Integrare Financiar Monetar Europeană

PROIECT

INTEGRARE FINANCIAR-MONETAR EUROPEANĂ

PREMISE PENTRU ADERAREA ROMÂNIEI LA ZONA EURO

Student:Pasniciuc Crina –Monica

Nr. matricol: 31040701sl130752

Grupa 4

-2015-

CUPRINS

Capitolul I. Integrarea economică în Uniunea Europeană- precondinție a integrarii monetare………………………………………………………………………………………………………………….3Capitolul II. Îndeplinirea criteriilor de convergență nominală/reală de către România și perspective de adoptare moneda euro ………………………………………………………………………..5

Capitolul III. Costuri și beneficii aduse de moneda euro…………………………………………………..7

Concluzii………………………………………………………………………………………………………………….10

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………11

Capitolul I.

Integrarea economică în Uniunea Europeană- precondinție a integrarii monetare

„Unitate în diversitate”

Uniunea Europeană a fost înființată imediat după ce s-a terminat cel de-al doilea Razboi Mondial și presupune o colaborare atât în plan economic cât și politic, în prezent unifică 28 de țări. Ideea care prima era aceea de a crea o ”piață unică”, aceasta consta în eliminarea tuturor obstacolelor la nivel de țări, cum ar fi controloalele la frontieră, taxele vamale, așa încât țările membre Uniunii Europene să se comporte ca o singură țară.

Ca o țară să poată obține titlul de membru al Uniunii Economice Monetare trebuie în primul rând să obțină calitatea de membru al Uniunii Europene. Ca un prim pas, dacă o țară dorește sa adere la Uniunea Europeană trebuie să îndeplinească criteriile-cheie de aderare. Aceste criterii au fost definite în cadrul Consiliului European de la Copenhaga în anul 1993 de aceea poartă denumirea de ”criteriile de la Copenhaga”. Țările ce doresc să se alăture Uniunii Europene trebuie să aibă:

instituții stabile care asigură democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților;

o economie de piață funcțională și posibilitatea de a face față concurenței și forțelor pieței din UE;

capacitatea de a însuși în mod eficient obligațiile de membru, inclusiv aderarea la obiectivele uniunii politice, economice și monetare.

După ce o țară dobândește titulatura de membru al Uniunii Europene, țara respectivă poate adera la Uniunea Economică și Monetară în situația în care îndeplinește cerințele și prevederile Tratatului de la Maastricht.

Decizia de a crea o monedă unică la data de 1 ianuarie 1999 sub sprijinul Băncii Centrale Europene reprezenta scopul final al integrării economice și monetare pe piață unică.

Tratatul de Maastricht prevede crearea Uniunii Economice și Monetare în 3 etape și le voi evidenția în tabelul următor:

Tabel nr 1: Etapele formării UEM (prelucrare personală)

Capitolul II

Îndeplinirea criteriilor de convergență nominală/reală de către România și perspective de adoptare moneda euro

Pentru a putea adopta moneda Euro, țările care fac parte din Uniunea Europeană trebuie sa îndeplinească criteriile de convergență reale care nu au o definiție clară, dar nici repere numerice și criteriile de convergență nominale care sunt prevăzute în Tratatul de la Maastricht.

Criteriile de convergență nominală

Criteriile de convergență nominală care trebuie îndeplinite de orice stat pentru a putea adopta moneda euro sunt:

Criteriul stabilității prețurilor: rata inflației să nu depașească cu mai mult de 1,5% peste media ratelor inflației din topul primelor trei țări ce au inflația cea mai mică;

Criteriul de convergență a dobânzilor: rata dobânzii pe termen lung(10 ani) să nu depășească cu mai mult de 2% media ratelor dobânzilor la obligațiile pe termen lung , ale acelorași trei state;

Criteriul situației finanțelor publice: deficitul bugetar să nu fie exagerat, care să nu depășească 3% din PIB iar datoria publică să nu fie mai mare de 60% din PIB țării în cauză;

Criteriul participării la mecanismul de cursuri fixe al SME: moneda națională trebuie să fi făcut parte dintr-un mecanism de cursuri fixe cel puțin cu 2 ani înainte de examinarea în vederea aderării și să fi menținut marjele de fluctuație;

La momentul actual România îndeplinește toate criteriile de convergență nominală și le voi prezenta în următorul tabel:

Tabelul nr. 2: Criteriile de convergență nominală ( sursa: BNR,prezentarea guvernatorului Mugur Isărescu)

Din experiența trecutului apropiat putem observa că apare o abordare distinctă a abordării procesului de adoptării monedei euro ca monedă națională. Înainte de criza se promova ideea că sunt sufiente îndeplinirea criteriilor de convergență nominală pentru a putea dovedi că un stat este eligibil/compatibil pentru a adoptarea monedei euro. În timpul crizei a devenit evident faptul că deși un stat îndeplinește criteriile de convergență de la Maastricht, acest aspect nu garantează succesul economic al țării. Criteriile de la Maastricht nu pot fi îndeplinite într-o manieră plauzibilă în lipsa competivității a stabilității financiare și a echilibrului fiscal. ”Imaginea de ansamblu” a câștigat teren iar în ultima perioadă li se acordă o atenție deosebită criteriilor de convergență reală.

Criteriile de convergență reală

Criteriile de convergență reală spre deosebire de criteriile de convergență nu sunt definite de nici un tratat și are ca obiectiv gradul de dezvoltare și de apropiere a unui stat de performanțele economice ale zonei euro. În literatura de specialitate s-au menționat diferiți indicatori care au în vedere: productivitatea muncii, bunăstarea economică, inovarea etc.

Exemplu de criterii de convergență reală:

nivelul PIB/locuitor

structura ramurilor economiei naționale (% din PIB)

gradul de deschidere a economiei

volumul comerțului exterior și gradul acestuia de integrare în UE

costurile cu forța de muncă

Criteriile de convergență nominală și criteriile de convergență reală se suțin și se completează reciproc astfel încât criteriile de convergență nominală asigură un mediu macroeconomic stabil care creează premise favorabile pentru îndeplinirea criteriilor de convergență reale în timp ce acestea creează premisele sustenabilității convergenței nominale prin reducerea expunerii economiei la șocuri asimetrice și prin limitarea diferențelor în procesul de transmitere a șocurilor simetrice. Atunci când vorbim de criteriile de convergență reale nu trebuie să neglijăm dimensiunea decalajelor între regiuni, astfel că România este statul ce aparține Uniunii Europene cu cea mai mare disparitate între regiuni. Lipsa infrastructurii atrage de la sine obstacole în creșterea și dezvoltarea economiei iar în România lipsește cu desăvârșire și nu posedă un cadru funcțional pentru dezvoltarea, prioritizarea și execuția proiectelor de investiții publice.

Evaluările BNR ne arată că România ar putea ajunge la un nivel „decent” de convergență reală abia în anul 2022-2023, această declarație a fost făcută de viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Bogdan Olteanu, la conferința Romania Investor Days organizată de BVB.

„Evaluările noastre arată că 2022-2023 ar putea fi un termen potrivit, din punct de vedere tehnic, pentru aderare, fie că vorbim de convergență nominală, fie de cea reală” a declarat Bogdan Oltean, adaugând că în ceea ce privește decizia de a adopta moneda euro ca moneda națională este de natură politică.

CAPITOLUL III

Costuri și beneficii aduse de moneda euro

Atunci când un stat renunță la monedele naționale și adoptă moneda unică euro împarte oamenii în două categorii, astfel existând atât sustinători al acestei cât și critici:

Avantajele adoptării monedei euro ca monedă unica:

Eliminarea riscului valutar. Dacă facem referire la mediul de afaceri internațional, deciziile luate în prezent sunt adesea afectate intr-un mod negativ de eventualele modificări a ratei de schimb. Deci, nu cât sunt mai puțin previzibile ratele de schimb cu atât sunt mai riscante investițiile străine și in modul acesta nici o companie nu reușeste să se integreze pe o piață externă în așa fel încât să obțină o creștere.

Reducerea costurilor valutare: Toți turiștii care își plănuiau excursii înainte de introducerea monedei euro întâmpinau probleme legate de costurile multor monedă, fiecare monedă fiind recunoscută de un mic segment geografic din Uniunea Europeană și fiecare putând fi schimbată în schimbul unei taxe. Taxele sunt prezentate sub forma unor comisioane fixe. S-a făcut un studiu turistul obișnuit plătește in medie 13 dolari pentru toate aceste costuri pe care turistul le suporta la fiecare trecere a unei frontiere europene. Atunci când un stat adoptă ca monedă națională moneda euro dispar aceste costuri.

Transparența prețurilor: Moneda unică face mai evidentă diferențele de prețuri dintre bunurile, serviciile și salariile din state diferite. Atunci când prețurile din state diferite sunt exprimate în aceeași monedă încurajează concurența intrucât permite comparații rapide și directe între țări.

Avantaje:

Reducerea ratelor dobânzilor

Stimularea reformelor structurale

Încurajarea creșterii economice

Dobândirea statutului de monedă internațională

Se elimină incertitudinea ce este generată de rata de schimb

Adoptarea monedei euro va elimina speculația monetară și valutară

Se facilitează circulția capitalurilor dintr-un stat în altul

Prețurile vor deveni mai transparente

Va crește concureța între firme

Va juca și un rol politic aducând de la sine stabilitate politică

România va căpăta o identitate europeană

Se vor face transferuri de fonduri către alte state fără costuri mari

Dezavantajele adoptării monedei euro ca monedă unică:

Reglementările privitoare la UEM și la moneda unică adaptate la criteriile de convergență nominală sunt nerealiste

Pierderea autonomiei politiicii monetare și valutare

Creșterea prețurilor

Criteriile de convergență din Tratatul de la Maastricht asigură o creștere economică redusă ca dezavantaj deși asigură premisele unei inflațiii scăzute

Existența unei uniuni monetare fără o uniune bugetară

Scăderea exporturilor din cauza lipsei de concurență față de produsele românești

Creșterea inlației

Costuri și posibile riscuri care fac referire la adoptarea monedei euro ca monedă unică:

Greutatea în stabilirea corectă a parității cu care se face trecerea la euro

Pierderea folosirii politicii monetare și rata de schimb a unui stat pentru ajustarea unor șocuri economice

Nu toate statele din zona euro pot fi mulțumite

Posibile diferențe în transmiterea politicilor monetare

Costuri sociale: cel mai mare pericol e ca cetățenii români să perceapă adoptarea euro doar ca o simplă schimbare de monedă și că acest aspect ține doar de BNR

Concluzii

În urma realizării proiectului am ajuns la următoarele concluzii:

România îndeplinește la momentul actual toate criteriile de convergență nominală prevăzute în tratatul de la Maastrich pentru adoptarea euro. Cu toate că îndeplinim ca stat aceste criterii nu vom putea adopta moneda euro în anul 2019, noua țintă fiind anul 2022-2023. În ultima perioadă se pune accent mai mult pe criteriile de convergență reală iar nivelul de trai în România nu atinge un nivel de trai decent comparativ cu alte state ce au o economie emergentă.

Din punctul meu de vedere, în viitorul apropiat România nu va mai îndeplini criteriile de convergență nominală având în vedere că la momentul actual le îndeplinește la limită.

Bibliografie

http://europa.eu/

Daniel Dăianu, Radu Vrânceanu, România și Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iași, 2002

Suport de curs, Prof.Univ.Dr. Gheorghe M.Voinea , Relații financiare internaționale, Iași 2015/2016

Suport de curs, Ovidiu Stoica, Integrare financiar monetar

Suport de curs, Vasile Turliuc, Vasile Cocriș, Angela Roman Monedă.Credit.Bănci, Iați 2015