. Instrumente Utilizate In Marketingul Online

Introducere

Daca anii '80 au fost caracterizati de implementarea calitatii, iar anii '90 de reinginerie, anii 2000 vor fi anii vitezei. Este vorba despre viteza de derulare a afacerilor, despre modul în care accesul la informatie va altera stilul de viata al consumatorilor. Cresterea calitatii si transformarea proceselor economice se vor derula cu o viteza mult sporita, astfel încât în momentul în care viteza depaseste o anumita limita, însasi natura afacerii se modifica”. Bill Gates

IMPACTUL INTERNETULUI

Internetul a devenit rapid un fenomen socio-tehnic mult mediatizat la sfârșit de secol și de mileniu . Internetul și orice formă de folosire a rețelelor electronice deschise au și vor avea un impact determinant asupra societății și al viitorului său.

Impactul Internetului asupra societății va avea următoarele funcționalități și efecte:

Internetul este un ansamblu de funcționalități dorite de către diferite comunități de cercetători și în mod special utile schimbului deschis de date numerizate prin intermediul mesageriilor electronice, transferului de fișiere informatizate și difuzate (și cercetare) de informații pe o pânză mondială de situri Web.

Simplificarea proceselor de muncă și de comunicare. Un prim efect important al Internetului constă în simplificarea și ușurarea activităților zilnice privind administrația sau gestiunea. Cercetătorul, utilizatorul lucrează direct pe calculatorul personal transmițând date și texte colegilor, clienților sau factorilor decizionali. Documentele sunt astfel mai ușor arhivate, reutilizate în orice moment și de către oricine. Mesageria electronică permite o comunicare și un mod de lucru de mare eficacitate, scurtând pauzele datorate unor intermediari ineficienți. Lucru direct, imediat, care poate fi memorat, reutilizabil, transferabil; lucrul cu Internetul și rețelele electronice ne modifică în profunzime obiceiurile.

Reducerea costurilor. Un alt aspect spectaculos oferit de către Internet: reducerea costurilor, în mod special al costurilor privind comunicarea și cele legate de manipularea informației și a datelor. Se știe că se pot reduce substanțial prețurile pentru telefon, fax printr-o utilizare judicioasă a Internetului. Această reducere se poate face simțită la nivel de instituții, cu condiția unor investiții necesare procurării unor echipamente puternice (atât la nivel de stat, cât și la nivel de instituție de învățământ, întreprinderi).

Lucrul în grup, creativitatea colectivă. Crearea rețelelor de calculatoare și deci existența persoanelor care să le folosească, ne conduce către un fenomen nou și anume dezvoltarea unei noi creativități colective. Munca în echipă prin intermediul instrumentelor de tip groupware sau workflow este ușurată. Trebuie menționat riscul care ar putea apare. De aceea organizațiile trebuie să-și regândească viitorul și structurile în fața evoluției Internetului.

Stabilirea unor legături la nivel mondial. Nu poate fi trecut sub tăcere efectul de anti-izolare produs de către Internet. Pentru prima oară în istoria omenirii s-a produs și utilizat în mod colectiv o tehnologie globală (nu locală). Brusc, cadrul de comunicare se lărgește, frontierele întreprinderilor, universităților, orașelor, regiunii, statului, nu mai există. Se comunică cu lumea întreagă, la fel de simplu ca și cu vecinul de scară sau colegul de birou. Se descoperă noi orizonturi, noi concepții privind societatea. Se colaborează cu echipe noi. Se extinde acțiunea de marketing și de comunicare la scară planetară.

Accesul la impresionante surse de informare. Trebuie precizat imensul dispozitiv informațional constituit de către pânza și milioane de situri Web, multiple forumuri și liste de difuzare electronică, numeroase situri de fișiere informatizate, noi biblioteci virtuale, noi muzee on-line. Niciodată nu am beneficiat de o bogăție de informații, chiar cu o supraabundență de date și de documente. Cel mai important este să faci trierea informației, alegând-o pe cea mai pertinentă. Important este să nu te rătăcești pe pânză.

Impactul Internetului în societate

Toate aspectele pozitive menționate mai sus vor fi foarte mult exploatate de către societate, indivizi și organizații cu scopuri diferite.
Funcționalitățile Internetului în societate pot duce la noi practici sociale originale și interesante.

Instituții competitive

Instituțiile care se echipează azi în materie de rețele electronice și care folosesc sistematic Internetul vor avea un real avantaj competitiv:

creșterea eficacității în interior, stimularea muncii de grup și reducerea costurilor

apropierea strategică reînnoită, cucerirea noilor piețe și cybermarketingurilor planetare

inteligență economică, stăpânirea informației și intervenții oportune

noi parteneri

Locuri de muncă pierdute, altele câștigate

În general Noile Tehnologii de Informare și Internetul schimbă structura și repartiția locurilor de muncă într-o țară, într-o anumită zonă geografică.

Este limpede că multe locuri de muncă tradiționale, amintind de anumite forme vechi de organizare a muncii vor dispare, în mod special tot ceea ce amintește de operații intermediare, înlocuite azi de către informatică și comunicații electronice (munca de secretariat, dactilografierea, etc.)

În același timp vor apare noi meserii legate de dezvoltarea NTI și specializarea în instituții a unor echipe/persoane, care se vor ocupa de folosirea Internetului. Este greu să stabilești azi un bilanț complet al acestor transformări, dar se văd deja semnele noilor mentalități.

Trebuie menționată crearea unor locuri legate indirect de cucerirea unor noi piețe datorate unei competitivități crescute.

Stimularea cercetării, dezvoltarea cunoașterii

Domeniul de activitate care beneficiază cel mai mult de Internet este acela al cercetării și al dezvoltării cunoașterii. Nu este nimic anormal, neașteptat pentru că este cunoscut faptul că Internetul s-a născut în mediul științific pentru stimularea cooperării în acest domeniu.

Cercetarea progresează direct proporțional cu intensitatea contactelor care se stabilesc între echipele de cercetători. Se hrănește din schimburi permanente și trăiește din cooperare (pe toate nivelele).

Multiplicarea siturilor Web și a forumurilor electronice dedicate activității științifice va conduce într-un viitor apropiat la o sporire considerabilă a cunoștiințelor noastre. Este o nouă viziune privind comunicarea științifică și tehnică, a unor noi practici de publicații și schimb, care vor pune problema modului tradițional de editare științifică.

Educația și Internetul: noi modalități de predare

În domeniul educației, Internetul va produce multe modificări.

Mai întâi este vorba de a acorda un acces mai larg, universal la sursele cunoașterii. Factorii decizionali din America au decis echiparea tuturor școlilor la accesul eficient la rețea, au înțeles că acest mod de a acționa la nivel educațional, înseamnă să oferi un anume credit, pe termen lung economiei americane.

În afara de noile posibilități de acces la educație și cunoaștere, Internetul permite regândirea educației, a învățămantului, pedagogiei: învățământul la distanță, formare în situri (în instituții sau la domiciliu), formarea de-a lungul vieții, tutorat electronic, colective de învățare, etc. Pe acest teren ne așteptăm în viitorul apropiat la inovații majore, schimbând dispozitivele de educație și învățământul moștenit din secolul XIX, chiar dacă este bun și productiv. Este nevoie ca mijloacele de învățământ să utilizeze cât mai mult Internetul.

O nouă concepție privind viața publică și democrația

Discuțiile ce se poartă astăzi în forumurile electronice dar și în presă, se focalizează în mod special pe noul cetățean al societății informației. Se pune tot mai mult problema influenței Internetului asupra dezvoltării democrației și a regulilor jocului din viața publică. Este greu să accepți azi că un guvern poate limita condițiile de acces la rețele electronice, exercitând anumite forme de cenzură.

Internetul poate avea riscurile unei manipulări nepermise. În același timp, revigorează anumite atitudini și reflexii în favoarea unei reale democrații autentice.

Este interesant și de notat deschiderea accesului la informația din domeniul public. Orice cetățean are dreptul de a ști, de a cunoaște ceea ce-l interesează. Guvernele, administrațiile, diferitele colective sunt puternic împinse să dea răspunsuri satisfăcătoare acestor întrebări.

Internetul în serviciul unei dezvoltări durabile

Este interesant de remarcat un efect de necontestat al Internetului în domeniul dezvoltării durabile (sustainable development). Internetul, prin structura rețelei, prin facilitatea comunicării pe cale electronică, este un vector privilegiat de promovare a noțiunii de dezvoltare durabilă. Numeroase situri permit accesul la o bogăție informațională în domeniu; forumurile se multiplică contribuind la concretizarea planurilor de acțiune pentru o dezvoltare durabilă.

Altfel spus, Internetul apare ca un mijloc clar de promovare a ideilor și proiectelor pe care se bazează azi consensuri politice, dar care nu găsesc totdeauna concretizări practice ale gânditorului tehnic, administrativ sau pur uman.

Se mai pot menționa și alte domenii care vor suferi modificări datorită revoluției Internet. Este vorba de sănătate sau de turism. Cultura poate și ea să cunoască noi forme de exprimare datorită instrumentelor puternice de comunicare electronică multimedia.

Stabilirea unor reguli pentru apărarea valorilor

Noile tehnologii (Internet, rețele electronice, multimedia…) permit mult viitorului, dar în același timp, pot apare noi și grave probleme ale căror importanță începem să le percepem. Impactul Internetului asupra societății va depinde de capacitatea acestuia de a gestiona căt mai bine efectele benefice și malefice ale noului instrument.

Riscurile inerente unei dezvoltări necontrolate ale Internetului

În cea mai mare parte riscurile sunt legate de informatică și în mod special de teleinformatică, într-o lume care nu scapă perversității și criminalității de orice fel.

Se pot menționa în primul rând problemele de securitate informatică și riscurile de penetrare a unor medii informatice, mai mult sau mai puțin bine protejate. Aceste probleme sunt reale, dar pot fi rezolvate de cele mai multe ori datorită bunului simț. Problemele legate de securitate merită o investiție în funcție de ceea ce trebuie să fie protejat.

Problemele legate de atentat la viața particulară și problemele legate de confidențialitate nu sunt noi, dar prezintă interes la ora rețelelor deschise și a instrumentelor de inteligență manipulatoare de date.

Se pot utiliza programe instalate pe situri personale, se pot controla tranzacțiile de orice natură pe Internet, se pot folosi carduri sau adrese electronice personale. Există țări în care legislația existentă permite controlul acestor abuzuri, dar din păcate… nu peste tot.

Nu trebuie neglijat riscul tranzacțiilor financiare sau monetare pe o rețea nesecurizată.

Trebuie subliniat existența pe rețeaua Internet a mesajelor sau informațiilor care încalcă morala sau a regulilor stabilite de către societate: incitare la ura rasială, apărarea cauzelor netolerante (teze neonaziste, negaționiste…), pornografie, apologia morții, proliferarea morții, a sinuciderii, a comportamentului pervers, etc… acesta conducând numeroase țări la crearea unor dispozitive de observație și reglare a comportamentelor anormale.

Infoetica va avea ca obiect de studiu cenzurarea națională a acestor anomalii.

Grupe de navigatori din numeroase țări a comitetelor naționale sau internaționale ad-hoc, ca și cea mai mare parte a organizațiilor interguvernamenale și neguvernamentale, dezbat azi problemele legate de etica informației, încercând să găsească regulile unui joc acceptabil și fiabil. Dar dincolo de problemele evidente de criminalitate electronică, se pun tot mai mult problemele cele mai subtile, necesitând o veritabilă reflecție privind Internetul, dezvoltpecial de teleinformatică, într-o lume care nu scapă perversității și criminalității de orice fel.

Se pot menționa în primul rând problemele de securitate informatică și riscurile de penetrare a unor medii informatice, mai mult sau mai puțin bine protejate. Aceste probleme sunt reale, dar pot fi rezolvate de cele mai multe ori datorită bunului simț. Problemele legate de securitate merită o investiție în funcție de ceea ce trebuie să fie protejat.

Problemele legate de atentat la viața particulară și problemele legate de confidențialitate nu sunt noi, dar prezintă interes la ora rețelelor deschise și a instrumentelor de inteligență manipulatoare de date.

Se pot utiliza programe instalate pe situri personale, se pot controla tranzacțiile de orice natură pe Internet, se pot folosi carduri sau adrese electronice personale. Există țări în care legislația existentă permite controlul acestor abuzuri, dar din păcate… nu peste tot.

Nu trebuie neglijat riscul tranzacțiilor financiare sau monetare pe o rețea nesecurizată.

Trebuie subliniat existența pe rețeaua Internet a mesajelor sau informațiilor care încalcă morala sau a regulilor stabilite de către societate: incitare la ura rasială, apărarea cauzelor netolerante (teze neonaziste, negaționiste…), pornografie, apologia morții, proliferarea morții, a sinuciderii, a comportamentului pervers, etc… acesta conducând numeroase țări la crearea unor dispozitive de observație și reglare a comportamentelor anormale.

Infoetica va avea ca obiect de studiu cenzurarea națională a acestor anomalii.

Grupe de navigatori din numeroase țări a comitetelor naționale sau internaționale ad-hoc, ca și cea mai mare parte a organizațiilor interguvernamenale și neguvernamentale, dezbat azi problemele legate de etica informației, încercând să găsească regulile unui joc acceptabil și fiabil. Dar dincolo de problemele evidente de criminalitate electronică, se pun tot mai mult problemele cele mai subtile, necesitând o veritabilă reflecție privind Internetul, dezvoltarea sa și impactul său asupra societății.

Se pune tot mai mult problema diversității lingvistice și culturale pe rețea. În contextul unei mondializări din ce în ce mai evidente, apare riscul pierderii identității pentru majoritatea culturilor minoritare. Controlul rețelelor de către marile monopoluri economice, în mod special cele din sectorul informatic și difuzarea informației în mod special în engleză, poate conduce la o veritabilă catastrofă culturală. Este important să aperi diversitatea lingvistică și culturală pe rețea, așa cum încerci azi să conservi biodiversitatea.

Șanse egale la accesul noilor tehnologii, Internet și informațiile difuzate pe rețea constituie o altă preocupare majoră. Trebuie evitat ca Internetul să mărească decalajul între aceia care au multiple posibilități de acces la rețea și ceilalți, cărora le este refuzat din diferite motive (economic în mod special) acest acces. Diferențele pot să apară chiar în cadrul unei comunități, a unei societăți între diferite grupuri: conflictul între generații (conflicte între aceia care au cultură electronică-calculator) și ceilalți.

Iată rațiunea pentru care dezvoltarea Internetului nu poate să fie lăsată la inițiativa pieții; este obligatoriu ca puterea publică să ia seama de aspectele sociale și să aducă elemente indispensabile de reglare.

Este interesant de subliniat că Internetul și rețelele conduc la revendicări legitime din partea diferitelor grupe în cadrul societății. De aceea producătorii, investitorii economici doresc să beneficieze de avantaje sporite pe piața electronică mondială, forțând obținerea protecției legale a investițiilor, după cum reiese din discuțiile legate de dreptul de autor și de reproducere. Creatorii, autorii doresc să-și vadă creația corect protejată de către rețea, știind că este extrem de ușor să furi operele creatorilor pe o rețea mondială deschisă. Utilizatorii rețelei, cetățenii, doresc la rândul lor să nu fie în situația de a plăti sume mari titularilor drepturilor. Se exprimă un drept legitim al utilizatorului de Internet, așa cum este reafirmată azi, necesitatea de a lăsa un acces liber la informația neprotejată și în mod special la aceea din domeniul public.

IMPACTUL INTERNETULUI ÎN ECONOMIE

Din ce în ce mai multe întreprinderi – din toate domeniile economice – încep sã realizeze potentialul enorm al noului mediu de comunicatie electronicã, Internetul. Pentru a avea acces la un auditoriu de câteva milioane de "spectatori" – si potentiali clienti – marile retele de televiziune oferã preturi de ordinul zecilor sau sutelor de mii de dolari pentru spoturi publicitare de 30 de secunde; pentru a atinge o asemenea audientã, doar giganti ca IBM, Coca Cola sau Ford îsi puteau permite campanii publicitare de milioane de dolari.

Însã prin Internet, orice companie îsi poate asigura o prezentã neîntreruptã, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, pentru preturi incomparabil inferioare. În plus, prin aceastã prezentã permanentã, compania îsi asigurã un serviciu de suport si informare continuu, rapid si eficace cãtre clienti.

Marketingul actual trebuie să țină seama de impactul puternic al tehnologiilor informaționale și telecomunicaționale asupra economiei mondiale. În prima jumătate a anilor 1990, comerțul electronic (e-commerce) a fost definit de corporația americană IBM drept cea mai importantă componentă a afacerilor electronice (e-business), ulterior sfera de cuprindere a afacerilor electronice cuprinzând multe alte domenii.

E-business reprezintă un termen relativ nou, care la începutul anilor 2000 se bazează pe utilizarea unor infrastructuri IT deosebit de puternice, precum accesul la rețeaua Internet și la alte rețele de tip WAN (Wide Area Network), aplicații software și servicii de comunicații oferite de furnizorii de servicii Internet (ISP) și de aplicații la distanță (ASP), în scopul derulării eficiente a afacerilor.

La sfârșitul anilor 1990, a apărut comerțul mobil (m-business), având același înțeles cu cel de e-business, numai că activitățile sunt efectuate prin intermediul unui telefon mobil sau altui dispozitiv mobil cu acces la Internet.

Piața de aplicații software pentru comerțul electronic și activități conexe este formată din afacerile de interes comun sau reciproc dintre cumpărători-furnizori la nivel de firme (B2B- Business to Business), precum și pentru atragerea și satisfacerea clienților prin vânzări și servicii prin Web (B2C- Business to Consumer). Aceste componente ale industriei Internet se îndreaptă cu mare rapiditate spre noi căi de profit (P2P- Path to Profit), pe baza tehnologiilor hardware/software oferite prin Internet.

În prezent, aplicațiile software pentru e-business la nivel de organizație cuprind următoarele componente:

crearea portalurilor sistemelor de informații ale firmei/organizației și ale extranet-urilor, referitoare la afacerile sale;

planificarea resurselor organizației (ERP), înțelegând ciclul primar al acesteia;

serviciile de informații financiar-bancare necesare în derularea afacerilor prin Web;prelucrarea on-line a tranzacțiilor financiar-bancar-contabile, a tranzacțiilor B2B și a celor B2C;

serviciile de orice natură centrate pe Web și oferite prin servere de către diferite firme specializate.

Segmentele pieței aplicațiilor software pentru e-business

1. E-commerce- aceste aplicații permit firmelor/organizațiilor să își construiască cataloage de produse, să colecteze plățile și să controleze livrările către beneficiari. Se estimează că volumul lor va crește de la 2094 de milioane $ în anul 2002, la 6462 milioane $ în anul 2003.

2. E-marketing- cu ajutorul acestor programe, specialiștii de marketing își pot fixa și mai sus ștacheta nivelului estimat al vânzărilor, precum și al reclamelor de publicitate, prin asocierea intereselor clienților cu produsele căutate și previziuni despre momentele la care vor cumpăra anumite produse/servicii.

3. E-marketplaces- acest software este utilizat pentru asamblarea piețelor on-line, interconectând foarte mulți cumpărători cu foarte mulți vânzători.

4. E-procurement- programele pentru acest domeniu permit organizațiilor să își automatizeze sistemele de achiziție și să se coordoneze cu furnizorii.

5. E-support- aceste servicii on-line pentru clienți permit automatizarea sarcinilor de servicii pentru clienți cum ar fi cele de răspuns la întrebările trimise prin Web sau întrebările trimise prin e-mail referitoare la facturări, la furnizări de produse/servicii, la caracteristicile diferitelor produse/servicii.

6. E-management pentru conținutul Web- aceste programe permit organizațiilor să își creeze și exploateze miile de pagini localizate pe site-urile Web.

Într-o societate din ce în ce mai informatizată, tot suportul hardware/software și de comunicații va putea fi oferit de specialiștii de marketing sub forma așa-numitelor “servicii la robinet” (Internetul =un robinet), extrem de simplu de utilizat și plătite în funcție de cât s-a consumat/cât a curs la robinet, făcând practic din Internet o parte integrantă a vieții oricărui consumator. Consumatorii vor putea apela la orice fel de serviciu, atât de la birou, cât și de acasă, plătind la sfârșitul fiecărei luni o “factură pentru tehnologie”.

Impactul economiei prin Internet asupra vieții tuturor consumatorilor devine pe zi ce trece din ce în ce mai puternic.

În prezent, “economia Internet” se dezvoltă în jurul a cel puțin 7 domenii de activitate, respectiv:

1. furnizorii de servicii pentru aplicații software (SAS). Aceștia furnizează, mențin și actualizează aplicațiile software ale unei firme/organizații pentru o taxă/rată lunară fixată prin contract. Creșterea anuală a pieței de desfacere este estimată la 98 %;

2. furnizorii de servicii pentru stocarea datelor (SSP). Întrucât marile firme/organizații investesc sume uriașe și consumă foarte mult timp cu stocarea și crearea de duplicate ale unor volume de date interne din ce în ce mai mari, aceste sarcini sunt trecute prin subcontractare la firme externe. Acestea asigură procedurile amintite pe baza tehnologiilor oferite de aplicațiile prin Internet (oferite, la rândul lor, de ISP/ASP), în special în site-urile cu sisteme de memorare de mare capacitate. Creșterea anuală a pieței SSP este de circa 374 %;

3. furnizorii de operațiuni generale IT și la nivel de web-site (netsourcing). Aceștia cuprind o gamă mai largă de firme ofertante, pornind de la închirieri de spații în centrele lor de calcul și până la firmele ce oferă servicii la nivelul a tot ceea ce este legat de rețelele firmei/organizației, inclusiv Internet. Aceste firme prestatoare de servicii pot prelua toate operațiunile IT din cadrul unei mari companii, pentru o taxă lunară de până la 100.000$, garantând clienților servicii-superprofesioniste, creșterea anuală a pieței este de circa 59 %;

4. furnizorii de servicii de rețea (NSP). Aceștia sunt firme ce cheltuiesc miliarde de dolari americani pentru a putea oferi serviciilor publice rețele de bandă largă – cum este Internet 2 – pentru transportul tuturor aplicațiilor și serviciilor Web. creșterea anuală a pieței NSP este de 17 %;

5. aparatura informatică personală. Întrucât Internetul a devenit esențial atât în activitatea profesională, cât și în comunicațiile personale, prin rețelele la domiciliu sau din oricare alt loc, dispozitivele personale mobile pentru accesul la Web (laptop-uri cu sisteme GSM încorporate, palmtop-uri, video-telefoane mobile GSM din generația 2,5 G și 3 G cu ecran mărit și protocol WAP) cunosc o dezvoltare foarte rapidă. Creșterea anuală a pieței echipamentelor mobile este de 56 %;

6. furnizorii de servicii B2B și B2C. Aceste firme pot gestiona orice, începând de la punerea în legătură a furnizorilor de produse, utilități și servicii- via Internet sau alte rețele WAN – cu orice tip de clienți până la serviciile on-line pentru clienții de pretutindeni. Serviciile B2B și B2C tind să se transforme în P2P, cu profit într-un timp scurt, mai puțin de 1 an. Creșterea anuală a pieței este prevăzută la 100 %;

7. E-consulting. Firmele care se specializează în acest domeniu angajează personal de foarte înalt profesionalism, persoane care sunt denumite și “strategi-Web”. Aceștia pot oferi consultanță prin Internet, începând de la lansarea unui nou proiect pe Web până la transformarea organizațională în direcția afacerilor orientate Web, astfel încât conceptul de organizație în rețea să poată fi aplicat practic, în totalitate. Marile organizații preferă acest nou gen de servicii de consultanță, nemaifiind nevoite să apeleze la prezența fizică a consultanților clasici și să le pună la dispoziție facilități de lucru costisitoare.”

Pentru consumatori, “IT la robinet” are următoarea semnificație: pe măsură ce Internetul va fi extins din punct de vedere al capacității și al vitezei de transmisie, el se va transforma într-un “tot digital” conținând orice se poate digitiza (muzică, cărți electronice, televiziune interactivă etc.).

Lumea afacerilor electronice va folosi din ce în ce mai mult dispozitive fără fir cu suport WAP pentru a:

– accesa datele clienților;

– extrage informații de marketing;

– găsi produse și servicii de la furnizori și comercianți.

În acest sens, omenirea așteaptă generalizarea următoarelor progrese:

1. microplăți. Acestea sunt plăți foarte mici care se fac pe siturile e-commerce, pentru cantități mult prea mici pentru a fi acceptate tranzacțiile cu cărți de credit-plăți cum ar fi o fracțiune dintr-un cent. Un astfel de proiect funcțional este Common Markup pentru microplăți per taxă-legătură la XML.com. Multe companii, inclusiv Compaq și IBM, au lucrat împreună pentru perfecționarea acestei tehnologii;

2. Linux/Open Source. Mai puțin de 2 % din vânzările totale cu amănuntul au acum loc pe web, lăsând un spațiu mare pentru extindere. tehnologiile multiplatformă de la Linux și din zonele de activitate open-source pot înflori ca mijloace de reducere a costurilor (asociate cu platformele proprietare), deoarece siturile de comerț de toate soiurile își vor extinde platformele tehnologice în anii care vor urma;

3. P3P. Platform for Privacy Preferences Initiative (P3P) este un set de standarde și specificații tehnologice propuse pentru siturile și browserele de comerț, cu scopul de a oferi cumpărătorilor de pe web mai mult control asupra cantității de informații personale pe care o oferă când vizitează siturile. Printre alte caracteristici, o componentă client a tehnologiei propuse extrage și citește politicile de intimitate care sunt deservite printr-o componentă corespunzătoare a siturilor Web participante. Windows și Internet Explorer vor suporta P3P;

4. E-money și EBPP. Tehnologia EBPP (Electronic Bill Presentment and Payment) este prognozată să deschidă o piață de mai multe miliarde de dolari americani în următorii câțiva ani pentru înlăturarea hârtiei din procedeele de plată cu bonuri. Companii ca Check-Free și Transpoint sunt exemple de dezvoltatori ai acestei tehnologii;

5. Meta-rețele. Schimburile B2B și vortalurile au înflorit de curând, dar unii prezic că noile meta-rețele nu vor afecta vechile schimburi “practicate în rețea” de care ne bucurăm azi. Meta-rețelele – rețelele de rețele – oferă acces utilizatorilor Internet la mai multe schimburi în același timp. Consolidatorii licitațiilor ca Auction Watch, și chiar site-uri P2P ca Napster, sunt exemple ale modului în care o tehnologie meta-rețea poate oferi utilizatorilor acces la mai multe schimburi;

6. Agenți. Deoarece dispozitivele conectate proliferează, veți dori agenți software pentru a le coordona pe toate. Dezvoltatorii de agenți software speră că aceștia să se dezvolte treptat din soft utilitar în soft principal. Dar nu așteptați să aveți agenți într-adevăr inteligenți care anticipează nevoile dumneavoastră și negociază în locul dumneavoastră – cel puțin în următorii 5 ani. Standardele sunt încă necesare pentru elementele de comunicare și securitate;

7. Independența limbajului prin unicod. Schema de codare de facto a datelor Internetului este încă ASCII pe 7 biți. Dar unicod – un sistem de codare a caracterelor pe 2 octeți care poate manevra toate limbile din lume, inclusiv chineza și japoneza ideografică, plus scrierile care se citesc de la dreapta la stânga, ca ebraica- are un suport tot mai mare în standarde și software.

8. Tipărirea pe Internet. Internet Printing Protocol (IPP) permite conectarea la orice imprimantă și să tipărirea documentelor prin specificarea URL-ului dispozitivului. Protocolul este deja acceptat de Hewlett-Packard, IBM, Lexmark, Xerox și Windows 2000. Tipărirea pe un WAN sau Internet devine mult mai ușoară cu IPP.

9. Imagini PNG. Formatul Portable Network Graphics câștigă suport ca o alternativă la formatele GIF și JPEG care domină Web-ul. PNG oferă multe din avantajele JPEG-urilor (cum ar fi suportul true-color) și ale GIF-urilor (compresia fără pierderi), plus capacități noi sofisticate, cum sunt gradele variate de transparență. Și este scutit de taxa pentru dreptul de autor;

În ultimele decenii, au apărut câteva fenomene care au influențat în mod semnificativ evoluția activității de marketing a întreprinderii, precum:

a) fenomene referitoare la mutațiile intervenite în viața societății:

– creșterea exponențială a populației globului (populația Indiei și cea a Chinei reprezintă o treime din populația planetei);

– modificarea continuă a structurii populației pe vârste (“îmbătrânirea” unor societăți, precum cele nipone, suedeze, germane etc. “aging society”) și profesii (apariția unor noi meserii, precum merchandiser, administrator de rețele etc.);

– creșterea puterii de cumpărare a populației, ceea ce conduce la sporirea și diversificarea nevoilor;

– transformarea continuă a modului de viață (urbanizare, motorizare etc.);

b) fenomene legate de tehnologiile comerciale:

– apariția și dezvoltarea unor noi metode de gestiune a stocurilor și de aprovizionare;

– îmbunătățirea sistemelor de transport, mecanizare, automatizare, robotizare;

– creșterea ponderii studiilor de piață și a celor motivaționale în adoptarea deciziilor de marketing etc.

Noul sau neo-marketingul este, fără îndoială, “expresia profundelor transformări ale societății umane”. Principiile noului marketing se aplică în condițiile sociale și economice create de tehnologiile avansate ale energiei nucleare, ale comunicațiilor prin sateliți, informaticii, biroticii, biotehnologiei etc.

Revoluția produsă de tehnologia informațională și comunicațională a impulsionat desfășurarea unor schimbări profunde în practica marketingului.

De exemplu, sunt de remarcat efectele fuziunilor dintre telefon și calculator, dintre telecomunicații și teleprocesare asupra activității de marketing a întreprinderii.

Explozia informațională înseamnă o mulțime de relații reciproce și interdependente între expansiunea științei, legarea acesteia de noi tehnologii, ca și crearea crescândă de știri, informații promoționale și modalități de petrecere a timpului liber, în contextul unei populații în rapidă creștere, mai alfabetizată și mai instruită (“puterea înseamnă cunoaștere”).

Evoluția marketingului trebuie corelată cu:

– infrastructurile legate de mijloacele de transport pentru oameni și mărfuri;

– infrastructurile energetice de apă, gaze naturale, electricitate etc.;

– infrastructurile legate de comunicațiile tiparului și cele electronice, ce au stat la baza dezvoltării mijloacelor de informare în masă

Penetrarea noilor tehnologii în toate sectoarele economiilor dezvoltate are efecte considerabile pentru marketing deoarece:

– teoriile convenționale ale ciclurilor de viață ale produselor industriale sunt acum demodate, ca și diviziunea internațională a muncii;

– ciclurile de viață ale produselor/serviciilor devin tot mai scurte;

– natura inovațiilor și modul în care ele își croiesc drumul spre afirmare sunt sensibil diferite față de trecut – “inovația prin invazie” este acum ceva obișnuit;

– inovația prin reunirea unor sectoare industriale diferite este un nou mod de a progresa în prezent (de exemplu, ingineria mecanică s-a unit cu electronica pentru a da naștere roboticii). Pentru ca o industrie să supraviețuiască, ea trebuie să rețină cât mai mult timp avantajul de marketing conferit de inovația tehnologică – aceasta impune o reinvestire a profiturilor în programe continue de cercetare-dezvoltare pentru a-și putea conserva avantajul competitiv.

Spre deosebire de activitățile tradiționale internaționale ale unor mari firme, apare tot mai evidentă ideea unui nou marketing, specific globalizării. Suntem martorii unui nou mondialism, ai unei economii globale și ai unei piețe globale în care distanțele nu mai reprezintă un obstacol. Oricine, oriunde și oricând va putea avea acces la rețeaua electronică globală.

În esență, noul marketing poate fi redus la două teme fundamentale:

1) clientul și relațiile cu el – vocea clientului și valorile consumatorilor constituie principala forță care catalizează piața;

2) tehnologia informațională și aplicațiile ei – un cert factor de succes al firmelor îl reprezintă legăturile dintre tehnologia informațională și orientarea sa spre piață (de exemplu, expansiunea marketingului direct, a studiilor de piață asistate de calculator și a marketingului on line ).

În concluzie, întreprinderile/firmele sau organizațiile utilizează un arsenal de tehnologii Internet pentru a ocupa o poziție cât mai competitivă pe piață, răspunzând astfel dezvoltării constante a Web-ului, determinată de creșterea și diversificarea continuă a nevoilor umane.

Noua economie înseamnă întotdeauna funcțional, întotdeauna conectat, iar firmele de succes au învățat această lecție. De aceea, putem afirma că marketingul actual este unul ofensiv, uneori chiar agresiv, bazat pe rapiditatea reacției întreprinderii, pe viteza sa de răspuns la solicitările consumatorilor.

CAPITOLUL I

Internetul

mecanism de raspandire a informatiei

1.1. SCURT ISTORIC. DEFINIRE

Inventarea telegrafului, a telefonului, a radioului și a calculatoarelor au facut posibilă apariția unui mediu cu multiple facilități integrate de comunicare, nemaîntâlnite: Internetul. Actualmente, Internetul reprezintă o cale de transmitere a datelor la nivel mondial , un mecanism de răspândire a informațiilor și un mediu de interacțiune între oameni și calculatoarele lor, făcând abstracție de poziția geografică .

Momentul incipient în istoria Internetului îl constituie anul 1958, când acesta a apărut din nevoia armatei Statelor Unite de a comunica în cazul unui razboi, iar impulsul (pretextul) a fost nevoia SUA de a riposta provocării URSS care s-a grăbit să lanseze primul satelit artificial al Pamântului în 1957. Armata avea nevoie de o rețea flexibilă pentru cazul în care legătura ar fi fost întreruptă într-un punct, informația să poată fi redirecționată către destinația inițială. În primii 10 ani, precursorul Internetului a fost folosit doar în mediile academice, universitare și militare.

Internetul s-a născut la mijlocul anilor 60 în forma ARPAnet (Advanced Research Projects Agency Net) – o rețea între mai multe computere din unele instituții americane, ce lucrau pentru ARPA, un departament de cercetare din cadrul Pentagonului. ARPA a fost pus în funcțiune ca reacție la succesul sovietic al lansării satelitului Sputnik în spațiu în 1957.

Unul din obiectivele ARPAnet era crearea unei rețele, care să nu fie distrusă datorită atacurilor asupra sistemului. Războiul Rece fiind la apogeu, scenariul unui dezastru era considerat fie lansarea unei bombe fie un atac nuclear.

De aici a rezultat un proiect de rețea, unde rețeaua însăși era permanent în pericol de atac. În consecință, doar un minimum de informații era cerut de la computerele client în rețea si oricând transmisia de date întâlnea un obstacol, sau una dintre adrese era de negăsit, se găsea o altă cale către adresa căutată.

Toate acestea au fost codificate într-un protocol care reglementa transmisia de date pe Internet. În forma sa finală, acesta era TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet protocol), care este și acum baza Internetului. TCP/IP face posibil ca modele diferite de calculatoare, de exemplu IBM compatibile sau Mac's, folosind sisteme diferite de operare, cum ar fi UNIX, Windows, MacOS etc. să se "înțeleagă" unele cu altele. În acest fel, Internetul era și este cu adevărat o platformă-independentă.

În iulie 1968, Advenced Research Projects Agency din cadrul Defence Department al Statelor Unite a angajat o companie din Cambridge, Massachusets, al cărei nume „Bolt Beranek and Newman” să construiasca ARPAnet, o retea care să unească centrele de cercetare de pe intinsul țării.

Internet-ul "civil" a început ca o rețea de patru computere între Universitățile din Utah, Santa Barbara și Los Angeles și Institutul de Cercetare din Stanford. În curând, cercetători din alte instituții de stat au devenit interesați. Deoarece folosirea computerelor era costisitoare, ei au văzut imediat avantajele folosirii în comun a unei rețele.

La sfârșitul anilor 60 și începutul anilor 70, când Internetul număra în jur de 50 de computere, s-au dezvoltat primele dintre servicii, folosite încă și azi pentru transferul informației :

– File Transfer Protocol pentru trimiterea și regăsirea fișierelor

– Telnet pentru accesarea și folosirea bazelor de date, a bibliotecilor și a cataloagelor din toată lumea

– E-Mail pentru trimiterea mesajelor personale.

Internetul era în mod categoric în ascendență. Cu noi grupuri de utilizatori care se alăturau, în următoarea decadă, Internetul a crescut la o rețea de 200 de computere. Partea militară era organizată într-o rețea separată, Milnet.

În același timp, au apărut alte rețele, mai ales în sectorul academic. Importantă printre acestea era (și este) USENET sau Users' Network, care a început în 1979, când câteva UNIX-computere au fost conectate împreună.

USENET. În sute de grupuri de discuții despre orice subiect imaginabil, oamenii făceau schimb de noutăți și imagini, în ciuda distanțelor și a hotarelor. Alte rețele s-au dezvoltat de-a lungul USENETului. Toate formau baza unui spațiu de comunicație radical democratic. De exemplu, înaintea unei noi discuții pe care grupul o începea, comunității Netului i se cerea un vot de accept. Grupurile de discuții joacă încă un rol mare pe Internet. Există mii și zeci de mii în întreg Internetul.

Altă moștenire a USENET este "Netiquette", sau regulile de comportament pe Internet.

10 ani după ce USENET își începuse dezvoltarea, Internetul a crescut la 80.000 de computere. A început să fie un factor de luat în considerare în politică. Și curând, expresia "Information SuperHighway" (autostrada informației) a devenit uzuală. În această metaforă, Internetul era văzut ca o importantă infrastructură pentru transportul unor bunuri vitale – informațiile.

În anii 80 și începutul anilor 90, când Internetul era folosit doar de un număr mic de cercetători, arată mult diferit față de prezent. Principalele aplicații erau atunci poșta electronică și grupurile de discuții (Newsgroups) plus diverse rutine de căutare și mecanisme de transfer al fișierelor. Aceasta era o lume UNIX, în care toate comunicațiile existau doar ca text sau numere, și liniile de comandă trebuiau memorate și tipărite.

Când poșta electronică, dar mai ales programele de căutare și de transfer al fișierelor au trebuit să facă față unor cerințe mai complexe, s-au dezvoltat noi navigatoare. Software-ul pentru fiecare trebuia să fie obținut și configurat separat. Folosirea fiecăruia trebuia să fie învățată.

Pe scurt: datorită metalimbajului foarte dificil, folosirea Internetului în acea perioadă era restrânsă la un mic grup de oameni din universități și institute de cercetare.

Marea schimbare a început în 1989, când Tim Berners Lee de la CERN (Centrul European pentru Fizica Nucleara) din Geneva a pus bazele în 1989 dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau 3W). Ca de obicei în istoria Internetului, scopul inițial al WWW-ului era destul de limitat. Era destinat să fie o platformă internă de comunicații pentru cercetătorii din întreaga lume care lucrau pentru CERN.

Sarcina principală era să asigure un sistem care să facă legătura între varietatea de platforme ale diverselor calculatoare. Soluția de bază era ideea de a face legătura între documente via "hipertext". Hipertext înseamnă, a marca șirurile de text sau alte obiecte și de a le lega cu alte obiecte, care ar putea fi din punct de vedere fizic la mare distanță de obiectul original. Când legătura este selectată, cineva poate "sări" la documentul legat. În acest fel este posibil de a lega un număr nelimitat de documente între ele într-o structură web ne-ierarhică. Pentru a putea deosebi aceste documente și pentru a le regăsi, fiecare are o adresă unică. Aceasta este Unique Resource Locator (URL). URL-urile constau într-un protocol de transmitere (în cazul WWW-ului acesta este Hypertext Transfer Protocol – http), urmat de www (în cele mai multe cazuri) și de domeniu (de exemplu numele serverului și numele paginii).

Prima versiune a programelor pentru a naviga pe www, așa numitele "browsere" urmau încă tradiția originală a Internetului – erau numai text. De aceea, sistemul a rămas, în principiu, neprietenos cu utilizatorii.

În septembrie 1992 nu existau mai mult de 20 de servere web în întreaga lume.

Schimbarea radicală s-a produs când NCSA (National Center for Supercomputing Applications) din SUA a scos "Mosaic" – Browser în 1993, care era bazat pe o interfață grafică (Windows).

Enorma creștere a web-ului a început virtual, dintr-o dată: in iunie 1993, 130 servere Web erau înregistrate, în 1994 erau deja 11.576 servere.

Dar web-ul nu a făcut doar să se dezvolte. De asemenea, posibilitățile de a prezenta datele au crescut dramatic. Curând au apărut poze și animații pe situri web, urmate de sunete . Doar un mic pas mai era necesar pentru a aduce cataloage, directoare și formulare de comandă pe situri web. Astfel, câțiva ani mai târziu s-a născut E-Commerce.

Importanta internetului pentru comert

Internetul comercial nu a luat naștere decat în mijlocul anilor '90, odată cu dezvoltarea browserelor WEB și cu evoluția interfeței acestora. Curand service-provideri, cum ar fi CompuServe sau AmericaOnLine s-au conectat la net. În prezent între 150 si 200 de milioane de oameni folosesc Internetul în întreaga lume, pentru anul 2005 fiind de asteptat circa 300 milioane de utilizatori. Internetul a încetat de mult să mai fie o rețea exclusivă a unor oameni de stiință lucrând pentru armată în câteva universități, ajungând la componenta cotidiana a vietilor câtorva milioane de oameni, un loc de întâlnire, de studiu, de lucru, de joaca și relaxare.

1.2. INTERNETUL IN ROMANIA

Internetul în România a împlinit 10 ani în 2003. În 1993, la 26 februarie, domeniul „.ro”a fost înregistrat în baza de data a IANA (Internet Assigned Numbers Authority), organismul internațional însărcinat cu administrarea domeniilor de internet.

Pagina „New Media Review” a European Travel Commission

(http://www.etcnewmedia.com/review/default.asp?SectionID=11&CountryID=81)

citează o serie de studii efectuate asupra nivelului de penetrare a Internetului în

România.

Acestea estimează că în România, Internetul este folosit de 2 milioane de

utilizatori din populația totală de 22.4 milioane.

Un studiu al companiei germane GfK (http://www.gkf.de), publicat în Europemedia(http://www.europemedia.net) în octombrie 2002, spune că 13% din populația România folosește Internetul, 6% fiind numărul de utilizatori constanți.

Studiul a scos în evidență faptul că 33% dintre români spun că nu au auzit niciodată de Internet.

În februarie 2003, eMarketer (http://www.emarketer.com) a dat publicității o analiză efectuată de PriceWaterHouseCoppers și Wilkoskz Gruen Associates care estimează că până în 2006 în România vor exista 5.5 milioane de utilizatori. Potrivit aceleiași surse, în 2003 este estimată o creștere până la 3 milioane a numărului de utilizatori.

Studiul „Global eCommerce Report 2002” efectuat de TNS Interactive

(http://www.tnsofres.com/interactive) consideră că penetrarea Internetului în România

este redusă din cauza prețului accesului, dar și din cauza prețului calculatoarelor

personale. TNS a prezentat și o clasificare a utilizatorilor în funcție de grupurile de

vârstă:

• 32% dintre utilizatori au sub 20 de ani

• 25% au între 20 și 29 de ani

• 10% între 30 și 39 de ani

• 4% sunt utilizatori între 40 și 59 de ani

• doar 1% dintre cei peste 60 de ani sunt prezenți online

Același studiu a stabilit că 16% dintre bărbații Români sunt prezenți pe Internet, spre

deosebire de femei, reprezentate în proporție de doar 8%.

România are una dintre cele mai mari rate de creștere a numărului utilizatorilor de Internet din Europa Centrală și de Est (studiu al Roland Berger Strategy Consultants).

Dacă în 1998 numărul utilizatorilor de Internet era de 350.000 săptămânal, la sfârșitul anului 2002 a crescut la 1.450.000. În același timp, numărul domeniilor .ro a crescut, în 2002, cu 46,9%, de la 30.970 la 45.500, concomitent cu o creștere cu 450.000 a numărului vizitatorilor. Dintre aceste domenii, doar o treime sunt active (Net Info, 2003, Studiu Internet: Internetul romanesc s-a dezvoltat încet, dar sigur,

http://www.netinfo.ro).

1.3. MODUL DE FUNCTIONARE AL INTERNETULUI

Internetul este o rețea de rețele interconectate de LAN-uri, MAN-uri și WAN-uri prin legături rapide (satelit, circuite comunicație digitală etc.). Internet asigură legătura între peste 21.000 de astfel de rețele și, în permanență, la acestea se adaugă tot mai multe. Unele dintre rețele sunt administrate de instituții guvernamentale, altele de universități, firme, biblioteci, școli etc. Toate calculatoarele dintr-o rețea trebuie să comunice între ele pe baza unui set de reguli fixe (limbaj), denumit protocol Protocolul folosit s-a standardizat și se numește TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol). Pentru a beneficia de facilitățile internet, un utilizator trebuie să conecteze calculatorul său la una dintre subrețelele precizate mai sus. În acest mod, calculatorul său devine nod în Internet și utilizănd protocolul TCP / IP va putea folosi diverse programe cu rol de client pentru a putea transfera informații de la alte calculatoare cu rol de server conectate la rândul lor la internet.

Adresa unui calculator il identifica in mod unic in Internet si este o succesiune de 4 numere naturale mai mici decit 255, separate prin ".". De exemplu: 193.226.30.1, 193.226.26.30, etc. De mentionat este faptul ca cele mai semnificative sunt numerele din partea stinga. Dezavantajul memorarii si folosirii acestor numere de catre utilizatori este evident. De aceea s-a recurs la o metoda de asignare a unui nume fiecarui calculator din Internet.

Restrictia de baza este aceea ca nu trebuie sa existe in Internet doua calculatoare cu acelasi nume (adresa de IP).

Numele sunt folosite doar pentru a usura utilizarea Internet-ului, calculatoarele "preferind" sa lucreze cu adrese in format numeric.

Numele calculatoarelor sunt stocate in baze de date distribuite si organizate ierarhic. Sistemul de transformare a unui nume in adresa IP si invers se numeste DNS (Domain Name Service).

Exista domenii organizationale diferite.

Domeniu Utilizare

.com Entitati comerciale

.edu Organizatii educationale

.gov Institutii guvernamentale nemilitare

.mil Organizatii militare

.org alte organizatii

.net resurse pentru retea

.int Institutii internationale (NATO)

In afara de de domenii organizationale exista domenii geografice. Daca domeniul este in afara Statelor Unite, el include un cod care arata tara careia ii apartine. Fiecare tara are cite un cod, astfel incit privind la numele unui calculator putem afla unde anume se afla.

Domeniul Tara

au Australia

ca Canada

ch Elvetia

de Germania

dk Danemarca

es Spania

ru Federatia Rusa

Observatie: Statele Unite au si ele un cod geografic. Insa pe internet se presupune ca, daca nu s-a folosit un cod geografic, atunci domeniul este situat In Statele Unite.

1.4. SERVICII INTERNET

Telnet: Este folosit pentru conectarea la alte calculatoare din Internet, pentru a accesa o serie de servicii publice, serviciu Internet de conectare la distanta. Odata realizata conectarea la un alt calculator, se pot introduce comenzi ca si cum utilizatorul ar lucra direct la consola acelui calculator. Se poate rula o sesiune interactiva normala (conectarea la sistem, executarea de comenzi, deconectarea de la sistem), sau se poate utiliza orice serviciu pe care acea masina il ofera terminalelor ei locale.

FTP (File Transport Protocol): muta fisiere de pe un calculator pe altul. Este folositor in aducerea fisierelor din arhivele publice raspindite in Internet. Acest lucru se numeste FTP anonim, pentru ca nu este necesar un cont pe calculatorul respectiv pentru a-l accesa. Daca telnet permite conectarea la un alt calculator pentru executarea unor comenzi pe acel calculator, ftp permite transferarea fisierelor de pe un calculator pe altul.

IRC: serviciu destul de vechi, dezvoltat in anii '80 cu scopul de a inlocui programul talk din UNIX. Talk permitea doar convorbirea intre doua persoane. Cu IRC este permis ca mai multi utilizatori sa converseze simultan testind pareri si pozitii despre un anumit subiect. IRC este o aplicatie Client/Server toate persoanele ce doresc sa discute trebuie sa ruleze un client IRC, toti clientii fiind conectati la un server IRC. In momentul cand se afla pe server, ei vor selecta un canal pe care doresc sa converseze canalele fiind numite dupa subiectul ce se va discuta.

Internet Phone, Internet Fax

Servicii de telefonie si fax disponibile acum si prin intermediul Internet.

Voice over IP (VOIP)

Voice over IP este numele tehnic pentru ceea ce inseamna telefonia Internet. Reteaua Internet este folosita ca mediu de transmisie pentru voce in locul retelelor fixe de cabluri ce sunt folosite in acest moment de toti operatorii de telefonie), Avantajele sunt multiple: daca nu se foloseste tehnologia VOIP, pe distante foarte lungi, acolo unde costul unei convorbiri telefonice normale ce foloseste o multitudine de retele de cablu terestru, costul este foarte mare. Daca este folosita ca mediu de transmisie legatura de internet, costul asociat unei convorbiri este extrem de scazut. Practic, acesta este reprezentat doar de costul legaturii Internet.

E-mail: trimiterea si receptionarea mesajelor;

Inventatorul e-mail-ului, in acceptiunea curenta a termenului, este Ray Tomlison, programator la Bolt Beranek & Newman (acum GTE). Folosind reteaua ARPANET (o retea experimentala a guvernului SUA si precursoarea Internet-ului), Tomlison a creat sistemul de e-mail pe baza a doua programe raspandite la acea vreme: SNDMSG un program de mesagerie intre utilizatorii de pe acelasi calculator si CYPNET un protocol experimental de transfer al fisierelor intre calculatoare aflate la distanta unele de altele. In cateva luni, Tomlison a creat un program care permitea pentru prima oara transmiterea de mesaje intre calculatoare diferite. Pentru a face distinctia intre mesajele trimise unui utilizator aflat pe acelasi sistem si cele transmise unui utilizator pe alt calculator din retea, a folosit semnul "@" (citit "at" in limba engleza ? "la, catre") pentru a separa numele utilizatorului destinatar de numele (adresa) calculatorului pe care acesta lucreaza. Conventia este respectata si astazi.

La scurt timp, Larry Roberts, de asemenea angajat la BBN, a creat un program de e-mail pentru a citi mesajele, a le raspunde, a le retransmite, a le lista, asemanator cu actualele Netscape Mail, Eudora sau Outlook Express.

Cu aceste progrese, utilizarea e-mail-ului a cunoscut o crestere exponentiala. Dupa doar doi ani, reteaua ARPANET era folosita in proportie de 75% pentru a vehicula mesajele e-mail, devenind motivul real pentru care ARPANET a continuat sa functioneze mult timp.

In general, un mesaj e-mail este un text (corpul mesajului – analog scrisorii) impreuna cu informatii referitoare la destinatar, expeditor, etc. (analogia cu un plic postal este evidenta), informatii constituite in asa-numitul header al mesajului.

De obicei, header-ul unui mesaj este generat de aplicatia de e-mail folosita.

WWW (World Wide Web)

Atunci cind Internet a devenit o uriasa sursa de informatie, serviciile clasice de acces (Telnet, FTP si chiar e-mail) desi puternice, s-au dovedit neintuitive in special pentru noii utilizatori ai resurselor Internet care nu aveau "rabdarea" si nici interesul sa aprofundeze utilizarea unor instrumente destul de "neprietenoase". World Wide Web (intr-o traducere nepretentioasa "pinza de paianjen de intindere mondiala") a aparut ca un proiect destinat sa distribuie informatia stiintifica folosind un model numit hypertext. Ideea centrala era aceea de a permite cercetatorilor sa-si prezinte informatia intr-un mod integrat (text, imagini grafice, sunete si imagini in miscare). Paginile de informatie sunt "legate" printr-o serie de "hypertext links".

Cea mai importanta caracteristica WWW o constituie simplitatea modului de acces la resurse. In mare masura aceasta se datoreaza protocolului de comunicatie implementat numit HTTP (HyperText Transport Protocol).

Cu aproximatie WWW-ul a aparut in luna martie a anului 1989. Tim Berners Lee de la Laboratorul European de Fizica particulelor din Geneva (CERN) a pus in circulatie propunerea de a dezvolta un sistem hypertext in vederea unei eficiente partajari a informatiei intre echipele de cercetatori din High Energy Physics Community, situate in zone geografice diferite.

Cele trei componente pe care trebuia sa le contina acest sistem in viziunea specialistilor CERN erau:

interfata utilizator consistenta;

Capacitatea de a incorpora o mare varietate de tehnologii si tipuri de documente;

Capacitatea de a accesa informatia unitar in ciuda unei mari varietati a tipurilor de calculatoare si a soft-ului rulat de acestea, si aceasta intr-un mod cit mai simplu din punctul de vedere al utilizatorului.

Utilizarea internetului .Aspecte :

Electronic Publishing – din ce in ce mai multe edituri isi prezinta pe Web cataloage cu noi aparitii sau chiar publicatii complete. Trebuie sa ne asteptam in viitorul apropiat la o larga aparitie a acestor publicatii din toate domeniile.

Reclame pentru companii – din ce in ce mai mult companiile isi prezinta produsele intr-un mod foarte atractiv folosind WWW. In prezent aproape orice material publicitar (scris pe suport clasic) face referire la pagina de WWW a firmei respective.

Tranzactii comerciale – este destul de aproape ziua cind se pot incheia tranzactii comerciale prin Web (de la micile cumparaturi casnice, pina la tranzactiile intre firme). Va fi suficienta o vizitare a paginii WWW a magazinului preferat si completarea unui formular (evident, numarul cartii de credit avind un rol central) pentru a achizitiona produsele dorite.

Vot prin Web – nu este deloc o idee fantezista, ci doar o problema de timp pina cind acest sistem va putea fi folosit si in acest scop;

Sisteme interactive de recreere – deocamdata televiziunea inseamna prezentare, dar nu peste mult timp WWW-ul va oferi utilizatorului posibilitatea sa participe interactiv la emisiuni de divertisment, la piese de teatru on-line, etc. Pasul care mai trebuie facut il constituie gasirea unor canale de comunicatie mai rapide care sa permita transferul unui volum extrem de mare de date aproape instantaneu.

Instrumente de educatie interactiva. Universitatile vor fi in masura sa ofere studentilor cursuri si seminarii on-line, chiar sa realizeze examinarea acestora.

Prezentari multimedia in timp real, beneficiind de capacitatile multimedia ale WWW.

Cea mai importanta caracteristica WWW o constituie simplitatea modului de acces la resurse. In mare masura aceasta se datoreaza protocolului de comunicatie implementat numit HTTP (HyperText Transport Protocol).

O sesiune de transfer se desfasoara astfel:

Se realizeaza o conexiune client-server

Clientul lanseaza o cerere (request)

Serverul furnizeaza clientului raspunsul ca cererea formulata

Serverul incheie conexiunea.

Prima etapa, cea de conectare, este vizibila prin aparitia in bara de stare a browser-ului a mesajului "Connecting to HTTP server". Daca conexiunea nu se poate realiza apare mesajul de eroare "Can't connect to server", insotit de motiv. Odata conexiunea la un server HTTP stabilita, clientul lanseaza cererea. Aceasta specifica tipul de protocol folosit, resursa solicitata (fisierul sau grupul de fisiere) si in ce fel trebuie sa raspunda server-ul (metoda). Protocolul impreuna cu resursa alcatuiesc un URL (Uniform Resource Locator). Tipul protocolului este partea cea mai importanta a unui URL. Fara acesta browser-ul nu ar sti cum sa trateze resursa respectiva.

Metoda semnifica comanda explicita a clientului catre server. Cea mai utilizata este GET, ceea ce semnifica faptul ca informatia este adusa pe masina client.

Daca cererea este acceptata server-ul produce raspunsul si transfera informatia (acest lucru este vizibil in bara de stare a browser-ului, afisindu-se progresiv informatii de transfer).

Odata transferul incheiat, server-ul inchide conexiunea si intra in actiune clientul care trateaza informatia primita: incarca si afiseaza pagina de informatie primita, salveaza informatia intr-un fisier, sau lanseaza o aplicatie numita viewer (de exemplu daca informatia consta intr-un fisier de sunet, viewer-ul asociat va fi un sound player). Intotdeauna clientul va sti sa trateze un fisier de tip HTML (HyperText Markup Language – limbajul de descriere a documentelor in format hypertext).

Ca de obicei in istoria Internetului, scopul initial al WWW-ului era destul de limitat.

Era destinat sa fie o platforma interna de comunicatii pentru cercetatorii din intraga lume care lucrau pentru CERN.

Sarcina principala era sa asigure un sistem, care sa faca legatura intre varietatea de plaforme ale diverselor computere.

Solutia se baza era idea de a face legatura intre documente via "hypertext".

Hypertext inseamna, a marca sirurile de text sau alte obiecte si de a le lega cu alte obiecte, care ar putea fi din punct de vedere fizic la mare distanta de obiectul original. Cand legatura este selectata, cineva poate "sari" la documentul legat. In acest fel este posibil de a lega un numar nelimitat de documente intre ele intr-o structura web ne-ierarhica. Pentru a putea deosebi aceste documente si pentru a le regasi, fiecare are o adresa unica.

Aceasta este  Unique Resource Locator (URL). URL-urile constau intr-un protocol de transmitere (in cazul  WWW-ului acesta este Hypertext Transfer Protokoll – http), urmat de www (in cele mai multe cazuri) si de domeniu (de exemplu numele serverului si numele paginii).

Aceasta arata cam asa: http://www.central.ucv.ro/index.html.

Prima versiune a programelor pentru a naviga pe www, asa numitele "browsere" urmareau inca traditia originala a Internetului – erau numai text. De aceea, sistemul a ramas, in principiu, neprietenos cu utilizatorii. In Septembrie 1992 nu existau mai mult de 20 de webservere in intreaga lume. 

Modalitati de conectare la internet

Există patru moduri principale de conectare la internet:

Legătura permanentă (permanent connection).

Sunt folosite de marile organizații de genul universități, școli corporații. Cheltuielile pentru instalarea și funcționarea unei astfel de legături dedicate sunt de mii de dolari.

Legătura directă prin modem (dial-in direct connection).

Acest gen de legătură este cel mai bun, după legătura permanentă. Este acesibil persoanelor individuale și firmelor mici, deoarece cheltuielile pentru instalare și funcționare sunt de aprox. 50 dolari. Deoarece este un serviciu “dial-in”, aveți nevoie de un modem și va trebui să formați un număr de telefon pe care vi-l indică furnizorul de servicii.

Legătura prin modem și terminal (dial-up terminal connection).

Acest gen de legătură permite conectarea prin modem la furnizorul de servicii și, după stabilirea legăturii, calculatorul funcționează ca un terminal. Modem este o combinație a cuvintelor “modulate” și “demodulate”. Acestea sunt operații efectuate de modem asupra semnalelor digitale venite din calculatorul. Atunci când le convertește în semnale analogice folosite de majoritatea rețelelor telefonice și înapoi în semnale digitale folosite de calculatoare.

Legătura prin poșta electronica.

Acest gen de legătură permite transmiterea / recepționarea de mesaje e-mail în internet.

CAPITOLUL II

MARKETING ONLINE – INSTRUMENTE UTILIZATE

2.1 APARITIE, SCOP, PERSPECTIVE

Marketingul online a inceput cu cativa ani inaintea primelor activitati comerciale online. Corporatia Oracle a inregistrat primul nume de domeniu comercial in 1985 (think.com – domeniu pe care il utilizeaza si astazi), cu patru ani inainte de reglementarea legala a activitatilor comerciale desfasurate pe internet in Statele Unite. Dupa saptesprezece ani, exista in lume peste 31 milioane de nume domenii, din care mai mult de 21 milioane sunt .com, iar restul apartin domeniilor primare .net, .org, domeniilor de tara – .de, .uk, .tv – sau recent introduselor .biz si .info.

Actul inaugural al advertisingului online apartine companiei americane AT&T, care a plasat primul banner publicitar din lume pe www.hotwired.com, in 1994.

La doar opt ani dupa aceea (2002), cheltuielile mondiale pentru advertising online sunt estimate la 12 miliarde USD, echivalentul a catorva trilioane de imprimari, fie ele bannere traditionale sau mai moderne unitati de reclama interactiva.

Primul banner publicitar pe web

1994 inaugureaza o perioada de aproximativ patru ani (1994-1998) in care se afirma primele branduri online, iar brandurile traditionale isi fac aparitia pe web. In timp ce primele pun accentul pe functionalitate ca avantaj competitiv, cele din urma, denumite pana la caderea dotcomurilor din 2000 "brick-and-mortar brands", se comporta stangaci in noul mediu, nereusind sa-si construiasca prezente online relevante pentru audientele lor. Yahoo sau Amazon au ramas in esenta neschimbate din acea perioada, in timp ce pentru branduri din a doua categorie cum sunt Sony sau Coca-Cola, procesul de adaptare si invatare este evident de-a lungul perioadei 1996-2002.

Odata cu cresterea numarului de utilizatori ai retelei internet, creste si capacitatea de cumparare a utilizatoriilor , folosind internetul . Conform datelor companiei Roper Starch (http://www.roper.com) in 2000 56% din cumparatorii maturi au efectuat cumparaturi in internet, 49% au comandat bilete avion si de cale ferata , au rezervat locuri in hotel prin internet.

SUA. Dupa un raport al Forrester Research [http://www.forrester.com/] vanzarile on-line au crescut de la 300 milioane USD in 1995 , la peste 6 miliarde USD in 2000 si se asteapta sa depaseasca cifra de 50 miliarde USD in 2002

Uniunea Europeana Conform cercetarilor companiei Forrester Research [http://www.forrester.com/] vizarile europene on-line in 2001 au fost de 77 miliarde EURO. Catre anul 2006 se prevede cresterea acestor vinzari pina la 2,2 trln EURO, ce va semnifica 22% din comertul de afaceri al Uniunii Europene .

Din ce în ce mai multe întreprinderi – din toate sectoarele economice – încep sã realizeze potentialul enorm al noului mediu de comunicatie electronicã, Internetul. Pentru a avea acces la un auditoriu de câteva milioane de "spectatori" – si potentiali clienti – marile retele de televiziune oferã preturi de ordinul zecilor sau sutelor de mii de dolari pentru spoturi publicitare de 30 de secunde; pentru a atinge o asemenea audientã, doar giganti ca IBM, Coca Cola sau Ford îsi puteau permite campanii publicitare de milioane de dolari. Însã prin Internet, orice companie îsi poate asigura o prezentã neîntreruptã, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, pentru preturi incomparabil inferioare. In plus, prin aceastã prezentã permanentã, compania îsi asigurã un serviciu de suport si informare continuu, rapid si eficace cãtre clienti.

Aproximativ 240 milioane de oameni din toata lumea au acces la World Wide Web (WWW). Indiferent de obiectul de activitate in care se afla cineva, nu se pot ignora 240 milioane de oameni. Pentru ca cineva sa faca parte din aceasta comunitate si pentru a arata ca este interesat sa ofere produsele si serviciile sale, trebuie sa se afle pe Internet pentru ei.

Recent, odata cu cresterea accesibilitatii la Internet, EC (electronic commerce) a captat interesul consumatorilor individuali si al societatilor comerciale de orice marime si preocupari. Mai mult decat atat, cu tehnologiile avansate disponibile acum, se vorbeste tot mai des de Economia Digitala (DE – Digital Economy).

Odatã cu cresterea exponentialã a popularitãtii Webului – instrument primordial de utilizare a Internetului – o activitate din ce în ce mai profitabilã a început sã fie exploatatã de cãtre un numãr crescând de companii: publicitatea si marketingul electronic, instrumente ce oferã posibilitãti enorme la un cost minimal.

Cu mai mult de 30 milioane de utilizatori în toată lumea și o rată de creștere a numărului de utilizatori de 10-15% pe lună, activitatea de marketing pe Internet devine mult mai ușoară decît cea prin metodele clasice. Dacă se ia în considerație faptul că o campanie tipică de marketing determină o rată de răspuns de cel puțin 2%, teoretic rezultă un număr de răspunsuri pe Internet de căteva mii, cel puțin.

Scopurile marketingului online :

– Promovarea și menținerea renumelui firmei

– Crearea unei anumite imagini a companiei

– Generarea de trafic pentru vînzările directe

– Colectarea de baze de date și liste de e-mail utilizate apoi în procesul de marketing

– Dirijarea anumitor tendințe

– Vânzarea directă de bunuri și servicii.

Avantajele marketingului online :

Extinderea pieței: Un web site și o campanie de marketing online extinde acoperirea geografică a vânzărilor și deschide noi piețe care altfel ar fi imposibil de abordat. Permite extinderea marcii companiei în arii în care nu este facuta publicitate si in care compania nu este prezenta. .

Reducerea costurilor

Deschiderea de noi căi de comunicare cu clienții:

Activitățile de marketing online îmbunătățesc fluxul de informații către comunitatea online.

Web site-ul propriu și materialele de marketing online – pot furniza clienților informații la timp despre produse, servicii și promoții speciale.

Perspective

Internetul cistiga piata globala datorita avantajelor evidente pe care le ofera in raport cu tv. In 1999 Microsoft a pus la punct prima telecomanda comuna tv/Internet, care imparte un ecran in patru speturi si difuzeaza patru tipuri de informatie Internet sau TV concomitent.

Un spatiu publicitar achizitionat intr-o asemenea retea este evident mai profitabil. Internetul dezvolta si strategii educationale (invatamint la distanta) la costuri mult mai mici decit cursurile tv si costuri mai mici chiar decit banalul mers la scoala. Marile retele de televiziune au observat pericolul si incearca sa se asocize cu mari furnizori Internet. In urmatorii 5 ani prezenta Internetului in casele individualilor va fi cel putin la fel de intensa ca si a TV.

2.2. PAGINI WEB ( WEB SITE )

Web site-ul servește drept suport pentru majoritatea activităților de marketing prin Web. Un web site acționează ca o vitrina virtuală a companiei. În mod normal, web site-ul unei companii evoluează de la o colecție de "pagini" despre produse și servicii la un canal de distribuție cu amănuntul, magazin virtual, de unde clienții cumpără produse și servicii iar compania culege informații despre interesele și obiceiurile de cumpărare ale clienților.

Beneficiile principale ale web site-ului, ca instrument de marketing, sunt posibilitatea măsurării cu ușurință a interacțiilor dintre clienți și web site și abilitatea de a personaliza comunicațiile în funcție de interesele vizitatorilor.

Un web site poate reduce costurile serviciului clienți prin faptul că permite clienților online să obțină informații despre produs și preț, și să comunice online cu reprezentanții serviciului clienți în procesul de luare a deciziei de cumpărare.

Dezvoltarea web site-ului presupune un proces de design, lansare, întreținere și extindere a acestuia. Soluțiile de dezvoltare a unui web site oferă instrumente care ajută la planificarea, elaborarea și construirea web site-ului : Microsoft Word, Macromedia Flash, PhP.

Găzduirea – hosting

O componentă importantă a fazei de implementare a prezenței companiei pe Internet este luarea deciziei de a utiliza sau nu resurse externe pentru găzduirea web site-ului propriu in functie de volumul activitatilor si de specificul aplicatiilor informatice ale companiei .

Furnizori de servicii Internet (Internet Services Provider).

Selecționarea unui serviciu de găzduire a acestuia are urmatoarele criterii de alegere : costuri, volum de date, baza de date : PHP, SQL

Server de web site-uri este utilizat pentru păstrarea, furnizarea și menținerea fișierelor pentru unul sau mai multe web site-uri.

Tipuri de servicii de găzduire de web site-uri

– găzduirea virtuală: un ISP oferă spațiu pe servere și alte echipamente care sunt folosite în comun de către mai multe web site-uri de companii.

– găzduirea dedicată : compania închiriază sau cumpără un server exclusiv pentru traficul site-ului propriu. Serverul este situat într-una dintre locațiile ISP-ului și acest furnizor se ocupă de administrarea lui.

ISP ofera si servicii și instrumente pentru administrarea, monitorizarea și depozitarea datelor culese pe web site; pentru facilitarea construirii unor funcțiuni adiționale ale site-ului și furnizarea unor legături Internet rapide care să servească site-ul propriu.

Solutii

O bunã solutie pentru a evita asemenea probleme este, în primul rând, o legãturã la o vitezã rezonabilã. Ce este considerat rezonabil variazã însã de la un site la altul si mai ales de la o tarã la alta. Pentru America de Nord, un serviciu ISDN (având un minim de un canal B, de preferintã 2B+D, deci 64 sau 128 kbps) este un compromis acceptabil.

Pentru Europa (în special esticã), 28.8 kbps ar fi un minimum minimorum.

De asemenea, micsorarea (pe cât posibil) a dimensiunii imaginilor. Aceasta presupune o modificare a raportului între dimensiunea textului imaginii (în cazul în care imaginea are si un continut textual) si dimensiunea fizicã a imaginii, pentru a impiedica pierderea lizibilitãtii. În aceeasi ordine de idei, foarte utile sunt instrumentele de genul giftool – programe ce permit "împletirea" (interlace) imaginilor GIF. Astfel, aceste imagini se încarcã mai rapid, începând cu o rezolutie mai slabã, pentru ca vizitatorul – desi neputând sã vadã imediat toate detaliile – sã-si facã rapid o idee despre continutul general al imaginii, putând astfel decide dacã doreste sau nu continuarea încãrcãrii imaginii complete.

În sfârsit, un alt tip de pagini ce "nu functioneazã la vânzare" sunt cele care sunt mentinute de o echipã micã, cu insuficiente resurse materiale, grup ce nu este integrat în mediul si cultura companiei si deci nu reuseste sã transmitã o aceeasi perceptie, imagine sau mesaj. Aceastã mini-echipã nu reuseste sã lucreze în cooperare cu celelalte servicii de marketing ale companiei, nu urmeazã aceleasi directii, iar mesajul publicitar are de suferit.

Aspectele cele mai importante legate de crearea site-ului web, pilonul central al prezentei online :

Strategia

De ce isi deschide o companie un nou magazin pe o strada centrala in Bucuresti?

Prima intrebare in momentul in care se pleaca la drum pentru crearea unui site web sau a unui magazin este "de ce avem nevoie de acesta?". Scopul ultim al prezentei online este acelasi ca al unei prezente fizice: de a vinde mai mult dar scopul imediat (din punct de vedere al brandingului) este de a creste notorietatea brandului si loialitatea fata de acesta.

Exista o serie de intrebari fundamentale pe care o companie trebuie sa si le puna inainte de a face primul pas online:

de ce vrem sa fim online?

de ce ar vizita un client site-ul nostru?

ce putem face pentru a face vizitatorii sa revina pe site periodic?

ce avantaje si dezavantaje ne poate aduce prezenta online?

ce face concurenta in acest domeniu?

ce putem oferi (online) in plus fata de concurenta?

Numele de domeniu

Numele de domeniu este echivalentul adresei postale a magazinului sau a sediului companiei – locul unde se vor indrepta toti clientii interesati.

El este modalitatea primara de contact online si de aceea trebuie sa fie usor de tinut minte, relevant si sa nu genereze confuzii. In mod ideal, numele de domeniu coincide cu numele companiei (www.compania-mea.ro) sau al brandului si este promovat in toate materialele de comunicare .

Arhitectura informatiei

Intr-un magazin produsele sunt aranjate pe standuri iar acestea organizate in raioane. Astfel, cumparatorul va gasi usor ceea ce cauta, fara a avea nevoie de ajutorul personalului. Pe web situatia este similara: informatiile trebuie aranjate astfel incat utilizatorul sa le poata accesa cat mai usor. Un esec in acest sens poate duce la pierderea clientului, atat in magazin cat si pe web. Diferenta este ca, pe web, site-ul concurentei este mult mai usor de gasit si de vizitat decat prezenta fizica echivalenta.

Navigatia

Spre deosebire de un televizor sau aparat de radio, Internetul nu este un mediu intuitiv. Utilizarea sa presupune un proces de invatare. De aceea interfata grafica trebuie sa contina o schema de navigatie fie intuitiva, fie familiara pentru utilizator. Impunerea unei navigatii neobisnuite, oricat de atractiva vizual, poate duce la esecul experientei vizitatorului, reflectat in scaderea sau pierderea loialitatii fata de brand.

Designul

Designul grafic, logo-ul si imaginile nu creeaza brandul, cel putin nu online. Aici ceea ce conteaza in primul rand este interactiunea intre utilizator si brand – iar designul trebuie sa asigure o interactiune optima prin:

recunoasterea brandului – designul si stilul vizual pe web trebuie sa fie coerente cu cele cu care utilizatorul este familiar din mediile offline;

interfata atractiva si intuitiva;

adaptarea la limitarile mediului (numar de culori, rezolutia ecranului, timpii de incarcare a paginilor);

eliminarea zgomotului vizual (tendinta de supraincarcare grafica a paginilor web).

Transpunerea unui brand traditional in mediul online presupune adaptarea la trasatura esentiala a acestui mediu: interactivitatea. Esecul acestei adaptari duce de multe ori la site-uri care sunt doar copii nereusite ale unor brosuri sau reclame.

Continutul

Informatia este nevoia primara a unui utilizator care se orienteaza catre site-ul web al unei companii, de aceea continutul trebuie sa se adreseze cu precadere utilizatorilor si nevoilor acestora. Informatia este in multe cazuri principalul factor de decizie in procesul de cumparare si din ce in ce mai multa lume se orienteaza catre Internet pentru a o obtine.

Continutul trebuie sa fie:

relevant (site-ul trebuie sa fie compania sau brandul, nu despre companie sau despre brand. Vizitatorii nu sunt interesati sa afle care este structura departamentelor companiei, sau de ce brandul prezentat este numarul 1 pe piata).

concis (cititul pe ecran este mult mai greoi decat cititul tipariturilor – in consecinta textele lungi nu vor fi citite).

de actualitate, dinamic (asigura intoarcerea regulata a vizitatorilor, creand o comunitate in jurul brandului prezent online).

usor de accesat (dificultatile in accesare duc la pierderea vizitatorilor si orientarea lor catre alte branduri).

adevarat (loialitatea fata de brand este foarte usor de pierdut in conditiile unor promisiuni neindeplinite).

Functionalitatea si managementul erorilor

Site-ul este, dupa cum am mai spus, compania/brandul. De aceea, orice eroare va determina o experienta neplacuta care se va concretiza in scaderea loialitatii si increderii in brand, chiar in reorientarea catre alte branduri concurente.

In concluzie, un brand online este definit de toate aceste elemente iar succesul acestuia necesita o perfecta cunoastere a mediului si a modului in care pot fi integrate aceste elemente.

Prezenta online nu se limiteaza la crearea si mentinerea site-ului. Internetul este un mediu extrem de zgomotos si dinamic, unde cantitatea de noutati vehiculate este incredibil de mare – iar succesul brandului depinde si de notorietate (concretizata in principal prin numarul de vizitatori).

Dintre metodele de promovare folosite – publicitate si reclama, continut distribuit (syndicated), marketing prin email, motoare de cautare, marketing viral (comunicare directa, "word-of-mouth") – cea mai populara dar si mai controversata este advertisingul online.

Esecuri

Ssemnele unui site lipsit de succes sunt usor de identificat. Pe scurt, iatã câteva caracteristici ale unei pagini sortite esecului:

" site invizibil " : o paginã cu un design rezonabil (undeva în jurul mediei), dar la care administratorii nu s-au obosit sã-si întregistreze site-ul la nici un index major de informatii sau la nici o paginã popularã cu un trafic ridicat; deci nimeni nu-i poate vizita, fiind necunoscuti, ascunsi.

" site-ul mort " : este vorba de un site rãmas nevizitat de o bunã bucatã de vreme, care nu a mai fost adus la curent în mod regulat. Pe un astfel de site nu se întâmplã niciodatã nimic, nici schimbãri, nici modificãri, nici adãugãri.

„ site-ul fara stapan ” : un site la care vizitatorul trimite un mesaj e-mail, în speranta unui contact, a unei informatii, a unui ajutor, însã nu primeste nici un rãspuns. Este evident cã un asemenea gest va determina vizitatorul sã nu mai revinã curând.

„ site-urile – brad ” : sunt site-urile care iau mult prea mult timp pentru a se încãrca datorita utilizarii graficelor enorme (pagini complete ale cãror continut textual este expus grafic)

„site-urile "ad-hoc"” , site-uri care utilizând echipament inadecvat, au o legãturã prea lentã, ce va fi ignoratã rapid de vizitatorii tot mai avizi de informatie, transportatã rapid si comod.

Tipuri de site-uri

Site de prezentare companie

Site de prezentare companie si catalog

Ambele cazuri , sunt detaliate in prezentarea companiei la capitolul . Diferenta dintre cele doua tipuri este doar absenta catalogului de produse la site-ul de prezentare companie .

Magazin virtual

Magazin virtual

Tehnologia "shopping cart" sta la baza oricarui proces de comert electronic. Sistemul de shopping cart este cel care permite sa fie expuse imagini ale produselor, descrieri si preturi.

Furnizeaza, de asemenea, mecanismele prin care consumatorul sa alege cantitatea de produse pe care doreste sa o cumpere, face verificarea si inregistrarea datelor, calculeaza si afiseaza valoarea totala a cumparaturilor, incluzind si taxele de transport daca este cazul. Pentru ca tot acest proces sa functioneze corect este necesar ca intre toate informatiile introduse in bazele de date, atit de catre cel care vinde cit si de catre cel care cumpara sa existe o concordanta perfecta. Componentele incluse in aplicatie determina functionarea la unison. Din fericire aceste componente pot fi cumparate de la furnizorul de web hosting odata cu pachetul de servicii selectat iar unele pot fi adaugate si pe parcurs. Din nefericire nu se pot adauga articole sau functiuni care nu exista in pachetele de servicii ale furnizorului respectiv.

Cea mai obisnuita este pagina simpla HTML (pentru expunerea produselor) si un formular electronic de comanda.

Daca numarul de produse este mai mare si clientii cumpara in mod frecvent un numar mai mare de produse este nevoie de un sistem de scripturi mai complex.

In acest caz, solutiile se impart in doua optiuni principale:

scripturi Java sau CGI (freeware sau shareware)
aplicatii gazduite

Majoritatea furnizorilor de web hosting ofera insa pachete speciale de aplicatii pentru comert electronic – sisteme de shopping cart. Aceste aplicatii au o interfata pentru baze de date si utilizeaza instrumente de programare complexe. Pot genera pagini dinamice pentru expunerea produselor, calcularea pretului si a taxelor (inclusiv a celor de expediere).

Furnizeaza de asemenea rapoarte complete de urmarire a clientilor si nenumarate optiuni de intretinere si actualizare. Anumite componente permit chiar promotii speciale, promotii incrucisate sau personalizarea continutului in functie de preferintele clientului.

Multe dintre aceste aplicatii pot fi utilizate si in site-urile comerciale de tip "Business to Business" (B2B).

Legaturi reciproce ( link-uri )

Este una dintre cele mai eficiente forme de publicitate online si nu este deloc costisitoare. Greutatea consta in a gasi site-uri cu continut complementar, dispuse sa accepte un astfel de schimb care aduce avantaje ambelor parti. Unele motoare de cautare considera numarul de link-urile externe catre un site ca un criteriu de listare in top.

Inele web ( web ring )

Inelele web se constituie de obicei din site-uri cu o tematica inrudita, comuna. Spre exemplu: "muzica pop romaneasca". Site-urile participante se leaga unul de altul prin link-uri de text, afisate de obicei la incheierea unei pagini sub forma: vizitati site-ul precedent din inel, vizitati site-ul urmator din inel.

Liste de discutie ( Forum )

O lista de discutii pot constitui o cale excelenta de pubhlicitate, pentru ca afacerea sa fie cunoscuta de vizitatorii care activeaza in sau sunt interesati de domeniul respectiv.

Moderator: prin utilizarea serviciilor unui server dedicat. Avantajul folosirii unui asemenea serviciu este usurinta managementului bazei de date. Respectivul furnizor tine evidenta celor inscrisi, evidenta pe care se poate consulta on-line.

Indiferent de felul managementului listei, esential este ca potentialii abonati sa stie ca se pot dezabona in orice moment. In fiecare mesaj adresat abonatilor este recomandat indicarea unui mod de parasire a listei. Folosirea unui furnizor de servicii va automatiza acest lucru .

Semnatura

Publicarea de articole in buletine de stiri on-line ale revistelor sau asociatiilor de specialitate, si includerea unei scurte descriere a afacerii, adresa site-ului web, adresa de e-mail si un numar de telefon, la sfarsitul mesajului. In principiu, consta in cautarea in cadrul grupurilor de discutii a oamenilor care ar putea fi interesati in produsele oferite.

adresa site-ului web, adresa de e-mail si un numar de telefon, la sfarsitul mesajului . In principiu, consta in cautarea in cadrul grupurilor de discutii a oamenilor care ar putea fi interesati in produsele pe care oferite.

Toast

Mai putin cunoscute, sunt mesajele generate de bara de sistem si care dispar automat dupa o scurta perioada de timp. Reprezinta o forma inedita de comunicare, preferata de utilizatori deoarece, ca si in cazul email-urilor, acestia pot decide daca sa le citeasca sau, pur si simplu, sa le ignore.

Contoare de trafic

Contorul de trafic are functia de monitorizare a accesarilor.Permite generarea de rapoarte detaliate privind numarul de vizitatori, dinamica accesarii zilnice, saptamanale sau lunare, informatii demografice, cuvinte cheie, motoare de cautare, volumul de trafic generat, pentru a verifica efectele asupra cresterii traficului in urma campaniilor de publicitate , etc.

Pentru a avea un bun nivel de control asupra accesarii paginilor, exista 2 modalitati 1. Aplicatii de monitorizare, instalate gratuit de ISP, firmele care asigura gazduirea, practic un contor pentru a analiza traficul normal pe site

2. Aplicatii de monitorizare furnizate de site-uri care analizeaza traficul pe internet. Au un sens dublu, un numar mare de vizitatori asigura un loc superior in clasamentele create de contoare, fapt carea atrage alti vizitatori deoarece aceste site-uri functioneaza ca directoarele, iar cautarea se face pe domenii de activitate si clasamente de accesari.

3. Aplicatii de monitorizare care costa dar ofera o gama variata de informatii, utile pentru studiul treficului pe site.

2.3.BANNERE

Bannerele sunt link-uri grafice plasate de obicei la inceputul paginilor care inregistreaza traficul cel mai mare dintr-un site. Pot fi de doua tipuri :bannere conform standardelor acceptate de IAB si bannere neconventionale .

Tipuri de bannere

Unitati de marketing interactiv (fixe)

Dreptunghiuri si pop-ups

Dreptunghi mediu – 300 x 250 px

Pop-up patrat – 250 x 250 px

Dreptunghi vertical – 240 x 400 px

Dreptunghi mare – 336 x 280 px

Dreptunghi – 180 x 150 px

Bannere si butoane

Banner clasic – 468 x 60 px

Half Banner – 234 x 60 px

Micro Bar – 88 x 31 px

Button 1 – 120 x 90 px

Button 2 – 120 x 60 px

Vertical Banner – 120 x 240 px

Square Button – 125 x 125 px

Leaderboard – 728 x 90 px

Skyscrapers

Wide Skyscraper – 160 x 600 px

Skyscraper – 120 x 600 px

Bannere rich media

Bannere standard

Folosesc tehnologie rich media cum ar fi html, flash si java

Specificatii:

• dimensiuni: 468 x 60

• greutate initiala: pana la 15 k

• dupa ce userul face mouseover sau da click pe banner, se mai poate incarca pana la 85 k

• un banner se poate extinde pana la 468 x 240 dupa ce userul si-a miscat mouse-ul pe deasupra lui; trebuie sa revina automat la dimensiunea initiala cand userul a mutat mouse-ul de pe banner

• un banner se poate extinde pana la 468 x 240 cand userul a dat click pe el; poate ramane extins pana la momentul in care userul apasa pe un buton de inchidere.

• un banner poate rula continut audio / video dupa ce userul da click pe el si trebuie sa afiseze un buton vizibil de stop sau pauza

Rich media IMU rectangles :

unitati de marketing interactiv (imu) care folosesc tehnologie rich media cum ar fi html, flash si java, unitatea poate rula continut audio / video dupa ce userul da click si trebuie sa afiseze un buton vizibil de stop sau pauza

Skyscrapers rich media :

unitati de marketing interactiv (imu) care folosesc tehnologie rich media cum ar fi html, flash si java, unitatea poate rula continut audio / video dupa ce userul da click si trebuie sa afiseze un buton vizibil de stop sau pauza

Pop-up :

se lanseaza automat intr-o fereastra noua atunci cand se incarca pagina web

Bannerele tranzitionale (interstitiale ) :

apar in fereastra principala a browserului, intre 2 pagini web, trebuie sa forwardeze automat catre pagina web propriu-zisa in maximum 7 secunde, proprietarii de site-uri pot eticheta aceste pagini ca "reclama" sau "sponsor" si pot include un link pentru a ajunge direct in pagina.

Modalitati de crestere a ratei de clic

Pentru a putea obtine o rata de clic pe bannerul propriu care se depaseasca 3 % este necesara respectarea catorva reguli:

Utilizarea unor cuvinte sau combinatii de cuvinte de genul "Clic aici", "Gratuit".

Bannerele animate actioneaza in general mai bine decat cele statice.

Oferirea de solutii pentru problemele clientilor

Rata de clic la un banner profesionist , bine realizat, creste, spre 10%.

Dimensiunea bannerului este foarte importanta. Este recomandat sa nu depaseasca 15k pentru un banner format 468×60.

Este recomandata utilizarea mai multor bannere pentru promovarea unui produs pe care trebuiesc rotite cu regularitate.

Monitorizarea performantei bannerelor. Majoritatea bannerelor obtin o rata de clic ce variaza intre 0.8% si 2%.

Utilizarea bannerelor care se aseamana cu ferestrele Windows deoarece atrag vizitatorii .

Banner exchange

Publicitatea gratuita prin bannere-exchange este una din modalitatile cele mai raspandite de promovare pe Internet, cu rata de schimb de 1 : 1 .

Criterii de acceptare general acceptate de firmele care ofera aceste servicii :

minim de vizitatori pe luna

bannere amplasate vizibil (primii 500 de pixeli ai paginii)

site-uri cu continut propriu

site-uri cu domeniu propriu (nu se accepta site-urile gazduite pe freehost-uri)

Programe romanesti de banner exchange:

AdZone.ro,

TraficDublu.ro ,

Mediat.ro,

Linkuri.net,

AddBanner.ro,

Campanii de publicitate prin bannere

Pentru promovarea unui anumit eveniment care are loc periodic sau ocazional, pentru o afluenta mai mare de vizitatori numai intr-o anumita perioada a anului , pentru o afluenta constanta de vizitatori catre site sau o crestere permanenta a numarului de vizitatori, potentiali clienti se utilizeaza o promovarea constanta prin plata unui abonament lunar cu un numar prestabilit de click-uri pentru generarea de trafic..

Agentia de publicitate on-line trebuie sa detina un program statistic de urmarire a traficului server de publicitate – "ad server", pentru a oferi rapoarte statistici detaliate complete despre campania publicitara cu plata : pe ore, zile etc.; rata de click, afisari, referinte .

Calcul costurilor campaniei de publicitate – tipuri de campanii

CPM – Cost per mia de afisari: este cea mai raspandita metoda de plata pentru publicitatea pe Internet. Dupa achizitionarea numarului dorit de afisari pot fi folosite pentru orice campanie .

CPC – Cost per Click : campaniile de tip CPC sunt, de cele mai multe ori, cele mai potrivite pentru Advertiser. Acesta plateste pentru vizitatori catre site-ul sau, nu pentru afisari. Bannerele campaniilor vor fi afisate in sistem pana cand numarul de click-uri cumparate se epuizeaza

CPA – Cost per Action : in campaniile de tip CPA, Advertiser-ul plateste numai pentru actiunile pe care vizitatorul le efectueaza in site-ul sau. De exemplu: cumpararea unui produs, completarea unui formular, inscrierea la o lista de email, etc

Time Frame (Sponsorship) Prin aceasta metoda, se poate alege o perioada definita de timp pentru campania publicitara. Bannerele vor fi afisate in locurile alese de dvs., in site-urile alese de dvs. pentru intreaga perioada

POSTA ELECTRONICA (E-MAIL)

Posta electronica (e-mail) este cel mai nou mediu de comunicare de la inventarea comunicatiilor radio de catre Gugliemo Marconi. E-mail-ul intr-o forma limitata a aparut de la inceputul anilor 60, o data cu intrarea in folosinta a sistemelor de calcul care permiteau accesul simultan al mai multor utilizatori. Utilizatorii isi puteau trimite mesaje reciproc; limitarea evidenta era faptul ca mesajele puteau fi trimise si primite doar catre persoane care foloseau acelasi calculator.

E-mail-ul in forma sa actuala (folosind ca mediu de transmisie Internet-ul) este folosit in afaceri, universitati, scoli sau acasa. Aproape toate domeniile de activitate beneficiaza de acest instrument rapid de comunicare, lucru care a dus la aparitia si dezvoltarea a numeroase programe de e-mail, adresate tuturor segmentelor: specialisti, utilizatori ocazionali, copii etc.

Mesajele e-mail nu mai transmit doar texte simple sau fisiere; ele pot avea un continut atractiv, in culori, cu seturi de caractere variate, folosind grafica si efecte speciale.

Mesaje de marketing personalizate : ele pot fi personalizate după preferințele clienților, evidența achizițiilor făcute de aceștia și obiceiurile pe care le au când vizitează web site-ului. Acestea pot varia de la un simplu "mulțumesc pentru comanda făcută", la anunțuri de produse și servicii noi și, mai departe, la oferte specializate. Trebuie însă să se respecte intimitatea clienților și să li se ofere posibilitatea de a subscrie sau renunța la campaniile prin e-mail.

Buletinele de informare electronice ( Newsletter )

Buletinele de informare electronice sunt publicații digitale, care au menirea de a pastra legatura intre companie si clientii existenti sau potentiali, interesati de informatii dintr-un domeniu specific.

Vizitatorii au optiunea de a se abona direct din pagina de web a companiei.

Buletinele de informare electronice sunt expediate periodic, prin e-mail, abonaților,.

Informația este personalizata în funcție de comunitățile specifice de clienți sau parteneri care utilizează sau distribuie produsele și serviciile companiei .

Buletinele de informare electronice trebuie sa includa posibilitatea de a renunța la abonament .

Model de continut newsletter complex . Elemente :

– Nume Companie – denumirea companiei

– Logo

– Sigla

– Numar buletinului si data publicarii

– Titlul newsletterului Buletin sau newsletter

– Prezentare newsletter : prezentare clara si simpla, despre ce isi propune newsletterul

-Titlul primului articol sau al editorialului : este partea cea mai importanta a newsletterului, cu vizibilitatea cea mai mare. Poate fi un editorial pe o tema specifica, un interviu cu o persoana reprezentativa, un articol periodic al unor oameni din conducerea companiei sau despre un anumit domeniu de activitate. In cazul in care articolul e mai detaliat sau are legatura cu altceva de pe internet se poate pune un link catre detalii .

– Fotografie: autorul articolului, numele si functia sau orice fotografie reprezentativa care exprima sau descrie produsul sau activitatea din articol si explicatia imaginii.

– Noutati si lansari produse : cititorii trebuie informati despre produsele si serviciile noi oferite, sau despre ce s-a mai intamplat in companie : un nou birou / magazin / bransa etc, sau daca ati achizitionat un nou utilaj sau ati innoit flota auto.

– Evenimente / Stiri : evenimentele la care au participat in ultimul timp reprezentantii companiei sau stirile depre aceasta si despre domeniul ei de activitate .

– Oferte speciale / Promotii: oferta speciala lansata de companie sau derularea unei promotii . Se poate introduce un link unde cititorii pot comanda produsul, pot cere detalii despre serviciul respectiv sau pot trimite ei insisi noutatile . Trebuie sa cuprinda un link pentru introducere date contact pentru primire informatii amanuntite sau pentru a fi contactat .

– Sondaj : un mini sondaj referitor la ce doresc si gandesc cititorii, ce impact ar avea un anumit produs/serviciu asupra lor , ce le place si ce ii nemultumeste, orice informatie dorita de companie .

– Parteneri / Proiecte : Pentru ca oamenii si companiile sunt influentati de experienta, este extrem de util ca numele celor mai importanti clienti sa apara aici . Pot fi anuntate ultimele contracte incheiate sau conditiile si termenii proiectelor viitoare sau in desfasurare.

– Link catre pagina din site cu prezentarea ampla a proiectelor actuale ale companiei.

– Link abonare : un link de inscriere pentru cei care nu sunt inca abonati.

– Despre companie : O fraza edificatoare despre compania , care sa contina mesajul principal, scopurile si descrierea activitatii si a serviciilor oferite . Link direct catre site-ul companiei. www.companie.ro

– Date de contact : Companie , Adresa ,Telefon, Fax , Mobil , Email, Web

Campanii de publicitate prin mesaje de posta electronica

Publicitatea a reprezentat intotdeauna un factor cheie in promovarea afacerii sau produselor unei firme. Fara un buget rezonabil pentru publicitate, afacerea nu se poate dezvolta normal, chiar daca produsele sunt perfect vandabile.

Fara o publicitate permanenta, nici o afacere nu se poate dezvolta normal.
In conditiile unor costuri destul de mari ale serviciilor de publicitate, oferta de publicitate online apare ca fiind cel mai ieftin mediu de publicitate in raport cu orice alt mijloc de publicitate fiind accesibila ca tarife atit firmelor mari cit mai ales firmelor mici, cu un buget redus pentru publicitate.

Avantajele unei campanii publicitare online:
-viteza : o campanie publicitara online poate incepe in citeva minute.
-tarife ieftine : poate fi transmisa rapid la un tarif de 50 Euro, la 100.000 de persoane.
-control permanent : eficienta campaniei poate fi urmarita on line sub forma rapoartelor privind numar de afisari, numar de clickuri, expediere catre adrese de email tinta ( targeted email campaign )

Transmiterea unui email catre un anumit gen de clienti, prin intermediul unei agentii de publicitate on-line sau un portal dintr-un anumit domeniu sau cu baze date despre un agentii economicii din Romania .

Exemplu de campanie publicitara prin email adresata unui anumit tip de potentiali clienti, potentiali utilizatori ai produselor comercializate de companie. (targeted email campaign)

Caz 1.

O firma importatoare care distribuie si furnizeaza anvelope pentru mijloace de transport marfuri si persoane, se va adresa unui portal dedicat transporturilor pentru a trimite prin intermediul acestuia un mesaj publicitar prin email, catre toti abonatii sai .

Exista 2 modalitati de trimitere a unui email :

– insertie in newsletter si trimitere catre toti abonatii acelui newsletter, sub forma unui link catre site-ul firmei beneficiare a campaniei de email publicitar

– email publicitar catre toti membrii acelui portal (stirile, ofertele, informatiile aflate pe site sunt oferite in schimbul datelor companiei, accesul la aceste date se face prin parola si nume de utilizator)

Caz 2

Emailul publicitar catre companiile din baza de date a unui portalul cu date privind agentii economici din Romania, din toate domeniile, va fi transmis numai catre acele companii care efectueaza transporturi de marfuri si persoane sau care comercializeaza produsele respective : anvelope auto .

Autorespondere (mailbot)

Autoresponderul nu reprezinta practic o metoda de promovare a unui site web, dar poate fi considerat un mijloc eficient si necostisitor (uneori gratuit) pentru realizarea acestui lucru. El functioneazã de fapt pe o adresa e-mail speciala care este programata sa furnizeze instantaneu un raspuns email preformatat, de fiecare data cand primeste un mesaj la adresa respectiva.

Dupã citirea unei pagini web sau a unei reclame publicitare, un potential client se decide sa contacteze compania pentru obtinerea de informatii suplimentare. De fapt, adresa unde este directionat clientul respectiv nu este adresa de email a companiei. Ea reprezinta adresa unui autoresponder setat in prealabil.

Cand o persoana trimite un email la adresa specificata, va primi în cateva minute un raspuns plasat anterior in autoresponder.

Pe adresa de mail se va primi un email de confirmare in care vor fi specificate:

– adresa solicitantului

– data si ora la care a fost facuta cererea

– alte informatii introduse in mesajul persoanei respective

Avantajele folosirii unui autoresponder

Acesta preia sarcina dificila de a raspunde la toate cererile de informatii. In acest mod, cititorul nu va mai fi nevoit sa va viziteze situl din nou sau sa va bombardeze cu mesaje. De asemenea, el va evita pierderea de timp si bani care sunt necesare accesului online, iar mesajul primit poate fi copiat, tiparit, indosariat etc.

Se pot captura adresele de e-mail ale vizitatorilor, in acest fel fiind realizata o baza de date care va va fi extrem de utila in campania de marketing prin e-mail.

Folosirea autoresponderului in marketingul online

Autoresponderul este o unealta foarte puternica in marketingul pe Internet. Folosirea lui duce la o crestere constanta a productivitatii prin automatizarea intregului proces de vanzare si reducerea sarcinilor cotidiene. In acelasi timp, furnizeaza informatii imediate potentialilor clienti sau asigura service pentru cei care au cumparat deja un produs. Toate acestea pot duce in final la o crestere a profitului cu cel putin 20-25 % anual. Poate fi utilizat un e-mail automat pentru a transmite o oferta generala cuprinzand informatii referitoare la liste de produse si preturi actualizate sau diverse alte conditii comerciale. Se pot transmite potentialilor clienti informatii suplimentare gratuite sau articole despre produselesau serviciile promovate. Exista autorespondere gratuite cat si contra cost. Singurul dezavantaj in acest din urma caz este cã mesajul transmis va contine o reclama publicitara la sfarsitul fiecarui mesaj.

2.5. MOTOARE DE CAUTARE ( SEARCH ENGINES )

Directoare si indexuri

Cele mai importante instrumente prin care utilizatorii Internet ajung la informatiile dorite sunt motoarele de cautare (search engines).

motor de cautare = site Web specializat in cautari, bazat pe un robot ( Google)

director = site Web specializat in cautari, bazat pe indexari manuale, efectuate de operatori umani (cel mai cunoscut director este Yahoo!)

Pentru ca adresa unei pagini web sa poata fi listata printre rezultatele cautarilor este necesara inregistrarea paginii respective in baza de date a motorului de cautare respectiv.

La fel ca si site-urile Web, si aceste indexuri se împart în douã mari categorii: cele gratuite si cele comerciale. În general, regula de bazã constã în faptul ca paginile – si respectiv site-urile – non-profit (pagini informationale, liste de resurse, etc) sunt legate gratuit în indexurile generale – ce utilizeazã "roboti de cãutare" pentru a indexa automat un numãr cât mai mare de site-uri.

Pe de alta parte, resursele comerciale – site-urile întreprinderilor comerciale – sunt în general listate în indexuri comerciale ce-si oferã serviciile contra cost.

Directoare cu plata

Sunt directoare specializate de obicei pe un segment de piata care percep taxe pentru listarea site-urilor.

Directoare gratuite

Exista directoare gratuite cum sunt Yahoo, de mare audienta si unele cu un trafic mai redus dar cu un public tinta deja selectat, specializate pe domenii (afaceri, calatorie, muzica etc.). Listarea in acest tip de directoare se obtine insa destul de greu, in urma unor inscrieri repetate si necesita multa rabdare la completarea unor serii de formulare electronice.

Intr-un mod simplu, motoarele de cautare se definesc ca fiind computere foarte rapide care actualizeaza in permanenta o baza de date cu pagini web, folosind anumite cuvinte cheie.

Fiecare din motoarele mari de cautare au propriul lor software pe care-l folosesc pentru indexarea paginilor web, fiecare considerand ca propriul software este cel mai bun. Pentru a cunoaste modul de functionare al robotilor este necesara multa munca. Fiecare robot are un anumit nume si propria personalitate. (ex. Scooter apreciaza meta tag-urile, in timp ce Googlebot le ignora).

Exista deci aspecte unice care trebuie stiute atunci cand se incearca optimizarea unei pagini pentru un anumit motor de cautare, aspecte care se pot obtine numai prin indelungi cautari.

Permanenta evolutie a modului de creare si inscriere a paginilor web la motoarele de cautare determina orice webmaster sa-si schimbe metodele de dezvoltare a paginilor sale.

Motoarele de cautare sunt diferite; unele indexeaza titlul paginii, altele cuvintele folosite cel mai des in cadrul paginii; altele indexeaza o anumita portiune a paginii, etc. In mod obisnuit, motoarele de cautare indexeaza o parte din informatii sau doar cuvinte cheie de pe o parte din site-uri sau pagini web.

Motoarele de cautare acorda importanta diferita cuvintelor cheie, frecventei aparitiei acestora, plasarii cuvintelor, cuvintelor cu legatura, relevantei cuvintelor, sinonimelor, link-urilor, precum si titlului paginii, descrierii (Meta description).

Roboti de cautare

robot [de cautare] = program care acceseaza site-uri de Web in cautarea de informatii TEXT, care ar putea fi indexate (in ultima vreme formatele de fisiere care pot fi indexate sau inmultit: documente in format Word, Pdf, chiar imagini)

Exista diferite tipuri de roboti; in cazul motoarelor de cautare, robotul este un soft care in mod automat viziteaza diferite site-uri si descarca documente.Robotii au diferite nume precum spiders, web crawlers, web wanderers, worms sau web ants, etc. Cu toate ca unele dintre numele de mai sus pot fi considerate ciudate, robotii sunt de fapt software conceput pentru a vizita un site, a obtine informatii despre acel site si a trimite informatiile diferitelor motoare de cautare.

Mod de cautare

Fiecare robot utilizeaza o strategie diferita. In general ei folosesc lista cronologica de URL-uri. Multe motoare de cautare permit de asemenea adaugare manuala de URL-uri. Unii roboti indexeaza doar titlul documentului HTML respectiv, altii primele paragrafe, altii indexeaza toate cuvintele din document acordandu-le insa unora importanta mai mare; alti roboti se bazeaza pe META tag-uri. Evolutia algoritmilor de indexare este insa foarte rapida, devenind din ce in ce mai sofisticati .

Excluderea robotilor

Exista posibilitatea reala ca site-ul companiei a fost vizitat de un robot care a ajuns si in anumite zone ale site-ului unde in mod normal nu ar fi trebuit sa ajunga. Pentru evitarea acestei situatii posibil neplacute, exista varianta introducerii unui protocol de excludere a robotilor, prin construirea unui fisier text – robots.txt – care trebuie sa se gaseasca in radacina .

Acesta contine cateva comenzi simple. ROBOTS META TAG.

De notat este faptul ca nu toti robotii recunosc acest META TAG. Ca orice META TAG si acesta se plaseaza in sectiunea HEAD a paginii.

<META NAME="ROBOTS" CONTENT="NOINDEX, NOFOLLOW">

Rezultatul este – cel putin in teorie – ca nici un robot nu trebuie sa indexeze pagina respectiva si nici sa analizeze legaturile ei.

Doorway

reprezinta o modalitate de promovare a site-ului prin cresterea pozitiei (ranking-ului) la motoarele de cautare. Efectul "doorway" se datoreaza faptului ca se concentreaza asupra unui aspect al site-ului.

Target

In mod normal, pagina principala a unui site va contine cat mai multe informatii in incercarea de a oferi vizitatorilor ceea ce cauta. Din punct de vedere al vizitatorilor acesta este un lucru bun, insa din punct de vedere al motoarelor de cautare, efectul nu va fi la fel de puternic. "Doorways" (care sunt de fapt tot pagini HTML), aceste pagini trebuie sa contina informatii specifice site-ului si sa nu incerce "pacalirea" motoarelor de cautare.

Cuvinte cheie-stringuri

Fiecare motor de cautare are o lista de cuvinte pe care nu le ia in considerare atunci cand indexeaza paginile (ex. the, they, when, where, it, and, in, while, how). Numarul acestor cuvinte difera in functie de motorul de cautare. Pentru a cunoaste daca un anumit cuvant face parte din aceasta lista, trebuie sa-l tastati in "Search box"; daca motorul de cautare respectiv nu returneaza nici un rezultat, raspunsul este clar: cuvantul respectiv face parte din aceasta lista (a motorului respectiv).

Unora dintre cuvintele cheie li se va acorda o importanta mai mare. Fiecare motor de cautare are propriul sistem de ranking; nimeni nu stie cu exactitate ce se ascunde in spatele fiecarui motor de cautare, cu exceptie celui (celor) care au realizat soft-ul respectiv. Se pare ca sistemul de ranking al fiecarui motor de cautare se schimba destul de des.

2.6. PROGRAME DE FIDELITATE, RECOMANDARI SI AFILIATE

Asocieri cu alte web site-uri care ar putea fi de interes pentru clienții țintă și care ar putea să genereze trafic Internet către web site-ul companiei.

Programe afiliate ( asociate )

Cea mai rapida cale de a castiga bani cu ajutorul Internetului este de a promova produsele , serviciile sau chiar situl web al unei alte persoane sau companii . In prezent , exista mii sau chiar zeci de mii de firme sau persoane particulare pe Internet care isi platesc asociatii pentru a promova online afacerea lor prin asa numitele programe afiliate .

Conceptul de program afiliat reprezinta un progres important in vanzarile on-line si a devenit in ultimii ani o metoda de marketing deosebit de eficienta pentru multi producatori sau comercianti .

Acest concept s-a dovedit a fi unul dintre mijloacele cele mai profitabile pentru furnizorii de bunuri si servicii pe Internet . Este un sistem foarte eficient pentru atragerea de noi vizitatori pentru siturile web si de multe ori a depasit ca performanta alte forme de promovare on-line .

Se poate considera ca , pentru cele mai multe programe afiliate , comisionul platit initial atunci cand s-a efectuat o vanzare reprezinta costul pentru achizitionarea unui nou client , care poate fi considerat un client pentru un termen indelungat .

Aceste programe platesc deci un comision pentru orice afacere incheiata prin intermediul sitului partener.

Clasificare

Pay-per-sale ( Plata pentru vanzare )

Pay-per-lead ( Plata pentru trimitere )

Pay-per-click ( Plata pentru clic pe o legatura )

Pay-to-surf ( Plata pentru surf )

Plata cu comisioane suprapuse )

Plata cu comisioane reziduale

Metode traditionale de marketing

Includerea adresei URL a companiei pe toate materialele de marketing emise duc la cresterea traficului .Promovarea paginilor web poate fi realizata prin metodele traditionale de promovare :

Mediile traditionale : televiziune, radio, tv, presa, afisaj stradal ;

Materiale promotionale : pliante, carti de vizita, calendare, pixuri, brichete

CAPITOLUL III

STRATEGII DE MARKETING ONLINE

3.1. BRANDINGUL ONLINE

Branding online este astazi o sintagma din ce in ce mai des utilizata cu referire la anumite activitati de marketing desfasurate de companii si/sau branduri in mediile online (web, posta electronica si chat/instant messaging).

Branding online "implinirea tuturor promisiunilor si perceptiilor pe care o organizatie doreste ca audienta sa le aiba (despre ea sau despre oferta ei).

O alta definitie a termenului se dovedeste mult mai relevanta si mai utila, atat pentru agentie cat si pentru client in activitatea practica, fie ea tactica sau strategica. Conform acesteia, brandingul consta in "identificarea si/sau crearea, apoi exploatarea unor avantaje competitive sustenabile".

On-line inseamna:

a) conectat la un computer sau la o retea de computere;

b) accesibil printr-un computer sau o retea de computere.

branding online – identificarea si/sau crearea, apoi exploatarea pe internet a unor avantaje competitive sustenabile, prin activitati si tehnici specifice mediilor online.

Branding online

Dincolo de o definitie, oricat de buna ar fi aceasta, este intotdeauna importanta si binevenita o enumerare a activitatilor si tehnicilor care, in mod concret, alcatuiesc brandingul online.

Categorii:

activitati legate de crearea unei prezente web

activitati de intretinere, dezvoltare si adaptare a prezentei web

activitati de promovare online, si anume:

– publicitate

– reclama

– marketing prin email

– comunicare directa (email, instant messaging, video).

Toate aceste categorii implica, in ordine:

crearea si adaptarea unei strategii de comunicare dedicata mediilor online,

designul informational (cantitatea, structura si organizarea informatiei),

crearea de usability (prezenta web cat mai usor, mai placut si mai eficient utilizabila) activitati de management al relatiei cu clientii.

La randul lor, tehnicile utilizate in activitatile de branding online pot fi grupate in trei categorii:

Tehnici verbale – crearea numelor de domeniu, designul de URL, tehnici de natura editoriala sau care privesc in alt fel continutul textual al prezentei web

Tehnici vizuale – implementarea online a identitatii brandului, designul de layout, tehnici privitoare la continutul vizual, designul de interfata pentru utilizator

Tehnici functionale – designul de interfata pentru utilizator si scenarii de utilizare (user scenarios), dezvoltarea de cod si programare

In mod firesc, brandingul online de succes, in Romania sau in lume, se bazeaza fara exceptie pe caracteristicile esentiale ale mediilor online.

De aceea, scopul primar al activitatilor si tehnicilor este crearea si mentinerea unei experiente interactive, personalizabile (in principal de catre utilizator dar si de catre furnizorul ei) si in timp real.

Pentru a fi atinse toate celelalte scopuri comerciale sau de comunicare, ele trebuie sa contribuie intr-o masura cat mai mare la crearea si la repetarea unei astfel de experiente, de un numar cat mai mare de ori.

In concluzie, este important sa detaliem definitia brandingului online astfel incat ea sa reflecte scopul fundamental al activitatilor desfasurate sub aceasta denumire in organizatii-client si in agentii.

Branding online : "crearea si exploatarea pe internet a unor avantaje competitive sustenabile, printr-o experienta de utilizare interactiva si personalizata."

1. Termenul "prezenta web" poate insemna unul sau mai multe site-uri, ca si un sub-site sau o sectiune dintr-un site.

2. Termenul "publicitate" este echivalentul termenului anglosaxon "publicity".

Publicitatea online inseamna notorietatea spontana a brandului, data de numarul si valoarea linkurilor spre prezenta online a acestuia, cantitatea si calitatea continutului privitor la brand generat independent, precum si pozitionarea brandului la cautarea pe web cu cuvinte-cheie esentiale pentru categoria din care face parte.

3. Termenul "reclama" este echivalentul termenului anglosaxon "advertising"

4. Termenul "usability" se traduce doar partial prin "ergonomie".

Brandingul online implica in mod fundamental experienta utilizatorului in contact cu prezenta online a brandului.

Aceasta experienta este determinata de trei mari categorii de activitati:

1. de creare a prezentei online (strategia de dezvoltare, alegerea numelui de domeniu, designul interfetei grafice, arhitectura informatiei, redactarea continutului, functionalitatea, managementul erorilor etc.)

2. de intretinere si dezvoltare ulterioara a prezentei online (actualizarile site-ului web, managementul relatiilor cu clientii, analiza rapoartelor de trafic etc.)

3. de promovare online (inscriere in motoare de cautare, campanii de bannere, marketing prim email, marketing viral etc.)

Publicitate (advertising) online- particularitati :

In Romania, dar nu numai, marii advertiseri din mediile traditionale lipsesc aproape cu desavarsire de pe Internet (cu foarte putine exceptii);

Bugetele de promovare online sunt extrem de mici (cea mai mare proportie este detinuta de Microsoft la care valoarea bugetului de promovare online este 19% din bugetul total);

Impactul bannerelor a scazut foarte mult in ultimii 7 ani. Daca in 1995 rata de click pentru bannerele de top (click-through rate sau CTR) era de 10%, in prezent ea a coborat la aproximativ 0,3% (in Statele Unite).

In Romania rata de click medie este in prezent 2%;

Foarte multi utilizatori de Internet au dezvoltat fenomenul numit "banner blindness" – ignorarea bannerelor existente in paginile web;

Foarte multi advertiseri sunt preocupati doar de existenta promovarii online a produsului si nu de o strategie coerenta, adaptata mediului, care sa asigure o perceptie optima si o eficienta maxima a campaniilor.

Asemenea advertisingului traditional, si in cel online exista doua curente majore: advertisingul rational (care exprima un beneficiu al brandului) si advertisingul emotional (care incerca sa stabileasca o legatura emotionala intre brand si audienta).

Brandingul rational

Fata de advertisingul clasic, unde advertiserul plateste spatiul publicitar pentru ca mesajul sa fie "suportat" de catre consumator, pe Internet utilizatorul are posibilitatea de a respinge un mesaj care este deranjant sau neinteresant. De aceea, de cele mai multe ori, comunicarea mesajului trebuie asociata cu un avantaj pentru utilizator. Un exemplu classic este cel al BarclayCard, care a transformat strategia de marketing de promovare a numelui si imaginii brandului intr-o campanie de asistare a celor care cumpara online, oferind prin intermediul portalului ShopSmart informatii, comparatii si opinii ale clientilor despre diverse categorii de produse.

Brandingul rational este principalul curent in advertisingul online deoarece determina o reactie a utilizatorului, reactie determinata de un avantaj rational (fie informatii – cazul BarclayCard/ShopSmart, fie divertisment – jocuri, muzica etc., fie o recompensa – concursuri, gratuitati).

Reactia utilizatorului se manifesta printr-un click pe bannerul respectiv, click care este o unitate de masura a succesului unui banner/al unei campanii.

Desi folosit ca cea mai relevanta unitate de masura, rata de click (CTR) nu este si o masura a eficientei campaniei, deoarece nu orice accesare a paginii care apare in urma clickului se concretizeaza in vanzari sau in notorietatea/loialitatea fata de brand.

Un efect negativ al acestui tip de advertising este ca se ajunge deseori la o disociere intre avatajul oferit si valorile brandului. Este cunoscut fenomenul de "marketer-as-entertainer" in cadrul caruia compania face eforturi sustinute de a obtine si mentine un trafic crescut pe site-ul propriu, oferind in schimb jocuri, muzica, concursuri sau gratuitati care nu au legatura cu valorile brandului. In momentul incetarii acestor oferte, traficul catre site scade drastic ceea ce probeaza lipsa loialitatii fata de brandul respectiv.

Loialitatea fata de un brand online se masoara in numarul de vizitatori fideli (returning visitors) – vizitatorii unici nefiind relevanti pentru succesul brandingului online.

Exista in plus pericolul ca recompensa oferita in schimbul clickului (fie ca e vorba de informatie sau divertisment) sa nu fie reala sau sa "pacaleasca". Internetul este un mediu in care informatia circula foarte rapid intre utilizatori si nu poate fi controlata, iar frustrarea resimtita de vizitatori va duce nu numai la scaderea drastica a loialitatii fata de brand si pierderea vizitatorilor, ci si la un fenomen de tip word-of-mouth cu un impact negativ asupra brandului.

Brandingul emotional

Daca pana recent motivatia primara pentru advertiserii online a fost generarea de trafic si raspandirea informatiilor despre produs, in prezent se pare ca promovarea brandului este in fruntea listei.

Brandingul emotional se concentreaza asupra crearii unei legaturi mai puternice intre consumator si brand prin asocierea imaginii si valorii brandului cu nevoile emotionale sau sociale ale consumatorului. Extrem de folosit in advertisingul offline, el are un succes evident in medii de tip print, TV sau outdoor, unde utilizatorul este bombardat incontinuu cu mesaje publicitare.

Pe Internet, in schimb, s-a considerat mult timp ca eficienta acestui tip de campanii este extrem de redusa -fiind apreciata doar prin rata de click CTR ca marker. In prezent se cunoaste faptul ca acest marker este insuficient si irelevant. Studii efectuate de Jupiter Media arata ca pentru bannerele care promoveaza imaginea unui brand, desi CTR-ul este redus, notorietatea acelui brand creste fara ca utilizatorul sa dea click – succesul acestor campanii a fost estimat ca fiind cu cel putin 50% mai mare decat cel estimat initial prin CTR.

Aceasta notorietate are deseori efecte offline care nu sunt evaluate decat foarte rar in momentul analizei succesului unei campanii online.

Aceste campanii, care convertesc utilizatorul fara ca acesta sa reactioneze printr-un click, necesita insa o expunere foarte mare si sunt favorabile pentru companiile mari care isi permit aceasta expunere. Pentru companiile mici, si mai ales pentru start-ups e recomandata o strategie bazata pe criterii rationale – oferirea in schimbul clickului a unui avantaj (informatie, divertisment, oferte speciale) preferabil legat de valorile brandului.

3.2 STRATEGII DE PROMOVARE ONLINE

Promovarea in retea

Anunturile publicitare expun mesajul unui nou public. Bannerele devin tot mai evidente pe Internet de la saptamina la saptamâna. Plasind anunturi publicitare pe motoare de cautare sau pe siteuri care atrag publicul tinta îi pot convinge sa viziteze siteul. Prima etapa o constituie crearea bannerelor, apoi studierea aspectelor demografice ale variatelor siteuri pentru a fi gasite cele mai potrivite, dupa care se recurge la negocierea costurilor.

Promovarea in media traditionala

Cresterea expunerii. mai multe firme îsi afiseaza adresa URL în sectiuni speciale ale ziarelor cotidiene, ale publicatiilor de afaceri si ale mediei comerciale. Anuntatorii variaza de la mici consultanti în taxe pâna la mari firme producatoare de autoturisme.

Chiar si anunturile TV contin adrese de web. În primul rând trebuie vorbit cu departamentul sau agentia publicitara pentru a include URL-ul pe toate anunturile din toata media, sau sa se cumpere publicitate într-o publicatie care ajunge la publicul tinta.

Strategii de promovare

Tiparirea URL- ulului pe toate materialele de comunicatie de marketing Expunere catre persoanele care folosesc produsele siteului. Firmele îsi tiparesc adresele Web pe materialele promotionale de marketing si alte lucruri care ramân neschimbate, sau o relativitate redusa. Se tipareste adresa pe communicate de presa, brosuri, anunturi, antete, plicuri si carduri sau pe obiecte marunte ca stilouri, mouse-uri. Totul tine de creativitatea si experienta designerului sau artistului grafic ce realizeaza acest proces.

Oferta de produse gratuite

Atragerea vizitatorilor si satisfacerea acestora se transmite informal si catre altii.

Daca localizarea, localizarea, localizarea sunt trei cuvinte magice în cadrul real, atunci gratuit, gratuit, gratuit sunt trei cuvinte magice în marketingul online. Vizitatorii pot fi atrasi catre site prin faptul ca li se ofera mostre sau informatii gratuite. Firmele care se bazeaza pe informatii, cum sunt cele care tiparesc rapoarte, pot da un comunicat de presa prin care anunta un important produs informational. Firmele care nu activeaza în sectorul informational pot sa transmita informatii care sa amelioreze viata consumatorilor si clientilor potentiali. Cumparatorii si clientii potentiali pot citi aceste articole gratis, iar daca stiu ca siteul este modernizat în mod regulat, ei se vor întoarce periodic si vor raspândi vestea despre noutatea siteului.

Crearea propriilor premii

Permiterea expunerii pe siteuri complementare, firma pozitionându-se ca o autoritate în domeniu. Aceasta înseamna sa se caute siteuri, sa se clasifice, dupa anumite criterii stabilite dinainte, se creaza un logo inteligent, se desemneaza câstigatorul si apoi se creaza un index al tuturor câstigatorilor astfel încât lume sa se poata conecta la aceste siteuri în mod direct.

Adaugarea elementelor de divertisment

Pentru ca lume sa-si aminteasca cu placere de site, se recomanda crearea unei idei amuzante care sa fie adaugata siteului, însotind produsul sau serviciul oferit.

Personalizarea siteului

Construirea relatiilor cu clientii.

Orice site trebuie sa includa acum servicii gratuite care încurajeaza vizitele repetate

stiri personalizate,

rezultate ale întrecerilor sportive,

cursul actiunilor

posta electronica pentru membrii sai.

Strategii de promovare a vizitelor de reintoarcere

Crearea unui continut de mare interes si care sa atraga atentia

Incurajarea vizitelor repetate.

Daca scopul siteului este de a crea o imagine de marca sau daca lumea cumpara produsele doar dupa numeroase impresii, este esential sa fie convinsi clientii potentiali sa se întoarca. Prin oferirea de avantaje si satisfactii clare atunci când se viziteaza siteul, atunci vizitatorii se vor întoarce.

Informarea persoanele prin e-mail, atunci cînd se actualizeaza continutul

Maximizarea vizitelor repetate si cresterea vânzarilor.

Se recomanda înstiintarea clientilor actuali de actualizarea siteului pentru ca vizita pe care au repetat-o sa capete valoare si sa rezulte în într-o încurajare a venirii lor pe site. Adresele de e-mail se dobândesc de regula în momentul în care clientii subscriu la site. Utilizarea unei astfel de tactici ajuta la crearea unei baze de date care sa ajute la determinarea nevoilor si cerintelor clientilor, fapt ce va duce la cresterea vânzarilor.

Crearea unei zone doar pentru membri care necesita înregistrarea la site

Crearea senzatiei de exclusivitate.

Creind un domeniu cu parola pe site, vizitatorii au sentimentul ca apartin unei comunitati speciale. Se pot înregistra si informatii demografice de la acesti membrii.

Deciderea continutului.

Discutarea cu designerul site-ului web pentru a implementa parola de sistem, cu personalul de marketing pentru a determina materialele demografice de care este nevoie. Deoarece oamenii manifesta o oarecare reticenta in a completa astfel de informatii, se impune crearea unei liste de prioritati pentru a obtine cele mai importante informatii.

Operarea unor anchete

Incurajarea repetarii vizitelor

Oamenilor le place sa vada ce gindesc alti oameni. Acesta este motivul pentru care alegerile prezidentiale sint atit de populare. Paginile web pot cere opinia cititorilor lor asupra problemelor de ultim moment sau asupra unor probleme din domeniul in care lucreaza.

Sondajele servesc scopului aditional de a culege statistici folositoare de la grupul tinta vizat utile in cercetarile de marketing. Daca informatia merita sa fie facuta publica puteti apela la presa scrisa pentru a anunta ceea ce s-a aflat. Mai multe motoare de cautare ofera sondaje de opinie zilnice. Cititorii isi pot face cunoscute opiniile asupra anumitor subiecte si pot vedea rezultatele imediat. Prin tabelarea imediata a rezultatelor oamenii sint recompensati pe loc. Organizarea unui sondaj de opinie care se leaga de mesajul care se doreste transmis sau care intareste misiunea firmei.

Organizarea unor concursuri.

Crearea unei atentii marite si repetarea vizitelor. In orice moment exista mai mult de 1000 de firme care organizeaza concursuri pentru a atrage persoane care sa le viziteze paginile. Microsoft a creat un concurs pentru persoanele care foloseau programul Front Page pentru a crea pagini web.

Aceasta este o idee foarte buna deoarece a determinat oamenii sa cumpere programul pentru a avea o sansa sa cistige. Concursurile sint cele mai indicate atunci cind intaresc misiunea sau valorile firmei care sponsorizeaza.

Acest tip de concurs incurajeaza folosirea produselor companiei, o miscare de marketing foarte inteligenta. O strategie inteligenta este de a crea un concurs care cere oamenilor sa explice motivul pentru care au neaparata nevoie de produsele comercializate. Un alt beneficiu al acestor concursuri este acela ca cistigatorii pot fi promovati in ziare locale si la televiziune. Cu cit concursul se leaga mai mult de produsele si misiunea firmei cu atit rezultatul general va fi mai eficient in a intari misiunea de marketing. Acest fapt mareste vinzarile si utilizarea produselor companiei.

CAPITOLUL IV

PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

4.1. ISTORIC. RESURSE. STRUCTURA

Praetorian Trading S.R.L. este o societate comerciala cu capital integral privat, infiintata in 2003. A functionat de la inceput ca societate cu raspundere limitata, in baza legii 31/1990.

Obiect principal de activitate : consultanta si furnizare software

Forma juridică : Praetorian Trading S.R.L este o societate comerciala cu raspundere limitata constituită conform legislației române

Sediul social : Strada Fetesti nr. 5, apart. 38, sector 3, București, România.

Sediul societatii : Str. Grigore Cobalcescu nr. 38, Apartament 1, Sector 1 , Bucuresti

Capital social : 10.000.000 lei subscris si varsat

Activitatea s-a axat pe consultanta, furnizarea, implementarea si asistenta pentru software de contabilitate, gestiune si management, in functie de cerintele si conditiile specifice ale partenerilor .

In primul an de activitate, Praetorian Trading SRL a intermediat peste 30 de contracte pentru furnizare de aplicatii de contabilitate si gestiune intre producatorii de software si clienti nostri si peste 30 de contracte de asistenta si service.

In colaborare cu firmele producatoare, Praetorian Trading SRL ofera consultanta IT preliminara firmelor mici, medii si mari atat in alegerea, achizitionarea si modificarea aplicatiilor cat si in instruirea utilizatorilor, traducand cerintele specifice ale utilizatorilor finali, in limbajul informatic si invers.

Activitatea de consultanta cuprinde consultanta contabila , fiscala si IT :

Furnizare software

Implementare software

Instruire utilizatori

Asistenta si service software

Furnizare echipamente IT

Service echipamente IT

Configurare retele

Activitatea de consultanta si asistenta tehnica pentru programe de calculator s-a concentrat asupra dezvoltarii abilitatilor conducerii si a angajatilor partenerilor , in utilizarea prompta si eficienta a tuturor informatiilor si resurselor financiare si materiale ale firmei.

Produse software furnizate :

Solutii informatice integrate de evidenta contabila si gestiune, sisteme de calcul a salariilor, mijloace fixe, costuri de productie, tablouri de bord manageriale, de comunicare cu case de marcat si in general aplicatii destinate organizarii interne si externe a firmelor.

RESURSELE FIRMEI

Resurse materiale

Baza tehnico-materiala a Praetorian Trading S.R.L :

Cladiri in Bucuresti:

Str. Grigore Cobalcescu nr. 38, Apartament 1, Sector 1 , Cod 010196, Bucuresti

Societatea utilizeaza prin contract de inchiriere sediul in care se afla birourile.

Utilaje-masini:

Auto Daewoo Cielo – 1 bucata;

Auto DACIA BREAK – 1 bucati;

Calculatoare 6 bucati.

Resurse umane

Resursele umane dețin un rol important în cadrul firmei deoarece în centrul tuturor afacerilor este omul, toate celelalte resurse, terenuri, clădiri, mecanisme, utilaje sau bani, fiind de o importanță secundară.

Recrutarea personalului

Recrutarea se face în functie de postul vizat care poate fi unul cu o complexitate redusă, nepretențioasă sau unul ce reclamă înaltă specializare.

Ca sursă de recrutare firma utilizeaza :

– Recrutarea din sursele existente în cadrul firmei prin promovări și transferuri..

– Agențiile de recrutare on –line : www.bestjobs.ro

Evaluarea personalului

Este principalul suport folosit pentru decizii de perfecționare, promovare, transfer, recompensarea personalului cât și pentru fundamentarea orientării viitoare a fîrmei.

Promovarea personalului

Una din principalele modalităti de valorificare a personalului o reprezintă promovarea sa. Promovarea exprimă de fapt încredințarea unei funcții cu nivel de responsabilitate superior celei detinute anterior, pe baza efîcienței dovedite și a aptitudinilor cerute pentru exercitarea noilor sarcini.

Criterii de promovare

Rezultate, studii, postul deținut anterior, calități, cunoștințe, deprinderi, aptitudini.

Promovarea pe baza rezultatelor utilizează criterii de promovare bazate pe rezultatele obținute anterior.

Recrutare si angajare

În cadrul societății comerciale recrutarea personalului s-a făcut prin agentia de recrutare on line Best Jobs . După recrutarea și selectarea prealabilă, personalul a fost angajat pentru o perioadă de probă, conform legilor în vigoare. Durata perioadei de probă s-a stabilit la o luna. Angajarea propriu-zisă s-a făcut prin încheierea contractului individual de muncă, vârsta minimă de angajare fiind de 18 ani.

Politica de salarizare

La stabilirea salariului nu sunt făcute discriminări pe criterii politice, etnice, confesionale, de vârstă, sex sau de stare materială.

Sarcinile de serviciu la lucratorii operativi s-au stabilit sub formă de atributii concrete.

Pentru munca prestată, fiecare persoană are dreptul la un salariu convenit la încheierea contractului, salariul de bază, sporurile și adaosurile fiind confidențiale.

Sisteme de salarizare

In cadrul S.C.PRAETORIAN TRADING SRL pentru munca prestată în conditiile prevăzute în contractul individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani, convenit la încheierea contractului de muncă,.

Salariul de bază lunar minim brut pe unitate a fost de 3.000.000lei pentru personalul calificat plus comision din vanzari, intre 10 % si 20 la % .

Managementul societatii

Conducerea si administrarea societății se face de către asociatul unic. Drepturile și obligațiile acestuia sunt cele care revin adunării generale în cadrul celorlalte forme de societăți comerciale.

Asociatul unic i-a decizii atât în privința activităților societății cât și referitor la politicile sale economice și comerciale.

Atribuțiile asociatului unic în calitatea sa de conducător al societății sunt:

a) aproba structura organizatorica a societatii, structura de personal, inclusiv nivelul salariilor;

b) numeste si revoca in conditiile legii, administratorul societatii, comisia de cenzori, lichidatorii, stabileste comisioanele si indemnizatiile acestora ;

c) aproba regulamentul de ordine interioara a societatii;

d) stabileste competentele si responsabilitatile administratorului;

e) analizeaza, modifica si aproba programul de activitate al societatii si bugetul anual de venituri si cheltuieli;

f) hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare si acordarea de garantii;

g) modifica si aproba bilantul, contul de profit si pierderi dupa aprobarea raportului administratorului si Comisiei de Cenzori; aproba repartizarea pe destinatii a profitului net;

h) decide atat majorarea cat si reducerea capitalului social si in privinta cesiunii partilor sociale;

i) decide din privinta modificarilor aduse actului constitutiv;

j) decide referitor la intreprinderea de noi investitii majore;

k) hotaraste modalitatile de evaluare pentru determinarea valorii patrimoniului societatii;

l) hotaraste asupra schimbării obiectului de activitate sau a sediului social.

Director executiv

Executarea operațiunilor societății este încredințată unui director executiv, funcționar al societății. Directorul executiv economic raspunde față de societate și de terți pentru neîndeplinirea îndatoririlor lor în conformitate cu prevederile legale.El nu poate delega mandatul lui decât cu aprobarea directorului general.

Structura organizatorica

Organigrama BUSINESS MENTOR – Praetorian Trading S.R.L

4.2 MEDIUL DE MARKETING AL FIRMEI

MEDIUL EXTERN AL FIRMEI

Mediul ambiant este deosebit de cel dinamic ca urmare a schimbărilor ce intervin in cadrul lui, indeosebi, sub impactul revolutiei tehnico-stiintifice.

Intreprinderea poate sa desfasoare o activitate normala si eficienta numai in masura in care cunoaste factorii mediului ambiant. Evolutia intreprinderii moderne este marcata in prezent de amplificarea interdependentelor cu mediul in care isi desfasoara activitatea.

Expresia acestei evolutii o reprezinta accelerarea caracterului deschis al firmei concepute ca sistem, reflectat atat pe planul "intrarilor" – factor de productie si informatie, cat pe cel al iesirilor – bunuri materiale, informatii si servicii – prin care se integreaza in mediul ambiant national si international si care cunoaste o varietate si intensitate cu mult sporita fata de perioada anterioara.

Luarea in considerare a evolutiei mediului ambiant reprezinta o conditie fundamentala a satisfacerii, cantitative si calitative a unei anumite categorii de trebuinte de catre intreprinderea respectiva.

Mediul in cadrul caruia intreprinderea isi desfasoara activitatea cuprinde un ansamblu de factori care alcatuiesc o structura complexa, eterogena fiind vorba de factorii de natura economica, sociala, culturala, juridica, politica, demografica, ecologica.

In viziunea macroeconomica intreprinderile fac parte din acest mediu, in primul rand prin componenta economica a acestuia. La nivelul intreprinderii mediul apare alcatuit dintr-o retea de variabile exogene carora intreprinderea le opune propriilor sale resurse umane, materiale si financiare, respectiv un set de variabile endogene.

Prin mediul inconjurator se intelege deci, ansamblul de elemente externe constituite din indivizi, intreprinderi, institutii, organisme, reglementari sau fenomene care pot influenta in mod direct sau indirect activitatea intreprinderii.

Acest mediu inconjurator al intreprinderii prezinta o serie de caracteristici. Este diversificat si se afla intr-o schimbare continua. Are un caracter de relativitate si reprezinta o sursa de constrangeri si riscuri. Pe de alta parte, se impune a fi realizat si un alt element si anume faptul ca asigurarea resurselor umane, materiale si financiare si informationale de catre firma are nevoie pentru functionarea si dezvoltarea sa, nu este posibila, cantitativ si calitativ fara luarea in considerare a factorilor de mediu.

4.3. MACROMEDIUL FIRMEI

Activitatea orcarei intreprinderi se afla sub influenta factorilor de mediu, care actioneaza pe o arie larga. Sunt factori de ordin general, avand un caracter exogen. Legatura care se stabileste intre întreprindere si acesti factori este de regula indirecta, influenta lor exercitandu se pe termen lung.

Activitatea intreprinderii este influentata intr-o maniera complexa de mediul inconjurator sub impulsul acestor influente, pentru a se putea adapta cat mai bine, intreprinderea adopta modalitati corespunzatoare de organizare, modifica si perfectioneaza produsele oferite pentru a raspunde cat mai eficient cerintelor pietei.

Caracterul diversificat al mediului inconjurator rezulta din faptul ca acesta este format dintr-un ansamblu de domenii de ordin economic, social, tehnologic, politic si cultural.

Mediul inconjurator al intreprinderii are un caracter complex ceea ce necesita un studiu atent al fiecarei componente pentru a putea face fata impactului pe care acestea le pot avea asupra activitatilor prezente si viitoare ale intreprinderii.

Mediul politic are o mare influenta asupra deciziilor de marketing. Acesta se compune din legi, organisme guvernamentale si grupuri de presiune care influenteaza si limiteaza actiunile diferitelor organizatii si membri ai societatii.

Mediul politic reflecta structurile societatii, clasele sociale si rolul lor in societate, fortele politice si relatiile dintre ele, gradul de implicare a statului in economie, gradul de stabilitate a climatului politic, intern, zonal si international.

Mediul legislativ. Legislatia referitoare la afaceri a sporit odată trecerea timpului. Comisia Europeana s-a dovedit a fi foarte activa in elaborarea unui noncadru juridic referitor la concurenta, standarde de calitate a produselor, garantarea produselor, conditii de munca, fiscalitate tranzactii comerciale.

Referiri legislative cu privire la desfasurarea activitatii comerciale a

Legea 31/ 1990 privind societatile comerciale cu raspundere limitata;

Legea nr.10 privind finantele publice, Monitorul Of. al Romaniei nr 23/30 iunie 1991;

Legea nr. 21/1996 (Legea Concurentei)

Legea nr. 414 din 26 ianuarie 2002 privind taxa pe valoarea adaugata, publicata in Monitorul Oficial Partea I, nr 371 din iulie 2002;

Legea nr. 26 / 1990 privind Registrul Comertului;

Legea nr. 14 / 1991 privind salarizarea.

Mediul social-cultural influenteaza asupra economiei sub aspecte diferite.:

nivelul cultural al salariatilor, valorilor morale si sociale, stilul de viata, aspiratiile, gradul de calificare, nivelul de viata.

Mediul cultural contribuie in acelasi timp, la exprimarea exigentei unei anumite piete, ceea ce conditioneaza atat felul produselor distribuite, cat si continutul si forma comunicatiilor intreprinderii cu piata, de mesajele transmise pietei.

Sarcina managementului este de a gasi cele mai adecvate modalitati organizatorice informationale, decizionale, de a concepe si promova un instrumentar managerial eficace pentru adaptarea permanenta a acestora la cerintele mediului, aflat intr-o continua transformare si evolutie.

Adaptarea firmelor romanesti la cerintele pietei interne si externe necesita dezvoltarea corespunzatoare a activitatii de marketing, care presupune, pe viitor, acceptarea ideii de orientare a activitatii economice catre piata, catre nevoile de consum, catre mediul lor ambiant.

4.4. MICROMEDIUL FIRMEI

Intreprinderea in desfasurarea activitatii sale, reprezinta un purtator de nevoi pentru satisfacerea carora apeleaza la resursele materiale, financiare si umane. Totodata ea este furnizoare de produse sau servicii pentru satisfacerea unor agenti economici.

In ambele cazuri, intreprinderea, vine in contact cu agentii de mediu care se plaseaza in imediata apropriere, iar actiunile lor se rasfrang asupra activitatii sale. Componentele mediului extern cu care intreprinderea intra in relatii directe, permanente si puternice, dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente si de perspectiva) formeaza mediul intreprinderii.

Micromediul intreprinderii este constituit din componente care actioneaza direct, permanent si puternic asupra activitatii sale.

Micromediul este format din:

clienti.

furnizori,

prestatorii de servicii,

concurenti,

Clientii

Dintre componentele mediului extern sunt cel mai importanti deoarece intra in numeroase si variate raporturi dintre care se detaseaza cele de piata.

Clientii alcatuiesc cercul firmelor, institutiilor si al persoanelor individuale carora li se adreseaza produsele si serviciile companiei , reprezentand cea mai importanta componenta a micromediului intreprinderii, clientii ocupa un loc central in tematica studiilor de marketing, acestea fiind axate pe cunoasterea nevoilor, a cererii, a comportamentului de cumparare si consum.

Portofoliul de clienti cuprinde atat societati comerciale cat si persoane fizice, dar in principal societati comerciale :

AKTOR Romania S.R.L.

AM PLUS COM SRL

ALTIPO CONSTRUCT SA

ANVEROM SA

COMPLEX AUTOSERVICE S.R.L.

C.C.M. IMPORT – EXPORT S.R.L.

ERICOM S.R.L.

EFKA SERVICE SRL

FRANS MAAS Romania S.R.L.

FLORIGO IMPEX S.R.L .

GRANITUL S.A.

H2O INTERNATIONAL S.R.L.

INTERGUARD SRL

MPM EDIT CONSULT S.R.L.

PAZARBAS CONSTRUCTION SRL

REVITAROM SA

SWS INTERNATIONAL S.R.L.

TOYO MOTOR CENTER S.R.L.

TM ELECTRIC S.R.L.

TRAVEL HOUSE S.R.L.

WALDMESSNER INVEST S.R.L.

Furnizorii

Societatea are ca obiect de activitate principal furnizare si consultanta a produselor software, in principal aplicatii informatice de gestiune a intreprinderii .

Produsele software comercializate sunt produse numai de firme din Romania .

Furnizorii de produse software

TH INVEST SRL Iasi WinMENTOR

INFOSOFT SRL Oradea ASIS SQL, ASIS Lite MSDN

EBS Cluj Napoca Clarvision

ADCOS SRL Bucuresti AIS

MANAGER SOFT SRL Iasi Pionier

Nexus Media SRL Iasi Infomanager

AUTOSOFT SRL Bucuresti STOCAS

Furnizorii de echipamente IT

SC RHS S.R.L. Bucuresti

SC QUARTZ S.R.L. Bucuresti

ATLAS COMPUTERS SRL Bucuresti

SC CNDPI ROMSOFT Depozitul de calculatoare – Bucuresti

SC ROMPERS S.R.L. Iasi

Concurentii

Sunt acele firme care actioneaza in cadrul mediului concomitent, urmarind satisfacerea unor nevoi similare. Concurentii formeaza o categorie aparte a micromediului intreprinderii nelipsiti din cadrul mediului competitiv specific economiei de piata. In postura de concurenti apar firmele care isi disputa aceeasi categorie de clienti, aceeiasi furnizori sau prestatori de servicii. Competitorii se deosebesc intre ei prin rolul pe care il joaca in raporturile cu clientii, atitudinea fata de noutati, forme de comunicare cu consumatorii, stilul de interventie pe piata.

Prin domeniul de activitate Praetorian Trading S.R.L. se afla teoretic in concurenta cu toate societatile care isi desfasoara acelasi obiect de activitate, deci cu toate companiile care produc si distribuie sau au ca numai distribuie software .

Concurentii principali pentru software ai Praetorian Trading S.R.L. :

Concurenti producatori de software

CIEL Romania SRL Bucuresti CIEL

WIZROM SRL Bucuresti Wizcount

SOFT SISTEMS SRL Bucuresti Platphorma

VIAMI Computers SRL VIP Lite

Brain Software SRL Bucuresti EVO-X

Total Soft SRL Bucuresti Charisma

Transart SRL Cluj Napoca Borg, Neomanager

SAP Romania SRL SAP

SCALA Romania SRL SCALA

Au fost mentionati numai producatorii principali pe piata din Romania .

Concurenti distribuitori de software :

CG & GC SRL Bucuresti ATLANTIS E.R.P UNISOFT Grecia

CAPITAL 3 UNISOFT Grecia

CRESCENDO MFG QAD S.U.A.

Prestatorii de servicii

Reprezinta acele firme care realizeaza o gama larga de servicii necesare indeplinirii obiectivului de activitate al intreprinderii. Din randul lor se detaseaza intermediarii si mai ales prestatorii de servicii.

SC Praetorian Trading S.R.L. isi desfasoara activitatea prin intermediul:

Banci :

Raiffeisen Bank

Companii de asigurare:

ASIROM S.A. Bucuresti

ALIANZ TIRIAC

Prin cadrul acestor unitati de asigurare Praetorian Trading S.R.L. a incheiat urmatoarele forme de asigurari: asigurari auto obligatorii, asigurari facultative de cladiri si bunuri.

Furnizori pentru servicii :

SC DACIA MERIDIAN SERVICE SRL BUCURESTI

SC DISTRIGAZ SA BUCURESTI

SC ELECTRICA SA BUCURESTI

SC ROMTELECOM SA BUCURESTI

SC MOBIFON S.A. – CONNEX BUCURESTI

R.A. POSTA ROMANA BUCURESTI

Analiza S.W.O.T.

Puncte tari

Directorul executiv este expert contabil autorizat, are experienta de 2 an in activitatea de audit, la firma AUDIT ONE SRL in functia de Senior Auditor.

A absolvit Facultatea de Contabilitate si informatica de gestiune la I.S.E. Iasi .

Preturi mici pentru serviciile de consultanta software oferite .

Puncte slabe

– Insuficienta publicitate proprie in mass-media conventionala datorita costurilor foarte mari.

– Publicitate inexistenta pe piata din Bucuresti pentru produselor software distribuite BUSINESS MENTOR – Praetorian Trading S.R.L, promovate exclusiv de producatori la Cluj-Napoca, Oradea si Iasi, unde acestia sunt si distribuitori.

Oportunitati

– Incheierea unui parteneriat cu ORACLE Romania .

– Posibila aprobarea Legii privind achizitionarea aplicatiilor software in leasing .

– Deschiderea unei filiale in Giurgiu; datorita costurilor mici pentru forta de munca, chirie sediu si publicitate locala si numarului de firme, potentiali clienti , din Zona Libera .

– Deschiderea in Alexandria, a unei filiale pentru consultanta IT si a unui magazin cu calculatoare si componente, datorita costurilor mici pentru forta de munca, chirie sediu si publicitate locala si a concurentei scazute in zona.

Amenintari

Mutarea centrului de operatiuni din Irlanda de catre firma ORACLE, numarul 1 in lume in domeniul bazelor de date si a aplicatii de gestiune si vinzarea pe piata romaneasca a unui produs software de gestiune pentru firmele mici/medii, clientii traditionali ai BUSINESS MENTOR – Praetorian Trading S.R.L.

CAPITOLUL V

INSTRUMENTE DE MARKETING UTILIZATE

5.1. WEB SITE

Pagina web a companiei a functionat ca placa turnanta pentru :

– instrumentele de marketing on-line utilizate

– mijloc de control al relatiilor cu clientii si potentialii clienti, prin pagina de contact.

Prin crearea site-ului s-au urmarit urmatoarele obiective :

crearea brandului BUSINESS MENTOR

dezvoltarea vanzarilor, fara costuri exorbitante de publicitate prin mass media traditionala, pentru un I.M.M. la inceputul activitatii

crearea unui sediu virtual in relatia cu partenerii si clientii

Gazduire ( hosting )

PRAETORIAN TRADING SRL utilizeaza serviciile de hosting de la Mobifon, pentru care plateste o taxa lunara de 3 USD. Rezervare numelui de domeniu la Reteaua Nationala de Calculatoare si inchirierea domeniului www.bizmentor.ro a fost efectuata in 10 minute, prin intermediul Mobifon, pe site-ul www.myx.ro, in baza datelor de abonat CONNEX . Nu a fost achizitionat numele de domeniu din lipsa de resurse financiare .

Amplasarea obligatorie a sediului in zona centrala a orasului a unei firme de consultanta si imposibilitatea realizarii acestui deziderat, datorita costurilor ridicate ale unui spatiu pentru birouri, cu locatie centrala, au impus ca sediul virtual sa functioneze pe o perioada de 11 luni, pe site-ul www.bizmentor.ro.

Datorita activitatilor specifice derulate in principal la sediile clientilor, prezentarea produselor, implementarea, instruirea utilizatorilor, asistenta soft si asistenta contabila pe parcursul activitatii, au permis existenta acestui tip de sediu virtual.

Creatie site

Pentru realizarea paginilor de web firma a apelat la un webdesigner amator, care a creat site-ul intr-o o perioada de o luna, in stransa colaborare cu responsabilul compartimentului de marketing al Praetorian Trading S.R.L. care a supervizat toata elaborarea continutului text, grafica, imagini si organizare in pagini.

www.bizmentor.ro a avut ca model paginile unor firme de consultanta si/sau contabilitate prezente pe internet, dupa un studiu aprofundat al pietei din Romania.

www.bizmentor.com, care a fost modelul extern, este o alianta intre mai multe firme de consultanta din S.U.A, Canada, Australia si Noua Zeelanda, care are un portal (director) cu link-uri intre toti membrii sai, forum , baza de date, pentru a putea oferi clientilor din aceste tari , in principal consultanta fiscala dar si consultanta de afaceri si contabila .

In tarile dezvoltate, consultanta fiscala este un domeniu aparte , bine reprezentat, inca nu foarte bine conturat in Romania, datorita in principal, coruptiei, a lipsei de specialisti, a clientilor si a instabilitatii monetare .

Consultanta fiscala a fost una din directiile programate de dezvoltare a activitatii dar firma s-a dezvoltat in directia consultantei software iar pentru celelalte servicii de consultanta nu a existat o cerere in acest sens, dar au fost pastrate pe site serviciile oferite .

Brand

Creatia brandului BUSINESS MENTOR, a urmarit realizarea urmatoarelor scopuri :

– reprezentarea activitatilor de consultanta pentru afaceri,

– conexiunea dintre brandul principalului produs comercializat si denumirea firmei de consultanta (aplicatia de contabilitate si gestiune WinMENTOR, ( denumita MENTOR, in varianta sa initiala pentru sistemul de operare DOS si redenumit ulterior, pentru varianta utilizata pe sistemul de operare Windows) .

Slogan

A fost creat “Business Consulting & Software Solutions” , pentru a defini serviciilor oferite : consultanta ,

,, Business” a fost ales pentru a delimita oferta de produse si servicii, adresata numai persoanelor juridice, in sens de “Corporate”, un termen care inca nu este un termen utilizat si cunoscut in Romania,

Sigla

Un cerc portocaliu care se invarte in jurul axei sale, care reprezinta soarele , in sensul de dezvoltare, de energie, de miscare, de motor al vietii pe planeta, sigla fostei firme internationale de consultanta Arthur Andersen, utilizata cu alte dimensiuni .

Culori

Culorile alese pentru grafica site-ului sunt portocaliu, care provine de la culoarea soarelui utilizat ca sigla .

Studiile efectuate in domeniu arata ca portocaliul este cea mai vizibila culoare la distante mari si are un efect odihnitor pentru ochi.

A doua culoare este bleumarin care inspira siguranta si seriozitate .

Webmail

Odata cu domeniul firma ISP ( Internet Services Provider ) a oferit si acces la seviciul de webmail si 5 casute de email, care au posibilitatea de a fi accesate la adresa http://webmail.bizmentor.ro de pe orice calculator cu conexiune la Internet, oriunde in lume . Au fost denumite si setate 4 casute de mail :

– [anonimizat] prin intermediul careia s-au emis si s-au primit toate documentele oficiale si corespondenta curenta cu partenerii PRAETORIAN TRADING S.R.L.,in special producatorii din provincie, Cluj Napoca, Oradea, Iasi.

– [anonimizat] : corespondenta cu clientii WinMENTOR, probleme aparute

in utilizarea programului , newsletter saptamanal, cu noile versiuni, referitoare la modificarile din program, raspunsurile si solicitarile la campaniile de email publicitar

[anonimizat] corespondenta cu clientii infomanager, probleme aparute

in utilizarea programului, newsletter lunar cu noile versiuni, referitoare la modificarile din program, raspunsurile si solicitarile la campaniile de email publicitar

– [anonimizat] corespondenta cu candidatii la posturile oferite de companie

Arhitectura informatiei

Intr-un magazin produsele sunt aranjate pe standuri iar acestea organizate in raioane. Astfel, cumparatorul va gasi usor ceea ce cauta, fara a avea nevoie de ajutorul personalului. Pe web situatia este similara: informatiile trebuie aranjate astfel incat utilizatorul sa le poata accesa cat mai usor. Un esec in acest sens poate duce la pierderea clientului, atat in magazin cat si pe web .

COMPONENTA SITE

ACCES SITE

HOME

DESPRE NOI

SERVICII

PRODUSE

WinMENTOR

Formular cerere CD demo si informatii

Neomanager

AIS-ADCOS

Clarvision -EBS

SPD – DATAS

Infomanager

CLIENTI

CARIERE

Formular CV on line

CONTACT

ACCES

Prima pagina care apare la tastarea www.bizmentor.ro, este creata prin aparitia literelor din denumire, care apar cata una, pe rand, din coltul de stanga, pana la formarea completa brandului on line : BUSINESS MENTOR .

In partea de jos a paginii apar cele 2 optiuni INTRA / ENTER in limba romana si engleza, dupa care se poate accesa prima pagina a site-ului : HOME.

HOME

Prima pagina, descrie principiile dupa care se ghideaza compania in prestarea serviciilor de de consultanta .

HOME

DEZVOLTARE PRIN COLABORARE

Noi  suntem  convinsi ca  depindem de succesul afacerii Dumneavoastra, ca ne vom putea dezvolta numai impreuna.

PROFESIONALISM SI  DISPONIBILITATE

Noi suntem hotariti sa raspundem cu profesionalism si promptitudine tuturor problemelor cu care se confrunta partenerii nostri.

CALITATE SI  ACCESIBILITATE

Noi  stim   ca  prin  promovarea unor produse si servicii de calitate si de inalta performanta reducem costurile efective suportate in timp de compania Dumneavoastra.

 VARIETATE SI COMPATIBILITATE

Noi   am dovedit   ca  prin  varietatea si compatibilitatea produselor si serviciilor oferite acoperim un spectru larg al tendintelor actuale.

 INCREDERE SI ADAPTABILITATE

Noi  vrem sa ne adaptam cerintelor impuse de o colaborare stransa si de lunga durata bazata pe incredere si beneficii reciproce.

DESPRE NOI

Pagina de prezentare a companiei in care sunt sintetizate misiunea, obiectivele si serviciile pe care se axeaza activitatea de consultanta a firmei .

DESPRE NOI

Business Mentor considera informatia drept cea mai importanta resursa a unei companii, in cadrul unui mediu de afaceri national si international foarte dinamic, caracterizat de permanente mutatii socio-economice si politice.

Business Mentor are ca obiectiv sa raspunda cu succes necesitatilor companiilor mici si mijlocii care doresc sa aiba acces eficient, prin prisma raportului pret/calitate si rapid la informatii si metode moderne de control si conducere a activitatii.

Business Mentor este o firma de consultanta care opereaza in domeniul consilierii in afaceri si al conceptiei de proiecte pentru obtinerea de finantari rambursabile si nerambursabile de la diferite organizatii , servicii de consultanta pentru demararea, cresterea si dezvoltarea afacerilor, servicii de consultanta contabila si fiscala, servicii de consultanta in domeniul e-marketingului si e-business , consultanta IT si out-sourcing salarizare.

PAGINA – PRODUSE www.bizmentor.ro/produse.htm

Pagina cu produsele software furnizate, cu legaturi catre pagina de prezentare in detaliu a produsului respectiv

PRODUSE

WinMENTOR pentru calculatoarele care nu stiu contabilitate

NEOMANAGER pachet integrat pentru managementul firmei

DATAS solutie dezvoltata special pentru industria confectiilor textile

AIS ADCOS sistem de contabilitate si gestiune

PAGINA WinMENTOR www.bizmentor.ro/winmentor.htm

Prezentarea succinta a programului de contabilitate si gestiune .

PRODUSE

Top of Form

WinMENTOR pentru calculatoarele care nu stiu contabilitate

WinMENTOR este destinat utilizarii de catre firme cu profil de comert en-gros si en-detail, productie industriala si agricola, constructii, audit financiar-contabil, alimentatie publica, servicii, etc.

         WinMENTOR poate tine evidenta pentru un numar nelimitat de firme. Pentru fiecare firma în parte se poate configura modul de realizare a inregistrarilor contabile, astfel incat acestea sa fie conforme cu activitatea sa specifica.

      Nu este necesara o conexiune fizica intre calculatoarele utilizatorului. In cazul in care activitatea sa se desfasoara in mai multe puncte de lucru, pachetul de programe permite introducerea datelor în fiecare dintre ele si apoi transferul pe un calculator central (aflat, de obicei, la sediul firmei, la serviciul de contabilitate). Datele transferate sunt cuplate logic, dupa cuplare avand aceleasi proprietati ca si cele introduse pe calculatorul central.

         Versiunea demonstrativa se instaleaza gratuit si este insotita de ghidul de utilizare in format electronic. Aceasta varianta poate fi utilizata nelimitat si foloseste ca date de intrare notele contabile.

         Utilizatorului i se asigura instalarea, consultanta in vederea configurarii conform domeniului specific de activitate al firmei si instruirea unui operator la cumpararea programului. Toate acestea sunt incluse in pretul de livrare.

         Asistenta tehnica permanenta post – instalare, cu personal specializat, ofera certitudinea utilizarii pachetului de programe la intreaga sa capacitate.

PAGINA NEOMANAGER www.bizmentor.ro/neomanager.htm

PRODUSE

Neomanager pachet integrat pentru managementul firmei

Pachetul integrat pentru Windows se adreseaza firmelor mici si mijlocii de orice tip: de la cele cu profil general la cele de distributie, comert, productie, servicii sau import-export.

          Este o solutie integrata care asigura informatizarea unei firme permitand conlucrarea tuturor compartimentelor acesteia: financiar-contabil, desfacere, aprovizionare, productie si nu in ultimul rand de conducere.

         Ofera posibilitatea evidentei stocurilor atat cantitativ cat si valoric in lei si valuta, pe mai multe gestiuni si pentru mai multe societati. Modulele de gestiune, productie, servicii si salarizare realizeaza legatura cu modulul de contabilitate prin generarea automata a notelor contabile corespunzatoare operatiunilor efectuate.

         Permite urmarirea individuala a produselor dupa serii, si prin aceasta, gestiunea si verificarea garantiilor, atat fata de clienti cat si fata de furnizori, iar pe de alta parte permite urmarirea individuala dupa documente a platilor catre furnizori si a incasarilor de la clienti.

          Modulul de salarizare permite acordarea retributiilor pentru salariati in regim de regie, acord sau mixt. Diferitele sume si sporuri care pot fi acordate salariatilor precum si diversitatea de raportari care pot fi obtinute fac din modulul de salarizare o aplicatie moderna si flexibila, adaptabila la cele mai performante sisteme de salarizare din momentul actual.

PAGINA SPD Basic – DATA-SISTEMS www.bizmentor.ro/datas.htm

PRODUSE

SPD Basic Data-Sistems solutie pentru industria confectiilor textile

Furnizează cu acuratețe și în timp util informații complete pentru urmărirea producției și calculul costurilor de manoperă.

         Beneficiind de un sistem inteligent de raportare, feedback-ul către producție poate fi realizat rapid, acționând exact în punctele "slabe” din producție. Rezultat al experienței de peste unsprezece ani, SPD Basic oferă flexibilitate clienților nostrii.

          Cu instrumente specifice (Operation Catalog și Technological Process) sistemul face posibilă mânuirea cu ușurință a mii de operații cu descrieri simultane în oricîte limbi.

Pregatirea proceselor tehnologice se face ușor și rapid. Prin păstrarea istoricului înregistrărilor softul contribuie la menținerea cunoștințelor tehnologice în întreprindere.

         Toate datele pot fi definite intr-un mod flexibil.

Sistemul permite cinci nivele de detaliere pentru datele de identificare ale comenzilor.(ex.: Comanda, Articol, Culoare,

Client, Mărime) și adăugarea a oricâte câmpuri definite de utilizatori.

         Citirea codurilor de bare sau utilizarea terminalelor on-line introducerea datelor în sistem se realizează cu acuratețe și rapiditate, fără fișe de lucru completate manual și fără erori de colectare.

PAGINA AIS ADCOS www.bizmentor.ro/ais.htm

PRODUSE

AIS ADCOS sistem de contabilitate si gestiune

AIS (Advanced Integrated System) este un sistem de contabilitate si gestiune, un sistem economic integrat, o solutie completa realizata la un inalt nivel tehnologic. Modulele noastre asigura un flux informational complet pentru a va putea realiza contabilitatea firmei dumneavoastra mult mai rapid si mai eficient.

         AIS este proiectat pe criterii multi-companie si multi-devize, solutie ERP (Enterprise Resource Planning) si este dezvoltat in Romania in conformitate cu specificul legislatiei romanesti in vigoare, fiind perfect adaptabil oricarei eventuale modificari ulterioare a acesteia.

          Solutia ERP AIS – Advanced Integrated System – ofera asistenta la toate nivelele de activitate: operational, tactic, strategic. Sistemul Informatic Profesional AIS are o arhitectura de tip Client/Server. In esenta, acest concept presupune gestiunea unitara a informatiilor vehiculate. Ca urmare, influenta unei informatii introduse intr-un punct al sistemului se va transmite in timp real la toate partile sistemului cu care este in relatie de interdependenta. Astfel se asigura un grad optim de securitate aplicatiilor rulate si viteza necesara unui produs profesional.

           AIS contine o serie de module care realizeaza o gestiune unitara a informatiilor vehiculate:

 – Contabilitate: Modulul permite mentinerea mai multor perioade contabile deschise simultan. Contarea tranzactiilor se face automat si in timp real. Modulul de contabilitate poate realiza organizarea evidentei contabile pentru mai multe firme independente sau componente ale unui holding.

 – Managementul bugetelor si proiectelor: Administrarea superioarã a afacerii si analize financiare pe Centre de Cost. Diverse tipuri de bugete: administrative (buget pe departament) si de proiect (buget pe proiect detaliat pe departamente), cu posibilitatea urmãririi modului în care acestea sunt folosite.

 – Analize si statistici: Instrument de analiza globala a activitatii si a performantelor companiei folosind modele economice multidimensionale: cuburi de date. Avantajul cheie al utilizatorului este viteza cu care se obtin aceste date si faptul cã nu mai necesitã nici o prelucrare ulterioara, putand fi folosite direct in procesul decizional.

 – Programarea, lansarea si urmarirea productiei: Programarea zilnica si saptamanala a productiei in functie de comenzile de livrare. Definirea structurii unui produs (materiale, componente) si a fisei tehnologice, fisa tehnologica care cuprinde operatiile tehnologice suferite de produs precum si utilajele folosite si timpii de incarcare.

 – Administrare de sistem: In principal, acest modul este destinat expertilor care asigura instalarea si pregatirea pentru functionare a aplicatiei. Aici se stabilesc, printre altele, drepturile de acces la functionalitatile aplicatiei. Tot de aici se poate urmari activitatea fiecarui utilizator la partea de program la care are acces.

 – Gestiune financiara: Aici partea financiara este tratata cu toata importanta care i se cuvine. Puteti sa va creati tranzactiile financiare folosind un sistem multidimensional din punct de vedere al firmelor, bancilor, conturilor si devizelor folosite.

 – Aprovizionare: Aplicatia va ofera informatii vitale despre situatia comenzilor, a contractelor incheiate si a documentelor insotitoare pentru bunurile primite, indiferent ca este vorba de furnizori interni sau externi. Documentele de evidenta a receptiei bunurilor sunt cele obisnuite, NIR si PVR, gestionarea acestora fiind foarte facila. Aplicatia va ofera toata flexibilitatea necesara pentru planificari si esalonari ale operatiilor de acest tip.

 – Desfacere: Sistemul gestioneaza intregul proces de desfacere: incepand de la crearea si urmarirea portofoliului de contracte si comenzi de desfacere si continuand cu administrarea si monitorizarea sectiunii operative (facturare). In acelasi timp sunt furnizate informatii analitice si sintetice, vitale pentru actul de analiza si decizie la nivel managerial.

 – Stocuri: Administreaza informatiile legate de gestionarea, evaluarea, miscarile, evolutia si consumarea stocurilor, oferind informatii complete la nivelul oricarei entitati stocabile.

 – Mijloace fixe: Gestionarea intrarilor si iesirilor de mijloace fixe din evidenta firmei cu contarea automata a acestor operatii pe tipuri de operatii: intrari din investitii, cumparare (legatura cu facturile primite), productie proprie, iesiri prin vanzare, casare etc., transferuri intre gestiuni, intre locatii, reevaluari de durate, reevaluari ale valorii de inventar si amortizarii etc.

Calcularea automata a amortizarii lunare conform regimului de amortizare asociat fiecarui mijloc fix, pe centre de cost, gestiuni etc.

 – Resurse Umane si Salarizare: In aplicatie sunt integrate datele personale ale angajatilor, detaliile financiare, nivelul si evolutia profesionala a acestora in firma precum si pozitia fiecaruia in schema organizationala.Cu ajutorul acestui modul puteti raspunde la unele dintre cele mai importante intrebari pe care orice manager le are: Care sunt cheltuielile cu angajatii? Care este eficienta cu care acestia lucreaza? In ce directie trebuie sa canalizez investitiile in personal? Pe baza informatiilor pe care le extrageti din program puteti sa luati deciziile optime.

 – Integrator de rapoarte: In aplicatie sunt integrate datele personale ale angajatilor, detaliile financiare, nivelul si evolutia profesionala a acestora in firma precum si pozitia fiecaruia in schema organizationala. Cu ajutorul acestui modul puteti raspunde la unele dintre cele mai importante intrebari pe care orice manager le are: Care sunt cheltuielile cu angajatii? Care este eficienta cu care acestia lucreaza? In ce directie trebuie sa canalizez investitiile in personal? Pe baza informatiilor pe care le extrageti din program puteti sa luati deciziile optime.

 – Generator de Analize si Situatii: Generatorul de Analize si Situatii, este modulul care ofera utilizatorului posibilitatea sa-si creeze in cateva minute propriile rapoarte, in functie de necesitatile de informare si de drepturile sale de acces la modulele aplicatiei. Aceste rapoarte se stocheaza si pot fi accesate oricand ulterior. Generatorul de Analize si Situatii poate fi folosit si independent de AIS pentru generarea de analize si situatii din orice alta aplicatie care foloseste baze de date relationale (SQL).

PAGINA Cerere CD DEMO si informatii suplimentare www.bizmentor.ro/cerere.htm

Din pagina WinMENTOR, in momentul accesarii sale, de catre un vizitator, apare un pop-up, ¼ din dimensiunea paginii, in coltul din stanga al paginii, care cuprinde un formular foarte simplu de completat.

Scopul acestui banner este :

– permite vizualizarea informatiilor, prin dimensiunea redusa

– accesul comod si rapid la cererea pentru documentatie amanuntita referitoare la produsul din pagina respectiva.

Exista si varianta de trimitere a cererii de CD si informatii din formularul de contact din pagina CONTACT, dar a fost simplificat acest proces datorita investitiei in publicitate on line pentru produsul WinMENTOR si a numarului mare de vizitatori care acceseaza pagina direct din bannerul (pop-up) publicitar utilizat si email-ul utilizat in campaniie publicitare .

Pop-up Cerere CD DEMO

Pentru a putea intra in posesia unui CD DEMO Winmentor nu trebuie decat sa completati formularul de mai jos. Un reprezentant al departamentului de vanzari va lua in cel mai scurt timp legatura cu Dumneavoastra, pentru a stabili detaliile de trimitere a CD-ului:

Nume

Telefon

Mail

Firma

PAGINA SERVICII www.bizmentor.ro/servicii.htm

BUSINESS MENTOR va pune la dispozitie urmatoarele servicii:

– Creare de persoane juridice

– Contabilitate

– Administrarea personalului

– Audit

– Raportare catre management/actionari

– Dezvoltarea afacerii

– Consultanta fiscala

– Consultanta juridica

– Sprijin pentru IMM

– Outsourcing salarizare

Creare de persoane juridice

– Creare Societati cu Raspundere Limitata (S.R.L.)

– Creare Societati pe Actiuni (S.A.)

– Creare reprezentant

– Creare fundatii

– Asistenta în privinta aspectelor juridice (actele firmei, notariat, autorizatii de functionare, dosarul pentru Registrul Comertului)

– Achizitionare documente contabile

Contabilitate

– Lucrari contabile de închidere lunara

– Pregatirea declaratiilor fiscale si a situatiilor financiare

– Declaratia lunara de TVA

Administrarea personalului

– Calcularea taxelor salariale

– Fisele fiscale ale angajatilor

– Gestiunea statelor de plata (actualizarea dosarelor angajatilor)

– Contracte de munca

– Permise de munca pentru straini

Audit

– Audit contabil conform reglementarilor locale

– Audit financiar conform Standardelor internationale de contabilitate

– Audit administrativ (reglementari locale)

– Raport de evaluare

– Audit de evaluare

Raportare catre management/actionari

– Transformarea situatiilor contabile romanesti în format international

– Raport lunar/trimestrial catre management

– Situatia fluxurilor de numerar

Dezvoltarea afacerii

– Asistenta pentru amplasarea investitiilor

– Asistenta în achizitionare de proprietati (spatii de productie, teren)

– Selectie angajati (departamentul financiar/administrativ)

– Selectare de pachete software de contabilitate optime

Consultanta fiscala

– Controale TVA/financiare (autoritati fiscale)

– Impozit retinut la sursa

– Înregistrare de împrumuturi la BNR

– Noutati legislative

Consultanta juridica

– Contracte comerciale

– Contracte de societate mixta

Sprijin pentru IMM

– Studii de fezabilitate

– Pregatire cereri de creditare bancara

– Oportunitati imprumuturi nerambursabile

Outsourcing salarizare

– Analiza

– Project management

– Crearea rapoartelor corespunzator cerintelor dumneavoastra specifice

– Servicii de baza (calculul salariilor, tiparirea fluturasilor, editarea statelor de plata)

– Transmiterea, in format electronic, a documentelor specifice

– Raportarile privind inchiderea de an

– Adaugarea, modificarea, anularea contractelor de munca

– Declaratiile de venit pentru angajatii care nu mai lucreaza in cadrul companiei

– Corectarea calculelor efectuate, inainte de inchiderea de luna

– Corectarea salariilor din luna anterioara

– Rapoarte specifice

PAGINA CLIENTI www.bizmentor.ro/clienti.htm

Denumire client, domeniu de activitat Link catre site-ul companiei

FRANS MAAS www.fransmaas.ro

Transporturi rutiere. Transporturi aeriene

TOYO MOTOR www.toyomotor.ro

Dealer Toyota – Service autorizat.

Comercializare si service autoturisme

GRANITUL S.A. www.granitul.ro

Industria materialelor de constructii

UNICORN COMPUTERS www.unicorn.ro

Computere, imprimante, consumabile

ANVEROM S.A. www.anverom.ro

Distributie anvelope si jenti

REVITAROM SA www.revitarom.ro

Constructii civile, industriale si edilitare

ACTEC www.actec.ro

Accesorii pentru retele de fire si cabluri.

COMPLEX AUTOSERVICE

Dealer Suzuki- Service autorizat.

PAZARBAS CONSTRUCT

Constructii civile si industriale

H2O www.h2o.ro

Aparate de filtrare apa

MEDIACOM TECH

Consultanta manageriala

TRAVEL HOUSE INTERNATIONAL www.travelhouse.ro

Agentie de turism

SWS International www.soretti.ro

Aparate de masura si control

PAGINA CARIERE www.bizmentor.ro/cariere.htm

Business Mentor cauta continuu sa îsi largeasca echipa cu persoane dinamice cu o atitudine profesionala. Daca credeti ca ati corespunde cerintelor postului afisate mai jos puteti trimite un CV la adresa [anonimizat] sau puteti completa formularul

CV online.

Agent de vanzari – IT

Domeniile postului: Tehnologia Informatiei, Vanzari / Marketing

Tipul postului: Part time

Descrierea job-ului:

Scop:

Promovarea solutiilor informatice catre clientii potentiali ai companiei, in general, clienti cu peste 10 de computere. Dezvoltarea relatiei cu acestia in vederea cresterii cifrei de afaceri realizate.

Responsabilitati:

1. Raspunde cererilor clientilor end-user, pentru portofoliul de produse – telefonic, prin e-mail, la sediul acestora sau la sediul organizatiei. Realizeaza o prima investigatie a mediului IT si a necesitatilor clientilor.

2. Realizeaza, trimite si prezinta clientului oferta in conformitate cu politica de discounturi, in limita de autoritate si in timpul de raspuns standard (si nu mai mult decat timpul convenit cu clientul).

3. Negociaza comenzile si contractele aferente in conformitate cu politica de contractare. In cazul serviciilor de suport tehnic negocierea se face in echipa cu Technical Support Engineer alocat.

4. Realizeaza facturarea produselor si trimite facturile la clienti si in contabilitate.

5. Comanda produsele contractate conform cu politica firmei si cu termenii contractuali.

6. Anunta magazia pentru pregatirea pachetelor corespunzatoare cu contractul incheiat si se asigura ca acestea au fost primite la timp si daca termenii contractului au fost respectati.

7. Initiaza procesul de vanzare cu clientii potentiali.

8. Efectueaza vizita la client si dezvolta relatii pe termen lung.

9. Determina clientii sa plateasca in conformitate cu termenii contractuali.

10. Realizeaza obiectivele proprii de vanzare si incasare.

11. Informeaza managerul de divizie si suportul tehnic despre obiectiile clientilor.

12. Respecta politicile si procedurile organizatiei

Formular CV online

Curriculum Vitae

Nume si prenume:

Localitatea:

Telefon sau adresa de e-mail:

Starea civila:
Nationalitatea:
Varsta:

Studii:
Locuri de munca anterioare:

Stagiu militar:
Permis de conducere:
Limbi straine:

PAGINA CONTACT www.bizmentor.ro/contact.htm

Pentru orice informatii suplimentare referitoare la produsele sau serviciile noastre ne puteti contacta telefonic, prin e-mail sau completand formularul de mai jos.

Adresa : Str. Grigore Cobalcescu nr.38, Apartament 1, Sector 1, Bucuresti

Mobil 0721.27.27.92 0724.58.11.97

Telefon: 413.80.54

E-mail: [anonimizat]

[anonimizat]

Formular de contact on line

Nume si prenume:

Telefon

Adresa de e-mail:

Firma

Mesajul Dvs

5.2. CAMPANII PUBLICITARE ONLINE

Campanii publicitare online utilizate

Publicitatea a reprezentat intotdeauna un factor cheie in promovarea afacerii sau produselor unei firme. Fara un buget rezonabil pentru publicitate, afacerea nu se poate dezvolta normal, chiar daca produsele sunt perfect vandabile.

Fara o publicitate permanenta, nici o afacere nu se poate dezvolta normal.
In conditiile unor costuri destul de mari ale serviciilor de publicitate, oferta de publicitate online apare ca fiind cel mai ieftin mediu de publicitate in raport cu orice alt mijloc de publicitate (ziare, televiziune, publictate radio, etc), fiind accesibila ca tarife atit firmelor mari cit mai ales firmelor mici, cu un buget redus pentru publicitate.

Avantajele unei campanii publicitare online:
– viteza : o campanie publicitara online poate incepe in citeva minute.
– costuri reduse : poate fi transmisa, la un tarif de 50 Euro, la 100.000 de persoane.
– control permanent : eficienta campaniei poate fi urmarita on line sub forma rapoartelor privind numar de afisari, numar de clickuri, date vizitatori, etc.
La efectuarea campaniilor publicitare online au fost utilizate serviciile Neogen .

Criterii de alegere au fost constituite din costurile reduse , gama larga de servicii online oferite si numarul mare de situri, proprietatea ale companiei prestatoare de servicii de publicitate online .

Servicii Neogen de publicitate online pentru firme :
1. Afisare banner publicitar mare pe site-urile Neogen.
Tarif 0,5 Euro/1000 afisari.

2. Reclama text . Se tarifeaza doar click-urile pe link.

Tarif 0,05 Euro/click.
3. Inserare in newsletter

Expediere la toti abonatii la newsletter-ul Neogen

Tarif 50 Euro/trimitere.
4. Campanie de emailuri publicitare

Expediere la toti clientii din baza de date Neogen

Tarif 250 Euro/ 10.000 emailuri.

Neogen

servicii de publicitate online, comert electronic si recrutare personal pentru firme:
Conform Trafic.ro, care intocmeste clasamente pe categorii despre traficul dupa numarul de vizitatori pe site saptaminal, Neogen, Bestjobs si Noi2 detin primul loc la categoriile Afaceri, Locuri de munca, respectiv Prietenii/Matrimoniale.

Neogen-cel mai mare site de anunturi online, comert electronic online, cu un trafic lunar de peste 100.000 de vizitatori. anunturi imobiliare, anunturi auto, anunturi oferte turism: turism autohton-montan, rural, litoral, international – oferte turistice Turcia, Grecia, Spania, Franta, Germania, Egipt, Ungaria, etc., shopping- anunturi de vinzari cumparari categorii diverse.

Bestjobs-servicii gratuite pentru persoane fizice in cautarea unui loc de munca-adaugare gratuita CV.
-servicii pentru angajatori si firme de recrutare la tarife accesibile-primul anunt este gratuit.

Noi2-este cel mai mare site de prietenii si relatii matrimoniale in limba romana. Servicii online pentru persoane fizice in cautarea unui partener, prietenie, casatorie. Inscrierea gratuita.

Campanii de email publicitar utilizate pe site-urile Neogen:

Campanie de Email publicitar WinMENTOR 1

Pachetul de programe de gestiune financiar-contabila WINMENTOR este conceput pentru a respecta cerintele pietei actuale, oferind un acces prompt si simplu la toate resursele disponibile. WinMENTOR cuprinde instrumente integrate pentru stocarea, analiza si raportarea rapida a informatiilor, permitand astfel posturilor manageriale accesul rapid la informatiile contabile si de gestiune.

Performanta ridicata, platforma simpla si compacta pe care produsul este construit confera pachetului stabilitate in lucrul sub diferitele sisteme de operare.

Pachetul integrat de aplicatii de gestiune WinMENTOR este realizat în mediul de programare vizuala Delphi. El a fost creat special pentru lucrul în retea si la distanta si poate fi instalat pe calculatoare cu sistem de operare Windows '95,Windows '98, 2000, ME, XP sau NT dar si LINUX.

Interconectivitatea modulelor WinMENTOR si conectivitatea aplicatiei cu periferice de gestiune (case de marcat, cititoare de coduri de bare,cantare electronice, terminale de culegere de date, palmOS pentru AGENTI COMERCIALI, facturare la distanta, consultare stocuri de la distanta, etc.), aduc in prim plan simplitatea culegeri datelor initiale si usurinta in transmiterea informatiilor si in manevrarea datelor contabile si de gestiune. WinMentor inchide automat veniturile si cheltuielile, dupa fiecare operatiune, precum si conturile de TVA, fara a fi necesare operatiuni suplimentare din partea utilizatorilor.

Valoarea programului sporeste prin implementarea rapida a cerintelor si ideilor venite de la utilizatorii de zi cu zi. Colaboratorii si clientii nostri, fara exceptie, prin efortul lor, conjugat cu dorinta noastra de a crea un instrument puternic de gestionare a informatiilor, au contribuit si contribuie permanent la perfectionarea continua a pachetului de programe WinMENTOR.

REFERINTE : TOYOTA MOTOR CENTER, FRANS MAAS ROMANIA, PAZARBAS CONSTRUCTION, ACTEC ROMANIA, REVITAROM SA, BERE MURES NEUMARKT, UBEMAR PLOIESTI, CONGAZ CONSTANTA, EDITURA POLIROM, SPRING TIME FAST FOOD, ATLAS TELECOM, SWS INTERNATIONAL, H20 INTERNATIONAL, UNICORN COMPUTERS, TESTER-DEALER FORD, MAZDA, CHRYLSER, MERCEDES, OPEN SYSTEMS-DEALER SKODA, ANVEROM ANVELOPE, CHEMTRADE, TRAVEL HOUSE INTL, ALTIPO CONSTRUCT SA,SOMACO SA, ETC. 3500 DE LICENTE VANDUTE LA 31.10.2003 WINMENTOR IN PRESA WinMentor- pentru mileniul 3!!!

www.pcmagazine.ro/softro/winmentor.shtml

Pentru informatii suplimentare, CD de evaluare-GRATUIT, documentatie, instalare full options pentru evaluare, va rugam sa ne contactati cu incredere: www.bizmentor.ro [anonimizat]

Cu stima , Emydor Radoi

0721.27.27.92

Campanie de Email publicitar WinMENTOR 2

WinMENTOR Program integrat de contabilitate si gestiune

Sistemul integrat de contabilitate si gestiune WinMENTOR, realizat in mediul de programare vizuala Delphi, a fost creat pentru lucrul in retea si poate fi instalat pe calculatoare cu sistem de operare Windows98 SE, NT, 2000, XP. WinMENTOR este destinat utilizarii de catre firme cu profil de comert en-gros si en-detail, productie industriala si agricola, constructii, audit financiar-contabil, alimentatie publica, servicii.

Pachetul de programe este astfel conceput incat poate fi folosit si de catre persoane neinitiate in contabilitate, odata ce configurarea initiala a fost definitivata sub indrumarea coordonatorului compartimentului economic.

In momentul introducerii datelor din documentele primare in machete, programul genereaza automat inregistrarile contabile aferente, acestea putand fi vizualizate imediat si datele astfel introduse vor fi preluate in mod automat in toate modulele sistemului.

WinMENTOR poate tine evidenta pentru un numar nelimitat de firme. Pentru fiecare firma in parte se poate configura modul de realizare a inregistrarilor contabile, astfel incat acestea sa fie conforme cu activitatea sa specifica.

Nu este necesara o conexiune fizica intre calculatoarele utilizatorului. In cazul in care activitatea se desfasoara in mai multe puncte de lucru, sistemul permite introducerea datelor in fiecare dintre ele si apoi transferul pe un calculator central (aflat, de obicei, la sediul firmei). Datele transferate sunt cuplate logic, dupa cuplare avand aceleasi proprietati ca si cele introduse pe calculatorul de origine.

Baza de date în format Paradox este interogata prin fraze SQL, iar arhivarea datelor de lucru prin algoritmi Unix este deosebit de compacta.

Evidenta contabila

WinMENTOR asigura posibilitatea introducerii planului de conturi specific firmei Dvs. putand folosi analitice pe un numar nelimitat de nivele. Va fi calculat automat coeficientul diferentelor de pret la marfuri, se vor inchide automat conturile de venituri si de cheltuieli, conturile de TVA.

Pentru firmele asociate in participatiune, programul asigura distribuirea procentuala a veniturilor si cheltuielilor. Intrucat inregistrarile contabile sunt efectuate automat, programul compune si explicatiile acestora, detaliate conform optiunii utilizatorului.

Inregistrarile contabile efectuate automat de program pot fi completate, eventual, cu note contabile diverse (ex.: pentru cheltuieli de constituire, repartizarea profitului, impozit pe dividende).

WinMENTOR – Mijloace fixe

Modulul permite calculul automat al amortizarii mijloacelor fixe aflate in gestiunile societatii utilizatorului in regim liniar, accelerat sau degresiv.

Facilitati de calcul: posibilitatea modificarii duratei de utilizare a mijlocului fix in timpul ciclului de amortizare, posibilitatea reevaluarii amortizarii mijloacelor fixe si a valorii de inventar.

Tot acest modul urmareste si evidenta obiectelor de inventar avand posibilitatea de a le evidentia pe persoanele care le au in gestiune, pe durata exploatarii lor.

WinMENTOR – Stocuri

WinMENTOR rezolva integral problema stocurilor, in stransa legatura cu aspectul contabil, asigurand evidenta multi-gestiune cantitativ-valorica sau global-valorica; descarcarea automata din stoc pe baza metodelor de gestiune cunoscute:

FIFO, LIFO, PMP, identificare specifica precum si global valorica

inregistrari automate a patru taxe asociate pentru fiecare articol de stoc in parte

identificarea rapida a articolelor din stoc prin folosirea claselor de incadrare si a atributelor de caracterizare

folosirea unitatilor de masura multiple, cu transformarea automata a cantitatii si a pretului pe baza paritatilor specificate

evidenta pe serii, termene de garantie si date de expirare

calculul coeficientului de diferente de pret (k) in cazul evidentei global-valoric

Rezolvarea documentelor legate de inregistrarea stocurilor si a serviciilor se face pe machete specializate, cu aspect asemanator cu cel al formularelor tipizate.

Posibilitati:

intrari de stocuri sau servicii pe facturi, avize de expeditie, chitante fiscale, bonuri de achizitie, cu evidentierea diferentelor constatate la receptie si tiparirea de note de receptie corespunzatoare;

intrari din import (DVI) si calcul automat al pretului de import, cu toate componentele acestuia (transport, asigurare, taxe si comisioane vamale, accize);

intrari din productia proprie;

iesiri spre consum, cu preluarea automata a consumurilor specifice aferente comenzilor interne lansate in productie si tiparirea de bonuri de consum;

vanzari de marfuri sau produse din stoc sau vanzari de servicii evidentiate pe agenti, cu tiparirea facturilor sau avizelor corespunzatoare;

vanzari la export, cu tiparirea de invoice;

transfer de articole din stoc intre gestiuni, modificari de stoc (modificarea pretului de inregistrare, mariri sau diminuari de stoc), cu tiparirea de note de transfer sau avize de expeditie;

evidenta comenzilor emise catre furnizori si a comenzilor de la clienti, cu tiparire de facturi proforma;

evidenta facturilor nesosite, aferente intrarilor pe avize de la furnizori si a facturilor de intocmit, posibilitatea tiparirii facturilor corespunzatoare avizelor emise.

WinMENTOR inregistreaza orice tip de discount, cu posibilitatea de distribuire pe preturi a discounturilor de la furnizori si generarea automata de discounturi pentru vanzari in functie de diverse criterii. Pentru toate tipurile de documente de vanzare se pot urmari termene de plata si majorari de intarziere la plata.

WinMENTOR – Furnizori si clienti

WinMENTOR da posibilitatea impartirii in clase de incadrare, in functie de necesitatile curente de operare, pentru identificarea rapida a partenerilor. Se va pastra in nomenclatorul de parteneri o singura inregistrare, indiferent de moneda tranzactiei sau de tipul contabil al partenerilor (furnizori, furnizori de imobilizari, furnizori platiti in avans, furnizori – facturi nesosite, clienti, incasari in avans de la clienti, clienti – facturi de intocmit); in functie de macheta in care este utilizat un partener, fie el furnizor sau client, programul identifica tipul contabil potrivit pentru a trata corect cazul propus spre rezolvare. Pe baza creditelor acordate clientilor, WinMENTOR semnaleaza situatiile in care pe un document de iesire este depasit plafonul de creditare acordat unui client. Totodata sistemul permite acordarea de discounturi automate pentru fiecare articol din stoc sau serviciu vandut in functie de volumul tranzactiilor inregistrate in decursul timpului cu un client.

Se pot consulta in orice moment fise lunare sau anuale de clienti si furnizori in lei sau valuta, balante de furnizori sau clienti, situatia furnizorilor neachitati sau a clientilor datornici pe clase de parteneri sau pe agenti de vanzari.

WinMENTOR permite lucrul cu parteneri externi (cu care se efectueaza tranzactii in valuta), precum si efectuarea operatiunilor de compensare cu tertii, pe baza de proces verbal de compensare. Stingerea obligatiilor de plata sau incasare pentru parteneri poate fi facuta si intr-o moneda diferita de cea care a generat obligatia respectiva.

WinMENTOR – Productie

Creat pentru a veni in intampinarea utilizatorilor ce si-au dezvoltat activitatea de productie, modulul ofera posibilitatea asistarii utilizatorului in realizarea urmatoarelor etape:

pregatirea fabricatiei – incarcarea consumurilor specifice de materiale si de manopera pe produs

lansarea in productie – elaborarea comenzilor interne de productie si generarea programului lunar de fabricatie

urmarirea consumurilor de materiale si manopera, a productiei realizate

transmiterea realizarilor lunare ale angajatilor in modulul SALARII in vederea furnizarii indicatorilor impliciti de realizare a salariilor in acord

postcalculul productiei lunare realizate conform programului de fabricatie (cu preluarea datelor din modulul SALARII in ceea ce priveste consumurile de manopera)

evidenta realizarii productiei – abateri realizate la nivel de comanda interna in ceea ce priveste consumurile de materiale si manopera, stadiul realizarii programului de fabricatie lunar, situatia realizarii comenzilor de la clienti

variante multiple de repartizari de cheltuieli si de calcul al costului de productie

WinMENTOR – Salarii

Ofera posibilitatea calculului salariilor angajatilor, lasand utilizatorul sa opteze intre inregistrarea lor contabila direct in modulul de baza WinMENTOR si includerea lor manuala prin note contabile.

In afara de aceasta posibilitate, care permite functionarea modulului independent de produsul de baza WinMENTOR, acest modul are facilitati de configurare a contributiilor, indemnizatiilor, sporurilor si retinerilor, ce ii confera un grad ridicat de adaptabilitate la cerintele utilizatorului si la modificarile de legislatie. Adaugand gradul ridicat de configurare a listelor specifice, rezulta un instrument ideal pentru optimizarea activitatii de evidenta a personalului si calcul al salariilor.

Integrat in produsul de baza WinMENTOR, modulul permite preluarea realizarilor din productie pentru angajatii salarizati in acord, calculand automat indicele de realizare a salariului si oferind date pentru calculul costurilor pe produs realizat.

Exista, de asemenea, posibilitatea de a opera regularizarea automata a impozitului pe venitul global la sfarsit de an si de a exporta atat fisele fiscale pe suport electromagnetic cat si declaratiile lunare de CAS si somaj.

Pentru informatii suplimentare, CD de evaluare-GRATUIT, documentatie, instalare full options pentru evaluare, va rugam sa ne contactati cu incredere: www.bizmentor.ro [anonimizat]

Emydor Radoi 0721.27.27.92

BUSINESS MENTOR

PRAETORIAN TRADING SRL

Str. Grigore Cobalcescu nr. 38, Sector 1,Cod 010196, Bucuresti

Statistici gratuite oferite de MOBIFON pe www.myx.ro

Statistici:  Vizitatori  |  Trafic  |  Paginiservite  |  Hituri  |  Referinte

Numarul de vizitatori unici care au vizitat site-ul www.bizmentor.ro in

fiecare zi. Sistemul considera ca vizitator adresa IP unica

de pe care acesta a accesat site-ul in respectiva zi.

CAMPANIE BANNER PUBLICITAR

Campanii publicitare BANNER NEOGEN

Denumire Tip Afisari Persoane Click CTR Actiuni

infomanager banner grafic 82768 16348 48 0.06 % Editeaza/Sterge

WINMENTOR banner grafic 400046 65720 650 0.16 % Terminat

Anexa 1

CONCLUZII

IMM-urile, ca forme specifice de organizare a activitatii economice, sunt în mod direct implicate în procesul de transformare impus mediului socio-economic de explozia tehnologica a ultimului deceniu.

Explozia Internet-ului, dezvoltarea comertului electronic si aparitia firmelor virtuale au condus la posibilitatea transformarii unui IMM clasic într-o firma virtuala (sau chiar pur virtuala) pentru care sistemul informatic nu mai reprezinta un element complementar, ci chiar fundamentul structurii organizationale.

În aceste conditii, utilizarea unui sistem distribuit pentru asistarea managementului este o consecinta naturala, impusa atât de mediul economic, prin necesitatea transformarii stilului de conducere, cât si de cel tehnologic.

Comerțul și marketingul electronic au determinat mutații semnificative în ceea ce privește strategiile adoptate de firmele din zilele noastre.

În acest sens, merită subliniate următoarele caracteristici ale firmelor ce-și desfășoară astăzi activitățile într-un mediu de afaceri deosebit de dinamic:

I. firmele, companiile și organizațiile utilizează un arsenal complex de tehnologii Internet pentru a ocupa o poziție cât mai avantajoasă pe piață. Ele pun accent pe comunicarea de mare viteză a informațiilor;

II. gestionarea relației cu vizitatorul (VRM) reprezintă una dintre cele mai mari oportunități oferite de Web firmelor. Una din tehnologiile VRM este Commerce Trends și permite realizarea unor analize complexe de comportament al vizitatorilor site-urilor. De exemplu, corelând informațiile despre clienți cu date demografice, unele companii au reușit prin intermediul site-urilor de comerț electronic să-și sporească semnificativ cifra de afaceri. Totuși, cercetările efectuate arată că aproximativ jumătate din vizitatorii care ajung pentru prima oară pe unul site-urile de comerț îl abandonează datorită faptului că este prea dificil de navigat pe ele;

III. tehnologia gestionării lanțului de furnizori și distribuitori permite firmelor să se aprovizioneze prin cataloage de produse de pe Internet, ceea ce permite reduceri semnificative ale costurilor;

IV. dispozitivele cu suport Web facilitează clienților posibilitatea de a discuta în direct cu reprezentanții serviciului/ departamentului pentru clienți al firmei. De exemplu, mulți angrosiști de pe Web oferă deja acest serviciu prin tehnologiile VoIP (Voice over IP).

Fiecare contact pe care vizitatorii online il au cu firma prin intermediul site-ului web, al banner-lui publicitar , prin email publicitar sau buletinul de stiri online newsletter formeaza imaginea de marca a companiei pe internet, brandul online .

Aceste contacte online trebuie sa fie intr-o conexiune echilibrata pentru a crea, mentine si dezvolta o imagine pozitiva a brandului online in relatia cu vizitatorii online clienti actuali sau potentiali .

Utilizarea pagini de web a firmei ca un sediu virtual, a redus eventualele solicitari de la sediul firmei, sediu care nu a existat, pentru o lunga perioada, situatie care putea sa creeze un efect negativ asupra imaginii de marca a si prestigiului firmei.

Site-ul web al firmei Praetorian Trading a fost proiectat si realizat, pentru a satisface nevoia de informatii a vizitatorilor, clienti actuali si potentiali clienti, in mod special, acces rapid la resursele referitoare la produsele software distribuite, programe integrate de contabilitate, gestiune si management, pentru companii de diferite dimensiuni .

Site-ul a functionat ca un departament de relatii cu publicul, pentru activitatea principala a firmei : consultanta si asistenta pentru alegerea unui program integrat de gestiune a intreprinderii

Fiind un instrument de marketing al relatiilor cu publicul site-ul a fost construit astfel incat sa asigure accesul rapid si facil al vizitatorilor la informatii referitoare la produsele si serviciile oferite.

Arhitectura informatiilor a fost organizata in mod logic in urma unui studiu aprofundat, efectuat pe paginile web a circa 50 de companii producatoare de software de gestiune si firme de consultanta software de gestiune din Romania.

Pentru o functionalitate maxima designul a fost organizat dupa un model elaborat in baza unei teme grafice unitare.

Structura site-ului este tipica pentru un site de prezentare al unei companii: prima pagina, produse, servicii, referinte(clienti) si contact.

Paginile sunt usor de vizitat, fiind structurate in sectiuni relativ identice ca volum grafic, folosindu-se ilustratii de calitate, cu dimensiuni reduse pentru a putea fi accesate rapid.

Informatiile coerente asigura credibilitate si creeaza o buna imagine a companiei.

Includerea datelor de contact asigura succesul pe termen lung al site-lui prin pastrarea unei legaturi permanente cu vizitatorii.

Ca urmare a acestui studiu asupra instrumentelor de marketing online existente si asupra instrumentelor online utilizate exista cateva aspecte negative a caror remediere poate conduce la cresterea valorica a brandului BUSINESS MENTOR si a cifrei de afaceri a firmei .

Actualizarea periodica a site-ului web

Angajarea de personal calificat pentru activitatea de actualizare a site-ului web al firmei, cu noile produse distribuite de companie, Info Manager, Clarvision. informatiile recente referitoare la actualizarile site-ul

2. Varianta site-ului web in limba engleza

Pentru atragerea clientilor si vizitatorilor vorbitori ce limba engleza este necesara traducerea tuturor paginilor site-ului in limba engleza.

3. Sondaj online

Pentru a afla opinia vizitatorilor referitoare la probleme legate de navigare sau de continut, pentru a culege statistici despre clientii tinta, firma poate realiza un sondaj de opinie online.Oferirea unui premiu, prin tragere la sorti, care poate fi castigat prin completarea sondajul online.

4. Utilizarea unui autoresponder

Pentru a raspunde automat tuturor mesajelor de posta electronica, primite de la clienti si vizitatorii online este necesara setarea unui autoresponder. Aceasta facilitate automata dezvolta imaginea firmei din punct de vedere al promptitudinii firmei fata de cererile clientilor

5. Reinnoirea si reevaluarea stringurilor

Pentru o mai buna pozitionare, in clasamentele facute de robotii de cautare, utilizati de motoarele de cautare este necesara aceasta reevaluare .

Google si Yahoo sunt cele mai frecvent utilizate in Romania.

Directorul (index) Yahoo a renuntat la robotul de cautare de la Google .

6. Inscrierea in indexurile romanesti

Pentru a evita efectul de „ site invizibil „ si pentru a dubla efectele pozitive ale campaniilor publicitare online de bannere si emailuri, este necesara inscrierea coordonatelor site-ului in indexurile si directoare care functioneaza ca baze de date cu agentii economici din Romania. ( www.paginialbastre.ro etc )

7. Inscrierea in indexul Trafic.ro – www.trafic.ro,

Trafic.ro este numarul 1 in Romania, privind clasamentele online referitoare la trafic . Efectuarea unor statistici referitoare la traficul pe pagina web a companiei in vederea utilizarii acestor informatii.Dezvoltarea capacitatii de a utiliza informatiile statistice oferite de instrumente gratuite furnizate de Trafic.ro, pentru a avea o imagine clara asupra traficului pe site si pentru alegerea strategiilor de marketing potrivite.

8. Inchirierea si utitilizarea unei adrese FTP .

Datorita specificului firmei, prin produsele oferite, este necesara descarcarea(download) variantelor demo ale programelor de contabilitate si gestiune FTP este necesar pentru a gazdui o baza de date cu toate programele de contabilitate si gestiune.Aceast instrument permite accesul rapid al vizitatorilor la resursele referitoare la aceste produse.

9. Redefinirea misiunii

Deoarece diferitele componente care definesc misiunea firmei s-au modificat in timp sub impactul dezvoltarii si cresterii economice, accelerarii procesului tehnic, necesitatii unei viteze sporite de acces la resursele informationale ale firmelor, gama de produse si servicii solicitate de clientii actuali si potentiali este necesara redefinirea misiunii companiei.

Aceasta redefinire poate fi realizata prin renuntarea la celelalte servicii de consultanta.

Specializarea ofertei pe furnizarea de programe integrate de contabilitate si gestiune ca obiect central si servicii conexe :

consultanta in alegerea unui program de contabilitate si gestiune ,

consultanta contabila si fiscala inainte de achizitionarea programelor,

consultanta contabila si fiscala pe perioada utilizarii programelor ,

serviciile de asistenta tehnica in utilizarea programelor .

consultanta IT si furnizarea echipamente IT

Redefinirea misiunii va implica transformarea site-ului web prin crearea unui nou site care sa cuprinde numai produsele care raman in oferta de produse si servicii conexe.

Acest nou site va include si un magazin online cu calculatoare si componente , software care va cuprinde toata gama sistemelor de operare Microsoft Windows si Linux.

Magazinul va include o baza de date, cu acces pentru membri , prin username si parola, cu facilitati pentru plata produselor prin card .

Noul web site este util sa include totodata si o lista de discutii ( forum ) online .

Utilizatorii programelor vor avea posibilitatea de a comunica online intre ei, despre probleme referitoare la software .Ca membri ai acestui forum, vor avea ocazia de a-si impartasi experienta acumulata in activitatea profesionala .

Pentru a urma cursul ascendent al pietei IT din Romania, in directia de dezvoltare a cererii de produse si servicii I T , PRAETORIAN TRADING SRL are ca plan, redefinirea misiunii si plasarea tuturor activitatilor in aceast domeniu .

O concluzie importanta , pentru activitatea viitoare in acest domeniu, este necesitatea furnizarii de produse de contabilitate, gestiune si management integrate cu tehnologia web.

– program de gestiune integrat cu magazin virtual

De exemplu, pentru o firma cu un singur magazin virtual si mai multe sedii in Romania, pentru livrarea marfurilor la timp.

– program de gestiune integrat cu aplicatii CRM ( customer relationship management)

Managementul Relatiei cu clientii. De exemplu un agent de vanzari de la Bacau, sa poata accesa prin laptop si telefonul GSM, baza de date din Bucuresti de la sediul central sau gazduita pe un server la ISP.

– lucru cu cu baze de date online, prin web, gazduite pe servere specializate, exemplu Oracle, care este in Romania din aprilie 2004.

– program de gestiune integrat care permite acces remote al inginerului de service, de la sediul firmei PRAETORIAN TRADING SRL in calculatorul utilizatorului si rezolvarea online a problemelor aparute pe parcursul activitatii.

VITEZA este noua cerinta a acestor vremuri, pentru ca „ time is money „ .

Scopul initial al crearii Internetului : accesul rapid, la un volum enorm de informatie

Scopul Internetului comercial este accesul la o piata planetara si posibilitatea de a alege si achita in secunde, de a primi, un produs, din orice punct de pe glob, in functie de distanta si pretul achitat de cumparator.

BIBLIOGRAFIE

Levinson, Jay Conrad Guerilla marketing online

Rubin, Charles

Business International Press, Bucuresti 1999

Davis, Judy A Guide to Web Marketing

Kogan Page, 2000

Chaffey, Dave Internet Marketing

Mayer, Richard

Prentice Hall, 2000

Rohner, Kurt Cibermarketing

Editura All, Bucuresti 1999

Kennedy, Angus J. The Internet & World Wide Web

Rough Guides Ltd., Londra, 1997

Patrut, Bogdan Internet pentru incepatori

Editura Teora, Bucuresti, 1998

Ristea, A.-L. Tehnologie comerciala

Editura Expert, Bucuresti,1999

SURSE INTERNET

Afaceri pe internet http://www.afaceri.net

American Marketing Association http:// www.marketingpower.com

Internet Magazin http://www.internet-magazin.ro

Publicitate online http://www.adclick.ro

Marketing online http://www.markmedia.ro

Strategic Management Club Online http://www.strategyclub.com/main.htm

Wilson, Ralph F. – Web Marketing Basics http://www.wilsonweb.com

Academia Internet http://www.academiainternet.ro/

AdServer, http://www.adserver.ro/

Banner Tips Free Email List http://www.bannertips.com/

Canad Plus Info http://www.canadplus.ro/

E-commerce & Webmarketing http://www.webmarketingtoday.com/

E-Marketing, http://fastbusiness.net/agency/

Guerrilla Marketing Online, http://www.gmarketing.com/

Innovation-Management Online, http://innovationmanagement.com/

Internet.com's Electronic Commerce Guide http://ecommerce.internet.com/

InternetTime, http://www.internettime.com

Marketing Tips, http://www.marketingtips.com

MarketingProfs, http://www.marketingprofs.com

MeansBusiness, http://www.meansbusiness.com/

SmartForce, http://www.smartforce.com

Strategy&Business, http://www.strategy-business.com

Web Commerce Today, http://www.wilsonweb.com/research/

ZDNet E-Business http://www.zdnet.com/enterprise/e-business/

=== Anexe 1 ===

ANEXA 1

=== Anexe 2 ===

Posibile ajustări conceptual-metodologice în

știința economică, în contextul extinderii SI-SC

Prof. Dr. Lucian-Liviu ALBU

Drd. Nona CHILIAN*

– Rezumat –

Studiul încearcă să clarifice caracteristicile “noii economii”. După prezentarea sintetică a principiilor care guvernează noua economie emergentă, sunt analizate marile transformări cărora economiile actuale vor trebui să le facă față în viitorul apropiat. De modul și ritmul în care acestea se vor desfășura va depinde traiectoria diverselor state pe calea dezvoltării cel puțin în următorii 10-15 ani, locul acestora în configurația economiei mondiale.

O altă parte a studiului este dedicată configurării unui set de indicatori care să permită clasificarea economiilor naționale sau regionale după gradul de avansare pe calea “noii economii”.

Ultima parte se concentrează asupra situației din România, comparativ cu alte țări din centrul și estul Europei, pe unele măsuri de politică economică care ar putea accelera ritmul de implementare a noii economii, precum și pe unele estimări ale impactului acesteia în viitor asupra dezvoltării de ansamblu a economiei naționale, în perspectiva aderării la NATO și la UE.

În viitor este de așteptat ca aportul noii economii la trendul general al economiei naționale să se amplifice (un plus de 1,5-2% la ritmul anual al PIB-ului, față de cel prevăzut inițial de 4-6% până la finele deceniului, o reducere suplimentară a inflației anuale, de 1-2%, față reducerea preconizată în lipsa aportului ”noii economii”). Este de presupus că în România acest aport va fi relativ mai important decât media europeană (circa 24% din ritmul PIB, obținut pe seama factorilor ”economiei standard”), dacă se are în vedere că economia românească pornește de la un grad inițial mai redus de dezvoltare a noii economii.

Pentru a doua jumătate a deceniului, vor interveni probabil și cerințele impuse și de pregătirea, într-o perspectivă mai îndepărtată, a integrării României în Uniunea Monetară Europeană. Rolul piețelor financiare și de capital, stimulate la rândul lor de către dezvoltarea SI-SC va deveni esențial în acel nou context. De asemenea, alegerea unui model adecvat pentru încadrarea în parametrii unei sustenabilități a datoriei publice și a deficitelor bugetare va fi în măsură să înregistreze un aport sporit al afluxului de investiții străine, dependent, de asemenea, de avansarea SI-SC în România.

____________

* Autorii sunt cercetători la Institutului de Prognoză Economică, din cadrul Academiei Române (Lucian-Liviu ALBU, Cercetător științific principal gradul I și Director al IPE; Nona CHILIAN, Cercetător științific).

1. Introducere

Odată cu intrarea în era Internetului și a e-business, a noii economii, în general, se produc transformări fundamentale ale structurilor socioeconomice. În paralel însă se amplifică și asalturile asupra științei economice standard, în sensul unor reformulări conceptuale și al unor reinterpretări ale fenomenelor și legilor economice. Alături de factorii clasici ai producției, munca și capitalul, se adaugă informația, fie ca factor distinct fie ca fiind atașat unuia dintre cei doi menționați. De asemenea, constatările empirice privind așa-numita terțializare a economiei sau creșterea ponderii sectorului serviciilor în totalul economiei naționale, precum și a așa-numitelor investiții intangibile în totalul fondurilor investiționale, au condus la numeroase încercări de redefinire a ceea ce înseamnă astăzi o “economie modernă”.

Alți factori cu influență majoră, în ceea ce privește încercările de ajustare a științei economice la noile trenduri din economia reală, se referă la următoarele: liberalizarea schimburilor internaționale și globalizarea; creșterea importanței așa-numitului timp liber (incluzând aici activitățile casnice și cele desfășurate în interesul comunității, distracțiile, dar și timpul destinat creșterii gradului de cultură și educației pe cont propriu) și fluidizarea limitelor de departajare între acesta și activitatea de muncă efectivă în sectorul formal sau în cel informal; dinamica mai rapidă a piețelor financiar-bancare decât aceea a așa-numitului sector productiv clasic al economiei; extinderea utilizării computerelor și a mijloacelor și tehnicilor de comunicare, atât în activitatea firmelor cât și în gospodăriile populației, și impactul asupra structurii bugetului de timp și a celui financiar al populației etc.

În perioada de după 1994, creșterea productivității în Statele Unite a înregistrat ritmuri mai mari chiar decât în perioadele de mare avânt economic din trecut, ceea ce a făcut ca mulți observatori să afirme că “noua economie”(incluzând Internetul și accelerarea modificărilor tehnice în domeniul computerelor și al telecomunicațiilor) este egală în importanță cu revoluția industrială sau, chiar mai mult, similară cu cea de-a doua revoluție industrială a perioadei 1860-1900, care a oferit umanității electricitatea, transportul motorizat și aviația, cinematografia, radioul și altele care au pregătit epoca de aur a creșterii, nemaiîntâlnite în istorie până atunci, a productivității. Cu toate că unii economiști sunt încă prudenți în a decreta ”noua economie” ca fiind o nouă revoluție industrială sau un veritabil ”mare val”, principala constatare a fost că pe măsură ce computerele își măresc capacitatea și viteza de lucru, prețul lor scade exponențial. În aceeași perioadă, în paralel, economia a intrat într-o zonă de inflație minimă, iar productivitatea a înregistrat ritmuri semnificative.

Studiul își propune ca, pe baza literaturii de profil, care în ultima vreme devine tot mai abundentă, să clarifice principalele caracteristici ale “noii economii”, ceea ce o deosebește fundamental de “vechea economie”. După prezentarea sintetică a principiilor care guvernează noua economie emergentă, sunt analizate marile transformări cărora țările lumii, inclusiv România, vor trebui să le facă față în viitorul apropiat. De modul și ritmul în care acestea se vor desfășura va depinde traiectoria diverselor state pe calea dezvoltării cel puțin în următorii 10-15 ani, locul acestora în configurația economiei mondiale. De fiecare dată, atunci când se dispune de informație statistică, argumentările de ordin teoretic vor fi completate cu cele empirice, iar pentru unele concluzii se va încerca adaptarea lor la situația concretă din România, consecințele acestora fiind estinse până la nivelul strategiilor și politicilor economice. O secțiune importantă a lucrării este dedicată configurării unui set de indicatori care permit diferențierea diverselor state (sau, în interiorul unui anumit stat, diferențierea diverselor regiuni sau alte entități teritoriale) în raport cu gradul de avansare pe calea “noii economii”. Ultima parte a studiului se va concentra pe analiza situației din România, comparativ cu alte țări din zona noastră geografică, pe unele măsuri de politică economică care ar putea accelera ritmul de implementare a noii economii, precum și pe unele estimări ale impactului acesteia în viitor asupra dezvoltării de ansamblu a economiei naționale, în perspectiva aderării la NATO și la UE.

2. ”Noua economie” – definiții și caracteristici

O dată cu apariția pentru prima dată, în 1995, în SUA, a termenului de nouă economie (”new economy”) au apărut și primele încercări de definire a sa. Totuși încă nu există o definiție unanim acceptată. Inclusiv numărul de termeni utilizați pentru a denumi noul tip de economie este impresionant. Astfel, întâlnim denumiri precum ”economie digitală sau computerizată”, ”economie informațională”, ”economie electronică”, ”economie globalizată”, ”economie a rețelelor sau a comunicațiilor” etc. Pentru a desemna acest tip nou de economie, noua revoluție din economie și din societate în ansamblul său, noi vom utiliza în continuare termenul ”noua economie”.

Diverșii autori, denumind în mod diferit noul tip de economie, de cele mai multe ori prezintă în studiile lor caracteristicile acesteia, caz în care, de regulă, există o convergență semnificativă. Astfel, atunci când vorbim de noua economie, ne referim la o lume în care oamenii lucrează cu creierul lor în locul mâinilor. O lume în care tehnologia comunicațiilor creează o competiție globală, nu doar pentru pantofi sau computere portabile, de exemplu, ci și pentru împrumuturi bancare și multe alte asemenea servicii care nu pot fi împachetate, puse într-o ladă și transportate. O lume în care inovația este mai importantă decât producția de masă. O lume în care investitorul cumpără noi concepte sau noi mijloace de a le crea, mai degrabă decât noi mașini. O lume în care schimbarea rapidă reprezintă o constantă. În fine, o lume cel puțin la fel de diferită de aceea de până acum precum a fost epoca industrială față de aceea agrară precedentă. O lume atât de diferită încât apariția sa poate fi descrisă ca o revoluție.

Revoluția digitală dă în prezent liniile directoare, dar generează și turbulențe. Există însă în cadrul acestei revoluții și anumite tehnologii care pot inhiba turbulențele, anume o revoluție mai profundă: așa-numita economie a rețelelor (”network economy”). Această nouă economie emergentă deocamdată provoacă reorientări majore în viața economică și socială, mai profunde chiar decât o pot face progresele din domeniile propriu-zise ale hardware-lui sau software-ului. Ea are oportunitățile sale distincte și noile sale reguli. Cei care le vor adopta vor prospera, iar cei care le vor ignora vor înregistra pierderi.

Noua economie este adesea denumită drept economie a informației datorită rolului superior al acestei resurse în crearea bogăției în raport cu resursele materiale sau de capital. După unii autori termenul ”economie a rețelelor” (sau ”economie relațională”) este mai adecvat pentru a denumi noul tip de economie întrucât informația singură nu este suficientă pentru a explica discontinuitățile din evoluția actuală a economiei mondiale. Lumea actuală se află deja de peste un secol într-un stadiu de creștere a afluxului de informații. Multe afaceri de succes s-au bazat pe acumularea cunoștințelor, pe capitalul informațional, dar doar recent reconfigurarea totală a informației însăși a schimbat economia în întregul său.

O ironie a timpurilor noastre poate fi aceea că era computerului practic s-a încheiat. Toate consecințele majore ale computerului propriu-zis deja s-au produs. Computerele au accelerat evoluția într-o oarecare măsură și atât. În contrast, cele mai promițătoare tehnologii al căror debut își face prezența actualmente sunt datorate în primul rând comunicării între computere, adică conexiunilor, mai degrabă decât computerizării. De altfel, dacă baza culturii o reprezintă comunicarea, atunci este desigur monumental să o regăsim la acest nivel.

Tehnologiile inventate de-a lungul timpului au avut drept scop tocmai comunicarea, eliminarea izolării. Astăzi suntem angajați într-o mare schemă de creștere, amplificare și extindere a relațiilor și comunicației între toate ființele și toate lucrurile. De aceea, economia relațională reprezintă o mare provocare.

Noile legi care guvernează această restructurare globală se învârtesc în jurul câtorva axe. În primul rând, prosperitatea în acest nou regim, al noii economii, curge direct din inovație și nu din optimizare. Succesul și bogăția nu se câștigă prin perfecționarea a ceea ce deja se cunoaște, ci prin imperfecta stăpânire a necunoscutului. În al doilea rând, mediul ideal pentru cultivarea necunoscutului este de a fructifica agilitatea supremă și sprinteneala rețelelor. În al treilea rând, internalizarea necunoscutului înseamnă inevitabil abandonarea succesului cvasi-cunoscut, deci necăutând perfectul cu orice preț. În fine, extinderea păienjenișului economiei relaționale, ciclul ”a găsi sau a descoperi – a învăța sau a educa – a distruge sau a abandona” se produce mai rapid și mai intens decât oricând în trecut.

Economia rețelelor nu este sfârșitul istoriei. Funcție de ritmul schimbării, această configurație a economiei nu poate dura mai mult de o generație sau două. În momentul în care relațiile vor fi saturat toate spațiile din viața noastră, probabil un set complet nou de reguli vor apare. Principiile acestei, astăzi, noi economii vor deveni atunci părți intrinseci, interne, ale noii economii care va apare.

3. Regulile noii economii

Există câteva principii de bază ale noii economii relaționale pe care le prezentăm pe scurt în continuare:

a) Legea conexiunii

Noua economie este alimentată, vorbind în termeni cosmologici, de două big bang-uri: colapsul microcosmosului chip-urilor și explozia telecosmosului conexiunilor. Aceste modificări bruște distrug dramatic vechile reguli ale bogăției și pregătesc teritoriul pentru economia nouă în curs de apariție.

Pe măsură ce chip-urile se micșorează la dimensiuni microscopice, costurile lor ajung de asemenea ”microscopice”. Ele devin ieftine și minuscule în așa măsură încât pot fi folosite peste tot, adică în oricare obiect pe care-l producem. Afirmația că toate ușile dintr-o clădire ar conține un computer părea hazardată în urmă cu 10 ani, dar astăzi nu există practic nici o ușă de hotel fără un chip care emite semnale luminoase sau sonore. Miniaturalele bucăți de plastic, cunoscute sub numele de card-uri inteligente conțin deja chip-uri suficient de inteligente pentru a deveni ”bancherul” nostru. Curând, toate obiectele produse, de la pantofii de tenis, ciocane, lanterne, conserve și până la cele mai sofisticate produse industriale sau casnice, vor avea încorporat în ele o mică parte de inteligență, de gândire umană. Și de ce oare nu ar fi așa?

În ultimii ani ai secolului trecut, existau în lume aproximativ 200 milioane de computere, iar pentru 2002 se estimează un număr de 500 milioane. De asemenea, în lume pulsează la ora actuală alte peste 6 miliarde de chip-uri în afara celor incluse în computere. Ele se află peste tot, în automobile și în aparatele stereo, în televizoare și în mașini de spălat. Pentru că pot fi ușor produse și înlocuite, precum dropsurile sau guma de mestecat, aceste chip-uri sunt cunoscute în industrie sub denumirea de "jelly beans". Și încă ne aflăm în fața unei explozii a utilizării unor asemenea minuscule aparate inteligente. Probabil vor exista, conform estimărilor, peste 10 miliarde de astfel de ”grăunțe” inteligente în anul 2005. Într-o zi, fiecare dintre acestea ar putea fi la fel de inteligentă ca o furnică, dizolvate însă în habitatul nostru.

b) Legea plenitudinii

Se produc unele lucruri curioase când există o conectare a tuturor cu toți. Matematicienii au demonstrat că suma unei rețele crește proporțional cu pătratul numărului de membri ai rețelei. Cu alte cuvinte, dacă numărul de noduri într-o rețea crește aritmetic, atunci valoarea rețelei crește exponențial. Adăugarea mai multor membri la rețea poate spori dramatic valoarea pentru toți membrii.

c) Legea valorii exponențiale

Harta abundenței și extinderii profitului firmei Microsoft este un exemplu edificator, deoarece oglindește alte subiecte ale ridicării stelelor în economia de rețea. În perioada primilor 10 ani, profiturile firmei Microsoft au fost neglijabile. Profiturile sale au crescut peste zgomotul de fond, adică peste o expansiune lină, normală, doar în jurul anului 1985. Dar odată ce ele au început să crească, ele au explodat practic.

d) Legea punctelor basculante (de inflexiune)

Există încă o lecție suplimentară care provine din aceste cazuri elementare ale economiei rețelelor. Și aici o altă infuzie conceptuală de ordin biologic, de această dată, va fi ușor de mânuit. În retrospectivă, se poate remarca, pe curba pe termen lung, că există un punct, atunci când momentul a fost distrugător (copleșitor), de la care succesul devine un eveniment facil. Succesul devine apoi ”infecțios” și de anvergură, împrăștiindu-se peste tot până la extinderea la care el devine dificil de evitat pentru cei încă ”neinfectați” (cât de mult își poate cineva permite să nu aibă un telefon?).

e) Legea creșterii profiturilor

Prima lege a rețelelor este cunoscută ca lege a randamentului crescător, spre deosebire de legea ”vechiului regim”, unde patrona legea randamentelor descrescătoare, în cazul a numeroși factori de producție. Valoarea explodează odată cu creșterea numărului de membri, iar explozia valorii, la rândul său, absoarbe tot mai mulți membri, în final compunându-se rezultatul.

f) Legea evoluției inverse a prețurilor

Un aspect curios al economiei de rețea ar putea ului un cetățean al anului 1897. Cei mai bine o duc cei care vând mai ieftin în fiecare an. Această lege a direcției este așa de adânc înrădăcinată în modul nostru contemporan de viață că noi îl folosim fără să ne minunăm de ea. Dar minunea ar fi, deoarece acest paradox este un motor important al noii economii.

g) Legea generozității

Dacă serviciile devin mai valoroase, ele au mai multă plenitudine (Legea b) și, dacă ele costă mai puțin, atunci ele vor deveni de fapt cele mai bune și cele mai valoroase (Legea f), iar extensia logică spune că cele mai valoroase lucruri dintre toate vor fi acelea care sunt date, ”dăruite” pe larg și la distanță.

h) Legea supunerii (credinței, loialității)

Distincția caracteristică a rețelelor este că ele nu au nici un centru clar și nici o graniță (limită) clară obiective. Distincția vitală între eu (noi) și altul (ei) – în trecut explicată prin supunerea omului din organizația erei industriale – devine mai puțin semnificativă în noua economie. Singurul ”interior”, singurul reper, acum, este dacă noi ne aflăm într-o rețea ori în afara ei. Loialitatea individuală se mută departe de organizații și se îndreaptă spre rețele și platforme de rețele (”Ești tu un Windows sau un Mac?”).

i) Legea cedării (degenerării)

Natura strâns legată a oricărei economii, dar în special a constituției ultraconectată a economiei rețelelor, o face să funcționeze ecologic. Destinul organizațiilor individuale nu mai este dependent în întregime de propriile lor merite, ci el este de asemenea legat de destinul vecinilor lor, al aliaților, al competitorilor și desigur de acela al mediului lor imediat înconjurător.

j) Legea împrietenirii (prieteniei)

Într-o perspectivă industrială, economia a fost o mașină care a fost destinată să încerce sau mai degrabă să ”mimeze” eficiența optimală și, în fine, odată acordată cu această intenție sau deziderat, menținută într-o cvasi-armonie productivă. Companiile sau industriile, în special cele producătoare de job-uri sau bunuri au trebuit să fie protejate și ”îndrăgite” la orice cost, ca și cum aceste firme ar fi fost ceasuri rare într-o cutie de sticlă.

k) Legea ineficienței

În sfârșit, ce câștig ne aduce nouă această economie a rețelelor?

Economiștii au gândit că noua epocă care vine ar aduce suprema productivitate. Dar, ca un paradox, creșterea tehnologiei nu a condus la o creștere explozibilă și măsurabilă totodată în productivitate. Este oare o consecință a metodologiei noastre de măsurare? Aceasta întradevăr continuă să se bazeze pe vechea concepție asupra economiei de tip clasic, în bună măsură.

4. Transformări care prefigurează noua economie

În ultimii 15 ani ”noua economie” a apărut mai întâi în SUA, răspândindu-se apoi în întreaga lume. Printre caracteristicile sale definitorii sunt: o alterare fundamentală a vechii ordini industriale și ocupaționale, niveluri fără precedent ale dinamismului antreprenorial și competiției și respectiv un trend dramatic către globalizare. Toate acestea au fost stimulate de către o serie de progrese revoluționare în tehnologiile informației. Există însă diferențe imense între statele lumii și chiar în cadrul aceleiași țări, între regiuni, în privința gradului în care economiile sunt structurate și operează în acord cu tendințele noii economii. În cazul Statelor Unite există deja un set de 17 indicatori economici care permit măsurarea gradului de adaptare la noua ordine economică. Pe baza lor se pot de asemenea analiza politicile economice practicate de către diversele guverne și se pot trasa câteva linii directoare importante care ar trebui urmărite în vederea realizării unei creșteri economice rapide în noile condiții.

Se consideră că precedenta ordine economică a funcționat aproximativ între 1938-1974. Ea a fost construită pe baza industriei prelucrătoare, care a fost orientată spre producția standardizată și a funcționat prin intermediul unor organizații stabile, ierarhizate. Acestea s-au preocupat de reducerea costurilor și s-au orientat în principal spre piețele naționale. Acești factori au stat la baza prosperității multor state.

Odată cu deteriorarea fundamentelor acelei ordini economice între mijlocul deceniului 8 și începutul ultimului deceniu al secolului trecut, economiile naționale au fost confruntate cu o serie de șocuri severe. Pe măsură ce industriile au început să fie restructurate, statele au trebuit să reacționeze la extinderea recesiunilor regionale cauzate în general de crizele sectoriale – industria de automobile, industria metalurgică, industria extractivă, pentru a denumi doar câteva dintre grupele mari de industrii. În plus, multe economii naționale sau regionale s-au confruntat din greu cu problemele legate de creșterea șomajului și a ratei de emigrare. În această perioadă, toate statele, inclusiv cele occidentale au trebuit să facă față unor diminuări ale productivității și ale salariilor. În SUA, de exemplu, s-a trecut de la un ritm anual de creștere a productivității de la 3% în anii 50 și 60 la mai puțin de 1,25% în prima jumătate a ultimului deceniu al secolului trecut. Aceste evoluții critice nu au fost doar episodice sau întâmplătoare, ci ele au reprezentat de fapt o perioadă turbulentă a tranziției de la ordinea economică veche la una nouă.

Astăzi, o nouă economie este clar în curs de apariție. Ea este o economie bazată pe cunoștințe și ideii, în care factorul-cheie al prosperității și creării de locuri de muncă îl constituie gradul de implementare a ideilor, inovației și tehnologiei în toate sectoarele economiei.

Cele mai obiective semne ale schimbării în noua economie se găsesc de fapt printre rădăcinile-cauză ale sale: progresele tehnologice revoluționare, incluzând puterea computerelor personale, viteza înaltă a telecomunicațiilor și Internetul. Totuși, noua economie este mai mult decât tehnologia înaltă și Internetul. Multe firme, deși nu produc tehnologie de vârf, își desfășoară activitatea în legătură cu cele care fac aceasta, utilizând, pe scară mai largă sau mai restrânsă, produsele lor. Astfel este cazul unui fermier care utilizează ultimele rezultate genetice și ară conform informațiilor primite prin satelit sau a unei companii de asigurări care folosește software de ultimă oră pentru a-și organiza activitatea filialelor și a întregului personal.

Noua economie se referă atât la noile modele organizaționale cât și la noile tehnologii. De asemenea, una dintre cele mai izbitoare schimbări în noua economie este dată de dinamismul activității, de constanta inovare și de viteza de adaptare, care devin norme de funcționare. De exemplu, în industria automobilelor timpul scurs între concepție și producție era în anul 1990 de 6 ani, iar astăzi acesta este doar de 2 ani. Acum, în frenetica economie a Internetului, oamenii vorbesc de evoluția tehnologică în veritabili ”ani-web” (care reprezintă cam un trimestru fiscal) deoarece competiția pare a-și schimba regulile într-un asemenea scurt interval de timp. În asemenea condiții de piață, o nouă generație de firme crescând accelerat a devenit cheia creșterii economice. În ultimii ani, de exemplu, în SUA aproape trei sferturi din totalul noilor job-uri au fost create de 350000 din aceste așa-numite firme-gazelă (firme care și-au majorat anual veniturile din vânzări cu 20%, pentru o perioadă de patru ani consecutiv).

Odată cu creșterea activității antreprenoriale cresc totuși și riscurile. Aproape o treime din toate joburile sunt aflate într-un flux anual continuu (adică, ele sunt adăugate recent sau vor fi eliminate curând din economie). Acest efect de ”agitație” este impulsionat de noile tehnologii, dar și de competiția tot mai acerbă – trend de altfel impus parțial și de extinderea globalizării (între 1960-1997, de exemplu, în SUA importurile și exporturile au crescut de 1,5 ori mai repede decât PIB).

În mijlocul acestei continue agitații economice, noile afaceri și industrii le-au înlocuit pe cele vechi. Bazele stării economice au evoluat dincolo de tradiționala industrie manufacturieră, incluzând prelucrarea de înaltă tehnologie, serviciile comerciale și creșterea fabuloasă a așa-numitelor e-businesses orientate la nivel global. Trendul apare izbitor în cazul schimbării ocupaționale a noii economii. De exemplu, în SUA, între 1969-1995, practic toate locurile de muncă pierdute în zona producției și distribuției de bunuri au fost înlocuite de locurile de muncă la birou. Astăzi, aproape 93 milioane de muncitori americani (deținând aproximativ 80% din totalul forței de muncă) nu-și petrec timpul lor pentru a produce lucruri, ci ei mută lucrurile, procesează sau generează informație sau prestează servicii pentru populație.

Toate aceste schimbări s-au referit la dimensiunea la nivel național a noii economii, îndeosebi în cazul țărilor dezvoltate, între care se remarcă Statele Unite. Pentru a comensura gradul de extindere a noii economii în cazul unei țări sau chiar doar al unei regiuni (în cazul României ar fi vorba de județe, ca subdiviziuni administrative, sau, mai nou, de cele 8 regiuni care grupează mai multe județe după criteriul geografic), ar fi utilă introducerea unui sistem de indicatori, desigur adaptat întrucâtva specificului național, atunci când este vorba de subdiviziuni administrative, care să caracterizeze fundamentele structurale ale economiei și să ofere elemente solide decidenților din domeniul politicii economice pentru promovarea dezvoltării economice în condițiile extinderii inexorabile a noii economii în viitor.

5. Noua economie și noile strategii economice

O structură a stării economice este determinată doar într-o mică măsură de factori istorici. Anumite state sau regiuni care au prosperat în vechea economie se adaptează mai greu noii economii. De exemplu, țări sau regiuni care s-au bazat în trecut pe resurse naturale și pe vechile industrii manufacturiere, alături de cele care s-au concentrat pe abilitatea de a utiliza costuri mici pentru a atrage investiții și firme, s-ar putea ca astăzi să înregistreze scoruri scăzute în ceea ce privește indicatorii noii economii. În contrast, statele sau regiunile care s-au industrializat mai târziu s-ar putea să aibă niveluri mai favorabile ale indicatorilor privind extinderea noii economii. De asemenea, în acelea în care s-a produs o reorientare în perioada mai recentă spre o bază economică constituită din domenii ale noilor tehnologii și ale serviciilor avansate s-ar putea ca tendința să fie spre scoruri ridicate în ceea ce privește gradul de extindere a noii economii.

Cu toate că zestrea unei țări sau regiuni la un anumit moment este dată, totuși politica publică determină modul cum aceasta este folosită, eficiența cu care ea este fructificată. De exemplu, politicile care promovează inovarea tehnologică și impulsionează procesul educațional pot ridica capacitatea inovativă a statului respectiv și pot crea o forță de muncă mai dinamică și mai productivă. De asemenea, anumite state sau regiuni care procedează așa astăzi s-ar putea să obțină salturile menționate abia după o anumită perioadă, când roadele politici prezente vor putea fi culese. În schimb, alte state sau regiuni, care astăzi prezintă scoruri ridicate, ar putea, datorită neglijării investițiilor și nevoilor de schimbare a politicilor impuse de necesitatea menținerii unui fundament economic solid și de către trendul noii economii, să înregistreze un declin în viitor. Tocmai datorită faptului că afacerile din domeniul noii economii face necesară acceptarea unor noi practici și inovații, administrațiile (atât cele centrale cât și cele locale) ar trebui ca în mod continuu să-și perfecționeze politicile lor și operațiile guvernamentale.

Pentru multe state, factorii care conduc creșterea astăzi sunt foarte diferiți de cei folosiți în urmă cu 25 de ani, de exemplu. În cazul vechii economii, precondițiile pentru succesul economic al statelor au fost lucruri precum costuri reduse, abundența forței de muncă calificată la bază, existența unui sistem de transport relativ bun și a altor infrastructuri fizice corespunzătoare. În mod corespunzător, pachetul standard de măsuri, uneori înșelătoare, ale politicii economice includeau subvenții, prime de vacanță și alte asemenea stimulente pentru afaceri. În cazul noii economii, însă, atât mediul economic cât și regulile jocului s-au schimbat. Anumite condiții nu mai asigură în continuare succesul (costurile scăzute, de exemplu), în vreme ce altele există aproape peste tot (precum rețelele de transport corespunzătoare). Deci, acum politica economică va trebui de asemenea să se schimbe.

Succesul statelor în noua economie va fi din ce în ce mai mult determinat de modul în care ele vor reuși să impulsioneze inovația tehnologică, relațiile antreprenoriale, educația, calificarea specializată și tranziția tuturor organizațiilor, publice și private, de la ierarhia de tip birocratic la rețelele de tip învățare.

Sinteza diferențierilor care apar între cele două tipuri de economii este redată în tabelul următor.

Elemente fundamentale: vechea economie și noua economie

În legătură cu liniile directoare de care ar trebui să țină seamă guvernele pentru a se obține o politică publică progresistă și orientată spre inovație, în vederea stimulării succesului în noua economie, menționăm următoarele cinci strategii-cheie:

coinvestirea în calificarea forței de muncă

coinvestirea într-o infrastructură pentru inovare

promovarea acțiunilor guvernamentale de sprijinire a inovației și clienților

stimularea tranziției spre o economie digitală

sprijinirea colaborării civice.

Statele care își vor axa politicile lor în aceste domenii vor fi mai bine poziționate, ceea ce le va permite obținerea unei creșteri economice puternice, în special a veniturilor cetățenilor aparținând tuturor straturilor socioeconomice. Ceea ce de fapt ar trebui să reprezinte adevăratul obiectiv. Dezvoltarea unei noi economii prospere nu este un scop în sine. Aceasta reprezintă doar un mijloc de a avansa pe calea unor scopuri progresiste mai largi: noi oportunități economice și un standard de viață mai înalt, mai multă inițiativă individuală și libertate, mai multă demnitate și autonomie pentru lucrători, mai puternice comunități și mai extinsă participare a cetățenilor la viața publică.

6. Indicatori de comensurare a noii economii

Măsurarea noii economii reprezintă o întreprindere dificilă, întrucât actualul sistem statistic, bazat în principal pe noțiunea de economie stabilă se focalizează îndeosebi asupra producției agricole și industriale de bunuri, iar măsurile de politică monetară se referă în special la conducerea unor componente predictibile ale așa-numitului ciclu al afacerilor. Dar noua economie nu este nici stabilă nici predictibilă, iar ciclurile afacerilor par a se schimba semnificativ sub impactul revoluției IT. În ultima vreme există numeroase încercări de a determina un așa-numit index al noii economii, care, utilizând diverse surse date, atât din sectorul public cât și din cel privat, încearcă să cuantifice transformările structurale ale economiei prin prisma a patru domenii majore: mix-ul industrial și ocupațional, globalizarea, dinamismul antreprenorial și competiția și revoluția IT.

Dacă măsurarea la nivel național a acestui indice întâmpină dificultăți, la nivelul regiunilor sau al subdiviziunilor administrative acest demers se dovedește încă și mai dificil din punctul de vedere al surselor de date. Dificultățile de constituire a unei baze comune de date utile se amplifică dacă ținem seamă de faptul că grupurile de inovație regionale joacă un rol fundamental în cadrul noii economii.

Există anumiți factori ai noii economii care deși ar trebui incluși în calcul, datorită limitării surselor de date, în realitate nu sunt luați în considerare. De exemplu, în vreme ce ar exista posibilități de procurare a datelor privind industriile high-tech, statisticile nu înregistrează gradul până la care industriile de pe teritoriul regiunilor sau structurilor administrative folosesc tehnologiile avansate. În mod similar, dacă datele privind nivelul educațional al forței de muncă dintr-o regiune sau subdiviziune administrativă s-ar putea procura, în schimb, nu există nici un fel de statistică privind gradul în care industriile regionale își califică forța lor de muncă sau în care își reorganizează munca pentru a deveni organizații de performanță ridicată. De asemenea, la nivel regional, există date statistice privind doar exportul de produse, nu și de servicii. Iar date precise privind avansarea regiunilor în domeniul infrastructurii de telecomunicații moderne sau în acela al utilizării de către rezidenți sau oameni de afaceri a tehnologiilor de comunicație avansată (precum telefonie mobilă, fax, Internet etc.) în general nu există.

În plus, nu toți indicatorii propuși pentru a caracteriza noua economie reflectă cu acuratețe aceasta. Astfel, indicatorul care caracterizează orientarea spre export a produselor (una dintre trăsăturile generale ale noii economii) poate ascunde faptul că un anumit stat sau regiune exportă masiv doar resurse naturale procesate sumar (deci ținând de vechea economie), dar care sunt foarte solicitate la un moment dat sau într-o conjunctură dată pe piața mondială. De asemenea, măsurarea numărului de locuri de muncă din birouri (”office jobs”) nu se referă doar la ocupațiile noii economii (cum sunt ”designerii”, managerii de vânzări sau de marketing și analiștii financiari), ci includ și multe job-uri ce țin de birocrația guvernamentală, la nivel global sau local. Cu toate aceste limitări privind sursele de date, există totuși opinia unanimă că eforturile de dezvoltare a unei veritabile statistici a noii economii trebuiesc continuate.

După cum s-a menționat, în SUA deja se calculează un număr de 17 indicatori ai noii economii, care sunt grupați în cinci mari categorii, care în opinia specialiștilor captează ceea ce este esențial nou în legătură cu avansarea noii economii în interiorul statelor, regiunilor sau subdiviziunilor administrative.

Ocupații în domeniul informației și cunoașterii. Indicatorii măsoară ocupațiile în oficii și birouri deținute de manageri, specialiști și tehnicieni, pe de-o parte, și dobândirea de educație pentru forța de muncă pe de altă parte.

În vechea economie, statul, în ansamblul său, sau diversele regiuni interioare prosperă pe baza lucrătorilor care posedă calificări și abilități manuale și care își desfășoară munca (operațiile de bază) în mod repetitiv și efort cel mai adesea fizic. În noua economie, statele sau regiunile componente vor prospera dacă lucrătorii lor vor lucra preponderent cu mintea. Aceasta, întrucât tocmai ocupațiile care presupun un nivel ridicat de cunoștințe și prelucrarea informației sunt cele care conduc noua economie. Multe dintre aceste locuri de muncă se află localizate în birouri și oficii și nu în fabrici ca în cazul vechii economii. Ele tind să devină poziții manageriale, profesionale specializate și tehnice deținute de persoane cu facultate sau cu cel puțin doi ani de colegiu (sau școală postliceală). În plus, în majoritatea industriilor și ocupațiilor, nu doar în sectorul high-tech, calificarea necesară este într-o creștere accentuată. Indicatorii din această secțiune, cunoscută deja și sub denumirea engleză de ”knowledge jobs”, vor trebui să măsoare trei lucruri: procentul de forță de muncă ocupată în birouri sau oficii, poderea forței de muncă angajată pe poziții manageriale, profesionale specializate și tehnice și respectiv nivelul de educație al forței de muncă. Noua economie este o economie a serviciilor, a tehnologiei înalte și a oficiilor sau birourilor. Aceasta nu înseamnă că industria manufacturieră sau agricultura devin mai puțin importante. De altfel, astăzi se produc mai multe bunuri industriale și hrană decât oricând în trecut. Creșterea accelerată a productivității în industrie și agricultură înseamnă că de fapt marea majoritate a forței de muncă tinde să nu-și mai folosească fondul de timp pentru a produce lucruri, ci mai degrabă pentru a mișca lucrurile, pentru prelucrarea și producerea informației sau pentru a oferi servicii populației (în SUA, de exemplu, ponderea celor din urmă a ajuns în jur de 80% din totalul forței de muncă). Astăzi, în societățile moderne, instrumentele cele mai folosite de către oameni sunt cel mai probabil faxul, copiatorul xerox, telefonul sau computerul personal și nu o mașină de nituit sau un strung. Pe măsură ce avantajul competitiv crescând își are sursele tot mai mult în calitatea conducerii, în aceea a designului și în serviciile comerciale și vamale, oficiul (biroul) tinde să devină ”fabrica” de bază în noua economie, acolo unde se înregistrează o creștere a ponderii valorii adăugate în totalul producției. Apariția noilor industrii a generat noi joburi, în vreme ce noua tehnologie și noile metode de organizare a muncii au transformat din temelii unele dintre ocupațiile existente. Ambele tendințe au transformat harta mixului ocupațional în țările industrializate (în SUA, de exemplu, ponderea joburilor manageriale și profesionale specializate au crescut de la 22% în 1979 la peste 28% în 1995). Printre acești lucrători se includ managerii, inginerii și cercetătorii, profesioniștii din domeniul sănătății, juriștii, profesorii, contabilii, profesioniștii din bănci, consultanții și inginerii tehnicieni. În noua economie, unde se pune un accent deosebit pe viteza de reacție și pe flexibilitate, forța de muncă educată reprezintă un element crucial pentru creșterea productivității și pentru promovarea inovației. Astfel, în țările avansate se constată în ultima vreme o creștere spectaculoasă a ponderii locurilor de muncă bazate pe cunoștințe înalte (care presupun cursuri post-liceale și profesionale specializate sau cursuri universitare). În SUA, de exemplu, această pondere a sporit între 1983-1993 de la 28% la 31%, iar în următorii ani se estimează atingerea pragului de 33%. Statele sau regiunile care dețin o forță de muncă mai educată se află deja mai bine plasate, integrate, în trendul general al noii economii. Încă mai important, pentru indivizi, dobândirea unei educații superioare înseamnă totodată egalizarea oportunităților de obținere a unor venituri mari.

Globalizare. Indicatorii măsoară orientarea spre export a producției și investițiile străine directe.

În vreme ce vechea economie a fost una națională, dacă ne referim la aria de cuprindere, noua economie este globală. Estimările arată că, la nivelul anului 2000, mai mult de 21000 miliarde dolari din totalul cumulat al producției mondiale erau deschise competiției globale, comparativ cu aproximativ 4000 miliarde dolari în anul 1995. Această creștere a fost determinată de globalizarea pieței de capital, de reducerea barierelor economice și comerciale, și, probabil mult mai important, de schimbările tehnologice care fac mai ușoară localizarea întreprinderilor partenere și facilitează vânzările de produse și servicii aproape oriunde în lume. Când actuala ”veche economie” a apărut prin anii ’30, câștigătorii erau acele state sau entități teritoriale ale căror firme vindeau pe piețele naționale, în contrast cu cele care vindeau doar pe piețele locale sau regionale. Astăzi, însă, la începutul secolului XXI, câștigătorii vor fi acele state și regiuni ai căror oameni de afaceri și firme vor fi cel mai integrate în economia mondială. Cu toate că multe țări se pot confrunta într-o anumită perioadă cu recesiunea economică, o orientare globală va asigura oricând expansiunea piețelor pentru industriile unui anumit stat sau ale unei anumite regiuni. Drept consecință, de vreme ce forța de muncă a firmelor orientate spre globalizare va câștiga mai mult decât celelalte firme, o orientare globală înseamnă că, pe ansamblu, forța de muncă a statului sau regiunii care deține preponderent firme orientate spre globalizare va avea de asemenea un nivel mai ridicat al standardului de viață. Indicatorii globalizării s-ar referi în principal la măsurarea a două lucruri: ponderea în total a forței de muncă angajată în producerea de bunuri și servicii pentru export și, respectiv, greutatea specifică a forței de muncă angajată în companiile deținute de proprietarii străini. Comerțul internațional a devenit în ultimii 20-30 ani o parte integrantă a majorității economiilor lumii (de exemplu, ponderea comerțului exterior în PIB-ul Statelor Unite, a sporit de la mai puțin de 5,5% în 1950, la 11% în 1970 și la 25% în anul 1997). În plus, pentru țările industrializate se remarcă o tendință de creștere a specializării în producerea de bunuri și servicii tot mai complexe și care înglobează din ce în ce mai multă valoare adăugată. Focalizarea pe producerea bunurilor și serviciilor cu valoare adăugată mare este în beneficiul lucrătorilor. Conform estimărilor, în SUA salariații din firmele orientate spre export câștigă cu 10% mai mult decât cei din firme similare ca profil de producție dar neorientate spre export. Drept rezultat, statele sau regiunile ale căror companii nu sunt comercianți globali vor rămâne în urma a ceea ce ar dori salariații. Un impact important pentru prosperitatea unui anumit stat sau regiuni o au și investițiile străine directe, care includ pe lângă investițiile propriu-zise ale companiilor străine în construcția de capacități productive și cotele părți (titlurile) deținute de către străini în firmele autohtone. Pe lângă crearea de noi locuri de muncă, investițiile străine directe contribuie și la o infuzie de inovații în domeniile tehnologic, al strategiilor manageriale și al experienței forței de muncă. De exemplu, se argumentează că uzinele de automobile japoneze din zona vestică a SUA, alături de efectul benefic al oferirii unui număr important de locuri de muncă pentru localnici, a impulsionat totodată însăși firmele americane în a adopta practici industriale mai moderne decât în cazul în care un astfel de stimulent nu ar fi existat. Expansiunea investițiilor străine directe, ca fenomen la scară planetară este de dată relativ recentă, începutul fiind localizat în deceniul al optulea al secolului trecut. În cazul Statelor Unite, de exemplu, estimările (în prețuri constante 1992) arată că fluxul de investiții străine directe a crescut de la 134 miliarde dolari pentru toată perioada anilor ’70, la aproximativ 312 miliarde dolari în doar prima jumătate a ultimului deceniu al secolului trecut, ceea ce a reprezentat, prin raportare la PIB, o creștere de la 0,32% la 0,69%.

Dinamism economic și competiție. Indicatorii măsoară numărul de locuri de muncă în companiile cele mai dinamice, așa-numitele firme-gazelă (firme cu creștere a vânzărilor de 20% și peste în ultimii patru ani), rata ”agitației” economice, ca rezultat al apariției de noi afaceri înfloritoare și falimentul unora dintre afacerile tradiționale, și valoarea stocului de ofertă publică al companiilor.

Vechea economie poate fi reprezentată sintetic de marile companii angajate într-o competiție limitată, având la bază nivelul costurilor, și într-un mediu relativ stabil al piețelor. Noua economie este însă integral axată pe dinamism și competiție, fiind caracterizate prin creștere rapidă și firme antreprenoriale. Abilitatea firmelor de a inova și de câștiga mai rapid piața tinde să devină un tot mai important factor al avantajului competitiv. De altfel, capacitatea economiei unei anumite entități teritoriale de a se reîntineri prin crearea de noi companii inovatoare este tocmai cheia determinantă a vitalității sale economice. În acest context așa-numitele firme-gazelă, definite în terminologia americană ca fiind acelea ale căror vânzări anuale au crescut cu 20% sau peste timp de patru ani consecutivi, joacă un rol esențial. Indicatorii dinamismului și competiției ar trebui să măsoare următoarele trei lucruri: ponderea locurilor de muncă în firmele cu dinamica cea mai înaltă, gradul de turbulență din domeniul ocupării (ca rezultat al apariției și creșterii noilor afaceri, concomitent cu falimentul sau decăderea celor deja existente) și, respectiv, valoarea ofertelor publice lansate de către companii. Gradul în care economia unui stat sau regiuni este compusă din firme noi, crescând rapid, este edificator în ceea ce privește dinamismul și flexibilitatea sa, avansarea pe calea noii economii. Cheia nu o reprezintă firmele mici în sine, ci numărul relativ mic al firmelor crescând accelerat, indiferent de dimensiune, care dețin partea leului în cadrul numărului total de locuri de muncă create în anii de după 1990. Potrivit estimărilor, doar între 1993-1996, în SUA, numărul ”gazelelor” a crescut cu 40%, ajungând la un total de peste 355 mii. Acestor companii le revine crearea a 70% din numărul total de locuri de muncă noi create în economia americană în perioada respectivă. Creșterea regulată a numărului de persoane ocupate maschează existența unui proces turbulent al creării și distrugerii, devreme ce firmele mai puțin inovatoare și mai puțin eficiente își restrâng activitatea sau sunt eliminate din afaceri, iar cele performante și care promovează inovația se dezvoltă și le înlocuiesc pe cele dintâi. Doar între 1994 și 1995 în SUA au fost adăugate 3,5 milioane de locuri de muncă în sectorul privat. Acesta a fost însă rezultatul unui proces complex: firmele noi au creat 5,7 milioane noi locuri de muncă, firmele care au falimentat au eliberat 4,5 milioane, firmele aflate în expansiune și-au sporit numărul de locuri de muncă cu 10,5 milioane, iar cele aflate în regres au eliminat 8,2 milioane. Agitația a crescut în ultima vreme, fiind demonstrată atât de creșterea numărului anual al aparițiilor cât și de cel al disparițiilor de firme. Dacă o astfel de turbulență generează un risc economic sporit pentru lucrători, companii și chiar regiuni întregi, în schimb trebuie recunoscut că ea totodată reprezintă un factor major al inovațiilor economice și al creșterii, în general. Îndeosebi în ultimele două decenii, în majoritatea statelor occidentale, piețele financiare au cunoscut un dinamism antreprenorial susținut. De exemplu, se apreciază că între anii ’60 și anii ’90, în SUA, numărul de oferte publice (acțiuni) a crescut cu 50%. Numărul acțiunilor lansate de către firme ca oferte publice relevă potențialul unei economii de a produce companii care au viabilitate pe termen lung și un potențial substanțial de creștere pentru viitor.

Tranziția spre o economie digitală. Indicatorii măsoară procentul de adulți conectați la rețelele Internet, numărul de nume de domenii ”.com” înregistrate, tehnologii ale comunicației existente în școli și gradul în care guvernul central și cele locale utilizează tehnologiile informației pentru livrarea serviciilor lor.

În cazul vechii economii, practic toate tranzacțiile economice presupuneau transferul de bunuri fizice și documente, pe de-o parte, și cel mai adesea contactele directe, pe de altă parte. În economia digitală emergentă, o pondere semnificativă, atât în cazul afacerilor cât și al tranzacțiilor guvernamentale, se va realiza prin intermediul mijloacelor electronice. Unele estimări pentru economia americană arată că Internetul genera, la nivelul anului 1998, venituri de aproximativ 300 miliarde dolari, susținând peste un milion de joburi, ca urmare a unui ritm anual mediu de creștere de circa 175%, pe perioada ultimii trei ani. Dar în cazul în care ne referim la ansamblul impacturilor efective ale economiei digitale (adică omniprezența penetrării în viața de zi cu zi a Internetului și a facilităților oferite pe scară largă de diversele sisteme utilizate în mod curent, precum autentificarea digitală și telecomunicațiile), productivitatea și veniturile câștigate vor fi enorme. În termenii creșterii productivității și ai ridicării standardului de viață, economia digitală devine probabil comparabilă cu revoluția industrială din prima parte a secolului trecut. Indicatorii economiei digitale ar trebui să măsoare patru lucruri: proporția persoanelor adulte conectate ”online” la diversele rețele, numărul mediu de nune de domenii comerciale Internet ce revin pe o firmă, dotarea și utilizarea tehnologiei informației în școlile publice și respectiv utilizarea tehnologiilor digitale pentru distribuirea serviciilor guvernamentale atât la nivel central cât și local. Numărul persoanelor conectate online este probabil indicatorul cel mai semnificativ care arată progresul unei regiuni sau stat spre economia digitală (în SUA, în 1997, circa 25% dintre gospodării erau conectate la Internet, la finele lui 1998 ponderea crescuse deja la 33%, iar astăzi se tinde spre 50%; procentul este și mai ridicat dacă se ia în considerare faptul că multe persoane accesează Internetul de la serviciu sau de la colegii și universități și nu de acasă). În plus, pe măsură ce tehnologia devine mai ieftină (firmele au început să practice facilități foarte mari în ceea ce privește oferirea de PC-uri, dacă peroanele subscriu la utilizarea serviciilor Internet), tot mai mulți indivizi se conectează la rețelele din Internet. Pe baza studiilor, se remarcă tendința ca venitul mediu al celor care utilizează Internetul să scadă, ca de altfel și nivelul mediu de educație. Aceasta sugerează că populația celor care se conectează online tinde să exprime din ce în ce mai mult populația în general. Noua economie exprimă extinderea soluțiilor pe care firmele le folosesc peste tot pentru a pune computerele și tehnologia informației la lucru. O măsură a acestei tendințe o reprezintă astăzi numărul crescând de companii care și-au creat pagini de Web. Probabil măsura cea mai corectă a implicării firmelor dintr-un anumit stat sau regiune în acest fenomen, a participării lor la așa-numitul e-business sau e-commerce o reprezintă numărul de domenii ”.com” înregistrate. Un domeniu Internet este numele unic al unei organizații sau firme combinat cu denumirea de rang superior a tipului domeniului, precum ”.com”, ”.org”, ”.edu” (care desemnează locații de tip comercial, organizații non-profit și respectiv instituții de educație sau cercetare). La nivelul anilor 1997-1998, se estimează că în SUA existau înregistrate peste 2,2 milioane de asemenea domenii. Cu toate că nu există încă o rețetă universală pentru cea mai eficientă integrare a tehnologiei informației în unitățile de învățământ, totuși este unanimă părerea că Internetul și computerele pot juca un rol important în domeniul educațional. În același timp, se remarcă o creștere semnificativă a utilizării tehologiilor informației în școli, nu numai în țările occidentale ci și în alte economii aflate în plin proces de modernizare (în SUA, de exemplu, procentul școlilor cu cel puțin o conexiune Internet a crescut rapid, de la 35% în 1994, la 78% în 1997, iar procentul claselor cu acces la Internet de la 3% în 1994, la 27% în 1997 și la 44% în 1998). Guvernele și autoritățile, în general, care acceptă utilizarea tehnologiilor informației și a Internelui, pe lângă faptul că își vor spori calitatea prestației și vor reduce costurile serviciilor oferite, vor ajuta la impulsionarea utilizării pe scară largă a tehnologiei noi de către rezidenți și oameni de afaceri, ceea ce în final se va reflecta într-o creștere economică mai rapidă. Autoritățile pot juca un rol esențial pentru avansarea pe calea economiei digitale prin reorientarea puterii sale de achiziții și prin asigurarea unei mase critice de servicii digitale, începând cu cardurile inteligente pentru plata serviciilor și ajutoarelor sociale și până la încasarea online a taxelor și înregistrarea automată a voturilor. Dar, pentru a se realiza toate acestea, vor trebui eforturi serioase pentru ca însăși guvernele și autoritățile să-și reformeze modul lor de acționare.

Capacitatea de inovare tehnologică. Indicatorii măsoară numărul de locuri de muncă în tehnologia avansată (”high-tech jobs”), numărul oamenilor de știință și al inginerilor în cadrul forței de muncă, numărul de patente puse în circulație, investițiile în cercetare-dezvoltare și activitatea în domeniul capitalului de risc (”venture capital”).

În trecut, creșterea economică se realiza prin sporirea ofertei de capital, a muncii și a cantității de resurse naturale valorificate. În noua economie, creșterea se bazează pe sporirea cantității de cunoștințe și a numărului de inovații, pe adoptarea lor rapidă și difuzarea pe scară largă. Inovația tehnologică este în special unul dintre factorii fundamentali ai noii economii (studiile arată că, la nivelul SUA, inovarea tehnologică este cauza a peste două treimi din creșterea economică pe cap de locuitor). Aserțiunea este valabilă și la nivel de regiune sau de altă entitate teritorială: dacă un anumit stat sau o anumită entitate teritorială dorește să sporească veniturile rezidenților săi, cheia o reprezintă în zilele noastre tocmai impulsionarea inovării tehnologice. Indicatorii capacității de inovare ar trebui să includă pentru măsurare următoarele cinci lucruri: ponderea locurilor de muncă în industriile avansate (așa-numitele high-tech), proporția cercetătorilor, a oamenilor de știință și a inginerilor în totalul forței de muncă, numărul de patente sau brevete raportat la mărimea forței de muncă, activitatea de cercetare-dezvoltare ca pondere în producția totală a statului sau regiunii respective și, în fine, ponderea așa-numitului venture capital (capitalul societăților pe acțiuni) în producția totală. Atât în cadrul industriei prelucrătoare cât și în sectorul serviciilor, companiile producătoare de tehnologii devin tot mai importante în ultimii ani (ponderea prelucrării high-tech în valoarea adăugată din industria manufacturieră a crescut în SUA de la 18% în 1970 la 24% în 1994, iar producția totală high-tech s-a majorat de la 5,5% din PIB în 1990 la 6,2 în 1996; actualmente, sariul mediu în sectorul high-tech este cu 77% mai mare decât cel mediu din restul economiei americane). Deși dețin încă o pondere mică în outputul întregii economii, noile industrii high-tech sunt cele care vor da trendul dezvoltării noii economii. Așa cum industriile capital-intensive (automobile, chimie și oțel) au marcat creșterea din anii ’50 și ’60, în noua economie, firmele producătoare de tehnologie înaltă (computere, hardware și software pentru computere, telecomunicații și biotehnologie) reprezintă motorul creșterii economice. Companiile bazate pe tehnologie și cercetare și industriile care folosesc un număr ridicat de cercetători și ingineri de înaltă calificare vor fi cele care vor da trendul în noua economie. Astfel, crucială pentru asigurarea unei creșteri economice continue devine atragerea în statul sau regiunea respectivă a unei forțe de muncă înalt calificate. Tocmai acești lucrători cu înaltă calificare, cercetători, savanți și ingineri, vor permite statului sau regiunii să amplifice procesele inovatoare și schimbările tehnologice (atât în ceea ce privește procesul de producție propriu-zis, cât și crearea de noi produse) și, în consecință, să obțină o valoare adăugată mai mare și să asigure salariaților salarii mai ridicate. Capacitatea firmelor de a dezvolta noi produse va fi cea care va determina avantajul lor competitiv și posibilitatea de a plăti salarii înalte. Unul dintre indicatorii care relevă viteza de introducere a unor noi produse sau a unor noi procese tehnologice îl reprezintă numărul de patente depuse și înregistrate. Pe măsură ce factorul de producție inovare devine tot mai important, numărul de patente realizate pe an crește (în SUA, de exemplu, acesta a sporit de la 58 mii în 1984 la 110 mii în 1995). Un alt factor cheie al creșterii economice îl reprezintă cercetarea-dezvoltarea care generează și comercializează inovațiile și aceea care adaugă noi cunoștințe de bază pentru industrie și pentru piață. În SUA, firmele sunt cele care asigură mai mult de două treimi din fondurile pentru cercetare-dezvoltare. După o creștere regulată în anii ’80 a urmat un regres în primii ani ’90. În ultimii ani se înregistrează o nouă relansare, ceea ce a făcut ca în 1997 să se atingă cel mai înalt nivel de pînă atunci al ponderii în PIB a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare finanțate de către firme (totuși cea mai mare parte a creșterii menționate a continuat să se îndrepte spre dezvoltare și doar într-o proporție relativ mică spre cercetarea fundamentală și aplicativă). În termeni relativi, ”venture capital” (fonduri investite în investiții noi și neverificate, deci având un risc mare) dețin încă o pondere mică în totalul piețelor de capital, dar dinamica lor devine din ce în ce mai importantă. Rolul lor în privința creșterii economice se găsește în stadiile critice, incipiente, ale dezvoltării multora dintre companiile devenite astăzi giganți ai economiei mondiale. Totuși, capitaliștii care investesc banii lor în acțiuni riscante, precum fazele de debut ale constituirii unor firme complet noi, speră să aibă succes în viitor, căci altfel pur și simplu nu și-ar investi banii. Aceștia se implică prin participarea ca membri în consiliile de conducere sau consilieri de management, sugerând conducerilor firmelor de venture capital anumite direcții strategice și îmbunătățirea planurilor lor de afaceri. În plus, firmele bazate pe capitalul de risc poate reprezenta o bună sursă pentru creșterea generală a mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă (în SUA, de exemplu, locurile de muncă în astfel de firme a sporit anual cu 34% în perioada 1991-1995, în vreme ce ocuparea în cele 500 de companii cuprinse în publicația Fortune s-a diminuat cu 3,6%; la nivelul întregii economii americane, investițiile în venture capital au crescut de la o medie anuală de 6 miliarde dolari, în prima parte a deceniului al nouălea al secolului trecut, la 12 miliarde dolari în 1997, în prețuri constante 1992, și de la 0,1% la 0,16% ca procent din PIB; în 1997, fondurile investite în asemenea tip de capital s-au îndreptat spre 2485 de companii, adică de cinci ori mai multe decât în 1980).

În toate cazurile măsurarea ar trebui să se bazeze pe cele mai recente date disponibile, dar datorită decalajelor de timp existente între datele de publicare a informațiilor de către entitățile teritoriale, în multe cazuri datele vor avea deocamdată o vechime de mai mulți ani. În plus, în toate cazurile datele statistice sunt colectate pentru a se evalua mărimea fie la nivel național fie la nivel de entitate teritorial-administrativă și de aceea utilizarea unor factori precum numărul de lucrători sau producția brută a unei regiuni sau diviziune administrativă se va lua ca numitor (indicatorii vor apare deci sub formă procentuală).

Scorurile pentru fiecare indicator ar trebui calculate după cum urmează. În idea de a măsura magnitudinea diferențelor, în cazul României, între județe sau între regiuni (este vorba de cele opt regiuni de dezvoltare), în locul rangului lor efectiv de la 1 la 42, în cazul județelor sau de la 1 la 8, în cazul regiunilor, scorurile ar trebui să fie calculate pe baza abaterilor standard față de medie. În consecință, pentru majoritatea indicatorilor aproximativ jumătate din numărul entităților teritoriale vor avea scoruri negative (sub media națională), iar pentru cealaltă jumătate scorurile vor fi pozitive. Pentru a se evita inconvenientul lucrului cu scoruri negative, se va putea adăuga o aceeași cifră la toate scorurile, astfel încât și scorul ultimei entități teritoriale din clasament să devină pozitiv.

De asemenea, în cazul unora dintre cele cinci categorii și pentru a se calcula scorurile globale ale noii economii, indicatorilor li se vor atașa niște coeficienți de importanță (ponderare), în așa fel încât cei corelați strâns între ei (cum sunt, de exemplu, patentele, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare și numărul de lucrători în domeniile high-tech) să nu altereze din punct de vedere statistic rezultatele. Pentru obținerea scorurilor generale se vor aduna scorurile ajustate ale entităților teritoriale în cazul fiecăreia dintre cele cinci categorii de indicatori, totalul rezultat împărțindu-se la suma scorului cel mai înalt realizat de către oricare dintre entități în fiecare categorie. Deci, scorul final al fiecărei entități teritoriale (județ sau regiune, în cazul României) va fi un procent din scorul total al unei entități teoretice ce s-ar fi plasat pe primul loc în fiecare dintre categoriile de indicatori menționate. În final, se va putea obține o hartă la nivel național a distribuției teritoriale a noii economii, care ar fi deosebit de utilă atât factorilor de decizie la nivel național și local, cât și pentru orientarea potențialilor investitori străini sau autohtoni.

7. Elemente relevante pentru stadiul actual al ”noii economii” în România

Ideal ar fi ca să dispunem de toate datele statistice necesare calculării indicatorilor de comensurare a noii economii, așa cum au fost prezentați în secțiunea anterioră. În realitate, datele statistice referitoare la ”noua economie” continuă să fie de multe ori fie incomplete fie foarte diferite, provenind din surse diverse, inclusiv în cazul țărilor occidentale. De multe ori, datele referitoare la noua economie se estimează pe baza celor din statisticile oficiale privind indicatorii ”clasici”, printr-o serie de metode indirecte sau artificii. De altfel, în ultima vreme, pentru a se înlătura aceste neajunsuri s-au intensificat eforturile de regândire a sistemelor statistice oficiale, de completare a acestora cu date care să permită reflectarea noului tip de economie. Dezbaterile continuă și probabil va mai trece o perioadă până când se va putea dispune de informații statistice unitare, coerente și cuprinzătoare referitoare la elementele constitutive ale noii economii. După cum s-a menționat, deocamdată doar în SUA s-a instituit un sistem coerent de măsurare regulată a noii economii, compus dintr-un set de 17 indicatori, grupați în cinci secțiuni. Totuși, în ultimii ani s-au înmulțit și în cazul României datele referitoare la o serie de aspecte ale noii economii, ceea ce permite conturarea unei imagini a trendurilor principale.

Unul dintre elementele principale ale noii economii îl reprezintă numărul de computere. În acest domeniu, ca de altfel și în cel al folosirii Internetului, România a progresat semnificativ în ultimii ani. Totuși, în condițiile demarării negocierilor de aderare în perspectivă la NATO și la Uniunea Europeană, România se situează încă pe unul dintre ultimele locuri printre țările candidate, atât în ceea ce privește indicatorii economici generali, cât și cei referitori la noua economie. Dacă referirea se face doar la criteriile SI-SC, decalajele față de majoritatea statelor europene, viitoare partenere în Uniunea Europeană extinsă, sunt încă mai mari decât decalajele calculate pe baza criteriilor economice standard.

La nivelul anului 2000, de exemplu, în România numărul mediu de calculatoare la 1000 de locuitori era de doar 32, în comparație cu 274 în Slovenia, 160 în Polonia, 149 în Estonia, 130 în Cehia, 128 în Slovacia, 113 în Ungaria, 109 în Letonia, 97 în Lituania și 43 în Bulgaria. De asemenea, în domeniul utilizării Internetului, în vreme ce în România numărul mediu de utilizatori la 100 de locuitori este de 3,1, în celelalte țări din zonă situația se prezintă astfel: Estonia 26,3, Lituania 17,2, Polonia 13, Cehia 10, Letonia 8,2, Slovenia 6,8, Ungaria 6,5, Bulgaria 5,3. Reprezentarea grafică a distribuției celor două variabile ce țin de noua economie, număr de PC și număr de utilizatori Internet, în funcție de PIB-ul pe locuitor, pentru cele zece țări considerate, se află în figurile următoare:

Dacă în privința numărului de PC-uri se înregistrează în ultimii ani un ritm acceptabil (+51% în perioada 1998-2000), în schimb, în ceea ce privește accesul la Internet, ritmul de doar 10% din anul 2000 plasează România pe ultimul loc (în celelalte țări ritmurile de creștere au fost de 400% în Cehia, 271% în Bosnia, 250% în Lituania, 103% în Polonia, 100% în Macedonia, 58% în Letonia, 51% în Bulgaria, 36% în Estonia, 30% în Ungaria, 23% în Albania și 21% în Slovenia). Una dintre cauze poate fi desigur atribuită și posibilităților limitate de conectare la rețea (atât din considerente legate de preț cât și de capacitate) oferite de către principalul operator public în domeniu Romtelecom (al cărui monopol este prevăzut a înceta în anul 2003). În privința raportului dintre PC-urile personale și cele din cadrul firmelor sau ”de serviciu”, România pare a avea o poziție oarecum mai bună: 31% din totalul computerelor sunt deținute de către populație, iar 69% sunt în dotarea unităților economice sau administrative (ponderea PC-urilor personale în celelalte țări din zonă are următoarele valori: 44% în Polonia, 37% în Lituania, 27% în Slovenia, 22% în Slovacia, 21% în Letonia, 20% în Cehia). Aceasta poate semnifica, pe lângă mai slaba informatizare a firmelor din România, conștientizarea de către populație a importanței crescânde a computerului, reflectată de altfel și de numărul mare de informaticieni români bine cotați care alimentează firmele occidentale an de an (fie în mod direct prin emigrare fie indirect prin produse software livrate în cadrul firmelor din România sau direct de la domiciliu).

În prima parte a anului 2001 s-au obținut rezultate superioare anilor trecuți, ceea ce dovedește că piața românească de IT se află pe o pantă ascendentă. Astfel, doar în primele patru luni ale lui 2001 s-a înregistrat o creștere cu 40% a numărului de carduri Visa pe piața românească, comparativ cu acceași perioadă a anului trecut. În prezent se estimează că există peste 1,3 milioane de carduri în România. Specialiștii apreciază că actualmente în România se înregistrează cea mai dinamică piață a cardurilor din Europa de Est, iar conform estimărilor făcute de Visa Internațional și Europay, în viitorii 3 ani în România se vor emite cel puțin trei milioane de carduri, toate băncile solide intrând în această activitate.

Strict legată de extinderea utilizării computerelor și a mijloacelor și tehnicilor de comunicare este problema dinamicii piețelor financiar-bancare, care într-o economie modernă va trebui să o devanseze pe aceea a sectorului clasic productiv al economiei. În ceea ce privește ponderea de ansamblu a sectorului serviciilor în economia națională și respectiv a investiții intangibile în totalul investițiilor alocate, România se situează, în general, încă în urma țărilor candidate la aderare. Problema principală, în perspectivă, o va reprezenta diminuarea rapidă a forței de muncă din agricultură și a populației rurale (în această privință, de asemenea, România este rămasă în urma majorității țărilor candidate).

Progrese relativ importante s-au realizat în ceea ce privește adaptarea legislativă la tendințele mondiale de liberalizare a schimburilor internaționale și la fenomenul globalizării. Capcana creșterii cu orice preț a exportului și cvasi-predominanța mărfurilor de import va trebui însă evitată în viitor. În acest sens, prin politicile statului vor trebui urmărite îmbunătățirea structurii pe categorii de produse a exportului în paralel cu recâștigarea piețelor interne de către producătorii autohtoni aflați în concurență cu mărfurile din import, cel puțin în cazul unor produse de bază pentru care există resurse nevalorificate în țară și capacități disponibile neutilizate.

Pentru perioada viitoare, un impact major îl va avea politica guvernamentală de sprijinire a sectorului IT, începută deja de guvernul actual, prin conceperea unui program național de informatizare, inclus în programul de guvernare și prin promovarea urgentă a unor măsuri eficace de stimulare a acestui domeniu vital pentru tranziția României spre noua economie. Astfel, se remarcă o serie de măsuri aflate deja în faza de implementare, cum sunt: deducerea din impozitul pe venitul global a unui PC pentru fiecare familie o dată la cinci ani; crearea unui program guvernamental vast de dotare cu computere a școlilor și liceelor; scutirea de impozit pentru salariile personalului din domeniul IT. De exemplu, roadele măsurii privind scutirea de impozit pentru informaticieni deja se pot semnala, deocamdată prin creșterea spectaculoasă a numărului de înregistrări de firme noi în domeniul informaticii.

În perspectivă, criteriile economice vor fi, în ultimă instanță, decisive pentru admiterea României în structurile euro-atlantice, îndeosebi în Uniunea Europeană, iar impactul dezvoltării de tip SI-SC, a noii economii, va fi unul major asupra trendului general al economiei. Având în vedere acestea, modelele de fundamentare a politicilor macroeconomice vor trebui în mod obligatoriu să țină seamă, pe de-o parte, de eforturile și resursele necesare accelerării tranziției spre o dezvoltare durabilă, sustenabilă, de tip SI-SC, precum și, pe de altă parte, de impactul asupra modificărilor structurale dinamice din economie.

Un modelul macroeconomic cadru va fi constituit de fapt dintr-un set de modele parțiale care vor include drept parametru esențial SI-SC. Astfel, modelul corelării politicii monetare cu aceea fiscală (sau în variantă restrânsă modelul dinamicii relației dintre inflație și șomaj), în vederea atingerii obiectivelor aderării la UE, va include și impactul deosebit de important al extinderii noii economii și, pe un plan mai general, a SI-SC. Avem în vedere de asemenea acest impact și în cazul alocării fondului disponibil de timp al forței de muncă, precum și în acela al unui trend optim în ceea ce privește dinamica structurii economiei naționale, privită prin prisma celor trei sectoare fundamentale (primar, secundar și terțiar sau al serviciilor).

În ecuația dezvoltării economice de tip durabil în România, printre parametrii fundamentali se plasează ritmul PIB-ului, care conform Strategiei naționale va trebui să fie de 4-6% pe o perioadă lungă de timp (până la orizontul anului 2010), în vederea reducerii decalajelor față de media UE, și rata inflației (care se prevede a coborî sub 10% începând cu anul 2004). În acest sens, rezultatele din prima parte a acestui an sunt deja peste prevederile Strategiei naționale. Astfel, pentru întregul an se estimează un ritm de creștere a PIB-ului de aproximativ 5% și o inflație sub 30%. De asemenea, prin proiectul de buget pe anul 2002 al Guvernului se urmărește realizarea unor indicatori macroeconomici îmbunătățiți: creșterea PIB de 5%, inflația de 22%, deficitul de 3% din PIB și o rată a șomajului de 9,2%.

În viitor este de așteptat ca aportul noii economii la trendul general al economiei naționale să se amplifice, îndeosebi în privința accelerării dinamicii PIB-ului (un plus de 1,5-2% la ritmul anual al PIB-ului, față de cel prevăzut de 4-6% până la finele deceniului) și a calmării inflației (o reducere suplimentară anual de 1-2%, comparativ cu reducerea preconizată. De exemplu, un studiu recent elaborat de experții firmei Andersen arată că 24% din creșterea economică a Europei ar putea proveni din e-business în perioada 2001-2004, adică un spor total al PIB-ului anual de 3,36%, față de doar 2,55%, în lipsa unui impact semnificativ al “noii economii”. După cum se observă, este de presupus că în România acest aport va fi relativ mai important, dacă se are în vedere că economia românească pornește de la un grad inițial mai redus de infuzare a noii economii în ansamblul sistemului economiei naționale.

Pentru a doua jumătate a deceniului, vor interveni probabil și cerințele impuse nu numai de aderarea la UE dar și de pregătirea, pentru o perspectivă mai îndepărtată, a integrării României în Uniunea Monetară Europeană. Rolul piețelor financiare și de capital, stimulate la rândul lor de către dezvoltarea SI-SC în România va deveni esențial în acel nou context. De asemenea, alegerea unui model adecvat pentru încadrarea în parametrii unei sustenabilități a datoriei publice și a deficitelor bugetare va fi în măsură să cuantifice aportul afluxului de investiții străine, dependent, de asemenea, de avansarea SI-SC în România.

Bibliografie selectivă

Albu, L.-L. (1998): Strain and inflation-unemployment relationship in transitional economies: a theoretical and empirical investigation, University of Leicester, Department of Economics, Centre for Economic Studies, Leicester, ACE-PHARE, January

Albu, L.-L. (1998): Tranziția economiei sau tranziția științei economice?, IRLI-EXPERT, București

Albu, L.-L. (1999): “Modele non-lineare și haos în economie”, Probleme economice, 28

Barua, Anitesh, Jon Pennell, Jay Shutter, and Andrew B. Whinston (1999): "Measuring the Internet Economy: An Exploratory Study", Working paper, June 10, http://crec.bus.utexas.edu

Basu, Susanto (1996): "Procyclical Productivity: Increasing Returns or Cyclical Utilization?", Quarterly Journal of Economics, 111:4, pp. 719-51

Becker, Gary S. (1965): "A Theory of the Allocation of Time", Economic Journal, 75:3, pp. 493-517

Brynjolfsson, Erik (1996): "The Contribution of Information Technology to Consumer Welfare", Information Systems Research, 7:3, September, pp. 281-300

Brynjolfsson, Erik, and Lorin M. Hitt (1996): "Paradox Lost? Firm-level Evidence on the Returns to Information Systems Spending", Management Science, April

Brynjolfsson, Erik, Lorin M. Hitt, and Shinkyu Yang (2000): "Intangible Assets: How the Interaction of Computers and Organizational Structure Affects Stock Market Valuations," presented at AEA meetings, Boston, January

Dobrescu, Emilian (1996): Macromodels of the Romanian Transition Economy, Expert Publishing House, Bucharest.

Dudley, Leonard (1999): "Communications and Economic Growth", European Economic Review, 43, pp. 595-619

Gordon, Robert J. (1997): "The Time-Varying NAIRU and its Implications for Economic Policy", Journal of Economic Perspectives, Winter, 11:1, pp. 11-32

Gordon, Robert J. (1999): "U. S. Economic Growth Since 1870: One Big Wave?", American Economic Review (Papers and Proceedings), 89:2, pp. 123-8

Gordon, Robert J. (2000a): Macroeconomics, eighth edition. Reading MA: Addison-Wesley

Gordon, Robert J. (2000b): "Interpreting the `One Big Wave' in U. S. Long-term Productivity Growth," in Productivity, Technology, and Economic Growth, Bart van Ark, Simon Kuipers, and Gerard Kuper, eds., Amsterdam: Kluwer Publishers

Gordon, Robert J. (2000c): "Has the New Economy Rendered the Productivity Slowdown Obsolete?", Working paper, Northwestern University, April

Gordon, Robert J. (2000d): Does the ‘New Economy’measure up to the great inventions of the past?, NBER, Working Paper 7833, Cambridge, US, August

McGuckin, Robert H. and Kevin J. Stiroh (1998): "Computers Can Accelerate Productivity Growth", Issues in Science and Technology, Summer, pp. 41-48

Metzler, L.A. (1941): “The Nature and Stability of Inventory Cycles”, Review of Economic Studies 23

Mundell, R.A. (1990): “Debts and Deficits in Alternative Macroeconomic Models”, Revista di Politica Economica, VII-VIII, Roma

Okun, Arthur M. (1962): "The Gap between Actual and Potential Output", Proceedings of the American Statistical Association, reprinted in Edmund S. Phelps, ed., Problems of the Modern Economy. New York: Norton, 1965

Ruelle, D. și Takens, F. (1971): On the Nature of Turbulence, Communications in Mathematical Physics, 20

Smith, Michael D., Joseph Bailey, and Erik Brynjolfsson (1999): "Understanding Digital Markets: Review and Assessment", in: Erik Brynjolfsson and Brian Kahin, eds., Understanding the Digital Economy. Cambridge: MIT Press

Staiger, Douglas, James H. Stock, and Mark W. Watson (1997): "The NAIRU, Unemployment, and Monetary Policy," Journal of Economic Perspectives, Winter, 11, pp. 33-49

Stiroh, Kevin J. (1998): "Computers, Productivity and Input Substitution", Economic Inquiry, 36:2, April, pp. 175-91

Summers, Lawrence (2000): "The Economy: A Higher Safe Speed Limit", Business Week, April

Triplett, Jack E. (1999): "The Solow Computer Paradox: What do Computers do to Productivity?", Canadian Journal of Economics, 32:2, April, pp. 309-34

Uchitelle, Louis (2000): "Economic View: Productivity Finally Shows the Impact of Computers", New York Times, March 12, section 3, p. 4

*** Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004, Guvernul României, 2001

*** Strategia economică pe termen mediu a României, Guvernul României, 2000

*** The Economic Report of the President, Washington, D.C., February 2000