Instrumente Integrate de Măsurare și Gestionare a Performanței. Studiu de Caz la S.c. Damore Prod S.r.l

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDIU CONTABILITATEA, AUDITUL ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT IF

Instrumente integrate de măsurare și gestionare a performanței.

Calculația costurilor și tabloul de bord.

Studiu de caz la S.C. Damore Prod S.R.L.

Coordonator științific

Conf.univ.dr. Carmen SCORȚE

Absolvent

Ioan-Radu GALIȘ

ORADEA

2016

Cuprins

ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE ȘI CALCULAREA COSTURILOR

Contabilitatea de gestiune poate fi definită ca având drept obiectiv, în principal, reflectarea tuturor operațiilor de colectare și repartizare a cheltuielilor pe destinații, respective pe produse, lucrări, servicii, comenzi, faze de fabricație, activități, secții, dar și decontarea producției obținute, calcularea inclusiv a producției în curs de execuție.

Contabilitatea de gestiune este destinată în primul rând nevoilor întreprinderii, ea constituie o parte a sistemului său de informare, oferind o modelare economică a întreprinderii în scopul de a satisface obiectivele de măsurare a performanței și de ajutor în luarea deciziilor.

Totodată, contabilitatea de gestiune oferă o imagine detaliată a fiecărei activități, de unde și denumirea de analitică, având următoarele obiective principale: înregistrarea operațiunilor privind colectarea și repartizarea cheltuielilor pe destinații, respectiv, pe activități, secții, faze de fabricație, centre de costuri, centre de profit, după caz, precum și calculul costului de achiziție, de producție, de prelucrare al bunurilor intrate, obținute, lucrărilor executate, serviciilor prestate, producției în curs de execuție, imobilizărilor în curs etc.

Astfel, contabilitatea analitică este un instrument de gestiune și fiecare întreprindere poate alege un sistem adaptat activității sale, taliei, organizării și nevoilor conducătorilor săi și va pune accentual pe finalitate și nu pe reținerea mecanică și exclusivă a modalităților de calcul al costurilor.

Contabilitatea de gestiune are ca și scop principal înregistrarea tuturor operațiilor de colectare și de repartizare a cheltuielilor pe activități, secții și faze de fabricație, dar are în vedere și calcularea costului de achiziție, producție, prelucrare a bunurilor, lucrări executate și servicii executate de terți, din unitățile comerciale, producătoare, prestatoare de servicii, financiare și alte unități având diverse domenii de activitate.

Totodată, contabilitatea de gestiune ajută persoanele juridice să asigure o bună gestionare a patrimoniului prin:

informații privind costul lucrărilor, bunurilor, serviciilor pentru activități de producție, dar și costul produselor vândute pentru activitățile de comerț;

informații care țin de controlul activității de exploatare;

informații care stau la baza emiterii de decizii manageriale specific conducerii activității;

alte informații care se impun pentru realizarea unui management performant;

O altă interpretare a contabilității de gestiune poate fi: ,,evidența, calculul, analiza și controlul costurilor și rezultatelor analitice private prin prisma componentelor activităților consumatoare de resurse și producătoare de rezultate, pe subdiviziuni organizatorice ale întreprinderii”.

Conform unor opinii ale specialiștilor, ,,contabilitatea de gestiune și controlul de gestiune, împreună, reprezintă o parte importantă a instrumentelor care asigură managementul performanței”.

Țările care au o economie de piață foarte bine dezvoltată, acordă o importanță deosebită contabilității de gestiune, ea fiind considerată: ,,un sistem de informare care regrupează aplicații și în cadrul fiecăreia dintre ele, tehnici și concept specifice, care compun sistemul de gestiune al întreprinderii”.

Calculația costurilor este un ansamblu de lucrări efectuate sub o anumită formă, care au ca și scop principal obținerea de informații în ceea ce privește costul lucrărilor, bunurilor, serviciilor și a altor activități de calculație.

Aceste metode de calculație a costurilor depind de o multitudine de factori:

mărimea entității;

structura ei organizatorică;

tipul de producție;

și tehnologia folosită;

Pentru a putea determina costurile unitare, astfel încât lucrările, bunurile și serviciile să poată fi recunoscute în contabilitatea financiară, ulterior prețurile de vânzare pot fi stabilite, precum și a analiza eficiența activității desfășurate, contabilitatea de gestiune prevede o clasificare a cheltuielilor:

costuri de achiziție;

costuri de producție;

costuri de prelucrare;

cheltuieli ale perioadei;

Costul îndeplinește un rol de control pentru consumul de muncă, o sporire a eficienței economice și ajutând la descoperirea rezervelor interne. Acest rol de sprijinire în fundamentarea opțiunilor și deciziilor economice îl îndeplinește atât în faza elaborării, fiind un criteriu în stabilirea variantei de buget optime, cât și pe parcursul execuției.

Costul total al stocurilor trebuie să fie alcătuit din toate costurile de producție, achiziție, prelucrare și alte costuri aferente aducerii acestor lucrări, bunuri și servicii în stadiul în care se găsesc în prezent.

Acest cost de achiziție al bunurilor are cuprins prețul de cumpărare, taxe de import, cheltuieli de transport și alte cheltuieli care pot fi atribuite achiziției acestor bunuri. Costul de prelucrare al stocurilor și costul de producție cuprind cheltuieli directe pentru producție: materiale directe, manoperă, consum de energie și alte cheltuieli directe, dar și cheltuieli indirecte de producție legate de fabricația acestora.

Un prestator de servicii are costuri cu stocurile și anume: manoperă și alte cheltuieli cu personalul direct angajat pentru furnizarea serviciilor, fiind inclus și personalul care are ca și scop supravegherea.

Costul complet al acestor cheltuieli este alcătuit din cost de producție, cheltuieli de administrare și cheltuieli de desfacere, toate fiind repartizate rațional. Mai pot fi incluse și alte cheltuieli în costul lucrărilor, bunurilor și serviciilor numai dacă reprezintă costuri suportate în scopul aducerii stocurilor în forma în care se găsesc în prezent.

Pentru a calcula costul bunurilor, serviciilor, lucrărilor și a cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiară, ele se vor grupa după natura lor în contabilitatea de gestiune astfel:

cheltuieli directe;

cheltuieli indirecte;

cheltuieli de desfacere;

cheltuieli generale de administrație;

Cheltuielile directe: sunt identificate pe un anumit obiect de calculație, de la momentul efectuării și până la includerea acestora direct în cost. Ca și cheltuieli directe avem: costul de achiziție al materiilor prime, energia consumată, salariile, protecție și asigurări sociale, alte cheltuieli directe.

Cheltuielile indirect: nu pot fi identificate și atribuite direct pe un anumit obiect de calculație, deoarece cuprind producția unei persoane juridice. Aceste cheltuieli sunt: regia fixă (cheltuieli indirect ale producției relative constant: amortizarea echipamentelor și utilajelor, întreținerea lor, dar și cheltuieli privind administrarea secțiilor); regia variabilă (sunt acele cheltuieli indirect care variază, cum ar fi: cheltuielile cu forța de muncă și consumul de materiale).

Capacitatea normal de producție este reprezentată de o producție estimată ce poate fi obținută de-a lungul unor perioade, având condiții normale și ținând cont de pierderea de capacitate ce rezultă din întreținerea echipamentului. Regia nealocată trebuie să fie trecută drept cheltuială în contul de profit și pierdere în perioada în care acesta a apărut.

Când costurile de producție nu pot fi identificate distinct pe fiecare produs în parte, atunci acesta se alocă pe baza unor procedee raționale: procedeul cantitativ, al diviziunii simple, al echivalării cantitative a unui produs principal cu unul secundar și al indicilor de echivalență.

Cheltuielile perioadei: reprezintă cheltuieli cu consumurile de servicii și bunuri ale perioadei curente, dar ele nu pot fi identificate pe obiecte de calculație, deoarece acestea nu participă în totalitate la obținerea stocurilor.

Următoarele elemente nu trebuie incluse în costul lucrărilor, serviciilor și bunurilor ce aparțin de cheltuieli ale perioadei:

manopera sau pierderile de materiale înregistrate peste limitele admise;

cheltuielile de depozitare, excepție făcând cheltuielile trecerii într-o fază nouă de fabricație;

regiile de administrație care nu participă la formarea stocurilor așa cum se găsesc ele în prezent;

costuri de desfacere;

regia fixă a costului nealocată;

Alte tipuri de cheltuieli ce pot fi incluse în costul lucrărilor, serviciilor și bunurilor în anumite condiții: – costul îndatorării poate fi inclus numai dacă sunt atribuite în mod direct achiziției sau procedurii unui activ care are un ciclu lung de fabricație.

Costul îndatorării mai cuprinde dobânzile și alte cheltuieli suportate de persoana juridică legat de împrumutul de fonduri.

Cheltuielile de administrație se pot include în costul bunurilor doar dacă se prezintă ca și cheltuieli suportate pentru a aduce bunurile în locul și forma din prezent, fiind luate în considerare în anumite condiții de exploatare. Evaluarea și recunoașterea inițială a lucrărilor, serviciilor și bunurilor în contabilitatea financiară se face la cost de producție sau se poate realiza și la costul de achiziție.

Metoda de calculație a costurilor reprezintă un ansamblu de procese logice și tehnice prin care se realizează sistemul de lucrări care privește procesul de prelucrare a informațiilor din punct de vedere al cunoașterii laturii valorice și cantitative ce stau la baza procesului de producție.

Pentru a putea calcula aceste costuri se vor parcurge următoarele etape:

colectarea și localizarea cheltuielilor, în funcție de posibilitatea de imputare pe sectoare de cheltuieli;

calcularea costului de producție al secțiilor auxiliare și decontarea acestora pe locuri consumatoare;

repartizarea cheltuielilor indirecte realizate de secțiile de producție pe produse, servicii și lucrări;

repartizarea cheltuielilor de administrație pe purtători de cost;

determinarea costului producției terminate si neterminate;

determinarea costului unitar al produselor;

Metode de calculație a costurilor clasice:

metoda globală;

metoda pe faze;

metoda pe comenzi;

metoda tarif- oră mașină(T. H. M.);

Prin intermediul acestor metode se calculează la nivel de purtător costul total, luându-se în calcul cheltuielile directe și indirecte afectate purtătorilor de costuri prin repartizare, folosindu-se diferite procedee și criterii de repartizare.

METODA GLOBALĂ

Aceasta se aplică de către entitățile care fabrică un singur produs, adică au o producție omogenă, iar la sfârșitul perioadei de gestiune nu există semifabricate sau producție în curs de execuție.

Potrivit metodei globale, costul unitar al producției se calculează prin raportarea costurilor totale de producție la cantitatea obținută din produsul respectiv.

Modelul de calcul este următorul:

Unde: Ctu- costul unitar;

Ch- cheltuieli de producție;

Q- cantitatea de producție finită obținută;

De asemenea, metoda globală se aplică în producția sorto-dimensională și cea cuplată, unde din aceeași materie primă cu aceeași tehnologie, utilaje și manoperă se fabrică mai multe feluri, tipuri sau sorto-dimensiuni de produse. În cazul producției cuplate și sorto-dimensionale, costul efectiv pe produs se determină cu ajutorul coeficienților de echivalență.

Ea poate fi aplicată și la secțiile de producție auxiliară din cadrul entităților industriale care au producție omogenă ca de pildă, centrala electrică, termică, de apă etc.

Caracteristica principală a metodei constă în faptul că toate costurile se identifică nemijlocit pe produsul (grupa de produse), lucrarea sau serviciul care le-a ocazionat, având caracterul de costuri directe.

Cheltuielile directe de natura celor cu materiile prime și materialele auxiliare directe, salariile directe și accesoriile la salariile directe, precum și alte categorii de cheltuieli care, conform specificului unității respective, pot fi trecute în categoria cheltuielilor directe. Dacă producția se manifestă numai la nivelul secțiilor auxiliare, atunci colectarea cheltuielilor directe se va realiza cu ajutorul conturilor speciale de cheltuieli auxiliare.

La sfârșitul perioadei de gestiune, cheltuielile indirecte de producție, de administrație se repartizează direct asupra producției, fără bază de repartizare.

Aplicarea metodei globale presupune existența uneia din următoarele două condiții:

producția să fie omogenă, adică dintr-un atelier sau secție de producție să se obțină un singur produs, serviciu, fără să apară semifabricate sau producție neterminată la sfârșitul perioadei de gestiune;

dacă se obțin mai multe produse, să existe posibilitatea ca prin diverse criterii de echivalare să fie transformate într-un singur produs convențional;

Ca urmare a acestor condiții, metoda globală s-a extins în special la calcularea costului unitar al producției auxiliare, care în majoritatea cazurilor are un caracter omogen.

METODA PE FAZE

În cazul metodei de calculație pe faze, contabilitatea cheltuielilor de producție directe și indirecte se organizează pe faze de calculație, iar în cadrul acestora pe produse sau grupe de produse și pe articole de calculație. Odată stabilite fazele de calculație, ele sunt simbolizate pentru a ușura munca de prelucrare și transmitere a datelor privind cheltuielile de producție.

Metoda de calculație pe faze își găsește aplicare în entitățile a căror producție este simplă, cu caracter de masă, în care procesele de fabricație se caracterizează prin aceea că produsul finit se obține printr-o serie de prelucrări a materiei prime și a materialelor în stadii sau faze succesive.

Astfel de procese de producție întâlnim în industria siderurgică, metalurgică, extractivă, ușoară, alimentară, chimică etc.

Aplicarea metodei pe faze impune soluționarea următoarelor probleme:

determinarea fazelor de calculație a costurilor;

stabilirea costului semifabricatului;

repartizarea costurilor de producție pe produsele obținute din aceeași fază.

Conform acestei metode, colectarea cheltuielilor și calculația costurilor efective se efectuează atât pentru produsele intermediare obținute în cadrul fiecărei faze, cât și pentru produsele finite rezultate în ultima fază de calculație.

Pentru a reflecta toate cheltuielile de producție în structura costului unitar, presupune organizarea contabilității cheltuielilor de producție și calculul costului după metoda pe faze, fiind realizată în două variante: varianta ,,fără semifabricat” și varianta ,,cu semifabricat”.

Varianta ,,fără semifabricat” este folosită de entitățile la care produsele finite apar ca urmare a prelucrării succesive a semifabricatelor de la o fază la alta.

Modelul de calcul este următorul:

Unde: Ctu- consumul unitar al producției finite;

Cf- cheltuielile fazei;

Q- cantitatea de produse finite fabricate;

Varianta ,,cu semifabricat” este utilizată de întreprinderile care au procese tehnologice îndelungate și în care la nivelul fazelor se obțin semifabricate destinate vânzării.

Pentru faza întâia de fabricație:

=

Pentru faza a doua de fabricație:

= +

Pentru faza a treia de fabricație:

= +

Unde: Cs- consumul unitar al semifabricatului;

Chd- cheltuieli directe din fiecare fază de calculație;

Chi- cheltuieli indirecte pentru fiecare fază de calculație;

Q- cantitatea de semifabricate din fiecare fază;

Varianta cu semifabricate, se utilizează doar de acele unități patrimoniale cu un proces tehnologic îndelungat și care execută un număr relativ restrâns de produse, unde după fiecare fază se obțin semifabricate care se depozitează ori se vând. În fiecare fază se colectează cheltuielile directe și indirecte. În ultima fază unde se obțin prouse finite și pentru calculul costului complet, la costul de producție se adaugă și cota de cheltuieli generate de administrație ale unității patrimoniale.

Varianta fără semifabricat, se utilizează de acele unități patrimoniale care obțin semifabricate ce urmează mai multe etape de prelucrare succesive ale procesului de producție. Se aplică și la unitățile cu tehnologii de fabricație diferite, fapt pentru care aceasta se particularizează astfel:

din procesul de producție se poate obține un singur produs;

din procesul de producție pot rezulta două sau mai multe produse principale;

Costul efectiv al produsului finit se determină adăugând la cheltuielile cu materiile prime cheltuielile de prelucrare din toate fazele prin care trece produsul respectiv. De aici apare necesitatea determinării costului de producție fază intermediară numai pentru cheltuielile directe și indirecte de prelucare, fără a lua în considerare costul semifabricatelor.

Avantajul principal al metodei pe faze îl constituie faptul că reprezintă cea mai adecvată metodă din punct de vedere al producției de masă.

Dintre dezavantajele metodei pe faze menționăm:

necesită lucrări multe în cazul aplicării variantei cu semifabricate;

nu reflectă exact costurile aferente fiecărei faze din cauza delimitării convențional-tehnologice a acestora în funcție de fluxul tehnologic;

METODA PE COMENZI

Această metodă se aplică la unitățile industriale cu producție individuală sau de serie pentru producția lansată în baza unei comenzi, iar la sfârșitul perioadei de gestiune există producție în curs de execuție.

Se încadrează în această categorie, entitățile din industria constructoare de mașini, cele din industria electrotehnică și electronică, fabrici de mobilă, industria confecțiilor. O comandă este reprezentată printr-un anumit număr de lot de bunuri și se lansează în fabricație pe baza unei comenzi ferme primite de la clienți după precizarea detaliilor tehnice de execuție.

Înainte de lansare fiecare comandă primește un simbol cifric din registrul de comenzi, simbol care este format din mai multe cifre, care pot cuprinde pe lângă data lansării și alte informații privind produsele executate. Se realizează colectarea cheltuielilor directe ocazionate de fabricarea comenzii și repartizarea cheltuielilor indirecte de producție, pe fiecare comandă în parte, prin procedee convenționale, obținându-se costul efectiv.

În cazul în care, la sfârșitul unei perioade de calculație, unele comenzi sunt neterminate, cheltuielile efectuate cu comenzile respective se consideră în întregime ca producție în curs de execuție.

Metoda pe comenzi se poate aplica în două variante:

varianta fără semifabricat;

varianta cu semifabricat;

În varianta fără semifabricat, cu ocazia calculației nu se face nici un fel de separare a cheltuielilor pe seama părților.

În aceste cazuri, pentru a calcula costul produsului finit este necesară determinarea cu ajutorul calculației a următoarelor aspecte:

costul semifabricatelor proprii și pieselor brute;

costul operațiilor de prelucrare și finisare a semifabricatelor, pieselor, ansamblelor, subansamblelor etc;

costul produsului finit care cuprinde pe lângă costul părților componente și cheltuielile de asamblare a acestora.

Modelul general de calcul al costului fiecăruia din părțile componente se prezintă astfel:

Cus =

Unde: Cus- consumul unitar semifabricat;

Chd- cheltuielile directe;

Chi –cheltuieli indirecte;

Q – cantitatea obținută;

Determinarea producției în curs de execuție la finele lunii se face cu exactitate, valoarea acesteia reprezentând cuantumul cheltuielilor efectuate cu comenzile ce se află în curs de fabricație.

Cu toate că metoda pe comenzi permite determinarea unui cost exact are și o serie de neajunsuri, printre care menționăm:

nu permite determinarea costului producției pe fiecare perioadă de gestiune, ci numai la terminarea completă a comenzii (perioade ce pot fi, uneori, destul de mari), fapt ce nu asigură urmărirea operativă a cheltuielilor de producție, informațiile obținute având un caracter relativ tardiv;

posibilitatea trecerii unor consumuri de materii prime și manoperă de la un produs la altul în cadrul aceleiași comenzi, sau în cazul aceluiași produs, de la o comandă la alta, ceea ce în final denaturează costul comenzilor sau produselor;

decontările parțiale în cadrul unei comenzi înainte de terminarea integrală, la costuri convenționale, face posibil ca eventualele diferențe să nu fie suportate de toate produsele ce au constituit obiectul comenzii, ceea ce conduce și la denaturarea nivelului costului producției perioadei de gestiune.

Aceasta metodă se aplică de regulă, în producția industrială sau de serie, în care produsul finit este rezultatul îmbinării mecanice a unor piese. Presupunem desfășurarea lucrărilor de calculație potrivit metodelor de tip absorbant:

determinarea și evaluarea producției în curs de execuție;

obiectul comenzii diferă, în raport cu modul de organizare a producției individuale;

purtătorul final este produsul, iar cel utilizat pentru urmărirea și înregistrarea costurilor este comanda;

Varianta cu semifabricate, se aplică în cadrul unei producții de serie, unde produsele finite rezultă în urma îmbinării mecanice a unor piese și subansambluri, parțial independente. Determinarea costului unitar pentru produsele finite presupune parcurgerea următoarelor etape:

elaborarea calculațiilor pentru determinarea costului operațiilor de prelucrare și finisare a semifabricatelor;

eleborarea calculațiilor pentru determinarea costului semifabricatelor proprii și a pieselor brute;

eleborarea calculațiilor privind costul produsului finit care cuprinde cheltuielile de asamblare, îmbinare și finisare;

Varianta fără semifabricat, se aplică la unitățile cu producție individuală și de serie, unde comanda are ca obiect un produs sau un lot de produse. Prin calculație nu se mai face diferențierea cheltuielilor pe părțile componente, relevând partea cu care contribuie fiecare secție la costul de producție.

Avantajul principal al metodei pe comenzi constă în faptul că asigură stabilirea unui cost just al produsului finit.

Dintre dezavantajele metodei pe comenzi putem menționa:

nu asigură cunoașterea costurilor reale de producție la finele perioadei de gestiune;

determinarea costului comenzilor în varianta cu semifabricate este mult mai dificil și analitic;

nu permite delimitarea precisă a unor consumuri de marteriale și manoperă;

în cazul predării parțiale a produselor către client înainte de terminarea integrală a comenzii, evaluarea lor la costul planificat face ca devierile față de costul efectiv al produselor să fie imputate ultimelor părți din comanda respectivă;

Schema calculației costurilor după metoda pe comenzi se prezintă astfel:

Sursă: Sorin Briciu, Sorinel Căpușeanu, Letiția Maria Rof, Dan Topor, Contabilitatea și controlul de gestiune, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2010, p. 287

METODA TARIF- ORĂ- MAȘINĂ (T.H.M.)

Metoda THM concepută și aplicată pentru prima oară în SUA este cunoscută la noi în țară, în literatura de specialitate, din versiunea franceza „Taux – Heur – Machine” (THM) întrucât lucrarea a pătruns la noi în 1965 în traducere franceză.

Apariția acestei metode are o premiză obiectivă determinată de extinderea mecanizării și automatizării proceselor de producție ca rezultat al progresului tehnic. Sporirea înzestrării tehnice a unităților economice a determinat implicit creșterea într-o anumită proporție a cheltuielilor indirecte și în mod special a cheltuielilor cu întreținerea și funcționarea utilajelor.

Metoda aceasta se aplică societăților comerciale cu un înalt grad de mecanizare și automatizare, iar costul prelucrării se determină pe baza costului ore de funcționare a mașinii.

Unitatea fundamentală în cadrul metodei este mașina, grupul de mașini pentru care se stabilește tariful orar de funționare ca sumă a costurilor necesare funcționării timp de o oră. Din structura tarifului nu face parte costul materiilor și materialelor directe.

Aplicarea acestei metode necesită parcurgerea etapelor:

Prima etapă se referă la stabilirea centrelor de producție, prin centru înțelegându-se o mașină, un grup de mașini, un utilaj, o instalație, care pot fi reunite după criterii de dimensionare identice.

A doua etapă cuprinde lucrările de determinare a structurii efectivelor de personal și a capacității de producție ale fiecărui centru de producție. Se determină numărul de muncitori pe centre, orele de lucru al acestora și salariul orar pe centru în funcție de timp disponibil al centrului.

A treia etapă constă în elaborarea bugetelor operaționale. Bugetul operațional cuprinde toate costurile indirecte privind fabricația, administrarea și desfacerea. Deci nu sunt incluse costurile cu manopera directă a centrelor si cu materiile directe.

A patra etapă cuprinde lucrările de repartizare a costurilor din bugetul operațional pe centre. În acest scop se va întocmi ,,Foaia de repartizare a costurilor”, pe baza documentelor anterioare.

Ultima etapă face referire la determinarea tarifului- oră- mașină al fiecărui centru de producție. Se elaborează ,,Tabloul rezumativ”. Cunoscând tariful- oră- mașină și itinerarul produsului, se determină costul prelucrării pe produs, la care se adaugă costul cu materiile și materialele directe, se obține costul produsului.

Tehnica specifică a acestei metode vizează stabilirea a doi indicatori sintetici legați de gestiune și anume:

tariful (costul) oră – mașină (THM);

costul pe unitatea de produs.

Ct = (THM x t) + Chm

Unde:

Ct – costul complet de prelucrare;

THM – tariful oră – mașină (costul orei mașină);

T – timpul de lucru al mașinii sau grupului de mașini exprimat în ore;

Chm – costul materialelor.

Metoda T.H.M. prezintă o serie de avantaje:

utilizarea mai bună a mașinilor și utilajelor;

permite depistarea mașinilor și utilajelor insuficient folosite;

implică metodologic corelarea orelor anual disponibile cu producția programată anual în ore pentru toate centrele de producție constituite;

asigură o folosire mai rațională a efectivului de muncitori;

permite o repartizare mai judicioasă a cheltuielilor indirecte;

Metoda T.H.M. prezintă o serie de dezavantaje:

urmărește pe prim-plan cheltuielile de prelucrare a produselor, lăsând pe plan secundar cheltuielile cu materiile prime și materialele directe;

complicarea procedeului de calcul atunci când numărul centrelor de producție este mai mare;

apar cazuri când unele cheltuieli trebuie lăsate în afara T.H.M.-ului spre a fi trecute;

folosirea de grafice și calcule matematice care întregesc metodologia, îngreunează și complică însușirea și aplicarea ei;

PERFORMANȚĂ ȘI INTRUMENTE PENTRU PREZENTARE ȘI MONITORIZARE

Prin instrumente de monitorizare și gestionare a performanțelor înțelegem acele instrumente încorporate care au drept scop urmărirea și administrarea bunelor rezultate ele unei întreprinderi. Aceste instrumente au la bază sistemul informațional care asigură legătura între sistemul decizional și cel operațional.

Sistemul decizional este un sistem de analiză a performanțelor care presupune rezolvarea unor probleme:

stabilirea subdiviziunilor organizatorice care vor beneficia de informații cu privire la realizarea performanțelor;

coordonarea subdiviziunilor organizatorice care primesc informații despre performanțele realizate în sistemul operațional;

stabilirea modului de prezentare a informațiilor cu privire la activitățile conduse și a centrelor de decizie aferente;

Sistemul operațional este acel sistem care ajută la colectarea și prelucrarea informațiilor din cadrul subdiviziunilor organizatorice ale unei întreprinderi.

TABLOUL DE BORD

Tabloul de bord reprezintă o modalitate de încadrare, selecționare, aranjare și prezentare a indicatorilor care permit vizualizarea unei tendințe de ansamblu în evoluția urmărită de către managementul întreprinderii prin obiectivele fixate. El cuprinde acel sistem de indicatori exprimați în mărimi absolute și relative, folosit pentru evaluarea, controlul și reglarea operativă a activității unei întreprinderi.

Tabloul de bord este privit ca și un ansamblu de indicatori nu prea numeroși, concepuți pentru a permite gestionarilor de a lua la cunoștință despre inventarul și evoluția sistemelor pe care ei le pilotează și de a identifica tendințele care le vor influența pe un orizont coerent cu natura funcțiilor lor. Totodată, tabloul de bord mai poate reprezenta un sistem de informare care permite cunoașterea în permanență și cât mai rapid posibil a datelor indispensabile pentru controlul mersului întreprinderii pe termen scurt și facilitarea exercitării responsabilităților.

Obiectivele unui tabloul de bord vizează:

elaborarea de analize utile strategiilor de entitate;

optimizarea fiecărei funcții a întreprinderii, prin optimizarea funcționării fiecărui serviciu component;

Utilizările tabloului de bord diferă în funcție de nivelul la care se aplică:

la nivel operațional pentru orientarea acțiunilor de realizare a obiectivelor fixate și de orientare a responsabilităților către obiectivele considerate prioritare;

la nivel decizional pentru suprevegherea desfășurării activităților din cadrul întreprinderii și corectarea la timp a abaterilor negative înainte ca acestea să devină ireversibile;

Scopul tabloului de bord constă în informarea și luarea de acțiuni în funcție de obiectivele urmărite. În funcție de obiectivele pe care le stabilește și urmărește, o entitate își poate construi o prezentare proprie a tablourilor de bord necesare.

Funcțiile îndeplinite de tabloul de bord pot fi sintetizate:

Funcția de informare, managerii departamentelor sunt informați cu privire la situația urmărită.

Funcția de evaluare, managerii utilizează tablou de bord pentru a identifica, înțelege situațiile pentru a evalua importanța variațiilor.

Funcția de avertizare, dacă sunt furnizori de informații, managerii ar vrea să le compare cu condițiile existente, pentru a identifica o perspectivă de ansamblu.

Funcția decizională, informațiile obținute și transmise operativ managerilor poziționați în diverse niveluri ierarhice.

Pentru elaborarea unui tablou de bord stau la bază următoarele principii :

Principiul coerenței și pertinenței informațiilor, conform acestui principiu, informațiile pe care le oferă un tablou de bord trebuie să respecte liniile ierarhice ale întreprinderii stabilite în conformitate cu organigrama întreprinderii și modul de organizare transversal al acesteia.

Principiul eficienței informațiilor furnizate, conform acestui principiu, informațiile cuprinse în tabloul de bord trebuie analizate și interpretate.

Principiul standardizării informațiilor, conform acestui principiu, informațiile se referă la obiectivele fixate, rezultatele precedente și ipotezele de lucru.

Principiul frecvenței de obținere și difuzare a informațiilor, acest principiu face referire la modul de întocmire și difuzare a informațiilor din cadrul tablourilor de bord, depinzând de durata de luare a deciziilor la nivelul compartimentelor interesate.

În componența sa, tabloul de bord are: tabelele de valori și graficele.

Tabelele de valori reprezintă forme de prezentare ale datelor inserate cu privire la nivelul previzionat ale obiectivelor fixate, rezultatelor înregistrate aferente perioadelor de referință, rezultate ca diferență între rezultate și obiectivele fixate. Graficele reprezintă forma de ilustrare a tendințelor indicatorilor pe un anumit interval de timp.

Informația este o măsură a unui fenomen din teren, în timp ce indicatorul este rezultatul unui calcul matematic. Informațiile se pot măsura și se referă la datele care se găsesc răspândite în cadrul întreprinderii: cantitate produsă, costuri etc. Indicatorii sunt acele rapoarte ce permit compararea realizărilor cu obiectivele sau cu alte referințe.

În concluzie, prezentarea datelor existente în tabloul de bord trebuie să se realizeze cât mai relevant, ținând cont de faptul că există o diferențiere între noțiunea de indicator și cea de informație.

BALANCED SCORECARD

Tabloul de bord echilibrat (Balanced Scorecard) este compus dintr-un ansamblu de indicatori aferenți strategiei întreprinderii și oferă posibilitatea pilotării performanțelor pe elemente componente ale acesteia, combinând instrumentele financiare tradiționale cu cele nefinanciare și oferind managerilor informații relevante cu privire la activitățile conduse de către aceștia.

Perspectiva financiară, Kaplan și Norton nu ignoră nevoile tradiționale pentru informațiile fiananciare. Informațiile fundamentate obținute în timp util vor constitui întotdeauna o prioritate și managerii vor face tot ce este necesar să le furnizeze.

Perspectiva clientelară, în cazul în care clienții nu sunt satisfăcuți, aceștia vor găsi în cele din urmă alți furnizori care le vor satisface nevoile. Din această perspectivă performanța slabă este un indicator principal al declinului viitor, chiar dacă imaginea curentă financiară ar putea arăta bine.

Perspectiva proceselor interne, măsurătorile bazate pe această perspectivă permit managerilor să știe cât de bine se derulează afacerile lor și dacă produsele și serviciile lor sunt în conformitate cu cerințele clientului.

Perspectiva dezvoltării competențelor, include formarea angajaților și atitudinile culturale legate de auto-îmbunătățirea individuală, cât și corporativă. Într-o organizație de cunoștințe bazată pe muncitori, oamenii sunt principala sursă.

Sursă: Tabloul de bord echilibrat (Balanced Scorecard); Sorin Briciu, Sorinel Căpușeanu, Letiția Maria Rof, Dan Topor, Contabilitatea și controlul de gestiune, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2010, p. 407

Astfel, tabloul de bord echilibrat (balanced scorecard), reprezintă o abordare strategică a performanțelor unei întreprinderi, prin care este permisă expunerea strategiilor și viziunilor de acțiune prin cele patru perspective enumerate și explicate mai sus.

În prezent, cu ajutorul balanced scorecard, tutorii și mentorii din cadrul entităților comunică mai ușor cu lucrătorii din întreprindere, având acces mai ușor la rezolvarea problemelor apărute prin intermediul instrumentelor tehnologice, de exemplu intranetul.

STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULAREA COSTURILOR ȘI PREZENTAREA PERFORMANȚEI PRIN TABLOUL DE BORD LA S.C. DAMORE PROD S.R.L.

S.C. DAMORE PROD S.R.L. este o societate din domeniul încălțămintei, având ca obiect de activitate producția de tălpi pentru încălțăminte și de aceea în continuare voi vorbi despre o întreprindere cu efecte totale, întrucât tălpile reprezintă un accesoriu esențial pentru confecționarea încălțămintelor, ceea ce face ca societatea să fie considerată parte a grupului acelor societăți producătoare care sunt considerate terțe în acest domeniu.

Imaginea nr. 1

Societatea a fost înființată în anul 1997 de către un grup de investitori italieni, care aveau deja în Italia producții asemănătoare și care au simțit nevoia unei dezvoltări a producției și mutarea acesteia în țările în curs de dezvoltare, acolo unde existau alte societăți leaderi în producția de încălțăminte, societăți care erau deja clienți ai societății mame Suolificio CAPRI S.p.A., existente în Italia și care la rândul lor au făcut acea mutație din Italia înspre România.

Din septembrie 1999, s-a început producția de tălpi pentru încălțăminte în cantități mici și cu o calitate destul de slabă, dar care în anii următori, a determinat S.C. DAMORE PROD S.R.L. să apuce pe un drum de creștere atât ca volum financiar cât și ca suprafață, ceea ce erau necesare creșterii productivității și a implicării personalului în toate fazele și pe toate nivelele.

Societatea își desfășoară activitatea într-un complex de hale de producție cu o suprafață totală de 3.349 mp în care funcționează peste 200 de mașini și utilaje specifice producerii de tălpi, organizate sub formă de linii de producție în funcție de specificul procesului tehnologic.

Imaginea nr. 2 Imaginea nr. 3

Fabricarea tălpilor de încălțăminte presupune parcurgerea următoarelor faze și etape:

► faza I – pregătirea inserțiilor din piele sau tunit;

► faza II – procesul de obținere a tălpilor prin injectare cu ajutorul matrițelor;

► faza III – procesul de finisare a tălpilor injectate sau prefrezate;

► faza IV – procesul de obținere a tălpilor prefrezate;

Sfera de cuprindere a activității societății este structurată astfel:

– activitatea de aprovizionare: – biroul de achiziții materii prime și materiale interne și intracomunitare;

– activitatea de producție: – secția de producție tălpi injectate, secția de producție tălpi prefrezate;

– activitatea de desfacere: – biroul de livrări interne, biroul de livrări intracomunitare și biroul export;

– activitatea economică: – serviciul financiar contabil, serviciul comercial ( biroul achiziții și livrări interne, intracomunitare și import-export), serviciul resurse umane.

Materii prime (simbol și denumire)

Produsele societății se împart în două mari categorii:

tălpi injectate: din TR, din PVC cu piele din TR sau PVC;

tălpi prefrezate: din piele și din tunit;

Ponderea cea mai mare o au tălpile injectate din TR sau PVC care sunt mai ieftine, acestea reprezintă aproximativ 80 % din totalul perechilor de tălpi vândute, cu o pondere ușor mai mare a tălpilor injectate din PVC. Tălpile prefrezate din piele sau tunit, au o pondere mai mică datorită faptului că implica un grad de prelucrare mai ridicat, mai pretențios și un cost de producție mai mare.

Produsele finite se prezintă astfel:

talpi injectate din TR;

talpi injectate din PVC;

talpi injectate din TR SI PVC cu piele;

talpi prefrezate din piele;

talpi prefrezate din tunit;

Sectorul încălțămintei este unul foarte diversificat, cuprinzând o gamă largă de materiale (textile, plastic, cauciuc și piele), iar produsele, de la diverse tipuri de încălțăminte pentru bărbați, femei și copii la produse specializate, cum sunt ghetele de snowboard și încălțămintea de protecție. Această diversitate a produselor finite corespunde unei multitudini de procese industriale, întreprinderi și structuri de piață.

Piața țintă pe care o urmarește întreprinderea este:

– piața internă;

– piața U.E.;

– piața internațională;

Scopul pe care îl urmărește entitatea este:

introducerea de noi produse;

oportunitatea de extindere pe noi piețe europene, internaționale, precum și pe cea națională;

creșterea calității și cantității produselor pentru satisfacerea cererii existente pe piață;

Metodele de vânzare a tălpilor de încălțăminte folosite de societate în prezent sunt:

prin intermediul societății comerciale SUOLIFICIO CAPRI S.P.A., care este asociat în cadrul societății S.C. DAMORE PROD S.R.L., aproximativ 70% din vânzări;

în mod direct aproximativ 23% din vânzări;

prin agenție de vânzări-internațională aproximativ 2% din vânzări;

Metoda alesă este cea pe comenzi, varianta fară semifabricat. O comandă este reprezentată de numărul de bunuri lansate în producție, pe baza unei comenzi ferme primite de la clienți, după precizarea detaliilor tehnice de execuție.

În cazul producției individuale, obiectul comenzii îl constituie un produs sau un lot de produse, calculația scoțând în evidență partea cu care participă fiecare secție la formarea costului producției, nerealizându-se separate cheltuielile pe părțile component ale produsului.

În cazul producției de serie, comenzile pot avea ca obiect loturi de piese sau repere brute turnate sau realizate; piese sau repere prelucrate sau finisate.

Fiecare comandă primește un simbol cifric din registrul de comenzi, simbol format din mai multe cifre, care poate cuprinde data lansării si alte informații privind produsele executate. Toate documentele primare de evidență au menționat numărul de ordine pornind de la lansare până la predarea produselor la magazine. Acest lucru asigură o colectare corectă a cheltuielilor pentru fiecare comandă de fabricație.

Costul efectiv se determină prin realizarea unei fișe de cont de calculație, care poartă numărul de cod al comenzii, iar în ea se colectează toate cheltuielile directe și indirect de producție pe fiecare comandă în parte.

Costul unitar se determină prin raportarea cheltuielilor efectuate pentru fiecare comandă la numărul de unități produse dintr-o comandă.

În cazul comenzilor neterminate, cheltuielile efectuate se consideră în întregime ca producție în curs de execuție, iar în cazul comenzilor cu ciclu îndelungat, acestea se predau la magazie sau direct clienților la prețul prestabilit.

Astfel, în varianta fără semifabricat, cu ocazia calculației nu se face nici un fel de separare a cheltuielilor pe seama părților component, fiind relevant partea cu care participă în fabricație.

SIMULARE PRIVIND CALCULAȚIA COSTURILOR PRIN METODA PE COMENZI LA S.C. DAMORE PROD S.R.L.

Luna Mai 2013:

În data de 02.05.2013 se achiziționează de la S.C. DESPA ROMANIA S.R.L. granule TR în valoare de 2.076 lei , granule PVC în valoare de 2.076 lei și tocuri pentru încălțăminte în valoare de 1386 lei, TVA 24 %.

înregistrări în contabilitatea financiară

%= 401 6.867

301

301.01 2.076

301.02 2.076

301.03 1.386

4426 1.329

Conform Facturii nr. 1200/ 01.05.2013 și Notei de recepție nr. 1221/ 01.05.2013

În data de 13.05.2013 se eliberează în consum –granule TR în valoare de 1.500 lei, granule PVC în valoare de 1.500 lei, tocuri pentru încălțăminte în valoare de 1.000 lei.

Pentru comanda 1-granule TR 900, tocuri pentru încălțăminte 330 ;

Pentru comanda 2-granule PVC 900, tocuri pentru încălțăminte 270;

Pentru comanda 3- granule TR 600, granule PVC 600, tocuri pentru încălțăminte 400;

601.01 = 301.01. 1.500

601.02 = 301.02 1.500

601.03 = 301.03 1.000

Conform Bon de consum nr. 145/13.05.2013

înregistrări în contabilitatea de gestiune

921 = 901 4.000

921.com 1 1.230

921.com 2 1.170

921. com3 1.600

În data de 15.05.2013 se achiziționează combustibil pentru automobile 500 litri, pret 5 lei, TVA 24%.

înregistrări în contabilitatea financiară

%= 401 3.100

3022 2.500

4426 600

Conform Facturii nr. 20718/ 15.05.2013

Se eliberează în consum combustibilul:

înregistrări în contabilitatea financiară

6022=3022 2.500

Conform Bon de consum nr. 146/ 15.05.2013

înregistrări în contabilitatea de gestiune

922= 901 2.500

În data de 20.05.2013 se achiziționează combustibil pentru utilaje în valoare de 3.000 lei, TVA 24 %

înregistrări în contabilitatea financiară

% = 401 3.720

3022 3.000

4426 720

Conform Facturii nr. 21568/ 20.05.2013

înregistrări în contabilitatea financiară

6022=3022 3.000

Conform Bon de consum nr 147/ 20.05.2013

înregistrări în contabilitatea de gestiune

923= 901 3.000

În data de 22.05.2013 se primește factura pentru convorbiri telefonice RCS & RDS 500 lei, TVA 24%

înregistrări în contabilitatea financiară

% = 401 620

626 500

4426 120

Conform Facturii nr. 106834/ 22.05.2013

înregistrări în contabilitatea de gestiune

924=901 500

În data de 23.05.2013 se eliberează mănuși muncitorilor în valoare de 450 lei.

înregistrări în contabilitatea financiară

603=303 450

Conform Bon de consum nr 148/ 23.05.2013

înregistrări în contabilitatea de gestiune

922=901 450

În data de 24.05.2013 cheltuielile cu manopera și reținerile se calculează și se înregistrează contribuțiile patronale: CAS 20,8%, CASS 5,2%, CFS 0,5%, fond accidente 0,2%, fond de garantare 0,25%, fond concedii 0,85%.

-se înregistrează contribuția angajatorului la bugetul sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale:

CAS 335.230 x 20,8% = 69.728

6451 „Contribuția unității = 4311.1 „Contribuția unității 69.728

la asigurările sociale la asigurările sociale"

Conform Notei de contabilitate nr. 140 /24.05.2013

-se înregistrează contribuția angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de sănătate:

CASS 335.230 x 5,2% = 17.432

6453 „Contribuția angajatorului = 4313 „Contribuția angajatorului “ 17.432

pentru asigurările socialepentru asigurările sociale

de sănătate" de sănătate”

Conform Notei de contabilitate nr. 141/ 24.05.2013

-se înregistrează contribuția angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de șomaj:

CFS 335.230 x 0,5% = 1676

6452 „Contribuția unității pentru = 4371 „Contribuția unității la 1676

ajutorul de șomaj"fondul de șomaj"

Conform Notei de contabilitate nr. 142/ 24.05.2013

-înregistrarea fondului de accidente:

335.230 x 0,2 = 670

6458„Cheltuieli cu alte impozite = 4381 „Accidente’’ 670

Conform Notei de contabilitate nr. 143/ 24.05.2013

-înregistrarea fondului de garantare de 0,25 %:

335.230 x 0,25 = 838

6452.1,, Cheltuieli privind = 4371.1,, Contribuția unității la 838

contribuția unității pentru fondul de somaj’’

ajutorul de somaj’’

Conform Notei de contabilitate nr. 144/ 24.05.2013

-înregistrarea fondului de concedii:

335.230 x 0,85 % = 2850

6453.1,, Cheltuieli privind = 4313.1,, Contribuția angajatorului pentru 2850

contribuția unității la asigurările sociale de sănătate’’

asigurările sociale de sănătate’’

Conform Notei de contabilitate nr. 145/ 24.05.2013

Înregistrarea salariilor:

Conform Notei de contabilitate nr. 146/ 24.05.2013

înregistrări în contabilitatea financiară

641=241 335.230

înregistrări în contabilitatea de gestiune

% = 901 335.230+ 93.194

921

921.com1 82.131+ 22.832

921.com2 58.666+ 16.309

921.com 3 93.864+ 26.094

922 26.170+ 6.989

923 34.171+ 9.786

924 40.228+11.184

În data de 27.05.2013 se eliberează piese de schimb pentru reparații în valoare de 600 lei.

înregistrări în contabilitatea financiară

6024=3024 600

Conform Bon de consum nr 149/ 27.05.2013

înregistrări în contabilitatea de gestiune

922=901 600

În data de 28.05.2013 se obțin următoarele produse

înregistrări în contabilitatea financiară

345=711 12.848

Conform Raportul de productie nr.671

330 buc-comanda 1 cu pret prestbilit de 8.42= 2.779 lei

270 buc-comanda 2 cu pret prestbilit de 7.75 = 2.093 lei

400 buc -comanda 3 cu pret prestabilit de 19.94 = 7.976 lei

înregistrări în contabilitatea de gestiune

931 = 12.848

931 com1 902 com1 2.779

931com2 902 com2 2.093

931com3 902 com3 7.976

În data de 27.05.2014 se primește factura pentru energie electrică în valoare de 8.450, TVA 24%.

Pentru sectorul de productie 6.450 lei;

Pentru sectorul administrativ 2.000 lei;

Conform Factura nr. 1049133/ 27.05.2013

înregistrări în contabilitatea financiară

% = 401 10.478

605 8.450

4426 2.028

înregistrări în contabilitatea de gestiune

% = 901 10.478

923 8.450

924 2.028

În data de 27.05.2013 se primește factura pentru apă în valoare de 2.000, TVA 24 %.

Pentru sectorul de productie 1.800 lei;

Pentru sectorul administrativ 200 lei;

înregistrări în contabilitatea financiară

% = 401 2.480

605 2.000

4426 480

Conform Factura nr. 103915/ 27.05.2013

înregistrări în contabilitatea de gestiune

% = 901 2.480

923 2.000

924 480

În data de 28.05.2015 se primește factura de consultanță, în valoare 1.000 lei, TVA 24%.

înregistrări în contabilitatea financiară

% = 401 1.240

628 1.000

4426 240

Conform Factura nr. 628/ 28.05.2013

înregistrări în contabilitatea de gestiune

924=901 1.240

În data de 28.05.2013 se înregistrează amortizarea clădirilor în valoare de 18.000 lei astfel:

înregistrări în contabilitatea financiară

6811=2811 18.000

Conform Notei de contabilitate nr. 147/ 28.05.2013

Pentru sectorul de productie 13.000 lei;

Pentru sectorul administrativ 5.000 lei;

înregistrări în contabilitatea de gestiune

% = 901 18.000

924 5.000

923 13.000

În data de 28.05.2013 se înregistrează amortizarea echipamentelor tehnologice în valoare de 93.645 lei.

înregistrări în contabilitatea financiară

6811=2813 93.645

Conform Notei de contabilitate nr. 148/ 28.05.2013

înregistrări în contabilitatea de gestiune

923=901 93.645

În data de 28.05.2013 se înregistrează amortizarea autoturismelor în valoare de 2.200 lei.

înregistrări în contabilitatea financiară

6811=2814 2.200

Conform Notei de contabilitate nr. 149/ 28.05.2013

înregistrări în contabilitatea de gestiune

922=901 2.200

În data de 28.05.2013 se decontează cheltuielile auxiliare asupra celorlalte sectoare:

70% sect de productie

30% sect de adm.

înregistrări în contabilitatea de gestiune

% = 922 88.543

923 61.980,1

924 26.562,9

Conform Notei de contabilitate nr. 150/ 28.05.2013

În data de 29.05.2013 se repartizează cheltuielile indirecte și cele administrative având ca bază de repartizare salariile directe:

K= 0,9

com 1 0.9 x 82.131 = 73.918

com2 0.9 x 58.666 = 52.799

com 3 0.9 x 93.864 = 84.478

înregistrări în contabilitatea de gestiune

921 = 923 211.195

921 com1 73.918

921 com 2 52.799

921 com3 84.478

Conform Notei de contabilitate nr. 151/ 29.05.2013

K= 0,56

com 1 0.56 x 82.131 = 45.993

com2 0.56 x 58.666 = 32.853

com 3 0.56 x 93.864 = 52.564

înregistrări în contabilitatea de gestiune

921 = 924 131.410

921 com1 45.993

921 com 2 32.853

921 com3 52.564

Conform Notei de contabilitate nr. 152/ 29.05.2013

În data de 29.05.2013 se stabilește costul efectiv al produselor:

com 1 330 x 5= 1.650 lei

com2 270 x 4= 1.080 lei

com 3 400 x 13= 5.200 lei

înregistrări în contabilitatea de gestiune

902 = 921 7.930

902 com1 921 com1 1.650

902 com2 921 com2 1.080

902 com3 921 com3 5.200

În data de 29.05.2013 se stabilesc diferențele de preț:

înregistrări în contabilitatea financiară

348=711 – 4.918

înregistrări în contabilitatea de gestiune

903 = 902

903 com1 902 com1 – 1.129

903 com2 902 com2 – 1.013

903 com3 902 com3 – 2.776

Conform Notei de contabilitate nr. 153/ 29.05.2013

Închiderea conturilor:

înregistrări în contabilitatea de gestiune

901 =% 7.930

903

903 com1 – 1.129

903 com2 – 1.013

903 com3 – 2.776

931

931 com1 2.779

931 com2 2.093

931 com3 7.976

Conform Notei de contabilitate nr. 154/ 29.05.2013

Luna Mai 2014 :

În data de 03.05.2014 se achiziționează de la S.C. ARTIPEL SRL ROMANIA S.R.L granule TR în valoare de 2.350 lei , tunit în valoare de 1.950 lei și tocuri pentru încălțăminte în valoare de 1.600 lei, TVA 24 %.

înregistrări în contabilitatea financiară

% = 401 7.316

301

301.01 2.350

301.05 1.950

301.03 1.600

4426 1.416

Conform Facturii nr. 1201/ 03.05.2014 și Notei de recepție nr. 1222/ 03.05.2014

În data de 09.05.2014 se eliberează în consum granule TR în valoare de 2.200 lei, tunit în valoare de 1.800 lei, tocuri pentru încălțăminte în valoare de 1.500 lei.

Pentru comanda 1-granule TR 1.200, tocuri pentru încălțăminte 560 ;

Pentru comanda 2-tunit 900, tocuri pentru încălțăminte 330;

Pentru comanda 3- granule TR 1.000, tunit 900, tocuri pentru încălțăminte 610;

înregistrări în contabilitatea financiară

601.01 = 301.01. 1.760

601.02 = 301.02 1.230

601.03 = 301.03 2.510

Conform Bon de consum nr. 150/09.05.2014

înregistrări în contabilitatea de gestiune

921 = 901 5.500

921.com 1 1.760

921.com 2 1.230

921. com3 2.510

În data de 12.05.2014 se achiziționează combustibil pentru automobile 400 litri, pret 5,5 lei, TVA 24%.

înregistrări în contabilitatea financiară

%= 401 2.728

3022 2.200

4426 528

Conform Facturii nr. 20719/ 12.05.2014

Se eliberează în consum combustibilul:

înregistrări în contabilitatea financiară

6022=3022 2.200

Conform Bon de consum nr. 151 12.05.2014

înregistrări în contabilitatea de gestiune

922= 901 2.200

În data de 15.05.2014 se achiziționează combustibil pentru utilaje în valoare de 2.500 lei, TVA 24 %.

înregistrări în contabilitatea financiară

% = 401 3.100

3022 2.500

4426 600

Conform Facturii nr. 21569/ 15.05.2014

înregistrări în contabilitatea financiară

6022=3022 2.500

Conform Bon de consum nr. 152/ 15.05.2014

înregistrări în contabilitatea de gestiune

922= 901 2.500

În data de 19.05.2014 se primește factura pentru convorbiri telefonice RCS & RDS 550 lei, TVA 24%.

înregistrări în contabilitatea financiară

% = 401 682

626 550

4426 132

Conform Facturii nr. 106835/ 19.05.2014

înregistrări în contabilitatea de gestiune

924=901 550

În data de 22.05.2014 se eliberează mănuși muncitorilor în valoare de 350 lei.

înregistrări în contabilitatea financiară

603=303 350

Conform Bon de consum nr 153/ 22.05.2014

înregistrări în contabilitatea de gestiune

922=901 350

În data de 23.05.2014 cheltuielile cu manopera și reținerile se calculează și se înregistrează contribuțiile patronale: CAS 20,8%, CASS 5,2%, CFS 0,5%, fond accidente 0,2%, fond de garantare 0,25%, fond concedii 0,85%.

-se înregistrează contribuția angajatorului la bugetul sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale:

CAS 445.190 x 20,8% = 92.600

6451 „Contribuția unității = 4311.1 „Contribuția unității 92.600

la asigurările sociale la asigurările sociale"

Conform Notei de contabilitate nr. 155 /23.05.2014

-se înregistrează contribuția angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de sănătate:

CASS 445.190 x 5,2% = 23.150

6453 „Contribuția angajatorului = 4313 „Contribuția angajatorului 23.150

pentru asigurările socialepentru asigurările sociale

de sănătate" de sănătate”

Conform Notei de contabilitate nr. 156/ 23.05.2014

-se înregistrează contribuția angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de șomaj:

CFS 445.190 x 0,5% = 2.226

6452 „Contribuția unității pentru = 4371 „Contribuția unității la 2.226

ajutorul de șomaj"fondul de șomaj"

Conform Notei de contabilitate nr. 157/ 23.05.2014

-înregistrarea fondului de accidente:

445.190 x 0,2 = 890

6458„Cheltuieli cu alte impozite = 4381 „Accidente’’ 890

Conform Notei de contabilitate nr. 158/ 23.05.2014

-înregistrarea fondului de garantare de 0,25 %:

445.190 x 0,25 = 1.113

6452.1,, Cheltuieli privind = 4371.1,, Contribuția unității la 1.113

contribuția unității pentru fondul de somaj’’

ajutorul de somaj’’

Conform Notei de contabilitate nr. 159/ 23.05.2014

-înregistrarea fondului de concedii:

445.190 x 0,85 % = 3.784

6453.1,, Cheltuieli privind = 4313.1,, Contribuția angajatorului pentru 3.784

contribuția unității la asigurările sociale de sănătate’’

asigurările sociale de sănătate’’

Conform Notei de contabilitate nr. 160/ 23.05.2014

Înregistrarea salariilor:

Conform Notei de contabilitate nr. 161/ 23.05.2014

înregistrări în contabilitatea financiară

641=241 445.190

înregistrări în contabilitatea de gestiune

% = 901 445.190+ 155.816

921

921.com1 86.250 + 30.188

921.com2 69.000 + 24.150

921.com 3 189.750 + 66.412

922 20.038 + 7.013

923 25.047 + 8.767

924 55.105 + 19.286

În data de 26.05.2014 se eliberează piese de schimb pentru reparații în valoare de 300 lei.

înregistrări în contabilitatea financiară

6024=3024 300

Conform Bon de consum nr 154/ 26.05.2014

înregistrări în contabilitatea de gestiune

922=901 300

În data de 27.05.2014 se obțin următoarele produse:

înregistrări în contabilitatea financiară

345=711 18.984

Conform Raportul de productie nr.672

560 buc-comanda 1 cu pret prestbilit de 8,50 = 4.760 lei

330 buc-comanda 2 cu pret prestbilit de 10,2 = 3.366 lei

610 buc -comanda 3 cu pret prestabilit de 17,80 = 10.858 lei

înregistrări în contabilitatea de gestiune

931 = 902 18.984

931 com1 902 com1 4.760

931com2 902 com2 3.366

931com3 902 com3 10.858

În data de 28.05.2014 se primește factura pentru energie electrică în valoare de 9.100 de lei, TVA 24%

Pentru sectorul de productie 6.600 lei;

Pentru sectorul administrativ 2.500 lei;

Conform Factura nr. 1049135/ 26.06.2013

înregistrări în contabilitatea financiară

% = 401 11.284

605 9.100

4426 2.184

înregistrări în contabilitatea de gestiune

% = 901 11.284

923 9.100

924 2.184

În data de 28.05.2014 se primește factura pentru apă în valoare de 2.200, TVA 24 %.

Pentru sectorul de productie 1.700 lei;

Pentru sectorul administrativ 500 lei;

înregistrări în contabilitatea financiară

% = 401 2.728

605 2.200

4426 528

Conform Factura nr. 103920/ 26.06.2013

înregistrări în contabilitatea de gestiune

% = 901 2.728

923 2.200

924 528

În data de 28.05.2014 se primește factura de consultanță, în valoare 1.000 lei, TVA 24%.

înregistrări în contabilitatea financiară

% = 401 1.240

628 1.000

4426 240

Conform Factura nr. 629/ 28.05.2014

înregistrări în contabilitatea de gestiune

924=901 1.000

În data de 29.05.2014 se înregistrează amortizarea clădirilor în valoare de 20.000 lei astfel:

înregistrări în contabilitatea financiară

6811=2811 2.000

Conform Notei de contabilitate nr. 162/ 28.06.2013

Pentru sectorul de productie 15.000 lei;

Pentru sectorul administrativ 5.000 lei;

înregistrări în contabilitatea de gestiune

% = 901 20.000

924 5.000

923 15.000

În data de 29.05.2014 se înregistrează amortizarea echipamentelor tehnologice în valoare de 93.645 lei

înregistrări în contabilitatea financiară

6811=2813 93.645

Conform Notei de contabilitate nr. 163/ 29.05.2014

înregistrări în contabilitatea de gestiune

923=901 93.645

În data de 29.05.2014 se înregistrează amortizarea autoturismelor în valoare de 1.800 lei.

înregistrări în contabilitatea financiară

6811=2814 1.800

Conform Notei de contabilitate nr. 164/ 29.05.2014

înregistrări în contabilitatea de gestiune

922=901 1.800

În data de 29.05.2014 se decontează chelt. auxiliare asupra celorlalte sectoare:

70% sect de productie

30% sect de adm.

înregistrări în contabilitatea de gestiune

% = 922 117.938

923 82.556,6

924 35.381,4

Conform Notei de contabilitate nr. 165/ 29.05.2014

În data de 29.05.2014 se repartizează cheltuielile indirecte și cele administrative având ca bază de repartizare salariile directe:

K= 0,6

com 1 0.6 x 86.250 = 51.750

com2 0.6 x 69.000 = 41.400

com 3 0.6 x 189.750 = 113.850

înregistrări în contabilitatea de gestiune

921 = 923 207.000

921 com1 51.750

921 com 2 41.400

921 com3 113.850

Conform Notei de contabilitate nr. 166/ 29.05.2014

K= 0,53

com 1 0.53 x 86.250 = 45.712

com2 0.53 x 69.000 = 36.570

com 3 0.53 x 189.750 = 100.568

înregistrări în contabilitatea de gestiune

921 = 924 182.850

921 com1 45.712

921 com 2 36.570

921 com3 100.568

Conform Notei de contabilitate nr. 167/ 29.05.2014

În data de 29.05.2014 se stabilește costul efectiv al produselor:

com 1 560 x 5,10= 2.856 lei

com2 330 x 6= 1.980 lei

com 3 610 x 12,50= 7.625 lei

înregistrări în contabilitatea de gestiune

902 = 921 12.461

902 com1 921 com1 2.856

902 com2 921 com2 1.980

902 com3 921 com3 7.625

În data de 29.05.2014 se stabilesc diferențele de preț:

înregistrări în contabilitatea financiară

348=711 -6.523

înregistrări în contabilitatea de gestiune

903 = 902

903 com1 902 com1 – 1.904

903 com2 902 com2 – 1.386

903 com3 902 com3 – 3.233

Conform Notei de contabilitate nr. 168/ 29.05.2014

Închiderea conturilor:

înregistrări în contabilitatea de gestiune

901 = % 12.461

903

903 com1 – 1.904

903 com2 – 1.386

903 com3 – 3.233

931

931 com1 4.760

931 com2 3.366

931 com3 10.858

Conform Notei de contabilitate nr. 169/29.05.2014

TABLOUL DE BORD LA S.C. DAMORE PROD S.R.L.

Tabloul de bord este folosit ca și un instrument care sintetizează informația necesară conducerii. Cu ajutorul lui se realizează o permanentă informare a decidenților asupra modului de evoluție a fenomenelor specifice activității desfășurate.

Totodată el reprezintă un sistem de indicatori în mărimi absolute și relative, folosit pentru evaluarea, controlul și reglarea operativă a activității întreprinderii. Tabloul de bord organizează și consolidează principalele elemente informaționale necesare unui conducător pentru a asigura mișcarea obiectului condus în concordanță cu traiectoria trasată de programul de activitate.

Prin intermediul lui, se stabilesc obiectivele imediate, se urmăresc și se validează realizările față de previziuni. Tabloul de bord oferă conducerii societății posibilitatea de a-și concentra acțiunile asupra anumitor domenii de activitate și de a fixa obiective unor centre de responsabilitate.

Tabloul de bord pentru societatea S.C. DAMORE PROD S.R.L. cuprinde indicatori pentru perioada 2013-2014.

Informații privind situația financiară

Informații privind studiul de caz

Activele imobilizate au înregistrat o scădere de 962.287 de lei în anul 2014 față de anul 2013. Activele circulante de asemenea au scăzut cu 1.842.512 de lei în anul 2014 față de 2013.

Capitalul social are valori constante în perioada analizata 2013-2014.

Datoriile totale au scăzut cu 1.595.405 de lei în anul 2014, iar cifra de afaceri a înregistrat o crestere în anul 2014 de 3.037.755 de lei.

În ceea ce privește studiul de caz aferent firmei analizate, obținem în lunile mai 2013 și mai 2014 urmatoarele:

În luna mai 2014 cheltuielile cu materiile prime cresc față de luna mai 2013, datorită numărului de comenzi.

În ceea ce privește salariile si ele cresc datorita angajarilor realizate la inceputul anului 2014 .

Producția realizată în luna mai 2014 este în crestere cu 500 de bucăți față de luna mai 2013, aspect favorabil pentru societate.

CONCLUZII

Evoluția cheltuielilor salariale pentru lunile mai din anii 2013- 2014 la S.C. DAMORE PROD S.R.L.

Figura nr. 1

După cum putem observa, cheltuielile salariale au crescut în anul 2014 față de anul 2013 aceeași lună, prin prisma creșterii numărului de salariați, datorită managementului entității, care a dorit o creștere a productivității.

În următoarele figuri, am prezentat o evoluție a celor trei comenzi pe perioada analizată 2013-2014, unde avem prezentat total cheltuieli în lei pe fiecare comandă în parte, cât și numărul de bucăți finite.

Mai 2013 Mai 2014

Figura nr. 2 Figura nr. 3

Astfel, din figura nr. 2, cât și din figura nr. 3 putem concluziona faptul că în luna mai 2014 crește cheltuiala pentru cele trei comenzi, datorită creșterii a numărului de bucăți, ceea ce a dus la o creștere a cheltuielilor pentru realizarea acestor comenzi.

În figura de mai jos am reprezentat valoarea totală a comenzilor în lei, după scăderea cheltuielilor efective cu cele trei comenzi pentru perioadele analizate.

Figura nr. 4

Putem observa o creștere a acestei valori în anul 2014 față de anul 2013 aceeași perioadă, datorită creșterii numărului de bucăți pentru cele trei comenzi în anul 2014 și a creșterii prețului de vânzare pentru comenzile 1 și 2 în anul 2014, de unde a rezultat un total de 12.461 lei în 2014 față de 7.930 în 2013 .

BIBLIOGRAFIE

[]Sorin Briciu, Sorinel Căpușeanu, Letiția Maria Rof, Dan Topor, Contabilitatea și controlul de gestiune, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2010.

[2] Carmen Scorțe, Contabilitate de gestiune, Editura Universității din Oradea, 2010.

[3] Dorina Bungău, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Bețianu, Contabilitate de gestiune, Editura CECCAR, București, 2007.

[4] Henri Bouquin, trad. Prof. univ. dr. Neculai Tabără, Contabilitate de gestiune, Editura Tipo Moldova, Iași, 2004.

[5] Louis Dubrulle, trad. Prof. dr. Mihaela Dumitrana, Contabilitate de gestiune, Editura Economică, București, 2000.

[6] Sorin Briciu, Contabilitate managerială, Editura Economică, București, 2006.

[7] Sorinel Căpușneanu, Elemente de management al costurilor, Editura Economică, București, 2008.

[8] Ordin nr.1826 din 22 decembrie 2003 pentru aprobarea precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune.

http://www.conta-conta.ro/