Instrumente Structurale Pentru Dezvoltarea Resursei Umane Acordate Romaniei
Instrumente structurale pentru dezvoltarea
resursei umane acordate României
1 INTRODUCERE
1.1 Generalități
1.2 Tema proiectului
CUPRINS
Cap 1. Instrumente structurale în România
1.1 Aspecte generale
1.2 Reglementări, documente care stau la baza alocării fondurilor
1.3 Instrumentele structurale post-aderare în România
Cap. 2 Instrumente structurale pentru dezvoltarea resurselor umane
2.1. Importanța resursei umane pentru dezvoltare
2.2 Fondul Social European (FSE) în România
2.3 Evaluarea POSDRU 2007-2013
2.3.1 Evaluarea cantitativă
2.3.2 Probleme identificate și soluții propuse/întreprinse
2.3.3 Evaluarea calitativă prin utilizarea metodei de cercetare ”Focus grup”
2.4 Concluzii și recomandări
Cap. 3 Studiu de caz ”Utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane de către universități”
3.1 Rolul universităților în dezvoltarea resursei umane / în dezvoltarea economică
3.2 Analiza proiectelor contractate pe tipuri de beneficiari
3.3 Utilizarea finanțării POSDRU de universitățile românești
3.3.1 Puterea centrului universitar Cluj Napoca în România
3.4 Concluzii. Limitele cercetării
Bibiografie studiată
ABREVIERI
AM – Autoritate de Management
AP – Axă Prioritară
CE – Comisia Europeană
CSNR – Cadrul Strategic Național de Referință
DMI – Domeniul Major de Intervenție
FC – Fondul de coeziune
FEADR – Fondul European pentru Agricultură și de Dezvoltare Regională
FEDR – Fondul european pentru dezvoltare regională
FEP – Fondul European pentru Pescuit
FEPAM – Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime
FSC – Fondurile Structurale și de Coeziune
FSE – Fondul Social European
FSI – Fondurile structurale și de investiții europene
IMM – Întreprinderi mici și mijlocii
IS – Instrumente Structurale
OECD – Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare
OI – Organism Intermediar
PIB – Produsul Intern Brut
PND – Programul Național de Dezvoltare
PO – Program Operațional
POCU – Programul Operațional Capital Uman (2014-2020)
POSDRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (2007-2013)
UE – Uniunea Europeană
Cap 1. Instrumente structurale în România
1.1 Aspecte generale
Sub egida motto-ului ”Uniți în diversitate” s-a conturat Uniunea Europeană, care reunește astăzi 28 de state de pe continent. Deși se diferențiază din punct de vedere al monedei utilizate, limbii vorbite, culturii, tradițiilor, acestea au decis să colaboreze pe plan economic, social, politic, pentru menținerea păcii, creșterea competitivității pe plan mondial și prosperitate. (http://europa.eu/about-eu/eu-history/index_ro.htm 21.07.2015). UE a pornit de la un parteneriat între 6 state in 1957. După 58 de ani, UE are în componență 28 de state, care au aderat și primit statutul de ”stat membru” în mai multe etape, în funcție de perioada la care condițiile stabilite pentru integrare au fost îndeplinite. În 2004 a avut loc cea mai mare extindere, când 10 state au fost integrate în UE. De atunci au mai avut loc 2 etape, în 2007 (România și Bulgaria) și 2013 (Croația).
Încă de la înființarea acestei uniuni, au existat diferențe cu privire la nivelul de dezvoltare al regiunilor, ceea ce a dus la crearea unei politici regionale, de coeziune în 1986, cu scopul de a atinge coeziunea economică și socială. [33]. Aceste diferențe au început să fie mai pregnante o dată cu aderarea noilor state în 2004, 2007. Pentru a reduce aceste disparități existente, UE oferă statelor membre posibilitatea de a utiliza instrumente financiare, sub forma fondurilor structurale și de coeziune. Politica de coeziune este stabilită pentru o perioadă de 7 ani (2007-2013, 2014-2020) și a necesitat o reorganizare, noua arhitectură pornind de la cea anterioară 2000-2006, dar simplificând întregul sistem. În anul 2007, politica de coeziune a devenit una din politicile principale ale comunității prin intermediul căreia să fie atinse obiectivele strategiei Lisabona [34]. În 2014, continuă să fie privită ca o modalitate de a atinge obiectivele UE, care sunt sintetizate în Strategia Europa 2020.
Conform ”Regulamentului nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006”, instrumentele financiare existente în cadrul comunității europene contribuie la realizarea a trei obiective [33]:
obiectivul de convergență – finanțat prin FEDR, FSE și FC și se adresează celor mai puțin dezvoltate state membre/regiuni din cadrul UE
obiectivul de concurență regională și ocuparea forței de muncă – finanțat prin FEDR și FSE și se adresează regiunilor care nu sunt eligibile pentru finanțare sub obiectivul convergență
obiectivul de cooperare teritorială europeană – finanțat prin FEDR cu scopul de a întări/relansa cooperarea transfrontalieră, la nivel național și interregional.
În 2007, fondurile utilizate în cadrul Politicii de Coeziune se limitează la: Fondul european pentru dezvoltare regională (FEDR), Fondul social European (FSE) și Fondul de coeziune (FC). Acestea reprezintă Instrumentele Structurale ale UE și pot fi împărțite în două categorii: fonduri structurale (FEDR+FSE) și fondul de coeziune. Pe lângă acestea, în vederea atingerii unui nivel mai ridicat de dezvoltare, statele membre trebuie să investească și în mediul rural, pescuit, investiții care se realizează prin intermediul acțiunilor complementare Fondul European pentru Agricultură și de Dezvoltare Regională (FEADR) și Fondul European pentru Pescuit (FEP), fonduri care au propriile reglementări și nu fac parte din politica de coeziune a UE. Începând cu noua perioadă de programare, 2014-2020 cele trei fonduri FEDR, FSE și FC, împreună cu FEADR și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM) formează Fondurile structurale și de investiții europene (FSI), care sunt reglementate de un singur set de norme, cuprinse în Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) – Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Întreaga finanțare alocată prin politica de coeziune 2014-2020 se îndreaptă spre 11 obiective tematice ([35] Articolul 9 pag 343, 24):
consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării;
îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC;
îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM);
sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele;
promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor;
conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelelor majore;
promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă;
promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare;
investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții;
consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă.
Fondurile structurale și de coeziune, luate ca un întreg, sunt considerate a fi cel mai important instrument pe care UE îl are în vederea creșterii potențialului de creștere, creat pentru a crește potențialul productiv al țărilor și de a accelera atingerea convergenței [26]. Alocarea financiară oferită prin intermediul acestor fonduri trebuie utilizată în vederea armonizării nivelului de dezvoltare economică și socială existență între regiunile UE. Absorbția acestor fonduri este un indicator al utilizării acestora, dar și o modalitate de a măsura atingerea atribuțiilor în vederea construirii unei coeziuni europene comune [19].
Toate statele membre ale UE beneficiază de finanțare prin Politica de coeziune. Fondurile structurale și de coeziune sunt alocate statelor membre într-un cadru legislativ complex, luând în considerare nivelul de dezvoltare al regiunilor [18]. La nivelul UE s-a realizat o încadrare a regiunilor pe baza nivelului de dezvoltare, care este relevat de PIB/cap de locuitor. ”În general, nivelul acestui indicator este strâns legat de performanța economică globală, iar în particular de productivitatea factorilor de producție și ocuparea forței de muncă. Rata de creștere a indicatorului indică ritmul de dezvoltare economică” [29]. Ținând cont de acest indicator, UE este împărțită în trei categorii de regiuni, după cum urmează:
regiuni slab dezvoltate – caracterizate prin PIB/cap de locuitor < 75% din media UE
regiuni aflate în tranziție – caracterizate printr-un nivel al PIB/cap de locuitor situat în intervalul 75-90% din media UE
regiuni dezvoltate – caracterizate prin PIB/cap de locuitor > 90% din media UE
Fondurile structurale și de coeziune funcționează ca și fonduri nerambursabile, dar trebuie să se țină cont de faptul că acestea necesită și cofinanțare din partea solicitantului.
Finanțările nerambursabile sunt destinate sprijinirii desfășurării unor activități din domenii pentru care nu există resurse financiare suficiente accesibile în mod curent : reabilitarea infrastructurii, recalificare profesională etc.). Sistemul finanțărilor nerambursabile are caracterul unui ajutor acordat pentru sprijinirea rezolvării unor situații excepționale în care statul beneficiar al acestui ajutor nu are expertiza sau resursele materiale necesare pentru a încerca o rezolvare eficientă pe cont propriu. Din acest motiv, resursele financiare sunt însoțite de o întreagă metodologie care trebuie respectată în procesul de acordare a finanțărilor. Prin aceasta se urmărește implementarea unor elemente care și-au dovedit validitatea în situații similare întâlnite în alte state [1].
Importanța alocată de UE politicii de coeziune este subliniată și de nivelul alocării financiare. Astfel, pentru perioada 2007-2013 aproximativ 35,7% din bugetul total al UE a fost alocat pentru această politică, adică suma de 347 410 mil.Eur, iar în perioada 2014-2020 alocarea financiară se ridică la 351 800 mil.Euro, aproximativ 32,5% din bugetul UE pentru această perioadă [38, 33]. Putem constata că UE direcționează aproximativ o treime din bugetul disponibil cu scopul de a atinge coeziunea economică și socială, prin reducerea decalajelor între regiuni și asigurarea unei dezvoltări sustenabile pentru statele membre și implicit pentru uniune.
1.2 Reglementări, documente care stau la baza alocării fondurilor
Alocarea fondurilor pentru fiecare stat membru se realizează ținând cont de încadrarea regiunilor după nivelul de dezvoltare și de asemenea, de atingerea celor trei obiective stabilite prin politica de coeziune. Eligibilitatea și dreptul de a beneficia de aceste instrumente financiare sunt date de calitatea de ”stat membru” al UE. Acestea trebuie programate pentru o perioadă de șapte ani și trebuie să ducă la atingerea obiectivelor UE, la reducerea disparităților existente între regiuni și la o coeziune economică și socială. Această programare a utilizării fondurilor se realizează de fiecare stat membru în parte, în funcție de prioritățile și nevoile de dezvoltare proprii, dar într-o strânsă colaborare cu Comisia Europeană, care are sarcina de a verifica și aproba aceste propuneri de investiții.
Pentru perioada 2007-2013, Consiliul Uniunii Europene a adoptat în 2006 Directivele strategice comunitare referitoare la coeziune, care iau forma unui document care să ajute statele membre în stabilirea direcțiilor de utilizare a finanțării acoperite prin politica de coeziune. Aceste directive prezintă prioritățile asupra cărora ar trebui să se îndrepte statele membre pentru a atinge obiectivele Strategiei Lisabona revizuită, direcțiile propuse de investiții. Pornind de la acestea, fiecare stat membru a trebuit să elaboreze un document care să stabilească cadrul de utilizare, implementare a instrumentelor structurale pentru perioada de programare 2007-2013, denumit Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR). Acest document a fost un instrument de programare nou, inițiat o dată cu noua perioadă de programare și care prezintă, pentru fiecare stat membru în parte direcțiile de investiții, programele operaționale stabilite, finanțarea alocată pentru fiecare fond și program operațional. De asemenea, poate fi asociat cu o programare a utilizării instrumentelor structurale în perioada 2007-2013. Totuși, trebuie menționat faptul că, conform reglementărilor UE[33], CSNR-urile cuprinde investițiile care sunt acoperite doar de obiectivul convergență și cel de concurență regională și ocuparea forței de muncă. O dată ce Comisia Europeană aprobă CSNR-urile, autoritățile naționale încep elaborarea cadrelor de implementare pentru fiecare program operațional stabilit, ghiduri pentru solicitanți, urmate de lansarea perioadelor de depunere a cererilor de finanțare din partea posibililor beneficiari. [40, 37]
În perioada 2014-2020, întregul proces de programare a utilizării FSI pornește de la stabilirea unui regulament care să prezinte dispoziții generale și comune celor cinci fonduri stabilite [35]. La fel ca în perioada precedentă, UE pune la dispoziția statelor membre un document care să fie premergător programărilor privind utilizarea fondurilor, realizate de către fiecare stat membru individual. Acesta poartă denumirea de Cadrul strategic comun (CSC) și ”stabilește principii directoare strategice pentru facilitarea procesului de programare și a coordonării sectoriale și teritoriale a intervenției Uniunii în temeiul fondurilor ESI și cu celelalte politici și instrumente relevante ale Uniunii în conformitate cu țintele și obiectivele strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, ținând cont de provocările teritoriale cheie ale diferitelor tipuri de teritorii”[35]. Ținând cont de obiectivele UE, de Strategia 2020, fiecare stat membru a elaborat un acord de parteneriat, care poate fi asociat cu CSNR-ul din perioada anterioară. Acordul de parteneriat acoperă o programare a utilizării fondurilor în perioada 2014-2020, pentru toate programele finanțate prin FSI, fără a cuprinde cele aferente obiectivului de cooperare teritorială. [35]
După stabilirea reglementărilor, dispozițiilor generale de utilizare a acestor fonduri pe plan național, contribuția alocată pentru atingerea obiectivelor stabilite pe fiecare Program operațional în parte, acestea pot fi accesate de potențialii beneficiari doar prin intermediul activității de depunere a proiectelor (cererilor de finanțare). Putem să identificăm existența unor diferențe care există între proiecte, în general și proiectele europene, în particular. Pentru atragerea de fonduri structurale și de coeziune, apare obligativitatea completării unei cereri de finanțare, care reprezintă proiectul în sine. Acesta este realizat după un format prestabilit. O altă caracteristică aparte a acestor proiecte o reprezintă necesitatea de a respecta condițiile impuse de legislația europeană, națională, încadrarea în obiectivele stabilite pentru fiecare program, axă prioritară, domeniu major de intervenție, încadrarea în domeniile eligibile pentru atragerea de fonduri structurale sau de coeziune. De asemenea, există restricții în ceea ce privește solicitantul, grupul țintă, durata proiectului, bugetul. Aceste proiecte necesită astfel o atenție deosebită din partea solicitantului și o gestiune organizată a acestora.
1.3 Instrumentele structurale post-aderare în România
România a devenit stat membru al UE în 2007 și o dată cu această integrare, beneficiază de dreptul de a utiliza fonduri structurale post-aderare. Înainte de acest an, România a utilizat fonduri structurale pre-accesare, sub forma fondurilor PHARE,SAPARD și ISPA, care au ajutat la atingerea indicatorilor necesari în vederea integrării în uniune.
Conform reglementărilor europene, România, o dată cu integrarea în UE, a devenit în 2007 stat membru cu drepturi depline, ceea ce a dus la noi posibilități de dezvoltare, de reducere a decalajelor existente față de statele dezvoltate din cadrul uniunii, în special prin utilizarea de fonduri nerambursabile. Tot în anul 2007, Romania a elaborat Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013, care reprezintă documentul prin care se prezintă strategia convenită cu Comisia Europeană pentru utilizarea instrumentelor structurale, direcțiile de intervenție ale instrumentelor structurale, programele operaționale.
Acest document releva modul de utilizare al ajutorului financiar oferit de UE, direcțiile de dezvoltare spre care se vor îndreptata investițiile prin Instrumentele Structurale. Acestea se pot clasifica în cinci mari domenii, după cum urmează: [40]
Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene
Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești
Dezvoltarea și folosirea mai eficientă a capitalului uman din România
Consolidarea unei capacități administrative eficiente
Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.
CSNR face legătura între prioritățile de dezvoltare naționale și cele europene, prezintă modul de utilizare a instrumentelor structurale în perioada de programare 2007-2013 și este implementat prin programe operaționale. ”CSNR-ul reprezintă strategia globală de utilizare a fondurilor structurale și de coeziune, iar programele operaționale reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale CSNR” [40]. Fiecare program operațional (PO) este la rândul său împărțit în funcție de obiectivele stabilite, în Axe prioritare(AP), care cuprind mai multe Domenii majore de intervenție(DMI) și care prezintă informații cu privire la finanțarea națională și cea europeană prin intermediul instrumentelor structurale amintite.
Luând în considerare eligibilitatea regiunilor pentru obiectivele stabilite prin Politica de coeziune 2007-2013, România cuprinde doar regiuni slab dezvoltate, care se încadrează sub finanțarea obiectivului Convergență. Mai mult, întreaga suprafață a României este eligibilă pentru finanțare din Fondul de Coeziune, fond care se aplică doar statelor membre care au Venitul Național Brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE și presupune investiții în rețele transeuropene de transport și în mediu [33]. România nu cuprinde regiuni care să fie eligibile finanțării sub obiectivul ”Concurență regională și ocuparea forței de muncă”. Din punct de vedere al alocării financiare, pe fiecare obiectiv în parte, România beneficiază de 19,668 mld.Eur, 12,661 pentru obiectivul Convergență și 6,552 pentru Fondul de coeziune, iar 0,455 pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană [33]. România utilizează astfel toate cele trei instrumente structurale puse la dispoziție de UE și anume FEDR, FSE, FC. Pe lângă acestea, se alocă finanțare nerambursabilă pentru dezvoltare rurala (FEADR – 8,023mld.Eur) și pentru dezvoltarea pescuitului (FEP – 0,231 mld.Eur).
CSNR-ul prezintă alocarea financiară în cadrul obiectivului Convergență, inclusiv Fondul de coeziune, sumă care se ridică la 19,213 mld.Eur. Pentru perioada 2007-2013 s-au stabilit șapte PO, după cum urmează: : PO Sectorial Transport, PO Sectorial Mediu, PO Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, PO Sectorial Creșterea Competitivității Economice, PO Regional, PO Dezvoltarea Capacității Administrative, PO Asistență Tehnică. Alocarea financiară pe cele 7 PO poate fi prezentată conform Fig. 1. Un PO este structurat pe obiective, axe prioritare, domenii majore de intervenție, toate aceste informații fiind detaliate în Documentul Cadru de Implementare corespunzător programului.
Fig.1 Alocarea financiară 2007-2013
Sursa : Contribuție proprie pe baza datelor existente în CNSR 2007-2013 [40]
O dată cu noua perioadă de programare, 2014-2020, conform reglementărilor, România a încheiat un acord de parteneriat cu Comisia Europeană, în vederea programării utilizării Fondurilor Structurale și de Investiții Europene. Acordul de parteneriat a fost aprobat în 06 august 2014 și acoperă finanțarea alocată prin toate cele cinci fonduri care formează FSI, pe cele 11 obiective tematice stabilite prin Politica de coeziune 2014-2020. Acestea se vor regăsi în obiectivele stabilite prin Programele Operaționale elaborate de fiecare stat membru în parte. România a stabilit, prin acordul de parteneriat, opt programe operaționale: Programul Operațional Infrastructura Mare, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capital Uman, Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Capacitate Administrativa, Programul Operațional Asistenta Tehnica, un Program Național de Dezvoltare Rurală și Un Program Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime. Pe lângă cele 5 fonduri, merită menționată alocarea suplimentară oferită în cadrul PO Capital Uman (Obiectivul tematic 8) prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI – Youth Employment Initiative), care se ridică la suma de 212 mil.Eur, inițiativă finanțată în egală măsură de alocarea specifică acestei inițiative și FSE.
Suma totală de care beneficiază România în perioada 2014-2020 este de 30.619 mld.Eur, care poate fi împărțită pe cele cinci FSI după cum urmează: FSE+FEDR+FC – 22.4 mld.Eur (aduc contribuții în temeiul politicii de coeziune), FEADR – 8,015 mld.Eur și FEPAM – 0,168 mld.Eur. Alocarea pe cele opt programe prezentate în cadrul Acordului de parteneriat se poate observa în Fig. 2.
Fig. 2 Alocarea financiară 2014-2020
Sursa: Contribuție proprie pe baza datelor existente în Acordul de parteneriat 2014-2020 [39]
Putem observa că noua perioadă de programare aduce mici schimbări în ceea ce privește instrumentele structurale. În primul rând fondurile pentru dezvoltare rurală și activitatea de pescuit sunt considerate fonduri structurale de investiții, fapt pentru care au fost stabilite dispoziții generale pentru toate cele cinci fonduri. Totuși, prin politica de coeziune se oferă finanțare prin aceleași trei fonduri ca și în perioada anterioară: FEDR, FSE și FC. Dacă analizăm alocarea fondurilor pe programe operaționale, observăm că în noua perioadă nu mai există un program special creat pentru transport și unul pentru mediu, POS T și POS M din perioada 2007-2013 nu mai au echivalent în noua perioadă, investițiile în transport, mediu și energie sunt cumulate în cadrul programului infrastructură de anvergura (POIM). [39]
Cap. 2 Instrumente structurale pentru dezvoltarea resurselor umane
2.1. Importanța resursei umane pentru dezvoltare
Rolul pe care capitalul uman îl are în dezvoltare reprezintă un subiect de interes în rândul cercetătorilor de specialitate. În anul 1966, Nelson and Phelps subliniază existența unei legături între capitalul uman și capacitatea de a utiliza noile tehnologii. Mai mult se menționează că educația îmbunătățește capacitatea unei persoane de a capta, decoda, înțelege informații și că prelucrarea și interpretarea acestora este importantă, având un impact asupra modului în care acționează, lucrează sau învață o persoană la locul de muncă [21]. Benhabib și Spielgel (1992) prezintă diferențele care există între două abordări existente în literatura de specialitate legate de rolul capitalului uman în dezvoltare: una standard, conform căreia capitalul uman trebuie să fie tratat ca un imput în funcția de producție și una alternativă, care se bazează pe premisa că o forță de muncă educată este mai bună în crearea, implementarea și adoptarea noilor tehnologii, generând astfel creștere economică. Întreaga cercetare subliniază importanța capitalului uman într-o societate, una din concluziile studiului fiind că o țară poate să ajungă din urmă un lider în tehnologie, dacă are un stoc de capital uman mai specializat. Mai mult, odată ajunsă în poziția de lider în tehnologie, își va menține poziția cât timp susține avantajul pe care îl are și anume capitalul uman specializat [12].
Gary Becker, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1992, pentru contribuțiile aduse, prin extinderea domeniului de analiză microeconomică la o gamă largă de comportamente și interacțiuni umane, este recunoscut pentru cercetările sale referitoare la resursa umană, considerând că educația, trainingul reprezintă componentele capitalului uman cu consecințe asupra veniturilor și asupra productivității economice. [15]
Cercetări recente evidențiază faptul că resursa umană este în continuare considerată ca fiind importantă pentru dezvoltare, o populație educată este și una productivă, iar investițiile în educație și training au efecte benefice asupra dezvoltării economice.[23] Calitatea capitalului uman existent într-o țară determină nivelul dezvoltării economice, din acest motiv există obligativitatea de a încuraja și îmbunătății în mod continuu calitatea capitalului uman prin training și dezvoltarea deprinderilor, cunoștințelor deținute pentru a susține dezvoltarea economică. [14].
În 2010, Buys et al. analizează legătura care există între creșterea economică și dezvoltarea resursei umane, concluzionând că investițiile în capitalul uman pot să contribuie semnificativ la creșterea economică. [13]
2.2 Fondul Social European (FSE) în România
Importanța acordată resursei umane a devenit din ce în ce mai vizibilă în orice domeniu, fiind considerată un element cheie în dezvoltarea economică și socială. Uniunea Europeană este conștientă și recunoaște relevanța acestei relații, fapt pentru care oferă statelor membre posibilitatea de a utiliza fonduri nerambursabile pentru a investi în acest domeniu.
Fondul social european (FSE) reprezintă ”principalul instrument financiar de la nivelul UE care investește în capitalul uman” [32]. Prioritățile acestui fond sunt stabilite de Comisia Europeană în colaborare cu statele membre și ajută la atingerea obiectivelor europene stabilite prin Europa 2020 (crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune, crearea unei societăți favorabile incluziunii sociale http://ec.europa.eu/esf/main.jsp?catId=35&langId=ro ). FSE investește în crearea de noi locuri de muncă, creșterea adaptabilității angajaților, facilitarea accesului la un loc de muncă pentru tineri, persoane defavorizate, incluziune socială, învățarea pe tot parcursul vieții (http://ec.europa.eu/esf ). Pentru acest fond, UE alocă un procent important din totalul instrumentelor structurale, aproximativ 22% în perioada 2007-2013 (76,8 mld.Eur) și 24% în perioada 2014-2020 (86.4 mld.Eur).
În România, dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și incluziunii sociale și întărirea capacității administrative reprezintă una din cele 6 priorități naționale de dezvoltare stabilite în 2005 prin PND 2007-2013, alături de creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazată pe cunoaștere; dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; protejarea și îmbunătățirea calității mediului; dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol; diminuarea decalajelor de dezvoltare ale regiunilor țării. [43]
Această prioritate este preluată în CNSR, unde s-a stabilit necesitatea finanțării acestui domeniu de interes. ”Educația și formarea profesională inițială și continuă reprezintă elemente esențiale pentru asigurarea competențelor cheie, cunoștințelor și abilităților necesare formării și dezvoltării unui stoc de capital uman educat și competitiv pe piața europeană a muncii. Pentru a răspunde acestui obiectiv, investițiile în educația inițială și continuă trebuie concentrate în: dezvoltarea sistemului și a ofertelor de educație inițială și continuă; resursele umane din educația inițială și continuă; beneficiarii serviciilor de educație și formare profesională. Ocuparea deplină a forței de muncă se va realiza prin investiții în creșterea adaptabilității, capacității de ocupare și antreprenoriatului, precum și în dezvoltarea serviciului public de ocupare. În ceea ce privește promovarea incluziunii sociale, investițiile vor viza integrarea în educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile și promovarea egalității de gen.” [40]
Pentru perioada de programare 2014-2020, dezvoltarea resursei umane reprezintă în continuare un obiectiv principal, după cum reiese și din Acordul de parteneriat aprobat de CE în august 2014, unde una din prioritățile de dezvoltare se referă la ” dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind totodată soluții pentru provocările sociale severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităților defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale [39].
La nivelul României, alocarea financiară pe fiecare instrument financiar este prezentată în Tabel 1. Putem observa astfel alocarea fondurilor europene pentru investiții în resursa umană, care se ridică la suma de 3,684 mld.Eur pentru perioada 2007-2013 și 4,774 mld.Eur pentru perioada 2014-2020. Fără a lua în calcul alocarea pentru dezvoltare rurală, pentru pescuit și acțiuni maritime, putem identifica o creștere a procentajului alocat FSE din cele trei instrumente structurale, de la 19,18% la 21,28%, ceea ce subliniază încă o dată conștientizarea importanței de a finanța dezvoltarea resursei umane pentru atingerea coeziunii economice și sociale.
Mai mult, în noua perioadă de programare, există alocarea specială pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, care reunește suma de 212 mil.Eur, jumătate fiind finanțată prin FSE (106 mil.Eur).
Tabel 1 Alocarea financiară în România (mld.Eur)
Sursa: : Contribuție proprie pe baza datelor existente în CNSR 2007-2013 [40] și Acordul de parteneriat 2014-2020 [39]
Finanțarea FSE acoperă în România două programe operaționale și anume unul pentru investiții în resursa umană și unul pentru capacitate administrativă. După cum se poate observa în Fig.1 și Fig. 2, în ambele perioade de programare cea mai mare parte a finanțării FSE este îndreptată spre dezvoltarea capitalului uman (94% în 2007-2013, 88% în 2014-2020).
Importanța investirii în resursa umană poate fi subliniată atât de alocarea financiară, cât și prin obiectivul general stabilit în cadrul programelor operaționale aferente. Obiectivul general al POS DRU este ”dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin conectarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite de participare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane” [41]. Noul program constituit pentru susținerea resursei umane, POCU 2014-2020, continuă investițiile finanțate prin FSE și își propune să ajute la reducerea decalajelor între regiuni, prin atenția cuvenită alocată nevoilor de dezvoltare a resurselor umane. Acest program a fost lansat în aprilie 2015, utilizându-se un proverb reprezentativ pentru a sublinia esența programului în sine: „Daca vrei un an de belșug, cultivă orez, daca vrei 10 ani de belșug, cultivă o livadă, dacă vrei 100 de ani de belșug, cultivă oameni”. (http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=16572&t=Stiri )
Datorită acestui fapt, cercetarea de față se va îndrepta spre o analiză detaliată a derulării și implementării Programului operațional îndreptat spre resursa umană din perioada 2007-2013, POSDRU, considerând că este cel mai reprezentativ pentru a evidenția utilizarea fondurilor europene acordate pentru această direcție de dezvoltare. Nu este posibilă o analiză detaliată a programului curent de finanțare a resursei umane, deoarece cadrul general de funcționare a fost lansat abia în aprilie 2015.
Conținutul, obiectivele, direcțiile de cercetare considerate imperative pentru atingerea obiectivelor europene, de atingere a unei coeziuni economice și sociale și a obiectivului Europe 2020 au suferit modificări de la o perioadă de programare la alta în funcție de obiectivele stabilite de UE o dată cu noua strategie de dezvoltare Europa 2020, a evaluării situațiilor din țară, a efectelor crizei economice. S-au luat în calcul acești parametri pentru a previziona cât mai eficient și mai corect necesitățile de suport financiar într-o direcție sau alta. CNSR 2007-2013 a fost elaborat înainte de a fi afectați de criza economică, fără a previziona o astfel de situație, fapt pentru care putem afirma că pe parcursul implementării POSDRU s-au schimbat nevoile de dezvoltare și a fost nevoie de o reorganizare și o îndreptare a atenției și a utilizării finanțării înspre combaterea efectelor pe care acest eveniment l-a produs.
2.3 Evaluarea POSDRU 2007-2013
Datorită faptului că ne aflăm într-o perioadă de suprapunere a utilizării fondurilor alocate țării noastre, respectiv 2007-2013 și 2014-2020, considerăm că o analiză a implementării și derulării programului operațional pentru dezvoltarea resurselor umane 2007-2013 este relevantă pentru cercetarea de față. O evaluare a POSDRU 2007-2013, atât din perspectivă cantitativă, cât și calitativă, va releva capacitatea României de a gestiona și utiliza aceste fonduri nerambursabile, rata de absorbție atinsă la finalul perioadei de implementare, aportul adus de universități în utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea resurselor umane, problemele întâlnite, soluțiile propuse, progresul înregistrat. Toate rezultatele obținute în urma acestui studiu de caz vor putea fi utilizate în perioada de programare 2014-2020.
Am ales să evaluăm acest program operațional (POSDRU), datorită procentajului mare al fondurilor alocate din FSE și anume în jur de 94%. Astfel, considerăm că este cel mai reprezentativ pentru a analiza utilizarea fondurilor alocate prin FSE pentru dezvoltarea resurselor umane.
Evaluarea acestor fonduri/programe este importantă și necesară, deoarece oferă informații care pot duce la îmbunătățirea întregului proces de atragere și utilizare a acestora, relevă modul în care au fost create, implementate, gradul de atingere a obiectivelor stabilite. De asemenea, în urma evaluării pot lua naștere noi viziuni, perspective.
2.3.1 Evaluarea cantitativă
Pentru realizarea unei analize cantitative a derulării și implementării POSDRU 2007-2013 în România, vom utiliza situațiile realizate și făcute publice de Ministerul Fondurilor Europene, disponibile on-line, pe site-ul oficial www.fonduri-ue.ro , rapoartele anuale de implementare aprobate de Comisia Europeană, raportul primei evaluări intermediare și alte rapoarte/situații/cercetări/documente relevante.
Datorită faptului că obținerea finanțării prin FSC (în general) presupune în primul rând depunerea de proiecte, indicatori importanți în evaluarea întreprinsă se referă la numărul de proiecte depuse, aprobate, contractate. Diferența dintre acestea subliniază capacitatea de a scrie proiecte conform cu reglementările naționale și europene care guvernează aceste fonduri. Pe lângă acestea, se va analiza diferența între valoarea proiectelor contractate și plățile realizate, evidențiindu-se astfel capacitatea beneficiarilor de a implementa proiectul și efectiv de a utiliza acest tip de finanțare, abilitatea de a atrage și cheltui banii contractați. De asemenea, trebuie să conștientizăm că buna desfășurare a întregului proces de atragere a fondurilor structurale și de coeziune depinde și de modul în care acesta este gestionat și condus de către autoritățile aferente.
România a primit o alocare financiară, pe cele 7 PO aferente CNSR 2007-2013, de 19.213 mld.Eur în vederea utilizării pentru atingerea coeziunii economice și sociale la nivel european. Dacă analizăm situația utilizării acestor fonduri, putem observa că România a reușit să absoarbă, până în luna mai 2015, doar 54.22% din fondurile alocate. Acest procent reprezintă absorbția curentă înregistrată la această dată, noțiune care face referire la declarațiile de cheltuieli transmise către Comisia Europeană, iar rata de absorbție curentă se calculează prin raportarea absorbției curente la alocarea financiară totală. Plățile efectiv transmise de Comisia Europeană au o valoare de 9.6 mld.Eur, aproximativ 50.37% din totalul alocării.
Dacă analizăm în detaliu absorbția curentă pentru fiecare PO, observăm că nu au toate aceeași evoluție, unele PO au o rată de absorbție curentă mai ridicată decât altele. Rata de absorbție curentă și rata plăților intermediare de la CE pe fiecare PO, poate fi analizată în Fig. 3. Datorită alocărilor inegale pe fiecare PO; o comparație la nivel procentual între acestea este mai relevantă. După cum putem observa și în figura de mai jos, în cadrul a două programe operaționale nu s-a reușit depășirea unei rate a absorbției curente de peste 50%: POS M are o rată de 45.03%, iar POSDRU 46.53%. În plus, dacă aprofundăm cercetarea la nivelul plăților efectiv transmise de către CE României, cea mai redusă rată se înregistrează în cadru POSDRU, 33.3%, procent care ridică unele întrebări legate de gestiunea acestui program. Se pare că unele programe au reușit să atragă, utilizeze și să gestioneze mai bine aceste instrumente structurale decât altele.
Fig.3 Situația în România pe programe operaționale în perioada 2007-2013
Sursa: Contribuție proprie pe baza datelor făcute publice de Ministerul Fondurilor Europene pe site-ul oficial www.fonduri-ue.ro , Stadiul absorbției din 31 mai 2015
O atenție deosebită necesită POSDRU, care are cea mai mică rată a plăților intermediare de la CE, pe lângă o rață a absorbției curente sub media națională. Evaluarea POSDRU devine o necesitate, pentru a realiza ce nu a mers bine în implementarea acestui program, problemele întâmpinate de beneficiari/autorități/părți implicate, în vederea îmbunătățirii nivelului ratei de absorbție/plată. Situația utilizării fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane, prin FSE,la finalul lunii mai 2015 este prezentată în tabelul 2.
Tabel 2. Situația POSDRU la 31 mai 2015
Sursa: Contribuție proprie pe baza datelor făcute publice de Ministerul Fondurilor Europene pe site-ul oficial www.fonduri-ue.ro , Stadiul absorbției din 31 mai 2015
După cum rezultă și din Tabel 2, trebuie menționat faptul că nivelul redus al absorbției nu se datorează lipsei de interes din partea potențialilor beneficiari, lucru evidențiat prin numărul mare de proiecte depuse și o valoarea a proiectelor contractate care la finalul lunii mai 2015 depășește suma alocată. Conform declarațiilor realizate de Ministerul Fondurilor Europene, s-au semnat contracte de finanțare în valoare de 4.444 mld.Eur., în condițiile unei alocări de 3.476 mld.Eur. Această situație poate fi justificată prin faptul că unele proiecte contractate au întâmpinat dificultăți (în special datorită lipsei de resurse financiare), au fost înregistrate fraude, ceea ce a dus la întreruperea/blocarea finanțării, s-au realizat cheltuieli mai mici decât cele previzionate în proiecte.
Există o diferență semnificativă între numărul de proiecte depuse, aprobate, respectiv contractate. (vezi Tabel 3). Anual, numărul proiectelor aprobate se ridică, în medie, la aproximativ 25% din cele depuse. În medie, contractele semnate anual reprezintă sub 20% din cele depuse și puțin peste 70% din cele aprobate. Diferența înregistrată între cele depuse și aprobate se datorează în mare parte lipsei de experiență în procesul de scriere, elaborare a proiectelor conform reglementărilor în vigoare, necorelarea obiectivelor, bugetului previzionat cu cele ale axei prioritare, respectiv domeniului major de intervenție pe care se solicită finanțare. De asemenea, trebuie să luăm în considerare și incapacitatea personalului însărcinat cu evaluarea proiectelor depuse de a le parcurge în timp util, astfel, la finalul anului, există și proiecte care nu au fost evaluate efectiv din cele depuse.
Un proiect devine respins în momentul în care se constată că nu îndeplinește anumite cerințe de ordin administrativ, nu se respectă condițiile de eligibilitate impuse, cerințe de ordin tehnic, financiar, economic. Proiectele care trec de aceste verificări, primesc un punctaj, care este important în momentul în care există mai multe proiecte aprobate decât alocarea financiară alocată. Proiectele aprobate, dar care nu au ajuns să fie contractate datorită finalizării bugetului disponibil pentru respectivul apel de proiecte, devin rezerve, cu posibilitatea semnării contractului de finanțare dacă se realocă buget în viitor.
Tabel 3. Situația proiectelor depuse-aprobate-contractate anual
Sursa: Contribuție proprie pe baza datelor din Rapoartele Anuale de Implementare și Stadiul absorbției dec.2011,2012,2013,2014, 31 mai 2015
Pentru a compara derularea procesului de aplicare pentru obținerea finanțării și a identifica dacă s-a înregistrat un progres de la un an la altul de implementare, o analiză în detaliu pentru fiecare an este necesară. Astfel, Fig. 4 prezintă situația proiectelor depuse-aprobate-contractate în fiecare an de implementare a POSDRU. Există date doar începând doar cu anul 2008, deoarece cadrul general de implementare a fost aprobat târziu, în noiembrie 2007, iar primul apel de depunere a proiectelor a fost lansat în februarie 2008. Se poate observa o tendință crescătoare în ceea ce privește numărul de contracte de finanțare semnate până în 2010, urmate de o scădere a activității și a întregului proces de implementare a POSDRU în perioada 2011-2013, perioadă în care finanțarea a fost blocată ca urmare a identificării de nereguli și fraude în derulare. În anul 2013, ca urmare a deblocării finanțării, s-a relansat procesul de depunere a proiectelor, iar in 2014, 2015 s-a înregistrat o creștere a proiectelor contractate. De asemenea, numărul mic de cereri de proiect depuse în 2012 se datorează și lansării unui număr de doar 8 apeluri de proiecte și de asemenea, introducerii de noi instrucțiuni, conform recomandărilor Autorității de audit, pentru reducerea neregulilor.
Fig. 4. Situația anuală a proiectelor depuse-aprobate-contractate
Sursa: Contribuție proprie pe baza datelor din Rapoartele Anuale de Implementare și Stadiul absorbției dec.2011,2012,2013,2014, 31 mai 2015
Deși există aceste mari discrepanțe între numărul de proiecte depuse și cele aprobate, respectiv contractate, valoarea alocată pentru acest program operațional a fost în totalitate acoperită. Valoarea tuturor contractelor de finanțare semnate în cadrul POSDRU 2007-2013, care să fie finanțate prin FSE, depășesc suma alocată, după cum am menționat anterior. Dar, contractarea reprezintă doar acordul pentru acoperirea finanțării, conform activităților prezentate în proiectul realizat și aprobat, cu respectarea legislației, reglementărilor, instrucțiunilor în vigoare. Urmează punerea în aplicare a proiectului, derularea activităților, depunerea de cereri de rambursare, efectuarea de plăți interne către beneficiari, transmiterea declarațiilor de cheltuieli Comisiei Europene și în final încasarea plăților de la Comisia Europeană.
După cum se evidențiază și în Tabel 2, există o diferență notabilă între valoarea contractelor semnate și plățile efectiv încasate de la Comisia Europeană. Pentru o mai relevantă comparație, considerăm că este mai oportună utilizarea valorilor procentuale, după cum urmează:
rata de contractare reprezintă suma contractată (valoarea contractelor de finanțare semnate) raportată la alocarea financiară totală
rata de plată reprezintă valoarea plăților interne către beneficiari raportată la alocarea financiară totală
rata de absorbție reprezintă valoarea plăților de la Comisia Europeană raportată la alocarea financiară totală.
Rata de contractare poate fi considerată un indicator care indică capacitatea de a elabora proiecte în concordanță cu CNSR-ul aprobat, cu ghidurile/reglementările/legislația în vigoare și de a stabili modalitatea cea mai potrivită de utilizare a acestor instrumente financiare, abilitatea de a încheia un contract de finanțare cu UE. În vederea punerii în practică a unui proiect, acesta trebuie să treacă printr-o evaluare riguroasă înainte de a se aproba și mai mult de a se semna contractul de finanțare, care reprezintă asumarea de responsabilități din partea semnatarilor. Valoarea contractelor de finanțare semnate, încheiate reprezintă fondurile contractate și dacă raportăm această valoare la totalul alocării financiare pe întreaga perioadă, obținem rata de contractare în valoare procentuală.
Rata de plată poate fi considerată un indicator care prezintă capacitatea beneficiarilor de a utiliza fondurile alocate. Această rată s-ar putea calcula în trei moduri diferite, luând în calcul plățile efectuate în diferite momente ale procesului de utilizare a fondurilor europene. Astfel, putem lua în considerare plățile interne care s-au făcut către beneficiar, apoi valoarea declarațiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană și în al treilea rând se poate utiliza valoarea plăților intermediare de la Comisie. Rata de plată se va calcula raportând valoarea plăților efectuate (indiferent la care din cele trei categorii de plăți ne referim) la totalul alocării financiare pentru întreaga perioadă de programare. În cercetarea de față vom utiliza în calculul ratei de plată plățile interne plătite către beneficiari.
Pe lângă aceasta, vom utiliza termenul de rată de absorbție pentru rata de plată care ia în considerare plățile efectiv încasate de la CE, deoarece reprezintă cea mai exactă cifră a absorbției acestor fonduri. Absorbția curentă, calculată luând în considerare declarațiile de cheltuieli transmise la CE, se poate diminua ca urmare a identificării ulterioare de deficiențe, abateri, nereguli în utilizarea finanțării de către comisie sau autoritatea de audit. [24] Astfel nu există certitudinea unei egalități între nivelul absorbției curente și absorbția finală. Acest indicator prezintă capacitatea de absorbție a fondurilor alocate, ca urmare a unei implementări corecte a proiectelor contractate și din perspectiva autorităților europene.
Evoluția acestor rate în perioada 2007- mai 2015 este prezentată în Fig.5. Menționăm că avem date aferente valorilor contractate începând cu 2008 și aferente plăților încasate din 2009, ca urmare a lansării primului apel de proiecte în februarie 2008, ceea ce a rezultat în lipsa plăților de la CE în 2008. Perioada de timp care este necesară evaluării proiectului, aprobării acestuia, derulării de activități în vederea depunerii de cereri de rambursare și perioada necesară verificării acestora și efectuării plății trebuie luată în considerare la analiza comparativă a acestor rate. În funcție de tipul de proiect (strategic sau grant), perioada maximă de implementare a acestuia este de 3, respectiv 2 ani, perioadă în care trebuie să se utilizeze finanțarea alocată o dată cu semnarea contractului de finanțare.
Există o diferență notabilă între cele 3 rate prezentate în Fig.5. Rata de contractare a înregistrat o creștere semnificativă în anul 2010, cu aproximativ 60 de procente,după care au urmat 3 ani fără nici o creștere majoră (perioada 2011-2013, când au fost blocate fondurile pentru POSDRU). După deblocarea finanțării, s-a ajuns la o rată de contractare care depășește valoarea alocată. Observăm că rata de contractare la sfârșitul anului 2012, respectiv, 2013 este mai scăzută decât cea din 2011, situație care apare ca urmare a fluctuației cursului valutar, ratei de schimb euro-leu.
Plățile interne realizate de către autoritatea de management către beneficiari are un trend ascendent pe toată durata analizată , 2008-mai 2015, dar nu depășește 65% din valoarea alocată. La fel, rata de absorbție înregistrează o creștere de la un an la altul, cea mai semnificativă fiind în 2013, după deblocarea finanțării, când s-a atins o creștere cu aproximativ 20% față de anul anterior. Din păcate, acest trend crescător semnificativ nu a avut o continuitate, ajungând rata de absorbție la doar 33% la finalul lunii mai 2015.
Fig.5 Evoluția ratei de contractare, de plată și de absorbție 2007-mai 2015
Sursa: Contribuție proprie pe baza datelor din Rapoartele Anuale de Implementare și Stadiul absorbției dec.2011,2012,2013,2014, 31 mai 2015
Putem concluziona că în luna mai 2015, după 8 ani de la primirea statului de stat membru al UE și al dreptului de a utiliza instrumente structurale post-aderare, România a reușit să absoarbă doar o treime din fondurile alocate pentru dezvoltarea resurselor umane prin POSDRU, chiar dacă s-au semnat contracte de finanțare care depășesc suma totală pusă la dispoziție de UE pentru perioada 2007-2013. Diferențele între ratele menționate subliniază existența unor probleme în implementare, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor disponibile, gestionarea deficitară a cererilor de rambursare, probleme care duc în final la o absorbție redusă a fondurilor europene.
Acest nivel al absorbției este în creștere, nivelul final pentru această perioadă de programare va putea fi analizat doar la sfârșitul anului 2015, termenul limită de utilizare a acestor fonduri de către România. Modificarea absorbției este posibilă datorită diferenței care există între plățile interne, absorbția curentă și plățile intermediare de la CE, precum și datorită faptului că mai există încă în implementare proiecte finanțate prin acest program.
2.3.2 Probleme identificate și soluții propuse/întreprinse
Autoritatea de Management aferentă POSDRU a elaborat la finalul fiecărui an al perioadei de programare un raport care să prezinte modul de derulare, utilizare a fondurilor alocate pentru dezvoltarea resurselor umane prin acest program operațional. Analizând aceste Rapoarte Anuale de Implementare, observăm că fiecare cuprinde o secțiune care prezintă problemele întâmpinate în implementare și recomandările propuse sau întreprinse pentru soluționarea acestor bariere identificate. Există probleme care persistă, putând fi identificate în mai mulți ani consecutivi, începând cu 2008, o dată cu lansarea primelor apeluri de depunere a cererilor de finanțare. Acestea, precum și cauzele apariției lor și măsurile întreprinse de-a lungul anilor pot fi observate în Tabel 4. Deși au fost identificate aceste bariere în implementare și s-au luat măsuri pentru înlăturarea lor, încă dintr-un stadiu incipient, constatăm că la finalul anului 2013 sunt menționate din nou, ceea ce subliniază incapacitatea autorității de management de a le depăși și înregistrarea unui progres redus în soluționarea deficiențelor întâlnite. Pe lângă aceste probleme care se repetă, s-au mai menționat în rapoartele anuale de implementare următoarele: comunicarea cu beneficiarii, insuficienta utilizare a asistenței tehnice, deficiențe în ceea ce privește salarizarea experților, neimplementarea recomandărilor din rapoartele de audit.
Tabel 4 Probleme identificate în derularea POSDRU 2007-2013
Sursa: Contribuție proprie pe baza Rapoartelor Anuale de Implementare 2008-2013
Toate informațiile cuprinse în rapoartele anuale de implementare sunt importante deoarece relevă opinia autorității de management/organismelor intermediare. Problemele, barierele, măsurile prezentate în aceste documente sunt privite din perspectiva autorităților, fără a se lua în calcul părerea și opiniile beneficiarilor.
Pe lângă acestea, în martie 2010 s-a inițiat procesul prin care a avut loc prima evaluare intermediară a POSDRU, care prin metodele de evaluare/cercetare utilizate (sondaje online, focus grupuri, interviuri, consultări, analize) a completat rapoartele anuale cu informații primite din partea beneficiarilor referitor la implementarea acestui program operațional. Raportul de evaluare intermediară, făcut public în 2011, a subliniat existența unor factori interni și externi care influențează buna derulare a programului și utilizarea eficientă a fondurilor alocate [51]. Factorii interni identificați sunt: decalajul conceptual – management de program, comunicarea, controlul excesiv, birocrația, lipsa de experiență, responsabilitatea, inițiativa, lipsa încrederii. Printre factorii externi enumerați se regăsesc următorii: criza economică, cultura suspiciunii, incoerența legislativă, schimbări ale sistemului politic, șomajul, excluziunea socială, sărăcia, capacitatea și competența solicitanților, lipsa de evaluatori calificați.
Pe baza constatărilor și concluziilor rezultate în urma cercetării întreprinse și a metodelor de evaluare utilizate, s-au elaborat recomandări pentru depășirea problemelor întâlnite și asigurarea unei implementări corecte și o utilizare eficace a fondurilor. Observăm că toate recomandările prezentate se adresează autorității de management, organismelor intermediare, comitetului de monitorizare a POSDRU. Printre acestea menționăm [51]:
revizuirea cadrului legislativ
organizarea de întâlniri cu autoritățile de management aferente altor PO
elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea capitalului uman orientată, fundamentată
preluarea de către OI a unor activități de evaluare, verificare, aprobare, contractare de proiecte
îmbunătățirea comunicării între AM, OI, beneficiari și a sprijinului acordat de autorități
pregătirea corespunzătoare a personalului
revizuirea strategică a proceselor de depunere, aprobare, contractare, monitorizare a proiectelor.
În literatura de specialitate se regăsesc cercetări întreprinse în acest domeniu al gestionării fondurilor structurale, identificându-se în urma cercetărilor întreprinse problemele întâlnite în utilizarea acestui tip de ajutor financiar. Apariția acestor probleme în utilizarea fondurilor structurale poate fi legată de lipsa de cunoștințe în ceea ce privește practicile managementului de proiect [10]. Cele mai multe bariere în implementarea proiectelor europene pot fi clasificate ca externe, ceea ce duce la necesitatea de a avea un management eficient la nivelul autorităților, reducerea birocrației, promovarea unui parteneriat între beneficiari și autorități. În plus, pe plan intern, beneficiarii ar trebui să realizeze o previzionare a acțiunilor viitoare încă din faza de planificare a proiectului, să identifice scenarii care ar putea să apară în viitor. Pe plan intern, pentru a depăși incapacitatea de a acoperi cofinanțarea necesară, privită ca o problemă frecventă, se recomandă identificarea unor oportunități adiționale de finanțare [8]. În cadrul POSDRU s-au observat următoarele: etapa de identificare a fondurilor, a direcțiilor de dezvoltare finanțate și cea de elaborare/depunere a proiectelor sunt dificile ca urmare a modificărilor care apar în specificațiile programului, etapa de evaluare a cererilor depuse durează foarte mult, lipsa transparenței, a experienței, birocrația excesivă, imposibilitatea de a acoperi cofinanțarea necesară. [25]
În concluzie, putem afirma că în prima perioadă de programare pentru utilizarea fondurilor post-aderare, România a întâmpinat probleme și bariere multiple. De la un an la altul s-au înregistrat îmbunătățiri, dar acestea nu au fost foarte semnificative. De exemplu, în anul 2013 ne confruntăm încă cu probleme în etapa de evaluare și selecție a proiectelor, problemă identificată încă din primul an de implementare, 2008. Deficiențele prezentate acoperă perioade diferite de timp. Existența unei evoluții în implementare poate fi observată mai ușor prin evaluarea cantitativă a programului. Pentru a crește relevanța și actualitatea cercetării, am considerat oportună și utilizarea de metode calitative.
2.3.3 Evaluarea calitativă prin utilizarea metodei de cercetare ”Focus grup”
Atât la nivel național, cât și internațional, găsim o serie de documente, rapoarte, analize care prezintă utilizarea fondurilor structurale și de coeziune în România: rapoartele anuale elaborate de KPMG, rapoarte anuale elaborate de autoritățile de management pe diferitele programe operaționale, analize realizate de Comisia Europeană. Astfel există informații referitoare la plățile contractate, efectuate, rata de absorbție, informații financiare, indicatori atinși, atât anual, cât și cumulativ pe întreaga perioadă. Astfel a fost posibilă evaluarea cantitativă a POSDRU în România în perioada 2007-2013, realizată în această cercetare.
Pentru a evalua dintr-o altă perspectivă gestionarea acestui tip de finanțare, modul de implementare al proiectelor aferente ne-am folosit de o metodă de cercetare calitativă și anume focus grupul. Autoritatea de management a POSDRU a organizat un focus grup în regiunea nord-vest în noiembrie 2014 cu scopul de a identifica convingeri, opinii din partea beneficiarilor fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane. Organizarea acestui focus grup reprezintă doar o mică parte din întregul proces de evaluare al programului operațional și are ca și obiectiv general identificarea opiniilor beneficiarilor despre eficiența, eficacitatea și relevanța intervențiilor finanțate prin POSDRU.
Participanții, printre care am avut oportunitatea de a participa, au fost selectați pe baza experienței și a cunoștințelor legate de acest tip de finanțare nerambursabilă. Toți participanții au fost implicați în implementarea a cel puțin un proiect finanțat prin POSDRU în perioada 2007-2013, contribuția lor fiind considerată valoroasă pentru scopul cu care s-a organizat acest focus grup: a doua evaluare intermediară a POSDRU. Dintre cei prezenți, unii au fost implicați în mai multe proiecte sau au făcut parte din echipa unui proiect finalizat/în implementare/respins, ceea ce subliniază eterogenitatea grupului și implicit calitatea rezultatelor obținute. Am avut oportunitatea de a participa la acest focus grup ca urmare a poziției deținute în echipa de management a unui proiect finanțat prin POSDRU și implementat în perioada 2011-2013.
La focus grup au participat 17 persoane. În tabelul 5 putem observa structura acestora, prin prezentarea poziției deținute în cadrul proiectului și numele, tipul beneficiarului.
Tabel 5 Participanții la focus grup
Sursa : Contribuție proprie
Din tabelul precedent putem observa faptul că acest focus grup a adunat un grup mixt de participanți. Din perspectiva poziției ocupate în cadrul proiectelor finanțate prin POSDRU, putem afirma că au fost prezente persoane care au avut un rol important în echipă, fiind implicați atât în scrierea, cât și în implementarea acestor proiecte specifice. Din perspectiva tipului de beneficiar, observăm că majoritatea participanților fac parte din mediul educațional, acoperind 58.82% din total. Mai mult, 6 participanți fac parte din universități clujene. Din perspectiva locației, acest focus grup a fost creat pentru regiunea Nord-Vest, dar analizând proveniența participanților, putem constata că acest focus grup este mai reprezentativ pentru localitatea Cluj Napoca, decât pentru întreaga regiune, datorită faptului că 15 din 17 beneficiari sunt din această localitate, 2 fiind din Baia Mare, județul Maramureș. Considerăm că rezultatele acestui focus grup sunt relevante și pot să prezinte problemele, barierele întâlnite în implementare pe parcursul perioadei de programare, întâlnite în special în mediul educațional din Cluj Napoca.
Protocolul de întrebări din cadrul focus grupului se poate analiza în Anexa 2. Prin intermediul acestora, am putut să identificăm dacă, din perspectiva beneficiarilor, obiectivele stabilite în cadrul POSDRU au fost relevante pentru nevoile identificate, dacă întregul proces a fost eficient, care au fost problemele întâmpinate și de asemenea, participanții au avut ocazia de a enunța, propune soluții pentru îmbunătățirea derulării programului pe viitor. Rezultatele acestui focus grup nu vor putea fi utilizate în perioada de implementare curentă, 2007-2013, datorită întârzierii cu care s-a organizat (noiembrie 2014), dat fiind faptul că reprezintă o parte integrantă din a doua evaluare intermediară a programului. Dar există convingerea că rezultatele obținute vor putea să ajute părțile interesate în viitor și de asemenea pot sa aibă un aport la îmbunătățirea gestiunii acestui tip de finanțare în perioada următoare, 2014-2020.
Rezultatele obținute
Focus grupul a presupus utilizarea de întrebări grupate pe diferite subiecte de interes legate de fondurile POSDRU în perioada 2007-2013. Temele parcurse au fost:
teme generale
efectele întârzierilor procesului de selecție și contractare a proiectelor depuse
rata de respingere a proiectelor depuse
factori care afectează procesul de implementare
calitatea și durabilitatea rezultatelor obținute
indicatori de proiect.
În total s-au utilizat 16 întrebări pe subiectele mai sus menționate, dar acestea au reprezentat doar un punct de plecare în discuțiile întreprinse și au fost îndreptate spre găsirea factorilor care au cauzat probleme în utilizarea, absorbția fondurilor disponibile în cadrul POSDRU.
Toți cei 17 participanți sunt de părere că obiectivele stabilite în cadrul POSDRU sunt de necontestat, că direcțiile de dezvoltare conform acestui program sunt necesare și că răspund în mod real nevoilor potențialilor beneficiari sau grupuri țintă. Dezvoltarea resurselor umane, conform regulilor și cadrului general stabilit pentru POSDRU, este considerată de participanți de actualitate, finanțarea pusă la dispoziție având o importanță majoră în ajungerea din urmă a statelor dezvoltate. Chiar dacă acest program răspunde unor nevoi existente, participanții consideră că avem probleme în gestionarea acestor fonduri, în crearea unui cadru funcțional când vine vorba de utilizarea lor.
Legat de activitățile eligibile enunțate de POSDRU și aplicativitatea lor în proiectele implementate de participanți, s-au menționat două situații, după cum urmează:
existența unor activități eligibile menționate în ghid, dar declarate neeligibile în momentul evaluării proiectului, ceea ce subliniază fie apariția unor modificări între momentul scrierii proiectului și aprobării acestuia sau înțelegerea greșită a utilizării unor cuvinte (de exemplu utilizarea cuvântului ”formare” cu înțelesul de ”constituire”, fără a se face referire la formare profesională, oferirea de cursuri, certificări);
existența unor activități eligibile trecute în ghid, dar pentru care nu s-au previzionat corect toate cheltuielile pe care le presupun; de exemplu în cazul proiectelor care oferă finanțare pentru studiile doctorale și postdoctorale, participarea la conferințe naționale/internaționale reprezintă o activitate eligibilă și chiar un indicator de atins, dar nu sunt eligibile cheltuieli care țin de taxa de participare la conferințe, deoarece nu au fost menționate în buget. Astfel, a fost necesară acoperirea acestor cheltuieli, din partea grupului țintă, care aveau de atins acest indicator conform contractului semnat.
În perioada de programare 2007-2013, beneficiarii fondurilor prin POSDRU s-au confruntat cu o serie de întârzieri: perioade mari de timp între depunerea proiectelor și aprobarea/contractarea lor, cereri de rambursare validate cu întârziere, viramente târzii etc. Efectele întârzierilor în procesul de selecție și contractare de care s-au lovit cei prezenți la focus grup în implementarea proiectelor lor au fost enumerate de aceștia:
pierderea bugetului necesar pentru cofinanțare
pierderea partenerilor
pierderea grupului țintă pentru care s-a elaborat proiectul
schimbarea nevoii pentru care s-a scris proiectul se poate schimba cu trecerea timpului
schimbarea pieței
pierderea echipei proiectului din etapa de scriere.
Ca urmare a apariției efectelor menționate mai sus, unii beneficiari s-au simțit descurajați deoarece dacă doresc să continue cu implementarea proiectului trebuie să rescrie părți din proiectul inițial, prin acte adiționale, care necesită și acestea aprobare pentru a putea intra în vigoare. Astfel, trebuie investit mult timp în pregătirea documentelor necesare, realizarea activităților prevăzute în proiect nu se pot pune în practică la momentul dorit, ceea ce duce la aglomerări de activități în anumite perioade ale implementării proiectului. Datorită perioadei de timp care trece între depunerea cererii de finanțare și aprobarea proiectului, există proiecte aprobate, dar care nu mai ajung în faza de contractare, tocmai datorită efectelor enumerate mai sus.
Principalele motive care au dus la apariția acestor situații sunt considerate a fi lipsa de comunicare între autorități și beneficiari, sistemul online ActionWeb nefuncțional și cantitatea de muncă pentru organisme/autorități. S-a observat o lipsă a personalului necesar (ofițeri de verificare) care să verifice cererile de finanțare depuse, cererile de rambursare, alte solicitări care vin din partea posibililor beneficiari în timpul stabilit prin ghid, instrucțiuni.
Printre cei prezenți s-au aflat beneficiari cărora li s-au respins proiectele depuse. Cauzele care au dus la respingerea cererilor de finanțare aferente au fost: lipsa comunicării între organisme și beneficiari, schimbarea ghidurilor, legislația interpretabilă. Depunerea unei cereri de finanțare presupunea o serie de documente justificative, declarații pe proprie răspundere, informații aferente solicitantului, o serie de anexe solicitate. În momentul verificării acestora, dacă lipsea un document sau nu erau complete, proiectul era respins fără nici o solicitare de clarificări, conform experienței celor prezenți. În prezent depunerea cererilor de finanțare se face on-line, prin intermediul sistemului ActionWeb. Beneficiarii au întâmpinat de multe ori dificultăți în utilizarea acestuia, care reacționa foarte târziu la comenzi, existau restricții la încărcarea documentelor, se bloca în momentul în care erau prea mulți utilizatori în același timp.
Datorită eterogenității grupului, persoanele care au fost implicate în mai multe proiecte, în diferite momente, au sesizat o evoluție în cea de-a doua parte a perioadei de programare, mai ales în ceea ce privește elaborarea ghidurilor. Lipsa de experiență a românilor în utilizarea fondurilor europene post-aderare este un factor care a putut influența această situație apărută la începutul perioadei de implementare, când au fost elaborate ghiduri neclare, s-au validat multe cheltuieli fără o analiză suficient de detaliată, birocrația excesivă în toate etapele (scriere, implementare, rambursări). Participanții au subliniat faptul că ghidurile, instrucțiunile elaborate sunt complicate. Termenele incluse în aceste documente nu sunt respectate în practică, cel puțin nu din partea organismelor/autorității de management. Există termene limită impuse beneficiarilor, care dacă nu sunt respectate se aplică corecții, se invalidează cererile depuse după finalizarea termenelor, dar în cazul în care organismele nu își respectă termenele de verificare a cererilor de rambursare, actelor adiționale/notificărilor, nu se ia nici o măsură. Mai mult, apar instrucțiuni noi care se aplică retroactiv, ceea ce suprasolicită echipa de proiect, care trebuie să refacă documente și în același timp să implementeze proiectul conform cererii aprobate.
În ceea ce privește faza de implementare a proiectului, principalele cauze ale întârzierilor față de graficul planificat, în cadrul focus grupului au fost menționate următoarele:
nerespectarea termenelor de către organismul intermediar referitor la virarea prefinanțării, aprobarea, virarea sumelor cuprinse în cererile de rambursare, aprobarea actelor adiționale, a notificărilor
schimbarea regulilor în timpul jocului, prin introducerea de noi instrucțiuni, reguli care se aplică retroactiv, echipa de proiect trebuie să lucreze din greu pentru a înțelege noile instrucțiuni, să aplice schimbările necesare
realizarea de vizite din partea organismelor doar după finalizarea proiectului sau după o perioadă lungă de implementare, și identificarea neregulilor prea târziu pentru a mai putea face modificări sau corecții
nu există suficientă capacitate financiară din partea beneficiarilor pentru a implementa proiectul conform planificării fără rambursarea cheltuielilor
nu există suficient sprijin din partea organismelor intermediare, autorității de management
partea administrativă necesară în cadrul unui proiect se ridică la aproximativ 75% din activitatea previzionată, datorită birocrației excesive și necesității elaborării de dovezi scrise pentru fiecare activitate întreprinsă
Implementarea proiectului conform planificării inițiale este împiedicată de lipsa suportului financiar necesar pentru realizarea activităților propuse. Beneficiarii sunt obligați în prezent să depună o dată la 3 luni o cerere de rambursare. Acestea însă nu sunt verificate și aprobate de ofițerii de verificare în timp util, astfel apare situația în care pe un proiect există mai mult de o cerere neaprobată. Acest lucru duce la imposibilitatea de a plătii experții, de a achiziționa echipamentele necesare pentru buna derulare a activităților. De asemenea, activitățile trebuie să fie realizate conform planului, altfel sunt declarate neeligibile. Prefinanțarea are o valoare foarte redusă, nu acoperă cheltuielile necesare până la virarea primei cereri de rambursare. Necesitatea existenței suportului financiar din alte surse devine astfel imperativă pentru buna desfășurare a proiectului, ceea ce a dus cu timpul la perpetuarea concepției că dacă nu ai resurse financiare, nu poți sau nu este indicat să accesezi acest tip de fonduri.
Pentru beneficiari feedback-ul primit de la ofițerii de verificare, autorități este binevenit și ajută la implementarea corectă a proiectului. Din păcate, în perioada analizată beneficiarii participanți au afirmat că nu consideră că au primit sprijin din partea organismelor. Mai mult, s-a subliniat o atitudine care nu favorizează colaborarea, la solicitări se răspunde târziu și se răspunde vag. Pe parcursul duratei de derulare a proiectului, se schimbă ofițerii de verificare, ceea ce duce la justificări repetate a unor cheltuieli/activități. De asemenea vizitele efectuate după finalizarea proiectului au dus la invalidarea unor cheltuieli după ce acestea au fost rambursate, ceea ce subliniază verificarea cererilor de rambursare superficial, verificatorii au aprobat cheltuieli care ulterior au fost invalidate de autorități superioare. Rezultatul acestor activități a fost reducerea ratei de absorbție și înregistrarea de diferențe între plățile efectuate către beneficiari și cele efectiv rambursate de Comisia Europeană. Recomandările și identificarea unor greșeli în interpretarea regulamentelor, aplicarea instrucțiunilor, erori financiare au venit mult prea târziu pentru a putea fi remediate. Acestea au dus la o reticență din partea unor beneficiari de a mai elabora și implementa proiecte, chiar dacă există în continuare necesitatea și dorința de a utiliza aceste fonduri.
În urma discuțiilor legate de perioada de implementare a proiectelor, s-au enunțat propuneri din partea beneficiarilor prezenți, printre care amintim:
organizarea unor întâlniri lunare între beneficiari și organismele intermediare
comunicare lunară cu autoritățile, verificatorii proiectelor
acordarea unui singur ofițer de verificare pe toată durata proiectului
neaplicarea noilor instrucțiuni, reguli apărute retroactiv, ci doar de la momentul emiterii lor
să se țină cont de anul universitar în cazul în care grupul țintă este alcătuit din studenți, pentru a se putea desfășura activitățile în conformitate cu planificarea
depunerea unei cereri de rambursare doar după validarea celei precedente
oferirea de feedback din partea autorităților cu privire la activitățile desfășurate, o monitorizare din partea acestora pentru a putea oferi sfaturi, descoperirea greșelilor/erorilor în timp util, pentru a putea aplica corecții
existența unei atitudini care favorizează comunicarea din partea organismelor intermediare, autorității de management.
Participanții au consimțit că problemele întâmpinate în etapa de scriere, derulare a activităților au avut și un efect pozitiv asupra rezultatelor obținute, în primul rând datorită experienței pe care echipa a căpătat-o în timp. Dar la finalul proiectului, nu există satisfacția lucrului, rezultatului. După o serie de bariere de care te lovești în implementare, în încercarea de a atinge obiectivele pentru care s-a scris proiectul și s-a implementat, se dezvoltă o reticență în ceea ce privește acest tip de proiecte, în care trebuie să dovedești fiecare activitate realizată cu documente irelevante pentru rezultate. Acest lucru implică mult timp și în final realizezi că activitățile cu grupul țintă au trecut pe plan secundar, planul principal fiind ocupat de activitatea administrativă. Echipa proiectului este importantă pentru calitatea rezultatelor, experiența și cunoștințele în domeniu fiind necesare pentru o implementare corectă și în termenele prevăzute. Managerul de proiect trebuie să își aleagă în echipă persoane competente, pe care se poate baza și care să își respecte și să realizeze partea lor. Dacă fiecare membru efectuează sarcinile sale corect și la timp, rezultatele nu întârzie să apară. În caz contrar, ceea ce s-a întâlnit și în cazul unor participanți la focus grup, există câțiva membrii din echipă care lucrează eficient și corect și care sunt supraaglomerați deoarece trebuie să realizeze și activitățile efectuate deficitar de alți membrii.
În ceea ce privește rezultatele obținute în cadrul unui proiect, acestea ar trebui utilizate în proiecte ulterioare. Există alocat un efort considerabil, atât financiar, cât și fizic și intelectual, pentru atingerea indicatorilor stabiliți în proiect, iar după ce proiectul se finalizează, nu există activități care să ofere sustenabilitate. Astfel, ar trebui să se elaboreze cereri de finanțare pornind de la rezultatele obținute deja în cadrul altor proiecte derulate, să existe o interconectare între proiecte. Dar acest lucru este destul de dificil, deoarece fiecare proiect are site-ul propriu, unde se promovează rezultatele proiectului, dar care nu sunt ușor de observat de potențiali beneficiari. Printre participanți s-a menționat necesitatea unui site comun pentru oferirea de informații legate de rezultatele atinse deja, activități realizate în cadrul altor proiecte, instrumente utilizate, pentru a ajuta viitorii beneficiari în derularea activităților și atingerea obiectivelor proiectului și mai cele ale programului. Toate problemele și barierele subliniate mai sus, menționate de beneficiari ai proiectelor finanțate prin POSDRU au dus la dificultăți în atingerea indicatorilor asumați.
În urma acestui focus grup s-au evidențiat opiniile, convingerile și recomandările personale din partea unui număr de 17 beneficiari ai finanțării POSDRU din perioada de programare 2007-2013. Rezultatele obținute în urma focus grupului prezentat sunt relevante în primul rând prin scopul pentru care a fost creat, acela al evaluării POSDRU. În al doilea rând importanța acestora este dată de perioada analizată și anume 2007-2014, astfel beneficiarii au intrat în contact și cu noile proceduri, regulamente aplicabile ca și o măsură la problemele identificate.
Rezultatele obținute în urma utilizării focus grupului au însă unele limitări. În primul rând metoda utilizată reunește un număr redus de beneficiari, dintr-o singură regiune a României (Nord-Vest). În plus, majoritatea participanților sunt din mediul academic/universități, astfel rezultatele obținute se pot extrapola mai degrabă la nivelul acestui tip de beneficiar, decât la nivel general, pe întregul program. Opiniile și părerile transmise în cadrul acestei întâlniri fac referire la diferite perioade de timp, o evoluție a gestionării acestor fonduri este greu de subliniat.
2.4 Concluzii și recomandări
Prezenta cercetare a pornit de la premisa că managementul cunoștințelor, prin practicile sale, poate să influențeze pozitiv derularea proceselor necesare pentru obținerea unei finanțări europene. Mai mult, poate să elimine unele neajunsuri, bariere întâmpinate în implementarea și gestionarea acestor fonduri. Datorită specificului prezentei cercetări, în urma identificării problemelor/barierelor întâlnite în gestiunea fondurilor POSDRU, considerăm oportună elaborarea de recomandări legate de managementul cunoștințelor.
Transferul de cunoștințe reprezintă o parte importantă a acestui tip de management, prin faptul că presupune un schimb ”nu doar între entități diferite, ci chiar mai important, în cadrul aceleiași entități” [16]. Raportat la cercetarea de față, este necesar un transfer de cunoștințe nu doar în cadrul aceluiași proiect, ci și între proiecte și beneficiari diferiți. ”Transferul de cunoștințe în cadrul proiectelor finanțate de UE este esențial pentru atingerea dezvoltării durabile, creșterea productivității, a inovației și a competitivității, crearea de noi locuri de muncă și oferirea de suport progresului social” [20].
Un prim pas în utilizarea acestei practici de management este conștientizarea importanței cunoștințelor deținute de fiecare actor implicat în proces (beneficiari/autorități/instituții/evaluatori). Mai mult, cunoștințele ar trebui văzute ca un bun de preț care poate fi dezvoltat prin transmiterea către alte persoane, în acest mod ducând la crearea de noi cunoștințe. Astfel, „cunoștințele în domeniu sunt esențiale pentru cei care vor să acceseze bani europeni, cu atât mai mult cu cât proiectele, în acest caz, se bazează pe proceduri riguroase, concepte și terminologii specifice” [5].
Observăm că din perspectiva celor implicați în implementarea proiectelor finanțate prin POSDRU, în urma focus grupului, putem afirma că lipsa unei comunicări reprezintă o problemă majoră în absorbția fondurilor. Transferul de cunoștințe se realizează printr-o comunicare eficientă între părțile care dețin cunoștințe în domeniu. Un prim pas în asigurarea unui schimb de cunoștințe eficace ar fi crearea unui mediu propice pentru schimbul de informații, opinii, convingeri, noutăți, experiențe, cunoștințe legate de proiectele finanțate prin fonduri structurale și de coeziune. În România găsim site-uri, pagini create pe rețele de socializare îndreptate spre oferirea de informații legate de modul de utilizare a fondurilor europene. Acestea prezintă rapoarte, studii, ultimele noutăți legate de lansări de noi apeluri de depunere a proiectelor, instrucțiuni noi apărute, oarecum țin la curent publicul cu privire la oportunitățile existente legate de finanțarea europeană. Mai mult, acestea au secțiuni dedicate interacțiunii, oferă posibilitatea celor interesați să adreseze întrebări, răspunsurile vin atât din partea altor beneficiari, cât și din partea autorităților, există create help-desk-uri regionale și dedicate. Dar, chiar și așa, beneficiarii continuă să simtă lipsa unei comunicări cu autoritățile, lipsa de informații legate de alte proiecte implementate. Fiecare proiect implementat are propria strategie de informare și publicitate. S-au creat site-uri proprii pentru fiecare proiect, unde sunt făcute publice obiectivele, rezultatele, indicatorii obținuți, dar găsirea acestora de o terță persoană este dificilă. Pentru a înlătura acest inconvenient, s-ar putea crea o platformă națională care să găzduiască site-urile aferente proiectelor implementate, să ofere o interfață prietenoasă și un motor de căutare eficient. De asemenea, o rețea de comunicare publică între actorii participanți la atragerea de fonduri structurale ar fi importantă pentru a asigura transferul de cunoștințe între aceștia. Nu în ultimul rând, comunicarea între beneficiarii potențiali ai acestor fonduri poate duce la crearea de parteneriate puternice, care să aibă un impact, o contribuție mai ridicată la atingerea obiectivelor de program stabilite.
Atitudinea ofițerilor de verificare, a celor care oferă informații, a personalului angajat de autorități este privită ca una care nu favorizează colaborarea, răspunsurile de cele mai multe ori au venit cu întârziere, mai ales cele electronice și de cele mai multe ori răspunsurile sunt ambigue sau chiar reproduc pasaje din instrucțiuni, regulamente, fără a le clarifica. Un ajutor considerabil în asigurarea transferului de cunoștințe deținute de autorități către beneficiari s-ar putea realiza prin întâlniri directe organizate periodic, conferințe. Acțiunile care să favorizeze întâlnirile față în față ar putea elimina neclaritățile, ambiguitatea și ridicarea de noi întrebări în urma răspunsurilor primite. De asemenea, biroul de help-desk ar trebui să fie cuprindă personal calificat, bine pregătit, care să poată acorda răspunsurile corecte. În perioada de programare analizată, au existat situații în care se primea o clarificare pentru o situație într-un anumit fel de la persoana de contact, care ulterior a fost contestată de ofițerul de verificare, ceea ce duce la probleme în implementare, derulare. Multe instrucțiuni, regulamente sunt interpretabile, în felul acesta depinde de persoana care oferă clarificări. În plus, autoritățile ar trebui să realizeze o previzionare a activităților, a apelurilor de depunere lansate, pentru a se asigura că au suficient personal pentru a realiza activitățile care sunt necesare pentru o bună derulare a programului. Astfel, s-ar putea respecta termenele limită stabilite pentru verificarea cererilor de finanțare depuse, precum și pentru aprobarea cererilor de rambursare la timp, ceea ce ar duce la o fluidizare a activităților prevăzute în proiect.
Trebuie luate măsuri și pentru ajutorarea potențialilor beneficiari, persoane care au auzit de existența acestor fonduri, dar care nu știu ce presupun sau prin ce modalități pot fi accesate. Multitudinea legilor, ghidurilor și instrucțiunilor care reglementează derularea POSDRU fac dificilă aplicarea pentru obținerea acestei finanțări de persoane fără experiență sau care nu au mai avut contact direct cu aceste fonduri. Astfel, a apărut oportunitatea de a crea firme/centre de consultanță în acest domeniu, care comercializează cunoștințe, experiențe acumulate în timp, interpretări ale instrucțiunilor, modalități de aplicare a acestora, de completare a documentelor necesare. Încrederea potențialilor beneficiari în atragerea de finanțare crește considerabil în aceste condiții. Mai mult, o firmă de consultanță poate duce la creșterea probabilității de aprobare a unui proiect, prin elaborarea unui proiect corespunzător. Activitatea desfășurată de aceștia în domeniul proiectelor europene nu ar trebui să se limiteze la etapa de scriere a proiectelor, ci ar trebui oferită consultanță și pe parcursul implementării efective a proiectului, a elaborării cererilor de finanțare, a monitorizării activității desfășurate.
O modalitate de a transmite cunoștințele acumulate de autorități presupune transformarea cunoștințelor tacite în explicite. Acest lucru se poate realiza prin elaborarea de ghiduri, instrucțiuni, manuale, dar acestea trebuie realizate cât mai specific posibil, să se utilizeze un limbaj ușor de înțeles de publicul larg. Documentele elaborate de autoritățile române lasă loc de interpretări, ceea ce duce la întrebări repetate din partea beneficiarilor sau aplicări greșite ale acestora cu impact asupra implementării corecte a activităților și utilizarea deficitară a fondurilor.
Transferul de cunoștințe poate să aibă un impact considerabil asupra gestiunii instrumentelor structurale în general. Acest proces ar trebui inițiat nu doar în cadrul unui program operațional specific, ci și între programe. Astfel se poate învăța din greșelile altora, se pot previziona mai ușor problemele care pot să apară, pot fi identificate riscuri comune și modalități de evitare sau depășire a acestora.
Analiza întreprinsă în acest capitol a avut ca scop oferirea unei imagini de ansamblu asupra utilizării fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane alocate României în perioada de programare 2007-2013. S-a realizat o evaluare cantitativă, bazată pe datele existente și făcute publice de Ministerul Fondurilor Europene și AM POSDRU. În urma acesteia, s-a evidențiat o diferență notabilă între numărul/valoarea proiectelor depuse, aprobate, contractate, plățile efectuate și cheltuielile rambursate de Comisia Europeană. Acest lucru se datorează unor probleme și bariere care au apărut în utilizarea finanțării disponibile. S-au evidențiat deficiențe în managementul fondurilor POSDRU, în elaborarea de proiecte, în completarea documentelor necesare, în comunicarea între părțile interesate, în întocmirea, interpretarea și punerea în practică a documentelor oficiale care reglementează întregul proces de atragere și utilizare a acestui tip de finanțare. S-au subliniat problemele identificate de autorități în rapoartele de implementare anuale, cauzele acestora și soluțiile întreprinse. Prin utilizarea metodei calitative, focus grup, s-au evidențiat opiniile, convingerile, părerile, experiențele și recomandările participanților, în calitate de membrii în echipele de proiecte finanțate prin fondurile europene în cadrul POSDRU 2007-2013. Contribuția personală se evidențiază și prin accentul pus pe practici care țin de managementul cunoștințelor, în principal pe transferul de cunoștințe în elaborarea de recomandări care să reducă sau chiar să elimine efectele problemelor întâlnite în utilizarea acestei finanțări. Prezenta cercetare poate să fie întregită prin utilizarea unor metode de identificare și prezentare a opiniilor, părerilor, problemelor identificate din perspectiva altor actori implicați în proces și anume: grupul țintă, parteneri, firme de consultanță.
Cap. 3 Studiu de caz ”Utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane de către universități”
3.1 Rolul universităților în dezvoltarea resursei umane / în dezvoltarea economică
În raportul OECD, din 2003, se prezintă importanța educației pentru dezvoltarea capitalului uman, precizându-se că: ”eficiența dezvoltării ulterioare a capitalului uman depinde de tipul și calitatea educației” [52] Investițiile în educație, privite ca o modalitate de a forma capitalul uman, sunt considerate vitale pentru dezvoltarea economică, îmbunătățirea calității vieții, eliminarea diferențelor sociale și a inegalităților etc.[22]. Gary Becker afirmă că ”educația și pregătirea profesională sunt cele mai importante investiții în capitalul uman” [2].
Uniunea Europeană elaborează strategii de dezvoltare pe termen lung (10 ani), care reprezintă punctul de plecare în elaborarea strategiilor de dezvoltare de către statele membre, în funcție de caracteristicile și nevoile proprii. Strategia Lisabona, care cuprinde referiri asupra perioadei 2000-2010, revizuită în 2005 și Strategia Europa 2020, având perioada de referință 2010-2020, pun accentul pe inovare, utilizarea tehnologiilor și nu în ultimul rând pe conștientizarea importanței pe care cunoașterea o are în societate și pentru dezvoltarea economică și socială. Acestea au fost elaborate în contextul în care economia Europei este în tranziție spre o economie bazată pe cunoaștere, care presupune concentrarea pe producerea de noi cunoștințe, transferul acestora prin educație și training, diseminarea lor prin tehnologiile informatice și de comunicare și pe utilizarea cunoștințelor în inovarea tehnologiilor, produselor, serviciilor. Instituțiile de învățământ superior își aduc aportul în toate aceste procese, prin rolul lor în cercetare, educație și training și dezvoltare locală și regională. [31].
Atât pe plan economic, cât și social, dezvoltarea este strâns legată de industrii și servicii care au la bază cunoștințele deținute de oameni, rezultând în nevoia de resurse umane pregătite și calificate la locurile de muncă. Astfel Comisia Europeană declară, în 2005, că instituțiile de învățământ superior reprezintă motorul noii paradigme, a societății bazate pe cunoaștere și că mai multe și mai explicite investiții în modernizarea și calitatea universităților reprezintă o investiție directă în viitorul Europei și al locuitorilor ei [30].
” Creșterea investițiilor în educație și formare profesională inițială generează cele mai importante câștiguri în participarea ulterioară a individului pe piața muncii. În același timp, evoluțiile în timp demonstrează faptul că orice creștere a nivelului de pregătire profesională a forței de muncă constituie un important factor de creștere economică.”( http://www.fonduri-ue.ro/posdru/index.php/posdru/informatii-generale/informatii-pos-dru#educatia ).
În contextul actual, instituțiile de învățământ sunt chemate să se îndepărteze de la rolul tradițional centrat pe transmiterea de cunoștințe delimitate strict pe discipline de studiu. ”Este necesar ca școala să-și asume un rol mult mai complex și anume :
să-i pregătească pe copii pentru o lume în schimbare, formându-le capacități, deprinderi, competențe care să le permită să-și găsească locul și menirea socială într-un sistem flexibil și dinamic.
Să modeleze tipul de personalitate necesar noii societăți – gândire critică și creativă, capacitate de comunicare și colaborare, abilități de relaționare și lucru în echipă. Responsabilitate și implicare”
Să asigure integrarea socială a tuturor elevilor și să egalizeze șansele de educație și reușită ale fiecărui copil
centrarea pe elev” [3].
În ultima perioadă fondurile alocate dezvoltării educației la nivel național nu acoperă necesitățile de dezvoltare. Astfel, atenția se îndreaptă din ce în ce mai mult asupra finanțărilor externe, printre care o sursă de finanțare nerambursabilă importantă care investește în dezvoltarea resurselor umane este Fondul Social European, prin POSDRU/POCU.
Universitățile reprezintă un potențial beneficiar al acestor fonduri europene. Analizând Cadrul de implementare POSDRU 2007-2013 (Varianta 6, mai 2013) din perspectiva potențialilor beneficiari, pe fiecare axă prioritară, respectiv domeniu major de intervenție, putem constata că Ministerul Educației Naționale, cu instituțiile și organismele afiliate au avut posibilitatea să aplice pentru obținerea unor fonduri nerambursabile prin FSE/POSDRU pe 5 din 7 axe prioritare, toate domeniile majore de intervenție din cadrul celor 5 axe fiind acoperite (17 domenii majore de intervenție). Mai mult, universitățile/instituțiile de învățământ superior sunt menționate ca beneficiari eligibili pentru 10 din cele 21 de domenii de intervenție, subliniindu-se astfel importanța acordată acestor instituții pentru atingerea obiectivelor legate de dezvoltarea resurselor umane la nivel de program. (vezi Anexa 1).
3.2 Analiza proiectelor contractate pe tipuri de beneficiari
Fondurile alocate prin POSDRU se adresează mai multor categorii de beneficiari, în funcție de obiectivele și prioritățile de dezvoltare stabilite prin acest program și ținându-se cont de interesul și activitățile desfășurate de entitate. Pentru a evidenția poziția universităților din totalul beneficiarilor, am ales să grupăm beneficiarii, luând în calcul proiectele contractate în perioada 2007- mai 2015, în patru mari categorii, după cum urmează:
Instituții publice, unde vor fi încadrate ministere, primării, consilii județene/locale, unități administrativ-teritoriale (UAT), agenții naționale/județene de ocupare a forței de muncă, camere de comerț, biserica – cu instituțiile afiliate (parohii, episcopii, mitropolii etc.), spitale, penitenciare, teatrul/opera națională, AM/OI POSDRU, alte centre, institute, direcții
Organizații nonguvernamentale nonprofit, care Conform legii cadru de organizare si funcționare – Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații [42], sunt persoane juridice constituite de persoane fizice sau persoane juridice care urmăresc desfășurarea unor activități în interes general sau în interesul unor colectivități locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial (adică non-profit sau fără scop lucrativ). În Romania formele juridice sub care se pot constitui organizații neguvernamentale sunt asociații, fundații ori federații. (http://www.ies.org.ro/asociatii-si-fundatii-1 ). În cercetarea de față, în cadrul acestei categorii vor fi incluse asociațiile, fundațiile, federațiile, sindicatele.
Societăți comerciale, indiferent de natura lor: societăți cu răspundere limitată, societăți pe acțiuni, filiale, sucursale
Mediul educațional, care cuprinde: Ministerul Educației Naționale, cu toate organismele și instituțiile afiliate (după cum sunt enumerate pe site-ul oficial http://www.edu.ro/index.php/articles/c246/ ), instituții de învățământ, atât de stat, cât și private. În această categorie se încadrează și universitățile, care vor fi analizate separat.
Conform datelor făcute publice de către Ministerul Fondurilor Europene, la data de 31 mai 2015 există 3978 de contracte de finanțare semnate, adică 3978 de proiecte care au fost puse în implementare și care beneficiază de finanțare pentru dezvoltarea resurselor umane prin intermediul POSDRU, începând cu anul 2008. Aceste proiecte au o valoare de 19.611 mld. Lei, aproximativ 4.444 mld.Eur, dacă utilizăm cursul InforEuro de la data de 31 mai 2015: 1 Eur = 4.4125 Lei.
După o analiză a proiectelor contractate și includerea beneficiarilor în una din cele 4 categorii descrise anterior, putem prezenta aportul adus de fiecare în ceea ce privește numărul de contracte de finanțare semnate (Fig.6) și valoarea acestora (Fig.7).
Din punct de vedere al numărului de proiecte contractate, cea mai mare proporție este acoperită de organizațiile neguvernamentale nonprofit. Mediul educațional a reușit să contracteze aproape un sfert din totalul contractelor semnate în România finanțate prin POSDRU. Dacă aprofundăm analiza, doar universitățile au un număr de 596 de proiecte contractate din 3978, adică aproximativ 15%, ceea ce subliniază un interes sporit din partea acestor instituții în ceea ce privește utilizarea acestor fonduri nerambursabile și un aport considerabil din partea acestora la atingerea obiectivelor stabilite.
Fig. 6 Număr proiecte contractate/tip beneficiar
Sursa: Contribuție proprie pe baza datelor făcute publice de MFE pe site-ul oficial, Lista proiecte contractate mai 2015.xls, descărcate în 07.07.2015
Analizând aportul pe care fiecare categorie de beneficiari îl are luând în considerare valoarea contractată, situația se schimbă. Deși acoperă doar 24% din numărul de contracte semnate, mediul universitar se poziționează pe primul loc în ceea ce privește valoarea proiectelor contractate, cu un procent de aproximativ 33%. Universitățile au semnat contracte de finanțare în valoare de 3.769 mld. Lei, din totalul de 19.611 mld. Lei, acumulând un procent de 19.21% din valoarea contractată pe acest program operațional și aproximativ 24.5% din valoarea alocată pe cei 7 ani de programare.
Fig.7 Valoarea proiectelor contractate/tip beneficiar
Sursa: Contributie proprie pe baza datelor făcute publice de MFE pe site-ul oficial, Lista proiecte contractate mai 2015.xls, descărcate în 07.07.2015
În urma analizelor mai sus menționate, putem constata că mediul educațional are un aport considerabil în utilizarea finanțării nerambursabile oferite de UE prin FSE pentru dezvoltarea resurselor umane în perioada 2007-2013. Acesta a reușit să contracteze aproape un sfert din totalitatea contractelor de finanțare semnate, cu o valoare care depășește 30% din întreaga valoare contractata. Mai mult, în cadrul acestui mediu, instituțiile de învățământ superior reprezintă beneficiarii majoritari, acoperind 63.2% din numărul total de contracte semnate și 58.7% din valoarea acestora. Astfel, se subliniază interesul universităților de a scrie proiecte europene și de a utiliza fondurile pentru dezvoltarea resursei umane acordate de UE și mai mult capacitatea acestora de a contracta acest tip de finanțare.
3.3 Utilizarea finanțării POSDRU de universitățile românești
De la primul apel de lansare a depunerilor cererilor de proiecte în vederea obținerii finanțării POSDRU, universitățile au reușit să obțină semnarea a 596 de contracte de finanțare, în valoare de 3.769 mld. Lei, aproximativ 0,854 mld.Eur. Dar aceste 596 de proiecte nu reprezintă 596 de universități beneficiare, deoarece unele din entitățile beneficiare au un portofoliu de mai multe proiecte câștigate. Astfel, în total avem un număr de 64 universități care au avut sau au în prezent statutul de beneficiar, deținând cel puțin un proiect finanțat prin POSDRU. Dintre acestea, 15 au avut în gestiune doar un singur proiect în întreaga perioadă de programare, Fig. 8 evidențiază numărul de beneficiari în funcție de numărul de proiecte contractate. Putem constata că există un interes diferit din partea universităților, care este subliniat de numărul de proiecte pe care le au în gestiune. Beneficiarii pot fi astfel grupați în funcție de experiența acumulată în gestionarea și implementarea proiectelor POSDRU.
Fig. 8 Numărul de beneficiari în funcție de numărul proiectelor contractate
Sursa: Contributie proprie pe baza datelor făcute publice de MFE pe site-ul oficial, Lista proiecte contractate mai 2015.xls, descărcate în 07.07.2015
Analizând numărul de proiecte contractate de fiecare universitate în parte, putem realiza un top al celor care au interacționat cel mai mult cu finanțarea POSDRU, primele 10 instituții de învățământ superior putând fi observate în tabel 6. Acest top este realizat din prisma numărului de contracte semnate de o entitate în calitate de beneficiar, fără a se lua în considerare proiectele care sunt realizate în parteneriat. Ca și locație, Bucureștiul deține cea mai mare proporție, 5 universități fiind cuprinse în acest Top 10, dintre care una este privată (Spiru-Haret); Cluj-Napoca deține 2 poziții, iar Timișoara, Sibiu și Iași câte o poziție.
Tabel 6. Top 10 universități beneficiare în funcție de numărul de contracte semnate
Sursa: Contributie proprie pe baza datelor făcute publice de MFE pe site-ul oficial, Lista proiecte contractate mai 2015.xls, descărcate în 07.07.2015
Numărul de proiecte contractate devine mai puțin relevant dacă privim din perspectiva valorii contractelor semnate pentru finanțare. Observăm mici schimbări în ceea ce privește primele 10 universități care au reușit să contracteze cea mai mare sumă aferentă contribuției UE.(Tabel 7) Observăm că două noi universități sunt evidențiate, care au reușit să elaboreze un număr mai mic de proiecte (Academia Română – 13 proiecte, UMF Grigore T.Popa – 10 proiecte) dar cu o valoare mai ridicată, deci cu un potențial crescut de atragere a fondurilor europene. Astfel, aceste 10 universități reunesc 59.14% din totalul valorii contractate de cele 64 de universități beneficiare.
Tabel 7 Top 10 universități beneficiare în funcție de valoarea contractelor semnate
Sursa: Contributie proprie pe baza datelor făcute publice de MFE pe site-ul oficial, Lista proiecte contractate mai 2015.xls, descărcate în 07.07.2015
Distribuția geografică a acestor universități subliniază potențialul de dezvoltare al mediului universitar dintr-o zonă și interesul pentru atragerea de fonduri nerambursabile. Trebuie totuși să ținem cont și de puterea financiară a universităților, deoarece aceste fonduri necesită o cofinanțare din partea beneficiarului. Astfel putem observa că beneficiarii proiectelor contractate în cadrul POSDRU 2007-2013 se concentrează în 22 de localități, Fig 9 prezentând aceste localități și numărul de universități contractante aferente. Astfel se evidențiază și centrele universitare din România, prin existența mai multor universități în aceeași localitate, capitala deținând prima poziție, având un aport de aproximativ 35% din totalul entităților care au semnat un contract de finanțare. Primele localități fruntașe sunt: București, Iași, Timișoara, Cluj Napoca și Bacău,Constanța și Târgu Mureș.
Fig. 9 Distribuția geografică a universităților contractante
Sursa: Contributie proprie pe baza datelor făcute publice de MFE pe site-ul oficial, Lista proiecte contractate mai 2015.xls, descărcate în 07.07.2015
Dacă analizăm numărul de proiecte contractate de fiecare localitate, indiferent de numărul de beneficiari, observăm că topul nu se schimbă foarte mult. După cum era de așteptat, București-ul își păstrează poziția de lider, dar este urmat, în această ordine, de Cluj Napoca, Iași, Timișoara și Craiova. Putem constata că nu este cel mai important numărul de beneficiari, ci numărul de proiecte efectiv semnate, un număr mare de proiecte semnate de un număr mai mic de beneficiari indică capacitatea acestora de a scrie și gestiona mai multe proiecte.
Fig.10 Distribuția geografică a proiectelor contractate
Sursa: Contributie proprie pe baza datelor făcute publice de MFE pe site-ul oficial, Lista proiecte contractate mai 2015.xls, descărcate în 07.07.2015
Dacă analizăm proiectele contractate de universități pe localități, din punct de vedere geografic, dar din perspectiva valorii acestora, putem observa că localitățile unde se cumulează majoritatea proiectelor semnate își păstrează poziția și din punct de vedere al valorii contractate, după cum se poate observa în figura de mai jos.(Fig.11)
Fig.11 Valoarea contractată pe localități
Sursa: Contributie proprie pe baza datelor făcute publice de MFE pe site-ul oficial, Lista proiecte contractate mai 2015.xls, descărcate în 07.07.2015
După cum am menționat anterior, universitățile pot beneficia de finanțare POSDRU pe 5 axe prioritare din cele 7 existente, 17 domenii majore de intervenție din 21. Încadrarea proiectelor contractate de universități în România pe axe prioritare și domenii majore de intervenție se poate observa în Fig. 12. Majoritatea cererilor de finanțare care au ajuns în faza de contractare sunt elaborate în concordanță cu Axa prioritară 1 ”Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere”. În cadrul acestei axe, au fost contractate 337 de proiecte, reprezentând 56.54% din total. Fig.12 relevă de asemenea domeniul major de intervenție care reunește cele mai multe proiecte contractate, în număr de 154, reprezentând 25.83% și anume DMI 2.1 ” Tranziția de la școală la viața activă”.
Fig. 12 Proiecte contractate clasificate după AP și DMI
Sursa: Contributie proprie pe baza datelor făcute publice de MFE pe site-ul oficial, Lista proiecte contractate mai 2015.xls, descărcate în 07.07.2015
Din punct de vedere al nivelului finanțării FSE (vezi Tabel 8), cea mai mare valoare este înregistrată pe AP 1, DMI 1.5 ” Programe doctorale și post-doctorale în sprijinul cercetării”, 37,82% din întreaga valoare contractată de universități, ceea ce subliniază direcția principală de investiție și sprijinul acordat doctoranzilor și tinerilor cercetători în vederea atingerii obiectivelor stabilite.
Tabel 8 Valoarea proiectelor contractate de universități pe AP și DMI
Sursa: Contributie proprie pe baza datelor făcute publice de MFE pe site-ul oficial, Lista proiecte contractate mai 2015.xls, descărcate în 07.07.2015
3.3.1 Puterea centrului universitar Cluj Napoca în România
Pe baza analizelor și a rezultatelor prezentate în cadrul acestui capitol se poate evidenția care este locul ocupat de centrul universitar Cluj Napoca pe plan național cu privire la contractarea de fonduri structurale pentru dezvoltarea resursei umane, prin POSDRU.
Prin inițierea unei comparații cu restul centrelor universitare și universităților din țară, am ajuns la următoarele concluzii:
În Cluj Napoca există 4 universități cu statut de beneficiar al fondurilor europene prin POSDRU 2007-2013. Din acest punct de vedere, Cluj Napoca se situează pe locul 4, pe plan național, primul loc fiind ocupat de București, cu un număr de 22 de universități beneficiare. Următoarele două locuri sunt ocupate de Iași (6 universități) și Timișoara (5 universități). În Cluj Napoca se concentrează doar 6,25% din universitățile beneficiare de acest tip de finanțare
Cluj Napoca deține locul 2 în ceea ce privește numărul de proiecte contractate, având 13.26% din totalul proiectelor contractate prin POSDRU 2007-2013, fiind depășit doar de București, care deține 43.46%.
Cluj Napoca deține tot locul 2 în ceea ce privește suma contractată prin POSDRU 2007-2013, având un procentaj de 15.95% din total. Bucureștiul deține primul loc, reușind să concentreze 48.55% din valoarea contractată de universități pe plan național.
Cluj Napoca se situează pe prima poziție în ceea ce privește media proiectelor contractate în funcție de numărul universităților. În Cluj Napoca, o universitate are, în medie 19.25 de proiecte contractate, depășind semnificativ media națională de 9.31 și având un avans considerabil față de restul localităților, urmată fiind de Oradea cu 14 proiecte, Suceava cu 13 proiecte, București cu 11.7 proiecte. Media capitalei este redusă ca urmare a existenței unui număr mare de universități beneficiare (22), dar 9 dintre acestea au doar câte un proiect în implementare, 15 au contractat sub 10 proiecte.
Cluj Napoca își păstrează poziția de lider și dacă luăm în considerare valoarea contractată de o universitate dintr-o anumită localitate. În Cluj Napoca, o universitate are în medie, contracte semnate în valoare de 150,313,302.25 lei, pe când media națională este de doar 58,889,125.91 lei. Clujul este urmat de București, cu o medie de 83,178,747.23 lei, Oradea – 65,739,906.00 lei, Iași – 65,720,862.33 lei, Târgoviște – 60,398,117.00 lei. Restul localităților, chiar dacă au un număr ridicat de proiecte contractate, valoarea contribuției UE se situează sub media națională.
Cele patru universități beneficiare au avut în gestiune 79 de proiecte finanțate în cadrul POSDRU în perioada 2007-mai 2015, cu o valoare totală a contribuției UE de 601,253,209.00 lei (vezi Tabel 9). Universitatea Babeș-Bolyai deține poziția de lider, având 58.22% din totalul proiectelor contractate și 48.9% din totalul contribuției UE aferente contractelor semnate. Aceste rezultate relevă poziția de lider a Universității Babeș Bolyai în Cluj Napoca. Dar această universitate are un aport considerabil la utilizarea fondurilor structurale prin investiții în resursa umană și la nivel național, ocupând ce-a de-a treia poziție în rândul universităților beneficiare privind numărul de contracte de finanțare semnate și locul al doilea din perspectiva valorii contractate.
Tabel 9. Distribuția proiectelor contractate în Cluj Napoca
Sursa: Contributie proprie pe baza datelor făcute publice de MFE pe site-ul oficial, Lista proiecte contractate mai 2015.xls, descărcate în 07.07.2015
Aportul adus de centrul universitar Cluj Napoca este de necontestat. Chiar dacă reunește un număr redus de beneficiari, reușește să contracteze atât un număr semnificativ de proiecte, cât și o valoare ridicată a contribuției UE, alocată prin FSE/POSDRU. Rezultatele obținute subliniază interesul ridicat al acestui centru universitar pentru utilizarea acestui tip de finanțare, capacitatea de a înțelege reglementările, legislația aferentă, de a elabora proiecte în conformitate cu ghidurile existente. Un număr ridicat de proiecte contractate relevă și capacitatea financiară ridicată care există în acest centru universitar, necesară pentru o bună derulare a activităților prevăzute. De asemenea, activitatea desfășurată în acest domeniu, interacțiunea cu autoritatea de management, cu organismele intermediare, experiența de a lucra într-o echipă a unui proiect finanțat prin POSDRU duc la crearea unor cunoștințe importante pentru atingerea obiectivelor stabilite și a creșterii absorbției. Putem concluziona astfel că universitățile din Cluj Napoca dețin cunoștințe vitale și importante, experiențe notabile în acest domeniu, analizarea și cercetarea lor poate să aibă rezultate semnificative și de impact asupra îmbunătățirii procesului de gestionare a finanțării POSDRU.
3.4 Concluzii. Limitele cercetării
Cercetarea întreprinsă în cadrul acestui capitol a avut ca scop sublinierea importanței pe care universitățile o au în dezvoltarea socială și economică a unei țări. O analiză, din perspectivă cantitativă, a fost inițiată pe tema utilizării fondurilor structurale pentru dezvoltarea resursei umane de către universitățile din România în prima perioadă de programare a fondurilor alocate pentru 2007-2013. Mediul educațional reprezintă un beneficiar important al fondurilor POSDRU, prin contractarea unui număr de 943 de proiecte, din care 596 aferente universităților. Este ușor de identificat capacitatea fiecărei universități în parte de a contracta proiecte europene și mai mult, aportul adus de fiecare localitate, regiune în atragerea de finanțare prin POSDRU. Studiul de caz realizat a relevat poziția universităților în ceea ce privește numărul de proiecte semnate, valoarea contractată și domeniile specifice spre care acest tip de beneficiar și-a îndreptat investițiile.
Una din principala limită a cercetării este reprezentată de lipsa unor situații financiare pe fiecare proiect în parte. Din păcate, la nivel național, nu este făcută publică nici o situație a plăților efectuate pe fiecare proiect contractat, a stadiului în care se găsesc acestea, a rambursărilor efectuate. Din acest considerent, studiul de caz cuprinde doar informații și concluzii pe baza proiectelor care au ajuns în faza de contractare. Analiza proiectelor contractate indică doar depășirea evaluărilor tehnice, administrative, financiare a cererii de finanțare elaborate, fără a sublinia modul de gestiune și implementare a proiectului o dată cu demararea lui.
Un alt studiu care s-ar putea iniția și care ar fi interesant se referă la calcularea ratei de succes înregistrate de fiecare beneficiar analizat, prin diferențele care există între numărul de proiecte depuse – aprobate – contractate – finalizate. Această rată de succes ar indica capacitatea beneficiarilor de a elabora și implementa corect proiectele, capacitatea de sintetizare, înțelegere a reglementărilor prin raportul nr. proiecte depuse/aprobate. De asemenea, o rată mare de succes ar putea indica beneficiarii care pot să reprezinte un model de bune practici și care au acumulat cunoștințe și experiențe suficiente pentru a le putea transmite mai departe. În momentul în care se vorbește despre necesitatea transferului de cunoștințe, apare dificultatea de a identifica persoana cea mai potrivită care să îți poată răspunde la solicitări. Aceste informații care țin de beneficiarii acestor fonduri, de proiectele elaborate și implementate, de rezultatele obținute, activitățile realizate sunt esențiale pentru actualii și viitorii solicitanți în vederea transmiterii de opinii, convingeri, experiențe, cunoștințe celor interesați.
O analiză mult mai detaliată poate fi realizată pe fiecare universitate beneficiară în parte, deoarece beneficiarii sunt în final împărțiți pe facultăți, echipele de proiect sunt diferite, chiar în cadrul aceleași universități există unele proiecte care întâmpină mai multe bariere decât altele, unele nu se finalizează, apar probleme legate de interpretarea greșită a legislației, ceea ce subliniază lipsa de comunicare, socializare în cadrul aceleiași entități, lipsa de inițiative, activități care să pună accentul pe cunoștințele deținute și importanța transmiterii și dezvoltării lor chiar și în cercuri mai restrânse.
Consider că informațiile și rezultatele transmise prin intermediul prezentului referat sunt importante pentru obiectivele propuse pentru cercetare. Am utilizat metode mixte de cercetare: analize, studii de caz, focus grup pentru a obține rezultate cât mai relevante, pentru a prezenta o imagine de ansamblu asupra fondurilor structurale pentru dezvoltarea resurselor umane puse la dispoziția României în perioada 2007-2013. Prezenta cercetare reprezintă un pas important în identificarea unui eșantion reprezentativ pentru studiul empiric previzionat a se realiza în teza de doctorat.
Bibiografie studiată
Carti :
Androniceanu, A. Et al. , Managementul proiectelor cu finanțare externă – Metodologii de elaborare, Editura Universitară, București, 2006
Becker, Gary, Capitalul uman – o analiză teoretică și empirică cu referire specială la educație, Editura ALL, București, 1997
Brătescu P.E., Management de proiect – fundamente științifice pentru instituțiile de învățământ, Ed. Tipoalex, Alexandria, 2011, pag 30-37
Florescu, Daniela, Managementul proiectelor cu finanțare europeană, ed. C.C.Beck, Bucuresti, 2012
Nistor, Răzvan, Munteanu, Valentin Partenie, Managementul proiectelor europene, Eikon, Cluj Napoca , 2013
Panaite Nica, Dumitru Zait, Teodora Roman, Nestian Andrei(coordonatori), Convergența economică și rolul cunoașterii în condițiile integrării în UE, Editura Universității Al.I.Cuza, Iași
Șerban, O., Managementul cunoasterii – Factor determinant in accelerarea procesului de absorbtie a fondurilor europene, Editura Economica, 2014
Teze de doctorat
Mureșan, I. Impactul proiectelor finanțate de uniunea europeană asupra dezvoltării regionale. Teză de doctorat, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, 2012
Păuțu, S., Implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă, sursă de schimbări în organizațiile din românia, Teză de doctorat, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor, 2013
Urluiescu (Ranf), D., Contribuții ale managementului asupra performanței accesării de finanțări europene pe proiecte, Teză de doctorat, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de științe economice, 2013
Articole:
Berica, C. (2011) The Absorption of the Structural Funds in Romania in the context of the international financial crisis, 13th International Conference of Finance and Banking – Lessons Learned from the Financial Crisis, Conference Proceedings. Available at: http://www.opf.slu.cz/kfi/icfb/proc2011/pdf/05_Berica.pdf
Benhabib, Spielgel, 1992, The role of human capital in economic development: evidence from aggregate cross-countru and regional U.S.Data, C.V.Starr center for applied economics, New York University, Economic research reports
Buys, P., Plessis, J., Bosman, P, 2010, The impact of human capital development on economic growth, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Oeconomica, Vol. 55, 1, pp. 21-40
Chakravorty, S.K.,2012, Quality of human capital and economic development, Productivity, Vol.52, nr. 4, January-March, pp.189-194
Dumitrana, M., Dumitru, M., Jianu, I., Jinga, G., Radu, G., (2009 ), Human Resources Role in Sustainable Development, Buletinul Universității Petrol – Gaze din Ploiești Vol. LXI No. 344 – 53, disponibil online la http://press.uchicago.edu/ucp/books/book/chicago/H/bo3684031.html
Grant, RM , 1996, Toward a knowledge-based theory of the firm, Strategic Management Journal, Vol. 17, pp 109-122
Hapenciuca,C.V., Moroșan, A.A., Arionesei, G., (2013) Absorption of Structural Funds International Comparisons and Correlations, Procedia Economics and Finance, 6, pp 259 – 272
Katsarova, I. , (2013), The (low) absorption of EU Structural Funds, Available at:
http://www.europarl.europa.eu/eplibrary/The-low-absorption-of-EU-Structural-Funds.pdf
Kranjac, M., Henny, C., Sikimić, U., (2011), European funds as fact of sustainable development in Central Eastern European countries, FactaUniversitatisSeries: Economics and Organization, Vol. 8, No 3, 2011, pp. 301 – 312
Ilies, L., Mureșan, I., Muntean, B., 2012, Knowledge management in EU funded projects, Revista Economică, Supliment Vol.2 , pp. 152-159
Nelson and Phelps 1966 http://federation.ens.fr/wheberg/parischoeco/formation/fcses/_boitdocu/0607s1_lect02_a.pdf
Paul Lucian, 2013, The contribution of human capital investment in economic development, Global Conference on Business and Finance Proceedings, Vol.8, nr. 1, pp. 358-361
Popescu, Alina-Irina, Popescu, Leonica, (2011), The Contribution Of The European Structural Funds To The Development Of Human Resources In Romania From A Regional Perspective, 18th International Economic Conference – IECS 2011 (http://ssrn.com/abstract=1855660 )
Paliova, I., Lybek, T., (2014), Bulgaria’s EU Funds Absorption: Maximizing the Potential!,IMF Working paper
Păuțu, Sorina; Dogaru, Mădălin, 2013, The main deficiencies in the implementation of the sectorial operational program human resources development , The Annals of the University of Oradea Economic Sciences , Issue 1, pp. 509-515
Rosenberg,C.B.,Sierhej, R., (2007), Interpreting EU Funds Data for Macroeconomic Analysis in the New Member States, IMF Working paper
Tatulescu, A., Patruti, A., (2014), Structural Funds And Economic Crises: Romania’s Absorption Paradox, Procedia Economics and Finance, 16, pp 64 – 72
Zaman, G., Georgescu, G., (2014), The absorption of EU Structural and Cohesion Funds in Romania: international comparisons and macroeconomic impact, Online at http://mpra.ub.uni-muenchen.de/57450/ , MPRA Paper No. 57450
Reglementări, rapoarte, alte surse
European Commission, 2008, Growing regions, Growing Europe – Fifth progress report on economic and social cohesion
European Commission, 2005, Mobilising the brain power of Europe: enabling universities to make their ful contribution to the Lisbon Strategy, COM(2005), 152
European Commission, 2003, The role of the universities in the Europe of knowledge, COM(2003), 58
European Commission, 2013, Directorate-General for Education and Culture, Channelling cohesion policy funds towards education and training. What to expect from the new regulatory framework?, Brussels, online http://www.education.ie/en/press-events/conferences/ireland-s-presidency-of-the-eu/conference-21-22-may-2013/channelling-cohesion-policy-funds-towards-education-and-training.pdf
European Communities, 2007, Cohesion Policy 2007-2013 – Commentaries and official texts, online http://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/cohesion-fund/
European Communities, 2007, Cohesion Policy 2007-2013, National Strategic Reference Frameworks
Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European, 2013, Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
Consiliul Uniunii Europene, 2006, REGULAMENTUL nr. 1083/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006, disponibil online la http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Legislatie/europeana/3_Regulamente_Europene_(RO)/5_Regulament_1083_2006.pdf
Consiliul Uniunii Europene, 2006, Council Decision of 6 Octomber 2006 ob Community strategic guidelines on cohesion (2006/702/EC), Official Journal of the European Union
European Union, Eurostat regional yearbook 2014, Statistical Book, online http://ec.europa.eu/regional_policy/en/funding/available-budget/
Guvernul României, 2014, Acordul de parteneriat 2014-2020 cu România, aprobat de Comisia Europeană în august 2014, disponibil online la www.fonduri-eu.ro (rezumat în limba română disponibil online la http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/CSNR/3_Rezumat_CSNR(ro.).pdf)
Guvernul României, 2007, Cadrul Național Strategic de Referință 2007-2013, disponibil online în varianta engleză http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/CSNR/1_CSNR_2007-2013_(eng.).pdf și varianta română – http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/CSNR/3_Rezumat_CSNR(ro.).pdf
Guvernul României, Documentul Cadru de Implementare POSDRU 2007-2013, Versiunea 6, aprobat in mai 2013, disponibil online la http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/dci/3_DCI_POSDRU/DCI_POSDRU_2013.pdf
Guvernul României, Legea cadru de organizare si funcționare – Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații
Guvernul României, 2005, Planul Național De Dezvoltare 2007-2013, 2005, disponibil online la http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Doc_prog/PND_2007_2013/1_PND_2007_2013(Ro.).pdf
Guvernul României, 2008, Raportul Anual De Implementare POSDRU 2007
Guvernul României, 2009, Raportul Anual De Implementare POSDRU 2008
Guvernul României, 2010, Raportul Anual De Implementare POSDRU 2009
Guvernul României, 2011, Raportul Anual De Implementare POSDRU 2010
Guvernul României, 2012, Raportul Anual De Implementare POSDRU 2011
Guvernul României, 2013, Raportul Anual De Implementare POSDRU 2012
Guvernul României, 2014, Raportul Anual De Implementare POSDRU 2013
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, 2011, Raport Final al Raportului de Evaluare Intermediară a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
OECD, 2003, Sources of Economic Growth in OECD Countries, OECD Publishing
Surse electronice
www.ec.europa.eu
www.finantare.ro
www.fonduri-ue.ro
www.old.fonduri-ue.ro
www.fonduri-structurale.ro
www.edu.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Instrumente Structurale Pentru Dezvoltarea Resursei Umane Acordate Romaniei (ID: 141507)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.