. Instrumente Moderne DE Plata Folosite In Relatiile Internationale

CUPRINS

CAPITOLUL1: Stadiul cunoașterii ……………………………………………………….. 1

CAPITOLUL 2: Studiu de caz ……………………………..…………………………………… 12

I. Piața cardurilor în România:

A. Introducere.………………………………………………………………………….….………………………………….………12

B. Principalele sisteme de carduri utilizate în România ……………………………………….…………………..13

Visa International………………………………………………………………………………………..………….….……….13

EuroPay International……………………………………………………………………………………………….…………13

C. Principalele bănci emitente de carduri din România …………………….…….……..………..……………….14

D. Cardurile românești recunoscute pe plan internațional ……………………….………..……………………..16

E. Aplicații cu carduri………………………………………………………………………………..….……………….……….…17

Aplicația 1: Achiziționarea unui card de către o persoană fizică………………………………………….17

Aplicația 2: Utilizarea unui card de către o persoană fizică………………………………………………..20

Aplicația 3: Pierderea / Furtul cardului……………………………………………………………………………22

Aplicația 4: Utilizarea cardului în străinătate……………………………………………………………………23

F. Evoluții / Tendințe / Perspective ………………………….…………………………….………….……….….………..24

II. Internet Banking și Mobile Banking pe piața din România:

A. Introducere ………………………………………..………………………….……………………………………………………29

B. Băncile din România care oferă aceste tipuri de servicii….…………………………………………….………30

C. INTERNET BANKING……………………………………..……………………………………………………………………….30

Aplicația 1: Aderarea la serviciul de Internet Banking de către o persoană fizică………………….30

Aplicația 2: Utilizarea serviciului de Internet Banking de către o persoană fizică…………..……..34

D. MOBILE BANKING………………………………………………………….……………………………………………………..35

Aplicație: Aderarea la serviciul de Mobile Banking și utilizarea acestuia……………………………..36

E. Internet Banking și Mobile Banking la nivel internațional………………………………………………38

III. CONCLUZII ……………………………………….…………..……….………………………………………..40

BIBLIOGRAFIE……………………………………………..…………………………………………42

ANEXE ………………….………………………….………….…………………………………………..44

BIBLIOGRAFIE

Prezentare PowerPoint

BIBLIOGRAFIE

Cărți:

Brewer M. – Internet Banking: Strategies, Tools, and Best Practices, Sheshunoff & Co, 2000

Cocriș Vasile, Chirleșan D. – Tehnici și operațiuni bancare- Editura Univ. Al. I. Cuza, Iași, 2006

Dedu Vasile și Tudor Ganea – „Piața cardurilor bancare în România”, Revista Finanțe Bǎnci Asigurǎri nr 9 (57) / sept. 2002

Hoanță, Nicolae : Bani și Bănci, Editura Economică, București, 2001

Ionescu Lucian – “Bǎncile. Operațiuni bancare”, Editura Economicǎ

Stoian Ion, Emilia Dragne și Mihai Stoian – “Comerț internațional – tehnici, strategii, elemente de bază ale comerțului electronic”, Editura Caraiman, 2001

Site-uri:

www.ghiseulbancar.ro

www.internet-banking-direct.blogspot.com

www.businessweek.com’

www.mcti.ro’ (Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informationale):

www.brd.ro

www.raiffeisenbank.ro

www.bancpost.ro

www.unicredit.ro

www.romexterra.ro

www.bcr.ro

www.capital.ro

www.abnamro.ro

Legi / Ordonanțe:

Ordinul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei privind procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor Internet-banking, home-banking sau mobile-banking; Nr. 218 din 14 iunie 2004; Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 579 din data de 30 iunie 2004

Regulament BNR nr. 6 din 11/10/2006 privind emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la tranzactiile cu aceste instrumente; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 927 din 15/11/2006

=== Stadiul cunoasterii ===

CAPITOLUL I – STADIUL CUNOAȘTERII

Ordinul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei privind procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor Internet-banking, home-banking sau mobile-banking; Nr. 218 din 14 iunie 2004; Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 579 din data de 30 iunie 2004:

Definiția instrumentelor moderne de plată, conform legislației în domeniu:

Instrumentul de plată la distanță de tip Internet-banking reprezintă acel instrument care se bazează pe tehnologia Internet (world wide web) și pe sistemele informatice ale emitentului.

Instrumentul de plată la distanța de tip mobile-banking reprezintă acel instrument care presupune utilizarea unui echipament mobil (telefon, PDA – Personal Digital Assistant etc.) și a unor servicii oferite de către operatorii de telecomunicații.

Instrumentul de plată de tip card, respectiv “un suport de informație standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului său să utilizeze disponibilitățile bănești proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deținătorului cardului”.

Regulament BNR nr. 6 din 11/10/2006 privind emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la tranzactiile cu aceste instrumente; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 927 din 15/11/2006:

Entitățile implicate în efectuarea tranzacțiilor cu instrumentele de plată la distanță:

deținătorul: este persoana fizică sau juridică, rezidentă sau nerezidentă, care conform contractului încheiat cu emitentul instrumentului de plată, deține un instrument de plată emis pe numele sau, în cazul instrumentelor cu acces la distanță, altele decât cardurile, deține un nume de utilizator / parolă / cod sau orice alt element similar care să permită emitentului identificarea acestuia

banca acceptantă: banca ce oferă comercianților sevicii de acceptare la plată a cardului sau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (e-money), în baza unui contract încheiat în prealabil între banca și comerciant, precum și servicii de eliberare de numerar la ghișeele băncii și în rețeaua proprie de automate bancare.

comerciantul acceptant: este persoana juridică care realizează acte și fapte de comerț și care acceptă cardul sau instrumentul de plată e-money ca mijloc de plată pentru bunurile vândute și serviciile prestate, pe baza unui contract încheiat anterior cu o bancă acceptantă.

emitentul: banca autorizată de Banca Națională a Romaniei să emită instrumente de plată electronică și care pune la dispoziția deținatorului un instrument de plată electronică, pe baza unui contract încheiat cu aceasta.

INTERNET BANKING

Pagina de web ‘www.ghiseulbancar.ro’:

Definirea acestui instrument:

Internet Banking-ul se adresează clienților unei bănci ale căror computere au acces la Internet. În conceptul programului, accesul este asigurat non-stop (24 ore din 24 și în toate zilele anului). Se pot transmite operațiuni de tranzacționare în lei și în valută, transferuri valutare și alte operațiuni de retail privind cardurile de credit/debit. Confidențialitatea operațiunilor, datelor și informațiilor se realizează prin tehnologia de criptare, prin certificate digitale de identitate emise de instituții autorizate.

Brewer M. – Internet Banking: Strategies, Tools, and Best Practices, Sheshunoff & Co, 2000:

Modul de funcționare:

Utilizând Internet Banking, clienții băncii pot efectua plăți prin ordine de plată, de compensare sau de trezorerie, plăți valutare interne sau externe, pot vizualiza în orice moment soldurile conturilor lor, pot afla informații despre diversele cursuri valutare și despre dobânzile practicate de bancă.

Funcția principală îndeplinită de sistemul Internet Banking este procesarea Ordinelor de plată, în cele două tipuri: de Compensare și de Trezorerie. Tot prin ordin de plată pot fi transferate intrabancar și sume din conturile curente în conturile de card ale aceluiași titular.

Modulul Conturi prezintă soldurile conturilor clientului; Modulul Extrase de cont permite obținerea unui extras al zilei curente sau unul retrospectiv; Modulul Informații oferă clienților date despre cursurile valutare și despre dobânzile practicate de bancă; Modulul Carduri permite, pe lângă vizualizarea soldului și a extrasului de cont, și efectuarea de operațiuni de transfer intrabancar din conturile de card în conturile curente și între conturile de card ale aceluiași titular.

Sistemul de Internet Banking poate fi utilizat în condiții de maximă siguranță numai dacă este garantată securitatea tranzacțiilor efectuate.

Accesul la site este monitorizat și controlat astfel încat din momentul conectării clientului autorizat, orice schimb de date se efectuează sub protocol securizat SSL, utilizând o cheie de criptare.

Pagina de web ‘www.internet-banking-direct.blogspot.com’:

Avantajele si dezavantajele folosirii Internet Banking-ului:

Avantaje:

Economisire de bani: cost redus de implementare (în comparație cu alte sisteme electronice); comisioane reduse aplicate tranzacțiilor.

Economisire de timp: deplasarea la bancă nu mai este necesară; timpul necesar efectuării plăților este redus semnificativ; furnizarea unei legături directe cu sistemele interne ale clienților.

Eficiența sporită: pune la dispoziție un control complet și facil al gestiunii banilor; oferă date de ultimă oră necesare deciziilor rapide; este un instrument util pentru o planificare mai bună a fluxului monetar și pentru administrarea limitelor de credit.

Mobilitate si confort: oferă accesul ușor la conturile clienților deschise la respectiva bancă oricând și de oriunde ; permite efectuarea oricăror tipuri de plăți; pune la dispoziție instrumente adecvate și performante de securitate.

Siguranță: oferă protecție, doar cel care solicit acest tip de serviciu având acces la contul său bancar, confidențialitatea datelor fiind pe deplin asigurată de banca în cauză, grație măsurilor stricte de securitate.

Flexibilitate financiară: comisioane cu până la 50% mai mici decât cele percepute în cazul operațiunilor realizate prin intermediul sucursalelor.

Dezavantaje:

Interfețele neprietenoase, teama că datele ar putea să nu fie procesate în timp real și lipsa siguranței tranzacțiilor sunt principalele motive de ingrijorare. Bancherii și informaticienii dau asigurări în ce privește siguranța tranzacțiilor. Ei spun că securitatea tranzacțiilor respectp standarde internaționale (mesaje criptate, centre speciale de recuperare a datelor în caz de dezastru etc.).

Problemele de securitate, de acces neautorizat asupra bazei de date a băncii, erorile procedurale, neîncrederea clienților, toate acestea pot constitui aspecte critice ale dezvoltării Internet Banking-ului în general, dar care, fără investiții majore în sistemele I.T. de ultimă generație și campanii de promovare, nu poate da rezultate optime.

Chiar dacă investițiile sunt masive, succesul anumitor instituții financiar-bancare i-a determinat pe mulți să spere că vor obține un randament suficient de consistent, care să asigure o rentabilitate ridicată pe un termen mediu și lung.

MOBILE BANKING

Pagina de web ‘www.businessweek.com’:

Telefoanele mobile ale zilei de mâine nu vor fi doar simple terminale bancare, ele tind să devină centre de comunicare complete, cu funcții care vor putea să înlocuiască tranzacțiile cash. Ca poartă de acces la Internet, telefoanele mobile sunt destinate să revoluționeze modul în care vor avea loc tranzacțiile bancare. Utilizând  tehnologii noi, mai sigure și mai ușor de utilizat, mobile banking devine realitate și WAP (Wireless Access Protocol) este cheia spre această realitate. 

Totuși, dintre toate aplicațiile comerciale care devin acum posibile,  atenția este focalizată asupra tranzacțiilor bancare mobile (mobile banking). Experții se așteaptă ca terminalele mobile să domine această piață, înlocuind PC-urile ca mijloc principal de tranzacționare.

Pagina de web ‘www.mcti.ro’ (Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informationale):

Modul de funcționare:

Mobile Banking reprezintă o alternativă la serviciul de Internet Banking și permite efectuarea unor operațiuni între clienți și banca lor prin intermediul telefonului mobil. Acest sistem este mai rapid, sigur, eficient și permite accesul la informațiile bancare non-stop și de la distanță. Informațiile apar afișate pe ecranul telefonului mobil sub formă de mesaje, care sunt stocate timp de trei zile dând astfel posibilitatea utilizatorului de a le citi și în situația descărcării acumulatorului sau ieșirii din aria de acoperire a rețelei de telefonie mobilă. Din păcate, acest instrument de plată este mai puțin întalnit în România.

Mobile banking este în general descris că efectuează tranzancții bancare și alte activități asemănătoare prin intermediul telefonului mobil. Sunt oferite următoarele tipuri de servicii:

– plăți și transferuri de bani,

– administrarea contului,

– primirea informații despre cont,

– informații financiare – cursuri valutare,

– brokerage (vânzări-cumpărări de acțiuni).

CARDURILE

Vasile Dedu și Tudor Ganea – „Piața cardurilor bancare în România”, Revista Finanțe Bǎnci Asigurǎri nr 9 (57) / sept. 2002:

Realizǎrile științifice din domeniul tehnologiei informaționale și telecomunicației digitale de date (IT&C), comunicațiilor prin circuite telefonice, cablu TV, fibrǎ opticǎ, satelit, telefonie mobilǎ, împreunǎ cu succesele miniaturizǎrii componentelor în construcția calculatoarelor (realizarea microprocesoarelor cu suprafețe reduse la câțiva mm pǎtrați) au condus la perfecționarea instrumentelor și modalitǎților de platǎ folosite în relațiile economice internaționale.

Anul apariției cardului este un subiect controversat, însǎ locul de origine este știut cu certitudine: Statele Unite ale Americii. Astfel, pe plan internațional s-au impus termenii din limba englezǎ: card sau plastic card (datoritǎ materialului din care a fost confecționat). În limba românǎ ultimul termen este foarte rar utilizat, predominând denumirile de card (termen reglementat de Banca Naționalǎ a României), cartelǎ de platǎ sau carte de platǎ.

Deși cardurile au început sǎ fie folosite începând cu 1960 în țǎrile vestice, abia dupǎ douǎ decenii s-a extins utilizarea lor, ele fiind percepute ca “instrumente preferate pentru derularea plăților de valori mici inițiate de persoane fizice deținătoare de conturi bancare, care formează în țările avansate o parte importantă a clientelei bancare”.

Prin intermediul cardurilor bǎncile au reușit sǎ atragǎ persoanele fizice cu venituri modeste, care au vǎzut în aceste instrumente o posibilitate de a obține credite de mǎrimi relativ mici, dar care le asigura plata unor datorii curente. Datoritǎ avantajelor deținute cardul este utilizat din ce în ce mai mult de cǎtre întreprinderile mici și mijlocii.

Ion Stoian, Emilia Dragne și Mihai Stoian – “Comerț internațional – tehnici, strategii, elemente de bază ale comerțului electronic”, Editura Caraiman, 2001:

Funcțiile cardurilor:

funcția de retragere de fonduri: cele mai multe carduri sunt folosite pentru a scoate bani din ATM-uri (Automated Teller Machines). Numerarul poate fi obținut de la orice bancă ce afișează simbolul cardului respectiv sau, în străinătate, de la filialele băncilor participante la respectiva schemă de card.

funcția de plată (debit card): cardul poate fi folosit pentru a cumpăra bunuri și servicii, fie din punctele de vânzare unde sunt afișate mărcile de carduri acceptate, fie prin Internet.

funcția de credit (credit card): fiecărui deținător de card i se dă o limită de credit în contul de card. Lunar, titularul cardului primește un extras bancar (statement) care detaliază cumpărăturile și retragerile de numerar. Dacă dorește, poate plăti numai o parte din suma datorată, iar restul este amânat pe o perioadă determinată, pe bază de credit purtător de dobândă. Compania de credit percepe o dobândă notabilă (de 30 % pe an sau chiar mai mare) la soldurile debitoare , după expirarea datei de creditare (de maximum 56 de zile).

funcția de garanție a cecurilor (cheque guaranted card): în ideea de a spori acceptarea cecurilor în comerțul cu amănuntul, băncile din câteva țări au introdus un cec garantat cu card, pe care îl pun la dispoziția clienților considerați de încredere.

Lucian Ionescu – “Bǎncile. Operațiuni bancare”, Editura Economicǎ:

Clasificarea cardurilor:

Dupǎ modul de stocare a caracteristicilor de securizare existǎ carduri:

cu bandǎ magneticǎ – asigurǎ inscriptarea și securizarea unor informații despre posesorul cardului, emitentul acestuia și algoritmul unic de codare/decodare a datelor de verificare a valabilitǎții acestor instrumente de platǎ;

cu microcip (smart card) – conțin încorporate un microprocesor și o componentă de memorie (chip). Asigurǎ o securitate mai bunǎ, dar și colectarea și furnizarea unor informații mai bogate privind alimentarea și utilizarea fondurilor.

Dupǎ aria de cuprindere :

carduri cu acceptare pe teritoriul unei țări (țara băncii emitente);

carduri cu acceptare internațională, emise de bănci membre ale unui sistem internațional.

În funcție de modul de funcționare sunt:

carduri pentru cumpărare de bunuri și servicii și pentru eliberare de numerar – se sprijină pe două entități specifice: centre de autorizare, organizate de bănci și centre de prelucrare;

carduri de debit, care debitează imediat contul posesorului ;

carduri de cheltuieli – rambursarea obligațiilor de plată se face lunar;

carduri combinate – de genul cardurilor de călătorie.

În funcție de emitent existǎ:

A. Carduri emise de bănci (cǎrți bancare):

carduri pentru retrageri de numerar;

carduri naționale pentru retragere de numerar și pentru plăți. Acestea la rândul lor sunt cu debit rapid sau debit ulterior (lunar, la dată fixă);

carduri internaționale (Visa, EuroCard/MasterCard) care oferă și asigurare în caz de accident, invaliditate, deces, contra pierderii și furtului. Cardurile MasterCard oferă în plus și asistență medicală;

carduri internaționale de prestigiu care oferă servicii multiple: rezervare de camere la hoteluri, protecție juridică, închirieri de mașini fără garanție.

B. Carduri emise de comercianți (cǎrți private) – dețin un segment important de piață. Marile firme comerciale emit propriile carduri clienților sǎi pentru a permite sau facilita plǎți în vederea achiziționǎrii de bunuri sau servicii exclusiv de la comercianții emitenți fǎrǎ a acorda accesul la un cont bancar.

C. Cardul hibrid (engl. dual card) este cardul care conține atât bandǎ magneticǎ, cât și microprocesor. Acestea permite efectuarea unor operațiuni combinate, specifice fiecǎrui tip de card.

D. Cardul co-branded este emis de o bancǎ împreunǎ cu o entitate care, de regulǎ, are ca obiect principal de activitate comerțul sau prestǎrile de servicii.

Dupǎ sursa de acoperire:

debit-carduri: permit posesorilor plata bunurilor achiziționate și serviciilor prestate, precum și retrageri de numerar de la ATM-uri sau de la ghișeele bǎncii în limita sumelor din contul lor;

credit-carduri: permit posesorilor plata bunurilor achiziționate și serviciilor prestate, precum și retrageri de numerar de la ATM-uri sau de la ghișeele bǎncii dintr-un credit acordat în numele sǎu.

Hoanță, Nicolae : Bani și Bănci, Editura Economică, București, 2001:

Ca orice serviciu suplimentar, trebuie achitat un preț. Evaluarea costurilor efective ale transferului electronic de fonduri a reprezentat la început, ca și în prezent, o sarcină extrem de dificilă pentru toate părțile implicate. Aceasta de depinde și de costurile sistemului de plăți tradițional, față de care se fac multe comparații. Pentru consumatori aceste comparații se fac pur și simplu pe baza sumei pe care ei o vor plăti pentru a obține serviciul dorit. În multe țări, cele mai importante operațiuni se desfășoară la prețuri foarte mici sau chiar gratuit, dar , în general, consumatorii sunt adesea puțin preocupați de rata dobânzii anual pe care o vor plăti.

Costurile aferente cardurilor pot fi grupate în următoarele trei categorii:

1) Taxa de emitere și utilizare:

– taxa unică reținută inițial, în momentul emiterii cardului;

– taxa de afiliere la rețea;

– o taxă anuală de utilizare care se achită inițial, în momentul emiterii cardului și ulterior, la împlinirea duratei anuale de funcționare;

– taxa de reînnoire a cărții de plată în cazul expirării valabilității celei vechie sau a pierderii, distrugerii, furtului unui card aflat în perioada de valabilitate;

– taxa de convertire: în dolari, în euro,, pentru tranzacții în alte valute convertibile;

– taxa pentru lichidarea contului de card.

2) Comisioane bancare care se aplică tranzacțiilor:

– comision unic pe tranzacție pentru plățile efectuate al comercianți;

– comision pentru eliberări de numerar prin ATM sau numerar eliberat manual;

– comision de transfer la cerere din contul cardului: intrabancar la același client, intrabancar la – clienții aceleași bănci, interbancar (la clienții altor bănci);

3) Taxe pentru servicii speciale:

– pentru blocarea cardului la anunțul pierderii/furtului acestuia;

– pentru situații de urgență: înlocuirea în regim de urgență a cardului sau eliberare de numerar în – regim de urgență;

Dobânda plătită de bancă poate fi:

dobânda la disponibilul din contul de card (o bonofică);

dobânda bonificată la garanții.

Cocriș Vasile, Chirleșan D. – Tehnici și operațiuni bancare- Editura Univ. Al. I. Cuza, Iași, 2006:

Avantajele utilizării cardurilor:

După tipul cardului (debit card sau credit card) pot fi identificate avantajele utilizării acestora, care se regăsesc la nivelul utilizatorului, al comerciantului cât și al băncii emitente.

Pentru posesorii și utilizatorii de carduri, pot fi evidențiate următoarele avantaje:

Dacă utilizatorul deține un credit card, are avantajul de a alege momentul cumpărării bunurilor sau al serviciilor; are posibilitatea de a achita datoria față de bancă, fie integral la primirea situației soldului, fie în rate lunare; comparativ cu plata prin CEC sau numerar, cardul prezintă un grad ridicat de securitate.

Dacă utilizatorul deține un debit card, avantajele pot fi enumerate astfel: se elimină riscurile de furt aferente numerarului deoarece nu este nevoit să poarte asupra sa sume mari de bani pentru a achita mărfuri de valori mari; valoarea tranzacțiilor nu este limitată (comparativ cu cecurile) și nu se completează nici un document; tranzacția se realizează imediat.

Pentru comercianți:

Prin utilizarea credit cardului comerciantul are garanția plății, în sensul că se creditează imediat contul acestuia cu valoarea mărfurilor și serviciilor vândute prin card, pe baza documentelor care atestă vânzările; acești comercianți atrag un număr mai mare de clienți; sunt eliminate riscurile pe care le antrenează utilizarea numerarului.

Debit cardul conduce la decontarea mai rapidă decât în cazul cecului; prin nelimitarea sumelor ce pot fi cheltuite de către clienți, comercianții își sporesc volumul vânzărilor; cheltuielile pentru asigurarea securității sunt mai reduse decât în cazul folosirii numerarului ca mijloc de plată, bana percepe vânzătorului taxe mai mici decât în cazul operării numerarului.

Pentru bănci avantajele utilizării credit și debit cardurilor rezultă din următoarele:

Credit cardurile generează pentru bancă dobânzi al căror nivel este mai mare decât dobânda la alte credite; comisioanele percepute de la comercianții care acceptă achitarea mărfurilor și serviciilor cu carduri sunt importante surse de venituri; volumul operațiilor manuale, la nivelul băncii, se reduce considerabil; plățile sunt garantate.

Debit cardurile conduc la reducerea cheltuielilor bancare legate de activitatea de la ghișee; există un grad ridicat de control asupra tranzacțiilor clientului în raport cu disponibilitățile din cont; creșterea gradului de automatizare a operațiunilor, diminuarea operațiunilor cu numerar; costurile bancare pentru operarea debit cardurilor sunt reduse comparativ cu cele aferente utilizării cecurilor sau numerarului.

=== Studiu de caz ===

CAPITOLUL II – STUDIU DE CAZ

Lucrarea de față își propune să analizeze aspectele relevante ale instrumentelor moderne de plată, care sunt asimilate tot mai mult în existența cotidiană și care tind să înlocuiască, într-o proporție covârșitoare, moneda efectivă.

Piața cardurilor din România în raport internațional

Introducere:

Preocupate în permanență de diversificarea produselor și serviciilor oferite clienților lor, precum și de adaptarea activității de specialitate la nivelul standardelor internaționale, principalele bănci comerciale din România s-au lansat în proiectarea și dezvoltarea unor programe ambițioase de carduri.

Considerentele pentru care băncile din România au introdus sistemul de plată bazat pe carduri sunt reprezentate în primul rând de avantajele pe termen mediu și lung oferite, și anume: diminuarea numerarului în circulație, creșterea corespunzătoare a plăților prin virament și a plăților prin conturi, avantaje ce sunt deopotrivă valabile pentru agenții economici și pentru bănci. Băncile au astfel posibilitatea de a-și diversifica serviciile oferite, astfel încât să vină căt mai mult în întâmpinarea dorințelor clienților. Cerința orientării de către bănci și către alte tipuri de servicii a devenit imperioasă, întrucât se pare că, în momentul de față, principalul serviciu al băncilor, creditele bancare, se află într-o perioadă de stabilizare.

Anul 1992 poate fi considerat anul debutului programelor de carduri bancare în România.

Din anul 1992, bănci comerciale românești, cum ar fi: Banca Agricolă, Banca Comercială Română, Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Română de Comerț Exterior, Banca Română “Ion Țiriac”, iar ulterior, din 1995 și Banc Post, au pus bazele programelor de carduri în România, angajându-se atât în emiterea cardurilor, cât și în creearea condițiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plată ca mijloc de decontare în mediul economic românesc.

Intențiile băncilor sus menționate au fost materializate în primă fază prin aderarea lor la sistemele mondiale VISA INTERNATIONAL și ulterior, în anul 1994, la EUROPAY INTERNATIONAL (promotor al cardurilor EUROCARD și MASTERCARD), precum și prin cererea unor departamente bancare specializate, dedicate exclusiv operațiunilor cu carduri. Aceste nuclee bancare au înregistrat o dezvoltare însemnată, ajungându-se în 1996 la transformarea lor în puternice centre de profit, care reprezintă baza viitoarelor segmente de “retail” bancar.

Principalele sisteme de carduri utilizate în România:

VISA International: este o organizație non-profit, înființată și subvenționată prin intermediul taxelor și costurilor de participare percepute clienților. La ea participă organisme financiare cum ar fi: băncile comerciale, case de economii, bănci specializate.

Cardurile de tip „VISA” sunt următoarele:

Classic Card

Business Card

Gold/Premier Card

Electron Card

Trevellers Cheque

Fiecare membru VISA decide condițiile de furnizare a serviciilor VISA clienților săi. Ei aleg produsele care se potrivesc cel mai bine necesităților de pe piețele lor, serviciile pe care le oferă împreună cu produsele VISA precum și costul Serviciilor. Membrii VISA au de asemenea libertatea de a vinde produsele și serviciile VISA în orice mod doresc.

EUROPAY International: este de asemenea o organizație non-profit , înființată și subvenționată prin intermediul taxelor și costurilor de participare.

EUROPAY International cuprinde societatea MasterCard International, cu sediul în SUA și Eurocard International, cu sediul în Belgia, cele două societăți acordând reciproc dreptul de emitere și acceptare a cărților de plată MasterCard și Eurocard pe teritoriul național al membrului. EUROPAY International a creat o gamă largă de produse pentru diverse categorii de clienți atrași:

Cardurile de tip „EUROPAY” sunt următoarele:

Eurocard/MasterCard- classic card

Cirrus

Eurocard-ATM

Maestro

Europay CLIP

C. Principalele bănci emitente de carduri din România:

Toate succesele de debut, precum și necesitatea reorientării activității bancare românești către domenii sigure și profitabile determină continuitatea și amplificarea programelor de carduri din țara noastră. Astfel, băncile comerciale precum Banca Comercială Română, Banca Romană pentru Dezvoltare, Banc Post, Raiffeisen Bank vor lărgi aria de răspândire a activităților cu carduri, acționând prin toate unitățile lor teritoriale, atât pentru determinerea acceptării cardurilor ca mijloc de plată, cât și pentru stimularea eliberării de carduri naționale / internaționale.

Ceea ce trebuie remarcat la piața românească de carduri este faptul că, deși băncile comerciale se află într-o concurență evidentă la nivelul produselor card, orice instrument emis sub siglă consacrată (VISA, EUROCARD/ MASTERCARD sau AMERICAN EXPRESS) este imediat un produs național acceptat. Desigur, meritul revine tot experienței mondiale din domeniul care a impus universalitatea siglei sale, dar nu trebuie neglijată nici disponibilitatea băncilor de a nu se bloca reciproc în acceptarea cardurilor proprii.

Printre primele bănci care acționează pe piața românească în domeniul cardurilor se numără: BCR, Banc Post, BRD și nu în ultimul rând Raiffeisen Bank.

Potrivit statisticilor, pe anul 2007 se poate observa cota de piață aferentă acestora, atât în funcție de numărul de carduri emise, cât și în funcție de valoarea tranzacțiilor efectuate. Datele sunt prezentate sub formă de grafice de tip “pie” pentru a scoate în evidență diferențele ce există între bănci cu privire la acest tip modern de instrument de plată.

Figura 1: Cota de piață deținută de băncile comerciale emitente, în funcție de numărul de carduri emise

Sursa: Informații statistice oferite de BNR http://www.bnro.ro/

Figura 2: Cota de piață deținută de băncile comerciale emitente, în funcție de valoarea tranzacțiilor efectuate

Sursa: Informații statistice oferite de BNR http://www.bnro.ro/

Se poate observa astfel o dominanță din partea BCR cu o cotă de peste 27%, urmată indeaproape de Banc Post cu 25% și BRD cu 17% în funcție de numărul de carduri emise și respectiv 27,2%, 24,0% si 19,5% în funcție de valoarea tranzacțiilor efectuate.

Raiffeisen Bank nu se ține nici ea mai prejos, deținând aproape 14% din totalul de carduri emise și aproape 18% din totalul valorii tranzacțiilor efectuate.

Din graficele de mai sus reiese foarte clar o discrepanță clară între principalii competitori de piață pe piața financiară (BCR, BRD, Banc Post) și ceilalți competitori, cota lor de piață cumulată fiind cu mult mai mică față de cea a liderului BCR (aproximativ 11,4% față de 27,2%).

În mare parte, aceste bănci oferă aceleași tipuri de carduri, diferențele care există sunt legate de costuri / comisioane, denumire și de anumite mici diferențe în ceea ce privește modul de contractare și condițiile ce trebuie îndeplinite.

D. Cardurile românești recunoscute pe plan internațional:

În România circulă diferite tipuri de carduri, de credit sau de debit, în lei sau în valută, din care doar unele sunt recunoscute pe plan internațional. Dacă pentru teritoriul țării nu apar probleme deosebite, indiferent de tipul de card folosit, în afara granițelor se pot utiliza numai anumite carduri.

Principalele carduri recunoscute peste tot în lume sunt cele emise sub însemnele organizațiilor Visa International, EuroCard/MasterCard (EC/MC), Europay International, America Express. Dar numai unele dintre tipurile de carduri emise sub aceste sigle de diferite bănci românești, sunt acceptate și în străinătate. Conturile pot fi constituite din depozite în lei/ROL sau valută (dolari/USD si euro/EUR).

De aceea, înainte de a solicita deschiderea unui cont de card, clientul trebuie să se informeze la banca dacă tipul său de card este recunoscut în străinătate. De asemenea, trebuie să fie atenți la ce logo-uri afișează comercianții și ATM-urile care primesc cardul respectiv. De exemplu, cardurile Eurocard/MasterCard (EC/MC) pot fi utilizate pentru plata bunurilor și serviciilor peste tot unde există sigla Maestro sau EC și pentru retragerea de numerar la toate ATM-urile care afișeaza siglele Maestro, EC sau Cirrus.

Un aspect deosebit de important care trebuie luat în considerare este acela că mulți dintre posesorii de carduri din România circulă și în străinătate, și ca urmare a acestui lucru, băncile românești oferă carduri care sunt valabile și în străinătate. Cu toate acestea, scutirea de comisioane care se face pe teritoriul țării nu se aplică și în afara acestuia pentru unele carduri.

De asemenea, la plecarea în străinătate, trebuie ținut cont de moneda în care este emis cardul. Astfel dacă cardul este emis în lei, el poate fi utilizat în afara țării fără probleme, doar că se va percepe un anumit comision de conversie valutară, care este de aproximativ 2 % din suma convertită.

Din perspectivă teoretică, dar și practică, trăsăturile care se regăsesc în actele și faptele specifice operațiunilor cu carduri din România sunt aceleași cu cele care caracterizează, la scară internațională, domeniul la care ne referim.

Această remarcă se bazează pe faptul că emitenții de carduri (în principal, instituțiile financiar-bancare) desfășoară activități specifice acestui domeniu pe baza regulilor stabilite de către organizațiile internaționale care au aplicație globală și unitară. Evident, nu neglijăm faptul că, în principal, reglementarea operațiunilor cu carduri este dată de legislația națională a statelor, dar aceasta este, inevitabil, adaptată cerințelor internaționale.

E. Aplicații cu carduri:

Aplicația 1: Achiziționarea unui card de către o persoană fizică:

Vom analiza o persoană de naționalitate romană care dorește să achiziționeze un card de pe piața din Romănia.

Stănescu Ioana locuiește în București, lucrează la o firmă de marketing și dorește să achiziționeze un card de la o bancă românească. Scopul principal îl constituie retrageri de numerar, plata facturilor precum și plata la comercianți.

Analizând ofertele de la principalele bănci românești, Ioana a considerat că cel mai efecient și mai practic este sa achiziționeze un card de tip Maestro în lei de la BRD.

Acest tip de card este utilizabil atât în România, cât și în străinătate pentru efectuarea de plăți la comercianții acceptanți care afișează sigla deMaestro și/sau MasterCard, retrageri de numerar 24h/24 de la orice bancomat care afișează sigla Maestro sau MasterCard.

Fiind un card de debit, acesta îi permite lui Ioana sa procure bunuri și servicii prin debitarea directă a contului său personal.

Ioana a fost foarte plăcut impresionată de calitățile cardului care au îndemnat-o să îl aleaga. Printre aceste caracteristici se remarcă:

Acum că am prezentat tipul de card dorit de Ioana, precum și câteva caracteristici ale acestuia, vom prezenta pașii care trebuie urmați pentru achiziționarea cardului.

În primă fază, Stănescu Ioana se va deplasa la o sucursală a băncii alese, va depune la ghișeele băncii o cerere pentru emiterea unei cărți de plată. Această cerere este un formular tipizat și se distribuie în mod gratuit în cadrul serviciului specializat pentru activități cu carduri din cadrul unităților bancare teritoriale.

În urma predării acestui formular, banca verifică această cerere după care îi comunică lui Ioana aprobarea / respingerea cererii.

Cum Ioana nu a prezentat acte false și are disponibilități suficiente, banca îi comunică aprobarea cererii.

Pasul următor care trebuie urmat este încheierea contractului cu banca, depunerea actelor necesare pentru deschiderea contului special pentru operațiuni prin card, precum și completarea unor fișe cu specimene de semnături.

De asemenea, este de datoria băncii de a determina anumite elemente de personalizare necesare emiterii cardului Ioanei.

Toate aceste acte fiind finalizate, Ioana trebuie să plătească de asemenea anumite taxe de emitere, taxe anuale de utilizare a cardului la ghișeele băncii. După ce funcționarul de la bancă îi consituie plafonul minim lunar al disponibilităților în contul personal, Ioana va semna pe spatele cardului în locul destinat semnăturii, acesta fiind specimenul de semnătură care va fi confruntat cu următoarele semnături date de Ioana pe alte documente legale de utilizare a facilităților oferite de card (cec, chitanțe, facturi).

Având cardul, de tot ce mai are nevoie Stănescu Ioana este PIN-ul care îi permite accesarea cardului. Distribuirea PIN-ului se face într-un plic sigilat odată cu primirea cardului personalizat.

De asemenea, ce trebuie menționat este faptul că orice card are o perioadă de valabilitate care diferă de la un tip de card la altul. În cazul cardului Maestro în lei ales de Ioana, perioada de valabilitate este de 2 ani.

După expirarea acestui termen, cardul se reînoiește din oficiu, cu excepția cazurilor în care posesorul renunță la reînoirea lui, având astfel obligația de a anunța în scris decizia luată în termen de maxim 21 de zile calendaristice și de a restitui în mod personal cardul băncii respective.

Aplicația 2: Utilizarea unui card de către o persoană fizică

Dacă în prima parte a aplicației noastre am prezentat modul de achiziționare al unui card, în următoarea parte vom prezenta cum funcționează acest card și ce trebuie sa facă Stănescu Ioana pentru a beneficia de card la capacitate maximă.

Evident, prin achiziționarea cardului, banca i-a deschis lui Ioana un cont, denumit cont curent. Acest cont poate fi verificat în permanență la orice bancomat din rețeaua Maestro sau direct la banca emitentă.

Astfel, cu acest tip de card, Stănescu Ioana are acces în permanență la banii proprii din contul deschis la banca emitentă BRD. De asemenea, la cererea acesteia, poate beneficia de virarea drepturilor bănești în calitate de salariat direct în contul de card.

Persoana în cauză a achiziționat acest card nu numai pentru retrageri de numerar, ci și pentru achiziționarea de produse de la diverși comercianți de pe piață. În cele ce urmează vom face o scurtă prezentare a circuitului tranzacției cu ajutorul unei scheme logice.

Să presupunem că Stănescu Ioana dorește să achiziționeze un aparat electrocasnic în valoare de 1200 RON de la magazinul Altex prin intermediul cardului nou ales. Banii existenți pe card sunt în valoare de 2500 RON. Astfel se vor urmări următoarele etape:

Ioana va solicita achiziționarea bunului electrocasnic comerciantului Altex

comerciantul solicită autorizarea tranzacției către centrul de autorizare local

centrul de autorizare transmite cererea de autorizare către banca emitentă a cardului (în cazul nostru este vorba de banca BRD)

banca BRD verifică contul lui Stănescu Ioana (verifică dacă sunt suficienți bani necesari pentru achiziționarea produsului electrocasnic)

banca BRD autorizează tranzacția și transmite informația către centrul de autorizare

centrul de autorizare transmite codul de autorizare către comerciantul Altex

comerciantul predă bunul către Stănescu Ioana

În cadrul etapei 4, banca emitentă verifică contul lui Stănescu Ioana și observă că banii existenți în cont sunt suficienți pentru achiziționarea aparatului electrocasnic (2500>1200), astfel tranzacția este autorizată.

Ca ultim pas, dispozitivul din dotare de la casieriile comerciantului eliberează nota de plată în două exemplare. Acestea trebuie semnate de Stănescu Ioana în vederea comparării acesteia cu semnătura de pe card. Cum semnăturile coincid, comerciantul Altex păstrează o factură, iar cealaltă este dată lui Ioana odata cu aparatul electrocasnic dorit.

Vom construi un mic tabel în care vom prezenta pe scurt principalele comisioane suportate de Stănescu Ioana pentru utilizarea acestui card. Astfel avem:

Aplicația 3: Pierderea / Furtul cardului:

Să presupunem că dupa 4 luni de folosință, Stănescu Ioana constată că și-a pierdut sau că i-a fost furat cardul.

Trebuie amintit faptul că, la achiziționarea cardului, Ioana a fost îndrumată de funcționarii băncii cu privire la acțiunile care trebuie luate în cazul pierderii / furtului cardului.

Astfel Ioana are obligația de a anunța în cel mai scurt timp banca emitentă a cardului ei (în cazul nostru BRD) și de a trimite o notificare scrisă asupra pierderii / furtului cardului. Dacă aceste două aspecte nu sunt îndeplinite, Ioana va trebui să suporte integral toate pierderile generate de folosirea cardului său în mod fraudulos de către alte persoane.

Ioana are mai multe alternative în ceea ce privește raportarea pierderii / furtului cardului, printre care putem enumera:

prin intermediul Centrului de înlocuire a Cardului (CRC) deoarece deține un card emis sub sigla EUROCARD / MASTERCARD

prin intermediul serviciului VISA de asistență a clienților (aceeastă variantă nu se ia în calcul deoarece Ioana nu deține un card emis sub sigla VISA)

prin contact telefonic direct cu banca emitentă BRD (eventual aceeași sucursala)

După ce Ioana raportează pierderea / furtul cardului, banca blochează cardul și respectv contul curent aferent acestuia. Ea poate solicita înlocuirea urgentă a cardului sau pur și simplu eliberarea urgentă de numerar.

Ce este foarte interesant de menționat este faptul că atât blocarea cardului cât și eliberarea de numerar în condiții de urgență presupun costuri care vor fi suportate de Stănescu Ioana pentru simplul fapt că banca nu este responsabilă pentru pierderea / furtul cardurilor clienților ei și nici nu se menționează în contract aspecte de genul acesta.

Aplicația 4: Utilizarea cardului în străinătate

Ca ultimă aplicație vom prezenta caracterul acestui card de a fi utilizat și în străinătate.

Să presupunem că Ioana Stănecu dorește să plece, pe perioada verii în Europa. Pentru a fi scutită de eventuale situații neprevăzute, a hotărât că este ideal să îsi introducă toți banii pe cardul BRD și să efectueze retrageri de numerar și plăți prin intermediul acestuia.

Fiind un card de tip Maestro, el poate fi utilizat la orice ATM din străinătate în vederea retragerii de numerar, cât și ca instrument modern de plată la diverși comercianți care afișează sigla MAESTRO / MASTERCARD.

Ioana poate efectua plata la comercianți după aceeași schemă logică prezentată în Aplicația 2. De altfel, ea poate utiliza cardul Maestro în orice moment, în condiții de maximă siguranță, pentru plata cumpărăturilor oriunde în lume, fără a mai fi nevoită să își procure din timp valuta necesară.

F. Evoluții / Tendințe / Perspective:

Pe o piață dinamică, aflată în plină dezvoltare, furnizarea de servicii avansate dedicate clienților reprezintă nu numai o necesitate, ci și un factor de progres pentru organizații. Folosirea noilor tehnologii eliberează resurse, reducând și accelerând procesele economice. În acest sens, băncile moderne de pe piața românească pun la dispoziția companiilor instrumente puternice prin care operațiunile bancare sunt mult accelerate.

Piața cardurilor este cea mai importantă piață de servicii și produse financiare din România. La sfârșitul anului 2005, valoarea sumelor tranzacționate pe card depășea valorile cumulate înregistrate pe piața asigurărilor (prime brute subscrise), piața leasingului (valoarea contractelor), piața fondurilor mutuale (valoarea activului net) și piața creditului pe termen lung.

La peste 10 ani de la emiterea primelor carduri în România, cardul a devenit o normalitate și un fenomen de masă în România. În momentul de față pe piață sunt în circulație nu mai puțin de 8,5 milioane de carduri valide, care generează un volum anual de tranzacționare de peste 8,2 miliarde Euro. Cifrele din graficul următor sunt în milioane euro.

Figura 3: Evoluția valorii tranzacțiilor cu carduri

Sursa: Raportul anual al pieței cardurilor, ediția a II-a

În ceea ce privește evoluția numărului de tranzacții cu carduri, se prezintă următoarele cifre statistice. Datele sunt exprimate în milioane.

Figura 4: Evoluția numărului tranzacțiilor cu carduri

Sursa: Raportul anual al pieței cardurilor , ediția a II-a

Analizând cele două grafice de mai sus, se poate observa o creștere direct proporțională a valorii tranzacțiilor în raport cu numărul acestora. Trendul / rata de creștere pot fi considerate asemănătoare.

Anul 2007 s-a încheiat, conform raportului anual al pieței cardurilor, cu aproximativ 8,5 milioane de carduri bancare puse în circulație. O cifră bună pentru România, dar încă mică dacă o raportăm la statele membre UE, cu o cultură evoluată a plaților fără numerar.

Ce este cert este faptul că piața din România este departe de a fi saturată, având un potențial de creștere de peste 50% în următorii ani.

De ce nu folosesc românii cardul la capacitate maximă? 

Mulți dintre ei s-au trezit posesori de card peste noapte: fie prin obligativitatea de a le fi virat salariul pe card, fie au primit cardul gratis, nesolicitat, prin poștă. Nu este o afirmație universal valabilă dar au existat bănci care, pentru a nu pierde licența de Issuer, au oferit carduri tuturor clienților din baza de date. Ei bine, acest lucru are două taișuri: partea bună este că a crescut numărul de carduri puse în circulație; partea proastă ține de faptul că e puțin probabil ca un cardholder care nu a solicitat cardul, sa îl și folosească. În același timp, puterea de cumpărare a românilor este, per ansamblu, mică.

De aici rezultă utilizarea cu preponderență a cardurilor la bancomat în perioada avansului și a lichidării salariale, fapt care se explică prin retragerile de numerar pentru cumparături modeste de tip piață, unde oricum nu se poate plăti cu cardul. Puterea economică mică a românilor rezidă și din creșterile masive raportate de Visa pe zona de retail banking (zona în care se acordă creditele).

Interesant este, însă, comportamentul posesorului de card. În graficul următor se evidențiază rolul cardului perceput de români ca instrument de plată, și anume acela de extragere de numerar de la automatele bancare. Ponderea celor care plătesc cu cardul la magazine / comercianți / puncte de vânzare este deosebit de redus potrivit statisticilor, dar în creștere.

Figura 5: Ponderea utlizării cardului de către clienți

Sursa: GfK Romania, Credit Card Monitor, 2006-2007

Numărul de tranzacții la ATM continuă să fie majoritar față de numărul de tranzacții la POS, conducând cu 83% din totalul tranzacțiilor efectuate cu carduri. Restul de procente din tranzacții efectuate la POS sunt, totuși, îmbucurătoare având în vedere că anul 2007 se incheiase cu 11%, față de 9% în anul precedent. Astfel se remarcă, deci, o schimbare în comportamentul de plată al posesorilor de card.

Pe de altă parte, comercianții sunt reticenți la acceptarea plății cu cardul. În mare parte, cei care o acceptă nu o fac pentru că sunt vizionari, ci pentru că au o clientelă posesoare de card. Sau cred că este o modalitate bună de consolidare a brand-ului. Preferă, totuși, plata cu cash fiindcă nu achită comisioane per tranzacție și nici nu se incurcă în gestiune. Este, însa, de remarcat creșterea numărului de comercianți care acceptă carduri de la 16.502, cât se înregistrau în 2005, la 25.092 la sfârșitul lui 2006, ajungând la aproape 40.000 în 2007. Așadar, rețeaua de acceptare continuă să se extindă.

Figura 6: Numărul de comercianți care acceptă plata cu cardul

Sursa: Rezultate publicate de VISA CEMEA

Ca ultimă parte, vom prezenta intenția de achiziționare a cardurilor bancare în România pe anul 2008.

Figura 7: Intenția de achiziționare a cardurilor bancare

Sursa: GfK Romania, Credit Card Monitor, 2006-2007

Aceasta arată că, încet, încet, românii au descoperit că plata cu card este un avantaj pentru că nu trebuie să aibă tot timpul asupra lor numerar și pot plăti într-un mod mai ușor, mai sigur și mai rapid din contul de card. De asemenea, cardurile sunt extrem de folositoare în timpul călătoriilor în străinătate, deținătorii de carduri nefiind nevoiți să-și schimbe banii în moneda locală sau să dețină un cont în valută pentru a plăti pentru bunuri și servicii, oriunde în lume, independent de orele de lucru ale băncilor.

Creșterea penetrării cardurilor bancare în România nu s-a datorat unei schimbări în atitudinea românilor față de acest produs și anume a ințelegerii de către populație a beneficiilor aduse de el. Ea s-a datorat unor schimbări la nivelul modalităților de plată folosite cu precădere de firmele și companiile ce activează pe teritoriul țării noastre.

Mijlocul prin care cardul bancar a devenit din ce în ce mai cunoscut în rândul românilor (cardurile de salarii), chiar daca unul ‘nenatural’, a fost poate cel mai eficient. Ne așteptăm astfel pe viitor la o creștere continuă a pieței și în anii următori.

Scopul real al acestui fenomen (creșterea considerabilă a ponderii tranzacțiilor electronice) este însa înca departe de a fi atins. Pe termen lung însa, cu ajutorul unei comunicări eficiente, ne așteptăm la schimbări perceptibile în mentalitatea consumatorilor și orientarea lor dinspre cash înspre plățile electronice.

Internet Banking și Mobile Banking pe piața din România

Introducere:

Pe fundalul trecerii de la era informației la cea a comunicației schimbările profunde ce au revoluționat această lume se înscriu firesc în mișcarea vastă ce afectează toate sectoarele de activitate. Relațiile directe, clasice dintre client și bancă, sunt structural schimbate atât la nivelul conținutului cât și al formei concrete de realizare.

Accesul la informații sau diverse servicii bancare prin telefon, Internet, telebanking vor schimba natura raporturilor dintre bancă și clienții săi, iar dezvoltarea rețelelor de comunicații vor elimina treptat ghișeul clasic.

În fapt, asistăm la înlocuirea băncilor cu ghișee numeroase, cu o armată de funcționari și multe dosare și hârtii cu băncile în întregime informatizate, accesibile pe rețea 24 de ore din 24, din orice colț al lumii, capabile să furnizeze orice serviciu specializat în secunda următoare.

Datorită naturii lor imateriale, unele servicii financiare pot fi obiect al vânzării la distanță, impunându-se necesitatea stabilirii unui cadru juridic care să reglementeze această formă de vânzare și care să sporească încrederea consumatorilor în utilizarea noilor tehnici pentru vânzarea la distanță a serviciilor financiare, cum ar fi comerțul electronic.

Instrumentele de plată la distanță permit utilizatorului accesul direct la fondurile sale, efectuarea de plăți sau transferul de fonduri, cu ajutorul acestor instrumente putând fi obținute informații privind situația conturilor și a operațiunilor realizate de către utilizator.

În categoria instrumentelor de plată la distanță se includ: Internet Banking, Mobile Banking și cardurile. Cardurile fiind analizate în prima parte a studiului de caz, ne vom îndrepta atenția asupra celorlalte două, prezentând principalele bănci din România emitente de aceste instrumente, procedeele care se derulează în utilizarea lor, precum și niste evoluții / tendințe / perspective la nivelul Romîniei în raport internațional.

Băncile din România care oferă aceste tipuri de servicii:

26 din băncile active pe piața românească pun la dispoziția clienților 39 de instrumente de plată cu acces la distanță, 22 dintre acestea fiind soluții de Internet Banking, 12 de Home Banking, 3 de Mobile Banking și 2 de Internet banking/Home banking.

Băncile românești, precum și instrumentele la distanță oferite de acestea sunt prezentate cu ajutorul unui tabel din cadrul anexelor. (vezi anexa 1)

În cadrul pieței interne, este în interesul consumatorilor de a avea acces fără discriminare la o gamă largă de servicii financiare, astfel încât ei să le poată alege pe acelea care le corespund cel mai bine nevoilor lor.

Pentru a garanta libertatea de alegere, care este un drept esențial al consumatorului, este necesară creșterea încrederii consumatorilor în serviciile financiare la distanță, prin conferirea tuturor informațiilor referitoare la serviciul financiar respectiv.

INTERNET BANKING:

În analiză vom prezenta o persoană fizică care dorește să achiziționeze un serviciul de tipul Internet Banking, care sunt pașii pe care trebuie să îi urmeze, criteriile de care ține cont în luarea deciziei, precum și operațiunile pe care le va efectua după achizționarea serviciului.

Aplicația 1: Aderarea la serviciul de Internet Banking de către o persoană fizică

Presupunem o persoană fizică din București , Năstase Costin , care dorește să adere la serviciul de Internet Banking. Costin lucrează la o firmă de publicitate din București, iar principalul scop pentru achiziționarea acestui tip de serviciu îl constituie plata prin intermediul Internet-ului a tuturor facturilor sale, precum și gestiunea mai bună a banilor săi.

După analiza pe care a întreprins-o, Costin a considerat că cel mai avantajos serviciu de Internet Banking este cel oferit de Banca Română pentru Dezvoltare (BRD).

Serviciu de Internet Banking oferit de BRD poartă denumirea de BRD-NET și este valabil atât pentru persoane fizice cât și pentru persoane juridice.

În continuare vom prezenta pe scurt criteriile pe care Năstase Costin le-a avut în considerare în vederea alegerii celui mai bun și avantajos serviciu de Internet Banking de pe piața romînească, în cazul nostru BRD-NET.

Criterii de comparație folosite de Năstase Costin:

În analiza comparativă a câtorva dintre cele mai cunoscute soluții prezente pe piața din România, Năstase Costin se folosește de următoarele criterii de comparație care pot fi folosite în fundamentarea unei decizii de achiziție. Astfel, în alegerea serviciului BRD-NET, persoana fizică în cauză a avut în vedere următoarele:

Costurile

Securitatea

Accesibilitatea

Costurile:

Costurile de instalare sunt costurile implicate de inițializarea unui serviciu de Internet Banking. Deoarece un astfel de serviciu nu presupune instalarea unei aplicații, Costin nu va suporta astfel costuri legate de achiziția unui software dedicat sau de intervenția personalului băncii pentru instalare.

Costurile de utilizare, cuprind comisioanele și taxele (fixe) percepute de BRD pentru accesul la acest serviciu. Aici putem include abonamentul lunar BRD, comisionul de administrare sau ‘taxa de inchiriere digipass/token' BRD.

Desigur, modul de comisionare este diferit între diversele categorii de utilizatori (companii vs. indivizi). Costurile de utilizare se încadrează în intervalul 3-10 RON /luna pentru indivizi (persoane fizice) și 35-70 RON/luna pentru companii (persoane juridice).

Costurile de operare: aici includem costurile referitoare la operațiunile propriu-zise efectuate prin intermediul Internet Banking-ului.

Iată un mic tabel cu tipurile de comisioane aferente tranzacțiilor cu BRD-NET pe care Costin le-a vazut a fi deosebit de avantajoase:

Securitatea:

Mai întâi ca și utilizator, Costin vrea să fie sigur că numai el are acces la banii săi. Adică are nevoie / este în căutare de o metodă de acces securizată, care să îi ofere garanția unui acces sigur și bine controlat. Vorbim așadar de metoda de autentificare (cod de utilizator + parolă).

Un al doilea aspect este securitatea serverului. Având în vedere că prin natura lor aplicațiile de Internet Banking stochează toate informațiile pe serverul băncii, trebuie să fie sigur că datele despre conturile și tranzacțiile sale sunt în siguranță.

Accesibilitatea:

Acesta este aspectul în legatură cu care acest tip de aplicații au cel mai mult de suferit, mai ales că în cazul României nici băncile și nici utilizatorii serviciilor bancare nu au ajuns la o maturitate deplină.

Am definit accesibilitatea ca fiind masura modului în care aplicațiile au interfețe prietenoase (user friendly) și ușor de utilizat.

În cazul serviciului oferit de BRD, Năstase Costin nu are de ce sa fie nemulțumit, deoarece interfața este accesată de pe pagina de web a băncii www.brd.ro/brd-net unde are toate informațiile de care are nevoie pentru a utliza acest serviciu la capacitate maximă.

Acum că Năstase Costin s-a hotărât să adere la serviciul BRD-NET, singurul lucru care îi rămâne de făcut este să se ducă la o sucursală a băncii alese și să demareze procedurile.

Pentru a începe, va trebui să vorbească cu un consultant financiar pentru persoane fizice care îi va explica pașii care necesită a fi urmați, și anume:

Costin va completa cerere de aderare la BRD-NET (vezi anexa 2) în urma căreia datele sunt introduse în sistem de către funcționarul băncii

Fișa de aderare va fi generată automat de programul băncii ca urmare a introducerii datelor în sistem. Această fișă va conține CODUL DE UTILIZATOR al lui Costin

Parola de acces va fi primită automat pe e-mail-ul său, chiar în ziua aderării la acest serviciu, la adresa indicată de Costin atunci când a completat cererea de aderare

Costin va primi de asemenea și un ghid de utilizare BRD-NET care îl va ajuta în cazul unei probleme cu privire la folosirea serviciului

Aplicația 2: Utilizarea serviciului de Internet banking de către o persoană fizică

BRD-NET este o soluție tranzacțională de Internet Banking , securizată, care îi va permite lui Năstase Costin accesul la distanță, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, la conturile sale.

La achiziționarea serviciului de Internet Banking, banca emitentă BRD i-a emis lui Costin un card BRD. Pe acest card este deschis automat un cont curent în care el va putea face depuneri de numerar. Pe lângă acest cont, el poate deschide de asemenea și un cont de economii sau un cont de depozit, cont care poate fi accesat doar la finalul perioadei specificate în contract. În caz contrar, dobânda la termen va fi transformată în dobândă la cont curent (evident mai mică).

Privit mai în detaliu, pentru a utiliza acest serviciu, persoana în cauză va accesa pagina de net a băncii emitente, va intra la secțiunea Internet Banking, va introduce codul de utilizator și parola, după care îi vor fi afișate conturile sale cu banii existenți.

Astfel între conturile …

Cont curent

Cont de economii

Cont de depozit

… se vor putea face transferuri de numerar, în lei sau în valută. Ceea ce este foarte important de menționat este faptul că transferurile de numerar se pot exercita doar între conturile cu același titular. Conturile utilizatorului pot fi diferite dacă avem în vedere moneda sub care sunt emise, tranzacțiile între ele făcându-se la cursul bancar din ziua respectivă. Vom prezenta câteva dintre operațiunile pe care Năstase Costin le poate efectua:

Transfer de LEI din contul curent în contul de economii

Transfer de VALUTĂ din contul de economii în contul curent

Transfer de LEI / VALUTĂ din contul curent sau contul de economii în contul de depozit

Transfer de VALUTĂ din contul curent în LEI, în contul de economii în VALUTĂ, la cursul bancar al zilei respective

Nu se permite însă transferul de numerar din contul de depozit în celelalte conturi, întrucât banii din contul de depozit sunt practic blocați de bancă, utilizatorul având acces la aceștia doar după expirarea perioadei specificate în contractul de aderare dacă dorește să nu piardă dobânda aferentă.

Pe lângă transferurile între conturi, Costin poate plăti și facturi diferiților beneficiari (apă, lumină, telefon fix, telefon mobil.. etc). Plata se face foarte ușor tot de pe pagina de net, după următorii pași:

Se va selecta contul din care se va face plata

Se va selecta beneficiarul din lista furnizorilor de utilități

Se va efectua transferul prin debitarea contului ales de utilizator

Un lucru foarte important pe care utilizatorul trebuie să îl aibă în vedere este verificarea periodică a tranzacțiilor efectuate și informarea urgentă a băncii în legatură cu tranzacțiile pe care nu le recunoaște. În mod identic, va proceda și în cazul constatării pierderii parolei de acces sau ajungerii ei în posesia altor persoane.

MOBILE BANKING:

Mobile Banking este serviciul ce permite clientului unei bănci să ceară și să primească informații despre contul său, despre limitele de creditare sau să facă plăți de facturi sau transferuri de fonduri cu ajutorul telefonului mobil. Ceea ce diferențiază acest serviciu de unul de bază de transmitere a informațiilor prin SMS este interactivitatea. Clientul solicită numai informația utilă la un anumit moment.

Mobile Banking, ca și Internet Banking reprezintă un serviciu de acces la distanță, singura deosebire este aceea că utilizatorul are acces la conturile sale direct de pe telefonul mobil.

Aplicație: Aderarea la serviciul de Mobile Banking și utilzarea acestuia

Dacă luăm ca exemplu acceași persoană fizică de la aplicațiile anterioare care dorește să adere la acest instrument de plată la distanță, vom menționa pașii pe care trebuie să îi urmeze, în mare parte aceeași ca în cazul Internet Banking-ului, și anume: (presupunem că aderă la serviciul de Mobile Banking oferit de aceeași bancă, Mobilis BRD)

Deplasarea la o sucursală a băncii emitente în vederea depunerii unei cereri de aderare (exemplu în anexa 3)

Introducerea datelor în sistem de către funcționarul băncii

Emiterea unui cod de utilizator și parolă

Deschiderea unui cont curent utilizatorului

Daca analizăm operațiunile care se pot face cu Mobilis BRD, nu există deosebiri mari față de BRD-NET. Aceste operațiuni sunt valabile atât în rețeaua Orange, cât și în reteaua Vodafone. Astfel persoana fizică poate efectua:

Consultarea de informații de ordin general cu privire la produsele și serviciile băncii emitente

Consultarea de informații cu privire la situația conturilor curente cu care aceasta a aderat în calitate de titular sau împuternicit

Realizarea de transferuri intrabancare între conturile curente, deschise în LEI sau VALUTĂ, cu care a aderat la serviciul de Mobile Banking

Realizarea de transferuri inter și intrabancare către beneficiarii cu care a aderat

Realzarea de plăți intrabancare către facturieri cu care banca a încheiat convenții

Cumpărături online de la diverși comercianți

Adaugarea de noi facturieri către care se pot realiza plăți prin Mobilis este unul din vectorii de dezvoltare ai serviciului care aduc plus valoare pentru clienți. Astfel persoana fizică în cauză are p gamă largă în ceea ce privește plata către beneficiari.

De asemenea, Mobilis BRD și E-Payment au lansat un nou instrument de plată care oferă utilizatorului o soluție de achiziționare a produselor de la comercianți care îmbină avantajele de e-commerce cu cele Mobile Banking.

Vom prezenta o schemă logică care are în vedere traseul sistemului Mobilis oferit de BRD:

În ceea ce privește securitatea acestui serviciu, instrumentul de tip Mobile Banking oferit de BRD desfășoară operațiuni bancare securizate cu ajutorul unui sistem de coduri care îl protejează pe utilizator împotriva oricărei utilizări frauduloase a serviciului, acesta fiind identificat în sistem de o manieră unică, fiind singurul purtător al semnăturii bancare.

Internet Banking și Mobile Banking la nivel internațional:

MOBILE BANKING:

În străinătate, acest tip de serviciu s-a dezvoltat cu mai înainte, odată cu dezvoltarea tehnologiei informaționale.

Judecând după serviciile disponibile pe piață, mobile banking (deseori apărând cu denumirea de M-banking, WAP-Banking, SMS-Banking sau Wireless Banking) este unul dintre cele mai folosite aplicații a Mobile Commerce-ului (M-Commerce).

Un studiu făcut de Universitatea de Tehnologie din Hamburg a încercat să identifice tendințele și să evalueze potențialul de afaceri a variatelor servicii de Mobile Banking.

În Germania, bănci renumite (ex. Postbank) oferă servicii mobile clienților. De asemenea, la nivel internațional sunt multe bănci foarte cunoscute care oferă servicii de mobile banking (ex. Nordea and Credit Suisse). Astfel de servicii sunt oferite de obicei în parteneriat cu furnizorii de servicii de telefonie mobilă, de exemplu T-Mobile, Vodafone, E-Plus sau O2. Scopul ofertei de servicii variază de la bancă la bancă.

Mobile banking este în general descris că efectuează tranzancții bancare și alte activități asemănătoare prin intermediul telefonului mobil. Sunt oferite următoarele tipuri de servicii:

– plăți și transferuri de bani,

– administrarea contului,

– primirea informații despre cont,

– informații financiare – cursuri valutare,

– brokerage (vânzări-cumpărări de acțiuni).

Pe plan mondial, în comparație, se pare că lucrurile evoluează și mai repede. Bănci renumite se aliază cu operatori mobili pentru furniza soluții bancare complete (tranzacții, plăți facturi, trasferuri bancare și brokerage). Băncile din Europa deVest (ex. Credit Suisse din Elveția și Nordea din Finlanda) ca și alte bănci importante din Japonia, Coreea de Sud și India adoptă aceste servicii fără nici o greutate și cu un mare succes la public.

Banca Credit Suisse (Elveția) oferă acces constant prin telefonul mobil la baza de date a băncii pentru obținerea de înformații despre piața bursieră, în parteneriat cu Vodafone. Selectând “finances” de pe telefonul mobil poți găsi informații curente și serviciile oferite de Credit Suisse. Datele sunt actualizate în continuu, cu o întârziere de aproximativ 30 de minute.

Telefonul mobil este din ce în ce mai recunoscut de bănci și în Asia, ca un mijloc eficient de comunicare cu banca. În Asia, în țări mai dezvoltate din punct de vedere economic, țări ca Singapore, Coreea, Hong Kong și Japona, piața telefoanelor mobile a crescut cu 40% accesul clienților la acest unic și personal mod de comunicare are un mare success.

În curând, tot mai mulți vor accesa internetul de pe telefonul mobil și de pe PDA, mai mult decât de pe calculator. Mobile Banking-ul se va extinde inevitabil pe piața asiatică, inclusivîn China, unde în prezent, aproape 30 de milioane de oameni folosesc telefonul mobil.

Aceste noi sisteme nu aduc avantaje doar clienților băncilor. Băncile au, la rândul lor, foarte mult de câștigat. Funcționarii nu mai trebuie să verifice și să introducă în calculator ordinele de plată scrise manual de client. Nu se mai formează cozi la ghișee, iar banca poate lucra și cu clienți din orașe în care nu există puncte de lucru. Băncile "premiază" chiar, clienții utilizatori ai Electronic și Internet-banking-ului. Ei au comisioane cu 50% mai mici la operațiunile efectuate prin aceste sisteme.

INTERNET BANKING:

România ocupă, alături de Bulgaria, ultimul loc în Uniunea Europeana în funcție de ponderea utilizatorilor individuali ai serviciilor de Internet Banking, care se plasează la numai 1%, conform datelor aferente sfârșitului anului 2006, reiese dintr-un raport al Comisiei Europene.

În ansamblu, gradul de penetrare a serviciilor de Internet Banking în rândul utilizatorilor individuali din Uniunea Europeana a crescut de la 16% în 2004 la 21% în 2006.

Gradul de utlizare a acestor servicii înregistrează rate semnificative de creștere în aproape toate statele UE, în special în țările scandinave și cele din Benelux.

Din cercetări reiese că importanța tot mai mare a furnizării directe a serviciilor financiare către populație a condus la modificări semnificative în ansamblul de canale de distribuție.

În prezent, Internetul reprezintă cel mai atractiv canal de distribuție a serviciilor standardizate, cele mai complexe fiind furnizate aproape exclusiv prin intermediul sucursalelor.

Situația actuală s-ar putea modifica însă, întrucat un număr tot mai mare de persoane se acomodează cu instrumentele moderne de comuncații.

Cea mai mare rată de penetrare se înregistrează în Finlanda, respectiv 63%, urmată de Olanda, cu 59%, Danemarca și Suedia, cu 57%. Niveluri apropiate cu cele din România se înregistrează în Grecia – 2%, Cipru – 6%, Ungaria – 8% și Polonia – 9%.

Concluzii

Modalitățile de plată prezentate în această lucrare au apărut ca urmare a dezvoltării societății și a tendințelor de globalizare a economiei.

Astfel, era necesar un nou sistem de plată a bunurilor și serviciilor cu o mai mare flexibitate, comoditate, operativitate și siguranță.

Evoluția istorică a României, neîncredeera populației față de acest nou sistem de plăți, precum și dotarea tehnică, sunt doar câteva elemente care au dus la apariția unor întârzieri în preluarea și implementarea acestuia pe piața românească. De fapt, în România putem vorbi de existența unei pieâi bancare doar în ultimii 10-12 ani, mai precis din anul 1992, anul debutului programelor de carduri bancare.

Cardul bancar reprezintǎ unul dintre cele mai importante segmente de servicii și produse ale pieței financiare din România. Românii cǎlǎtoresc în alte țǎri fie pentru afaceri, fie pentru turism cultural, dar și pentru recreere (plajǎ, distracție). În toate aceste cazuri, dar și în țarǎ, românii s-au obișnuit sǎ utilizeze cardul ca mijloc de platǎ.

Un mare rol în creșterea încrederii l-a avut transformarea de cǎtre mari companii a site-urilor proprii în magazine virtuale. Odatǎ cu lansarea de cǎtre Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației a unui portal național pentru plata amenzilor și diverselor impozite și taxe, putem spune cǎ se va face un mare pas înainte pentru dezvoltarea comerțului electronic în România.

Lupta pentru 70 % din piața cardurilor bancare din România se dǎ numai între trei bǎnci. Din totalul de circa 5,5 milioane de carduri din portofelele românilor, BCR, Banc Post și BRD au emis 3,9 milioane de carduri. Lider se menține BCR, cu peste 1,5 milioane de carduri emise. Pe locul 2 se afla BancPost, care are în portofoliu 1,4 milioane de carduri, în timp ce locul 3 este ocupat de BRD, care a anunțat recent cǎ a emis cardul cu numarul 1 milion. Bancherii mizeazǎ în continuare pe cardurile bancare, ca mijloc sǎ-și atragǎ clienți noi. În același timp, mai toate bǎncile vor sǎ facǎ din carduri mai mult decât un obiect decorativ în portofel, determinându-și clienții sǎ se foloseascǎ de card pentru plata facturilor la utilitǎți și plata cumpǎrǎturilor.

Din ce în ce mai multe persoane vor aprecia multiplele posibilitǎți de utilizare a cardurilor și le vor adopta ca principal instrument pentru efectuarea tranzacțiilor lor.

Dacă luăm în considerare instrumentele de plată la distanță de tipul Internet Banking și Mobile Banking, acestea au fost implementate destul de recent pe piața românească de principalele bănci internaționale, urmând a fi oferite în prezent de majoritatea băncilor autohtone.

Cel mai important canal alternativ de distribuție a serviciilor bancare este indubitabil Internetul. Importanța lui este generată de facilitatea accesului – aproape toate societățile comerciale au realizat importanța conexiunii la rețeaua publică de transmisie de informații. Utillizarea calculatorului respectiv a Internetului de către persoanele fizice este și va fi din ce în ce mai masivă și în România așa cum o demonstrează studiile efectuate de diverse instituții de sondaj.

La început a fost Electronic Banking, a urmat Internet Banking-ul, iar de curând în România a fost introdus serviciul de Mobile Banking. Atât Internet Banking-ul, cât și Mobile Banking-ul oferă clientului băncii aceleași facilități, diferențele care există fiind legate doar de libertatea de mișcare și de canalul folosit pentru a comunica cu banca.

În principal pe piața românească există 26 de bănci care furnizează aceste tipuri de servicii, dintre care marea majoritate sunt de Internet Banking. Mobile Banking-ul este destul de puțin folosit în România, fiind un produs nou, dar se preconizează creșteri ale numărului tranzacțiilor, precum și numărului utilizatorilor în viitorul apropiat.

Ca final, putem afirma faptul că serviciile bancare la distanță iau o amploare din ce în ce mai mare, deși la potențialul oferit pe piața românească, pașii sunt mai mult de furnică decât de uriaș. Atât cardurile, cât și Internet și Mobile Banking au avut un rol important în „dezghețarea” pieței, oferind metode mult mai comode și mai sigure de comunicare și de transferuri dintre utilizatori și bancă, având efecte benefice pentru cele două părți.