Insuficienta Renala 2017 [620071]

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII
TINERETULUI ȘI SPORTULUI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “……………”

PROIECT DE ABSOLVIRE

Calificarea: Asistent Medical Generalist

COORDONATOR: ABSOLVENT:

2016

ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU
INSUFICIENTĂ RENALĂ ACUTĂ

Cuprins

Argument

Capitolul I . Aparatul excretor si excretia.Anatomie si fiziologie.

1.1. Notiuni de anatomie ale aparatului excretor
1.2. Notiuni de fiziologie ale aparatului excretor

Capitolul II. Insuficienta renala acuta. Date generale despre afectiune

2.1. Definiție
2.2. Cauze
2.3. Simptome
2.4. Factori de risc
2.5. Diagnostic
2.6. Investigatii
2.7. Tratament
2.8. Complicatii
2.9. Profilaxie

Capitolul III. Rolul autonom si delegat al asistentului medical in ingrijirea pacientului
care sufera de Insuficienta renala acuta

3.1. Planul de ingrijire al pacientului cu insuficienta renala acuta
3.2. Tehnici specifice de ingrijire

Capitolul IV. Prezentarea cazurilor clinice

Caz clinic nr.1
Caz clinic nr.2
Cazclinic nr.3

Concluzii

Bibliografie

Argument

Unul dintre motivele pentru care mi -am ales această afecțiune, ca temă de studiu, este
și importanța pe care noi, cadrele medii, trebuie să o acordăm, mai întâi de orice,
perioadei de prespitalizare când șansa bolnavilor este în mâinile noastre.

Insufici enta renala acuta este o patologie importantă, cu multiple modalități de
manifestare, având uneori consecințe nefaste asupra pacienților.

Pentru pacienții recent diagnosticați cu insuficiență renală, perspectiva de a face dializă
poate fi o experiență înfricoșătoare. Pentru a scăpa de anxietatea produsă de tratamentul
prin dializă, este important să vă pregătiți din timp. În acest fel vă veți asigura că sunteți
pregătit din punct de vedere fizic, psihic și emoțional pentru inceperea acestui, care are
rolul de a vă susține viața.

Astfel, sper ca aceasta lucrare sa -mi fie de mare ajutor in viitoarea mea profesie de
asistent medical generalist , pentru a opta in orice situatie si de a pr eveni recid ivele bolii
si daca este posibil chiar sa -i dezvolt cap acitatile fiziologice si psihologice.

Capitolul I . Aparatul excretor si excretia.Anatomie si fiziologie

1.1. În mod normal se gasesc doi rinichi, drept si stâng.

Situatia topografica. Rinichii sunt situati în regiune cea mai profunda a cavitatii
abdominale, de o parte si de alta a coloanei vertebrale, proiectându -se pe o zona cuprinsa
între ultimele 2 vertebre toracale si primele 3 vertebre lombare.

Rinichiul stâng este situat cu o jumatate de corp de vertebra mai sus decât cel drep t.

Sunt organe retroperitoneale si ocupa un spatiu numit loja renala.

Configurația externă

Rinichiul are o lungime de 11 – 12 cm, lățimea de 5 – 6 cm, grosimea de 3 – 4
cm.

El prezintă:
-2 fețe – fața anterioară;
-fața posterioară;
-2 margini – o margine laterală convaxă;
-o margine medială concavă;
– 2 extremități – o extremitate superioară numită polul superior;
– o extremitate inferioară numită polul inferior.

Fața anterioară a rinichiului drept, vine în raport cu lobul drept al ficatului si c u
unghiul colic drept, iar fața anterioară a rinichiului stâng vine în raport cu pancreasul,
splina, stomacul prin bursa omentală. Prin fețele posterioare rinichii vin în raport cu
diafragmul, cu coasta a 12 -a, mușchiul psoas, mușchiul pătrat lombar și o p arte din nervii
plexului lombar.
Pe marginea medială se află hilul renal, o despicătură alungită în axul rinichiului
în care se găsesc elementele pediculului renal (vase, nervi, căi urinare). Hilul se
prelungește în interiorul rinichiului printr -o scobitur ă numită sinusul renal, în care se
găsesc: țesut conjunctiv gras, ramificațiile și porțiunile inițiale ale căilor urinale.
Structura internă a rinichiului

În structura internă a rinichiului se delimitează:
 capsula renală – formațiune conjunctivă care înve lește rinichiul și este ușor
detașabilă;
 parenchimul renal sau substanța proprie constituie o parte esențială a
rinichiului. El este alcătiut di două zone: o zonă periferică cu grosimea de
7-8 mm, numită substanța corticală și o zonă centrală numită substa nța
medulară.
Aceste două substanțe se întrepătrund, neexistând o delimitare netă între ele.

Secțiune longitudinală prin rinichi

La nivelul substanței medulare se observă un număr de 15 -18 formațiuni,
asemănătoare unor piramide, fapt pentru care au fost numite piramidele Malpighi, care
prezintă striații radiale determinate de tubii renali colectori și de vasele sanguine. Aceste
piramide Malpighi sunt separate prin cordoanele Bertin. Vârful fiecărei piramide are o
suprafață convexă, numită papila rena lă, pe suprafața căreia predomină 15 -20 orificii
numite pori urinari, care reprezintă deschiderea tubilor colectori urinari în calice. De la
baza piramidelor Malpighi pătrund în substanța corticală formațiuni de substanță
medulară cu aspect triunghiular (î n secțiune) sau conic (în spațiu) în număr de 400 -500 de
fiecare piramidă, numite striații medulare/piramidale Ferrein. Substanța corticală care
pătrunde între piramidele Ferrein constituie așa numitul labirint format din vase sanguine,
corpusculi renali ș i tubi contorti cu direcții variate .
Din punct de vedere morfofuncțional, rinichiul se compune din lobi și lobuli.

Un lob renal este format dintr -o piramidă Malpighi cu toate formațiunile care se
află deasupra ei până la capsula fibroasă (piramide Ferrein , labirinte). Numărul lobilor
este egal cu numărul piramidelor Malpighi.
Un lob renal este format dintr -o piramidă Ferrein și din substanța corticală care o
înconjoară (labirintul). Numărul lobilor este egal cu numărul piramidelor Ferrein.
Unitatea structu rală și funcțională a lobilor și lobulilor este nefronul. Numărul
nefronilor este de 2.600.000 pentru ambii rinichi. În alcătuirea nefronului intră:
– corpuscul renal;
– tubul urinifer.
Corpuscul renal – formațiune sferică de culoare roșiatică, care se găsește numai în
substanța corticală din labirint.
Un corpuscul renal se compune din:
– capsula Bowmann;
– glomerul vascular.
Tubul urinifer – este alcătuit din trei segmente:
– segmentul proximal ce continuă capsula Bowmann și are o porțiune
inițială mai lungă și încolăcită numită tubul contort proximal și o
porțiune mai scurtă fără sinozități. Segmentul proximal este cea mai
lungă porțiune a tubului urinifer (cca 14 mm), este situat în labirint,
porțiunea lui încolăcită înconjurând corpusculul renal;
– segmentul subțire ce continuă segmentul proximal, el nu are sinozități
și este căptușit cu un epiteliu format din celule turtite fără mergine, în
perie. Segmentul subțire și porțiunea neîncolăcită a segmentului distal
formează o structură în formă de U numită ansa H enle;
– segmentul; distal este format dintr -o porțiune neîncolăcită, continuarea
segmentului subțire și o porțiune încolăcită numită tubul contort distal.
Fiecare nefron se deschide prin segmentul distal în tubii colectori care prin
fuzionarea mai multora ca nale exceretoare ce se deschid în calicele mici de la suprafața
papilelor prin porii uriniferi.

Vascularizația și inervația rinichiului

Rinichiul este vascularizat de:

a) Arterele renale (stânga, dreapta) – ramuri directe în aorta. Artera stânga este m ai scurta
decât cea dreapta.

Aceasta se divide în interiorul rinichiului, ajungând în final la nivelul glomerulului renal.
Aici se divide într -o vasta retea capilara care hraneste tubii contorti dupa care se varsa în
venele renale.

b) Venele – debuteaz a în corticala rinichiului numite vene stelare . Aceste vene stelare se
grupeaza în vene lobulare (între piramidele Ferrein), se varsa în vene arcuate ce au traseu
invers arterei arcuate.

c) Circuatia limfatica – aparitia ganglionilor limfatici; iar iner vatia este simpatica si
parasimpatica.

CAILE URINALE

Căile urinale sunt alcătuite din:
– calicele renale;
– bazinet;
– ureter;
– vezica urinară;
– uretra.
Calicele renale – reprezintă porțiunea inițială a căilor urinale și sunt de două
feluri:
– calicele mici;
– calicele mari.
Calicele mici sunt formațiuni cu aspect de cupă, care se află în jurul deschiderii
fiecărei papile renale, iar calicele mari sunt rezultate din confluarea calicelor mici și sunt
în număr de trei: superior, mijlociu, inferior.
Bazinetul sau pelvisul renal este un organ cavitar de formă aproximativ
triunghiulară, care rezultă din confluarea calicelor mari. El formează împreună cu artera
renală, cu limfaticele și cu nervii renali pediculul renal. Bazinetul se află parțial în sinusul
renal (porț iunea intrarenală) și parțial în hilul renal (porțiunea extrarenală).
Ureterul – organ tubular lung de 25 -30 cm ce se deschide de la bazinet, pe care -l
continuă până la vezica urinară, în care se deschide. El prezintă o porțiune abdominală, ce
se întinde d e la bazinet până la intrarea în micul bazin, și o porțiune pelviană care se
întinde de la micul bazin până al vezica urinară. Ureterul prezintă un calibru inegal, cu
două regiuni mai înguste:
– una situată imediat sub bazinet;
– alta la intrarea în micul bazi n.
Pătrunderea ureterului în vezică este oblică, pe o distanță de 1 -2 cm, aceasta
formând cu peretele vezicii urinare un ascuțit, conformație ce explică de ce în timpul
contracției vezica urinară nu este împinsă înapoi în ureter (capătul ureterului din per etele
vezicii este comprimat și orificiul lui se închide).

Vezica urinară – organ cavitar așezat în micul bazin, în loja verticală. Ea este
numai în parte învelită în peritoneu. Vezica urinară este fixată în loja ei printr -un
ligament peritoneal și prin co ntinuitatea cu uretra și ureterele. Are o formă variabilă, în
funcție de cantitatea de urină care se găsește în interiorul ei. Capacitatea vezicii urinare
este de 250 -300 ml. Din punct de vedere al configurației externe, vezica urinară prezintă
un fund, un corp și un vârf.
Fundul vezicii urinare este situat inferior. La nivelul fundului se găsesc cele două
orificii ale ureterelor și orificiul intern al uretrei. Corpul vezicii urinare prezintă o față
anterioară, două fețe laterale și o față posterioară. Vârf ul vezicii urinare situat superior,
este învelit, ca și fața posterioară a corpului vezicii, de peritoneul pelvian. El vine în
raport cu ansele intestinale.

.
URETRA

Uretra este un canal musculomembranos care diferă în raport cu sexul.
Uretra masculină – canal musculomembranos, lung de 15 -20 cm, cu un traiect și
un calibru neuniforme. Ea începe de la fundul vezicii urinare și se termină la capătul
penisului printr -un orificiu numit meatul urinar. Uretra are rol dublu la bărbat: eliminarea
urinei și a lic hidului spermatic.
Uretra feminină – canal musculomembranos, lung de 4 -5 cm, care începe de la
fundul vezicii urinare și se termină în vestibulul vaginului. Ea are un calibru mai mare
decât uretra masculină. Rolul ei fiziologic se rezumă în exclusivitate l a eliminarea urinei
din vezica urinară.

1. Noțiuni de fiziologie a aparatului excretor

Rolul fiziologic principal al aparatului excretor este menținerea constantă a
compoziției chimice și a proprietăților fizice ale mediului intern (sânge, lichid interstițial,
mediu intracelular). Această menținere în limite normale a diferitelor constante
fiziologice ale mediului intern poartă numele de homeostazie.
Formând urina, rinichiul, alături de celelalte elemente ce alcătuiesc aparatul
excretor, îndeplineș te o serie de funcții ce pot fi structurate astfel:
– elimină substanțele inutile și toxice rezultate din metabolismul proteinelor ce nu
pot fi oxidate până la stadiul de CO 2 și H 2O cum ar fi:
– substanțe azotate ca: uree, creatinină, acid uric:
– fosfați orga nici rezultați din acizi nucleici;
– sulfați proveniți din oxidarea sulfului din compoziția acizilor sulfurați.
– menține constanța PH -ului care variază foarte puțin (7,35 -7,45) în timp ce PH -ul
urinei are variații foarte largi (4,7 -8,2);
– menține constanța presiunii osmotice a sângelui datorită capacității rinichiului de
a elimina atât apa cât și sărurile în exces din organism;
– menține concentrația relativă și absolută a constituienților normali ai plasmei
sanguine prin funcția de reabsorbție selectivă a substanțelor cu prag: glucoză, acizi grași,
vitamine.
– menține funcția endocrină, secreția de renină în stările de ischemie renală care
pune în joc mecanismul presor (hipertensinoger -angiotensina -aldosteron). Este corectată
cu ajutorul aparatului Jucxta g lomerular.
Prin rolul lui de a elabora și elimina urina, aparatul excretor menține constantă
cantitatea de apă (izohidria), concentrația diferiților cationi (izoionia), presiunea osmotică
a plasmei (izoosmia). Tot prin urină se elimină unele substanțe intr oduse în organism, ca
de exemplu: medicamentele.

FORMAREA URINEI

Mecanismele de formare a urinei se desfășoară în doi timpi fundamentali: timpul
glomerular (filtrare și difuzia glomerulară) și timpul tubular (reabsorbția tubulară și
secreția tubulară).
Timpul glomerular al formării urinei
a) filtrarea glomerulară – constă în trecerea tuturor componentelor plasmei, în
afară de proteinele cu greutate moleculară mare, din capilarele glomerulare în capsula lui
Bowmann.
Ea se realizează prin proces ul fizic de ultrafiltrare. Plasma astfel filtrată care se
găsește în capsula lui Bowmann, poartă numele de urină primară sau filtrat flomerular.
Urina primară conține toate componentele plasmei snguine, în afară de proteine. La
procesul de ultrafiltrare pa rticipă presiunea sanguină (P S), presiunea oncotică (P O) din
capilarele glomerulare și presiunea din capsula Bowmann (P C). Presiunea efectivă de
filtrare (P f) va fi de 40 mm Hg; ea rezultă din însumarea algebrică a celor trei presiuni:
Pf = P S – (PO + P C)
Pf = 75 – (30 +5) = 40 mm Hg.
b) difuzia glomerulară constă în trecerea activă a moleculelor dintr -o parte în alta
a membranei semipermeabile glomerulo -capsulare. În 24 h, la nivelul ambilor rinichi se
formează 170 -180 litri de urină primară. Din ace astă cantitate mare de urină primară se
elimină sub formă de urină definitivă mai puțin de 1/10. această diferență se datorește
activității tubilor renali care reabsorb 99 % din urina primară pe care o redau circuitului
sanguin.

Timpul tubular al formării urinei

Acest timp este reprezentat de procesele de reabsorbție și secreție tubulară care se
produc concomitent.
a) reabsorbția tubulară constă în trecerea apei și a unor substanțe din urina
primară înapoi în sânge prin peretele tubului urinifer, proces c are are ca rezultat
concentrarea urinei primare și deci formarea urine definitive;

b) secreția tubulară constă în trecerea unor substanțe din sânge în lumenul tubului
urinifer, atât la nivelul tubului contort proximal, cât și la nivelul tubului contort dis tal.
Secreția tubulară reprezintă un mecanism cu o importanță mai mică în formarea urinei
dar cu rol deosebit în menținerea echilibrului acido -bazic.
MICTIUNEA – act reflex aflat sub control cortical.
Actul micțiunii este declanșat 5 -6 ori/zi de către creș terea presiunii intravezicale.
Pe măsură ce urina se acumulează în vezică, volumul ei crește fără ca presiunea
intravezicală să depășească 10 -15 cm3 de H 2O. Când cantitatea de urină acumulată în
vezică atinge 300 -400 ml presiunea intravezicală crește brusc , ajungând la 18 -20 cm3 de
H2O. În acest moment presiunea exercitată asupra pereților vezicali excită interreceptorii
și apare senzația de micțiune.

Capitolul II. Insuficienta renala acuta. Date generale despre afectiune

2.1. Definiție

Insuficientă renală acută reprezintă suprimarea bruscă a funcției renale, cu repercursiuni
clinice generale umorale și urinale.
În mod normal rinichii filtrează produsii de metabolism (deșeurile) și mențin nivelul
normal de apă, sare și minerale (ele ctroliți) din sânge.
Când rinichii nu mai funcționează, produsii de metabolism, lichidele și electrolitii se
acumulează în organism, ceea ce poate duce la o situație ce pune viață în pericol.

2.2. Cauze

1. Pre-renale (functionale):
– Hipovolemia severa, provocata prin varsaturi masive, diaree, exces de diuretice,
hemoragii de diferite cauze, cu sau fara soc clinic
2. Renale (de origine intrinseca/organica):

– Nefropatia tubulara acuta, prin soc toxico -septic, soc anafilactic, obstretical,
cardiogen, toxine exogene (saruri de metale grele, tetraclorura de carbon, ciuperci
otravitoare)
– Pancreatita acuta, ciroza hepatica si D.Z.
– Cauze medicamentoase: diferite antibiotice, sulfamide, substante de contrast
– Nefropatii glomerulare, interstitiale si vasculare
3. Post-renale:
– Obstructii mecanice sau inflamatorii ale cailor urinare: litiaza renala, litiaza urinara,
tumori ale cailor urinare sau ale organelor genitale

2.3. Simptome

– Semnele principale oliguria pana la anurie si azotemie (uree > de VN in sange)
– Edematierea picioarelor
– Stare de oboseala, cefalee, varsaturi, meteorism, „limba arsa”, halena amoniacala,
sughit, tulburari de tranzit (constipatie, diaree)
– Tulburari respiratorii: tahipnee, respiratie Kussmaul sau Cheyne -Stokes, cand acidoza
si retentia azotata su nt severe
– Tulburari cardio -vasculare: tulburari de ritm si de conducere; insuficienta cardiaca si
congestiva; HTA (datorita incarcarii hidro -saline), edeme palpebrale si la membrele
inferioare, pana la anasarca
Semne de laborator:
– Retentia de substante azotate determina cresterea ureei sanguine, a creatininei si a
acidului uric
– Apare acidoza renala
– Rezerva alcalina este scazuta
– Apar tulburari hidro -electrolitice: creste K iar Na si Ca sunt scazute
– In urina apar: albuminuria, hematuria, cilindruria (in functie de cauza care produce
insuficienta renala)

2.4. Factori de risc

Persoanele care au anumite afectiuni sau boli si care sunt mai in varsta sunt mai
susceptibile sa faca insuficienta renala acuta. Afectiunile care pot creste riscul sunt :
-existe nta unei boli a rinichilor sau a ficatului ca sindromul nefrotic sau ciroza hepatica
-diabetul zaharat
-insuficienta cardiaca
-hipertensiunea arteriala
-obezitatea .
Insuficienta renala acuta apare de obicei la persoane care sunt deja bolnave grav si se afla
in spital sau la terapie i ntensiva. Persoanele care au avut o interventie chirurgicala
cardiaca sau abdominala sau transplant de maduva au un risc mai mare.
2.5. Diagnostic

Medicul va incepe evaluarea unui pacient suspectat de insuficienta renala cu
realizarea anamnezei pentru a a fla istoricul bolnavului si al debutului bolii. Apoi va
efectua un examen fizic , si va recomanda efectuarea unor investigatii suplimentare ,
cum ar fi: analize de sange (hemoleucograma, creatinina serica, viteza de sedimentare a
eritrocitelor, uree, glicemi a), teste de urina (clearence -ul creatininei, deteminarea
cantitatii de urina eliminata in 24 ore, densitate urinara, osmolaritate urinara, ureea, natriu
urinar).

Testele imagistice ce pot fi efectuate sunt: radiografia simpla, ecografie renala simpla,
ecografie renala Doppler, urografia intravenoasa, pielografia, arteriografia renala,
tomografia computerizata, rezonanta magnetica nucleara si punctie biopsie renala.

2.6. Investigatii

1. Teste de laborator
Analizele de sange si urina pentru a evalua insuficienta renala acuta.
Ele pot detecta valori ridicate a produsilor de metabolism in sange si un dezechilibru
chimic in organism
Creatinina Se rica crescuta este de obicei primul semn al insuficientei renale acute.

Clearance -Ul Creatininei . Acesta estimeaza cat rinichi functional a ramas prin comparatia
nivelului creatininei din sange cu nivelul creatininei din urina. Cand rinichii nu mai
functioneaza normal, nivelul creatininei sanguine poate creste in timp ce nivelul
creatininei urinare poate scadea
Hemoleucograma (HLG). Hemoleucograma furnizeaza informatii importante despre
celulele rosii, celulele albe si despre plachetele sanguine. Poate fi folosita pentru a cauta
boli sau infectii care ar putea cauza insuficienta renala
Alte teste sanguine, ca VSH sau anticorpii antinucleari (ANA) pot fi folosite pentru a
diagnostica o infectie, o boala autoimuna sau alte afectiuni, daca antecedentele personale
si simptomele pacientului sugereaza ca una din aceste afectiuni ar putea fi prezenta.

2. Teste imagis tice
– Ecografie abdominala
CT (tomografia computerizata )
Radiografia abdominala sau urografia care poate fi folos ita cand se suspecteaza o piatra
la rinichi ( litiaza renala ).
Daca se considera ca obstructia se afla la baza insuficientei renale acute postrenale, pot fi
necesare teste mai detaliate pentru a determina localizarea si cauza obstructiei.
Aceste examinari le pot include pe cele de mai sus si de asemeni:
-pielografia retrograda
-rezonanta magnetica nucleara
-scintigrafia renala.

2.7. Tratament

– Regim desodat
– Administrarea medicatiei prescrise:
– Manitol 20% in perfuzie i.v.
– Furosemid i.v.
– Timp de 12 h se va urmari reluarea unei diureze normale

– In hiperkaliemie se administreaza calciu gluconic 10%
– Bicarbonat de sodiu 2 -3%, 200 -300 ml in caz de acidoza, cand R.A. scade la 15
mEq/l iar pH -ul este sub 7,25
– Pentru litiaza renala: litotritia extracorporeala
– Chirurgical: optiunea transplantului de rinichi, daca e cazul
– Dializa, care este un proces mecanic care suplineste functia rinichilor prin: eliminarea
produsilor de metabolism (uree), refacerea echilibrului electrolitic din sange si
eliminarea surplusului de lichide din organism.

2.8. Complicatii

Complicatii cardio -vasculare :
– Insuficienta cardiaca
– Edem pulmonar
– HTA
– Tulburari de ritm

Complicatii respiratorii si infectioase :
– Pot fi prevenite printr -o supraveghere atenta a B., prin administrarea corecta a lichidelor
si tratament medicamentos corespunzator
– Necesarul de vitamine se completeaza cu vit. B6 5 -10 mg/zi si acid folic 5 mg/zi
– Vit. C e deficitara datorita restrictiilor de fructe si vegetale si d e K
– Aportul zilnic nu trebuie sa depaseasca 100 mg/zi
Daca prin toate aceste mijloace nu se reia diureza, se recurge la hemodializa

2.9. Profilaxie

Majoritatea cauzelor de insuficienta renala acuta apar la persoanele care sunt deja
spitalizate pentr u alte afectiuni sau boli grave. Medicii pot preveni insuficienta renala
identificand pacientii care au un risc mare sa dezvolte boala si evitand medicamentele si
alte situatii care o pot cauza.
Bolile care cresc riscul pacientului de a dezvolta insuficie nta renala sunt diabetul

zaharat , hipertensiunea arteriala ,insuficienta cardiaca , obezitatea si bolile cronice
renale (insuficienta renala cronica).
Daca o persoana are una din aceste afectiuni, trebuie sa ia masuri de precautie in
momentul in care incepe un tratament cu medicamente noi.

Medicamentele folosite in mod frecvent ca aspirina sau ibuprofenul (antiinflamatoarele
nesteroidiene) pot afecta functia renala la persoanele care au deja functia renala
deteriorata, au diabet zahar at, hipertensiune arteriala sau insuficienta cardiaca.
Daca pacientul se afla in spital si are un risc mare de a dezvolta insuficienta renala acuta
din cauza unei operatii, aunei afectiuni medicale sau a unei injurii severe, medicul va lua
masuri de preca utie pentru a o evita.
Echilibrul lichidian va fi monitorizat cu atentie.
Vor fi masurate aportul si eliminarile lichidiene si pacientul va fi cantarit zilnic.
Tensiunea arteriala vaa fi verificata frecvent. Pacientul poate primi lichide intravenos
pentru a mentine tensiunea arteriala in limite normale.
Se vor efectua analize de laborator in mod frecvent pentru a mentine nivelul de electroliti
in limite normale.

Dieta va fi gandita de maniera ca pacientul sa primeasca cel putin 100 de grame de
carbohi drati per zi. Cantitatea de proteine poate fi restrictionata.
Medicatia va fi gandita cu atentie.
Medicamentele care contin magneziu pot fi intrerupte. Dozele altor medicamente pot fi
ajustate.

Capitolul III. Rolul autonom si delegat al asistentului medical in
ingrijirea pacientului care sufera de Insuficienta renala acuta

3.1. Planul de ingrijire al pacientului cu insuficienta renala acuta

Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la externare si efectuarea
tehnicilor impuse de afectiune

2.1. Internarea pacientului in spital

Bolnavii vor fi examinați la internare de medicul de garda, care va culege datele
anamnetice de la bolnav sau însoțitor și le va notă în foaia de observați e, stabilind
diagnosticul prezumtiv necesar și din punctul de vedere al dirijării bonavului în secțiile
de spital. În vederea examinării clinice, efectuată de medicul de garda, asistență medicală
ajută bolnavul să se dezbrace.
După stabilirea diagnosticulu i prezumtiv și repartizarea bolnavului în secție,
asisten ta medicală însoțește bolnavul la baie, îl ajută să se dezbrace, observă tegumentele
și fanerele (la nevoie deparazitează bolnavul), îl ajută să -și facă baie (dacă acesta nu
poate), apoi îl conduce î n camera de îmbrăcare unde îl ajută să se îmbrace cu hainele de
spital (pijama, ciorapi, papuci, halat).
Hainele bolnavului vor fi preluate și înregistrate cu grijă în vederea
înmagazinării, eliberându -se bolnavului sau însoțitorului un bon de preluări (la nevoie și
hainele vor fi supuse deparazitării).
Astfel pregătit, asistență conduce bolnavul la salon unde îl prezintă celorlalți
pacienți, îl informează asupra regulamentului de ordine interioară a spitalului și îl ajută să
se așeze în patul pregătit cu l enjerie curată.
După ce a fost culcat bolnavul în pat, asisten tă medicală întocmește foaia de
temperatura, determina greutatea bolnavului, măsoară T0, pulsul, T.A., iar datele obținute
le notează în foaie de observație.

Asisten ta medicală va liniști și mem brii familiei pacientului, asigurându -i asupra
îngrijirii de calitate de care bolnavul va beneficia în spital, comunicandu -le numărul
salonului în care a fost internat bolnavul și orarul vizitelor.
Primirea bolnavilor în secție și inițierea lor în obiceiur ile secției, reprezintă un
moment hotărâtor în câștigarea încrederii bolnavului în personalul medico -sanitar.

2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare

Bolnavul este condus de asistent în salonul prealabil hotărât de către medic. Salonul se
alege în funcție de starea pacientului (diagnostic, gravitatea și stadiul bolii) și sex.
Asistentul conduce bolnavul în salon, îl ajută să -și aranjeze obiectele personale în
noptieră și să se instaleze comod și în poziția indicată de medic în pat.
Bolnavului se aduce la cunoștință regulamentul de ordine interioară a secției precum și
indicațiile medicului referitoare la alimentație, poziție indicată dacă este cazul și scopul
acestuia. Asemenea i se explică necesitatea și modul recoltări de produse biologice și
patologice în vederea efectuării analizelor de laborator indicate de medic.
Se vor asigura condițiile de mediu necesare ameliorării și vindecării bolii. Pentru a crea
un mediu de securitate și confort și pentru a diminua factorii de stres este indicat c ă
saloanele să aibă o capacitate de 4 , max. 6 paturi cu o temperatura de 18 -20°C să fie
curate, liniștite și bine aerisite cu aer umidificat.

2.3. Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

Pregatirea patului si accesoriile lui

Patul trebuie să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerințele
de confort a pacientului, cât și ale personalului de îngrijire. Trebuie să -i permită
pacientului să se poată mișcă în voie, să nu -i limiteze mișcările, să poată la nevoie să
coboare din pat, să poate stă în poziție șezând, sprijinindu -și picioarele comod de podea.
Patul trebuie să permită că asisten tă să poată efectua tehnicile de îngrijire, investigație și

tratament cât mai comod. Patul trebuie să fie ușor de manipulat și cur ățat, prevăzut cu
rotițe, dispozitiv de ridicare și la nevoie apărătoare.
Patul va fi acoperit cu un cearșaf, mușama și aleză. Pacientului i se oferă două perne și o
pătură din lână moale, ușor de întreținut. Lenjeria trebuie să fie din bumbac cu cât mai
puține cusături. Cearșaful trebuie să fie destul de mare pentru a intră sub saltea.

Schimbarea lenjeriei de pat

Schimbarea lenjeriei cu pacientul în pat se efectuează atunci când starea pacientului nu
permite ridicarea acestuia din pat. Înainte de a se schimbă lenjeria, se anunță pacientul în
legătură cu ceea ce urmează să se întâmple. Această manevră se execută de obicei
dimineață, înainte de curățenie, după măsurarea temperaturii, luarea pulsului și toaletă
pacientului, dar la nevoie se execută de m ai multe ori pe zi. În funcție de starea
pacientului lenjeria se poate schimbă în lungime sau în lățimea patului.

Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de baza, adică din îngrijirile acordate de
asisten ta medicală cu scopul de a asigura confortul și igienă bolnavului.
Constă în menținerea pielii în stare de curățenie perfectă și în prevenirea apariției
leziunilor cu tanate, fiind o condiție esențială a vindecării .
Toaletă pacientului poate fi :
– zilnică pe regiuni ;
– săptămânală sau baia generală
În funcție de tipul pacientului acesta :
– nu are nevoie de ajutor ;
– are nevoie de sprijin fizic și psihic ;
– are nevoie de ajutor parțial ;

Efectuarea toaletei generale pe regiuni a pacientului imobilizat

Obiective :

● îndepărtarea de pe suprafață pielii a stratului cornos descuamat și impregnat cu
secrețiile glandelor sebacee și sudoripare;
● deschiderea or ificilor de escretie ale glandelor pielii ;
● înviorarea circulației cutanate și a întregului organism ;
● producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizează mobilizarea
anticorpilor ;
● liniștirea bolnavului, crearea unei stări plăcute de confort ;
● se verifică temperatura ambianța, pentru a evita răcirea bolnavului ;
● se evita curenți de aer prin închiderea geamurilor și a ușilor
● se izolează bolnavul de anturajul sau ;
● se pregătesc în apropriere materialele necesare toaletei, schimbării len jeriei, a
patului și a bolnavului pentru a preveni escarele ;
● bolnavul va fi dezbrăcat complet și se va acoperi cu cearșaf și pătură ;
● se descoperă progresiv numai partea care se va spal a ;
● se stoarce corect buretele sau mănușă de baie, pentru a nu se scurge apă în pat
sau pe bolnav ;
● se săpunește și se clătește cu o mâna fermă, fără brutalitate pentru a favoriza
circulația sanguină ;
● apă caldă trebuie să fie din abundență, schimbată ori de câte ori este nevoie,
fără a se lasă săpunul în apă ;
● se insistă la pliuri, sub sâni, la mâini și în spațiile interdigitale, la coate și axile
● se imobilizează articulațiile în toată amplitudinea lor și se masează zonele
predispuse escarelor;
● ordinea în care se face toaletă pe regiuni: spălat, clătit, us cat ;
● se mută musamaua și aleză de protecție în funcție de regiunea pe care o
spălăm .

Observarea pozitiei pacientului

Asistenta va supraveghea bolnavul până la complet a să trezire, trebuie să -și dea seama
dacă operatul este prea palid, dacă anormal agi tat, dacă operatul este într -o stare gravă,
dacă prezintă transpirații reci sau cianoză.
După trezirea bolnavului, asistență îi va pune pernă, îl va servi cu ceai sau apă dacă nu
este contraindicat. În caz de indicații îi va umezi limba, buzele cu compres e ude.

Schimbarea pozitiei si imobilizarea pacientului

Schimbarea poziției poate fi activă sau pasivă , cu ajutorul asisten tei. La mobilizarea
pacientului trebuie respectate unele principii :
– sunt necesare două asistente
– prinderea pacientului se face precis și sigur
– exercițiile se fac întotdeauna înainte de mese
– aceste exerciții fizice trebuie intercalate cu exerciții de respirație
– mobilizarea se începe încet și se continuă în funcție de răspunsu l fizic al
pacientului
Scopul mobilizării este mișcarea pacientului în vederea prevenirii escarelor ce pot să
apară din cauza imobilizării și pentru recâștigarea independenței. Schimbarea poziției
pacienților imobilizați se face din 2 în 2 ore, masandu -se zonele de presiune predispuse
escarelor. Mobilizarea precoce a pacientului favorizează menținerea mobilității articulare,
normalizarea tonusului muscular și stimulează metabolismul. De asemenea favorizează
circulația sângelui, prevenind tromboflebitele.

Captarea eliminarilor

Scop : observarea caracterelor fiziologice și patologice ale dejecțiilor precum și
descoperirea modificărilor lor patologice în vederea stabilirii diagnosticului

Captarea materiei fecale
Se separă patul de restul salonului cu paravan, se îndepărtează pătură și cearșaful care
acoperă pacientul. Patul se protejează cu musamaua și aleză. Pacientul se dezbracă și se

introduce bazinetul cald sub zona sacrală apoi se acoperă cu învelitoarea. Se efectuează
toaletă regiunii perianale și se îndepărtează bazinetul cu atenție. După ce se acoperă cu
capacul se îndepărtează din salon. Se îmbracă pacientul, se reface patul. Salonul se
aerisește și se spală mâinile pacientului. Scaunul acoperit se păstrea ză pentru vizit a
medicală în locuri special amenajate.

Captarea urinei
Servirea urinarelor se face în mod asemănător cu a bazinetelor. După utilizare se golesc
imediat, se spală la jet de apă caldă și se dezinfectează.
Nu trebuie ignorat cantitatea, culoa rea, mirosul urinei; poate indică unele diagnostice.
Captarea sputei
Se face în recipiente spălate, sterilizate, uscate și în care se pune soluție lizol 3% sau
fenol 2,5%, amestecată cu sodă caustică. Atunci când se recoltează în vederea unor
analize de la borator nu se folosește dezinfectant. Se instruiește pacientul să nu înghită
spută, să nu o împrăștie, să folosească recipientul dat. I se asigura scuipători de rulaj
pentru a se putea schimbă la nevoie. După golire, se spală cu apă rece, apoi cu apă caldă ,
cu perii special ținute în soluție dezinfectantă. Se sterilizează zilnic prin fierbere sau
autoclavare.
Captarea varsaturilor
Pacientul se așează în funcție de starea generală în poziție șezând, decubit dorsal cu capul
întors într -o parte, decubit latera l (poziție de siguranță). Lenjeria de pat se protejează cu
mușama și aleză, iar pacientul cu un prosop în jurul gâtului. Proteză dentară mobilă se
îndepărtează unde este cazul și se oferă pacientului o tăviță renală.
Se încurajează pacientul, i se oferă pa har cu apă să -și clătească gură. I se oferă cuburi de
gheață, lichide reci în cantități mici.

2.4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative

a. Pulsul
Poate fi luat pe orice arteră accesibilă palpării care poate fi comprimată pe un
plan osos(arteră radială,temporală,carotidă,femurală,humerală,pedioasa posterioară).

Pacientul va fi în repaus fizic și psihic timp de 10 -15 minute înainte de
numărare.Se reperează șanțul radial la extremitatea distală a antebrațului în continuarea
policelui.
Palparea pulsului se face cu v arful degetelor index,mediu și inelar de la m ana
dreapta. Se execută o ușoară presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete pînă la
perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se realizează cu ajutor ul
policelui care îmbrățișează antebrațul la nivelul respectiv.Numărarea se face timp de un
minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.
Notarea în foaia de temperatura se face cu pix roșu, pentru fiecare linie
orizontală socotindu -se patru pulsații.
Valorile normale la adult fiind între 60 -80 pulsații/minut.
b. Tensiunea arterială
Pentru măsurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregătit fizic și psihic.
Se aplică manșet a sprijinită și în extensie cu brațul,se fixează membrană
stetoscopului pe arteră humer ală sub marginea interioară a mansetei.Se introduc olivele
stetoscopului în urechi, se pompează aer în manșetă pneumatică cu ajutorul parei de
cauciuc p ană la dispariția zgomotelor pulsatile. Se decomprimă progresiv aerul din
manșetă prin deschiderea supap ei pană cand se percepe primul zgomot arterial care
reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reține valoarea indicată de coloana
de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnată. Se continuă decomprimarea,
zgomotele arteriale deveni nd tot mai puternice, se reține valoarea indicată de coloana de
mercur sau de acul manometrului în momentul în care zgomotele dispar,această valoare
reprezentând tensiunea arterială minimă.
Se notează în foaia de temperatura valorile obținute cu linie oriz ontală de
culoare roșie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc
liniile orizontale cu linii verticale și se hașurează spațiul rezultat.
Valorile normale la adult fiind de: tensiune arterială maximă 115 -140 mmHg iar
tensiunea arterială minimă 75 -90 mmHg.

c. Respirația
În timpul măsurării respirației pacientul va fi așezat în decubit dorsal fără a
explic a tehnic a ce urmează să fie efectuată.Se numără inspirațiile timp de un
minut.Aprecierea respirației se poate face pr in simplă observare a mișcărilor respiratorii
prin ridicarea și revenirea toracelui la normal.
Pe foaia de temperatura se notează cu verde,fiecare linie orizontală reprezentînd
două respirații.
Valorile normale la adult: seară 20 respirații/minut, dimineaț ă 18 respirații/minut.

d. Diureza
Pentru determinarea cantității de urină emisă în 24 de ore se va instrui pacientul
să urineze nu mai în urinar timp de 24 de ore .Vasele cilindrice gradate vor fi bine
acoperite și ținute la răcoare pentru a împiedică pro cesele de fermentație.
Alături de înregistrarea valorii diurezei se va not a și cantitatea de lichide
ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate și cele eliminate reflectă bilanțul
circulației apei în organism.
Valoarea normală este circa 1500 ml/24 de ore.La bărbați este de 1200 -1800
ml/24 de ore, la femei 1000 -1400 ml/24 de ore.

2.5. Alimentatia bolnavului

Regimul alimentar va fi început numai cu lichid, apoi de consistentă moale
pentru a putea fi înghițit de bolnav, adesea el având probleme de deglutitie și de
masticație. În funcție de starea bolnavului ,alimentarea lui se face:
● activ
● pasiv

2.6. Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

Administrarea tratamentului se face respect and condițiile de igienă, doză
recomandată de medic și orarul. Pentru o administrare lejeră se utilizează calea

intravenoasă cu ajutorul unei branule,această scutind pacientul de multiple înțepături.De
asemenea,asistență medicală va educa pacientul să evite automedicația.

2.7 Pregati rea pacientului si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune

-Pregătirea psihică a bolnavului:
Atitudinea față de bolnav trebuie să reflecte dorința permanentă de a -l ajută;
crearea climatului favorabil; atitudinea apropiată constituie factorii importanți ai unei
bune pregătiri psihice.
În preajma examinărilor de orice natură, asisten ta medicală trebuie să
lămurească bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinărilor, căutând să reducă la
minimum durerile.
Bolnavul nu trebuie indus niciodată în eroare, căci altfel își va pierde încrederea
în noi.

-Pregătirea fizică a bolnavului:

Imbracarea si dezbracarea pacientului
Bolnavul nu trebuie să stea complet dezvelit în față oricărei examinări, însă
dezvelirea parțială a suprafețelor de examinat prin tragerea și răsucirea cămășii la gâtul
bolnavului nu trebuie practicată căci această poate ascunde o serie de simptome
importante.
După terminarea examenului clinic bolnavul trebuie îmbrăcat în lenjeria de
spital. Se recomada radiografie renala

2.9. Preg atirea preoperatorie si ingrijirile postoperatorii

Pregatirea generala preoperatorie :
– examenul clinic – se efectueaza de medicul chirurg asistat de asistenta. Depisteaza
deficientele si bolile insotitoare completate de analize paraclinice si de laborator

– pregatirea psihica – bolnavul se informeaza asupra interventiei, se cere
consimtamantul personal, iar pentru minori, cea a parintilor.
– ingrijiri igienice – se efectueaza baia partiala pasiv (ajutat) sau activ in functie de
starea pacientului.
Pregătirea propriu -zisă se realizează de către asistentă la indicația directă a medicului .
– în seara precedentă operația directă a medicului;
– în seara precedentă operației se va administra un barbituric (Fenobarbital) ce va asigura un somn
odihnitor și fără vise;
– pregătirea tubului digestiv se va face cu alimente fără reziduu, cu o săptămână înaintea
operației, cu un laxativ ușor cu doua zile preoperator, iar în seara dinaintea operației o clismă
evacuatoare;

Pregatirea din dimineata zilei interventiei chirurgicale
Alimentația se întrerupe cu cel puțin 12 ore înaintea intervenției chirurgicale. Părul va fi
legat sub bonetă, iar protezele dentare se îndepărtează. Bijuteriile vor fi date familiei cu
proces verbal. În caz că pacientul nu are familie, bunurile se vor preda la secretariat sau
asistenței șefe sau medicului șef de garda, de asemenea însoțit de proces verbal de
predare -primire. Se îndepărtează lacul de pe unghii, fardul de ten și buze. Golirea vezicii
urinare se f ace spontan sau cu ajutorul sondei Foley sau Demeure.
Ingrijirea postoperatorie a bolnavului
Asistenta medicală are un rol important în îngrijirea postoperatorie, ea efectuând atât îngrijiri
autonome, cât și delegate la indicația medicului. Alături de asis tenta participa o întreagă echipa.
Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfârșitul operației și vindecarea completă a bolnavului.
În timpul operației, asistență pregătește salonul și patul pentru primirea pacientului, într -un salon cu
paturi puțin e, cât mai izolat de zgomote; temperatura camerei să nu depășească 20 -22 șC, lumina să
fie cât mai redusă; patul să fie cu lenjerie curată, prevăzut cu mușama și aleză și accesibil din trei
părți.

3.2. Tehnici specifice de ingrijire

Tehnica nr. 1. Radiografia renala simpla

Radiografia renală permite evidențierea formei, dimensiunilor, poziția rinichilor și
prezența unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.
Materiale necesare
:cărbune animal;ulei de ricin; materiale necesare unei clisme evacuatoare.
1. Pregătirea materialelor necesare:
·se pregătesc toate materialele necesare menționate mai sus.
2. Pregătirea psihică a bolnavului :
·se anunță bolnavul și i se explică importanța tehnicii
pentru stabilirea diagnostic ului.
3. Pregătirea alimentară a bolnavului:
-cu două trei zile înaintea examinării bolnavului va consuma un regim fără alimente care
conțin celuloză și dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste făinoase, pâine] și
ape gazoase;
-în ziua prece dentă, bolnavul va consuma o cană de ceai și pâine prăjită;
-înaintea examinării bolnavul nu va mânca, nu va consuma lichide;
-după examen bolnavul poate consuma regimul sau obișnuit

4. Pregătirea medicamentoasă a bolnavului:
-cu două -zile înainte de examinare se administrează cărbune animal și triferment câte 2
tablete de 3 ori pe zi;
-în seara precedentă zilei radigrafiei se administrează 2 linguri de ulei de ricin.
-in dimineața zilei examinatoare, se efectuează o clismă cu
apă caldă. Aerul din tubu l irigator trebuie să fie completevacuat pentru a nu ti introdus în
colon.
înaintea examinării radiografiei bolnavului își va goli vezica urinară sau i se va efectua un
sondaj vezical.

5. Pregătirea pentru examinare:
-bolnavul este condus la serviciul de radiologie;
-bolnavul va fi ajutat să se dezbrace și să se așeze pe masă;

Tehnica nr.2. Tehnica efectuării puncției venoase

Definiție:

Puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într -o venă prin intermediul
unui ac de puncție.

Scopul :
– explorator – recoltarea sângelui pentru examene de laborator (biochimice,
hematologice, serologice și bacterologice)
– terapeutic – administrarea unor medicamente sub forma injecției și a perfuziei
intravenoase; executarea transfuziei de sânge sau deriva te ale sângelui.

Locul puncției: orice vena ce poate fi puncționată
– venele de la plica cotului
– venele antebrațului
– venele de pe fața dorsală a mâinilor
– venele subclaviculare
– venele femurale
– venele jugulare și epicraniană

Pregătirea pacientului:

Psihică:
– se explică necesitatea și în ce constă tehnica, precum și faptul că nu este
dureroasă

Fizică:
– se poziționează confortabil pacientul
– se dezinfectează tegumentele
– se aplică garoul la o distanță de 7 -8 cm deasupra locului puncției, astfel î ncât să
oprească circulația venoasă
– se recomandă pacientului să stângă pumnul, venele devenind turgescente.

Materiale necesare :
– de protecție : pernă elastică pentru sprijinirea brațului, mușama, aleză
– dezinfectante
– instrumentar și materiale sterile: ace, seringi, pense, mănuși chirurgicale,
tampoane
– alte materiale: garou, eprubete, etichete, fiole cu soluții medicamentoase, soluții
perfuzabile, tăviță renală.

Tehnica :
– se spală mâinile și se îmbracă mănușile
– se poziționează garoul la circa 7 -8 cm mai sus de locul de elecție, evitând
compresiunea arterei
– se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4 -5 cm sub locul puncției,
exercitând o ușoară compresiune și tracțiune în jos asupra țesuturilor vecine
– se pătrunde oblic cu acul, fluturașul sau flexula traversând în ordine tegumentul,
apoi peretele venos trecând de rezistența elastică până când acul înaintează în gol
– se schimbă direcția acului poziționându -l orizontal, înaintând 1 -2 cm. În lumenul
venei

– se aspiră pentru a controla prezența acului în venă
– se sistează staza venoasă – după recoltare, înainte de injectare
– se continuă tehnica în funcție de scopul puncției
– se aplică tamponul îmbibat cu alcool și se retrage acul brusc
– se comprimă locul puncției 1 -3 minute

Incidente și acci dente :
– hematom
– perforarea peretelui opus
– amețeli, paloare, lipotimie

Cistografia – este o metodă de exploatare radiologică a vezicii urinare care se poate
executa prin:
-radiografie simplă vezicală;
-radiografie după umplerea vezicii urinare cu substanțe de contrast sterilă [iodura de sodiu
10-20%, 250 -200 ml cu ajutorul seringii Guyon], eventual amestecată cu aer.

Materiale necesare:
-materiale pentru efectuarea unei clisme;
-sonda Nelaton sterilă;
-soluție sterilă de acid booric;
-seringa Guyo n sterilă;
-substanță de contrast, ioduri de sodiu 10% sau soluție Odiston;
-pensă hemostatică;
-mănuși de cauciuc sterile;
-tăviță renală.

Pregătirea bolnavului:
-se anunță bolnavul și se explică necesitatea tehnicii;
-se efectuează bolnavului o clismă evacuatoare cu apă caldă;

-bolnavul este condus la serviciul radiologie, ajutat să se dezbrace și să se așeze în
decubit dorsal pe masa radiologică.

Participarea la cistografie:
-spălarea pe mâini cu apă curentă și săpun;
-se îmbracă mănușile sterile;
-se introduce sonda Nelaton sterilă în vezica urinară și se spală vezica cu soluție sterilă de
acid boric;
-în seringa Guyon se aspiră 100 -200 ml iodura de Na sterilă sau Odiston și se introduce în
vezică;
-se închi de sonda cu o pensă hemostatică
-bolnavul este rugat să nu urineze decât după terminarea examenului cistografic;
-medicul execută imediat radiografia

Corectarea echilibrului hidroelectrolitic
-se va urmări și nota cu foarte mare exactitate cantitățile de lichide pierdute și se vor
administra lichide câte 50 -60 ml pentru fiecare grad de febră, deoarece cantitatea de lichide
administrate în 24 de ore este în funcție de pierderi, la care se adaugă 400-500 ml;
-la calcularea aportului de lichide se vor lua în considerare lichidele ingerate din băuturi
sau alimente, perfuzie, clisme;
-pentru a preveni hiperhidratarea se controlează zilnic greutatea corporală;
-aportul de sodiu va fi redus la 1 g/zi;
-când hidratarea orală nu este posibilă, cantitatea necesară de lichide se va introduce i.v. în
pefuzie lentă folosind glucoza 10-20%;
-calea de administrare și compoziția lichidelor în vederea menținerii echilibrului
hidroelectrolitic vor fi stabilite de medic în funcție de ionogramă;

Restabilirea diurezei în cazul oliguriei și tratarea anuriei
-pentru restabilirea diurezei asistent a va administra la indicația medicului Manitol 60 -80
ml și Furosemid 150 mg din 3 în 3 ore timp de 12 ore;
-asistenta va urmări și nota dacă se reia sau dacă se produce o creștere a diurezei;
-se consideră că tratamentul este eficace numai dacă se produce o diureză de 40 ml/oră;
-diureticele se administrează numai după corectarea volemiei;
-asistenta nu trebuie să acționeze independent în administrarea medicamentelor;

Hemodializa sau rinichiul artificial

Hemodializa este cea mai eficace metodă de epurare extrarenală, epurează sângele în afara
organismului utilizând pentru dializă membrane de celofan sau cuprofan.
Pentru ac est scop există mai multe tipuri de aparate:
a) aparat cu membrană dializantă în formă de tub;
b) aparat cu membrană întinsă între două placi din material plastic;
c) rinichi cu fibre capilare.

Elementul esențial al rinichiului artificial este membrana dializantă. Aceasta permite
schimburile de substanță între sânge și lichidul dializant.

Principiul hemodializei se bazează pe epurarea extracorporaiă a sângelui introdus în aparat
care circulă în mod continuu în interiorul tubului ce este în cont act cu membrana
dializantă, după care este introdus în organism printr -o venă.

1. Pregătirea aparaturii și a materialelor:
-asistenta pregătește aparatul de hemodializa după o prealabilă sterilizare a tuburilor,
pieselor și sticlăriei;
-pregătirea soluți ei dializane formată din: clorura de Na, clorura de K, clorură de Mg,
clorura ce Ca, bicarbonat de Na și glucoza realizând un mediu ușor hipertonic;

-cantitatea de lichid dializant poate ajunge până la 100 1;
-se pregătesc 500 ml sânge izo -grup proaspăt;
-se pregătesc instrumentele și materialele pentru anestezia locală, descoperirea chirurgicală
a vas elor la care se leagă aparatul.

2. Pregătirea bolnavului
-se face pregătirea psihică a bolnavului dacă starea generală o permite și se administrează
un cal mant;
-înainte de începerea intervenției, asistenta va recolta sânge pentru determinarea
compușilor azotați, a rezervei alcaline, hemogramei și hematocritului;
-bolnavul este așezat într -un pat balanță, comod, deoarece ședința poate dura 6 -8 ore;
-capul și toracele vor fi ușor ridicate, iar membrele superioare fixate în poziții accesibile
denudării vaselor.

3.Efectuarea tehnicii
-se umple tubul de celofan cu sânge proaspăt conservat;
-se pregătesc câmpul operator și se servește medicul pentru descoperirea chirurgicală a
arterei și venei;
-medicul fixează și racordează tubulatura aparatului la cele două canule;
-se dă drumul la sângele arterial al bolnavului în aparat;
-pe măsură ce sângele bolnavului intră în aparat, sângele conservat din tubul de celofan
intră în vena bolnavului;

4.Rolul asistentei în timpul ședinței de hemodializă
-asistenta controlează din 15 în 15 minute P, TA, R, T° urmărind comportamentul
bolnavului;
-din oră în oră recoltează sânge pentru determinarea Ht;
-administrează la indicaț ia medicului mici cantități de heparină și antibiotice;
-urmărește funcționalitatea aparatului pentru excluderea incidentelor ce pot apărea;

-schimbă lichidul de dializă din 2 în 2 ore,
Printr -o ședință de hemodializă se pot elimina din organism între 60 -110 grame uree.
Rinichiul artificial poate fi utilizat și pentru eliminarea substanțelor barbiturice sau altor
substanțe medicamentoase.

PREGĂTIREA PENTRU OPERAȚIE

Rolul pregătirii preoperatorii a pacientului deține un loc important în prevenirea_
infecț iilor nosocomiale.
Se face în funcție de timpul avut la dispoziție și de starea generală a pacientului

IN ZIUA PRECEDENTA

REPAUS ;
-regimul alimentar să fie ușor digerabil și cu consum de lichide pentru menținerea tensiunii
arteriale, dezintoxicarea și mărirea diurezei, diminuarea setei și acidozei postoperatorii.
Alte pregătiri pentru intervenție:
-antibioterapice când se anticipează apariția unei infecții postoperatorii

IN SEARA ZILEI PRECEDENTE
Pregătirea pielii
-se face baia generală, la duș (după clisma evacuatoare) :
-spălatul părului, toaleta buco -dentară, toaleta nasului ;
-se verifică regiunea inghinală, ombilicul, axilele, unghiile (scurte, fără lac de unhii),
picioarele, spațiile interdigitale.
Cu un aparat de ras propriu se rade părul cât mai larg în funcție de zonă, cât mai aproape de
momentul intervenției pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriațiilor cutanate și se

badijonează cu un antis eptic regiunea rasă , aplicând apoi pansament antiseptic uscat. (în
unele cazuri se pot folosi creme depilatoare).
Pregătirea tubului digestiv :
-clismă evacuatoare (cu excepția intervențiilor pe colon),
-nu se dau purgative se face duș după clismă;
-alimentație lejeră : supă de legume, băuturi dulci sau alcaline.

IN ZIUA INTERVENȚIEI
-bolnavul nu mai bea
-se face eventual o clismă cu 4 ore înaintea intervenției,
-se îndepărtează bijuteriile,
-se îndepărtează proteza dentară care se păstrează în cana cu apă,
-se rebadijonează cu un antiseptic colorat regiunea rasă.
-se îmbracă pacientul cu lenjerie curată , în funcție de intervenție;
-se pregătesc documentele : foaia de observație, analize, radiografii, care vor însoți
pacientul.

Transportul bolnavului în sala de operație

*Se face numai însoțit de asistenta medicală, care are obligația să predea pacientul
asistentei de anestezie, împreună cu toată documentația și alte observații survenite ulterior și
foarte importante pentru intervenția chirurgicală.
*Transportul se face cu un brancard, pat rulant, cărucior în funcție de boală și bolnav.
*Bolnavul trebuie așezat confort abil și acoperit .

În sala de preanestezie

-se verifică regiunea rasă și se notează eventualele escoriații (eczeme, intertrigo etc.);
-se verifică starea de curățenie : regiunea inghinală, ombilicul, axilele, spațiile interdigitale,
unghiile;
-se verifică dacă s -a îndepărtat proteza dentară;
-se pregătesc zonele pentru perfuzie prin badijonarea cu antiseptice colorate;
-instalarea sondei urinare " a Demeure" (sau, după caz, se golește vezica urinară) de către
asistenta de sală, după spălatul ch irurgical al mâinilor, îmbrăcatul cu echipament steril, câmp
steril în zona genito – urinară.

În sala de operație

-se execută ultima parte a pregătirii pacientului :
-se instalează și se fixează pacientul pe masa de operație, monitorizarea funcțiilor vitale,
obținerea unui abord venos (branulă, cateter) în funcție de intervenție și de pacient,
-pregătirea câmpului operator.

Supravegherea postoperatorie a pacientului î ncepe din momentul terminării intervenției
chirurgicale, deci înainte ca acesta să fie transportat în ATI. Din acest moment, operatul
devine obiectul unei atenții constante, până la părăsirea spitalului.
O dată adus pacientul în terapie intensivă, asistentei medicale îi revine sarcina să -i acorde
o atenție deosebită. Ea nu trebuie să uite că pacientul reacționează la actul operator în
funcție de tipul său reactiv. Trebuie să creadă și să înțeleagă această reactivitate și să
caute să -i liniștească pe pacienți, să -i asigure că totul se va desfășura în continuare în mod
normal. Asistenta medicală nu trebuie să uite că și operația cea mai simplă poate să fie
urmată de complicații grave, de aceea, ea trebuie să acorde atenție oricărui semnal de
alarmă pe care îl dă pacientul sau oricărui semn patologic pe care îl constată ea în starea
generală a pacientului.

De aceea, odată ajuns în salon, pacientul va fi luat în primire de asistenta medicală, care
va ajuta ca el să fie pus în pat, se va îngriji să fie bin e acoperit, să fie plasat comod. În
general, pacientul este adus în cameră însoțit de medicul anestezist și de asistenta de
anestezie, care va urmări respirația, precum și modul în care este transportat și așezat în
pat.

Supravegherea pacientului operat s e bazează pe date clinice și pe rezultatele examenelor
complementare.
Date clinice:
Asistenta medicală va urmări aspectul general al operatului:
-colorația pielii, sesizând paloarea și cianoza;
-starea extremităților, paloarea sau răcirea nasului, urechilo r, mâinilor și picioarelor;
-starea mucoaselor – limba uscată sau umedă, saburală sau curată – indică starea de
hidratare a operatului;
-starea de calm sau agitația – toropeala sau agitația extremă exprimă o complicație
chirurgicală (hemoragie internă, per itonită postoperatorie);
Asistenta medicală va monitoriza diferiți parametrii fiziologici:
-tensiunea arterială se măsoară ori de câte ori este nevoie în primele două ore după
operație, din 15 în 15 minute, din 30 în 30 de minute în următoarele șase ore și din
două în două ore pentru următoarele 16 ore, notând datele în foaia de reanimare;
-respirația: se notează frecvența, amplitudinea, ritmicitatea și se sesizează medicul
în caz de tuse sau expectorație. Cea mai mică modificare a respirației va fi
semnalată anestezistului, care, în funcție de caz, va indica o aspirație pentru a
îndepărta mucozitățile din faringe sau va recomanda administrarea de oxigen;
-temperatura: se măsoară dimineața și seara și se notează în foaia de reanimare;

Asistenta medicală va urmări pierderile lichidiene:
-urina: reluarea emisiei de urină în prima parte a zilei este un semn bun. La început,
cantitatea nu este abundentă, dar în două zile revine la normal. Se măsoară
cantitatea și se observă aspectul. Dacă emisia de u rină lipsește, se practică sondajul
vezical
-scaunul: se reia în următoarele 2 – 3 zile și este precedat de eliminare de gaze.
-transpirația: dacă apare, se notează deoarece, în cazul în care este abundentă, poate
antrena pierderi de apă importante;
-vărsăturile: se va nota cantitatea, aspectul și caracterul (bilioasă, alimentară,
sanguinolentă, fecaloidă – având în vedere că înainte de intervenția chirurgicală
astfel de vărsături erau un semn important în diagnosticul dat);

Capitolul IV. Prezentarea cazurilor clinice

CAZUL I

-Numele pacientului: B.A.
-Domiciliu: Bucuresti
-Varsta: 55,
-Sexul : F
-Motivul internarii: Stare generala influentata, edeme masive, dispnee severa.
-Antecedente personale fizice patologice:
– diabet zaharat tip II insulino dependent
– IRC compensat
– nefrapsie diabetica clinic manifestata
-Interventii chirurgicale: hemodializa si efectuarea sedintelor de dializa

1.Nevoia de a respia :
-Pacienta se prezinta cu o dispnee si ortopnee foarte severa, polipnee, cu respiratii
abdominale
-pacienta este nefumatoare
-torace normal conformat
-starea generala fiind influentata

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata
-starea de nutritie se prezinta prin obezitate
-pacienta este nefumatoare
-pacienta prezinta stari de voma

3.Nevoia de a elimina

– pacienta prezinta probleme din punctul de vedere al eliminarii urinei,
-tranzitul intestinal este prezent

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postu ra
-conditiile de viata sunt corespunzatoara

5.Nevoia de a dormi si odihni
-pacienta sustine ca sunt perioade cand nu se poate odihni asa cum trebuie, si este obosita

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca
– pacienta necesita ajutor si nu poate indeplini aceasta nevoie singura

7.Nevoia de a -si mentine temperature corpului in limite normale
-pacienta se prezinta cu temperatura in limitele normale , aceste fiind 36.0 C – 37.0 C

8.Nevoia de a fi curat si a -si proteja tegumentele
-la internar e pacienta sa prezentat cu edeme
-tegumentele sunt de culoare palida
-mucoasele se prezinta cu o culoare palida
-fanerele cu modificari degenerative

9.Nevoia de a evita pericolele
-pacienta are nevoie de ingrijire permanent

10.Nevoia de a com unica
-starea de constiinta este pastrata
-sistemul nervos se prezinta prin cecitate orientata temporar spatial

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale
-pacienta este o persoana cu credinta in Dumnezeu

12.Nevoia de a se realiza
-pacienta nu prezinta probleme la aceasta nevoie

13.Nevoia de a recreea
-pacienta face plimbari zilnicee cu motivul recreerii

14.Nevoia de a invata
– pacienta nu mai este asa de dornica de a mai invata lucruri noi datorita starii genereal
nefavorabile.

Plan de ingrijire

ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Hipertensiunea
arterială -combaterea
hipertensiunii
arteriale -măsurarea tensiunii
-administrarea
tratementului -tratament:
Nifedipin 10 tb.,
Captopril 25 tb,
-TA: 210/100
mmHg
Respirații
inadecvate
manifestate de
dispnee -pacientul sa se
prezinte cu o
respirație
îmbunătățită -pacientul să
prezinte o poziție
care să favorizeze
respirația
-la nevoie se va
administra oxigen. -tratament cu o
ușoară ameliorare

Anxietate -pacientul să
beneficieze de un
somn liniștit -pacientul trebuie să
fie liniștit și să i se
explice tot ce i se va -somnul este liniștit,
dar încă mai există
o teama de noul

face în continuare, în
special efectuarea
sedințelor de dializă tratament
Mișcarea și po stura
inadecvată -pacientul să
prezinte o buna
postură și mișcare -asigurarea tuturor
condițiilor favorabile
unor stări de bine -bolnavul nu se
poate deplasa, este
așezat în pat după
operație
Dificultatea în a se
îmbraca și dezbrăca -pacientul să își
satisfacă această
nevoie -ajuta pacientul să se
îmbrace și să se
dezbrace -pacientul începe cu
corespondență
Insuficiența
cunostințelor despre
evoluția bolnavului -educația pentru
sanatate în vederea
externarii -respectarea
tratamentuiui
prescris de medic la
externare
-anunțarea familiei
despre data
externarii
-respectarea
regimului alimentar
-să se prezinte la
medic la observarea
unei eventuale
complicații și
controale medicale – se externează fără
complicații, urmând
să se prezinte la
control
Pansarea plăg ii
operate -vindecarea plăgii -se îndepărtează
vechiul pansament
-se curăță plaga cu
soluție dezinfectantă
cu: Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină și
se pansează din nou -plaga nu este
vindecată complet,
dar este curațată și
pansată

cu pansamente
sterile
Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei -glicemia:233
proterinuria:6,1
-ureea:132
-creatinina:5,8
-TA: 210/100mmHg

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Dificultatea în a se
îmbraca și dezbrăca -pacientul să își
satisfacă această
nevoie -ajuta pacientul să se
îmbrace și să se
dezbrace -pacientul începe cu
corespondență
Circulația
inadecvată
manifestată prin
paloarea
tegumentelor -tegumentele și
mucoasele să fie
normal colorate -la indicația
medicului se
administreaza prin
transfuzie sânge – obiectiv realizat
Alimentația și
hidratarea -refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul să
beneficieze de o
alimentație bogată
în vitamine -se administrează
perfuzii cu ser
fiziologic
-urmăresc
respectarea
regimului alimentar
-aerisirea salonului
înainte de fiecare
masă -rehidratarea
bolnavului
-să se respecte
regimul prescris de
medicul de
specialitate

-se recomanda
consumul de legume
și fructe
Pansarea plă gii
operate -vindecarea plăgii -se îndepărtează
vechiul pansament
-se curăță plaga cu
soluție dezinfectantă
cu: Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină și
se pansează din nou
cu pansamente
sterile -plaga nu este
vindecată complet,
dar este curațată și
pansată
Asigurarea unor
condiții optime în
salon -aerisirea salonului
și curațarea lui -deschiderea
geamului, măturarea
și spălarea podelelor -curățarea salonului
Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei -glicemia:247
proterinuria:5,8
-ureea:165,8
-creatinina:6,1
-TA: 169/90mmHg

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Dificultatea în a se
îmbraca și dezbrăca -pacientul să își
satisfacă această
nevoie -ajuta pacientul să se
îmbrace și să se
dezbrace -pacientul începe cu
corespondență
Hipertensiunea
arterială -combaterea
hipertensiunii
arteriale -măsurarea tensiunii
-administrarea
tratementului -TA: 160/90mmHg
Respirații
inadecvate
manifestate de
dispnee -pacientul sa se
prezinte cu o
respirație
îmbunătățită -pacientul să
prezinte o poziție
care să favorizeze
respirația
-la nevoie se va
administra oxigen. -tratament cu o
ușoară ameliorare

Igiena bolnavului -efectuarea toaletei -pacientul să fie
stimulat să își
efectueze toaleta
singur – tegumentele și
mucoasele sunt
curate
Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei -glicemia:245
-proterinuria:5,9
-ureea:129
-creatinina:5,7
-TA: 165/95 mmHg

ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Dificultatea în a se
îmbraca și dezbrăca -pacientul să își
satisfacă această
nevoie -ajuta pacientul să se
îmbrace și să se
dezbrace -pacientul începe cu
corespondență
Hipertensiunea
arterială -combaterea
hipertensiunii
arteriale -măsurarea tensiunii
-administrarea
tratementului -TA: 170/86mmHg
Respirații
inadecvate
manifestate de
dispnee -pacientul sa se
prezinte cu o
respirație
îmbunătățită -pacientul să
prezinte o poziție
care să favorizeze
respirația
-la nevoie se va
administra oxigen. -tratament cu o
ușoară ameliorare
!!!!!!
Anxietate -pacientul să
beneficieze de un
somn liniștit -pacientul trebuie să
fie liniștit și să i se
explice tot ce i se va
face în continuare, în
special efectuarea
sedințelor de dializă -somnul este liniștit,
dar încă mai există
o teama de noul
tratament!!!!!
Mișcarea și postura
inadecvată -pacientul să
prezinte o buna
postură și mișcare -asigurarea tuturor
condițiilor favorabile
unor stări de b ine -bolnavul nu se
poate deplasa, este
așezat în pat după
operație
Dificultatea în a se
îmbraca și dezbrăca -pacientul să își
satisfacă această
nevoie -ajuta pacientul să se
îmbrace și să se
dezbrace -pacientul începe cu
corespondență
Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei -glicemia:220
-creatinina:5,1
-TA: 160/80 mmHg

Alimentația și
hidratarea -refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul să
beneficieze de o
alimentație bogată
în vitamine -se administrează
perfuzii cu ser
fiziologic
-urmăresc
respectarea
regimului alimentar
-aerisirea salonului
înainte de fiecare
masă
-se recomanda
consumul de legume
și fructe -rehidratarea
bolnavului
-să se respecte
regimul prescris de
medicul de
specialitate

ZIUA V

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Dificultatea în a se
îmbraca și dezbrăca -pacientul să își
satisfacă această
nevoie -ajuta pacientul să se
îmbrace și să se
dezbrace -pacientul începe cu
corespondență
Alimentația și
hidratarea -refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul să
beneficieze de o
alimentație bogată
în vitamine -se administrează
perfuzii cu ser
fiziologic
-urmăresc
respectarea
regimului alimentar
-aerisirea salonului
înainte de fiecare -rehidratarea
bolnavului
-să se respecte
regimul prescris de
medicul de
specialitate

masă
-se recomanda
consumul de legume
și fructe
Insomnie -combaterea
insomniei -se administrează la
indicația medicului -odihnirea
bolnavului noaptea
Insuficiența
cunostințelor despre
evoluția bolnavului -educația pentru
sanatate în vederea
externarii -respectarea
tratamentuiui
prescris de medic la
externare
-anunțarea familiei
despre data
externarii
-respectarea
regimului alimentar
-să se prezinte la
medic la observarea
unei eventuale
complicații și
controale medicale – se externează fără
complicații, urmând
să se prezinte la
control
Pansarea plăgii
operate -vindecarea plăgii -se îndepărtează
vechiul pansament
-se curăță plaga cu
soluție dezinfectantă
cu: Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină și
se pansează din nou
cu pansamente
sterile -plaga nu este
vindecată complet,
dar este curațată și
pansată
Asigurarea unor
condiții optime în -aerisirea salonului
și curațarea lui -deschiderea
geamului, mătura rea -curățarea salonului

salon și spălarea podelelor
Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei -glicemia:115
-creatinina:4,3
-TA: 170/85mmHg

EVALUAREA FINALĂ

În urma îngrijirilor acordate în ultimile cinci zile, bolnavul se simte mai bine , dar va
urma să continue ședințele de dializa pâna va putea face un transplant renal.
Pacienta a fost hidratată cu Glucoză și ser fiziologic.
S-au urmăr it și s -au înregistrat zilnic funcțiile vitale și vegetative. În urma celor cinci
zile starea pacientului s -a ameliorat.

CAZUL II

-Numele pacientului: I. L.
-Domiciliu: Bucuresti
-Varsta : 43
-Sex : F
-Motivul internarii: scaderea in greutate de aproximativ 4 kg/luna, astenie, dureri
retrostonale.
-Antecedente personale fizice patologice: rinichi drept absent, HTA esential
-Interventii chiriurgicale: hemodializa, si efectuarea sedintelor de dializa

1.Nevoia de a respira:
-prezinta freamat pectoral, sonoritate pulmonara in limite normale,

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata
– starea de nutritie este relativ buna, talie 159, greutate 51 kg

3.Nevoia de a elimina
– este prezent un murmur vezical, un tranzit intestinal afirmativ ince tinit, prezinta scaune
odata la doua zile

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura
-pacienta nu prezinta probleme

5.Nevoia de a dormi si odihni
– pacienta indeplineste aceasta nevoie in limitele normale

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbrac a
-Pacienta nu necesita ajutor

7.Nevoia de a -si mentine temperature corpului in limite normale
-pacienta se prezinta in limitele normale ale temperaturii (36C -37 C)

8.Nevoia de a fi curat si a -si proteja tegumentele
-pacienta se poate ingriji
-prezinta tegumente palide, edemioze la nivelul membrelor inferioare bilaterale
submembrului superior stang , si mucoase palide.
-tesutul conjunctival adipos se prezinta intr -un fel normal

9.Nevoia de a evita pericolele
-pacienta nu prezinta neputinta

10.Nevoia d e a comunica
– pacienta este deschisa pentru comunicare.
-starea de constienta este pastrata

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorile sale
-Pacienta arata credinta in Dumnezeu si are o speranta pentru viitor.

12.Nevoia de a recreea
-pacienta face iesiri zilnice.

13.Nevoia de a invata
– pacienta arata interesata sa invete si sa se recreeze in anumite moduri spre cultivarea
cunostintelor.

14.Nevoia de a realiza
– pacienta este prezinta stare de boala

ZIUA I

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Respirații
inadecvate
manifestate de
dispnee -pacientul sa se
prezinte cu o
respirație
îmbunătățită -pacientul să prezinte
o poziție care să
favorizeze respirația
-la nevoie se va
administra oxigen. -tratament cu o
ușoară ameliorare

Anxietate -pacientul să
beneficieze de un
somn liniștit -pacientul trebuie să
fie liniștit și să i se
explice tot ce i se va
face în continuare, în
special efectuarea
sedințelor de dializă -somnul este liniștit,
dar încă mai există
o teama de noul
tratament
Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei -glicemia:87
-ureea:275
-creatinina: 11,05
-TA: 180/90 mmHg
Insuficiența
cunostințelor despre
evoluția bolnavului -educația pentru
sanatate în vederea
externarii -respectarea
tratamentuiui
prescris de medic la
externare
-anunțarea familiei
despre data
externarii
-respectarea
regimului alimentar
-să se prezinte la – se externează fără
complicații, urmând
să se prezinte la
control

medic la observarea
unei eventuale
complicații și
controale medic ale
Circulația
inadecvată
manifestată prin
paloarea
tegumentelor -tegumentele și
mucoasele să fie
normal colorate -la indicația
medicului se
administreaza prin
transfuzie sânge – obiectiv realizat
Asigurarea unor
condiții optime în
salon -aerisirea salonului
și curațarea lui -deschiderea
geamului, măturarea
și spălarea podelelor -curățarea salonului
Alimentația și
hidratarea -refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul să
beneficieze de o
alimentație bogată
în vitamine -se administrează
perfuzii cu ser
fiziologic si glucoza
-urmăresc
respectarea
regimului alimentar
-aerisirea salonului
înainte de fiecare
masă
-se recomanda
consumul de legume
și fructe -rehidratarea
bolnavu lui
-să se respecte
regimul prescris de
medicul de
specialitate

ZIUA II

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei -glicemia:99
-creatinina: 10,88
-TA: 180/100mmHg
Anxietate -pacientul să
beneficieze de un
somn liniștit -pacientul trebuie să
fie liniștit și să i se
explice tot ce i se va
face în continuare, în
special efectuarea
sedințelor de dializă -somnul este liniștit,
dar încă mai există
o teama de noul
tratament!!!!!
Igiena bolnavului -efectuarea toaletei -pacientul să fie
stimulat să își
efectueze toaleta
singur – tegumentele și
mucoasele sunt
curate
Mișcarea și postura
inadecvată -pacientul să
prezinte o buna
postură și mișcare -asigurarea tuturor
condițiilor favorabile
unor stări de bine -bolnavul nu se
poate deplasa, este
așezat în pat după
intervenția
chirurgicală
Hipertensiunea
arterială -combaterea
hipertensiunii
arteriale -măsurarea tensiunii
-administrarea
tratementului -tratament:
Amlodipina
2x10mg/zi
-TA: 180/100mmhg
Respirații
inadecvate -pacientul sa se
prezinte cu o -pacientul să prezinte
o poziție care să -tratament cu o
ușoară ameliorare

manifestate de
dispnee respirație
îmbunătățită favorizeze resp.

ZIUA III

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Hipertensiunea
arterială -combaterea
hipertensiunii
arteriale -măsurarea tensiunii
-administrarea
tratementului -TA 150/80 mmhg
-FC 92 b/ min

Anxietate -pacientul să
beneficieze de un
somn liniștit -pacientul trebuie să
fie liniștit și să i se
explice tot ce i se va
face în continuare, în
special efectuarea
sedințelor de dializă -somnul este liniștit,
dar încă mai există
o teama de noul
tratament
Mișcarea și postura
inadecvată -pacientul să
prezinte o buna
postură și mișcare -asigurarea tuturor
condițiilor favorabile
unor stări de bine -bolnavul nu se
poate deplasa, este
așezat în pat după
operație
Dificultatea în a se
îmbraca și dezbrăca -pacientul să își
satisfacă această
nevoie -ajuta pacientul să se
îmbrace și să se
dezbrace -pacientul începe cu
corespondență
Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei -creatinina: 5,032
-temperatura: 37
grade Celsius
-TA: 150/80 mmHg

ZIUA IV

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Anxietate -pacientul să
beneficieze de un
somn liniștit -pacientul trebuie să
fie liniștit și să i se
explice tot ce i se va
face în continuare, în
special efectuarea
sedințelor de dializă -somnul este liniștit,
dar încă mai există
o teama de noul
tratament
Igiena bolnavului -efectuarea toaletei -pacientul să fie
stimulat să își
efectueze toaleta
singur – tegumentele și
mucoasele sunt
curate
Mișcarea și postura
inadecvată -pacientul să
prezinte o buna
postură și mișcare -asigurarea tuturor
condițiilor favorabile
unor stări de bine -bolnavul nu se
poate deplasa, este
așezat în pat după
operație
Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei -creatinina: 5,00
-temperatura:
37grade Celius
-TA: 155/85 mmHg

Alimentația și
hidratarea -refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul să
beneficieze de o
alimentație bogată
în vitamine -se administrează
perfuzii cu ser
fiziologic si glucoza
-urmăresc
respectarea
regimului alimentar
-aerisirea salonului
înainte de fiecare -rehidratarea
bolnavului
-să se respecte
regimul prescris de
medicul de
specialitate

masă
-se recomanda
consumul de legume
și fructe
Pansarea plăgii
operate -vindecarea plăgii -se îndepărtează
vechiul pansament
-se curăță plaga cu
soluție dezinfectantă
cu: Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină și
se pansează din nou
cu pansamente
sterile -plaga nu este
vindecată complet,
dar este curațată și
pansată
Asigurarea unor
condiții optime în
salon -aerisirea salonului
și curațarea lui -deschiderea
geamului, măturarea
și spălarea podelelor -curățarea salonului

ZIUA V

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Anxietate -pacientul să
beneficieze de un
somn liniștit -pacientul trebuie să
fie liniștit și să i se
explice tot ce i se va
face în continuare, în
special efectuarea
sedințelor de dializă -somnul este liniștit,
dar încă mai există
o teama de noul
tratament!!!!!
Igiena bolnavului -efectuarea toaletei -pacientul să fie
stimulat să își
efectueze toaleta – tegumentele și
mucoasele sunt
curate

singur
Mișcarea și postura
inadecvată -pacientul să
prezinte o buna
postură și mișcare -asigurarea tuturor
condițiilor favorabile
unor stări de bine -bolnavul nu se
poate deplasa, este
așezat în pat după
operație
Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei -glicemia:
-proterinuria:
-ureea:
-creatinina:
-temperatura:
-TA:
Alimentația și
hidratarea -refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul să
beneficieze de o
alimentație bogată
în vitamine -se administrează
perfuzii cu ser
fiziologic si
glucoza!!!!!
-urmăresc
respectarea
regimului alimentar
-aerisirea salonului
înainte de fiecare
masă
-se recomanda
consumul de legume
și fructe -rehidratarea
bolnavului
-să se respecte
regimul prescris de
medicul de
specialitate
Pansarea plăgii
operate -vindecarea plăgii -se îndepărtează
vechiul pansament
-se curăță plaga cu
soluție dezinfectantă
cu: Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină și
se pansează din nou -plaga nu este
vindecată complet,
dar este curațată și
pansată

cu pansamente
sterile

EVALUAREA FINALĂ

În urma îngrijirilor acordate în ultimile cinci zile, bolnavul se simte mai bine , dar va
urma să continue ședințele de dializa pâna va putea face un transplant renal.
Calmantul folosit în urma operașiei a fost Piafenul.Pacienta a fost hidr atată cu
Glucoză și ser fiziologic.
S-au urmărit și s -au înregistrat zilnic funcțiile vitale și vegetative. În urma celor cinci
zile starea pacientului s -a ameliorat.

CAZUL III

Numele pacientului: A. Z.
Domiciliu: Bucuresti
Varsta : 52 ani
Sexul : M
Motivul internarii: pacientul se interneaza de trei ori pe saptamana pentru sedintele de
dializa.
Diagnostic principal : rinichi polichistici automizal dominant IRCS in prag de dializa.
Diagnostic secundar : – cardioparie ischemica
– BY-pass artocoronarian
– Hepatita cronica postvirusala
– Flegmon voluminos la spate

1.Nevoia de a respira:
Pacientul nu prezinta probleme de respiratie

2.Nevoia de a se alimenta si hidrata
-pacientul este strict restrans de un regin alimentar

3. Nevoia de a elimina
-pacientul nu poate elimina urina deoarece nu mai are rinichii

4.Nevoia de a se misca si a pastra o buna postura
-pacientul este slabit, si se deplaseaza cu dificultate

5.Nevoia de a dormi si odihni
-pacientul nu se poate odihni suficient de bine in fiecare noapte, doar cu ajutorul
somniferelor

6.Nevoia de a se inbraca si a se dezbraca
-Pacientul necesita ajutor in tot ceea ce face

7.Nevoia de a -si mentine temperature corpului in limite normale
-Pacientul nu prezinta febra

8.Nevoia de a fi curat si a -si proteja tegumentele
-pacientul se poate ingriji singur din acest punct de vedere

9.Nevoia de a evita pericolele
-starea de constienta este normala

10.Nevoia de a comunica
-pacientul este intr -o stare de comunicare mereu

11.Nevoia de a actiona dupa credintele sale si valorilor sale
– pacientul este un bun credincios, si are increderea atintita spre Dumnezeu

12.Nevoia de a se realize
-Pacientul este realizat din toate punctele de vedere

13.Nevoia de a recreea
– pacientul nu se poate deplasa in concedii pentru ca este legat de sedintele de dializa

14.Nevoia de a invata
– Pacientul este dornic de a invata si de a fi invatat, in ciuda situatiei in care se afla

ZIUA I

PROTOCO LUL SEDINTEI DE DIALIZA
Prima sedinta:
Greutat ea: 99 kg
Kilograme in plus: 3 kg
Temperatura: 36.5 C
Durata sedintei: 4 h
Pompa de sange: 250 ml/min
Debit: 250ml/ min
Restituire:ser fiziologic 1 fl.
Conectare: Ora 7: TA 140/80 mmhg
Ora 8: TA 140/80 mmhg
Ora 9: TA 190 /70 mmhg
Ora 10: TA 130/70 mmhg
O ra 11: TA 130/70

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Hipertensiunea
arterială -combaterea
hipertensiunii
arteriale -măsurarea tensiunii
-administrarea
tratementului -tratament:
Tanakan
Nifedipin
Anxietate -pacientul să
beneficieze de un
somn liniștit -pacientul trebuie să
fie liniștit și să i se
explice tot ce i se va
face în continuare, în
special efectuarea
sedințelor de dializă -tratamentul urmat
este Diazepamul
Igiena bolnavului -efectuarea toaletei -pacientul să fie
stimulat să își – tegumentele și
mucoasele sunt

efectueze toaleta
singur curate
Dificultatea în a se
îmbraca și dezbrăca -pacientul să își
satisfacă această
nevoie -ajuta pacientul să se
îmbrace și să se
dezbrace -pacientul începe cu
corespondență
Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei -potasiu: 5,8
-creatinina:10,7
Alimentația și
hidratarea -refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul să
beneficieze de o
alimentație bogată
în vitamine -se administrează
perfuzii cu ser
fiziologic si glucoza
-urmăresc
respectarea
regimului alimentar
-aerisirea salonului
înainte de fiecare
masă
-se recomanda
consumul de legume
și fructe -rehidratarea
bolnavului
-să se respecte
regimul prescris de
medicul de
specialitate
Insomnie -combaterea
insomniei -se administrează la
indicația medicului -odihnirea
bolnavului noaptea
Pansarea plăgii
operate -vindecarea plăgii -se îndepărtează
vechiul pansament
-se curăță plaga cu
soluție dezinfectantă
cu: Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină și
se pansează din nou
cu pansamente
sterile -plaga nu este
vindecată complet,
dar este curațată și
pansată

ZIUA II

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA
A doua ședință
Greutatea: 99 kg
Kilograme in plus: 3.5 kg
Temperatura: 36.5 C (pe perioada dializei a urcat la 37C)
Durata sedintei: 4h
Pompa de sange: 250
Debit: 700ml/h
Restituire: ser fiziologic fl 1
Conectare: Ora 12: TA 120/60 mmhg
Ora 13: TA 120/60mmhg
Ora 14: TA 110/60 mmhg
Ora 15: TA 100/60 mmhg
O ra16: TA 110/60 mmhg

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Hipertensiunea
arterială -combaterea
hipertensiunii
arteriale -măsurarea tensiunii
-administrarea
tratementului -tratament:
Izodinit,
Tanakan,Ranitidină
Anxietate -pacientul să
beneficieze de un
somn liniștit -pacientul trebuie să
fie liniștit și să i se
explice tot ce i se va
face în cont inuare,
în special efectuarea
sedințelor de dializă -tratament: Diazepam
Igiena bolnavului -efectuarea -pacientul să fie – tegumentele și

toaletei stimulat să își
efectueze toaleta
singur mucoasele sunt curate
Mișcarea și
postura inadecvată -pacientul să
prezinte o buna
postură și mișcare -asigurarea tuturor
condițiilor
favorabile unor stări
de bine -bolnavul nu se poate
deplasa, este așezat în
pat după operație
Dificultatea în a se
îmbraca și
dezbrăca -pacientul să își
satisfacă această
nevoie -ajuta pacientul să se
îmbrace și să se
dezbrace -pacientul începe cu
corespondență
Urmarirea
funcțiilor vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei -ureea:208
-creatinina:11,2

Alimentația și
hidratarea -refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul să
beneficieze de o
alimentație bogată
în vitamine -se administrează
perfuzii cu ser
fiziologic si glucoza
-urmăresc
respectarea
regimului alimentar
-aerisirea salonului
înainte de fiecare
masă
-se recom anda
consumul de legume
și fructe -rehidratarea bolnavului
-să se respecte regimul
prescris de medicul de
specialitate
Pansarea plăgii
operate -vindecarea plăgii -se îndepărtează
vechiul pansament
-se curăță plaga cu
soluție dezinfectantă
cu: Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină și -plaga nu este vindecată
complet, dar este
curațată și pansată

se pansează din nou
cu pansamente .

ZIUA III

PROTOCOLUL SEDINTEI DE
A treia sedinta
Greutatea : 99 kg
Kilograme in plus: 3.6 kg
Temperatura: 36.5 C
Durata sedintei: 4h
Pompa de sange: 210 ml/h
Debit: 210 ml
Restituire: ser fiziologic 1 fl
Conectare: Ora 7: TA 120/80 mmhg
Ora 8: TA 120/70 mmhg
Ora 9: TA 120/60 mmhg
Ora 10: TA 120/70 mmhg
O ra 11: TA120/70 mmhg

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Pansarea plăgii
operate -vindecarea plăgii -se îndepărtează
vechiul pansament
-se curăță plaga cu
soluție dezinfectantă
cu: Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină și
se pansează din nou
cu pansamente
sterile -plaga nu este
vindecată complet,
dar este curațată și
pansată

Hipertensiunea
arterială -combaterea
hipertensiunii
arteriale -măsurarea tensiunii
-administrarea
tratementului -tratament:
Tanakan, Nifedipin
Anxietate -pacientul să
beneficieze de un
somn liniștit -pacientul trebuie să
fie liniștit și să i se
explice tot ce i se va
face în continuare, în
special efectuarea
sedințelor de dializă -tratament :
Diazepam
Igiena bolnavului -efectuarea toaletei -pacientul să fie
stimulat să își
efectueze toaleta
singur – tegumentele și
mucoasele sunt
curate
Mișcarea și postura
inadecvată -pacientul să
prezinte o buna
postură și mișcare -asigurarea tuturor
condițiilor favorabile
unor stări de bine -bolnavul nu se
poate deplasa, este
așezat în pat după
operație
Dificultatea în a se
îmbraca și dezbrăca -pacientul să își
satisfacă această
nevoie -ajuta pacientul să se
îmbrace și să se
dezb race -pacientul începe cu
corespondență
Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei -glicemia:105
-ureea:198
-creatinina:10,5

ZIUA IV

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA
A patre sedinta
Greutatea : 99 kg
Kilograme in plus: 3.4 kg
Temperatura: 36 C
Durata sedintei: 4h
Debit:500
Restituire: ser fiziologic fl 1
Conectare: Ora 12: TA 125/70 mmhg
Ora 13: TA 120/70 mmhg
Ora 14: TA 120/70 mmhg
Ora 15: TA 120/60 mmhg
O ra 16: TA 120/60 mmhg

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Pansarea plăgii
operate -vindecarea plăgii -se îndepărtează
vechiul pansament
-se curăță plaga cu
soluție dezinfectantă
cu: Rivanol, Alcool
iodat sau Betadină și
se pansează din nou
cu pansamente
sterile -plaga nu este
vindecată complet,
dar este curațată și
pansată
Dificultatea în a se
îmbraca și dezbrăca -pacientul să își
satisfacă această
nevoie -ajuta pacientul să se
îmbrace și să se
dezbrace -pacientul începe cu
corespondență

Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei
-creatinina:10,2

Alimentația și
hidratarea -refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul să
beneficieze de o
alimentație bogată
în vitamine -se administrează
perfuzii cu ser
fiziologic si glucoza
-urmăresc
respectarea
regimului alimentar
-aerisirea salonului
înainte de fiecare
masă
-se recomanda
consumul de legume
și fructe -rehidr atarea
bolnavului
-să se respecte
regimul prescris de
medicul de
specialitate
Hipertensiunea
arterială -combaterea
hipertensiunii
arteriale -măsurarea tensiunii
-administrarea
tratementului -tratament:
Nifedipin, Tanakan.

ZIUA V

PROTOCOLUL SEDINTEI DE DIALIZA
A cincia sedinta
Greutatea : 100
Kilograme in plus: 4.2 kg
Temperatura: 36 C
Durata sedintei:4 h
Restituire: Venofor 1 fl.

Conectare: Ora 7: TA 120/60 mmhg
Ora 8: TA 115/70 mmhg
Ora 9: TA 120/70 mmhg
Ora 10: TA 120/70 mmhg
O ra11: TA130/80 mmhg

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
Hipertensiunea
arterială -combaterea
hipertensiunii
arteriale -măsurarea tensiunii
-administrarea
tratementului -tratament:
Nifedipin
Anxietate -pacientul să
beneficieze de un
somn liniștit -pacientul trebuie să
fie liniștit și să i se
explice tot ce i se va
face în continuare, în
special efectuarea
sedințelor de dializă -somnul este liniștit.
Mișcarea și postura
inadecvată -pacientul să
prezinte o buna
postură și mișcare -asigurarea tuturor
condițiilor favorabile
unor stări de bine -bolnavul nu se
poate deplasa, este
așezat în pat după
operație
Dificultatea în a se
îmbraca și dezbrăca -pacientul să își
satisfacă această
nevoie -ajuta pacientul să se
îmbrace și să se
dezbrace -pacientul începe cu
corespondență
Urmarirea funcțiilor
vitale -cunoașterea
funcțiilor vitale și
vegetative -măsurarea tensiunii
-recoltarea glicemiei
-creatinina:9,9

Alimentația și
hidratarea -refacerea
echilibrului
hidroelectoritic
-pacientul să
beneficieze de o -se administrează
perfuzii cu ser
fiziologic si glucoza
-urmăresc
respectarea -rehidratarea
bolnavului
-să se respecte
regimul prescris de
medicul de

alimentație bogată
în vitamine regimului alimentar
-aerisirea salonului
înainte de fiecare
masă
-se recomanda
consumul de legume
și fructe specialitate

EVALUARE FINALĂ

În urma sedințelor de dializă pacientul se simte mai bine. Pacientul este supravegheat
mereu, de -alungul orelor de dializă, masurându -se tensiunea și temperatura. Pacientul va
primi ser fiziologic după fiecare dialida, si medicamente necesare de între ținere cum ar fi:
Calciu, fier, etc.
Se mai urmăresc și funcțiile vitale și vegetative.

Concluzii

Majoritatea bolilor de rinichi evoluează p ană în stadiile târzii fără durere, fără
simptome sau cu simptome foarte nespecifice (oboseală, dureri de cap, greață în cursul
dimineții, urinat în cantitate mare în cursul nopții etc). Însă c ateva analize simple
efectuate anual pot depista din timp problemele renale.
„În România, controlul anual de rutină, efectuat prin medicul de familie, al unor
parametri simpli de sînge și urină nu este o obișnuință încă. Acest lucru s -ar putea
schimbă în viitorul foarte apropiat, odată cu introducerea obligativității controlului anual
al stării de sănătate. Că urmare, multe boli renale mai puțin zgomotoase, îns ă evolu and
spre distrugerea ireversibilă a rinichilor, s unt subdiagnosticate si ca urmare , subtratate.
Chiar și diagnosticate, bolile renale se asociază de cele mai multe ori unor boli
cardiovasculare semnificative, cele două categorii de boli agrav andu-se reciproc. Din
păcate, pentru mulți medici din România, reducerea chiar ușoară a funcției renale nu
reprezintă un motiv deosebit de alarmă. În fapt, prezența unei ușoare reduceri a funcției
renale ( c ateodată deductibilă doar din calcule nu foarte complic ate) este un factor de risc
pentru o evoluție proastă a pacientului cu boală de inima sau de vase, mult mai mare
decît, să zicem, colesterolul din sînge", arată prof. dr. Adrian Covic.
Trebuie știut că bolile grave de rinichi, chiar protejate prin dializă sau transplant renal,
sunt agrevate de afectarea importantă a calității vieții, dar și de apariția unor boli asociate
severe (în primul rând ale inimii și ale vaselor). Că urmare, situația ideală este aceea în
care bolile grave de rinichi s unt evitate s au tratate din fazele inițiale.

Bibliografie

1.IFRIM M. et al. – Atlas de anatomie umanã Vol III, Sistemul nervos organele de simt.
Editura Stiintificã si Enciclopedicã, Bucuresti 1985
2.R.ALBU –Anatomia si fiziologia omului,Editura Corint -Bucuresti 1998
3.C.BORUNDEL -Manual de medicina interna,Editura Corint -Bucuresti 1996
4.FL.CHIRU SI COLAB. -Ingrijirea omului sanatos si bolnav,Editura Cison -Bucuresti
2001
5.L.MORARIU SI COLAB. -Bazele teoretice si practice ale omului sanatos si
bolna v,Editura Universul -2002
6.Cursuri AMG si UMF
7. Informatii internet

Anexe