Instrumentele DE Plata Utilizate DE S.c. Altex Romania S.r.l

INSTRUMENTELE DE PLATĂ UTILIZATE DE

S.C. ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

CUPRINS

Argument

Capitolul I: Prezentarea societății

1.1.Scurt istoric

1.2.Domeniul de activitate

1.3.Structura organizatorică

Capitolul II: Noțiuni teoretice privind instrumentele de plată

2.1 Operațiile de trezorerie

2.2.Instrumentele de plată

2.3. Cambia

2.4. Biletul la ordin

2.5.Cecul

2.6.Ordinul de plată

2.7.Cardurile

Capitolul III: Elementele și tranzacțiile specifice S.C. ALTEX ROMÂNIA S.R.L

3.1.Bilanț inițial

3.2.Operații economico-financiare

3.3.Înregistrarea în contabilitate

3.4.Bilanț final

3.5.Înregistrarea sistematică

3.6.Registrul-jurnal

3.7.Balanța de verificare

Capitolul IV: Analiza S.W.O.T. a S.C. ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

4.1.Noțiuni teoretice privind analiza S.W.O.T.

4.2.Obiectivele firmei ALTEX ROMANIA S.R.L.

4.3.Matricea S.W.O.T. a firmei ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

4.4.Strategiile firmei ALTEX ROMANIA S.R.L.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Argument

În cei patru ani de studiu din perioada liceului am desfășurat stagiile de practică la diferite societăți, în cadrul departamentului financiar-contabil. Am observat faptul că obligațiile bănești între societățile comerciale sau între societățile comerciale și persoanele fizice sau juridice, se pot efectua, atât în numerar, cât și fără numerar. Astfel, am constatat că societățile comerciale care desfășoară activități precum comerțul folosesc, pe lângă operațiile care constau în folosirea numerarului, și operații care privesc instrumentele de plată care facilitează tranzacțiile fără numerar, fără mișcarea efectivă a sumelor bănești.

Având în vederea această experiență, am hotărât să optez pentru o temă, precum ,,Instrumentele de plată” care abordează mijloacele prin care firmele realizează operațiile fără numerar, deoarece mi se pare esențială cunoașterea modalităților de folosire unor astfel de instrumente într-o societate în care instituțiile bancare ocupă un rol important în ceea ce privește intermedierea acțiunilor financiare atât pentru o persoană fizică, cât și pentru o persoană juridică.

Am considerat relevantă, pentru o asemenea temă, alegerea unei firme care desfășoară o activitate de comerț pentru reflectarea importanței instrumentelor de plată pentru o persoană juridică, precum Altex România S.R.L. Această societate este lider pe piața produselor electronice, utilizând numeroase instrumente de plată, precum cambia, biletul la ordin, cecul, ordinul de plată și cardul în vederea îndeplinirii obligațiilor bănești, dar și în alte tipuri de relații pe care le are cu furnizorii și clienții.

Astfel, în primul capitol am prezentat societatea Altex România S.R.L. făcând referire la istoricul acesteia, activitățile desfășurate, mărcile comercializate și noțiunile privind structura organizatorică a firmei. În cel de-al doilea capitol am inclus aspectele teoretice privind instrumentele de plată utilizate de societate menționând, totodată, modalitațile de utilizare al acestora. Înregistrarea efectivă a folosirii acestor instrumente în contabilitatea firmei am reflectat-o în capitolul al treilea unde se regăsesc operații specifice domeniului de activitate al firmei. În ultimul capitol, am menționat mai multe aspecte ale societății prin raportare la piața pe care aceasta își desfășoară activitatea, și anume: obiectivele, matricea S.W.O.T., strategiile și politicile practicate.

Capitolul I: Prezentarea societății

Scurt istoric

Altex este liderul pieței de electronice, electrocasnice, IT&C și multimedia din România, oferind o gamă variată de produse la prețuri acceptabile, punându-le la dispoziție clienților un sistem flexibil în vederea achiziționării produselor. Compania cuprinde lanțul de magazine Altex, Altex Megastore și Media Galaxy.

Societatea a fost înregistrată sub numele Altex Impex la Registrul Comerțului în anul 1992, având ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul al articolelor și aparatelor electro-menajere, al aparatelor radio și televizoarelor.

Între anii 1994-1997 s-a remarcat o perioadă de extindere a rețelei de magazine, ajungându-se la circa 50 de magazine în orașele importante din România. În anul 2000 se creează grupul Altex, fiind format din rețeaua de magazine Altex, firma de logistică și transport 8TIM și firma de distribuție și vânzări en-gros Italromtex.

Altex devine lider de piață în domeniul produselor electronice și electrocasnice în anul 2004. În același an se lansează brandul Media Galaxy. În anul următor, firma a făcut publică intenția de a vinde pachetul minoritar de acțiuni, precum și planurile de extindere în estul Europei.

După ce s-a remarcat printr-o creștere surprinzătoare, în anul 2009 au început să se închidă mai multe magazine Altex. În anul 2010, Altex a inaugurat primul magazin HP din România și a deschis alte magazine. Din acest an, s-a observat o revenire a brandului pe piață, fapt care a determinat schimbarea numelui societății în Altex România.

Domeniul de activitate

Altex își desfășoară activitatea pe piața produselor electronice și electrocasnice, având ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul al articolelor și aparatelor electrocasnice în magazine specializate (cod CAEN 4754).

Compania este unul dintre principalii importatori și distribuitori din România pentru produse electronice, electrocasnice, IT&C și multimedia, fiind un brand puternic pe piață. Altex este singurul distribuitor al marcilor Sanyo, Grundig, Rotel, Ariete, Cata, Petra, Iner. De asemenea, rețeaua Altex cuprinde are o gamă largă de mărci comercializate, printre care Philips, Panasonic, Sony, Thomson, Daewoo, Whirlpool, Bosch, Siemens, Electrolux, Zanussi, Ariston, Indesit, Rowenta, Tefal, Braun.

Altex comercializează aceste produse prin intermediul magazinelor proprii și al depozitelor, iar în funcție de suprafața magazinului și de numărul de produse oferite, magazinele se diferențiază astfel: Altex, Altex Megastore și Media Galaxy.

De asemenea, grupul mai efectuează transforturi interne și internaționale, precum și import și export, închiriere de spații și prestări servicii. Compania oferă service și asistență tehnică pentru articolele și produsele din aria de activitate comercială.

Structura organizatorică

Structura organizatorică constituie un ansamblu coerent de elemente (persoane și subdiviziuni organizatorice) în care sunt evidențiate relațiile dintre ele, fiind integrate într-un sistem unitar de execuție și conducere, care să asigure ordinea și condițiile necesare realizării obiectivelor și performanțelor stabilite.

Structura organizatorică de ansamblu a unei organizații include două părți: structura de conducere (funcțională) și structura de producție (operativă).

Structura de conducere cuprinde ansamblul persoanelor, compartimentelor și relațiilor dintre ele ordonate astfel încăt să asigure condițiile necesare desfășurării proceselor de conducere și execuție.

Structura de producție este alcătuită din ansamblul persoanelor, compartimentelor și relațiilor organizatorice prin care se asigură realizarea directă a produselor care constituie obiectul specific de activitate al organizației.

Structura organizatorică este alcătuită din următoarele componente:

a) Postul este alcătuit din obiectivele, sarcinile, competențele și responsabilitățile stabilite pentru anumite perioade de timp fiecărui angajat din organizație.

– Obiectivele postului exprimă rolul ce revine titularului de post în realizarea obiectivelor de ansamblu ale companiei și justifică utilitatea existenței postului în organigramă. Realizarea succesivă a obiectivelor posturilor asigură împlinirea scopului final al organizației.

– Sarcina reprezintă componenta primară a proceselor de muncă desfășurate cu scopul realizării obiectivelor individuale și care, de regulă, se atribuie unei singure persoane.

– Competența formală stabilește limitele în cadrul cărora titularii de posturi au dreptul de a acționa în vederea împlinirii sarcinilor atribuite și realizării obiectivelor individuale.

– Responsabilitatea reprezintă obligația titularului de post de a îndeplini sarcinile ce derivă din obiectivele individuale ale postului. Ele se concretizează în atitudinea titularului de post față de modul de realizarea al sarcinilor.

b) Funcția constituie factorul care generalizează posturi asemănătoare din punct de vedere al ariei de cuprindere, al autorității și responsabilității. Funcțiile pot fi grupate în: funcții de conducere și funcții de execuție.

c) Compartimentul este o componentă agregată a structurii organizatorice care cuprinde mai multe posturi cu conținut similar sau complementar. Acesta reflectă ansamblul persoanelor subordonate nemijlocit aceluiași manager care desfășoară activități omogene sau complementare, contribuind la realizarea acelorași obiective.

d) Relațiile organizatorice se stabilesc în urma necesității comunicării între personalul organizației, distingându-se mai multe forme de relații:

Relațiile ierarhice se stabilesc între manageri și executanți, adică între șefi și subordonați. Autoritatea ierarhică se exercită asupra personalului și se concretizează prin dispoziții, ordine, sarcini transmise de la șefi la subalterni, și apoi, transmiterea de la subalterni la șefi sub forma unor rapoarte privind modul de îndeplinire al sarcinilor stabilite.

Relațiile funcționale se stabilesc între persoane care exercită autoritate funcțională, unele asupra altora. Aceasta stabilește regulile și procedeele după care trebuie să se desfășoare acțiunile comandate de autoritatea ierarhică.

Relațiile de stat major se stabilesc între persoane care aparțin compartimentului de stat major și celelalte încadrate în celelalte compartimente ale firmei. Compartimentul de stat major este format din specialiștii care primesc delegarea temporară de la autoritatea ierarhică în vederea soluționării unor probleme de o importanță deosebită.

Relațiile de cooperare se stabilesc între persoane care dețin funcții situate pe aceeași treaptă ierarhică, dar pe linii ierarhice diferite.

Relațiile de reprezentare au loc între persoane care reprezintă conducerea firmei și asociații sindicale, asociații ale lucrătorilor, firme, parteneri externi, diverse persoane fizice sau juridice din exteriorul organizației.

Relațiile de control se stabilesc între compartimentul însărcinat cu efectuarea controlului și celelalte compartimente din cadrul organizației.

e) Ponderea ierarhică reprezintă numărul de persoane ce sunt coordonate nemijlocit de un manager. Astfel, pe verticala structurii organizatorice ponderea ierarhică crește către nivelurile inferioare, iar pe orizontala structurii organizatorice aceasta se amplifică pe măsura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economică spre compartimente cu activitate operațională.

f) Nivelul ierarhic definește poziția pe care o ocupă compartimentele situate pe nivele ierarhice aflate la aceeași distanță ierarhică față de prima treaptă ierarhică a organizației. Numărul de niveluri ierarhice este influențat de dimensiunea întreprinderii, diversitatea activităților, complexitatea producției, tipul producției, dispersarea teritorială a subunităților, competența managerilor.

Procesul de elaborare a structurii organizatorice cuprinde următoarele etape:

1. Stabilirea activităților

2. Stabilirea volumului de muncă cerut de realizarea activităților și determinarea numărului de personal necesar

3. Constituirea compartimentelor de muncă

4. Elaborarea structurii de organizare și a organigramei de ansamblu

5. Întocmirea Regulamentului de Organizare și Funcționare a fișelor posturilor

6. Evaluarea structurii organizatorice și perfecționarea acesteia

Astfel, organigrama este necesară oricărei companii în vederea funcționării eficiente, deoarece nu pot fi introduse noi reguli, nu se pot planifica activități și strategii dacă nu se cunosc cu precizie departamentele și implicit persoanele care se vor ocupa de respectarea și împlinirea rescpectivelor modificări.

În ceea ce privește societatea area teritorială a subunităților, competența managerilor.

Procesul de elaborare a structurii organizatorice cuprinde următoarele etape:

1. Stabilirea activităților

2. Stabilirea volumului de muncă cerut de realizarea activităților și determinarea numărului de personal necesar

3. Constituirea compartimentelor de muncă

4. Elaborarea structurii de organizare și a organigramei de ansamblu

5. Întocmirea Regulamentului de Organizare și Funcționare a fișelor posturilor

6. Evaluarea structurii organizatorice și perfecționarea acesteia

Astfel, organigrama este necesară oricărei companii în vederea funcționării eficiente, deoarece nu pot fi introduse noi reguli, nu se pot planifica activități și strategii dacă nu se cunosc cu precizie departamentele și implicit persoanele care se vor ocupa de respectarea și împlinirea rescpectivelor modificări.

În ceea ce privește societatea Altex România S.R.L. este important de menționat faptul că sunt trei acționari și mai multe compartimente (marketing, economic, logistică, vânzări, resurse umane) care asigură îndeplinirea obiectivelor stabililite (Anexa nr.1).

Structura organizatorică a societății Altex România S.R.L. este una ierarhic funcțională. Directorului general îi sunt subordonați: directorul de marketing, directorul economic, directorul logistică, directorul vânzări, directorul resurse umane. Directorilor de compartimente se subordonează șefii subcompartimentelor (promovare, contabilitate, transport, coordonare vânzări, salarizare).

Se observă faptul că între directorul general și ceilalți directori se stabilesc relații ierarhice. Asemenea relații se regăsesc și între directorii compartimentelor și subalternii lor. Un alt tip de relații sunt cele de coordonare între compartimente în vederea realizării obiectivelor firmei.

Capitolul II: Noțiuni teoretice privind instrumentele de plată

2.1 Operațiile de trezorerie

Operațiile bănești de încasări și plăți, operațiile financiar-bancare formează zona în care se intersectează, cu mare intensitate, finanțele și contabilitatea unităților patrimoniale. În această zonă se controlează fluxurile bănești între partenerii de afaceri, se derulează și se finalizează relațiile financiar-bancare și se realizează practic circulația capitalului financiar.

Operațiile de trezorerie circumscriu ansamblului operațiilor financiare și monetare pe care o unitate patrimonială le face pentru procurarea mijloacelor bănești necesare și cheltuirea acestora.

Luând in considerare factorul timp, operațiile financiare se disting două categorii:

operații financiare care generează angajamente pe termen lung, acestea fiind asimilate operațiilor de capital (credite pe termen lung, împrumuturi din emisiunea de obligațiuni);

operații financiare cu caracter operațional pentru asigurarea lichidităților și efectuarea deconturilor curente.

Trezoreria, respectiv operațiile de trezorerie se constituie din ultima categorie de operații (încasări și plăți curente).

Trezoreria și operațiile de trezorerie cuprind:

mijloacele bănești aflate în casierie și mișcarea acestora ca urmare a operațiilor;

mijloacele bănești aflate în conturile curente la bănci, cecurile și efectele comerciale depuse spre încasare sau scontare la bănci;

mijloacele bănești în conturi bancare la termen;

investițiile pe termen scurt, cum sunt acțiunile și obligațiunile, alte titluri achiziționate în vederea revânzării pentru obținerea de mijloace bănești și a unor venituri;

acreditivele, avansurile de trezorerie;

creditele bancare pe termen scurt, creditele contractate, numite și credite de trezorerie.

Obligațiile bănești între societățile comerciale sau între societățile comerciale și alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, după caz, în numerar și fără numerar. Operațiile de încasări sau plăți fără numerar constau în lichidarea drepturilor bănești prin utizarea unor instrumente și mijloace de plată, fără mișcarea efectivă a sumelor bănești.

2.2.Instrumentele de plată

Instrumentele de plată reprezintă efecte de comerț, fără numerar, care sunt utilizate în procesul de plată al furnizorilor de bunuri și servicii, de imobilizări, precum și în procesul de desfacere. Acestea sunt cunoscute și sub alte denumiri, cum ar fi: efecte comerciale, titluri comerciale, titluri de credit, instrumente de credit, polițe.

Efectele de comerț reprezintă titluri de valoare, negociabile, imediat sau la un termen scurt, care în cadrul relațiilor comerciale cu furnizorii și clienții, atestă datorii sau creanțe.

Clasificicarea efectelor comerciale:

efectul comercial pur este legat de o operațiune de livrare de mărfuri;

efectul financiar reflectă un credit consimțit temporar de o bancă clientului său;

efectul de consum se regăsește în relația dintre un comerciant și un consumator;

efectul de filială leagă două întreprinderi ale aceluiași grup.

Instrumentele de plată și de credit se caracterizează prin următoarele:

prin intermediul lor se efectuează plăți la scadențele indicate în aceste titluri;

apar prin emiterea și introducerea lor în circuitul activității comerciale și bancare;

permit posesorului lor să-și realizeze, la scadență, drepturile;

se poate aprecia că pot circula ca o monedă, prin încasare, scontare sau cesiune;

Instrumentele de plată se deosebesc de monedă prin trăsăturile lor specifice, și anume:

sunt titluri negociabile;

sunt transmisibile cu respectarea normelor prevăzute în legislațiile naționale și în dreptul comercial;

reprezintă o creanță în numerar, cauzată de un act de comerț sau prestație de serviciu, care urmează a fi plătită la un anumit termen etc.

Astfel, instrumentele de plată sunt documente sau înscrisuri în lei sau în valută prin care se reglementează achitarea unor datorii sau lichidarea unor creanțe provenind din operațiunile de vânzare-cumpărare, din prestări servicii și alte operații. Cele mai utilizate instrumente de plată sunt: cambia, biletul la ordin, cecul, ordinul de plată, cardul.

2.3. Cambia

Cambia este simultan un instrument de plată și un titlu de credit prin care trăgătorul, creator de titlu, plătește o datorie față de o anumită persoană (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare trăgătorului. Plata se face la ordinul trăgătorului sau al beneficiarului, după caz.

Noțiunea de trată este un termen care se folosește în mod frecvent în relațiile de plăți internaționale, iar termenul de cambie se utilizează în interiorul țării.

Conform art.1 din Legea nr.58/1934, modificată prin Legea nr.83/1994, cambia cuprinde:

denumirea cambiei, trecută în însuși textul titlului;

ordinul necondiționat de a plăti o sumă determinată;

numele aceluia care trebuie să plătească (tras);

arătarea scadenței;

arătarea locului unde trebuie făcută plata;

numele aceluia căruia sau la ordinul căruia trebuie făcută plata;

menționarea datei și a locului emiterii;

semnătura celui care emite cambia (trăgător).

Pentru ca dabânzile datorate de obligatul principal să nu rămână la discreția posesorului de titlu, este obligatorie înscrierea ratei dobânzii chiar în textul cambiei. Într-o cambie plătibilă la vedere sau la un anume timp de la vedere, trăgătorul poate stipula că suma va fi producătoare de dobândă. Cifra dobânzii va trebui să fie arătată pe cambie printr-o mențiune de forma ,,suma este purtătoare de dobândă” alături de precizarea ratei dobânzii.

Cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar, uneori, și o parte din mențiunile cerute de art.1 din Legea asupra cambiei. Mențiunile care lipsesc vor trebui să fie completate atunci când posesorul prezintă cambia la plată, fiind obligatoriu ca o cambie în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plății. Completarea cambiei în alb va trebui să se efectueze în trei ani de la data reală a emiterii.

Acceptarea cambiei este procesul prin care trasul, către care s-a adresat trăgătorul pentru plată prin emiterea titlului, se obligă să plătească posesorului legitim al titlului, la scadență, suma arătată în cambie. Acceptarea poate fi dată penrtu întreaga sumă sau numai pentru o parte a sumei.

Avalul este o garanție personală prin care o persoană numită avalist, și anume acela care dă avalul, garantează, direct sau pe cale de regres, obligația asumată de una dintre persoanele obligate prin cambie, persoană denumită avalizat, pentru toată suma menționată pe cec sau pentru o parte din ea. Avalul se scrie pe un act separat sau separat, pe cambie, în modul următor: ,,pentru aval” sau ,,pentru garanție”, urmate de semnătura avalistului sau a împuternicitului său. Avalul nu trebuie confundat cu noțiunea de gir sau girant. Girul se scrie pe versoul documentului, pe când avalul se înscrie pe fața cambiei sau pe adaos.

În afara relațiilor dintre trăgător-tras-beneficiar, cambia poate fi folosită în continuare ca instrument de plată și de credit de către beneficiar:

Prin operațiunea de girare sau andosare în relațiile cu furnizorii sau creditorii săi.

Cambia care cuprinde sau nu mențiunea ,,la ordin” poate circula prin gir. Girul este o semnătură depusă pe versoul unei cambii prin care posesorul cambiei numit girant, transferă altei persoane numite giratar toate drepturile care reies din deținerea cambiei.

Andosarea este procesul prin care se face o declarație în scris pe efectul de comerț de către andosat prin care acesta transferă dreptul de proprietate către andosator.

Poate fi negociată înainte de scadență la o bancă comercială în vederea procurării de fonduri prin operațiunea de scontare.

Scontarea reprezintă oparațiunea prin care posesorul-beneficiar transmite o cambie către o bancă comercială în vederea încasării sale înainte de scadență. În urma scontării, beneficiarului i se plăti o sumă mai mică decât valoarea cambiei, diferența reprezentând scontul și comisioanele bancare percepute de bancă. Operațiunea se lichidează la scadența cambiei, atunci când banca încasează suma înscrisă pe cambie de la debitor.

Băncile comerciale și alte societăți de credit care au cambii scontate în portofoliile lor, prin operațiunea de reescontare la Banca Națională a României își pot procura resursele financiare înainte de scadența acestor efecte de comerț prin: cesiune, gajare sau forfetare.

Cesiunea este un act juridic prin care o persoană transmite alteia un drept sau un bun în schimbul unei sume de bani sau al unui avantaj.

Gajarea reprezintă garanția depusă în contul unei datorii, gajul fiind un obiect depus de un debitor la dispoziția creditorului pentru a garanta plata unei datorii.

Forfetarea reprezintă aplicarea unui tarif, a unei taxe, pentru operațiunea de reescontare. Forfetarea este o operațiune care constă în vânzarea unei creanțe unei bănci, sub condiția renunțării de către aceștia la dreptul de regres asupra vânzătorului.

2.4. Biletul la ordin

Biletul la ordin este un instrument de plată prin care emitentul își ia angajamentul de a plăti, la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Ca titlu de credit este creat de emitent în calitatea de debitor care se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat în calitatea de creditor.

În temeiul art.104 din Legea nr.58/1934, biletul la ordin cuprinde:

denumirea de bilet la ordin;

promisiunea necondiționată de a plăti o sumă determinată, cuprinzând formulele: ,,voi plăti” sau ,, mă oblig să plătesc”;

menționarea scadenței;

arătarea locului unde trebuie făcută plata;

numele aceluia căruia sau la ordinal căruia trebuie făcută plata;

arătarea datei și locului emiterii;

semnătura emitentului.

Sunt cunoscute două forme de bilet la ordin:

Bilet la ordin comercial, care se referă la un act de comerț, la o operațiune comercială, cum ar fi, de exemplu, livrarea unor mărfuri în condiții de credit pe termen scurt cu plata printr-un bilet la ordin cu scadență;

Bilet la ordin financiar, prin care banca mobilizează creditul pe care îl acordă clientului.

Toate problemele referitoare la biletul la ordin sunt la fel ca cele ale cambiei, cu excepția faptului că biletul la ordin nu se acceptă, deoarece acceptarea ar trebui să fie dată de însuși emitentul, care, de altfel, a și semnat-o la emitere.

2.5.Cecul

Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi. Circuitul său se derulează între trei persoane, trăgător-tras-beneficiar. Instrumentul este creat de trăgător care în baza disponibilului constituit în prealabil la o societate bancară, dă ordin acesteia, în calitatea sa de tras, să plătească la prezentare, o sumă determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului, aflat în poziție de beneficiar.

Cecul cuprinde:

denumirea de cec (poate să fie și sub mențiunea ,,Plătiți în schimbul acestui cec);

ordinul de a plăti necondiționat o anumită sumă de bani;

numele celui care trebuie să plătească (tras);

arătarea locului unde trebuie făcută plata;

data și locul emiterii;

semnătura celui care emite cecul.

Cecul prezentat este plătit numai la vedere (prezentare), termenele de prezentare fiind de 8 zile, dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis și 15 zile, în celelalte cazuri. Cecul poate fi la purtător, cel prezentat mai sus, cecul barat, cecul certificat și cecul de călătorie.

Cecul barat constă în înscrierea a două linii paralele, orizontale sau oblice pe fața cecului. Bararea indică obligația beneficiarului de a recurge la serviciile unei bănci pentru încasarea sumei înscrise pe cec, încasarea în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind posibilă.

Cecul care poartă două linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale oriunde pe fața instrumentului și care nu are nimic înscris în spațiul delimitat de aceste linii se numește cec cu barare generală. Acesta poate fi plătit numai unei societăți bancare sau unui client al societății bancare aflate și în poziția de tras pe instrumentul respectiv. În situația în care societatea bancară nominalizată se află și în poziția de tras, plata cecului se face de către un client al acesteia.

Cecul de călătorie este instrumentul de plată prin care trăgătorul poate condiționa plata acestuia de identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul (posesorul) și semnătura persoanei care încasează cecul la prezentare.

Cecul circular este un titlu de credit la ordin emis de către o societate bancară asupra unităților sale bancare sau asupra altei societăți bancare. De regulă, în cazul cecului circular, societatea bancară emitentă este atât trăgător, cât și tras. Sursa de fonduri din care banca emitentă efectuează plata o reprezintă disponibilul constituit de beneficiarul cecului circular clientului său. Banca emitentă se obligă să plătească cecul respectiv în favoarea beneficiarului, care este și clientul său.

Condiții de plată și de pierdere a cecurilor

Pentru a fi evitat riscul falsificării cecurilor, Banca Națională a României și celelalte bănci nu acceptă decât cecuri având suma de plată indicată atât în litere, cât și în cifre, cu un scris cât se poate de clar. În cazul în care există diferențe între suma scrisă în cifre și cea scrisă în litere, suma de plată va fi considerată cea scrisă în litere. În cazul în care suma de plată este înscrisă de mai multe ori, în cifre sau în litere, suma care se plătește este suma cea mai mică.

Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă numele și prenumele persoanei fizice sau numele firmei celui care se obligă. Persoana juridică care emite un cec trebuie să îl treacă și pe reprezentantul său legal cu nume și prenume.

Pentru a putea trage cecuri, orice trăgător trebuie să dispună specimenul semnăturii sale la banca la care are disponibilul. Trăgătorul poate să delege un mandatar sau un reprezentant. De regulă, cecul trebuie să fie plătit în lei. Excepție de la această regulă pot fi următoarele situații:

tragătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decăt în lei, urmând ca plata să se efectueze în această monedă;

trăgătorul trece pe cec suma de plată într-o altă monedă decât leul, dar stipulează că plata efectivă se va face în lei, la cursul zilei.

Posesorul unui cec pierdut, sustras sau distrus poate cere anularea cecului printr-o cerere în care să fie cuprinse mențiunile obligatorii ale cecului. Cererea adresată președintelui judecătoriei trebuie să cuprindă date suficiente pentru ca instrumentul să poată fi identificat. La scurt timp, președintele judecătoriei se pronunță după examinarea cererii și a dovezilor aduse, printr-o ordonanță în care cecul este declarat nul.

Circuitul local al cecului

Beneficiarul remite cecul unității la care are deschis contul. Banca completează cecul la rubrica ,,Compensabil la…” cu numele județului respectiv.

Banca inițiatoare prezintă cecul unității bancare destinatoare fără a le introduce în compensare. Această prezentare se face la sucursala BNR din județul respectiv.

Unitatea bancară destinatară debitează contul trăgătorului cu suma aferentă cecului (conform extrasului de cont).

Banca beneficiarului introduce scriptic cecul în compensare la sucursala BNR, iar unitatea bancară a trăgătorului acceptă sau refuză, prin compensare, cecul prezentat anterior.

Unitatea bancară inițiatoare (a beneficiarului) creditează contul clientului său cu suma din cec (conform extrasului de cont).

2.6.Ordinul de plată

Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată, dată de către emitentul acesteia unei societăți bancare, receptoare de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată. Pentru a face plata trebuie sa existe lichidități suficiente în contul de la bancă.

Ordinul de plată cuprinde:

denumirea;

numărul ordinului;

suma ce trebuie plătită;

denumirea emitentului și contul bancar;

denumirea beneficiarului și contul acestuia;

semnătura plătitorului;

data emiterii.

Circuitul local al ordinului de plată

Plătitorul remite ordinul de plată unității bancare la care are deschis contul. Unitatea bancară completează ordinul de plată pe verso, la rubrica ,,Compensabil la…”, cu numele județului în care se află cele două unități bancare.

Unitatea bancară debitează contul plătitorului (conform extrasului de cont).

Unitatea bancară a plătitorului introduce în compensare ordinul de plată la sucursala BNR din județul respectiv.

Unitatea bancară a beneficiarului primește ordinul de plată de la sucursala BNR și completează pe versoul acestuia, la rubrica ,,C”, data compensării, aplicând ștampila și semnătura autorizată.

Unitatea bancară a beneficiarului se creditează contul beneficiarului cu suma aferentă ordinului de plată (conform extrasului de cont).

2.7.Cardurile

Cartea de plată sau cardul bancar reprezintă un instrument de decontare care asigură posesorului autorizat achiziționarea de bunuri sau servicii fără prezența efectivă a numerarului și care permite legătura financiară dintre comercianți și consumatori prin acces într-un cont bancar. Totodată, cardul are caracteristicile unui instrument de plată, permițând retragerea de numerar de la ghișeele automate bancare.

Pentru clasificarea cardurilor, se utilizează mai multe criterii, după cum urmează:

După modul de stocare a informațiilor, se disting:

carduri cu bandă magnetică;

carduri cu microprocessor.

După funcțiile îndeplinite, se disting:

carduri de debit;

carduri de credit.

Cardurile de debit asigură utilizatorului achiziția de bunuri și servicii sau retrageri de numerar fără prezența efectivă a însemnelor monetare. Condiția esențială a acestor carduri o reprezintă existența unor fonduri într-un cont de card și efectuarea de cheltuieli în limita soldului disponibil. În cazul depășirii soldului, băncile acordă credite la dobânzi ridicate, ceea ce constituie o modalitate profitabilă a băncilor de oferire a unor produse și servicii către populație.

Cardurile de credit prezintă, ca trăsătură definitorie, realizarea plăților dintr-o linie de credit care i-a fost deschisă posesorului de card. Acest tip de card permite deținătorului să achiziționeze bunuri și servicii și să retragă numerar în limita unui plafon prestabilit.

Cardurile de credit îmbracă două forme:

card de credit de tip ,,charge”, caz în care posesorul este obligat ca, în decursul unei perioade de maximum o lună, să acopere depășirea de sold înregistrată sau creditul temporar acordat;

card cu funcțiuni multiple, caz în care cheltuielile sunt acoperite dintr-un plafon sau linie de împumut negociată anterior.

După calitatea emitentului, se disting:

carduri emise de bănci care se încadrează în domeniul preocupărilor multiple ale băncilor de a identifica și de a lansa pe piață instrumente de plată atractive, utile, facil de obținut, sigure și profitabile;

carduri emise de societățile nonbancare care au fost lansate de societățile nonbancare, precum magazinele și cluburile private, care au lansat propriile carduri. În această categorie, se încadrează cardul de comerciant, emis de comerciant și care poate fi utilizat numai la punctele de vânzare controlate de către emitentul de card.

După momentul în care se efectuează tranzacția, se disting:

carduri cu plata înainte (prealimentate), caz în care utilizatorul a realizat o plată în avans;

carduri cu plata acum (carduri de debit);

carduri cu plata mai târziu (carduri de credit);

carduri de comerciant (retailer card);

carduri de cheltuieli (charge card) care mai sunt cunoscute sub denumirea de carduri de călătorie și petrecere a timpului liber.

Emiterea cardurilor se realizează în cazul în care o persoană fizică sau juridică dorește să devină posesoarea unui card și solicită acest lucru băncii sau companiei emitente prin adresarea unei cereri și încheierea unui contract. În contractul respectiv, se precizează tipul de card, facilitățile de care va dispune deținătorul și obligațiile acestuia față de bancă. Pentru a obține cardul solicitat, titularul trebuie să plătească o taxă de emitere și o taxă anuală de utilizare, iar în momentul în care se primește cardul, banca îi comunică titularului o parolă.

Posesorul cardului îl poate utiliza în unul din următoarelor scopuri: pentru plata mărfurilor și a serviciilor sau pentru retragerea de numerar de la distribuitoarele automate. În funcție de serviciile prestate se disting două tipuri de dispozitive care permit utilizarea cardului: distribuitorul automat de numerar și ghișeul automat de bancă.

Avantajele utilizării cardurilor

În cazul cardului de credit posesorii și utilizatorii de carduri au posibilitatea de a achita datorii față de bancă, fie integral la primirea situației soldului, fie în rate lunare. Când e vorba de cardul de debit aceștia au numeroase avantaje: eliminarea riscurilor de furt aferente numerarului, valoarea tranzacțiilor nu este limitată, tranzacția se realizează imediat.

Prin utilizarea cardului de credit, comerciantul are garanția plății, iar cardul de debit conduce la decontarea mai rapidă decât în cazul cecului.

Pentru bănci, cardurile de credit generează dobânzi al căror nivel este mai mare decât dobânzile de la alte credite, iar cardurile de debit conduc la reducerea cheltuielilor bancare legate de activitatea de la ghișee.

Capitolul III: Elementele și tranzacțiile specifice

S.C. ALTEX ROMÂNIA S.R.L

S.C. ALTEX ROMÂNIA S.R.L. prezintă următoarea situație economică:

Bilanț inițial

Operații economico-financiare

Pe parcursul exercițiului au loc următoarele evenimente și tranzacții:

Se achiziționează materii prime evaluate la cost de achiziție de 1.000 lei, TVA 24%.

Se încasează de la clienți o creanță în valoare de 6.000 lei în contul de la bancă.

Se achită cu ordin de plată dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung în valoare de 1.000 lei.

Se dau în consum materii prime conform bonului de consum în valoare de 200 lei.

Se înregistrează amortizarea lunară a mijlocului de transport cu suma de 4000 lei.

Se încasează o creanță de la debitori conform extrasului de cont în valoare de 9.000 lei în contul de la bancă.

Se achiziționează un program informatic în valoare de 375 lei, TVA 24%.

Se înregistrează amortizarea programului informatic în valoare de 125 lei.

Se acceptă un efect de plătit față de furnizorii de imobilizari în valoare de 465 lei.

Se decontează un bilet la ordin prin bancă conform extras de cont.

Se înregistrează acordarea unui avans de trezorerie unui angajat în suma de 500 lei, în vederea efectuării unei deplasări.

La intoarcere angajatul prezintă următorul decont justificativ:

Diurna (3 zile x 50 lei/zi) = 150 lei

Cazare 175 lei + TVA 24% = 217 lei

Transport (benzina) 100 lei + TVA 24% = 124 lei

Total = 491 lei

Se depune la casieria unității avansul nejustificat de 9 lei, conform dispoziției de încasare.

Se dau în folosință materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 200 lei conform bon de consum.

Se achită din contul de la bancă conform ordin de plată credite bancare pe termen lung în valoare de 5.000 lei.

Se înregistrează amortizarea lunară a aparaturii birotice cu suma de 400 lei.

Se dau în consum combustibili în valoare de 500 lei conform bon de consum.

Se primește factura de energie electrică, apă, gaze în valoare de 1.250 lei, TVA 24%.

Se achită factura de utilități în valoare de 1.550 lei din avansuri de trezorerie.

Entitatea vinde mărfuri către clienți evaluate la cost de achiziție de 6.000 lei, cu un preț de vânzare de 8.500 lei, TVA 24%.

Se încasează creanța de la client astfel: 1.540 lei în numerar, iar diferența de 9.000 lei prin virament bancar.

Se scot din evidență mărfurile evaluate la cost de de achiziție de 6.000 lei.

Se achiziționează de la furnizorii de imobilizări o instalație tehnologică mai performantă în valoare de 6.000 lei, TVA 24%.

Entitatea vinde un mijloc de transport evaluat la valoarea de intrare de 12.000 lei, amortizare cumulată, aferentă 4.000 lei, cu un preț de vânzare de 10.000 lei, TVA 24%.

Se încasează contravaloarea mijlocului de transport conform ordin de plată.

Se scoate din evidență mijlocul de transport cedat la cost de achiziție de 12.000 lei ținând cont de valoarea amortizată de 4.000 lei.

Se primește factura de telecomunicații în valoare de 700 lei, TVA 24%.

Se achită contravaloarea facturii în numerar în valoare de 868 lei.

Se primește prin donație aparatură birotică în valoare de 20.000 lei.

Se prestează servicii față de clienți în valoare de 13.500 lei.

Se încasează creanța de la clienți în contul de la bancă.

Se înregistrează fondul de salarii în valoare de 25.000 lei conform ștat de salarii.

Se înregistrează obligațiile entității față de personal privind salariile totale brute în valoare de 25.000 lei conform stat de salarii.

Se înregistrează reținerile din salararii (CAS, CASS, CFS, impozit pe salarii) conform stat de salarii.

Se achită cu ordin de plată contribuțiile către Bugetul de Stat.

Se ridică conform cec-ului de numerar suma pentru achitarea drepturilor de personal și se depune numerarul în casierie.

Se achită drepturi de personal prin casieria unității.

Se regularizeaza TVA-ul.

Se închid conturile de cheltuieli și de venituri.

Se calculează și se înregistrează impozitul pe profit.

Se achită cu ordin de plată impozitul pe profit.

Se închide contul de cheltuieli.

Se cere: întocmirea Registrului – Jurnal, înregistrarea sistematică, întocmirea balanței de verificare cu patru serii de egalități, întocmirea bilanțului final tip listă și completarea documentelor contabile specifice operațiilor economice.

3.3.Înregistrarea în contabilitate

1.N.O. Achiziție materii prime de la furnizori

M.P./C.C.

T.V.A = 1000 x 24% = 240

c/f Factură fiscală nr.1/02.04.2015

2.N.O. Încasarea unei creanțe în contul de la bancă

M.P./C.C.

c/f Extras de cont nr.1/02.04.2015

3.N.O. Achitarea dobânzilor aferente creditelor bancare

M.P./C.C.

c/f Ordin de plată nr.1/03.04.2015

4. N.O. Darea în consum a materiilor prime

M.P./C.C.

c/f Bon de consum nr.1/03.04.2015

5. N.O. Înregistrarea amortizării mijlocului de transport

M.P./C.C.

c/f Plan de amortizare nr.1/04.04.2015

6. N.O. Încasarea unei creanțe de la debitori

M.P./C.C.

c/f Extras de cont nr.2/05.04.2015

7.N.O. Achiziționarea unui program informatic

M.P./C.C.

c/f Factură fiscală nr.2/05.04.2015

8. N.O. Înregistrarea amortizării programului informatic

M.P./C.C.

c/f Plan de amortizare nr.2/05.04.2015

9. N.O. Acceptarea unui bilet la ordin

M.P./C.C.

c/f Bilet la ordin nr.1/05.04.2015

10. N.O. Decontarea biletului la ordin

M.P./C.C.

c/f Extras de cont nr.3/05.04.2015

11.N.O. Înregistrarea acordării unui avans de trezorerie

M.P./C.C.

c/f Dispoziție de plată nr.1/05.04.2015

12. a. N.O. Decontarea avansului

M.P./C.C.

T.V.A. = 175 x 24% = 42 (cazare)

T.V.A. = 100 x 24%= 24 (transport)

c/f Decont de cheltuieli nr.1/07.04.2015

12.b. N.O. Decontarea avansului

M.P./C.C.

c/f Decont de cheltuieli nr.1/07.04.2015

13. N.O. Depunerea avansului nejustificat

M.P./C.C.

c/f Dispoziție de încasare nr.1/07.04.2015

14. N.O. Darea în folosință a materialelor de natura obiectelor de inventar

M.P./C.C.

c/f Bon de consum nr.2/10.04.2015

15. N.O. Achitarea creditelor bancare pe termen lung

M.P./C.C.

c/f Ordin de plată nr.2/11.04.2015

16. N.O. Înregistrarea amortizării aparaturii birotice

M.P./C.C

c/f Plan de amortizare nr.3/12.04.2015

17. N.O. Darea în consum a combustibililor

M.P./C.C.

c/f Bon de consum nr.3/15.04.2015

18. N.O. Primirea facturii de energie electrică, apă și gaze

M.P./C.C.

TVA = 1250 x 24% = 300

c/f Factură fiscală nr.3/16.04.2015

19. N.O. Achitarea facturii de utilități din avansuri de trezorerie

M.P./C.C.

c/f Notă de contabilitate nr.2/10.04.2015

20. N.O. Vânzarea mărfurilor către clienți

M.P./C.C.

c/f Factură fiscală nr.4/18.04.2015

21. N.O. Încasarea unei creanțe de la clienți

M.P./C.C.

c/f Ex.de cont nr.4/18.04.2015 și Chit.fiscală nr.1/18.04.2015

22. N.O. Scoaterea din evidență a marfurilor

M.P./C.C.

c/f Notă de contabilitate nr.2/10.04.2015

23. N.O. Achiziționarea unei instalații tehnologice

M.P./C.C.

c/f Factură fiscală nr.4/20.04.2015

24. N.O. Vânzarea unui mijloc de transport

M.P./C.C

c/f Factură fiscală nr.5/21.04.2015

25. N.O. Încasarea contravalorii mijlocului de transport în cont

M.P./C.C.

c/f Extras de cont nr.4/21.04.2015

26. N.O. Scoaterea in evidență a mijlocului de transport cedat

M.P./C.C.

c/f Notă de contabilitate nr.3/21.04.2015

27. N.O. Primirea facturii de telecomunicații

M.P./C.C.

c/f Factură fiscală nr.7/22.04.2015

28. N.O. Achitarea contravalorii facturii

M.P./C.C.

c/f Chitanță fiscală nr.2/22.04.2015

29. N.O. Primirea apaturii birotice drept donație

M.P./C.C.

c/f Notă de contabilitate nr.3/21.04.2015

30. N.O. Prestare servicii către clienți

M.P./C.C.

c/f Factură fiscală nr. 8/23.04.2015

31. N.O. Încasarea creanței de la clienți

M.P./C.C.

c/f Extras de cont nr.6/23.04.2015

32. N.O. Înregistrarea fondului de salarii

M.P./C.C.

c/f Ștat de salarii nr.1/23.04.2015

33. a. N.O. Înregistrarea contribuțiilor angajatorului – CAS

M.P./C.C.

25000 x 20,8% = 5200

c/f Ștat de salarii nr.1/23.04.2015

33. b. N.O. Înregistrarea contribuțiilor angajatorului – CFS

M.P./C.C.

25000 x 0,5% = 125

c/f Ștat de salarii nr.1/23.04.2015

33. c. N.O. Înregistrarea contribuțiilor angajatorului – CASS

M.P./C.C.

25000 x 5,2% = 1300

c/f Ștat de salarii nr.1/23.04.2015

34. N.O. Înregistrarea reținerilor din salarii

M.P./C.C.

25000 x 10,5% = 2625 (CAS)

25000 x 5,5% = 1375 (CASS)

25000 x 0,5% = 125 (CFS)

25000 – (2625+1375+125) = 25000 – 4125 = 20875

20875 x 16% = 3340 (impozit pe salarii)

c/f Ștat de salarii nr.1/23.04.2015

35. N.O. Achitarea obligațiilor către stat

M.P./C.C.

c/f Ordin de plată nr.3/23.04.2015

36.a. N.O. Ridicarea numerarului pe baza cecului de numerar

M.P./C.C.

c/f Cec nr.1/23.04.2015

36.b. N.O. Depunerea numerarului în casierie

M.P./C.C.

c/f Dispoziție de încasare nr.2/23.04.2015

37. N.O. Achitarea drepturilor salariale

M.P./C.C

c/f Ștat de salarii nr.1/23.04.2015

38. N.O. Regularizarea TVA –ului

M.P./C.C.

c/f Decont TVA nr.1/23.04.2015

39. a. N.O.Închiderea conturilor de venituri

M.P./C.C.

39. b. N.O. Închiderea conturilor de cheltuieli

.

c/f Notă de contabilitate nr.5/25.04.2015

40. N.O. Înregistrarea impozitului pe profit

M.P./C.C.

62000 – 53425 = 8575

8575 x 16% = 1372

c/f Notă de contabilitate nr.5/25.04.2015

41. N.O. Achitarea impozitului pe profit

M.P./C.C.

c/f Ordin de plată nr.4/25.04.2015

42. N.O.Închiderea contului de cheltuieli

M.P./C.C.

c/f Notă de contabilitate nr.5/25.04.2015

3.4.Bilanț final

BILANȚ LA DATA DE 31.04.2015

TOTAL ACTIVE – DATORII = CAPITALURI

(47850 + 70609) – (38256 + 54000 + 1300) = 118459 – 93556 = 24903

3.5.Înregistrarea sistematică

D 1012 ,,Capital subscris vărsat” C

SIC: 10200

TRD: 0 TRC: 0

TSD: 0 TSC: 10200

SFC: 10200

D 1511 ,,Provizioane pentru litigii” C

SIC: 1300

TRD: 0 TRC: 0

TSD: 0 TSC: 1300

SFC: 1300

D 1682 ,,Dobânzi aferente creditelor”C

SIC: 10000

RD: 1000 (3)

TRD: 1000 TRC: 0

TSD: 1000 TSC: 10000

SFC: 9000

D 1171 ,,Rezultat reportat” C

SIC: 7500

TRD: 0 TRC: 0

TSD: 0 TSC: 7500

SFC: 7500

D 1621 ,,Credite bancare pe termen lung”C

SIC: 50000

RD: 5000 (15)

TRD: 5000 TRC: 0

TSD: 5000 TSC: 50000

SFC: 45000

D 121 ,,Profit sau pierdere” C

RD: 53425 (39.b) RC: 62000 (39.a)

RD: 1372 (42)

TRD: 54797 TRC: 62000

TSD: 54797 TSC: 62000

SFC: 7203

D 203 ,,Ch. de dezvoltare” C

SID: 2500

TRD: 0 TRC: 0

TSD: 2500 TSC: 0

SFD: 2500

D 2131 ,,Echipamente tehnologice” C

SID: 4400

RD: 6000 (23)

TRD: 6000 TRC: 0

TSD: 10400 TSC: 0

SFD: 10400

D 214 ,,Mobilier, ap. birotică” C

SID: 4500

RD: 20000 (29)

TRD: 20000 TRC: 0

TSD: 24500 TSC: 0

SFD: 24500

D 208 ,,Alte imobilizări necorporale” C

SID: 1800

RD: 375 (7)

TRD: 375 TRC: 0

TSD: 2175 TSC: 0

SFD: 2175

D 2133 ,,Mijloace de transport” C

SID: 20800

RD: 0 RC: 12000 (26)

TRD: 0 TRC: 12000

TSD: 20800 TSC: 12000

SFD: 8800

D 2808 ,,Am. altor imob.necorporale”C

RD: RC: 125 (8)

TRD: 0 TRC: 125

TSD: 0 TSC: 125

SFC: 125

D 2813 ,,Am. instalațiilor” C

RD:4000 (26) RC: 4000 (5)

TRD: 4000 TRC: 4000

TSD: 4000 TSC: 4000

D 301 ,,Materii prime” C

SID: 1200

RD:1000 (1) RC: 200 (4)

TRD: 1000 TRC: 200

TSD: 2200 TSC: 200

SFD: 2000

D 303 ,,Mat. de nat. ob. de inv.” C

SID: 1500

RD: 0 RC: 200 (14)

TRD: 0 TRC: 200

TSD: 1500 TSC: 200

SFD: 1300

D 2814 ,,Am. altor im. corp.” C

RC: 400 (16)

TRD: 0 TRC: 400

TSD: 0 TSC: 400

SFC: 400

D 3022 ,,Combustibili” C

SID: 500

RD:0 RC: 500 (17)

TRD:0 TRC: 500

TSD: 500 TSC: 500

D 371,,Mărfuri” C

SID: 8800

RD:0 RC: 6000 (22)

TRD: 0 TRC: 6000

TSD: 8800 TSC: 6000

SFD: 2800

D 401 ,,Furnizori” C

SIC: 4600

RC: 1240 (1)

RC: 1550 (18)

RD:1550 (19)

RC: 868 (27)

RD: 868 (28)

TRD:2418 TRC: 3658

TSD: 2418 TSC: 8258

SFC: 5840

D 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”C

RC: 465 (9)

RD: 465 (10)

TRD: 465 TRC: 465

TSD: 465 TSC: 465

D 421 ,,Personal-salarii datorate” C

RC: 25000 (32)

RD: 7465 (34)

RD: 17535 (37)

TRD: 25000 TRC: 25000

TSD: 25000 TSC: 25000

D 404 ,,Furnizori de imobilizări” C

SIC: 9200

RC: 465 (7)

RD: 465 (9)

RC: 7440 (23)

TRD: 465 TRC: 7905

TSD: 465 TSC: 17105

SFC: 16640

D 4111 ,,Clienți” C

SID: 6400

RC: 6000 (2)

RD: 10540 (20)

RC: 10540 (21)

RD: 29140 (30)

RC: 29140 (31)

TRD: 39680 TRC: 45680

TSD: 46080 TSC: 45680

SFD: 400

D 4311 ,,Contribuția unității-CAS” C

RC: 5200 (33.a.)

RD: 5200 (35)

TRD: 5200 TRC: 5200

TSD: 5200 TSC: 5200

D 4312 ,,Contribuția personalului-CFS” C

RC: 2625 (34)

RD: 2625 (35)

TRD: 2625 TRC: 2625

TSD: 2625 TSC: 2625

D 4314 ,,Contribuția angajaților-CASS”C

RC: 1375 (34)

RD: 1375 (35)

TRD: 1375 TRC: 1375

TSD: 1375 TSC: 1375

D 4372 ,,Contribuția personalului-CFS” C

RC: 125 (34)

RD: 125 (35)

TRD: 125 TRC: 125

TSD: 125 TSC: 125

D 4313 ,,Contribuția angajatorului-CASS” C

RC: 1300 (33)

RD: 1300 (35)

TRD:1300 TRC: 1300

TSD: 1300 TSC: 1300

D 4371 ,,Contribuția unității-CFS” C

RC: 125 (32.b.)

RD: 125 (35)

TRD: 125 TRC: 125

TSD: 125 TSC: 125

D 4411 ,,Impozitul pe profit” C

RC: 1372 (40)

RD: 1372 (41)

TRD: 1372 TRC: 1372

TSD: 1372 TSC: 1372

D 4423 ,,TVA de plată” C

RC: 7776 (38)

TRD: 0 TRC: 7776

TSD: 0 TSC: 7776

SFC: 7776

D 4427 ,,TVA colectată” C

RC: 2040 (20)

RC: 2400 (24)

RC: 5640 (30)

RD: 10080 (38)

TRD: 10080 TRC: 10080

TSD: 10080 TSC: 10080

D 461 ,,Debitori diverși” C

SID: 9500

RC: 9000(6)

RD: 12400 (24)

RC: 12400 (25)

TRD:12400 TRC: 21400

TSD: 21900 TSC: 21400

SFD: 500

D 4426 ,,TVA decutibililă” C

RD: 240 (1)

RD: 90 (7)

RD: 66 (12.a.)

RD: 300 (18)

RD: 1440 (23)

RD: 168 (27)

RC: 2308 (38)

TRD: 2308 TRC: 2308

TSD: 2308 TSC: 2308

D 444 ,,Impozitul pe salarii” C

RC: 3340 (34)

RD: 3340 (35)

TRD: 3340 TRC: 3340

TSD: 3340 TSC: 3340

D 462 ,,Creditori diverși” C

SIC: 8000

RD:0 RC: 0

TRD:0 TRC: 0

TSD: 0 TSC: 8000

SFC: 8000

D 5112,,Cecuri de încasat” C

RD: 17535 (36.a.)

RC: 17535 (36.b.)

TRD: 17535 TRC: 17535

TSD: 17535 TSC: 17535

D 5311 ,,Casa în lei” C

SID: 1800

RC: 500 (11)

RD: 9 (13)

RD: 1540 (21)

RC: 868 (28)

RD: 17535 (36)

RC: 17535 (37)

TRD: 19084 TRC: 18903

TSD: 20884 TSC: 18903

SFD: 1981

D 542 ,,Avansuri de trezorerie” C

SID: 3800

RD: 500 (11)

RC: 341 (12.a.)

RC: 150 (12.b.)

RC: 9 (13)

RC: 1550 (19)

TRD: 500 TRC: 2050

TSD: 4300 TSC: 2050

SFD: 2250

D 5121 ,,Conturi la bănci în lei” C

SID: 30700

RD: 6000 (2)

RC: 1000 (3)

RD: 9000 (6)

RC: 465 (10)

RC: 5000 (15)

RD: 9000 (21)

RD: 12400 (25)

RD: 29140 (31)

RC: 14090 (35)

RC: 17535 (36.a.)

RC: 1372 (41)

TRD: 65540 TRC: 39462

TSD: 96240 TSC: 39462

SFD: 56778

D 541 ,,Acreditive” C

SID: 2600

RD: 0 RC: 0

TRD:0 TRC: 0

TSD: 2600 TSC: 0

SFD: 2600

D 601 ,,Ch. cu materiile prime” C

RD: 200 (4)

RC: 200 (39.b.)

TRD: 200 TRC: 200

TSD: 200 TSC: 200

D 6022 ,,Ch. privind combustibilul” C

RD: 500 (17)

RC: 500 (39.b.)

TRD: 500 TRC: 500

TSD: 500 TSC: 500

D 605 ,,Ch. privind energia și apa” C

RD: 1250 (18)

RC: 1250 (39.b.)

TRD: 1250 TRC: 1250

TSD: 1250 TSC: 1250

D 624 ,,Ch. cu transportul” C

RD: 100 (12.a.)

RC: 100 (39.b.)

TRD: 100 TRC: 100

TSD: 100 TSC: 100

D 626 ,,Ch. poștale” C

RD: 700 (27)

RC: 700 (39.b.)

TRD: 700 TRC: 700

TSD: 700 TSC: 700

D 603 ,,Ch. pr. mat. de nat.ob. de inv.”C

RD: 200 (14)

RC: 200 (39.b.)

TRD: 200 TRC: 200

TSD: 200 TSC: 200

D 607 ,,Ch. privind mărfurile” C

RD: 6000 (22)

RC: 6000 (39.b.)

TRD: 6000 TRC: 6000

TSD: 6000 TSC: 6000

D 625 ,,Ch. cu deplasări” C

RD: 175 (12.a.)

RD: 150 (12.b.)

RC: 325 (39.b.)

TRD: 325 TRC: 325

TSD: 325 TSC: 325

D 641 ,,Ch. cu salariile personalului” C

RD: 25000 (32)

RC: 25000 (39.b.)

TRD: 25000 TRC: 25000

TSD: 25000 TSC: 25000

D 6451 ,,Contribuția unității-CAS” C

RD: 5200 (32)

RC: 5200 (39.b.)

TRD: 5200 TRC: 5200

TSD: 5200 TSC: 5200

D 6453 ,,Contribuția angajatorului-CASS”C

RD: 1300 (33)

RC: 1300 (39.b.)

TRD: 1300 TRC: 1300

TSD: 1300 TSC: 1300

D 6811 ,,Ch. privind amortizarea” C

RD: 4000 (5)

RD: 125 (8)

RD: 400 (16)

RC: 4525 (39.b.)

TRD: 4525 TRC: 4525

TSD: 4525 TSC: 4525

D 704 ,,Ven. din servicii prestate” C

RC: 23500 (30)

RD: 23500 (39.a.)

TRD: 23500 TRC: 23500

TSD: 23500 TSC: 23500

D 6452 ,,Contribuția unității-CFS” C

RD: 125 (33.b.)

RC: 125 (39.b.)

TRD: 125 TRC: 125

TSD: 125 TSC: 125

D 6583 ,,Ch. privind activele cedate” C

RD: 8000 (26)

RC: 8000 (39.b.)

TRD: 8000 TRC: 8000

TSD: 8000 TSC: 8000

D 691 ,,Ch. cu impozitul pe profit” C

RD: 1372 (40)

RC: 1372(42.)

TRD: 1372 TRC: 1372

TSD: 1372 TSC: 1372

D 707 ,,Ven. din vânzarea mărfurilor” C

RC: 8500 (20)

RD: 8500 (39.a.)

TRD: 8500 TRC: 8500

TSD: 8500 TSC: 8500

D 7582 ,,Ven. din donații primite” C

RC: 20000 (29)

RD: 20000 (39.a.)

TRD: 20000 TRC: 20000

TSD: 20000 TSC: 20000

D 7583 ,,Ven. din vânzarea activelor” C

RC: 10000 (24)

RD: 10000 (39.a.)

TRD: 10000 TRC: 10000

TSD: 10000 TSC: 10000

3.6.Registrul-jurnal

REGISTRUL-JURNAL

3.7.Balanța de verificare

Capitolul IV: Analiza S.W.O.T. a S.C. ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

4.1.Noțiuni teoretice privind analiza S.W.O.T.

Analiza S.W.O.T. reprezintă un mijloc de identificare a punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor ce influențează afacerea, un prilej de analiză a situației existente și de elaborare a unor tactici și strategii ale firmei, fiind baza de evaluare a capacităților și competențelor esențiale ale afacerii, operațiune ce furnizează argument și sugerează căi pentru schimbare. Termenul S.W.O.T. este un acronim pentru puncte forte (Strengths), puncte slabe (Weaknesses), oportunități (Opportunities) și amenințări (Threats).

Punctele forte reprezintă resursele, aptitudinile și alte avantaje pe care organizația le posedă, iar concurenții săi nu le au în activitatea de acoperire a nevoilor unei piețe reale sau potențiale. Punctele forte se pot regăsi în domeniul resurselor (materiale, financiare, umane), în conducere, în imaginea firmei pe piață (loialitatea față de marcă) sau în angajații firmei.

Punctele slabe reprezintă limitările sau deficiențele firmei în ceea ce privesc resursele, aptitudinile și competențele pe care ar trebui respectate și care aduc prejudicii serioase performanțelor organizației. Aceste elemente sunt controlabile, astfel încât pot fi reduse la minim sau eliminate în funcție de activitatea desfășurată în acest sens.

Oportunitățile reprezintă situațiile favorabile existente în mediul în care firma își desfășoară activitatea, privitoare la creșterea cererii, retragerea unui concurent de pe piață sau introducerea unor norme legislative favorabile pentru domeniul de activitate al firmei.

Amenințările sunt reprezentate de situațiile nefavorabile apărute în mediul extern (pătrunderea pe piață a unui nou concurent, dezvoltarea prea lentă a pieței, schimbările tehnologice, modificarea regulamentelor) și constituie principalele impedimente în atingerea unei situații favorabile dorite.

Avantajele analizei S.W.O.T.

este o sursă de informare pentru planificarea strategiei;

ajută la stabilirea obiectivelor pentru planificarea strategică;

oferă o perspectivă pe mai multe nivele;

este o metodă simplă care implică costuri reduse în cazul desemnării unui angajat pentru realizarea analizei;

realizează o integrare a datelor relevante, obținute din diverse surse ale firmei.

Dezavantajele analizei S.W.O.T.

ambiguitate;

analiza poate fi subiectivă;

nu furnizează un mecanism de relevare a impactului unui factor.

4.2.Obiectivele firmei ALTEX ROMANIA S.R.L.

stabilirea și consolidarea rezultatelor obținute;

dezvoltarea brandului Media Galaxy, deschizând noi locații;

extinderea în țările din Europa de Sud-Est;

menținerea cotei de piață la 30%.

4.3.Matricea S.W.O.T. a firmei ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

4.4.Strategiile firmei ALTEX ROMANIA S.R.L.

Din poziția sa de lider de piață, Altex adoptă următoarele strategii:

În funcție de dinamica pieței, Altex adoptă o strategia de creștere făcând publice intențiile sale de extindere la nivel național, prin construirea de noi unități în țară și chiar la nivel internațional, pe piețele din Bulgaria, Serbia.

În ceea ce privește structura pieței, Altex aplică strategia marketingului diferențiat, cele trei concepte dezvoltate de Altex vizând segmente diferite de consumatori: Media Galaxy se adresează segmentului premium, în timp ce Altex și Altex Megastore segmentului de consumatori cu venituri medii sau scăzute.

În funcție de schimbările pieței, Altex adoptă strategia activă, fiind cel care inițiază oferte promoționale, reduceri de preț. Poziția sa pe piață nu numai că îi permite o asemenea strategie, de previzionare a schimbărilor pieței și de acționare în consecință, dar îi și impune obligația de acționa în vederea asigurării succesului pe piață. Anticiparea momentelor dificile și a celor favorabile este esențială pentru luarea deciziilor.

În privința exigențelor, Altex folosește strategia exigențelor ridicate, asigurând pentru clienți nu numai produse de bună calitate, ci și servicii aferente acestora cât mai performante. Preocuparea pentru atingerea unor standarde de satisfacere superioară a nevoilor consumatorului a stat la baza creșterii organizației.

În funcție de nivelul concurenței, Altex utilizează strategia ofensivă prin abordarea tuturor mijloacelor care o pot diferenția de competitori: prezența insistentă pe plan mediatic, promoții, reduceri de preț, serviciile oferite etc.

Mixul de marketing

Faptul că este lider national pe piața de profil impune obligația firmei de a face eforturi pe linia mixului de marketing care să asigure menținerea poziției în clasament și care este constituit dintr-o combinație complexă de strategii.

Politica de produs

Altex nu are în vedere doar produsul în sine, ci și serviciile afiliate odată cu achiziționarea acestuia. Se observă că pe piața produselor electronice tendința este de a oferi cât mai multe beneficii consumatorilor, acestea implicând servicii pe termen lung de reparații menite să mențină relațiile cu clienții și să întărească încrederea față de acestea.

Politica de produs a societății vizează o gamă de produse foarte extinsă, în special în zona IT, multimedia și telecomunicații. În cadrul Altex Megastore clienții au oportunitatea de a găsi o gamă variată de notebook-uri, computere și monitoare, telefoane, televizoare, aparate foto și alte produse din domeniu.

Altex se preocupă de oferirea unor produse de o calitate superioară care să vină în întâmpinarea exigențelor consumatorilor, punându-se accent pe ideea de inovație, deoarece piața electronicelor și electrocasnicelor și mai ales piața IT reprezintă domenii în care progresul tehnologic are un impact uriaș, iar reactualizarea și menținerea nivelului înalt de tehnicitate sunt indispensabile pentru reușita afacerii.

Altex are în gama sa produse de la diverse mărci: Ariston, Bosh, Braun, Electrolux, Indesit, Panasonic, Philips, Rowenta, Sony, Tefal, Whirlpool etc. Pentru a se diferenția de concurență, Altex a introdus pe piața din România câteva mărcii proprii: Teletech (televizoare, microsisteme, boxe), Cata (hote, calorifere).

De asemenea, Altex se remarcă prin faptul că oferă posibilitatea clienților să rezerve online un produs și să îl achiziționeze mai târziu din magazin. În cazul, în care clientul nu este mulțumit de produs, el poate fi restituit în termen de 30 de zile de la achiziția acestuia. O altă modalitate prin care Altex se evidențiază este faptul că pentru orice produs achiziționat clientul poate mări perioada de garanție contra cost.

Politica de preț

Însuși unul dintre sloganele firmei, ,,Cel mai mic preț din România” face referire la politica de preț practicată, care are la bază găsirea unor soluții astfel încât să ofere consumatorilor aceleași produse sau unele mai performante decât cele ale concurenței, la prețuri cât mai mici. Toate promoțiile firmei mizează pe sublinierea costului redus al produselor. De asemeanea, în cazul în care un client care a achiziționat un produs de la Altex a găsit în alt magazin același produs la un preț mai redus, Altex plătește de două ori diferența clientului.

Politica de distribuție

Altex are o rețea de distribuție bine dezvoltată, având peste 70 de magazine în numeroase orașe din țară. Magazinele Altex, Altex Megastore și Media Galaxy au fost amplasate în locuri strategice, urmărindu-se asigurarea unui flux cât mai mare de clienți din toate segmentele vizate de companie.

Politica de promovare

Altex a desfășurat o campanie de promovare a produselor și serviciilor sale bine susținută din punct de vedere mediatic, cu numeroase spoturi publicitare. Compania și-a concentrat eforturile atât pe spoturile TV, cât și pe aparițiile în presă, radio și Internet. Dintre acestea reclamele difuzate la televizor au cel mai mare impact, deoarece un număr mai mare de consumatori utilizează acest mijloc de comunicare în masă decât celelalte.

În ceea ce privesc campaniile de promovare, pe data de 21 aprilie s-a desfășurat campania ,,Noaptea devoratorilor de prețuri”, astfel încât începând cu ora 20, clienții au avut parte de reduceri considerabile la produsele selectate. Ultima campanie desfășurată este ,,Happy Sunday” prin care s-a oferit posibilitatea cumpărătorilor de a achiziționa produse la prețuri reduse în ziua de duminică, 10 mai.

În prezent, se desfășoară campania ,,Există un iepuraș care aduce cadouri toată primăvara!” care oferă posibilitatea de a achiziționa produse electronice prin intermediul unui card credit Card Avantaj. Această modalitate de finanțare implică 18 rate fără dobândă, cu condiția achitării integrale a ratei lunare și primirea unui voucher de 100 de lei.

CONCLUZII

Societatea Altex se remarcă pe piața produselor electronice ca fiind lider pe piață care are numeroase strategii în derulare în vederea atingerii obiectivelor firmei. Strategia companiei vizează mai multe aspecte: politica de produs (printr-o gamă diversificată de produse), politica de preț (accesibiltate), politica de distribuție (numeroase magazine în țară), politica de promovare (prin intermediul televizorului, radioului).

Cu toate acestea, potrivit analizei S.W.O.T. se observă faptul că există și anumite puncte slabe, cum ar fi gama de produse mai redusă față de cea a unui concurent. De asemenea, pot apărea și anumite amenințări pentru companie privind concurența, crizele economice și modificările nefavorabile ale cursului schimbului valutar.

Însă Altex România este o societate cu experiență care de-a lungul timpului a trecut atât prin perioade favorabile, cât și prin perioade mai grele. Astfel, existența pe o piață ca cea a produselor electronice implică o actualizare continuă a ofertei de produse în funcție de evoluția tehnologiei și de cerințele consumatorilor.

Pentru o companie de nivelul acesta se observă faptul că se realizează atât tranzacții în numerar, cât și fără numerar. Instrumentele de plată facilitează tranzacțiile fără numerar. Astfel, este importantă utilizarea unor instrumente de plată în relațiile companiei cu furnizorii și clienții în funcție de tipul de acțiune realizată între aceștia, existând obligativitatea de a fi înregistrată în contabilitate.

Astfel, compania Altex România se dovedește a fi un agent economic cu experiență în domeniul său de activitate, având capacitate de adaptare la mișcările pieței și la cerințele consumatorilor.

BIBLIOGRAFIE

Victor Munteanu – Contabilitatea financiară a întreprinderilor

Editura Pro Universitaria, București 2010

Ana Alexandra Matei – Instrumente de plată: manual pentru clasa a XI-a

Editura CD Press, 2007

Ana Alexandrina Matei – Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor; manual pentru clasa a XI-a

Editura CD Press, 2006

www.scribd.com

www.altex.ro

www.risco.ro

www.dreptonline.ro

www.scrigroup.com

www.bnr.ro

www.legex.ro

www.infoinstitutii.ro

www.biblioteca-digitala.ase.ro

www.facturis.ro

www.anaf.ro

www.contabilul.ro

www.contzilla.ro

ANEXE

ANEXA nr.1

Organigrama societății comerciale Altex România S.R.L

Anexa nr.2: Cambia

Anexa nr.3: Bilet la ordin

Anexa nr.4: Cecul

Anexa nr.5: Cecul barat

Anexa 6: Cecul de călătorie

Anexa 7: Cecul circular

Anexa 8: Ordinul de plată

Anexa 9: Factură fiscală nr.1/02.04.2015

Anexa 10: Extras de cont nr.1/02.04.2015

Anexa 11: Ordin de plată nr.1/03.04.2015

Anexa 12: Bon de consum nr.1/03.04.2015

Anexa nr.13: Plan de amortizare nr.1/04.04.2015

Anexa nr.14: Extras de cont nr.2/05.04.2015 (verso)

Anexa nr.15: Factură fiscală nr.2/05.04.2015

Anexa nr.16: Plan de amortizare nr.2/05.04.2015

Anexa nr.17: Bilet la ordin nr.1/05.04.2015

Anexa nr.18: Extras de cont nr.3/05.04.2015

Anexa nr.18: Extras de cont nr.3/05.04.2015

(verso)

Anexa nr.19: Dispoziție de plată nr.1/05.04.2015

UNITATEA: ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

*) Se va înscrie "ÎNCASARE" sau "PLATĂ", după caz 14-4-4 A6 t2

Anexa nr.20: Decont de cheltuieli nr.1/07.04.2015

UNITATEA: ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

DECONT DE CHELTUIELI înregistrat la nr.1

BORDEUL ACTELOR JUSTIFICATIVE DE CHELTUIELI

Semnătura,

Anexa nr.21: Dispoziție de încasare nr.1/07.04.2015

UNITATEA: ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

*) Se va înscrie "ÎNCASARE" sau "PLATĂ", după caz 14-4-4 A6 t2

Anexa nr.22: Bon de consum nr.2/10.04.2015

Anexa nr.23: Ordin de plată nr.2/11.04.2015

Anexa nr.24: Plan de amortizare nr.3/12.04.2015

Anexa nr.25: Bon de consum nr.3/15.04.2015

Anexa nr.26: Factură fiscală nr.3/16.04.2015

Anexa nr.27: Notă de contabilitate nr.1/02.04.2015

Întocmit, Verificat,

Anexa nr.28: Notă de contabilitate nr.2/10.04.2015

Întocmit, Verificat,

Anexa nr.29: Notă de contabilitate nr.3/21.04.2015

Întocmit, Verificat,

Anexa nr.30: Notă de contabilitate nr.4/23.04.2015

Anexa nr.31: Notă de contabilitate nr.5/25.04.2015

Anexa nr.32: Factură fiscală nr.4/18.04.2015

Anexa nr.33: Extras de cont nr.4/18.04.2015 (verso)

Anexa nr.34: Chitanță fiscală nr.1/18.04.2015

Anexa nr.35: Factură fiscală nr.5/20.04.2015

Anexa nr.36: Factură fiscală nr.6/21.04.2015

Anexa nr.37: Extras de cont nr.5/21.04.2015

(verso)

Anexa nr.38: Factură fiscală nr.7/22.04.2015

Anexa nr.39: Chitanță fiscală nr.2/22.04.2015

Anexa nr.40: Factură fiscală nr.8/23.04.2015

Anexa nr.41: Extras de cont nr.6/23.04.2015

Anexa nr.42: Stat de salarii nr.1/23.04.2015

Anexa nr.43: Ordin de plată nr.3/23.04.2015

Anexa nr.44: Cec nr.1/23.04.2015

Anexa nr.45: Dispoziție de încasare nr.2/23.04.2015

UNITATEA: ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

*) Se va înscrie "ÎNCASARE" sau "PLATĂ", după caz 14-4-4 A6 t2

Anexa nr.46: Ordin de plată nr.4/25.04.2015

BIBLIOGRAFIE

Victor Munteanu – Contabilitatea financiară a întreprinderilor

Editura Pro Universitaria, București 2010

Ana Alexandra Matei – Instrumente de plată: manual pentru clasa a XI-a

Editura CD Press, 2007

Ana Alexandrina Matei – Contabilitatea evenimentelor și tranzacțiilor; manual pentru clasa a XI-a

Editura CD Press, 2006

www.scribd.com

www.altex.ro

www.risco.ro

www.dreptonline.ro

www.scrigroup.com

www.bnr.ro

www.legex.ro

www.infoinstitutii.ro

www.biblioteca-digitala.ase.ro

www.facturis.ro

www.anaf.ro

www.contabilul.ro

www.contzilla.ro

ANEXA nr.1

Organigrama societății comerciale Altex România S.R.L

Anexa nr.2: Cambia

Anexa nr.3: Bilet la ordin

Anexa nr.4: Cecul

Anexa nr.5: Cecul barat

Anexa 6: Cecul de călătorie

Anexa 7: Cecul circular

Anexa 8: Ordinul de plată

Anexa 9: Factură fiscală nr.1/02.04.2015

Anexa 10: Extras de cont nr.1/02.04.2015

Anexa 11: Ordin de plată nr.1/03.04.2015

Anexa 12: Bon de consum nr.1/03.04.2015

Anexa nr.13: Plan de amortizare nr.1/04.04.2015

Anexa nr.14: Extras de cont nr.2/05.04.2015 (verso)

Anexa nr.15: Factură fiscală nr.2/05.04.2015

Anexa nr.16: Plan de amortizare nr.2/05.04.2015

Anexa nr.17: Bilet la ordin nr.1/05.04.2015

Anexa nr.18: Extras de cont nr.3/05.04.2015

Anexa nr.18: Extras de cont nr.3/05.04.2015

(verso)

Anexa nr.19: Dispoziție de plată nr.1/05.04.2015

UNITATEA: ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

*) Se va înscrie "ÎNCASARE" sau "PLATĂ", după caz 14-4-4 A6 t2

Anexa nr.20: Decont de cheltuieli nr.1/07.04.2015

UNITATEA: ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

DECONT DE CHELTUIELI înregistrat la nr.1

BORDEUL ACTELOR JUSTIFICATIVE DE CHELTUIELI

Semnătura,

Anexa nr.21: Dispoziție de încasare nr.1/07.04.2015

UNITATEA: ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

*) Se va înscrie "ÎNCASARE" sau "PLATĂ", după caz 14-4-4 A6 t2

Anexa nr.22: Bon de consum nr.2/10.04.2015

Anexa nr.23: Ordin de plată nr.2/11.04.2015

Anexa nr.24: Plan de amortizare nr.3/12.04.2015

Anexa nr.25: Bon de consum nr.3/15.04.2015

Anexa nr.26: Factură fiscală nr.3/16.04.2015

Anexa nr.27: Notă de contabilitate nr.1/02.04.2015

Întocmit, Verificat,

Anexa nr.28: Notă de contabilitate nr.2/10.04.2015

Întocmit, Verificat,

Anexa nr.29: Notă de contabilitate nr.3/21.04.2015

Întocmit, Verificat,

Anexa nr.30: Notă de contabilitate nr.4/23.04.2015

Anexa nr.31: Notă de contabilitate nr.5/25.04.2015

Anexa nr.32: Factură fiscală nr.4/18.04.2015

Anexa nr.33: Extras de cont nr.4/18.04.2015 (verso)

Anexa nr.34: Chitanță fiscală nr.1/18.04.2015

Anexa nr.35: Factură fiscală nr.5/20.04.2015

Anexa nr.36: Factură fiscală nr.6/21.04.2015

Anexa nr.37: Extras de cont nr.5/21.04.2015

(verso)

Anexa nr.38: Factură fiscală nr.7/22.04.2015

Anexa nr.39: Chitanță fiscală nr.2/22.04.2015

Anexa nr.40: Factură fiscală nr.8/23.04.2015

Anexa nr.41: Extras de cont nr.6/23.04.2015

Anexa nr.42: Stat de salarii nr.1/23.04.2015

Anexa nr.43: Ordin de plată nr.3/23.04.2015

Anexa nr.44: Cec nr.1/23.04.2015

Anexa nr.45: Dispoziție de încasare nr.2/23.04.2015

UNITATEA: ALTEX ROMÂNIA S.R.L.

*) Se va înscrie "ÎNCASARE" sau "PLATĂ", după caz 14-4-4 A6 t2

Anexa nr.46: Ordin de plată nr.4/25.04.2015