Instrumente Si Modalitati de Plata Utilizate In Practica Internationala
LUCRARE DE LICENȚĂ
INSTRUMENTE ȘI MODALITĂȚI DE PLATĂ UTILIZATE ÎN PRACTICA INTERNAȚIONALĂ
CUPRINS
Introducere
CAPITOLUL 1. Sistemul bancar din România
1.1. BNR – banca centrală a României
1.1.1. Rolul BNR
1.1.2. Funcțiile BNR
1.2. Băncile comerciale – prezențe active în economia românească
1.2.1. Funcțiile băncilor comerciale în economie
1.2.2. Clasificarea băncilor
1.2.3. Administrarea riscurilor
CAPITOLUL 2. Instrumente de plată utilizate în sistemul bancar internațional
2.1. Cecul
2.2. Viramentul internațional (SWIFT)
2.3. Cardul
2.4. Cambia (Trata)
2.5. Biletul la ordin
2.6. Instrumente de plată cu acces la distanță, de tipul aplicațiilor Internet banking (home banking)
2.7. Modalități de plată combinate
2.8. Schimbul de documente la plată
CAPITOLUL 3. Modalități de plată utilizate în practica internațională
3.1. Acreditivul documentar
3.1.1. Caracteristici
3.1.2. Clasificarea acreditivelor documentare
3.2. Scrisoarea de credit (Letter of Credit L/C)
3.3. Incasso-ul documentar
3.3.1. Caracteristici
3.3.2. Clasificarea incasso-urilor
3.3.3. Riscuri ale plății prin incasso documentar
3.4. Ordinul de plată
3.4.1. Caracteristici
3.5. Modalități de plată combinate
3.6. Schimbul de documente la plată
3.7. Vinculația
3.8. Garanțiile bancare
CAPITOLUL 4. Analiza economico-financiară în cadrul S.C. BANCPOST S.A.
4.1. Bancpost – o bancă de Top 10 în România
4.2. Principalii indicatori (2011 – 2013)
4.3. Analiza SWOT
CAPITOLUL 5. Specificul plății prin acreditiv documentar la S.C. Bancpost S.A.
CONCLUZII
RECOMANDĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE 1 – 11
Introducere
Mediul de afaceri este într-o continuă mișcare, competitivitatea este din ce în ce mai acerbă, iar profitabilitatea celor ce evolueaza în spațiul economic depinde din ce în ce mai mult de eficiența și operativitatea activităților specifice desfașurate.
Astfel, cunoașterea și utilizarea într-un mod cât mai eficient a produselor/serviciilor oferite de instituțiile bancare asigură funcționarea în condiții optime a participanților implicați în viața economică.
Înțelegerea mecanismului financiar-bancar contribuie la folosirea, de către cei implicați în lumea afacerilor, a suportului oferit de instituțiile abilitate, profitând de adevarata revoluție din acest domeniu datorată dezvoltarii rapide a informaticii și telecomunicațiilor, ce asigură baza tehnică necesară transferurilor rapide de fonduri la distanță și finalizarea contractelor prin efectuarea plaților.
Instabilitatea mediului macroeconomic al ultimilor ani a constituit un impediment în desfașurarea optimă a activității companiilor, dar și a băncilor, prin faptul ca au existat condiții mult prea puțin predictibile a evoluției economiei, care au afectat credibilitatea agenților economici în fața finanțatorului, manifestată și prin incapacitatea de plată generată de reducerea activitaților economice, generând astfel insuficiente lichidități sistemului bancar și o necesitate de monitorizare accentuată a creditării.
Activitatea băncilor comerciale este constituită dintr-o multitudine de operațiuni bancare, care conduc la conceperea, realizarea și înregistrarea produselor/serviciilor, fapt ce se reflectă atât în profitabilitatea lor, cât și în cea a beneficiarilor acestor servicii.
În ansamblul relațiilor financiar-valutare, plățile și decontările internaționale joacă un rol important, fiind rezultatul derulării operațiunilor comerciale internaționale de import-export, majoritatea dintre acestea derulându-se prin intermediul băncilor comerciale.
Prezenta lucrare constituie o analiză a instrumentelor și modalitaților de plată utilizate în practica internațională, ca mijloace de stingere a obligațiilor de plată, ca urmare a diverselor schimburi economice.
Modalitățile de plată internaționale reprezintă un ansamblu de mecanisme, de tehnici, prin care se pot plăti/încasa contravaloarea mărfurilor livrate/serviciilor prestate, lucrărilor executate de la cumpărător/importator/debitor la vânzător/exportator/creditor, părți care intervin în relațiile comerciale și de altă natură între firme din țări diferite.
Plățile între agenții economici se realizează prin intermediul instituțiilor bancare internaționale și constă în organizarea tehnică a circulației documentelor comerciale, etapă importanta a derularii contractelor economice în condiții de siguranță.
Analiza avantajelor/dezavantajelor diferitelor modalități de plată ce pot fi alese pentru plata/încasarea mărfurilor/serviciilor achiziționate/vândute face parte din strategia oricărui agent economic înaintea procesului de negociere a contractului, iar riscurile pot fi diminuate prin alegerea celei mai sigure modalități de plată.
Partenerii de afaceri stabilesc, de comun acord, modalitatea de plată cea mai sigură, care are o importanța tot atât de mare ca și determinarea prețului, datorită certitudinii încasării contravalorii mărfurilor/serviciilor, a derulării afacerii și se consemneaza în contractul comercial internațional.
Modalitățile de plată folosite pe plan internațional, cunosc o mare diversitate, din categoria acestora făcând parte: acreditivul documentar, incasso-ul documentar, ordinul de plată, modalități de plată combinate, schimbul de documente la plată, vinculația și garanțiile bancare.
Acreditivul documentar reprezintă un angajament, indiferent de modul în care este descris sau definit, prin care o bancă (emitentă) acționând la cererea și în conformitate cu instrucțiunile unui client (ordonator-importator), contra documente strict conforme cu termenii și în condițiile acreditivului se obligă să efectueze plata în favoarea unui terț (beneficiar- exportator) sau la ordinul acestuia, sau să plătească ori să accepte efecte de comerț (cambii, bilete la ordin) trase de acesta; să autorizeze o altă bancă să facă astfel de plăți sau ca astfel efectele să fie plătite, acceptate sau negociate la o altă bancă.
În derularea acreditivului documentar sunt implicate următoarele părți: ordonatorul acreditivului care este importatorul respectiv cumpărătorul, beneficiarul acreditivului respectiv vânzătorul, banca emitentă a acreditivului, care iși asumă angajamentul de plată față de vânzător și o bancă corespondentă care poate fi în postura de bancă trasă/acceptantă, bancă negociatoare, bancă confirmatoare .
Executarea acreditivului documentar se realizează printr-o serie de documente formate în general din: factură comercială, documente de transport, certificat (poliță) de asigurare, certificat de origine, lista de colete, certificat de calitate, fitosanitar, buletinul de analize, având rolul de a demonstra că beneficiarul și-a îndeplinit obligațiile asumate.
Ca urmare a diversificării operațiunilor de comerț exterior și datorită caracterului adaptabil al acreditivului, în practica internațională s-au consacrat mai multe tipuri de acreditive documentare, pe care odată cunoscându-le le poți aplica în operațiunile de import-export asigurându-ți un înalt grad de siguranță a plății.
Recurgerea generală la acreditiv documentar se datorează avantajelor pe care le conferă, gradului ridicat de securitate pentru interesele importatorului, livrarea mărfurilor în condițiile și termenele stabilite, precum și pentru interesele exportatorului, vizând în principal siguranța plății.
Prezentarea unui caz real de utilizare a unui acreditiv documentar de import evidențiază complexitatea deosebită a acestei modalități de plată și exigențele care trebuiesc îndeplinite pentru realizarea în siguranță a plății.
CAPITOLUL 1. Sistemul bancar din România
1.1. BNR – banca centrală a României
În economia de piață, sectorul bancar coordonat de B.N.R are un rol major, el acționând în promovarea reformei și manifestarea concretă a mecanismului autoreglării economice. În manifestarea lui permanentă, sectorul bancar este o componentă de bază a sistemului financiar-monetar.
În înțelegerea conceptului de bancă centrală, Banca Națională a României ocupă un loc deosebit, ea fiind garantul stabilității monedei naționale și promotor al politicilor monetare și de credit.
BNR s-a preocupat constant în realizarea un sistem bancar sigur, modern și competitiv, care să asigure o buna intermediere și să genereze încredere agenților economici și persoanelor fizice, publicului larg.
În acest context, imediat după 1989, la începutul perioadei de tranziție, în activitatea bancară din România s-au produs schimbări esențiale.
Banca Națională a României a fost reorganizată și a intrat, astfel, în sarcinile sale firești de bancă centrală, cu următoarele funcții: emisiunea monetară, asigurarea stabilității monetare, administrarea rezervelor valutare ale țării, urmărirea executării balanței de plăți externe, supravegherea activității băncilor comerciale și a instituțiilor financiare.
Pentru menținerea circulației bănești la nivelul corespunzător, B.N.R. asigură legătura dintre dimensiunile creditului și volumul masei monetare în circulație.
Supravegherea activității bancare de către B.N.R. , în condițiile economiei de piață, nu a avut în vedere măsuri de comandă, ci de reglementări-cadru, de orientare profesională în activitățile bancare: creditul bancar, decontările, etc.
Restructurarea sectorului bancar a avut în vedere următoarele aspecte: desființarea monopolului statului asupra sectorului bancar; reorganizarea băncilor de stat ca societăți pe acțiuni; capitalizarea băncilor; privatizarea băncilor de stat cu capital majoritar de stat; înființarea unui număr mare de bănci; diversificarea tipurilor de bănci; diversificarea produselor și serviciilor bancare; extinderea rețelei teritoriale; realizarea unui management performant, participativ și eficient; desfășurarea activității bancare după strategii și statute proprii fiecărei bănci; deschiderea către colaborarea cu băncile străine.
Banca Națională a României este o bancă cu capital integral de stat. În Legea privind activitatea bancară nr 58/1998 este stipulat:“Ea este organul de emisiune al statului și stabilește reglementările în domeniul monetar, de credit, valutar și de preț. Banca Națională a României refinanțează societățile bancare și asigură lichidități sistemului bancar. Banca Națională a României asigură supravegherea activității tuturor societăților bancare”.
Capitalul propriu al Băncii Naționale a României aparține în întregime statului. Fondul de rezervă al Băncii Naționale se constituie din profitul evidențiat în bilanțul anual, după acoperirea altor destinații.
Banca Națională a României elaborează balanța de plăți externe, balanța creanțelor și angajamentelor externe, stabilește cursurile de schimb valutar, păstrează și gestionează rezervele internaționale ale statului.
Activitatea Băncii Naționale a României a fost perfecționată permanent, ca urmare a schimbărilor petrecute în economie și societate, si ca urmare a alinierii la standardele europene. Ca urmare a fost necesară înlocuirea Statutului BNR adoptat prin Legea nr 34/1991 cu noul Statut adoptat prin Legea nr 101/1998. În acest document de mare însemnătate sunt precizate atribuțiile BNR ca factor de stabilitate monetară și economică.
1.1.1. Rolul BNR
Banca Națională a României acționează ca instituție din partea statului, pentru stabilirea și coordonarea politicii monetare și de credit a economiei. Banca Națională a României are un rol deosebit în menținerea stabilității monedei naționale și a încrederii publicului în bănci.
Rolul Băncii Naționale a României este acela de a stabili și implementa politica monetară și de credit, emisiunea monetară, monitorizarea cursurilor valutare, administrarea rezervelor valutare, supravegherea instituțiilor financiar bancare, asigurarea de fonduri pentru stat, asigurarea legăturii cu organizații financiar bancare internaționale, analist al condițiilor monetare și economice.
Figura 1 Rolul BNR în economia românească
Sursa: Nicolae Dardac, Teodora Barbu – ntregime statului. Fondul de rezervă al Băncii Naționale se constituie din profitul evidențiat în bilanțul anual, după acoperirea altor destinații.
Banca Națională a României elaborează balanța de plăți externe, balanța creanțelor și angajamentelor externe, stabilește cursurile de schimb valutar, păstrează și gestionează rezervele internaționale ale statului.
Activitatea Băncii Naționale a României a fost perfecționată permanent, ca urmare a schimbărilor petrecute în economie și societate, si ca urmare a alinierii la standardele europene. Ca urmare a fost necesară înlocuirea Statutului BNR adoptat prin Legea nr 34/1991 cu noul Statut adoptat prin Legea nr 101/1998. În acest document de mare însemnătate sunt precizate atribuțiile BNR ca factor de stabilitate monetară și economică.
1.1.1. Rolul BNR
Banca Națională a României acționează ca instituție din partea statului, pentru stabilirea și coordonarea politicii monetare și de credit a economiei. Banca Națională a României are un rol deosebit în menținerea stabilității monedei naționale și a încrederii publicului în bănci.
Rolul Băncii Naționale a României este acela de a stabili și implementa politica monetară și de credit, emisiunea monetară, monitorizarea cursurilor valutare, administrarea rezervelor valutare, supravegherea instituțiilor financiar bancare, asigurarea de fonduri pentru stat, asigurarea legăturii cu organizații financiar bancare internaționale, analist al condițiilor monetare și economice.
Figura 1 Rolul BNR în economia românească
Sursa: Nicolae Dardac, Teodora Barbu – Monedă, bănci și politici monetare, Editura ”Didactică și Pedagogică”, București, 2005
În plus, Banca Națională a României are atribuții speciale, legate și de integrarea sistemului bancar în economia de piață. Acestea sunt:
Asigurarea unei concurențe loiale între bănci;
Încurajarea dezvoltării unei practici bancare corecte, care să sprijine dezvoltarea unui sector privat sănătos.
Banca Națională a României decide care entități pot opera ca bănci și stabilește reguli de emitere a autorizațiilor de funcționare a băncilor. Ea monitorizează activitatea băncilor comerciale, de pe o parte, cerându-le periodic rapoarte financiare și statistice, iar pe de altă parte, prin efectuarea de controale la sediul acestora.
Băncile care au probleme financiare intră în supravegherea specială a băncii centrale. Dacă împrejurările o cer, ea va asigura un „portofoliu de salvare”, pentru ca publicul să nu-și piardă economiile, și astfel, și încrederea în sistemul bancar.
Banca Națională a României, are rolul de a controla nivelul masei monetare și ratele dobânzii în economie, ca parte a politicii generale.
Rolul deosebit de important în cadrul economiei a Băncii Naționale a României, este susținut de argumente legate de:
Natura banilor ca bun public;
Necesitatea de a controla activitatea băncilor;
Controlul masei monetare;
Rolul sistemului bancar în sprijinirea economiei.
1.1.2. Funcțiile BNR
Prin funcțiile îndeplinite, prin multiplele legături cu băncile comerciale, cu celelalte instituții financiare și de stat, Banca Centrală reprezintă o veritabilă placă turnantă a economiei. Implicată amplu în emisiunea monetară, în procesele de creditare și de dirijare prin credit și monedă a economiei, în operațiunile valutare și în alte operațiuni importante din punct de vedere monetar și al creditului, Banca Centrală este pilonul economiei naționale.
Substanța funcționalității băncii centrale se manifestă prin câteva funcții principale:
– funcția de emisiune și de creditare;
– funcția de bancă a băncilor;
– funcția de centru valutar;
– funcția de bancă a statului;
– funcția de realizare a politicii monetare.
Figura 2 Funcțiile BNR
Sursa: Dardac, Nicolae; Barbu, Teodora – Monedă, bănci și politici monetare, Editura ”Didactică și Pedagogică”, București, 2005
Funcția de emisiune și de creditare
Banca Centrală emite bancnote a căror curs este legal, având putere liberatorie nelimitată. În acest sens, bancnotele trebuie să fie rezistente și dificil de imitat, iar volumul emisiunii să fie proporționat nevoilor economice : o insuficiență de emisiune provocând un risc deflaționist, un exces , un risc inflaționist.
Cât timp bancnotele sunt convertibile în moneda de aur sau lingouri, volumul emisiunii este reglat în funcție de încasări.
Treptat volumul emisiunii s-a stabilit ca un multiplicator al volumului încasărilor, în prezent neexistând alte limite ale volumului emisiunii decât acelea fixate de către banca de emisiune, în acord cu autoritățile publice, pentru a furniza economiei volumul necesar de lichiditate. De fapt având o pondere din ce în ce mai redusă în lichiditatea monetară, volumul bancnotelor nu depinde decât de preferințele subiecților economici, deci de obișnuințele acestora de a-și regla plățile în numerar.
Bancnotele emise, precum și depozitele la banca de emisiune numite și dețineri de monedă centrală, reprezintă „baza” circulației monetare.
În legătură cu exercitarea funcției de emisiune Banca Centrală devine, patrimonial, deținătoarea stocului de aur monetar și titulara rezervelor monetare ale țării.
Banca Centrală participă la creația monetară nu numai sub formă de bancnote, ci și sub forma activelor scripturale în conturi deschise în cartotecile sale, acordând împrumuturi pe următoarele căi:
– creditarea Trezoreriei publice, sursă importantă de emisiune monetară în trecut;
– intervențiile pe piețele valutare.
Refinanțarea creditelor, acceptate de bănci, de către Banca Centrală se poate face prin două tehnici:
1) rescontul, adică scontarea de către banca centrală a efectelor deținute de către bănci, la o rată a dobânzii fixă, care constituie rata dobânzii directoare în economie. În prezent această tehnică este utilizată foarte restrictiv;
2) intervențiile pe piața monetară constituie mijlocul principal de refinanțare a creditelor, fie sub forma presiunilor pe piața interbancară, fie sub forma operațiunilor de cumpărare/vânzare de bonuri de tezaur sau obligațiuni.
Această funcție de creditare conferă Băncii Centrale un rol esențial în sistemul monetar și de credit, permițându-i să exercite controlul asupra creației monetare și să orienteze distribuirea creditelor în funcție de nevoile economiei.
Funcția de bancă a băncilor
Autorizează, reglementează și supraveghează activitatea băncilor comerciale pe teritoriul României.
Aceasta implică:
– reglementarea și funcționarea acestora conform normelor impuse de aceasta și numai cu avizul ei;
– gestionarea disponibilităților lichide și reglementarea acestora;
– reglementarea și asigurarea normalității circuitului instrumentelor de plată între băncile
comerciale, asigurând astfel funcționarea economiei naționale.
BNR emite circulare, norme, reglementări, gestionează sistemul bancar în întregul său,
supraveghează prudențial activitatea băncilor comerciale în interesul întregii societăți.
Funcția de centru valutar
Participă activ la tranzacțiile de pe piața valutară, cu influență asupra cererii și ofertei monetare pentru asigurarea stabilității cursului valutar.
BNR elaborează, aplică, răspunde de politica valutară a României și asigură trezoreria balanței de plăți externe a țării.
BNR efectueaza plățile la care s-a angajat Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, fiind mobilizatoarea și păstrătoarea rezervei de stat.
De asemenea, BNR reglementează și supraveghează activitatea persoanelor fizice și juridice care dețin autorizație de efectuare a tranzacțiilor valutare.
Funcția de bancă a statului
BNR reprezinta statul român în circuitul financiar internațional.
Prin statutul său BNR este abilitată să reprezinte statul român în relațiile financiare internaționale, prin participări la tratative și negocieri externe, în probleme monetare, de plăți, de schimb valutar; încheie acorduri, convenții, utilizează facilitățile FMI, în calitate de membru.
Desigur, ca orice bancă centrală, ea opereaza într-un cadru instituțional, iar deciziile sale sunt afectate sau afectează deciziile altor instituții ale statului (Guvern, Parlament), și nu numai. De aceea, o conlucrare cât mai transparentă, mai profesionistă între aceste instituții converg spre o armonizare a politicii macroeconomice, cu influență semnificativă asupra economiei naționale.
Există un dialog permanent între BNR și societatea romanească în ansamblul ei, concretizat prin publicații periodice, informări în Parlament, în mass-media, în scopul înțelegerii activitații proprii, chiar și în momentele nepopulare, dar necesare.
Funcția de realizare a politicii monetare
BNR stabilește strategia de politică monetară (obiectivul principal fiind stabilitatea monetară).
Monitorizează evoluția variabilelor ce pot fi controlate de către Banca Centrală: cantitatea de
bani aflată în circulație, diverși coeficienți bancari, rata inflației.
Determină și pastrează rezervele minime obligatorii ale instituțiilor financiare.
1.2. Băncile comerciale – prezențe active în economia românească
Locul și rolul băncilor în mediul economic, structura lor este determinată și de creația monetară, factor specific al funcționalității lor în economie. Băncile s-au afirmat esențial ca instituții monetare, ca intermediar financiar, a căror caracteristică principală este posibilitatea de a pune în circulație creanțe asupra lor însele, care sporesc masa mijloacelor de plată și volumul circulației monetare.
Rolul băncilor în economie este evidențiat de funcțiile îndeplinite de acestea ca agenți economici și ca factori de modelare economică:
Atragerea disponibilităților monetare, temporar disponibile ale diferiților agenți economici prin oferta de titluri secundare și condiții de depozitare avantajoase din punct de vedere al remunerării, lichidității, siguranței;
Acordarea și distribuirea de mijloace bănești suplimentare diferiților agenți economici în vederea completării capitalurilor proprii;
Crearea instrumentelor de credit ale circulației monetare;
Sporirea și diversificarea ofertei de servicii financiare pentru clienți (persoane fizice sau juridice).
Sectorul bancar românesc este reglementat în conformitate cu normele Uniunii Europene și este supravegheat de Banca Centrală. Prin normele sale prudențiale, BNR a reușit să creeze suficientă stabilitate în sistemul bancar românesc, astfel încât să nu fie nevoie de măsuri excepționale sau de intervenția majoră a statului în acest sector, în perioada crizei financiare.
1.2.1. Funcțiile băncilor comerciale în economie
Funcțiile unei bănci rezultă atât din obiectul activității pe care care o desfășoară cât și din caracterul complex al rolului pe care aceasta îl are în economie, atât din punct de vedere al serviciilor pe care le efectuează, cât și din punct de vedere al relațiilor în spațiul geografic. În principal, o bancă îndeplinește următoarele funcții:
Funcția de depozit
Constă în: Efectuarea de operațiuni de depozit la vedere și la termen, în cont, cu numerar și cu titluri, constând în atragerea resurselor bănești de la persoane fizice și juridice, în vederea păstrării și fructificării lor;
Efectuarea de operațiuni de depozitare și trezorerie pentru obiecte de valoare aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice.
Depozitele sunt principala sursă de constituire a fondurilor băncii, ele reprezentând o importantă parte din disponibilitățile acesteia. Prin funcția de depozit însă, băncile asigură totodată și un serviciu deosebit de important tuturor sectoarelor din economie, oferind posibilitatea efectuării de economii de către cei care dispun de disponibilități în condițiile recompensării depunătorului prin dobânzi și având o formă lichidă în funcție de felul depozitului. Aceste fonduri atrase sunt puse de către bancă la dispoziția agenților economici care au nevoie și le pot folosi pentru extinderea capacității de producție sau la dispoziția consumatorilor pentru achizițonarea/construirea de locuințe sau alte bunuri de consum îndelungat.
De asemenea, păstrarea obiectelor de valoare este cel mai vechi serviciu prestat de bănci. Protecția obiectelor de valoare intră în componența a două departamente: cutii de depozit și păstrarea în custodie a acestora.
În primul caz, clientul închiriază o astfel de cutie putând avea controlul asupra valorilor deținute și depozitate tot timpul. Banca controlează doar accesul la această cutie, asigurând normele de securitate promise. Procedurile constau în identificarea corespunzătoare a persoanelor autorizate să aibe acces, încuietori duble și o atentă supraveghere împotriva atentatelor de furt, spargere, etc.
În cel de-al doilea caz este vorba de păstrarea în custodia băncii a obiectelor de valoare, astfel încât banca se comportă ca un agent în slujba clientului. Acest serviciu se pretează în principal la păstrarea acțiunilor și obligațiunilor. Pe lângă păstrarea lor, banca poate fi însărcinată de către client și în încasarea cupoanelor sau a dividentelor în contul acestuia pe perioada de timp în care acesta este plecat, sumele respective urmând a fi depuse în contul său.
Funcția de investiții
Constă în:
1) Acordarea de credite în lei si în valută persoanelor fizice și juridice din țară și străinătate;
2) Participarea la tranzacții internaționale de credit;
3) Participarea în calitate de acționar la înființarea unor instituții bancare sau nebancare în țară sau în străinătate;
4) Achiziționarea de active financiare în nume propriu.
Funcția de investiții include și o funcție de credit prin intermediul căreia se reflectă funcția de creație monetară. Aceasta este una din cele mai importante funcții ale unei bănci și care totodată le distinge de alte instituții financiare. Puterea sistemului bancar de a crea bani este de o mare importanță economică. Rezultatele sale în sistemul de credit elastic sunt necesare pentru progresul economic și o rată de creștere relativ stabilă. Dacă creditarea nu ar fi fost posibilă, expansiunea operațiunilor și facilităților pentru economie ar fi fost limitată. În aceste condiții, unitățile productive ar fi forțate să păstreze sume mari de bani pe anumite perioade pentru a-și acoperi nevoile de fonduri diferite de la o perioadă la alta. Cum această procedură ar fi neeconomică, avem nevoie în economie de un surplus de bani adecvat, dar nu excesiv.
Deși activitatea de investiții este de obicei considerată separat de cea de creditare, efectele economice și rezultatele sociale sunt aceleași. Prin cumpărarea de titluri de stat, băncile oferă de fapt posibilitatea acestuia de a-și procura fondurile necesare finanțării unor obiective de importanță națională, precum construirea de școli sau autostrăzi, spitale etc.
Funcția comercială
Constă în:
Realizarea de încasări și plăți, în valută și în lei, generate de activități de export, import, prestări servicii și turism intern și internațional, etc;
Emiterea, cumpărarea și vinderea de efecte de comerț (cambii, bilete la ordin sau trate, cecuri), cumpărarea și vinderea de aur și metale prețioase;
Participarea la tranzacții externe financiare de plăți;
Operațiuni de arbitrare pe piețele monetare internaționale pe cont propriu sau în numele clienților;
Operațiuni de vânzare – cumpărare și alte operațiuni cu titluri emise de stat, organizarea lansării de obligațiuni;
Servicii bancare de expertiză a diferitelor proiecte, consultanță și asistență în probleme de gestiune financiară și evaluare.
Asigurarea unui mecanism de plăți și transfer de fonduri este de asemenea una dintre funcțiile importante ale unei bănci. Aceasta trebuie să asigure clientului nu numai siguranța depozitului ci și a transferului intra/interbancar.
Activitățile comerciale conexe cum sunt organizarea de case de schimb valutar ca și cele de efectuare a expertizelor de către experți din interiorul băncii, nu fac decât să fluidizeze activitatea bancară oferind nu numai un plus de siguranță dar și o mai eficientă organizare și un plus de venit.
Băncile se pot clasifica luând în considerare mai multe criterii, fiecare țară stabilind prin reglementările interne tipurile de bănci autorizate să funcționeze. Deși criteriile sunt diferite de la un stat la altul, putem stabili totuși trei criterii în care să se încadreze tipurile de bănci care funcționează pe plan internațional.
1.2.2. Clasificarea băncilor
A) După forma de proprietate:
1) Bănci private – sunt bănci al căror capital aparține unei persoane sau grup de persoane și îmbracă în general forma de societate pe acțiuni. Deciziile privind alegerea administratorilor și cenzorilor, aprobarea bilanțului, fixarea dividendelor, mărimea capitalului, fuziunea, majorarea capitalului se iau de către adunările generale ordinare sau extraordinare ale acționarilor.
2) Bănci de stat – sunt caracterizate prin faptul că statul pe teritoriul căreia se află deține întregul capital. De cele mai multe ori acestea îmbracă forma unor bănci specializate și deși se bucură de o anumită autonomie, datorită intervenției statului ele au o rentabilitate mai scăzută comparativ cu cea a băncilor private. Pot funcționa și ele sub forma societăților pe acțiuni, caz în care acționar unic este statul.
3) Bănci mixte – funcționează și ele sub forma societăților pe acțiuni, unul dintre acționari fiind statul, caracteristicile lor variind în funcție de ponderea acțiunilor deținute de către stat.
B) După apartenența națională:
1) Bănci autohtone – capitalul lor aparține persoanelor fizice sau jurice din statul unde acestea funcționează. Ele sunt componentele sistemului bancar național, funcționând sub supravegherea băncii centrale a statului respectiv.
2) Bănci multinaționale – din această categorie fac parte Organismele Monetare și Financiare Internaționale care au capitalul prin subscrierea Băncilor Centrale din țările membre, acordă asistență și credite țărilor membre, supraveghează funcționarea piețelor financiar-bancare internaționale, iar managementul lor este asigurat de guvernatorii țărilor membre.
3) Bănci mixte – sunt constituite prin aportul de capital a doi sau mai mulți parteneri din țări diferite, și se supun legilației și supravegherii băncii centrale din țara pe teritoriul căreia își are sediul.
C) După rolul pe care îl joacă în sistemul bancar național
1) Bănci centrale – sunt instituții guvernamentale care asigură funcționarea și supravegherea sistemului bancar la nivel național prin puterile și responsabilitățile dobândite prin actul lor de înființare.
2) Bănci comerciale – efectuează operațiuni de depozitare, acordare de credite, decontări și plăți fără și cu numerar, în lei și valută, în țară și străinătate, activități de consultanță, gestionează titlurile financiare ale clienților, etc.
3) Bănci universale – în plus față de băncile comerciale fac și operațiuni cu valori mobiliare privind emisiunea, subscrierea, plasamentul și negocierea lor. Ele oferă o rezistență accentuată la fluctuațiile economice.
4) Bănci de depozit – efectueaza operațiuni pe termen mediu și lung pentru creditare și depozitare.
5) Bănci ipotecare – acorda împrumuturi pe termen lung pentru locuințe, garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile.
6) Bănci trusty – se ocupă cu forfetarea creațelor pe care le transformă în bani (urmăresc debitorul pentru recuperarea creanțelor contra unui comision).
7) Bănci specializate – acordă credite pe termen mediu și lung pentru ramurile în care este specializată: industrie, agricultură, minerit,etc.
8) Bănci corespondente – deschid conturi curente la bănci din alte țări, în moneda țării respective.
9) Bănci off-shore – operează în așa numitele "zone libere", are clienți persoane nerezidente și păstrează anonimă identitatea clientului.
O mare provocare a băncilor comerciale din România vine, în această perioadă, din zona costurilor suplimentare generate de necesitatea de recapitalizare și creșterea accesului la lichidități.
Pe fondul menținerii stării de criză economică, tentația scăderii numărului de salariați este mare, mai ales că ciclul de afaceri permite reajustarea încărcării atribuțiilor personalului. Totuși, această scădere ar putea să fie urmată de nemulțumirea clienților datorită timpului de așteptare mai mare pe care vor fi nevoiți să îl petreacă în fața ghișeelor băncilor, la rezolvarea unor reclamații sau altor operațiuni.
Obiectivul principal al acestei perioade îl constituie dezvoltarea de produse noi, superioare, în raport cu cerințele pieței potențiale, care să anticipeze cerințele clienților.
Parteneriatul bancă-client are de suferit, uneori, și din cauza lipsei de transparență a situației reale a patrimoniului agenților economici, factor important în analizele de bonitate pentru acordarea finanțărilor solicitate.
Gradul de instruire economică și, în special bancară, al potențialilor clienți de servicii/produse bancare împiedică realizarea unei comunicări, a unui parteneriat eficient între cele doua părți.
În acest sens, am putea spune că acordarea de servicii de consultanță de înalt nivel profesional ar stimula agenții economici în luarea deciziilor privind, de exemplu, întocmirea planului de afaceri în vederea contractării de credite pentru extinderea afacerilor, fapt ce ar impulsiona, pe de o parte creșterea economică, iar pe de altă parte consolidarea/creșterea piețelor financiare.
Băncile comerciale desfașoară și activități internaționale concretizate în relațiile cu bănci corespondente, cu agenții de rating, cu agenții de garantare a creditelor de export, cu diferite organisme financiare internaționale. Ele efectuează și operațiuni de decontări externe, oferă scrisori de garanție și acreditive clienților săi.
1.2.3. Administrarea riscurilor
Activitățile băncilor comerciale reprezintă o expunere a acestora la o diversitate de riscuri financiare; ele implică analiza, evaluarea, acceptarea și administrarea unui risc sau a unei combinații de riscuri.
Riscurile operaționale sunt o consecință inevitabilă a activării în acest domeniu, și asumarea lor reprezintă elementul principal al activității financiare. În consecință, obiectivul activităților băncilor comerciale îl reprezintă obținerea unui echilibru între risc și profitabilitate. Monitorizarea și respectarea limitelor acestora a determinat folosirea de sisteme informaționale sigure și actualizate.
Urmărirea modificărilor piețelor, a produselor și a bunelor practici din domeniu au condus la dezvoltarea și revizuirea continuă a politicilor de administrare a riscului. Identificarea și analiza riscurilor se desfașoară conform politicilor aprobate de Consiliile de Administrație a băncilor, iar responsabil cu gestionarea controlului riscurilor este auditul intern.
Ariile specifice sunt:
– riscul de lichiditate;
– riscul de piață (valutar, rata dobânzii, de preț);
– riscul operațional.
Activitățile băncilor comerciale sunt legate, prin natura lor, de utilizarea instrumentelor financiare. Băncile comerciale primesc lichidități din partea persoanelor fizice/juridice pe care le constituie în depozite, pe diferite perioade, cu dobânzi fixe sau variabile și investesc aceste fonduri în active cu o calitate sporită, în scopul obținerii de marje de dobânzi peste medie. Se urmarește ca plasarea acestor fonduri să fie pe perioade mai lungi, la rate mai mari ale dobânzii, având grijă să aibe totuși lichidități suficiente pentru onorarea obligațiilor scadente. O atenție deosebită se acordă potențialelor pierderi din depreciere, astfel că acordarea de împrumuturi vizează instituții financiar-bancare cu diferite riscuri de credit. Aceasta se referă nu numai la împrumuturi, ci și la garanții emise, la angajamente de creditare ca: acreditivele și scrisorile de garanție.
Riscurile sunt monitorizate continuu și sunt supuse mai multor verificări. Riscul presupune că una dintre părți nu va putea să plătească sumele la scadență, ceea ce impune o monitorizare cât mai atentă a capacității debitorilor de a-și onora obligațiile.
De aceea, riscul este minimalizat prin solicitarea de garanții:
– ipoteci asupra proprietăților;
– gaj asupra sediilor, stocurilor, creanțelor societăților comerciale (activele);
– gaj asupra capitalurilor proprii și alte instrumente financiare.
Prin administrarea capitalului băncile comerciale urmaresc:
– să respecte cerințele stabilite de autoritățile de reglementare ale piețelor;
– să-și protejeze capacitatea de a-și continua activitatea, în scopul producerii de profit și alte beneficii;
– să beneficieze de capital adecvat susținerii dezvoltării activității.
În concordanță cu normele de supraghere ale BNR, băncile comerciale folosesc tehnici de monitorizare a gradului de solvabilitate și utilizare a capitalului, transmițând periodic informații către banca centrala.
Putem concluziona că băncile comerciale sunt atente la evoluția economiei românești, care prezintă, în continuare, caracteristicile unei piețe emergente. Există o inflație moderată, iar moneda nu este convertibilă în afara țării.
Stabilitatea economică este dependentă de eficacitatea măsurilor economice implementate de Guvernul României și de modificări cu caracter legislativ.
Băncile comerciale se confruntă cu dificultăți de ordin legal și fiscal , astfel că legislația actuală ar necesita unele îmbunătățiri în ceea ce privește falimentul , recuperarea garanțiilor colaterale, și altele.
Asemenea băncilor, și clienții acestora sunt afectați de mediul economic și financiar, fapt ce se reflecta și în incapacitatea parțială/totală a acestora de rambursare a datoriilor.
Criza globală economico-financiară a determinat reducerea nivelului lichidității băncilor comerciale, dar și a agenților economici, reducerea nivelului finanțărilor de pe piața de capital, creșterea ratelor interbancare de creditare și o ridicată volatilitate a piețelor valutare și a burselor.
Impactul acestei crize se dovedește a fi dificil de anticipat sau de protejat împotriva efectelor sale.
CAPITOLUL 2. Instrumente de plată utilizate în sistemul bancar internațional
2.1. Cecul
Cecul pune în relația directă trei persoane: trăgător, tras, beneficiar. Cecul reprezintă un ordin scris dat de client băncii sale prin care cere acesteia să plătească o anumită sumă, fie lui pentru retrageri de numerar, fie către o persoană specificata de client pentru plata unei datorii.
Trăgătorul este cel care emite cecul. Acesta, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o bancă, dă ordin necondiționat acesteia aflată în poziția de tras, să plătească la prezentare o sumă de bani, determinată, unei terțe persoane sau însuși trăgătorului aflat în poziție de beneficiar.
Trăgătorul este persoana care dispune plată și poate fi un cumpărător, beneficiar al unei prestații sau debitor dintr-o cauză dată și care prin emiterea cecului se achită de obligația de plată.
Trasul este persoana care efectuează plata din dispoziția trăgătorului și care de regulă, este o bancă. Banca eliberează carnete de cecuri titularilor de cont în baza depozitelor constituite și alimentate din depuneri, virări de sume, credite acordate de bancă.
Beneficiarul este persoană fizică sau juridică în favoarea căreia se face plata, urmare a faptului că a avut calitate de vânzător de mărfuri, prestator de servicii sau creditor pentru trăgător.
Cecul se trage deci, asupra băncii în limita fondurilor emitentului constituite în prealabil la o valoare corespunzătoare cecului, certă, lichidă, exigibilă și disponibilă. Există posibilitatea verificării de către bancă a existenței acoperirii cecului emis prin:
Certificarea cecului, caz în care banca blochează pentru un număr de zile suma certificată;
Vizarea cecului, situație în care banca certifică existența depozitului, dar nu se obligă să-l blocheze.
Emiterea de cecuri fără acoperire poate fi asimilată cu infracțiunea de escrocherie, în cazul în care acesta s-a făcut în scopul de a produce prejudicii sau de-a împiedica o altă persoană în executarea drepturilor sale. În cazul unor abateri grave sau repetate, asupra emitentului poate fi pronunțată o interdicție juridică pe mai mulți ani și poate fi însoțită de măsuri de publicitate, fiind înregistrată ca și interdicție bancară la Banca Centrală.
Cecul este un instrument de plată utilizat pe scară largă în țările cu economie avansată, fiind utilizat în plăți interne și internaționale (inclusiv în turism).
Premisele juridice ale emiterii cecului sunt reprezentate de convenția dintre trăgător și societatea bancară, precum și de acoperirea/ previziunea (provizionul) reprezentând soldul creditor al contului bancar al trăgătorului sau autorizația de descoperire a contului acordată de bancă (descoperirea contului – overdraft).
Conform cerințelor BNR, formularele de cec trebuie să cuprindă: serie și număr distincte pentru fiecare formular (fila cec), elemente de desen (filigran încorporat și rețea complexă de linii, text sau desen în culori fluorescente, dintre care cel puțin două culori care să fie detectate sub ultraviolete, fibre invizibile cu reflexie albastră, verde și roșie, tratare chimica a hârtiei și imprimarea cu cerneluri insensibile la apă sau agenți chimici, elemente secrete de securitate alese de fiecare bancă și cunoscute numai de către acestea, microtext, încorporarea unui desen care nu poate fi reprodus prin copiatoare alb negru sau color, banda rezervată procesării automate (în partea de jos a filei) și, nu în ultimul rând, aprobarea BNR înainte de tipărirea formularelor.
Cuprinsul cecului, conform prevederilor legale din țara noastră, trebuie să includă denumirea de "cec" redata în titlu (exprimat în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu), ordinul necondiționat de a plăti (de a face viramentul) suma de bani menționată, numele celui care trebuie să plăteasca (tras) implicit denumirea băncii care trebuie să plătească, locul plății, data și locul emiterii, semnatura trăgătorului (a celui care emite cecul). Bineînțeles că aceste prevederi legale sunt completate de specificul fiecărei bănci în parte conform cu formalitățile de operare ale acesteia precum și a formei de cec.
Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă: a. în clar, numele și prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entității care se obligă; b. semnatura olografă a persoanei fizice, respectiv a reprezentanților legali sau a împuterniciților persoanelor juridice care se obligă ori a reprezentanților sau a împuterniciților altor categorii de entități care utilizează astfel de instrumente.
2.2. Viramentul internațional (SWIFT)
Viramentul este operațiunea de plată/transfer efectuată de o bancă, pe suport electronic, prin care, la ordinul clientului (cu disponibilul aferent în cont) debitează contul său prin transferul sumei dorite și creditează contul beneficiarului desemnat de acesta.
Există virament național (între bănci din același stat) și virament internațional (între bănci aflate în state diferite).
Operațiunile de comerț exterior se realizează adesea prin virament internațional. Astfel, pentru transferurile SWIFT debitorul (cumpărătorul) realizează operațiile uzuale oricărei plăți către beneficiar (vânzator), rolul principal avându-l băncile care transmit mesaje codificate în rețeaua interbancară, realizând viramentul într-un timp foarte scurt.
SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication), ca unică fereastră de conectare a zonelor caracteristice celor 3 categorii de plăți, permite băncilor comerciale să își optimizeze costurile, întrucât pune la dispoziția acestora un singur canal de comunicație, un singur standard și soluții pentru derularea instrucțiunilor de plată. Rețeaua SWIFT reprezintă un sistem de comunicare care se bazează pe principiul transmiterii reciproce de informații între două bănci sau între doi participanți oarecare. Banca inițiatoare a trimiterii mesajului și cea destinatară (receptoare a mesajului) nu se află în legatură directă, mesajul fiind transmis prin intermediul centrului de operare la care este racordată țara din care acesta pornește.
Rețeaua SWIFT cuprinde patru calculatoare de mare capacitate localizate la Bruxelles, Amsterdam și Culpeper (Statul Virginia – S.U.A.), numite „centre de comutare". Acestea comunică cu ordinatoare de talie mai mică amplasate în cadrul centrelor naționale. În final, rețeaua se ramifică pe terminale amplasate în interiorul băncilor participante.
Pentru transmiterea unui mesaj, utilizând rețeaua SWIFT, se procedeaza astfel:
se întocmește mesajul, la un terminal, de către un operator care lucrează cu un ecran performant, în funcție de normele SWIFT și tipul mesajului;
se plasează mesajul întocmit într-un șir de așteptare;
mesajul se controlează de un verificator și se plasează într-un șir de plecare;
ordinatorul băncii emitente, după ce verifică dacă normele SWIFT au fost respectate, transmite mesajul centrului de comutare cu ajutorul concentratorului național;
mesajul, stocat la centrul de comutare se transmite destinatarului după identificarea acestuia.
Odata cu implementarea tehnologiei SWIFTNet, portofoliul de servicii oferite de către SWIFT s-a îmbogațit, SWIFT putând să ofere utilizatorilor săi urmatoarele servicii:
FIN – serviciu de mesagerie, bazat pe tehnologie store-and-forward;
FIN Copy – funcție a rețelei SWIFT care suportă compensarea și decontarea plăților de mare valoare, precum și a tranzacțiilor din piața de capital; serviciul FIN Copy permite instituției centrale să recepționeze copia integrală sau parțială a unui mesaj FIN, astfel încât aceasta să poată autoriza sau preveni distribuirea mesajului către banca destinatară.
SWIFTNet InterAct – schimb interactiv (on-line) de mesaje (în format XML);
SWIFTNet FileAct – schimb interactiv (on-line) de fișiere cu mesaje (în format XML);
SWIFTNet Browse – vizualizarea on-line a informațiilor.
În mod practic, toate băncile care au activitate internațională sunt conectate la SWIFT, prin intermediul căruia se realizează o gamă largă de operațiuni bancare, ca de exemplu: transferuri de depozite bancare dispuse de clienții băncilor, transferuri de depozite rezultate în urma tranzacțiilor interbancare, acordări de credite, confirmări de cumpărări sau vânzări de titluri, deschideri de acreditive documentare, extrase de cont, etc.
Printre avantajele utilizării rețelei SWIFT se află: siguranța, rapiditatea, costul redus și fiabilitatea.
Siguranța se datorează utilizării în cadrul rețelei a unor mijloace de prelucrare a informațiilor echipate cu programe de detectare și corectare a erorilor. Mesajele sunt codificate în scopul protejării lor.
Rapiditatea este asigurată de faptul că timpul de transmitere a unui mesaj este mult mai mic decât în cazul transmiterii prin curier poștal.
Fiabilitatea rețelei SWIFT se datorează utilizării acesteia 24 de ore din 24, 7 zile din 7, coeficientul de disponibilitate efectivă fiind de 99,5%. Principalul inconvenient al rețelei SWIFT este acela că nu remite nici o confirmare de primire a mesajului, verificarea modului de transmitere a mesajului realizându-se prin controlul operațiunilor însăși.
2.3. Cardul
Cardul se prezintă ca un instrument modern de decontare, fără prezența efectivă a numerarului, o cheie de acces la un cont bancar, prin care posesorul autorizat (deținător al contului) poate obține bunuri/servicii. Acesta facilitează legatura financiară dintre consumator și comerciant, și asigură posibilitatea obținerii necondiționate de numerar de la ghișeele băncilor sau de la automatele de bani (ATM).
Datorită caracteristicilor sale cardul este în prezent un instrument de plata universal aplicabil și global acceptabil.
Cardul este un ansamblu de tehnologii, o inovație revoluționară care implică o relație între posesor, bancă și comerciant. Se prezintă, în speță, ca un suport securizat de informație, care atestă că posesorul l-ar putea folosi pentru plata unor bunuri/servicii, cu condiția existenței în contul corespondent acestuia a sumei de bani care să acopere necesarul.
În fapt, cardul este un dreptunghi de plastic, de dimensiunea unei cărți de vizită, care poziționat în spațiile special construite într-un aparat ce aparține comerciantului sau la automatele bancare permite posesorului legitim, care se identifică cu un numar de cod (PIN – Personal Identification Number) să-și exercite deciziile de plată.
Pe card sunt inscripționate mai multe date, astfel:
– pe fața cardului sunt specificate:
– numele băncii emitente;
– numarul de card (format din 16 sau 13 cifre);
– data expirării cardului;
– sigla organizației internaționale sub egida căreia este emis și holograma specifică (VISA, DINERS);
– numarul de control (format din 4 cifre);
– pe verso-ul cardului se află:
– o banda magnetică pe care sunt codate date referitoare la posesorul cardului:
– numărul de cont;
– fondurile disponibile;
– un spațiu destinat semnăturii automatizate a deținătorului de card.
Astfel, cardul devine o bază de date, în care fiecare plată este inregistrată ca o dovadă materială a plății efectuate de titular, se consemnează electronic în memoria calculatorului cu toate elementele privind identificarea partenerilor, suma și este luată în considerare pentru înregistrarea contabilă în contul bancar.
Clasificarea cardurilor:
– dupa modul de stocare al informației:
– carduri cu bandă magnetică;
– carduri cu microprocesor;
– dupa modul de acoperire a cheltuielilor:
– carduri de credit;
– carduri de debit;
Solicitanții de carduri pot fi persoane fizice sau juridice, care după semnarea contractelor de emitere și a deschiderii de conturi aferente operațiunilor de către bancă, pot efectua plăți în limita disponibilului sau pot fi creditați pentru o perioadă (în schimbul unei dobânzi).
Banca creditează conturile comercianților acceptanți de carduri (cărora le-a pus la dispoziție cititoare de carduri) cu valoarea documentelor primite spre decontare, după deducerea comisioanelor și spezelor bancare; de asemenea, banca încaseaza și taxe de la clientul deținător de card. Desigur, băncile emitente au dreptul de a refuza la plata contravaloarea documentelor de decontare, în anumite condiții, deteminate de bancă, dar și de posesorul cardului.
În România, deși există un numar mare de posesori de carduri, totuși mulți dintre ei nu le folosesc la achitarea plăților către comercianți, marea majoritate din deținatori folosindu-le doar pentru retragerea numerarului din bancomate, preferând în continuare cash-ul, tributari unor vechi obișnuințe.
În ultimii ani s-a extins utilizarea cardurilor cu microprocesor (denumite și carduri cu "memorie").
Deținătorul transpune pe card o parte din soldul creditor al contului său bancar, ca într-un "portofel electronic" și de aici, prin procedee informatice, poate transfera valori pe alți suporți, cum sunt, de pildă cartelele pentru aparatele telefonice publice care funcționează fără fise, etc.
Utilizarea cardurilor păstrează pentru deținători un dublu avantaj asupra cecului: simplitatea operațiunii și costul mai redus (în general).
Trăsături generale
Dacă un bilet de bancă are drept suport o hârtie ce rezistă la numeroase manipulări, suportul din plastic al noilor mijloace de plată electronică trebuie să răspundă unor caracteristici speciale.
Materialul cărții de plată trebuie să fie din P.V.C. sau P.V.C.A. sau dintr-un material ce prezintă caracteristici de exploatare cel puțin echivalente, precum poliesterul și polietilena; suportul cărții trebuie să permită deformările (îndoirile sau plierile) care se produc în cursul folosirii normale în cadrul unui dispozitiv de citire sau de imprimare, fără să prejudicieze funcționarea cărții; o altă caracteristică este rigiditatea – o prea mare flexibilitate ar face cartea improprie pentru o folosire normală.
Alte caracteristici pe care trebuie să le prezinte sunt: să nu fie inflamabil, toxic, să prezinte rezistență la produsele chimice, stabilitate la temperatură, umiditate, lumină.
Grosimea cartelei ține de factorul uman: orientare, inserare și regăsire ușoară, convenabilă de purtat în portofel.
Tehnologia folosită pentru aceste mijloace de plată electronice determină caracteristicile lor funcționale și de stocare precum și gradul de securitate oferit.
2.4. Cambia (Trata)
Un efect comercial, un înscris prin care creditorul, numit trăgător, dă ordin unei alte persoane, numită tras, să platească o sumă determinată la vedere sau la o anumită dată, unei terțe persoane, numită beneficiar.
O instrucțiune scrisă adresată unui cumpărător (importator), prin care acesta este solicitat să plătească unui vânzător (exportator) o sumă de bani înainte de o dată anterior stabilită.
Cambia este un titlu la ordin transmisibil prin gir (andosare), scontare sau rescontare.
Certitudinea tratei – folosirea ei ca instrument de credit și de plată este data de:
– acceptarea de către tras;
– avizarea.
Cambia trebuie să cuprindă obligatoriu urmatoarele elemente:
– denumirea de cambie;
– ordinul pur și simplu de a plăti o sumă bine determinată exprimată într-o valută și înscrisă în cifre și litere (dacă suma în cifre nu este aceeași cu suma în litere, rămâne valabilă aceasta din urmă, iar în cazul când în cambie suma în cifre și litere este trecută de mai multe ori, rămâne valabila cea mai mică);
– numele, prenumele și adresa trasului (persoanei care trebuie să plătească);
– scadența care poate fi la o data fixă calendaristică, la vedere, la un anumit termen de la prezentare, la un anumit termen de la data emiterii, iar dacă nu este indicată scadența se consideră că se platește la vedere;
– locul unde urmează să se efectueze plata;
– numele, prenumele și adresa beneficiarului (o cambie nu poate fi emisa la purtator);
– data (anul, luna si ziua) și locul emiterii;
– semnatura trăgătorului care în ultimă instanță atestă valabilitatea cambiei.
Lipsa unuia dintre aceste elemente poate duce la pierderea valabilității cambiei.
O cambie poate cuprinde mai multe clauze, ca de exemplu:
– clauza de protest,
– clauza excluderii duplicatelor de cambie,
– clauza interzicerii de a se trage contra cambiei.
O cambie emisă de trăgător (furnizor) este trimisă spre acceptare trasului (clientului). Acceptarea este angajamentul luat de către tras, față de orice posesor legitim de a plăti cambia la scadență. Trasul nu este obligat prin lege să accepte, dar, dacă acceptă, el devine debitorul (obligatul) cambiei. Acceptarea este înscrisă într-o rubrică specială pe cambie, ea se exprimă prin cuvantul "acceptat" sau oricare altă expresie echivalentă și este semnată de tras. Simpla semnatură a trasului, pusă pe fața cambiei, este socotită acceptare. Trasul poate restrânge acceptarea la o sumă mai mică decât aceea prevazută în cambie.
2.5. Biletul la ordin
Biletul la ordin este un efect comercial, un înscris prin care o persoană, numită emitent ori subscriitor, se obligă să plătească o sumă de bani la scadență unei alte persoane numită beneficiar, sau la ordinul acesteia. Ca formă, biletul la ordin se aseamănă cu o recunoaștere de datorie de către debitor, față de creditorul său.
Fiind un titlu comercial de valoare, biletul la ordin este un titlu de credit, la ordin, formal și complet, care incorporează o obligație abstractă, autonomă și necondiționată, de plată a unei sume de bani de către semnatarii săi, ținuți solidar pentru executarea obligației.
Mențiunile esențiale pe care trebuie să le cuprindă un bilet la ordin sunt următoarele:
denumirea de bilet la ordin;
locul și data emisiunii;
scadența;
menționarea obligației personale și necondiționate de a plăti suma de bani;
numele și adresa beneficiarului;
numele, adresa și semnătura emitentului;
suma în cifre și în litere.
În lipsa unuia din aceste elemente, biletul la ordin este nul.
Ca și în cazul tratei, transmiterea biletului la ordin se efectuează prin girare, scontare și rescontare.
2.6. Instrumente de plată cu acces la distanță, de tipul aplicațiilor Internet banking (home banking)
Băncile pot pune în circulație numai instrumente de plată electronică autorizate în prealabil de Banca Națională a României.
Aplicațiile Internet bankig sunt instrumente bancare securizate cu acces de la distanță, care permit efectuarea de operațiuni bancare, accesarea situației conturilor și vizualizarea diverselor informații privind serviciile băncilor. La nivel operațional se pot efectua plăți intrabancare și interbancare, se pot constitui depozite la termen, se pot efectua schimburi valutare la cursurile standard ale băncilor, se pot alimenta conturile de card și se pot efectua plata utilităților.
Accesul la acest serviciu este permis 24 de ore pe zi, din orice locație ce dispune de o conexiune la Internet și o versiune de navigator web compatibilă.
Un prim aspect care trebuie avut în vedere este confidențialitatea: a datelor, a tranzacțiilor (procesarea datelor) și a comunicațiilor. Cu alte cuvinte, sistemul de securitate trebuie să identifice în mod corespunzator utilizatorii, informațiile necesită transmisie și stocare într-un mod securizat care să elimine posibilitatea alterării informației sau accesului neautorizat, conform principiilor secretului bancar, protecției datelor cu caracter personal și a tranzacțiilor. Relevant este metoda de autentificare și soliditatea algoritmului de criptare, precum și modul în care sunt stocate/transmise cheile/certificatele. De asemenea, băncile sunt prevăzătoare și introduc de asemenea proceduri de acces al personalului la aceste informații și sisteme pentru a identifica riscurile legate de acces neautorizat, modificări neautorizate sau chiar sabotaje.
Al doilea aspect privește integritatea informațiilor schimbate între utilizator și sistemul de plată cu acces la distanță, în scopul prevenirii fraudelor.
Aplicațiile Internet banking au implementate o serie de măsuri de siguranță care să asigure ca atât tranzacțiile efectuate de clienți cât și informațiile personale să fie protejate. În acest context însă, pe lângă măsurile puse în practică de către bancă, clientul, are de asemenea un rol deosebit în ceea ce privește protejarea informațiilor personale și a datelor privind tranzacțiile bancare pe care le efectuează.
De fiecare dată când este utilizat serviciul Internet banking băncile folosesc o serie de măsuri de securitate care să protejeze clienții de tranzacțiile neautorizate pe conturile sau în numele acestora. Această protecție se asigură prin criptarea informației ce impiedică utilizatorii neautorizați să poată citi sau schimba datele clienților. Aceast lucru se realizează prin codificarea informației transmise între calculatorul clientului și serverul Internet banking. Certificatele digitale sunt informații atașate mesajelor electronice din rațiuni de securitate. Certificatele sunt cel mai adesea utilizate pentru a verifica identitatea persoanei care trimite un mesaj și pentru a oferi destinatarului posibilitatea de a codifica răspunsul. O persoană care dorește să trimită un mesaj codificat trebuie întâi să solicite un certificat de la o Autoritate de Certificare. Autoritatea de Certificare emite un certificat criptat care conține cheia publică a celui care solicită certificatul și alte informații de autentificare. Cu aceste informații, destinatarul unui mesaj poate trimite un răspuns criptat. Certificatele sunt emise pentru a asigura securitatea conexiunii dintre un computer aflat la sediul clientului sau în orice altă locație și server-ul Internet aflat la sediul băncii. Un element suplimentar de securitate ce trebuie setat odată cu instalarea certificatului digital este codul PIN. Acesta trebuie să fie format din mai multe cifre, la alegere.
Conectarea prin SMS prezintă un nivel ridicat de securitate la autentificarea în aplicațiile de Internet banking. Această metodă presupune pe lângă logarea cu datele de autentificare standard (UserName și Parolă) și transmiterea automată, pe numărul de telefon mobil declarat la bancă, a unui cod de securitate, cu valabilitate limitată în timp. La fiecare logare la Internet banking se va primi, prin SMS, un cod de securitate distinct, telefonul mobil devenind echivalentul unui dispozitiv token.
Aplicația filtrează toate conexiunile printr-un mecanism care îi permite să blocheze toate încercările neautorizate de a intra în sistem. Acest lucru asigură dreptul de conectare și acces, doar pentru clienții băncilor care sunt autorizați în acest sens.
După fiecare conectare validată în aplicația Internet banking, la un timp de inactivitate de 10 minute, sesiunea se închide automat. Orice altă tranzacție ulterioară necesită reautentificarea clientului cu User și Parola (se recomandă schimbarea sa în mod regulat).
2.7. Modalități de plată combinate
Adesea pentru efectuarea plăților unei singure operațiuni de comerț exterior (cel mai ades în operațiunile de compensație) se folosesc doua modalități de plată. De exemplu: două ordine de plată, două incasso-uri, două acreditive.
2.8. Schimbul de documente la plată
În relațiile reciproce de încredere între parteneri sau când exportul și importul sunt efectuate în același timp, în operațiunile de compensare se utilizează modalitatea de plată prin schimbul de documente.
Derularea schimbului urmează următorii pași: după expediere mărfurilor exportatorul înaintează băncii sale documentele, aceasta le trasmite băncii importatorului, care le eliberează clientului său numai după ce acesta atestă, cu documentele aferente, că a expediat marfa partenerului său, cliclul operațiunii încheindu-se după verificarea de către bancă a documentelor ambilor parteneri și transmiterea acestora băncii corespondente. În acest ciclu poate interveni și o garanție solicitată de partenerul mai puțin încrezător în partenerul său.
CAPITOLUL 3. Modalități de plată utilizate în practica internațională
3.1. Acreditivul documentar
Uzanțele și practicile uniforme privind acreditivele documentare reprezintă un cod de reguli acceptate pe plan internațional în scopul uniformizării practicilor bancare. Acest cod a fost elaborat de un comitet de lucru de pe lângă Camera Internațională de Comerț de la Paris. La anumite intervale de timp el este revizuit și actualizat. Versiunea în vigoare astăzi (de la 01.07.2007) a fost publicată de CCI Paris în Publicația 600, sub titlul Reguli și Uzanțe Uniforme cu privire la Acreditivele Documentare.
Acreditivul este un document emis de o bancă conținând o promisiune de a-l plăti pe exportator la primirea dovezii că exportatorul a îndeplinit toate cererile menționate în document. Datorită angajamentului băncii, exportatorul suportă mai puține riscuri utilizând scrisoarea de credit decât dacă se bazează pe incasso documentar. Totuși, băncile nu sunt dispuse să emită o scrisoare de credit decât dacă are doveda că importatorul poate să suporte plata. Apoi, utilizarea unei scrisori de credit mai are și avantajul că exportatorul beneficiază de cunoașterea de către bancă a capacității de plată a importatorului, reglementările vamale din țara importatorului, precum și orice restricții pe care guvernul țării importatoare le impune circulației monetare.
De obicei, un importator apelează la banca sa locală – în majoritatea cazurilor, la cea cu care are relații curente de afaceri – pentru o scrisoare de credit. Banca evaluează apoi capacitatea de plată a importatorului, examinează tranzacția, stabilește dacă necesită garanții , și, analizând că totul este în ordine, emite scrisoarea de credit. Banca îl taxează de regulă pe importator cu un comision pentru acest serviciu. Scrisoarea de credit detaliază condițiile în care banca importatorului îl va plăti pe exportator pentru marfă. Condițiile impuse de banca emitentă reflectă practici de afaceri normale, sănătoase. Majoritatea scrisorilor de credit cer exportatorului să prezinte o factură, documente vamale corespunzătoare , un conosament, o listă a mărfurilor expediate și o dovadă a asigurării mărfii. În funcție de tipul produsului, banca importatorului poate să ceară documente suplimentare înainte de a finanța scrisoarea, cum ar fi:
Licențe de export, care sunt emise de o agenție din țara exportatorului. Ele pot fi cerute pentru bunuri sensibile politic, cum sunt combustibilii nucleari, sau pentru bunuri de înaltă tehnologie care pot avea utilizări militare.
Certificate de origine a produsului ce confirmă că bunurile expediate au fost produse în țara exportatoare. Ele pot fi cerute de către autoritățile țării importatoare pentru ca acestea să poată stabili taxe vamale și să pună în aplicare contingente.
Certificate de inspecție care să certifice că bunurile au fost inspectate și că ele corespund standardelor relevante. De exemplu, alimentele importate trebuie adesea să corespundă unor standarde riguroase cu privire la reziduurile de pesticide, curățenie, igienă și depozitare.
3.1.1. Caracteristici
Acreditivul documentar reprezintă un angajament ferm luat de o bancă (numită bancă ordonatoare), la ordinul și în conformitate cu instrucțiunile clientului său (cumpărătorul, numit ordonator) de a efectua o plată către o terță persoană (vânzătorul, numit beneficiar al acreditivului) sau de a autoriza o altă bancă (numită bancă notificatoare) pentru efectuarea acestei plăți care, în genere, reprezintă contravaloarea mărfii livrate sau serviciilor prestate de beneficiar.
La derularea plății participă 4 părți:
– Ordonatorul, care este cumpărătorul din contractul comercial, este cel care inițiază procedura plății prin acreditiv, prin ordinul de deschidere pe care-l transmite băncii sale.
– Banca ordonatoare este banca care deschide acreditivul, în baza ordinului primit de la clientul său, ordonatorul.
– Banca notificatoare este o bancă din țara vânzătorului, mandatată de către banca ordonatoare să efectueze plata, în condițiile specificate.
– Beneficiarul, este vânzătorul din contractul comercial. El este persoana în favoarea căreia se fac plata, la prezentarea documentelor prevăzute în acreditiv.
Acreditivele documentare sunt cea mai utilizată formă de plată în tranzacțiile internaționale pentru că oferă un grad sporit de siguranță atât vânzătorului cât și cumpărătorului. Ele oferă aproximativ același grad de siguranță atât cumpărătorului cât și vânzătorului, iar în ceea ce privește siguranța vânzătorului, acreditivul este depășit doar de plata în avans.
Pentru exportator, acreditivul constituie o promisiune irevocabilă din partea unei bănci de a plăti, condiționată de prezentarea de către el, într-un anumit termen, a setului de documente care atestă expedierea mărfii. Acreditivul oferă deci vânzătorului certitudinea că – dacă se va conforma întocmai condițiilor specificate în acreditiv – își va încasa contravaloarea mărfii livrate.
Pentru importator, acreditivul oferă o garanție la fel de serioasă. În ordinul de deschidere pe care-l transmite băncii ordonatoare, el formulează exigențele sale cu privire la documentele pe care trebuie să le depună beneficiarul la banca sa. Documentele trebuie să fie în concordanță cu clauzele din contractul de vânzare-cumpărare, iar specificațiile din acreditiv trebuie să fie cât mai clare, mai concise și mai simple cu putință. Documentul-cheie este conosamentul sau actul de proprietate care îl autorizează pe posesor să ia în primire marfa. În orice caz, corectitudinea și exactitatea sunt esențiale în pregătirea și prezentarea documentelor pentru efectuarea plății prin acreditiv documentar. Actele prezentate de vânzător trebuie să respecte cerințele menționate în acreditiv, altfel banca nu va efectua plata. Dacă actele conțin erori, mai mici sau mai mari, ele pot întârzia sau anula execuția acreditivului.
Când deschide un acreditiv documentar, banca ordonatoare își asumă responsabilitatea de a efectua plata în numele acestuia, interpunându-se astfel în relația dintre vânzător și cumpărător, în poziția de creditor. Banca acționează astfel ca intermediar.
Totuși:
– banca se ocupă numai de documentele care privesc marfa, nu și de marfă în sine. Cu alte
cuvinte, băncile nu sunt interesate dacă marfa corespunde cu ce scrie în documente, ci le interesează doar ca documentele să fie în conformitate cu ce scrie în acreditiv.
– atunci când verifică îndeplinirea condițiilor din acreditiv, băncile sunt interesate numai de documentele prezentate, nu și dacă părțile și-au îndeplinit obligațiile contractuale. (Dacă între vânzător și cumpărător apar ulterior dezacorduri privind execuția comenzii, acestea se vor rezolva între ei, independent de bănci sau de efectuarea plății.)
Angajamentul de plată al băncii se bazează pe depozitul bancar constituit în acest scop, fie din disponibilitățile bănești aflate în contul importatorului, fie dintr-un împrumut pe care banca însăși îl acordă clientului său – importatorul – în vederea achitării importului.
Acreditivul documentar presupune două contracte distincte: (1) primul încheiat între ordonator și beneficiar, care este contractul comercial de vânzare-cumpărare în care este înscrisă clauza plății prin acreditiv; (2) al doilea contract se încheie între ordonator și banca sa.
Acreditivul documentar poate fi amendat în anumite situații. Când vânzătorul primește acreditivul documentar, acesta trebuie examinat cu atenție, verificându-se dacă termenii și condițiile reflectă prevederile contractuale (adică dacă obligațiile înscrise în acreditiv sunt cele la care s-a angajat prin contract) și dacă pot fi îndeplinite în intervalul de timp stipulat. Astfel, pot să apară diferite situații cum ar fi:
– vânzătorul nu este de acord cu termenii și condițiile stipulate deoarece conțin modificări față de cele din contract;
– vânzătorul constată că nu poate îndeplini anumite clauze din acreditiv, chiar dacă ele nu contravin prevederilor contractului (de exemplu, anumite documente nu pot fi obținute atât de repede).
Dacă vânzătorul mai vrea ca tranzacția să aibă loc, dar cu modificări ale condițiilor din acreditiv, trebuie să-l contacteze imediat pe cumpărător și să ceară amendarea acreditivului. Amendamentele trebuie autorizate de cumpărător și transmise vânzătorului de banca emitentă prin același circuit ca și acreditivul original. Întrucât amendarea poate da naștere la complicații, ea nu trebuie inițiată decât dacă este absolut necesar.
Are și dezavantaje, dintre care menționăm:
– nu-l asigură pe cumpărător că marfa expediată este în conformitate cu prevederile contractuale;
– nu-i scutesc pe cumpărători și pe vânzători de alte neînțelegeri și nemulțumiri ce pot să apară în timpul derulării tranzacției;
Cuprinde următoarele elemente:
denumirea și sediul băncii ordonatoare, care deschide acreditivul;
denumirea și sediul băncii notificatoare, care este autorizată să efectueze plata sau să negocieze cambii trase asupra ei sau asupra ordonatorului;
denumirea și sediul ordonatorului, adică a importatorului;
momentul deschiderii acreditivului; este important pentru exportator, care nu va livra marfa înainte de a fi anunțat cu privire la deschiderea acreditivului. Întârzierea deschiderii acreditivului – în raport cu perioada prevăzută în contract – poate atrage răspunderea ordonatorului (Acesta poate fi obligat la plata de penalități de întârziere sau dreptul vânzătorului de a cere daune-interese.) Operația de deschidere a acreditivului nu implică o operație de plată din partea ordonatorului, ci creează doar premisa acesteia, în momentul prezentării documentelor de către exportator.
Valoarea acreditivului se înscrie de obicei sub forma unei sume fixe, indicându-se și moneda de plată, stabilită prin contractul comercial care se află la baza lui.
Confirmarea acreditivului implică faptul că la angajamentul de plată al băncii emitente se mai adaugă încă unul, de obicei din partea băncii notificatoare. În general, banca notificatoare efectuează doar plata, dacă este mandatată de către banca ordonatoare. Confirmarea acreditivului de către banca notificatoare echivalează însă cu un angajament ferm al acesteia. Ea garantează plata, împreună cu banca ordonatoare.
Denumirea mărfii ce urmează a fi plătită, împreună cu toate caracteristicile care să permită identificarea ei după documente (natura, cantitatea, calitatea, prețul, condiția de livrare, modul de efectuare a controlului calității etc.).
Termenul de valabilitate este termenul limită până la care se pot prezenta documente de plată sau cambii spre acceptare. El este determinat de regulă, de locul plății.
Disponibilitatea acreditivului se referă la punerea la dispoziția beneficiarului (vânzătorului) a banilor (fondurilor) după prezentarea documentelor specificate în acreditiv. Forma de disponibilitate a banilor trebuie specificată în acreditivul original și trebuie acceptată de către vânzător. Principalele forme de reglementare sunt: la vedere, cu termen de plată obișnuit, cu plata ulterioară.
Documentele de expediere și de plată sunt expres precizate în acreditiv. Ne- conformitatea acestora cu condițiile din acreditiv atrage după sine neefectuarea plății (refuzul băncii de a efectua plata).
Tipul acreditivului este o mențiune importantă, având în vedere diversitatea de forme pe care le cunoaște această modalitate de plată.
3.1.2. Clasificarea acreditivelor documentare
A. După natura lor (d.p.d.v. al valabilității):
– Acreditiv documentar revocabil – importatorul (ordonatorul) poate în orice moment să revoce acreditivul, fără avizul sau acordul exportatorului (beneficiarului);
– Acreditiv documentar irevocabil – nu poate fi anulat sau modificat fără ca părțile participante să-și dea acordul;
– Acreditivul irevocabil neconfirmat – banca avizează deschiderea de acreditive irevocabile din ordinul unor bănci străine, dar nu le confirmă.
– Acreditiv irevocabil confirmat – prin confirmarea de către banca intermediară a existenței disponibilului la banca unde este deschis acreditivul garantează beneficiarului încasarea plații.
B. După diferitele clauze pe care le conțin (referitoare la modul de executare/utilizare sau de livrare a mărfurilor):
– Acreditiv documentar transferabil – în favoarea unui alt beneficiar sau de la o bancă la alta;
– Acreditiv documentar transferabil și divizibil – transferabil în același timp la mai mulți beneficiari;
– Acreditiv utilizabil total sau parțial – plătibil în totalitate sau parțial (proporțional cu volumul livrărilor);
– Acreditiv care prevede livrări eșalonate – pentru livrări succesive de mărfuri;
– Acreditiv revolving – cu reînnoire automată, cu livrări și plăți eșalonate – pentru contracte cu valoare mare;
– Acreditiv cu clauză roșie ("red clause'') – banca acorda un avans beneficiarului în contul viitoarei livări;
– Acreditiv documentar subsidiar – permite exportatorului (care nu este producator de mărfuri) deschiderea unui acreditiv în favoarea producatorului de mărfuri;
– Acreditiv documentar ''back-to-back'' – este un acreditiv de import deschis pe baza unui acreditiv de export (utilizat de firmele care intermediază cumpărarea-vânzarea mărfurilor care fac obiectul unor operațiuni de reexport).
C. După locul de plată (de domiciliere):
– Acreditive domiciliate în țara cumpărătorului;
– Acreditive domiciliate în țara vânzătorului;
– Acreditive domiciliate într-o țară terță;
– Acreditive domiciliate în țara cumpărătorului sau o țară terță, însă cu dreptul pentru banca negociatoare (plătitoare) de a se rambursa telegrafic asupra băncii ordonatoare sau asupra unei terțe bănci.
5. Confirmarea de către banca exportatoare a concordanței datelor din acreditiv cu clauzele din contractul încheiat, precum și alte clauze indicate de importatorul ordonator, dar care nu contravin obiectului contractului;
6. Livrarea mărfurilor, conform condițiilor contractului de vânzare-cumpărare încheiat și a clauzelor convenite în acreditiv;
7. Remiterea de către exportator la bancă a documentelor care dovedesc expedierea mărfurilor, documente ce au fost stabilite în mod expres în acreditiv, în numărul de exemplare solicitat;
8. Plata contravalorii mărfurilor pe baza documentelor, în cazul în care acreditivul este domiciliat in țara vânzatorului exportator;
9. Banca firmei exportatoare remite documentele băncii firmei importatoare/ ordonatoare, debitând-o în valuta prevazută în acreditiv;
10. Banca importatorului, pe baza documentelor primite și verificate drept corespunzătoare condițiilor din acreditiv, efectuează plata, creditând banca firmei exportatoare;
11. Banca firmei importatoare transmite documentele catre aceasta, care, pe baza lor, va intra in posesia marfurilor.
3.2. Scrisoarea de credit (Letter of Credit L/C)
L/C reprezintă angajamentul ferm asumat de o bancă (emitentă, ordonatoare) de a plăti o anumită sumă de bani unui beneficiar (vânzatorul) în schimbul unei cereri de plată prevazută în scrisoare, la simpla cerere sau la prezentarea unor documente atestând efectuarea obligației.
L/C este termenul utilizat, uneori, ca sinonim pentru acreditivul documentar și general folosit pentru toate instrumentele de acest tip.
Există urmatoarele subcategorii principale ale L/C:
– creditul documentar: emis în scopul respectării obligațiilor de plată ce face obiectul tranzacțiilor comerciale internaționale în schimbul prezentării documentelor necesare;
– ''standby letter of credit": funcționează ca o garanție de plată în cazul în care beneficiarul nu-și respecta obligațiile contractuale cu privire la plata mărfurilor.
L/C este simplă (atunci când ordonatorul o adresează unei singure bănci) și circulară (atunci când este adresată mai multor bănci). Aceasta este adresată întotdeauna exportatorului fiind utilizabilă prin cambii trase de exportator asupra băncii emitente și va fi totdeauna irevocabilă.
3.3. Incasso-ul documentar
Pentru a evita problemele de risc și cash flow cauzate de folosirea plății în avans firmele internaționale și băncile au dezvoltat alte metode de finanțare a tranzacțiilor. Una dintre ele este incasso-ul documentar, prin care băncile comerciale joacă rolul de intermediari pentru a facilita procesul plății.
Uzanțe și practici uniforme privind incasso-urile: Reglementarea juridică pe plan internațional a plăților prin incasso se reduce la un cod de uzanțe numit „Regulile uniforme privind plata prin incasso”, cod acceptat pe plan internațional și care uniformizează practicile bancare în materie. Acest cod a fost elaborat tot de experții Camerei Internaționale de Comerț de la Paris. La anumite intervale de timp el este revizuit și actualizat. Versiunea în vigoare astăzi a fost publicată de CCI Paris la numărul 322, sub titlul „Règles uniformes relatives aux encaissements” (RUE).
3.3.1. Caracteristici
Incasso documentar este o modalitate de plată ce se realizează prin aceleași circuite bancare ca și acreditivul. Deosebirea constă în faptul că inițiatorul operațiunii nu mai este importatorul (sau banca acestuia), ci însuși exportatorul care trimite băncii sale documentele ce atestă livrarea mărfii în conformitate cu prevederile contractului comercial internațional. Banca exportatorului remite documentele spre încasare băncii importatorului, iar aceasta la rândul ei, le transmite importatorului după ce acesta din urmă a acceptat să achite contravaloarea mărfii.
Incasso documentar este asemănător modalității de plată COD (cash on delivery), cu deosebirea că plățile se fac numai prin bancă, iar eliberarea mărfii se face contra actului de proprietate (cel mai adesea conosamentul) pe care cumpărătorul îl obține tot de la bancă. Totuși, banca nu garantează plata (deoarece ea nu s-a angajat ferm la aceasta) și nici nu-și asumă riscul creditării, ci acționează doar ca încasator al banilor în schimbul documentelor. Prin urmare, băncile acționează ca intermediari.
O altă caracteristică constă în faptul că operațiunea este mai simplă decât în cazul acreditivului iar taxele bancare sunt mai mici.
La fel ca în cazul acreditivului, și în cazul incasso-ului documentar, vânzătorul pregătește și prezintă băncii documentele care atestă îndeplinirea de către el a obligațiilor privind livrarea mărfii. Există 2 mari diferențe față de plata prin acreditiv:
– trata implicată nu este tras de către vânzător asupra unei bănci, ci asupra cumpărătorului însuși;
– banca vânzătorului nu are obligația de a plăti la prezentare, ci acționează doar ca o bancă încasatoare sau remitentă în numele vânzătorului, în schimbul unui comision.
La operațiunea de plată prin incasso documentar participă 4 părți:
1. mandantul este în general vânzătorul (exportatorul); este inițiatorul operațiunii;
2. banca remitentă a mandantului;
3. banca încasatoare este banca cumpărătorului;
4. cumpărătorul.
Operațiunea de plată prin incasso documentar presupune parcurgerea următoarelor etape:
Exportatorul expediază mărfurile și depune la banca sa 3 tipuri de documente:
financiare: un document numit cambie, prin care se cere cumpărătorului să plătească într-un interval de timp specificat.
comerciale: facturi; documentele de expediere corespunzătoare, cum sunt lista mărfurilor și conosamentul. Conosamentul îndeplinește 2 funcții importante în cadrul incasso-ului: de contract de transport între exportator și cărăuș, și titlul asupra mărfii;
ordinul de incasso, care conține instrucțiunile vânzătorului transmise băncii sale.
o Banca exportatorului verifică documentele și dacă sunt corect întocmite, le transmite băncii importatorului.
Banca importatorului, conform instrucțiunilor din ordinul de incasso, remite documentele clientului său, pe care acesta fie le achită pe loc, fie le acceptă (dacă este vorba de cambii cu scadență).
Pentru un exportator, plata prin incasso are câteva avantaje față de folosirea contului deschis.
Mai întâi, taxele bancare pentru incasso sunt foarte rezonabile pentru că băncile acționează ca și intermediari, fără a-și asuma riscuri, cu excepția cazului când se folosește acceptul bancar.
În al doilea rând, un accept bancar sau comercial este un instrument executoriu după legile multor țări, ceea ce întărește poziția legală a exportatorului dacă importatorul nu-și respectă promisiunea de a plăti.
În al treilea rând, folosirea băncilor simplifică procesul încasării banilor pentru exportator și în plus, substituie experiența superioară a băncii în materie de plăți internaționale cunoștințelor presupuse mai slabe ale exportatorului în această privință. Pe lângă aceasta, deoarece cel care încasează este o bancă locală, iar importatorul nu vrea să-și pericliteze reputația în fața unui împrumutător local, este mai probabil ca importatorul să plătească o cambie cu scadență la timp decât o factură expediată prin cont deschis.
În final, datorită forței executorii a acceptelor în instanțele de judecată, încheierea de aranjamente de finanțare a creanțelor străine este mai ușoară și mai puțin costisitoare atunci când este folosit decât în cazul folosirii contului deschis.
3.3.2. Clasificarea incasso-urilor
Există trei tipuri de incasso documentar, în funcție de opțiunea cumpărătorului de a plăti, opțiune ce se exercită în momentul prezentării documentelor. Aceste 3 tipuri sunt:
1. Documente contra plată (D/P). În acest caz, banca încasatoare eliberează cumpărătorului documentele doar după ce acesta a achitat cambiile.
2. Documente contra acceptare (D/A). Banca încasatoare are dreptul de a elibera cumpărătorului documentele contra acceptării cambiilor la termen. Cambiile acceptate sunt păstrate de banca încasatoare și prezentate cumpărătorului în schimbul plății la scadență. Pentru a intra în posesia mărfii, atunci când se folosește cambia cu scadență, importatorul trebuie să scrie pe cambie „acceptat”, prin aceasta luându-și obligația legală a achita cambia la scadență. O cambie acceptată poartă numele de accept comercial, care conform legislației din multe țări este un instrument de datorie executoriu și negociabil. Contra unei taxe, banca importatorului poate și ea să accepte cambia, prin aceasta adăugând propria obligație de a plăti cambia la aceea a importatorului. În acest caz, cambia cu scadență devine un accept bancar .
3. Documente de acceptare contra plată. Este o formă care combină elemente ale primelor două. În acest caz, documentele rămân în posesia băncii încasatoare până la achitarea mărfii. Este o garanție suplimentară pentru vânzător.
Exportatorul poate să dețină fie un accept comercial fie un accept bancar până devine scadent. Totuși, băncile și alți împrumutători comerciali sunt adesea dispuși să cumpere acceptele la un discount, prin aceasta permițând exportatorului să primească banii imediat. Unele accepte sunt vândute fără recurs, însemnând că, de data aceasta, cumpărătorul acceptului suportă pierderea dacă importatorul nu plătește. Altele sunt vândute cu recurs, însemnând că exportatorul trebuie să-l despăgubească pe cumpărătorul acceptului dacă importatorul nu plătește. Exportatorii care își propun să vândă acceptele trebuie să cântărească prețurile pe care le vor primi pentru cambii contra taxele bancare suplimentare pe care vor trebui să le plătească (în cazul unui accept bancar) și gradul de risc pe care sunt dispuși să și-l asume (în cazul acceptelor bancare fără recurs). Datorită gradului lor superior de risc, acceptele vândute fără recurs sunt vândute la disconturi mai mari față de valoarea nominală decât acceptele cu recurs. În mod similar, deoarece acceptele bancare sunt garantate de bancă precum și de importator, ele sunt mai puțin riscante și de regulă, sunt mai puțin discontate decât cele comerciale .
3.3.3. Riscuri ale plății prin incasso documentar
Plata prin incasso documentar prezintă riscuri pentru ambii parteneri ai tranzacției comerciale. Totuși, vânzătorul este expus unor riscuri mai mari:
Incasso documentar este o modalitate de plată mai puțin sigură pentru vânzător deoarece marfa este livrată pe adresa cumpărătorului fără o garanție de plată. În practică, acest neajuns poate fi înlăturat printr-una din următoarele acțiuni la care vânzătorul poate recurge:
– solicitarea unei sume în avans;
– expedierea mărfii pe adresa unei bănci agreate de exportator sau a unui depozit de mărfuri din stația de destinație, făcând totodată mențiunea ca mărfurile să fie eliberate pe baza unei dovezi de efectuare a plății; acest procedeu poartă numele de vinculație.
Marfa este transportată, depozitată și asigurată pe cheltuiala și pe riscul vânzătorului până când se efectuează plata sau se semnează un accept. În general, băncile nu sunt obligate să protejeze marfa. Ele nu au nici o responsabilitate nici în cazul în care marfa a fost oprită la vamă sau a fost confiscată pentru a se acoperi eventualele taxe de înmagazinare neachitate.
Când cumpărătorul refuză să plătească (în cazul în care în contract s-a prevăzut clauza „documente contra plată”) sau să accepte cambiile (dacă clauza este „documente contra acceptare”), vânzătorul păstrează proprietatea mărfii. El poate renegocia condițiile contractuale cu cumpărătorul sau poate găsi un alt cumpărător. În ultimă instanță, vânzătorul poate aranja să-i fie returnată marfa, suportând cheltuielile de returnare. Presupunând că uneori condițiile locale de afaceri se schimbă sau că importatorul găsește o sursă de aprovizionare mai ieftină, importatorul poate pur și simplu să refuze marfa și să refuze acceptarea cambiei, invocând probabil un fals pretext că marfa a sosit cu întârziere sau că bunurile nu au fost ambalate corespunzător. Refuzul importatorului de a executa contractul îl plasează pe exportator în situația de a-și vedea mărfurile depozitate într-un doc străin și suportând taxe de depozitare (numite contrastalii) și de a nu primi nici o plată pentru ele.
Pentru vânzător, situația cea mai indezirabilă este aceea în care cumpărătorul a acceptat cambiile, a primit documentele dar la scadență refuză să plătească. În acest caz, vânzătorul rămâne și fără bani și fără marfă. Unica posibilitate de recuperare a banilor este acțiunea în justiție în scopul executării cumpărătorului ca debitor cambial.
Pentru cumpărător, riscul plății prin incasso documentar decurge din posibilitatea ca vânzătorul să nu-și îndeplinească obligațiile contractuale, adică să trimită o cantitate mai mică de marfă, o altă marfă sau o marfă de calitate inferioară. În acest caz, cumpărătorul nu poate decât să ia legătura cu vânzătorul sau să-l dea în judecată.
3.4. Ordinul de plată
Ordinul de plată este o dispoziție necondiționată, dată de către un titular de cont (ordonator), băncii sale, de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani,în scopul stingerii unei obligații bănești. Emiterea ordinului de plată presupune existența unui disponibil în contul platitorului care să acopere suma plus comisionul băncii.
3.4.1. Caracteristici
Ordinele de plată se emit pe suport de hârtie în format standard tipizat (tip formular), iar cele electronice se pot efectua prin aplicațiile de tip Internet banking. Ordinul de plată este revocabil (plata poate fi oprită) de către emitent până în momentul acceptării lui de către banca destinatară. Această trasatură evidențiază faptul că este o modalitate de plată negarantată.
Participanții la circuitul ordinului de plată sunt:
Ordonatorul – cel care emite ordinul de plată, în baza unui cont deschis la o bancă;
Beneficiarul – cel desemnat prin ordinul de plată să primească o sumă de bani;
Banca ordonatoare – este cea care procesează ordinul de plată dorit de emitent;
Banca platitoare – este cea care efectuează plata clientului său (beneficiarul).
Dacă beneficiarul are un cont deschis la aceeași bancă, plata se numește intrabancară. Avantajul este că se platesc comisioane mai mici pentru efectuarea plații sau chiar deloc.
Dacă beneficiarul are cont deschis la altă banc, plata se numește interbancară. Plățile interbancare au comisioane mai mari.
Circuitul ordinului de plată
emiterea de către plătitor a ordinului de plată
recepția – operațiunea prin care o bancă recunoaște primirea ordinului de plată și validitatea acestuia
autentificarea – procedura de recunoaștere a persoanei pe care emitentul ordinului de plată o autoriza să semneze autentic, prin confruntarea semnaturii înscrise pe document cu cele din fișa specimenului de semnătură, precum și prin diverse procedee convenite cu banca pentru prevenirea plăților neautorizate
acceptarea (autorizarea) – procedura prin care o bancă recunoaște ca valabil un ordin de plată recepționat, obligandu-se să execute serviciul de a transfera fondurile la termenele și în condițiile dispuse de emitent
refuzul – procedura utilizată în cazul în care banca receptoare consideră că nu este posibil să execute ordinul de plată dat de către emitent (în situația în care nu se acceptă ordinul de plată are loc refuzul)
executarea – procedura de emitere de către banca receptoare a unui alt ordin de plată pentru a pune în aplicare un ordin de plată acceptat anterior. Executarea presupune debitarea contului emitentului și dupa caz creditarea contului beneficiarului dacă ambii parteneri au conturi la aceiași unitate bancară. Fie transmiterea ordinului de plată într-un sistem de plăți sau transmiterea ordinului de plată către banca corespondentă.
Ordinul de plată circulă de la banca emitentă la banca colectoare în mod direct (via compensare) sau prin intermediul altor bănci corespondente.
3.5. Modalități de plată combinate
Adesea pentru efectuarea plăților unei singure operațiuni de comerț exterior (cel mai ades în operațiunile de compensație) se folosesc doua modalități de plată. De exemplu: două ordine de plată, două incasso-uri, două acreditive.
3.6. Schimbul de documente la plată
În relațiile reciproce de încredere între parteneri sau când exportul și importul sunt efectuate în același timp, în operațiunile de compensare se utilizează modalitatea de plată prin schimbul de documente.
Derularea schimbului urmează următorii pași: după expediere mărfurilor exportatorul înaintează băncii sale documentele, aceasta le trasmite băncii importatorului, care le eliberează clientului său numai după ce acesta atestă, cu documentele aferente, că a expediat marfa partenerului său, cliclul operațiunii încheindu-se după verificarea de către bancă a documentelor ambilor parteneri și transmiterea acestora băncii corespondente. În acest ciclu poate interveni și o garanție solicitată de partenerul mai puțin încrezător în partenerul său.
3.7. Vinculația
Vinculația este un mod de decontare în relațiile economice internaționale, livrarea mărfurilor de către exportator făcându-se nu pe adresa importatorului, ci pe a unei bănci.
3.8. Garanțiile bancare
Garanția bancară este un angajament scris asumat de o bancă (banca garantă), în favoarea unei persoane, denumită beneficiarul garanției, de a plăti acestuia o sumă de bani, în cazul în care o altă persoană, denumită ordonator în contul căreia se emite garanția, nu a onorat o anumită obligație asumată printr-un contract, sau a onorat-o defectuos, față de beneficiarul garanției. În țara noastră garanția bancară este, cel mai adesea, denumită scrisoare de garanție bancară.
Deci, banca, prin garanția bancară, nu garantează fapte, ci preia obligații de plată, cu titlu reparatoriu pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui angajament asumat prin contract.
În același timp, obligația de plată asumată de bancă este accesorie obligației debitorului principal care s-a obligat la o anumită prestație prin contractul comercial.
Garanția bancară îmbracă caracteristicile unui contract de garanție:
este un contract consensual, întrucât contractul de garanție se formează prin acordul de voință al părților (garant și beneficiar);
este un contract unilateral, deoarece cel care se obligă este numai garantul (banca, creditorul) beneficiarul neavând nici o obligație față de garant;
este un contract cu titlu gratuit;
este un contract subsidiar, întrucât însoțește obligația principală (din contract).
În funcție de obiectul obligației fundamentale garantate, practica cunoaște o multitudine de scrisori de garanție bancară.
Trăsături comune: părțile implicate, obiectul garanției, valoarea garajanției, angajamentul băncii de a plăti suma, termenele de plată, condițiile și modul de executare, valabilitatea garanției și legislația aplicată.
1.Cauțiunea bancară – este un contract accesoriu, și conține angajamentul de plată al băncii garante față de beneficiarul garanției de a plăti o sumă de bani în locul ordonatorului dacă acesta nu își execută obligația de plată la termenul convenit.
Potrivit legislației din țara noastră caracterul accesoriu al cauțiunii bancare are ca efect:
obligația băncii fiind subsidiară obligației principale, nu poate fi nici mai întinsă, nici mai oneroasă decât cea stipulată în raportul juridic fundamental (contractul comercial) ;
dacă obligația principală este eventuală din punct de vedere al unei condiții sau al unui termen, cauțiunea este afectată de aceleași modalități;
dacă obligația principală este nulă sau anulabilă și cauțiunea este nulă sau supusă anulării ;
cauțiunea cu durată nedeterminată poate fi revocată în orice moment, în mod unilateral, excepție făcând situația în care acoperă un având determinat.
2. Garanția la cerere – cuprinde orice angajament scris de plată dat de o bancă sau orice altă entitate sau persoană care prevede plata banilor la prezentarea unei cereri scrise în conformitate cu termenii angajamentului și a altor documente ce pot fi specificate în garanție.
Garanțiile la cerere au următoarele trăsături:
caracterul abstract al angajamentului de plată, în sensul că obligația de plată a garantului devine obligatorie numai din momentul emiterii ei și cu condiția ca garanția astfel emisă să nu fie respinsă de beneficiarul garanției;
independența garanției față de relația ordonator – garant. Garanția este independentă de contractul care a fost încheiat între ordonator și garant. În consecință, de exemplu, garantul nu poate refuza plata invocând faptul că ordonatorul nu a transmis fondurile și astfel să încalce obligațiile contractului de garantare.
caracterul documentar al garanției are în vedere, pe de o parte, garanția ca document scris în care trebuie precizate anumite elemente obligatorii (sumă, valabilitate, etc.), iar pe de altă parte, condiția efectuării plății, respectiv cererea scrisă însoțită sau nu de documente așa cum se precizează în textul garanției.
Garanția la cerere, situează beneficiarul într-o poziție foarte puternică. El poate cere plata imediat, iar garantul și ordonatorul nu pot invoca nici o obiecție de refuz a plății. Chiar dacă ulterior executarea abuzivă se dovedește, ca și în cazul acreditivului documentar banca plătește pe documente prezentate în bună regulă.
În funcție de obiectul garanției, practica internațională cunoaște o multitudine de tipuri.
3. Garanția de participare la licitație. Aceasta înlocuiește de fapt un depozit bancar pe care participantul la licitație ar fi chemat să-l facă. Scopul solicitării unei garanții este acela de a asigura organizatorul licitației de bonitatea și seriozitatea ofertantului.
Părțile implicate sunt: ofertantul (exportatorul) în calitate de debitor principal, ordonă băncii sale emiterea unei garanții de participare la licitație; organizatorul licitației (importatorul), beneficiarul garanției; banca garantă, banca din țara exportatorului ofertant (sau dintr-o terță țară).
Valoarea garanției este impusă de organizatorul licitației și este precizată în caietul de sarcini fie sub formă procentuală în raport cu oferta de preț, fie ( mai rar) în valoare absolută, fixă. Cel mai frecvent, precizată sub formă de procent situat între 2% și 10% din valoarea mărfii.
Executarea garanției se face de beneficiar când ofertantul:
a retras sau modificat oferta înainte de adjudecare;
câștigând licitația refuză să încheie sau să execute contractul în condițiile ofertei ferme prezentate;
nu oferă după încheierea contractului o garanție suplimentară de bună execuție a contractului.
Mecanismul de derulare este următorul:
(5)
Figura 4. Mecanismul derulării garanției de participare la licitație
Invitația de participare la licitație; cumpărarea caietului de sarcini.
Întocmirea ofertei; inclusiv stabilirea prețului, în funcție de care se va calcula valoarea garanției prin aplicarea procentului precizat în caietul de sarcini.
Solicitarea emiterii garanției de licitație.
Emiterea garanției de participare la licitație.
Expedierea ofertei tehnice și a ofertei comerciale însoțită de garanția bancară.
În cazul adjudecării licitației
Notificarea acceptării ofertei de către organizatorul licitației.
Încheierea contractului.
Returnarea garanției de organizatorul licitației, băncii garante.
În cazul adjudecării licitației și neîncheierii contractului
Solicitarea de organizator a executării garanției și stingerea obligației de plată asumată de banca garantă (garanție contra bani).
Anularea ofertei.
În cazul necâștigării licitației
Returnarea garanției băncii garante.
4. Garanția de bună execuție. Prin solicitarea unei astfel de garanții, cumpărătorul urmărește să se acopere de riscul ce l-ar putea avea ca rezultat al neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a obligațiilor asumate prin contractul comercial de vânzare.
Obiectul garanției îl constituie obligația vânzătorului de a livra întocmai din punct de vedere cantitativ și calitativ marfa convenită și efectuarea livrărilor la timp față de graficul sau termenele de livrare stabilite prin contract.
Valoarea garanției precizată prin contractul de bază, ca procent din valoarea mărfurilor sau prestației (construcții, montaje, execuție), de regulă, se situează între 5% și 20% din valoarea prestației.
Această sumă este destinată să acopere lipsurile calitative ale mărfii, penalizările pentru nelivrare sau livrare cu întârziere sau orice alte prejudicii cauzate cumpărătorului prin neexecutarea sau executarea incompletă sau defectuoasă a contractului.
5. Garanția de bună funcționare. Constituie o variantă a garanției de bună execuție; adesea, în practică, ea poartă aceeași denumire, iar diferențierea apare doar în textul garanției, acoperind perioada de garanție tehnică.
Obiectul garanției îl constituie acoperirea riscului cumpărătorului pe care acesta l-ar avea după livrarea mărfii, ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a obligațiilor asumate de vânzător privitor la: remedierea defecțiunilor constatate, înlocuirea totală sau parțială a mărfii care nu corespunde parametrilor calitativi stabiliți prin contract, efectuarea service-ului pe perioada garanției tehnice, etc.
Valoarea garanției, stabilită procentual prin contract, variază între 5% și 20% din valoarea mărfii sau prestației.
6. Garanția de restituire a avansului. Plățile în avans în cadrul contractelor comerciale constituie un procedeu uzual în perioada contemporană. Inițial, conceput ca un instrument de asigurare a interesului cumpărătorului pentru marfa contractată, avansul a evoluat rapid către funcția sa principală acceptată în prezent, ca mijloc de finanțare a exporturilor.
Prin obiectul său, garanția de restituire a avansului are un caracter strict financiar, tipic acestuia fiind angajamentul de a restitui o sumă de bani cu cea avansată, la care, de regulă, se adaugă un procent de dobândă convenit între părți, aplicat pe perioada imobilizării fondurilor în posesia vânzătorului, respectiv pe perioada dintre plata avansului și momentul restituirii lui.
Specific acestei garanții este că valoarea garanției se diminuează proporțional cu procentul de avans încasat, pe măsura executării obligațiilor furnizorului, atestate prin prezentarea documentelor contractuale (documente de livrare, situații de lucrări, etc.).
Mecanismul de derulare a garanției de restituire a avansului este următorul:
Figura 5. Mecanismul derulării garanției de restituire a avansului
Contract comercial internațional;
Exportatorul solicită băncii sale emiterea unei garanții;
Banca emite garanția în favoarea importatorului;
Plata avansului de către importator;
Îndeplinirea obligațiilor contractuale de exportator
51.livrarea mărfii;
61. Returnarea garanției băncii garante;
Neîndeplinirea obligațiilor (total sau parțial) asumate prin contract de exportator
52. Restituirea avansului;
62. Returnarea garanției băncii garante;
Neîndeplinirea obligațiilor și refuzul de a restitui avansul de exportator
53. Solicitare și refuz de restituire avans;
63. Solicitare de executare a scrisorii de garanție și stingerea obligației prin plata efectuată de banca garantă
7. Garanția de plată. Ea poate fi utilizată, prin definirea și adaptarea obiectului ei, atât plăților derulate prin acreditiv documentar cu plata prin acceptare, cât și în cazul incasso-ului documentar și financiar.
Garanția de plată poate îmbrăca în practică următoarele forme.
garanția pură de plată este garanția prin care banca emitentă se obligă ea însăși să achite contravaloarea prestației efectuate de exportator.
garanția de plată la incasso. Are caracter de rezervă (outstanding), exportatorul apelând la ea numai în cazul refuzului de plată a importatorului.
garanția pentru plata efectelor de comerț. Obiectul garanției îl reprezintă angajamentul garantului de a onora (plăti) la scadență:
cambii trase asupra cumpărătorului sau
bilete la ordin remise la cumpărător în favoarea exportatorului.
De regulă, o astfel de garanție, pentru a fi asiguratorie, trebuie să conțină și angajamentul garantului de a obține de la cumpărător acceptarea cambiilor, acceptul acesteia reprezentând de fapt certitudinea creanței prin recunoașterea ei de cumpărător (tras).
Garanția de aval constă în asumarea obligației băncii garante de a analiza efectele acceptate de tras (debitor). Garanția în această variantă poate fi cesionată o dată cu scoaterea efectelor de comerț, înlesnind vânzarea creanței pe care o reprezintă aceasta. Valabilitatea acestei garanții durează până în momentul analizării de către garant a efectelor de comerț, moment în care, angajamentul garantului este considerat realizat garantul realist rămânând obligat prin garanția cambială care este avalul.
Garanția de plată a ratelor scadente reprezintă acoperirea riscului de neplată a ratelor scadente (și a dobânzilor). Printr-o astfel de garanție, exportatorul are posibilitatea de a solicita direct băncii garante plata la termenul cuvenit a fiecărei rate scadente prin prezentarea titlului de credit.
Durata garanției este determinată de scadența ultimei rate scadente.
Garanția de restituire a unei încasări anticipate la export constituie garantarea restituirii plății anticipate a unui export (livrări) și este egală cu suma plătită anticipat, uneori putând fi incluse și plăți referitoare la penalizări privind întârzierea livrărilor.
8. Garanția de deschidere a acreditivului documentar. Rolul acestei garanții poate fi:
Să substituie temporar acreditivul documentar, atunci când importatorul, din diferite considerente, nu poate deschide AD, îndată după încheierea contractului său;
Înlocuiește acreditivul documentar, în sensul că dacă importatorul nu deschide AD, la termenul convenit, exportatorul prezintă documentele privitoare la exportul mărfii băncii garante, iar dacă acestea sunt în bună ordine, banca garantă efectuează plata.
9. Garanția de admisie temporară. Admisia temporară este o sintagmă ce desemnează ansamblul activităților privind trimiterea în străinătate sau primirea în țară a unor mărfuri fără plata taxelor vamale. Astfel, această garanție, deși are în vedere o relație economică internațională se emite în favoarea unei autorități locale (vamale) din aceeași țară cu ordonatorul și garantul. Ideea de bază a admisiei temporare este că marfa sau produsul în discuție este admis temporar în țara respectivă, urmând ca la un termen dat să se întoarcă în țara de origine. De exemplu, în cazul lucrărilor de construcții – montaj, exportatorii pentru realizarea acestora utilizează și utilaje proprii, aduse din țara lor, pe care o dată cu terminarea lucrărilor respective le readuc în țară.
Obiectul garanției îl constituie asigurarea administrației vamale că ordonatorul va plăti taxele vamale aferente intrării utilajelor, mărfurilor în țara importatorului în cazul în care, după terminarea lucrărilor a obligațiilor contractuale, nu procedează la returnarea în țara de origine (sau după caz, la reexport) sau la casarea lor.
Valoarea acestor garanții se situează la nivelul potențial al taxelor vamale potrivit tarifului vamal din țara importatoare și taxei aferente tipului de utilaje, mărfuri introduse (grupa de produse în care se încadrează).
În construcția financiară a operațiunilor care incumbă o garanție de admisie temporară agenții economici trebuie să aibă în vedere:
Emiterea garanției de către bancă presupune existența unui disponibil în cont, prin care să fie garantată de agentul economic. Disponibilul, negociat, se poate situa între 10-100% din valoarea garantată;
Orice emitere de garanție presupune plata unui comision bancar, calculat asupra valorii garanției și aplicat trimestrial sau pe fracțiune de trimestru.
10. Garanția de compensație pentru export prealabil este angajamentul de plată al băncii garante de a plăti contravaloarea mărfurilor primului exportator, livrate în vederea compensării, în cazul în care partenerul de contract nu-și îndeplinește angajamentul ca într-un anumit termen să livreze mărfurile în compensare.
Valoarea garanției este egală cu valoarea mărfurilor care urmează a fi primele livrate, desigur, egale valoare cu cele primite în compensare.
11. Garanția pentru exportul în consignație . Prin contractul de consignație, o parte denumită consignantul, încredințează unei alte persoane – consignatarul, mărfuri spre a le vinde în nume propriu la un preț dinainte stabilit, pe contul consignantului, cu obligația, fie să-i fie remis prețul obținut, fie de ai restitui marfa. Consignantul are riscul ca partenerul de contract să nu-i mai plătească contravaloarea mărfurilor date în consignație sau să nu le mai restituie deloc, sau în aceeași stare de calitate în care le-a primit. Aceste riscuri se pot acoperi printr-o scrisoare de garanție bancară emisă în favoarea firmei care face export în consignație.
Problema se tratează asemănător și în cazul trimiterii (sau după caz) primirii de mașini și utilaje pentru testare și omologare și a trimiterii/primirii de materiale pentru prelucrare.
Garanții – contragaranții. În unele țări, angajamentele de plată asumate de bănci străine în favoarea beneficiarilor locali nu sunt permise de reglementările naționale în materie de garanții. În aceste țări, nu sunt acceptate decât garanții emise de către bănci comerciale locale. Pentru ca băncile comerciale locale să emită propriile angajamente de plată în favoarea beneficiarului situat în acea țară, este necesar să existe un alt angajament de plată în favoarea băncii beneficiarului emis de banca ordonatorului. Astfel, în acest caz apar două angajamente de plată:
Primul este angajamentul de plată asumat de banca ordonatorului în favoarea băncii beneficiarului. Aceasta este denumită contragaranție.
Al doilea angajament de plată este cel asumat de banca locală a beneficiarului garanției, emis în baza contragaranției primite. Aceasta este garanția.
Figura 6. Transmiterea contra-garanției și garanției
Ordonatorul ordonă băncii sale emiterea contragaranției în favoarea băncii locale din țara beneficiarului garanției.
Banca emitentă transmite contragaranția băncii locale.
Banca locală, în baza acesteia emite propriul său angajament de plată față de beneficiarul local.
Consecința practică și directă pentru ordonator, respectiv două angajamente de plată pentru aceeași sumă, una singură, se concretizează în plata de două ori a comisioanelor și spezelor bancare, solicitate de cele două bănci implicate în garantarea plății. În cazul contragaranțiilor, legea aplicabilă este întotdeauna legea țării beneficiarului garanției.
Practica relevă că sistemul contragaranțiilor se întâlnește și în cazul contractelor de construcții, lucrări publice, vânzări de uzine ,,la cheie”. În aceste cazuri, de regulă, contractul este încheiat cu un antreprenor general de lucrări, dar acesta la rândul său, poate subcontracta altor firme anumite lucrări. În aceste cazuri, băncile subcontractanților contragarantează pentru partea de contract ce îi revine clientului ei (subcontractorului) în raport cu banca antreprenorului general.
În mecanismul contragaranțiilor, banca străină care emite garanția este denumită garant de prim rang, iar banca ordonatorului este denumită garant de rangul al doilea sau contragarant.
CAPITOLUL 4. Analiza economico-financiară în cadrul S.C. BANCPOST S.A.
4.1. Bancpost – o bancă de Top 10 în România
S.C. Bancpost S.A. s-a constituit în România în iulie 1991 ca o societate comercială pe acțiuni, organizată în conformitate cu legile în vigoare și funcționând ca persoană juridică. A devenit în scurt timp, unul dintre cele mai cunoscute branduri romanești de după 1989 și unul dintre pilonii industriei financiar-bancare din România. Cei 23 de ani de activitate se cuantifică în cifre importante: Bancpost este o bancă de top 10 în România, are peste 2.000 de angajați și o rețea teritorială extinsă de 187 de unități, Centre Regionale și Centre de Afaceri, peste 1 milion de clienți corporativi, de retail și instituționali pentru care oferă o gamă variată de soluții financiar-bancare eficiente și de încredere.
S.C.Bancpost S.A. este membră a Grupului Eurobank, o instituție bancară europeană cu active totale de 73,6 miliarde EUR (trimestrul I/2012). Eurobank deține poziții importante în Grecia, Bulgaria, România și Serbia, oferă servicii de Wholesale Banking și Wealth Management în Cipru, Luxemburg și Londra, fiind de asemenea prezent și în Ucraina.
Sediul băncii se afla în Bulevardul Dimitrie Pompeiu nr. 6A, sector 2, București, România.
Structura acționariatului este în prezent următoarea:
– acționarul majoritar: Eurobank: 93,78141%;
– alți acționari: 6,21859%.
Obiectul de activitate al băncii
Conform Actului Constitutiv al băncii și codificării activităților din economia națională, activitatea principală a băncii este “Alte activități de intermediere monetară” (CAEN Rev.2 6419) și domeniul principal este “Intermediere monetară” (CAEN Rev.2 641).
Potrivit autorizației emise de Banca Națională a României, banca are următoarele obiecte de activitate:
-atragere de depozite și de alte fonduri rambursabile; contractare de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite ipotecare, finanțarea tranzacțiilor comerciale, operațiuni de factoring, scontare, forfetare; servicii de transfer monetar; emitere și administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărți de credit, cecuri de călătorie și altele asemenea, inclusiv emitere de monedă electronică; emitere de garanții și asumare de angajamente; tranzacționare în cont propriu sau în contul clienților, în condițiile legii, cu: – instrumente ale pieței monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; – valută; – contracte futures; – contracte options; – instrumente având la bază cursul de schimb și rata dobânzii; – valori mobiliare și alte instrumente financiare și intermediere, în condițiile legii, în oferta de valori mobiliare și alte instrumente financiare, prin subscrierea și plasamentul acestora ori prin plasament și prestarea de servicii aferente; acordare de consultanță cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri și alte aspecte legate de aceasta, consultantă și prestare de servicii cu privire la fuziuni și achiziții de societăți comerciale; intermediere pe piața interbancară; administrare de portofolii ale clienților și consultantă legată de aceasta; păstrare în custodie și administrare de valori mobiliare și alte instrumente financiare; prestare de servicii privind furnizarea de date și referințe în domeniul creditării; închiriere de casete de siguranță; depozitarea activelor fondurilor de investiții și societăților de investiții; distribuirea de titluri de participare la fonduri de investiții și acțiuni ale societăților de investiții; acționarea ca operator în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare; operațiuni cu metale și pietre prețioase și obiecte confecționate din acestea; operațiuni în mandat:
– negocierea și încheierea de contracte de asigurare și reasigurare pentru societățile de asigurare și/sau reasigurare, precum și prestarea altor servicii privind încheierea și executarea unor asemenea contracte conform legii; servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru terți; participare la capitalul social al altor entități; activități de depozitare a activelor fondurilor de pensii administrate privat; activități de depozitare a activelor financiare ale fondurilor de pensii facultative; agent de marketing al prospectului schemei de pensii facultative; servicii de agent de marketing pentru fondurile de pensii administrate privat – intermediar de pensii private.
Pentru realizarea obiectului de activitate, banca poate efectua următoarele activități conexe, fără a fi necesară includerea lor în autorizația acordată: realizarea și furnizarea de programe informatice pentru activitatea proprie; prestări de servicii pentru clientelă: evaluarea bunurilor mobile și imobile în vederea admiterii acestora în garantarea creditelor; expertizarea documentațiilor tehnico-economice și a studiilor de prefezabilitate și fezabilitate prezentate de clienți în vederea acordării creditelor; vânzarea către clienții băncii a imprimatelor specifice activității bancare; operațiuni de colectare și transport de numerar, la și de la clienți, cu autovehiculele de transport valori ale băncii; tipărirea broșurilor, revistelor, pliantelor și afișelor pentru promovarea imaginii băncii și a produselor acesteia, precum și tipărirea imprimatelor specifice activității bancare; efectuarea de tranzacții cu bunuri mobile și imobile în executarea creanțelor băncii, precum și vânzarea de imobile către salariați, în condițiile legii; închirierea unor spații devenite disponibile în imobilele băncii; deținerea și administrarea de bunuri mobile și imobile necesare desfășurării activității sau pentru folosința salariaților, inclusiv transportul salariaților cu autovehiculele proprietatea băncii; servicii pentru parcarea și întreținerea autovehiculelor aparținând băncii; organizarea și realizarea pregătirii profesionale a personalului în centrele proprii de pregătire; asigurarea serviciilor de cazare și respectiv a serviciilor de masa pentru salariați și familiile acestora în centrele de pregătire și în bufete de incinta.
Structura organizatorică
Banca este condusă de 5 conducători numiți de către Consiliul de Administrație. Conducătorii băncii sunt: un Președinte Executiv, și 4 Vicepreședinți Executivi, și anume: Vicepreședintele Executiv – Risc și Conformitate, Vicepreședintele Executiv – Operațiuni Centrale și IT, Vicepreședintele Executiv – Retail și Vicepreședintele Executiv – Financiar-Contabilitate si Strategie.
Conducătorii pot delega, prin intermediul unei/unor decizii în acest sens a/ale Comitetului Executiv, în conformitate cu prevederile legale, o parte dintre atribuțiile lor către persoane având funcții de conducere de nivel mediu din cadrul băncii, rămânând responsabili față de Consiliul de Administrație pentru îndeplinirea responsabilităților lor.
Banca este organizată în divizii, direcții, servicii și birouri, la nivelul Centralei, și sedii secundare (unități operaționale) în teritoriu – reprezentanțe, sucursale, agenții, puncte de lucru.
Structura organizatorică este redată în Organigrama generală a Băncii (Anexa1).
Obiectivele instituției sunt într-un proces continuu, la care participă Consiliul de Administrație, conducătorii băncii, precum și personalul, care au menirea să asigure atingerea următoarelor obiective:
– de performanță, prin desfășurarea tuturor activităților băncii în condiții de eficiență și eficacitate;
– informaționale, prin furnizarea de informații credibile, relevante, complete și oportune structurilor implicate în luarea deciziilor în cadrul băncii, precum și utilizatorilor externi ai informațiilor;
– de conformitate, prin asigurarea respectării în activitatea desfășurată a cadrului legal, a politicilor și procedurilor interne.
Contribuția conducătorilor băncii constă, în principal, în crearea unei structuri organizatorice adecvată dimensiunii și complexității activității băncii, în definirea clară a responsabilităților, liniilor de raportare, delegărilor de competentă și a politicilor băncii.
Consiliul de Administrație
Administrarea Băncii este încredințată Consiliului de Administrație compus din minimum 7 și maximum 13 membri aleși de către Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, dintre care cel puțin 1 membru este independent.
Membrii Consiliului de Administrație sunt aleși în conformitate cu prevederile legale coroborate cu cele ale Actului Constitutiv, pentru o perioadă de 3 ani, după care pot fi realeși prin votul Adunării Generale Ordinare a Acționarilor.
Președintele Consiliului de Administrație
Președintele Consiliului de Administrație are toate atribuțiile prevăzute de lege și de reglementările interne (cu excepția și în limitele modificărilor aduse de Adunarea Generală a Acționarilor).
Pentru atingerea scopurilor propuse, Președintele Consiliului de Administrație solicită conducătorilor băncii și primește rapoarte conținând situația financiară și economică a băncii, programele de investiții și alte informații relevante privind performanțele băncii.
Comitetele Consiliului de Administrație
Consiliul de Administrație a constituit, prin intermediul unei/ unor decizii în acest sens, comitete în subordinea sa, formate din membri ai Consiliului de Administrație, care să îl asiste în îndeplinirea responsabilităților ce îi revin în conformitate cu reglementările în vigoare. Comitetele constituite în subordinea Consiliului de Administrație au structura, competențele și responsabilitățile astfel cum acestea sunt aprobate de către Consiliul de Administrație și sunt prezentate în Regulamentul intern. Orice modificare/ suplimentare a structurii, competențelor și responsabilităților comitetelor pot fi aprobate de către Consiliul de Administrație.
Aceste comitete sunt:
Comitetul de Audit
Comitetul de Audit este un comitet subordonat direct Consiliului de Administrație, având un rol consultativ. Funcția sa este de a asista Consiliul de Administrație în îndeplinirea responsabilităților sale de supraveghere, în primul rând cu privire la:
a) analiza adecvării sistemului de control intern și a managementului riscurilor, precum și a
procesului de monitorizare a conformității cu regulamentele și reglementările aplicabile;
b) analiza procesului de raportare financiară și asigurarea asupra integrității situațiilor financiare ale băncii;
c) selecția, performanța și independența auditorului extern (financiar);
d) eficacitatea și performanța funcției de audit intern;
e) eficacitatea și performanța funcției de conformitate.
Comitetul de Remunerare
Comitetul de Remunerare este un organism ale cărui competențe au fost delegate în totalitate de către Consiliul de Administrație, comitetul fiind compus din 3 (trei) administratori neexecutivi (membri ai Consiliului de Administrație), dintre care 1 (unul) trebuie să fie independent, în sensul prevederilor legislației române. Membrii Comitetului de Remunerare, inclusiv Președintele Comitetului, sunt numiți de către Consiliul de Administrație.
În exercitarea responsabilităților sale, Comitetul acționează în numele întregului Consiliu de Administrație, fiind responsabil de strategia de remunerare la nivelul băncii, precum și de acordarea de asistență în acest sens la nivelul subsidiarelor Grupului Eurobank din țară.
Consiliul de Administrație a delegat Comitetului de Remunerare competențele de a-l asista în îndeplinirea responsabilităților sale, în principal în ceea ce privește stabilirea și monitorizarea remunerării conducătorilor, a tuturor directorilor și a personalului Băncii.
Comitetul de Remunerare este responsabil pentru deciziile/ pregătirea deciziilor privind remunerarea, după caz, inclusiv decizii care au implicații din perspectiva administrării riscului la nivelul băncii, cu luarea în considerare a intereselor pe termen lung ale acționarilor.
Comitetul de Risc
Comitetul de Risc este format din membri ai Consiliului de Administrație. Responsabilitățile Comitetului de Risc sunt stabilite prin Regulament intern și prin normele Băncii Naționale a României.
Comitetul de Risc este alcătuit din 3 (trei) membri ai Consiliului de Administrație, dintre care cel puțin 1 (un) administrator neexecutiv, iar unul dintre membri este numit în calitate de Președinte.
Comitetul de Risc este subordonat Consiliului de Administrație. Orice modificare/ completare în ceea ce privește structura, responsabilitățile și activitatea Comitetului de Risc se aprobă de către Consiliul de Administrație.
Funcția Comitetului de Risc este de a asista Consiliul de Administrație în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin pe linia supravegherii/ administrării riscurilor.
Comitetul Executiv
Comitetul Executiv este constituit numai din conducătorii Băncii (autorizați de Banca Națională a României) și este condus de Președintele Executiv al Băncii.
Comitetul Executiv are competențele și responsabilitățile stabilite prin Actul Constitutiv al băncii, legile și deciziile în acest sens ale Consiliului de Administrație și prevăzute în mod explicit în Regulamentul intern.
Comitetul Executiv are următoarele atribuții și responsabilități: asigură menținerea unei structuri organizatorice adecvate, prin stabilirea și implementarea de linii clare de responsabilitate și competență în cadrul băncii, în limitele responsabilităților delegate de la Consiliul de Administrație, astfel încât personalul să înțeleagă și să aplice politicile și procedurile referitoare la competența și responsabilitățile ce îi revin; aprobă modificările în structura organizatorică a direcțiilor/ serviciilor din cadrul băncii care nu afectează Organigrama generală și avizează amendamentele la Organigrama generală a băncii, precum și regulamentele (Termenii de Referință) comitetelor Consiliului de Administrație, informează Consiliul de Administrație în mod regulat și cuprinzător asupra operațiunilor întreprinse și a rezultatelor financiare; urmărește atingerea nivelului preconizat de profitabilitate și implementarea celor mai bune practici privind standardele de servicii acordate clienților; monitorizează calitatea serviciilor furnizate de către bancă și decide asupra acțiunilor de întreprins; monitorizează bugetul de venituri și cheltuieli și informează Consiliul de Administrație, în cadrul fiecărei ședințe, cu privire la execuția acestuia; propune soluții corespunzătoare obiectivelor stabilite; monitorizează performanța fiecărei unități de business, comparativ cu bugetul, și asigură aplicarea de măsuri corective, ori de câte ori este necesar; aprobă, în cadrul delegării de competență de la Consiliul de Administrație, înființarea și desființarea de sucursale, agenții, reprezentanțe sau puncte de lucru, precum și mutarea sediilor unităților din rețeaua băncii, conform strategiei de dezvoltare a băncii; aprobă politica de achiziții și aprovizionare a băncii, etc.
Comitetul de Credite
Comitetul de Credite gestionează și monitorizează portofoliul de credite al băncii, menținându-l în limitele expunerii de credit, urmărind totodată îndeplinirea obiectivelor băncii.
Comitetul de Credite Neperformante
Funcția principală a Comitetului de Credite Neperformante este de a asigura un proces adecvat de recuperare la nivelul portofoliului general de credite neperformante, cu excepția creditelor de consum.
Comitetul de Cheltuieli
Comitetul de Cheltuieli are funcția principală de a asigura gestionarea și controlul în mod corespunzător asupra costurilor și cheltuielilor standard zilnice și asigură suport pentru Comitetul Executiv în îndeplinirea responsabilităților sale de management în acest sens la nivelul băncii, precum și asistență în ceea privește toate operațiunile subsidiarelor Grupului Eurobank din România.
Activitățile de control și separarea responsabilităților
La nivelul băncii, activitățile de control se constituie ca parte a activităților zilnice desfășurate la toate nivelurile structurii organizatorice. Activitățile de control și separarea responsabilităților se definesc și se regăsesc în toate politicile și procedurile interne ale băncii, menite să contribuie la îndeplinirea obiectivelor și punerea în aplicare a măsurilor de diminuare și control a riscurilor.
Informarea și comunicarea
Transmiterea informațiilor de sus în jos, de jos în sus, precum și pe orizontală în cadrul băncii permite Consiliului de Administrație să cunoască performanțele obținute de instituție și riscurile asociate activităților derulate, iar conducerii operative și personalului să ia cunoștință de strategia, politicile și procedurile băncii.
Banca stabilește canale adecvate de comunicare pentru a asigura accesul întregului personal la informații corecte și oportune, care să permită acestuia îndeplinirea cu eficiență și în totalitate a atribuțiilor și responsabilităților. Informațiile sunt transmise în forma scrisă, pe suport hârtie sau în format electronic, și orala în cadrul unor întâlniri sau prezentări.
Activitățile de monitorizare și corectare a deficiențelor
Monitorizarea eficacității sistemului de control intern este un proces continuu în cadrul băncii. Monitorizarea presupune atât o componentă zilnică, la care participă personalul responsabil pentru fiecare structură (divizie, direcție, serviciu, birou și sediu secundar), cât și una periodică, de evaluare separată a sistemului de control intern, a cărei frecvență și întindere depind, în principal, de riscurile implicate și de eficiența procedurilor interne. Rezultatele monitorizării, respectiv deficiențele identificate în ceea ce privește sistemul de control intern sunt raportate conducătorilor băncii, Comitetului de Audit și Consiliului de Administrație.
Activitatea de marketing este dezvoltată, ea implementează, gestionează și monitorizează strategia de comunicare pentru toate segmentele de clienți, prin programe specifice de comunicare, cu scopul de a asigura o poziție dominantă în mass media și de a îmbunătăți valoarea de marcă a băncii în rândul clienților (inclusiv din punct de vedere al apartenenței la Grup). Dezvoltă, implementează, gestionează și monitorizează evenimente care contribuie la îmbunătățirea imaginii băncii; planifică și dezvoltă activități de comunicare, care contribuie la imaginea de ansamblu a băncii, atât pe plan extern, cât și pe plan intern; asigură dezvoltarea proactivă a subiectelor legate de activitatea băncii ce privește toate segmentele de clienți care pot promova oferta și imaginea băncii (prin intermediul comunicatelor de presă, interviurilor, evenimentelor etc); oferă răspunsuri prompte la cererile de informații din mass-media; transmite, în mod permanent, obiectiv și rapid, informații referitoare la activitatea băncii, organizațiilor mass-media, presei scrise, audio / video, precum și agențiilor de știri, cercetare, consultantă și relații publice, în conformitate cu politicile și procedurile băncii; prezintă zilnic conducerii băncii și structurilor din cadrul băncii buletinul bancar (revista presei), care include informații referitoare la activitatea Bancpost, așa cum este reflectată în massmedia; identifică problemele care ar putea genera o situație de criză, pe baza impactului lor asupra imaginii instituționale și propune strategia pentru a evita / a gestiona situația în cauză; organizează evenimente de presă (conferințe, călătorii de afaceri, întruniri formale și informale cu conducerea băncii); asigură organizarea tuturor evenimentelor care promovează imaginea băncii – atât în cadrul instituției, precum și în afara acesteia, respectiv: evenimente pentru clienți, deschideri de unități, evenimente interne (pentru angajați, cu participarea reprezentanților conducerii); pregătește conceptul evenimentului, recomandă conducerii băncii implementarea evenimentului și efectuează activitățile în cauză; monitorizează evenimentele, pregătește rapoartele posteveniment și propune pașii de urmat; concepe și realizează machetele grafice care contribuie la promovarea imaginii băncii în diverse medii (presa scrisă, indoor, outdoor, Internet etc), astfel încât ele să transmită un mesaj coerent și eficient în rândul publicului larg, verifică conformitatea materialelor transmise cu aparițiile; asigură elaborarea de materiale promoționale pentru promovarea imaginii băncii; avizează, din punct de vedere al standardelor de identitate vizuală, toate publicațiile și materialele de promovare ce urmează a fi realizate de către terți la solicitarea structurilor organizatorice din Centrala Băncii și a sediilor secundare; se asigură că toate tipizatele pentru documente oficiale (scrisori cu antet, anunțuri, comunicate de presă etc), formulare și alte documente externe, precum și materialele publicitare sunt în conformitate cu regulile de branding instituțional; întocmește și actualizează baza de date cu colaboratorii externi: reprezentanți ai oficialităților, reprezentanții conducerii Băncii Naționale a României și ai băncilor comerciale, clienți (pe baza informațiilor furnizate de unitățile de business) etc; întocmește și actualizează permanent baza de date privind furnizorii de servicii: hoteluri, restaurante, firme de catering etc; constituie și actualizează baza de date cu reprezentanții mass-media; încheie contracte-cadru cu reprezentanții autorizați ai presei scrise; administrează relațiile cu agențiile de publicitate/ media și alți furnizori (din punct de vedere resurse umane, bugete, rezultate).
Sistemul informatic corespunde îndeplinirii în totalitate a necesitaților activității.
Dezvoltarea, optimizarea, implementarea aplicațiilor informatice (carduri, Internet Banking, mobile Banking, inclusiv aplicațiile interne), precum și formarea personalui se desfășoară în conformitate cu necesitățile de afaceri.
Bancpost beneficiază de echipamente tehnice performante care, desigur, își pun amprenta asupra calității produselor și serviciilor acordate beneficiarilor săi. Calitatea dotărilor și a echipamentelor sale intervine și în determinarea costurilor, prețurilor, productivității la nivelul societății.
Bancpost beneficiază de o bază tehnico-materiala modernă, de sisteme informatice care ajută la susținerea unei activități performante, în concordanță cu cerințele actuale ale mediului de afaceri financiar.
Bancpost este unul dintre liderii pieței locale de carduri, dezvoltând rețele extinse de peste 565 ATM-uri, 8.500 POS-uri și 260 APS-uri care oferă accesul comod și permanent la serviciile băncii.
Banca a investit semnificativ și în dezvoltarea diverselor canale electronice de distribuție, instrumente esențiale pentru clientul modern. Fastbanking – soluția de Internet Banking a Bancpost – este una dintre cele mai bune de pe piață și a înregistrat un trend crescător semnificativ în ultimii ani, atât din punct de vedere al numărului de utilizatori, cât și al valorii de tranzacționare, oferind clienților o alternativă rapidă, sigură și cu costuri reduse pentru efectuarea unei game largi de operațiuni bancare: vizualizarea contului și tipărirea extrasului de cont, plati utilități, schimburi valutare, transferuri intrabancare între conturi proprii, plăți vamale și multe altele.
Păstrarea în siguranță a informațiilor financiare este una dintre cele mai importante responsabilități pe care banca le are în fața clienților săi. Datorită creșterii incidenței atacurilor de tip phishing la nivel global, Bancpost depune toate eforturile necesare pentru a asigura măsuri sporite de securitate, implementând un sistem complet de măsuri preventive.
Bancpost s-a alăturat Programului IFC (Internațional Finance Corporation) din Lisabona, de Finanțare a Comerțului Global încă din 2010 ca prima bancă emitentă din România, iar anul acesta a fost desemnată drept “Cel mai bun partener IFC pentru finanțarea comerțului internațional din zona Europa de Sud” . Datorită utilizării foarte intense a acestei linii, IFC a majorat de mai multe ori succesiv plafonul liniei de finanțare a comerțului internațional pentru Bancpost, sporind disponibilitatea de finanțare prin Programul IFC de Finanțare a Comerțului Global. Creșterea liniei de finanțare a comerțului a ajutat Bancpost să își extindă activitatea de finanțare a comerțului internațional și să ofere clienților săi, companii medii și mari, produse bancare special concepute pentru susținerea lor , inclusiv în etapele de pre-export și post-import. Accesul la finanțarea comerțului este esențial pentru companiile medii și mari care se bazează pe un comerț transfrontalier viabil și cauta noi oportunități de creștere pe piețele internaționale. Acest premiu confirma interesul și eforturile Bancpost de a găsi soluții flexibile de finanțare a exporturilor și de a contribui la dezvoltarea economiei României.
Direcția Finanțarea Comerțului
Direcția Finanțarea Comerțului este condusă de un Director, subordonat Directorului Coordonator al Direcției Tranzacții Bancare Operaționale și Servicii Centralizate.
Direcția Finanțarea Comerțului este responsabilă de toate activitățile legate de acreditive, incasso-uri documentare și financiare, ordine de plată condiționate, scrisori de garanție și contragaranții, acreditive stand-by, precum și de operațiuni de factoring.
Direcția Finanțarea Comerțului are în componența Serviciul Operațiuni Acreditive și Scrisori de Garanție condus de un Șef serviciu, în condițiile în care un grup de angajați desfășoară activități de procesare operațiuni factoring.
Direcția Finanțarea Comerțului are următoarele atribuții principale:
– pregătește proiecte de texte de scrisori de garanție la cererea clienților;
– emite scrisori de garanție conform uzanțelor internaționale;
– verifică documentele primite în executarea scrisorilor de garanție sub aspectul corectitudinii;
– emite și derulează contra-garanții;
– primește și avizează contra-garanții;
– pregătește proiecte de texte de acreditive;
– pregătește proiecte de texte de ordine de plată condiționate;
– verifică cererile primite pentru emiteri de acreditive, scrisori de garanție, incasso-uri și ordine de plată condiționate;
– emite acreditive, ordine de plată condiționate;
– efectuează toate tranzacțiile documentare în lei și valută aferente acreditivelor, incassourilor documentare și financiare, scrisorilor de garanție și plăților condiționate;
– verifică documentele prezentate de băncile corespondente sau clienți în cadrul acreditivelor, scrisorilor de garanție, incasso-urilor documentare sau financiare și ordinelor de plată condiționate;
– înregistrează toate cererile/ documentele/ instrumentele aferente operațiunilor desfășurate;
– înregistrează în sistemul Băncii operațiunile de finanțare a comerțului și răspunde de corectitudinea și încadrarea în termenele de procesare a înregistrărilor contabile;
– emite, verifică, primește cereri de plată în cadrul scrisorilor de garanție;
– efectuează plăți în cadrul acreditivelor, garanțiilor, incasso-urilor și ordinelor de plată condiționate;
– primește, verifică și procesează în sistemul Băncii documentația primită de la clienți în cadrul operațiunilor de factoring intern și internațional;
– emite și remite clienților facturile pentru TVA în cadrul operațiunilor de factoring;
– efectuează în sistemul Băncii încasările creanțelor în lei/valută în cadrul operațiunilor de factoring;
– asigură evidența facturilor cesionate Băncii, supuse operațiunii de factoring;
– primește rapoartele de audit privind propriile activități și urmărește implementarea măsurilor corective;
– ține legătura cu bănci corespondente și clienți ai Băncii, cu Managerii de Relație și alte structuri organizatorice din cadrul Băncii;
– susține activitatea de finanțare a comerțului din Centrele de Afaceri și unități, prin îndrumări calificate;
– asigură instruirea de specialitate în activități de finanțare a comerțului pentru personalul implicat, în funcție de solicitări;
– elaborează proceduri pentru activitățile efectuate care să asigure controlul intern zilnic și operațiunile de sfârșit de zi din cadrul direcției;
– răspunde de controlul primar asupra conturilor, în ceea ce privește operațiunile de finanțare a comerțului;
– monitorizează reglementările emise de Camera Internațională de Comerț – Paris;
– solicită opinia Direcției Juridice în privința oricărei probleme juridice care apare în cursul activității de finanțare a comerțului;
– recepționează rapoartele de audit privind activitățile coordonate și urmărește implementarea măsurilor de remediere.
4.2. Principalii indicatori (2011 – 2013)
1) Rata rentabilității financiare = Rezultatul net/Capital propriu x 100
2011 : -122.451.000/3.456.276.304 x 100 = -3,54 %
2012 : -49.911.000/3.590.681.000 x 100 = -1,39 %
2013 : – 134.673.507/3.290.941.000 x 100 = -4,09 %
Nivelul negativ al ratei rentabilității financiare reflectă o materializare a riscurilor ascociate activității societății în ultimii 3 ani.
Rata rentabilității economice = Rezultatul net/ Active totale x 100
2011 : -122.451.000/ 12.805.131.000 x 100 = -0,95 %
2012 : -49.911.000/ 12.184.644.000 x 100 = -0,40 %
2013 : -134.673.507/ 11.182.100.000 x 100 = -1,20 %
Parghia financiara = Active totale/ Capital propriu
2011 : 12.805.131.000/ 1.568.694.000 = 8,16
2012 : 12.184.644.000/ 1.538.595.000 = 7,91
2013 : 11.182.100.000/ 1.512.625.000 = 7,39
Condițiile economice nefavorabile au condus la o scădere a indicatorului situat peste cea normală ceea ce denotă subcapitalizarea societății, pe seama rentabilității scăzute, a creșterii cheltuielilor și a scăderii veniturilor în toți cei 3 ani.
Evoluția Contului de profit/pierdere (mii lei):
– 2011: Profit 0 / Pierderi 122451;
– 2012: Profit 0 / Pierderi 49911;
– 2013: Profit 0 / Pierderi 134674.
Figura 7. Contul profit/pierdere în intervalul 2011-2013
Credite și avansuri acordate clientelei în anul 2011
Figura 8. Credite și avansuri acordate clientelei în anul 2011
Credite și avansuri acordate clientelei în anul 2012
Figura 9. Credite și avansuri acordate clientelei în anul 2012
Credite și avansuri acordate clientelei în anul 2013
Figura 10. Credite și avansuri acordate clientelei în anul 2013
După cum se poate observa în anul 2013 a crescut ponderea cardurilor de credit, a facilităților de descoperire de cont și a creditelor acordate întreprinderilor mici în detrimentul creditelor de consum și a celor ipotecare datorită, pe de o parte prudenței băncii, pe de altă parte datorită cererii scăzute a populației și așa îngreunată de un grad mare de îndatorare.
4.3. Analiza SWOT
Puncte forte:
– prezența în top 10;
– imagine favorabilă în rândul populației datorită credibilității dovedită în timp;
– rețea extinsă de unități teritoriale;
– rețea informatică modernă;
– confidențialitate și siguranța datelor clienților săi oferită prin măsuri sporite de securitate implementate sistemului informațional;
– experiență profesională de cel mai înalt nivel a top-managerilor, factor determinant, covârșitor în alegerea strategiei;
– personal capabil, pregătit continuu prin programe de training;
– clienții sunt mulțumiți de serviciile/informațiile primite de la angajații băncii, de corectitudinea, rapiditatea și confidențialitatea oferită;
– diversificarea produselor/serviciilor în conformitate cu nevoile și exigențele pieței actuale;
– condițiile creditării au fost reanalizate și adaptate actualului moment;
– comunicare eficientă manageri-subordonați;
– utilizarea mai bună a timpului de lucru a personalului;
– analize/studii ale pieței concurențiale pentru o mai bună raportare la concret;
– personal instruit care informează clienții cu ultimele noutăți și tipuri de investiții;
– existența unor produse/servicii diversificate pe tipuri de clienți (VIP, elevi, salariați, pensionari);
– identificând un anumit segment de clienți banca a dezvoltat servicii exclusiviste și personalizate;
– există produse noi de tip combinații între depozitele la termen și fonduri de investiții adaptate apetitului de risc al clientului, care realizează randamente mult superioare celor specifice depozitelor bancare clasice;
– sunt constituite echipe de elită formate din profesioniști cu experiență, care acordă asistență și suport în administrarea economiilor și investițiilor clienților;
– pentru o mai bună stimulare a angajaților banca le oferă gratuit servicii medicale în clinici private;
– împreună cu compania mamă promovează schimburile economice între România și Grecia;
– împreună cu salariații s-a implicat în diverse cauze umanitare;
– susține financiar diverse domenii de interes social, cultural, sportiv, economic, educațional și diferite evenimente ale comunităților locale;
– implicare într-o multitudine de activități extra bancare pentru o cunoaștere și o interacționare mai activă cu potențiali clienți;
– recunoașterea meritelor profesionale de către diferiți analiști financiari prin decernarea de premii pentru diferite activități și produse/servicii bancare;
– prezență diversificată și activă în mass media, deoarece publicitatea este vazută ca o investiție.
Puncte slabe:
– scăderea activității datorită mediului economic neprielnic;
– închiderea a peste 50 de unități ca urmare a restrângerii activitații;
– disponibilizări în randul salariaților ca urmare a scăderii activității;
– posibile nemulțumiri din partea clienților datorită timpului de așteptare la ghișee prin scăderea numărului de angajați;
– absența unor cunoștinte specifice a personalui nou angajat sau direcționat în alte departamente;
– practicarea unor dobânzi și comisioane mai mari decât ale concurenței la unele produse/servicii;
– o delegare insuficientă a responsabilizărilor;
– cheltuieli indirecte ridicate;
– costuri suplimentare generate de necesitatea recapitalizării și creșterea accesului la lichidități;
– birocrația bancară ocupă un numar considerabil de angajați;
– posibilități reduse de avansare a salariaților datorată concurenței acerbe, generând o satisfacție personala scazută.
Oportunități
– percepție pozitivă a pieței despre oferta organizației;
– piața bancară româneasca are un mare potențial, existând o cerere constantă de produse/servicii bancare, cu condiția adaptării acestora la cerințele și nevoile clienților;
– creșterea nivelului educațional al populației ;
– posibilități de extindere a portofoliului de produse și servicii;
– posibilități de încheiere de alianțe, acorduri avantajoase;
– scăderea costurilor furnizorilor de servicii datorată concurenței dintre aceștia;
– identificarea de noi surse de finanțare cu dobânzi mici;
– facilități oferite anumitor segmente de clienți în vederea inițierii de afaceri.
Amenințări
– competiție crescută în atragerea clienților și fidelizarea acestora;
– costuri operaționale în creștere;
– mediul economic neprielnic;
– amenințări evidente – pierderea clienților ca urmare a crizei economice naționale/internaționale; presiune crescândă din partea concurenței;
– probleme de natură financiară;
– capacitate redusă/incapacitate de plată a clienților;
– amenințări ale sistemului informatic datorită conectării la Internet;
– intrarea pe piață a noi competitori;
– mediu de afaceri fluctuant, vulnerabil;
– schimbări demografice nefavorabile.
Analiza SWOT este o metoda eficienta de identificare a potențialului, a priorităților, a situației reale, dar și a "surprizelor" ce pot apare ca amenințări, și contribuie la realizarea unei strategii viabile a firmei.
Anticiparea sau sesizarea "amenințărilor" la timp permite firmei să-și reconsidere planurile strategice, astfel încât să le evite sau să le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci când o amenințare iminenta este sesizată la timp, prin măsuri adecvate ea poate fi transformată în oportunitate.
Actuala criză economico-financiara afecteaza, în speta, și S.C. Bancpost S.A., datorită condițiilor macroeconomice: șomaj, prețuri, curs valutar, dar și a problemelor determinate de reducerea nivelului lichidității, a volatilității piețelor.
CAPITOLUL 5. Specificul plății prin acreditiv documentar la S.C. Bancpost S.A.
Prezentul studiu de caz prezintă modalitatea de plată – acreditivul documentar – aleasă de doi agenți economici ce au convenit asupra unei tranzacții de vânzare-cumpărare.
Datorită creșterii și diversificării efectelor crizei economice, financiar-valutare internaționale și a sporirii climatului general de neîncredere, partenerii de afaceri implicați în derularea unei operațiuni de import-export utilizează tot mai frecvent acreditivul doumentar în vederea stingerii obligațiilor de plată, motivul fiind în principal siguranța pe care o conferă atât exportatorului cât și importatorului.
Complexitatea acestei modalități de plată face utilă prezentarea unui exemplu concret de plată prin acreditiv documentar la o firma românească în calitate de importator. Exemplul prezentat în continuare relevă totalitatea demersurilor efectuate de părțile implicate, inclusiv băncile acestora, pentru realizarea în bune condiții a plății.
Societatea comerciala S.C. Best Oil Production S.R.L. cu sediul in Timisoara, Str. Eugeniu
de Savoya, nr. 30 a considerat a fi oportun importul de semințe de floarea soarelui pentru
acoperirea unui nou ciclu de producție de ulei de floarea soarelui, de la societatea comerciala Gold
Bulgarian Grain, cu sediul in Razgrad, Bulgaria, Ulitza "Dobri Nemirov", no.22, condiția de
livrare fiind DAP Timișoara, conform regulilor INCOTERMS 2010.
În urma negocierilor cei doi parteneri au încheiat în data de 01.04.2014 contractul cu
numarul 123, în care s-a stabilit:
– descrierea mărfii;
– prețul unitar;
– moneda în care se va face plata;
– condiția de livrare;
– modalitatea de plată: acreditiv documentar irevocabil
– alte condiții (penalități, etc)
Prezentarea derularii plății prin acreditiv la S.C. Best Oil Production S.R.L constă în evidențierea tuturor operațiilor efectuate de părțile contractante și băncile implicate, din momentul încheierii înțelegerii între parteneri, momentul în care importatorul a intrat în posesia mărfii care a făcut obiectul înțelegerii, și momentul în care exportatorului i s-a creditat contul cu suma stabilită.
Înțelegerea încheiată între părți a prevăzut utilizarea acreditivului documentar, ca modalitate
de plată. Potrivit contractului dintre SC. Best Oil Production S.R.L și Gold Bulgarian Grain, plata
valorii integrale a mărfii se face în euro, prin acreditiv documentar irevocabil emis de banca
S.C. BANC POST S.A. Romania.
Tranzacția vizează cumpărarea a 24.000 kg de semințe de floarea soarelui.
Ca urmare a înțelegerii existente între părți, societatea bulgara Gold Bulgarian Grain, a remis factura proformă societății românești. Aceasta cuprinde data și condiția livrării, codul mărfii, denumirea, cantitatea, prețul total al mărfii ce face obiectul exportului, inclusiv modalitatea de plată – acreditiv.
Primul pas în mecanismul plății prin acreditiv documentar l-a constituit solicitarea deschiderii acreditivului făcută de S.C. Best Oil Production S.R.L. băncii sale BANC POST. Răspunzând solicitării clientului său, BANC POST acordă consultanță în vederea completării corecte a cererii de deschidere a acreditivului, la care se atașează și factura proformă de la exportator. (Anexa 2)
Astfel, la data de 07.04.2014 S.C Best Oil Production S.R.L depune la BANC POST cererea de deschidere a acreditivului, împreună cu factura proformă nr.1 din data de 05.04.2014 primită de la Gold Bulgarian Grain, valabilitatea AD fiind până la data de 21.05.2014.
Emiterea acreditivului a fost solicitată pe bază de depozit colateral, clientul Bancpost depunând suma egala cu valoarea depozitului (respectiv 20.000,00 euro) la dispoziția băncii.
Toate cheltuielile necesare realizării acreditivului (spezele și comisioanele valutare ale băncilor corespondente) cad în sarcina ordonatorului, conform înțelegerii dintre părți, întrucât beneficiarul trebuie să încaseze suma în integralitatea ei, astfel cum este menționată în instrumentul de plată.
De asemenea, în mesajul SWIFT (ANEXA 3) de corespondență între bănci se precizează, pe lângă necesarul de documente și faptul că acestea trebuie să fie redactate și întocmite în limba engleză.
După verificarea instrucțiunilor primite de la clientul S.C. Best Oil Production S.R.L, în
conformitate cu procedurile băncii, Bancpost procedează la emiterea acreditivului cu nr.
ABC 123759XYZ cu urmatoarele elemente:
– tipul acreditivului: irevocabil transferabil
– data emiterii: 15.04.2014
– data expirării: 21.05.2014
– banca ordonatorului: SC BANCPOST SA
– ordonatorul: S.C. Best Oil Production S.R.L
– banca beneficiarului: PIRAEUS BANK BULGARIA
– beneficiar: Gold Bulgarian Grain
– reguli aplicabile: UCP 600 – ultima versiune
– valoarea și moneda de plată: 20.000,00 EUR
– livrări parțiale: nepermise
– transbordări: nepermise
– locul de încărcare: Razgrad, Bulgaria
– destinație finală: Timișoara, Romania
– descrierea mărfii și a condiției de livrare: 24.000,00 KG OF SUNFLOWER STRIPED SEEDS CONFETA, CROP 2013, AS PER CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014
DELIVERY TERMS: DAP TIMISOARA, ROMANIA AS PER INCOTERMS 2010
– perioada de prezentare a documentelor: maximum 21 de zile de la data livrării, dar în cadrul valabilității acreditivului
– documentele solicitate:
– factură comerciala – 2 originale și 2 copii;
– packing list – 2 originals + 2 copies;
– C.M.R. – 1 original;
– DECLARATION OF CONFORMITY ISSUED BY THE BENEFICIARY, IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES, MENTIONING THE FOLLOWING: GOODS DESCRIPTION, NET WEIGHT, LOT NUMBER, PRODUCTION DATE, EXPIRE DATE AND COUNTRY OF ORIGIN – 2 originals + 2 copies;
– RAW MATERIAL SPECIFICATION ISSUED BY THE BENEFICIARY, IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES ATTESTING THAT ' THE INFORMATIONS CONTAINED IN RAW MATERIAL SPECIFICATION ARE AS PER ANNEXURE TO THE CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014 – 2 originals + 2 copies;
– COPY OF PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS, SIGNED AND STAMPED BY THE APPLICANT AND BY THE BENEFICIARY INDICATING THE DATE FOR GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT, THE QUANTITY OF GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT AND ATTESTING THAT ' THE QUALITY OF GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT ARE AS PER CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014. THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS SHOULD BE DATED NOT LATER THAN 3 WORKING DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED INDICATED ON IT – 1 copy.
Banca Piraeus la primirea L/C procedează la avizarea clientului său Gold Bulgarian Grain.
Clientul bulgar verifică termenii și conditiile L/C și constată că acestea corespund condițiilor contractuale, prin urmare L/C întrunind condițiile contractuale întreprinde demersurile necesare expedierii mărfurilor.
La sosirea mijlocului de transport încarcă marfa, întocmește documentele necesare expedierii și solicită transportatorului documentele de transport.
Gold Bulgarian Grain pregătește și depune la Piraeus Bank setul de documente solicitate de banca ordonatorului, aferent acreditivului:
– factura comercială – 2 originale și 2 copii; (ANEXA 4)
– packing list – 2 originals + 2 copies; (ANEXA 5)
– scrisoare de trasură CMR – 1 original; (ANEXA 6)
– DECLARATION OF CONFORMITY ISSUED BY THE BENEFICIARY, IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES, MENTIONING THE FOLLOWING: GOODS DESCRIPTION, NET WEIGHT, LOT NUMBER, PRODUCTION DATE, EXPIRE DATE AND COUNTRY OF ORIGIN – 2 originals + 2 copies; (ANEXA 7)
– RAW MATERIAL SPECIFICATION ISSUED BY THE BENEFICIARY, IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES ATTESTING THAT ' THE INFORMATIONS CONTAINED IN RAW MATERIAL SPECIFICATION ARE AS PER ANNEXURE TO THE CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014' – 2 originals + 2 copies; (ANEXA 8)
– COPY OF PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS, SIGNED AND STAMPED BY THE APPLICANT AND BY THE BENEFICIARY INDICATING THE DATE FOR GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT, THE QUANTITY OF GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT AND ATTESTING THAT ' THE QUALITY OF GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT ARE AS PER CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014'. THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS SHOULD BE DATED NOT LATER THAN 3 WORKING DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED INDICATED ON IT – 1 copy. (ANEXA 9)
PIRAEUS BANK, în calitate de bancă avizatoare, verifică setul de documente prezentate de clientul său conform termenelor și condițiilor acreditivului, Publicației 600 și standardelor internaționale de practică bancară. Documentele fiind conforme le transmite prin curier către BANCPOST împreună cu adresa însoțitoare. (ANEXA 10)
BANCPOST la primirea documentelor verifică corectitudinea acestora conform condițiilor de emitere a acreditivului, Publicației 600 și standardelor internaționale de Practică Bancară, constată că sunt conforme, înregistreaza în evidențele contabile valoarea documentelor, transmite mesaj SWIFT MT 756 către PIRAEUS BANK BULGARIA prin care confirmă efectuarea plățtii la scadență și eliberează documentele către ordonatorul Best Oil Production. La scadenta din 06.06.2014 procedeaz la efectuarea plății prin creditarea contului PIRAEUS BANK la COBADEFF cu suma de EUR 20.000,00.
În acest moment are loc și lichidarea depozitului colateral al ordonatorului, a angajamentului de plată în afara bilanțului, perceperea de comisioane aferente plății acreditivului din contul curent al ordonatorului și informarea clientului său cu privire la demersurile realizate. (ANEXA 11)
Banca exportatorului, PIRAEUS BANK BULGARIA a efectuat operațiunile bancare aferente, respectiv a creditat contul exportatorului GOLD BULGARIAN GRAIN și a procedat la înștiințarea acestuia cu privire la încasarea acreditivului.
Prin acest exemplu, s-a dorit prezentarea unui caz real de utilizare a unui acreditiv documentar de import, a complexității deosebite pe care o presupune datorită numeroaselor etape care trebuie parcurse și exigențelor care trebuiesc îndeplinite pentru realizarea în siguranță a plății.
CONCLUZII
Putem concluziona că o bună cunoaștere a instrumentelor de plată și înțelegerea modului de derulare a modalităților de plată, a gradului de implicare al băncilor în comerțul internațional asigură constituirea unui contract de vânzare-cumpărare între partenerii de afaceri pe baze solide din punct de vedere financiar. Este important de înțeles că în cazul acreditivelor documentare (considerate cele mai sigure modalități de plată), băncile implicate în derularea acestora se ocupă numai de modul de întocmire a documentelor iar nu și de mărfurile sau serviciile la care se referă documentele respective.
Din practica bancară am constatat că în țara noastră acreditivul documentar continuă să fie înlocuit cu ordinul de plată sau cu incasso-ul documentar. Aceasta pe de-o parte datorită costului destul de ridicat, iar pe de alta parte datorită prezenței de personal nespecializat în departamentele de export-import ale firmelor implicate în tranzacții internaționale, care preferă ordinul de plată datorită facilității de utilizare a acestuia, neținând cont de acoperirea riscurilor.
RECOMANDĂRI
Opțiunea pentru o anumită modalitate de plată se face în funcție de o serie de factori, între aceștia o importanță deosebită revenind manierei în care acestea acoperă riscurile cu care se confruntă partenerii contractuali, cât și costul pe care îl implică respectiva modalitate de plată. Desigur că alegerea modalității de plată depinde și de alți factori cum ar fi: solvabilitatea cumpărătorului și a vânzătorului, precum și situația acestora pe piața pe care își desfășoară activitatea, condițiile politice și economice prezente în țările partenerilor, obiceiurile specifice diferitelor ramuri de activitate care reglementează efectuarea operațiunilor valutare, posibilitățile de care dispun partenerii în vederea obținerii unui credit și cheltuielile aferente acestuia, gradul de încredere existent între parteneri, gradul de solvabilitate și lichiditate al firmei plătitoare, necesitatea recuperării integrale și în cel mai scurt timp a contravalorii mărfurilor livrate, mărimea cheltuielilor ocazionate de utilizarea uneia dintre modalitățile de plată în raport cu altele etc.
Ținând cont de acești factori, se recomandă alegerea modalităților de plată care prezintă un grad ridicat de garanție a încasării prețului și totodată formularea unor clauze contractuale adecvate cu un grad ridicat de siguranță.
Luând în considerare criteriile de cost și acoperire a riscurilor de către partenerii contractuali, o comparație între acreditivul documentar și incasso-ul documentar e necesară și totodată și formularea unei explicații cu privire la utilizarea pe scară destul de largă în cadrul plăților rezultate din operațiuni comerciale de import-export a ordinului de plată în contextul actualului mediu de afaceri românesc.
Atât acreditivul documentar cât și incasso-ul documentar reprezintă modalități de plată documentare, adică sunt tehnici de plată în cadrul cărora plata sumei de către bancă se face numai contra documente.
Incasso-ul documentar constă în ordinul pe care îl dă exportatorul băncii sale de a încasa (de unde și denumirea de incasso) contravaloarea unei tranzacții comerciale și de a o vira în contul său; în acest sens el depune la banca sa documentele care atestă executarea obligațiilor sale contractuale (de aici și caracterul documentar). De fapt, banca însărcinată cu încasarea, joacă un rol de intermediere între exportator și importator, ea îi oferă clientului său anumite servicii, pentru care este remunerată.
Spre deosebire de incasso-ul documentar, acreditivul documentar reprezintă o modalitate de plată prin care importatorul este cel care dă dispoziția băncii sale de a plăti sau de a ține la dipoziție contravaloarea mărfurilor livrate sau a serviciilor prestate, banca emitentă a acreditivului asumându-și obligația necondiționată de plată, în timp ce în cazul incasso-ului băncile implicate în derularea acestei modalități de plată nu își asumă nici un risc comercial, singura responsabilitate reprezentând-o manipularea documentelor.
Mecanismul de funcționare a incasso-ului se aseamănă într-o oarecare măsură cu cel al acreditivului constând în principal în livrarea mărfurilor de către exportator și procurarea documentelor necesare, prezentarea acestora însoțită de ordinul de plată încasare la incasso băncii remitente, remiterea acestora băncii importatorului printr-un document propriu incasso, informarea imporatatorului de sosirea acestora cu respectarea condițiilor din incasso, efectuarea plății de către banca importatorului prin creditarea contului exportatorului, notificarea exportatorului și creditarea contului său.
Părțile implicate în derularea incasso-ului , rezultă și din definiție fiind vorba de exportator, banca remitentă, trasul (importatorul) și banca prezentatoare, în timp ce în cazul acreditivului documentar deschiderea întregii operațiuni este privită din perspectiva importatorului, părțile implicate fiind ordonatorul, banca emitentă a acreditivului, beneficiarul acreditivului și o bancă corespondentă.
Principala diferență existentă între acreditiv documentar și incasso documentar o reprezintă modalitatea de acoperire a riscurilor partenerilor contractuali sub acest aspect, incasso-ul documentar prezentând carențe foarte mari.
Deși plata prin incasso documentar este relativ mai simplă și mai ieftină decât cea prin acreditiv documentar nu este garantată bancar, se bazează în principal pe obligația de plată a cumpărătorului asumată prin contractul comercial internațional, fără angajamentul de plată al băncilor asumat de băncile implicate în derularea acestuia.
Principalul risc cu care se confruntă exportatorul în cazul incasso-ului documentar este dat de faptul că inițierea demersururilor în vederea obținerii plății este condiționată de existența documentelor ce atestă livrarea mărfurilor, ceea ce echivalează cu executarea obligației sale contractuale anterior efectuării demersurilor pentru obținerea plății.
Totuși exportatorul iși acoperă riscul în ceea ce privește obținerea mărfii de către importator fără efectuarea plății, acesta putând intra în posesia mărfurilor doar în momentul plății.
Un mare inconvenient în cazul incasso-ului documentar este dat de imprecizia de durată în circuitul documentelor, importatorul putând tergiversa efectuarea plății în așteptarea unei conjuncturi favorabile, mai ales în cazurile în care calitatea mărfurilor, evoluția prețurilor sau cursurile valutare prezintă variații semnificative în comparație cu acreditivul documentar, care este foarte riguros în ceea ce privește momentul efectuării plății.
În cazul în care importatorul consideră mai avantajoasă opțiunea de întrerupere a raporturilor contractuale asumându-și riscurile neexecutării contractuale, riscul de neplată din partea importatorului devine iminent. Exportatorul poate recurge la arbitrarea litigiului în instanță comercială, dar aceasta implică timp, respectiv cheltuieli suplimentare.
Remarcăm în acest sens superioritatea acreditivului, în condițiile în care derularea plății prin acreditiv nu generează risc de neplată, banca emitentă a acreditivului documentar asumându-și obligația necondiționată de plată în afara bilanțului contabil.
Deprecierea mărfii în perioada de întârziere , efectuarea unor cheltuieli suplimentare de către exportator ca urmare a depozitării și protecției mărfurilor , redirijării ei către o altă destinație se concretizează în riscul de diminuare a încasării cu efecte negative evidente asupra activității exportatorului.
Incasso-ul documentar prezintă și un risc de pierdere a mărfii în condițiile în care exportatorul expediază marfa direct pe adresa unui cumpărător de rea credință care și-o însușește și refuză plata, sau în cazul în care perioada de staționare a mărfii în antrepozite sau mijlocul de transport se prelungește peste limita legală impusă de reglementările vamale, având ca rezultat confiscarea mărfii de către autorități sau creditori.
În acest sens ca măsură de protecție, exportatorul trebuie să urmărească marfa până în momentul plății, deoarece importatorul nu are nici o obligație în acest sens.
Recurgerea de către exportator la incasso documentar presupune în prealabil luarea unor măsuri asiguratorii referitoare la : solicitarea unui avans de la importator în contul livrărilor de mărfuri contractate, utilizarea de cambii trase asupra importatorului în vederea acceptării plății sau a validării prin prezentarea acestora alături de documentele care atestă expediția, solicitarea unei garanții bancare înainte de efectuarea plății, executarea cât mai corectă a contractelor din punct de vedere al calității mărfurilor pentru a nu da prilejul importatorului de a obstrucționa plata, utilizarea vinculației prin expedierea mărfurilor pe adresa unei bănci corespondente sau pe adresa unei case de expediție.
Deși mare parte a riscurilor pe care le incubă incasso-ul documentar pot fi acoperite prin măsurile menționate anterior, adesea acestea generează costuri suplimentare recomandându-se astfel utilizarea sa doar între parteneri între care există un grad ridicat de încredere.
În mediul de afaceri românesc acreditivul documentar este frecvent înlocuit cu ordinul de plată datorită costului mai ieftin și mecanismului mai simplu de derulare. Totuși trebuie să se țină seama că ordinul de plată este revocabil, revocarea acestuia neasumând obligații pentru părțile implicate în derularea sa, beneficiarul nu este sigur de încasarea contravalorii prestațiilor sale, până în momentul efectuării plății, băncile implicate nu își asumă nici o obligație comercială având doar rolul de prestatoare de servicii.
Prin complexitatea și avantajele pe care le conferă, acreditivul documentar se impune ca cea mai sigură modalitate de plată internațională oferind un grad ridicat de securitate, atât pentru interesele exportatorului cât și ale importatorului. De aceea el se preferă în fața incasso-ului și ordinului de plată. Reglementările standardizate la nivel mondial în materie de acreditiv îl fac preferabil și în fața garanțiilor de plată greu de controlat datorită lipsei unor uzanțe internaționale general acceptate, acestea intrând sub incidența sistemelor naționale de drept care conțin prevederi uniforme.
Deși acreditivul reprezintă cea mai sigură modalitate de plată în comerțul internațional, prezintă și o serie de dezavantaje mai ales pentru exportator. Astfel, datorită comisioanelor și spezelor bancare care sunt mari și care cad de obicei în sarcina ordonatorului, diminuează interesul acestuia pentru folosirea acreditivului ca modalitate de plată, exportatorul regăsindu-se în situația de a suporta și el o parte din comisioane, cele aferente operațiunilor care se derulează în țara lui.
Cu toate că un alt dezavantaj al utilizării acreditivului îl reprezintă faptul că formalitățile de deschidere a acestuia sunt destul de complicate și presupun eforturi destul de mari din partea ordonatorului se recomandă, după cum am vazut și în studiul de caz, utilizarea acestei modalități de plată ca fiind una sigură.
BIBLIOGRAFIE
Cezar Basno, Nicolae Dardac – Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999
Cezar Basno, Nicolae Dardac – Operațiuni bancare, EDP, București, 1996
Cezar Basno, Nicolae Dardac – Produse, costuri și performanțe bancare, Ed. Economică, București, 2000
Cezar Basno, Nicolae Dardac – Sisteme de plăți, compensări și decontări, EDP București, 2012
Cezar Basno, Nicolae Dardac, C-tin Floricel – Monedă, credit, bănci, EDP, București, 1997
Gh. Manolescu – Bănci și credit, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006
Gheorghe Pistol – Marketing. O abordare din perspectiva financiar-bancară, Editura Fundației România de Mâine, București, 2008
Gheorghe Caraiani, Valeriu Potecea – Logistica afacerilor internaționale, Editura Universitară București, 2009
Ilie Mihai – Operațiuni de încasări și plăți, EFR,2007
Ilie Mihai – Management financiar bancar – Editura Fundația România de Maine, 2007
Ioan Popa – Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Editura Economică, București, 2008
Madalina Antoaneta Rădoi – Marketing financiar-bancar, Editura Economică, București, 2009
Madalina Antoaneta Rădoi – Managementul produselor și serviciilor bancare, Editura Economică, București, 2009
Mariana Negruș – Modalități și instrumente de plată, Editura All, București, 1996
Vasile Dedu – Produse și servicii bancare, Editura ASE
file:///C:/Users/PC/Downloads/Bancpost_SitFinIFRS_RapAdmin_2012_RO%20(3).pdf
www.bancpost.ro
www.mfinanțe.ro
www.bnr.ro
http://www.rau.ro/cursuri.php/
Legislație
Statutul BNR
Legea nr.312 din 28 iunie 2012
Instituții de credit
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
Legea nr. 227/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
Ordonanța de urgență nr. 25 din 18 martie 2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului (Monitorul Oficial, Partea I nr. 179 din 23 martie 2009)
Legea nr. 270 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor financiare dintr-un conglomerat financiar
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului și a altor acte normative
Norme de implementare
Ordonanța Guvernului nr.10/2012 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit, cu modificările ulterioare
Legea nr. 83/1997 pentru privatizarea societăților comerciale la care statul este acționar, cu modificările ulterioare
Instituții de plată
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată
Legea nr. 197/2010 pentru aprobarea OUG 113/2009
Regulamentul Băncii Naționale a României nr.21/2009 privind instituțiile de plată
Regulamentul BNR nr. 4/2012 pentru modificarea și completarea Reg. 21/2009
Ordinul BNR nr. 27/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
Instituții financiare nebancare
Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare
Regulament nr. 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările ulterioare
Regulamentul nr.31/2012 privind raportarea de date și informații statistice la Banca Națională a României, Titlul I, Capitolul I și Capitolul IV
Norme în aplicarea legii
ANEXE 1 – 11
ORDONATOR
BEST OIL PRODUCTION ANEXA 2
STR. EUGENIU DE SAVOYA, NR. 30
, ROMANIA No. ABC123759XYZ / 7.04.2014
Cod unic de inregistrare
Telefon/Fax ……………………………………………………
Persoana de contact
…………………………………………………………………
CERERE DE DESCHIDERE ACREDITIV DOCUMENTAR SI CONVENTIE DE GARANTARE
* Prezentate de persoane juridice rezidente
Catre : SC BANCPOST SA
Sediul : TIMISOARA
Cont deschis la Sucursala/Agentia/Punct de lucru _____________
Sub deplina noastra responsabilitate, va rugam sa deschideti un acreditiv documentar irevocabil in conformitate cu instructiunile stipulate in prezenta cerere:
Confirmat Neconfirmat
Data expirarii valabilitatii: 21.05.2014
Locul expirarii valabilitatii banca emitenta banca avizatoare/confirmatoare
Numele si adresa beneficiarului GOLD GRAIN
ULITZA DOBRI NEMIROV, NO. 2
Banca beneficiarului… PIRBBGSF, Piraeus Bank Bulgaria Ltd,
Valuta EUR (conform contractului) si valoarea (in cifre) 20.000,00 DOUA ZECIMII …………………………………….…………………………..……
(litere) …………………………………………………………………………………………………….
Procent toleranta valoare ………………………………………… Valoare maxima ……………………………………………………………………
Utilizabil la Banca emitenta Banca avizatoare Banca confirmatoare
prin: plata la vedere plata diferata acceptare negociere plata mixta
Detalii plata diferata (la termen) AT 35 DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED AS INDICATED ON THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS
Cambii/trate platibile la: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Tras ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Expedieri partiale permise nepermise Transbordari permise nepermise
Expediere (incarcare la bord/preluare spre expediere) de la: RAZGRAD, BULGARIA.(localitatea/tara)
Destinatia finala (localitatea/tara)
Ultimul termen de livrare 30.04.2014………………………………………………………………………….
Esalonarea livrarilor ………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………
Descrierea (generica) a marfurilor si/sau serviciilor ……………………………………………………
(conform contractului, inclusiv Conditia de livrare conform Incoterms 2000) – in limba engleza
24.000,00 KG OF SUNFLOWER STRIPED SEEDS CONFETA, CROP 2013, AS PER CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014
DELIVERY TERMS: DAP TIMISOARA, ROMANIA AS PER INCOTERMS 2010
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Conditii suplimentare ………………………………………………………………………………………………………………………………….
Comisioanele si spezele bancare vor fi suportate astfel:
Pentru Banca emitenta de: ordonator beneficiar Pentru celelalte banci de: ordonator beneficiar
In cazul in care beneficiarul refuza plata comisioanelor si spezelor bancare conform instructiunilor noastre de mai sus, societatea noastra, in calitate de ordonator, le va suporta in totalitate.
Perioada de prezentare: documentele trebuie sa fie prezentate in : 21 DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED AS INDICATED ON THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS
Documentele solicitate:
Factura comerciala semnata si stampilata, in 2 originale si 2 copii
Lista de greutate, in 2 originale si 2 copii
Specificatia marfii, in ….. originale si …… copii
Conosament – set complet „Clean on board’ emis pe numele ……………………………………………………….. ori emis sau andosat la ordinul ……………………………………………………………… indicand:
portul de incarcare
portul de descarcare
destinatia finala
marcat:
navlu platit
navlu platibil la destinatie
CMR/AWB/RWB duplicat – indicand data expedierii, conditia de livrare si
localitatea de incarcare
localitatea de descarcare
destinatia finala
greutatea brut/netto, numar camion/zbor/vagon
FCR – Forwarding Certificate of Receipt – indicand:
localitatea de preluare spre expediere
localitatea de descarcare
destinatia finala
Polita/Certificat de asigurare emis sau andosat la ordinul …………………………………… pentru …….% din valoarea CIF/CIP a marfii livrate si facturate, acoperind urmatoarele riscuri (generale si/sau specifice) ………………………………………………………………………………………..
Certificat de garantie emis si semnat de ………………………………………….. acoperind o perioada de ……. luni de la …………………….. garantand pentru …………………………………………………………………… conform conditiilor din contract/comanda acceptata ……………..…………………………………………………………………………………………………………….
Certificat de calitate emis de in …. originale si/sau …. copii
Certificat de analiza/inspectie emis de in …. originale si/sau …. copii
Certificat de sanatate emis de in …. originale si/sau ….copii
Certificat veterinar emis de in …. originale si/sau …. copii
Certificat de origine emis de in …. originale si/sau …. copii
Certificat de miscare EUR 1 EUR 2 …………. in …. fotocopii
Declaratia beneficiarului ca in termen de … ore/zile dupa expedierea marfii a trimis pe adresa …………………………………………………. prin: curier rapid fax par avion recomandat, urmatoarele documente:
– ………………………………………………………………. in …. original/copie
– ………………………………………………………………. in …. original/copie
Copia faxului beneficiarului transmis catre ……………………………………………………………………………………………………
cel mai tarziu ……..zile de la expedierea marfii, indicand: nr. contract/comanda, denumirea si valoarea marfurilor, numar camion/vagon/zbor, numele vasului, numar de colete, greutatea bruta/netta a marfii
Scrisoare de garantie bancara emisa de …………………………………………………………pentru suma de ……………………………… valuta/valoarea ……………………………………………………………. conform modelului anexat (model ce va fi transmis ulterior, prin curier rapid/par avion recomandat sau se va include in textul acreditivului)
Alte documente:
– DECLARATION OF CONFORMITY ISSUED BY THE BENEFICIARY, IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES, MENTIONING THE FOLLOWING: GOODS DESCRIPTION, NET WEIGHT, NUMBER, PRODUCTION DATE, EXPIRE DATE AND COUNTRY OF ORIGIN.
– RAW MATERIAL SPECIFICATION ISSUED BY THE BENEFICIARY, IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES ATTESTING THAT ' THE INFORMATIONS CONTAINED IN RAW MATERIAL SPECIFICATION ARE AS PER ANNEXURE TO THE CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014'
– COPY OF PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS, SIGNED AND STAMPED BY THE APPLICANT AND BY THE BENEFICIARY INDICATING THE DATE FOR GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT, THE QUANTITY OF GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT AND ATTESTING THAT ' THE QUALITY OF GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT ARE AS PER CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014'. THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS SHOULD BE DATED NOT LATER THAN 3 WORKING DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED INDICATED ON IT.
Instructiuni speciale:
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Subsemnatii, suntem de acord sa va rambursam pentru toate costurile si cheltuielile de orice fel, determinate de, sau in legatura cu indeplinirea instructiunilor noastre de mai sus.
Pentru toate platile ocazionate de cererea noastra, inclusiv pentru comisioanele si spezele aferente, va autorizam sa debitati conturile noastre la dvs. , si anume: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Solicitam emiterea acreditivului documentar in baza :
□ contract de credit nr. ______ din data de ______
□ contract de angajament nr.______ din data de _____
x□ depozit colateral.
Prin prezenta, va autorizam sa debitati contul nostru curent la dvs. nr. …………………………………………….. cu valoarea angajamentului dvs. si sa plasati aceasta valoare intr-un cont de depozit colateral cash la dispozitia dvs. irevocabila, pentru deplina dvs. acoperire a prezentei tranzactii.
Acest depozit colateral ne va fi rambursat numai daca si cand toate obligatiile de plata din cadrul angajamentului dvs. au fost in intregime indeplinite sau eliberate.
Suntem de acord ca instructiunile noastre si acreditivul documentar irevocabil sa fie supuse Conditiilor Generale de Afaceri ale Bancii si Regulilor si Uzantelor Uniforme privind Acreditivele Documentare – Publicatia Nr.600 a C.C.I. Paris.
Declaram prin prezenta ca tranzactia rubricata este in deplina concordanta cu legislatia comerciala romana, cu prevederile Regulamentului Valutar al B.N.R. si cu termenii si conditiile contractului comercial incheiat cu partenerul extern.
Semnaturile autorizate si ștampila Ordonatorului
SWIFT INPUT: FIN 700 Issue of a Documentary Credit ANEXA 3
Sender: BPOSROBU
SC BANCPOST SA Romania
Receiver: PIRBBGSF
Piraeus Bank Bulgaria Ltd., Sofia, Bulgaria
–––––––––––––––––––Message Text––––––––––––––––––––27: Sequence of Total
1/1
40A: Form of Documentary Credit
IRREVOCABLE
20: Documentary Credit Number
ABC123759XYZ
31C: Date of Issue
140415
40E: Applicable Rules
UPC LATEST VERSION
31D: Date and Place of Expiry
140521 AT OUR COUNTERS
50: Applicant
Best Oil Production
Str. Eugeniu de Savoya no. 30
Timisoara, Romania
59: Beneficiary – Name & Address
Gold Bulgarian Grain
Ulitza Dobri Nemirov no. 22
Razgrad, Bulgaria
32B: Currency Code, Amount
EUR 20.000,00
39B: Maximum Credit Amount
NOT EXCEEDING
41A: Available With ….By….
BPOSROBU
SC BANCPOST SA, TIMISOARA, ROMANIA
BY DEF PAYMENT AT 35 DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED AS INDICATED ON THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS
43P: Partial Shipments
ALLOWED
43T: Transshipment
NOT ALLOWED
44A: Pl of Tking in Chrg / of Rceipt
Razgrad, Bulgaria
44B: Pl of Final Dest / of Delivery
Timisoara, Romania
44C: Latest date of shipment
140430
45A: Description of Goods &/or Services
24.000,00 KG OF SUNFLOWER STRIPED SEEDS CONFETA, CROP 2013, AS PER CONTRACT NO. 123 DATED: 01.04.2014 DELIVERY TERMS: DAP TIMISOARA, ROMANIA AS PER INCOTERMS 2010
46A: Documents Required
1) COMMERCIAL INVOICE IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES, SIGNED AND STAMPED BY THE BENEFICIARY
2) CMR – COPY FOR SENDER – CONSIGNED TO APPLICANT (FULL NAME AND ADDRESS TO BE MENTIONED).
3) PACKING LIST IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES, SIGNED AND STAMPED.
4) DECLARATION OF CONFORMITY ISSUED BY THE BENEFICIARY, IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES, MENTIONING THE FOLLOWING: GOODS DESCRIPTION, NET WEIGHT, LOT NUMBER, PRODUCTION DATE, EXPIRE DATE AND COUNTRY OF ORIGIN.
5) RAW MATERIAL SPECIFICATION ISSUED BY THE BENEFICIARY, IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES ATTESTING THAT ' THE INFORMATIONS CONTAINED IN RAW MATERIAL SPECIFICATION ARE AS PER ANNEXURE TO THE CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014.
6) COPY OF PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS, SIGNED AND STAMPED BY APPLICANT AND BY THE BENEFICIARY INDICATING THE DATE FOR GOOD RECEIVED BY THE APPLICANT, THE QUANTITY OF GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT AND ATTESTING THAT ' THE QUALITY OF GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT ARE AS PER CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014 THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS SHOULD BE DATED NOT LATER THAN 3 WORKING DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED INDICATED ON IT.
47A: Additional Conditions
+ PLEASE SEND DOCUMENTS, IN ONE LOT, VIA SPECIAL COURIER (DHL, TNT, UPS OR SIMILAR), TO OUR ADDRESS: (ATTN: TRADE FINANCE DEPT.) SC BANCPOST SA, BD DIMITRIE POMPEIU NR. 6A, BUCURESTI, ROMANIA
+ UNLESS OTHERWISE STATED IN L/C, DOCUMENTS MUST BE ISSUED IN ENGLISH LANGUAGE
+ IN CASE OF PRESENTATION OF DOCUMENTS WITH DISCREPANCIES, WE SHALL CHARGE THE BENEFICIARY BY EUR 50,00 PER SET OF DOCUMENTS BEING OUR DISCREPANCY COMMISION, PLUS RELATED COMMUNICATION CHARGES.
+ BUYERS STATE THAT INSURANCE WILL BE COVERED BY THEM
+ ONE EXTRA COPY OF DOCS IS REQUIRED FOR ISSUING BANKS'S FILES
71B: Charges
ALL BANKING CHG. AND COM. OUTSIDE ROMANIA ARE ON BENEFICIARY'S A/C
48: Period for Presentation
21 DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED AS INDICATED ON THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS
49: Confirmation Instructions
WITHOUT
78: Instr to Payg/ Accptg/Negotg Bank
UPON RECEIPT AT OUR COUNTERS OF DOCUMENTS STRICTLY COMPLYING WITH L/C TERMS AND CONDITIONS, WE SHALL COVER YOU AT MATURITY AS PER YOUR INSTRUCTIONS
72: Sender to Receiver Information
PLEASE ACK. RECEIPT
GOLD BULGARIAN GRAIN I N V O I C E ANEXA 4
Ulitza "Dobri Nemirov", no.22 ORIGINAL
Razgrad, Bulgaria
No.and Date 7/ 30.04.2014
Contract No. 123/ 01.04.2014
Buyer: Best Oil Production
Str. Eugeniu de Savoya, nr. 30
Timisoara, Romania
Date of Shipment: Condition of Delivery:
30.04.2014 DAP Timisoara, ROMANIA AS PER INCOTERMS 2010
Place of Shipment: Payment Condition:
UNDER LC
Transport:
BY TRUCK SWIFT
Means of Transport:
Destination: Currency:
Timisoara, ROMANIA EUR 20.000,00
Marks Description of Goods Quantity Unit Price EUR Value
Numbers Number anf Kind of Packages 24.000 kg
Raw striped sunflower seeds CONFETA AS PER CONTRACT 123/01.04.2014
SUB TOTAL: 20.000,00 VAT: 0,00 GRAND TOTAL: 20.000,00
Netto, kg: 24.000,00
Brutto, kg: 24.080,00
We confirm the complete reception of the above goods.
Date and place of receipt:
Signature: Invoice issued by: Gold Bulgarian Grain
Ulitza "Dobri Nemirov", no.22
Razgrad, Bulgaria
Shipper retains legal ownership of the goods until payment has been completely received
ANEXA 5
GOLD BULGARIAN GRAIN
Ulitza "Dobri Nemirov", no.22
Razgrad, Bulgaria P A C K I N G L I S T
Invoice # 7/ 30.04.2014
LETTER OF CREDIT Date of issue: 15.04.2014
ABC123759XYZ
Shipper:
GOLD BULGARIAN GRAIN
Ulitza "Dobri Nemirov", no.22
Razgrad, Bulgaria
Consignee:
Best Oil Production
Str. Eugeniu de Savoya, nr. 30
Timisoara, Romania
Delivery address:
Best Oil Production
Str. Eugeniu de Savoya, nr. 30
Timisoara, Romania
Truck # TM-01-ABC
Delivery terms:
DAP Timisoara Romania as per Incoterms 2010
Description of goods:
Striped Sunflower Seeds Confeta, CROP 2013 as per Contract 123/ 01.04.2014
Declared weight of shipment:
24.000,00 kg/ 24.080,00 kg netto/brutto
Product of Bulgaria
We hereby declare that all information contained in this Packing List is true and correct.
Signature,
ANEXA 7
GOLD BULGARIAN GRAIN Original
Ulitza "Dobri Nemirov", no.22 Date: 30.04.2014
Razgrad, Bulgaria
DECLARATION OF CONFORMITY
Undersigned: GOLD BULGARIAN GRAIN – Ulitza "Dobri Nemirov", no.22, Razgrad, Bulgaria
Declare under my sole responsability that the product delivered to Romania by
TRUCK No TM – 01- ABC and described in detail in export Invoice no. 7/30.04.2014.
LETTER OF CREDIT ABC123759XYZ Date of issue 15.04.2014
Goods description/ Product name: Striped Sunflower Seeds Confeta, CROP 2013
Manufacturer: GOLD BULGARIAN GRAIN
Country of origin: Bulgaria
Lot number: 769MPL
Production date: 30.09.2013
Expire date: 31.12.2014
Net Weight: 24.000,00 kg
Complies with the requirements of the EC regulations and standards for food proccesing and packaging when used for its intended purpose. The product does not carry conformity marks.
The mentioned above profucts is not dangerous for the human health in any way whatsoever, provided that it is stored and used in properly and within the specified time limit, which is printed on the labels of every single packing.
Place and date
Bulgaria, 30.04.2014
ANEXA 9
PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS
We GOLD BULGARIAN GRAIN
Ulitza "Dobri Nemirov", no.22, Razgrad, Bulgaria
and Best Oil Production,
Str. Eugeniu de Savoya, nr. 30, Timisoara, Romania
based on this protocol, the Quality Department of Best Oil Productin attests that quality of the product Striped Sunflower Seeds Confeta, lot 769MPL, quantity 24.000,00 kg net, received on 02.05.2014, invoice 07/ 30.04.2014 is as per contract no. 123/01.04.2014.
Date: 02.05.2014
The SELLER the BUYER
GOLD BULGARIAN GRAIN Best Oil Production
ANEXA 10
TRADE FINANCE OPERATIONS PIRAEUS BANK BULGARIA
FAX: +359 2/ 8004362 115 E TSARIGRADSKO SHOSSE ,1784
SWIFT: PIRBBGSF SOFIA, BULGARIA
ATTN.: TRADE FINANCE DEPT.
Re.: L/C your ref: ABC 123759XYZ Our ref.: ABOC725XYLO
Please find herewith enclosed a set of documents for the amount of EUR 20.000,00 in utilization of above mentioned letter of credit as follows:
– Commercial invoice – 2 originals + 2 copies;
– CMR – 1 original 'Copy for sender';
– Packing list – 2 originals + 2 copies;
– Declaration of Conformity – 2 originals + 2 copies;
– Raw Material Specification – 2 originals + 2 copies;
– Protocol of acceptance of goods – 1 copy;
+ one extra copy of docs for issuing bank's file'
Please release the documents to the applicant only upon your confirmation, by an authenticated SWIFT message to us, for payment of EUR 20.000,00 with value 4.06.2014 (being 35 days after the date for goods received as indicated on the Protocol of acceptance of goods). Otherwise hold the documents at our disposal, informing us accordingly.
In settlement, kidly credit our account [anonimizat] with COMMERZBANK AG, FR/M (SWIFT: COBADEFF) for EUR 20.000,00 with value date 4.06.2014 quoting our ref. ABOC725XYLO.
Please acknowledge receipt of the documents.
This presentation is subject to UCPDC (revision 2007), Publ.No. 600 of ICC, Paris.
Enclosure: as per text.
Truly yours,
PIRAEUS BANK BULGARIA
ANEXA 11
Outgoing number: 53.9/06.06.2014
Dear Sirs,
Yours faithfully,
BANCPOST,
Director,
BIBLIOGRAFIE
Cezar Basno, Nicolae Dardac – Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999
Cezar Basno, Nicolae Dardac – Operațiuni bancare, EDP, București, 1996
Cezar Basno, Nicolae Dardac – Produse, costuri și performanțe bancare, Ed. Economică, București, 2000
Cezar Basno, Nicolae Dardac – Sisteme de plăți, compensări și decontări, EDP București, 2012
Cezar Basno, Nicolae Dardac, C-tin Floricel – Monedă, credit, bănci, EDP, București, 1997
Gh. Manolescu – Bănci și credit, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006
Gheorghe Pistol – Marketing. O abordare din perspectiva financiar-bancară, Editura Fundației România de Mâine, București, 2008
Gheorghe Caraiani, Valeriu Potecea – Logistica afacerilor internaționale, Editura Universitară București, 2009
Ilie Mihai – Operațiuni de încasări și plăți, EFR,2007
Ilie Mihai – Management financiar bancar – Editura Fundația România de Maine, 2007
Ioan Popa – Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Editura Economică, București, 2008
Madalina Antoaneta Rădoi – Marketing financiar-bancar, Editura Economică, București, 2009
Madalina Antoaneta Rădoi – Managementul produselor și serviciilor bancare, Editura Economică, București, 2009
Mariana Negruș – Modalități și instrumente de plată, Editura All, București, 1996
Vasile Dedu – Produse și servicii bancare, Editura ASE
file:///C:/Users/PC/Downloads/Bancpost_SitFinIFRS_RapAdmin_2012_RO%20(3).pdf
www.bancpost.ro
www.mfinanțe.ro
www.bnr.ro
http://www.rau.ro/cursuri.php/
ANEXE 1 – 11
ORDONATOR
BEST OIL PRODUCTION ANEXA 2
STR. EUGENIU DE SAVOYA, NR. 30
, ROMANIA No. ABC123759XYZ / 7.04.2014
Cod unic de inregistrare
Telefon/Fax ……………………………………………………
Persoana de contact
…………………………………………………………………
CERERE DE DESCHIDERE ACREDITIV DOCUMENTAR SI CONVENTIE DE GARANTARE
* Prezentate de persoane juridice rezidente
Catre : SC BANCPOST SA
Sediul : TIMISOARA
Cont deschis la Sucursala/Agentia/Punct de lucru _____________
Sub deplina noastra responsabilitate, va rugam sa deschideti un acreditiv documentar irevocabil in conformitate cu instructiunile stipulate in prezenta cerere:
Confirmat Neconfirmat
Data expirarii valabilitatii: 21.05.2014
Locul expirarii valabilitatii banca emitenta banca avizatoare/confirmatoare
Numele si adresa beneficiarului GOLD GRAIN
ULITZA DOBRI NEMIROV, NO. 2
Banca beneficiarului… PIRBBGSF, Piraeus Bank Bulgaria Ltd,
Valuta EUR (conform contractului) si valoarea (in cifre) 20.000,00 DOUA ZECIMII …………………………………….…………………………..……
(litere) …………………………………………………………………………………………………….
Procent toleranta valoare ………………………………………… Valoare maxima ……………………………………………………………………
Utilizabil la Banca emitenta Banca avizatoare Banca confirmatoare
prin: plata la vedere plata diferata acceptare negociere plata mixta
Detalii plata diferata (la termen) AT 35 DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED AS INDICATED ON THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS
Cambii/trate platibile la: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Tras ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Expedieri partiale permise nepermise Transbordari permise nepermise
Expediere (incarcare la bord/preluare spre expediere) de la: RAZGRAD, BULGARIA.(localitatea/tara)
Destinatia finala (localitatea/tara)
Ultimul termen de livrare 30.04.2014………………………………………………………………………….
Esalonarea livrarilor ………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………
Descrierea (generica) a marfurilor si/sau serviciilor ……………………………………………………
(conform contractului, inclusiv Conditia de livrare conform Incoterms 2000) – in limba engleza
24.000,00 KG OF SUNFLOWER STRIPED SEEDS CONFETA, CROP 2013, AS PER CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014
DELIVERY TERMS: DAP TIMISOARA, ROMANIA AS PER INCOTERMS 2010
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Conditii suplimentare ………………………………………………………………………………………………………………………………….
Comisioanele si spezele bancare vor fi suportate astfel:
Pentru Banca emitenta de: ordonator beneficiar Pentru celelalte banci de: ordonator beneficiar
In cazul in care beneficiarul refuza plata comisioanelor si spezelor bancare conform instructiunilor noastre de mai sus, societatea noastra, in calitate de ordonator, le va suporta in totalitate.
Perioada de prezentare: documentele trebuie sa fie prezentate in : 21 DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED AS INDICATED ON THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS
Documentele solicitate:
Factura comerciala semnata si stampilata, in 2 originale si 2 copii
Lista de greutate, in 2 originale si 2 copii
Specificatia marfii, in ….. originale si …… copii
Conosament – set complet „Clean on board’ emis pe numele ……………………………………………………….. ori emis sau andosat la ordinul ……………………………………………………………… indicand:
portul de incarcare
portul de descarcare
destinatia finala
marcat:
navlu platit
navlu platibil la destinatie
CMR/AWB/RWB duplicat – indicand data expedierii, conditia de livrare si
localitatea de incarcare
localitatea de descarcare
destinatia finala
greutatea brut/netto, numar camion/zbor/vagon
FCR – Forwarding Certificate of Receipt – indicand:
localitatea de preluare spre expediere
localitatea de descarcare
destinatia finala
Polita/Certificat de asigurare emis sau andosat la ordinul …………………………………… pentru …….% din valoarea CIF/CIP a marfii livrate si facturate, acoperind urmatoarele riscuri (generale si/sau specifice) ………………………………………………………………………………………..
Certificat de garantie emis si semnat de ………………………………………….. acoperind o perioada de ……. luni de la …………………….. garantand pentru …………………………………………………………………… conform conditiilor din contract/comanda acceptata ……………..…………………………………………………………………………………………………………….
Certificat de calitate emis de in …. originale si/sau …. copii
Certificat de analiza/inspectie emis de in …. originale si/sau …. copii
Certificat de sanatate emis de in …. originale si/sau ….copii
Certificat veterinar emis de in …. originale si/sau …. copii
Certificat de origine emis de in …. originale si/sau …. copii
Certificat de miscare EUR 1 EUR 2 …………. in …. fotocopii
Declaratia beneficiarului ca in termen de … ore/zile dupa expedierea marfii a trimis pe adresa …………………………………………………. prin: curier rapid fax par avion recomandat, urmatoarele documente:
– ………………………………………………………………. in …. original/copie
– ………………………………………………………………. in …. original/copie
Copia faxului beneficiarului transmis catre ……………………………………………………………………………………………………
cel mai tarziu ……..zile de la expedierea marfii, indicand: nr. contract/comanda, denumirea si valoarea marfurilor, numar camion/vagon/zbor, numele vasului, numar de colete, greutatea bruta/netta a marfii
Scrisoare de garantie bancara emisa de …………………………………………………………pentru suma de ……………………………… valuta/valoarea ……………………………………………………………. conform modelului anexat (model ce va fi transmis ulterior, prin curier rapid/par avion recomandat sau se va include in textul acreditivului)
Alte documente:
– DECLARATION OF CONFORMITY ISSUED BY THE BENEFICIARY, IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES, MENTIONING THE FOLLOWING: GOODS DESCRIPTION, NET WEIGHT, NUMBER, PRODUCTION DATE, EXPIRE DATE AND COUNTRY OF ORIGIN.
– RAW MATERIAL SPECIFICATION ISSUED BY THE BENEFICIARY, IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES ATTESTING THAT ' THE INFORMATIONS CONTAINED IN RAW MATERIAL SPECIFICATION ARE AS PER ANNEXURE TO THE CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014'
– COPY OF PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS, SIGNED AND STAMPED BY THE APPLICANT AND BY THE BENEFICIARY INDICATING THE DATE FOR GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT, THE QUANTITY OF GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT AND ATTESTING THAT ' THE QUALITY OF GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT ARE AS PER CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014'. THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS SHOULD BE DATED NOT LATER THAN 3 WORKING DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED INDICATED ON IT.
Instructiuni speciale:
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Subsemnatii, suntem de acord sa va rambursam pentru toate costurile si cheltuielile de orice fel, determinate de, sau in legatura cu indeplinirea instructiunilor noastre de mai sus.
Pentru toate platile ocazionate de cererea noastra, inclusiv pentru comisioanele si spezele aferente, va autorizam sa debitati conturile noastre la dvs. , si anume: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Solicitam emiterea acreditivului documentar in baza :
□ contract de credit nr. ______ din data de ______
□ contract de angajament nr.______ din data de _____
x□ depozit colateral.
Prin prezenta, va autorizam sa debitati contul nostru curent la dvs. nr. …………………………………………….. cu valoarea angajamentului dvs. si sa plasati aceasta valoare intr-un cont de depozit colateral cash la dispozitia dvs. irevocabila, pentru deplina dvs. acoperire a prezentei tranzactii.
Acest depozit colateral ne va fi rambursat numai daca si cand toate obligatiile de plata din cadrul angajamentului dvs. au fost in intregime indeplinite sau eliberate.
Suntem de acord ca instructiunile noastre si acreditivul documentar irevocabil sa fie supuse Conditiilor Generale de Afaceri ale Bancii si Regulilor si Uzantelor Uniforme privind Acreditivele Documentare – Publicatia Nr.600 a C.C.I. Paris.
Declaram prin prezenta ca tranzactia rubricata este in deplina concordanta cu legislatia comerciala romana, cu prevederile Regulamentului Valutar al B.N.R. si cu termenii si conditiile contractului comercial incheiat cu partenerul extern.
Semnaturile autorizate si ștampila Ordonatorului
SWIFT INPUT: FIN 700 Issue of a Documentary Credit ANEXA 3
Sender: BPOSROBU
SC BANCPOST SA Romania
Receiver: PIRBBGSF
Piraeus Bank Bulgaria Ltd., Sofia, Bulgaria
–––––––––––––––––––Message Text––––––––––––––––––––27: Sequence of Total
1/1
40A: Form of Documentary Credit
IRREVOCABLE
20: Documentary Credit Number
ABC123759XYZ
31C: Date of Issue
140415
40E: Applicable Rules
UPC LATEST VERSION
31D: Date and Place of Expiry
140521 AT OUR COUNTERS
50: Applicant
Best Oil Production
Str. Eugeniu de Savoya no. 30
Timisoara, Romania
59: Beneficiary – Name & Address
Gold Bulgarian Grain
Ulitza Dobri Nemirov no. 22
Razgrad, Bulgaria
32B: Currency Code, Amount
EUR 20.000,00
39B: Maximum Credit Amount
NOT EXCEEDING
41A: Available With ….By….
BPOSROBU
SC BANCPOST SA, TIMISOARA, ROMANIA
BY DEF PAYMENT AT 35 DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED AS INDICATED ON THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS
43P: Partial Shipments
ALLOWED
43T: Transshipment
NOT ALLOWED
44A: Pl of Tking in Chrg / of Rceipt
Razgrad, Bulgaria
44B: Pl of Final Dest / of Delivery
Timisoara, Romania
44C: Latest date of shipment
140430
45A: Description of Goods &/or Services
24.000,00 KG OF SUNFLOWER STRIPED SEEDS CONFETA, CROP 2013, AS PER CONTRACT NO. 123 DATED: 01.04.2014 DELIVERY TERMS: DAP TIMISOARA, ROMANIA AS PER INCOTERMS 2010
46A: Documents Required
1) COMMERCIAL INVOICE IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES, SIGNED AND STAMPED BY THE BENEFICIARY
2) CMR – COPY FOR SENDER – CONSIGNED TO APPLICANT (FULL NAME AND ADDRESS TO BE MENTIONED).
3) PACKING LIST IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES, SIGNED AND STAMPED.
4) DECLARATION OF CONFORMITY ISSUED BY THE BENEFICIARY, IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES, MENTIONING THE FOLLOWING: GOODS DESCRIPTION, NET WEIGHT, LOT NUMBER, PRODUCTION DATE, EXPIRE DATE AND COUNTRY OF ORIGIN.
5) RAW MATERIAL SPECIFICATION ISSUED BY THE BENEFICIARY, IN 2 ORIGINALS AND 2 COPIES ATTESTING THAT ' THE INFORMATIONS CONTAINED IN RAW MATERIAL SPECIFICATION ARE AS PER ANNEXURE TO THE CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014.
6) COPY OF PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS, SIGNED AND STAMPED BY APPLICANT AND BY THE BENEFICIARY INDICATING THE DATE FOR GOOD RECEIVED BY THE APPLICANT, THE QUANTITY OF GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT AND ATTESTING THAT ' THE QUALITY OF GOODS RECEIVED BY THE APPLICANT ARE AS PER CONTRACT NO. 123 DATED 01.04.2014 THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS SHOULD BE DATED NOT LATER THAN 3 WORKING DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED INDICATED ON IT.
47A: Additional Conditions
+ PLEASE SEND DOCUMENTS, IN ONE LOT, VIA SPECIAL COURIER (DHL, TNT, UPS OR SIMILAR), TO OUR ADDRESS: (ATTN: TRADE FINANCE DEPT.) SC BANCPOST SA, BD DIMITRIE POMPEIU NR. 6A, BUCURESTI, ROMANIA
+ UNLESS OTHERWISE STATED IN L/C, DOCUMENTS MUST BE ISSUED IN ENGLISH LANGUAGE
+ IN CASE OF PRESENTATION OF DOCUMENTS WITH DISCREPANCIES, WE SHALL CHARGE THE BENEFICIARY BY EUR 50,00 PER SET OF DOCUMENTS BEING OUR DISCREPANCY COMMISION, PLUS RELATED COMMUNICATION CHARGES.
+ BUYERS STATE THAT INSURANCE WILL BE COVERED BY THEM
+ ONE EXTRA COPY OF DOCS IS REQUIRED FOR ISSUING BANKS'S FILES
71B: Charges
ALL BANKING CHG. AND COM. OUTSIDE ROMANIA ARE ON BENEFICIARY'S A/C
48: Period for Presentation
21 DAYS AFTER THE DATE FOR GOODS RECEIVED AS INDICATED ON THE PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS
49: Confirmation Instructions
WITHOUT
78: Instr to Payg/ Accptg/Negotg Bank
UPON RECEIPT AT OUR COUNTERS OF DOCUMENTS STRICTLY COMPLYING WITH L/C TERMS AND CONDITIONS, WE SHALL COVER YOU AT MATURITY AS PER YOUR INSTRUCTIONS
72: Sender to Receiver Information
PLEASE ACK. RECEIPT
GOLD BULGARIAN GRAIN I N V O I C E ANEXA 4
Ulitza "Dobri Nemirov", no.22 ORIGINAL
Razgrad, Bulgaria
No.and Date 7/ 30.04.2014
Contract No. 123/ 01.04.2014
Buyer: Best Oil Production
Str. Eugeniu de Savoya, nr. 30
Timisoara, Romania
Date of Shipment: Condition of Delivery:
30.04.2014 DAP Timisoara, ROMANIA AS PER INCOTERMS 2010
Place of Shipment: Payment Condition:
UNDER LC
Transport:
BY TRUCK SWIFT
Means of Transport:
Destination: Currency:
Timisoara, ROMANIA EUR 20.000,00
Marks Description of Goods Quantity Unit Price EUR Value
Numbers Number anf Kind of Packages 24.000 kg
Raw striped sunflower seeds CONFETA AS PER CONTRACT 123/01.04.2014
SUB TOTAL: 20.000,00 VAT: 0,00 GRAND TOTAL: 20.000,00
Netto, kg: 24.000,00
Brutto, kg: 24.080,00
We confirm the complete reception of the above goods.
Date and place of receipt:
Signature: Invoice issued by: Gold Bulgarian Grain
Ulitza "Dobri Nemirov", no.22
Razgrad, Bulgaria
Shipper retains legal ownership of the goods until payment has been completely received
ANEXA 5
GOLD BULGARIAN GRAIN
Ulitza "Dobri Nemirov", no.22
Razgrad, Bulgaria P A C K I N G L I S T
Invoice # 7/ 30.04.2014
LETTER OF CREDIT Date of issue: 15.04.2014
ABC123759XYZ
Shipper:
GOLD BULGARIAN GRAIN
Ulitza "Dobri Nemirov", no.22
Razgrad, Bulgaria
Consignee:
Best Oil Production
Str. Eugeniu de Savoya, nr. 30
Timisoara, Romania
Delivery address:
Best Oil Production
Str. Eugeniu de Savoya, nr. 30
Timisoara, Romania
Truck # TM-01-ABC
Delivery terms:
DAP Timisoara Romania as per Incoterms 2010
Description of goods:
Striped Sunflower Seeds Confeta, CROP 2013 as per Contract 123/ 01.04.2014
Declared weight of shipment:
24.000,00 kg/ 24.080,00 kg netto/brutto
Product of Bulgaria
We hereby declare that all information contained in this Packing List is true and correct.
Signature,
ANEXA 7
GOLD BULGARIAN GRAIN Original
Ulitza "Dobri Nemirov", no.22 Date: 30.04.2014
Razgrad, Bulgaria
DECLARATION OF CONFORMITY
Undersigned: GOLD BULGARIAN GRAIN – Ulitza "Dobri Nemirov", no.22, Razgrad, Bulgaria
Declare under my sole responsability that the product delivered to Romania by
TRUCK No TM – 01- ABC and described in detail in export Invoice no. 7/30.04.2014.
LETTER OF CREDIT ABC123759XYZ Date of issue 15.04.2014
Goods description/ Product name: Striped Sunflower Seeds Confeta, CROP 2013
Manufacturer: GOLD BULGARIAN GRAIN
Country of origin: Bulgaria
Lot number: 769MPL
Production date: 30.09.2013
Expire date: 31.12.2014
Net Weight: 24.000,00 kg
Complies with the requirements of the EC regulations and standards for food proccesing and packaging when used for its intended purpose. The product does not carry conformity marks.
The mentioned above profucts is not dangerous for the human health in any way whatsoever, provided that it is stored and used in properly and within the specified time limit, which is printed on the labels of every single packing.
Place and date
Bulgaria, 30.04.2014
ANEXA 9
PROTOCOL OF ACCEPTANCE OF GOODS
We GOLD BULGARIAN GRAIN
Ulitza "Dobri Nemirov", no.22, Razgrad, Bulgaria
and Best Oil Production,
Str. Eugeniu de Savoya, nr. 30, Timisoara, Romania
based on this protocol, the Quality Department of Best Oil Productin attests that quality of the product Striped Sunflower Seeds Confeta, lot 769MPL, quantity 24.000,00 kg net, received on 02.05.2014, invoice 07/ 30.04.2014 is as per contract no. 123/01.04.2014.
Date: 02.05.2014
The SELLER the BUYER
GOLD BULGARIAN GRAIN Best Oil Production
ANEXA 10
TRADE FINANCE OPERATIONS PIRAEUS BANK BULGARIA
FAX: +359 2/ 8004362 115 E TSARIGRADSKO SHOSSE ,1784
SWIFT: PIRBBGSF SOFIA, BULGARIA
ATTN.: TRADE FINANCE DEPT.
Re.: L/C your ref: ABC 123759XYZ Our ref.: ABOC725XYLO
Please find herewith enclosed a set of documents for the amount of EUR 20.000,00 in utilization of above mentioned letter of credit as follows:
– Commercial invoice – 2 originals + 2 copies;
– CMR – 1 original 'Copy for sender';
– Packing list – 2 originals + 2 copies;
– Declaration of Conformity – 2 originals + 2 copies;
– Raw Material Specification – 2 originals + 2 copies;
– Protocol of acceptance of goods – 1 copy;
+ one extra copy of docs for issuing bank's file'
Please release the documents to the applicant only upon your confirmation, by an authenticated SWIFT message to us, for payment of EUR 20.000,00 with value 4.06.2014 (being 35 days after the date for goods received as indicated on the Protocol of acceptance of goods). Otherwise hold the documents at our disposal, informing us accordingly.
In settlement, kidly credit our account [anonimizat] with COMMERZBANK AG, FR/M (SWIFT: COBADEFF) for EUR 20.000,00 with value date 4.06.2014 quoting our ref. ABOC725XYLO.
Please acknowledge receipt of the documents.
This presentation is subject to UCPDC (revision 2007), Publ.No. 600 of ICC, Paris.
Enclosure: as per text.
Truly yours,
PIRAEUS BANK BULGARIA
ANEXA 11
Outgoing number: 53.9/06.06.2014
Dear Sirs,
Yours faithfully,
BANCPOST,
Director,
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Instrumente Si Modalitati de Plata Utilizate In Practica Internationala (ID: 141503)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.