Instrumentele DE Evaluare ÎN Învățământul Preșcolar

INSTRUMENTELE DE EVALUARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Prof.înv.preșc. Măgurean Florina Maria

Grădinița cu pogram normal nr.2 Pustă

Dacă metoda este cea care conturează întregul demers evaluativ (de la stabilirea obiectivelor de evaluare, până la realizarea și aplicarea adecvată a instrumentului de evaluare prin care se pot obține informațiile necesare pentru scopul propus), instrumentul de evaluare este parte integrantă a metodei, prin care se concretizează măsurarea cunoștințelor și deprinderilor preșcolarului. „Instrumentele de evaluare oferă informații de care ne servim de obicei pentru a lua decizii sau contribuie la reducerea incertitudinii asociate luării unei decizii.” ( A. Cazacu, „Didactica filosofiei”)

Deși anumite instrumente de evaluare, cum ar fi portofoliul, testul docimologic, necesită un efort sporit din partea educatoarei, acestea trebuie totuși utilizate, educatoarea încercând să nu se limiteze la un număr restrâns de tehnici de evaluare. Pentru ca evaluarea să fie cât mai eficientă, trebuie să se bazeze pe o verificare frecventă a rezultatelor preșcolarilor, dar și pe utilizarea cât mai multor categorii de instrumente de evaluare.

Principalul instrument de evaluare a rezultatelor preșcolarilor este TESTUL.

Potrivit specialiștilor, un test bun nu urmărește doar verificarea informațiilor acumulate de preșcolari, ci și capacitatea acestora de a arăta ce știu să facă cu ce au învățat.

Din punct de vedere metodic, testele pot fi:

– teste standardizate, proiectate de factorii de decizie sau de cei din instituții de specialitate;

– teste proiectate de educatoare.

După modul de manifestare a comportamentului preșcolarului, testele pot avea următoarele forme:

– orale;

– scrise;

– practice.

După momentul administrării testului:

– teste inițiale, administrate la începutul unei perioade de formare a preșcolarului;

– teste de progres, administrate pe parcursul perioadei de formare,

Încă din faza de proiectare a unui test, educatoarea trebuie să aibă în vedere atât tipul acestuia (criterial, care pune accent pe cunoștințele însușite de preșcolari sau test de discriminare sau normativ, care are rolul de a clasifica preșcolarii, test de rapiditate sau test de randament), cât și tipul de itemi pe care îi foloseșe.

Astfel, în elaborarea și aplicarea testelor există anumiți pași de parcurs:

– stabilirea conținuturilor și obiectivelor,

– formularea itemilor,

– elaborarea baremului de corectare și notare,

– aplicarea testului la grupă,

– evaluarea,

– interpretarea rezultatelor.

MATRICEA (tabelul) de specificații este prezentată în literatura pedagogică în strânsă relație cu filosofia evaluării prin raportare la obiective, consituind o adevărată punte de legătură între obiective, conținuturi și evaluare, în calitate de componente ale curriculumului

Se impun câteva precizări în legătură cu obiectivele de evaluare. Ele nu se suprapun perfect peste obiectivele cadru și de referință; în fond curriculum recomandat, curriculum predat și curriculum evaluat nu se suprapun perfect! Aceasta este un instrument utilizat în proiectarea testelor, reprezentând „un plan”, „o schiță” cu ajutorul căreia :

– se asigură că testul construit răspunde la cerințele anticipate;

– se controlează cu mai multă acuratețe ariile de conținut sau unitățile de învățare din program;

– se controlează cu mai mare precizie ponderea obiectivelor de referință specificate ce urmează a fi evaluate.

Pot fi relaționate diferite arii de conținut și comportamente observabile, itemi propriu-ziși și competențe specifice, etc. Astfel, liniile matricei de specificații includ elementele de conținut vizate, iar coloanele se referă la nivelele taxonomice le care vor fi măsurate comportamentele preșcolarilor în raport cu aceste conținuturi.

În funcție de scopul și tipul testului care trebuie proiectat, se poate elabora o matrice de specificații generală sau detaliată

Matricea de specificații generală

Matricea de specificații generală este utilă în proiectarea testelor sumative care vizează conținuturi largi și obiective cu nivele de complexitate ridicate. Ele specifică unități mari de conținut și nivele taxonomice generale.

Matricea de specificații detaliată

Este recomandată în cazul testelor sumative care vizează conținuturi mai restrânse (evaluare la finalul unei unități de învățare, la finalul unui semestru etc.) și chiar în cazul testelor formative (care pot viza conținutul unei singure lecții și nu pot ținti decât anumite nivele taxonomice). Ea poate detalia conținuturile care vor fi acoperite prin test ori nivelele taxonomice, dar pot include informații amănunțite și despre ambele dimensiuni.

În demersul de proiectare a oricărei probe de evaluare, etapa imediat următoare o constituie elaborarea itemilor, principalele componente ale instrumentului de evaluare. ITEMUL este definit ca fiind o întrebare, formulată într-un anumit format astfel încât să fie primit un răspuns așteptat.

Etapele care trebuie parcurse în elaborarea itemilor sunt:

– stabilirea grupei de preșcolari, domeniului experiențial și conținuturile de evaluat;

– definirea obiectivelor realizate prin intermediul itemilor;

– elaborarea descriptorilor de performanță corespunzători obiectivelor ;

– formularea enunțului itemului.

Teoria și practica evaluării evidențiază următoarele tipuri de itemi, în funcție de tipul de răspuns așteptat și gradul de obiectivitate al notării:

a) itemi cu răspuns închis ( obiectivi) ;

b) itemi semiobiectivi;

c) itemi cu răspuns deschis( subiectivi);

Indiferent de forma pe care o are itemul, acesta trebuie să îndeplinească anumite condiții:

– să fie formulat clar, fără ambiguități;

– să nu sugereze răspunsul;

– să existe un singur răspuns corect, iar în cazul în care există varianta mai multor răspunsuri corecte trebuie precizat;

– să fie independent față de ceilalți itemi ( răspunsul unui item să nu depindă de altul).

a) ITEMII OBIECTIVI (cu răspuns închis)

Testează un număr mare de elemente de conținut într-un timp, relativ, scurt și au un grad mare de obiectivitate. Acest tip de itemi permite o verificare detaliată a cunoștințelor acumulate, oferă informații despre însușirea noțiunilor de bază, indispensabile pentru achizițiile următoare, nu necesită o schemă detaliată de notare, însă pot fi utilizați doar în evaluarea nivelurilor inferioare ale procesului cognitiv ( vizează obiective cognitive: memorarea reproductivă, gândirea convergentă).

Itemii cu răspunsuri închise cunosc trei variante:

– itemi cu alegere duală;

– itemi de tip pereche;

– itemi cu alegere multiplă.

1.Itemii cu alegere duală pun copiii în situația de a selecta răspunsul corect, din două variante posibile: da/nu, adevărat/fals, corect/incorect.

Primii dintre aceștia sunt cei mai des utilizați.

Acest tip de itemi sunt folosiți atunci când educatoarea dorește să evalueze:

– însușirea de către preșcolari a unor cunoștințe ( definiții, noțiuni, reguli),

– diferențierea pe care o poate realiza preșcolarul între enunțurile factuale și cele de opinie,

– capacitatea acestuia de a identifica relații de tip cauză-efect, succesiunea logică sau cronologică a unor evenimente.

Cerința trebuie formulată clar ( să încercuiască, să bifeze răspunsul corect sau să taie varianta incorectă). Enunțul, este de dorit, să fie formulat fără negație sau verbe la forma negativă pentru a evita inducerea în eroare a celui evaluat.

Dezavantajul utilizării acestor itemi este acela că preșcolarul poate ghici răspunsul, alegând la întâmplare una din cele două variante.

Exemple:Domeniul știință – grupa mijlocie

Legume de toamnă

Obiective:

– să recunoască legumele specifice toamnei,

– să precizeze părțile componente ale unei legume, indicând părțile componente ale acestora pe care le putem consuma,

Item: Colorați cu roșu dacă este adevărat sau cu verde dacă este fals, în pătratul din dreptul fiecărui enunț:

Para este o legumă.

Ceapa, morcovul, varza, gogoșarul sunt legume de toamnă.

De la morcov consumăm frunzele.

Putem consuma rădăcina de la următoarele legume:

morcov, țelină, păstârnac.

DLC grupa mare

„Fata babei și fata moșneagului”

Obiectiv:

– să identifice ideile principale din conținutul poveștii,

Item: Tăiați cu o linie răspunsul incorect din cele două variante:

Fata babei era harnică, iar fata moșului era foarte leneșă. DA / NU

Baba și-a alungat fata de acasă. DA / NU

Fata moșului s-a întâlnit în drumul său cu o cățelușă, un păr, o fântână și un cuptor. DA / NU

Fata moșului a ales de la Sfânta Vineri o ladă foarte mare. DA / NU

2. Itemi de tip pereche -Evaluează capacitatea preșcolarului de a identifica relația existentă între două elemente. Un element esențial în structurarea acestor itemi este precizarea cât mai clară și exactă a regulii după care se realizează asocierea dintre cele două coloane.

Pentru a se micșora posibilitatea de ghicire a răspunsurilor, cele două coloane pot avea un număr diferit de elemente ( diferența să nu fie, însă prea mare).

Exemple: DȘ – grupa mică

Animale domestice

Obiectiv: să precizeze hrana animalelor domestice

Item: unește fiecare animal cu hrana corespunzătoare.

Copiii au desenate pe fișă următoarele elemente:

-câine vas cu lapte

-pisică fân

-oaie os

-porc

DȘ – grupa mare

Activitate matematică – Numere naturale

Obiectiv: să asocieze cifra corespunzătoare numărului de elemente,

Item: Unește fiecare mulțime de obiecte cu cifra corespunzătoare numărului de elemente:

Pe fișă vor fi desenate:

2 fesuri cifra 1

3 ciupercuțe cifra 2

5 clopoței cifra 3

4 steluțe cifra 4

cifra 5

DLC – grupa mare

„Cuvinte opuse” / antonime

Obiectiv: să denumească forma de plural a substantivelor date

Item: Unește elementele din dreapta cu cele potrivite.

3. Itemi cu alegere multiplă – Acești itemi se mai numesc și itemi cu răspuns selectat deoarece oferă preșcolarului mai multe variante de răspuns, dintre care una este corectă.

Exemple: DȘ – grupa mijlocie

„Fructe de toamnă”

Obiectiv: să recunoască fructele specifice toamnei,

Item: Încercuiește răspunsul corect

Fructele care se coc toamna sunt:

a) măr, pară, cireașă,alună, prună,

b) măr, pară, morcov, strugure, alună,

c) măr, prună, strugure, prună, nucă,

d) pară, căpșună, alună, strugure,

Deoarece preșcolarii nu au formată încă deprinderea de a citi,obiectivele, itemii, și enunțurile vor fi scrise, însă variantele itemului vor fi desenate.

DEC- grupa mare

Culori secundare

Obiectiv: să precizeze modul de obținere a culorilor secundare,

Item: Încercuiește răspunsul corect:

1. Dacă vom amesteca roșu cu galben vom obține:

a) verde

b) maro

c) orange

2. Prin amestecul culorii galben cu albastru vom obține:

a) mov

b) verde

c) orange

d) violet,

Variantele de răspuns vor fi realizate desenând culorile de mai sus.

DLC – Grupa mijlocie

„Personaje din povești”

Obiectiv: să recunoască personajele din poveștile cunoscute,

Item: Încercuiește răspunsul corect:

Care din personajele de mai jos apar în următoarele povești: „ Capra cu trei iezi”, „Scufița Roșie”, „Iedul cu trei capre”, „Cei trei purceluși”

a) iezii

b) purcelușii

c) lupul

d) capra

e) vulpea

b). ITEMII SEMIOBIECTIVI – Sunt întâlniți sub forma de:

– itemi cu răspuns scurt ;

– întrebări structurate;

1.Itemi cu răspuns scurt- solicită copilul să formuleze un răspuns scurt sau să completeze o afirmație în așa fel încât să dobândească sens și valoare de adevăr. În cazul preșcolarilor, răspunsul poate fi dat oral, iar educatoarea va completa în scris ( ceea ce reduce fidelitatea acestuia) sau pot fi completați cu simboluri. Se pot utiliza, mai ales, la activitățile matematice, de cunoaștere a mediului, educarea limbajului, (când se dorește evaluarea modului de însușire a anumitor noțiuni, concepte ). Acest tip de itemi pot solicita:

– completarea unui enunț cu 1-2 termeni lipsă;

– identificarea unui concept, în funcție de definiția dată sau de caracteristicile acestuia;

– definirea unei noțiuni;

– ordonarea unor litere, cuvinte, idei( în cazul preșcolarilor de grupă mare), imagini;

– completarea unor diagrame, grafice cu părțile lipsă.

Întrebările trebuie să fie scurte, clar formulate și să solicite un singur răspuns corect. Pentru fiecare întrebare se vor omite cuvintele cheie.

Exemple: DȘ – grupa mijlocie

Animale domestice

Obiective:

– să specifice foloasele animalelor domestice,

– să redea prin desen cuvintele potrivite,

Item: Completează prin desen ce lipsește:

De la găină putem mânca: carne și………………

Pisica prinde …………………………

……………………….. ne trezește dis-de-dimineață.

DȘ – grupa mare

Plantele

Obiective:

– să denumească părțile componente ale unei plante,

– să identifice o parte componentă a plantei, în funcție de caracteristicile acesteia,

Item: Completează , folosind simbolul potrivit:

Orice plantă este alcătuită din: rădăcină, tulpină, ________ , _________, fructe și semințe. ( frunze, flori).

________ se mai numește bucătăria plantei. ( frunza)

________ absoarbe apa,substanțele hrănitoare și fixează planta în pământ. ( rădăcina)

DȘ – grupa mare

Numere naturale

Obiectiv: să completeze corect cifrele lipsă, cunoscând locul fiecăreia în scara numerică,

Item: Completează cifrele lipsă, în ordine crescătoare / descrescătoare:

__ , 1, 2, __, 4;

6, 5, __, 3, __, 1;

8, 7, __, 5, 4, __;

5, 6, __, __, 9;

DLC – grupa mare

Poezia „Toamna”

Obiectiv: să redea prin desen termenii lipsă pentru a întregi poezia,

Item: Completează ce lipsește:

„_____________ a pus în pomi ( soarele)

și dulceață și ________________ ( culori)

În________________ acum găsești ( livadă)

Tot ce vrei, tot ce poftești:

___________roșioare, pere aurii, ( mere)

Gutui gălbioare, ____________ brumării. ( prune)

În livada toamnei, toate își zâmbesc

și parcă te-ndeamnă să vii la cules.

2.Întrebări structurate -conțin mai multe sarcini de lucru, punând copilul în situația de a-și construi singur răspunsurile. Ele realizează trecerea de la itemii obiectivi la cei subiectivi. O întrebare structurată este formată dintr-un număr variabil de secvențe ( subîntrebări, care pot avea forma unor itemi obiectivi, semiobiectivi, sau chiar subiectivi), a căror coerență și succesiune derivă dintr-un element comun ( idee, fapt, principiu).

Proiectarea corectă a unui item de întrebare structurată presupune respectarea următoarelor cerințe:

– întrebările să se succeadă în ordinea creșterii gradului de dificultate a acestora,

– întrebările trebuie să fie independente, răspunsul unei întrebări să nu depindă de cel anterior,

– subîntrebările trebuie să fie în concordanță cu materialul utilizat.

Întrebările structurate permit testarea unei varietăți de cunoștințe, abilități, gradarea complexității și dificultății, parcurgerea progresivă a unei unități de conținut și crearea condițiilor ca evaluarea să dea șanse tuturor preșcolarilor. ( F. Oțet)

Exemplu de întrebare structurată:

DLC – grupa mare

Povestea „Punguța cu doi bani”

Obiective:

-să definească, prin note caracteristice, povestea, pe baza cunoștințelor dobândite anterior

-să precizeze trăsăturile caracteristice ale poveștii,

-să identifice personajele poveștii

Item: Răspundeți la întrebări:

„Punguța cu doi bani” este o poveste? De ce?

Cine este autorul poveștii?

Care sunt personajele?

Numiți 2-3 elemente ce țin de domeniul fantasticului ( care nu se pot întâmpla în realitate)

Ce înseamnă personificare? Cum personifică autorul cocoșul?

c). ITEMII SUBIECTIVI

Principala caracteristică a acestor itemi o reprezintă faptul că aceștia testează originalitatea, creativitatea și capacitatea preșcolarului de personalizare a cunoștințelor. Poate formula, prezenta, descrie, explica diferite noțiuni, relații, argumente.

Itemii subiectivi evaluează capacitățile superioare ale procesului cognitiv ( aplicare, analiză, sinteză, evaluare), fapt pentru care măsurarea și aprecierea lor exactă este foarte dificilă.

În această categorie de itemi se încadrează:

– rezolvarea de probleme;

– itemii de tip eseu.

1.Rezolvarea de probleme -Constituie o modalitate prin care se poate dezvolta creativitatea preșcolarilor, gândirea divergentă, imaginația, capacitatea de transfer, de generalizare sau de concretizare a informațiilor. Capacitatea de a rezolva probleme se dezvoltă progresiv prin învățare, repetare, exersare.

Etapele ce trebuie parcurse sunt:

– sesizarea problemei

– formularea acesteia

– înțelegerea problemei

– adunarea datelor necesare rezolvării problemei

– formularea ipotezelor

– verificarea ipotezelor

– identificarea modului de rezolvare

– discutarea și testarea rezultatelor

– generalizarea și transferul tehnicilor de rezolvare.

Problema ce necesită rezolvare ( situația problemă) trebuie adecvată nivelului de vârstă și de pregătire a preșcolarilor, să includă conținuturile prevăzute în programă și să vizeze obiective specifice incluse în Curriculumul pentru învățământul preșcolar.

Exemple: DOS – grupa mare

„ Invidie”

Obiective:

-să-și exprime propriile păreri, pe baza conținutului textului, argumentându-le;

-să identifice mesajul textului;

Item: Ascultați cu atenție textul:

„ La activitatea de educație artistico-plastică toți copiii privesc încântați spre desenul lui Ionuț, care este un mic pictor talentat. Colegul său, Victor îl privește cu invidie. „Ce-ar fi dacă i-aș strica desenul? Nu ar mai fi cel mai frumos. Gândi Victor. Așa că băiatul răsturnă paharul cu apă peste lucrarea lui Ionuț, astfel încât să pară un accident.

Dar ghiciți ce s-a întâmplat! Paharul a căzut peste desenele ambilor băieți.

Victor nu mai putea de supărare!

Ionuț, însă, nu s-a supărat de „neatenția” lui Victor, i-a spus acestuia:

Stai liniștit! Nu mai fi supărat! Te ajut eu să faci altă lucrare.

Dacă vom lucra împreună vom termina mai repede.

Victor s-a rușinat de fapta sa și a realizat că într-o prietenie adevărată nu există loc de invidie.”

„ De ce era Victor invidios?

De ce nu trebuie să fim invidioși?

Ce înțelegeți prin expresia „fiecare e unic, în felul său”?

A procedat Victor corect?

Cum a reacționat Ionuț?

Voi cum ași fi reacționat?

Cum s-a simțit Victor? De ce?

Cum trebuie să fie pentru voi un adevărat prieten?”

2.Itemi de tip eseu -Se utilizează pentru verificarea abilității preșcolarilor de a actualiza, organiza, structura anumite informații, idei, într-o manieră originală, dar și abilitatea de a utiliza corect limbajul, de a proba un stil personal și de a-și exprima un punct de vedere personal.

Există două criterii de clasificare a acestor itemi:

1. după dimensiunile răspunsului așteptat:

– eseu cu răspuns restrâns ( minieseul);

– eseu cu răspuns extins.

2. după tipul răspunsului așteptat:

– eseu structurat sau semistructurat,

– eseu liber.

Cu preșcolarii, acest tip de itemi pot fi realizați oral, sub formă de convorbire după ilustrații, poveste cu expresii date, poveste cu început dat sau poveste creată. Se pot realiza atât în grup, cât și individual, educatoarea notând poveștile fiecărui grup / copil.

Exemple: Item de tip eseu structurat:

DLC- grupa mare

„ Magia iernii”- convorbire după un șir de ilustrații

Obiectiv: să alcătuiască un text structurat, pe baza ilustrațiilor prezentate,

Item: Alcătuiți o scurtă povestire pe baza imaginilor prezentate, răspunzând la întrebările de mai jos:

În ce anotimp se petrece acțiunea?

Ce transformări au loc în natură?

Ce fac copiii?

Cum îl așteaptă pe Moș Crǎciun?

De ce este îndrăgită iarna?

Povestirea cu expresii date

Grupa mare – „Toamna”

Obiectiv: să alcătuiască o poveste corect structurată ( cu toate etapele: introducere, cuprins, încheiere), utilizând expresiile date,

Item: Realizați o scurtă povestire cu următoarele expresii: „ covor de frunze ruginii”, „ vreme mohorâtă”, „ copacii goi”, „ toamna darnică”, „ prune brumării”. Dați un titlu poveștii.

Deoarece preșcolarii nu au formată deprinderea de a citi, educatoarea poate utiliza imagini care redau expresiile date.

Poveste cu început dat

Grupa mare

Obiectiv: să alcătuiască o scurtă poveste, pornind de la un început dat;

Item: Continuați cu cuvintele voastre povestea:

„Era toamnă. Vântul sufla destul de rece. O ploaie măruntă începuse să cadă de câteva zile. Câmpul părea pustiu. Sub o grămăjoară de coceni, un iepuraș își făcuse culcuș. Îi era călduț și bine. Iepurașul era fericit.

Într-o dimineață ploaia se opri. Frigul pișca și mai tare. Iepurașul se trezi din somn. Deodată auzi lătratul unui câine.”

Poveste creată

Grupa mare

Obiectiv: să creeze, cu propriile cuvinte și expresii, o poveste pe tema dată,

Item: Alcătuiți o poveste despre primăvară și despre frumusețile acestui anotimp. Dați un titlu potrivit poveștii.

Taxonomii pentru elaborarea evaluării

Fiecare item trebuie să exprime sarcina de lucru printr-un verb care îi indică preșcolarului operația mentală care trebuie realizată. În construirea itemilor, educatoarea poate utiliza anumite taxonomii care fac posibilă „traducerea” obiectivelor deconținut, prezente în curriculumul pentru învățământul preșcolar, în obiective de evaluare. Una dintre cele mai cunoscute taxonomii, aplicate domeniului cognitiv, este cea a lui B. S. Bloom ce cuprinde obiective de:

Cunoaștere – reamintirea unor elemente specifice. Verbe utilizate: să definească, să descrie, să identifice, să denumească, să reproducă, să selecteze, etc.

Înțelegere – capacitate de transpunere, interpretare și extrapolare.Verbe utilizate: să distingă, să estimeze, să aprecieze, să generalizeze, să exemplifice, să elaboreze judecăți despre…, să facă predicții, să rezume.

Aplicare – folosirea unor elemente abstracte în situații particulare sau concrete. Verbe utilizate: să demonstreze, să descopere, să calculeze, să opereze, să pregătească, să producă, să relaționeze, să utilizeze, să rezolve, etc.

Analiză – „ analiza elementelor, relațiilor, principiilor de organizare” ( I. Nicola).Verbe utilizate: să diferențieze, să discrimineze, să distingă, să identifice, să ilustreze, să judece, să selecteze, să relaționeze, să separeu, să subdividă, etc.

Sinteză – producerea unui model sau a unei structuri, a unui set de operații, elaborarea unui mesaj personal

Verbe utilizate: să identifice categorii, să creeze, să organizeze, să explice, să modifice, să planifice, să genereze, să rearanjeze, să reconstruiască, să relaționeze, să rezume, să povestească, etc.

Evaluare – emiterea unei judecăți privind valoarea unui material sau a unor metode.Verbe utilizate: să aprecieze, să compare, să desprindă concluzii, să critice, să descrie, să discrimineze, să aplice, să argumenteze, să interpreteze, să relaționeze, să rezume, să adauge, etc.

Pentru domeniul cognitiv poate fi utilizată și o altă taxonomie prin care operațiile mentale sunt diferențiate mai bine:

Receptarea – să identifice termeni, relații procese, să observe fenomene, să perceapă relații, conexiuni, să nominalizeze concepte, să culeagă date din surse variate, să definească concepte, etc.

Prelucrarea primară a datelor – să compare date, să stabilească relații, să reprezinte, să clasifice, să investigheze, să descopere, să exploreze, să experimenteze, etc.

Algoritmizarea – să anticipeze rezultatele, să identifice invarianții, să reducă la o schemă, să rezolve probleme prin modelare și algoritmizare, etc.

Comunicarea – să descrie stări, fenomene, procese, să exprime idei, soluții, să argumenteze, să susțină un punct de vedere, etc.

Prelucrarea secundară a rezultatelor – să compare rezultate, să concluzioneze, să evalueze rezultatele, să interpreteze rezultatele, să se raporteze critic la un context, să elaboreze strategii, etc.

Transfer – să aplice, să generalizeze, să particularizeze, să verifice, să optimizeze, să transpună, să negocieze, să realizeze conexiuni, etc.

Pentru domeniul creativ se poate utiliza taxonomia lui Williams și Torrance:

Fluiditatea – generează o mare cantitate de soluții, de idei.

Flexibilitatea – utilizează un număr diferit de abordări, produce o varietate de idei, schimbă cu ușurință centrul de interes, interpretează diferit față de ceilalți,

Originalitatea – prezintă răspunsuri sau rezultate neobișnuite, creează idei deosebite, preferă să sintetizeze decât să analizeze situațiile.

Capacitatea de elaborare – adaugă opinii proprii pentru a dezvolta o idee nouă, îmbogățește o idee simplă sau un răspuns, dă soluții gândite profund, modifică sau explică mai clar ideile altora.

Capacitatea de evaluare critică și decizie – judecă pe baza propriului său punct de vedere, găsește motive întemeiate pentru luarea sau clarificarea unei decizii, analizează critic problemele și soluțiile. Ca într-o piramidă, fiecare formă de evaluare, metodă, instrument sau item ocupă un loc anume. Depinde de experiența, dar și de arta educatoarei de a alege corect instrumentele de lucru cu ajutorul cărora evaluează preșcolarii.

Bibliografie:

Conf. Univ. dr. Aurel Cazacu – „Evaluarea ghid al activității din grădiniță”,Studiu științific;

Bârzea, C. – „ Arta și știința educației”, București, EDP;

Oprea, C. L.– „Strategii didactice interactive”, București, EDP( 2007);