Integrarea economiei na ționale la nivel european și internațional presupune [602031]

6

INTRODUCERE

Integrarea economiei na ționale la nivel european și internațional presupune
pentru sistemul contab il românesc o construc ție teoretic ă și practică armonizat ă pe
baza conceptelor normative ale Directivelor Europene și Standardelor Interna ționale
de Contabilitate.
Dacă într-o economie centralizat ă, principalul utilizator al situa țiilor
financiare ale unei întreprinderi este Guvernul, care folose ște informa țiile în scopuri
fiscale și statistice, în înv ățământ, grupurile de utilizatori sunt mai largi și includ:
conducerea, angaja ții, autoritățile fiscale și, nu în ultimul rând, publicul alc ătuit din
părinți și elevi. În acest context, informa țiile trebuie s ă fie inteligibile, relevante,
credibile și comparabile, astfel încât cei interesa ți să poată găsi în acestea toate
aspectele importante privind pozi ția instituției de invățământ.
Din aceast ă perspectiv ă, lucrarea a fost conceput ă într-un stil bazat pe teorie
și practică, menit s ă scoată în eviden ță esența problematicii abordate, respectiv,
structurile conceptuale, principiile contabile și bugetare, normele și procedurile
contabilit ății bugetare și relațiile dintre acestea pe fl uxul: obiectul contabilit ății –
metoda contabilit ății – tehnica contabil ă.
Lucrarea este structurat ă în trei capitole. In primul capitol se prezint ă rolul
informației contabile, principiile contabilit ății publice și execuției bugetare și
ordonatorii de credite, responsabili ai gestion ării fondurilor publice. Dinamica
evoluției institu ției de înv ățământ, structura organizatoric ă, organigrama și baza
materială sunt prezentate în capitolul doi. În ultima parte a lucr ării se eviden țiază
veniturile, finan țările și cheltuielil e instituției publice, respectiv, a Colegiului
Tehnic „Petru Poni”, One ști, județul Bacău.
Am ales s ă vorbesc despre acest subiect deoarece contabilitatea bugetar ă
dezvoltă, la manageri, directori, puterea de cunoa ștere a situa țiilor financiare, având
menirea de a furniza, în condi ții optime, informa țiile necesare lu ării celor mai juste
decizii. Scopul contabilit ății bugetare este de a face din informa țiile și metodele sale
un instrument de orient are pentru stabilirea condi țiilor în care institu ția de
învățământ își desfășoară activitatea .

7
CAPITOLUL I.
EFICIENTIZAREA ACTIVIT ĂȚII INSTITU ȚIILOR STATULUI

1.1. Dimensiuni conceptuale privind sectorul public

Pornind de la contextul general al globaliz ării și considerând referen țialul
Standardelor Interna ționale de Contabilitate drept îndrumar pentru tot ceea ce înseamn ă
profesie contabil ă european ă, delimităm sectorul public a șa cum o face Federa ția
Internațională a Contabililor (IFAC), prin intermediul Consiliului pentru Standarde
Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB). Sectorul public cuprinde
guverne na ționale, regionale, locale, precum și entități guvernamentale asociate de tipul
consiliilor, comisiilor, agen țiilor și întreprinderilor de interes public și aflate în rela ție
unică sau complementar ă de finanțare din bani publici.
Literatura de specialitate define ște sectorul public pornind de la criteriul naturii
deciziilor: colective, politice, private. Aceast ă perspectiv ă contureaz ă sectorul public ca pe o
entitate format ă din institu ții la nivelul c ărora se iau decizii colective sau politice, acestea
fiind administra țiile publice centrale și locale, cu entit ățile publice subordonate lor, sau care
realizează obiective și funcțiuni de interes public1. Așadar, sectorul public înseamn ă statul,
care pentru îndeplinirea func țiilor sale dispune de cadrul legislativ și de bugetul public. Cele
două reprezint ă instrumente de manifestare a sectorului public în sistemul economiei
naționale. Legisla ția este instrumentul de reglementare a tranzac țiilor, evenimentelor și
comportamentelor, iar bugetul este instrumentul de manifestare a capacit ății statului de a
mobiliza resurse și de a efectua cheltuieli în interes public.
Corpul normativ românesc nu are în vedere termenul de sector public ca fiind un
concept atotcuprinz ător privind entit ățile care asigur ă desfășurarea activit ății finanțelor
publice. Legiuitorul român face referire la institu ția publică ca reprezentând denumirea
generică pentru entit ățile funcționale în domeniul public, pe care le expliciteaz ă în conținutul
Legii finan țelor publice, ca de altfel în toate reglement ările care se refer ă la sectorul public,
inclusiv cele care apar țin sferei contabile.
Legea nr. 500/2002, în vigoare în prezent, a introdus conceptul de buget general
consolidat, care reprezint ă ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar,
agregate pentru a forma un tot unitar. Agregarea și consolidarea au drept scop eliminarea
transferurilor efectuate între bugetele componente în vederea identific ării corecte a
fluxurilor financiare de formare a veniturilor statului destinate repartiz ării în func ție de
nevoia social ă și în concordan ță cu politica financiar ă a anului la care se refer ă. Așadar,
resursele financiare publice sunt gestionate prin intermediul bugetului care, în procesul
elaborării și funcționării ulterioare, și-a eviden țiat trei principale modalit ăți de abordare.
Potrivit acesteia, bugetul este un act în care se înscriu veniturile și cheltuielile probabile
ale statului, pe o perioad ă determinat ă de timp, de regul ă un an. Conform Legii finan țelor
publice, bugetul necesit ă autorizarea prealabil ă a puterii legislative, aceasta implicând
elaborarea legii bugetului pentru fiecare an de c ătre Parlament. Având la baz ă o lege, bugetul
are caracter obligatoriu pentru exerci țiul bugetar la care se refer ă. Bugetul este un document
oficial în care sunt înscrise nivelurile aprobate ale cheltuielilor, m ărimea veniturilor care
pot fi mobilizate la dispozi ția statului și perioada de timp la care se refer ă.

1 C., Dasc ălu, I., Nișulescu, C., Caraiani, „Convergen ța contabilit ății publice din România la Standardele
Internaționale de Contabilitate pentru sectorul public”, Editura CECCAR, Bucure ști, 2006

8 Din acest punct de vedere bugetul reflect ă relațiile economice, exprimate în bani,
care iau na ștere în procesul reparti ției produsului intern brut pentru îndeplinirea func țiilor și
sarcinilor statului, în conformitate cu obiectivele politicii economice, sociale sau de alt ă
natură, promovate pentru o anumit ă perioadă. Concret, aceste rela ții se manifest ă în
procesele de mobilizare a resurselor b ănești la dispozi ția statului și de repartizare a
acestora, elementul hot ărâtor pentru nivelul indicatorilor înscri și în buget fiind volumul
produsului intern brut sau, cu alte c uvinte, nivelul de dezvoltare economic ă al țării
respective.
Bugetul este un plan financiar la nivel macroeconomic care realizeaz ă
previzionarea:
 pe termen scurt, deoarece estimeaz ă veniturile și cheltuielile publice pe
timp de un an;
 pe termen mediu, prin elaborarea bugetelor-program, de regul ă în domeniul
investițiilor publice.
Rolul bugetului se manifest ă mai ales pe plan financiar și economic. Pe plan
financiar, bugetul este cel care asigur ă atragerea și dirijarea resurselor financiare necesare
îndeplinirii func țiilor și sarcinilor statului, iar în domeniul economic rolul s ău se traduce prin
utilizarea pârghiilor economico-financiare ca instrumente de influen țare a conjuncturii
economice. Pentru îndeplinirea menirii bugetului general consolidat, în procesele de
elaborare, de execu ție și de control, acesta realizeaz ă conexiunea tuturor celor implica ți în
economia na țională: întreprinderi publice, private, institu ții din sfera nematerial ă
(învățământ, sănătate, cultur ă), populație și diverși parteneri externi.
Bugetul este un act previzional obligatoriu care compar ă veniturile și cheltuielile
aferente perioadei la care se refer ă. El trebuie s ă reflecte cât mai real resursele care pot fi
atrase și destinația acestora, precum și să permită, în procesul execu ției bugetare,
compararea veniturilor încasate cu cheltuielile efectuate, în contextul analiz ării veniturilor
pe surse de provenien ță și a cheltuielilor pe destina ții. Pentru îndeplinirea acestor cerin țe, la
elaborarea și execuția bugetului trebuie resp ectate principiile bugetare, prezentate explicit în
Legea nr. 500/2002, și anume: universalitatea, publicitatea, unitatea, anualitatea,
specializarea bugetar ă și unitatea monetar ă.
Creditele bugetare (limita maxim ă și destinația prevăzute în buget pentru o anumit ă
cheltuială), aprobate prin bugetul de stat pot fi utilizate la cererea or donatorilor principali de
credite numai dup ă deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise la
trezoreria statului sau la unit ăți bancare, dac ă în localitatea respectiv ă trezoreria nu are
unitate operativ ă. Prin compararea încas ărilor de venituri realizate pân ă la închiderea
exercițiului bugetar cu pl ățile efectuate pân ă la aceeași dată se stabile ște excedentul sau
deficitul bugetar
Orice institu ție publică funcționează pe baza unui buget propriu în care mijloacele
bănești necesare pot proveni din:
 bugetul de stat sau din bugetele locale, integral, în func ție de subordonare;
 venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat sau bugetele
locale, în func ție de subordonare;
 venituri proprii integral.
Pe lângă aceste surse de finan țare, institu țiile mai pot primi mijloace materiale și
bănești de la persoane juridice și fizice, prin transmitere gratuit ă. Acestea se gestioneaz ă
separat și trebuie s ă respecte destina ția stabilit ă de transmi țător (sponsor sau donator), în
cazul entit ăților publice finan țate integral de la buget; fondurile b ănești primite cu caracter
de donație se varsă direct la bugetul de resort și majoreaz ă creditele bugetare ale acestuia. Și
în acest caz se men ține obligativitatea utiliz ării potrivit destina ției stabilite de donator.

9Veniturile proprii ale entit ăților publice autofinan țate integral sau par țial provin din:
chirii, organizarea de manifest ări culturale și sportive, concursuri artistice, publica ții,
prestații editoriale, studii, proiecte, valorificarea produselor proprii, prest ări de servicii etc.
Soldurile anuale rezultate din execu ția bugetelor institu țiilor integral autofinan țate
rămân la dispozi ția acestora, urmând a fi folosite, cu aceea și destinație, în anul urm ător.
Bugetele acestor entit ăți se prezint ă ca anexă la bugetul centralizat al ordonatorului principal
de credite în subordinea c ăruia ele func ționează.

1.2. Informa ția contabil ă și rolul său în conducerea
și controlul activit ăților economice

Omul poate s ă-și exercite, în complexa sa activitate, ac țiunile numai dup ă o
prealabilă cunoaștere a fenomenelor și proceselor ce au loc în natur ă și societate. Cunoa șterea
o poate realiza fie nemijlocit atunci când ia contact direct cu obiectul, fie m ijlocit, prin
intermediul informa ției.
În zilele noastre informa ția, sub diferite ipostaze, î și face loc în cele mai variate
domenii ale teoriei și practicii, tinde s ă devină un concept fundamental al științei și
civilizației contemporane. Ritmul extrem de rapid al descoperirilor și înnoirilor, ca și
perimarea far ă precedent a cuno ștințelor, au adus în prim plan rolul tot mai important al
acesteia în procesul de conducere și organizare a activit ății umane. Informa ția apare ca
rezultat al unui proces complex, prin care anumitor date li se atribuie semnifica ția stării sau
dinamicii unui obiect, fenomen sau eveniment, în cadrul unor proceduri formale de prelucrare.
Este elementul care leag ă și condiționează diferitele faze ale procesului ra țional de coordonare
și control, aducând un plus de cunoa ștere ce m ărește gradul de certitudine al individului în
raport cu mediul înconjur ător.
Privită într-o accep țiune filosofic ă, informa ția reprezint ă reflectarea în con știința
noastră a legăturilor cauz ă-efect din lumea real ă înconjurătoare. Definit ă mai concret, apare
ca „știre sau mesaj cu privire la fapte și evenimente de orice fel, care trebuie în țelese,
folosite și transmise pentru a facilita realizarea obiectivului cuantificat”2 .
Literatura de specialitate prezint ă numeroase încerc ări de a defini aceast ă noțiune.
Apreciem c ă o definiție general valabil ă este practic imposibil ă deoarece „informația se
deschide în mod nedefinit mai multor discipline”3
În acest context, informa ția va fi tratat ă și studiată numai în func ție de rolul pe care
îl are în conducerea și controlul activit ăților din unit ățile economice. Fiind un "produs" al
proceselor informa ționale, ea reprezint ă elementul de cunoa ștere definit prin semnifica ția,
utilitatea și funcțiile sale, în cadrul mecanismului de func ționare al unit ății economice.
Rolul informa ției constă în formarea unei imagini sintetice, dar integrale, a fenomenului
studiat, ajut ă la luarea deciziei viabile și eficiente de c ătre om în procesul conducerii
activităților creatoare. La nivelul conduc ătorului, se constituie ca un sistem de în științări
cu menirea de a declan șa reacții care, la rândul lor, determin ă acțiuni eficiente.

2 Popescu A. Ion, „Teorie și practică în analiza sistemelor de conducere”, Editura Scrisul Românesc, Craiova,
1997, vol. I, pag. 84
3 M.D. Paraschivescu, W. P ăvăloaia, „Contabilitatea și dezvoltarea economico-social ă”, Editura Tehnopress,
Iași, pag. 100

10

Fig. Nr. 1. Rela ția între informa ții și conducere

În opinia unor autori, informa ția se prezint ă, în cadrul procesului informa țional sub
două forme:
a) a unei înregistr ări de fapte independent de natura acestora. Transmiterea la
diferite centre pentru a lua hot ărâri și angajării de ac țiuni, reprezent ă suportul
comunica țiilor dintre oameni;
b) sub forma unei documenta ții, adică o reflectare a cuno ștințelor umane.
„La nivelul organiza țiilor informa ția este considerat ă ca un factor al activit ății
ansamblului, permi țând eliminarea perturba țiilor ce ar putea provoca deteriorarea
iremediabil ă a echilibrului general. Cunoa șterea abaterilor și a cauzelor acestora sub
raportul analizei fenomenelor prin intermediul informa ției, confer ă organului de decizie
posibilitatea de a adopta m ăsuri de reglare în conformitate cu valorile predeterminate, de a
stabili o corela ție justă între necesități – resurse și obiective”4.
Desfășurarea ac țiunilor în concordan ță cu sarcinile și valorile prestabilite este, în
bună măsură condiționate de calitatea informa țiilor, de rapiditatea prelucr ării și
oportunitatea transform ării lor în actul de decizie. Cu alte cuvinte este și un factor
catalizator al ac țiunii.
Dublul rol al informa ției, în cadrul organiza ției, de regulator si catalizator al
acțiunii, asigur ă condițiile realiz ării productivismului ra țional.

Figura nr. 2. Interac țiunea între informa ție și actul conducerii

4 M.D. Paraschivescu, W. P ăvăloaia, „Contabilitatea și dezvoltarea economico-social ă”, Editura Tehnopress,
Iași, pag. 101 ORGANIZA ȚIA (INSTITU ȚIA)

11Managementul modern este dependent de informa ție, considerat ă un invariant cu
funcții specifice:
 informativ ă – aducătoare de în științări;
 comandă — produc ătoare de ac țiune;
 organizatoric ă – punere într-o anumit ă ordine;
 recurență – asigurând autoreglarea antihazard, conservarea împotriva
influențelor aleatoare care au repercusiuni puternice asupra procesului
decizional și operațional.
In ansamblul informa țiilor vehiculate pe circuitele informa țional-decizionale, se
disting cele economice prin faptul c ă se produc, se manifest ă și se utilizeaz ă în cadrul
activității desfășurate la toate nivelele organizatorice, având un caracter științific, tehnic,
comercial, financiar, contabil etc. Cunoa șterea prin intermediul lor înseamn ă stăpânire și
prevedere, constituie temeiul unei interven ții competente și prompte în organizarea și
dirijarea activit ăților, în procesul de administrare a patrimoniului și exercitarea sistematic ă a
controlului execut ării deciziilor luate.
Informația economic ă permite, de asemenea, previzionarea fenomenelor, st ăpânirea
și dirijarea jocului de rela ții ce se stabilesc în cadrul diferitelor laturi ale activit ății,
descifrarea sensului și tendințelor, ajutând conducerea în conturarea coordonatelor politicii
de viitor. Apare astfel ca o no țiune ce eviden țiază nu numai elemente în care se reflect ă
consumul de valori materiale și de energie uman ă, ci și rezultatele ob ținute în urma
desfășurării proceselor economico-productive. Rezult ă că informația economic ă are un
conținut larg, concretizat în masa de date primare și prelucrate referitoare la baza
materială, la activitatea și rezultatele ob ținute într-un ansamblu economico-productiv.
In sfera inform ării economice, aria informa țiilor contabilit ății este foarte întins ă.
Ele apar ca informa ții specifice, particulare, rezultate din interpretarea și prelucrarea, prin
intermediul logicii contabile, a mi șcărilor de valori provocate de activit ățile creatoare și se
prezintă în special sub forma unor date cifrice în expresie valoric ă. Ele se caracterizeaz ă
prin aceea c ă sunt precise, complete și continue, comparate și corelate, analitice și sintetice.
Datorită însușirilor cantitative și calitative, informa ția contabil ă optimizeaz ă
procesul decizional la nivelul organiza țiilor, devine principalul element reglator al
sistemului global. Prin natura sa nu reprezint ă un scop în sine, ci un instrument util
orientării conducerii în munca de elaborare a decizi ilor, de dirijare, pe parcurs, a activit ății
și cursului viitor al dezvolt ării.
Informațiile contabilit ății, informa ții cu semnifica ții majore ce stau la baza
fundament ării deciziilor, provin fie din conturile sintetice și analitice, fie din calculele de
sinteză: balanțe de verificare, bilan ț, „Contul de execu ție bugetar ă”, calculul costurilor
și analize comparative "Obiectivul f undamental al rapoartelor”, este de a comunica
dimensiunile economice, de a furniza informa ții celor care au dreptul s ă le foloseasc ă în
legătura cu resursele si performan ța entității care face raportarea" '.

1.3. Eviden țierea mișcărilor de valori în institu țiile publice

Contabilitatea public ă este o parte din contabilitatea general ă care se ocup ă cu
evidența operațiunilor din cadrul unui patrimoniu.
În cazul în care opera țiunile de contabilitate se refer ă la mișcările patrimoniale
în cadrul unui patrimoniu public, contabilitatea este public ă.
În afar ă de mișcările privitoare la elementele patrimoniului public, contabilitatea
publică cuprinde și operațiuni de control asupra bunurilor și veniturilor publice. Cu alte

12cuvinte, contabilitatea public ă cuprinde, în primul rând, eviden ța bunurilor și veniturilor de
la intrarea lor și până la ieșirea din patrimoniul public, precum și evidența lucrărilor și
serviciilor prestate autorit ăților publice pân ă la terminarea acestora. În al doilea rând, se
adaugă contabilit ății publice, opera țiunile de control, care încep anterior contactului acestor
elemente cu patrimoniul public și se continu ă până ce serviciile s-au terminat sau bunurile
în cauză au părăsit patrimoniul public. Deci, opera țiunile de contabilitate public ă nu redau
numai eviden ța unor acte administrative ale institu țiilor publice, ci și operațiunile de
control, inclusiv cele din perioada premerg ătoare și ulterioar ă.
Înregistrările în contabilitatea public ă au la baz ă acte care sunt întocmite de c ătre
instituțiile publice.
Pentru a defini mai exact cadrul contabilit ății publice, se impune o prezentare a
deosebirilor și a asemănărilor dintre acestea și contabilitatea particular ă.
Dac ă ne referim la obiectul contabilit ății, se constat ă că, în cadrul contabilit ății
publice, opera țiunile se refer ă la fonduri și materiale publice, în timp ce opera țiunile care
fac obiectul contabilit ății particulare se refer ă la mișcările bunurilor din cadrul unui
patrimoniu particular. Din punct de vedere al scopului, opera țiunile de contabilitate public ă corespund
unei nevoi colective, în timp ce opera țiunile ce se înregistreaz ă în contabilitatea particular ă
sunt opera țiuni cu caracter personal.
Contabilitatea public ă se apropie de contabilitatea societ ăților comerciale și din
punct de vedere al cre ării de rezerve. Nu este permis în niciun fel de administra ția publică
să nu se ia m ăsuri pentru constituirea de rezerve pentru satisfacerea unor nevoi
neprevăzute. În ambele cazuri, eviden ța scriptic ă a mișcărilor patrimoniale trebuie s ă
furnizeze date pentru orientarea activit ății viitoare și, în acest scop, opera țiunile trebuie s ă
fie clar și sistematic prezentate, în vederea emiterii de judec ăți de valoare.
Diversele forme de organizare a contabilit ății publice ne permit s ă surprindem
relațiile de ordin economic, politic, financiar și istoric.
Putem spune c ă ea este oglinda vie ții unei societ ăți, reflectând schimb
ările, precum
și modul de administrare a valorilor materiale și spirituale.
Ministerul Finan țelor Publice din România a demarat ac țiunea de introducere a unui
sistem bazat pe contabilitatea de angajamente pentru institu țiile publice, începând cu
anul 2003. Regulile contabile aplicabile acestui sistem au la baz ă Directivele europene nr. 4
privind conturile anuale și nr. 7 privind conturile consolidate, precum și Sistemul
European de Conturi (ESA 2010).
Adoptarea pentru institu țiile publice a contabilit ății de angajamente, bazate pe un
set de politici și principii contabile general acceptate, înseamn ă evaluarea legisla ției în
vigoare, specific ă domeniului, și gândirea pa șilor necesari implement ării. Câștigul major
este satisfacerea cerin țelor contabile și de prezentare a informa țiilor la nivelul Uniunii
Europene și al Standardelor Interna ționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS –
International Public Sector Accounting Standards).
„Când baza întocmirii situa țiilor financiare este contabilitate de angajamente,
situațiile financiare vor include situa ția poziției financiare, situa ția performan ței financiare,
situația fluxurilor de trezorerie și situația modific ărilor în activele nete/capitalurile proprii”5.
Standardele Interna ționale de Contabilitate pentru Sectorul Public au fost elaborate
de către Comitetul pentru Sectorul Public (PSC – Public Sector Committee), organism format
în anul 1995, în cadrul Federa ției Interna ționale a Contabililor (1FAC – International
Federation of Accountants).

5 Fedreația Interna țională a Contabililor, „Standarde Interna ționale de Contabilitate pentru Sectorul Public”,
Ediția 2014, Editura CECCAR, Bucure ști, 2014,

13De la elaborarea primelor 12 IPSAS-uri, experien ța european ă s-ar putea sintetiza
astfel: Franța aplica din anul 1999 contabilitatea de angajamente în domeniul public, dar
manifestă dificultăți în aplicarea IPSAS-urilor. Germania a preg ătit trecerea la IPSAS și
le aplică începând cu 1999. Marea Britanie folose ște contabilitatea de angajamente din
anul 1995 și aplică, cu caracter experimental, IPSAS-urile.
Lărgind teritoriul aplic ării IPSAS-urilor, not ăm experien ța Australiei, care începând
din acest an aplic ă un mix de IPSAS cu IAS (International Accounting Standards), denumit
Australian Accounting Standards. Demersul contabililor de pe cel mai mic continent
deschide drumul c ătre standarde contabile integratoare.
În prezent, sunt elaborate de c ătre IPSASB, 21 de standarde, și anume: IPSAS 1
Prezentarea situa țiilor financiare; IPSAS 2 Situațiile fluxurilor de trezorerie; IPSAS 3
Surplusul sau deficitul net al perioadei, erori fundamentale și modificări ale politicilor
contabile; IPSAS 4 Efectele varia ției cursurilor de schimb valutar; IPSAS 5 Costurile
îndatorării; IPSAS 6 Situații financiare consolidate și contabilitatea entit ăților controlate;
IPSAS 7 Contabilitatea investi țiilor in entit ăți asociate; IPSAS 8 Raportarea financiar ă a
intereselor în asocierile în participatie; IPSAS 9 Venituri din tranzac ții de schimb; IPSAS
10 Raportarea financiar ă în economiile hiperinfla ționiste; IPSAS 11 Contracte de
construcții; IPSAS 12 Stocuri; IPSAS 13 Contracte de leasing; IPSAS 14 Evenimente
ulterioare datei de raportare; IPSAS 15 Instrumente financiare: informa ții de furnizat și
prezentare; IPSAS 16 Investiții imobiliare; IPSAS 17 Imobilizări corporale; IPSAS 18
Raportarea pe segmente; IPSAS 19 Provizioane, datorii contingente și active contingente;
IPSAS 20 Informații de furnizat privind p ărțile legate; IPSAS 21 Deprecierea activelor
generatoare de alte fluxuri decât cele de trezorerie.
Apelând la o compara ție între titlurile date IPSAS-urilor și cele ale IAS-urilor se
observă similitudini, ba chiar suprapuneri de denumiri. Este cert c ă punctul de plecare în
elaborarea IPSAS-urilor l-au constituit Standardele Interna ționale de Contabilitate, care au
suportat ad ăugiri sau elimin ări ale unor concepte improprii sectorului public. Principalele
diferențieri între cele dou ă categorii de standarde contabile sunt legate de definiri de
termeni, includeri ale unor comentarii adi ționale din IAS pentru a l ămuri aplicabilitatea
standardelor în sectorul public.
Comitetul pentru Sectorul Public, autorul standardelor specifice acestui domeniu, a
solicitat fiec ărei țări să-și elaboreze propriile standarde, luând în considerare specificul,
modul de organizare, baza legal ă, conjunctura mediului economic intern și internațional.

1.4. Principii generale ale organiz ării contabilit ății publice

1.4.1. Noțiuni teoretice generale privind eviden ța bugetar ă

Potrivit prevederilor Legii Contabilit ății nr. 82/1991, obliga ția organiz ării și
conducerii contabilit ății proprii revine: regiilor autonome, societ ăților comerciale,
societăților agricole, organiza țiilor coopera ției meșteșugărești, organiza țiilor coopera ției de
consum și de credit, B ăncii Naționale a României și a societ ăților bancare, institu țiilor
publice de subordonare central ă sau local ă, unităților de asigur ări sociale, altele decât cele
de stat, asocia țiilor, funda țiilor, sindicatelor, unit ăților de cult și altor organiza ții obștești,
precum și a celorlalte persoane care au dobândit personalitate juridic ă, potrivit legii.
Ca urmare, eviden ța bugetar ă este inclus ă în eviden ța economic ă. Contabilitatea
bugetară trebuie s ă asigure reflectarea întregului proces al execut ării bugetului de stat pe
feluri de venituri și naturi de cheltuieli pe verigile sistemului bugetar, precum și pe fiecare
organ financiar și instituție bugetar ă în parte.

14 Totodat ă, contabilitatea bugetar ă ca instrument în procesul de executare a
bugetului, trebuie s ă furnizeze datele necesare cunoa șterii mijloacelor materiale și bănești
aflate în folosin ța instituțiilor bugetare, permi țând, în acest fel, exercitarea controlului
asupra utiliz ării acestora.
Contabilitatea public ă se ține la nivelul tuturor componentelor sistemului bugetar.
Aceste componente pot fi grupate dup ă mai multe criterii astfel:
1. După obiectul activit ății:
 instituții administrative (ministere, celelalte organisme centrale), institu ții locale
(prefecturi și primării); specifice acestora sunt cheltuielile administrative (efectuate în
scopul desf ășurării activității acestora);
 instituții de specialitate (cu caracter func țional: înv ățământ, medicale, justi ție,
procuratur ă); aici apar și cheltuielile de baz ă, pe lângă cheltuielile administrative.
2. După modul de finan țare:
 instituții finanțate integral de la buget;
 instituții cu finan țare mixtă (de la buget și din resurse proprii);
 instituții care își asigură integral veniturile pentru acoperirea cheltuielilor.
3. Din punct de vedere al subordon ării:
 instituții de subordonare central ă;
 instituții de subordonare local ă;
Conduc ătorii institu țiilor de subordonare central ă (ministere), au calitatea de
ordonatori principali de credite. În sarcina acestora se afl ă aprobarea creditelor de finan țare
specifice bugetelor proprii și repartizarea fondurilor de stinate verigilor inferioare
(ordonatorilor secundari sau ter țiari de credite). Ordonatorii secundari au dreptul s ă
repartizeze cred ite de finan țare subordona ților.
Adaptarea la specific a normelor metodologice privind contabilitatea unit ăților
bugetare, îndrumarea aparatului contabil și controlul modului în care se aplic ă respectarea
dispozițiilor legale referitoare la contabilitate se asigur ă de organele ierarhic superioare
(ministerele și instituțiile centrale).
Înregistr ările în contabilitate se fac manual sau cu ajutorul mijloacelor
informatizate, asigurându-se în permanen ță posibilitatea exercit ării controlului asupra
operațiunilor înregistrate. Pentru asigurarea unui cadru al contabilit ății bugetare, Ministerul
Finanțelor prin direc ția “Metodologie și îndrumare contabil ă“, elaboreaz ă planul de conturi
(specifice diferitelor segmente ale eviden ței bugetare ), documentele de sintez ă sau dările
de seamă și stabilește termenele de predare a documentelor de sintez ă, precum și
persoanele responsabile cu verificarea și centralizarea informa țiilor cuprinse în aceste
documente. „Înregistr ările în contabilitate se fac pe baza documentelor justificative, cronologic,
adică prin respectarea succesiunii documentelor, în ordinea datelor calendaristice de
întocmire a acestora, și sistematic, în conturile sintetice și analitice”
6.

1.4.2. Documente justificative utilizate în contabilitatea public ă

Orice opera țiune economic ă sau financiar ă trebuie consemnat ă în momentul
efectuării ei într-un document justificativ, pe baza c ăruia se fac înregistr ările în
contabilitate. Documentele justificative se completeaz ă, conform indica țiilor de utilizare a

6 Ordinul M.F.P. nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și
conducerea contabilit ății instituțiilor publice și instrucțiunile de publicare ale acestuia, actualizat cu
Ordinul M.F.P. nr. 79/2010 .

15lor. Nu sunt admise ștersături, răzături sau alte asemenea procedee. Erorile se corecteaz ă
prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei gre șite, astfel încât textul sau cifra t ăiată să
poată fi citită, iar deasupra lor se scri e textul sau cifra corect ă.
Corectarea se face în toate exemplarele documentului și se confirm ă prin semn ătura
persoanei sau a persoanelor care au întocmit documentul justificativ, men ționând și data
efectuării corecturii.
Nu sunt admise corecturi în documentele pe baza c ărora se prime ște, se elibereaz ă
sau se justific ă numerarul, precum și alte documente pentru care indica țiile de completare
prevăd asemenea restric ții. La corectarea documentelor, în care au fost consemnate opera ții
de predare-primire a unor valori materiale, este necesar ă confirmarea prin semn ătură a
predătorului și a primitorului.
Înainte de înregistrarea în contabilitate, documentele se verific ă, în mod
obligatoriu, cu privire la îndeplinirea condi țiilor cerute de normele legale în vigoare.
Folosirea imprimatelor tipizate sau a formularelor ale c ăror modele sunt prev ăzute prin
instrucțiunile în vigoare este obligatorie.
În mod concret, la nivelul execu ției bugetare avem :
 documente comune ale agen ților economici (facturi, chitan țe, ștate de salarii,
bonuri de consum etc. );
 documente specifice legate, în principal, de activitatea de creditare (cererea de
deschidere a creditelor bugetare, dispozi ția de repartizare a creditelor bugetare, fi șa pentru
operațiuni bugetare etc. ).
Fișa pentru opera țiuni bugetare servește ca document pentru eviden ța analitic ă
astfel:
-la institu țiile publice finan țate de la buget, pentru eviden ța creditelor bugetare
aprobate, a pl ăților de cas ă și a cheltuielilor efective;
-la institu țiile publice finan țate din mijloace extrabugetare și fonduri cu destina ție
specială, pentru eviden ța prevederilor din bugetul aprobat, a pl ăților de cas ă și a
cheltuielilor efective. Se întocme ște într-un singur exemplar, pe articole și alineate ale clasifica ției
economice, din cadrul fiec ărui subcapitol de cheltuieli prev ăzut în bugetul aprobat. Nu
circulă, fiind document de înregistrare contabil ă. Se arhiveaz ă la compartimentul financiar-
contabil.
Indiferent de tipul documentului justificativ, acesta parcurge o serie de etape: 1. Elaborarea documentului justificativ;
2. Prelucrarea documentului justificativ;
3. Contarea documentelor justificative;
4. Clasarea documentelor justificative;
5. Arhivarea documentelor justificative.
In etapa deschiderii de finan țare, se folosesc dou ă documente în baza c ărora se
aprobă ș
i se deschid/repartizeaz ă creditele bugetare solicitate conform bugetelor aprobate.
Ordonatorul principal întocme ște o Cerere de deschidere a creditelor bugetare în
două exemplare. Ambele sunt trimise Ministerului Finan țelor Publice, la Direc ția Trezorerie
Generală și Contabilitate Public ă. Aici cererea este aprobat ă și, pe baza unuia dintre cele
două exemplare, se înregistreaz ă în contabilitatea trezorer iei deschiderea creditelor
bugetare. Al doilea exemplar, aprobat, se întoarce la ordonatorul principal, unde se
operează în contabilitatea proprie deschiderea finan țării bugetare. Circuitul documentului de
solicitare a deschiderii finan țării este prezentat în Anexa nr. 1.
Cererea de deschidere de credite are anexat un set de documente menite s ă justifice
solicitările de credite și să identifice to ți beneficiarii creditelor bugetare pentru care

16ordonatorul principal a cerut finan țarea care i-a și fost aprobat ă. Setul de documente
cuprinde:
– Nota justificativ ă în care se trece situa ția creditelor bugetare repartizate, cumulat și
pe trimestre, creditele bugetare care urmeaz ă a fi deschise și defalcarea pe subdiviziunile
clasificației bugetare, în func ție de bugetul aprobat.
– Dispoziții bugetare de repartizare a creditelor deschise, care se întocmesc pe baza
cererii de deschidere de credite, în patru exemplare, și se trimit, de asemenea, spre aprobare
și ulterior spre înregistrare în eviden țele celor implica ți, și anume:
 un exemplar aprobat se întoarce la ordonatorul principal;
 un exemplar aprobat se trimite la trezoreria central ă;
 un exemplar aprobat se transmite la trezoreria local ă, a județului la care
instituția beneficiar ă a finanțării are conturi deschise;
 un exemplar aprobat serve ște instituției finanțate pentru înregistrarea în
contabilitatea proprie a repartiz ării creditelor.
Schema circuitului Dispozi ției bugetare este prezentat ă în Anexa nr. 2.
Dispoziția bugetar ă pentru repartizarea de credite bugetare se întocme ște, așadar, de
către ordonatorul principal de credite pentru fiecare institu ție publică aflată în subordine și al
cărei conduc ător are calitatea de ordonator secundar sau ter țiar de credite. Ea cuprinde, pe
fața documentului tipizat, ordonatorul beneficiar al creditelor bugetare, unitatea trezoreriei
care plătește și respectiv cea care încaseaz ă în numele beneficiarului, precum și data de la
care creditele bugetare vor putea fi utilizate. Pe verso, dispozi ția bugetar ă redă creditele
bugetare pe subdiviziunile clasifica ției bugetare. Macheta documentului se prezint ă în
Anexa nr. 3 – fa ță, și, respectiv, Anexa nr. 4 – verso.
Creditele bugetare aprobate, deschise/repartizate prin cererea de deschidere de
credite înso țită de dispozi ția bugetar ă, sunt urm ărite în procesul execu ției bugetare pe cele
două categorii de angajamente. Fiecare ordonator face propuneri de angajare a cheltuielilor în
limita creditelor aprobate. Aceasta se concretizeaz ă într-un document care permite stabilirea
creditelor bugetare disponibile sau r ămase de angajat. Macheta documentului prin care se
determină creditele bugetare posibil de angajat se prezint ă în Anexa nr. 5.
Angajamentul bugetar, fie el individual sau global, îmbrac ă, de asemenea, forma
unui document precizat în normele metodol ogice. Întrucât angajamentul se realizeaz ă
pentru efectuarea unei anumite cheltuieli, este necesar ă precizarea subdiviziunii din
clasificația bugetar ă în care se încadreaz ă consumul de resurse respectiv. Modelul de
angajament se prezint ă în Anexa nr. 6.
Confirmarea contrapresta ției și acordarea vizei „bun de plat ă" are la baz ă un alt
document specific sectorului pub lic. Este vorba despre Ordonan țarea de plat ă, în care sunt
prezentate informa ții cu privire la documentele justificative, angajamentul legal în baza
căruia s-a efectuat cheltuiala, modalitatea de plat ă, moneda de tranzac ție, iar dac ă avem de-a
face cu evenimente evaluate în valut ă, se specific ă felul acesteia, suma și cursul de
efectuare a tranzac ției. Modelul documentului se prezint ă în Anexa nr. 7.
Pe linia eviden ței analitice, institu țiile publice, indiferent de forma de finan țare,
folosesc Fi șa pentru opera țiuni bugetare, a c ărei machet ă se prezint ă în Anexa nr. 8. La
instituțiile finan țate de la buget fi șa se folose ște pentru eviden ța creditelor bugetare
aprobate, a pl ăților nete de cas ă și a cheltuielilor efective, iar la cele finan țate din venituri
proprii, pentru eviden ța prevederilor din bugetul aprobat, a pl ăților de cas ă și a cheltuielilor
efective făcute pe seama veniturilor proprii.
Pe lângă documentele specifice activit ății bugetare, institu țiile publice folosesc
documentele justificative adecvate fiec ărei operațiuni în parte, ca documente primare care
probează legalitatea tranzac ției. De asemenea, sunt obligatorii registrele contabile, și anume:

17- registrul-jurnal, folosit pentru înregistrarea cronologic ă a opera țiunilor
patrimoniale;
– registrul-inventar, în care se înregistreaz ă toate elementele patrimoniale de activ și
de pasiv, grupate în func ție de natura lor, conform posturilor din bilan ț și inventariate
potrivit legii;
– registrul Cartea mare, utilizat pentru înregistrarea sistematic ă și stabilirea
elementelor conturilor în vederea înscrierii lor în balan ța de verificare.
Înregistrările în contabilitatea unit ăților bugetare, ca și în cazul agen ților economici,
urmează principiile unanim acceptate ale înregistr ării cronologice și ale înregistr ării
sistematice în contabilitate . Înregistrarea cronologic ă a operațiunilor se realizeaz ă cu ajutorul urm ătoarelor
formulare cu caracter financiar-contabil:
 Documentul cumulativ sau centralizator;
 Nota de contabilitate ;
 Jurnalul de înregistrare ;
1. Documentele centralizatoare sunt documentele cu ajutorul c ărora se realizeaz ă
centralizarea pe conturi sintetice (debit și credit), a documentelor justificative ce reflect ă
același gen de opera ții.
Documentul cumulativ se utilizeaz ă numai în cazul în care, în cursul unei zile, sunt
de înregistrat mai multe documente justificative care reflect ă același gen de opera ții.
2. Nota de contabilitate
Înregistrarea opera țiunilor, în nota de contabilitate, se poate face fie document cu
document, în cazul în care, în cursul unei zile sau a unei perioade, nu exist ă mai multe
documente care reflect ă același gen de opera ții, fie în baza documentului cumulativ.
Notele contabile sunt numerotate (de la 1 în fiecare an); se elaboreaz ă într-un
singur exemplar la care sunt anexate doc umentele ce fac obiectul înregistr ării în respectiva
notă.
Documentele justificative privind notele de contabilitate întocmite pentru
înregistrarea aloca țiilor de credite trimestriale aprobate, precum și conturile de execu ție ale
ordonatorilor de credite, pe baza c ărora organele financiare înregistreaz ă plățile efectuate
de către aceștia, se îndosariaz ă separat. De asemenea, notele contabile care consemneaz ă
operații în afara bilan țului sunt îndosariate separat.
În notele de contabilitate întocmite pentru ștornarea unor opera țiuni se men ționează
numărul și data notei de contabilitate care se ștornează, precum și motivul ștornării.
3. Jurnalul de înregistrare surprinde, în ordine cronologic ă, totalitatea opera țiilor
realizate la nivelul exerci țiului bugetar. Acesta serve ște la înregistrarea cronologic ă a
operațiunilor pe baza notelor de contabilitate și la stabilirea rulajului total al opera țiunilor .
Notele contabile întocmite pentru conturile în afara bilan țului se înscriu într-o fil ă
separată a jurnalului de înregistrare.
Documente specifice înregistr ării sistematice:
1- Cartea mare care cuprinde totalitatea fi șelor de cont în care s-au consemnat
operațiile efectuate într-un exerci țiu financiar. Func ție de forma de contabilitate, fi șele de
cont au diferite structuri grafice.
2- Balanța de verificare se elaboreaz ă lunar și ori de câte ori este nevoie, în
scopul asigur ării controlului opera țiilor efectuate, precum și a centraliz ării informa țiilor
contabile.
Pentru conturile analitice privind mijloacele fixe, balan țele de verificare se pot
întocmi numai la finele anului, iar pe ntru obiectele de inventar de mic ă valoare sau scurt ă
durată, numai trimestrial.

18 Balan țele de verificare constituie, pe lâng ă un mijloc de control al înregistr ărilor
efectuate în conturi, și un mijloc de centralizare a datelor contabilit ății, în vederea
extragerii indicatorilor necesari analizei economico-financiare a institu ției respective,
precum și la întocmirea d ărilor de seam ă contabile.
3- Registrul – inventar este document obligatoriu de înregistrare a rezultatelor
inventarierii patrimoniului și servește ca prob ă în litigii. Acesta se completeaz ă pe baza
inventarierii faptice a fiec ărei poziții cuprinse în toate conturile din bilan ț. În cazul în care
inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registrul – invent ar se înregistreaz ă soldurile
evidențiate în listele de inventariere actualizate cu valoarea intr ărilor și ieșirilor pân ă la
data închiderii exerci țiului.
În cazul închiderii activit ății, Registrul – inventar se completeaz ă cu valoarea
elementelor patrimoniale inventariate faptic la acea dat ă. Se arhiveaz ă la compartimentul
financiar – contabil cu toate documentele care au stat la baza întocmirii lui. Planul de conturi al institu țiilor publice este rezultatul sintezei mecanismului de
reprezentare și calcul a situa ției patrimoniale și a rezultatelor ob ținute. Planul de conturi
asigură evidența existenței mișcării și transform ării elementelor patrimoniale pe parcursul
derulă
rii execuției bugetare.
Sistemul de conturi general actual, utilizat în institu țiile publice, este introdus în
anul 2005, în conformitate cu preciz ările Ministerului Finan țelor și instrucțiunilor de
aplicare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului Finan țelor nr. 1917 din 2005.

1.5. Principiile execu ției bugetare

Întrucât contabilitatea bugetar ă are ca sarcin ă reflectarea execu ției bugetului,
considerăm oportun ă prezentarea principiilor execu ției bugetare. Ele sunt descrise în Legea
finanțelor publice și pot fi rezumate astfel:
 creditele bugetare pentru cheltuielile fiec ărui exerci țiu se prev ăd și se
aprobă prin Legea bugetar ă anuală, care stabile ște și structura func țională și
economic ă a acestora; creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe
durata exerci țiului bugetar;
 creditele bugetare pentru cheltuieli de personal nu pot fi majorate sau virate
și utilizate la alte articole de cheltuieli;
 virările de credite bugetare între celelalte subdiviziuni ale clasifica ției
bugetare sunt de competen ța fiecărui ordonator principal de credite, pentru
bugetul propriu și cel al institu țiilor din subordine, și se pot efectua în limita a
10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul or donatorului principal;
 virările de credite bugetare, de la un capitol la altul, precum și între
programe, se efectueaz ă doar pe baza justific ărilor și trebuie s ă aibă
acordul Ministerului Finan țelor Publice. Acestea se fac în limita a 10% din
prevederile capitolului bugetar și respectiv 5% din prevederile programului;
 virările de credite se pot face începând cu trimestrul al III-lea al exerci țiului
bugetar;
 nu se pot efectua vir ări de credite bugetare de la ca pitolele care au fost majorate
din fonduri de rezerv ă sau interven ție aflate la dispozi ția Guvernului;
 ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finan țelor Publice
situația virărilor de credite bugetare.
Pe parcursul execu ției, contabilitatea trebuie s ă respecte principiile caracteristice ei
ținând cont de regulile impuse pentru utilizarea banului public.

19
1.6. Ordonatorii de credite, responsabili ai gestion ării fondurilor publice.
Particularit ăți privind finan țarea entit ăților din sectorul public

Ordonatorii de credite sunt conduc ătorii institu țiilor publice cu personalitate juridic ă.
Conform Legii nr. 500/2002, în func ție de rolul pe care îl au pe linia finan țării bugetare,
ordonatorii de credite sunt:
– ordonatori principali – în persoanele conduc ătorilor institu țiilor publice cu
personalitate juridic ă, cărora li se aprob ă finanțare pentru institu țiile din subordine și pentru
cheltuielile proprii, conform bugetelor aprobate în condi țiile legii. Ordonatorii principali
repartizeaz ă credite bugetare institu țiilor ierarhic inferioare, pot modifica bugetele acestora și
aproba efectuarea de cheltuieli, în limita și destinația aprobate prin bugetul propriu. Pentru
bugetul de stat, bugetul asigur ărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale,
ordonatorii principali sunt mini ștrii și conducătorii celorlalte organe de specialitate ale
administra ției publice centrale. Pentru bugetele locale, ordonatorii principali sunt
președinții consiliilor jude țene și primarii celorlalte unit ăți administrativ-teritoriale;
– ordonatori secundari – conducătorii institu țiilor publice cu personalitate juridic ă
aflate în subordinea ordonatorilor principali. Ei au rolul de a repartiza creditele bugetare
aprobate unor institu ții din subordine, ai c ăror conduc ători au calitatea de ordonatori
terțiari, și de a utiliza creditele bugetare deschise pentru cheltuieli proprii;
– ordonatori ter țiari – conducătorii de institu ții publice cu personalitate juridic ă care
utilizează creditele bugetare primite conform bugetelor proprii.
Conform Legii nr. 500/2002, ordonatorii principali de credite repartizeaz ă creditele
bugetare aprobate, dup ă reținerea a 10% din valoarea lor, cu scopul asigur ării unei execu ții
bugetare pruden țiale. Prevederea legal ă nu afecteaz ă cheltuielile de personal și pe cele care
decurg din obliga ții internaționale. Re ținerea de 10% se acord ă în semestrul al doilea al
exercițiului bugetar, dup ă ce Guvernul a examinat execu ția bugetar ă a primului semestru.
Toți ordonatorii r ăspund, potrivit Legii finan țelor publice, de:
 angajarea, lichidarea și ordonan țarea cheltuielilor, în limita creditelor
bugetare repartizate și aprobate;
 realizarea veniturilor;
 angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza unei bune gestiuni financiare;
 integritatea bunurilor încredin țate institu ției pe care o conduc;
 organizarea și ținerea la zi a contabilit ății și prezentarea în termen a situa țiilor
financiare asupra patrimoniului aflat în administrare și a execuției bugetare;
 organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizi ții publice și a
programului de lucr ări de investi ții publice; organizarea eviden ței
programelor, inclusiv a indicatorilor corespunz ători;
 organizarea și ținerea la zi a eviden ței patrimoniului, conform prevederilor
legale.
Ordonatorii principali de credite î și pot delega calitatea înlocuitorilor de drept,
secretarilor generali sau altor persoane împuternicite în acest scop. Delegarea poate fi:
 generală, când delegatul are competen ță deplină;
 specială, când delegatul poate îndeplini numai anumite opera țiuni.
Din punct de vedere al duratei, delegarea poate fi:
 temporar ă;
 pe durată nedeterminat ă.

20Delegarea poate fi oricând revocat ă, fapt ce se comunic ă Ministerului Finan țelor
Publice și BNR, dac ă este cazul, unei institu ții care deruleaz ă tranzacții printr-o banc ă
agreată.
Ordonatorii principali și secundari pot refuza aprobarea deschiderii de noi credite
bugetare subordona ților lor, atunci când constat ă încălcări ale disciplinei financiare și
bugetare: efectuarea de cheltuieli înaintea aloc ării sumelor, schimbarea destina ției sumelor
primite, men ținerea eviden ței bugetare la zi etc.

1.6.1. Procesul bugetar

Conform Legii finan țelor publice, activitatea bugetar ă parcurge urm ătoarele etape:
 elaborarea proiectului bugetului;
 aprobarea;
 executarea;
 închiderea exerci țiului bugetar.
Fiecare dintre aceste etape pr esupune efectuar ea unor opera ții de natur ă tehnică,
concretizate în acte elaborate de organele de specialitate ale statului.
Prima variant ă a proiectului bugetului de stat se elaboreaz ă de către Ministerul
Finanțelor Publice pe baza propunerilor institu țiilor, a evolu ției economice din perioada
premergătoare și a tendin țelor conjuncturale manifestate pe plan intern și extern. Aceste
tendințe se referă la: puterea de cump ărare a monedei na ționale, pre țuri, salarii, stabilitatea
monedei, priorit ăți în acțiunile proprii ale statului etc.

1.6.2. Principiile contabile

Contabilitatea entit ăților din sectorul public se înscrie în conceptele de baz ă
prezentate explicit de IPSASB (International Public Sector Accounting Standards Board)
privind contabilitatea de angajamente (Accruals).
Acestea se îmbin ă cu principiile explicitate de Directiva a IV-a a Comunit ății
Economice Europene și cu cele prezentate în Programul de dezvoltare a contabilit ății în
România. Principiile contabile aplicabile contabilit ății bugetare sunt urm ătoarele:
 presupune ca institu ția să își continue, în mod normal, func ționarea într-un
viitor previzibil;
 implică continuitatea aplic ării acelora și reguli și norme privind evaluarea,
înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor de activ și de pasiv și
a rezultatelor, astfel încât comparabilitatea, în timp, a informa țiilor
contabile, s ă fie posibil ă;
 nu admite supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor, respectiv
subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor, ținând cont de
deprecierile, riscurile și pierderile posibile, generate de desf
ășurarea activit ății
exercițiului curent sau anterior. Principiul este aplicabil crean țelor bugetului
de stat și creanțelor și datoriilor Autorit ății pentru Valorificarea Activelor
Bancare și celor ale Agen ției Naționale pentru Locuin țe;
 este indispensabil stabilirii valorii totale a unei pozi ții din bilan ț;
 în virtutea acestuia valorile elementelor care reprezint ă active nu pot fi
compensate cu valorile elementelor care reprezint ă pasive, respectiv veniturile
cu cheltuielile. De la acest principiu fac excep ție compens ările între active și
pasive permise de reglement ările legale;

21 impune ca informa țiile prezentate în situa țiile financiare s ă reflecte realitatea
economic ă a evenimentelor și tranzacțiilor, și nu doar forma lor juridic ă;
 prevede ca orice element care are o valoare semnificativ ă să fie prezentat
distinct în situa țiile financiare. Elementele cu valori nesemnificative, dar care
au naturi și funcții similare, trebuie însumate, nefiind necesar ă prezentarea lor
separată;
 permite înregistrarea evenimentelor și tranzacțiilor atunci când au loc, și nu
când sumele sunt pl ătite sau încasate. De asemenea, ele trebuie înregistrate în
anul financiar la care se refer ă. Acest principiu se bazeaz ă pe luarea în
considerare a tuturor veniturilor și cheltuielilor corespunz ătoare exerci țiului
bugetar pentru care se face raportarea, f ără a se ține seama de data încas ării
sumelor sau efectu ării de plăți.
Noile reglement ări naționale și internaționale introduc un principiu neenun țat
explicit pân ă acum. Conform acestui principiu, se cere, în mod expres, ca orice informa ție
din rapoartele financiare s ă fie comparabil ă cu cele din situa țiile precedente, precum și cu
cele ale altor entit ăți din sectorul public cu activitate similar ă.
Aplicarea reglement ărilor contabile impune construirea unui set de proceduri
pentru toate tranzac țiile derulate, începând cu întocmirea documentelor justificative și
încheind cu elaborarea situa țiilor financiare trimestriale și anuale. Elaborarea setului de
proceduri cade în sarcina managementului organiza ției, care trebuie s ă aibă în vedere
specificul activit ății și strategia adoptat ă. Setul de proceduri pe evenimente ale organiza ției
va respecta, în elaborare și aplicare conceptele și principiile de baz ă ale contabilit ății.
Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât s ă asigure, prin situa țiile financiare,
furnizarea unor informa ții:
 relevante în luarea deciziilor;
 credibile prin faptul c ă:
– oferă o imagine fidel ă asupra rezultatelor și poziției financiare a
organizației;
– sunt neutre;
– sunt prudente;
– sunt complete sub toate aspectele semnificative.
Politicile contabile pot fi modificate doar dac ă legea cere acest lucru sau dac ă, prin
corecțiile aduse, informa țiile oferite cap ătă un grad ridicat de relevan ță și credibilitate.
Orice modificare de politic ă contabil ă trebuie specificat ă și explicitat ă în notele
explicative, deoarece utilizatorii trebuie s ă raționeze asupra oportunit ății noii politici, a
efectului modific ării asupra rezultatelor raportate, și să traseze trendul real al rezultatelor
activității organiza ției.
Există două situații în care nu se poate vorbi de modific ări ale politicilor contabile.
Acestea sunt:
 adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzac ții care difer ă
ca fond de evenimentele sau tranzac țiile produse anterior și pentru care
existau proceduri stabilite;
 adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzac ții care nu au
avut loc anterior sau care s-au situat sub pragul de semnifica ție.
Reprezentarea contabil ă a evenimentelor și tranzacțiilor implic ă evaluarea tuturor
elementelor de activ și de pasiv. Aceast ă operațiune este specific ă fiecărui element în parte
și necesită o anumit ă conduită profesional ă în funcție de momentul la care se face.
Pentru toate elementele de activ și de pasiv tratamentele contabile se exercit ă:
 la data intr ării în organiza ție;
 cu ocazia inventarierii;

22 la încheierea exerci țiului financiar;
 la data ieșirii din organiza ție.
Activitatea domeniului public se desf ășoară cu aport substan țial de bani publici,
gestionați prin sistemul unitar de bugete, în interesul statului, pentru îndeplinirea sarcinilor
și obiectivelor acestuia.
Suma aprobat ă prin buget, reprezentând limita maxim ă până la care se pot
confirma și efectua pl ăți pentru destina țiile prevăzute în bugetele anului respectiv, este
creditul bugetar.
Sfera de aplicabilitate a acestui concept reune ște, așadar, acțiunile de angajare de
credite bugetare și de folosire efectiv ă a acestora. Aceste dou ă activități delimiteaz ă etapele
finanțării bugetare, care pot fi denumite drept:
 deschidere de finan țare;
 finanțare propriu-zis ă.
Creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigur ărilor sociale de stat
și bugetele fondurilor speciale, pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite,
numai dup ă deschiderea, repartizarea și/sau alimentarea conturilor de disponibil deschise la
trezorerie sau b ănci pe surse de finan țare. Aprobarea deschiderii de credite se face în limita
creditelor aprobate pe capitole, subcapitole, titluri și celelalte subdiviziuni ale clasifica ției
bugetare. De asemenea, la aprobare, se au în vedere gradul de folosire a fondurilor puse la
dispoziție anterior, precum și gradul de încasare a veniturilor bugetare.
Ordonatorii principali de credite pot disp une, lunar, retragerea creditelor bugetare
deschise și neutilizate din conturile proprii, precum și ale institu țiilor subordonate.
Retragerile trebuie justificate, avizate de c ătre Ministerul Finan țelor Publice și efectuate
anterior datei de 25 a fiec ărei luni.
În procesul execu ției bugetare, cheltuielile bugetare parcurg cele patru faze:
 angajament;
 lichidare;
 ordonanțare;
 plată.
Cum în execu ția bugetar ă funcționează principiul separ ării atribuțiilor persoanelor
care au calitatea de ordonatori de credite de cele ale persoanelor cu calitatea de contabil,
precizăm că primele trei faze sunt de competen ța ordonatorilor de credite, în timp ce plata
este asigurat ă de șeful compartimentului financiar-contabil, în limita fondurilor
disponibile.
„Ordonatorii de credite au obliga ția de a angaja și utiliza creditele bugetare doar în
limita prevederilor și potrivit destina țiilor aprobate. Propunerea de angajare face obiectul unui
act în care se determin ă, pe subdiviziunile clasifica ției bugetare, care este valoarea
creditelor bugetare în contul c ăreia se mai pot angaja cheltuieli”7.
Valoarea angajamentelor de plat ă (legale), nu poate s ă depășească valoarea
angajamentelor bugetare, care pot fi:
 angajamente bugetare individuale, care sunt specifice unor tranzac ții noi, care
urmează să se efectueze și care au la baz ă un proiect;
 angajamente bugetare globale, care se efectueaz ă pentru cheltuieli curente de
natură administrativ ă și care se desf ășoară în mod repetat.
Angajamentele bugetare se realizeaz ă prin emiterea unui document scris prin care se
certifică existența unor credite bugetare disponibile și se pun sub rezerv ă creditele aferente
unei cheltuieli, potrivit destina ției prevăzute în buget, reprezentate de orice acte juridice
din care rezult ă sau ar putea rezulta o obliga ție pe seama fondurilor publice. Se prezint ă,

7 Legea nr. 500/2002 privind finan țele publice

23sub formă scrisă, este semnat de ordonatorul de credite și poate lua forma de contract de
achiziție publică, comand ă, contract de munc ă, acte de control, acord de împrumut etc.
Creditele bugetare neangajate, precum și creditele bugetare angajate și neutilizate pân ă la
sfârșitul exerci țiului bugetar, sunt anulate de drept. Orice cheltuial ă angajată și neplătită
până la încheierea exerci țiului curent se va pl ăti în contul bugetului pe anul urm ător, din
credite bugetare aprobate în acest scop.
Lichidarea cheltuielii reprezint ă faza în procesul execu ției bugetare în care se
verifică existența angajamentelor, se determin ă și se verific ă realitatea sumei datorate și se
apreciază exigibilitatea angajamentului legal, pe baza documentelor justificative care atest ă
tranzacția sau evenimentul.
Ordonan țarea este faza execu ției bugetare în care se confirm ă că livrările de
bunuri au fost efectuate sau alte crean țe au fost verificate și că plata poate fi realizat ă.
Ordonanțarea îmbrac ă forma unui document intern prin care ordonatorul de credite d ă
dispoziție conduc ătorului compartimentului financiar-contabil s ă efectueze plata.
Ordonanțarea de plat ă cuprinde urm ătoarele informa ții:
 exercițiul bugetar în care se înregistreaz ă plata;
 subdiviziunea din clasifica ția bugetar ă la care se înregistreaz ă plata;
 suma de plat ă;
 datele de identificare ale beneficiarului pl ății;
 natura cheltuielilor; / modalitatea de plat ă (cash, prin virament cu ordin
de plată, cec, efecte comerciale, acreditiv etc).
Plata reprezintă faza final ă a execu ției bugetare, prin care institu ția stinge
obligațiile față de terți – creditori. Plata se face de c ătre profesioni ști contabili, în limita
creditelor bugetare și a destina țiilor aprobate, prin unit ățile trezoreriei la care institu țiile au
conturi deschise. Pl ățile, în valut ă sau alte pl ăți prevăzute de norme, se fac prin b ănci. Dacă
instituția nu are compartiment financiar-contabil, plata va fi efectuat ă de către o persoana
pe care ordonatorul de credite o desemneaz ă în acest scop.
Plățile se efectueaz ă doar dacă sunt îndeplinite urm ătoarele condi ții:
 cheltuielile au parcurs primele trei faze ale execu ției;
 există credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilit ăți în conturi;
 subdiviziunea bugetului aprobat de la care se face plata corespunde naturii
cheltuielii;
 există toate documentele care s ă justifice plata;
 semnăturile de pe documente sunt ale persoanelor abilitate;
 beneficiarul sumei este îndrept ățit să o primeasc ă;
 suma datorat ă este corect ă;
 documentele de angajare și ordonan țare au vizele de control financiar
preventiv;
 documentele sunt întocmite conform normelor.
Plata nu poate fi efectuat ă dacă:
 nu există credite bugetare deschise/repartizate sau disponibilit ăți în
conturile institu ției;
 nu există confirmarea serviciului efectuat, iar documentul nu are viza „bun
de plată”;
 beneficiarul nu este cel fa ță de care institu ția are datorii;
 nu există viza controlului financiar preventiv pe ordonan țare.
Contabilitatea public ă are drept sarcin ă urmărirea distinct ă a celor dou ă etape ale
finanțării bugetare, deschiderea de finan țare și finanțarea propriu-zis ă. Pentru etapa
deschiderii de finan țare, preciz ăm că ea reprezint ă doar un angajament din parte statului,
care, la momentul asum ării, nu afecteaz ă patrimonial institu ția public ă. Abordarea

24contabilă se concretizeaz ă în utilizarea conturilor în afara bilan țului din Clasa 8.
Finanțarea propriu-zis ă înseamnă consumarea creditelor bugetare deschise sau repartizate
și se concretizeaz ă în plăți nete de cas ă și cheltuieli efective.
Plățile nete de cas ă reprezintă un concept specific contabilit ății publice și desemneaz ă
fluxurile monetare efectuate pe seama fondurilor publice generate în urma unor
evenimente sau tranzac ții care au efect asupra elementelor de activ și de pasiv ale
instituției. Sunt pl ăți nete de cas ă: achitarea furnizorilor, achitarea salariilor cuvenite
personalului, pl ățile efectuate c ătre bugetul de stat, bugetul asigur ărilor sociale etc.,
reprezentând contribu ții sociale si fiscale.
Cheltuielile efective reprezintă echivalentul b ănesc al consumurilor de resurse. Ele
reflectă gradul de utilizare a banului public pus la dispozi ția instituției prin bugetul general.
Conform Standardelor Interna ționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS),
cheltuielile sunt diminu ări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub form ă de ieșiri sau sc ăderi ale valorii activelor sau cre șteri ale datoriilor,
care se concretizeaz ă în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din
distribuirea c ătre acționari. Preciz ăm că, prin noțiunea de capital, este desemnat elementul
patrimonial care cuprinde rezultatul economic al exerci țiului curent, rezultatele exerci țiilor
precedente și rezervele. Accep țiunea prezentat ă este proprie Regulamentului Financiar al
Consiliului Europei nr. 1.605/2002, act normativ care stabile ște principiile și regulile de
bază care guverneaz ă întregul sector bugetar și care intr ă sub inciden ța Tratatului Uniunii
Europene. Sunt recunoscute, în contabilitate, drep t cheltuieli efective, consumul de stocuri,
consumul de for ță de munc ă exprimat prin drepturile salariale totale cuvenite personalului
angajat, consumurile de bunuri nestocabile etc.
Finanțarea propriu-zis ă genereaz ă evenimente și tranzac ții care afecteaz ă
patrimoniul institu ției, ceea ce implic ă adoptarea unei politici contabile conduse prin conturi
de bilanț.
Finanțarea institu țiilor publice se asigur ă:
– integral din bugetul de stat, bugetul asigur ărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale;
– din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetul asigur ărilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
– integral din venituri proprii.
Conform legii, institu țiile, finan țate integral din buget, vars ă toate veniturile realizate
bugetului care a realizat finan țarea.
Instituțiile publice pot primi de la persoane fizice sau juridice bunuri materiale sau
fonduri bănești cu titlu gratuit, sub form ă de donații sau sponsoriz ări.

1.6.3. Principiile bugetare

Principiile bugetare sunt reguli de baz ă definite prin dreptul bugetar, care au luat
naștere în perioada de început a capitalismului. Ele sunt: universalitatea, unitatea,
anualitatea, echilibrarea, specializarea, specificitatea cheltuielilor, realitatea, unitatea
monetară și publicitatea.
1. Principiul universalit ății bugetare permite un control democratic asupra
bugetului, regrupând dou ă reguli:
a) regula bugetului brut (regula non – contract ării), potrivit c ăreia, veniturile și
cheltuielile se înscriu în buget în sumele lor totale, f ără nici o ajustare;
b) regula de neafectare (regula non – afect ării), potrivit c ăreia, veniturile bugetare
nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare (adic ă nu se stabile ște o

25legătură particular ă între un anumit venit și o anume cheltuial ă), cu excep ția
donațiilor și sponsoriz ărilor, care au stabilite destina ții distincte.
2. Principiul unit ății bugetare
Imaginea global ă asupra bugetului pe care o ofer ă respectarea principiului
universalit ății este întregit ă, dacă este aplicat și principiul unit ății bugetare. Acest principiu
pretinde ca veniturile și cheltuielile bugetare s ă se înscrie într-un singur document.
Respectarea acestui principiu conduce la elaborarea unui buget clar, pentru a se asigura
utilizarea eficient ă și monitorizarea fondurilor publice. Un buget unitar permite puterii
legislative s ă emită judecăți de valoare asupra structurii și volumului cheltuielilor propuse
de guvern, pe baza c ărora se pot lua decizii de amânare sau respingere a anumitor cheltuieli
considerate inoportune, ofer ind cadrul favorabil exercit ării unui control mai riguros asupra
execuției veniturilor și cheltuielilor publice.
3. Anualitatea bugetului
Principiul anualit ății bugetului se refer ă, pe de o parte, la periodicitatea întocmirii și
aprobării bugetului (deci la anul bugetar), iar, pe de alt ă parte, la perioada de timp în care
bugetul aprobat trebuie s ă fie executat (deci, la durata exerci țiului bugetar).
Potrivit acestui principiu, guvernul trebuie s ă întocmeasc ă proiectul bugetului de
stat pentru o perioad ă de un an, iar Parlamentul trebuie s ă-l analizeze și să-l aprobe anual.
Principiul anualit ății vizează nu numai anul bugetar, ci și durata exerci țiului
bugetar. Acesta reprezint ă perioada de timp în care trebuie s ă se încaseze veniturile și să se
efectueze cheltuielile înscrise în bugetul aprobat de Parlament.
4. Principiul echilibrului bugetar
Echilibrul bugetar presupune atât întocmirea și aprobarea bugetului echilibrat, cât și
încheierea acestuia cu egalitate între venituri și cheltuieli, deci cu sold zero. Este vorba
despre acoperirea tuturor cheltuielilor pe seama veniturilor ordinare sau obi șnuite ale
bugetului. Altfel, apelându-se la venituri ex traordinare, orice buget poate fi echilibrat.
5. Principiul specializ ării bugetare
Specializarea bugetar ă reprezint ă principiul potrivit c ăruia veniturile bugetare se
înscriu și se aprob ă de către Parlament pe surse de provenien ță, iar cheltuielile bugetare se
grupează după natura lor economic ă și destinația lor.
Aplicarea acestui principiu presupune elaborarea prealabil ă și aprobarea de c ătre
Ministerul Finan țelor Publice a unei scheme unitare de grupare a veniturilor și cheltuielilor
bugetare. Aceast ă schemă poartă numele de clasifica ție bugetar ă.
6. Principiul (regula) specificit ății cheltuielilor
Această regulă prevede c ă fiecare cheltuial ă bugetară are o destina ție precisă și
limitată și este determinat ă de autoriz ările conținute în legi specifice și în legile bugetare
anuale. Totodat ă, în cazul în care nu exist ă o bază legală, nicio cheltuial ă nu poate fi
înscrisă în buget și nici angajat ă și efectuată. Mai mult, nicio cheltuial ă din fonduri publice
nu poate fi angajat ă, ordonan țată și plătită, dacă nu este aprobat ă potrivit legii și nu are
prevederi bugetare.
7. Principiul unit ății monetare și principiul publicit ății
Publicitatea bugetului este principiul potrivit c ăruia bugetul trebuie s ă fie adus la
cunoștința opiniei publice, astfel încât s ă fie asigurat ă transparen ța cu privire la
provenien ța și modul de utilizare a banilor publici.
Publicitatea bugetului se realizeaz ă prin mass – media atât în faza de proiect, cât și
în faza de aprobare, în timpul dezbaterilor parlamentare, și în faza de execu ție. Cifrele
înscrise în buget sunt date publicit ății în presa scris ă și audio – vizual ă. Legea privind
adoptarea bugetului și contul de încheiere a exerci țiului bugetar, pentru anul precedent
celui în curs sunt publicate în Monitorul Oficial și în culegeri de legi.

26 8. Principiul realit ății bugetului pretinde ca veniturile și cheltuielile bugetare s ă fie
stabilite pe baze reale, adic ă să reflecte, pe de o parte, nevoile reale și indispensabile ce trebuie
satisfăcute prin înf ăptuirea programului economic și social de guvernare, iar, pe de alt ă parte,
resursele pe care statul le va putea realmente mobiliza pentru sus ținerea efortului bugetar.

CAPITOLUL II
CADRUL JURIDIC ȘI ORGANIZA ȚIONAL
AL COLEGIULUI TEHN IC „PETRU PONI ” ONE ȘTI

2.1. Scurt istoric. Dinamica evolu ției institu ției de înv ățământ

Înfiintarea scolii care st ă la baza Colegiului Tehnic, în anul 1956, are loc într-un
context favorabil dezvolt ării învățământului, generat de nevoile crescânde de fort ă de
muncă ale industriei chimice care, în deceniul sase, înregistreaz ă ritmuri tot mai înalte de
dezvoltare. Dezvoltarea platformei chimice si petrochimice la Borze ști, începând din anul
1953, a cerut, cu necesitate, crearea unui centru scolar profesional, care s ă asigure
formarea fortei de munc ă, cu prioritate pentru aceast ă platformă , dar și pentru alte unit ăți
din țară, cu atât mai mult cu cât, prin Decretul 12 din 17 ianuarie 1956, localitatea
Onești este declarat ă oraș.
Dezvoltarea înv ățământului profesional a fost încredintat ă ministerelor care
coordonau activitatea economic ă si unităților productive din cadrul acestora, care aveau
obligația să asigure baza didactico-material ă, speciali știi pentru disciplinele tehnice,
condiții pentru desf ășurarea practicii și încadrarea absolven ților în produc ție.
Ca urmare, Ministerul Industriei Petrolului si Chimiei, avea în organigrama sa, o
direcție de personal si înv ățământ si un serviciu de îndrumare si control școli care, practic,
conducea si îndruma activitatea din școlile subordonate , asigura coordonarea activit ății
acestora cu cea a unit ătilor de productie care dipuneau, la rândul lor, de un serviciu
personal-înv ătământ. Fireste, problemele referitoare la organizarea activit ății didactice,
reglementarea organiz ării activității școlare, perfec ționarea personalului didactic, intrau în
competen ța Ministerului Înv ătământului si Culturii.
Așa cum precizeaz ă raportul explicativ la darea de seam ă anuală asupra execut ării
bugetului Școlii Profesionale de Ucenici pe anul 1956, “Scoala profesional ă de ucenici
Tg.Ocna si-a început activitatea la data de 15 septembrie 1956, în baza Ordinului M.I.Ch.
4054/ 1956”. Un an mai târziu, când s-a rezolvat problema unui spa țiu adecvat, scoala este
mutată la Borzești sub denumirea “ Grupul Scolar Petrol Chimie”.
În ianuarie 1962, este finalizat primul grup de cl ădiri (actualul Corp B, cantina și
primul cămin), iar școala se mut ă în noul sediu din One ști, oras muncitoresc, aflat în plin ă
dezvoltare. Planul s ău de școlarizare cuprindea clase de școală profesional ă, ucenici, școală
tehnică de muncitori și școală de maiștri.
Această structură este men ținută până în 1966, când Ministerul Înv ățământului a decis
înființarea liceului industrial, pentru început, cu specialitatea electromecanic ă. În anii care
au urmat, în planul de școlarizare, au fost incluse noi specializ ări, preponderent legate de
profilul chimie.
În același an, Guvernul, prin HCM nr. 2565 din 15 XI.1966, trece la organizarea
învățămîntului profesional seral, chiar din anul scolar 1966-1967. De și a functionat în
cadrul Grupului Școlar de Chimie , liceul a avut personalitate juridic ă proprie.
În anul 1970, la propunerea Grupului Industrial de Petrochimie Borze ști si cu avizul
Ministerului Înv ățământului, prin Ordinul Nr. 1042, Ministerul Industriei Chimice trece la
“…. unificarea conducerilor Liceului industrial de chimie si Școlii profesionale de Chimie
…..”, începând cu 15 septembrie 1970.

27În perioada 1971-1972, școala poart ă denumirea de Centru Școlar Pentru Industria
Chimică, pentru ca, în 1975, s ă se revină la vechea denumire, Grup Școlar de Chimie . În
1981, în temeiul Legii nr. 28 din 1978, prin Ordinul M.I.Ch. nr.1847 privind organizarea unităților școlare, re țeaua si planul de școlarizare al acestora, în anul școlar 1981-1982,
Grupului Școlar i se atribuie denumirea Liceul de Chimie Industrial ă nr. 2 .
Revolutia din decembrie 1989 a deschis drumul unor transform ări profunde pentru
întreaga societate româneasc ă, care n-au ocolit nici Liceul de Chimie Industrial ă. Pentru
școală, acestea au fost de natur ă formală, dar și de fond, și se reflect ă în evoluția denumirii
în anii care au urmat. O nou ă schimbare a avut loc în anul școlar 1992-1993, când s-a
revenit la denumirea Grupul Școlar de Chimie Industrial ă.
După o dezbatere care a fost ini țiată prin 1995, la care au prticipat si elevii, la
propunerea domnului director D ănuț Oprea, în sedinta Consiliului profesoral din 25
octombrie 1998 , s-a hotărât să se solicite M.E.N., ca s ă se atribuie școlii numele marelui
chimist Petru Poni, atât ca un omagiu adus marelui savant cât și ca un gest de recuno ștință
față de tradiția și înaintașii școlii. Cererea este aprobat ă prin O.M. nr. 3647 din 15.04.1999,
prin care “…. 2. Grupului Scolar de Chimie Industrial ă din municipiul One ști, Bdul
Republicii nr.60 i se schimb ă denumirea în GRUPUL ȘCOLAR “PETRU PONI”
Consolidarea pozi ției școlii, între institutiile de înv ătământ din zon ă si chiar din tar ă, a
fost consacrat ă de M.E.N. prin promovarea acesteia în categoria colegiilor.
Prin Ordinul nr. 4565/19.09.2000, < Grupul Școlar „Petru Poni”- One ști, va
avea denumirea: Colegiul Tehnic ”Petru Poni”>, devenind astfel prima unitate de
învățămînt liceal din municipiul One ști care este onorat ă cu aceast ă titulatură.

2.2. Structura organizatoric ă. Organigrama

Structura organizatoric ă a unei institu ții de învățământ preuniversitar este expresia
organizării formale a acesteia care reflect ă relațiile organiza ționale stabilite pentru
îndeplinirea misiunii și obiectivelor institu ției .
Proiectarea unei asemenea structuri impune o serie de principii, reguli, norme și
documente oficiale care s ă evidențieze unele elemente fundamentale ale științei
managementului, aplicabilitatea în înv ățământul preuniversitar și integrarea în cadrul
legislativ al momentului.
Este bine știut că, în România ultimelor dou ă decenii, o piedic ă majoră în calea
dezvoltării la timp, efectiv și eficient a educa ției o reprezint ă păienjenișul legislativ,
procedural și al reglement ărilor care este peste m ăsură de rigid și care impune
constrângeri, l ăsând prea pu țin loc de manevr ă pentru adoptarea flexibil ă a schimb ărilor
nou introduse.
Mai general, structura organizatoric ă poate fi definit ă ca reprezentând ansamblul
persoanelor, subdiviziunilor organizatorice și relațiilor dintre acestea, orientate spre
realizarea obiectivelor prestabilite ale unei institu ții. Structura organizatoric ă dintr-o
instituție de înv ățământ este influen țată de strategia de dezvoltare; specificul și
complexitatea procesului de înv ățământ; muta țiile ce intervin în mediul extern al institu ției
și dinamica lor. În elaborarea structurii or ganizatorice a Colegiului Tehnic „Petru Poni”,
Onești s-a ținut cont de urm ătoarele principii:
 Principiul unicit ății conducerii, conform c ăruia un compartiment de munc ă sau
o persoan ă trebuie să aibă un singur șef ierarhic;
 Principiul economiei de leg ături, conform c ăruia se eviden țiază numai
legăturile ierarhice dintre persoane și respectiv dintre compartimente.

28Legăturile func ționale ce apar și care țin de domenii specifice ale
competen țelor profesionale nu sunt eviden țiate. Reprezentarea lor se
realizează cu ajutorul diagramelor de rela ții pentru fiecare compartiment sau
pentru fiecare func ție de conducere;
 Principiul deleg ării de autoritate ierarhic ă. Autoritatea presupune dreptul de a
decide, de a da ordine și de a controla îndeplinirea ordinelor. În totalitatea sa,
autoritatea este de ținută de organele de conducere colectiv ă, respectiv de
Consiliul de Administra ție și Consiliul Profesoral. Delegarea se impune ca o
necesitate deoarece organul de conducere colectiv ă și directorul nu pot decide
totul și nu pot asigura un control total al sarcinilor ce revin fiec ărei persoane
din institu ție.
Delegarea responsabilit ății nu reduce din autoritate, dar oblig ă pe cel ce a delegat la
abținerea de a lua decizii în respectivul domeniu.
Directorul institu ției de înv ățământ exercit ă conducerea executiv ă și este subordonat
Inspectoratului Școlar Jude țean, reprezentat prin inspectorul școlar general.
Directorul unit ății de învățământ în care func ționează compartiment financiar-contabil
prin care se realizeaz ă evidența contabil ă sintetică și analitică, precum și execuția bugetar ă,
coordoneaz ă direct acest compartiment, aceasta fiind situa ția și în cazul Colegiului Tehnic
„Petru Poni”. Personalul compartimentului fi nanciar-contabil este subordonat directorului
și își desfășoară activitatea conform atribu țiilor stabilite de acesta prin fi șa postului.
Directorul este în acela și timp și președintele Consiliului Profesoral și al Consiliului de
Administra ție, în fața cărora prezint ă rapoarte semestriale și anuale.
Directorul unit ății de învățământ îndepline ște si următoarele atribu ții:
a) numește si controleaz ă personalul care r ăspunde de sigiliul unit ății de învățământ și
de completarea carnetelor de munc ă;
b) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea și
gestionarea actelor de studii;
c) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea,
modificarea, rectificarea si gestionarea documentelor de eviden ța școlară;
d) răspunde de realizarea, utilizarea, p ăstrarea, completarea și modernizarea bazei
materiale si sportive a unit ății de învățământ, coordoneaz ă activitatea de la cantin ă;
e) se preocup ă de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor
legale;
f) răspunde de corectitudinea încadr ării personalului și de întocmirea, la termen, a
statelor lunare de plat ă a drepturilor salariale;
g) supune, spre aprobare, consiliului reprezentativ al p ărinților o listă de priorit ăți care
vizează conservarea patrimoniului, completarea si modernizarea bazei materiale și
sportive, repara ții, îmbogățirea fondului de carte al bibliotecii, stimularea elevilor capabili
de performan țe școlare, precum si a celor cu situa ție material ă precară, din fondurile
gestionate de consiliul reprezentativ al p ărinților;
h) răspunde de asigurarea manualelor școlare pentru elevii din înv ățământul
obligatoriu, conform prevederilor Legii înv ățământului 1/2011; asigur ă personalului
didactic condi țiile necesare pentru studierea și alegerea manualelor pentru elevi;
i) asigura, prin dirigin ți, distribuirea carnetelor pentru plata aloca ției de stat pentru
copii si r ăspunde de stabilirea necesarului de burse școlare și a altor facilit ăți la nivelul
unității de învățământ, conform legisla ției în vigoare;
j) răspunde de respectarea condi țiilor si a exigentelor privind normele de igien ă
școlară, de protec ție a muncii, de protec ție civila si de paza cont ra incendiilor, în unitatea
de învățământ;

29k) aplică sancțiuni pentru abaterile disciplinare s ăvârșite de personalul unit ății de
învățământ, în limita prevederilor legale în vigoare;
l) aplică sancțiunile prev ăzute de regulamentul intern, pentru abaterile disciplinare
săvârșite de elevi.
Directorul unit ății de învățământ, în calitate de ordonator de credite, r ăspunde de:
a) elaborarea proiectului de buget propriu;
b) urmărirea modului de încasare a veniturilor;
c) necesitatea, oportunitatea și legalitatea angaj ării și utilizării creditelor bugetare, în
limita si cu destina ția aprobate prin bugetul propriu;
d) integritatea și buna func ționare a bunurilor aflate în administrare;
e) organizarea si ținerea la zi a contabilit ății și prezentarea la termen a bilan țurilor
contabile și a conturilor de execu ție bugetar ă.

2.3. Particularit ăți ale activit ății financiar-contabile.
Organizare și funcționare

Serviciul financiar – contabil funcționează și asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin
instituției, referitoare la organizarea activit ății financiare
și conducerea contabilit ății proprii
și coordoneaz ă aplicarea reglement ărilor legale, în acest sens, la unit ățile financiare
subordonate.
Serviciul financiar-contabilitate are urm ătoarele atribu ții și sarcini specifice:
a) elaboreaz ă proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al Direc ției generale a
finanțelor publice, având în vedere propunerile unit ăților subordonate, care se înainteaz ă
Inspectoratului Școlar și Consiliului Local al Municipiului One ști;
b) face propuneri pentru repartizarea prevederilor din bugetele de venituri și
cheltuieli aprobate pe trimestre și unități subordonate, precum și pentru retragerea sau
modificarea acestora;
c) întocme ște situațiile privind necesarul de credite bugetare lunare, în vederea
transmiterii solicit ărilor la Inspectoratul Școlar Jude țean;
d) pân ă la 20 ale lunii, pentru luna urm ătoare, procedeaz ă la repartizarea creditelor
ordonatorilor ter țiari;
e) ține eviden ța creditelor bugetare repartizate pentru activitatea proprie și a
unităților subordonate și operează modificările ce intervin în cursul anului;
f) organizeaz ă și răspunde de organizarea și exercitarea controlului financiar
preventiv asupra opera țiilor și obligațiile patrimoniale de orice fel ale unit ății;
g) exercit ă controlul financiar preventiv privind drepturile salariale ale personalului
angajat; h) ține eviden ța la zi a drepturilor de salarizare și a reținerilor din salarii pentru
salariații din aparatul propriu și cel al institu țiilor subordonate;
i) întocme ște contracte de garan ție material ă pentru persoanele cu responsabilit ăți
de gestionare și analizeaz ă lunar situa ția acestora, asigurând și evidența analitică.
Finan țarea unităților de înv ățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de
bază si finanțarea complementar ă. Finanțarea de baz ă asigură desfășurarea, în condi ții
normale, a procesului de înv ățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor
naționale. Finan țarea de baz ă se asigur ă prin bugetele locale ale unit ăților administrativ-
teritoriale de care apar țin unitățile de înv ățământ, din sumele defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea complementar ă
asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului de

30învățământ. Finan țarea complementar ă se asigur ă din bugetele locale si din alte surse,
potrivit legii.
Finanțarea de baz ă cuprinde urm ătoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli de personal;
b) cheltuieli materiale și servicii;
c) cheltuieli cu perfec ționarea profesional ă, cu excep ția cheltuielilor care se
suportă de la bugetul de stat.
Finanțarea complementar ă cuprinde urm ătoarele categorii de cheltuieli:
a) consolid ări, investi ții si repara ții capitale;
b) subven ții pentru internatele si cantinele școlare;
c) cheltuieli pentru organizarea evalu ărilor, simul ărilor si examenelor na ționale
ale elevilor, cu excep ția cheltuielilor care se suport ă de la bugetul de stat;
d) cheltuieli cu bursele elevilor; e) cheltuieli pentru transportul elevilor;
f) cheltuieli pentru naveta cadrele didactice de predare si didactice auxiliare;
g) cheltuieli pentru examinarea medical ă obligatorie periodic ă a salaria ților din
învățământul preuniversitar de stat, cu excep ția celor care, pot rivit legii, se
efectueaz ă gratuit;
h) cheltuieli pentru concursuri școlare si activit ăți educative, cultural-artistice,
sportive, turistice. Baza de calcul a fondurilor alocate unit ăților de înv ățământ prin si din bugetele
locale, pentru finan țarea de baz ă, o constituie costul standard pe elev . Costul standard pe
elev se determin ă, pentru fiecare nivel de înv ățământ, filier ă, profil, specializare/domeniu,
în funcție de num ărul de posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de al ți
indicatori specifici activit ății de învățământ, de calitatea procesului de educa ție si formare
profesional ă, de managementul institu țional, de specificul instruirii și de mediul
urban/rural.
Determinarea costului standard pe elev se face de c ătre Consiliul Na țional pentru
Finanțarea Înv ățământului Preuniversitar, pe baza indicatorilor men ționați, conform
normelor metodologice elaborate de c ătre Ministerul Educa ției si Cercet ării Științifice și
aprobate prin hot ărâre a Guvernului. Nivelul costului standard pe elev se aprob ă de către
Ministerul Educa ției și Cercetării Științifice, cu consultarea partenerilor sociali și a
structurilor asociative ale autorit ăților administra ției publice locale.
Alocarea fondurilor pentru finan țarea de baz ă a unității de înv ățământ se face pe
baza unei formule de finan țare, care ia în considerare costul standard pe elev, num ărul de
elevi din unitatea de înv ățământ, precum si factorii de corec ție dependen ți de densitatea de
elevi în zon ă, severitatea dezavantajelor și alți factori. Aloca ția financiar ă stabilita ca parte
din finanțarea de baz ă ce revine unui elev se aloc ă unității de înv ățământ în care este
înscris elevul.
Finanțarea complementar ă se face de la bugetul local, în raport cu necesit ățile
unității de înv ățământ preuniversitar de stat, la propunerea acesteia, și se prevede, cu
prioritate, dup ă caz, în bugetul propriu al municipiului. Nivelul acesteia se stabile ște pe
baza unor programe de finan țare fundamentate de unit ățile de înv ățământ, în func ție de
amploarea nevoilor și a posibilit ăților de finan țare a ordonatorului principal de credite.
Unitățile de înv ățământ preuniversitar de stat pot ob ține venituri proprii. Acestea
nu diminueaz ă finanțarea de baz ă și finanțarea complementar ă. Unitățile de înv ățământ
preuniversitar de stat pot organiza activit ăți finanțate integral din venituri proprii, aprobate
prin hotărâre a consiliului de administra ție.
Finanțarea de baz ă și finanțarea complementar ă a unităților de înv ățământ se
fac pe baz ă de contract, întocmit conform normelor metodologice pentru finan țarea

31învățământului preuniversitar, încheiat între directorul unit ății de înv ățământ
preuniversitar și primarul localit ății in a c ărei rază teritorial ă se află unitatea de
învățământ. Contractul se încheie în maximum 30 de zile de la data aprob ării bugetului
local. Sumele reprezentând finan țarea de baz ă și finanțarea complementar ă se înscriu in
bugetul de venituri și cheltuieli. Bugetul de venituri și cheltuieli se întocme ște anual, de
fiecare unitate de înv ățământ preuniversitar de stat, conform normelor metodologice de
finanțare a înv ățământului preuniversitar, se aprob ă si se execut ă potrivit prevederilor
legale în vigoare.
Directorul unit ății de înv ățământ preuniversitar de stat este ordonator ter țiar de
credite.
Excedentele anuale rezultate din execu ția bugetului de venituri si cheltuieli ale
activităților finan țate integral din venituri proprii se reporteaz ă în anul urm ător și se
folosesc cu aceea și destinație sau, cu aprobarea consiliului de administra ție, se utilizeaz ă
pentru finan țarea altor cheltuieli ale unit ăților de înv ățământ.
De la bugetul de stat , prin bugetul Ministerului Educa ției si Cercet ării Științifice,
se asigură următoarele cheltuieli aferente unit ăților de înv ățământ preuniversitar, inclusiv
pentru înv ățământul special:
a) componenta local ă aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinan țate de
Guvernul României și de organismele financiare interna ționale, precum si
rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;
b) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum și bursele pentru elevii
străini si etnicii români din afara grani țelor țării;
c) organizarea evalu ărilor, simul ărilor și examenelor na ționale;
d) perfec ționarea preg ătirii profesionale a cadrelor didactice și didactice
auxiliare, precum și organizarea examenelor na ționale de ocupare a posturilor
didactice; e) manualele școlare pentru înv ățământul obligatoriu și pentru elevii cu
dificultăți materiale din înv ățământul liceal și de arte și meserii;
f) finan țarea, pe baza de hot ărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau
multianuale de investi ții, modernizare si dezvoltare a bazei materiale a institu țiilor
publice de înv ățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolid ări si reabilit ări de
școli si dot ări;
g) finan
țarea unor programe na ționale de protec ție socială, stabilite prin
reglement ări specifice;
h) finan țarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de
învățământ și pe meserii, tehnico-aplicative, științifice, de crea ție, concursuri și
festivaluri cultural-artistice, cam pionate si concursuri sportive școlare, cu
participare na țională și internațională, precum și olimpiade interna ționale pe obiecte
de învățământ.
Consiliul Jude țean asigura fonduri pentru organizarea si desf ășurarea olimpiadelor
si concursurilor școlare ale municipiului. Tot el aloc ă, prin hot ărâri proprii, fonduri din
cote defalcate din impozitul pe venit la dispozi ția acestora, în vederea finan țării unităților
de învățământ preuniversitar de stat.
Cheltuielile aferente facilita ților acordate elevilor privind transportul pe calea ferata
se finanțează prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construc țiilor si Turismului.
Cheltuielile ocazionate de desf ășurarea activit ății Consiliului Na țional pentru
Finanțarea Învățământului Preuniversitar se suport ă din bugetul Ministerului Educa ției și
Cercetării Științifice și din alte surse, potrivit legii.

32Finanțarea învățământului de stat s-a asigurat, pân ă la 01 ianuarie 2007 din fonduri
publice, în limita a cel pu țin 4% din produsul intern brut , dorindu-se asigurarea unei
creșteri permanente a aloca țiilor bugetare, în concordan ță cu următoarele cerin țe:
a) considerarea dezvolt ării învățământului ca prioritate na țională pentru
pregătirea resurselor umane la nivelul standardelor interna ționale;
b) profesionalizarea resurselor umane în concordan ță cu diversificarea pie ței
muncii;
În anul 2007, pentru finan țarea învățământului de stat din fonduri publice s-a dorit
asigurarea anual ă a unei cre șteri a aloca țiilor bugetare pan ă la minimum 6% din produsul
intern brut.
Sistemul de finan țare a înv ățământului preuniversitar de stat asigura
descentralizarea fondurilor la nivelul unit ăților de înv ățământ. Modalit ățile concrete de
proiectare, repartizare si execu ție bugetar ă a fondurilor destinate înv ățământului
preuniversitar de stat se stabilesc pr in norme metodologice aprobate prin hot ărâre a
Guvernului, elaborate de c ătre Ministerul Educa ției si Cercet ării Științifice, împreun ă cu
Ministerul Finan țelor Publice și cu Ministerul Administra ției si Internelor, consolidându-se
federațiile sindicale reprezentative din înv ățământ și structurile asociative ale autorit ăților
administra ției publice.
Finanțările de la Bugetul de Stat se fac prin Inspectoratul Școlar Jude țean și
prevăd cheltuieli cu:
a) perfecționarea cadrelor didactice;
b) manuale școlare;
c) transportul elevilor;
d) dotarea școlilor cu material didactic;
e) ajutoare financiare:
 „Bani de liceu” conform HG 1488/2004
 „EURO 200” conform Legii 269/2004
f) examene na ționale (capacitate, bacalaureat, atestate, competen țe profesionale).

2.3.1. Organizarea și funcționarea activit ății financiar-contabile

Ordonatorii principali de credite pot dis pune lunar retragerea creditelor bugetare
deschise și neutilizate din conturile proprii, precum și ale institu țiilor subordonate.
Retragerile trebuie justificate, avizate de c ătre Ministerul Finan țelor Publice și efectuate
anterior datei de 25 a fiec ărei luni.
În procesul execu ției bugetare cheltuielile bugetare parcurg cele patru faze:
 angajament;
 lichidare;
 ordonanțare;
 plată.
Cum în execu ția bugetar ă funcționează principiul separ ării atribuțiilor persoanelor
care au calitatea de ordonatori de credite de cele ale persoanelor ce au calitatea de contabil,
precizăm că primele trei faze sunt de competen ța ordonatorilor de credite, în timp ce plata
este asigurat ă de șeful compartimentului financiar-contabil, în limita fondurilor
disponibile.
Ordonatorii de credite au obliga ția de a angaja și utiliza creditele bugetare doar în
limita prevederilor și potrivit destina țiilor aprobate. Propunerea de angajare face obiectul unui
act în care se determin ă, pe subdiviziunile clasifica ției bugetare, care este valoarea
creditelor bugetare în contul c ăreia se mai pot angaja cheltuieli.

33Valoarea angajamentelor de plat ă (legale) nu poate s ă depășească valoarea
angajamentelor bugetare, care pot fi:
 angajamente bugetare individuale, care sunt specifice unor tranzac ții noi, care
urmează să se efectueze și care au la baz ă un proiect;
 angajamente bugetare globale, care se efectueaz ă pentru cheltuieli curente de
natură administrativ ă și care se desf ășoară în mod repetat.
Finanțarea propriu-zis ă genereaz ă evenimente și tranzac ții care afecteaz ă
patrimoniul institu ției, ceea ce implic ă adoptarea unei politici contabile conduse prin conturi
de bilanț.
Finanțarea institu țiilor publice se asigur ă:
– integral din bugetul de stat, bugetul asigur ărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale;
– din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, bugetul asigur ărilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
– integral din venituri proprii.
Conform legii, institu țiile finanțate integral din buget vars ă toate veniturile realizate
bugetului care a realizat finan țarea.
Instituțiile publice pot primi de la persoane fizice sau juridice bunuri materiale sau
fonduri bănești cu titlu gratuit, sub form ă de donații sau sponsoriz ări.

2.3.2. Atribu țiile personalului compartimentului financiar-contabil în dezvoltarea
sistemului informa țional al institu ției

Persoanele care r ăspund de organizarea și conducerea contabilit ății bugetare trebuie
să asigure, conform legii:
 condițiile necesare întocmirii docum entelor justificative privind
tranzacțiile și evenimentele economice;
 organizarea și conducerea corect ă și la zi a contabilit ății;
 organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv,
inclusiv valorificarea rezultatului acestuia;
 respectarea regulilor de întocmire a situa țiilor financiare și depunerea lor în
termen la organele în drept;
 păstrarea documentelor justificative, a registrelor contabile și a situațiilor
financiare. Potrivit Legii contabilit ății documentele justificative și
registrele se p ăstrează în arhiv ă timp de 10 ani, cu începere de la data
încheierii exerci țiului bugetar în cursul c ăruia au fost întocmite; excep ție
fac doar statele de salarii, care se p ăstrează t i m p d e 5 0 d e a n i . S i t u a țiile
financiare se p ăstrează, de asemenea, timp de 50 de ani;
 organizarea contabilit ății de gestiune în func ție de specificul activit ății
organizației.
Conform Legii contabilit ății, contabilitatea se ține în limba român ă și în moneda
națională. Pentru tranzac țiile în valut ă este obligatorie reflectarea contabil ă în ambele monede,
potrivit reglement ărilor expres elaborate. Pentru evenimentele privind primirea și utilizarea
contribuției financiare nerambursabile a Comunit ății Economice Europe ne se folosesc
Leul și Euro. Conversia monedei europene în lei se face la un curs calculat pe baza celui
valabil în penultima zi a lunii precedente celei pentru care se stabile ște cursul valutar de
conversie. Tranzac țiile în valut ă se înregistreaz ă în contabilitate la cursul BNR comunicat
pentru ziua precedent ă celei în care are loc încasarea sau plata în valut ă.

34Pentru elementele de activ și de pasiv exprimate în valut ă, cum ar fi disponibilit ăți,
creanțe, datorii, este necesar ă retratarea contabil ă la data întocmirii situa țiilor financiare. În
acest scop se folose ște cursul comunicat de c ătre BNR și valabil pentru ultima zi a
perioadei de raportare.
Finalizarea exerci țiului bugetar și a trimestrelor se concretizeaz ă contabil în
situații financiare care prezint ă situația patrimoniului aflat în administrarea statului și a
unităților administrativ-teritoriale. Componen ța situațiilor financiare, potrivit Standardelor
Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public nr. 1 și 2 și Regulamentului
Financiar al Uniunii Europene nr. 1.605/2002, este urm ătoarea:
 document contabil de sinteza prin care se prezint ă elementele de activ și de
pasiv la datele stabilite prin norme (bilan ț);
 flux de trezorerie care prezint ă, pe capitolele și subcapitolele din bugetul
aprobat, pl ățile nete efectuate pe surse de finan țare;
 reunește informa ții referitoare la influen țele rezultate din schimbarea
politicilor contabile, în urma reevalu ării activelor sau din corectarea erorilor
contabile reprezentate de:
 principii și politici contabile – au în vedere explicitarea principiilor
care au stat la baza întocmirii situa țiilor financiare și a procedurilor
contabile;
 note explicative – con țin informa ții referitoare la metodele de
evaluare a activelor, precum și orice alte informa ții care sunt
relevante în aprecierea de c ătre utilizatori a pozi ției și performan ței
financiare;
 evenimente ulterioare datei bilan țului care au influen țe favorabile sau
nefavorabile asupra pozi ției sau performan ței și care se petrec între
data bilan țului și data la care situa țiile financiare sunt aprobate.
Conform normelor în vigoare, institu țiile publice prezint ă la unitățile de trezorerie și
contabilitate public ă bilanțul și contul de execu ție bugetar ă, în vederea ob ținerii vizei
privind exactitatea pl ăților de cas ă și a soldurilor conturilor de disponibilit ăți, care trebuie s ă
coincidă cu cele din eviden țele unităților de trezorerie. In caz contrar, bilan țurile contabile
se vor restitui pentru efectuarea corec țiilor necesare.
Instituțiile publice ai c ăror conduc ători au calitatea de ordonatori de credite depun un
exemplar al situa țiilor financiare la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de
către acesta. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administra ției publice centrale,
autoritățile publice și unitățile administrativ-teritoriale, ai c ăror conduc ători au calitatea
de ordonatori principali de credite depun un exemplar al situa țiilor financiare trimestriale și
anuale la Ministerul Finan țelor Publice, la termenele stabilite de acesta.

2.4. Dinamica structurii școlare în perioada 2010-2014

EFECTIVUL DE PROFESORI

NR.
CRT.
ARII CURRICULARE / DISCIPLINE NR.
PROFESORI GRAD
DIDACTIC
A LIMB Ă ȘI COMUNICARE 9
1 LIMBA ROMANA 3 I
2 II
2 LIMBA ENGLEZ Ă 2 I

35 LIMBA FRANCEZ Ă 1 I
1 DEF.
B MATEMATIC Ă ȘI ȘTIINȚELE
NATURII 10
1 MATEMATIC Ă 3 I
1 DEF.
2 FIZIC Ă 2 I
3 CHIMIE 2 I
4 BIOLOGIE 2 I
C OM ȘI SOCIETATE 7
1 ISTORIE 1 I
2 GEOGRAFIE 2 I
3 ȘTIINȚE SOCIO-UMANE 1 I
4 RELIGIE ORTODOX Ă 1 II
1 DEF
5 RELIGIE ROMANO-CATOLIC Ă 1 II
D EDUCA ȚIE FIZIC Ă ȘI SPORT 2 I
E TIC / INFORMATIC Ă 2 I
F TEHNIC 4
1 MECANIC Ă 2 I
2 ELECTROTEHNIC Ă 1 I
3 ELECTRONIC Ă ȘI AUTOMATIZ ĂRI 1 I
G RESURSE NATURALE ȘI
PROTEC ȚIA MEDIULUI 4
1 PROTEC ȚIA MEDIULUI 3 I
2 INDUSTRIA ALIMENTAR Ă 1 I
H ECONOMIC, TURISM ȘI
ALIMENTA ȚIE 7
1 ECONOMIC 3 II
2 DEF
2 TURISM 1 DEF
3 ALIMENTA ȚIE 1 I

EFECTIVUL DE ELEVI PE SPECIALIZ ĂRI

NR. DOMENIU / 2010 2011 2011 2012 2012 2013 2013 2014
CRT. CALIFICARE PROFESIONALA NR.
CLS NR.
ELEVINR.
CLS NR.
ELEVINR.
CLS NR.
ELEVI NR.
CLS NR.
ELEVI
1 Economic 1 30 1 31 1 20 1 24
2 Turism si alimenta ție 1 30 1 31 1 28 1 29
3 Administra ție 1 30
4 Comerț 1 30 1 31 1 22
5 Electronică , automatiz ări 1 30 1 29 1 19
6 Electric 1 30 1 26 1 20 1 20
7 Mecanică 2 60 1 29 1 19

368 Protecția mediului 1 30 1 29 1 28
9 Industrie alimentar ă 1 30 1 30 1 28 1 26
10 Științe ale naturii 1 21
TOTAL CLS a IX a 10 300 8 268 7 165 6 139
1 Economic 1 21 1 25 1 24 1 19
2 Turism si alimenta ție 2 49 1 24 1 26 1 23
3 Administra ție 1 24 1 21
4 Comerț 1 24 1 22 1 22 1 15
6 Electronică , automatiz ări 1 27 1 30 1 22
7 Electric 1 16 1 21 1 20
8 Mecanică 2 43 2 31 1 18 1 21
9 Protecția mediului 1 29 1 24 2 46 1 27
10 Industrie alimentar ă 1 29 1 18 1 21 1 29
TOTAL CLS a X a 11 262 10 226 9 199 6 134
TOTAL INV. SEC. INFERIOR 22 562 18 494 16 364 12 275
1 Tehn.în activit ăți economice 1 26 1 21 1 24 1 20
2 Tehnician în turism 1 24 1 24 1 27 1 26
3 Tehn.în administra ție 1 25 1 20 1 20
4 Tehn.în activit ăți de comer ț 1 20 1 22 1 20
5 Tehn.în gastronomie 1 15
6 Tehn.operator tehnic ă de calcul 1 25 1 22 1 27 1 19
7 Tehn.în instala ții electrice 1 24 1 16 1 18 1 16
8 Tehn.proiectant CAD 1 19 1 17 1 16
9 Tehn.mecanic pt. într. și reparații 1 17 1 17 1 19
10 Tehn.ecolog și prot.calit.mediului 1 23 1 27 1 22 2 40
11 Tehn.chimist de laborator 1 15
12 Tehn.analize prod.alim. 2 20 1 27 1 16 1 22
TOTAL CLS a XI a 9 201 11 226 10 209 9 182
Tehn.în activit ăți economice 2 39 1 23 1 19 1 21
Tehn.în turism 1 21 1 21 1 22 1 22
Tehn.în administra ție 1 21 1 22 1 17 1 18
4 Tehn.în activit ăți de comer ț 1 18 1 22
5 Tehn.în gastronomie 1 19
Tehn.operator tehnic ă de calcul 1 25 1 17 1 23 1 26
Tehn.în instala ții electrice 1 17 1 23 1 16 1 15
Tehn.proiectant CAD 1 19 1 16 1 15
Tehn.mecanic pt. într. și reparații 1 16 1 15
Tehn.ecolog și prot.calit.mediului 1 25 1 22 1 23 1 22
Tehn.chimist de laborator 1 20 1 16
Tehn.analize prod.alim. 1 23 1 18 1 26
TOTAL CLS a XII a 9 191 9 181 11 215 9 176
TOTAL INV. SEC. SUPERIOR 18 392 20 407 21 424 18 358
AN DE COMPLETARE Cls a XI a
Ospătar (chelner) vânz ător în unit ăți de
alimentație 1 22
Mecanic auto 1 25
Comerciant – vânz ător 1 16
TOTAL 3 63
RUTA PROGRESIVA
Tehnician în gastronomie 1 19 1 17
Tehnician în activit ăți de comer ț 1 19
Tehnician în industria alimentar ă 1 23

37 TOTAL CLS a XII a 2 42 2 36
Tehnician în activit ăți de comer ț 1 18 1 17
Tehnician în gastronomie 1 16 1 26
Tehn.electrotehnist 1 16
TOTAL CLS a XIII a 3 55 1 26 1 17
SERAL
Stiinte ale naturii 1 18
TOTAL SERAL 1 18

2.5. Baza material ă – suportul bunei desf ășurări a activit ății didactice.

Platforma cl ădirilor din amplasamentul unit ății noastre de înv ățământ s-a realizat cu
un liceu, c ămin, ateliere, cantin ă și sală de gimnastic ă.
SITUAȚIA CLĂDIRILOR

OBIECTIVUL STRUCTURA SUPRA
FAȚA
m2 VALOAREA RON
CLĂDIREA ȘCOLII Cărămidă + beton armat 780 219.31
CĂMIN – ȘC. CORP B BCA+ c ărămidă + beton
armat714 214.09
ATELIERE ȘCOALĂ BCA + c ărămidă+ beton
arma t1507 175.50
CANTINA – CLUB
ELEVI Cărămidă + beton 813 79.25
SALĂ GIMNASTIC Ă BCA + beton armat 614 69.36
Toate clădirile și terenul amplasamentului se g ăsesc în administrarea direct ă a
COLEGIULUI TEHNIC « PETRU PONI « – ONEȘTI, ca obiective în care se
desfășoară activitatea educativ ă și de învățământ.
Celelalte active fixe corporale cu care este dotat ă unitatea noastr ă de învățământ
sunt în sum ă de 31615,89 lei și cuprind :
construcții speciale =
echipamente tehnologice =
mijloace de transport =
aparate și instalații de lucru,
control și reglare =
mobilier și aparatură
birotică = 28157.15 lei;
Aceste valori materiale sunt atât în administrarea cât și în patrimoniul Colegiului
Tehnic « PETRU PONI « – ONEȘTI, înlesnind desfâ șurarea eficient ă a procesului
instructiv – educativ din unitatea noastr ă.
Valoarea total ă a obiectelor de inventar ( mobilier școlar, aparatur ă
birotică, calculatoare și echipament de calcul, aparatur ă și utilaje de laborator, material
didactic, scule și utilaje pentru instruire practic ă) și a celorlalte valori materiale de natura 219118,00 lei;
14718.43 lei;
4969.79 lei;
47652.52 lei;

38obiectelor de inventar cu care sunt utilate cabinetele și laboratoarele școlii, este în sum ă de
126562.61 lei .

CABINET BIOLOGIE

DESTINA ȚIE DOTARE CU MATERIAL DIDACTIC
Efectuarea orelor de teorie și lucrări practice • Aparat MARAY;
• Aparat de proiec ție Epistar ;
• Ecrane de proiec ție;
• Aparate Diastar și de proiec ție;
• Aparate disec ție;
• Microscoape;
• Lupe; • Truse biologie elevi;
• Spirometru; • Climostat;
• Diapozitive; • Mulaje – 25 buc;
• Planșe – 50 buc;
• Scheletul omului – lbuc;
• Schelet sec țiune – 1 buc;
• Folii biologie vegetal ă;
• Folii de anatomia și fiziologia omului;
• Module și truse biologie;
• Videoproiector.
CABINET GEOGRAFIE

DESTINA ȚIE DOTARE CU MATERIAL DIDACTIC
Efectuarea orelor de
teorie și lucrări
practice • Hărți; • Globuri; • Plan șe;
• Minerale și roci;
• Termograf; • Higrograf;
• Higrometru cu fir de p ăr și
anexe;
• Busole; • Atlase;
• Videoproiector.
CABINET DE ISTORIE

DESTINA ȚIE DOTARE CU MATERIAL DIDACTIC
Efectuarea orelor de teorie • Hărți; • Plan șe; • Atlase;
• Videoproiector.

LABORATOARE CHIMIE

DESTINA ȚIE DOTARE CU MATERIAL DIDACTIC
Efectuarea orelor de teorie și laborator • Aparate Orsat;

39 • Module pentru studiul Legii
lui Bernoulli;
• Module chimice cristaline;
• Instrumente de electroliz ă;
• pH — metru;
• Sistem periodic;
• Schema general ă a
substanțelor organice;
• Instala ții de extrac ție;
• Instala ții de distilare;
• Electrozi;
• Balanțe tehnice;
• Balanță semiautomat ă;
• Truse cu sticl ărie;
• Balanță automată;
• Eprubete; • Biurete; • Pipete;
• Baghete; • Aparate kipp;
• Pâlnii ;• Creuzete ; • Cristalizoare ;
• Pahare Berzelius , Wurtz, Erlenmayer
• Pâlnii picur ătoare;
• Substan țe chimice de laborator;
• Becuri de gaz;
• Etuve ;• Exicator ;
• Sticle de ceas; • Trompe de ap; ă
• Termometre ;
• Densimetre; • Voltmetre;
• Multiampermetre;
• S u r s e d i d a c t i c e ; • T ruse mese;
Efectuarea orelor de teorie și laborator • Aparate de proiec ție –
Meotari;
• Epidiascop Atlas;
• Ecran proiec ție;
• Truse și module chimice ;
• Videoproiector.
LABORATOR FIZICA

DESTINA ȚIE DOTARE CU MATERIAL DIDACTIC
• Dispozitiv pentru studiul reflexiei
și refracției;
• Truse optic ă;
• Reostate cu curso r;
• Cronometre electrice — CEO 2;
• Voltmetre electronice;
• Ampermetre; • Plan șe;
• Surse didactice;
• Truse de fizic ă; Efectuarea orelor de teorie și laborator
• Surse de stabilizare;

40• Aparate pentru verificarea Legii
Bernoulli ; • Osciloscop OT — 01
• Generatoare de tensiune – GTO1;
• Frecventmetre ; • Ohmetre ;
• Galvanometre;
• Truse de electronic ă;
• Multivoltmetre; • Multiampermente
• Spectofotometru;
• Generator de semnal G – 02 ;
• Surse de tensiune stabilizat ă
cu proiecție;
• Aparat de proiec ție Meotar;
• Diastar T ; • E pistar Atlas ;
• Diapozitive; • Ecran de proiec ție;
• Videoproiector
LABORATOR MOTOARE TERMICE SI STUDIUL
MATERIALELOR METALICE

DESTINA ȚIE DOTARE CU MATERIAL DIDACTIC
Efectuarea orelor de instruire tehnologic ă și
de laborator • Microscop metalografic MC 6 pentru
observarea structurii metalelor;
• Masă cu torsiometru pentru
determinarea rezisten ței la torsiune;
• Planșe;
• Machete func ționale;
• Transformator 6 – 12 W;
• Transformator de alimentare a
microscopului;
• Masă complex ă;
• 1 buc. Calculator;
• Videoproiector;
CABINET INFORMATIC Ă

DESTINA ȚIE DOTARE
CALCULATOARE ȘI
ECHIPAMENTE CALCUL

41Efectuarea orelor de instruire
teoretică și de laborator • 4 buc. Calculator COMPAQ;
• 3 buc. Calculatoare PENTIUM III
500, 128 MB;
• 1 buc. Calculator ASTY LR : 62196;
• 1 buc. Calculator CAVIAR;
• 2 buc. Calculator PENTIUM M 2oo;
• 2 buc. Calculator PENTIUM II 350
MHZ;
• 1 buc. Calculator PENTIUM III 600
MHZ;
• 5 buc. Calculatoare PENTIUM III
500 MHZ ;
• 2 buc. Imprimante EPSON LX – 300 +
• Videoproiector.

LABORATOR DE ELECTROTEHNIC Ă

DESTINA ȚIE DOTARE CU MATERIAL DIDACTIC
Efectuarea orelor de teorie și laborator • Generatoare de fimc țiiGF 01;
• Aparate de m ăsură – tensiune, curent,
rezistențe; • Trus ă electronic ă;
• Ohmetre; • Module warmetre;
• Aparat pentru determinarea câmpului
magnetic învârtitor;
• Truse pentru m ăsurarea rezisten țelor
prizelor de p ământ;
• Trusă curent tensiune;
• Dispozitiv pentru m ăsurarea for țelor;
• Cronometr e electronice ;
• Alimentatoare de electricitate;
• Contoare monofazate ;
• Generator de semnal;
• Machete: ♦ pornirea direct ă a
motoarelor asincrone trifazate ♦ circuit
proecție cu relee și siguranțe fuzibile ♦♦♦
pornirea stea – triunghi a motoarelor
asincrone trifazate ♦ scheme de pornire
ansamble sensuri a motoarelor de curent
continuu ♦ panouri distribuire energie
electrică ♦ scheme de semnalizare ♦
panouri cu tipuri de relee și tipuri de
siguranțe fuzibile.
• 1 buc. Calculator HYRICON;
• Videoproiector.
CABINET DE RE ȚEA INFORMATIC Ă SI INTERNET

42DESTINA ȚIE DOTARE
CALCULATOARE ȘI
ECHIPAMENTE CALCUL
Efectuarea orelor de instruire teoretic ă și de
laborator • Server ML 310 P ATA 2×40 1 GB
RAM și monitor 15' S 5500 MPRII ;
• Stație EVO D310 Vm / P 1,8 40 GB
HDD 512 MB cu monitor 15' 5500
MPRII-CD-WRITER;
• SCANER2300 • SWITCH
16 PORTURI ;
• ROUTER CISCO 805;
• UPS 420 VA;
• Convertor Internet ;
• Imprimant ă Laser-Jet 1200;

• 23 buc. Sta ție EVO D 310 Vm /
P 1,8 20GB HDD 128 MB cu
monitor 15';
• Stație EVO D 310 Vm/P 1,8
20GB HDD 128 MB cu monitor 15'
cu placă video.
CABINET TEHNIC Ă DE CALCUL

DESTINA ȚIE DOTARE
CALCULATOARE ȘI
ECHIPAMENTE CALCUL
Efectuarea orelor de instruire teoretic ă și
de laborator • 1 buc. Calculator M/B 478 p VIA P 4
x 266 ATX SOUND cu modem – fax;
• HUB 8 ie șiri • SWITCH 5 porturi;
• 3 buc. Calculator HYRICON;
• 3 buc Calculator PENTIUM 200 MHZ
• 3 buc Calculator PENTIUM II 266
MHZ ;
• 5 buc Calculator PENTIUM 166 MHZ
• 3 buc Calculator OLIVETTI;
• 2 buc. Calculator PENTIUM III 500 64
MB ;
• SWITCH 16 porturi ;
• SCANER EXPRES 1200 CP;
• Imprimant ă CANON BJC 5100.
BIBLIOTEC Ă ȘCOLARĂ
În anul 2006, cu eforturi și din venituri proprii, au fost amenajate, modernizate și
dotate cu mobilier necesar (rafturi, mese lectur ă, fișe cititori, birou bibliotecar), depozitul
de carte și sala de lectur ă. Biblioteca este dispune de un calculator și o imprimant ă.

43Toate COMPARTIMENTELE SI BIROURILE (Directori, Secretariat,
Contabilitate, Cabinet Curriculum, Cabinet Psiholog ) sunt dotate cu echipamente de
calcul și aparatur ă birotică necesare bunei desf ășurări a lucrărilor ce sus țin activitatea
educativă și de învățământ din unitatea noastr ă. Ele au fost procurate atât din cotributia
primită de la Prim ăria Onești cât și din venituri proprii.

CAPITOLUL III
CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PUBLICE

3.1. Deschiderea creditelor bugetare

Această operațiune are în vedere eviden țierea creditelor bugetare aprobate în baza
cererii de deschidere, repartizarea creditelor (la ordonatorii principali și secundari) pe baza
dispozițiilor bugetare, precum și operațiuni de supliment ări, anulări, diminu ări sau retrageri
de credite bugetare.
Înregistrările în contabilitatea Colegiului „Petru Poni” sunt:
1. Aprobarea cererii de deschidere de credite bugetare:
Debit 8060 Credite bugetare aprobate 561.600
2. Recunoașterea creditelor de repartizat și a celor pentru cheltuieli proprii:
Debit 8061 Credite deschide de repartizat 218.400
Debit 8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii 343.200
3. Repartizarea creditelor bugetare c ătre ordonatorii ter țiari
Credit 8061 Credite deschise de repartizat 218.400

3.2. Eviden țierea în contabilitate a veniturilor și finanțărilor

În contabilitatea institu țiilor publice, veniturile se grupeaz ă în: venituri din activit ăți
economice, venituri din alte activit ăți operaționale, venituri din produc ția de active fixe,
venituri fiscale, venituri din contribu ții de asigur ări, venituri nefiscale, venituri financiare,
finanțări, subven ții, transferuri, aloca ții bugetare cu destina ție special ă, venituri din
provizioane, venituri extraordinare.
Conturile de venituri și finanțări au func ție contabil ă de capitaluri; se creditează în
cursul exerci țiului cu veniturile înregistrate la data primirii lor sau la momentul constat ării;
se debitează, în principiu, la finele lunii sau trimestrului prin contul 121 Rezultatul
patrimonial, pe surse de finan țare. La sfâr șitul anului, conturile nu prezint ă sold.

44Contabilitatea analitic ă a veniturilor se ține pe subdiviziunile clasifica ției bugetare în
vigoare.
Veniturile din activit ăți economice cuprind: veniturile din vânzarea produselor finite, a
produselor reziduale, a semifabricatelor, a m ărfurilor, a lucr ărilor executate și serviciilor
prestate, din chirii, studii, cercet ări, din alte activit ăți și din varia ția stocurilor. De asemenea,
veniturile institu țiilor finan țate integral de la buget pot proveni din chirii, organizarea de
manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publica ții, prestații editoriale, studii,
proiecte, valorific ări de produse din activit ăți proprii și anexe (cantine, ateliere- școală) etc.
În cadrul acestei grupe de conturi, not ă discordant ă face contul 709 Variația stocurilor.
Acesta înregistreaz ă creșterea sau reducerea între va loarea la cost de produc ție efectiv a
stocurilor de produse și a produc ției în curs de la finele perioadei și valoarea stocurilor
inițiale. Contul vizeaz ă o corecție a cheltuielilor de produc ție făcută cu scopul de a reflecta
faptul că producția a mărit nivelul stocurilor sau vânz ările suplimentare au redus nivelul
stocurilor. Este un cont bifunc țional, al c ărui sold final creditor reflect ă stocajul de
producție, soldul final debitor reflectând destocajul.

3.2.1. Bugetul de stat

1. Odată cu ordonan țarea și plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2014,
pentru inspectiile cadrelor didactice, re spectiv în data de 15 februarie 2014 se vireaz ă
bugetelor în drept contribu țiile angaja ților și ale Colegiului Tehnic, precum și impozitul pe
salarii.

% = 7701 30.256
Finan țarea de la bugetul
de stat
4311 10.667
Contribuțiile angajatorilor
pentru asigur ări sociale
4312 5.385
Contribuția asigura ților
pentru asigur ări sociale
4313 2.667
Contribuțiile angajatorilor
pentru asigur ări sociale de
sănătate
4314 2.820
Contribuția asigura ților
pentru asigur ări sociale de
sănătate
4371 256
Contribuțiile angajatorilor
pentru asigur ări de șomaj
4372 256
Contribuția asigura ților
pentru asigur ări de șomaj
444 8.205
Impozit pe veniturile din
salarii și din alte drepturi

452. Tot în 15 februarie 2014, se ridic ă numerar de la Trezoreria One ști, în sum ă de
68.000 lei pentru achitarea salariilor nete. Salariul net se stabile ște ca diferen ță între
drepturile salariale totale și reținerile din salarii. Din punct de vedere contabil, acesta este
reprezentat de soldul creditor al contului 421 – Personal salarii datorate și are valoarea de
67.008 lei.
Din salariile aferente lunii februarie 2014 r ămâne neridicat salariul doamnei Toader
Teofana, profesor de Limba francez ă, care este plecat ă la o specializare la Paris, Fran ța, în
sumă de 621 RON.
2.1. Ridicarea numerarului din trezorerie și depunerea lui în casieria institu ției.

581 = 7701 67.008 67.008
Viramente interne Finan țarea de la bugetul
de stat

5311 = 581 67.008 67.008
Casa în lei Viramente interne

2.2. Se achit ă salariile nete și se eviden țiază salariul neridicat

421 = % 67.008
Personal salarii datorate
5311 66.387
Casa în lei
426 621 Drepturi de personal
neridicate

2.3. După 3 zile, salariul neridicat se depune în cont la trezorerie (se reîntrege ște
finanțarea cu sume datorate, dar nepl ătite)

581 = 5311 621 621
Viramente interne Casa în lei

7701 = 581 621 621 Finanțarea de la bugetul
de stat Viramente interne

3.2.2. Bugetul local
Ca și în cazul finan țării din bugetul de stat, finan țarea din sursele bugetelor locale
parcurge tot dou ă etape. Tot ca o similitudine, remarc ăm că deschiderea de finan țare
afectează, de asemenea, conturi în afara bilan țului, procedura de deschidere a finan țării
respectând procedura anterioar ă.
Deosebirea major ă, cu implica ții directe în contabilitatea institu țiilor care au și
subordonare local ă, ca și în cazul Colegiului Tehnic „Petru Poni” const ă în aceea c ă între
ordonatorii de credite de la nivelurile unit ăților administrativ-teritoriale nu exist ă relații de
subordonare identificate la nive l central. Conform legii finan țelor publice locale, institu țiile
publice de interes local func ționează cu deplin ă autonomie. Din acest motiv, ordonatorii

46finanțați din bugetele locale nu desf ășoară lanțul de rela ții cu ordonatorii de rang superior,
ei fiind direct r ăspunzători de elaborarea bugetului, solicitarea creditelor și execuția
bugetelor.
În condi țiile autonomiei la nivel local, contabilitatea public ă realizeaz ă o
diferențiere a creditelor bugetare în func ție de perioada de timp pentru care sunt aprobate,
respectiv deschise.
La nivelul fiec ărui ordonator de „subordonare” local ă, se eviden țiază creditele
aprobate conform bugetului, utilizând-se contul 8060 Credite bugetare aprobate . În acest
cont se înregistreaz ă creditele bugetare solicitate și aprobate pentru tot exerci țiul bugetar.
Contul 8061 Credite deschise de repartizat nu funcționează datorită autonomiei depline la
nivel local.
Toți ordonatorii de la nivel local eviden țiază credite bugetare pentru nevoi proprii,
conform bugetului aprobat. Acest lucru se realizeaz ă cu ajutorul contului 8062 Credite
deschise pentru cheltuieli proprii . Acest cont func ționează la toți ordonatorii finan țați din
bugetele locale și înregistreaz ă creditele deschise pe trimestre cu destina ția de cheltuieli
proprii.
Ca și în cazul deschiderii de finan țare din sursele bugetului de stat, conturile
specifice deschise finan țării pe seama resurselor bugetelor locale prezint ă solduri care nu
se preiau la începutul exerci țiului următor.
În ceea ce prive ște finanțarea propriu-zis ă, remarcăm concordan ța politicilor
contabile aplicabile. Astfel, regulile și procedurile prezentare la finan țarea din sursele
bugetului de stat se reitereaz ă în cazul institu țiilor de interes local. A șadar, conturile
utilizate pentru finan țarea propriu-zis ă din sursele bugetelor locale sunt urm ătoarele:
– 7702 Finan țarea de la bugetele locale , utilizat pentru eviden țierea
plăților nete, dup ă aceleași reguli ca în cazul finan țării din bugetul de stat;
– conturile din clasa 6 Cheltuieli, pentru înregistrarea dup ă natură a
cheltuielilor efective;
– 121.01 Rezultatul patrimonial – institu ții publice finan țate integral din
buget pentru stabilirea rezultatului patrimonial.

3. Colegiul Tehnic „Petru Poni” One ști achiziționează în baza contractului de
leasing financiar nr. 17/30.09.2013, încheiat cu S.C. CYBERNET AUTOCENTER S.RL.
Bacău, un microbuz în valoare de 45.000 lei, finan țat de la bugetul municipiului One ști.
Data intrării în vigoare a contractului este 01. 01.2014, durata contractului fiind de 3
ani, ratele pl ătibile semestrial sunt de 8.700 lei, ra ta dobânzii fiind de 24,5% anual, avansul
plătit inițial este de 3.600 lei, iar valoarea rezidual ă de 5.400 lei.
Graficul de e șalonare a pl ăților se prezint ă după cum urmeaz ă:

Specificație Rat ă Dobând ă Capital Sold
Avans 3.600 – 3.600 41.400
Rata 1 8.700 4.238 4.462 36.938
Rata 2 8.700 3.713 4.987 31.951
Rata 3 8.700 3.126 5.574 26.377
Rata 2 8.700 2.470 6.230 20.147
Rata 5 8.700 1.736 6.964 13.183
Rata 6 8.700 917 7.783 5.400
Valoare rezidual ă 5.400 – 5.400 –
Total 61.200 16.200 45.000 –

3.1. Eviden țierea în contabilitate a achit ării avansului .

47
409 = 7702 3.600 3.600
Furnizori – debitori Finan țare de la bugetele
locale

3.2. Se înregistreaz ă intrarea în gestiune a microbuzului conform contractului
încheiat și a facturii proforme 018937

2133 = 167 45.000 45.000 Mijloace de transport Alte împrumuturi și
datorii asimilate

3.3. Se regularizeaz ă avansul achitat.
167 = 409 3.600 3.600
Alte împrumuturi și
datorii asimilate Furnizori – debitori
4. Se achit ă furnizorii de utilit ăți din finan țarea de la bugetul local dup ă cum
urmează:
4.1. Se achit ă factura nr. 1290413 din 31 octombrie 2014, emis ă de CET Bac ău,
filiala One ști

401.01 = 7702 22.719,36 22.719,36
Furnizori Finan țare de la bugetele
locale

4.2 Se achit ă factura fiscal ă nr. 0994564/31.10.2014, ap ă rece și apă caldă
canalizată emisă RAGC One ști. Valoarea total ă a facturii 560,99 lei.

401.02 = 7702 560,99 560,99
Furnizori Finan țare de la bugetele
locale

4.3. Se achit ă factura seria BCXKQ nr. 177369 din data de 30.10.2014 cu o
valoare total ă de 6.954,12 lei emis ă de E-ON Moldova, reprezentând energia electric ă
consumat ă în luna octombrie 2014.

401.03 = 7702 6.954,12 6.954,12
Furnizori Finan țare de la bugetele
locale

3.2.3. Venituri proprii

Autofinan țarea poate fi unica form ă de susținere financiar ă a unei institu ții după
cum se poate constitui și ca form ă complementar ă de finan țare. Oricare ar fi situa ția de
fapt, veniturile proprii se ob țin din activit ățile specifice institu ției în cauz ă și sunt destinate
în totalitate, desf ășurării activității sale.
Pe seama veniturilor proprii se constituie un disponibil distinct în care sunt
recunoscute încas ările și plățile efectuate, având la baz ă aceleași subdiviziuni ale
clasificației bugetare. Contul de disponibil este 560 Disponibil al institu țiilor publice
finanțate integral din venituri proprii , cont de activ, în debitul c ăruia se înregistreaz ă

48încasările din venituri proprii; în credit se înregistreaz ă plățile efectuate pe seama
veniturilor proprii. În cazul autofinan țării, contabilitatea public ă se apropie de planul
contabil specific societ ăților comerciale.
Colegiul Tehnic „Petru Poni” din One ști își constituie venituri proprii din:
1. Taxe pentru eliberarea actelor de studii
1.a. eliberare diplom ă (bacalaureat, atestat profesional, absolvire 10 clase) – 5 lei;
1.b. eliberare foaie matricol ă – 3 lei;
1.c. eliberare portofoliu competen țe profesionale – 2 lei;
1.d. eliberare adeverin ță absolvire form ă de învățământ (fără examen de finalizare)
– 2 lei;
1.e. eliberare adeverin ță autentificare act studii – 3 lei.
2. Tarife de cazare în camerele de c ămin amenajate în acest sens: 1 pat/noapte – 4
lei;
3. Tarife privind închirierea spa țiilor de înv ățământ: o sal ă de clasă / 2 ore – 60 lei;
4. Alte venituri (taxe de admitere, tipizate etc.)
În anul 2013 au fost realizate venituri în valoare de 117.219 lei. Veniturile extrabugetare realizate se eviden țiază cu ajutorul conturilor din clasa 7
„Conturi de venituri și finanțări”, grupa 70 „Venituri din activit ăți economice”:
 704 „Venituri din lucr ări executate și servicii prestate”;
 706 „Venituri din chirii”;
 708 „Venituri din activit ăți diverse”.
Cu ajutorul acestor conturi se ține eviden ța veniturilor realizate.
Au funcțiune contabil ă la pasiv, în creditul conturilor se înregistreaz ă veniturile
realizate, iar în debit, la sfâr ș
itul perioadei, veniturile încor porate în contul de rezultat
patrimonial.
La sfârșitul perioadei conturile nu prezint ă sold.
Contabilitatea analitic ă se ține pe fiecare surs ă de finanțare, pe structura clasifica ției
bugetare.
Evidențierea veniturilor extrabugetare încasate se realizeaz ă cu ajutorul conturilor
din grup 56 „Disponibil al institu țiilor publice și activităților finan țate integral sau par țial
din venituri proprii”:
 560 „Disponibil al institu țiilor publice și activităților finan țate integral din
venituri proprii”
 561 „Disponibil al institu țiilor publice și activităților finan țate integral din
venituri proprii și subvenții”
 562 „Disponibil al activit ăților finanțate din venituri proprii”.
Cu ajutorul acestor conturi se ține eviden ța sumelor încasate din venituri proprii,
potrivit reglement ărilor legale în vigoare.
Au funcțiune contabil ă de activ, în debitul conturilor se înregistreaz ă încasările
reprezentând venituri proprii, iar în credit pl ățile efectuate.
Soldul debitor al conturilor reprezint ă disponibilul existent în cont.
Potrivit reglement ărilor legale în vigoare, pentru activit ățile extrabugetare, soldul
de disponibil la finele anului se vars ă integral la buget, numai într-o anumit ă cotă
procentual ă sau rămâne integral ca surs ă de finanțare în anul viitor.

5. Conform centralizatorului nr. 7/30.10.2014, se eviden țiază chitanțele eliberate
foștilor absolven ți pentru adeverin țele primite. Valoarea total ă a centralizatorului este 218
lei.

5311 = 704 218 218

49Casa în lei Venituri din lucr ări
executate și servicii
prestate

6. Se factureaz ă închirierea spa țiilor, în luna noiembrie 2014, societ ății SC
Computer Service SRL cu Ff nr. 041793/31 octombrie 2014. Valoarea total ă a serviciilor
este de 1.680 lei.

4611 = 472 1680 1680 Debitori sub 1 an Venituri înregistrate în
avans

7. Se achit ă la casierie contravaloare chirii.

5311 = 4611 1680 1680
Casa în lei Debitori sub 1 an

581 = 5311 1680 1680
Viramente interne Casa în lei

560 5311 1680 1680 Disponibil al institu țiilor
publice finan țate integral
din venituri proprii Casa în lei

8. Se înregistreaz ă venitul realizat din închirierea spa țiului S.C. Computer Service
SRL.

472 = 706 1680 1680
Venituri înregistrate în
avans Venituri din chirii

9. Se înregistreaz ă, la sfârșitul perioadei, închiderea conturilor de venituri prin
contul de rezultat patrimonial

% = 121 1.898 Rezultatul patrimonial
706 1.680
Venituri din chirii 704 218
Venituri din lucr ări
executate și servicii prestate

3.3. Cheltuielile publice motorul procesului reproduc ției sociale

Putem defini cheltuielile publice ca fiind „rela ții economico-sociale în form ă
bănească, care se manifest ă între stat, pe de o parte, și persoane juridice și fizice, pe de

50altă parte, cu ocazia repartiz ării și utilizării resurselor financiare ale statului în scopul
îndeplinirii func țiilor acestuia8.
Conținutul economic al cheltuielilor publice este în strâns ă legătură cu destina ția
lor. Astfel, unele cheltuieli exprim ă un consum definitiv de PIB , în timp ce altele se
materializeaz ă în bunuri de folosin ță îndelungat ă, ceea ce reprezint ă o avansare de P.I.B.
Cheltuielile publice pot fi influen țate de:
– gradul de dezvoltare al economiei;
– forma de proprietate predominant ă în economie;
– condițiile politice în care se efectueaz ă.
Cheltuielile publice înglobeaz ă următoarele cheltuieli:
– cheltuieli publice efectuate de administra ția centrală de stat din fonduri bugetare și
extrabugetare;
– cheltuieli ale colectivit ăților și organismelor locale;
– cheltuieli finan țate din fondurile de asigur ări sociale de stat;
-cheltuieli ale organismelor interna ționale efectuate din resursele financiare
prelevate de la membrii acestora.

3.3.1. Cheltuieli publice pentru înv ățământ. Investi ția în „capital uman"

Cheltuielile f ăcute de stat pentru înv ățământ – investițiile în capital uman, cum mai
sunt denumite – având un randament pentru colectivitate mai ridicat decât investi țiile
clasice de capital, ocup ă o pondere important ă în bugetele na ționale, uneori de peste 20%
(cum este cazul Japoniei, Olandei, Belgiei etc), cu toate c ă finanțarea acestei activit ăți se
asigură nu numai pe seama resurselor bugetare, ci și a împrumuturilor contractate pe pia ță
de colectivit ățile locale, precum și a resurselor care provin din taxe școlare, dona ții etc. ,
venituri ob ținute prin exploatarea propriet ăților aparținând școlilor sau din unele servicii
desfășurate de c ătre acestea c ătre terți.
Finanțarea cheltuielilor pentru înv ățământ se asigur ă pe seama resurselor bugetare,
a împrumuturilor contractate pe pia ță de la colectivit ățile locale, precum și a resurselor
provenind din taxe școlare, dona ții etc.
Cheltuielile publice pentru înv ățământ se finan țează fie din fondurile bugetului
general al statului, fie din cele ale bugetelor unit ăților administrativ-teritoriale, în func ție
de sistemul centralizat sau descentralizat al înv ățământului și de subordonarea institu țiilor
de învățământ. Adesea, din fondurile publice se acoper ă – integral sau par țial – cheltuielile
curente ale institu țiilor școlare, iar din împrumuturi se finan țează cheltuielile de investi ții,
achizițiile de terenuri, lucr ările de construc ții și echipamentele necesare.
Este larg r ăspândită concepția potrivit c ăreia cheltuielile de înv ățământ fac parte
din categoria investi țiilor în capital uman, Dat ă fiind contribu ția deosebit ă a învățământului
la pregătirea forței de munc ă, la calificare și recalificare, la formarea cadrelor cu preg ătire
medie și superioar ă, la ridicarea gradului de cultur ă al cetățenilor, se consider ă că
investițiile în capital uman, sub forma cheltuielilor de înv ățământ, au un randament pentru
colectivitate mai ridicat decât cheltuielile clasice de capital.
Investiția în capital uman este considerat ă ca fiind utilizarea unor resurse b ănești în
vederea ob ținerii de c ătre individ de cuno ștințe, calificare profesional ă, sănătate bună etc,
cu ajutorul c ărora să-și poată spori contribu ția la produc ția comunit ății și, respectiv,
câștigul său potențial la angajarea lui pe pia ța forței de munc ă.
În demararea analizei generale a investi țiilor în capitalul uman trebuie pornit de la
cele două componente ale sale:

8 C., Dascălu, I., Nișulescu, C., Caraiani, „Convergen ța contabilit ății publice din România la Standardele
Internaționale de Contabilitate pentru sectorul public”, Editura CECCAR, Bucure ști, 2006

51 capitalul tangibil, dat de totalitatea cheltuielilor pentru prima vârst ă a vieții,
copilăria, în care individul nu pl ătește în mod direct, costurile aferente fiind
suportate de familie și societate;
 capitalul intangibil, care rezult ă din însumarea cheltuielilor f ăcute pentru educa-
ție, instruire și asistență socială.
Educația și pregătirea profesional ă sunt cele mai importante investi ții în capitalul
uman. Aceste investi ții sunt de o factur ă deosebită față de investi țiile în bunuri materiale,
ținând cont de caracteristicile specifice muncii, în general, și de cele ale purt ătorului
capacității de munc ă – omul – în special.
Rata de recuperare a capitalului uman este mai mare decât cea a capitalului
material, iar gradul de siguran ță a recuper ării este variabil în cazul capitalului uman.
Investițiile în capitalul uman se reg ăsesc în preg ătirea general ă și în cea specific ă în
îmbunătățirea stării fizice și emoționale, a motiva ției și a disciplinei.
In contrast cu dificult ățile constatate în structura productiv ă a economiei, România
a avut totu și șansa existen ței unui capital uman, ca singur punct de echilibru și
impulsionare a relans ării.
Trecerea la economia de pia ță implică unele muta ții esențiale în structura econo-
miei, pe ramuri și sectoare și, în cadrul acestora, pe principalele categorii
socio-profesionale, în schimbarea raportului cantitativ dintre mediul urban și cel rural și în
creșterea ponderii profesiunilor care necesit ă cu preponderen ță eforturi intelectuale. In
lipsa resurselor financiare, în acest moment, în România, nu exist ă, la nivel de firm ă, un
sistem coerent de dezvoltare a resurselor um ane; beneficiile care revin ulterior societ ății
din acest gen de investi ții ar impune în mod obligatoriu sprijinul statului în schimbarea
sistemului de educa ție și instruire.
Ținând cont de importan ța, pe termen mediu și lung, a programului de investi ții în
resursele umane, se impune, evident, necesitatea adopt ării unei strategii unitare na ționale, a
unui regim de continuitate a aplic ării ei, indiferent de culoarea politic ă a guvernelor ce se
succed la conducere, și aceasta deoarece pentru societatea modern ă educația este scump ă,
însă ignoranța este și mai scump ă.

3.3.2. Criterii de clasificare a cheltuielilor publice

În literatura și practica financiar ă se folosesc urm ătoarele tipuri de clasific ări:
I. Clasificarea administrativ ă, care are la baz ă criteriul institu țiilor prin care se
efectueaz ă cheltuielile publice: ministere (departamente), unit ăți administrativ-teritoriale
ctc.
II. Clasificarea economic ă folosește două criterii de grupare:
a) conform primului criteriu, cheltuielile se grupeaz ă în:
– cheltuieli de capital (de investi ții), concretizate în achizi ționarea de bunuri de
folosință îndelungat ă, destinate atât produc ției materiale, cât și sferei nemateriale;
– cheltuieli curente, care asigur ă funcționarea și întreținerea institu țiilor publice și
care reprezint ă un consum definitiv de PIB;
b) conform celui de-al doilea criteriu, cheltuielile sunt grupate în:
– cheltuieli privind serviciile publice sau administrative, care se deosebesc de cele
de transfer dup ă cum au sau nu la baz ă contrapresta ția în momentul și în mărimea în care
se efectueaz ă acestea de c ătre stat;
– cheltuieli de transfer, care pot avea caracter economic (subven ții acordate) sau
social (burse, pensii).
III. Clasificarea financiar ă, în funcție de momentul și de modul în care cheltuielile
publice afecteaz ă resursele financiare al e statului, le grupeaz ă în:

52- cheltuieli definitive, care finalizeaz ă distribuirea resu rselor financiare și care
cuprind atât cheltuieli de investi ții, cât și cheltuieli de func ționare;
– cheltuieli temporare, care nu sunt urmate imediat de schimburi de m ărfuri și care
sunt denumite și operații de trezorerie, fiind eviden țiate în conturi speciale de trezorerie;
– cheltuieli virtuale (posibile), pe care statul le angajeaz ă în anumite condi ții (de
exemplu, garan țiile acordate de stat pentru împrumuturi ce pot conduce la cheltuieli
publice numai dac ă rambursarea lor din resursele special constituite sau de c ătre debitorii
girați nu poate fi îndeplinit ă).
IV. După forma de manifestare, cheltuielile publice pot fi:
– cheltuieli f ără contrapresta ție. Acestea au caracter de subven ție sau finan țare
definitivă, fără urmărirea unui contraserviciu din partea colectivit ății consumatoare de
resurse publice;
– cheltuieli definitive, care nu presupun restituirea sumelor b ănești alocate de stat;
– cheltuieli provizorii, care sunt urmate de rambursarea sau lichidarea obliga ției de
furnizare de produse sau servicii statului;
– cheltuieli publice speciale, care vizeaz ă finanțarea unui anumit sector economic
sau social;
– cheltuieli publice globale, care vizeaz ă influențarea, prin m ărimea total ă a
cheltuielilor, a echilibrului general economic.
V. După rolul cheltuielilor publice în procesul reproduc ției sociale, acestea pot fi:
– cheltuieli reale: cheltuieli cu între ținerea aparatului de stat, între ținerea și dotarea
armatei etc, care reprezint ă un consum definitiv de PIB;
– cheltuieli economice, reprezentate de investi ții efectuate de stat pentru înfiin țarea
unor întreprinderi, construirea de drumuri etc, care au ca efect crearea de venit na țional,
reprezentând o avansare de PIB.
VI. Clasificarea folosit ă de institu țiile specializate ale ONU:
a) clasificarea func țională ONU: servicii publice generale, ap ărare, educa ție,
sănătate, acțiuni economice, servicii comunale, alte cheltuieli;
b) clasificarea economic ă ONU: – cheltuieli care reprezint ă un consum definitiv de
venit național, dobânzi aferente datoriei publice, subven ții de exploatare și alte transferuri
curente, achizi ții de terenuri, active și de bunuri corporale, transferuri de capital.

3.3.3. Clasificarea și structura cheltuielilor publice

În literatura de specialitate, cheltuielile publice se grupeaz ă după diferite criterii,
unele administrative, altele economice. Astfel, este cunoscut ă o clasificare administrativ ă a
cheltuielilor publice, care are la baz ă structura organelor și a institu țiilor de stat. Aceast ă
clasificare a cheltuielilor publice poate s ă fie:
a) organică, atunci când grupeaz ă cheltuielile dup ă instituțiile la care se refer ă:
ministere și alte organe centrale, unit ăți administrativ-teritoriale, alte institu ții publice și
după fondurile din care sunt finan țate: bugetul de stat, bugetele anexe sau conturile
speciale de trezorerie;
b) funcțională, atunci când grupeaz ă cheltuielile dup ă profilul activit ății instituțiilor
publice: puterea public ă și administra ția general ă, justiție și poliție, relații internaționale,
armată, cultură, învățământ , acțiuni sociale, ac țiuni economice.
Sunt considerate cheltuieli de func ționare (sau curente) cele necesare bunului mers
al activității instituțiilor publice, adic ă: salariile pl ătite funcționarilor publici, cheltuielile cu
procurarea materialelor și a serviciilor necesare activit ății curente a institu țiilor respective
(iluminat, înc ălzit, curățenie, repara ții, rechizite de birou, po ștă, telefon, telegraf etc).
Aceste cheltuieli au la baz ă ideea contrapresta ției.

53În categoria cheltuielilor de transfer sunt incluse sumele acordate din fondurile
publice diferitelor persoane fizice sau juridice, cu titlu definitiv și nerambursabil, ca, de
exemplu: dobânzile aferente datoriei publice, ajutoarele de șomaj, pensiile acordate
veteranilor de r ăzboi sau altor categorii sociale, subven țiile acordate întreprinderilor etc.
Din categoria cheltuielilor de investi ții fac parte cele care se materializeaz ă în
bunuri publice cu caracter durabil, cum ar fi: cons truirea de noi întreprinderi, reconstruirea
ori utilarea celor existente; lucr ările de iriga ții sau de drenaj; construc țiile de școli, spitale,
clădiri administrative, caz ărmi, drumuri, str ăzi; procurarea de nave fluviale, maritime sau
aeriene etc.
Pentru în țelegerea rolului cheltuielilor publice în procesul reproduc ției sociale, a
caracterului și conținutului politicii economice promovate de c ătre stat prin intermediul
cheltuielilor sale, este necesar ă cunoașterea structurii acestora dup ă destinația pe care o au.
În general, pentru îndeplinirea func țiilor sale, statul efectueaz ă următoarele chel-
tuieli:
– cheltuieli publice pentru scopuri sociale;
– cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare;
– cheltuieli militare;
– cheltuieli pentru func ționarea aparatului de stat;
– cheltuieli publice cu caracter economic;
– alte cheltuieli.

3.3.4. Eviden țierea în contabilitate a cheltuielilor instituției publice

Contabilitatea cheltuielilor se ține nu numai pe conturi sintetice, ci și pe conturi
analitice, pe structura clasifica ției bugetare. Astfel, structura contului va fi:
1. Simbolul contului din Planul de conturi;
2. Capitolul;
3. Sursa de finan țare a cheltuielii, respectiv:

– bugetul de stat;
– bugetele locale;
– bugetul asigur ărilor sociale de stat;
– bugetul asigur ărilor pentru șomaj;
– bugetul Fondului na țional unic de asigur ări sociale de s ănătate;
– bugetul fondurilor externe nerambursabile;
– bugetele institu țiilor publice și activităților finan țate integral sau par țial din
venituri proprii;
– cheltuieli eviden țiate în afara bugetelor locale;

4. Subcapitolul;
5. Titlul;
6. Articolul;
7. Alineatul;
8. Subalineatul (paragraful).
La institu țiile publice la care bugetul este aprobat pe programe, contul va include și
codul programului.

Cheltuieli curente

TITLUL I Cheltuieli de personal
10.01 Cheltuieli salariale în bani
10.01.01 Salarii de baz ă

54 10.01.02 Salarii de merit
10.01.03 Indemniza ție de conducere
10.01.04 Spor de vechime 10.01.06 Alte sporuri
10.01.07 Ore suplimentare
10.01.08 Fond de premii
10.01.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul
10.01.11 Fond aferent pla ții cu ora
10.01.13 Indemniza ții de delegare
10.03 Contribu ții
10.03.01 Contribu ții de asigur ări sociale de stat
10.03.02 Contribu ții de asigur ări de somaj
10.03.03 Contribu ții de asigur ări sociale de s ănătate
10.03.04 Contribu ții de asigur ări pentru accidente de munc ă și boli profesionale
10.03.06 Contribu ții pentru concedii și indemniza ții
TITLUL I Cheltuielile de personal au ponderea cea mai mare în totalul
cheltuielilor curente și cuprind toate cheltuielile efectuate cu drepturile salariale ale
personalului încadrat în sistemul de înv ățământ (salarii de baz ă, salarii de merit, grada ții de
merit, sporuri, indemniza ții, premii, alte drepturi acordate salaria ților), precum și
contribuțiile la asigur ările sociale, la constituirea fondului de șomaj, la asigur ările sociale
de sănătate.
Fundamentarea chel tuielilor de personal se realizeaz ă pe baza statului de func ții
întocmit de secretarul șef al școlii.
Necesarul de fonduri pentru cheltuielile de personal este determinat de urm ătoarele
elemente :
– numarul de elevi pe fiecare form ă de invățământ;
– numărul de personal didactic și didactic auxiliar determinat de planurile de
învățământ;
– numărul de ore de predare per elev;
– normarea cadrului didactic;
– salariul mediu al personalului nedidactic;
– număr elevi per cadru didactic (sau po st didactic), didactic auxiliar și administrativ;
– prevederile legale privind normarea, încadrarea și salarizarea personalului didactic,
didactic auxiliar și nedidactic.
Statul de func ții cuprinde numele și prenumele angajatului, studii, func ția, numărul
de posturi (norma), din care: baza, cumul sau plata cu ora, gradul didactic (pentru
personalul didactic) și gradația (categoria, clasa pentru personalul nedidactic), vechimea în
muncă/învățământ, tran șă vechime, coeficient ierarhizare, salariul de încadrare, salariul
realizat conform normei, indemniza ția de conducere (procent și suma), spor de dirigen ție –
10% (suma), spor de încordare neuropsihic ă (procent și suma), spor de fidelitate – 15%
(suma), salariu de merit – 15% (suma), grada ția de merit – 20% (suma), salariul de baz ă
(salariul realizat și sporurile), spor de vechime (procent și suma), plata cu ora, ore
suplimentare, total brut.
La brutul general ob ținut se calculeaz ă reținerile unit ății școlare cu privire la
contributia la asigurarile sociale, la fondul pentru accidente de munc ă si boli profesionale,
fondul de s ănătate și cel pentru șomaj. În urma cumul ării brutului general cu re ținerile
unității, se obține necesarul lunar al cheltuielilor cu salariile personalului.
Pentru stabilirea salariului de încadrare pentru un cadru didactic trebuie s ă se țina
seama de mai multe elemente cum ar fi:

55 – norma didactic ă și funcția ocupată;
– gradul didactic;
– vechimea în înv ățământ;
– nivelul studiilor cerute pentru ocuparea func ției didactice;
– titlul stiin țific;
– locul și condițiile în care î și desfășoara activitatea;
– calitatea activit ății instructiv-educative.
Cunoscand aceste elemente, se poate stabili salariul de încadrare utilizându-se grila stabilită prin lege.
Salariul de baza cuprinde:

Salariul de încadrare se stabile ște în mod diferit pentru diferite categorii de
personal: didactic, auxiliar și nedidactic. Valoarea coeficientului de multiplicare se
stabilește anual, prin hot ărâre a Guvernului dup ă aprobarea legii bugetului de stat pentru
cheltuielile cu salariile în vederea realiz ării obiectivelor, programelor și proiectelor
stabilite. Aceast ă valoare sufer ă modificări succesive ca urmare a index ărilor salariale
acordate personalului din înv ățământ.
Pentru personalul didactic și auxiliar salariul de încadrare se stabile ște pe baza
următoarelor elemente:
– valoarea coeficientului de multiplicare 1,00;
– coeficienții de multiplicare.
Salariul de încadrare al personalului didactic ș
i didactic-auxiliar se determin ă astfel
după următoarea formul ă de calcul: Sal încadrare = Val. coef. multiplicare * k , unde K
= coeficientul de ierarhizare. Pentru personalul didactic, norma didactic ă avută în vedere este de:
– 18 ore pe s ăptămână, ca norm ă generală, pentru profesorii din înv ățământul
preuniversitar;
– 16 ore pe s ăptămână pentru personalul didactic de predare și instruire practic ă, cu
o vechime în înv ățământ de peste 25 ani și cu gradul didactic I;
– 10 ore pe s ăptămână pentru directorul adjunct și 6 ore pe s ăptămână pentru
director.
Activitatea de dirigen ție, inclusă în planurile de înv ățământ nu se cuprinde în norma
didactică de predare. Orele care dep ășesc norma didactic ă sunt plătite cu ora, iar dac ă se
prestează un număr mai mic de ore, salariul de încadrare real se diminueaz ă corespunz ător.
În salariul de baz ă se mai includ și o serie de sporuri
și îndemniza ții. Unul dintre
aceste sporuri incluse este spor ul de suprasolicitare neuropsihic ă (spor de stres). De acest Salariul de
baza Salariul de încadrare
Indemniza ția
de conducere
Salariul de
merit/Grada ția
de merit
Indemniza ția pentru
funcția de diriginte

56spor beneficiaz ă personalul didactic și didactic auxiliar și este specific activit ății de
învățământ. El este de 3% pentru fiecare tran șă de vechime în înv ățământ și se calculeaz ă
la salariul de baz ă. Un alt spor inclus in salariul de baza este cel de stabilitate -15% din
salariul de încadrare , care se acord ă pentru minimum 10 ani lucra ți în învățământ.
Indemnizatia de conducere se acorda personalului didactic cu func ții de conducere,
îndrumare și control, dar și personalului auxiliar și nedidactic de conducere (secretarul șef
și contabilul șef). Indemnizatiile de conducere pentru func țiile didactice din înv ățământul
gimnazial, profesional, liceal și de maiștri sunt:

Stabilirea diferen țiată a îndemniza ției de conducere se face în baza unei metodologii
aprobate de Ministerul Înv ățământului. Indemniza țiile de conducere sunt stabilite și pentru
posturile de secretar șef și contabil șef. Aceste îndemniza ții se stabilesc de c ătre
conducerea institu ției, anual, în raport cu rezultatele ob ținute și cu răspunderea aferent ă.
Indemniza ția pentru secretarul șef – 20%, iar pentru contabilul șef – 40%.
Personalul didactic, nedidactic și didactic auxiliar poate beneficia de salariul de
merit9, conform prevederilor legale. Astfel H.G. nr. 281/1993 prevede c ă, pentru rezultate
deosebite ob ținute în activitatea desf ășurată, personalul poate primi un salariu de merit care
face parte din salariu de baz ă. Se acord ă la cel mult 15% din num ărul posturilor existente
în unitate, din care mai pu țin de 2/3 vor fi utilizate pentru func țiile de execu ție, pe fiecare
tip de personal în parte. Se acord ă pe timp de un an. Pentru personalul nou angajat, salariul
de merit se poate acorda dup ă o perioada de cel pu țin 6 luni de la angajare. Salariul de
merit este un procent de 15%, aplicat la salariul de baz ă și anume la salariul func ției
didactice conform grilei, cumulat când este cazul cu indemniza ția de conducere. Salariul de
merit se include în salariul de baza și constituie baza de calcul pentru sporuri și alte
drepturi care se acord ă în raport cu salariul de baz ă.
Criteriile de acordare a salariului de merit sunt:
– evaluarea activit ății psiho-pedagogice și morale din ultimul an școlar încheiat;
– calificativul anului școlar precedent „foarte bine”;
– rezultatele ob ținute în urma evalu ării la cursurile de perfec ționare;
– activitatea metodic ă și științifică deosebită desfășurată în ultimii ani;
– activități desfășurate în anul școlar încheiat și în cel curent.
Legea prevede faptul c ă un cadru didactic nu poate beneficia simultan de grada ție de
merit și salariu de merit. De acest salariu de merit beneficiaz ă 9 cadre didactice si 2 cadre
didactice auxiliare. De Gradația de merit
10 acordătă prin concurs poate beneficia personalul didactic
de predare, didactic auxiliar și cel de conducere din unit ățile de învățământ, cu performan țe
deosebite în inovarea didactic ă, în pregătirea elevilor la concursuri școlare, precum și cu o
vechime de peste 3 ani în înv ățământ. Grada ția de merit reprezint ă 20% din salariul de

9 Legea nr.128/1997 ( actualizata) privind Statutul personalului didactic.
10 Ordin nr.573- din 27 oct/2008 privind acordarea gradatiei de merit. Funcția minim maxim
Director de școala
sau de liceu
Director adjunct de
scoala /liceu 25%

20% 35%

25%

57bază al postului persoanei în cauz ă și se acord ă pentru o perioada efectiv ă de 4 ani.
Spor de dirigen ție. Personalul didactic de predare care îndepline ște funcția de
diriginte primeste o indemniza ție de 10% din salariul de baz ă, cu titlul de spor de
dirigenție. Aceste îndemniza ții se includ în salariul de baz ă. La Colegiul Tehnic „Petru
Poni”, personalul didactic care beneficiaz ă de un astfel de spor este în numar de 40 de
profesori.
Sporul de vechime în munc ă se acordă tuturor angaja ților din înv ățământ. Pentru
personalul didactic și didactic auxiliar se acord ă pe tranșe, astfel:
– între 3 și 5 ani – 5%;
– între 5 și 10 ani – 10%;
– între 10 și 15 ani – 15%;
– între 15 și 20 ani – 20%;
– peste 25 ani – 25%
Trecerea într-o tran șă superioar ă de vechime în munc ă, pentru acordarea sporului de
vechime, se face numai în cazul persoanelor car e au obtinut calificativul ‘bune’ în ultimii 2
ani. Sporul corespunzator vechimii în munca se plate ște cu începutul datei de 1 a lunii
urmatoare celei în care s-a împlinit vechimea în munca prevazut ă în tranșa respectiv ă.
Spor titlu stiin țific se acordă personalului didactic cu titlul de doctorand, într-un
procent de 15% din salarul de baz ă. Personalul didactic al unit ății școlare beneficiaz ă de un
spor de practic ă pedagogic ă , între 10-25% * Salariul func ției didactice conform grilei.
Spor pentru condi ții de munc ă. De acest spor beneficiaza personalul administrativ
(muncitori, paznici, supraveghetori de noapte), de pân ă la 25% pentru orele de noapte
efectuate, procent ce se aplic ă la salariul de baz ă. Sporul de noapte se calculeaz ă doar
pentru orele de noapte efectiv lucrate (în intervalul 22 – 06).
Plăți pentru ore suplimentare . Acest spor se aplic ă personalului auxiliar,
administrativ și nedidactic. Orele prestate, peste durata normat ă a timpului de lucru de
către personalul încadrat în func ții de execu ție, se compenseaz ă cu timp liber. Dac ă această
compensare nu se poate efectua, orele suplimentare se vor pl ăti cu un spor din salariul de
bază de 50%, pentru primele dou ă ore de dep ășire a duratei normale a zilei de lucru, și cu
100% din salariu pentru urm ătoarele ore. Munca peste durata normal ă a timpului de lucru
poate fi prestat ă și sporurile prev ăzute pot fi pl ătite numai dac ă efectuarea orelor
suplimentare a fost dispus ă de conduc ătorul institu ției de înv ățământ, fără a depăși 120
ore/an sau 360 ore/an, cu aprobarea organului ierarhic superior și a conduc ătorului
instituției. Personalul didactic și didactic auxiliar poate fi pl ătit și cu ora, în condi țiile legii,
pentru dep ășirea normei didactice de predare de 18 ore sau 16 ore pe s ăptămână, pentru
profesori, și 6 ore pe s ăptămână pentru director. Sumele referitoare la plata cu ora se
calculează la salariul de încadrare, la care se adaug ă sporul de stabilitate și sporul
neuropsihic, propor țional cu num ărul de ore pl ătite cu ora lucrate. În regim de plat ă cu ora
se realizeaz ă și remunerarea personalului pentru activitatea depus ă în timpul
bacalaureatului, a examenului de capacitate și admitere, sume suportate din bugetul de stat.
Unit ățile de înv ățământ pot constitui un fond de premii lunar, prin aplicarea unei
cote de 2% asupra fondului de salariu prevazut în bugetul de venituri și cheltuieli al
acestora. Din acest fond, Consiliul de Administra ție poate acorda premii, în cursul anului,
salariaților cu rezultate deosebite. Sumele neutiliz ate din acest fond pot fi utilizate în luna
urmatoare, în cadrul aceluia și an bugetar.
Fonduri pentru posturi ocupate prin cumul . Cumul de func ții poate fi efectuat de
către angaja ți ai unității școlare sau de c ătre persoane din afara unit ății școlare, care au mai
mult de jum ătate de norm ă în mai multe unit ăți sau cumuleaz ă jumătate de norm ă dintr-o
unitate cu pensia.

58 Tot la cheltuielile legate de salarizarea personalului unit ății de învățământ, se includ
și contribuțiile pentru asigur ările sociale de stat ale unit ății. Cheltuielile cu contribu țiile se
determină în funcție de fondul brut de salarii și de cota de contribu ție la asigur ările sociale
de stat.
În fondul brut de salarii al unit ății se cuprind toate sumele acordate salaria ților cu
titlu de:
– salarii de baz ă brute corespunz ătoare timpului efectiv lucrat în program
normal și suplimentar;
– sporurile, îndemniza țiile și sumele acordate sub form ă de procent din salarul
de bază;
– sumele pl ătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihn ă, sărbători);
– sumele acordate cu ocazia ie șirii la pensie;
– premiile anuale și cele din cursul anului;
Cota de contribu ție la asigur ările sociale de stat a unit ății este de 20,8%, fiind vorba
de condiții normale de munc ă, iar cea a salariatilor este de 10,5%.
Formula de determinare a contribu ției unității la asigur ările sociale de stat este urm ătoarea:
C.A.S = Fond brut salarii X 20,8%
Contribu ția unității la constituirea fondului de șomaj se determin ă în funcție de
fondul brut de salarii al unit ății și de cote de contribu ție la fondul de șomaj al unit ății , în
valoare de 0,5%, fiind egal ă cu cea platit ă de salariat.
Formula de determinare a contribu ției unității la fondul de șomaj este urm ătoarea:
C.F.S = Fbs X 0,5%, unde:
C.F.S – contribu ția la fondul de șomaj a unit ății;
Fbs – fondul de salarii brut al unit ății.
Contribu ția unității la constituirea fondului de asigur ări sociale de s ănătate se
determină în funcție de urm ătoarele elemente:
– fondul brut de salarii al unit ății;
– cota de contribu ție la asigur ările sociale de s ănătate a unit ății, care este de
5,2%, cota fiind mai mare în cazul salariatilor: 5,5%.
Formula de determinare a contribu ției unității la asigur ările sociale de s ănătate este
următoarea: C.A.S.S = Fbs X 5,2%
Impozitul datorat de salaria ți este de 16% din salariul brut.
Dupa enumerarea și explicarea cheltuielilor privitoare la salarizarea personalului, voi
exemplifica un model de calcul al salariului unui profesor angajat la aceasta unitate de
învățământ.
Model de calcul al salariilor

Profesor gr.I Ionescu Viorica , cu vechime în munc ă între 30 – 35 de ani.
Salariul de încadrare, conform grilei, este de 1986 lei. Salariul de merit reprezint ă 15% din salariul de încadrare : SM = 1986*15% = 298 lei.
Nu prime ște gradație de merit.
Nu primeste indemniza ție de conducere.
Sporul de dirigin ție este de 10%*(1986+298) = 228 lei.
Salariul de baz ă = 1986+298+228
= 2512 lei.
Sporul de vechime = 25%*2512
= 628 lei.
Salariul brut = 1986+298+228+628 = 3140 lei
CAS = 10,5% Somaj= 0,5% se opresc din salariu brut

59Sănătate = 5,5%
3140*10,5%= 330
3140*0,5%= 16 = 519 lei 3140*5,5%=173
Venit salar net = 3140-519=2621 lei ( venitul impozabil).
Impozitul pe salar = 16%*2621 = 419 lei
Total plata salar = 2621-419=2202 lei ( venitul disponibil).

TITLUL II Cheltuieli materiale și de servicii

20.01 Bunuri și servicii
20.01.01 Furnituri de birou
20.01.02 Materiale pentru cur ățenie
20.01.03 Încalzit, iluminat și forța motrică
20.01.04 Ap ă , canal și salubritate
20.01.05 Carburan ți și lubrifian ți
20.01.08 Po ștă , telecomunica ții, radio, internet
20.01.09 Materiale cu caracter func țional
20.01.30 Alte bunuri pentru între ținere
20.05.01 Alte obiecte de inventar
20.02 Repara ții curente
20.03 Hran ă
20.03.01 Hran ă pentru oameni
20.04 Medicamente și materiale sanitare
20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventar
20.06 Deplas ări, detașări, transferuri
20.11 Car ți, publicații și materiale documentare
TITLUL II Cheltuieli materiale și servicii este cea de-a doua parte a cheltuielilor
curente și se fundamenteaz ă pe baza calculelor proprii și a actelor normative specifice
domeniului de activitate. Fiecare unitate de înv ățământ preuniversitar de stat calculeaz ă și
propune necesarul de fonduri, pornind de la ca racteristicile specific e ale bazei materiale,
tinând seama de cuantumul acestora din anul precedent, precum și de num ărul de elevi
scolarizați, respectiv gradul de ocupare a spa ț
iului de înv ățământ, consumurile specifice de
energie și apă, etc ( consumul efectiv de materiale și servicii). Fundamentarea cheltuielilor
la Colegiul Tehnic ”Petru Poni ” se face în cadrul titlului II , denumit „Cheltuieli materiale
și servicii”.
Pentru cheltuielile cu furniturile de birou ( rechizite de birou – creioane , hartie,
dosare, plicuri, hartie si cerneal ă pentru xerox- și imprimate tipizate), necesare pentru buna
funcționare a serviciilor de contabilitate și secretariat, baza de calcul o constituie execu ția
anului precedent. Materialele pentru cura țenie sunt necesare pentru între ținerea igienei în s ălile de
clasă , a laboratoarelor, a cantinei, c ăminului, spalatoriei și atelierelor.
Formula de calcul pentru acest tip de materiale este: cantitatea din fiecare
material necesar * pre ț pe unitate . Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor cu
materialele sunt :
– Suprafața scolii ;
– Numarul de s ăli de clasă ;

60- Materiale de cura țenie necesare (s ăpun, detergent, etc);
– Cantitatea necesar ă din fiecare material de cur ătenie (kg, l, buc.);
– Prețul fiecarui tip de material de cur ățenie necesar.
În aceast ă categorie de cheltuieli, se includ cheltuielile pentru materiale comune de
curățenie specifice între ținerii ușilor, ferestrelor, mobilier ului, grupurilor sanitare,
pardoselii, materiale pentru dezinsec ție, deratizare, folosite de unitate pentru men ținerea
curățeniei, materiale igienico – sanitare pentru personal. Pe perioada vacan țelor, când la
nivelul școlii au loc activit ăți de curățenie general ă, necesarul de materiale este mai mare,
aspect ce trebuie avut în vedere în momentul fundament ării.
Fundamentarea se face în func ție de execu ția anului precedent, ținându-se cont de
nivelul indicatorilor înmul țit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata infla ției.
Încalzitul și iluminatul sunt necesare utilajelor din ateliere, c ăminului, sp ălatoriei,
pentru func ționarea ma șinilor de spalat și uscat, la cantin ă, etc. Acest indicator reprezint ă
cheltuiala facut ă de unitate pentru asigurarea înc ălzirii și se calculeaz ă în funcție de
modalitatea de înc ălzire. Colegiul are central ă proprie care func ționează pe bază de gaz
metan. Cheltuielile pentru înc ălzire se fundamenteaz ă ținandu-se seama de contractele cu
furnizorii și execuția bugetar ă a anului precedent. Formula de fundamentare: Cheltuieli
pentru încalzit = Nr.mc.gaz*Tarif/mc .
Indicatorii utiliza ți în fundamentarea cheltuielilor pentru iluminat sunt:
– iluminatul din salile de clas ă;
– iluminatul pe culoare, grupuri sanitare;
– consumuri specifice din laboratoare;
– iluminat și consum energetic în spa țiile administrative.
În ceea ce prive ște cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat se iau
în calcul urmatorii indicatori:
– numarul corpurilor de iluminat și aparatura de specialitate;
– numarul orelor de iluminat și de funcționare a aparaturii;
– consumul de energie electric ă pe corp de iluminat și aparatur ă pe lună;
– tariful pentru 1 KW/lun ă.
Astfel, formula de calcul utilizat ă în fundamentarea cheltuielilor privind costul
curentului electric este urmatoarea: Cheltuieli pentru iluminat = Nr. ore de iluminat și
funcționare aparatur ă/lună * Nr. corpuri de iluminat * Kw/ora/corp * Tarif/Kw* Nr.
luni.
Apa, canal și salubritate . Aceasta cheltuial ă cuprinde contravaloarea consumului de
apă și a taxelor pentru canal și salubritate. Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se iau în
calcul urm ătorii indicatori :
– consum de ap ă potabilă (mc/an);
– consum ap ă caldă (mc/an);
– gunoi (mc/an);
– tariful pentru un mc ap ă rece și un mc ap ă caldă ;
– tariful anual pentru se rvicii de salubritate și canalizare.
Formula de fundamentare: Cheltuieli cu ap ă, canal, salubritate = Consum ap ă
potabilă/an*Tarif/mc + Tarif canalizare/an+Tarif servicii salubritate/an .
Carburan ți și lubrefian ți. Cheltuielile sunt necesare pentru alimentarea
autovehiculului din unitate, necesar pentru diverse transporturi în folosul colegiului, pentru
aprovizionarea cantinei acestuia.
Formula de calcul : Carburanti și lubrifian ți = nr. litri * pre ț litru.
Piese de schimb . Cheltuiala este necesar ă în vederea înlocuirii sau cump ărării unor
piese de schimb pentru autovehiculul existent.
Formula de calcul: Piese de schimb = nr. piese necesare * pre ț unitar.

61 Poșta, telecomunica ții, radio, internet. Conform legii înv ățământului liceal este
necesar, ca parin ți elevilor s ă fie anun țați cu privire la activitatea de înv ățământ de care
acesția au parte. Telefonul este folosit de c ătre liceu pentru procur ări de materiale în
vederea emiterii de facturi proforme, la dispozi ția comisiei de bacalaureat, de titularizare.
Liceul este conectat la internet pentru a putea primi toate informa țiile la timp asupra
metodologiei financiare și de învățământ.
În aceast ă categorie de cheltuieli se includ: plata serviciilor de po ștă,
abonamentelor de telefon, radio, internet.
În fundamentarea acestor cheltuieli, se folosesc urm ătorii indicatori:
– cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul trecut;
– numărul de posturi telefonice;
– tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;
– numărul de aparate radio;
– tariful pentru abonamentul radio;
– cheltuielile pentru coresponden ța poștală internă și externă.
Formula de determinare este: Poștă, telefon, radio = Abonament * Nr. luni * Nr.
impulsuri *Tarif .
Materiale cu caracter func țional . Unitatea de înv ățământ are cheltuieli cu privire la
materialele de acest gen , cum ar fi: cuie, broaste, u și, yale, robine ți, tevi PVC, materiale
electrice pentru internat, cantin ă, școală.
Repara ții curente . Se execut ă periodic sau dup ă necesitate. Constau în înlocuiri
parțiale de elemente uzate, refaceri lucr ări. Se ia în considerare costul materialelor
procurate pentru lucr ări de între ținere și reparații curente executate în regie proprie la
clădiri, instala ții, utilaje, mobilier, precum și costul lucr ărilor de repara ții executate de ter ți
la clădiri, instala ții, utilaje, mobilier, inclusiv costul devizelor
Medicamente și materiale sanitare . Coform normelor Direc ției sanitare, fiecare
corp de cl ădire, fiecare atelier sa u laborator , trebuie s ă fie prevazut cu dul ăpior cu
medicamente.
Deplas ări, detașări, transfer ări. Aceste cheltuieli se datoreaz ă deplasării
personalului unit ății școlare în alte localit ăți, în vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu
(participarea la conferin țe, simpozioane, ore deschise, schimburi de experien ță, planuri de
investiții etc.). În aceste condi ții, se acoper ă cheltuielile reprezentând:
– diurna, în condi țiile legale stabilite;
– decontarea transportului între localit ăți;
– decontarea caz ării;
– decontarea altor cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea misiunii de serviciu. În fundamentarea acestor cheltuieli se pleac ă de la nivelul acestora din anul de baz ă,
ținându-se cont de evenimente anticipate a avea loc în anul de plan, de indicele de infla ție,
de perspectivele unor major ări de prețuri și de tarife (scumpirea combustibililor, major ări
de taxe, cre șterea tarifelor la transporturile de c ălători).
Dot ările cu obiecte de inventar și cu echipament se stabilesc, în func ție de starea de
existență a acestora și de necesit ățile urgente de completare a dot ării necesare desf ășurării
activității în condi ții normale. Fundamentarea se face ținând cont de necesarul de obiecte
de inventar și echipament, de cantitatea și de prețul unitar al acestora din anul de plan.
Cărți și publica ții. În acest articol se încadreaz ă plățile și cheltuielile f ăcute în
scopul procur ării de ziare, reviste și publica ții, abonamentelor la Monitorul Oficial,
colecțiile de acte normative utilizate în activitatea institu ției, costul dischetelor, casetelor,
filmelor, imprimate definitiv și arhivate la bibliotec
ă. Indicatorii folosi ți pentru
fundamentarea cheltuielilor cu c ărți și publicații sunt cantitatea acestora și prețul estimativ,
ținând cont de ofertele furnizorilor.

62 Formula de calcul : Cheltuieli cu car ți și publicații = Cantitatea necesar ă de cărți
și publicații/an * Pre ț estimativ.

TITLUL VI Transferuri
59.01 Burse
TITLUL VI Transferuri . Cheltuielilor cu bursele elevilor se calculeaz ă în funcție
de numarul de elevi care au media corespunzatoare, și în func ție de fondul alocat de
bugetul de stat pentru astfel de cheltuieli. Cuantumul minim al unei burse pe elev este cel stabilit prin hot ărâre a Guvernului și se asigur ă din sume defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat, prin legea anuala a bugetului de stat. Se acord ă burse de merit, de ajutor
social, pentru elevii orfani de ambii p ărinți. Bursa de merit se acord ă liceenilor care vor
avea cel pu țin media general ă 9 și media 10 la purtare ( semestrial ă).
Bursele de ajutor social se acord ă, la începutul anului școlar, și pot fi revizuite
semestrial, în func ție de modific ările intervenite, privind veniturile medii lunare ale
familiei precum și a situației de înv ățământ a elevilor respectivi. Bursa nu se mai acord ă la
10 absențe nemotivate și o corigen ță.
Fondurile pentru burse se bazeaz ă pe următorii indicatori:
– număr bursieri;
–
cuantumul lunar al burselor;
– numarul lunilor din an când ace știa beneficiaz ă de burse.
Cuantumul burselor de merit, de performan ță, al burselor de studii și de ajutor social
se stabilește de către Consiliul de Administratie al ISJ Bac ău

Cheltuieli de capital

TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE
71.01 Active fixe
71.01.01 Construc ții

Cheltuielile de capital , a doua categorie inclus ă în buget, se refer ă la necesarul de
fonduri pentru investi ții în continuare, investi ții noi, consolid ări, dotări cu mijloace fixe, și
sunt determinate de vechimea și starea fizic ă a spațiilor de înv ățământ, de evolu ția
demografic ă a localit ății respective și de programele de dezvoltare institu țională și
modernizare a unit ăților de înv ățământ.
Propunerile de noi investi ții se fac de c ătre unitățile de înv ățământ, prin consultarea
conducerilor unit ăților administrativ-teritoriale, inspectoratului școlar și consiliului
județean, sub forma unor note de fundamentare. El e vor trebui incluse în proiectele de
bugete de venituri și cheltuieli ale institu țiilor de înv ățământ, în vederea achizi ționării de
mijloace fixe, realizarea de construc ții, efectuarea unor lucr ări de modernizare a unor
construcții, efectuarea unor lucr ări de consolidare.

10. Colegiul Tehnic „Petru Poni”, One ști achiziționează în 20.10.2014, cu factura
fiscală 142935, emis ă de S.C. SURIA S.A. BUCURE ȘTI, un strung pentru laboratorul
școală în următoarele condi ții:- preț de achizi ție: 10.000 lei; – cheltuieli de transport
înscrise în factur ă: 100 lei; – discount: 5%, TVA. Punerea în func țiune a strungului necesit ă
cheltuieli de montaj efectuate de c ătre o firm ă specializat ă (S.C. SANYO SRL), în valoare
de 500 lei, TVA . De asemenea, se are în vedere demontarea strungului dup ă 10 ani, la
expirarea duratei normale de via ță, fapt ce va determina cheltuieli de demontare
aproximate la 300 lei, exclusiv TVA.

63În această situație și ținând cont de faptul c ă instituțiile bugetare nu contabilizeaz ă
TVA, aceasta fiind un element de cost, costul de achizi ție al strungului va include:

 Preț de cumpărare 10.000 lei
 Cheltuieli de transport 100 lei
 Discount (10.000 + 100)*5% (505)lei
se scad
 TVA aferent ă facturii de achizi ție
(10.000+100-505)*24% 1823 lei
Total factur ă strung 11.418 lei
 Cheltuieli de montaj 500 lei
 TVA aferent ă montajului 95 lei
Total factur ă montaj 595 lei
 Demontarea strungului (peste 10 ani) 300 lei
 TVA aferent 57 lei
Total costuri demontare 357 lei
TOTAL COST ACHIZI ȚIE 12.370 lei

10.1. Se înregistreaz ă factura de achizi ție

231 = 404 11.418 11.418
Active fixe corporale în curs de execu ție Furnizori de active fixe

10.2. Se înregistreaz ă factura de montaj

231 = 401 595 595
Active fixe corporale în
curs de execu ție Furnizori

10.3. Se înregistreaz ă costurile estimate cu demontarea

231 = 1518 357 357
Active fixe corporale în
curs de execu ție Alte provizioane

10.4. Se pune în func țiune strungul, încheindu-se procesul verbal de recep ție nr.
2/30.10.2014, cu o valoare total ă a mijlocului fix de 12.370 lei.

2131 = 231 12.370 12.370 Echipamente tehnologice
(mașini, utilaje și instalații
de lucru) Active fixe corporale în
curs de execu ție

10.5. Costurile estimate cu dezafectarea vor alimenta cheltuielile perioadei pe
măsura amortiz ării strungului. Durata de via ță utilă fiind de 10 ani, amortizarea anual ă va
fi de 1.237 lei (12.370/10 ani).

6811 = 2813 1.237 1.237
Cheltuieli opera ționale Amortizarea instala țiilor

64privind amortizarea
activelor fixe tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor și
plantațiilor

10.6. La scoaterea din func țiune a strungului presupunem c ă se vor efectua
cheltuieli cu dezafectarea în valoare de 400 lei.

628 = 401 400 400 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți Furnizori

10.7. Provizionul constituit la achizi ție, rămas fără obiect (dup ă 10 ani) se anuleaz ă.

1518 = 7812 357 357
Alte provizioane Venituri din provizioane

11. Începând cu luna ianuarie 2014 se va înregistra în contabilitate amortizarea s ălii
de sport recep ționată în 18 decembrie 2013, în valoare lunar ă de 1.472,22 lei (530.000
lei/360 luni).

6811 = 2812 1.472,22 1.472,22
Cheltuieli opera ționale
privind amortizarea
activelor fixe Amortizarea
construcțiilor

12. Colegiul Tehnic „Petru Poni” One ști efectueaz ă cheltuieli privind dotarea
microbuzului de transportat elevi din dotare cu instala ție de aer condi ționat și înlocuirea
sistemului de frânare.
S.C. CYBERNET AUTOCENTER SRL BAC ĂU, care a efectuat opera țiunile,
emite factura nr. 0214935/27.10.2013, în valoare de 45.423 lei, din care:

12.1. Instala ția de aer condi ționat, mărind confortul microbuzului, cheltuiala
efectuată se recunoa ște drept o modernizare și se contabilizeaz ă astfel:

2133 = 404 25.403 25.403 Mijloace de transport Furnizori de active fixe

12.2. Înlocuirea sistemului de frânare determin ă aducerea activului respectiv în
stare normal ă de funcționare, drept pentru care cheltuiala este recunoscut ă ca fiind a
perioadei.

6024 = 401 20.020 20.020
Cheltuieli privind piesele de schimb Furnizori

13. Se înregistreaz ă distribuirea halatelor achizi ționate cu factura
04392716/20.10.2014 și se eviden țiază 40% din valoare ca fiind suportat ă de salaria ți.

3032 = 3031 162,5 162,5

65Materiale de natura
obiectelor de inventar în
folosință Materiale de natura
obiectelor de inventar în
magazie

și concomitent
4282 = 719 65 65
Alte crean țe în legătură cu
personalul Alte venituri opera ționale

14. La întocmirea statului de plat ă pe luna octombrie se re ține contravaloarea
halatelor

421 = 4282 65 65
Personal – salarii datorate Alte crean țe în legătură cu
personalul

15. Se scot din folosin ță halatele

603 = 3032 162,5 162,5
Cheltuieli privind materialele de natura
obiectelor de inventar Materiale de natura
obiectelor de inventar în
folosință

16. În baza finan țării de 343.200 lei din sursele bugetului de stat, Colegiul Tehnic
„Petru Poni”, în calitate de ordonator secundar, efectueaz ă următoarele opera țiuni
economico-financiare:

16.1. În data de 31 octombrie 2014, înregistreaz ă drepturile salariale totale în sum ă
de 91.520 lei

641 = 421 91.520 91.520
Cheltuieli cu salariile
personalului Personal salarii datorate

16.2. Pe baza statului de salarii se înregistreaz ă reținerile din salarii, reprezentând
contribuțiile angaja ților la fondul asigur ărilor sociale, ale fondului de șomaj, de s ănă
tate și
impozitul pe venitul din salarii și din alte drepturi.

421 = % 24.511
Personal salarii datorate
4312 8.694 Contribu ția asigura ților
pentru asigur ări sociale
4314 5.949
Contribu ția asigura ților
pentru asigur ări sociale de
sănătate

66 4372 915
Contribu ția asigura ților
pentru asigur ări de șomaj
444 8.953
Impozit pe veniturile din
salarii și din alte drepturi

16.3. La 31 octombrie 2014, se înregistreaz ă contribuțiile Colegiul Tehnic „Petru
Poni”, privind asigur ările sociale, asigur ările sociale de s ănătate și asigurările de șomaj,
respectiv:

6451 = 4311 18.075 18.075 Cheltuieli privind
contribuțiile angajatorilor
pentru asigur ări sociale Contribu țiile angajatorilor
pentru asigur ări sociale

6453 = 4313 6.406 6.406
Cheltuieli privind
contribuțiile angajatorilor
pentru asigur ări sociale de
sănătate Contribu țiile angajatorilor
pentru asigur ări sociale de
sănătate

6452 = 4371 2.288 2.288 Cheltuieli privind
contribuțiile angajatorilor
pentru asigur ări de șomaj Contribu țiile angajatorilor
pentru asigur ări de ș
omaj

17. În baza contractului nr. 16/08 ianuarie 2014, încheiat cu S.C. DIVERTA S.R.L.,
cu factura fiscal ă nr. 10093/03 octombrie 2014, se achizi ționează furnituri de birou în
valoare de 3.432 lei.

3021 = 401 3.432 3.432 Materiale auxiliare Furnizori

18. La sfâr șitul lunii octombrie 2014, în baza bonului de consum nr. 15/15
octombrie 2014, se trec pe consum furnituri de birou, în valoare de 3.025 lei.

6021 = 3021 3.025 3.025
Cheltuieli cu materialele
auxiliare Materiale auxiliare

19. La sfâr șitul perioadei conturile de finan țări de la bugetul statului și bugetul local
se închid, în vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

% = 121.01 266.690 Rezultatul patrimonial – institu ții publice

67finanțate integral din buget (de stat, local,
asigurări sociale, șomaj, sănătate)
7701 232.856 Finanțarea de la
bugetul de stat
7702 33.834
Finanțarea de la
bugetul local

32. Se închid conturile de cheltuieli efectuate din finan țări.

121.01 % 142.733,5

= 6811 1.237 Cheltuieli opera ționale privind
amortizarea activelor fixe
6024 20.020 Rezultatul patrimonial –
instituții publice
finanțate integral din
buget (de stat, local,
asigurări sociale, șomaj,
sănătate) Cheltuieli privind piesele de
schimb
603 162,5
Cheltuieli privind materialele de
natura obiectelor de inventar
641 91.520
Cheltuieli cu salariile
personalului
6451 18.075
Cheltuieli privind contribu țiile
angajatorilor pentru asigur ări
sociale
6452 2.288
Cheltuieli privind contribu țiile
angajatorilor pentru asigur ări de
șomaj
6453 6.406
Cheltuieli privind contribu țiile
angajatorilor pentru asigur ări
sociale de s ănătate
6021 3.025
Cheltuieli cu materialele auxiliare

3.4. Politici contabile ale finan țării din sursele publice
cuprinse în bugetul de stat

Instituțiile publice finan țate integral sau în majoritate din sursele bugetului de stat
sunt institu ții de subordonare central ă și au relații de subordonare între ele. Aceste rela ții
se regăsesc în contabilitate, mai ales în etapa deschiderii de finan țare, în care au loc

68repartizări de credite bugetare conform rolului ordonatorilor de credite delimitat în Legea
finanțelor publice.
Pentru deschiderea de finan țare bugetar ă se folosesc conturile în afara bilan țului din
grupa 80. Sunt conturi care func ționează în partidă simplă și care eviden țiază, pe ordonatori
și tipuri de credite bugetare, finan țarea deschis ă pe seama surselor bugetului de stat, potrivit
cererii de deschidere, respectiv dispozi țiilor bugetare.
La ordonatorii principali de credite, corespunz ător rolului lor în activitatea bugetar ă,
funcționează conturile:
8060 Credite bugetare aprobate;
8061 Credite deschise de repartizat;
8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii;
La ordonatorii secundari de credite func ționează conturile 8061 și 8062, iar la cei
terțiari, care au doar rolul de a utiliza finan țarea repartizat ă, este func țional doar contul 8062.
Contul 8060 Credite bugetare aprobate reflectă valoarea creditelor aprobate și
înregistreaz ă, la începutul perioadei, creditele bugetare alocate conform bugetului, iar pe
parcursul perioadei, eventualele supliment ări ale creditelor aprobate ini țial. În creditul
contului 8060 se înregistreaz ă diminuări sau anul ări de credite efectuate pe parcursul
perioadei, iar soldul reprezint ă valoarea creditelor aprobate pân ă la sfârșitul perioadei.
Contul 8061 Credite deschise de repartizat funcționează la ordonatorii principali și
secundari care au dreptul de a repartiza credite bugetare. În debitul contului se
înregistreaz ă:
– la ordonatorul principal, creditele deschise spre a fi repartizate ordonatorilor din
subordine și creditele retrase de la ace știa pe parcursul exerci țiului bugetar;
– la ordonatorii secundari, cred itele primite de la ordonatorii principali spre a fi
repartizate ordonatorilor ter țiari din subordine.
In creditul contului 8061 se înregistreaz ă:
– la ordonatorii principali, creditele bugetare repartizate ordonatorilor din subordine
și, respectiv, creditele bugetare de repartizat neutilizate și returnate bugetului statului;
-la ordonatorii de credite secundari, creditele repartizate ordonatorilor ter țiari de
credite și, respectiv, creditele de repartizat retrase de c ătre ordonatorul principal, în
condițiile legii.
Soldul contului este debitor și reflectă valoarea creditelor bugetare de repartizat și
nerepartizate.
Contul 8062 Credite deschise pentru cheltuieli proprii funcționează la toți
ordonatorii de credite, în vederea recunoa șterii creditelor bugetare alocate pentru
efectuarea cheltuielilor proprii fiec ărei institu ții. Contul se debiteaz ă cu creditele bugetare
alocate pentru nevoi proprii și se crediteaz ă cu cele retrase de ordonatorii superiori, în caz de
neutilizare, diminuare sau anulare.
Soldul contului este debitor și reprezint ă valoarea creditelor bugetare pentru
cheltuieli proprii de care beneficiaz ă instituția într-o anumit ă perioadă.
Soldurile conturilor prezen tate nu fac obiectul prelu ării în perioada urm ătoare
deoarece ele reflect ă situația creditelor bugetare pentru anul curent. Conform legii,
reportări de credite se fac doar în anumite condi ții și doar pentru anumite categorii de
tranzacții și finanțări.
Pentru reflectarea finan țării propriu-zise, contabilitatea public ă evidențiază
distinct cele dou ă modalități concrete de utilizare a banului public, pl ățile nete de cas ă și
cheltuielile efective. Cum aceast ă etapă a finanțării bugetare antreneaz ă modificări ale averii
entității publice, conturile utilizate sunt cele de bilan ț, și anume:
– 7701 Finan țarea de la bugetul de stat pentru recunoa șterea plăților nete efectuate
din sursele bugetului de stat;

69- conturile din Clasa 6 Cheltuieli pentru înregistrarea cheltuielilor efectuate pe
seama surselor bugetului statului;
– 121.01 Rezultatul patrimonial – institu ții publice finan țate integral din buget
pentru determinarea excedentului sau deficitului înregistrat în execu ția bugetului
instituțiilor finan țate integral din buget.
Contul 7701 Finan țarea de la bugetul de stat este folosit de c ătre toți ordonatorii de
subordonare central ă pentru a ține eviden ța plăților nete de cas ă efectuate din creditele
bugetare deschise sau repartizate pentru realizarea sarcinilor prev ăzute în buget. Func ția
contabilă este cea a conturilor de capitaluri. Datorit ă specificului func ționării entităților
publice acest cont are o func ție adaptat ă, în sensul c ă plățile efectuate din finan țarea
deschisă recunoscut ă în conturi speciale diminueaz ă sursele disponibile. Pe de alt ă parte,
fiind un cont care ține eviden ța plăților efectuate pe seama creditelor bugetare deschise, se
creditează cu sporirea surselor utilizate (pl ăți), și se debiteaz ă cu reîntregirea finan țării.
Așadar, în creditul contului se înregistreaz ă, în cursul exerci țiului bugetar, pl ățile efectuate
din aceste surse ale bugetului, și se debiteaz ă cu sumele recuperate din finan țarea anului
curent, reconstituiri de pl ăți eronat efectuate, sume din imputa ții etc. La sfâr șitul
exercițiului, contul se debiteaz ă, pentru închidere, cu totalitatea pl ăților nete efectuate.
Operațiunea are loc prin creditul contului 121.01 Rezultatul patrimonial – institu ții publice
finanțate integral din buget. Soldul creditor, înaintea opera țiunii de închidere, reprezint ă
totalul plăților efectuate în cursul anului din sursele bugetului de stat.
Contabilitatea cheltuielilor efective finan țate din bugetul de stat se realizeaz ă cu
ajutorul conturilor Clasei 6, cu prec ădere al celor din grupele 60 Cheltuieli pivind stocurile,
61 Cheltuieli cu lucr ările și serviciile executate de ter ți, 62 Cheltuieli cu alte servicii
executate de ter ți, 63 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, 64 Cheltuieli
cu personalul, 65 Alte cheltuieli opera ționale și 66 Cheltuieli financiare. Toate acestea
sunt conturi cu func ție contabil ă de capitaluri, deoarece cheltuielile, ca elemente deductive
din venituri, diminueaz ă capitalul prin componenta de rezultat patrimonial. Se debiteaz ă cu
totalitatea cheltuielilor efectuate eviden țiate după natură în conturile grupelor prezentate mai
sus și se crediteaz ă la sfârșitul perioadei, pentru închidere, prin debitul contului 121.01
Rezultatul patrimonial – institu ții publice finan țate integral din buget
La sfârșitul perioadei, se stabile ște rezultatul patrimonial prin compararea
cheltuielilor cu pl ățile nete de cas ă. Contabil, acest lucru este posibil cu ocazia închiderii
conturilor de cheltuieli și respectiv de surse (venituri și finanțări), prin contul 121.01.
Rezultatul patrimonial – institu ții publice finan țate integral din buget Acest rezultat include
drepturi constatate și obligații neachitate în cursul exerci țiului bugetar și poate fi excedent
sau deficit patrimonial. Excedentul patrimonial apare atunci când pl ățile nete sunt mai mari
decât cheltuielile efective, caz în care banul public este imobilizat în bunuri achizi ționate și
neutilizate. Deficitul patrimonial apare în situa ția inversă, când plățile nete sunt mai mici
decât cheltuielile efective, ceea ce înseamn ă că s-au consumat resurse existente din
exercițiile trecute ori s-au creat obliga ții care nu au fost onorate.
Contul 121.01 Rezultatul patrimonial – institu ții publice finan țate integral din buget
este bifunc țional. Înregistreaz ă, în debit, cheltuielile efective angajate de institu ție după natura
sau destina ția lor, iar, în credit, veniturile constatate, dup ă natura și sursa lor (aici, bugetul
de stat).
Soldul debitor reprezintă deficit patrimonial, iar soldul creditor este excedent
patrimonial.
Recapitulând, principalele opera țiuni legate de finan țarea institu țiilor publice au în
vedere trei mari categorii de evenimente, și anume:
– deschiderea creditelor bugetare;
– finanțarea propriu-zis ă;

70- închiderea conturilor și stabilirea rezultatului patrimonial

3.5. Componen ța situațiilor financiare

Situațiile financiare trimestriale și anuale cuprind:
– bilanțul;
– contul de rezultat patrimonial;
– situația fluxurilor de trezorerie;
– situația modific ărilor în structura activelor/ capitalurilor;
– anexe la situa țiile financiare, care includ: politici contabile și note explicative,
– contul de execu ție bugetară.
Întocmirea situa țiilor financiare anuale trebuie s ă fie precedate, obligatoriu, de
inventarierea general ă a elementelor de activ și pasiv și a celorlalte bunuri aflate în gestiune și
administra ție, potrivit normelor emise în acest scop de Ministerul Finan țelor Publice.

3.5.1. Bilan țul

Este documentul contabil de sintez ă prin care se prezint ă elementele de activ, datorii și
capital propriu al institu ției publice la sfâr șitul perioadei de raportare, precum și în alte situa ții
prevăzute de lege.
Pentru fiecare element de bilan ț trebuie prezentat ă valoarea aferent ă elementului respectiv
pentru exerci țiul financiar precedent. Dac ă valorile prezentate anterior nu sunt comparabile,
absența comparabilit ății trebuie prezentat ă în notele explicative.
Un element de bilan ț pentru care nu exist ă valoare, nu trebuie prezentat, cu excep ția
cazului în care exist ă un element corespondent pentru exerci țiul financiar precedent.
În bilnț, elementele de natura acti velor sunt prezentate în func ție de gradul cresc ător al
lichidității, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate în func ție de gradul cresc ător al
exigibilității.
Un activ reprezint ă o resursă controlat ă de către instituția publică ca rezultat a unor
evenimente trecute, de la care se a șteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
instituție și al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil.
O datorie reprezint ă o obligație actuală a instituției publice ce decurge din evenimentele
trecute și prin decontarea c ăreia se așteaptă să rezulte o ie șire de resurse care încorporeaz ă
beneficii economice.
Activele și datoriile curente se prezint ă în bilanț distinct de activele și datoriile
necurente.
Capitalul propriu reprezint ă interesul rezidual al statului sau unit ăților administrativ-
teritoriale, în calitate de proprietar al activelor unei institu ții publice dup ă deducerea tuturor
datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc și active nete sau patrimoniu net și se determin ă ca
diferență între active și datorii.
În funcție de necesit ățile de informare, Ministerul Finan țelor Publice poate solicita
prezentarea în bilan ț și a altor informa ții suplimentare.
Bilanțul contabil se întocme ște pe baza unei ultime balan țe de verificare, a conturilor
sintetice întocmite la finele fiec ărui trimestru sau anual, pus ă de acord cu soldurile conturilor
analitice, dup ă înregistrarea cronologic ă și sistematic ă a opera țiunilor consemnate în
documente justificative, aprobate de conduc ătorul institu ției și vizate în prealabil de
persoanele care, potrivit legii, exercit ă controlul financiar-propriu.

3.5.2. Situa ția fluxurilor de trezorerie

71Situația fluxurilor de trezorerie prezint ă existența și mișcările de numerar divizate în :
 Fluxuri de trezorerie din activitatea opera țională, care prezint ă mișcările de numerar
rezultate din activitatea curent ă: încasări și plăți;
 Fluxuri de trezorerie din activitatea de investi ții, care reprezint ă mișcările de numerar
rezultate din achizi țiile ori vânz ările de active fixe: încas ări și plăți;
 Fluxuri de trezorerie din activitatea de finan țare, care prezint ă mișcările de numerar
rezultate din împrumuturi primite și rambursate, ori alte surse financiare: încas ări și plăți.
Formularul se completeaz ă de către fiecare institu ție, cu informa țiile privind încas ări și
plăți efectuate, preluate din rulajele fiec ărui cont de la trezorerie sau b ănci.

3.5.3. Situa ția modificărilor în structura activelor/capitalurilor

Situația modific ărilor în structura activelor capitalurilor trebuie s ă ofere informa ții
referitoare la structura capitalurilor proprii, influen țele rezultate din schimbarea politicilor
contabile, inflen țele rezultate în urma reevalu ării activelor, calculului și înregistr ării
amortizării sau din corectarea erorilor contabile.
Situația prezintă, în detaliu, cre șterile și diminuările din timpul anului al fiec ărui element
al conturilor de capital.

3.5.4. Anexe la situa țiile financiare

Anexele sunt parte integrant ă a situațiilor financiare. Ele con țin: politici contabile și note
explicative.
Notele explicative furnizeaz ă informații suplimentare care nu sunt încorporate în
situațiile financiare.

3.5.5. Note explicative

Notele explicative la situa țiile financiare con țin informa ții referitoare la metodele de
evaluare a activelor, precum și orice informa ții suplimentare care sunt relevante pentru
necesitățile utilizatorilor în ceea ce prive ște poziția financiar ă /rezultatele ob ținute.
Notele explicative se prezint ă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din bilan ț
trebuie să existe informa ții în notele explicative.

3.5.6. Contul de execu ție bugetară

Contul de execu ție bugetar ă se întocme ște pe baza datelor preluate din rulajele debitoare
și creditoare ale conturilor de disponibil care trebuie s ă corespund ă cu cele din conturile
deschise în trezorerie sau la b ănci, după caz.

72
CONCLUZII

Cultura este sistemul de idei vii pe care le posed ă fiecare epoc ă, iar școala trebuie
să realizeze o sinergie în exercitarea func țiilor sale fundamentale de transmiterea culturii,
prin asigurarea fundamentului cuno ștințelor generale și pregătirea pentru formarea
profesioni știlor și a viitorilor oameni de știință.
Func ția de înv ățare nu trebuie privit ă restrictiv la transferul de cuno ștințe. Ea
include deopotriv ă componenta de formare, de modelare a personalit ății fiecărui elev.
Pentru realizarea ei, în condi ții de eficien ță, școlile, în general, trebuie s ă dispună de
profesori dedica ți meseriei lor, de oameni de știință cu mult talent pedagogic. La acestea se
impune a se ad ăuga dotările tehnologice ale institu ției privind re țeaua de computere
racordate la Internet și nu numai. Școala, fiind o institu ție specializat ă în transmiterea de
cunoștințe și de modelare a tinerei genera ții, poate contribui, într-o m ăsură mult mai mare
decât alte institu ții, la progresul social.
Dup ă anul 1990, reforma înv ățământului a fost una dintre priorit ățile declarate ale
societății române ști. Învățământul a fost unul dintre domeniile în cadrul c ăruia s-au
întreprins un num ăr mare de schimb ări de natur ă legislativ ă, instituțională și de conținut.
Dezvoltarea înv ățământului a cunoscut numeroase și profunde transform ări
dominate de ideea înnoirii.
În prim-plan s-au impus dou ă întrebări fundamentale: „Ce se înva ță?” și „Cum se
învață?” Un lucru deloc întâmpl ător, pentru c ă ceea ce înva ță elevii și modul în care ei
învață constituie însu și inima înv ățământului. Este foarte important ca aten ția să fie
focalizată pe aceste componente, una de esen ță, alta de form ă, ambele decisive îns ă în
construcția cunoștințelor decisive.
Dacă programa/curriculum arat ă, cu precădere, ce tipuri de cuno ștințe merită să fie
asimilate cu prioritate de-a lungul anilor de școală, metodologia didactic ă indică modul
cum își construiesc elevii respectivele cuno ștințe, modalit ățile concrete de care ei se
folosesc în acest scop. Aceste aspecte sunt tot mai importante în prezent, când elevii
trebuie să învețe a învăța, într-un mod nou, și când, în mod corespunz ător, cei de la catedr ă
trebuie să învețe a preda într-un mod nou.
În aceste condi ții, se impune însu șirea unor noi modalit ăți de lucru care s ă
contribuie substan țial la sporirea calit ății eforturilor de predare și a celor de înv ățare.
Obiectivele majore ale înv ățământului, la institu ția studiată, respectă obiectivele la
nivel național, și anume acelea de a adopta metodele care favorizeaz ă întâlnirea elevului cu
materia de studiat, apropierea lui de cuno ștințele de asimilat, care s ă stimuleze activismul
și constructivismului intelectual.
La Colegiul Tehnic „Petru Poni”, One ști, activitatea instructiv – educativ ă se
traduce într-un fapt de modelare fin ă și necontenit ă, de transformare cumulativ ă a
diferitelor laturi ale personalit ății celui care înva ță. Acesta este un climat propice unei
adevărate umaniz ări, adică a cultivării în copilul care tinde s ă devină om, a ceea ce este
omenesc, specific speciei umane, ajutându-l s ă reproduc ă în mintea și aptitudinile sale
individuale, o parte din cuno ștințele și inteligen ța, din imagina ția și inventivitatea, din
sensibilitatea și atitudinile înmagazinate de genul uman în valorile culturii, ce servesc drept
suport activit ății de educa ție, cu tendin ța de a se transforma în autoeduca ție.
Cum procesul de înv ățământ este orientat, cu prioritate, spre obiective de
cunoaștere și de acțiune, sarcina educatorilor și totodată strategia acestora vizeaz ă
contribuția permanent ă la influen țarea capacit ății de a ac ționa, în sensul însu șirii unor

73deprinderi de ac țiune, care s ă plaseze elevul într-o situa ție de învățare, mai mult sau mai
puțin dirijată.
Educatorii, prin metodele folosite, influen țează formarea unor atitudini, trezesc
anumite tr ăiri emoționale, cultiv ă anumite sentimente și interese, dezvoltând anumite
convingeri etc.
Spre deosebire de didactica tradi țională, care obi șnuia să defineasc ă obiectivele
prin verbe „a ști”, „a cunoa ște”, „a înțelege”, „a sesiza”, „a aprecia”, „a crede” etc, ceea ce
reprezintă enunțuri generale, vagi și susceptibile de interpret ări subiective, desemnând
operațiuni greu de m ăsurat, în prezent, se contureaz ă tot mai mult opera ționalizarea
obiectivelor, determinarea lor, în modul cel mai explicit posibil, cu mult ă claritate și
precizie. Se impune o descriere a obiectivelor în termenii unor ac țiuni vizibile și
măsurabile.