Doll), teza v@scozit`\ii genetice (Barbel Inhelder), teza iner\iei mintale , oligofrenice (H.Ey, AR Luria), teza rigidit`\ii conduitei (Leroin).
a)Teza Heterocroniei
Heterocronia a fost introdus` ca termen de Rene Zazzo ]i echipa sa de de Patologic` de Rouselle (1956,1960,1969). Conceptul []i g`se]te originea [n ideile lui A. Binet care abordeaz` corela\ia dintre ,,moral” ]i ,,fizic” [n limitele filozofiei clasice (mens sano in corpore sano) percep@nd raportul doar [n termeni de cauzalitate. De asemenea ideea este inspirat` din lucr`rile lui A. Gesell, A. Wallon, A.S. Luaria.
Conceptul ofer` o nou` dimensiune de comparare a deficientului mintal cu normalul, fiind o caracteristic` a deficientului cu c@t debilitatea este mai profund`. Conceptul de heterocronie contribuie la precizarea diagnosticului de deficien\` mintal`, la discriminarea acestora de pseudodebilitate [n mod special, precum ]i [n stabilirea etiologiei diverselor cazuri de debilitate mintal`.
Heterocronia este definit` prin aceea c` debilul mintal comparat cu normalul se dezvolt` cu viteze diferite [n diferitele sectoare ale dezvolt`rii psihologice. Debilul este caracterizat printr-un decalaj [ntre diversele sectoare ale personalit`\ii. Faptul c` debilul nu se dezvolt` [n acela]i ritm cu dezvoltarea fizic` determin` un sistem de echilibru particular ]i cu tr`s`turi specifice.
Heterocronia se caracterizeaz` prin decalajul fundamental dintre cre]terea fizic` ]i cea mintal`, dintre dezvoltarea somatic` general` ]i dezvoltarea general`, dintre v@rsta cronologic` ]i cea mintal`. Dezvoltarea mintal` a debilului mintal nu se realizeaz` [n acela]i ritm cu dezvoltarea fizic`, exist@nd [ntre acestea un decalaj temporal. {n consecin\` apare un sistem de echilibru particular cu tr`s`turi specifice, fiind vorba de o veritabil` structur`.
R. Zazzo afirm` c` ,,heterocronia nu este o simpl` colec\ie de viteze disparate. Ea este un sistem, o structur`”. {n teza heterocroniei este tendin\a de a defini debilul printr-o structur` de ansamblu. R. Zazzo apreciaz` coeficientul intelectual ca fiind util [n diagnostic dar f`r` ca acesta s` conduc` la formularea prognozei sau c` ,,[n defectologie sau [n patologie trebuie [ntotdeauna s` presupunem c` deficitul este [nso\it de o schimbare calitativ`, trebuie s` presupunem mereu o nou` structur` de ansamblu unde elementele au o semnifica\ie nou`”. Esen\ial, dup` R. Zazzo, este c` debilul s` fie definit ca o structur` de ansamblu.
Fenomenul heterocroniei explic` diferen\ele ce apar [n sfera conduitelor de organizare spa\ial` unde retardul este mai mare (eviden\iat de probe spa\iale) ]i randamentul psihomotor unde retardul este mai lejer (pus [n eviden\` de proba de baraj). Fenomenul se observ` chiar ]i la nivelul abilit`\ilor manuale, considerate [n general de cercet`tori printre cele mai bine p`strate la debilul mintal (Florica Nicolescu ]i Ghe. Radu)
{n compararea debilului cu normalul se relev` unele caracteristici ce sunt puse [n eviden\` de cercet`rile conduse de R. Zazzo, [n urma administr`rii probei NEMI. (Nouvelle Echelle Metrique de Intelligence, 949) pe un grup de debili de 9-14 ani cu un coeficient intelectual 47-75; R. Zazzo aplic@nd o baterie de teste format` din: probe de eficien\` psihomotric`, probe de orgritabil` structur`.
R. Zazzo afirm` c` ,,heterocronia nu este o simpl` colec\ie de viteze disparate. Ea este un sistem, o structur`”. {n teza heterocroniei este tendin\a de a defini debilul printr-o structur` de ansamblu. R. Zazzo apreciaz` coeficientul intelectual ca fiind util [n diagnostic dar f`r` ca acesta s` conduc` la formularea prognozei sau c` ,,[n defectologie sau [n patologie trebuie [ntotdeauna s` presupunem c` deficitul este [nso\it de o schimbare calitativ`, trebuie s` presupunem mereu o nou` structur` de ansamblu unde elementele au o semnifica\ie nou`”. Esen\ial, dup` R. Zazzo, este c` debilul s` fie definit ca o structur` de ansamblu.
Fenomenul heterocroniei explic` diferen\ele ce apar [n sfera conduitelor de organizare spa\ial` unde retardul este mai mare (eviden\iat de probe spa\iale) ]i randamentul psihomotor unde retardul este mai lejer (pus [n eviden\` de proba de baraj). Fenomenul se observ` chiar ]i la nivelul abilit`\ilor manuale, considerate [n general de cercet`tori printre cele mai bine p`strate la debilul mintal (Florica Nicolescu ]i Ghe. Radu)
{n compararea debilului cu normalul se relev` unele caracteristici ce sunt puse [n eviden\` de cercet`rile conduse de R. Zazzo, [n urma administr`rii probei NEMI. (Nouvelle Echelle Metrique de Intelligence, 949) pe un grup de debili de 9-14 ani cu un coeficient intelectual 47-75; R. Zazzo aplic@nd o baterie de teste format` din: probe de eficien\` psihomotric`, probe de organizare spa\ial`, probe ]colare(calcul, ortografie) demonstreaz` c` rezultatele sunt heterogene iar [n raport cu nivelul Binet-Simon ob\ine un nivel inferior la unele probe ]i unul superior la altele. Constatarea devine un avertisment de a nu compara un debil mintal cu un copil normal de aceea]i v@rst` .
R.Zazzo rezum` constat`rile : ,,rezultatele debililor se pot ierarhiza de o parte ]i de alta a nivelului Binet-Simon cu un minimum pentru probele unde intervine organizarea spa\ial` (testul Bender) ]i un maximum pentru probele unde afl`m adesea viteza psihomotric`”.(,,Les debilites mentaux ‘’ Esprit 1965, p.33)
Teza heterocroniei are consecin\e asupra metodologiei de lucru cu debilul mintal. Acesta impune:
-achizi\ionarea pe punctele forte ale subiectului;
-utilizarea procedurilor pedagogice susceptibile de a asigura armonizarea individualit`\ii;
-organizarea unei influen\e bazate pe principiul individualiz`rii .
Teza limiteaz` tendin\a de a explica qvasi-normalitatea unor sectoare.
b)Teza Heterogenit`\ii
Aceast` tez` a fost lansat` de A.Pieron prin care relev` propor\ia invers` care exist` [ntre heterogenitatea aptitudinilor ]i nivelul global mediu al deficien\ilor mintal. Indicele de heterogenitate se poate explica prin relativitatea independen\` a unor aptitudini [n raport cu inteligen\a.
No\iunea de heterogenitate trebuie comparat` cu cea de heterocronie a lui R. Zazzo ]i conceput` ca o idee pentru [n\elegerea mentalit`\ii debilului ]i dinamicii comportamentului ca un simptom nuclear ce explic` deficien\a mintal`. Cre]terea heterogenit`\ii la nivelurile inferioare explic` utilizarea social` a acestora.
c)Teza Heterodezvolt`rii
Teza a fost lansat` de C. P`unescu (1976) ]i denume]te caracteristica primordial` structurii psihice a deficien\ei mintale ]i anume, prezen\a unor aspecte ale activit`\ii psihice ce sunt dezvoltate sub limit` iar a altora peste limita atins` de copilul normal de aceea]i v@rst` mintal`.
d)Teza Incompeten\ei Sociale
A fost lansat` de E. A. Doll. Interesul pentru competen\a social` ca un criteriu de definire a deficien\ei mintale se manifest` chiar din primele lucr`ri de specialitate.
Clasicii psihopedagogiei speciale, A. Binet ]i Th. Simon (1910) considerau comportamentul social ca un criteriu de clasificare a celorlalte tipuri de [napoiere mintal`. Cercet`rile americane [ncep@nd cu H. Goddard, D. S. Potens ]i mod deosebit A. E. Doll definesc deficien\a mintal` dup` criteriul deficitului de competen\` social`.
E. Doll acord` o importan\` deosebit` factorilor extraintelectuali ]i mai
pu\in gradului de deficit intelectual. Gradul de adaptare social`, de maturitate social` este considerat at@t un criteriu de definire c@t ]i de clasificare.
Competen\a social` este definit` de Doll [n termeni de ,,independen\` personal`” ]i de ,,responsabilitate social`” adic` [n posibilitatea de a-]i asuma propria sa responsabilitate (independen\a personal` ]i de a se integra [n societate, particip@nd prin exersarea de responsabilit`\i ce dep`]esc nevoile sale proprii).
Pentru stabilirea gradului de competen\` social` a aplicat ,,scara maturit`\ii sociale Vineland” ce permite formularea v@rstei sociale ]i a coeficientului social care al`turi de coeficientul intelectual formeaz` repere importante [n diagnosticarea deficien\ei mintale.
Cercet`rile asupra competen\ei sociale ]i [n general asupra adapt`rii ]i autonomiei sociale s-au diversificat, manifest@ndu-se un interes sporit. Marie-Claude Hurtig sintetizeaz` aceste direc\ii de cercetare [n patru categorii:
Categoria I-sunt incluse studiile care se refer` la adaptarea social` conceput` [n trei ipostaze:
a)adaptarea social` ]i profesional` a adul\ilor (A. Anastasi, R. Zazzo, E. Ziegler)
b)descrierea ]i analiza formelor de adaptare la adolescent ]i la adult (Lucette Merlet, Ph. Laurent, A. Philonenko, L. E. Miller).
c)necesitatea unei adapt`ri favorabile (M. Dobost, Cl. Kohler, C. H. Gunzburg, R. M[ndra)
Categoria II-pune [n eviden\` faptul c` at@t coeficientul intelectual c@t ]i competen\a social` pot conduce la elaborarea unei prognoze privind adaptarea ulterioar`.
Categoria III-Guskin analizeaz` comportamentul social ]i cel adaptativ; primul comportament este pus [n eviden\` de testele sociometrice iar cel de-al doilea de probele de personalitate.
Categoria IV-se limiteaz` la instrumentele de m`surare a competen\ei sociale, din care:
a)scara lui Doll, Viveland Social Maturity Sale, cu numeroase variante utilizate [n ]i Fran\a de c`tre P. Pichot, A. Heim, J. Perse (1957).
b)scara lui C. H. Gunzburg, Progress Assement Chart of Social Developpment – PAC, [n scopul [mbun`t`\irii prognosticului ]i tehnicilor de educa\ie utilizat` [n terapeutica deficien\ilor mintal.
c)comportamentul sindroamelor specifice, cuprinde tezele referitoare la v@scozitatea genetic` (Barbel Inhelder), teza iner\iei mintale oligofrenice (H. Ey, A. R. Luria) ]i teza rigidit`\ii mintale (K. Lewin).
D.TEORIA PSIHANALITIC~ }I PSIHOSOCIOLOGIC~ asupra conceptului de deficien\` mintal` pun@ndu-se [n eviden\` valoarea ideilor psihanalitice formulate de S. Freud.
Freud, [ntemeietorul psihanalizei, nu face referiri explicite asupra unor probleme de deficien\` mintal` dar [n unele lucr`ri stabile]te pe de o parte-rela\ia dintre presiune ]i cunoa]tere, pe de alt` parte-efectele inhibatoare ale complexelor.
Ana Freud face referiri la deficien\a mintal` sus\in@nd c` ace]tia sufer` [n general, [n mod intens de ,,fr@nele arhaice”. Mecanismele abisale care produc deficien\a intelectual` sunt difuze ]i se grupeaz` [n categorii interes@nd:
-restric\iile g@ndirii copilului provocate prin func\ia inhibatoare a educa\iei;
-inhibi\ia curiozit`\ii sexuale ]i intelectuale provocate de educa\ia institu\ionalizat`;
-tulbur`ri ale procesului de dezvoltare a EU-lui (rela\ia dintre principiul pl`cerii ]i cel al realit`\ii).
Melanie Klein explic` deficien\a intelectual` [n special prin cunoa]terea leg`turii biunivoce dintr-o curiozitate sexual` ]i dezvoltare intelectual`. Mand Mannone consider` ariera\ia mintal` ca fiind generat` de patologia rela\ional` mam`-copil. Ea considera deficien\a ca o manier` specific` de a stabili ,,rela\iile [n mod deosebit cu mama”. Rela\ia afectogen` a cuplului mam`-copil [n timpul vie\ii intra-uterine este condi\ionat` prin ceea ce reprezint` graviditatea pentru mam`. Tot ca exponent al freudismului, al suprema\iei factorilor psihoafectivi se consider` ]i teza priva\iunii afective [n primii ani ai copil`riei la copiii care sunt \inu\i [n cre]e sau la cei care au suferit mult timp efectele spitaliz`rii.
O inhibi\ie puternic` se instaleaz` la nivelul talemic prin lipsa unor stimuli afectivi ]i care produce o sc`dere a bombardamentului de stimulare a scoar\ei cerebrale ]i deci o nedezvoltare structural`.
Autorii mai recen\i (M.Sorelli, S.Lebovici, R. Mises) pornind de la o viziune pluridimensional` dezvolt` o teorie dinamic`, genetic` a deficien\ei mintale [n care fenomenologia abisal` constituie o form` a conflictului patogen ]i nu o cauz` direct` a deficien\ei mintale.
Exist` ]i o categorie de cercet`ri, cele privitoare la aspectele psihosociologice, pu\in studiate, av@nd o importan\` deosebit` [n cunoa]terea deficien\ei mintale. Matty Chive remarc` predilec\ia pentru studierea deficien\ei mintale [ntr-o anumit` etap` de evolu\ie ]i anume [n cea a copilului p@n` la 17-18 ani ]i unele [ncerc`ri asupra adolescen\ei. Ea explic` acest fenomen prin faptul c` debilitatea este escomotat`, estompat` la adult.
E.TEORIA INTEGRAT~
C. P`unescu sprijinindu-se pe genetic` (J.Piaget) ]i pe teoria general` a sistemelor L.Bertalonffy, concepe deficien\a mintal` ca o patologie de organizare ]i dezvoltare a structurii mintale ]i a personalit`\ii [n ansamblul ei.
Deficien\a nu trebuie raportat` la o singur` func\ie psihic` (ex.inteligen\a) ci la structura personalit`\ii [n totalitatea sa. Modalitatea specific` de organizare a deficientului mintal este conceput` nu [n raport cu normalitatea sa ci [n cadrul variabilit`\ii sale nelimitate. Varietatea tipurilor de organizare ]i manifestare a personalit`\ii este bazat` pe trei principii de organizare:
-consonan\a care define]te dezvoltarea [n sfera nelimitat` a normalit`\ii;
-disfunc\ionalitatea ce delimiteaz` formele de organizare par\ial alterate;
-asonan\a caracteristic` tipurilor de dezorganizare total`.
Structurile ]i func\iile persoanei deficiente sunt datorate factorilor de perturbare care diminueaz` [n form` ]i propro\ii diverse fenomenul de consonan\`. Factorii de perturbare organiza\ional` sunt:
-factorii nonevolutivi ]i degenerativi; factorii dismaturativi; factorii de perturbare ai cogni\iei; factorii dismotiva\ionali; factorii de asonan\` afectiv`; factorii de perturbare ai intelectualit`\ii; factorii de perturbare ai procesului de dezvoltare-progres.
1.2. – DEFINI|II – TERMINOLOGIE – NATURA DEFICIEN|EI MINTALE
Deficien\a mintal` este conceput` ca o deficien\` global` ce vizeaz` [ntreaga personalitate: structur`, organizare, dezvoltare intelectual`, afectiv`, psihomotric`, comportamental adoptativ`, de natur` ereditar` sau c@]tigat` [n urma unei leziuni organice sau func\ionale ale sistemului central care se manifest` din primii ani de via\`, [n grade diferite de gravitate [n raport cu nivelul mediu al popula\iei, cu urm`ri directe [n ceea ce prive]te adaptarea socio – profesional`, gradul de competen\` ]i autonomie personal` ]i social`. (Constantin P`unescu)
Defini\iile deficien\ei mintale pot fi grupate, dup` Gh.Ionescu (1985), [n trei categorii:
a) Defini\ii etiologice – structurale – A.R. Luria este de p`rere c` deficien\a mintal` ar fi ca ,,o atingere cerebral` grav` a copilului [nainte de na]tere sau [n cursul primei copil`rii, ceea ce produce o tulburare a dezvolt`rii normale a creierului ]i numeroase anomalii ale dezvolt`rii mintale.”2
b) Defini\ii constatriv – func\ionale – avem, de exemplu, formularea lui J. Lang care apreciaz` c` deficien\a mintal` corespunde unei ,,imposibilit`\i sau insuficien\e de func\ionare, de randament sau de organizare func\ional`”3
c) Defini\ii opera\ional comportamentale, adoptate de Asocia\ia American` pentru Deficien\` Mintal`, L. Cytrin, R.Lourie, 1980, care consider` c` [nt@rzierea mintal` se refer` la o func\ionare sub medie a inteligen\ei generale, care []i are originea [n perioada de dezvoltare ]i este asociat` cu tulbur`ri ale comportamentului adaptativ.
Deficien\a mintal` sau intelectual` desemneaz` st`rile poten\iale inferioare
mediei ]i se aplic` subiec\ilor cu aptitudini intelectuale generale net inferioare mediei ]i cu dificult`\i [n comportamentul adaptativ care-l [mpiedic` s` ating` nivelul de dezvoltare normal`.4 Din punct de vedere terminologic, primul lucru pe care-l constat` cel care []i propune s` delimiteze problema copilului deficient mintal este c` abordarea acestui teritoriu nu se poate face dec@t interdisciplinar.
Fiecare dintre speciali]ti utilizeaz` o terminologie proprie sau una care se
adecveaz` cel mai mult fundamentelor ]tiin\ei din perspectiva c`reia abordeaz`
corectarea.
E. Seguin, [n lucrarea sa ,,Traitè moral, hygiène et éducation des idiots” (1846) introduce no\iunile cu privire la gradele de deficien\` : ,,idiot” ,,imbecil” ]i ,,[napoiat” sau ,,[nt@rziat mintal”. Conceptul general de ,,oligofrenie” este introdus de E. Kraepelin pentru a desemna ansamblul formelor de dezvoltare psihic` deficitar`.
Termenul de ,,deficien\` mintal`” a fost introdus ca no\iune general` de anglo-saxoni ]i americani la [nceputul sec. XX, iar [n Europa a fost substituit de numero]i al\i termeni: deficien\` intelectual`, sl`biciune intelectual`, handicap intelectual. Deficien\a mintal` comport` ca tr`s`turi fundamentale trebuin\a subiectului de a fi ajutat [n activit`\ile specifice inteligen\ei. Dac` aceast` trebuin\` apare de la na]tere sau [n primii doi ani, A. Buseman vorbe]te despre deficien\a mintal` infantil`.
Constantin P`unescu (1970) utilizeaz` termenul de handicap de intelect. El spune c` exist` copii care au poten\ial intelectual diminuat prin ritmul de dezvoltare sau din cauze endo sau exogene. Conceptul de deficien\` mintal` trebuie considerat ca o no\iune general`, al`turi de normalitatea statistic`, exist@nd [ntr-o gam` larg` de forme de organizare mintal` ]i a personalit`\ii, care o leag` de forme de organizare ]i nu o extrapoleaz`. A]a se explic` de ce este extrem de dificil s` se stabileasc` o tipologie ca urmare a eterodezvolt`rii intraindividuale.
NATURA DEFICIEN|EI MINTALE
Natura deficien\ei mintale are implica\ii [n toate aspectele teoretice ]i practice. Deficien\a mintal` trebuie privit` din trei puncte de vedere:
A) Punct de vedere etiologic;
B) Punct de vedere simptomatologic
C) Punct de vedere sistematic.
A) PUNCT DE VEDERE ETIOLOGIC asupra stabilirii naturii deficien\ei mintale cu importan\` pentru terapia educa\ional`.
La [nceput s-a sus\inut c` deficien\a mintal` este de natur` organic` dator@ndu-se unei leziuni a sistemului nervos central. Ulterior s-a constatat c` exist` numeroase cazuri [n care nu s-a putut pune [n eviden\` existen\a unei leziuni cerebrale. S-a emis ipoteza existen\ei unei naturi ereditare.
Extinderea cercet`rilor de orientare sociologic` ]i psihoanalitic` au relevat existen\a unor deficien\e mintale pe baz` de media. Caren\ele afective ]i educa\ionale din mica copil`rie pot determina [nt@rzieri ireversibile [n dezvoltarea general` a copilului.
B) PUNCT DE VEDERE SIMPTOMATOLOGIC
Din valoarea pe care o reprezint` natura deficien\ei mintale este de fapt rezultatul ac\iunii factorilor etiologici conjuga\i str@ns cu influen\ele mediului educa\ional.
a)Deficien\a mintal` este de natur` intelectual` Cei mai mul\i autori consider` c` ineficien\a intelectual` a copilului, nivelul s`u mintal redus reprezint` factorul definitoriu. Celelalte particularit`\i ale personalit`\ii copilului deficient mintal au un caracter secundar fiind determinate de deficitul intelectual considerat ca fiind fundamental. Aceasta este pozi\ia principal` a ,,curentului intelectualist”.
b)Condi\ii care au permis dep`]irea curentului intelectualist [n definirea naturii debilit`\ii mintale. Dou` sunt condi\iile care au permis trecerea la formularea unei pozi\ii care s` dep`]easc` curentul intelectualist [n definirea naturii debilit`\ii mintale.
{n primul r@nd este vorba de revizuirea radical` a no\iunii de debilitate mintal` [n psihopatologia modern`. Astfel cercetarea debiliilor mintali care au suferit de encefalit` a dus la introducerea unor no\iuni cum este cea de demen\` afectiv`.
A doua condi\ie este creat` de rezultatele ob\inute [n domeniul experimental care pune problemele vie\ii intelectuale afective ]i volitive [ntr-o alt` lumin`. Cercet`rile f`cute asupra emo\iilor ]i ac\iunii au scos [n eviden\` o serie de legit`\i care demonstreaz` importan\a mare a acestor aspecte pentru ansamblul vie\ii psihice precum ]i pentru punctele intelectuale [n special. S-a dovedit caracterul reciprocit`\ii influen\elor diferitelor aspecte ale vie\ii psihice precum ]i caracterul unitar al personalit`\ii.
c)Pozi\ia lui Seguin Acesta arat` c` principala caracteristic` a deficien\ilor este lipsa de voin\`. Seguin consider` c` la debilii mintali este tulburat` nu numai treapta superioar` a dezvolt`rii voin\ei ,,c`r`mida de leg`tur` a cupolei [ntregului edificiu” ci ]i cele mai primare ]i elementare impulsuri voluntare.
Copilul deficient mintal este deci, dup` Seguin, un copil lipsit de voin\`. Nu lipsa capacit`\ilor intelectuale caracterizeaz` debilul mintal ci incapacitatea de a adapta liber capacit`\ile la natura moral` sau intelectual` a comportamentului.
C) PUNCT DE VEDERE SISTEMIC
Cercet`rile moderne f`cute [n domeniu sub influen\a ciberneticii ]i a teoriei generale a sistemelor abordeaz` psihicul ca sistem cu o structur` hipercomplex`, integrat` ierarhic [n care se [mbin` organic o emergen\` de tip subordonat cu una de tip ,,local” pe care o realizeaz` dup` acelea]i legi ale integrit`\ii diferitele procese ]i structuri particulare.
O astfel de abordare a psihicului o g`sim, de exemplu [n lucr`rile lui M.Golu. Natura deficien\ei mintale nu se poate limita la particularit`\ile unui anumit subsistem fie el cognitiv, afectiv sau comunica\ional ci ar trebui definit` prin tr`s`turile ale [ntregii structurii ale personalit`\ii.
Abordarea acestuia este fundamental pentru aspectele diagnostice ]i pentru problemele ridicate de terapia complex` care vizeaz` recuperarea ]i integrarea acestor deficien\i [n societate.
1.3. CLASIFICAREA DEFICIEN|EI MINTALE
Au existat mai multe forme de clasificare a deficien\elor mintale, [n func\ie de diferite criterii sau pozi\ii ale speciali]tilor cu privire la gradul de recuperare-educare a tipului de deficien\` identificat [n r@ndul subiec\ilor de v@rst` ]colar`. Iat` c@teva dintre aceste clasific`ri :
O prim` clasificare are [n vedere valoarea coeficientului de inteligen\`:
deficien\` mintal` profund` sau grav` – IQ= 0 –20 (idio\ia)
deficien\a mintal` moderat` – IQ=20 – 50 (imbecilitate)
deficien\a mintal` miderat` – IQ=50 – 65 (debilitate mintal`)
deficien\a mintal` u]oar` – IQ=65 – 75
intelectul de limit` sau liminar – IQ=75 – 85
Codificarea Asocia\iei Americane de Psihiatrie(1965):
IQ= 68 – 83 – [nt@rziere mintal` de grani\` (liminar)
IQ=52 – 67 – [nt@rziere mintal` u]oar`
IQ= 36 – 51 – [nt@rziere mintal` moderat`
IQ= 20 – 35 – [nt@rziere mintal` sever`
IQ sub 20 – [nt@rziere mintal` profund`
Codificarea DMS III (Diagnostic and Statiscal Manual, American Psychiatric Association, 1980)
IQ= 50 – 70 – [nt@rziere mintal` u]oar`
IQ= 35 – 49 – [nt@rziere mintal` moderat`
IQ= 20 – 34 – [nt@rziere mintal` grav`
IQ sub 20 – [nt@rziere mintal` profund`
Codificare clinic` dup` V. Pedrescu (1989):
intelect de limit`
oligofrenie gradul I – debilitate mintal`
oligofrenie gradul II – imbecilitate
oligofrenie gradul III – idio\ie
Codificare dinamic` unitar`, P. Br@nzei (1979):
oligofrenie de limit`
debilitate mintal` sau oligofrenie gradul I
imbecilitate sau oligofrenie gradul II: oligofrenie sever`
idio\ie sau oligofrenie fradul III: oligofrenie sever` cu deteriorarea sau absen\a autoconduc\iei.
Dup` criteriul mixt medico – educa\ional – social, avem:
Codificare dup` OMS ]i J. Lang:
deficien\i mintal educabili (IQ=55 – 70, VM=10 ani, VC= 14 ani)
deficien\i semieducabili sau par\ial recuperabili (IQ= 50 – 55, VM=9 ani, VC=14 ani)
deficien\i mintal irecuperabili (IQ= 35 – 50, VM=5 ani, VC=14 ani)
Codificare dup` S.A. Kirk ]i G.O. Johnson:
copil lent la [nv`\`tur` (slow learner) IQ= 70/75-90
deficient mintal educabil IQ= 50 – 75
deficient mintal antrenabil IQ= 30 – 50
copil total dependent (totally dependent child, TDC) IQ=0 – 25/30
Codificare clinico – psihometric`, dup` OMS(1976)
intelect limit` IQ= 68 – 85
deficien\` mintal` u]oar` IQ= 52 – 67 , nivel mintal 9, 5 ani, v@rsta sociabil` de aproximativ 19 ani
deficien\` mintal` moderat` IQ= 21 – 35, nivel mintal 3 ani, v@rsta sociabil` 3,5 – 9,5 ani
deficien\` mintal` profund` (idio\i – IQ sub 20, nivel mintal 2 ani, v@rsta social` 0 – 3,5 ani).
Codificare psihopedagogic`, E. Verza (1996)
Intelectul de limit` sau liminar cu QI estimat [ntre 85-90 – marcheaz` grani\a dintre normalitate ]i handicap ;
Debilitate mintal` (handicap de intelect u]or sau lejer) QI= 50-85, ceea ce corespunde unei dezvolt`ri normale a v@rstei cronologice 7-12 ani ;
Handicapul de intelect sever (imbecilitate) QI= 20-50 ]i corespunde unei dezvolt`ri normale a v@rstei cronologice 3-7 ani ;
Handicapul de intelect profund (idio\ie) se circumscrie v@rstei mintale QI – sub 20 ( v@rst` cronologic` p@n` la 3 ani).
1.4. FORMELE CLINICE ALE DEFICIEN|EI MINTALE
Pentru a face o distinc\ie [ntre handicapul mintal, care indic` un mod anormal de organizare ]i func\ionare mintal`, cu implica\ii directe [n organizarea ]i structurarea personalit`\ii individului, ]i handicapul de intelect, care desemneaz` incapacitatea individului de a face fa\` unor sarcini cuprinse [n actul [nv`\`rii, trebuie s` se \in` cont de indicatorul de dezvoltare intelectual` reprezentat de coeficientul de inteligen\` (CI) sau quotient intelligence (IQ) introdus de W. Stern.
{n func\ie de QI exist` trei forme clinice ale deficien\ei mintale :
A-Deficien\a mintal` gradul I – deficien\` mintal` moderat` (QI50 – 69) ;
B-Deficien\a mintal` gradul II – deficien\` mintal` sever` (QI 20-55/60;
C-Deficien\` mintal` gradul III – deficien\a mintal` profund`( QI< 30)
A) DEFICIEN|A MINTAL~ GRADUL I → DEFICIEN|A MINTAL~ MODERAT~
Forma cea mai frecvent` ]i gradul cel mai u]or de deficien\` mintal` este debilitatea mintal`. Fenomenul este introdus pentru prima oar` de Eduard Seguin, discrimin@ndu-l pe idiot care este o oprire [n dezvoltarea fiziologic` ]i psihologic`, [n raport cu debilul mintal la care nu se poate vorbi de o oprire, ci de o dezvoltare mai lent` dec@t la copiii de aceea]i v@rst`.
{n Germania termenul este sinonim cu insuficien\a mintal`.
A. Binet define]te debilul mintal ca un subiect care are capacitatea de a comunica oral ]i [n scris cu cei din jur, dar care manifest` o [nt@rziere de 2 – 3 ani [n perioada ]colariz`rii, f`r` ca aceasta s` fie determinat` de factori ]colari propriu – zi]i.
Debilitatea mintal` reprezint` o insuficien\` mai mult sau mai pu\in marcat` a dezvolt`rii inteligen\ii, l`s@ndu-i individului posibilitatea de a ajunge la autonomie social`, f`r` [ns` s`-i permit` s`-]i asume total responsabilitatea conduitelor sale, deoarece el este incapabil s` prevad` implica\iile.
Proba ]colar` r`m@ne un criteriu de selec\ie ]i triere a subiec\ilor suspecta\i de deficien\` mintal` pentru [nv`\`m@nt special.
Criteriul psihometric concretizat [n v@rsta mintal` sau [n coeficientul intelectual predomin` [n psihopedagogia special`, fiind considerat de psihiatrul Cl.Bernard ca o tehnic` indispensabil` pentru estimarea gradului de deficien\`.
Psihometric debilul se define]te printr-un IQ care variaz` [ntre 50 – 69. Debilul mintal este educabil; este capabil de achizi\ii ]colare corespunz`toare v@rstei mintale.
a) Caracteristici somatice
Deseori se noteaz` o constitu\ie somatic` displastic`, disarmonic`,
hipostatural` cu dispropor\ie [ntre lungimea extremit`\ilor ]i talie.
Aspecte dismorfice: microcefalie, hidrocefalie, craniostenoze.
Alte semne: hepatomegalie, splenomegalie, tulbur`ri urinare, manifest`ri hematologice, deterior`ri osoase, etc.
b) Tabloul psihopatologic al debilit`\ii mintale
Debilii mintali prezint` o serie de particularit`\i specifice at@t [n ceea ce prive]te procesele de cunoa]tere c@t ]i [n domeniul motricit`\ii ]i afectivit`\ii.
Percep\iile – {ngustimea c@mpului perceptiv, adic` perceperea clar` a
unui num`r mai mic de elemente pe unitatea de timp, [n compara\ie cu un individ normal, fapt care afecteaz` foarte mult orientarea [n spa\iu ]i capacitatea intuitiv` de a stabili rela\ii [ntre obiectele din jur.
Culoarea este o [nsu]ire care se impune ]i este desprins` cu u]urin\` de c`tre debilii mintali fa\` de forma, greutatea ]i materialul din care este confec\ionat obiectul. Exist` diferen\e semnificative [ntre debilii mintali de tip familial ]i cei cu leziuni cerebrale, astfel, c` la copiii cu leziuni cerebrale exist` o tulburare a capacit`\ii de a desprinde figura de fond.
G@ndirea – {n planul g@ndirii se observ` predominanta func\iilor de
achizi\ie comparativ cu func\iile de elaborare, o lips` de flexibilitate a activit`\ilor cognitive, fapt care justific` existen\a unei g@ndiri reproductive ]i absen\a elementelor de creativitate.
Debilul mintal stabile]te mai u]or deosebirile dec@t asem`n`rile – aceast` tr`s`tur` se men\ine p@n` la o v@rst` mai mare.
Din cauza iner\iei g@ndirii ]i a dificult`\ilor de [n\elegere ]i integrare a noilor cuno]tin\e [n sistemul anterior elaborat, rezolvarea de probleme eviden\iaz` apari\ia unor persever`ri ( a unei fixa\ii pe un anumit algoritm de rezolvare) din care copilul cu debilitate mintal` poate ie]i cu mare greutate ]i dup` folosirea unui suport intuitiv, concret. Procesul de generalizare nu este absent din activitatea de g@ndire, numai c` el se realizeaz` la un nivel sc`zut.
{n\elegerea care const` [n integrarea cuno]tin\elor noi [n sistemul anterior elaborat apare cu greu din cauza modului defectuos [n care se realizeaz` aceast` integrare.
Dezvoltarea limbajului – {n general, la copilul debil mintal, limbajul
se dezvolt` cu [nt@rziere sub toate aspectele sale. Primul cuv@nt apare [n medie la v@rsta de 2 ani, iar primele propozi\ii pe la 3 ani.
Vocabularul copiilor debili mintali este limitat: este s`rac [n cuvinte – no\iuni care desemneaz` m`rimea, rela\ii spa\iale, caracteristici psihice; predomin` substantivele, num`rul de verbe este mai mic.
Vorbirea con\ine cuvinte parazite, perseverarea unor anumite expresii, dezacorduri gramaticale, activism redus al vorbirii ( se mul\ume]te cu relat`ri superficiale, f`r` mobilizarea ]i organizarea amintirilor).
Memoria – Memorarea nu are caracter voluntar: ace]ti copiii nu
recurg la procedee de fixare inten\ionat`, nu-]i elaboreaz` un plan de organizare a materialului [n momentul fix`rii ]i nici a reproducerii.
Lipsa de fidelitate a memoriei este evident` atunci c@nd reproduc un text, c@nd sunt pu]i s` povesteasc` o [nt@mplare sau c@nd nu pot oferi indicii sigure cu privire la obiectele v`zute sau [n leg`tur` cu unele [nt@mpl`ri la care au asistat, din cauza sugestibilit`\ii lor ridicate.
Deficien\e ale motricit`\ii – {nt@rzierea motricit`\ii se [nregistreaz`
sub urm`toarele aspecte:
viteza mi]c`rilor ca desf`]urare ]i ca timp de reac\ie este redus`;
precizia mi]c`rilor este sc`zut`: lipsa preciziei apare [n mi]c`rile mai mari, dar este evident` [n mi]c`rile mai fine ale m@inilor;
exist` dificult`\i [n imitarea mi]c`rilor, fapt care influen\eaz` negativ formarea unor deprinderi;
reglarea for\ei musculare este deficitar` datorit` insuficien\ei senza\iilor kinestezice;
exist` dificult`\i [n relaxarea voluntar` a anumitor grupe de mu]chi, precum ]i trecerea de la o mi]care la alta.
Tulbur`rile afective ]i emo\ionale – Aceste tulbur`ri sunt o
component` principal` a tabloului psihopatologic. Cea mai frecvent` tulburare este imaturitatea afectiv`, care face ca un copil debil mintal de v@rst` ]colar` s` aib` manifest`ri proprii pre]colarilor, sub aspectul emo\iilor ]i sentimentelor.
Dup` M. Chazan, tulbur`rile afectivit`\ii sunt:
depresiune;
ostilitatea fa\` de adul\i;
absen\a r`spunsului la solicit`ri;
anxietate [n leg`tur` cu afec\iunea adul\ilor;
indiferen\` fa\` de aprobarea adul\ilor;
neast@mp`r – instabilitate;
tensiune emotiv`;
anxietate [n leg`tur` cu acceptarea de c`tre al\i copii;
ostilitate fa\` de copii;
variate simptome nevrotice.
Manifest`rile emotive sunt deseori exagerate. Ace]ti copii prezint` frici
nejustificate; emo\ia de m@nie la propor\iile unei crize de furie, [nso\it` de reac\ii agresive fa\` de cei din jur, distrugerea obiectelor, lovirea propriului corp.
Emo\iile prin caracterul lor exploziv ]i haotic au deseori un efect dezorganizator asupra activit`\ii debililor mintali.
Uneori, se observ` predominarea unei dispozi\ii: astfel, unii sunt mai frecvent euforici, al\ii apatici, iritabili.
c) Formele clinice ale debilit`\ii mintale
Grupa debilit`\ii mintale este, dup` p`rerea lui A. Rey extrem de eterogen`. Ea recunoa]te dou` mari forme: debilul armonic ]i debilul dizarmonic.
Debilul armonic – Insuficien\a intelectual` este primordial`. Termenul
ste introdus de Th. Simon (1924) ]i G. Vermeylen (1929).
Dup` H. Ey ]i P. Bernard debilul armonic se caracterizeaz` prin ariera\ie intelectual` simpl`, posibil de compensat datorit` calit`\ilor afective, ca urmare a faptului c` ace]tia sunt docili, muncitori, pasivi, ascult`tori, adaptabili la condi\ii sociale inferioare, cu posibilit`\i de integrare profesional` [n urma orient`rii corecte.
Retardul intelectual este relativ armonios ]i se manifest` [ndeosebi ca [nt@rziere ]colar`, cu dificult`\i [n activitatea de achizi\ie, f`r` s` fie [nso\ite de tulbur`ri de natur` motric`. {n adaptarea profesional` ]i social`, debilul armonic manifest` un grad relativ de independen\`, fiind necesar` [ns` existen\a ]i supravegherea educativ`. Este capabil s` utilizeze capacit`\ile sale reduse [ntr-un sistem de munc` organizat.
Tr`s`turile sale de caracter sunt: docilitatea, h`rnicia, atitudinea ponderat`, perseveren\a; aceste tr`s`turi [l fac s` fie educabil, perfectibil ]i utilizabil.
Debilul dizarmonic – Tulbur`rile intelectuale sunt asociate cu cele
afective. Debilul dizarmonic este opus celui armonic; mai este denumit ]i debilul complet fiind caracterizat prin preponderen\a tulbur`rilor de comportament ]i afective.
Retardul intelectual este asociat cu tulbur`rile afective, estimate la un procent de 50 %, dup` G. Henyer ]i S. Lebovici, cu tulbur`ri comportamentale care devin preponderente ca o consecin\` a hipogenezei sau a genezei sentimentelor moral – sociale.
Grupa debililor dizarmonici este considerat` uneori ca deficien\` mintal` atipic` [n sensul cristaliz`rii particulare a tr`s`turilor de personalitate [ntr-o ,,dizarmonie evolutiv` cu versant de expresie deficitar`” (R. Mises).
Th. Simon ]i G. Vermeylen disting mai multe forme de manifestare a debilului dizarmonic:
– Debilul dizarmonic instabil caracterizat prin:
incapacitate de a se concentra, de a fixa asupra unei sarcini;
de a desf`]ura o activitate [ntr-un spa\iu delimitat;
curios f`r` a fi atent, interesant f`r` a-]i putea fixa interesul s`u;
permanenta agita\ie ]i tendin\a de turbulen\`, devenind jenant [n mediul ]colar;
comportament incoerent;
conduit` efervescent` caracterizat` prin minciun`, fric`, vagabondaj;
dificult`\i de adaptare.
– Debilul dizarmonic excitat caracterizat prin:
agita\ie motric` permanent`;
expansivitate ]i stare de euforie;
vorbe]te ne[ncetat cu o comunicare aparent bun`, dar caracterizat` prin s`r`cie ]i neghiobie;
fire vesel`, deschis`, lipsit` de interese.
– Debilul dizarmonic emotiv caracterizat prin:
instabilitate afectiv` pronun\at`;
reac\ii exagerate, oscil@nd [ntre exuberan\a excesiv` ]i inhibi\ie c`ut@nd [n permanen\` acceptarea ]i aprobarea celor din jur;
predomin` syntonia ( Claude Kahker) adic` armonia cu mediul.
– Prostul caracterizat prin:
bun` capacitate mnezic` cu o aparent` u]urin\` verbal`;
insuficien\a intelectual` este [nso\it` de tulbur`ri de comportament;
este lipsit de interes, credul, vanitos, extrem de sugestibil, d` dovad` de manierism, predilect pentru cli]ee ]i forme gata f`cute, lipsit de spirit critic sau autocritic, cu randamente ]colare mediocre, incapabil de efort sus\inut;
prostul este desemnat sub numele de ,,debilitate mintal` camuflat`” (Dalay, Pichot, 1952)
pe plan intelectual, dup` C. Kohker, lipsa de interes condi\ioneaz` ]i celelalte activit`\i psihice iar pe plan afectiv euforia nu este altceva dec@t o masc` a absen\ei ,,tonusului mental”
– Lene]ul caracterizat de A. Binot ca fiind o consecin\` determinat` de mecanisme foarte diferite, fapt ce implic` acceptarea a dou` tipuri:
lenea ocazional` ]i lenea din na]tere caracterizat` prin indolen\`, lips` de dinamism, incapacitate de decizie
este o stare patologic` produs` de o afec\iune mintal` [n faza incipient`, cu o dezvoltare intelectual` insuficient`, apatie accentuat`, iner\ie, instabilitate, inadaptare.
d) R`sp@ndirea debililor mintal
Referindu-se la frecven\a oligofreniei, exper\ii OMS (1976) arat` c` din totalul de 17 % al handicapa\ilor, ea se [nt@lne]te la 6,3 % dintre care 4 % sub forma debilit`\ii mintale.
Dup` ancheta efectuat` de P. Baton pe o popula\ie de v@rst` ]colar`, [n 1962, debilitatea atingea 2,26 %, incomparabil mai mult dec@t idio\ia (0,06 %) sau imbecilitatea (0,24 %).
R`sp@ndirea debilit`\ii apare [ns` restr@ns` [n raport cu intelectul de limit` (10 %). {n raport cu v@rsta cronologic`, datele oferite de Baton sunt neconcludente.
El g`se]te debilitatea mintal` la 4,9 % dintre copiii deficien\i sub v@rsta de 5 ani ]i la 15,9 % la ]colarii de 11 ani, ca ]i cum frecven\a debilit`\ii mintale ar spori odat` cu cre]terea v@rstei.
Semnificativ r`m@ne faptul c` frecven\a deficien\ei mintale cre]te [n raport cu sc`derea gradului de intensitate care o marcheaz`, iar procentul sporit al persoanelor din planul imediat al subnormalit`\ii ridic` importante probleme de ordin social.
Acesta este ]i motivul pe care debilitatea mintal`, considerat` mult` vreme sub inciden\a medical` ]i psihologic`, interes@nd doar pe speciali]ti, a determinat o preocupare larg` la nivel social, antren@nd atitudini ]i motiva\ii polarizate [n direc\ia ideii de asisten\` ]i ocrotire conceput` ]i realizat` [n cuno]tin\` de cauz`.
e) Rezonan\a social` a debilit`\ii mintale
De la vechea denumire de ,,f`pturi anormale” asociat` adesea cu atitudinea de respingere, debilii apar acum ca un caz particular al deficien\elor umane, ca un fel de trident inevitabil al evolu\iei speciei.
Existen\a lor a c`p`tat [ns` rezonan\` mare din ra\iuni de ordin moral ]i de sa\ietate social`. Societatea este obligat` s` apere pe membrii ei, ferindu-i de agresiuni latente sau dezechilibru ]i involu\ie.
C@nd, [n 1840, B.A. Morel avea s` lanseze teoria degrad`rii progresive a fiin\ei umane, cunoscut` sub denumirea de teoria degenerescen\ei, el pornea de la observarea unor genera\ii caracterizate prin dezechilibru, tr@nd`vie, delicven\`, p@n` la genera\ia urm`toare, a perversiunii, isteriei, ipohondriei, prostitu`rii ]i tot a]a p@n` la genera\ia degenerat` a imbecilit`\ii ]i idio\iei.
Sensibilizarea societ`\ii pentru nesiguran\a echilibrului ei a [nceput odat` cu apari\ia la [nceputul sec.XX a unor studii de genealogie (Goddard) care puneau [n eviden\` ereditatea clar` a mintalilor, asociat` cu proliferarea lor iresponsabil`.
Un sentiment de team` s-a n`scut dintr-un ra\ionament simplu: ,,dac` deficien\ii mintali au mai mul\i copii ]i dac` ei tind s`-]i transmit` deficien\a, indivizii care o cap`t` devin tot mai numero]i cu fiecare genera\ie.”
Desigur, Morel nu propusese [n mod explicit [nl`turarea oligofrenilor ca pe un lest care greveaz` via\a social`, dar la circa 100 de ani de la apari\ia lucr`rilor sale asupra degenerescen\ei se va marca trecerea la practica sinistr` a lichid`rii lor prin gazare (Germania – 1940).
Pe de alt` parte, [n aceast` sut` de ani asist`m la dezvoltarea unui spirit caritabil care [ntoarce privirile societ`\ii c`tre efortul de recuperare [ncercat de Itard ]i Seguin [nc` de la [nceputul sec. al XIX-lea.
f) Cunoa]terea debililor mintali
Ideea de recuperare ]i ocrotire, atitudinea de respingere (consemnat` sub forme mai subtile) se [ntemeiaz` pe conceptele de cunoa]tere ]i de valorizare a tot ceea ce fiin\a deficientului prezint` ea ca om.
{n prezent exist` o cre]tere a interesului pentru studiul ]tiin\ific al st`rilor de handicap mintal [n ansamblu ]i al perspectivelor de formare a mintalilor pentru via\a social`.
Statutul oligofrenilor []i va [nchina balan\a [n direc\ia atitudinii de protejare a persoanei lor. Evaluarea st`rii prezentate de ei nu se va mai face prin raportarea lor la starea de ,,nebunie” ca alt`dat`, ci la cea de normalitate.
Ac\iunea de educare a acestei categorii de copii, cu oligofrenie [n form` u]oar`, pune mai [nt@i problema depist`rii lor precoce prin trierea [ntregii popula\ii infantile, ajuns` la v@rsta ]colar`, spre a se elabora un sistem de influen\are adecvat.
{n acest scop se vor c`uta instrumente proprii de determinare a specificului diverselor aspecte ale structurii lor psihice, ca o modalitate ]tiin\ific` de a r`spunde primelor exigen\e ale unei asisten\e eficiente.
S-au elaborat astfel probe verbale ]i de performan\` manual`, menite s` releve cu o precizie sporit` gradul de afectare a capacit`\ilor mintale.
Cercet`rile [ntreprinse pentru cunoa]terea debilit`\ii mintale s-au dezvoltat rapid conduc@nd la crearea unui sistem de subdiscipline, aflate [n curs de elaborare: oligofrenopsihologia, oligofrenosociologia, oligofrenopedagogia.
ONU a urm`rit, odat` cu schimbul de informa\ii ]i exper\i ai domeniului, elaborarea de legi care s` asigure securitatea ]i valorificarea social` a debililor mintali. S-a ob\inut [n 1971 adoptarea de c`tre ONU a documentului denumit ,,Declara\ia dreptului deficientului mintal”, din puncte enumer`m:
dreptul de a beneficia, asemenea normalilor, de toate [nlesnirile privind persoana lor;
dreptul la securitate economic` ]i la un nivel decent de via\`, precum ]i la munc` social` util`;
dreptul la via\` [n s@nul familiei sau [ntr-un c`min, care s-o substituie;
dreptul la tutel` calificat` pentru protec\ia persoanei ]i a bunurilor sale.
B. DEFICIEN|A MINTAL~ DE GRADUL AL–II-LEA – DEFICIEN|A MINTAL~ SEVER~
Imbecilitatea este cea de-a doua form` clinic` de deficien\` mintal`, situat` [ntre nivelul deficien\ei mintale profunde ]i cel al debilit`\ii mintale moderate.
Terminologia acestei st`ri deficitare ireversibil` este vast`:
– Oligofrenie gradul II, ariera\ie sever` sau moderat`, [nt@rziere mintal` mijlocie, oligofrenie sever` cu deteriorarea sau absen\a autoconduc\iei, infirm mintal ca termen general ]i pentru idio\ie, c`zut [n desuetudine [n favoarea celui de deficien\` mintal` profund`.
– Deficien\` mintal` sever`, ca ]i debilitatea mintal` moderat` este definit` dup` criteriul deficitului intelectual av@nd ca punct de plecare datele oferite de psihometrie ]i dup` criteriul psihosocial av@nd ca reper capacitatea de adaptare social`.
Binet – Simon caracterizeaz` deficien\ii mintali sever (imbecilii) ca fiind subiec\i incapabili de actul lexic ]i grafic, f`r` ca acesta s` fie o consecin\` a unor tulbur`ri motrice, vizuale, etc.
{n urma unor influen\e medico-pedagogice ace]tia ajung s` citeasc` ]i s` scrie la nivelul silabelor ]i a cuvintelor.
Chiar ,,dac` poate ajunge s` citeasc` mnemonic, nu are capacitatea reprezent`rii no\iunii folosite ]i este incapabil de a-]i f`uri scrisul; [n cazul [n care ajunge prin dresaj s`-]i foloseasc` scrisul, este incapabil de a-]i formula propriile g@nduri, oric@t de simple ar fi ele.”-Br@nzei (1981)
Achizi\ioneaz` un volum minim de cuno]tin\e, dar insuficiente pentru o ]colarizare corespunz`toare. Este instruibil p@n` la un anumit punct, cu posibilit`\i de a-]i [nsu]i tehnici intelectuale, f`r` [ns` a ajunge la un anumit grad de automatizare.
Capabil de unele calcule elementare, f`r` s` poat` achizi\iona conceptul de num`r, s`-]i formeze o reprezentare clar` despre numere ]i componen\a lor.
V@rsta mintal` dup` unii autori este aceea]i, dar QI variaz` [ntre plafonul minim de 20 ]i cel maximal de 55/60.
Dup` criteriul capacit`\ii, deficientul mintal sever:
-persoan` incapabil` de a se [ntre\ine singur, dar cu o capacitate normal` de autoprotec\ie;
-capabil s` se apere singur [mpotriva pericolelor obi]nuite (foc, ap`, dificult`\i stradale).
{n general sunt adaptabili la activit`\i simple, rutinare, plasabili ]i utilizabili [n condi\iile unor institu\ii de asisten\` ]i protec\ie socio-pedagogic` de tipul c`min – ]coal`. Viitorul social este [n func\ie de mediul de via\` ]i afectivitate. Deficien\ii mintali sever stabili se pot [ncadra [ntr-o disciplin` social` elementar` iar cei cu manifest`ri psihopatice sunt [n general izola\i sau institu\ionaliza\i. Deci, deficien\ii mintali sever formeaz` grupa deficien\ilor mintali cu QI [ntre 30-50, recuperabili profesional ]i social, educabili ]i perfectibili, adaptabili la procesul de instruire, educa\ie, cu un anumit grad de relativitate, integrabili [n comunitate [n condi\ii protejate ]i uneori [n condi\ii obi]nuite [n func\ie de exigen\ele societ`\ii.
FORMELE CLINICE ALE DEFICIEN|EI MINTALE
{ntre deficien\a mintal` sever` ]i cea moderat` exist` o serie de cazuri de tranzi\ie, care se diferen\iaz` dup` capacitatea lor de adaptare intelectual` ]i social`.
Dup` gradul de deficit sunt 2 tipuri de imbecil:
Dup` :
-imbecil superior – debil profund ]i imbecil inferior – debil inferior.
Dup` Doll:
-imbecil inferior; imbecil mijlociu ]i imbecil superior.
Dup` comportament sunt 2 tipuri de imbecili:
-imbecili stabili sau apatici: lini]ti\i, lipsi\i de agresivitate, inofensivi, cu o afec\iune preponderent patern` ]i imbecili instabili sau excita\i: agresivi, agita\i, nu pot sta locului, vorbesc f`r` oprire.
{n func\ie de afectivitate, activitatea voluntar` ]i particularit`\ile neurodinamicii
Dup` S.M. Pevzner:
-nep`s`torii, inhiba\ii, somnolen\ii, apaticii, indiferen\ii
-dezinhiba\ii, nelini]ti\ii, excitabilii, agresivii.
Categorie cu etiologie necunoscut`
1) Ariera\ia autist` – form` de insuficien\` mintal` grav` situat` [n zona deficien\ei mintale severe: deficit intelectual pronun\at; absen\a comunic`rii; posibilit`\i de educare reduse; capabili doar de achizi\ii a unor automatisme sau conduite condi\ionate.
2) Imbecilii prodigio]i sau ,, idio\ii savan\i” sau oligofrenii atipici; formeaz` cazurile ce ilustreaz` o dizarmonie de dezvoltare intelectual` ]i prezen\a unor hipermnezii mecanice. Hipermnezia este de natur` mecanic`, ace]tia nefiind capabili s` foloseasc` datele evocate [n mod suplu, creator, [n configura\ii noi, [n afara celor deja achizi\ionate.
Formeaz` categoria de deficien\` cu un nivel mintal sc`zut dar cu unele aptitudini particulare extrem de dezvoltate:
-calculatorii prodigio]i, fenomenali, caracteriza\i prin aptitudini particulare de calcul, explicabile printr-o memorie vizual`, auditiv`, motorie deosebit`.
Exemple: – realizeaz` mintal opera\ii rapide cu numere cu mai multe cifre [n cadrul celor patru opera\ii matematice.
-calculatorii de calendare, care precizeaz` cu corectitudine datele caracteristice de na]tere ale unui num`r mare de oameni, capabili s` spun` corect ]i f`r` ezitare ziua din s`pt`m@na corespunz`toare oric`rei date din ultimii cinci ani ai vie\ii sale (cazuri descrise de Tredgold)
-calculatorii care se refer` la cazurile de ,,hipermnezie de dic\ionar” sau ,,care re\in zeci ]i sute de versuri dup` o singur` lectur`”
-imbecili cu talent remarcabil pentru desen (A.F. Tredgold); vestitul ,,Raphael al pisicilor” (Gotfried Mind) care a ajuns de faim` european` (unul dintre tablouri a fost cump`rat de regele George al IV-lea al Angliei)
-imbecili cu aptitudini muzicale remarcabile (L.S. Hollingworth) [nzestra\i cu talente muzicale excep\ionale: c@nt` la pian compozi\ii foarte grele, reproduc ,,dup` ureche” melodii foarte complicate pe care le-a auzit (un copil de 16 ani, cu v@rsta mintal` de 6 ani)
-imbecili cu un sim\ olfactiv foarte dezvoltat (Jules Voisin) care pot discrimina cu u]urin\` diversele mirosuri (de exemplu dac` [ntr-un pahar [n care a fost vin se toarn` cafea, subiectul refuz` s` bea)
C. DEFICIEN|A MINTAL~ GRADUL AL III-LEA – DEFICIEN|A MINTAL~ PROFUND~
Idio\ia reprezint` forma cea mai grav` de deficien\` mintal`, previzibil` [nc` din copil`rie dar ]i forma cea mai rar`. Denumirea este introdus` de Ph. Pinel (1809) sub termenul de idiotism. Psihopedagogia special` a sec. al XIX-lea deschide o bre]` [n zidul care [nconjura [n general pe ariera\i ]i [n mod deosebit, pe idio\i. Idiotul devine un obiect de studiu ]i se [ntrez`resc posibilit`\i de educare [n condi\iile [n care este supus unei influen\e organizate, i se acord` o atitudine afectuoas`, este scos din izolarea sa.
Ph. Pinel (1809) – idiotism – ansamblu de dezordini deficitare ]i anume demen\a ]i idio\ia, toate st`rile mintale deficitare grave, profunde. Jean Esquirol (1818) introduce termenul de idiot [n locul celui de idiotism, consider@nd c` ,,idio\ia nu este o boal`, este o stare [n care facult`\ile intelectuale nu s-au manifestat niciodat` sau nu au putut s` se dezvolte suficient pentru ca un idiot s` dob@ndeasc` cuno]tin\ele relative unei educa\ii pe care trebuie s-o primeasc` un individ de aceea]i v@rst` ]i plasat [n acelea]i condi\ii cu el.”
Binet – Simon (1905,1911) definesc idio\ia dup` criteriul psihometric. Ei opineaz` pentru clasificarea psihologic` ]i nu pentru cea etiologic` ]i anatomofiziologic`. Definesc idiotul ca fiind ,,un copil care nu poate s` comunice prin limbaj cu cei din jur, nu-]i poate exprima ideile, ceea ce g@nde]te, s` [n\eleag` g@ndirea exprimat` de altul, f`r` ca o tulburare de audi\ie, a organelor fonotorii s` explice aceast` pseudo-afazie, ceea ce este [n [ntregime o deficien\` intelectual`.” Idiotul nu dep`se]te nivelul intelectual al unui copil de 2 ani, incapabil de a se [ntre\ine singur. Deci idio\ia formeaz` grupa de deficien\` mintal` cu un QI sub 30, idiotul fiind recuperabil dar cu un grad mare de relativitate din punct de vedere profesional, plasabil numai [n condi\ii de munc` protejat`.
FORMELE CLINICE ALE IDIO|IEI
Dup` criteriul limbajului (Ed.Seguin)
-idiotul a c`rui comunicare se rezum` la nivelul cuvintelor ]i a unor propozi\ii scurte
-tipul la care articularea se limiteaz` doar la cuvinte neonosilabice
-tipul caracterizat prin absen\a total` a limbajului.
Dup` criteriul anatomic (Bourneville 1869)
-idio\ia cu microcefalie, cu hidrocefalie; asociat` cu [nt@rziere [n dezvoltarea cerebral`; cu o agenezie cerebral`; cu scleroz` hipertrofic`; scleroz` atrofic`; idio\ia mixodrenatoas`.
Dup` criteriul gradului de gravitate (Felix, Voisin, Claude Kohler, J. de Ajuriaguerra, Claude Bernard):
a)idiotul complet sau profund ( este un tip foarte rar, ,, idio\ie automatic` – reflex` la nivel neo-natal”)
b)idiotul incomplet sau par\ial
Dup` Ajuriaguerra se caracterizeaz` prin:
-afectare cronic` a unei p`r\i sau a [ntregului sistem nervos
-v@rsta mintal` de 1 an
-absen\a total` a comunic`rii
-tulbur`ri neurologice grave
-existen\a pur ,,vegetativ`”
-ac\ion@nd de o manier` instinctiv`, reflex`, impulsiv`
-pu\ine ]anse de supravie\uire.
b) -afectarea par\ial a sistemului nervos
-v@rst` mintal` de 3 ani
-deficite senzoriale destul de accentuate
-percep\iile sunt slab dezvoltate
-memoria relativ dezvoltat` la nivelul recunoa]terii obiectelor ]i a persoanelor din jur
-comunicarea este redus` la cuvinte monosilabice, cu posibilit`\i limitate de [n\elegere a comenzilor simple
-exist` tulbur`ri motrice grave: paralizia membrelor inferioare, uneori anchilozate, [n form` de ,,foarfec`” (paraplegia) sau paralizia unei p`r\i a corpului (hemiplegia)
-mi]c`rile sunt anormale; se manifest` prin mi]c`ri ritmice, stereotipe pe : tremur`turi, balans`ri ale trunchiului sau corpului (leg`natul [nainte – [napoi, scuturarea capului), sugerea degetelor
-este inert, foarte rar agitat sau turbulent.
Dup` Traian Hotica:
-idiotul superior QI=20, v@rsta 3 ani
-idiotul inferior v@rsta 2 ani
Dup` posibilit`\ile de dezvoltare
Dup` Ajuriaguerra:
-idio\ia automatico – reflex` la nivel neonatal, corespunz`toare idiotului complet sau profund
-idio\ia cu un anumit grad de dezvoltare echivalent` cu idio\ia par\ial` incomplet`
Dup` criteriu afectiv:
Dup` Ajuriaguera:
-idiotul apatic, placid, indiferent, relativ maniabil
-idiotul excitat cu tendin\e distructive de autor`nire, de automutilare.
1.5. ETIOLOGIA DEFICIEN|EI MINTALE – DEPISTAREA }I EXAMINAREA COPILULUI CU DIZABILIT~|I PSIHICE
Etiologia relev` leg`tura cauzal` [ntre agentul patogen ]i boala psihic`. Agentul patogen poate fi constituit dintr-un ansamblu de condi\ii care luate izolat formeaz` un element, un factor .
Etiologia deficien\ei mintale este extrem de variat`, agentul patogen fiind un mozaic de factori care determin` apari\ia deficien\ei mintale. J. de Ajuriaguerra estimeaz` c` exist` confuzii terminologice. Clasificarea lui A. A. Strauss ]i C.E. Lehtiem [n deficien\a mintal` ,,exogen`” unde anamneza, examenul neurologic ]i cele paraclinice conduc la depistarea unor leziuni cerebrale c@]tigate pre sau postnatal ]i deficien\` mintal` ,,endogen`” la care nu se relev` o leziune cerebral` este opus` altora care apreciaz` deficien\a ,,endogen`” ca fiind o deficien\` organic` atunci c@nd pe primul plan apar tulbur`rile rela\ionale ]i/sau socioculturale.
A. Factorii de ordin biologic, ereditari, genetici
a)factorii genetici nespecifici
b)factorii genetici specifici.
a)Factorii genetici nespecifici (poligenici) formeaz` grupa cazurilor ,,aclinice” sau endogene (debilitatea endogen` subcultural` sau familial`) ce cuprinde majoritatea deficien\ilor mintal lejer sau de graviditate medie. Aceast` categorie de factori pune [n eviden\` corela\ia dintre QI al deficientului cu cel al rudelor sau prin studiul comparativ, al gemenilor.
b)Factorii genetici specifici care determin` sindroame numeroase, ca de exemplu:
-abera\ii cromozomiale: sindromul Turner, abera\ia unui cromozom sexual; sindromul Klinefelter, descris [n 1942 de H.F. Klinefelter, cazurile care prezint` 47 de cromozomi [n loc de 46, iar formula cromozomial` este XXY [n loc de XX la indivizii de sex feminin ]i XY la cei de sex masculin; sindromul Down sau trisomia 21, la care apare abera\ia la cromozomul supranumerar autonom;
-sindroame datorate unor deficien\e specifice a genelor ca: ectodermoze congenitale
-dismetabolii: dislipoidoze (idio\ia amaurotic` Tay-Sachss, maladia Nieman-Pick); disproteidoze (fenilcetonuria, sindromul Hartmup, maladia siropului de ar\ar); dismetaboliile hidra\ilor de carbon (galactozemia, hipoglicemia idiopatic`);
-disendocriniile: hipotiroidismul, hipertiroidismul, cretinismul cu gu]` familial`, diabetul insipid nefrogen;
-anomaliile craniene familiale (microcefalia, unele hidrocefalii, maladia Crouzon).
B)Factorii ecologici ai deficien\ei m intale (extrinseci, prenatali)
a)Factorii prenatali:
-factorii infec\io]i ]i parazitari [n primele luni de sarcin`: rubeol`, sifilis, toxoplasm` provocat` de un parazit care trece bariera fetoplacentar`, gripe repetate
-factorii umorali: incompatibilitate sanguin` a factorului Rhesus [ntre mam` ]i copil (mama Rh -, f`tul Rh +)
-factorii toxici care ac\ioneaz` asupra gravidei [n timpul sarcinii de natur` exogen`
-iradierea f`tului
-icterul nuclear.
b)Factorii perinatali care ac\ioneaz` [n timpul na]terii: traumatisme obstetricale, circularele de cordon(asfixia alb` ]i asfixia albastr` care provoac` leziuni cerebrale de tip anoxic), prematuritate, hemoragii, hipoglicemie
c)Factorii postnatali care ac\ioneaz` dup` na]tere: meningoencefalite virale sau bacteriene, encefalite post-infec\ioase; endocrinopatiile grave ale nou-n`scutului, infec\ii nutritive, traumatismele cerebrale post natale, intoxica\iile cu plumb, oxid de carbon.
C)Factorii psihosociali
-mediul familial nefavorabil
-caren\e afective ]i educative
-factori socioculturali cu rol determinant
-,,existen\a” unor diferen\e [ntre coeficientul intelectual al subiec\ilor proveni\i din ora]e sau mediul rural, [n favoarea primului
-coeficientul mintal invers propro\ional cu m`rimea familiei (R. Zazzo), deci coeficientul mintal mediu este cu at@t mai sc`zut cu c@t copiii apar\in unei familii mai numeroase (aceasta se poate raporta ]i la ansamblul popula\iei)
-condi\ii socio-economice defavorabile (L. Cytryn, R. S. Lourie) adic` nivelul mintal mediu cre]te [n func\ie de clasa social` ]i de resursele economice ale familiei
-corela\ia negativ` [ntre coeficientul de inteligen\` ]i rangul de na]tere.
DEPISTAREA }I EXAMINAREA COPILULUI DEFICIENT MINTAL
Depistarea precoce
Depistarea copilului deficient mintal este un act complex care cuprinde cel pu\in dou` aspecte: cunoa]terea ]i orientarea spre un specialist [n vederea preciz`rii diagnosticului.
Cunoa]terea – ca parte a depist`rii, [nseamn` sesizarea unor
simptome, a unor particularit`\i morfo-func\ionale care diferen\iaz` sau [ncep s` diferen\ieze copilul handicapat de restul copiilor.
Mama ]i familia care vin permanent [n contact cu copilul ]i care se ocup` de [ngrijirea ]i cre]terea lui sunt primii care trebuie s` observe, s` sesiseze ]i s`-]i pun` problema atunci c@nd copilul [ncepe s` se diferen\ieze de ceilal\i.
Dar nu numai familia trebuie s` observe unele nereguli ap`rute [n dezvoltarea copilului. Prin asisten\a medical`, copilul vine [n contact permanent cu medicii pediatrii care urm`resc dezvoltarea lor de la na]tere. Ei reprezint` primii speciali]ti care trebuie s` valorifice semnifica\ia unor simptome sau tr`s`turi care deviaz` cre]terea ]i dezvoltarea copilului de la norm`.
Cunoa]terea unor simptome diferen\iatoare, mai ales la nivelul organiz`rii comportamentului se realizeaz` de regul` [n colectivit`\i de copii: leag`n, cre]e ]i c`mine. Prezen\a [n colectivitatea a deficientului este sesizat` cu u]urin\` datorit` devian\elor sale comportamentale.
Orientarea – depistarea este un filtru; nu [nseamn` c` to\i copiii
orienta\i spre precizarea diagnosticului sunt deficien\i mintali. Depistarea este un semnal de alarm` pe care-l trage mama, medicul pediatru sau educatoarea. Medicul neuro-psihiatru este [ns` cel care hot`r`]te dac` semnalul este fals sau pericolul exist` cu adev`rat. O depistare precoce se consider` a fi p@n` la v@rsta de 6 ani, adic` p@n` la punerea problemei ]colariz`rii copilului.
Examinarea copilului deficient mintal
Examinarea copilului deficient mintal comport` parcurgerea etapelor comune oric`rei examin`ri neuropsihiatrice. La aceast` categorie de copii se insist` asupra etapelor de dezvoltare psihomotorie, depist`rii microsimptomatologiei neurologice ]i efectuarea unor investiga\ii paraclinice ce permit elucidarea diagnosticului din perspectiva clinic`, etiologic` ]i psihologic. Orice schem` de examinare este bun`, cu condi\ia s` fie complet`.
A)EXAMINAREA MEDICAL~ Investiga\ia medical` a copilului deficient mintal const` [n:
a)Examenul somatic:-[n`l\ime, greutate, stare de nutri\ie ; tegumente ; sistemul osteoarticular ; examenul clinic al capului ; aparatul respirator ; aparatul cardiovascular ; aparatul digestiv ; tulbur`ri electrolitice ]i aparatul renal ; probe biologice.
b)Examinarea neurologic`:-atitudinea ]i tonusul; mi]c`rile involuntare; sta\iunea ]i mersul; examinarea mobilit`\ii active ]i a for\ei segmentare; examinarea tonusului muscular; examinarea reflexelor; examenul sensibilit`\ii; probele cerebrale; examenul tulbur`rilor trofice; tulbur`rile sfincteriene
B) EXAMINAREA PSIHOLOGIC~
Problema care se pune c@nd trebuie s` se fac` un examen psihologic unui deficient mintal este: ce func\ii, aspecte, domenii se vor investiga. R`spunsul la aceast` problem` nu este simplu ]i comport` numeroase implica\ii teoretice.
Copilul este trimis de medicul neuropsihiatru pentru examinarea psihologic`, [n primul r@nd pentru a se stabili nivelul mintal ]i pentru a oferi toate informa\iile ]i concluziile [n leg`tur` cu gradul ]i structura mintal` a deficientului ]i [n al doilea r@nd , examenul psihologic trebuie s` releve direc\iile [n care trebuie s` se desf`]oare activitatea terapeutic` [n vederea recuper`rii.
De cele mai multe ori cazul vine la consulta\ii din ]coala general` de mas`, prezent@nd un e]ec ]colar; [n aceste cazuri examenul psihologic trebuie s` stabileasc` care este cauza e]ecului ]colar. Urm`rind s` descopere factorii responsabili care determin` e]ecul ]colar, psihologul trebuie s` investigheze [n primul r@nd nivelul mintal, inteligen\a pentru a vedea [n ce m`sur` acest factor este determinant [n e]ecul ]colar.
Pe baza studierii complexe a cazului sub raportul factorilor care determin` e]ecul ]colar, psihologul trage concluzia [n leg`tur` cu ]colarizarea [n continuare f`c@nd propuneri de orientare spre ]coala cu regim special.
Uneori psihologul trebuie s` examineze o serie de copii trimi]i de ]coala special` pentru c` se consider` c` ar putea s` urmeze ]coala general` de mas`. {n aceste cazuri psihologul reexamineaz` copilul urm`rind s` surprind` dac` nu este vorba de un proces de degradare mintal` [n urma unei serii de procese evolutive sau din contr`, dac` nu se [nregistreaz` o maturare intelectual` care apropie copilul de o dezvoltare normal`; [n ambele cazuri examenul psihologic implic` o responsabilitate deosebit` ]i necesit` aplicarea unor probe ]i o observa\ie de lung` durat`.
{n cadrul examenului psihologic al copilului se examineaz`:
a)Dezvoltarea psihomotorie prin care se poate stabili nivelul atins de dezvoltarea psiho-motorie, se poate calcula coeficientul de dezvoltare ]i se pot releva domeniile [n care dezvoltarea este deficitar` precum ]i acele aspecte [n care dezvoltarea este relativ mai bun`: dezvoltarea psihomotorie se examineaz` de regul` la copii mici (0-5 ani) ]i st` la baza depist`rii precoce a copilului deficient mintal.
Teste ]i probe utilizate [n examinarea psihologic`:
Teste de eficien\`:
Psihomotricitatea ]i abilitatea manual`
Probe pentru schema corporal` ]i lateralitate:bateria pentru dominanta lateralit`\ii N. Galifret-Grojore; bateria Piaget-Head (orientare dreapta-st@nga); testul Head: m@n`-ochi-ureche ; testul pentru gnozia digital`-Gerstmann; proba Harris; proba A. de Meur
Probe pentru nivelul stilului motor: proba de pointilaj ; construc\ia de turnuri ; decupajul circular-Ozeretski; testul miocinetic-Mira Y. Lopez
Probe de ritm Mine Stambak
Probe de sincinezie : proba de motricitate facial`-L.W. Kwit ; proba de motricitate digital`-A Ray ; proba pentru sincinezia membrelor superioare ; test de sincinezie a membrelor superioare-Stambak
Probe generale: scara de dezvoltare –A. Gesell ; testul de imitare a gesturilor Berges-Lazine ; scara pentru dezvoltare psihomotorie –C. P`unescu
Probe de structurare vizual`: testul visuo-motor –Lauretta Bender ; adaptarea Santucci pentru copii [ntre 6-14 ani ; adaptarea Santucci pentru copii [ntre 4-6 ani ; figura complex` Rey-Osterrieth ; testul de reten\ie vizual` -Benton
b)Dezvoltarea nivelului mintal
[n aceast` direc\ie se poate stabili v.m, QI, structura mintal`, indici de deteriorare mintal`, indici pentru dizarmoniile cognitive. Investigarea nivelului mintal este fundamental` pentru examenul psihologic al deficientului mintal, at@t pentru diagnosticul diferen\ial c@t ]i pentru evaluarea posibilit`\ilor educa\ionale [n general a posibilit`\ilor de [nv`\are [n special.
Evaluarea nivelului intelectual
Teste de dezvoltare individual`, predominant verbale : scara de inteligen\` Binet-Simon ; testul De Sanctis ; Terman sau Binet, revizie Stanford ; Terman-Cherill ; scara Binet-Simon, revizie Bohertag ]i Nordon ; Binet-Simon, revizie C. Burt ; Binet-Simon, revizie Florin }tef`nescu-Goang` ; Binet-Simon, revizie R. Zazzo-noua scar` metric` ; scala de identificare a gradului de deficien\` mintal` [ntre 0-3 ani-C.P`unescu
Teste colective de inteligen\` general` : testul Ch. Spearman; matricele progresive Raven; testul mozaic Gille
Teste analitice ]i calitative ale inteligen\ei: scara Wechsler-Bellven (WAISS, WISC, WPPSI); testul analitic ale inteligen\ei-Meili ; testul de aptitudini mentale elementare Thurstone
Teste individuale verbale ]i de performan\` : scara de maturitate ; labirintul Porteus ; scara Pinter-Paterson ; cuburile Kohs; scara Grace Arthur
Sc`rile adaptate dup` Piaget : etapele inteligen\ei senzo-motrice Casati-Lezine ; scara individuale de dezvoltare a g@ndirii logice
c)Dezvoltarea func\iilor senzoriale ]i a activit`\ii psihice
se pot investiga func\iile: auditiv`, vizual`, gnoziile, percep\iile.
Percep\ia: testul visuo-motor Lauretta Bender; testul figurilor complexe A Rey; testul de orientare spa\ial` Head
Imagina\ia: probe de desen Ciber ; proba Collin: completarea lacunelor dintr-un desen; proba Warteg ; elaborarea de povestiri scurte pe baz` de cuvinte date ; terminarea unor povestiri captivante; testul Rorschach; proba Decroly pe baz` de forme geometrice; proba Collin pentru imagina\ia spa\ial` cu ajutorul cuburilor; desenul familiei.
Aten\ia se examineaz` volumul, calit`\ile aten\iei, posibilit`\ile de concentrare, spiritul de observa\ie, tulbur`rile aten\iei. Se folose]te : proba de corectur` tipografic` Bourdon ; proba Bourdon-Amfineov ; proba Touluse-Pieron ; proba de dublu baraj R.Zazzo.
Memoria se examineaz` memoria vizual`, memoria auditiv`, memoria cuvintelor, memoria numerelor, memoria imediat`, fidelitatea memoriei, tulbur`rile de memorie. WISC (probe de memorie) sunt : proba A Rey pe baz` de cuvinte ; proba A Rey pe baz` de figuri geometrice ; proba cifrelor (variante diverse); proba Vieregge; proba cuplurilor asociate; proba ,,cutiei” Balet ]i d’Allonei; proba Barbizet pentru memorarea de unit`\i logice dintr-un text; ordonarea figurilor geometrice; proba Kim.
Limbajul se examineaz` aspectul fonetic, nivelul vocabularului, structura gramatical`, [n\elegerea limbajului, posibilit`\ile de verbalizare, citirea, scrierea prin : baby-test, Gesell, Brunet Lezine; proba S. Borel-Massonny; scara de dezvoltare a limbajului – C. P`unescu.
Afectivitatea se examineaz` prin : testul asociativ verbal-D.A. Smirnov ; proba de asociere simpl` -Jung ; testul frazelor de completat ; testul de frustra\ie Rosenzweig; interpretarea unor fabule; fabulele Duss.
G@ndirea se examineaz` capacitatea de [nv`\are, posibilit`\ile de formare a unor
deprinderi practice prin: proba de clasificare a obiectelor-Goldstein, Gelb, Weigl,
Scherer; proba de sortare a figurilor geometrice dup` un anumit criteriu Weigl ; proba de g@ndire conceptual`-V[gotski ; proba de grupare conceptual` ; proba de asem`nare (se aleg cuvintele asem`n`toare) ; proba de supraordonare, de la parte la [ntreg ; proba de supraordonare de la [ntreg la parte ; proba de contrast ; terapia integrat`, educa\ional`-organizarea ]i formarea deprinderilor de via\` independent`.
d)Personalitatea se examineaz` stabilitatea emotiv`, afectivitatea, tr`s`turile de
personalitate, impulsivitatea, agresivitatea, toleran\` la frustra\ii.
Probe analitice : chestionare de personalitate ; inventarul multifazic de personalitate-testul Minesota ; proba Baruk ; proba de perseverare-Catell ]i Zazzo
Probe sintetice-proiective
Metode asociative –testul Rorschach
Metode constructive: proba bestiarului –R.Zazzo ]i Tania Mathon ; testul tematic de apercep\ie –TAT ; testul apercep\iei pentru copii-CAT ; testul de frustra\ie –Rosenzweig ; probe pulsiunilor –Szondi; testul culorilor –Lucher
Metode de completare: completarea povestirilor ; probe de completare de fraze ; metoda asocia\iei de cuvinte ; testele de completare a imaginilor
Metode expresive: omule\ul –Goodenough; testul cas`-arbore-om ; testul arborelui; testul lumii ]i satului ; scena test ; desenul familiai –Corman
Metode psiho-sociale: scara de maturitate Viveland, E. A. Doll ; comportamentul adoptativ –G. Margerotte ; proba de dezvoltare psihosocial` -R.Zazzo ]i Marie-Claude Hurtig ; scara de maturitate social` -Gunzburg ; comportamentul adoptativ –W. Solom ]i J. W. Birch.
CAPITOLUL II – REINTEGRAREA COPIILOR CU DIZABILIT~|I PSIHICE
2.1. REFORMA {N DOMENIUL PROTEC|IEI COPILULUI
Procesul de reform` [n domeniul protec\iei copilului, [n Rom@nia, dup` 1989, se [nscrie [n contextul general al reformei economice ]i sociale din \ara noastr`.
Actele normative care reglementeaz` acest domeniu sunt:
-Codul Familiei, aprobat prin Legea 4/1954, este prima reglementare cu privire la protec\ia copilului pe principii moderne. Prin Codul Familiei sunt reglementate drepturile ]i obliga\iile persoanelor majore ]i a p`rin\ilor cu privire la copiii minori, m`surile ce pot fi stabilite pentru asigurarea unei dezvolt`ri normale a copiilor. Ca m`suri de protec\ie pentru copiii ai c`ror p`rin\i sunt deceda\i, necunoscu\i, dec`zu\i din drepturile p`rinte]ti sau care nu-]i exercit` rolul de p`rin\i, Codul Familiei prevede tutela, curatela sau [nfierea. {n Rom@nia comunist`, statul era cel care intervenea [n orice situa\ie la nivel macro sau de individ.
{n 1970 Legea nr.3 reglementeaz` institu\iile abilitate ]i m`surile ce pot fi luate pentru ocrotirea unor categorii de minori. Institu\ionalizarea era singura m`sur` de protec\ie a copilului. Exista o singur` alternativ` la institu\ie ]i anume [ncredin\area la rude sau persoane [n m`sura [n care acestea solicitau sau se opuneau intr`rii copilului [n institu\ie.
Dup` 1990 au fost adoptate o serie de dispozi\ii legale care [ncearc` s` [mbun`t`\easc` situa\ia sistemului de protec\ie a copilului prin apari\ia unor acte normative mai complexe ]i [n concordan\` cu legisla\ia interna\ional` [n domeniu.
Dup` 1989 p@n` [n 1997, statul s-a peocupat de modificarea p`r\ial` a cadrului legislativ ]i administrativ de ocrotire a copilului, un pas important fiind f`cut prin adoptarea Conven\iei Interna\ionale cu Privire (Legea 18/1990).
Un alt act normativ ap`rut dup` anul fost – Decretul – Lege nr.138/1990, care din dorin\a de a asigura protec\ie copilului aflat [n dificultate ]i de a sprijini p`rin\ii afla\i [n situa\ie de criz`, a eliminat posibilitatea Comisiei pentru Ocrotirea Minorilor de a obliga pe p`rin\ii afla\i la limita posibilit`\ilor la [ntre\inerea copilului ocrotit. S-a [ncurajat astfel abandonul copilului de c`tre familie, num`rul copiilor institu\ionaliza\i [nregistr@nd o curb` ascendent`.
{n scopul sanc\ion`rii p`rin\ilor care-]i abandoneaz` copiii ]i se dezintereseaz` [n mod v`dit de ace]tia, precum ]i pentru a da posibilitatea autorit`\ilor s` ia o m`sur` de protec\ie definitiv` ]i [n interesul copilului, a fost adoptat` Legea nr.47/1993 privind declararea judec`toreasc` a abandonului de copii.
Prin Hot`r@rea 103/18.03.1993 s-a [nfiin\at Comitetul Na\ional pentru Protec\ia Copilului, av@nd ca responsabilit`\i:
-elaborarea de proiecte, strategii guvernamentale ]i programe viz@nd [mbun`t`\irea condi\iilor de via\` ale copiilor din institu\ii ]i a altor categorii de copii;
-elaborarea de propuneri de acte normative [n vederea perfec\ion`rii reglement`rilor legale din domeniul protec\iei copilului.
Legea nr.15/25.03.1993 pentru aderarea Rom@niei \ia Eurtopean` [n materie de adop\ie aduce noi reglement`ri [n domeniul adop\iei.
Hot`r@rea nr.72/04.12.1995 privind aprobarea Planului Na\ional de Ac\iuni [n Favoarea Copilului este primul act normativ emis prin eforturile Comitetului Na\ional de Protec\ie a Copilului. Acesta enun\` pentru prima dat` principiul acord`rii priorit`\ii alternativelor de tip familial fa\` de cele de tip institu\ional.
{n ianuarie 1997 apare Departamanetul pentru Protec\ia Copilului [n aparatul de lucru al Guvernului. Acesta cap`t` mare putere de decizie, fiind condus de un secretar de stat care este ]i pre]edintele Comitetului Rom@n pentru Adop\ii.
Hot`r@rea 205/1997 cu privire la organizarea [n plan teritorial a institu\iilor pentru protec\ia copilului – alt moment important. Acesta reglementeaz` procedura de [nfiin\are a Direc\iilor pentru Protec\ia Copilului la nivel jude\ean.
Tot [n 1997 apare Ordonan\a nr.26 cu privire la copilul aflat [n dificultate ]i Ordonan\a nr.25 cu privire la adop\ie, apoi Legea 108/1998 care promoveaz` alternativele familiale ]i implicarea comunit`\ilor locale, acord@nd priorit`\i activit`\ilor de preven\ie. La nivelul Consiliilor Jude\ene au ap`rut Comisiile Jude\ene pentru Protec\ia Copilului av@nd rol deliberativ privind m`surile de protec\ie a copilului.
ASISTEN|A SOCIAL~ A COPILULUI CU DIZABILIT~|I PSIHICE
Copilul cu nevoi speciale este acea persoan` care nu a [mplinit v@rsta de 18 ani ]i nu are capacitate deplin` de exrci\iu ]i care [n [n\elesul legii prezint` un dezavantaj datorat unor deficien\e fizice, senzoriale, psihice ]i mentale, care-l [mpiedic` sau [i limiteaz` accesul normal ]i [n condi\ii de egalitate la via\a social`, potrivit v@rstei, sexului, factorilor sociali ]i culturali, necesit@nd m`suri de protec\ie special` [n vederea integr`rii sociale, ]colare, familiale, profesionale ]i culturale.
Protec\ia special` cuprinde m`suri care urmeaz` [n temeiul Ordonan\ei de Urgen\` 102/1999 privind protec\ia special` ]i [ncadrarea [n munc` a persoanelor cu handicap, respectiv a copiilor, la un regim de prevenire, tratament, readaptare, la [nv`\`m@nt, la integrarea social` a acestora.
{n literatura de specialitate s-a [ncercat eliminarea complet` a termenului de copil cu handicap, folosindu-se ca substitut persoane cu nevoi speciale sau cu cerin\e speciale, fiind introduse [n conceptul general de persoan` [n dificultate care acoper` totalitatea categoriilor de persoane care au acces la sistemul de protec\ie ]i asisten\` social`.
No\iunea de persoan` cu handicap presupune un lan\ de fenomene ]i interpretarea lor ca dezavantaj [ntr-un lan\ cauzal care porne]te de la o maladie invalidant`, trec@nd prin deficien\e ]i incapacitate, ajung@nd s` provoace handicapul.
Comisiile pentru Protec\ia Copilului acord` certificatele de persoan` cu handicap ]i certificatele de expertiz` ]i orientare ]colar` dup` ce serviciile de evaluare expertizeaz` copilul ]i-l orienteaz` dup` nevoile sale.
Drepturile de care beneficiaz` copiii cu handicap precum ]i persoanele care [i au [n [ngrijire, supraveghere ]i [ntre\inere sunt:
-accesul liber ]i egal la orice institu\ie de [nv`\`m@nt obi]nuit`;
-preg`tire ]colar` la domiciliu pentru copilul nedeplasabil;
-aloca\ie de stat majorat` cu 100%;
-aloca\ie de [ntre\inere dac` sunt [n plasament familial;
-asistent personal pentru copilul cu handicap grav.
Componentele fundamentale ale asisten\ei sociale sunt:
-inser\ia bio-psiho-socio-cultural` a persoanei [n realitatea social` actual` sau [n schimbare pe axele: profesional`, familial`, social`;
-ac\iuni de prevenire ]i combatere a manifest`rilor de inadaptare social`;
-promovarea ]i sus\inerea unor politici coerente ]i flexibile pentru protec\ia ]i asisten\a social` a persoanelor aflate [n dificultate;
-informarea opiniei publice cu privire la responsabilitatea civic` a membrilor comunit`\ii fa\` de persoanele aflate [n dificultate, precum ]i posibilit`\ile de valorificare a poten\ialului aptitudinal ]i rela\ional al acestor persoane [n folosul comunit`\ii.6
ALTERNATIVE FAMILIALE |IE DE TIP TRADI|IONAL
{ncep@nd cu luna iunie a anului 1997 s-au conturat la nivel jude\ean servicii publice pentru protec\ia copilului aflat [n dificultate.
S-a creat astfel cadrul institu\ional pentru alternative la institu\ia de tip tradi\ional ]i s-au c`utat solu\ii pentru prevenirea intr`rii copilului aflat [n dificultate [n institu\ie. Cadrul legal ]i material fiind la [ndem@n` a urmat pasul cel mai greu, acela de a convinge c` alternativele familiale creeaz` o perspectiv` benefic` pentru copilul care [n institu\ie era un infirm social ]i un ,,dependent” de al\ii f`r` ca personalitatea lui s` se dezvolte pe o traiectorie proprie ]i-n deplin`tatea for\elor sale.
Primele alternative au fost modulele de tip familial care copiau modelul de via\` al unei familii cu copii, apoi centrele maternale, unde mamele care nu se puteau integra familial sau social ]i profesional g`seau ad`post, hran` ]i consiliere de specialitate pentru ca apoi s` porneasc` [n via\` [mpreun` cu copiii lor.
Plasamentul ]i [ncredin\`rile [n familia extins` face ca acel copil aflat [n dificultate s` g`seasc` un loc la rudele lui, cu sprijin material ]i s` nu-]i ,,rup` r`d`cinile”.
Centrele de zi vin s` ofere sprijin ]colar, alimentar, pedagogic pe parcursul zilei pentru copilul aflat [n dificultate, pentru ca seara acesta s` se reuneasc` cu familia lui care-i este ]i suport afectiv.
Centrele de consiliere pentru copii ]i p`rin\i ofer` toate tipurile de consiliere (pedagogic`, psihologic`, juridic`, educa\ie parental`) pentru ca familia s` r`m@n` unit`.
Centrele de recuperare pentru copilul cu handicap [n sistem -centru de zi- fac servicii de recuperare pentru copil, se ocup` de programul lui zilnic, ofer` suport profesional pentru p`rin\i.
Servicii de orientare ]i sprijin pentru copilul delincvent [n vederea reintegr`rii lui social ]i familial.
Servicii pentru mam` ]i copilul abuzat sunt acele servicii de consiliere care restabilesc echilibrul [ntr-o familie educ@nd copilul ]i familia [mpreun` ]i separat la servicii de consiliere psihologic` ]i juridic`.
Servicii de prevenire a abandonului copilului nou-n`scut ofer` servicii de consiliere pentru mam` ]i familia ei extins` pentru a-]i p`stra copilul [n s@nul ei, ]tiut fiind faptul c` lipsa matern` pentru copilul mic [n dezvoltarea lui este crucial`.
Servicii pentru asigurarea dreptului copilului la exprimarea liber` a opiniei asigur` copilului capabil de discern`m@nt asisten\` ]i sprijin particip`rii la procesul decizional referitor la orice problem` care [l prive]te sau [i poate afecta interesele.
Asisten\a maternal` este acea alternativ` pentru copilul care nu poate fi men\inut [n familia natural` deoarece via\a ]i s`n`tatea lui ar fi puse [n pericol. Asistentul maternal este acel profesionist angajat pentru a cre]te ]i educa un copil [n propria locuin\` ]i al`turi de familia lui.
Acesta ofer` copilului ca ]i propriilor copii [ngrijire ]i model familial astfel [nc@t copilul s` nu creasc` [ntr-o institu\ie dup` acela]i tipar cu alte zeci de copii, acesta din urm` [mpiedic@ndu-l s`-]i formeze deprinderi de via\` independent`. Aici copilul are modelul de familie unde mama ]i tata []i cresc copiii ]i-]i gestioneaz` bugetul familial dup` nevoi astfel [nc@t copilul s` poat` [nv`\a comportamentul de care are nevoie.
C`su\e de tip familial au misiunea de a creea, dezvolta ]i aplica un ansamblu de m`suri ]i proceduri menite s` duc` la formarea, dezvoltarea ]i [mbun`t`\irea deprinderilor de via\` independent` pentru beneficiari. Serviciile oferite de c`su\ele de tip familial sunt:
asigurarea caz`rii, hranei, echipamentului ]i condi\iile igienico-sanitare necesare protec\iei speciale a tinerilor;
paza ]i securitatea beneficiarilor;
accesul beneficiarilor la educa\ie, informare, cultur`;
socializarea beneficiarilor, dezvoltarea rela\iilor cu comunitatea;
asigurarea climatului favorabil dezvolt`rii personalit`\ii copiilor;
asigurarea prin exemple, modele, [nsu]irea deprinderilor de via\` independent`.
Adop\ia este o m`sur` definitiv` pentru copil, aceea de a fi [nfiat cu drepturi depline de familie sau o persoan`. Poate fi adoptat numai acel copil care are consim\`m@nt de adop\ie dat [n fa\a notarului de c`tre p`rin\ii naturali sau pe care p`rin\ii naturali l-au abandonat (]i exist` hot`r@re judec`toreasc` de abandon la dosarul copilului) ]i atunci serviciul public specializat [i caut` o familie apt` s`-l adopte.
2.4. REINTEGRAREA COPIILOR ABANDONA|I {
2.4.1. – CAUZELE INSTITU|IONALIZ~RII }I ABANDONUL – DELIMIT~RI CONCEPTUALE
{nainte de anul 1989 singura modalitate de a ocroti un copil aflat [n dificultate era institu\ia, fie c` se numea leag`n, fie cas` de copii, ]coal` ajut`toare, c`min-]coal`, c`min-spital, etc.
{n Rom@nia se aflau [n aceste institu\ii peste 100.000 copii. {n jude\ul Br`ila num`rul acestora dep`]ea 25.000. Ca urmare a decretului din 1966 care interzicea avorturile, num`rul nou-n`scu\ilor s-a dublat (273.678/1966; 527.764/1967).
Aceasta a condus la cre]terea num`rului de na]teri nedorite ]i ca o consecin\`, a num`rului de copii abandona\i ]i institu\ionaliza\i.
Aceasta a dus ]i la [ncerc`ri empirice de [ntrerupere de sarcin` care au provocat o cre]tere alarmant` a mortalit`\ii materne, a mortalit`\ii infantile ]i a num`rului de copii cu handicap.
Dup` 1989 num`rul mare de copii abandona\i ]i institu\ionaliza\i s-a datorat men\inerii unei natalit`\i ridicate la familiile aflate [n s`r`cie extrem` sau afectate de o accentuat` dezagregare social`, [n ciuda sc`derii generale a num`rului de nou-n`scu\i. La [nceputul anului 2002 se aflau [n diferite forme de protec\ie special` [n afara familiei naturale, peste 87000 de copii.
Aici sunt inclu]i ]i copiii cu o form` de handicap, adic` 1,3% din [ntreaga popula\ie de copii. Num`rul mare de copii afla\i [n institu\ii (mai ales ]colari) se datoreaz` mentalit`\ii conform c`reia este o ru]ine s` aduci pe lume ]i s` ai [n familie un copil cu handicap.
Studiile f`cute pe ace]ti copii, au ar`tat c` datorit` priv`rii de mediul familial bazat pe dragoste, protec\ie, [n\elegere ]i respect, copiii din centrele de plasament au un nivel sc`zut al stimei de sine, nu au leg`turi de ata]ament cu adul\ii, sunt stigmatiza\i, eticheta\i [n mediul ]colar ]i social.
Pentru copiii din centrele de plasament solu\iile pentru cre]terea stimei de sine ]i reducerea efectelor sindromului de institu\ionalizare sunt: reintegrarea [n familia natural` sau extins` precum ]i dezvoltarea tuturor alternativelor de protec\ie de tip familial.
Pentru cei care r`m@n [n centrele de plasament trebuie pus accentul pe:
-men\inerea leg`turii afective cu familia prin activit`\i de consiliere a p`rin\ilor, vizite [n vacan\e cu scopul asigur`rii unui echilibru emo\ional, precum ]i a unui sistem de protec\ie;
-consilierea personalului centrelor de plasament pentru adecvarea metodelor de educa\ie la personalitatea copilului;
-formarea ini\ial` ]i continu` a speciali]tilor [n psihoterapia copilului institu\ionalizat.
Copilul institu\ionalizat este un copil stigmatizat: stigma de a fi a nim`nui.
Cauzele care au determinat ]i mai determin` [nc` institu\ionalizarea sunt multiple: familii dezorganizate unde copilul nu-]i mai g`se]te locul; familii monoparentale aflate [n pragul s`r`ciei; p`rin\i alcoolici; familii violente ]i cu moralitate sc`zut`; existen\a unor boli psihice sau contagioase; copii nedori\i; copii cu familii migratoare; familii cu mentalitate [nvechit`; delincven\a juvenil`; consumul de droguri; prostitu\ia; p`rin\i minori care nu au mijloace materiale necesare cre]terii copilului; copii cu p`rin\i [n deten\ie; fuga de acas` ]i dorin\a crescut` de vagabondaj; caren\e afective datorate absen\ei p`rin\ilor; concubinajele p`rin\ilor f`r` acceptarea copiilor.
ABANDONUL – DELIMIT~RI CONCEPTUALE
Termenul de abandon este de origine francez` ]i e clarificat dup` dic\ionarele fran\uze]ti. Cuv@ntul ,,abandon” semnific` ,, la discre\ia cuiva” ,,la bunul plac al unei persoane”. {n aceast` perspectiv` abandonul [nseamn` renun\are, p`r`sire, refuzul de a se ocupa de copil, de a [ncredin\a altei persoane responsabilitatea cre]terii, [ngrijirii ]i educ`rii sale.
Familia reprezint` pentru un copil mediul cel mai adecvat cre]terii ]i dezvolt`rii sale precum ]i locul prin care copilul p`trunde [n via\a uman`, [n societate. Pentru ace]ti copii separarea de familie genereaz` o traum` profund` cu repercursiuni grave asupra dezvolt`rii personalit`\ii lor. Dezvoltarea socio-psiho-afectiv` a copilului este influen\at` de realizarea ata]amentului ]i a leg`turii de afec\iune dintre copil ]i mam`.
Lipsa p`rin\ilor ]i a unui mediu familial determin` absen\a unor sentimente ]i emo\ii normale ale copilului, [nt@rzieri [n dezvoltarea fizic`, tulbur`ri de comportament. Exist` trei elemente cu importan\` major` [n cazul separ`rii7: durata separ`rii; condi\iile [n care a avut loc separarea ]i cauzele; modalit`\ile de [ngrijire ]i dezvoltare oferite copilului [n cazul separ`rii.
Separarea copilului de familie constituie o situa\ie stresant`, generatoare de frustrare afectiv` cu consecin\e negative asupra adapt`rii ]i integr`rii copilului [n regimul institu\iei de ocrotire ]i asupra maturiz`rii lor viitoare.
{n\elegem prin copil abandonat, orice copil care nu tr`ie]te al`turi de p`rin\ii s`i/unul dintre p`rin\i iar responsabilitatea cre]terii, educa\iei ]i [ngrijirii este transferat` unei institu\ii, altei persoane care nu [i este rud`. Sunt cazuri [n care, de exemplu, p`rin\ii pleac` la munc` [n str`in`tate ]i las` copilul la un prieten/vecin cu promisiunea c` [i va trimite bani pentru a-l [ntre\ine. Odat` ajun]i acolo, uit` de copil; practic copilul este abandonat chiar dac` nu exist` o decizie oficial` care s` recunoasc` acest lucru. Sunt copii care sunt l`sa\i [n spitale pentru diverse tratamente iar vizitele p`rin\ilor se r`resc, copilul nu mai este vizitat, el devenind, practic, un copil abandonat. {n aceast` situa\ie a copilului abandonat (f`r` a vorbi de aspectul juridic al termenului) responsabilitatea p`rin\ilor se diminueaz`, este transferat` diverselor institu\ii: spitale, maternit`\i, sec\ii de distrofici care reprezint` principala poart` de intrare spre institu\ionalizare.
Exist` ]i situa\ii c@nd, de]i familia nu adopt` explicit o decizie de abandon definitiv`, [ncredin\eaz` copilul pe perioad` nedeterminat` unor institu\ii sau rude.
Trebuie s` se fac` o distinc\ie [ntre situa\ia [n care [ncredin\area responsabilit`\ii cre]terii, educ`rii ]i [ngrijirii copilului c`tre o institu\ie sau alt` form` de protec\ie [n afara familiei este temporar` sau definitiv`. {n cazul unei solu\ii temporare familia men\ine rela\ia cu copilul, [l viziteaz` ]i se intereseaz` de el. {n cazul abandonului definitiv, acesta se manifest` printr-o decizie explicit` a familiei sub forma consim\`m@ntului de adop\ie, de exemplu sau prin declararea judec`toreasc` a abandonului copilului dac` ,,familia s-a dezinteresat de el, [n mod v`dit, o perioad` mai mare de 6 luni”8
Copilul institu\ionalizat este copilul abandonat care a ajuns [ntr-o institu\ie de ocrotire pe baza unei decizii a Comisiei pentru Protec\ia Copilului. Odat` ce copilul ajunge [ntr-o institu\ie, p`rin\ii transfer` integral responsabilitatea cre]terii ]i [ngrijirii copiilor c`tre institu\ie sau mai bine zis ,,c`tre stat”. Din punct de vedere juridic, abandonul reprezint` ,,fapta celui care av@nd obliga\ia legal` de [ntre\inere fa\` de copil, [l p`r`se]te, [l alung` sau [l las` f`r` ajutor, expun@ndu-l la suferin\e fizice sau morale.”9
2.4.2. DEFINIREA REINTEGR~RII
Procesul de reintegrare [ncepe prin accesul [ntr-un centru de plasament, de aici ]i importan\a colabor`rii cu personalul institu\iei. Ini\ial pentru identificarea copiilor cu ]anse de reintegrare se vor consulta: dosarele copiilor; caietul de eviden\` a vizitelor care exist` [n fiecare unitate de acest gen; asistentul social, psihologul institu\iei. Aceste prime informa\ii fac s` se [n\eleag` mai bine situa\ia copilului respectiv dar trebuie s` se aib` [n vedere ]i faptul c` este posibil ca dosarul copilului s` nu con\in` suficiente informa\ii sau anchetele sociale s` nu fie actuale, etc.
Ca o etap` ulterioar` ]i foarte dificil` este contactul cu copilul. Stabilirea unei rela\ii profesionale reu]ite cu copilul depinde de multe aspecte:
-perioada institu\ionaliz`rii;
-dac` acel copil a men\inut sau nu leg`tura cu familia sa;
-dac` are fra\i [n institu\ii sau acas`;
-temperamentul copilului.
{n general copiii sunt dispu]i s` povesteasc` multe despre ei, [n func\ie de experien\ele tr`ite, se poate [nt@mpla ca ace]ti copii s` nu vorbeasc` despre familia lor. Serviciul de consiliere oferit copilului din institu\ie se axeaz` [n primul r@nd pe identificarea problemelor cu care acesta se confrunt`, ca ]i a dorin\elor acestuia. {n general, copiii nu cunosc prea mult despre familia lor, nu ]tiu de ce au fost interna\i [ntr-o institu\ie, nu-]i cunosc bunicii, fra\ii. Un rol important al consilierului este constituit din realizarea unui bilan\ al vie\ii copilului.
{n general, opiniile copilului sunt rezultatul unor influen\e exercitate asupra lui. Este cunoscut faptul c` unele persoane din cadrul personalului institu\iilor de ocrotire care, [n vederea p`str`rii locului de munc`, [ncurajeaz` prin diferite modalit`\i copiii s` r`m@n` [n centrul de plasament; uneori copiilor li se poveste]te [n termeni duri despre familiile lor – ,,taic`-t`u e un pu]c`ria]; ai t`i mor de foame; ai t`i sunt ni]te be\ivani, etc” induc@ndu-i copilului o aversiune fa\` de propria familie, acesta ajung@nd s`-]i doreasc` men\inerea [n centrul de plasament fiindc` ,,acas` este foarte r`u”.
Copilul trebuie informat cu privire la familial sa, indiferent de istoricul acesteia. Aceste informa\ii trebuie s` fie actualizate ]i spuse copilului [n mod corect, f`r` a exagera nici aspectele pozitive ]i cu at@t mai pu\in aspectele negative.
Reintegrarea unui copil [n familia natural` vizeaz` [n primul r@nd interesul copilului iar evaluarea [n vederea acestei reintegr`ri trebuie s` se fac` corect. Un alt aspect al reintegr`rii este (re)adaptarea copilului cu familia sa, o etap` intermediar` [ntre institu\ionalizare ]i re[ntoarcerea [n familie. {n general, aceast` readaptare se refer` la petrecerea unei perioade de timp [n familie, la asistentul maternal (o familie substitut) [nainte de hot`r@rea final`, astfel [nc@t s` fie identificate problemele ce ar putea s` apar`.
Reintegrarea unui copil [n familia natural` necesit` at@t lucrul cu copilul c@t ]i cu familia acestuia. Aceast` activitate va consta [n:
-evaluarea necesit`\ilor copilului;
-consiliere ]i sus\inere oferit` copilului;
-evaluarea situa\iei familiale a copilului.
Identificarea nevoilor familiei – reintegrarea trebuie s` vizeze anularea condi\iilor care au condus la internarea copilului [ntr-un centru de plasament. De exemplu, dac` la internare p`rin\ii nu aveau loc de munc`, una dintre nevoile familiei este reprezentat` de identificarea unui loc de munc` ]i sprijin pentru acest lucru. Una dintre problemele cele mai des [nt@lnite este lipsa unei locuin\e proprii a p`rin\ilor. Exist` persoane care nu-]i pot achizi\iona o locuin\` de-a lungul vie\ii, aceasta nu [nseamn` c` sunt condamna\i s` nu-]i creasc` copiii – se poate apela la o gazd`, la locuin\e sociale, etc. Reintegrarea copiilor [n familiile lor de origine trebuie s` se bazeze [n primul r@nd pe dorin\a ambelor p`r\i de a fi [mpreun`.
Consilierea familiei – [nainte de toate trebuie men\ionat faptul c` reintegrarea presupune un proces [ndelungat de lucru cu familia ]i cu copilul. Consilierea familiei are [n vedere diferite tipuri de ac\iuni [ndreptate asupra membrilor familiei care solicit` re[ntoarcerea copilului institu\ionalizat – vizite la domiciliu, [ntrevederi separate cu membrii familiei dar ]i organizarea unor [nt@lniri de grup . Datorit` complexit`\ii acestor ac\iuni, consilierea familiei este un proces foarte important [ntruc@t f`r` acordul familiei de a solicita externarea copilului nu este posibil` nici o reintegrare, chiar dac` exist` dorin\a copilului de a se re[ntoarce [n familia natural`.
Consilierea se axeaz` pe latura de sprijin moral, familia are nevoie de a [mp`rt`]i cuiva problemele, are nevoie de [n\elegere ]i sus\inere pentru eventualele hot`r@ri.
Consilierea familiei are [n vedere ]i implicarea real` a membrilor familiei [n procesul ulterior de reintegrare. Evaluarea situa\iei familiale [n vederea reintegr`rii se realizeaz` [n diverse etape – vizita la domiciliu, invitarea p`rin\ilor /bunicilor la biroul psihologului ([n acest fel se testeaz` interesul familiei pentru copilul [n cauz`). Un indiciu asupra posibilit`\ilor reale de reintegrare este oferit de c`tre seriozitatea familiei (punctualitate, respectarea pa]ilor stabili\i, interesul fa\` de copil manifestat direct, ini\iativ` de a face diferite activit`\i pentru copil). P`rin\ii au nevoie de mult sprijin [n hot`r@rea de a-]i lua copilul acas`.
2.4.3. EFECTELE INSTITU|IONALIZ~RII ASUPRA DEZVOLT~RII COPILULUI
Institu\iile reziden\iale pentru protec\ia copilului reprezint` o mo]tenire deosebit de grea pentru copilul aflat [n dificultate din cauza efectelor pe care via\a [n institu\ie o las` asupra copilului protejat aici, at@t pe termen lung c@t ]i pe termen scurt. Institu\iile reziden\iale pentru protec\ia copilului sunt structuri publice care ofer` copilului [n dificultate protec\ie ]i g`zduire pe o perioad` determinat` de timp, [n afara familiei sale.
Exist` diferen\e semnificative privind motivele separ`rii copilului de familia biologic` ]i a nevoii protec\iei [n func\ie de contextul social, cultural, economic sau istoric care au generat-o.
Motivele de natur` social`, disfunc\ionalit`\ile familiei, problemele legate de rela\ionarea dintre p`rin\i ]i copii, problemele de integrare social` a adolescen\ilor, comportamentul deviant al unor tineri, iau locul [n prezent cauzelor generate de num`rul mare al copiilor orfani de dup` cel de-al doilea r`zboi mondial.
Efectele negative, produse de institu\ionalizarea prelungit` asupra copilului au determinat o imagine negativ` a plasamentului institu\ional, care a dus la o diminuare a protec\iei [n institu\ii reziden\iale ]i la modificarea structural` a acestora.
Principalele efecte negative
Dezvoltarea distorsionat` a personalit`\ii copilului
Modul de organizare ]i func\ionare a institu\iilor reziden\iale de ocrotire, cu toate schimb`rile produse [n ultimii ani, av@nd un num`r relativ mare de copii ocroti\i, nu permit organizarea ]i urm`rirea unor programe individualizate pentru copil, adaptate nevoilor copilului, aptitudinilor ]i disponibilit`\ilor lui. Aceasta determin` o dezvoltare dizarmonic` a personalit`\ii copilului.
Lipsa modelului vie\ii de familie, lipsa modelului p`rin\ilor
Copilul institu\ionalizat este ocrotit de personalul institu\iei, infirmiere, educatori, psihologi, etc. ]i are leg`turi pe durata zilei cu personalul administrativ al institu\iei. F`r` modelul unei vie\i de familie din care copilul s` poat` [nv`\a mai t@rziu ]i reproduce rolul p`rin\ilor, a bunicilor, fra\ilor, leg`turile de rudenie cu via\a de familie, acesta nu poate s`-]i creeze modele sociale spre care s` tind`. Un mare num`r de adul\i care au tr`it [n institu\ii ajung s`-]i abandoneze la r@ndul lor copii.
Subdezvoltarea capacit`\ii de via\` independent`
Lipsa unei preg`tiri profesionale adecvate, lipsa locurilor de munc`, greutatea adapt`rii la via\a profesional` ]i la un program impus, lipsa locuin\elor care caracterizeaz` situa\ia copilului de v@rst` mare care p`r`se]te institu\ia, determin` o capacitate redus` de adaptare la via\a independent` iar situa\iile de abandon sunt nenum`rate. Experien\a negativ` tr`it` de colegii mai mari determin` [n r@ndul copiilor care trebuie s` p`r`seasc` institu\iile, prin dob@ndirea capacit`\ii depline de exerci\iu, o continu` stare de stres, mul\i dintre ei refuz@nd s` p`r`seasc` institu\iile. Nepreg`ti\i pentru via\a independent`, mul\i se re[ntorc [n institu\ii (de]i nu este legal) cu comportamente disfunc\ionale amplificate ]i se transform` [n abuzatori pentru copiii ocroti\i.
{n Rom@nia, precum ]i [n [ntreaga lume se [nregistreaz`:
O diminuare a num`rului de copii proteja\i [n institu\ii reziden\iale de ocrotire, paralel cu cre]terea num`rului de copii plasa\i [n familii substitutive (de plasament; asisten\i maternali profesioni]ti);
Favorizarea unit`\ilor mici, organizate dup` modelul familial;
Dezvoltarea unei perspective ecologice, plasarea copilului [ntr-un mediu c@t mai apropiat de originea lui, de contextul familal, de mediul cultural ]i implicarea familiei [n procesul de plasament;
Cre]terea profesionalismului personalului ]i abordarea individualizat` a copilului.
2.4.4. FORMAREA DEPRINDERILOR DE VIA|~ A COPILULUI DEFICIENT MINTAL AFLAT { PROFESIONIST
Formarea deprinderilor de via\` este unul dintre obiectivele pentru care s-a hot`r@t dezinstitu\ionalizarea copiilor cu dizabilit`\i mintale. Se ]tie bine c` educa\ia copiilor cu dizabilit`\i mentale [n centrele de plasament este deficitar`, neexist@nd spa\ii suficiente pentru a crea copiilor condi\ii de dezvoltare a deprinderilor, exemplu: copiii servesc masa la cantina institu\iei ]i nu au acces [n locul destinat prepar`rii m@nc`rii , veselele ]i tac@murile sunt din inox (din motive lesne de [n\eles), copiii necunosc@nd alte materiale din care sunt confec\ionate acestea; grupurile sanitare sunt la comun, copiii \in@ndu-]i obiectele de toalet` [n s`cule\e sau [n dulapurile instructorilor de educa\ie; [n ceea ce prive]te obiectele de [mbr`c`minte copiii nu cunosc alte denumiri dec@t de dulapuri cu lac`t unde sunt depozitate, tot la comun, nu au no\iuni despre ce [nseamn` o locuin\`, locuin\a lor fiind internatul cu multe dormitoare, cluburi, birouri, grupuri sanitare (redau [n acest sens o [nt@mplare [n care am fost implicat`, am invitat dou` fete la mine acas` pentru c` erau curioase s` vad` ce fel de cas` am. Au fost [nc@ntate de locuin\` dar una dintre ele mi-a spus c` [i este ,,mil`” de mine iar c@nd am [ntrebat-o de ce, mi-a r`spuns:..pentru c` to\i locatarii (vecinii mei de scar`) trebuie s` vin` la mine la toalet` pentru nevoile fiziologice…); [n ceea ce prive]te autonomia personal` ]i social`, precum ]i comportamentul social, ace]ti copii nu au putut s` se dezvolte, deoarece deplas`rile [n ora], la ]coal`, spre diferite obiective s-au f`cut [mpreun` cu instructorii de educa\ie [ntr-o ordine aproape milit`reasc`, f`r` a se face observa\ii pertinente despre modul de comportare [n societate, copiii nu au voie s` plece singuri p@n` la magazin s`-]i cumpere ceva.
De aceea [n familia asistentului maternal profesionist copiii fiind singuri sau cu cel mult doi copii ai asistentului maternal profesionist, au posibilitatea de a-]i forma aceste deprinderi de via\` independent`, bine[n\eles cu ajutorul asistentului maternal profesionist care a fost instruit ]i [n acest sens.
{NV~|AREA MODELULUI DE VIA|~ FAMILIAL PRIN ADAPTARE DIN LOCUIN|ELE INCLUSE {N COMUNITATE
O parte dintre copiii dezinstitu\ionaliza\i care nu au fost accepta\i de
asistentul maternal profesionist sau nu au putut fi integra\i [n familia natural` sau extins` locuiesc la case cu curte [mpreun` cu instructorii de educa\ie ]i cu [nc` al\i cinci copii.
Aceste locuin\e sunt incluse [n comunitate, [n cartierele ora]ului Br`ila, astfel [nc@t copiii s`-]i formeze deprinderile de via\` independent` dup` modelul urban [n care vor tr`i. Aceste locuin\e [ndeplinesc condi\iile form`rii unor deprinderi practice, deci ace]ti copii se vor preg`ti pentru via\a de familie ulterioar` ]i dup` modelul gospod`riilor vecinilor, se vor contopi cu comunitatea respectiv`.
CAPITOLUL 3 ASPECTE METODOLOGICE
3.1.CERCETARE APLICATIV~- OBIECTIVE
Motiva\ia ini\ierii unui astfel de cercet`ri ]i anume organizarea ]i formarea
autonomiei personale ]i sociale a copilului deficient mintal, este dat` de efectele institu\ionaliz`rii asupra dezvolt`rii copilului cu deficien\` mintal`.
Experien\a proprie [n lucrul cu copilul deficient mintal institu\ionalizat, mi-a confirmat efectele negative ce decurg din aceast` situa\ie ]i nu de pu\ine ori m-am [ntrebat dac` ace]ti copii ar tr`i [n mediul familial, ar fi supu]i acestor efecte (vezi subcapitolul 2.4.3.)
Copiii se afl` [ntr-o pozi\ie de strict` dependen\` fa\` de adul\i, [n special de familie, iar [n lipsa acesteia c@nd copilul institu\ionalizat este ocrotit de personalul institu\iilor, nu are modelul familial, iar educa\ia lui este deficitar`.
F`r` acest model familial copilul deficient mintal nu-]i poate dezvolta deprinderile de via\` ]i nu [n\elege rolul pe care [l are familia [n societate.
C. P`unescu spunea: ,,Nu numai c` societatea [i pretinde individului s` participe nemijlocit la activitatea social`, dar ea trebuie s`-i asigure o astfel de preg`tire [nc@t s` fie capabil de evolu\ii deosebite, bucur@ndu-se de toate cuceririle civiliza\iei, realiz@ndu-se integral.”5
Pe plan social, educa\ia devine o preocupare a [ntregii colectivit`\i, iar pe plan individual a devenit o condi\ie indispensabil` dezvolt`rii personalit`\ii, libert`\ii individului, autonomiei personale.
Jean Piaget [n ,,Psihologie ]i pedagogie”(1980) define]te educa\ia astfel: ,,…a educa [nseamn` a adapta copilul la mediul social adult, adic` a transorma constitu\ia psiho-biologic` a individului, [n func\ie de rela\iile colective c`rora con]tiin\a comun` le atribuie o valoare oarecare, a educa [nseamn` a adapta individul la mediul ]colar ambiant…”
Adaptarea trebuie conceput` ca ,,prioritate fundamental` a unui organism de a-]i modifica func\iile ]i structurile sale [n raport cu schimb`rile cantitative ]i calitative ale mediului [nconjur`tor.” Adaptarea sociale este definit` ca ,,echilibrul dintre asimilare ]i acomodare; este procesul prin care o persoan` sau un grup social devine capabil s` tr`iasc` (s` se integreze) [ntr-un nou mediu social ajust@ndu-]i comportamentul dup` cerin\ele mediului”.
Integrarea [nseamn` familiarizarea cu mediul, cunoa]terea specificului locului de munc`, a colectivului; [nseamn` acomodarea cu cerin\ele; [nseamn` adaptare (modificarea unor stereotipi vechi ]i punerea lor de acord cu o nou` situa\ie).Copilul cu cerin\e educa\ionale speciale va beneficia de programe educa\ionale care s` asigure [n primul r@nd terapia, recuperarea facilit@nd astfel adaptarea ]i integrarea social` de care are nevoie ca membru al societ`\ii [n care tr`ie]te.
Terapia, recuperarea, abilitarea, reabilitarea sunt implicate [n toate programele de formare a autonomiei personale ]i sociale a copiilor cu cerin\e speciale.
OBIECTIVE
1 -formarea ]i organizarea autonomiei personale ]i sociale a copilului deficient mintal, dup` institu\ionalizare, depinde de mediul familial; mediul cultural al familiei substitut; gradul de adaptare al copilului cu dizabilit`\i mintale; gradul de acceptare a copilului cu deficien\e mintale din partea comunit`\i.
2 -diminuarea riscului de via\` social` a copiilor/tinerilor care p`r`sesc sistemul;
3 -cre]terea ]anselor tinerilor cu istoric de institu\ionalizare pentru ob\inerea unui loc de munc`;
4 -schimbarea [n sens pozitiv a mentalit`\ii comunit`\ii fa\` de copii cu dizabilit`\i mentale, [n vederea integr`rii familiale ]i socio-profesionale.
IPOTEZELE CERCET~RII
Pentru studiul acesta am folosit dou` ipoteze ]i anume:
1. Dac` copilul cu dizabilit`\i mentale tr`ie]te [n familia asistentului maternal profesionist, atunci este de presupus c`, cre]te de gradul de formare a deprinderilor de via\` independent` ]i de adaptarea socio-familial`.
2. Dac` copilul cu dizabilit`\i mentale tr`ie]te dup` modelul familial [n c`su\ele de tip familial incluse [n comunitate, este de presupus c` atunci []i va forma deprinderile de via\` independent` ]i va fi preg`tit pentru via\a de familie.
SUBIEC|II CERCET~RII – GRUPUL |INT~
Subiec\ii cercet`rii sunt copiii cu dizabilit`\i mentale dintr-un centru de
plasament din Br`ila, copiii care sunt beneficiarii direc\i a unei m`suri de protec\ie, printr-un program finan\at ]i sus\inut de PHARE prin [nlocuirea m`surii de protec\ie din centrul de plasament prin plasament la asistentul maternal profesionist ]i la c`su\ele de tip familial incluse [n comunitatea br`ilean`.
-Grupul \int` ales este: 35 copii cu dizabilit`\i mentale cu v@rsta cronologic` cuprins` [ntre 15 – 17 ani, sex feminin, cu deficien\` mintal` gradul I, II ]i III.
-Gradul de deficien\` mintal` a copiilor este [mp`r\it astfel:
M`sura de protec\ie:
* 15 copii cu dizabilit`\i mintale au fost monitoriza\i ]i observa\i [n familia asistentului maternal profesionist
* 20 copii cu dizabilit`\i mintale au fost monitoriza\i ]i observa\i [n c`su\ele de tip familial incluse [n comunitatea br`ilean`.
Alegerea grupului \int` precum ]i studiul a fost ini\iat [n luna februarie 2004 ]i terminat [n luna februarie 2005.
Grupul \int` – descriere
METODE }I TEHNICI UTILIZATE
Pentru acest studiu am folosit urm`toarele metode ]i tehnici de cercetare:
A- Metoda observa\iei;
B- Terapia integrat` – grila de evaluare observa\ie global` – Anexa 1
– grila de evaluare observare criterial` – Anexa 2
– scala comportamentelor de adaptare.
C- Metoda anchetei psihologice – chestionare cu r`spunsuri libere – Anexa 3
A. METODA OBSERVA|IEI
Defini\ie – Observa\ia ca metod` de cercetare const` [n urm`rirea
inten\ionat` ]i [nregistrarea exact`, sistematic` a diferitelor manifest`ri comportamentale ale individului sau ale grupului ca ]i a contextului situa\ional al comportamentului10.
Cuv@ntul ,,observa\ie”11 semnific` constatarea exact` a unui fapt cu ajutorul unor mijloace de investiga\ie ]i apoi studierea aprofundat` a acestei constat`ri. Observatorul este un ,,fotograf” al faptului iar observa\ia sa trebuie s` redea exact natura faptului.
Pentru aceasta este necesar ca spiritul observatorului s` fie pasiv, f`r` idei preconcepute. {n timpul observa\iei, psihologul trebuie s` [ntocmeasc` un protocol de observa\ie [n care se noteaz` o serie de elemente: descrierea contextului, descrierea participan\ilor, descrierea observatorului, descrierea ac\iunilor ]i conduitelor participan\ilor, interpretarea situa\iei, interpret`ri alternative ale situa\iilor, etc.
B. TERAPIA INTEGRAT~ – organizarea ]i formarea autonomiei personale ]i sociale
Defini\ie – Terapia educa\ional` integrat` are ca rol organizarea ]i conducerea procesului educa\ional – terapeutic [n ]colile pentru copii cu cerin\e educative speciale12.
Copilul cu cerin\e speciale educative beneficiaz` de programul educa\ional care [i asigur` [n primul r@nd terapia, recuperarea facilit@nd astfel adaptarea ]i integrarea social` de care are nevoie ca membru al societ`\ii [n care tr`ie]te. Terapia, recuperarea, abilitatea, reabilitarea sunt implicate [n programele de formare a autonomiei personale ]i sociale ale copiilor cu cerin\e speciale. Instrumentele folosite [n studiul de fa\` sunt:
-Grila de evaluare observa\ie global` – observare (Anexa 1) care are un caracter de evaluare ]i observare ini\ial`- [n aceast` gril` am notat deprinderile dob@ndite de copilul cu dizabilit`\i mentale [n centrul de plasament.
-Grila de evaluare-observare criterial` – (Anexa 2) [n aceast` gril` am notat deprinderile dob@ndite de copil [n familia asistentului maternal ]i [n c`su\ele de tip familial.
-Scala comportamentelor de adaptare – folosit` ca instrument ajut`tor la sf@r]itul studiului, pentru a verifica gradul de dezvoltare a comportamentului de adaptare.
C. METODA ANCHETEI PSIHOLOGICE
Defini\ie – ancheta, ca metod` de cercetare psihologic`, diferit` de ancheta judiciar` sau ziaristic`, presupune recoltarea sistematic` a unor informa\ii despre via\a psihic` a unui individ sau a unui grup social ca ]i interpretarea acestora [n vederea deprinderii semnifica\iei lor psihocomportamentale13. Ca instrument [n studiul de fa\` s-a folosit chestionarul cu r`spunsuri libere (Anexa 3), l`sate la ini\iativa subiectului. Chestionarele au fost [ntocmite lu@ndu-se ca model ,,Chestionarul general asupra mediului social ]i cultural familial” (E.Vlad ,,Evaluarea [n actul educa\ional-terapeutic, Ed. ProHumanitate, 1999, p.325).Temele cuprinse [n chestionare privesc formarea ]i organizarea autonomiei personale ]i sociale a copilului cu dizabilit`\i mentale dup` institu\ionalizare:
-Tema ,,Opinii despre mijloacele de transport” – Ce crezi despre mijloacele de transport?
-Tema ,,Opnii despre alimente” – Ce crezi despre alimente?
-Tema ,,Opinii despre comportamentul civilizat” – Cum trebuie s` ne comport`m civilizat?
-Tema ,,Opinii despre familie” – Ce [nseamn` familie?
-Tema ,,Opinii despre locuin\`” – Ce crezi despre despre o locuin\`?
REZULTATELE CERCET~RII
Pornind de la obiectivele practice (vezi subcapitolul 3.1.) am ales grupul
\int` de 35 de copii cu deficien\` mintal`, av@nd grade diferite de handicap (vezi capitolul 2.5.). Ace]ti copii, la [nceputul cercet`rii (februarie 2004) erau institu\ionaliza\i [n centrul de plasament ]i le-am notat deprinderile de via\` [nsu\ite ]i dob@ndite [n institu\ie.
Ulterior, copiii fiind beneficiarii direc\i a unei m`suri de protec\ie, finan\at de Phare14 , au fost monitoriza\i ]i notate deprinderile formate [n familia asistentului maternal profesionist ]i [n c`su\ele de tip familial (februarie 2005).
Pe baza obiectivelor practice am elaborat cele dou` ipoteze (vezi capitolul 2.3.). {n urma desf`]ur`rii cercet`rii [ntreprinse pe lotul de 35 de copii cu nevoi speciale, afla\i [n programul de protec\ie Phare din ora]ul Br`ila, cercetare care s-a desf`]urat [n baza metodelor ]i tehnicilor mai sus amintite, au reie]it urm`toarele date:
1) Din cei 35 de copii cu nevoi speciale avem:
15 copii afla\i [n asisten\` maternal` [n familia asistentului maternal profesionist reprezent@nd 43% din total, din care:
8 copii cu deficien\` mintal` gradul I, reprezent@nd 53,3* din total, din care 5 copii cu debilitate mintal` armonic` ]i 2 copii cu debilitate mintal` dizarmonic`;
7 copii cu deficien\` mintal` sever` gradul II, reprezent@nd 47% din total;
20 copii cu nevoi speciale afla\i [n c`su\ele de tip familial incluse [n comunitatea br`ilean`, reprezent@nd 57,1% din total, din care:
7 copii cu deficien\` mintal` moderat` gradul I reprezent@nd 35% din total, din care 4 copii cu debilitate mintal` armonic` ]i 3 copii cu debilitate mintal` dizarmonic`;
8 copii cu deficien\` mintal` sever` gradul II, reprezent@nd 40% din total;
5 copii cu deficien\` mintal` profund` gradul III reprezent@nd 25% din total.
2) Cei 15 copii afla\i [n familia asistentului maternal profesionist reprezent@nd 43% din total, au familia natural`:
10 copii reprezent@nd 67% din total au p`rin\i, dar mediul familial este deficitar din punct de vedere material ]i financiar, p`rin\ii acestor copii nu au mijloacele necesare cre]terii ]i [ngrijirii copilului [n familie;
5 copii reprezent@nd 33,3% din total au p`rin\i dar mediul familial nu este prielnic copiilor deoarece p`rin\ii acestora fac parte la r@ndul lor dintr-o categorie de persoane cu cerin\e speciale, sunt alcoolici ]i nu au mijloace materiale ]i financiare.
Din datele ob\inute [n urma cercet`rii privind formarea deprinderilor de via\`
independent` a copiilor deficien\i mintali, avem:
din cei 15 copii deficien\i mintali afla\i [n plasament la asistent maternal profesionist:
8 copii cu deficien\` mintal` gradul I reprezent@nd 53,3% din total, copiii cu familie biologic` ]i-au format deprinderile de via\` independent` dup` cum urmeaz`:
Autoservire – to\i copiii ]i-au format aceste deprinderi [n propor\ie de 99,9%.
Autonomie personal` – ]i-au format aceste deprinderi de autonomie personal`, [n propor\ie de 80%, copiii av@nd dificult`\i [n recunoa]terea institu\iilor publice, dar cu ajutor ]i indica\ii verbale copiii []i amintesc.
Autonomie social` – copiii ]i-au format deprinderile de autonomie social` [n propor\ie de 83,3%. Nu pot recunoa]te mijloacele de transport (m`rfuri) ]i nici s` le grupeze dup` diferite criterii (vagoane, remorci, ]ine) dec@t cu ajutor verbal.
Comportamentul social – socializarea copiilor din aceast` categorie este [n propor\ie de 99,9%, cunoa]terea diferitelor tipuri de rela\ii interumane fac@ndu-se cu ajutorul asistentului maternal profesionist, profesorului, etc.
7 copii cu deficien\` mintal` gradul II reprezent@nd 47% din total ]i-au format deprinderile de via\` independent` dup` cum urmeaz`:
Autoservirea – deprinderile legate de autoservire le au [n propor\ie de 92,3%. Copii nu ]tiu s`-]i aleag` [mbr`c`mintea [n func\ie de ocazii festive ]i nici nu ]tiu s` foloseasc` aparatele de uz casnic.
Autonomia personal` – aceste deprinderi legate de autonomia personal` s-au format [n propor\ie de 40%. Insitu\iile publice le recunosc cu ajutor verbal, nu ]tiu s` foloseasc` mijloacele de transport ]i nu cunosc regulile de circula\ie.
Autonomia social` – deprinderile legate de autnomia social` ]i le-au format [n propro\ie de 67%. Nu cunosc adresa ]colii ]i nici localizarea ei [ntr-un spa\iu determinant av@nd repere; nu identific` ]i nu grupeaz` mijloacele de transport dup` diferite criterii; traseul cas`- ]coal` – complex este recunoscut doar cu indica\ii verbale.
Comportamentul social – socializarea copiilor din aceast` categorie este [n procentaj de 72,7%, copiii nu ]tiu s` se duc` la cump`r`turi, nu se deplaseaz` liber spre diferite obiective, nu cunosc diferitele tipuri de rela\ii interumane.
{n tabelele prezentate mai jos se observ` comparativ [nsu]irea deprinderilor de via\` independent` a copiilor cu deficien\e mintale gradul I-II, dob@ndite [n familia asistentului maternal profesionist fa\` de formarea deprinderilor [n centrul de plasament.
Datele din primul tabel sunt ob\inute [n urma observ`rii ]i not`rii deprinderilor de via\` formate [n centrul de plasament, [n grila de observare-global`15 (februarie 2004) iar cele din cel de-al doilea tabel sunt deprinderile de via\` formate [n familia asistentului maternal profesionist, acestea fiind observate ]i notate [n grila de evaluare-observare criterial` (februarie 2005)
Datele din cel de-al treilea tabel sunt pentru fiecare copil studiat, privind formarea deprinderilor de via\` independent` [n familia asistentului maternal profesionist.
{n cel de-al patrulea tabel din Anexa 8 sunt reprezentate calificativele ob\inute dup` aplicarea scalei comportamentelor de adaptare.16 Chestionarele aplicate sunt cu [ntreb`ri deschise pentru a nu sili copilul s` opteze pentru unul din r`spunsurile preg`tite dinainte ]i de a-i oferi libertatea r`spunsurilor pentru observarea [nsu]irii deprinderilor.
TABELUL NR.1 (februarie 2004) 17
TABELUL NR. 2 (februarie 2005) 18
TABELUL NR. 3 (februarie 2005)
din cei 20 copiii cu deficien\e mintale afla\i la c`su\ele de tip familial incluse [n comunitate, avem urm`toarele date, legate de formarea deprinderilor de via\` independent`:
* 7 copii cu deficien\` mintal` gradul I reprezent@nd 35,3% din total ]i-au format deprinderile de via\` independent` dup` cum urmeaz`:
Autoservire – copiii ]i-au [nsu]it deprinderile legate de autoservire – auto[ngrijire [n propor\ie de 92,3% , ]tiu s` foloseasc` anumite aparate de uz casnic, dar nu li se permite, deoarece ar fi periculos iar ceilal\i copiii cu deficien\` mintal` gradul II ]i gradul III nu ar ]ti cum s` le foloseasc` ]i ar fi curio]i. {n ceea ce prive]te identificarea ]i denumirea principalelor tipuri de locuin\` ace]ti copii au nevoie de ajutor verbal ]i de indica\ii verbale.
Autonomie personal` – copiii ]i-au format deprinderile de autonomie personal` [n procentaj de 60%. Nu pot identifica ]i denumi institu\iile publice dec@t cu ajutor verbal, deoarece nu pleac` din c`su\e dec@t la plimbare [n parc, care se afl` [n apropierea c`su\elor ]i la ]coal`, doar cu microbuzul institu\iei. Cunosc regulile de circula\ie dar numai pe cele legate de trecerea de pietoni.
Autonomia social` – autonomia social` ]i-au [nsu]it-o [n propor\ie de 83,3%. Cunosc mijloacele de transport [n comun (tramvai, autobuz) dar nu le pot grupa dup` diferite criterii dec@t cu ajutor verbal.
Comportament social – socializarea copiilor s-a realizat [n procentaj de 90,9%. Nu cunosc rela\iile corecte cu mebrii unei familii deoarece [n c`su\` locuiesc [mpreun` cu al\i 5 copii ]i cei 5 instructori de educa\ie.
* 8 copii cu deficien\` mintal` gradul II reprezent@nd 40% din totalul copiilor afla\i la c`su\e ]i-au format deprinderile pentru via\a independent` dup` cum urmeaz`:
Autoservire- deprinderile legate de autoservire, auto[ngrijire, copiii ]i le-au [nsu]it [n propor\ie de 88,4%. Ace]ti copii nu-]i pot alege singuri [mbr`c`mintea pentru diferite ocazii festive, deorece nu au aceast` no\iune; aparatele de uz casnic nu ]tiu ]i nu au voie s` le foloseasc`; nu ]i-au [nsu]it no\iunile de vesel` ]i tac@muri.
Autonomie personal` – copiii ]i-au [nsu]it deprinderile legate de autonomia personal` [n propor\ie de 40%. Nu cunosc institu\iile publice dec@t cu indica\ii verbale, nu au no\iuni despre regulile de circula\ie ]i nu au acces singuri la mijloacele de transport.
Autonomia social` – autonomia social` ]i-au [nsu]it-o [n procentaj de 75%. Nu cunosc mijloacele de transport (persoane, m`rfuri), nu le pot grupa dup` anumite criterii ]i nu cunosc traseul ]coal` – casu\`.
Comportamentul social – socializarea copiilor din aceast` categorie este [n procentaj de 64%. Nu cunosc rela\iile cu mebrii familiei, deoarece locuiesc [mpreun` cu al\i copii ]i cu instructorii de educa\ie; nu ]tiu s` se deplaseze singuri spre diferite obiective ]i la cump`r`turi; cunosc diferitele tipuri de rela\ii interumane doar cu ajutor verbal.
* 5 copii cu deficien\` mintal` gradul III reprezent@nd 25% din totalul copiilor afla\i [n c`su\ele de tip familial ]i-au format deprinderile pentru via\a independent` dup` cum urmeaz`:
Autoservirea – copiii ]i-au [nsu]it deprinderile legate de autosevire, [ngrijire [n propor\ie de 69,2%. Ace]ti copii nu ]tiu s`-]i aleag` [mbr`c`mintea [n func\ie de ocazii festive ]i nu ]tiu s` o ordoneze [n func\ie de anotimp, nu au no\iuni despre igiena alimentar`, nu ]tiu s` foloseasc` aparatele de uz casnic, nu au no\iunile despre vesel` ]i tac@muri, nu identific` principalele tipuri de locuin\e; nu cunosc diferitele activit`\i din interiorul ]i exteriorul locuin\ei ]i nu denumesc corect tot mobilierul din c`su\`.
Autonomia personal` – nu ]i-au [nsu]it autonomia personal`, dec@t [n procentaj de 20%.
Autonomia social` – deprinderile legate de autonomia social` sunt [n procentaj de 25%. Nu cunosc denunmirea \`rii, nu identific` peisajul urban ]i rural, nu identific` componentele ]colii, nu au no\iuni despre mijloacele de transport.
Comportamentul social – socializarea copiilor din aceast` categorie este realizat` [n propor\ie de 45,4%. Nu ]tiu s` salute [n raport cu momentele zilei, persoane, etc., nu au no\iuni legate de familie, nu ]tiu activit`\ile gospod`re]ti, nu ]tiu s` se deplaseze singuri spre diferite obiective, nu cunosc diferitele tipuri de rela\ii interumane.
{n tabelele prezentate mai jos se observ` comparativ [nsu]irea deprinderilor de via\` independent` a copiilor cu deficien\` mintal` gradul I, II ]i III dob@ndite [n c`su\ele de tip familial incluse [n comunitate.
{n tabelul nr.1, datele sunt ob\inute [n urma observ`rii ]i not`rii deprinderilor de via\` formate [n centrul de plasament, [n grila de observare-global` 19 (februarie 2004) iar cele din tabelul nr.2 sunt deprinderile de via\` formate [n c`su\ele de tip familial incluse [n comunitatea br`ilean`, acestea fiind observate ]i notate [n grila de evaluare-observare criterial` 20(februarie 2005).
Datele din tabelul nr.3 sunt pentru fiecare copil cu deficien\` mintal` studiat privind formarea deprinderilor de via\` independent` [n c`su\ele de tip familial.
{n tabelul nr.4 din Anexa 9 sunt reprezentate calificativele ob\inute dup` aplicarea scalei comportamentale de adaptare21. Chestionarele aplicate sunt cu [ntreb`ri deschise pentru a nu sili copilul s` opteze pentru unul din r`spunsurile preg`tite dinainte ]i de a-i oferi libertatea r`spunsurilor pentru a observa [nsu]irea deprinderilor22 .
Not` – Pentru cei 5 copii cu deficien\` mintal` profund` gradul III am folosit diferite plan]e (Anexa 10) cu diferite obiecte ]i activit`\i care exprim` deprinderile.
TABELUL NR.1 (februarie 2004) 23
TABELUL NR. 2 (februarie 2005) 24
TABELUL NR. 3 (februarie 2005)
Reprezentativ am ales 5 copii cu deficien\e mintale, prezent@ndu-i sub forma studiului de caz, adaptarea lor la mediul familial, formarea deprinderilor de via\`, adaptarea social`, dup` cum urmeaz`:
Studiu de caz nr.1 – deficien\` mintal` moderat` gradul I – debilitate armonic` – plasament la asistent maternal profesionist.
Studiul de caz nr.2 – deficien\` mintal` sever` gradul II – plasament la c`su\ele de tip familial incluse [n comunitatea br`ilean`.
Studiu de caz nr.3 – deficien\` mintal` moderat` gradul I – debilitate mintal` dizarmonic` – plasament la asistent maternal profesionist.
Studiu de caz nr.4 – deficien\` mintal` sever` gradul II – plasament la asistent maternal profesionist.
Studiul de caz nr.5 – deficien\` mintal` profund` gradul III – plasament la c`su\ele de tip familial incluse [n comunitatea br`ilean`.
STUDIUL DE CAZ NR.1
Date generale despre copil
C.I., sex feminin, [n v@rst` de 16 ani, elev` [n clasa VII-a la }coala Special`
de Fete, se afl` [n plasament la asistent maternal profesionist R.E., 53 ani, 10 clase.
Copilul a fost institu\ionalizat la v@rsta de 3 ani, deoarece p`rin\ii au fost diagnostica\i cu TBC ]i nu aveau mijloacele necesare cre]terii ]i [ngrijirii copilului [n familie.
La v@rsta de 8 ani, copilul a fost [nscris la }coala Special` de Fete ]i institu\ionalizat [n Centrul de Plasament care apar\ine de aceast` ]coal`. A fost [ncadrat` [ntr-o categorie de persoane cu nevoi speciale, fiind diagnosticat` cu deficien\` mintal` gradul I, av@nd QI=70. De asemenea i s-a eliberat un certificat de orientare ]colar` av@nd recomandarea de curriculum special.
II. Problemele specifice ale copilului institu\ionalizat
C.I. are debilitate mintal` armonic`, este docil`, ascult`toare, muncitoare, [i place s` se implice [n tot felul de activit`\i gospod`re]ti, de asemenea [i place mult
croitoria.
C.I. cunoa]te cauzele institu\ionaliz`rii dar nu accept` motivele care i-au determinat pe p`rin\ii s`i s` o institu\ionalizeze. Atitudinea sa fa\` de copil institu\ionalizat este de nemul\umire ]i neacceptare, de aceea, afl@nd c` este beneficiara unui program de protec\ie privind plasamentul [n familia asistentului maternal profesionist, s-a bucurat ]i ]i-a exprimat consim\`m@ntul de a merge [n familia asistentului maternal profesionist.
Deprinderile de via\` formate [n centrul de plasament 25
Autoservire – copilul are formate aceste deprinderi de auto[ngrijire dup` cum urmeaz`:
-igiena personal` – identific` ]i folose]te corect obiectele de toalet`; se spal` ]i se [ngrije]te singur`. Are formate no\iunile despre grupul sanitar ]i toalet`; ]tie s` aib` grij` de propria s`n`tate.
-[mbr`c`mintea/[nc`l\`minte – recunoa]te ]i denume]te obiectele de [mbr`c`minte, le ordoneaz` [n func\ie de anotimp.
-hrana – identific` ]i discrimineaz` gusturile alimentare.
-buc`t`ria – ]tie s` aranjeze vesela ]i tac@murile la mas`.
-locuin\a – nu are no\iuni despre locuin\` deoarece centrul de plasament nu are caracteristicile unei locuin\e. Deprinderile legate de autoservire sunt formate [n procentaj de aproximativ 46,1%.
Autonomia personal` – cunoa]te diferen\ele dintre mediul urban ]i cel rural
deoarece a mers [n excursii organizate de centrul de plasament. Autonomia personal` este format` [n procentaj de aproximativ 40%.
Autonomia social` – C.I. are cuno]tin\e generale despre denumirea patriei,
ora]ului, face diferen\ieri [ntre mediul urban ]i rural. Are format` autonomia social` [n sensul c` identific` componentele ]colii, se orienteaz` [n interior ]i se deplaseaz` independent [n spa\iul ]colii. Aceste deprinderi sunt formate [n propor\ie de 58,3%.
Comportamentul social – socializarea C.I. are formate normele de comportare civilizat`: -]tie s` salute [n raport cu momentele zilei, [n diferite situa\ii ]i ocazii; folose]te formulele de polite\e, se comport` civilizat ]i adecvat [n ocazii speciale. Socializarea copilului s-a format [n propor\ie de 63,6%.
IV. Deprinderile de via\` independent` formate [n familia asistentului maternal 26
Autoservire
-igiena personal` – cunoa]te, denume]te ]i folose]te corect obiectele de toalet`; descrie elementele, modul de folosiore a s`lii de baie; are no\iuni despre preg`tirea b`ii, opera\iunile premerg`toare sp`l`rii, potrivirea temperaturii, folosirea du]ului; ]tie s` aib` grij` de propria s`n`tate; folose]te corect toaleta ]i grupul sanitar.
-[mbr`c`mintea – identific` ]i ordoneaz` corect obiectele de [mbr`c`minte, dup` modul de folosire, dup` anotimp; are formate abilit`\i de cunoa]tere ]i de operare corect` cu m`surile, forma, grosimea, obiectele de [mbr`c`minte; ]i-a format gustul pentru modul de [mbr`care, [mbin@nd utilul cu frumosul.
-hrana – cunoa]te ]i folose]te corect denumirea principalelor produse alimentare: carne, lactate, mezeluri, br@nzeturi, conserve, legume, fructe; are cuno]tin\e generale de igien` alimentar` formate prin activit`\i practice demonstrative de manipulare ]i p`strare a alimentelor.
-buc`t`ria –descrie ]i denume]te corect mobilierul din buc`t`rie; cu ajutor fizic ]i verbal, precum ]i prin activit`\i practice de folosire, copilul ]tie s` utilizeze aparatele de uz casnic: aragaz, fierb`tor, frigider, mixer.
-vesela ]i tac@muri – ]i-a [nsu]it no\iunile de vesel` ]i tac@muri, cunoa]te modul de folosire, cur`\are ]i pastrare; ]i-a format abilit`\i prin activit`\i practice, privind a]ezarea lor pentru servirea mesei (diminea\`, pr@nz, seara) ]i str@ngerea lor.
-locuin\a – cu ajutor sau cu indica\ii verbale identific` ]i denume]te principalele tipuri de locuin\` (cas` cu curte, bloc, vil`, caban`, hotel); denume]te ]i descrie spa\iile, dependin\ele din locuin\e, func\iile acestora (acoperi], podea, horn, scar`, balcon, dormitor, etc.); cunoa]te ]i denume]te corect [nc`perile, mobilierul specific; ]i-a format abilit`\i pentru gospod`rirea locuin\ei precum ]i [n exteriorul acesteia prin activit`\i practice de m`turat, sp`lat pe jos, ]ters praful, b`tut covoare, folosirea aspiratorului. Deprinderile legate de autoservire sunt formate cu ajutorul familiei asistentului maternal profesionist, care au [ndrumat-o pe C.I. ]i i-au explicat fiecare deprindere, [n procentaj de aproximativ 99,1%.
Autonomia personal` – cunoa]te elementele privind familia, locuin\a, strada,
cartierul [n care locuie]te; identific` mediul fizico-georgrafic ]i social de la ora] ]i de la sat, cunoa]te diferen\ele dintre mediul urban ]i cel rural; cunoa]te principalele institu\ii publice cu indica\ii verbale din partea asistentului maternal profersionist; cunoa]te ]i respect` regulile de circula\ie cu ajutor verbal. Autonomia personal` este realizat` [n procentaj de aproximativ 80%.
Autonomia social` – C.I. are cuno]tin\e generale despre denumirea patriei,
ora]ului, face diferen\ieri [ntre mediul urban ]i rural. Are format` autonomia social` [n sensul c` identific` componentele ]colii, se orienteaz` [n interior ]i se deplaseaz` independent [n spa\iul ]colii. Aceste deprinderi sunt formate [n propor\ie de 58,3%.
Comportamentul social – socializarea:
-cunoa]terea mediului social – copilul ]i-a format no\iunile despre cunoa]terea mediului ambiant (strada, magazinul, pia\a); cunoa]te denumirea ora]ului, \`rii; identific` peisajul urban: blocuri, bulevarde, tramvai, fabrici, parcuri, faleza, stadion, institu\ii publice, identific` peisajul rural: case, livezi, c@mpuri, animale (copilul a mers cu familia asistentului maternal profesionist [ntr-o comun` din apropierea ora]ului Br`ila, la rudele acesteia)
-autonomia ]colar` – identific` componentele ]colii: clase, curtea de joac`, terenul sportiv, cabinet medical, ateliere; se orienteaz` [n spa\iul ]colii, se deplaseaz` [n interiorul ]i exteriorul cl`dirilor; cunoa]te topografia spa\iului ]colar; cunoa]te adresa ]colii ]i localizarea ei [ntr-un spa\iu determinant av@nd ca repere: spitalul, sta\ia de microbuz.
-mijloacele de transport – cunoa]te mijloacele de transport precum ]i gruparea acestora dup` diferite criterii cu ajutor ]i indica\ii verbale din partea asistentului maternal profesionist; cunoa]te traseele principale: cas`-]coal`-complex. Aceste deprinderi copilul le-a realizat [n propor\ie de 83,5%
Comportamentul social – socializarea
-norme de comportare civilizat`- cunoa]te modalit`\ile de folosire a salutului [n raport cu momentele zilei, persoane, diferite ocazii ]i situa\ii; folose]te corect formulele de polite\e; se comport` civilizat [n vizite, anivers`ri.
-rela\ii de adaptare, integrare [n micro ]i marco grupurile sociale – cunoa]te rela\iile corecte cu membrii familiei (mama, tata, fra\ii); cunoa]te activit`\ile gospod`re]ti din familie: autoservirea, cur`\enia [nc`perilor, preg`tirea meselor, etc.; cunoa]te principalele tipuri de rela\ii interumane (ajutor, respect, prietenie, ur`) cu ajutor verbal din partea asistentului maternal profesionist. Asistentul maternal profesionist a reu]it s`-i cultive rela\iile pozitive de colaborare, cooperare, bun`tate, dragoste, toleran\`, competi\ie, socializarea copilului fiind realizat` [n propor\ie de 99,1%.
Concluzii
C.I. ]i-a format deprinderile de via\` independent` datorit` integr`rii [n familia
substitut, respectiv familia asistentului maternal profesionist, ca o etap` premerg`toare vie\ii independente de familie ]i sociale, copilul ]i-a format deprinderile de autoservire; are format comportamentul motric referitor la gospod`rirea spa\iului ambiant; cunoa]te elementele privind familia, locuin\a, mediul ambiant, social; are formate conduite de via\` civilizat` prin imitarea unor modele comportamentale (familia asistentului maternal profesionist); are formate deprinderile de rela\ionare social`.
C.I. are capacitatea de a se deta]a, de a c`p`ta independen\` [n contextul mediului [nconjur`tor, prezent@nd echilibru, stabilitate afectiv-emo\ional`, rezisten\` la dificult`\i, dob@ndind capacit`\i ]i multe resurse de adaptare ]i integrare social`.
STUDIUL DE CAZ NR.2
Date generale despre copil
T.D., sex feminin, [n v@rst` de 15 ani, elev` [n clasa VI-a la }coala Special`
de Fete, se afl` [n plasament la c`su\ele de tip familial. Copilul a fost abandonat de la na]tere ]i de atunci se afl` [n institu\iile de ocrotire.
A fost [ncadrat` [ntr-o categorie de persoane cu nevoi speciale, fiind diagnosticat` cu deficien\` mintal` sever` gradul II, av@nd QI=55. De asemenea i s-a eliberat un certificat de orientare ]colar` av@nd recomandarea de curriculum special.
II. Problemele specifice ale copilului institu\ionalizat
T.D. este [n general adaptabil` la situa\ii simple, rutinare, educabil`, adaptabil` [n procesul de instruire, educa\ie, este integrabil` [n comunitate; are o capacitate normal` de autoprotec\ie ; este lini]tit`, lipsit` de agresivitate – face parte din categoria imbecililor stabili, apatici.
T.D. nu cunoa]te cauzele institu\ionaliz`rii sale ]i are o atitudine indiferent` ]i nep`s`toare fa\` de condi\ia sa de copil institu\ionalizat. Fiind beneficiara unui program de protec\ie prin plasamentul la c`u\` de tip familial este mul\umit`, dar nu cunoa]te alt` situa\ie.
III. Deprinderile de via\` formate [n centrul de plasament
Autoservire – copilul are formate aceste deprinderi de auto[ngrijire. {]i recunoa]te [mbr`c`mintea ]i o denume]te aproape corect, se dezbrac` ]i se [mbrac` singur`, alege [mbr`c`mintea conform vremii de afar`, la fel ]i [nc`l\`mintea. Cunoa]te denumirea principalelor produse alimentare ]i identific` gusturile alimentare. }trie s` aranjeze ]i s` str@ng` masa.Deprinderile legate de autoservire sunt formate [n procentaj de aproximativ 46,1%.
Autonomia personal` – T.D. cunoa]te elementele privind locuin\a sa (centrul de plasament), strada, cartierul.. Autonomia personal` este format` [n procentaj de aproximativ 20%.
Autonomia social` – T.D. are cuno]tin\e minime despre mediul ambiant [n schimb cunoa]te denumirea patriei, ora]ului, face diferen\ieri [ntre mediul urban ]i rural, identific` componentele ]colii, se orienteaz` [n spa\iul ]colii. Aceste deprinderi sunt formate [n propor\ie de 50%.
Comportamentul social – socializarea – }tie s` salute [n raport cu momentele zilei, [n diferite situa\ii ]i ocazii; folose]te formulele de polite\e, []i cunoa]te colegii de clas`, are rela\ii de cooperare. Socializarea copilului s-a format [n propor\ie de 45,4%.
IV. Deprinderile de via\` independent` formate [n c`su\a de tip familial
Autoservire
-igiena personal` – ]i-a [nsu]it total deprinderile legate de auto[ngrijire (se spal` singur`, []i cunoa]te obiectele de toalet`; cunoa]te no\iuni despre baia general` ]i opera\iunile premerg`toare acestei opera\iuni; folose]te corect toaleta ]i grupul sanitar).
-[mbr`c`mintea – []i recunoa]te [mbr`c`mintea, o aranjeaz` ]i o ordoneaz` [n func\ie de anotimp; o alege [n func\ie de vreme ]i de ocazii festive (cu ajutor fizic ]i verbal).
-[nc`l\`mintea – cunoa]te modul de p`strare, cur`\ire a [nc`l\`mintei, o alege [n func\ie de anotimp, opereaz` corect cu no\iunile de [nc`l\`minte.
-hrana – cunoa]te ]i folose]te corect denumirea principalelor produse alimentare: carne, lactate, mezeluri, br@nzeturi, conserve, legume, fructe; identific` ]i discrimineaz` gusturile diferitelor alimente; are c@teva no\iuni despre igiena alimentar`.
-buc`t`ria –descrie ]i denume]te corect mobilierul din buc`t`rie; nu ]tie s` foloseasc` obiectele de uz casnic: aragaz, fierb`tor, frigider, mixer, dec@t cu ajutor fizic, c@nd i se arat`.
-vesela ]i tac@muri – cunoa]te no\iunile de vesel` ]i tac@muri cu ajutor ]i indica\ii verbale, le identific`, ]tie s` le aranjeze pentru servirea mesei (diminea\`, pr@nz, seara) .
-locuin\a – cu ajutor verbal identific` ]i denume]te principalele tipuri de locuin\`; denume]te ]i descrie spa\iile din locuin\e; cunoa]te principalele activit`\i de gospod`rire, cunoa]te ]i denume]te corect [nc`perile ]i mobilierul specific. Deprinderile legate de autoservire ]i le-a format [n procent de aproximativ 88,4%.
Autonomia personal` – cunoa]te prin observare ]i cu ajutor ]i indica\ii verbale
elementele privind familia, locuin\a, strada, cartierul [n care locuie]te; identific` mediul fizico-geografic de la urban ]i rural; nu are formate deprinderile legate de mijloacele de transport ]i regulile de circula\ie. Autonomia personal` este realizat` [n procentaj de aproximativ 40%.
Autonomia social` – T.D. ]i-a [nsu]it cunoa]terea mediului social, precum ]i
adaptarea la via\a cotidian`; identific` componentele ]colii, se orienteaz` [n interior ]i [n spa\iul ]colii; nu cunoa]te mijloacele de transport dec@t cu ajutor verbal ]i numai microbuzul, deoarece cu acesta se deplaseaz` la ]coal` – cas`. Aceste deprinderi sunt formate [n propor\ie de 75%.
Comportamentul social – socializarea:
-norme de comportare civilizat`- cunoa]te modalit`\ile de folosire a salutului [n raport cu momentele zilei, persoane, diferite ocazii ]i situa\ii; se comport` civilizat [n vizite, anivers`ri; folose]te corect formulele de aprobare/dezprobare verbal`.
-rela\ii de adaptare, integrare [n micro ]i marco grupurile sociale –cunoa]te activit`\ile gospod`re]ti din c`su\`; are no\iuni despre principalele tipuri de rela\ii interumane (ajutor, respect, prietenie, ur`, invidie). Socializarea copilului fiind realizat` [n propor\ie de 64%.
Concluzii
{n c`su\a de tip familial, al`turi de ceilal\i copii sub supravegherea ]i [ndrumarea instructorilor de educa\ie, T.D. ]i-a format deprinderile de via\` independent`.
Copilul are capacitatea de a se deta]a, de a c`p`ta o oarecare independen\` [n contextul mediului [nconjur`tor; ]i-a format comportamentul motric, a gesturilor social-utile de auto[ngrijire, autogospod`rire; are perceperea corect`, obiectiv` a mediului ambiant; ]i-a format anumite capacit`\i necesare adapt`rii la via\a cotidian`, ]i-a reglat conduita [n func\ie de cerin\ele altor persoane; are formate comportamente adecvate pentru diferite situa\ii; ]i-a format deprinderile de rela\ionare social`.
Copilul a r`spuns la chestionarele aplicate, cu dezinvoltur` ]i bucurie, d@nd dovad` de sinceritate atunci c@nd nu ]tia anumite [ntreb`ri. R`spunsurile din chestionare dovedesc procentul de [nsu]ire a deprinderilor de via\` independent`, adaptarea la mediul social ]i familial ]i formarea comportamentelor sociale.
Scorul ob\inut [n urma aplic`rii scalei comportamentului de adaptare relev` adaptarea copilului la mediul social ]i familial ]i cre]terea gradului de ocupare a unui loc de munc`, f`r` a mai fi un t@n`r stigmatizat.
STUDIUL DE CAZ NR.3
I. Date generale despre copil
T.T., sex feminin, [n v@rst` de 17 ani, se afl` [n plasament la asistent maternal profesionist M.L., 42 ani, absolvent` a 10 clase.
T.T. a fost adoptat` la v@rsta de 7 luni, ulterior p`rin\ii adoptivi au decedat. Rudele apropiate nu au vrut s` se ocupe de [ngrijirea copilului ]i au solictat institu\ionalizarea acestuia, c@nd avea 6 ani.
A fost [ncadrat` [ntr-o categorie de persoane cu nevoi speciale, fiind diagnosticat` cu deficien\` mintal` moderat` gradul I, av@nd QI=75. T.T. este elev` [n clasa a IX-a la }coala Profesional` Special` profil zid`rie. I s-a eliberat un certificat de orientare ]colar` av@nd recomandarea de curriculum special.
II. Problemele specifice ale copilului institu\ionalizat
T.T. are debilitate mintal` dizarmonic` excitant`. Tulbur`rile sale intelectuale sunt asociate cu cele afective, prezint` uneori tulbur`ri de comportament. Este agitat` tot timpul, trece de la o stare euforic` la apatie, vorbe]te ne[ncetat cu o comunicare caracterizat` prin s`r`cie; este o fire vesel`, deschis`, sociabil`.
T.T. cunoa]te cauzele institu\ionaliz`rii, este frustrat` de aceast` situa\ie, nu-]i reprim` sentimentele ]i afectele. Afl@nd c` este beneficiara unui program de protec\ie privind plasamentul [n familia asistentului maternal profesionist, a fost [nc@ntat` c` va avea din nou o familie, care s`-i ofere protec\ie afectiv`, [ngrijire ]i educa\ie.
III. Deprinderile de via\` formate [n centrul de plasament
Autoservire
-igiena personal` – []i cunoa]te obiectele de toalet`; se spal` singur`, cunoa]te ]i folose]te corect grupul sanitar ]i toalet`.
-[mbr`c`mintea/[nc`l\`mintea– recunoa]te ]i denume]te obiectele de [mbr`c`minte/[nc`l\`minte, le ordoneaz` [n func\ie de anotimp; se [mbrac` ]i se dezbrac` singur`.
-hrana – identific` ]i discrimineaz` gusturile alimentare.
-buc`t`ria – ]tie s` aranjeze vesela ]i tac@murile la mas`.
Deprinderile legate de autoservire sunt formate [n procentaj de aproximativ 46,1%.
Autonomia personal` – cunoa]te elementele privind familia, strada, locuin\a
(centrul de plasament) strada, cartierul, ora]ul; are no\iuni despre mediul urban ]i cel rural. Autonomia personal` este format` [n procentaj de aproximativ 40%.
Autonomia social` – T.T. are cuno]tin\e generale despre denumirea patriei,
ora]ului, identific` peisajul urban ]i rural; are orientare [n spa\iul ]colii. Aceste deprinderi sunt formate [n propor\ie de 58,3%.
Comportamentul social –
-]tie s` salute [n raport cu momentele zilei, [n diferite situa\ii ]i ocazii; folose]te formulele de polite\e, se comport` civilizat ]i adecvat [n situa\ii speciale; folose]te corect formulele de aprobare/dezaprobare verbal`; []i cunoa]te colegii de clas`; are rela\ii de cooperare ]i colaborare; ]tie s` se duc` la cump`r`turi. Socializarea copilului s-a format [n propor\ie de 64%.
IV. Deprinderile de via\` independent` formate [n familia asistentului maternal
Fiind cu dizabilitate dizarmonic`, educarea ]i formarea unor comportamente adecvate a fost mai greoaie, dar cu ajutorul familiei asistentului maternal ]i a consilierii psihologice, copilul a reu]it s` treac` peste momentele dificile ]i ]i-a format deprinderile de via\` independent`:
Autoservire
-igiena personal` – cunoa]te modul de utilizare ]i p`strare a obiectelor de toalet`; cunoa]te opera\iunile premerg`toare sp`l`rii, potrive]e temperatura apei, folose]te du]ul; folose]te corect toaleta ]i grupul sanitar.
-[mbr`c`mintea/[nc`l\`mintea – identific` ]i ordoneaz` corect obiectele de [mbr`c`minte/[nc`l\`minte, le ordoneaz` dup` modul de folosire, dup` anotimp; cunoa]te modul de cur`\ire, p`strare a [nc`l\`mintei/[mbr`c`mintei.
-hrana – cunoa]te ]i folose]te corect denumirea principalelor produse alimentare: carne, lactate, mezeluri, br@nzeturi, conserve, legume, fructe; are cuno]tin\e generale de igien` alimentar`; sorteaz` ]i grupeaz` produsele alimentare.
-buc`t`ria –descrie ]i denume]te corect mobilierul din buc`t`rie; ]tie s` foloseasc` aparatele de uz casnic: aragaz, fierb`tor, frigider, mixer, cu indica\ii verbale.
-vesela ]i tac@muri – ]i-a [nsu]it no\iunile de vesel` ]i tac@muri, cunoa]te modul de folosire, cur`\are ]i pastrare; ]tie s` aranjeze masa pentru servirea meselor principale (diminea\`, pr@nz, seara).
-locuin\a –identific` ]i denume]te principalele tipuri de locuin\` (cas` cu curte, bloc, vil`, caban`, hotel); descrie spa\iile de locuin\e ]i mobilierul specific [nc`perilor; cunoa]te principalele activit`\i de gospod`rire a locuin\ei. Deprinderile legate de autoservire sunt formate [n procentaj de aproximativ 99,2%.
Autonomia personal` – cunoa]te elementele privind familia, locuin\a, strada,
cartierul [n care locuie]te; identific` mediul fizico-georgrafic ]i social de la ora] ]i de la sat, cunoa]te diferen\ele dintre mediul urban ]i cel rural; cunoa]te principalele institu\ii publice cu indica\ii verbale din partea asistentului maternal profersionist; identific` mijloacele de transport. Autonomia personal` este realizat` [n procentaj de aproximativ 80%.
Autonomia social`
– cunoa]terea mediului social – identific` ambian\a stradal`; identific`, denume]te ]i cunoa]te sistemul de func\ionare ]i rolul magazinului, a pie\ei; cunoa]te denumirea patriei, ora]ului, face diferen\ieri [ntre mediul urban ]i rural ]i componentele sale (uzine, stadion, parcuri, falez`, case, gr`dini, animale).
-autonomia ]colar` – identific` componentele ]colii, topografia spa\iilor ]colare (clasa mea este la etajul II), are orientare [n interior ]i se deplaseaz` independent [n spa\iul ]colii.
-mijloacele de transport – cunoa]te ]i identific` mijloacele de transport cu indica\ii verbale; le identific` dup` criterii dar nu le poate denumi dec@t cu ajutor verbal deoarece uit` anumite elemente (vagoane, remorci); cunoa]te traseul principal cas` – ]coal`- se deplaseaz` singur`.Autonomia social` este format` [n propor\ie de 87,5%
Comportamentul social – socializarea – ]i-a format deprinderile de rela\ionare social`, are stabilite rela\iile interpersonale corect, cunoa]te ]i respect` normele de bun` convie\uire; ]i-a format deprinderile de comportare civilizat` [n mijloacele de transport, institu\ii publice, [n diferite situa\ii speciale (vizite, anivers`ri) ; cunoa]te diferite tipuri de rela\ii interumane. Socializarea copilului este realizat` [n propor\ie de 99,9%.
Concluzii
Av@nd o personalitate dizarmonic` excitant`, precum ]i a traumelor afective datorate mor\ii p`rin\ilor adoptivi ]i a perioadei lungi de institu\ionalizare, T.T. a fost mai greu de educat. Dar datorit` implic`rii asistentului maternal profesionist (acesta a lucrat [n centru de plasament ]i cuno]tea bine copilul ]i invers) rezultatele au fost surpinz`toare.
Copilul ]i-a format deprinderile de autoservire, practici gospod`re]ti, deprinderile de comportare civilizat` [n mijloacele de transport, institu\ii publice, [n ocazii speciale; cunoa]te, respect` ]i aplic` normele de comportare civilizat`. }i-a dezvoltat capacit`\i de autonomie personal` ]i social` [n vederea adapt`rii la via\a cotidian`. Scorul ob\inut [n urma aplic`rii scalei comportamentului de adaptare relev` integrarea socio-familial` a copilului.
STUDIUL DE CAZ NR.4
Date generale despre copil
C.M., sex feminin, [n v@rst` de 16 ani ]i jum`tate, se afl` [n plasament la asistent maternal profesionist P,C. 37 ani, absolvent` a 12 clase.
C.M. a fost abandonat` de la na]tere ]i institu\ionalizat`; p`rin\ii naturali au fost depista\i 7 ani mai t@rziu ]i contacta\i [n vederea implic`rii [n via\a copilului. Ace]tia au manifestat dezinteres fa\` de copil, de]i l-au vizitat [n institu\ie, nu doresc reintegrarea familial`, motiv@nd c` nu au cu ce s` o creasc`. De men\ionat faptul c` ambii p`rin\i sunt diagnostica\i cu oligofrenie gradul II, sunt alcoolici ]i violen\i
A fost [ncadrat` [ntr-o categorie de persoane cu nevoi speciale, fiind diagnosticat` cu deficien\` mintal` sever` gradul II, av@nd QI=45. T.T. este elev` [n clasa a VIII-a la }coala Special` de Fete. I s-a eliberat un certificat de orientare ]colar` av@nd recomandarea de curriculum special.
II. Problemele specifice ale copilului institu\ionalizat
C.M. este un copil care poate fi educat, poate fi recuperabil` social ]i profesional, este adaptabil` la procesul de instruire, educa\ie, cunoa]te semnele grafice, scrie aproape corect silabisind cuvintele [n procesul scrierii..
C.M. cunoa]te cauzele institu\ionaliz`rii, dar nu con]tientizeaz` motivele, este indiferent` ]i apatic` [n rela\ia cu p`rin\ii s`i (nu dore]te reintegrarea [n familie). Fiind beneficiara unui program de protec\ie privind plasamentul [n familia asistentului maternal profesionist, C.M. nu a manifestat nici o atitudine nici pozitiv`, nici negativ`.
III. Deprinderile de via\` formate [n centrul de plasament
Autoservire- []i cunoa]te obiectele de toalet`; se spal` singur`, []i [ngrije]te
p`rul ([l are foarte lung); recunoa]te ]i denume]te obiectele de [mbr`c`minte/[nc`l\`minte; se [mbrac` ]i se dezbrac` singur`; identific` ]i discrimineaz` gusturile alimentare; ]tie s` aranjeze vesela ]i tac@murile la mas`
Deprinderile legate de autoservire sunt formate [n procentaj de aproximativ 42,3%.
Autonomia personal` – cunoa]te elementele privind familia, strada, locuin\a
(centrul de plasament). Autonomia personal` este format` [n procentaj de aproximativ 20%.
Autonomia social` – C.M. are cuno]tin\e generale despre denumirea patriei,
ora]ului; are orientare [n spa\iul ]colii. Aceste deprinderi sunt formate [n propor\ie de 50%.
Comportamentul social – socializarea -]tie s` salute [n raport cu momentele
zilei, [n diferite situa\ii ]i ocazii; folose]te formulele de polite\e, se comport` civilizat ]i adecvat [n situa\ii speciale; []i cunoa]te colegii de clas`; are rela\ii de cooperare ]i colaborare. Socializarea copilului s-a format [n propor\ie de 45,4%.
IV. Deprinderile de via\` independent` formate [n familia asistentului maternal
Autoservire
-igiena personal` – cunoa]te obiectele de toalet`; cunoa]te no\iuni despre baia general`; folose]te corect toaleta ]i grupul sanitar; are grij` de propria s`n`tate.
-[mbr`c`mintea/[nc`l\`mintea – identific` ]i ordoneaz` corect obiectele de [mbr`c`minte/[nc`l\`minte, le ordoneaz` dup` modul de folosire, dup` anotimp; cunoa]te modul de cur`\ire, p`strare a [nc`l\`mintei/[mbr`c`mintei; nu poate alege pentru ocazii festive dec@t cu ajutor fizic ]i verbal din partea asistentului maternal.
-hrana – cunoa]te ]i folose]te corect denumirea principalelor produse alimentare: carne, lactate, mezeluri, br@nzeturi, conserve, legume, fructe; are cuno]tin\e generale de igien` alimentare.
-buc`t`ria –descrie ]i denume]te corect mobilierul din buc`t`rie; ]tie s` foloseasc` aparatele de uz casnic: aragaz, fierb`tor, frigider, mixer, cu indica\ii fizice ]i verbale din partea asistentului maternal profesionist.
-locuin\a –identific` ]i denume]te principalele tipuri de locuin\` (cas` cu curte, bloc,); descrie spa\iile de locuin\e ]i mobilierul specific [nc`perilor; cunoa]te principalele activit`\i de gospod`rire a locuin\ei.Deprinderile legate de autoservire sunt formate [n procentaj de aproximativ 90,3%.
Autonomia personal` – cunoa]te elementele privind familia, locuin\a, strada,
cartierul [n care locuie]te dar are nevoie ]i de indica\ii verbale; identific` mediul fizico-geografic ]i social de la ora] ]i de la sat, cunoa]te diferen\ele dintre mediul urban ]i cel rural; are dificult`\i [n identificarea principalelor institu\ii publice (nu ]i-a [nsu]it no\iunea de institu\ie public`); identific` mijloacele de transport dar nu le folose]te singur`. Autonomia personal` este realizat` [n procentaj de aproximativ 39,2%.
Autonomia social` –
– cunoa]terea mediului social – identific` magazinul, pia\a; cunoa]te denumirea patriei, ora]ului, face diferen\ieri [ntre mediul urban ]i rural.
-autonomia ]colar` – identific` componentele ]colii, se orienteaz` [n interior ]i se deplaseaz` independent [n spa\iul ]colii.
-mijloacele de transport – cunoa]te ]i identific` mijloacele de transport cu indica\ii verbale; nu le poate grupa dup` criterii (foarte greu cu ajutor verbal); cunoa]te traseul principal cas` – ]coal` dar nu se poate deplasa singur`. Autonomia social` este format` [n propor\ie de 65,9%
Comportamentul social – socializarea – ]tie s` salute [n func\ie de momentele zilei, persoane, ocazii; folose]te corect formulele de polite\e, se comport` civilizat; cunoa]te ]i respect` normele de bun` convie\uire; are rela\ii de cooperare ]i colaborare; se deplaseaz` spre diferite obiective dar cu ajutor verbal, fizic. Socializarea copilului este realizat` [n propor\ie de 71,8%.
Concluzii
C.M. fiind educabil` ]i recuperabil` [n contextul social formarea deprinderilor de via\` independent` s-a realizat cu u]urin\`, implica\ia asistentului maternal fiind evident`. Copilul ]i-a exprimat opiniile [n chestionarele aplicate pe diferite teme, oferind r`spunsuri apropiate realit`\ii.
Copilul ]i-a format ]i dezvoltat abilit`\i sociale care s` conduc` la maturitatea psihosocial`, ]i-a format prin exersare deprinderile practic gospod`re]ti (de ordine, cur`\enie); deprinderile de igien` personal`, a unor comportamente specifice de autoservire ]i p`strare a s`n`t`\ii; deprinderi de a se orienta ]i deplasa [n mediul ambiant.
Cunoa]te, respect` ]i aplic` normele, deprinderile de comportare civilizat`, de convie\uire [n grupuri de ]coal`, familie, mediul social cotidian, ]i-a format deprinderile de rela\ionare social`. Scorul ob\inut [n urma aplic`rii scalei comportamentului de adaptare relev` gradul crescut de integrare ]i [nsu]ire a comportamentelor adaptative la mediul social ]i familial.
STUDIUL DE CAZ NR.5
Date generale despre copil
G.V., sex feminin, [n v@rst` de 15 ani ]i jum`tate, elev` [n clasa a-III-a la }coala Special` de Fete, se afl` [n plasament la c`su\ele de tip familial.
Copilul a fost abandonat de la na]tere ]i de atunci se afl` [n institu\iile de ocrotire.
A fost [ncadrat` [ntr-o categorie de persoane cu nevoi speciale, fiind diagnosticat` cu deficien\` mintal` gradul III, av@nd QI=30.
II. Problemele specifice ale copilului institu\ionalizat
G.V. comunic` la nivelul cuvintelor ]i a propozi\iilor scurte, [n\elege comenzile simple, recunoa]te obiectele ]i persoanele din jur.
G.V. este lini]tit`, apatic`, face parte din categoria idio\ilor apatici ; este inert`, foarte rar agitat`.
Nu cunoa]te ]i nu [n\elege cauzele institu\ionaliz`rii, mediul s`u limit@ndu-se la centrul de plasament ]i ]coal`.
III. Deprinderile de via\` formate [n centrul de plasament
Autoservire- se spal` singur`, []i [ngrije]te p`rul; se [mbrac` ]i se dezbrac` singur`; alege [mbr`c`minte adecvat` ; identific` ]i discrimineaz` gusturile alimentare.
Autonomia social` – are orientare [n spa\iul ]colii ; se deplaseaz` independent [n spa\iul ]colii ]i [n afara ei.
Comportamentul social – socializarea – G.V, folose]te formulele de
polite\e ; []i cunoa]te colegii de clas`.
Deprinderile de via\` independent` formate [n c`su\a de tip familial
Autoservire
-igiena personal` – copilul se spal` singur; cunoa]te no\iuni despre baia general`; folose]te toaleta ]i grupul sanitar cu ajutor fizic, verbal sau cu indica\ii verbale.
-[mbr`c`mintea/[nc`l\`mintea – identific` obiectele de [mbr`c`minte/[nc`l\`minte, le ordoneaz` dup` anotimp cu ajutor fizic ]i verbal.
-hrana – discrimineaz` gusturile alimentare, folose]te aproape corect denumirea principalelor produse alimentare cu ajutor verbal.
-buc`t`ria – cu ajutor verbal identific` mobilierul din buc`t`rie.
-locuin\a – cunoa]te tipul de locuin\` unde locuie]te (nu le poate grupa dup` diferite criterii) cu ajutor verbal descrie spa\iile din locuin\` ]i mobilierul.
Autonomia personal` -cunoa]te mijloacele de transport prin identificare.
Autonomia social` – cu ajutor verbal denume]te ora]ul; cunoa]te etajul la care se afl` clasa.
Comportamentul social – socializarea – folose]te formulele de polite\e, se comport` civilizat; folose]te formulele de aprobare/dezaprobare ; cunoa]te anumite activit`\i gospod`re]ti ; are rela\ii de cooperare ]i colaborare.
Concluzii
{n c`su\a de tip familial, G.V. ]i-a format anumite deprinderi de autoservire ]i auto[ngrijire. Nu are capacitatea de a se deta]a ]i c`p`ta independen\a [n contextul mediului [nconjur`tor.
Copilul a bifat corect [n plan]ele folosite pentru depistarea deprinderilor formate. G.V. are comportament stereotip fa\` de deprinderile de via\`; poate fi recuperabil` dar cu un grad mare de relativitate din punct de vedere socio-profesional, poate fi plasabil` numai [n condi\ii de munc` protejate.
Scorul ob\inut [n urma aplic`rii scalei comportamentului de adaptare relev` un comportament de adaptare ,,suficient’’ la mediul social ]i familial.
CAPITOLUL 4- CONCLUZII FINALE
Iubirea ca tot ne determin` la via\`; suntem produsul ei direct; de c@nd ne na]tem ]i, poate p@n` murim, jinduim dup` ea.
Copilul, ca produs sublim al iubirii este subordonat acesteia, pe tot parcursul vie\ii. Dac` la copilul unic ea este asigurat` [n primul r@nd de mam`, pe m`sur` ce copilul [nainteaz` [n v@rst`, factorii de iubire se diversific`.
Ce se [nt@mpl` [ns` c@nd acest liant totalizator lipse]te ?
O parte dintre copii [ns` se nasc nedori\i ]i atunci, dintr-odat`, se trezesc singuri. Tragedia este ,,mai mare’’ cu at@t mai mult cu c@t ace]ti copii sunt cu dizabilit`\i mintale. Teama, nesiguran\a, vulnerabilitatea le determin` manifest`ri deosebite. Dac` la un copil din familie, pl@nsul este o alarm` ce trebuie imediat oprit`, la acest copil pl@nsul va deveni un simptom. La acesta se vor ad`uga ]i altele : leg`natul, suptul degetului, lipsa de comunicare, negativismul, agresivitatea, automutilarea.
Dac` [n familie se alarmeaz` dac` copilul [nt@rzie o or` sau nu ]i-a format anumite deprinderi pentru via\a independent`, [n cazul acestor copii cine le poart` de grij`, cine [i sf`tuie]te ]i cine [i indrum` ?
Ajun]i la 18 ani, ace]ti copii sunt neintegrabili social pentru c` nu ]tiu ]i nu vor s` munceasc`. Crescu\i [ntr-un sistem fals de ocrotire, [n care totul li se aduce pe tav` : m@ncare, [mbr`c`minte, rechizite, [ndrumare ]colar`, ei din copiii nec`ji\i ajung ni]te tineri cu mari preten\ii ]i mul\i ajung s` cer]easc` prin marile ora]e sau ajung [n ,,m@na’’ unor oameni f`r` scrupule care-i speculeaz` (prostitu\ie, cer]it, t@lh`rie).
F`r` a avea o imagine real` despre sine, f`r` a avea deprinderile necesare unei vie\i normale, nu mai simt nevoia iubirii p`rinte]ti, ci a unei iubiri sociale, a protec\iei sociale. Factorul fundamental pentru to\i oamenii este familia cu toate p`r\ile sale bune ]i rele de care au parte copiii [n decursul cre]terii lor. {n familie se creaz` fundamentul omului matur, care, la un moment dat, va trebui s` preia r`spunderea pentru propria via\` ]i s` func\ioneze ca un cet`\ean normal [n societate.
De aceea [ncep@nd cu luna iunie a anului 1997 s-au conturat, la nivelul jude\ului Br`ila, servicii publice pentru protec\ia copilului aflat [n dificultate ca urmare a Ordonan\ei nr.26/1997 cu privire la copilul aflat [n dificultate.
{n 1998 apare Legea 108 care promoveaz` alternativele familiale pentru copilul aflat [n dificultate. Prin aceasta se urm`re]te dezinstitu\ionalizarea copiilor cu dizabilit`\i mintale ]i derularea unui program pentru formarea deprinderilor de via\` independent`.
Referindu-m` la studiul de fa\`, copiii cu dizabilit`\i mintale au fost dezinstitu\ionaliza\i din centrul de plasament ]i plasa\i [n familia asistentului maternal profesionist ]i [n c`su\ele de tip familial.
Cei 30 de copii cu dizabilit`\i mintale (gradul I ]i gradul IV) afla\i [n plasament [n familia asistentului maternal profesionist ]i [n c`su\ele de tip familial ]i-au format deprinderile de via\` independent` av@nd modelul familial ; ]i-au format deprinderile de igien` personal`, comportamentele specifice de autoservire ]i p`strare a s`n`t`\ii, ]i-au format comportamentele motrice, gesturile social utile de auto[ngrijire, autogospod`rire ]i de gospod`rire a spa\iului ambiant ; ]i-au format ]i dezvoltat abilit`\ile sociale care s` conduc` la maturitatea psiho-social` ; au reu]it s` stabileasc` un echilibru ]i un grad de maturitate care s` le permit` adopt`ri interpersonale ]i intrapersonale ; []i percep corect, obiectiv, exact propria persoan` ; se accept` pe sine ]i pe ceilal\i ; ]i-au format capacit`\i afective care s` le permit` exprimarea propriilor emo\ii ]i sentimente ; manifest` receptivitate ]i respect pentru alte persoane [n contexte sociale diferite ; []i organizeaz` ]i []i programeaz` activit`\ile care s` le permit` autocontrolul, autoconducerea (conduita independent`) ; au capacitatea de a se deta]a, de a c`p`ta independen\` [n contextul mediului [nconjur`tor, prezent@nd echilibru, maturitate, stabilitate, rezisten\` la dificult`\i, dob@ndind capacit`\i ]i c@t mai multe resurse de adoptare ]i integrare social`.
Cei 5 copii cu deficien\` mintal` gradul III, afla\i [n plasament la c`su\ele de tip familial ]i-au dezvoltat deprinderile de auto[ngrijire ]i autoservire, dezvolt@nd comportamente stereotipe : ]i-au format comportamente motrice pentru auto[ngrijire ; folosesc obiectele de uz personal, obiectele de toalet`, [mbr`c`mintea, vesela, rechizitele cu ajutor ]i indica\ii verbale din partea instructorilor de educa\ie ; exerseaz` deprinderile practic gospod`re]ti (de ordine, cur`\enie) sub [ndrumarea ]i urm`rirea de c`tre adult ; cunosc ac\iunile din regimul zilnic (toaleta de diminea\`, mesele principale, activitatea ]colar` ]i de joac`, petrecerea timpului liber, odihna).
Prin aceste alternative la institu\ia de tip tradi\ional, ace]ti copii cu dizabilit`\i mintale ]i-au format ]i organizat autonomia personal` ]i social` ; ]i-au diminuat riscul de via\` social` la p`r`sirea sistemului de protec\ie ; le-au crescut ]ansele pentru ob\inerea unui loc de munc`, iar mentalitatea comunit`\ii fa\` de copiii cu dizabilit`\i mintale [ncepe s` se schimbe [n beneficiul acestor copii.
Ca urmare a acestor concluzii privind integrarea familial` ]i social` a copilului cu dizabilit`\i mintale, ipotezele cercet`rii sunt verificate, copiii [nsu]indu-]i deprinderile pentru via\a independent`.
BIBLIOGRAFIE
P.Arcan; D. Cum`geanu ,,Copilul deficient mintal”, Ed. Facla, Timi]oara 1980
R.L.Atkinson, R.C. Atkinson ]i colaboratorii ,,Introducere [n psihologie”, Ed. Tehnic`, Bucure]ti 2002
M.Avramescu ,,Defectologie ]i logopedie”, Ed. Funda\iei Rom@nia de m@ine, Bucure]ti 2003
P. Br@nzei ,,Itinerar psihiatric’’, Ed. ]i 1979
C-tin En`chescu ,,Tratat de psihopatologie’’, Ed. Tehnic`, Bucure]ti 2001
A.Ghergu\ ,,Psihopedagogia persoanelor cu cerin\e speciale – strategii de educa\ie integrat`” ; Ed. Polirom, Bucure]ti 2001
M.Golu ,,Fundamentele psihologiei I”, Ed. Funda\iei Rom@nia de m@ine”, Bucure]ti 2003
Gh. Ionescu ,,Psihiatrie clinic`’’, Ed. Univers enciclopedic, Bucure]ti 2003
C.Neam\u, A. Ghergu\ ,,Psihopedagogie special` – Ghid practic pentru [nv`\`m@ntul deschis la distan\` ‘’, Ed.Polirom, Bucure]ti 2000
10)C. P`unescu ,,Coordonate metodologice pentru recuperarea minorului
inadaptat’’, Ed. Didactic` ]i Pedagogic`, Bucure]ti 1984
11)C.P`unescu ,,Deficien\a mintal` ]i organizarea personalit`\ii’’, Ed. Didactic` ]i
Pedagogic`, Bucure]ti 1977
12)C.P`unescu, I.Mu]u ,,Psihopedagogie special` integrat`‘’ , Ed. Prohumanitate,
Bucure]ti 1997
13)C.P`unescu ]i colaboratorii ,,Terapia educa\ional` integrat`‘’, Ed. Prohumanitate,
Bucure]ti 1997
14)V. Pedrescu ,,Psihiatrie’’, Ed. Medical`, Bucure]ti 1989
15)J. Piaget ,,Psihologie ]i Pedagogie’’, Ed. Didactic` ]i Pedagogic`, Bucure]ti 1980
16)F. Tudose ]i colaboratorii ,,Psihopatologie ]i psihiatrie pentru psihologie’’, Ed.
Infomedica, Bucure]ti 2002
17)E.Verza ,,Psihopedagogie special` – Manual pentru clasa a XII-a”, Ed. Didactic`
]i Pedagogic` R.A., Bucure]ti 1996
18)E. Verza ,, Tratat de Logopedie vol. I’’, Ed. Funda\iei Humanitas, Bucure]ti 2003
19)E.Vlad ,,Evaluarea [n actul educa\ional – terapeutic” , Ed. Prohumanitate,
Bucure]ti 1999
20)R. Zazzo ,,Deblit`\ile mintale’’, Ed. Didactic` ]I Pedagogic`, Bucure]ti 1979
21)M.Zlate ,,Introducere [n psihologie”, Ed. Polirom, Bucure]ti 2000
22)M. Zlate ,,Psihologie general`’’ ,Ed. Prisma, Bucure]ti 1995
copil C.I. 16 ani, D.M. moderat` grd.I .A.M.P.
debilul armonic (februarie 2004)
GRIL~ DE OBSERVA|iE – GLOBAL~
AUTOSERVIRE
a) Igiena personal`
1 Se spal` singur _______________________________
2 Cunoa]te obiectele de toalet` ____________________
3 {]i [ngrije]te p`rul _____________________________
4 Cunoa]te no\iunile despre baia general` ____________
5 Cunoa]te toaleta ]i folose]te grupul sanitar ]i are grij`
de propria s`n`tate ____________________________
b) {mbr`c`mintea
Recunoa]te ]i denume]te obiectele de [mbr`c`minte ___
Ordoneaz` ]i aranjeaz` [mbr`c`mintea dup` anotimp __
Se [mbrac` ]i se dezbrac` singur __________________
Alege [mbr`c`mintea adecvat` vremii de afar` _______
Alege [mbr`c`mintea [n func\ie de ocaziile festive ____
c) {nc`l\`mintea
{]i alege [nc`l\`mintea [n func\ie de anotimp _________
Cunoa]te modul de p`strare, cur`\ie a [nc`l\`mintei ____
Cunoa]te no\iunile corespunz`toare de [nc`l\`minte ____
d) Hrana
Cunoa]te ]i folose]te corect denumirea principalelor
produse alimentare ______________________________
Identific` ]i discrimineaz` gusturile alimentare ________
Are cuno]tin\e de igien` alimentar` _________________
e) Buc`t`ria
Descrie ]i denume]te corect mobilierul ]i obiectele
principale din buc`t`rie ____________________________
}tie s` foloseasc` aparatele de uz casnic ______________
f) Vesel` ]i tac@muri
Are [nsu]ite no\iunile de vesel` ]i tac@muri ____________
Identific` ]i denume]te corect obiectele de vesel`, tac@muri
Cunoa]te modul de p`strare, folosire, cur`\ire ___________
}tie s` aranjeze vesela ]i tac@murile de mas` ____________
g) Locuin\a
Identific` ]i denume]te principalele tipuri de locuin\` _____
Denume]te ]i descrie spa\iile, dependin\ele din locuin\e ___
Cunoa]te principalele activit`\i de gospod`rire [n interiorul
]i [n exteriorul locuin\ei ____________________________
Cunoa]te ]i denume]te corect [nc`perile ]i mobilierul specific
II. AUTONOMIA PERSONAL~
Cunoa]te elementele privind familia, locuin\a, strada,
cartierul, ora]ul, satul _____________________________
Cunoa]te diferen\ele dintre mediul urban ]i rural ________
Cunoa]te principalele institu\ii publice _______________
Cunoa]te ]i folose]te corect mijloacele de transport _____
Respect` regulile de circula\ie ______________________
III. AUTONOMIA SOCIAL~
a) Cunoa]terea mediului social
Cunoa]te strada, magazinul, pia\a ___________________
Cunoa]te denumirea ora]ului _______________________
Cunoa]te denumirea patriei ________________________
Identific` peisajul urban __________________________
Identific` peisajul rural ___________________________
b) Autonomia ]colar`
Identific` componentele ]colii _____________________
Are orientare [n spa\iul ]colii ]i se deplaseaz` independent [n spa\iul ]colii ____________________
Cunoa]te etajul la care se afl` clasa ________________
Cunoa]te adresa ]colii ]i localizarea ei [ntr-un spa\iu
determinant av@nd repere ________________________
c) Mijloacele de transport
Cunoa]te mijloacele de transport (persoane, m`rfuri) ___
Identific` ]i grupeaz` mijloacele de transport dup` diferite
criterii (vagoane, remorci, ]ine) ___________________
12 Cunoa]te traseele principalele: cas`-]coal`-complex ___
COMPORTAMENTUL SOCIAL – SOCIALIZAREA
a) Norme de comportare civilizat`
1 }tie s` salute [n raport de momentul zilei, persoane, diferite
situa\ii ]i ocazii ___________________________
Folose]te formulele de polite\e ______________________
Se comport` civilizat, adecvat [n ocazii speciale (vizite,
anivers`ri, s`rb`tori) _____________________________
Folose]te corect formulele de aprobare–dezaprobare verbal`
b)Rela\ii de adaptare, integrare [n micro ]i macro-grupurile sociale
Cunoa]te rela\iile corecte cu membrii familiei _________
}tie care sunt activit`\ile gospod`re]ti [n familie _______
{]i cunoa]te colegii de clas` _______________________
Are rela\ii de cooperare ]i colaborare _______________
}tie s` se deplaseze liber spre diferite obiective _______
}tie s` se duc` la cump`r`turi _____________________
Cunoa]te principalele tipuri de rela\ii interumane (ajutor,
respect, prietenie, `..)_________________________
copil T.D. 15 ani – D.M. sever` grd.II
c`su\` de tip familial (februarie 2004)
GRIL~ DE OBSERVARE – GLOBAL~
AUTOSERVIRE
a) Igiena personal`
1 Se spal` singur _______________________________
2 Cunoa]te obiectele de toalet` ____________________
3 {]i [ngrije]te p`rul _____________________________
4 Cunoa]te no\iunile despre baia general` ____________
5 Cunoa]te toaleta ]i folose]te grupul sanitar ]i are grij`
de propria s`n`tate ____________________________
b) {mbr`c`mintea
Recunoa]te ]i denume]te obiectele de [mbr`c`minte ___
Ordoneaz` ]i aranjeaz` [mbr`c`mintea dup` anotimp __
Se [mbrac` ]i se dezbrac` singur __________________
Alege [mbr`c`mintea adecvat` vremii de afar` _______
Alege [mbr`c`mintea [n func\ie de ocaziile festive ____
c) {nc`l\`mintea
{]i alege [nc`l\`mintea [n func\ie de anotimp _________
Cunoa]te modul de p`strare, cur`\ie a [nc`l\`mintei ____
Cunoa]te no\iunile corespunz`toare de [nc`l\`minte ____
d) Hrana
Cunoa]te ]i folose]te corect denumirea principalelor
produse alimentare ______________________________
Identific` ]i discrimineaz` gusturile alimentare ________
Are cuno]tin\e de igien` alimentar` _________________
e) Buc`t`ria
Descrie ]i denume]te corect mobilierul ]i obiectele
principale din buc`t`rie ____________________________
}tie s` foloseasc` aparatele de uz casnic ______________
f) Vesel` ]i tac@muri
Are [nsu]ite no\iunile de vesel` ]i tac@muri ____________
Identific` ]i denume]te corect obiectele de vesel`, tac@muri
Cunoa]te modul de p`strare, folosire, cur`\ire ___________
}tie s` aranjeze vesela ]i tac@murile de mas` ____________
g) Locuin\a
Identific` ]i denume]te principalele tipuri de locuin\` _____
Denume]te ]i descrie spa\iile, dependin\ele din locuin\e ___
Cunoa]te principalele activit`\i de gospod`rire [n interiorul
]i [n exteriorul locuin\ei ____________________________
Cunoa]te ]i denume]te corect [nc`perile ]i mobilierul specific
II. AUTONOMIA PERSONAL~
Cunoa]te elementele privind familia, locuin\a, strada,
Cartierul, ora]ul, satul _____________________________
Cunoa]te diferen\ele dintre mediul urban ]i rural ________
Cunoa]te principalele institu\ii publice _______________
Cunoa]te ]i folose]te corect mijloacele de transport _____
Respect` regulile de circula\ie ______________________
III. AUTONOMIA SOCIAL~
a) Cunoa]terea mediului social
Cunoa]te strada, magazinul, pia\a ___________________
Cunoa]te denumirea ora]ului _______________________
Cunoa]te denumirea patriei ________________________
Identific` peisajul urban __________________________
Identific` peisajul rural ___________________________
b) Autonomia ]colar`
Identific` componentele ]colii _____________________
Are orientare [n spa\iul ]colii ]i se deplaseaz` independent [n spa\iul ]colii ____________________
Cunoa]te etajul la care se afl` clasa ________________
Cunoa]te adresa ]colii ]i localizarea ei [ntr-un spa\iu
determinant av@nd repere ________________________
c) Mijloacele de transport
Cunoa]te mijloacele de transport (persoane, m`rfuri) ___
Identific` ]i grupeaz` mijloacele de transport dup` diferite
Criterii (vagoane, remorci, ]ine) ___________________
12 Cunoa]te traseele principalele: cas`-]coal`-complex ___
IV. COMPORTAMENTUL SOCIAL – SOCIALIZAREA
a) Norme de comportare civilizat`
1 }tie s` salute [n raport de momentul zilei, persoane, diferite
situa\ii ]i ocazii ___________________________
Folose]te formulele de polite\e ______________________
Se comport` civilizat, adecvat [n ocazii speciale (vizite,
anivers`ri, s`rb`tori) _____________________________
Folose]te corect formulele de aprobare–dezaprobare verbal`
b)Rela\ii de adaptare, integrare [n micro ]i macro-grupurile sociale
Cunoa]te rela\iile corecte cu membrii familiei _________
}tie care sunt activit`\ile gospod`re]ti [n familie _______
{]i cunoa]te colegii de clas` _______________________
Are rela\ii de cooperare ]i colaborare _______________
}tie s` se deplaseze liber spre diferite obiective _______
}tie s` se duc` la cump`r`turi _____________________
Cunoa]te principalele tipuri de rela\ii interumane (ajutor,
respect, prietenie, `..)_________________________
copil C.M. ,17 ani – D.M. sever` grd. I
asistent maternal profesionist (februarie 2004)
GRIL~ DE OBSERVARE – GLOBAL~
I. AUTOSERVIRE
a) Igiena personal`
1 Se spal` singur _______________________________
2 Cunoa]te obiectele de toalet` ____________________
3 {]i [ngrije]te p`rul _____________________________
4 Cunoa]te no\iunile despre baia general` ____________
5 Cunoa]te toaleta ]i folose]te grupul sanitar ]i are grij`
de propria s`n`tate ____________________________
b) {mbr`c`mintea
Recunoa]te ]i denume]te obiectele de [mbr`c`minte ___
Ordoneaz` ]i aranjeaz` [mbr`c`mintea dup` anotimp __
Se [mbrac` ]i se dezbrac` singur __________________
Alege [mbr`c`mintea adecvat` vremii de afar` _______
Alege [mbr`c`mintea [n func\ie de ocaziile festive ____
c) {nc`l\`mintea
{]i alege [nc`l\`mintea [n func\ie de anotimp _________
Cunoa]te modul de p`strare, cur`\ie a [nc`l\`mintei ____
Cunoa]te no\iunile corespunz`toare de [nc`l\`minte ____
d) Hrana
Cunoa]te ]i folose]te corect denumirea principalelor
produse alimentare ______________________________
Identific` ]i discrimineaz` gusturile alimentare ________
Are cuno]tin\e de igien` alimentar` _________________
e) Buc`t`ria
Descrie ]i denume]te corect mobilierul ]i obiectele
principale din buc`t`rie ____________________________
}tie s` foloseasc` aparatele de uz casnic ______________
f) Vesel` ]i tac@muri
Are [nsu]ite no\iunile de vesel` ]i tac@muri ____________
Identific` ]i denume]te corect obiectele de vesel`, tac@muri
Cunoa]te modul de p`strare, folosire, cur`\ire ___________
}tie s` aranjeze vesela ]i tac@murile de mas` ____________
g) Locuin\a
Identific` ]i denume]te principalele tipuri de locuin\` _____
Denume]te ]i descrie spa\iile, dependin\ele din locuin\e ___
Cunoa]te principalele activit`\i de gospod`rire [n interiorul
]i [n exteriorul locuin\ei ____________________________
Cunoa]te ]i denume]te corect [nc`perile ]i mobilierul specific
II. AUTONOMIA PERSONAL~
Cunoa]te elementele privind familia, locuin\a, strada,
cartierul, ora]ul, satul _____________________________
Cunoa]te diferen\ele dintre mediul urban ]i rural ________
Cunoa]te principalele institu\ii publice _______________
Cunoa]te ]i folose]te corect mijloacele de transport _____
Respect` regulile de circula\ie ______________________
III. AUTONOMIA SOCIAL~
a) Cunoa]terea mediului social
Cunoa]te strada, magazinul, pia\a ___________________
Cunoa]te denumirea ora]ului _______________________
Cunoa]te denumirea patriei ________________________
Identific` peisajul urban __________________________
Identific` peisajul rural ___________________________
b) Autonomia ]colar`
Identific` componentele ]colii _____________________
Are orientare [n spa\iul ]colii ]i se deplaseaz` independent [n spa\iul ]colii ____________________
Cunoa]te etajul la care se afl` clasa ________________
Cunoa]te adresa ]colii ]i localizarea ei [ntr-un spa\iu
determinant av@nd repere ________________________
c) Mijloacele de transport
Cunoa]te mijloacele de transport (persoane, m`rfuri) ___
Identific` ]i grupeaz` mijloacele de transport dup` diferite
criterii (vagoane, remorci, ]ine) ___________________
12 Cunoa]te traseele principalele: cas`-]coal`-complex ___
IV. COMPORTAMENTUL SOCIAL – SOCIALIZAREA
a) Norme de comportare civilizat`
1 }tie s` salute [n raport de momentul zilei, persoane, diferite
situa\ii ]i ocazii ___________________________
Folose]te formulele de polite\e ______________________
Se comport` civilizat, adecvat [n ocazii speciale (vizite,
anivers`ri, s`rb`tori) _____________________________
Folose]te corect formulele de aprobare–dezaprobare verbal`
b)Rela\ii de adaptare, integrare [n micro ]i macro-grupurile sociale
Cunoa]te rela\iile corecte cu membrii familiei _________
}tie care sunt activit`\ile gospod`re]ti [n familie _______
{]i cunoa]te colegii de clas` _______________________
Are rela\ii de cooperare ]i colaborare _______________
}tie s` se deplaseze liber spre diferite obiective _______
}tie s` se duc` la cump`r`turi _____________________
Cunoa]te principalele tipuri de rela\ii interumane (ajutor,
respect, prietenie, `..)_________________________
copil T.T., 17 ani –D.M. moderat` grd.I
asistent maternal profesionist (februarie 2004)
GRIL~ DE OBSERVARE – GLOBAL~
I. AUTOSERVIRE
a) Igiena personal`
1 Se spal` singur _______________________________
2 Cunoa]te obiectele de toalet` ____________________
3 {]i [ngrije]te p`rul _____________________________
4 Cunoa]te no\iunile despre baia general` ____________
5 Cunoa]te toaleta ]i folose]te grupul sanitar ]i are grij`
de propria s`n`tate ____________________________
b) {mbr`c`mintea
Recunoa]te ]i denume]te obiectele de [mbr`c`minte ___
Ordoneaz` ]i aranjeaz` [mbr`c`mintea dup` anotimp __
Se [mbrac` ]i se dezbrac` singur __________________
Alege [mbr`c`mintea adecvat` vremii de afar` _______
Alege [mbr`c`mintea [n func\ie de ocaziile festive ____
c) {nc`l\`mintea
{]i alege [nc`l\`mintea [n func\ie de anotimp _________
Cunoa]te modul de p`strare, cur`\ie a [nc`l\`mintei ____
Cunoa]te no\iunile corespunz`toare de [nc`l\`minte ____
d) Hrana
Cunoa]te ]i folose]te corect denumirea principalelor
produse alimentare ______________________________
Identific` ]i discrimineaz` gusturile alimentare ________
Are cuno]tin\e de igien` alimentar` _________________
e) Buc`t`ria
Descrie ]i denume]te corect mobilierul ]i obiectele
principale din buc`t`rie ____________________________
}tie s` foloseasc` aparatele de uz casnic ______________
f) Vesel` ]i tac@muri
Are [nsu]ite no\iunile de vesel` ]i tac@muri ____________
Identific` ]i denume]te corect obiectele de vesel`, tac@muri
Cunoa]te modul de p`strare, folosire, cur`\ire ___________
}tie s` aranjeze vesela ]i tac@murile de mas` ____________
g) Locuin\a
Identific` ]i denume]te principalele tipuri de locuin\` _____
Denume]te ]i descrie spa\iile, dependin\ele din locuin\e ___
Cunoa]te principalele activit`\i de gospod`rire [n interiorul
]i [n exteriorul locuin\ei ____________________________
Cunoa]te ]i denume]te corect [nc`perile ]i mobilierul specific
II. AUTONOMIA PERSONAL~
Cunoa]te elementele privind familia, locuin\a, strada,
cartierul, ora]ul, satul _____________________________
Cunoa]te diferen\ele dintre mediul urban ]i rural ________
Cunoa]te principalele institu\ii publice _______________
Cunoa]te ]i folose]te corect mijloacele de transport _____
Respect` regulile de circula\ie ______________________
III. AUTONOMIA SOCIAL~
a) Cunoa]terea mediului social
Cunoa]te strada, magazinul, pia\a ___________________
Cunoa]te denumirea ora]ului _______________________
Cunoa]te denumirea patriei ________________________
Identific` peisajul urban __________________________
Identific` peisajul rural ___________________________
b) Autonomia ]colar`
Identific` componentele ]colii _____________________
Are orientare [n spa\iul ]colii ]i se deplaseaz` independent [n spa\iul ]colii ____________________
Cunoa]te etajul la care se afl` clasa ________________
Cunoa]te adresa ]colii ]i localizarea ei [ntr-un spa\iu
determinant av@nd repere ________________________
c) Mijloacele de transport
Cunoa]te mijloacele de transport (persoane, m`rfuri) ___
Identific` ]i grupeaz` mijloacele de transport dup` diferite
criterii (vagoane, remorci, ]ine) ___________________
12 Cunoa]te traseele principalele: cas`-]coal`-complex ___
IV. COMPORTAMENTUL SOCIAL – SOCIALIZAREA
a) Norme de comportare civilizat`
1 }tie s` salute [n raport de momentul zilei, persoane, diferite
situa\ii ]i ocazii ___________________________
Folose]te formulele de polite\e ______________________
Se comport` civilizat, adecvat [n ocazii speciale (vizite,
anivers`ri, s`rb`tori) _____________________________
Folose]te corect formulele de aprobare–dezaprobare verbal`
b)Rela\ii de adaptare, integrare [n micro ]i macro-grupurile sociale
Cunoa]te rela\iile corecte cu membrii familiei _________
}tie care sunt activit`\ile gospod`re]ti [n familie _______
{]i cunoa]te colegii de clas` _______________________
Are rela\ii de cooperare ]i colaborare _______________
}tie s` se deplaseze liber spre diferite obiective _______
}tie s` se duc` la cump`r`turi _____________________
Cunoa]te principalele tipuri de rela\ii interumane (ajutor,
respect, prietenie, ur`..)_________________________
copil C.I. 16 ani, D.M. moderat` grd.I .A.M.P.
debilul armonic (februarie 2005)
GRILA DE EVALUARE – OBSERVARE CRITERIAL~
Legend`:
1. activitate efectuat` independent, f`r` ajutor
2. activitate efectuat` dependent (cu ajutor fizic)
3. activitate efectuat` dependent (cu ajutor verbal, cu indica\ii verbale)
4. activitate ce nu poate fi efectuat` din lips` de experien\` sau din cauze obiective
5. comentariu – pentru 2, 3 ]i 4.
copil T.D. 15 ani – D.M. sever` grd.II
c`su\` de tip familial (februarie 2005)
GRILA DE EVALUARE – OBSERVARE CRITERIAL~
Legend`:
1. activitate efectuat` independent, f`r` ajutor
2. activitate efectuat` dependent (cu ajutor fizic)
3. activitate efectuat` dependent (cu ajutor verbal, cu indica\ii verbale)
4. activitate ce nu poate fi efectuat` din lips` de experien\` sau din cauze obiective
5. comentariu – pentru 2, 3 ]i 4.
copil C.M. ,17 ani – D.M. sever` grd. I
asistent maternal profesionist (februarie 2005)
GRILA DE EVALUARE – OBSERVARE CRITERIAL~
Legend`:
1. activitate efectuat` independent, f`r` ajutor
2. activitate efectuat` dependent (cu ajutor fizic)
3. activitate efectuat` dependent (cu ajutor verbal, cu indica\ii verbale)
4. activitate ce nu poate fi efectuat` din lips` de experien\` sau din cauze obiective
5. comentariu – pentru 2, 3 ]i 4.
copil T.T., 17 ani –D.M. moderat` grd.I
asistent maternal profesionist (februarie 2005)
GRILA DE EVALUARE – OBSERVARE CRITERIAL~
Legend`:
1. activitate efectuat` independent, f`r` ajutor
2. activitate efectuat` dependent (cu ajutor fizic)
3. activitate efectuat` dependent (cu ajutor verbal, cu indica\ii verbale)
4. activitate ce nu poate fi efectuat` din lips` de experien\` sau din cauze obiective
5. comentariu – pentru 2, 3 ]i 4.
TEMA ,,OPINII DESPRE LOCUIN|~”
CE CREZI DESPRE O LOCUIN|~?
Ce se [n\elege prin locuin\`?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
C@te feluri de locuin\` cuno]ti?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Din ce este alc`tuit` locuin\a ta?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Care este mobilierul specific buc`t`riei?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cum participi tu la gospod`rirea locuin\ei?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce mobilier se afl` [n sufragerie? Dar [n camera ta?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
TEMA ,,OPINII DESPRE MIJLOACELE DE TRANSPORT”
CE CREZI DESPRE MIJLOACELE DE TRANSPORT?
Cu ce te deplasezi la ]coal`?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
De unde cumperi bilet pentru tramvai/autobuz?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
Din ce este format tramvaiul?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
Cum se nume]te locul de unde c`l`torii pot urca/cobor[ [n tramvai/autobuz?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
Cum se nume]te persoana care conduce tramvaiul? Dar autobuzul?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
C@te culori are semaforul?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
La ce culoare a semaforului pleac` tramvaiul/autobuzul din sta\ie?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
TEMA ,,OPINII DESPRE ALIMENTE”
CE CREZI DESPRE ALIMENTE?
De ce crezi tu c` m`n@nc` oamenii?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce alimente/m@nc`ruri [\i plac?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Unde se depoziteaz` ]i se p`streaz` alimentele?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
De ce se spal` legumele/fructele?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
{\i place s` [ncerci alimente noi?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Care sunt principalele mese?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce m@ncare [\i place s` prepari?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
TEMA ,,OPINII DESPRE COMPORTAMENTUL CIVILIZAT”
CUM TREBUIE S~ NE COMPORT~M CIVILIZAT?
Care sunt formele de salut [n diferite momente ale zilei?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Folose]ti formulele de polite\e? Care sunt acelea?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
3. Cum te compor\i [n institu\ii publice?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cum te compor\i [ntr-o vizit`?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cum te compor\i [n mijloacele de trasnport?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cum [\i salu\i colegii de clas`? Dar profesorii?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cum te compor\i pe strad`?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce p`rere ai despre cei care vorbesc ur@t?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Care este p`rerea ta despre violen\`?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Care este p`rerea ta despre comportamentul necuviincios?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
TEMA ,,OPINII DESPRE FAMILIE”
CE {NSEAMN~ FAMILIE?
Cu cine locuie]ti tu acum?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce rol are mama [n familie?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cu cine este c`s`torit` mama?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
C@\i membrii sunt [n familia ta, ]i cine?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce [n\elegi tu prin ,,familie”?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce [i une]te pe indivizi ]i ce-i determin` s` devin` o familie?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce rol are tata [n familie?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce rol ai tu [n familie?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce [ndatoriri ai tu [n familie?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cum te caracterizeaz` membrii familiei tale?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
ACTIVIT~|I (DEPRINDERI ) INEXISTENTE {N CENTRUL DE PLASAMENT
ACTIVIT~|I (DEPRINDERI ) NEFORMATE [
ASISTENTULUI MATERNAL PROFESIONIST
ACTIVIT~|I (DEPRINDERI ) NEFORMATE {N C~SU|ELE DE TIP FAMILIAL INCLUSE {N COMUNITATE
TABELUL NR. 4 (februarie 2005)
TABELUL NR. 4 (februarie 2005)
– [ncercuie]te obiectul de uz personal care [i este necesar feti\ei [n fiecare caz
– Coloreaz` hainele ]i [nc`l\`mintea care pot fi folosite [n anotimpul din imagine
– Coloreaz` cu ro]u obiectele de [mbr`c`minte pentru feti\e ]i cu albastru pentru b`ie\i
Taie cu o linie imaginile care nu reprezint` alimente Recunoa]te ]i [ncercuie]te obiectele de vesel`
-Coloreaz` cercul de jos al semaforului folosind culoarea care [\i d` voie s` traversezi
-Coloreaz` cercul de sus cu o culoare care interzice traversarea
-Coloreaz` cercul din mijloc cu o culoare care [\i spune :,,Fii atent !’’Preg`te]te-te s` traversezi sau stai.
– Completeaz` cu ,,X’’ tabelul de mai sus
-Identific` mediul t`u social
BIBLIOGRAFIE
P.Arcan; D. Cum`geanu ,,Copilul deficient mintal”, Ed. Facla, Timi]oara 1980
R.L.Atkinson, R.C. Atkinson ]i colaboratorii ,,Introducere [n psihologie”, Ed. Tehnic`, Bucure]ti 2002
M.Avramescu ,,Defectologie ]i logopedie”, Ed. Funda\iei Rom@nia de m@ine, Bucure]ti 2003
P. Br@nzei ,,Itinerar psihiatric’’, Ed. ]i 1979
C-tin En`chescu ,,Tratat de psihopatologie’’, Ed. Tehnic`, Bucure]ti 2001
A.Ghergu\ ,,Psihopedagogia persoanelor cu cerin\e speciale – strategii de educa\ie integrat`” ; Ed. Polirom, Bucure]ti 2001
M.Golu ,,Fundamentele psihologiei I”, Ed. Funda\iei Rom@nia de m@ine”, Bucure]ti 2003
Gh. Ionescu ,,Psihiatrie clinic`’’, Ed. Univers enciclopedic, Bucure]ti 2003
C.Neam\u, A. Ghergu\ ,,Psihopedagogie special` – Ghid practic pentru [nv`\`m@ntul deschis la distan\` ‘’, Ed.Polirom, Bucure]ti 2000
10)C. P`unescu ,,Coordonate metodologice pentru recuperarea minorului
inadaptat’’, Ed. Didactic` ]i Pedagogic`, Bucure]ti 1984
11)C.P`unescu ,,Deficien\a mintal` ]i organizarea personalit`\ii’’, Ed. Didactic` ]i
Pedagogic`, Bucure]ti 1977
12)C.P`unescu, I.Mu]u ,,Psihopedagogie special` integrat`‘’ , Ed. Prohumanitate,
Bucure]ti 1997
13)C.P`unescu ]i colaboratorii ,,Terapia educa\ional` integrat`‘’, Ed. Prohumanitate,
Bucure]ti 1997
14)V. Pedrescu ,,Psihiatrie’’, Ed. Medical`, Bucure]ti 1989
15)J. Piaget ,,Psihologie ]i Pedagogie’’, Ed. Didactic` ]i Pedagogic`, Bucure]ti 1980
16)F. Tudose ]i colaboratorii ,,Psihopatologie ]i psihiatrie pentru psihologie’’, Ed.
Infomedica, Bucure]ti 2002
17)E.Verza ,,Psihopedagogie special` – Manual pentru clasa a XII-a”, Ed. Didactic`
]i Pedagogic` R.A., Bucure]ti 1996
18)E. Verza ,, Tratat de Logopedie vol. I’’, Ed. Funda\iei Humanitas, Bucure]ti 2003
19)E.Vlad ,,Evaluarea [n actul educa\ional – terapeutic” , Ed. Prohumanitate,
Bucure]ti 1999
20)R. Zazzo ,,Deblit`\ile mintale’’, Ed. Didactic` ]I Pedagogic`, Bucure]ti 1979
21)M.Zlate ,,Introducere [n psihologie”, Ed. Polirom, Bucure]ti 2000
22)M. Zlate ,,Psihologie general`’’ ,Ed. Prisma, Bucure]ti 1995
copil C.I. 16 ani, D.M. moderat` grd.I .A.M.P.
debilul armonic (februarie 2004)
GRIL~ DE OBSERVA|iE – GLOBAL~
AUTOSERVIRE
a) Igiena personal`
1 Se spal` singur _______________________________
2 Cunoa]te obiectele de toalet` ____________________
3 {]i [ngrije]te p`rul _____________________________
4 Cunoa]te no\iunile despre baia general` ____________
5 Cunoa]te toaleta ]i folose]te grupul sanitar ]i are grij`
de propria s`n`tate ____________________________
b) {mbr`c`mintea
Recunoa]te ]i denume]te obiectele de [mbr`c`minte ___
Ordoneaz` ]i aranjeaz` [mbr`c`mintea dup` anotimp __
Se [mbrac` ]i se dezbrac` singur __________________
Alege [mbr`c`mintea adecvat` vremii de afar` _______
Alege [mbr`c`mintea [n func\ie de ocaziile festive ____
c) {nc`l\`mintea
{]i alege [nc`l\`mintea [n func\ie de anotimp _________
Cunoa]te modul de p`strare, cur`\ie a [nc`l\`mintei ____
Cunoa]te no\iunile corespunz`toare de [nc`l\`minte ____
d) Hrana
Cunoa]te ]i folose]te corect denumirea principalelor
produse alimentare ______________________________
Identific` ]i discrimineaz` gusturile alimentare ________
Are cuno]tin\e de igien` alimentar` _________________
e) Buc`t`ria
Descrie ]i denume]te corect mobilierul ]i obiectele
principale din buc`t`rie ____________________________
}tie s` foloseasc` aparatele de uz casnic ______________
f) Vesel` ]i tac@muri
Are [nsu]ite no\iunile de vesel` ]i tac@muri ____________
Identific` ]i denume]te corect obiectele de vesel`, tac@muri
Cunoa]te modul de p`strare, folosire, cur`\ire ___________
}tie s` aranjeze vesela ]i tac@murile de mas` ____________
g) Locuin\a
Identific` ]i denume]te principalele tipuri de locuin\` _____
Denume]te ]i descrie spa\iile, dependin\ele din locuin\e ___
Cunoa]te principalele activit`\i de gospod`rire [n interiorul
]i [n exteriorul locuin\ei ____________________________
Cunoa]te ]i denume]te corect [nc`perile ]i mobilierul specific
II. AUTONOMIA PERSONAL~
Cunoa]te elementele privind familia, locuin\a, strada,
cartierul, ora]ul, satul _____________________________
Cunoa]te diferen\ele dintre mediul urban ]i rural ________
Cunoa]te principalele institu\ii publice _______________
Cunoa]te ]i folose]te corect mijloacele de transport _____
Respect` regulile de circula\ie ______________________
III. AUTONOMIA SOCIAL~
a) Cunoa]terea mediului social
Cunoa]te strada, magazinul, pia\a ___________________
Cunoa]te denumirea ora]ului _______________________
Cunoa]te denumirea patriei ________________________
Identific` peisajul urban __________________________
Identific` peisajul rural ___________________________
b) Autonomia ]colar`
Identific` componentele ]colii _____________________
Are orientare [n spa\iul ]colii ]i se deplaseaz` independent [n spa\iul ]colii ____________________
Cunoa]te etajul la care se afl` clasa ________________
Cunoa]te adresa ]colii ]i localizarea ei [ntr-un spa\iu
determinant av@nd repere ________________________
c) Mijloacele de transport
Cunoa]te mijloacele de transport (persoane, m`rfuri) ___
Identific` ]i grupeaz` mijloacele de transport dup` diferite
criterii (vagoane, remorci, ]ine) ___________________
12 Cunoa]te traseele principalele: cas`-]coal`-complex ___
COMPORTAMENTUL SOCIAL – SOCIALIZAREA
a) Norme de comportare civilizat`
1 }tie s` salute [n raport de momentul zilei, persoane, diferite
situa\ii ]i ocazii ___________________________
Folose]te formulele de polite\e ______________________
Se comport` civilizat, adecvat [n ocazii speciale (vizite,
anivers`ri, s`rb`tori) _____________________________
Folose]te corect formulele de aprobare–dezaprobare verbal`
b)Rela\ii de adaptare, integrare [n micro ]i macro-grupurile sociale
Cunoa]te rela\iile corecte cu membrii familiei _________
}tie care sunt activit`\ile gospod`re]ti [n familie _______
{]i cunoa]te colegii de clas` _______________________
Are rela\ii de cooperare ]i colaborare _______________
}tie s` se deplaseze liber spre diferite obiective _______
}tie s` se duc` la cump`r`turi _____________________
Cunoa]te principalele tipuri de rela\ii interumane (ajutor,
respect, prietenie, `..)_________________________
copil T.D. 15 ani – D.M. sever` grd.II
c`su\` de tip familial (februarie 2004)
GRIL~ DE OBSERVARE – GLOBAL~
AUTOSERVIRE
a) Igiena personal`
1 Se spal` singur _______________________________
2 Cunoa]te obiectele de toalet` ____________________
3 {]i [ngrije]te p`rul _____________________________
4 Cunoa]te no\iunile despre baia general` ____________
5 Cunoa]te toaleta ]i folose]te grupul sanitar ]i are grij`
de propria s`n`tate ____________________________
b) {mbr`c`mintea
Recunoa]te ]i denume]te obiectele de [mbr`c`minte ___
Ordoneaz` ]i aranjeaz` [mbr`c`mintea dup` anotimp __
Se [mbrac` ]i se dezbrac` singur __________________
Alege [mbr`c`mintea adecvat` vremii de afar` _______
Alege [mbr`c`mintea [n func\ie de ocaziile festive ____
c) {nc`l\`mintea
{]i alege [nc`l\`mintea [n func\ie de anotimp _________
Cunoa]te modul de p`strare, cur`\ie a [nc`l\`mintei ____
Cunoa]te no\iunile corespunz`toare de [nc`l\`minte ____
d) Hrana
Cunoa]te ]i folose]te corect denumirea principalelor
produse alimentare ______________________________
Identific` ]i discrimineaz` gusturile alimentare ________
Are cuno]tin\e de igien` alimentar` _________________
e) Buc`t`ria
Descrie ]i denume]te corect mobilierul ]i obiectele
principale din buc`t`rie ____________________________
}tie s` foloseasc` aparatele de uz casnic ______________
f) Vesel` ]i tac@muri
Are [nsu]ite no\iunile de vesel` ]i tac@muri ____________
Identific` ]i denume]te corect obiectele de vesel`, tac@muri
Cunoa]te modul de p`strare, folosire, cur`\ire ___________
}tie s` aranjeze vesela ]i tac@murile de mas` ____________
g) Locuin\a
Identific` ]i denume]te principalele tipuri de locuin\` _____
Denume]te ]i descrie spa\iile, dependin\ele din locuin\e ___
Cunoa]te principalele activit`\i de gospod`rire [n interiorul
]i [n exteriorul locuin\ei ____________________________
Cunoa]te ]i denume]te corect [nc`perile ]i mobilierul specific
II. AUTONOMIA PERSONAL~
Cunoa]te elementele privind familia, locuin\a, strada,
Cartierul, ora]ul, satul _____________________________
Cunoa]te diferen\ele dintre mediul urban ]i rural ________
Cunoa]te principalele institu\ii publice _______________
Cunoa]te ]i folose]te corect mijloacele de transport _____
Respect` regulile de circula\ie ______________________
III. AUTONOMIA SOCIAL~
a) Cunoa]terea mediului social
Cunoa]te strada, magazinul, pia\a ___________________
Cunoa]te denumirea ora]ului _______________________
Cunoa]te denumirea patriei ________________________
Identific` peisajul urban __________________________
Identific` peisajul rural ___________________________
b) Autonomia ]colar`
Identific` componentele ]colii _____________________
Are orientare [n spa\iul ]colii ]i se deplaseaz` independent [n spa\iul ]colii ____________________
Cunoa]te etajul la care se afl` clasa ________________
Cunoa]te adresa ]colii ]i localizarea ei [ntr-un spa\iu
determinant av@nd repere ________________________
c) Mijloacele de transport
Cunoa]te mijloacele de transport (persoane, m`rfuri) ___
Identific` ]i grupeaz` mijloacele de transport dup` diferite
Criterii (vagoane, remorci, ]ine) ___________________
12 Cunoa]te traseele principalele: cas`-]coal`-complex ___
IV. COMPORTAMENTUL SOCIAL – SOCIALIZAREA
a) Norme de comportare civilizat`
1 }tie s` salute [n raport de momentul zilei, persoane, diferite
situa\ii ]i ocazii ___________________________
Folose]te formulele de polite\e ______________________
Se comport` civilizat, adecvat [n ocazii speciale (vizite,
anivers`ri, s`rb`tori) _____________________________
Folose]te corect formulele de aprobare–dezaprobare verbal`
b)Rela\ii de adaptare, integrare [n micro ]i macro-grupurile sociale
Cunoa]te rela\iile corecte cu membrii familiei _________
}tie care sunt activit`\ile gospod`re]ti [n familie _______
{]i cunoa]te colegii de clas` _______________________
Are rela\ii de cooperare ]i colaborare _______________
}tie s` se deplaseze liber spre diferite obiective _______
}tie s` se duc` la cump`r`turi _____________________
Cunoa]te principalele tipuri de rela\ii interumane (ajutor,
respect, prietenie, `..)_________________________
copil C.M. ,17 ani – D.M. sever` grd. I
asistent maternal profesionist (februarie 2004)
GRIL~ DE OBSERVARE – GLOBAL~
I. AUTOSERVIRE
a) Igiena personal`
1 Se spal` singur _______________________________
2 Cunoa]te obiectele de toalet` ____________________
3 {]i [ngrije]te p`rul _____________________________
4 Cunoa]te no\iunile despre baia general` ____________
5 Cunoa]te toaleta ]i folose]te grupul sanitar ]i are grij`
de propria s`n`tate ____________________________
b) {mbr`c`mintea
Recunoa]te ]i denume]te obiectele de [mbr`c`minte ___
Ordoneaz` ]i aranjeaz` [mbr`c`mintea dup` anotimp __
Se [mbrac` ]i se dezbrac` singur __________________
Alege [mbr`c`mintea adecvat` vremii de afar` _______
Alege [mbr`c`mintea [n func\ie de ocaziile festive ____
c) {nc`l\`mintea
{]i alege [nc`l\`mintea [n func\ie de anotimp _________
Cunoa]te modul de p`strare, cur`\ie a [nc`l\`mintei ____
Cunoa]te no\iunile corespunz`toare de [nc`l\`minte ____
d) Hrana
Cunoa]te ]i folose]te corect denumirea principalelor
produse alimentare ______________________________
Identific` ]i discrimineaz` gusturile alimentare ________
Are cuno]tin\e de igien` alimentar` _________________
e) Buc`t`ria
Descrie ]i denume]te corect mobilierul ]i obiectele
principale din buc`t`rie ____________________________
}tie s` foloseasc` aparatele de uz casnic ______________
f) Vesel` ]i tac@muri
Are [nsu]ite no\iunile de vesel` ]i tac@muri ____________
Identific` ]i denume]te corect obiectele de vesel`, tac@muri
Cunoa]te modul de p`strare, folosire, cur`\ire ___________
}tie s` aranjeze vesela ]i tac@murile de mas` ____________
g) Locuin\a
Identific` ]i denume]te principalele tipuri de locuin\` _____
Denume]te ]i descrie spa\iile, dependin\ele din locuin\e ___
Cunoa]te principalele activit`\i de gospod`rire [n interiorul
]i [n exteriorul locuin\ei ____________________________
Cunoa]te ]i denume]te corect [nc`perile ]i mobilierul specific
II. AUTONOMIA PERSONAL~
Cunoa]te elementele privind familia, locuin\a, strada,
cartierul, ora]ul, satul _____________________________
Cunoa]te diferen\ele dintre mediul urban ]i rural ________
Cunoa]te principalele institu\ii publice _______________
Cunoa]te ]i folose]te corect mijloacele de transport _____
Respect` regulile de circula\ie ______________________
III. AUTONOMIA SOCIAL~
a) Cunoa]terea mediului social
Cunoa]te strada, magazinul, pia\a ___________________
Cunoa]te denumirea ora]ului _______________________
Cunoa]te denumirea patriei ________________________
Identific` peisajul urban __________________________
Identific` peisajul rural ___________________________
b) Autonomia ]colar`
Identific` componentele ]colii _____________________
Are orientare [n spa\iul ]colii ]i se deplaseaz` independent [n spa\iul ]colii ____________________
Cunoa]te etajul la care se afl` clasa ________________
Cunoa]te adresa ]colii ]i localizarea ei [ntr-un spa\iu
determinant av@nd repere ________________________
c) Mijloacele de transport
Cunoa]te mijloacele de transport (persoane, m`rfuri) ___
Identific` ]i grupeaz` mijloacele de transport dup` diferite
criterii (vagoane, remorci, ]ine) ___________________
12 Cunoa]te traseele principalele: cas`-]coal`-complex ___
IV. COMPORTAMENTUL SOCIAL – SOCIALIZAREA
a) Norme de comportare civilizat`
1 }tie s` salute [n raport de momentul zilei, persoane, diferite
situa\ii ]i ocazii ___________________________
Folose]te formulele de polite\e ______________________
Se comport` civilizat, adecvat [n ocazii speciale (vizite,
anivers`ri, s`rb`tori) _____________________________
Folose]te corect formulele de aprobare–dezaprobare verbal`
b)Rela\ii de adaptare, integrare [n micro ]i macro-grupurile sociale
Cunoa]te rela\iile corecte cu membrii familiei _________
}tie care sunt activit`\ile gospod`re]ti [n familie _______
{]i cunoa]te colegii de clas` _______________________
Are rela\ii de cooperare ]i colaborare _______________
}tie s` se deplaseze liber spre diferite obiective _______
}tie s` se duc` la cump`r`turi _____________________
Cunoa]te principalele tipuri de rela\ii interumane (ajutor,
respect, prietenie, `..)_________________________
copil T.T., 17 ani –D.M. moderat` grd.I
asistent maternal profesionist (februarie 2004)
GRIL~ DE OBSERVARE – GLOBAL~
I. AUTOSERVIRE
a) Igiena personal`
1 Se spal` singur _______________________________
2 Cunoa]te obiectele de toalet` ____________________
3 {]i [ngrije]te p`rul _____________________________
4 Cunoa]te no\iunile despre baia general` ____________
5 Cunoa]te toaleta ]i folose]te grupul sanitar ]i are grij`
de propria s`n`tate ____________________________
b) {mbr`c`mintea
Recunoa]te ]i denume]te obiectele de [mbr`c`minte ___
Ordoneaz` ]i aranjeaz` [mbr`c`mintea dup` anotimp __
Se [mbrac` ]i se dezbrac` singur __________________
Alege [mbr`c`mintea adecvat` vremii de afar` _______
Alege [mbr`c`mintea [n func\ie de ocaziile festive ____
c) {nc`l\`mintea
{]i alege [nc`l\`mintea [n func\ie de anotimp _________
Cunoa]te modul de p`strare, cur`\ie a [nc`l\`mintei ____
Cunoa]te no\iunile corespunz`toare de [nc`l\`minte ____
d) Hrana
Cunoa]te ]i folose]te corect denumirea principalelor
produse alimentare ______________________________
Identific` ]i discrimineaz` gusturile alimentare ________
Are cuno]tin\e de igien` alimentar` _________________
e) Buc`t`ria
Descrie ]i denume]te corect mobilierul ]i obiectele
principale din buc`t`rie ____________________________
}tie s` foloseasc` aparatele de uz casnic ______________
f) Vesel` ]i tac@muri
Are [nsu]ite no\iunile de vesel` ]i tac@muri ____________
Identific` ]i denume]te corect obiectele de vesel`, tac@muri
Cunoa]te modul de p`strare, folosire, cur`\ire ___________
}tie s` aranjeze vesela ]i tac@murile de mas` ____________
g) Locuin\a
Identific` ]i denume]te principalele tipuri de locuin\` _____
Denume]te ]i descrie spa\iile, dependin\ele din locuin\e ___
Cunoa]te principalele activit`\i de gospod`rire [n interiorul
]i [n exteriorul locuin\ei ____________________________
Cunoa]te ]i denume]te corect [nc`perile ]i mobilierul specific
II. AUTONOMIA PERSONAL~
Cunoa]te elementele privind familia, locuin\a, strada,
cartierul, ora]ul, satul _____________________________
Cunoa]te diferen\ele dintre mediul urban ]i rural ________
Cunoa]te principalele institu\ii publice _______________
Cunoa]te ]i folose]te corect mijloacele de transport _____
Respect` regulile de circula\ie ______________________
III. AUTONOMIA SOCIAL~
a) Cunoa]terea mediului social
Cunoa]te strada, magazinul, pia\a ___________________
Cunoa]te denumirea ora]ului _______________________
Cunoa]te denumirea patriei ________________________
Identific` peisajul urban __________________________
Identific` peisajul rural ___________________________
b) Autonomia ]colar`
Identific` componentele ]colii _____________________
Are orientare [n spa\iul ]colii ]i se deplaseaz` independent [n spa\iul ]colii ____________________
Cunoa]te etajul la care se afl` clasa ________________
Cunoa]te adresa ]colii ]i localizarea ei [ntr-un spa\iu
determinant av@nd repere ________________________
c) Mijloacele de transport
Cunoa]te mijloacele de transport (persoane, m`rfuri) ___
Identific` ]i grupeaz` mijloacele de transport dup` diferite
criterii (vagoane, remorci, ]ine) ___________________
12 Cunoa]te traseele principalele: cas`-]coal`-complex ___
IV. COMPORTAMENTUL SOCIAL – SOCIALIZAREA
a) Norme de comportare civilizat`
1 }tie s` salute [n raport de momentul zilei, persoane, diferite
situa\ii ]i ocazii ___________________________
Folose]te formulele de polite\e ______________________
Se comport` civilizat, adecvat [n ocazii speciale (vizite,
anivers`ri, s`rb`tori) _____________________________
Folose]te corect formulele de aprobare–dezaprobare verbal`
b)Rela\ii de adaptare, integrare [n micro ]i macro-grupurile sociale
Cunoa]te rela\iile corecte cu membrii familiei _________
}tie care sunt activit`\ile gospod`re]ti [n familie _______
{]i cunoa]te colegii de clas` _______________________
Are rela\ii de cooperare ]i colaborare _______________
}tie s` se deplaseze liber spre diferite obiective _______
}tie s` se duc` la cump`r`turi _____________________
Cunoa]te principalele tipuri de rela\ii interumane (ajutor,
respect, prietenie, ur`..)_________________________
copil C.I. 16 ani, D.M. moderat` grd.I .A.M.P.
debilul armonic (februarie 2005)
GRILA DE EVALUARE – OBSERVARE CRITERIAL~
Legend`:
1. activitate efectuat` independent, f`r` ajutor
2. activitate efectuat` dependent (cu ajutor fizic)
3. activitate efectuat` dependent (cu ajutor verbal, cu indica\ii verbale)
4. activitate ce nu poate fi efectuat` din lips` de experien\` sau din cauze obiective
5. comentariu – pentru 2, 3 ]i 4.
copil T.D. 15 ani – D.M. sever` grd.II
c`su\` de tip familial (februarie 2005)
GRILA DE EVALUARE – OBSERVARE CRITERIAL~
Legend`:
1. activitate efectuat` independent, f`r` ajutor
2. activitate efectuat` dependent (cu ajutor fizic)
3. activitate efectuat` dependent (cu ajutor verbal, cu indica\ii verbale)
4. activitate ce nu poate fi efectuat` din lips` de experien\` sau din cauze obiective
5. comentariu – pentru 2, 3 ]i 4.
copil C.M. ,17 ani – D.M. sever` grd. I
asistent maternal profesionist (februarie 2005)
GRILA DE EVALUARE – OBSERVARE CRITERIAL~
Legend`:
1. activitate efectuat` independent, f`r` ajutor
2. activitate efectuat` dependent (cu ajutor fizic)
3. activitate efectuat` dependent (cu ajutor verbal, cu indica\ii verbale)
4. activitate ce nu poate fi efectuat` din lips` de experien\` sau din cauze obiective
5. comentariu – pentru 2, 3 ]i 4.
copil T.T., 17 ani –D.M. moderat` grd.I
asistent maternal profesionist (februarie 2005)
GRILA DE EVALUARE – OBSERVARE CRITERIAL~
Legend`:
1. activitate efectuat` independent, f`r` ajutor
2. activitate efectuat` dependent (cu ajutor fizic)
3. activitate efectuat` dependent (cu ajutor verbal, cu indica\ii verbale)
4. activitate ce nu poate fi efectuat` din lips` de experien\` sau din cauze obiective
5. comentariu – pentru 2, 3 ]i 4.
TEMA ,,OPINII DESPRE LOCUIN|~”
CE CREZI DESPRE O LOCUIN|~?
Ce se [n\elege prin locuin\`?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
C@te feluri de locuin\` cuno]ti?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Din ce este alc`tuit` locuin\a ta?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Care este mobilierul specific buc`t`riei?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cum participi tu la gospod`rirea locuin\ei?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce mobilier se afl` [n sufragerie? Dar [n camera ta?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
TEMA ,,OPINII DESPRE MIJLOACELE DE TRANSPORT”
CE CREZI DESPRE MIJLOACELE DE TRANSPORT?
Cu ce te deplasezi la ]coal`?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
De unde cumperi bilet pentru tramvai/autobuz?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
Din ce este format tramvaiul?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
Cum se nume]te locul de unde c`l`torii pot urca/cobor[ [n tramvai/autobuz?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
Cum se nume]te persoana care conduce tramvaiul? Dar autobuzul?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
C@te culori are semaforul?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
La ce culoare a semaforului pleac` tramvaiul/autobuzul din sta\ie?
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
TEMA ,,OPINII DESPRE ALIMENTE”
CE CREZI DESPRE ALIMENTE?
De ce crezi tu c` m`n@nc` oamenii?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce alimente/m@nc`ruri [\i plac?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Unde se depoziteaz` ]i se p`streaz` alimentele?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
De ce se spal` legumele/fructele?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
{\i place s` [ncerci alimente noi?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Care sunt principalele mese?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce m@ncare [\i place s` prepari?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
TEMA ,,OPINII DESPRE COMPORTAMENTUL CIVILIZAT”
CUM TREBUIE S~ NE COMPORT~M CIVILIZAT?
Care sunt formele de salut [n diferite momente ale zilei?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Folose]ti formulele de polite\e? Care sunt acelea?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
3. Cum te compor\i [n institu\ii publice?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cum te compor\i [ntr-o vizit`?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cum te compor\i [n mijloacele de trasnport?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cum [\i salu\i colegii de clas`? Dar profesorii?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cum te compor\i pe strad`?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce p`rere ai despre cei care vorbesc ur@t?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Care este p`rerea ta despre violen\`?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Care este p`rerea ta despre comportamentul necuviincios?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
TEMA ,,OPINII DESPRE FAMILIE”
CE {NSEAMN~ FAMILIE?
Cu cine locuie]ti tu acum?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce rol are mama [n familie?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cu cine este c`s`torit` mama?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
C@\i membrii sunt [n familia ta, ]i cine?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce [n\elegi tu prin ,,familie”?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce [i une]te pe indivizi ]i ce-i determin` s` devin` o familie?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce rol are tata [n familie?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce rol ai tu [n familie?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Ce [ndatoriri ai tu [n familie?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
Cum te caracterizeaz` membrii familiei tale?
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
ACTIVIT~|I (DEPRINDERI ) INEXISTENTE {N CENTRUL DE PLASAMENT
ACTIVIT~|I (DEPRINDERI ) NEFORMATE [
ASISTENTULUI MATERNAL PROFESIONIST
ACTIVIT~|I (DEPRINDERI ) NEFORMATE {N C~SU|ELE DE TIP FAMILIAL INCLUSE {N COMUNITATE
TABELUL NR. 4 (februarie 2005)
TABELUL NR. 4 (februarie 2005)
– [ncercuie]te obiectul de uz personal care [i este necesar feti\ei [n fiecare caz
– Coloreaz` hainele ]i [nc`l\`mintea care pot fi folosite [n anotimpul din imagine
– Coloreaz` cu ro]u obiectele de [mbr`c`minte pentru feti\e ]i cu albastru pentru b`ie\i
Taie cu o linie imaginile care nu reprezint` alimente Recunoa]te ]i [ncercuie]te obiectele de vesel`
-Coloreaz` cercul de jos al semaforului folosind culoarea care [\i d` voie s` traversezi
-Coloreaz` cercul de sus cu o culoare care interzice traversarea
-Coloreaz` cercul din mijloc cu o culoare care [\i spune :,,Fii atent !’’Preg`te]te-te s` traversezi sau stai.
– Completeaz` cu ,,X’’ tabelul de mai sus
-Identific` mediul t`u social
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Integrarea Familiala Si Sociala a Copilului Institutionalizat cu Dizabilitati Psihice (ID: 165530)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.