Instrumente Electronice Pentru Plata Serviciilor Turistice

=== 883c9528b91f4f1ca6432cd52958c6ef8ec4ac34_507824_1 ===

INTRODUCERE

1. Sistemele electronice în turism

Turismul ca și industrie necesită o gamă diversă de informație și se pretează bine la sprijinul oferit de dezvoltarea aplicațiilor multimedia, a tehnologiilor de comunicare și a sistemelor informaționale. Însă, tehnologiile informaționale și a comunicațiilor (TIC) continuă să schimbe într-un mod accelerat industria turistică globală.

Studii și publicații academice în distribuția inovației, a tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC), a comerțului electronic, a managementului strategic în turism și nu numai, a industriei hoteliere din România, au fost consultate, pentru a oferi un cadru contextual cercetării.

Stadiul actual al cunoașterii se axează pe impactul TIC asupra turismului, dar și pe dezvoltarea turismului electronic în România. Studiile analizate au constatat faptul că industria turismului în general și sectorul hotelier, în particular, au fost foarte interesate în a adopta aplicațiile TIC.

Progresul tehnologic și turismul au mers mână în mână de-a lungul anilor (. Încă din anii 1980, tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) au condus la globalizarea turismului. Evoluțiile în domeniul TIC au schimbat, fără îndoială, atât pacticile și strategiile de afaceri, cât și structurile industriei.

Crearea sistemului de rezevare pe calculator (CRS – Computer Reservation System) în anii 1970 și a sistemului de ditribuție global (GDS – Global Distribution System) la sfârșitul anilor 1980, urmate de către dezvoltarea Internetului la finalul anilor 1990, au tranformat semnificativ cele mai bune practice operaționale și strategice din industrie.

Dacă ultimii 20 de ani au observat o accentuare a tehnologiei în sine, din anul 2000 am fost martorii adevăratului efect de transformare al tehnologiilor de comunicații. Acest fapt a demarat dezvoltarea unei game largi de noi instrumente și servicii care facilitează interacțiunea globală dintre jucătorii industriei.

Turismul, reprezentând o industrie internațională, dar ca și cel mai mare furnizor de locuri de muncă de pe planetă, oferă o gamă mai mare de părți eterogene interesate. Interacțiunea accelerată dintre tehnologie și turism a adus în ultima vreme schimbări fundamentale în industrie și asupra percepțiilor noastre privind natura sa.

Din ce în ce mai mult, TIC joacă un rol semnificativ pentru competitivitatea organizațiilor și destinațiilor turistice precum și pentru întreaga industrie în ansamblul său. TIC a schimbat radical eficiența și eficacitatea organizațiilor turistice, modul în care afacerile sunt realizate pe piață, dar și modul în care consumatorii interacționează cu organizațiile. Permite consumatorilor să identifice, să personalizeze și să achiziționeze produse turistice. Susține, de asemenea, globalizarea industriei prin furnizarea de instrumente eficiente pentru furnizori – de a dezvolta, gestiona, distribui ofertele lor la nivel global.

2. Stadiul actual al cercetărilor

Ceea ce a construit cu adevărat comunitatea de cercetare și a făcut din turismul electronic (eTourism) un domeniu cheie de cercetare, a fost conferința anuală ENTER, care a avut loc în 1994, în Innsbruck, Austria. În jurnalul “Journal of Infomation Technology for Travel and Tourism” a continuat cercetarea în anul 1998 prin înființarea unui grup de interes multidisciplinar, format din cercetători care au continuat să publice constant subiecte pe tema turismului și a tehnologiei. Rezultatul activităților de cercetare în acest domeniu a înflorit.

Frew (2000) a estimat că 665 de articole în domeniul turismului electronic au fost publicate între 1980-1999. Leung și Law (2007) susțin faptul că 4140 de lucrări au fost publicate în șase dintre revistele de top în domeniul cercetării ospitalității și turismului în perioada 1986-2005 (Annals of Tourism Research, Journal of Travel Research, Tourism Management, International Journal of Hospitality Management, Cornell Hotel and Restaurant Administration Quarterly, and Journal of Hospitality & Tourism Research).

O’Connor și Murphy (2004) au revizuit studiile recente aplicate pe tehnologia informației în industria ospitalității și au descoperit trei mari arii de cercetare urmărite: efectele Internetului asupra distribuției, asupra prețurilor și interacțiunea cu consumatorul.

Din ce în ce mai mult, TIC permite călătorilor acces fiabil și informații exacte, precum și efectuarea de rezervări în timp real, într-o fracțiune de timp, fără costurile și fără inconveniențele cerute de metodele convenționale.

TIC poate contribui la îmbunătățirea calității serviciilor și să contribuie la oferirea unei satisfacții mai ridicate pentru consumator. TIC plasează utilizatorul în mijlocul funcționalității și în distribuirea produselor sale. Fiecare turist este diferit, fiecare transportă un amestec unic de experiențe, motivații și dorințe. Noul turist, sofisticat, a apărut ca urmare a experienței. Turiștii din regiunile principale turistice, au devenit călători frecvenți, sunt lingvistic și tehnologic calificați și pot funcționa în medii multiculturale și solicitante de peste mări.

3. Dezvoltarea turismului electronic

Dezvoltarea TIC și, a Internetului în special, împuternicește „noul” turist, care devine din ce în ce mai cunoscător și care caută valori excepționale pentru investiția banilor și a timpului. Sunt mai puțin interesați de a se alătura mulțimii, cumpărând pachete turistice, și mai înclinați spre a-și urma propriile preferințe și programe.

Astfel pachetele turistice pierd teren în fața turismului independent, facilitat de pachete dinamice și spontane. Cheia succesului constă în identificarea rapidă a nevoilor consumatorului și de a atrage potențialii clienti, cu produse și servicii cuprinzătoare, personalizate și moderne care satisfac aceste nevoi. Ducând o viață activă și aglomerată, consumatorii lumii dezvoltate, deseori au parte de puțin timp liber pentru a se relaxa și reîncărca bateriile, astfel aceștia vor alege calea explorării intereselor proprii atât pentru dezvoltarea lor personală cât și cea profesională.

Călătoriile realizate în scopul concediilor, vacanțelor, reprezintă unul din elementele cele mai scumpe achiziționate în mod regulat de familiile din întreaga lume, acestea reprezentând o proporție semnificativă a bugetului individual.

Internetul a schimbat comportamentul consumatorului de produse/servicii turistice într-un mod semnificativ. Turistul din viitor va avea acces direct la o mai bogată gamă de informații oferite de organizații turistice, companii private și opinii ale altor consumatori/utilizatori. TIC oferă o gamă de instrumente care să faciliteze și să îmbunătățească procesul căutării de informații, consumul de produse și feedback-ul postexperiență.

Consumatorii din ziua de azi caută singuri informații referitoare la călătorie, fac rezervări online de bilete de avion, rezervă camere la hotel prin intermediul sistemului online și nu apelează la agenții de turism – care ar prelua toate aceste activități. Căutarea de informații reprezintă o parte semnificativă în procesul decisiv al efectuării cumpărării și a fost revoluționat ca rezultat a Internetului.

TIC nu numai că reduce nesiguranța și riscul perceput, totodată îmbunătățește calitatea excursiilor. Un consumator mai bine informat este capabil să interacționeze mai bine cu resursele și culturile locale, să găsească produse și servicii care să satisfacă nevoile sale și să profite de oferte speciale la prețuri reduse.

S-a constatat că potențialul turist a devenit din ce în ce mai independent și sofisticat în alegerea de instrumente pentru planificarea călătoriilor. Acestea includ sisteme de rezervare și agenții de turism online (de exemplu Expedia), motoare de căutare (gen Google sau Kayak), sisteme de gestionare a destinațiilor (visitbritain.com), rețelele sociale și portalurile web 2.0 (tripadvisor, facebook, twitter, etc.), site-uri pentru compararea prețurilor (kelkoo de exemplu).

Stabilirea prețurilor este, de asemenea, o problemă majoră în turismul electronic, deoarece multe organizații utilizează TIC pentru a comunica direct cu consumatorii pentru tarife obținute doar pe internet. Internetul reprezintă una din tehnologiile cele mai influente, care au schimbat comportamentul turiștilor. Totodată, a permis consumatorilor să interacționeze direct cu furnizorii (reușind chiar o personalizare a produselor/serviciilor), contestând astfel rolul intermediarilor. În prezent, există o creștere rapidă și continuă a numărului de consumatori care fac rezervări direct pe site-ul hotelului. Motivele pentru care consumatorii nu aleg achiziția produselor turistice online sunt: lipsa serviciilor personale, probleme privind siguranța și securitatea tranzacțiilor, lipsa experiențelor și timpul pierdut. Din cauza nesiguranței plăților, a fraudelor digitale, etc., consumatorii evită să ofere informații privind cărțile lor de credit, astfel mulți consumatori nu fac decât să caute informația necesară pe internet și apoi achiziționeză produsul/serviciul offline. TIC și Internetul au crescut semnificativ numărul oportunităților pentru consumatorul de produse și servicii turistice. Până la apariția internetului, consumatorii puteau accesa numai brand-uri renumite și acele organizații din imediata lor vecinătate. TIC oferă totodată un mecanism foarte eficient, destinat consumatorilor, dedicat plângerilor. În trecut, mai puțin de 5% dintre clienți și-au exprimat nemulțumirile. În prezent, cu această dezvoltare remarcabilă a Internetului, utilizatorii pot să-și exprime în timp real nemulțumirea, care în schimb, poate afecta serios imaginea companiei în cauză.

In această lucrare, ne-am propus să studiem mijloacele de plată electronice care permit planificarea online a călătoriilor, dar și facilitarea plăților pe durata excursiei.

Capitolul I

Instrumentele de plata electronică

1.1. Privire de ansamblu asupra plăților electronice

Extinderea informaticii în sfera activităților bancare, a făcut posibilă apariția unei noi forme a banilor, „banii electronici”, reprezentând valori stocate magnetic în memoria calculatoarelor și fiind recunoscuți ca având caracteristici corespunzătoare noțiunii generale de bani. În prezent, în România tendința dominantă este ca masa monetară să fie preponderent constituită din „bani electronici”. Marea majoritate a tranzacțiilor tind să fie efectuate utilizând această modalitate de plată, numită și e-cash (numerar electronic).

Mijloacele de plată fără numerar, respectiv instrumentele de plată (transfer credit, debitare directă, card de plată, cec, cambie și bilet la ordin), permit transferul fondurilor deținute în conturi deschise la instituții de credit sau la Trezoreria Statului, în baza primirii unei instrucțiuni de plată.

Efectuarea unei plăți fără numerar prin transfer de fonduri de la plătitor la beneficiar implică o serie de operațiuni bancare care, în prezent, sunt permise doar instituțiilor autorizate și supravegheate prudențial (respectiv instituțiilor de credit) și Trezoreriei Statului.

Faza tranzacțională cuprinde inițierea, validarea și transmiterea unei instrucțiuni de plată. În funcție de tipul de instrument, instrucțiunea de plată poate fi inițiată de debitor (spre exemplu, în cazul transferului credit), sau de beneficiar (spre exemplu, în cazul debitării directe). În aceasta fază au loc o serie de operațiuni, care vizează în principal verificarea identității părților implicate în tranzacție, a autenticității instrumentului de plată utilizat și a integrității datelor aferente tranzacției.

În faza de compensare și decontare, instituțiile (instituțiile de credit și Trezoreria Statului) schimbă între ele creanțele rezultate din plățile fără numerar, prin intermediul sistemului de plăți pentru plăți de mică valoare și volum mare, și decontează soldurile nete ale acestor creanțe prin intermediul sistemului ReGIS.

Principalul instrument de plată specific monedei electronice este cardul (cartea de plată). Cu ajutorul cardului se pot efectua plăți din conturi personale sau se poate retrage numerar din aceste conturi, utilizându-se infrastructura plăților electronice. Există și carduri cu funcțiuni mai complexe (smart-cardurile).

Ca instrumente de plată, cardurile pot fi emise de bănci, comercianți (magazine) sau diverse instituții și organizații (companii telefonice, de asigurări, cluburi etc.), care au propriul lor sistem de decontare cu clienții. În cazul în care însă plătitorul (deținătorul cardului) și acceptantul cardului (comerciantul sau prestatorul de servicii) au conturi la bănci diferite, este necesară decontarea interbancară a tranzacțiilor. Dacă în cazul instrumentelor de plată pe suport hârtie (cecuri, ordine de plată) decontarea interbancară are loc la nivelul caselor de compensație (în cazul României, sucursalele TransFonD), în cazul cardurilor funcționează sisteme de decontare la nivel internațional. Emiterea de carduri s-a derulat – în cazul tuturor băncilor – în paralel cu extinderea rețelelor de ATM și POS.

Transferul electronic al fondurilor la locul vânzării (Electronic Funds Transfer at Point of Sale – EFTPOS) semnifică transferul electronic al fondurilor la locul vânzării și, așa cum sugerează însuși numele, implică transferul fondurilor din contul unui client direct în contul vânzătorului, simultan cu realizarea operațiunii de vânzare. În acest caz nu mai este necesară emiterea unui cec de către client și nici vânzătorul nu trebuie să mai aștepte primirea banilor în cont; operațiunea se realizează prin utilizarea cardurilor.

Diversificarea și perfecționarea pieței cardurilor din România va contribui la integrarea și mai profundă a acesteia în circuitul internațional al plăților electronice. În sistemul tradițional, plata unei tranzacții prin intermediul cardului are loc astfel: deținătorul cardului prezintă cartea sa de plată comerciantului; comerciantul verifică formal cartea de plată (integritate, concordanța datelor de pe card cu cele din actul de identitate etc.); comerciantul comunică telefonic la centrul de autorizare numărul cardului, identitatea titularului, perioada de valabilitate, valoarea tranzacției; pe baza evidențelor proprii, centru autorizează comerciantul să accepte plata din contul deținătorului de card și transmite tranzacția la centrul internațional; comerciantul întocmește o chitanță în trei exemplare, cu ajutorul unui dispozitiv mecanic (imprinter). Un exemplar îl păstrează pentru evidențele sale, unul îl înmânează plătitorului, iar pe celălalt îl prezintă la banca sa, cu care periodic efectuează decontarea.

În sistemele moderne, etapele menționate (începând cu a 3-a) se derulează prin intermediul echipamentelor electronice care asigură legătura automată între comerciant, bancă și centrul de autorizare. Autorizarea tranzacției și debitarea, respectiv creditarea conturilor au loc automat. În locul telefonului se utilizează un terminal electronic instalat la punctele de vânzare (EFTPOS: Electronic Transfer of Funds at Points of Sale). Cardul este introdus într-un orificiu al terminalului și pe baza datelor înregistrate pe banda magnetică are loc derularea automată a etapelor următoare.

Smart-cardul-ul, în comparație cu cartelele magnetice, poate stoca toate funcțiile și informațiile necesare utilizării.

Într-o accepțiune largă, Smart Card este înlocuitorul portofelului obișnuit. Unul sau mai multe smart-card-uri pot substitui conținutul unui portofel actual, adică acte, cărți de credit, bani numerar, etc. În fapt, din punct de vedere fizic, acest instrument se prezintă sub forma unei cărți de credit, având una sau mai multe microcircuite de tip „microcontroler” incluse. O cartelă inteligentă smart card poate păstra de 10-100 de ori mai multe informații decât o cartelă magnetică, și oferă un grad de siguranță mult mai înalt.

Avantajele cardurilor inteligente sunt multiple, grație memoriei încorporate și dialogului bidirecțional cu POS. În primul rând, cipul conferă un grad mai mare de securitate, astfel încât informația stocată pe card este, după spusele producătorilor de carduri, imposibil de alterat sau de copiat și mult mai greu de accesat. În al doilea rând, proprietatea acestor carduri de a primi și de a stoca date prin intermediul POS semnifică faptul că nu mai este necesară efectuarea unui apel telefonic pentru verificarea fiecărei tranzacții, cardul „cerând” terminalului să contacteze banca doar o dată la câteva operațiuni. Din acest motiv, se reduc atât timpul, cât și costurile aferente fiecărei tranzacții. În al treilea rând, memoria cipului permite înmagazinarea mult mai multor informații. De exemplu, un card inteligent poate înlocui cheile de la apartament, pașaportul, carnetul de conducere și poate înmagazina punctele de loialitate, care sunt acordate de anumite magazine sau companii, clienților fideli.

România a pășit pe calea modernizării sistemului bancar și în privința realizării tranzacțiilor internaționale, dovadă stând implementarea în cadrul B.C.R. a sistemului MoneyGram și, de asemenea, a serviciului Western Union, în cadrul fostei bănci Bancorex. Aceste servicii oferă posibilitatea transferului rapid de sume (în câteva minute) dintr-o localitate în alta (inclusiv în alte țări) și se adresează în primul rând persoanelor fizice. Problemele de securitate inerente unor operațiuni de acest tip sunt rezolvate prin folosirea de parole și coduri, de către operator și prin intermedierea transferurilor doar de către agenți autorizați.

Un pas important în modernizarea activității bancare din țara noastră este și lansarea serviciilor de electronic banking, sub presiunea băncilor străine venite în România, care au avut inițiativa în acest domeniu. Băncile ABN-AMRO (cu serviciile Flashbanking și Bank Station), ING Bank (Electronic BankING), Banque Franco-Roumaine (BFR Direct), Société Générale (Sogecash), Deutsche Bank (DB) și Citi-bank (Pay-link) au determinat și băncile românești să-și concentreze eforturile în această direcție. BCR și Bancorex au fost primele bănci cu capital majoritar autohton care au început să dezvolte servicii de telebanking (furnizarea de informații bancare prin telefon/fax) și electronic banking (Multicash). Au urmat și alte bănci: BRD (cu serviciul MultiX), BancPost (serviciul e-bank) etc. Treptat, toate băncile și-au perfecționat serviciile de electronic banking.

În anul 1999, în România a fost lansat primul serviciu de Internet-banking, de către fosta Banca Turco-Română. Aplicațiile Internet-banking furnizează soluții foarte convenabile pentru operații financiare la distanță, simplificând activitatea clientului și a băncii. Cu un simplu browser și un calculator clienții pot accesa și utiliza serviciile oferite de bancă. Centralizarea datelor introduse de clienți oferă acestora un grad maxim de independență în operare, precum și siguranță și confidențialitate totală a tranzacțiilor prin utilizarea mai multor niveluri de securitate.

Începând cu anii 2000-2001 au apărut și serviciile de mobile-banking. Acesta permite obținerea de informații cu privire la situația contului, cursul valutar etc. BancPost a oferit primul serviciu de acest fel, denumit SmartTel SMS, însă, evident, la scurt timp a fost urmată de alte bănci.

M-banking sau mobile-banking poate fi considerat ca “ansamblul modalităților tehnice sau procedurilor prin care plata sau dovada capacității de plată sunt făcute prin intermediul telefonului mobil, fie ca acțiune de sine stătătoare, fie în cadrul unor tranzacții comerciale sau financiare realizate în regim mobil’.

Având în vedere dezvoltarea rapidă și puternică, din decursul anilor 1990, a rețelelor de telefonie mobilă de tip GSM în România, implementarea acestei tehnologii reprezintă un element important în posibila extindere și îmbunătățire a serviciilor bancare de plăți fără numerar în țara noastră.

Ideea implementării soluției mobile-banking a apărut pornind de la faptul că modalitatea cea mai simplă de a pune în legătură clienții cu un sistem bancar o reprezintă telefonul, prin serviciul numit phone-banking. Acesta permite obținerea de informații de cont și ordonarea de plăți prin intermediul unui apel telefonic, vocal, către un operator al băncii. Pornind de la această situație, ce presupunea folosirea unui post telefonic, s-a considerat că utilizarea unui telefon mobil va conduce la creșterea accesibilității și versatilității serviciului de phone-banking.

În paralel, în ultimii ani s-au dezvoltat și serviciile de comerț electronic, existând deja multe site-uri web care permit vizualizarea on-line a cataloagelor de produse și lansarea comenzilor. În acest sens, este de menționat inițiativa BancPost, care a lansat primul card virtual (sub licență MasterCard), care poate fi folosit pentru cumpărături pe Internet, exemplul său fiind urmat ulterior și de alte bănci. Cardul virtual este alimentat doar cu suma necesară efectuării tranzacției pe Internet,

Băncile recomandă folosirea unui card doar pentru tranzacțiile pe Internet, card alimentat cu sumele necesare respectivei tranzacții, în momentul cel mai apropiat posibil de cel al realizării plății. De asemenea, este de preferat accesarea doar a site-urilor unor comercianți cunoscuți și evitarea celor care nu solicită autentificarea tranzacțiilor prin Card Verification Value (echivalentul pin-ului în tranzacțiile virtuale).

Un rezultat al dezvoltării noilor tehnologii bancare poate fi considerat „banca virtuală”, plasată pe ecranul calculatorului, ai cărei clienți completează cecuri și ordine de plată sau achită chitanțe electronice. Aceasta, deși inexistentă fizic, lasă impresia unei bănci reale, cu funcționari specializați pe departamente: conturi personale, servicii financiare etc..

Conform definiției date de revista „Banking Technology”, o bancă virtuală reprezintă banca în care contactul poate fi făcut printr-o varietate de canale, dar menținând aceeași interfață și accesând aceleași servicii. Pentru accesul la banca virtuală, în scopul efectuării de operațiuni de transfer sau decontare, clientul poate să aleagă între o varietate de canale precum ATM, telefon, terminal la distanță, terminal POS, Video Kiosk, telefon mobil sau Internet.

Caracteristicile importante ale unui sistem de plată prin Internet includ: securitatea, încrederea, scalabilitatea, anonimitatea, acceptabilitatea, baza de clienți, flexibilitatea, convertibilitatea, eficiența, integrarea în aplicații, utilizarea ușoară.

Informatizarea serviciilor bancare, pătrunderea tehnologiilor moderne de telecomunicații și electronice în sfera plăților prin cont vor determina creșterea substanțială a eficienței cu care sectorul financiar-bancar poate sprijini relansarea economiei românești

1.2. Categorii de plăți electronice

Există două tipuri de instrumente de plată electronică: instrumente de plată la distanță (cardul, ordinul de plată electronic, cecul electronic); instrumente de plată de tip monedă electronică (portofelul electronic).

Instrumentele de plată la distanță dau posibilitatea celui care le deține să aibă acces la fondurile aflate în contul său bancar și intermediază efectuarea de plăți către un beneficiar sau alte tipuri de transfer de fonduri, pe baza folosirii unui un nume de utilizator și a unui cod personal de identificare, așa cum se petrece pentru cardul de debit sau de credit. Aici sunt cuprinse și aplicațiile de tip internet-banking și home-banking bazate pe cardurile clasice.

Instrumentele de plată de tip monedă electronică oferă acces strict la un depozit electronic, și nu direct la contul bancar. Acest depozit a fost constituit anterior, iar instrumentul poate fi sau nu reîncărcabil cu o anumită valoare (unități valorice de monedă electronică). Instrumente de plată de tip monedă electronică pot fi chip-cardul, memoria unui calculator (portofelul electronic) sau alt dispozitiv electronic pe care sunt stocate unități valorice de monedă din care se pot face plăți către altă entitate care acceptă această modalitate de plată.

Plățile electronice includ ansamblul entităților, echipamentelor și metodelor de lucru care concură la efectuarea plății tranzacțiilor. De obicei, un procedeu electronic de plată presupune trei entități aflate în interacțiune (banca, vânzătorul și cumpărătorul), o serie de echipamente hardware și software, o rețea de transmisie (care realizează recepția, validarea și retransmisia), un punct de vânzare (POS), un distribuitor de bani electronici (cont-bani, credit bani, numerar-bani) și o serie de protocoale de plată. Sistemele de plăți electronice funcționează pe baza unor module de codificare/decodificare a operațiunilor de plăți și folosesc chei publice și chei private pentru a asigura integritatea și securitatea plăților.

Caracteristica principlaă a unui sistem electronic de plăți este reprezentată de viteza de circulație a informației-bani, aceasta proucându-se aproape instantaneu, datorită infrastructurii existente, neînregistrânu-se întârzieri între momentul emiterii instrucțiunii de plată și momentul în care are loc înregistrarea transferului de fonduri în conturile bancare. Astfel, dispare riscul in cadrul intervalului în care intermediarul dă curs instrucțiunii de plată, apărân astfel erori, probleme de acuratețe sau întârzieri.

Plățile electronice se pot aplica în foarte multe domenii, începând de la tranzacțiile economice și financiare până la compensări și decontările finale. Există cazuri în care plățile trebuie să se realizeze în momente diferite, dependend de tipul tranzacției sau de preferințele partenerilor, realizarea plății electronice putându-se găsi în una din următoarele situații: plata înainte de tranzacție – pentru avansurile achitate pentru realizarea unor comenzi sau transferul banilor digitali pe un disc sau smart card din care se pot face plăți la momentul stabilit; plata simultană cu tranzacția – este necesar accesul direct la baza de date a băncii și a ofertantului de plată electronică, iar securitatea transferului trebuie să fie implementată mai strict; plata după tranzacție – aceasta fiind cel mai des întâlnit tip de plată, realizându-se cu ajutorul cardului de credit.

Momentul plății reprezintă momentul înregistrării banilor în evidența băncii beneficiarului de fonduri. Plata în sistem electronic produce efecte juridice, economice, financiare, tehnice și chiar psihologice, privind încrederea în monedă (fiduciaritatea) până la finalizarea procesului de plată.

Plățile electronice au evoluat destul de rapid și s-au diversificat într-un interval relativ scurt de timp, în special după anul 1990. In prezent, se cunosc mai multe modalități de plată diferențiate din punct de vedere al tehnologiei folosite și al segmentelor de piață cărora se adresează. Plățile electronice se pot clasifica după mai multe criterii.

După tipul de tehnologie: plăți bazate pe carduri; plăți bazate pe aplicații modem – în special pentru persoanele juridice care efectuează plăți de valori mai mari; plăți bazate pe aplicații internet- în special pentru persoanele fizice; plăți bazate pe telefonia mobilă – în special persoane fizice.

După volumul tranzacției: microplăți (mycropayments), plăți pentru produse și servicii oferite pe web și de valori de până la 5 euro/$; plată de tip consumator (consumer payment) între 5-500 euro/$ reprezentând cumpărăturile de zi cu zi a bunurilor și serviciilor care posedă o valoare mai mare decât a microplăților; plata de tip afaceri (business payment) peste 500 euro/$ pentru cumpărarea unor cantități mai mari de bunuri și servicii, plăți comerciant către comerciant.

După natura informației: plăți bazate pe valoare – se transferă efectiv valoare în format electronic; plăți bazate pe informație – numai informația circulă prin internet, iar tranzacția efectivă are loc în afara conexiunii.

După natura monedei electronice: plăți bazate pe bani electronici de cont – implică înregistrarea în conturile bancare ale utilizatorului și comerciantului; plăți bazate pe bani elctronici semn – valoarea este încorporată într-un soft existent pe un dispozitiv electronic, valoarea circulând de la un dispozitiv la altul fără nicio referință la un cont bancar.

După instrumentele de plată oferite: plăți cu carduri bancare; plăți online (internet); microplăți; plăți prin cecuri electronice.

Evoluția plăților electronice a început cu specializarea plăților instrumentate pe suport hârtie care a condus la apariția mai multor instrumente pe suporți netradiționali (magnetici), care la rândul lor s-au specializat fiecare pe câte un canal de comunicare (transmitere manuală, printr-un suport magnetic-bandă, dischetă, prin telefon sau altă rețea publică, cu sau fără parolare, prin telex, prin rețele de computere special echipate, telecomunicații online) a mesajului de transfer de fonduri și a informațiilor adiacente. Din multitudinea de experiențe, unele aflate încă în curs de testare și perfecționare, o preferință certă o reprezintă instrumentarea plăților electronice prin carduri care deține ponderea cea mai mare în volumul plăților electronice. Canalul de comunicare specializându-se, au apărut alte categorii de plăți, de asemenea dezinstrumentate, ca internetul bancar, telefonia mobilă bancară și altele care încă nu s-au lansat pe piață. Transferul electronic de fonduri este componenta principală a sistemului electronic de plăți și ca urmare, plățile au debutat pe piață mai întâi cu sistemele de transfer intern și internațional care au “comprimat” timpul asigurând legătura între băncile participante în timp real, adică concomitent cu tranzacția.

Instrumentele de plată folosite în sistemele de plăți electronice sunt identice în ce privește informațiile pe care le conțin cu cele pe suport hârtie, dar adaptate transmisiei electronice și au același rol de a transmite informația-bani de la partenerul plătitor către cel beneficiar prin intermediul sistemului bancar. Adaptrea la sistemul electronic constă în transpunerea informațiilor într-un mesaj electronic care se poate cripta și decripta automat și semna electronic. Instrumentele de plată electronică validate până în prezent de practică sunt ordinul de plată electronic și cecul electronic.

Ordinul de plată electronic este o versiune a ordinului de plată pe suport hârtie cu deosebirea că se dematerializează atuci când intr în sistemul de plăți electronice. Ordinul de plată electronic se prezintă sub forma unui mesaj electronic în care sunt cuprinse, într-o anumită ordine, informațiile necesare efectuării plăților.

Mesajul electronic se editează de emitent dacă dispune de infrastructura necesară (PC, echipament de transmisie, echipamente automate de criptare/decriptare și cheile private și publice pentru semnătura elctronică), iar în cazul în care emitentul nu dispune de aceste echipamente se poate emite un instrument de plată pe suport hârtie care se transfomă în mesaj electronic de către banca emitentului. La banca emitentă, ordinul de plată electronic se validează (verificarea autenticității semnăturii și a disponibilului în contul curent de către administratorul de cont) și se supervizează de o altă persoană (șeful de serviciu sau contabilul șef), conform principiului bancar al “celor patru ochi”, după care se transmite centralei băncii comerciale pentru lansarea în sistemul de plăți interbancare.

Cecul electronic (eCheck) este un instrument care se prezintă sub forma unui mesaj electronic semnat electronic și are aceleași funcții ca și cecul pe suport hârtie. Cecul electronic a apărut după legiferarea semnăturii electronice (1998-2000) și este folosit în special în SUA în relațiile cu Trezoreria Statului.

Prin Regulamentul nr. 4/2002 al BNR, cardul este definit ca un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informație standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului său să utilizeze disponibilitățile bănești proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării, cumulativ sau nu, a următoarelor operațiuni: retragerea de numerar, respectiv încărcarea și descărcarea unităților valorice în cazul unui instrument de plată de tip monedă electronică, de la terminale precum distribuitoarele de numerar și ATM, de la ghișeele emitentului/băncii acceptante sau de la sediul unei instituții obligate prin contract să accepte instrumentul de plată electronică; plata bunurilor sau a serviciilor achiziționate de la comercianții acceptanți și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice, reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalități etc., prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice; transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate și executate de instituțiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plată electronică. Ca și cecul, cardul nu este însă monedă, respectiv monedă electronică, ci numai un instrument de plată care mijlocește transferul de monedă de la debitor la creditor, bazat pe un anumit tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plată care permite efectuarea unui număr nelimitat de tranzacții spre deosebire de instrumentele de plată pe suport hârtie care erau legate de o singură tranzacție, iar transmiterea informației-bani este electronică și nu prin poștă.

Instrumentul de plată electronică este instrumentul care permite deținătorului să efectueze operațiuni precum: retragerea de numerar, respectiv încărcarea și descărcarea unităților valorice în cazul unui instrument de plată de tip monedă electronică, de la terminale precum distribuitoarele de numerar și ghișeul automat de bancă (Automated Teller Machine denumit prescurtat ATM), de la ghișeele emitentului/băncii acceptante sau de la sediul unei instituții, obligată prin contract să accepte instrumentul de plată electronică; plata bunurilor sau a serviciilor achiziționate de la comercianții acceptanți și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice, reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalități etc., prin intermediul imprinterelor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice; transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate și executate de instituțiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plată electronică.

Instrumentul de plată este și rămâne proprietatea emitentului pe toată durata existenței sale. Instrumentul de plată este pus la dispoziția unei persoane fizice sau juridice numai pe baza unei cereri scrise adresate instituții emitente.

Decontarea brută în timp real este un procedeu electronic bazat pe transmiterea de mesaje (ordine de plată) electronice de către participanți, procesarea instrucțiune cu instrucțiune a acestora în limita disponibilului existent în contul de decontare de la banca centrală, asigurarea resurselor de completare a eventualelor deficite prin credite “intraday” și decontarea finală prin conturile curente de la banca centrală. Principalul avantaj al acestui procedeu îl constituie operativitatea transferurilor și reducerea până la eliminare a riscului de credit. După introducerea mesajului în rețea de către participant, procesarea și decontarea se fac la intervale de timp extrem de scurte, aproape insesizabile, de unde vine și numele de “în timp real”. Intrucât avem de a face cu un procedeu cu decontare brută, deci fără compensare, băncile trebuie să mențină un volum destul de mare de disponibilități în conturile de la banca centrală pentru a acoperi cerințele de plăți, ceea ce este un dezavantaj.

Beneficiarul cel mai mare al noului procedeu este furnizorul care poate să-și primească fondurile în aceeași zi cu livrarea bunurilor. In funcție de modul de soluționare a lipsei temporare de fonduri la băncile plătitoare, procedeele cu decontare brută în timp real sunt de două tipuri: cu linie de asteptare la banca remitentă (fără credite “intraday”) și cu linie de așteptare la instituția de gestionare a sistemului (cu credite “intraday”).

Creditele “intraday” se asigură de banca centrală pe termene foarte scurte în timpul zilei cu rambursare la finele zilei sau credite “overnight” cu rambursare în ziua următoare. Procedeele de decontare în timp real sunt proprietatea băncilor centrale care au și rolul principal în asigurarea resurselor și supravegherea funcționării sistemelor de plăți.

In România, procedeul preconizat se referă numai la decontarea plăților de mare valoare și a plăților urgente indiferent de valoare și este gestionat de TransFonD ca agent operator al băncii centrale. Plățile de mare valoare sunt definite de normele bancare (Regulamentul BNR nr.1/2002), ca instrucțiuni de transfer-credit, în general de mare valoare, inclusiv cele aferente piețelor valutară/monetară, între participanți, efectuate de aceștia în nume propriu sau al clienților. In prezent, plățile de mare valoare sunt considerate cele peste 500 milioane lei și care se decontează prin instrumente de plată de credit, respectiv ordinul de plată. Se pot efectua însă plăți si sub această limită dacă emitentul decide să folosească sistemul de tranfer de fonduri de mare valoare. Deosebit de decontarea acestor plăți, procedeul asigură și decontarea pozițiilor nete ale procedeelor cu decontare prestabilită/amânată (casele de compensații, decontarea titlurilor de stat etc).

Participanții la acest procedeu sunt: banca centrală, băncile comerciale române și sucursalele băncilor străine autorizate să opereze în România, Trezoreria Statului, modalitățile de transfer de fonduri administrate de BNR, procedeul de înregistrare, transfer și decontare a titlurilor de stat, casele centrale ale cooperativelor de credit, casele de compensare administrate de TransFonD, alți titulari de conturi de decontare. Fiecare participant este conectat la rețea printr-un singur punct de acces, de regulă sediul central al participantului.

In cadrul procedeului se procesează instrucțiuni de plată de tipul transfer credit și în cazuri bine definite (decontarea pozițiilor nete ale caselor de compensații, decontarea operațiunilor cu titluri de stat etc) instrucțiuni de tipul debit direct. In ce privește tipurile de tranzacții care generează instrucțiuni de plată prin sistem se vor derula plăți ale clienților, plăți ale băncilor (operațiuni pe piața monetară, plăți în lei aferente pieței valutare, precum și plăți aferente pieței titlurilor de stat), plăți în relația cu Trezoreria Statului și operațiuni ale băncii centrale (pe piața monetară, furnizarea de lichiditate “intraday”, operațiuni în calitate de împrumutător de ultimă instanță etc).

Pentru efectuarea decontărilor, participanții trebuie să deschidă un cont de decontare la banca centrală, altul decât contul curent, prin care se derulează operațiunile de încasări și plăți pe parcursul zilei. Contul de decontare are la începutul și sfârșitul zilei operative sold zero. La începutul zilei, participanții transferă sumele necesare plăților din contul curent în cel de decontare, iar la sfârșitul zilei, sumele rămase în contul de decontare se tranferă de operator în contul curent al participantului. Dacă este necesar, participanții pot efectua transferuri din conturile curente în cele de decontare și pe parcursul zilei.

Instrumentul de plată care se folosește în cadrul plăților de mare valoare este mesajul electronic (ordinul de plată electronic), care tinde să se generalizeze pentru toate categoriile de plăți electronice. In general, un mesaj electronic cuprinde aceleași elemete înscrise pe ordinul de plată pe suport hârtie, plus unele elemente specifice pentru criptare.

In cadrul plăților electronice sunt acceptate numai mesajele (ordinele de plată) inițiate de participanți (centralele băncilor comerciale și alți participanți). Mesajele băncilor comerciale sunt recepționate de TransFonD între orele 8-13 iar decontarea finală are loc la ora 17 după care plata devine irevocabilă. Având în vedere că ordinul de plată este un instrument revocabil, plata se poate revoca de participantul plătitor fără acordul participantului beneficiar în intervalul de recepție stabilit în baza unei notificări transmise TransFonD.

1.3. Avantajele și dezavantajele plății electronice

Avantajele utilizatorilor de carduri sunt reprezentate de creșterea securității utilizatorilor fondurilor proprii, prin eliminarea utilizării numerarului, posibilitatea de a beneficia de credite precum și posibilitatea de a beneficia de servicii suplimentare. Banca emitentă va fideliza clienții deja existenți prin acordarea a diverse facilități, va beneficia și ea de siguranța cu carduri și, de fapt va beneficia de creșteri ale încasărilor din comisioane, dobânzi, etc, asemenea oricăror operații bancare curente. Principalele avantaje ale utilizării cardurilor se vor regăsi mai ales la nivelul comercianților. Acestia își vor putea crește numărul de clienți și volumul de vânzări datorită creșterii securității operațiilor și pocedurilor de plată simple și comode, precum și prin posibilitatea de a oferi avantaje diverse utilizatorilor de carduri. Dezavantajele sunt reprezentate de posibila utilizare frauduloasă a cardurilor pierdute sau furate atunci cand nu se declară imediat pierderea acestora, precum și posibilitatea ca utilizatorii acceptați ai cardului să poată folosi fonduri cu mult peste limitele acceptate de proprietar.

Utilizarea cardurilor bancare de credit și de debit oferă o serie de avantaje în comparație cu numerarul. Iata cateva din aceste avantaje oferite de cardurile din plastic.

Securitate: Numerarul pierdut este pierdut pentru totdeauna, de el se poate folosi oricine îl găsește. În cazul în care a fost pierdut cardul de credit sau de debit, este destul să fie contactată rapid banca care a emis cardul și se poate preveni utilizarea nesancționată a cardului. La diferite bănci regulile de împărțire a responsabilităților în astfel de situații sunt diferite.

Universalitate: Unele carduri de credit și de debit sunt acceptate în peste 20 de milioane de întreprinderi de comerț și de servicii din întreaga lume. Numerarul se poate obține în reprezentanțele băncilor și la bancomate, de asemenea, din orice țară.

Evidența cheltuielilor: Cu ajutorul extraselor lunare de pe contul cardurilor de credit și de debit este foarte ușor de urmărit unde și câți bani s-au cheltuit.

Protecția consumatorilor: Dacă s-au plătit mărfuri si servicii care nu satisfac clientul, atunci acesta are mai multă “greutate” în situații de conflict, deoarece banca care a eliberat cardul poate oferi ajutor în anumite situații.

În România, Revista Link a realizat un studiu privind gradul de utilizare al serviciilor de e-banking în rândul companiilor. Cercetarea s-a desfășurat în perioada 14-29 iulie 2005, pe un eșantion de 198 de companii naționale (mai mult de jumătate din acestea fiind corporații cu o cifră de afaceri de peste 2 milioane EUR). Potrivit studiului, numai 24 din cele 198 de companii care au făcut parte din eșantion folosesc, în mod curent, serviciile de e-banking, ceea ce reprezintă 12,12%.

Dintre acestea, utilizarea instrumentelor de plată cu acces la distanță a crescut, mai ales, în rândul companiilor care își desfășoară activitatea în IT&C. În același timp, gradul de utilizare al serviciilor de e-banking a crescut în rândul corporațiilor, întreprinderile mici utilizând mai puțin serviciile de plată electronică. Principalele motive, conform studiului, pentru care se utilizează sau nu e-banking-ul: comoditatea și economia de timp sunt principalele motive pentru care companiile utilizează un serviciu e-banking; efectuarea tranzacțiilor în timp real; siguranța acestora; evitarea aglomerației pe drumul până la bancă și în incinta acesteia

De remarcat este faptul că, din cele 24 de companii care utilizează e-banking, numai 8,33% motivează alegerea lor din perspectiva comisioanelor reduse la realizarea operațiunilor. Așadar, nu costurile mai mici atrag companiile în utilizarea instrumentelor de plată cu acces la distanță, factorii prioritari fiind comoditatea și economia de timp. De cealaltă parte, companiile care nu folosesc e-banking își motivează opțiunea prin lipsa de informații despre aceste servicii, majoritatea considerând ca e-banking-ul nu este suficient promovat în România. Principalii vinovați, în opinia companiilor, fiind în primul rând băncile, care nu își promovează corespunzător pachetele de servicii și în al doilea rând, presa nu mediatizează suficient subiectul. De aceea informația este precară, iar gradul de utilizare al serviciilor este redus. În același timp, lipsa informației conduce la neîncrederea în siguranța sistemelor informatice și a tranzacțiilor în sine, fapt care dă naștere unui cerc vicios Conform studiului, companiile folosesc serviciul e-banking pentru a ordona, în primul rând, plăți și transferuri. De asemenea, o incidență destul de mare o au operațiunile de schimb valutar, consultarea conturilor, viramente între conturi și extrasele de cont. În ceea ce privește plățile, cele mai frecvente plăți sunt cele efectuate prin ordine de plată către parteneri și plățile pentru utilități (telecom, asigurări), o incidență mai mică având plățile internaționale.

Conform studiului, atât companiile care folosesc acest tip de serviciu, cât și cele care nu îl folosesc consideră că e-banking-ul este un instrument util, notându-l pe o scala de la 1 la 10 cu 8,32 de puncte. Cei care folosesc deja serviciile de plăți electronice sunt, în general, mulțumite de acestea și consideră că activitatea le-a fost mult ușurată în urma alegerii acestui serviciu.

De cealaltă parte, companiile care nu folosesc, încă, e-banking-ul, ar dori și ele să îl utilizeze, cu condiția ca să le fie explicate, pe larg, avantajele acestuia.

Analiza atuurilor serviciilor bancare on-line trebuie efectuată atât din perspectiva instituției bancare, cât și din punctul de vedere al clientului/utilizator, sub cele două forme în care se prezintă acesta: clientul individual și clientul instituțional.

Din punctul de vedere al băncii furnizoare, serviciile de electronic-banking comportă următoarele avantaje: creșterea gradului de satisfacere a cerințelor clientului, datorită faptului că acest serviciu este disponibil 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână, lăsând clientului posibilitatea să aleagă când și unde să își efectueze tranzacțiile; creșterea ratei de fidelizare clienților prin eliminarea condiționării față de locația fizică a unei bănci sau de numărul de filiale și personalul disponibil, având în vedere că un contact direct cu reprezentanții unei bănci este mult mai rar; posibilitatea extinderii regionale cu investiții mult reduse în locațiile fizice ale filialelor sau agențiilor; Internet-ul, prin intermediul marketingului bazelor de date, prezintă oportunități unice de oferte personalizate pentru un număr mult mai mare de clienți. Spre exemplu, în momentul în care un client accesează website-ul, cunoscând serviciile pe care clientul respectiv le folosește și interesele pe care le are, prin intermediul unui software personalizat, clientului i se poate oferi noul produs/serviciu, fie al băncii, fie al unui partener; identificarea clienților sau segmentelor profitabile de clienți. O bază de date cu informații complexe despre clienți, ce pot fi obținute prin site-ul de internet, poate facilita analiza detaliată a fiecărui client sau a unor grupe de clienți și măsurarea profitabilității acestora. Acestor clienți profitabili li se pot face oferte speciale pentru a-i reține; tranzacțiile bancare on-line au costurile cele mai reduse dintre toate tipurile de tranzacții; imagine bună pe piață. Băncile care oferă astfel de servicii sunt percepute ca lideri în implementarea tehnologiei, având o imagine mai bună pe piață.

Pentru utilizatorul-persoană fizică online, banking-ul prezintă următoarele avantaje: costuri reduse pentru accesul și folosirea diferitelor produse și servicii bancare; comoditate – toate tranzacțiile bancare pot fi efectuate de acasă sau de la birou, fără a fi necesară deplasarea la sediul băncii; viteză – răspunsul mediului este foarte rapid, astfel încât clientul poate aștepta până în ultimul minut pentru a iniția un transfer de fonduri; administrarea fondurilor – clientul poate avea istoricul diferitelor conturi și poate face analize pe propriul computer înainte de a realiza o tranzacție pe web.

Pentru clienții instituționali, avantajele sunt: costuri reduse pentru accesarea și utilizarea diferitelor produse și servicii, solicitarea de credite, deschiderea de acreditive etc.; acces la informații – corporațiile pot avea acces la informații, putând vedea situația conturilor printr-un simplu click de mouse; managementul lichidităților – serviciile bancare prin internet permit clienților instituționali să-și transfere banii dintr-un cont într-altul pentru a face plăți, având și o imagine permanentă asupra lichidităților.

1.4. Cardul Bancar

Cardul este definit ca un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informație standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului său să utilizeze disponibilitățile bănești proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării, cumulativ sau nu, a următoarelor operațiuni: retragerea de numerar, respectiv încărcarea și descărcarea unităților valorice în cazul unui instrument de plată de tip monedă electronică, de la terminale precum distribuitoarele de numerar și ATM, de la ghișeele emitentului/băncii acceptante sau de la sediul unei instituții obligate prin contract să accepte instrumentul de plată electronică; plata bunurilor sau a serviciilor achiziționate de la comercianții acceptanți și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice, reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalități etc., prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice; transferurile de fonduri între conturi, altele decât cele ordonate și executate de instituțiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plată electronică. Ca și cecul, cardul nu este însă monedă, respectiv monedă electronică, ci numai un instrument de plată care mijlocește transferul de monedă de la debitor la creditor, bazat pe un anumit tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plată care permite efectuarea unui număr nelimitat de tranzacții spre deosebire de instrumentele de plată pe suport hârtie care erau legate de o singură tranzacție, iar transmiterea informației-bani este electronică și nu prin poștă.

Cardul conține elemente de securizare și de individualizare încorporate pe suprafața sa care să asigure următoarele caracteristici obligatorii: suport fizic din material plastic și cu dimensiuni standard; aversul care conține elemente confecționate în relief (numărul cardului redactat în cifre arabe, numele și prenumele posesorului în redactare cu caractere latine, data expirării valabilității [LL/AA] conform calendarului gregorian, card internațional sau local); și elemente destinate informării (sigla proprietarului de marcă, denumirea sau sigla emitentului, eventual o hologramă de securitate, tridimensională, vizibilă la lumină naturală); reversul care conține o bandă magnetică standard pentru înregistrare cu cel puțin trei piste și/sau un microprocesor integrat (chip); un panel de semnătură, având elemente de siguranță în desen care să îngrădească posibilitatea ștergerii sau modificării semnăturii; pentru asigurarea interoperabilității sistemelor de plăți electronice emitenții trebuie să folosească numai standarde EMV (Europay, Mastercard, VISA).

Inițial, cardurile nu aveau bandă magnetică, datele transmițându-se telefonic către un centru unde se introduceau într-un terminal de calculator pentru a se verifica autenticitatea cardului ți existența disponibilului în cont. Această operațiune necesita un timp de răspuns și făcea ca vânzarea să sufere o anumită întârziere. Ulterior, cardurile s-au perfectionat foarte mult și în prezent sunt de două feluri: carduri cu bandă magnetică; carduri cu microprocesor.

Cardurile cu banda magnetică sunt cele care au pe verso o bandă magnetică prin care se realizează procesul de citire și de transmitere prin linie telefonică a datelor (codul BIN – engl. Bank Identification Number, codul PIN – engl. Personal Identification Number, numele și prenumele deținătorului, caracteristicile cardului – debit, credit, cu/fără PIN, data expirării, alte date privind securitatea cardului). La centrul de autorizare există un cititor de carduri care introduce automat în rețea informațiile cuprinse în bandă. In acest fel, viteza de procesare este destul de mare și se înlătură inconvenientul întârzierii tranzacției. Cardurile cu bandă magnetică au însă dezavantajul că pot fi furate sau falsificate și utilizate în mod fraudulos, ceea ce reprezintă un risc pentru posesor. Codul PIN este un număr atribuit de emitent pentru identificarea deținătorului și se utilizează de acesta atunci când folosește cardul la un terminal. In cazul în carea plata se face prin transfer electronic, PIN are rolul de semnătură electronică a deținătorului cardului.

Cardurile cu microprocesor, cunoscute și sub numele de SMART CARDS sau chip-carduri, sunt cele dotate cu o memorie (circuite integrate) încorporată într-o capsulă de dimensiuni mici. Această tehnologie aparține unui jurnalist francez, Roland Moreno, care în anul 1973 a inserat într-un card un microprocesor integrat (chip) cu o memorie de câteva zeci de kilobyts. Memoria cardului cuprinde patru zone de stucturare a informației, după cum urmează: informații neconfidențiale (elemente de identificare a emitentului, numărul de cont al titularului, termenul de valabilitate etc.); informații confidențiale (disponibilul în cont); informații inaccesibile (PIN, alte chei de codificare); înregistrări care cuprind informații unice privind tranzacțiile și care se regăsesc într-o “agendă”.

Cardul cu microprocesor prezintă certe avantaje față de cardul cu bandă magnetică și este suficient să ne referim la: securitatea pe care o oferă în sensul reducerii la minim a riscului falsificării și întăririi controlului în momentul folosirii; capacitatea de a primi și stoca date într-un volum destul de mare pentru a permite extinderea serviciilor electronice. Băncile sunt cele mai interesate în extinderea acestui nou tip de card, întrucât reduce riscul de falsificare și deci pierderile care s-ar înregistra în asemenea situații, inclusiv disconfortul în relațiile cu clienții determinat de apariția falsurilor, iar pe de altă parte cresc posibilitățile de a extinde gama serviciilor față de clienți și deci noi oportunități de comisioane, respectiv de venituri și implicit de profituri. Comercianții au mai multă încredere în noul instrument de plată întrucât acesta este mai sigur și mai operativ, iar posesorii pot extinde folosirea cardului la mai multe operații, deosebit de siguranța sporită conferită de acesta.

In practică există o diversitate destul de mare de carduri care răspund cerințelor tot mai complexe ale clienților. Aceste carduri se pot împărți în mai multe tipuri în funcție de următoarele criterii: funcțiile specifice pe care le îndeplinesc, emitentul, zona de acceptabilitate.

In raport de funcțiile specifice se disting mai multe tipuri de carduri. Cardul de credit, un instrument prin care plățile se fac dintr-un credit acordat de banca emitentă sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare se stabilește la emiterea cardului în funcție de solvabilitatea clientului și de istoricul pe care acesta îl are în relațiile cu banca, pe baza unei fișe scoring. La persoanele fizice, limita de creditare este de 2-3 venituri nete lunare sau mai mult în cazul unor persoane cu venituri mai mari. Creditele se garantează cu veniturile nete a 1-2 giranți sau cu un depozit bancar colateral. Rambursarea se face lunar, în proporție de cca. 20% din creditul existent în sold la finele lunii, astfel că pentru creditele primite și rambursate în cursul lunii nu se percepe dobândă. Dobânda este cea practicată la creditele pe termen scurt iar comisioanele sunt cele standard ale băncii (taxă emitere card, taxă anuală de utilizare, comisioane pentru operațiuni de plăți interbancare și eliberări de numerar, taxă eliberare extras cont la cerere etc.). Valabilitatea liniei de credit este de 1-4 ani. Operațiunile se evidențiază într-un cont de card de credite. Acesta poate fi conexat cu contul pentru cardul de debit, banca preluând automat fondurile pentru rambursarea ratelor scadente la credit și plata taxelor și comisioanelor. Rambursarea în totalitate a creditului la termenul stabilit se folosete în cazul cardului de călătorie și divertisment (engl. travel and entertainment card), iar rambursarea parțială, în cazul liniei de credit, partea rămasă considerându-se o extensie a creditului anterior (engl. charge card). Cardul de credit este destinat cu prioritate pentru plata mărfurilor și serviciilor.

Cardul de debit este un instrument prin care plata se face în limita disponibilului existent în contul de card și se folosește atât la efectuarea plăților pentru bunuri și servicii, cât și la retragerile de numerar. In cont trebuie păstrat un sold minim intangibil care se majorează prin transfer din contul curent. Pentru disponibilități, posesorul primește dobânda la vedere iar pentru operațiunile de plăți și retrageri de numerar se percep comisioane și taxe pentru diverse servicii (utilizare card, înlocuire, magnetizarea benzii, eliberare extras cont etc). Cardurile de debit se emit atât în lei pentru tranzacții locale, cât și în valută pentru tranzacții în străinătate, dar sunt și unele carduri în lei valabile și în străinătate, conversia leu/valută făcându-se automat la centrele de procesare (VISA). Cardurile de debit sunt cele mai des utilizate, mai ales în țările în care rata dobânzii la credite este ridicată.

Cardul de debit cu descoperit de cont (engl. overdraft) permite efectuarea plăților peste disponibilitățile bănești din contul de card, într-o anumită suma asimilată creditului. Se folosește în cazul cardurilor pentru salarii care se alimentează direct cu sumele virate periodic de firmele angajatoare. Descoperitul de cont pentru salarii se limitează la cca. 75% din salariu și se rambursează la virarea salariului în luna următoare. Garanția rambursării este asigurată de firma angajatoare.

Carduri de numerar – acestea sunt cărți de debit care se folosesc numai pentru retrageri de numerar dintr-un aparat automatizat și cu un program informatic de casierie, numit automat de distribuire de numerar (engl. ATM, cash dispencer). Retragerile se fac dintr-un cont de card care trebuie să se alimenteze periodic de către titular.

Cardurile multifuncționale sunt acele carduri de debit care se folosesc la plăți, retrageri de numerar, garantare și alte operațiuni de debit.

Din punct de vedere al emitentului, cardurile sunt de următoarele tipuri. Carduri emise de bănci (carduri bancare). Băncile emit o gamă largă de carduri și intră în competiție pentru câștigarea unui segment cât mai mare de piață. Pentru a facilita accesul clienților, băncile încheie între ele convenții de plăți prin carduri, astfel că un client al unei bănci poate apela la bancomatele altor bănci cu care banca sa are încheiată o convenție. De asemenea, comercianții încheie aranjamente cu băncile pentru folosirea cardurilor emise de acestea. Asistăm astfel la un fenomen de interbancaritate a cardurilor care este în continuă extindere cu tendință de globalizare.

Carduri emise de comercianți (cărți private). Marile firme comerciale emit propriile cărți de plată clienților săi pentru a permite sau facilita plăți în vederea achiziționării de bunuri sau servicii exclusiv de la comercianții emitenți fără a acorda accesul la un cont bancar. Aceste carduri sunt însă valabile numai în magazinele sau lanțul de magazine ale comerciantului sau a unui grup de comercianți. Pentru a atrage clienții, cardurile private trebuie să fie mai atractive decât cele bancare și în acest scop se oferă unele facilități și servicii financiare (discount la vânzare, neaplicarea de comisioane, livrări pe credit, asigurarea gratuită a bunurilor vândute etc). Cardul se emite de comerciant, gratuit, pe baza unei convenții încheiate de acesta cu clientul. Plata se face fie din disponibilitățile clientului existente în contul de card la bancă, fie din credit acordat de comerciant pe o perioadă de până la un an. Toate aceste elemente se stabilesc prin convenție. Plata din disponibilități poate fi imediată, în care caz în convenție se menționează banca și contul clientului, precum și acordul acestuia pentru solicitarea plății de către comerciant sau plata amânată la sfârșitul lunii când datoria se stinge prin cec pe baza extrasului de cheltuieli transmis de comerciant. Plata din credit se poate face în mai multe variante: credit comercial acordat gratuit pe 10-15 zile de la livrare; credit pe 1-3 luni, în limita unei anumite sume, cu rambursarea în 2-3 tranșe; credit pe perioade mai mari de până la 1 an, cu rambursarea lunară; linie de credit permanentă cu reîntregirea acesteia de către client. Pentru atragerea clienților, marile magazine mai oferă celor care folosesc cardurile lor diverse facilități ca bonuri gratuite de cumpărături de sărbători, reduceri de prețuri în anumite perioade, parcări gratuite la magazinele firmei etc.

Cardul hibrid (engl. dual card) este cardul care conține atât banda magnetică, cât și microprocesor și care permite efectuarea unor operațiuni combinate, specifice fiecărui tip de card.

Cardul co-branded este emis de o bancă împreună cu o entitate care, de regulă, are ca obiect principal de activitate comerțul sau prestările de servicii.

Carduri emise de alte instituții sau organizații. Deosebit de bănci și comercianți sunt numeroase alte instituții care emit carduri, ca de exemplu: instituții internaționale specializate în carduri, instituții de credit, companii de transporturi, în special cele aeriene, agenții de turism, cluburi etc. Acestea emit carduri cu aceptablitate redusă, specifice domeniului lor de ativitate, cu excepția instituțiilor internaționale de specialitate și a instituțiilor de credit care emit carduri cu acceptabilitate largă. Dintre instituțiile internaționale specializate cele mai importante sunt American Express, American Express Gold și Diners Club. Acestea au o clientelă cu resurse financiare mai mari, cărora le eliberează carduri acreditive însoțite de numeroase servicii ca garanții pentru pierderea sau furtul cărților, asigurări medicale pe timpul călătoriei, garanții pentru rezervare hotelieră, precum și alte facilități speciale. Costul acestor carduri este însă destul de ridicat. Societățile comerciale mai emit carduri selective cum sunt cardurile pentru abonamente telefonice, carduri de asigurare, carduri pentru a cumpăra benzină (stații de benzină), deci carduri care se folosesc pentru anumite servicii prestate de compania respectivă. Companiile de transport aeriene și rutiere mai oferă carduri de abonament care nu sunt carduri de plată, dar asigură anumite facilități ca reduceri de tarife, bonusuri la un anumit punctaj (număr de km parcurși), prioritate la lista de așteptare sau la rezervare hotelieră etc.

In funcție de zona de acceptabilitate cardurile pot fi: carduri naționale. Aceste carduri au o valabilitate numai pe teritoriul național și se pot emite de băncile locale, fie sub marca și firma lor, fie sub marca și denumirea unei instituții internaționale specializate. Cardurile au o utilizare tipică, adică pentru eliberări de numerar și efectuarea de plăți din disponibil sau din credite; carduri internaționale. Asemenea carduri se emit de instituțiile internaționale sau de băncile locale care au devenit membre ale sistemelor internaționale pentru carduri, dar numai sub marca și firma sistemului internațional folosit. Cele mai cunoscute sisteme internaționale sunt VISA INTERNATIONAL și EUROPAY INTERNATIONAL, sisteme folosite și în țara noastră. Cardurile se folosesc la retrageri de numerar, plăți din disponibil sau din credite, în funcție de tipul cardului, atât pe plan național cât și internațional.

Anul 1990 a marcat apariția unui sistem bancar adaptat realităților unei economii de piața S-a accentuat preocuparea tot mai mult a băncilor pentru produse și servicii diversificate, moderne, la nivelul standardelor internaționale.

Debutul tranzacțiilor cu cardul in România îl reprezintă anul 1992. Inițiativa a aparținut unui grup de cinci bănci comerciale (Banca Comercială Română, Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Română de Comerț Exterior, Banca Agricolă și Banca Comercială „Ion Țiriac”) la care s-a adăugat și BancPost din 1995. Aceste bănci au pus bazele programelor de carduri în țara noastră, angajându-se în direcția acceptării la decontare a cardurilor emise de bănci străine și ulterior a emiterii de carduri naționale și internaționale.

După acest prim pas, a urmat aderarea celor șase bănci la sistemele mondiale VISA International și, din 1994, Europay International. În paralel, fiecare bancă și-a creat departamente specializate pentru dezvoltarea serviciilor de decontări prin carduri și – beneficiind și de consultanța organismelor internaționale specializate – au elaborat strategii de urmat.

Pentru derularea tranzacțiilor cu carduri internaționale era nevoie de crearea unui centru național care să prelucreze, să autorizeze și să transmită operațiunile de plată efectuate. Aceste atribuții au revenit ROMCARD, societate capabilă să autorizeze tranzacțiile în maximum 30 de secunde (inițial telefonic) și să faciliteze decontările valutare.

După ce au devenit membrii VISA International, cele mai importante cinci bănci din România la acel moment : Banca Comercială Româna (BCR), Banca Romana de Comerț Exterior BANCOREX, BRD, Banca Agricolă și Banca „Ion Țiriac” au fondat la începutul anului 1994, cu o contribuție inițială de 10 milioane lei și 40.000 USD din partea fiecărei bănci acționare, societatea comercială pe acțiuni ROMCARD S.A., având ca obiect de activitate procesarea tranzacțiilor cu carduri bancare. Acționarii menționați mai sus au fondat Romcard ca o companie capabilă de a oferi întreg domeniul de servicii pentru prelucrarea tranzacțiilor cu cardurilor bancare, către toate băncile care doresc acest lucru. Partenerii Romcard sunt în principal bănci importante, iar toate serviciile sunt furnizate în conformitate cu standardele internaționale, sub reguli stricte bazate pe certificările de confirmare a compatibilității Romcard, semnate cu organizațiile internaționale: MasterCard, VISA, American Express, Diners Club, JCB.

Sistemul bancar este una din cele mai importante structuri ale economiei de piață, sau mai bine zis, cea mai importanta, băncile fiind mediatorii redistribuirii capitalului, contribuind esențial la creșterea Produsului Intern Brut al României. Băncile moderne acordă un spectru larg și multilateral de servicii clienților săi – de la cele tradiționale (de credit, depozite și decontare), care constituie baza business-ului bancar, până la cele moderne ce țin de instrumentele financiare noi, serviciile fiduciare, operațiunile investiționale. Pentru a exista , băncile au nevoie de clienți – “deponenți și dependenți”. Diferitele tipuri de clienți au cerințe diferite, în concordanță cu afacerile lor sau cu nevoile personale, oferind un potențial important pentru dezvoltarea activității bancare. Analiza numărului total de clienți ne indică faptul că o mare parte din clienții bancari sunt persoanele fizice, pe lângă persoane juridice, firme cu capital privat și de stat. Totuși, un client persoană fizică nu poate fi descris decât ca o persoană ce conține un cont bancar, pentru uzul personal, de obicei cu un card atașat. Ca pondere în total clienți, se poate constata o mare diferență între clienții persoane fizice și clienții persoane juridice. Persoanele juridice au ponderi relativ mici față de persoanele fizice. Dintre alți clienți se evidențiază societățile de asigurări și se constată un trend crescător a numărului acestora, mai accentuat decât la societățile cu capital de stat.

Cardurile reprezintă instrumente cu ajutorul cărora se poate efectua plata unui produs sau serviciu, având la bază un sistem organizat pe baze contractuale între deținător, emitent și comerciantul sau prestatorul de servicii. Este un instrument de credit modern, utilizat de clienții bancari atât în lei cât și în valută.

Ordonanța de urgenta nr. 193 din 12 decembrie 2002, privind introducerea sistemelor moderne de plată, prevede obligativitatea ca furnizorii de servicii de utilitate publică precum și instituțiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi, penalitatea și alte obligații de plată să accepte încasări și prin intermediul cardurilor începând cu 1 februarie 2003, pentru cei care își desfășoară activitatea in municipii și 1 noiembrie 2003, pentru cei care își desfășoară activitatea in orașe. Tot de la 1 februarie, OUG 193 prevede ca persoanele juridice care realizează acte și fapte de comerț și depășesc o anumita cifra de afaceri, stabilita prin hotărâre a Guvernului, vor accepta ca mijloc de plata și cardurile.

Profilul utilizatorilor de carduri pune in evidenta o inclinație sporita de utilizare a cardurilor in rândul tinerilor intre 18 și 24 ani (13.8% fata de 9.9% media), a studenților și angajaților cu studii superioare (20.5% respectiv 16.7%) și a persoanelor care provin din familii cu venituri mari (26.2% in cazul persoanelor cu venituri de peste 125 USD pe membru de familie). Penetrarea cardurilor personale in Ardeal este semnificativ mai mare decât în Moldova și Muntenia (exceptând Bucureștiul ).

Tabel nr 1: Număr de carduri la finalul anului 2016 unități

Sursa: bnro.ro

Aproape un sfert (24,87%) din cardurile de plata active sunt emise in București, potrivit raportului băncii centrale asupra comportamentului financiar al populației și agenților economici pentru luna septembrie, doar 2,23% din aceste carduri sunt emise in valuta.

Raportul dintre numărul de carduri bancare și populația din România era de peste 60%, însa este foarte diferit de la județ la județ. Astfel, in București și Ilfov sunt emise 2.131.140 carduri, la o populație care, potrivit Institutului National de Statistica, este de aproximativ 2,2 milioane locuitori.

Datele prezentate in tabel relevă faptul că, la finele lui 2016, existau în circulație un număr de 13,3 milioane carduri valide, dintre care aproximativ 10,8 mil. (80%) sunt active. Daca analizam evoluția cardurilor in perioada 2012 -2016 putem deduce următoarele concluzii: numărul total de carduri a crescut cu aproximativ un milion bucata; creșterea a fost reprezentata de mărirea numărului de carduri de debit (11.26 % comparativ cu martie 2012); numărul cardurilor de credit au avut o scădere de aproximativ 54.000 bucata ( 2.54 % comparativ cu 2012); in totalul cardurilor se observă că numărul de carduri active s-a mărit. Dacă în 2012 cardurile active aveau o pondere de 65.96 % din numărul total de carduri, în decembrie 2016 acestea aveau o pondere de 80.69 %, înregistrându-se o creștere de aproximativ 32 %; observăm o tendință ușoară de creștere în segmentul cardurilor de debit începând cu a doua jumătate a anului 2014, tendința care va continua și în anul curent.

Județele în care s-au emis cele mai multe carduri în raport cu numărul locuitorilor sunt Cluj, unde sunt emise 445.300 carduri la o populație de aproximativ 684.000 de locuitori (65,1%), Sibiu – cu 216.145 carduri la 423.000 locuitori (51%), Brașov – cu 301.957 carduri pentru 595.000 locuitori (50,7%) și Timiș, in care s-au emis 332.552 carduri la o populație de 661.000 locuitori (50,3%).

Județele cu cea mai mică rată de penetrare a cardurilor sunt Giurgiu, cu 42.712 carduri emise la o populație de 289.000 locuitori (15%) și Călărași, cu 54.075 carduri la 319.000 locuitori (17%), arata datele Băncii Naționale a României (BNR).

Comparativ cu numărul de carduri (de debit și credit) care a crescut cu 8.47 % , numărul de ATM-uri a crescut constant în perioada analizată cu 3.60 de unități, (o creștere de 38 %). Pe ranga funcția de baza, băncile au început să investească în softuri specializate menite să conducă ATM-ul într-un ghișeu multifuncțional (plăți furnizori, depunere in conturi, etc.). Acest lucru are un efect semnificativ asupra performanțelor financiare ale băncilor optimizându-le costurile cu personalul.

Băncile care dețin în portofoliu cel mai mare număr de carduri sunt Banca Transilvania, BCR, Raiffeisen Bank și UniCredit Tiriac Bank. In anul 2014, Raiffeisen Bank a înregistrat cea mai mare creștere a portofoliului de carduri (+160.000), Unicredit si-a mărit cel mai mult rețeaua de acceptare a cardurilor la comercianți (peste 3.400 de POS-uri și aproape 4.000 de noi contracte semnate cu comercianții, inclusiv cei online), însa BCR a câștigat titlul de Banca Anului in piața cardurilor, fiind lider la trei dintre cei șase principali indicatori de evaluare.

Tabel 2 – Portofoliilor principalilor 10 emitenți pe cardurile de debit

(SEM I, 2016)

Sursa: băncile comerciale și ARB

Urmărind portofoliile băncilor din semestrul I al anului 2016, constatăm că 10 bănci dețin peste 92% din piața cardurilor de debit. Cauza principală este că aceste bănci au cele mai mari depozite atrase (în special de la populație). In ultima vreme, cam orice depozit la vedere are atașat minim un card de debit.

O evoluție spectaculoasa o putem observa la Banca Transilvania, “Banca Oamenilor Întreprinzători” cea mai mare bancă cu capital majoritar romanesc, dezvoltare datorată strategiilor ofensive de marketing din ultima perioadă. Banca Transilvania a reușit, în ultimii ani, să urce 5 locuri în topul băncilor după nivelul activelor.

Chiar daca băncile puternice si-au redus sensibil din portofolii in perioada 2012-2014, ponderea lor a rămas destul de mare, la peste 70%. In această categorie a marilor emitenți, cu portofolii de peste un milion de carduri, a intrat ING devansând Bancpostul.

Tabel 3. Concentrarea pieței de carduri

Sursa: băncile comerciale

Raportându-ne la zona Euro, in 2015, scăderi ale portofoliului de carduri au mai înregistrat o serie de alte 13 state europene. Din perspectiva dimensiunii contracției consemnate în acest an, România se clasează pe locul trei după Grecia (13%) și Irlanda (8%), cu o diminuare de 5,%, a numărului de carduri din circulație (exact ca și in cazul Bulgariei).

Evoluția din ultimii 10 ani per ansamblul pieței Uniunii Europene este relativ similara – grafic următor – însa cu o creștere de numai 70% și o corecție mai lină în 2015 având în vedere ca emitenții mari, cu portofolii naționale de cel puțin 100 de milioane de carduri (Germania, și Franța), nu au înregistrat scăderi in acest an.

Dacă raportăm portofoliul de carduri valide din circulație la populația activă, cu vârsta cuprinsa intre 15 și 59 de ani, constatam ca România a încheiat anul 2015 cu o medie statistică de 0.9 carduri pe locuitor. Media este foarte încurajatoare pentru viitorul plaților electronice având în vedere că țara noastră deține prima poziție in UE din perspectiva ponderii populației din mediul rural – peste 45%.

Gradul de penetrare este însă sensibil diferit în funcție de mediul în care trăiește populația. Cele mai recente studii din 2015 relevă faptul că peste jumătate (54%) din populația urbană, cu vârsta de minim 15 ani, deține un card, în vreme ce pentru întreaga tara procentul scade la numai 41% (vezi MasterIndex). Procentul celor care utilizează cardul bancar crește până la 85% pentru românii care trăiesc în orașe cu peste 50.000 locuitori. Procentele diferă foarte mult și în funcție de nivelul de educație, de la 20%, în rândul respondenților cu studii primare, la 86% în cazul celor cu studii superioare.

În anul 2014, majoritatea băncilor din România (21 din 39 autorizate) ofereau celor circa 28.000 de utilizatori, un număr total de 28 de servicii bancare electronice avizate, incluzând practic toate tipurile de servicii, respectiv: informații despre cont, informații asupra tranzacțiilor, precum și transferuri și plăți intra-și interbancare. Toate aceste bănci pun la dispoziție un canal de acces prin voce, adică o conectare prin telefon la propriul Centru de Asistența Telefonica (ceea ce este obligatoriu pentru toate băncile care sunt emitente de carduri). Majoritatea acestor bănci oferă diverse variante de acces la informații prin Internet și prin telefonul mobil, iar trei dintre ele oferă și posibilitatea de a face transferuri de fonduri și plăți. Serviciile bancare electronice avizate în mod curent pot fi vizionate pe site-ul MCTI, iar descrierea lor amănunțită se află pe site-urile băncilor.

Tabel 1.1 Sistemele E-banking in România

Sursa: web-site MCTI și băncile din România

În prezent, 26 de bănci din totalul de 39 de bănci din România au implementate sisteme de e-banking, așa cum rezultă și din tabelul 1.1

Din analiza tabelului, se observă ca cele mai răspândite sisteme de e-banking sunt cele de Internet banking (21 bănci), urmate de home banking (15 bănci) și mobile banking (3 bănci). Chiar dacă băncile au adoptat o atitudine rezervată față de piața de e-Banking, susținând ca aceasta este încă în formare, potrivit datelor furnizate de MCTI, anul trecut tranzacțiile prin instrumentele de plăți electronice au depășit 35 de miliarde EUR.

În România, Revista Link a realizat un studiu privind gradul de utilizare al serviciilor de e-banking în rândul companiilor. Cercetarea s-a desfășurat în perioada 14-29 iulie 2005, pe un eșantion de 198 de companii naționale (mai mult de jumătate din acestea fiind corporații cu o cifră de afaceri de peste 2 milioane EUR). Potrivit studiului, numai 24 din cele 198 de companii care au făcut parte din eșantion folosesc, în mod curent, serviciile de e-banking, ceea ce reprezintă 12,12%.

Dintre acestea, utilizarea instrumentelor de plată cu acces la distanță a crescut, mai ales, în rândul companiilor care își desfășoară activitatea în IT&C. În același timp, gradul de utilizare al serviciilor de e-banking a crescut în rândul corporațiilor, întreprinderile mici utilizând mai puțin serviciile de plată electronică. Principalele motive, conform studiului, pentru care se utilizează sau nu e- banking-ul: comoditatea și economia de timp sunt principalele motive pentru care companiile utilizează un serviciu e-banking; efectuarea tranzacțiilor în timp real; siguranța acestora; evitarea aglomerației pe drumul până la bancă și în incinta acesteia

De remarcat este faptul că, din acele companii care utilizează e-banking, numai 8,33% motivează alegerea lor din perspectiva comisioanelor reduse la realizarea operațiunilor. Așadar, nu costurile mai mici atrag companiile în utilizarea instrumentelor de plată cu acces la distanță, factorii prioritari fiind comoditatea și economia de timp. De cealaltă parte, companiile care nu folosesc e-banking își motivează opțiunea prin lipsa de informații despre aceste servicii, majoritatea considerând ca e-banking-ul nu este suficient promovat în România. Principalii vinovați, în opinia companiilor, fiind în primul rând băncile, care nu își promovează corespunzător pachetele de servicii și în al doilea rând, presa nu mediatizează suficient subiectul. De aceea informația este precară, iar gradul de utilizare al serviciilor este redus. În același timp, lipsa informației conduce la neîncrederea în siguranța sistemelor informatice și a tranzacțiilor în sine, fapt care dă naștere unui cerc vicios Conform studiului, companiile folosesc serviciul e-banking pentru a ordona, în primul rând, plăți și transferuri. De asemenea, o incidență destul de mare o au operațiunile de schimb valutar, consultarea conturilor, viramente între conturi și extrasele de cont. În ceea ce privește plățile, cele mai frecvente plăți sunt cele efectuate prin ordine de plată către parteneri și plățile pentru utilități (telecom, asigurări), o incidență mai mică având plățile internaționale.

Conform studiului, atât companiile care folosesc acest tip de serviciu, cât și cele care nu îl folosesc consideră că e-banking-ul este un instrument util, notându-l pe o scala de la 1 la 10 cu 8,32 de puncte. Cei care folosesc deja serviciile de plăți electronice sunt, în general, mulțumite de acestea și consideră că activitatea le-a fost mult ușurată în urma alegerii acestui serviciu.

De cealaltă parte, companiile care nu folosesc, încă, e-banking-ul, ar dori și ele să îl utilizeze, cu condiția ca să le fie explicate, pe larg, avantajele acestuia.

Analiza atuurilor serviciilor bancare on-line trebuie efectuată atât din perspectiva instituției bancare, cât și din punctul de vedere al clientului/utilizator, sub cele două forme în care se prezintă acesta: clientul individual și clientul instituțional.

Din punctul de vedere al băncii furnizoare, serviciile de electronic-banking comportă următoarele avantaje: creșterea gradului de satisfacere a cerințelor clientului, datorită faptului că acest serviciu este disponibil 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână, lăsând clientului posibilitatea să aleagă când și unde să își efectueze tranzacțiile; creșterea ratei de fidelizare clienților prin eliminarea condiționării față de locația fizică a unei bănci sau de numărul de filiale și personalul disponibil, având în vedere că un contact direct cu reprezentanții unei bănci este mult mai rar; posibilitatea extinderii regionale cu investiții mult reduse în locațiile fizice ale filialelor sau agențiilor; Internet-ul, prin intermediul marketingului bazelor de date, prezintă oportunități unice de oferte personalizate pentru un număr mult mai mare de clienți. Spre exemplu, în momentul în care un client accesează website-ul, cunoscând serviciile pe care clientul respectiv le folosește și interesele pe care le are, prin intermediul unui software personalizat, clientului i se poate oferi noul produs/serviciu, fie al băncii, fie al unui partener; identificarea clienților sau segmentelor profitabile de clienți. O bază de date cu informații complexe despre clienți, ce pot fi obținute prin site-ul de internet, poate facilita analiza detaliată a fiecărui client sau a unor grupe de clienți și măsurarea profitabilității acestora. Acestor clienți profitabili li se pot face oferte speciale pentru a-i reține; tranzacțiile bancare on-line au costurile cele mai reduse dintre toate tipurile de tranzacții; imagine bună pe piață. Băncile care oferă astfel de servicii sunt percepute ca lideri în implementarea tehnologiei, având o imagine mai bună pe piață.

Pentru utilizatorul-persoană fizică online, banking-ul prezintă următoarele avantaje: costuri reduse pentru accesul și folosirea diferitelor produse și servicii bancare; comoditate. Toate tranzacțiile bancare pot fi efectuate de acasă sau de la birou, fără a fi necesară deplasarea la sediul băncii; viteză. Răspunsul mediului este foarte rapid, astfel încât clientul poate aștepta până în ultimul minut pentru a iniția un transfer de fonduri; administrarea fondurilor. Clientul poate avea istoricul diferitelor conturi și poate face analize pe propriul computer înainte de a realiza o tranzacție pe web.

Pentru clienții instituționali, avantajele sunt: costuri reduse pentru accesarea și utilizarea diferitelor produse și servicii, solicitarea de credite, deschiderea de acreditive etc.; acces la informații. Corporațiile pot avea acces la informații, putând vedea situația conturilor printr-un simplu click de mouse; managementul lichidităților. Serviciile bancare prin internet permit clienților instituționali să-și transfere banii dintr-un cont într-altul pentru a face plăți, având și o imagine permanentă asupra lichidităților.

Dezvoltarea activității cu carduri a scos în evidență și unele inperfecțiuni în ce privește securitatea operațiunilor și a modului de utilizare de către posesori. Măsurile de securitate ca holograma, PIN-ul, verificarea specimenului de semnătură nu s-au dovedit suficiente și au fost introduse măsuri în operare ca limitarea sumei autorizate, a numărului zilnic de tranzacții la un comerciant, verificarea elementelor de identificare cu cele existente în baza de date și alți parametri specifici băncilor emitente.

In același timp, perfecționările tehnologice au condus la înlocuirea suportului hârtie cu cel electronic și la extinderea transmisiei telefonice, care, în unele zone, rămân vulnerabile la încercările de fraudă. Măsurile de protecție mai noi prevăd codificarea mesajelor transmise prin circuitul telefonic dar acest sistem este mai complicat și mai scump și nu este invulnerabil. In cazul tranzacțiilor de valori mai importante, comercianții au luat măsura de a interoga banca emitentă și aceasta pe deținătorul cardului asupra realității operației, măsură care presupune un răspuns suplimentar și o autorizare întârziată, dar care s-a dovedit a fi foarte eficientă.

Practica bancară cu carduri a arătat că frauda se produce de cele mai mule ori în activitatea de acceptare, determinată de posesorii cardurilor sau de terțe persoane.

Fraude determinate de posesorii cardurilor: utilizarea cardului de către posesor fără existența disponibilului în cont pentru mai multe operațiuni care nu sunt supuse autorizării (sub limita de autorizare), speculând faptul că operațiunea nu se verifică; banca emitentă refuză plata, urmând ca banca acceptantă să se îndrepte împotriva comerciantului; soluția este impunerea autorizării în toate cazurile în care se operează în mediu de risc; utilizarea cardului pentru tranzacții pe care ulterior posesorul nu le mai recunoaște, din rea intenție sau alte motive (folosirea cardului de către un alt membru al familiei fără știrea posesorului); în acest caz se ridică problema calității activității de triere a clienților de către banca emitentă și a preocupării pentru formarea unei culturi bancare; transmiterea cardului altor persoane care efectuează tranzacții (de regulă în străinătate) fără ca deținătorul să le recunoască; de asemenea, apare o problemă de relații cu clienții, în special în perioada de început a folosirii cardurilor.

Fraude determinate de terțe persoane: aflarea numărului cardului de către o terță persoană în diverse împrejurări și folosirea acestuia în operațiuni frauduloase, ca de exemplu, folosirea cardului la un magazin, restaurant, hotel, cazinou pentru tranzacții pe care le recunoaște, însă numărul cardului a fost furnizat de un angajat al firmei unor persoane care utilizează aceste informații în tranzacții frauduloase sau transmiterea prin internet a numărului de card și data valabilității pentru a beneficia de acces la un site ori pentru a plăti un bun/serviciu, aceste informații ajungând la un hacker care le folosește în detrimentul deținătorului de card; din acest considerent multe bănci emitente limitează accesul cardurilor la tranzacții pe internet; copierea benzii magnetice a unui card valid al cărui cont atașat este alimentat cu un alt card pentru tranzacții comerciale, procedură care se numeste “skiming’’ și este foarte greu de depistat; folosirea unor carduri pierdute/furate sau contrafăcute, profitând de ignoranța comerciantului sau de complicitatea acestuia cu infractorul; de exemplu, în cazul cardurilor pierdute/furate comerciantul acceptă operațiuni sub limita de autorizare fără a consulta lista cardurilor nevalabile, iar în cazul cardurilor contrafăcute, în care se cumpără bunuri de valori mai mari (bijuterii, produse electronice, haine de lux etc), comerciantul fie că nu verifică cu atenție cardul care se poate depista că nu este autentic, fie nu este prudent ca să solicite consultarea posesorului real; asemenea fraude se recuperează, la sesizarea deținătorului real, de către banca emitentă, aceasta de la banca acceptantă și apoi de la comerciant; în vederea contracarării acestor situații, băncile acceptante procedează fie la încheierea de contracte de asigurare, fie la obligarea comerciantului de a constitui un depozit colateral prin care să garanteze eventuale tranzacții frauduloase.

In general, cardurile cu procesor s-au dovedit a fi mult mai sigure, fraudele fiind nesemnificative. Datele statistice demonstrează acest lucru și este de așteptat elaborarea unor procedee de securizare mai performante pe baza acestor carduri.

În cadrul procesului de monitorizare a tranzacțiilor cu carduri efectuate la comercianții acceptanți, instituțiile acceptante au obligația de a identifica activitatea frauduloasă.

Ele vor identifica cel puțin următoarele tipuri de fraudă: acceptarea repetată la plată, cu bună-credință sau nu, de carduri contrafăcute; furnizarea către persoane neautorizate de informații cu privire la carduri valide acceptate la plată (prin copierea benzii magnetice sau a informațiilor embosate ori gravate pe suprafața cardului și transmiterea acestor date către aceștia); dublarea de către comerciantul acceptant a chitanțelor aferente unor tranzacții și remiterea acestora spre încasare băncii acceptante.

Instituțiile acceptante au obligația de a constitui baze de date privind comercianții acceptanți ale căror contracte de acceptare la plată a cardurilor au fost reziliate din cauza numărului excesiv de fraude înregistrate sau asupra cărora există suspiciunea că desfășoară o activitate frauduloasă, fără să fi fost luată nici o decizie de reziliere a contractelor de acceptare la plată a cardurilor.

Pentru realizarea acestor baze de date instituțiile acceptante vor fi obligate să insereze în contractele de acceptare la plată a instrumentelor de plată electronică, încheiate cu comercianții acceptanți, clauze privind informarea comercianților acceptanți asupra dreptului instituției acceptante de a folosi anumite date de identificare ale acestora (codul fiscal, numărul de înregistrare la oficiul registrului comerțului, numărul unic de înregistrare la Camera de comerț și 15 industrie, denumirea societății), în situația în care comercianții acceptanți desfășoară o activitate frauduloasă.

Capitolul II

Instrumente de plată utilizate în turism

2.1. Instrumentele tradiționale de plată in turism

2.1.1. Cecul de călătorie

Mecanismul plății cecurilor de călătorie se particularizează prin faptul că beneficiarul lor achită băncii sau instituției de la care le cumpără și poate cere plata lor la prezentare oricărei bănci din lume ce cumpără astfel de cecuri. Băncile care cumpără cecuri de călătorie le achită imediat, iar suma plătită si-o recuperează reminand cecurile băncii de la care le-au cumpărat beneficiarii initiali.

Dintre toate tipurile de cec, cecurile de călătorie au cunoscut cea mai mare diversificare. Astfel, cecurile de călătorie au începui să fie tipărite și vândute clienților lor nu numai de bănci, ci și de companii de transport, de turism ctc. Această diversificare a cecurilor de călătorie și crederea, în același timp, a fraudelor legate de circulația lor, au condus la preocuparea privind uniformizarea acestora. Cu ocazia Conferinței Internaționale pentru Raționalizarea Operatiunilor Interbancare (Bruxelles, 1961) s-a conveni un model tipic cec de voiaj pe care asociațiile profesionale din 15 siate europene l-au adoptat.

O categorie specifică a cecurilor de călătorie, tipizate cu un grad de securitale ridicat, suni Eurocecurile. La sistemul Eurocec au aderat majoritatea țărilor europene din Bazinul Mediteranean. Eurocecurile sunt cecuri cu limită de suma, (iar cure nu au valoare imprimată (tipărită) pe ele. Eurocecurile sunt vândute de bănci clienților lor (care au conturi deschise la ele), sub forma unor carnete de cecuri în alb. Beneficiarii completează Eurocecurile, acestea fiind trase asupra disponibilului din contul lor deschis la banca menționată pe formularul Eurocecului

Eurocecurile se particularizează prin aceea că, odată cu eliberarea carnetului de cecuri, banca dă clientului și o carte de: garanție. Cartea de garanție (sub forma unei cărți de vizită) cuprinde anumite elemente care, pe de o parte, asigură băncii plătitoare încasarea certă a banilor de la banca emitentă, iar pe de altă parte. constituie o protecție împotriva furturilor, falsificărilor. Eurocecurile nu sunt achitate fara prezentarea de către beneficiar și a cărții de garanție. Intre elementele înscrise în cartea de garanție și pe Eurocec trebuie sa existe o identitate absolută, verificată de lucrătorul de la ghișeul la care plătește și confruntată cu pașaportul beneficiarului. Moneda și limita superioară a sumei ce poi fi completate pe un Eurocec variază de la țară la (ară, alăt în funcție de țara în care se află banca trasă, cât și de țara în care se efectuează plata Eurocecului. Aceste instrucțiuni sunt transmise de banca ce guvernează și sistemul Eurocec tuturor băncilor din Europa care primesc spre achitare liurocecuri.

Un alt tip de cec de călătorie sunt cecurile VISA. Utilizarea acestora este de dută relativ recentă, iar apariția lor este rezultatul, pe de o parte, al concurenței unor bănci americane și engleze fa|ă de Euroccctiri, iar pe de allîi parlC, iii tendinței manifestate pe plan internațional de uniformizare (tipizare) a cecurilor de călătorie. Asemănătoare în principiu Eurocecurilor, cecurile VISA se particularizează prin aceea că sunt garantate de procesorul lor cu sumele acestuia existente în contul băncii care le-a eliberat. Ca atare, beneficiarul când primește carnetul de cecuri VISA nu ii achită în totalitate (așa cum se întâmplă în cazul celorlalte cecuri de călătorie), ci diferența ncachitată ce este preluată din contul său când cecurile sunt primite de bancă emitentă de Ia băncile plătitoare. Această facilitate (deoarece banii stau în contul beneficiarului și deci aduc dobândă) a determinat creșterea rapidă a utilizării cecurilor Visa pe plan internațional.

Cecul este onorată în valuta indicată pe cec sau, și după dorință, în monedă locală, la cursul zilei din țara respectivă. Cu acest prilej, pe fiecare cec dă o a doua semnătură, care este confruntată cu cea dintâi. Este onorat în baza unui disponibil în cont sau a unei sume în valută în numerar un solicitant de la ghișeele unei bănci sau agenții cumpără cecuri de călătorie. La cumpărare, solicitantul semnează fiecare cec cumpărat.

In posesia cecului, beneficiarul se prezintă la bănci sau agenții din diferite țâri și contra cecurilor primește suma echivalentă lucrătorul de la ghișu cu prima și cu cea de pe actul de identitate, pașaport etc. Cu cecul poate achita direct, de exemplu într-un aeroport, taxa pentru depășirea greutății la bagaje.

Atât băncile, unde cecul a fost schimbat pe bani lichizi, cât și instituțiile, la care s-au achitat diferite obligații direct sau prin cec, remit cecurile la încasare instituției emitente. In baza cecurilor primite, banca, agenția emitentă etc. transmite contravaloarea cecurilor primite.

De reținut este faptul că în cazul în care posesorul unui cec de călătorie sau a unui cec bancar dorește să efectueze o plată către o persoană fizică sau juridică română, o poate efectua astfel: în cazul cecului de călătorie îl contrasemnează și îl dă noului beneficiar; în cazul cecului bancar, îl andosează pe verso cu înscrierea unui text: “plătiți la ordinul lui…” (numele noului beneficiar) și îl semnează și pe verso.

Deși cecurile au căpătat o largă utilizare, atât pe plan național, cât și pe plan internațional, dezvoltarea utilizării lor este restricționată de doi factori: beneficiarul cecului nu are certitudinea că trăgătorul are constituit provizionul la unitatea bancară unde își are deschis contul; riscul pierderii sau furtului, care, în cazul cecului la purtător sau prin fraudă (semnături false) în cazul altor cecuri, permite încasarea lui de o altă persoană.

Prin emiterea.cecului, trăgătorul nu are posibilitatea de a proba existența provizionului la bancă, el rămânând însă garantul plății față de beneficiar. Pe plan internațional se constată creșterea emiterii cecurilor fără provizion.

Cei care emit cecuri fără provizion pot fi: escroci – în mod deliberat emit cecuri fără provision; imprudenți – emit cecuri în speranța că în intervalul ce se va scurge până la plata cecului vor primi sume în cont; neglijenți – care nu verifică sau verifică neatent disponibilul în cont; ignoranți – care nu cunosc legislația în materie.

Pentru evitarea emiterii cecurilor fără provizion, pe plan național în diferite țâri au fost adoptate măsuri severe ca. pedeapsa cu închisoare, plata unor amenzi ridicate, plata unor sume suplimentare de către trăgătorul beneficiarului etc, după cum tot mai multe țări adoptă măsuri care să preîntâmpine astfel de cazuri. De exemplu, eliberarea cecurilor (valoric) de către bănci clienților lor se face în limita sumelor existente în cont, care apoi sunt blocate etc. Ca o particularitate semnalăm că în S.U.A. și Suedia emiterea cecurilor Iară provizion nu constituie fapt ilicit, emitenții fiind doar amendați simbolic.

De aceea, o tot mai largă utilizare o au cecurile a căror plată nu se face decât prin prezentarea cărții de garanție (Eurocec, cec VISA etc), iar băncile emitente difuzează specimenele de cecuri, atenționând băncile plătitoare asupra amănuntelor de identificare, băncile plătitoare neprimind la schimb cecuri ale căror specimene nu le posedă. 

Cecul de călătorie este un cec cu valori fixe (10,20,100 unități monetare) imprimate pe înscris odată cu tipărirea lui. Aceste cecuri sunt emise de bănci și date (vândute) clienților pentru a înlocui banii lichizi în efectuarea cheltuielilor de călătorie. De regulă, au tipărită pe ele mențiunea “cec de călătorie” exprimată în limba în care a fost redactat (traveller cheques, cheque de voyage) și au, în general aspectul unei bancnote. Beneficiarul unui cec de călătorie, în principiu, este protejat împotriva furtului, prin faptul că atunci când cumpără cecurile de la bancă sau de la compania de turism trebuie să le semneze, semnătură care este confruntată de lucătorul de la ghișeul băncii plătitoare, atunci când îl achită, și posesorul cecului trebuie să dea a doua semnătură, deseori fiind solicitat și pașaportul pentru identificarea semnăturilor. Dintre acestea, cea mai largă utilizare o au cecurile la ordin, bineînțeles exceptând cecurile de călătorie. Pentru a încasa contravaloarea acestora, beneficiarul, la ordinul căruia a fost emis cecul, îl semnează pe verso, respectiv îl andosează (în Legea cecului din 1934-denumit gir). Prin andosarea cecului pe verso și semnarea lui de beneficiar se exprimă și posibilitatea de a transmite drepturile bănești ale cecului unei alte persoane decât cea înscrisă inițial pe cec de către emitent. Numărul andosamentelor (girurilor) nu este limitat, cecul putând fi transmis de la o persoană la alta prin înscrierea de fiecare dată pe verso, de către cel ce îl cedează, a cuvintelor “plătiți la ordinul” urmat de numele noului beneficiar, după care semnează. Deși transmiterea prin gir se poate realiza fără limită de persoane, practica demonstrează că numărul acestora nu depășește 3-4 persoane. In cazul cecului nominativ transmiterea se poate face doar prin cesiune.

2.1.2. Voucher

Voucher-ul turistic este un document specific turismului individual și grupurilor mici care constă într-un înscris emis de agenția de voiaj parteneră nținând: numele turistului, perioada de sejur, serviciile turistice ordonate pe categorii de servicii și per total de facturat.

De regulă, pe verso sunt imprimate o seric de condiții (booking conditions), pe baza cărora se vând serviciile turistice clientului. Agenția de voiaj parteneră emite voucher-ul pe care îl emite drept o garanție de plată, care trebuie sa onorată în conformitate cu sumele și termenele convenite. Voucher-ele au următoarele caracteristici: sunt în același timp comenzi și mijloace de plată a serviciilor; reprezintă servicii turistice și nu bani, și deci, nu pot fi convertite în bani de
către furnizorul de servicii; pot fi emise atât în moneda națională pentru serviciile prestate pe teritoriu național, cât și în valuta străină pentru serviciile prestate în țări străine.

2.2. Cardul de credit

Cărțile de credit reprezintă o formă simplificată de plată, care se va extinde în mod ireversibil. în același timp însă, utilizarea cărților de credit, presupune creșterea cheltuielilor atât pentru emiterea lor, cât și pentru cel care o folosește, în cazul industriei de turism, comisionul perceput pentru cărțile de credit este de circa 10%, în beneficiul firmelor emitente de cărți de credit.

Este paradoxal, dar utilizarea cărților de credit de către client influențează situația financiară a unității care acceptă această formă de plată și nu este în beneficiul clientului, ci a emitentului cărții de credit.

Cardurile sub formă de credit card (cărțile de credit) au apărui pentru prima dată în SUA, iar intenția a fost de a oferi clienților un instrument de plată cu circulație la nivel național, care să permită depășirea restricțiilor din acest domeniu, impuse de Legea Bancară Federală a SUA.

De atunci, cardurile în diferite variante au început să fie utilizate tot mai mult în țările cu economie dezvoltată, devenind în scurt timp unul din cele mai răspândite și utilizate servicii bancare.

Deși cardurile au început să fie folosite în țările vest-europene încă din anii '60, abia după anii '80 s-a extins utilizarea lor.

Cardurile au apărut pentru prima diită în SUA, inr ulterior au cunoscut o largă răspândire și în spațiul vest-curopean; pe plan internațional ele s-au impus cu terminologia din limba engelză. Potrivit reglementărilor Băncii Naționale a României, acest instrument de plata va fi denumit card.

Cardul este un instrument de plată fara numerar, cu ajutorul căruia, un posesor autorizat poate fie achita contravaloarea unor bunuri sau servicii cumpărate .

Ca suport fizic, cardul este realizat din material plastic, comparabil ca formă și dimensiune, cu o carte de vizită, având înglobate componente electronice, speciale pentru decodificarea diferiteor tipuri de operațiuni pentru care a fost concepută; în principal, accesul deținătorului lacomul său bancar și efectuarea electronică a plății, de unde și denumirea de “monedă electronică” sau “bani electronici”,

Dată fiind componenta electronică și larga utilizare a cardurilor, emitenții de carduri an anumite responsabilități privind confecționarea materială și informațiile minime pe care trebuie să le conțină un card; astfel ei trebuie să asigure următoarele caracteristici comune: fabricarea din material plastic având aceleasi dimensiuni, indifferent de emitent (în conformitate cu standardele internaționale I.S.O.); pe fața cardului să se regăsească anumite informații obligatorii despre
client și despre bancă, așa cum sunt prezentate în figura:

unde: 1 = denumirea și sigla emitentului (bancă sau altă instituție);

2 = numărul cardului;

3 = numele și prenumele deținătorului de card;

4 = data la care expiră valabilitatea cardului;

5 = o hologramă vizibilă la lumina naturală (desenul si culorile hologramei se aleg de fiecare emitent).

Pe verso-ul cardului apar următoarele informații:

unde: 1 = banda magnetică (înregislrabilă pe cel puțin trei piste cari; respectă prevederile I.S.O.);

2 = spațiul panel de semnătură, unde clientul trebuie să semneze la primirea cardului;

3 = informații pentru deținătorul cardului;

In banda magnetică specială (de culoare neagră), sunt stocate informații standardizate, securitate, care cu ajutorul unor dispozitive speciale, permit accesul titularului la contul său bancar, putand astfel realiza operațiunile de ridicare numerar sau de efectuarea electronică n plății (loate acestea vor fi prezentate în capitolul următor al acestei lucrări).

Acesta este, așadar, formatul general pentru tonte tipurile de carduri emise în întreaga lume, indiferent de masă sau instituție emitentă.

Cărțile de credit reprezintă o formă simplificată de plată, care se extinde ireversibil. In același timp, însă, utilizarea cărților de credit presupune creșterea cheltuielilor atât pentru emițător, cât și pentru beneficiar. In cazul industriei turismului, comisionul perceput pentru cărțile de credit este de circa 10%, în beneficiul firmelor emitente de cărți de credit.

Este paradoxal, dar utilizarea cărților de credit de către client influențează situația financiară a unității care acceptă acestă formă de plată și nu este în beneficiul clientului, ci a emitentului cărții de credit.

Cardurile sub formă de credit card (cărțile de credit) au apărut pentru prima oară în SUA, iar intenția a fost de a oferi clienților un instrument de plată cu circulație la nivel național, care să permită depășirea restricțiilor din acest domeniu, impuse de Legea Bancară Federală a SUA.

De atunci, cardurile în diferite variante au început să fie utilizate tot mai mult în țările cu economie dezvoltată, devenind în scurt timp unul dintre cele mai răspândite și utilizate servicii bancare.

Deși cardurile au început să fie folosite în țările vest-europene încă din anii ’60, abia după anii ’80 s-a extins utilizarea lor.

Cardurile au apărut pentru prima oară în SUA, iar ulterior au cunoscut o largă răspândire și în spațiul vest-european; pe plan internațional ele s-au impus cu terminologia din limba engleză. Este demn de menționat că termenul de card este utilizat, potrivit reglementărilor Băncii Naționale și conform practicii internaționale pentru a descrie, în general, aceste instrumente de plată. In limba română se folosesc având același înțeles și denumirile de cartelă de plată sau carte de plată.

Cardul este un instrument de plată fără numerar, cu ajutorul căruia un posesor autorizat poate achita contravaloarea unor bunuri sau servicii cumpărate de la comercianții abilități, fie obține lichidități de la banca emitentă.

  Cardul oferă următoarele facilități deținătorului acestuia: pe de o parte, posesorul unui card poate retrage numerar din contul său (pentru aceasta el utilizează aparate speciale precum distribuitoarele automate de numerar); pe de altă parte, cu ajutorul unui card se poate achita contravaloarea unui bun sau serviciu, acest lucru având la bază un contract încheiat între posesorul cărții de plată, emitentul acesteia și comerciantul de bunuri sau prestatorul de servicii.

Cardul de credit indică faptul că deținătorului i-a fost deschisă o linie de credit care îi permite să achiziționeze bunuri, servicii și/sau să ridice numerar, în limita unui plafon stabilit în prealabil.

Dispunând de cărți de credit, titularii acestora pot efectua plăți la toate magazinele care acceptă acest instrument de plată, fapt ce presupune dotarea corespunzătoare a comerciantului cu dispozitive speciale, capabile să decodifice informațiile cuprinse în banda magnetică a cardului și, în același timp, să le transmită mai departe.

  In țările dezvoltate, marile magazine au introdus pe piață propriile carduri, care concurează credit cardurile emise de bănci. Aceste magazine preferă să emita propriul instrument de plată (store card) din următoarele considerente: asigură loialitatea clienților pentru magazinul sau rețeaua respectivă de magazine; determină creșterea vânzărilor prin facilități de plată oferite. In esență, store cardurile sunt o variantă a cărților de credit, deci și modul lor de utilizare este asemnător acestora.

Debit cardul permite ca deținătorului să-i fie debitată, din contul său, în mod direct, contravaloarea bunurilor sau serviciilor achiziționate și/sau a numerarului retras cu ajutorul disribuitoarelor automate de numerar.

Cartea de garantare a cecului garantează suma de plata înscrisă pe cec, care are acoperire în contul personal al deținătorului.

  Cardul multifuncțional este orice debit card care are și alte funcțiuni ce îl pot face recunoscut ca mijloc de plată, precum: carte de numerar (cash card) ; carte de garantare a cecurilor.

  Smart cardurile (carduri inteligente) permit derularea unor tranzacții mult mai sofisticate decât celelalte carduri cu bandă magnetică, ce domină banca electronică din zilele noastre. Smart cardurile au apărut pentru prima dată în Franța. Deși păstrează formatul și dimensiunile unei cărți de credit, smart cardul este în esență un circuit integrat cu microprocesor și memorie semiconductoare. Avantajul acestor cărți de plată constă în faptul că microprocesorul și memoria auxiliară prelucrează local toate informațiile necesare amortizării unei tranzacții, fără a fi necesară obținerea acestor informații de la un calculator îndepărtat (centru de procesare). Acest lucru reduce vulnerabilitatea cărților de plată și conduce la diversificarea tipurilor de servicii oferite, însă și la schimbarea automatelor de distribuit numerar necompatibile cu smart cardurile.

Cardul ,,Diners Club” a fost creat în Statele Unite în anul 1951 și introdus în Franța în 1954. Inițial, el a fost creat pentru restaurante, apoi aria sa de acoperire s-a extins în serviciile de hotelărie și de comercializare. La prezentarea cărții, clientul este invitat de către șeful hotelului sau restaurantului să semneze un formular special pentru a verifica similitudinea semnăturii cu cea de pe cartea ,,Diners”. Acest formular este expediat centralei sau filialei ,,Diners Club”, care reglementează plata serviciilor într-un interval oarecare de timp, adăugând, printre altele, un comision care poate să atingă până la 10% din valoarea debitului în favoarea “Diners Club”. De asemenea, emitentul acestei cărți de credit difuzează periodic în unitățile aderente așa-zisele “liste negre”, care anulează unele cărți acreditive în circulație, dar a căror validitate este anulată.

2.3. Plata prin SoftNet ePay

Plățile directe prin card pe Internet prezintă un risc datorită fraudelor, iar riscul aparține comerciantului, nu băncii. Plata prin ATM nu prezintă aceleași beneficii ca plata online.

ePay este un sistem românesc realizat de către SoftNet, care permite reducerea nivelului de fraudă cât mai aproape de zero astfel: a fost introdus un model de plată cu trei actori – magazinul electronic, posesorul de card (clientul) și banca ce a emis cardul și al cărei client este posesorul de card.

Posesorul de card semnează electronic la bancă fiecare tranzacție. Doar tranzacțiile acceptate de către acesta și marcate ca atare către bancă sunt autorizate. Plata efectivă se efectuează doar după ce datele privind plata transmise de magazinul electronic sunt comparate cu cele înregistrate de client și se constată o corespondență perfectă.

ePay are următoarele caracteristici:

numerele de card nu circulă prin Internet și nu se stochează nici la client nici în magazinul electronic

clientul nu poate folosi alte card-uri decât cele deținute oficial la bancă. Nu se pot deci introduce numere de card furate.

clientul nu poate nega efectuarea unei plăți. Fiecare accept de plată este semnat electronic și înregistrat la bancă.

autorizarea plății se face instantaneu, comunicația între cele trei entități implicate făcându-se prin Internet (cu criptare și autentificare).

2.4. Plata prin CyberCash

Pentru a efectua plăți prin CyberCash, consumatorul are nevoie de un software care simulează “portofelul”, face criptarea mesajelor și memorează tranzacțiile. Ca și portofelul obișnuit, acest portofel-software poate înregistra mai multe cărți de credit. Vânzătorul are un software similar.

Derularea unei tranzacții este următoarea:

utilizând un navigator Web, consumatorul selectează ce vrea să cumpere;

serverul vânzătorului trimite “portofelul-software” o cerere de plată semnată prin care dă detalii și transmite tipul cărților de credit acceptate;

“Portofelul” deschide o fereastră, afișează suma și lista cărților de credit;

“Portofelul” trimite un mesaj criptat și semnat cu numărul cărții de credit și detalii privind tranzacția și acceptarea plății;

serverul vânzătorului trimite acest mesaj împreună cu un mesaj propriu semnat și criptat către Gateway. Aici mesajele sunt decriptate și comparate, iar dacă se potrivesc, se trimite o cerere de autorizare convențională;

reîntoarce un răspuns spre vânzătorul care-trimite un răspuns “carte de credit” către software-ul portofel.

Gateway-ul este operat de un agent al băncii colectoare a vânzătorului.

2.5. Plata prin SmartCard

Smart-Cardul sau portofelul electronic (Electronic Wallet sau Stored Value Card) este un card care spre deosebire de cele clasice, cu bandă magnetică, posedă un chip încorporat. Acest element permite stocarea unei informații mai bogate despre posesor sau tranzacțiile efectuate decât cei câțiva octeți disponobili pe un card cu bandă magnetică. Astfel, grație aplicației și infrastructurii, potofelul electronic va încărca valoarea monetară din contul disponibil și o va descărca pe masură ce se fac cheltuieli. Încărcarea se va face de la bancă, automat bancar, terminal EFTPOS sau telefon.

Avantajele pe care le aduce acest nou instrument sunt următoarele:

securitate sporită;

investiție ceva mai mică în infrastructura datorită faptului că nu sunt necesare legături on-line pentru toate punctele acceptatoare și posibilitatea de integrare a diverse aplicații pe același suport (asigurări, acces selectiv; jurnal medical, certificate identitate,etc.);

Dezavantaje: în cazul în care este pierdut și încărcat, banii se pierd, ceea ce nu este cazul cardului cu bandă magnetică, unde banii “stau” tot timpul într-un cont purtător de dobândă. Banii din portofelul electronic nu sunt purtători de dobândă. Și nici nu figurează ca lichidități pentru bancă, ceea ce presupune ca în cazul generalizării acestui instrument să aibă loc o erodare a activelor lichide ale băncii.

Smart Card este în esență înlocuitorul portofelului obișnuit. Tot conținutul unui portofel actual (acte, cărți de credit, bani gheață) va fi înlocuit de una sau mai multe Smart Card-uri. Din punct de vedere fizic, Smart Card arată ca o carte de credit cu unul sau mai multe microcircuite de tip “microcontroller”-e înglobate.

O cartelă inteligentaă(Smart Card) poate păstra de 10 – 100 ori mai multe informații decât o cartelă magnetică, fiind totodată mult mai sigură. De asemenea, Smart Card poate efectua funcții complexe de luare a deciziilor, proceduri sofisticate de autentificare pentru a preveni frauda.

Deci beneficiile oferite de Smart Card sunt: siguranță, capabilități active antifraudă, flexibilitate în aplicații, posibilitatea de validare “off-line”, Smart Card poate fi combinată cu date biomotrice – amprenta digitală, geometria mâinii, amprenta vocală, pentru a-și identifica în mod unic proprietarul.

Pentru a efectua operații cu Smart Card, acesta se introduce într-un dispozitiv de citire/scriere care poate fi cu contact sau fără contact. Acest cititor poate fi sub forma unui portofel ce poate comunica cu alt portofel similar sau cu banca, pentru efectuarea de transferuri multivalutare. Astfel, Smart Card memorează direct echivalentul digital al sumelor de bani în loc să indice un cont la bancă sau un credit acordat de bancă. Când o astfel de cartelă este utilizată pentru a cumpăra ceva, echivalentul sumei respective este efectiv transferat vânzătorului și apoi mai departe spre o instituție financiară. Smart Card poate fi reîncărcabilă sau nu.

2.6. Transferul electronic de fonduri la punctul de vanzare (EFT/POS)

EFT/POS implică utilizarea cartelelor de plastic prin terminalul instalat la comerciant.În practică, funcționează două mecanisme distincte:

tranzacțiile cu debit-card – care reprezintă o formă de transfer valoric, prin care proprietarul unui cont, autentificat printr-o cartelă magnetică și tastarea unui PIN, utilizează un terminal și o rețea pentru a autoriza un transfer de valoare din contul său în cel al comerciantului;

tranzacții cu credit-card – care reprezintă înregistrarea automată a datelor tranzacțiilor utilizând un cont de credit, înlocuind emiterea de documente pentru fiecare dintre aceste tranzacții.

2.7. Plata prin Ecash

Este prima soluție totalmente software pentru plățile electronice. Tranzacțiile se desfășoară între vânzător și cumpărător, care trebuie să aibă conturi la aceeași bancă.

Cumpărătorii trebuie să înștiințeze banca asupra faptului că doresc să transfere bani din conturile lor în așa numitul cont Ecash Mint. În orice moment, cumpărătorul poate interacționa de la distanță, prin calculatorul său și utilizând un client software, cu contul Mint și poate retrage fonduri de aici pe discul calculatorului său.

Discul cumpărătorului devine un veritabil portofel electronic. Apoi se pot executa plăți între persoane individuale sau către firme, prin intermediul acestor Ecash.

2.8. Plata prin bani electronici (Digicash)

Banii electronici reprezintă echivalentul electronic al banilor reali, și pot lua diferite forme, precum cartelele obișnuite, a SmartCard-urilor.

2.9. Cecuri electronice

Cecurile electronice au aceleași caracteristici ca și cecurile pe suport de hârtie.În forma lui cea mai simplă, acest sistem necesită completarea de către client a unui formular în cadrul magazinului electronic.

Datele astfel furnizate vor fi transferate comerciantului, unde vor fi transpuse pe un cec obișnuit, prin listare la imprimantă pe formulare de cec necompletate. Dar, această modalitate de plată se află încă în faza incipientă.

Cecul eletronic a fost dezvoltat ca urmare a unui proiect FSTC (Financial Services Technology Consortium). FSTC este compus din aproxiativ 100 de membri, inclusiv toate băncile mari din lume, universități, laboratoare de cercetare. Partea tehnică a Proiectului Cec Electronic a fost făcută în mai multe faze: generarea conceptelor originale, cercetarea preliminară, construirea și demonstrarea prototipului, formularea specificațiilor pentru un sistem pilot, implementarea sistemului pilot.

Cecul electronic este destinat pentru plăți și alte funcții financiare ale cecului de hârtie, dar folosește semnături criptate și mesagerie securizată pe .Internet. Design-ul cecului electronic, ale cărui proprietăți principale sunt integritatea mesajului, autentificarea și ne-repudierea, este suficient pentru a asigura împotriva fraudelor fraudelor bancare și ale clienților săi. Rezultatul este un sistem de plăți electronice extrem de eficient, cu o bază tehnologică care este extensibilă unei mari varietăți de instrumente financiare cât și altor aplicații de procesare a documentelor care necesită o mare integritate și siguranță, documente necesare industriei financiare.

Cecul electronic, sau e-cecul, este bazat pe idea că documentele electronice pot constitui un substituent pentru documentele pe suport de hârtie. De aceea e-cecul poate înlocui cecul pe hârtie fără a fi nevoie de crearea unui instrument de plată nou, fiind deja acceptat de către marea majoritate a băncilor, fără a fi nevoie de instrumentele legale, de practică comercială în plus, sau cunoștiințe economice noi din partea clienților. Astfel că design-ul e-cecului este de așa natură încât impactul negativ al acestuia să fie cât mai mic.

Cursul normal al e-cecului este următorul: plătitorul scrie cecul, completând un document electronic cu informațiile legale necesare și îl semnează; cel plătit verifică semnătura, împachetează cecul, îl remite băncii; banca verifică semnăturile debitează contul plătitorului și banii se vor regăsii în contul celui plătit. Semnăturile electronice pot fi verificate de fiecare dată, în timp ce semnăturile de mână nu.

Deoarece un e-cec trebuie să conțină informații specifice acesta este scris în FSML (Financial Services Markup Language), un limbaj specific care folosește SGML (Standard Generalized Markup Language). SGM este un limbaj standard pentru FSML mentionat. Structura documentelor este asemănătoare cu cea folosită în HTML.

E-cecul scris în FSML va conține toate informațiile găsite în mod normal pe cecurile pe suport de hârtie, incluzând aici pe cele scrise de mână, preimprimate cu cerneală magnetică, sau alte forme. În particular va mai conține informații necesare pentru a lucra cu sistemul bankar DDA (Demand Deposit Account) pentru e-cec și depozite și semnătura electronică. Mecanismul semnăturii electronice a fost documentat separat ca SDML (Signet Documen Markup Language). Certificate X.509 sunt folosite împreună cu e-cecul pentru a furniza verificarea semnăturilor cu cheie publică și privată. Banca emite un certificat clientului odată cu înscriere în sistem și va reânnoi acest certificat înainte de expirare, dovedind astfel că contul este în regulă și nu s-a raportat nici o tentativă de fraudă.. Dar certificatul X.509 nu garantează e-cecul în nici un sens. Doar banca care a emis certificatul cunoaște situația contului și ultimele plăți care s-au efectuat din cont, de aceea doar banca poate garanta că cecul este original și valid.

Un smart card este folosit pentru a verifica și proteja semnătura electronică a clientului. Deoarece folosirea unui suport hard dă semnăturii electronice mai multă încredere și legitimează folosirea acesteia de către deținătorul orinal al acesteia, semnătura electronică nefiind niciodată transferată pe computer, sigurața acesteia este extrem de ridicată.

Pentru a asigura compatibiltatea cu poșta electronică, HTTP și alte tipuri de transport, FSML specifică o lungime limitată a liniilor și o folosire restricționată a codurilor ASCII pentru codarea datelor din e-cec – uri.

ECCHO (Electronic Check Clearing House Organization) a adoptat o serie de reguli pentru folosirea interbancară a acestor instrumente de plată, reguli menite să asigurare uniformitatea cecurilor, acceptarea lor de către bănci, și de asemenea concordanța cu Codul Comercial Internațional. De asemenea s-a stabilit și compatibilitatea acestor formulare cu alte sisteme de transfer interbancar de exemplu Automated Clearing _House sistem de transfer al fondurilor folosit în rețelele interbancare.

Tranzacția începe prin emiterea unei facturi , care este procesată de către sistemul celui care trebuie plătit. Această factură este remisă plătitorului, care la data stabilită primește un mesaj sub forma unui e-cec, mesaj care conține date familiare extrase din facturi. Aceste date pot fi numele serviciului (debitului), numele celui care trebuie plătit, contul din bancă al acestuia, data, suma de achitat etc.

Pentru a putea fi efectuată plata, plătitorul semnează electronic documentul și îl remite celui care trebuie să încaseze suma. Acesta elimină datele referitoare la factură, semnează la rândul său formularul electronic împachetează acest formular și îl remite băncii. Banca verifică existența semnăturilor electronice și va comunica cu banca plătitorului, care la rândul său va verifica existența semnăturilor, validitatea contului, unicitatea plății (să nu existe vreun duplicat al acesteia). După ce toate aceste verificări s-au executat formularul e-cec va fi introdus în sistemul de plăți DDA (Demand Deposit Account).

Concomitent banca plătitorului va înregistra în contul acestuia datele referitoare la cecul emis și va debita suma înscrisă pe acesta. După ce toate aceste verificări au fost executate plătitorul primește confirmarea executării plății via (cel mai frecvent) e-mail, iar fondurile vor fi transferate în

E-cec-urile au un astfel de design încât să se asigure integritatea, autenticitatea și non-repudierea acestora, proprietăți suficiente pentru a proteja împotriva fraudelor. De asemenea se asigura protecția semnăturilor lucru imposibil la cecurile pe suport de hârtie. De asemenea, e-cecul poate fi folosit și pe liniile de trasmitere de date fără a se ține cont de specificațiile de criptare al acestora sau al nodurilor de transmitere de date deoarece acestea sunt valide doar în cazul folosirii semnăturii criptografice unice.

Cecurile electronice pot fi folosite și în alte moduri, asemănător cecurilor de hârtie. De exemplu în cazul cecurilor electronice certificate plătitorul trimite ceul, prima dată, băncii acestuia. Banca verifică existența semnăturii, determină existența fondurilor în contul plătitorului și oprește aceste fonduri în cont. Banca plătitorului contrasemnează cecul pentru al certifica, și trimite ceul înapoi, plătitorului.Alternativ banca poate trimite cecul certificat și către persoana care trebuie să încaseze acest cec. Este posibil ca prin intermediul unui canal de comunicare sigur, codificat, să asigure acestuia cel mai mare grad de confidențialitate.

2.10. Portofel digital

Acesta poate fi definit ca fiind o aplicație electronică de codificare care acționează ca un portofel autentic în timpul tranzacțiilor din comerțul electronic. Un portofel poate păstra pentru utilizator o informație aferentă unei plăți, un certificat digital pentru identificarea utilizatorului, precum și informații despre livrare pentru a mări viteza de tranzacție.

Consumatorul beneficiază de codificarea informației și, astfel, de protecția acesteia împotriva pirateriei; de asemenea, unele portofele vor insera automat condiții de livrare pe pagina comerciantului și vor oferi cumpărătorului opțiuni de plată prin cec sau numerar digital. Comercianții beneficiază, la rândul lor, de protecție împotriva fraudei.

În general, portofelele sunt găzduite pe PC-ul utilizatorului, dar există versiuni recente care plasează portofelele pe server-ul emitentului cărții de credit.(Netscape și Microsoft aplică în prezent tehnologia portofelelor).

Portofelul digital este o altă soluție pentru asigurarea securității cărților de credit, în procesul de inițiere a portofelului, utilizatorul furnizează informații aferente cărții de credit și primește în schimb un cod corelat cu cartea de credit. În timpul unei achiziții din cadrul unui magazin electronic, codul portofelului este decisiv pentru desfășurarea tranzacției, care va fi verificată de către firma emitentă a cărților de credit.

2.11. Debitarea electronică (eCHARGE)

Este un sistem care permite utilizatorilor să încarce factura proprie de plată a convorbirilor telefonice, cu contravaloarea achiziției făcute prin internet. Acest sistem este, deocamdată, accesibil doar comerciantilor din SUA și Canada, dar se prevede și o extindere spre Europa a sistemului.

2.12. Numerar digital

Pentru utilizarea acestui sistem este necesar ca atât clientul cât și comerciantul să dețină un cont în banca emitentă. Aplicația electronică a portofelului, care coordonează și transferă numerarul digital, va fi furnizată de bancă. Economiile acumulate în conturile curente sunt convertite în numerar digital și apoi transferate și păstrate în “portofel”.

În România, valoarea plăților electronice este în creștere. În perioada ianuarie-martie 2005 peste 2,2 milioane de tranzacții au fost efectuate prin intermediul plăților electronice, comparativ cu 1,6 milioane în primul trimestru al anului trecut. Dar aceste valori au în componență mai ales utilizarea cardului pentru extragere de numerar sau plăți electronice. Valoarea plăților exprimate în echivalent euro a crescut la 12,6 miliarde în trimestrul întâi 2016 de la 6,9 miliarde în primul trimestru al anului 2015.

Ghișeul virtual de plăți reprezintă o soluție informatică pentru facilitarea plății online, prin intermediul cardului bancar, a debitelor către bugetul de stat și bugetele locale. Ghișeul virtual de plăți are ca beneficiari instituțiile statului către care populația are diverse plăți de efectuat, cum ar fi taxe, impozite, sau contravaloarea altor servicii. Plata se va efectua cu ajutorul cardului bancar, autentificarea realizându-se pe baza datelor asociate cardului. Acest proiect reprezintă cel mai bun mijloc ca toți cetățenii să aibă acces la informațiile relevante despre taxele și impozitele locale, oferind în același timp o soluție facilă, rapidă și comodă pentru achitarea datoriilor la bugetele locale. Printre principalele beneficii pe care reușita acestui proiect le aduce se numără în primul rând creșterea gradului de confort al cetățeanului, simplificarea procedurilor administrative, creșterea vitezei de circulație a documentelor de plată către stat, colectarea în timp util a debitelor către bugetul de stat și sporirea flexibilității și securității sistemelor de plăți. În ceea ce privește băncile, prin implementarea acestui proiect se așteaptă o creștere a încrederii în tranzacțiile economice, se vor reduce costurile de emitere și menținere în circulație a numerarului și, mai ales, se va stimula creșterea competitivității pe piața cardurilor

Capitolul III

Instrumentele de plată electronice la BCR

3.1. Prezentare BCR

Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este o bancă universală care deservește atât clienți retail, cât și clienți corporativi. Administrând active de peste 16 miliarde EUR, BCR este principalul furnizor de servicii din România și cel mai valoros brand financiar românesc. BCR este în prezent cel mai important grup financiar din România, incluzând operațiuni în străinătate, precum și de leasing, economisire si creditare în scopuri locative (bancă pentru locuințe) și subsidiare pentru pensii private.

BCR oferă întreaga gama de servicii bancare, incluzând soluții de internet banking, phone banking și e-commerce. Rețeaua băncii cuprinde peste 667 de unități și agenții retail (pentru persoane fizice și microîntreprinderi) în toate orașele din România cu peste 10.000 de locuitori. Clienții corporate (IMM-uri și companii mari) sunt deserviți de 48 de centre de afaceri dedicate. BCR deține cea mai mare rețea națională de ATM-uri și POS-uri – peste 2.200 de bancomate și peste 18.000 de terminale electronice operaționale la comercianți pentru efectuarea plăților cu cardul.

În 1990 se constituie Banca Comercială Română prin prin preluarea activităților comerciale ale Băncii Naționale a României. În 1998, BCR deschide o filială la Chișinău, în Republica Moldova. În 1999, BCR fuzionează prin absorbție cu Bancorex. În 2001 – BCR Leasing se lansează pe piața românească. În 2003 are loc privatizarea BCR, prin vânzarea pachetului de acțiuni către BERD și IFC. În 2005 se înființează BCR Asigurări de viață. În 2006, banca austriacă Erste Bank finalizează achiziționarea Băncii Comerciale Române. Erste Bank a achiziționat 61,8825% din acțiunile BCR de la Guvernul Român, BERD și IFC în urma achitării a 3,75 miliarde Euro. În 2007, BCR Administrare Fond de Pensii intră pe piața românească. În 2008, Banca Comercială Română vinde operațiunile de asigurări către Vienna Insurance Group, iar BCR Banca pentru Locuințe intră pe piața românească. În 2009, BCR adoptă un program de emitere de obligatiuni pe termen mediu – Medium Term Notes (MTN) – in valoare totala de 3 miliarde EUR.

BCR a marcat, de-a lungul timpului, mai multe premiere pe piața bancară românească, printre care: în 1994, BCR devine primul acceptator de carduri din România și membru principal EUROPAY; în 1995, BCR emite primele carduri de debit din România sub siglă internațională și are loc prima tranzacție la un ATM în România; în 2000, BCR lansează primul credit de trezorerie pentru persoane fizice. BCR este prima bancă din România care efectuează operațiuni cu titluri de valoare pe piața secundară. În 2002, BCR lansează primul credit ipotecar de pe piața bancară românească. În 2003, BCR este prima bancă românească furnizoare de credite ipotecare clienților retail și corporate. În 2004, BCR este prima banca din România care a instalat Automate de Schimb Valutar (ASV). În 2005, BCR permite utilizarea, în rețeaua sa de POS și ATM a cardurilor cu CHIP (smart-card). În 2006, Banca Comerciala Română lansează în premieră, prin Universitatea BCR, programul de practică – STUDENT BCR – care permite studenților efectuarea practicii în cadrul a șapte sucursale BCR din București. BCR este prima instituție bancară din România care a lansat o rețea de birouri specializate la nivel național – „EU Office BCR” – dedicate exclusiv fondurilor europene.

BCR face parte din Grupul BCR care mai include și BCR Banca pentru Locuințe, BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., BCR Leasing și BCR Chișinău. BCR Banca pentru Locuințe (BCR BpL) este subsidiara grupului BCR specializată în economisirea și creditarea domeniului locativ în sistem colectiv, care a fost lansată în iulie 2008. În anul 2009 a încheiat 134.000 de contracte, în valoare de 3,5 miliarde lei. BCR BpL este liderul necontestat al pieței în ceea ce privește activele totale (peste 50%) și noile contracte (peste 75%).

BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. a fost înființată în luna iunie 2007, cu un capital social inițial de 50.000.000 RON. BCR PENSII a avut o activitate extrem de dinamică pe piața pensiilor private din România ce a determinat consolidarea poziției companiei pe piață. În 2009, BCR PENSII a finalizat preluarea Fondului de Pensii Administrat Privat Omniforte de pe piața pensiilor obligatorii, și tot în 2009 a intrat pe piața pensiilor facultative prin preluarea Fondului de Pensii Facultative BCR PRUDENT, iar la începutul anului 2010 a finalizat preluarea fondurilor de pensii obligatorii Prima Pensie și OTP. BCR deține 99,99% din acțiunile BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

BCR Leasing S.A. s-a înființat în martie 2001, ca o completare a ofertei de finanțare a Grupului Banca Comercială Română destinată persoanelor fizice, persoanelor juridice și persoanelor fizice autorizate, pentru achiziționarea bunurilor de folosință îndelungată. BCR LEASING IFN S.A. oferă servicii de leasing financiar intern pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată, respectiv: leasing pentru achiziționarea de autovehicule, flote, echipamente și utilaje industriale, aparatură medicală, software și echipamente I.T. etc., precum și leasing pentru imobile cu destinație industrială sau comercială. BCR Leasing este controlată în proporție de 89,03% de BCR, în timp ce Financiara SA deține 10% din capital, iar restul de 0,97% este deținut de către persoane fizice.

Strategia BCR ia în considerare mediul economic actual și tendințele ce pot fi estimate privind evoluția pieței financiar-bancare românești și stabilește că BCR trebuie să se diferențieze în cadrul unui mediu competitiv prin adoptarea unei abordări de concentrare pe nevoile clientului.

BCR pune în centrul atenției transpunerea în practică a obiectivelor legate de clienți – BCR să devină banca pe care clienții o recomandă – și de colegi – BCR să fie organizația în care lucrează cu mândrie și plăcere cei mai buni oameni.

Linii de business – retail & private banking: cel mai de încredere brand financiar; creștere continuă a numărului de utilizatori ai canalelor alternative; dezvoltare cotinuă a afacerii cu carduri; Campanie de activare a posesorilor de carduri de credit și debit; ofertă dezvoltată de produse și servicii specifice; lider pe piața serviciilor de Private Banking din România, concentrându-se pe crearea de soluții personalizate adaptate nevoilor clienților.

BCR oferă o gamă largă de servicii bancare pentru clienții de retail: cont curent, produse de econimisire, credite garantate și negarantate, internet și phone banking, “Primește pensia în cont curent”, direct debit, standing order, plăți prin mandat, cecuri de călătorie, SEIF BCR – casete de valori și saci sigilați, transferuri de sume în valută.

Corporate banking: finanțarea investițiilor realizate de către autoritățile publice locale în infrastructura socială și de utilități (orașe mari și mici); co-finanțare pentru implementarea programelor de finanțare internaționale: PHARE/SAPARD/EBRD/EU; credite de investiții și finanțarea capitalului de lucru pentru IMM-uri; cea mai importantă bancă pentru clienții din industrie, retail, transport, construcții, agricultură; finanțarea comerțului, factoring, cash management pentru companii mari; soluții de e-payment (taxe locale, transfer bancar, multi-cash).

Cel mai înalt organism de guvernanță în BCR este Consiliul de Supraveghere, iar Președintele acestuia nu deține o funcție executivă în BCR. Conducerea BCR este organizată pe două niveluri: conducerea executivă – Comitetul Executiv, format din 5 membri executivi și nivelul de supraveghere – Consiliul de Supraveghere, format din 7 membri, în totalitate ne-executivi (adică neimplicați în adoptarea deciziilor curente – executive – ale companiei). Comitetul Executiv raportează Consiliului de Supraveghere și îl informează periodic asupra deciziilor luate în exercitarea atribuțiilor. Strategia băncii, inclusiv strategia de responsabilitate socială, este aprobată de Consiliul de Supraveghere la propunerea Comitetului Executiv.

Structura acționariatului:

În cadrul Grupului, ofertei tradiționale de banca comercială i s-au asociat servicii și produse de asigurări, leasing, brokeraj pe piața de capital și administrare de active.Aceste noi servicii conexe se desfașoară în subsidiarele specializate ale Băncii Comerciale Române : BCR Asigurări, BCR Leasing, BCR Securities și BCR Asset Management.

Grupul BCR desfășoara o activitate completă, punând la dispoziția clienților săi pachete de produse și servicii ce pot fi procurate de la o singură unitate BCR, astfel avem din gama largă oferită de bancă: garanții, credite, depozite și conturi curente, decontări, instrumente de plată, carduri, asigurări, leasing

3.2. Tipurile de carduri BCR

Pentru persoanele fizice distingem următoarele tipuri de carduri:

1.Carduri de debit cu CIP: BCR Maestro – LEI; BCR VISA Electron – LEI; BCR VISA Clasic – LEI; BCR VISA Clasic EURO; BCR VISA Clasic USD; BCR VISA Electron Fundatia Dinu Patriciu; BCR VISA Electron JUNIOR.

2.Carduri de credit cu CIP: POWERCARD BCR Standard MasterCard; POWERCARD BCR Standard Visa; POWERCARD BCR Gold MasterCard RON; POWERCARD BCR Gold Visa RON; BCR Mastercard Gold – EURO.

3.Carduri co-brand: BCR WIZZ AIR; BCR VISA Electron Fundatia Dinu Patriciu

3.2.1. Carduri de debit cu CIP

BCR Maestro – LEI

Avantaje

Acumulare puncte de loialitate la plata cumpărăturilor direct cu cardul: astfel, plătești cu comision 0% și în plus pentru fiecare 2 lei cheltuiți la comercianții din țară, străinătate sau pe internet primești 1 punct (1 punct = 0,006 lei).

Acces 24 de ore din 24, 7 zile din 7: la orice bancomat din România și din străinătate pentru obținerea de numerar; in zonele Easy 24 Banking BCR unde se pot efectua, cu ajutorul cardului operațiuni prin intermediul ATM-urilor, MFM-urilor (Mașini Multifuncționale) și a telefonului; reduceri la plata cumpărăturilor cu cardul la partenerii BCR; siguranța sporită a tranzacțiilor datorită tehnologiei cip incorporate; plăți pe Internet în condiții de siguranță maximă prin înrolarea 3-D Secure; schimbarea codului PIN direct la ATM BCR, fără commision; acces permanent la contul curent la care este legat, prin intermediul Serviciului de efectuare operațiuni prin Canale Alternative BCR (Alo 24 Banking BCR și Click 24 Banking BCR); posibilitatea accesării unui descoperit de cont individual; Serviciul Asistență Carduri BCR disponibil 24/7 la numerele de telefon 021 311.10.01 sau 021 311.02.16.

BCR Maestro este un card de debit legat direct la contul curent în lei, cu tehnologie cip încorporată. Cardul este destinat persoanelor fizice rezidente sau nerezidente și are o perioadă de valabilitate de 3 ani.

BCR Maestro poate fi utilizat în România și în străinătate pentru plata cumpărăturilor (la POS si pe Internet) sau pentru retragere de numerar, oriunde este afișata sigla Maestro.

În cazul virarii salariului lunar într-un cont curent deschis la BCR, se poate acorda: un credit de consum acordat in limita unui plafon cuprins intre 500 RON si maxim 6 salarii nete fara a depasi 20.000 RON fara a fi necesara încheierea unui protocol între BCR si firma angajatoare.

Servicii necomisionabile atașate cardului BCR Maestro: plata facturilor curente de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.) prin ATM-urile și Mașinile Multifuncționale (MFM-urile) ale BCR; transferuri de fonduri din propriul cont curent cu card de debit atașat într-un alt cont deschis la BCR în lei prin ATM-urile și MFM-urile BCR, cum ar fi: contul de economii „MAXICONT BCR”; rambursarea de sume pentru cardul de credit; rambursarea ratelor pentru creditele BCR; reîncărcarea cartelelor de telefon mobil Vodafone, Orange si Cosmote de la ATM-urile și MFM-urile BCR.

Dobânda variabilă este stabilită în funcție de cotația ROBOR 3M la creditele acordate persoanelor fizice prin intermediul cardurilor de debit fiind revizuită de bancă trimestrial, respectiv în prima zi lucrătoarea a lunilor Ianuarie, Aprilie, Iulie și Octombrie a fiecărui an și se va stabili în funcție de valoarea ROBOR 3M fixată în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie rotunjită la 2 zecimale + marja de produs.

BCR VISA Electron – LEI

Avantaje

Acumulare puncte de loialitate la plata cumpărăturilor direct cu cardul: astfel, plătești cu comision 0% și în plus pentru fiecare 2 lei cheltuiți la comercianții din țară, străinătate sau pe internet primești 1 punct (1 punct = 0,006 lei).

Acces 24 de ore din 24, 7 zile din 7: la orice bancomat din România și din străinătate pentru obținerea de numerar; in zonele Easy 24 Banking BCR unde se pot efectua, cu ajutorul cardului operațiuni prin intermediul ATM-urilor, MFM-urilor (Mașini Multifuncționale) și a telefonului; reduceri la plata cumpărăturilor cu cardul la partenerii BCR; siguranța sporită a tranzacțiilor datorită tehnologiei cip incorporate; plăți pe Internet în condiții de siguranță maximă prin înrolarea 3-D Secure; schimbarea codului PIN direct la ATM BCR, fără commision; scces permanent la contul curent la care este legat, prin intermediul Serviciului de efectuare operațiuni prin Canale Alternative BCR (Alo 24 Banking BCR și Click 24 Banking BCR); posibilitatea accesării unui descoperit de cont individual.

BCR VISA Clasic este un card de debit legat direct la contul curent în lei, cu tehnologie cip încorporată. Cardul este destinat persoanelor fizice rezidente sau nerezidente și are o perioadă de valabilitate de 3 ani.

BCR VISA Clasic in lei este un produs superior, care permite efectuarea de tranzactii in mediul online (plata cumparaturilor la POS / pe Internet sau retragere de numerar de la bancomat) si in mediu offline (tranzactii la imprinter), oriunde este afisata sigla VISA.

În cazul virarii salariului lunar într-un cont curent deschis la BCR, se poate acorda: un credit de consum acordat in limita unui plafon cuprins intre 500 RON si maxim 6 salarii nete fara a depasi 20.000 RON fara a fi necesara încheierea unui protocol între BCR si firma angajatoare.

Servicii necomisionabile atașate cardului BCR VISA Clasic: plata facturilor curente de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.) prin ATM-urile și Mașinile Multifuncționale (MFM-urile) ale BCR; transferuri de fonduri* din propriul cont curent cu card de debit atașat într-un alt cont deschis la BCR în lei prin ATM-urile și MFM-urile BCR, cum ar fi: contul de economii „MAXICONT BCR”; rambursarea de sume pentru cardul de credit; rambursarea ratelor pentru creditele BCR; reîncărcarea cartelelor de telefon mobil Vodafone, Orange si Cosmote de la ATM-urile și MFM-urile BCR; reîncărcarea cardului de transport RATB online pe http://online.ratb.ro și la ATM-urile BCR din București care au integrată tehnologia contactless.

BCR VISA Clasic EURO

Avantaje

Protectie impotriva riscului de schimb valutar daca este utilizat in tarile Uniunii Europene: clientul plateste sau ridica euro cu cardul care acceseaza contul sau in euro.

Arie mai larga de acceptare. Acumulare puncte de loialitate la plata cumpărăturilor direct cu cardul oriunde in lume. Acces 24 de ore din 24, 7 zile din 7: la orice bancomat din România și din străinătate pentru obținerea de numerar; in zonele Easy 24 Banking BCR unde se pot efectua, cu ajutorul cardului operațiuni prin intermediul ATM-urilor, MFM-urilor (Mașini Multifuncționale) și a telefonului; reduceri la plata cumpărăturilor cu cardul la partenerii BCR; siguranța sporită a tranzacțiilor datorită tehnologiei cip încorporate; plăți pe Internet în condiții de siguranță maximă prin înrolarea 3-D Secure; schimbarea codului PIN direct la ATM BCR, fără commision.

Acces permanent la contul curent la care este legat, prin intermediul Serviciului de efectuare operațiuni prin Canale Alternative BCR (Alo 24 Banking BCR și Click 24 Banking BCR).

BCR VISA Clasic este un card de debit embosat legat direct la contul curent în EUR, cu tehnologie cip încorporată. Cardul este destinat persoanelor fizice care călătoresc frecvent în străinătate în special în zona euro și are o perioada de valabilitate de 3 ani. Dobanda: pentru disponibilitatile din cont peste 100 euro – 0,10 %/an

BCR VISA Clasic USD

Dobanda: pentru disponibilitatile din cont peste 100 USD – 0,10 % pe an.

BCR VISA Electron Fundatia Dinu Patriciu

Cardul este legat direct la contul curent în lei si are tehnologie cip încorporată. BCR. VISA Electron Fundatia Dinu Patriciu poate fi utilizat în România și în străinătate pentru plata cumpărăturilor (la POS si pe Internet) sau pentru retragere de numerar, oriunde este afișata sigla VISA Electron si are o perioadă de valabilitate este de 3 ani.

Particularitati: nu se emite un card suplimentar pentru un utilizator autorizat; reinnoirea cardului se face automat in BCR VISA Electron Fundatia Dinu Patriciu pentru beneficiarii care sunt inca in programul de burse, iar pentru cei care nu mai sunt in programul de burse, cardul se va reinnoi in BCR VISA Electron JUNIOR, in cazul minorilor si in BCR VISA Electron Standard in cazul persoanelor fizice majore.

BCR VISA Electron JUNIOR

Caracteristici: card de debit in lei, cu cip, emis sub sigla VISA (tranzactiile se efectueaza in limita disponibilului din contul de card); destinat persoanelor fizice minore, rezidente sau nerezidente cu varsta cuprinsa intre 14 – 18 ani; cardul poate fi utilizat atat in tara, cat si in strainatate, in mediu electronic (terminale POS si/sau ATM), oriunde este afisata sigla VISA; la implinirea varstei de 18 ani banca blocheaza accesul la contul cardului BCR VISA Electron JUNIOR si emite un card de debit BCR VISA Electron, in lei, fara a fi necesara completarea vreunei cereri in contul caruia se va transfera automat soldul creditor/debitor al cardului BCR VISA Electron JUNIOR; nu se emite un card suplimentar pentru un utilizator autorizat; valabilitatea cardului 2 ani; operatiuni de retragere numerar ATM respectiv plati la comercianti (POS) conform acordului semnat de reprezentantii legali ai minorului.

Cardul poate fi utilizat pentru: plata de marfuri si servicii la comerciantii acceptanti de carduri; ridicarea de numerar de la ATM-uri si de la ghiseele bancilor care accepta carduri; plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilitati/servicii (electricitate, apa, gaze, salubritate, telefonie fixa si mobila, TV cablu etc.), in functie de conventiile care se incheie cu societatile furnizoare de utilitati/servicii; » transferuri de fonduri, prin ATM-urile BCR, din conturile de card in conturile curente; transferuri de fonduri in lei din contul de card de debit in lei in contul de economii in lei „MAXICONT BCR”, prin serviciul Plati facturi la ATM; reincarcarea cartelelor de telefon mobil de la ATM-urile BCR.

3.2.2. Carduri de credit cu CIP

POWERCARD BCR Standard MasterCard

Cardul poate fi utilizat pentru: plăți la comercianții acceptanți; plăți pe internet prin înrolarea cardului în serviciul 3-D Secure direct pe site-ul www.bcr.ro; retragere de numerar de la ATM-uri (BCR sau alte bănci din țară și străinătate); plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în funcție de convențiile încheiate de bancă cu companiile furnizoare de utilități/servicii; reîncărcarea cartelelor de telefon mobil (Vodafone, Orange, Cosmote) de la ATM-urile BCR; reîncărcarea cardurilor de transport RATB la ATM-urile din București cu tehnologie contactless integrată (locații ATM contactless BCR).

Condiții de eligibilitate pentru deținătorii principali de carduri: venit net minim: mai mare sau egal cu 750 RON/lună; vârsta: pentru carduri negarantate: între 18 – 64 ani (la data solicitării cardului de credit); pentru carduri garantate: între 18 – 74 ani (la data solicitării cardului de credit).

Limita maxima de creditare: minim: 500 RON; maxim 20.000 RON cu sau fără garanții  / maxim 100.000 RON cu garanții.

Limita maximă de retragere numerar: deținătorul poate retrage numerar în limita a maxim 40% din linia de credit acordată de bancă cu condiția de a nu retrage mai mult de 2.000 RON/zi în maxim 20 de tranzacții/zi. Limita maximă de utilizare linie de credit / lună: suma tranzacțiilor efectuate prin card într-o lună nu poate depăși valoarea liniei de credit acordată de bancă în contul cardului.

Modalități de rambursare: debitarea automată gratuită a sumei minime de plată dintr-un cont curent BCR în RON; transfer bancar; serviciul Plăți facturi la ATM (prin încheierea unei convenții cu banca și deținătorul cardului de debit BCR); utilizând Serviciul de efectuare operațiuni prin Canale Alternative BCR (Click 24 Banking BCR și Alo 24 Banking BCR); depuneri de numerar la orice unitate BCR /Mașină Multifuncțională (MFM).

BCR percepe un nivel de dobândă variabil. Dobânda curentă anuală este revizuită trimestrial, respectiv în prima zi lucrătoare bancară a lunilor Ianuarie, Aprilie, Iulie și Octombrie ale fiecărui an și se stabilește după cum urmează: pentru cardurile emise pe bază de venit: valoarea ROBOR 3M fixată în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie rotunjită la 2 zecimale + marja de 11,5%; pentru cardurile garantate cu depozit colateral: valoarea ROBOR 3M fixată în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie rotunjită la 2 zecimale + marja de 6,5.

POWERCARD BCR Standard Visa

Card de credit cu CIP emis în RON sub logo Visa /MasterCard, cu utilizare internațională. Linia de credit se acordă pe perioadă nedeterminată, iar plasticul se reînnoiește automat la fiecare 3 ani.

Cardul poate fi utilizat pentru: plăți la comercianții acceptanți; plăți pe internet prin înrolarea cardului în serviciul 3-D Secure direct pe site-ul www.bcr.ro; retragere de numerar de la ATM-uri (BCR sau alte bănci din țară și străinătate); plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în funcție de convențiile încheiate de bancă cu companiile furnizoare de utilități/servicii; reîncărcarea cartelelor de telefon mobil (Vodafone, Orange, Cosmote) de la ATM-urile BCR.

Condiții de eligibilitate pentru deținătorii principali de carduri: venit net minim: mai mare sau egal cu 750 RON/lună; vârsta: pentru carduri negarantate: între 18 – 64 ani (la data solicitării cardului de credit); pentru carduri garantate: între 18 – 74 ani (la data solicitării cardului de credit). Limita maxima de creditare: minim: 500 RON; maxim: 20.000 RON cu sau fără garanții /maxim 100.000 RON cu garanții. Limita de utilizare linie de credit acordată: limita maximă de retragere numerar: deținătorul poate retrage numerar în limita a maxim 40% din linia de credit acordată de bancă cu condiția de a nu retrage mai mult de 2.000 RON / zi în maxim 20 de tranzacții / zi; limita maximă de utilizare linie de credit / lună: suma tranzacțiilor efectuate prin card într-o lună nu poate depăși valoarea liniei de credit acordată de bancă în contul cardului.

Modalități de rambursare: debitarea automată gratuită a sumei minime de plată dintr-un cont curent BCR în RON; transfer bancar; serviciul Plăți facturi la ATM (prin încheierea unei convenții cu banca și deținătorul cardului de debit BCR); utilizând Serviciul de efectuare operațiuni prin Canale Alternative BCR (Click 24 Banking BCR și Alo 24 Banking BCR); depuneri de numerar la orice unitate BCR /Mașină Multifuncțională (MFM).

POWERCARD BCR Gold MasterCard RON

Card de credit cu CIP emis în RON sub logo Visa /MasterCard, cu utilizare internațională. Linia de credit se acordă pe perioadă nedeterminată, iar plasticul se reînnoiește automat la fiecare 3 ani.

Cardul poate fi utilizat pentru: plăți la comercianții acceptanți; plăți pe internet prin înrolarea cardului în serviciul 3-D Secure direct pe site-ul www.bcr.ro; retragere de numerar de la ATM-uri (BCR sau alte banci din țară și străinătate); plata, prin ATM-urile BCR, a facturilor curente de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în funcție de convențiile încheiate de bancă cu companiile furnizoare de utilități/servicii; reîncărcarea cartelelor de telefon mobil (Vodafone, Orange, Cosmote) de la ATM-urile BCR; reîncărcarea cardurilor de transport RATB la ATM-urile din București cu tehnologie contactless integrata (locații ATM contactless BCR).

Conditii de eligibilitate pentru detinatorii principali de carduri: venit net minim: mai mare sau egal cu 4.000 RON/lună; vârsta: pentru carduri negarantate: între 18 – 64 ani (la data solicitării cardului de credit); pentru carduri garantate: între 18 – 74 ani (la data solicitării cardului de credit). Limita de creditare: minim 10.000 RON; maxim 100.000 RON. Limita de utilizare linie de credit acordată: limita maximă de retragere numerar: deținătorul poate retrage numerar în limita a maxim 40% din linia de credit acordată de bancă cu condiția de a nu retrage mai mult de 2.000 RON / zi în maxim 20 de tranzacții/zi; limita maximă de utilizare linie de credit / lună: suma tranzacțiilor efectuate prin card într-o lună nu poate depăși valoarea liniei de credit acordată de bancă în contul cardului.

Modalități de rambursare a liniei de credit utilizată se face prin: debitarea automată gratuită a sumei minime de plată dintr-un cont curent BCR în RON; transfer bancar; serviciul Plăți facturi la ATM (prin încheierea unei convenții cu banca și deținătorul cardului de debit BCR); utilizând Serviciul de efectuare operațiuni prin Canale Alternative BCR (Click 24 Banking BCR și Alo 24 Banking BCR); depuneri de numerar la orice unitate teritorială.

POWERCARD BCR Gold Visa RON

Avantaje: perioadă de grație; program de loialitate – pentru fiecare 1 RON cheltuit la comercianții acceptanți din țară, străinătate sau pe internet primești 1 punct (1 PUNCT = 0,006 RON); reduceri acordate la comercianții parteneri BCR afisati pe site-ul www.powercard.ro; plata cumpărăturilor în maxim 12 rate egale cu dobândă 0% la partenerii BCR; 0% comision pentru cumpărăturile la comercianții acceptanți/internet; extras de cont gratuit transmis lunar la adresa de corespondență; carduri suplimentare pentru utilizatori autorizați, maxim 2 (rude de gradul I/soț/soție, 18-74 ani); perioadă de acordare a liniei de credit: nedeterminata; SMS Reminder – notificări privind întârzieri de plată, transmitere de mesaje de prevenire fraudă, informații privind suma minimă de plată; inrolare gratuită 3 D-Secure pentru tranzacțiile efectuate pe internet; servicii conexe gratuite la ATM BCR, ce asigură o economie de timp și confort; asigurare de protecția cumpărăturilor.

Plătind cu cardul de credit, în România și în străinătate, cumpărăturile sunt protejate împotriva deteriorării, distrugerii sau a furtului atat pentru detinatorul principal, cat si pentru utilizatorul autorizat.

Asigurare de călătorie: asigurare de deces și invaliditate permanentă; intarzierea mijloacelor de transport; răspundere civilă; asigurarea documentelor; protecție legală; pierderea/deteriorarea bagajelor; intârzierea bagajelor; asistența medicală. Acces gratuit în Business Lounge-ul Aeroportului Otopeni de fiecare dată când urmează să călătoriți cu avionul. Profitați de acces gratuit pentru dumneavoastra plus un invitat. Acces gratuit la Brunch-ul oferit de Hotelul Novotel București – acces gratuit la un “Sunday Brunch” din restaurantul Cafe Theatro din incinta Hotelului Novotel – București. Primiți un voucher de acces pentru 2 persoane la emiterea cardului principal sau la fiecare reînnoire a acestuia pe motiv de card expirat. Accesul 24 /7, la orice ATM din țară și străinătate. Card pierdut/furat la Serviciul Asistență Carduri (021 311.10.01 sau 021 311.02.16) sau la Linia Urgență Carduri (LUC): 021CARDURI (2273874).

3.2.3. Carduri de credit pentru persoane juridice

BCR POWERCARD Business Electron LEI

Beneficiari: clienții din categoria Micro care au minim 12 luni de activitate și performanță financiară A, B sau C

Destinația: efectuare de tranzacții de cumpărare de bunuri/servicii, de tranzacții de retragere numerar la ATM-uri sau ghișeele bancare oriunde în lume este afișată sigla POWERCARD Electron, plata facturi sau reîncărcare electronică a cartelelor Vodafone la ATM-uri BCR

Moneda de acordare: RON

Suma maxima: maxim CAML (cifra de afaceri medie lunară) stabilită pe baza celei mai recente situații contabile (situație de raportare contabilă semestrială) dar nu mai veche de 12 luni de la data analizei cererii. Valoarea maximă nu poate depăși 10 000 RON inclusiv, pentru linia de credit garantată cu garantie reală mobiliară asupra soldului creditor al conturilor curente, 35 000 RON inclusiv, pentru linia de credit garantată cu garanții personale de tipul contractului de fidejusiune și până la 145 000 RON inclusiv cu garanții fără risc sau cu risc scazut (GRS)

Termen maxim: linia de credit se acordă pe o perioadă de 1 an, cu posibilitatea prelungirii pe noi   perioade prin act adițional

Documente necesare: cererea de emitere a cardului de credit în lei pentru persoane juridice BCR POWERCARD Business Electron/BCR MasterCard Business; declarație pe propria răspundere

Garantii: garanție reală mobiliară fără deposedare asupra soldului creditor al conturilor curente/subconturilor, cu valoare 0; contract de fidejusiune semnat de parsoana fizică și soțul/soția/acesteia/acestuia; în situații excepționale (când persoana fizică nu deține active în patrimoniul propriu – proprietăți imobiliare) se poate semna accepta semnarea contractului de fidejusiune de către o terță persoană; garanții fără risc sau cu risc scazut (GRS)

BCR MasterCard Business – USD

Card de credit emis in USD, destinat persoanelor juridice si persoanelor fizice autorizate ai caror angajati calatoresc in strainatate.

Plafon prestabilit: tranzactiile se efectueaza în limita unui plafon de creditare acordat de catre banca, de minim 1.000 USD si maximum 50.000 USD; plafoanele intermediare ce pot fi acordate sunt: între 1.000 USD si 10.000 USD inclusiv, multiplu de 1.000 USD; între 10.000 USD si 50.000 USD inclusiv, multiplu de 5.000 USD.

Persoane juridice: linia de credit acordata nu poate depasi cifra de afaceri medie lunara rezultata din ultimul bilant sau din ultima situatie financiar-contabila semestriala, dar nu mai veche de 12 luni de la data analizei cererii de credit

Persoane fizice autorizate: linia de credit acordata nu poate depasi venitul mediu lunar stabilit pentru ultimul an financiar încheiat, în conformitate cu reglementarile interne specifice ale bancii

Cardul poate fi utilizat ,atât în mediu electronic (on-line, terminale POS, bancomate), cât și manual (imprintere ZIP-ZAP), oriunde este afișată sigla MasterCard. Aria de utilizare: cardul poate fi utilizat atat în tara, cat si în strainatate. Este acceptat oriunde în lume unde este afisata sigla MasterCard.

Perioada de valabilitate: Linia de credit se acorda pe o perioada de 1 an, cu posibilitatea prelungirii pe noi perioade prin act aditional.

3.2.4. Serviciul e-commerce „3-D Secure”

Deși există o tendință globală de creștere a volumului cumpărărilor de bunuri/servicii pe Internet, în același timp persistă îngrijorări privind potențialul utilizării frauduloase a cardurilor pentru plata acestora. In acest context, Visa International și Mastercard au dezvoltat un standard nou, 3-D Secure, pentru asigurarea securității tranzacțiilor pe Internet. Ideea centrală este de a autentifica orice plată cu card făcută pe Internet și aceasta a stat la baza dezvoltării tehnologiilor hard/soft, metodelor și procedurilor care compun standardul 3-D Secure. In lumea virtuală, magazinele care participă în acest serviciu afișează logo-urile Verified by Visa sau Mastercard SecureCode acestea fiind mărcile de comerț ale celor două organizații internaționale garantând astfel securitatea informațiilor de plată.

Funcționarea serviciului 3-D Secure implică efortul comun al băncilor emitente de carduri, al băncilor cu care posesorii magazinelor virtuale au încheiat contracte de acceptare la plată a cardurilor, al comercianților respectivi și al organizațiilor internaționale de carduri. Pe măsură ce tot mai multe magazine virtuale împreună cu băncile lor și tot mai multe bănci emitente de carduri aderă la acest serviciu, creste încrederea tuturor părților implicate în tranzacțiile pe Internet și implicit volumul acestora, scăzând concomitent riscul de fraudă.

Serviciul 3-D Secure a apărut ca răspuns la necesitatea dezvoltării unor mijloace prin care să se verifice dacă persoana care face o plată pe Internet este chiar deținătorul real al cardului. Efectele pozitive induse de introducerea acestui serviciu se răsfrâng asupra tuturor participanților într-o tranzacție pe Internet dar mai ales asupra cumpărătorilor și vânzătorilor.

Deținătorul cardului se poate orienta pentru cumpărături numai către site-urile care afișează logo-urile Verified by Visa sau Mastercard SecureCode știind că în aceste magazine nu este posibilă fraudarea datelor sale de plată. El este solicitat să se autentifice la fiecare tranzacție păstrând astfel controlul asupra cumpărăturilor on-line.

Procesul de autentificare nu necesită instalarea vreunei aplicații speciale pe computerul clientului și nici nu îngreunează navigarea pe Internet dar determină creșterea încrederii în această modalitate de a cumpăra bunuri/servicii. Se elimină riscul fraudei prin copierea informațiilor de plată sau prin generarea aleatoare de numere de carduri și utilizarea lor ulterioară pe Internet.

Magazinele virtuale sunt interesate să utilizeze serviciul 3-D Secure pentru că astfel se elimină riscul de fraudă și implicit de contestare a tranzacțiilor cu toate costurile asociate refuzurilor de plată, lărgindu-se baza pentru dezvoltarea afacerilor.

3.2.5. Mobile Banking BCR

Destinat clienților persoane fizice și juridice posesori de carduri de debit BCR în lei și valută și utilizatori de telefonie mobilă în una dintre rețelele: Vodafone, Orange, Zapp și Cosmote.

Serviciile puse la dispoziția clienților sunt de tip: SMS + browsing (SmartTel 3G si SmartTel Wap): se adresează utilizatorilor de telefonie mobil care au microbrowser încorporat în telefon. Serviciul SmartTel 3G se adresează clienților BCR utilizatori ai rețelei Zapp iar serviciul SmartTel Wap se adresează clienților BCR utilizatori ai rețelelor Vodafone și Orange; SMS: se adresează utilizatorilor de telefonie mobilă care nu au microbrowser încorporat în telefon.

Permite: vizualizarea soldului contului de card de debit în lei și valută; vizualizarea listei ultimelor 5 tranzacții, prin solicitarea unui mini extras de cont; transferul de fonduri între conturile de card de debit în lei și valută ale aceluiași utilizator (de ex:se pot transfera fonduri dintr-un cont de card de lei, într-un cont de card în valută, la cursul BCR de vânzare/cumpărare în funcție de sensul operațiunii, stabilit și comunicat zilnic de către Direcția Piețe Financiare); solicitarea unui extras de cont letric, care va fi transmis prin poștă; blocarea contului de card în cazul pierderii cardului sau dacă acesta a fost furat; primirea de informații on-line despre tranzacțiile efectuate din conturile de card, la ATM și POS indiferent de valoarea tranzacției; primirea de informații on-line despre tranzacțiile efectuate din conturile de card, la ATM și POS pentru sume mai mari de……/ mai mici de… (alerte cu limită de sumă); obținerea numerelor de telefon de la Asistență Carduri BCR; Serviciul Mobile Banking BCR poate fi accesat în două moduri, în funcție de performanțele telefonului mobil, astfel: prin simpla transmitere/primire de SMS la numărul de telefon 1881 (pentru clienții: Vodafone, Orange, Zapp) sau 1681 (pentru abonații Cosmote); prin protocolul WAP respectiv protocolul 3G, pentru abonații rețelelor Vodafone și Orange, respectiv Zapp care utilizează aparatele de telefon mobil dotate cu microbrowser. In acest caz, serviciul Mobile Banking BCR furnizează în plus, față de serviciile menționate mai sus, informații (sub formă de pagini HTML) despre: rețeaua de ATM-uri și unități BCR; cursul valutar la casa de schimb BCR din ziua curentă sau pe o anumită perioadă; informații despre tipurile de card BCR; dobânzile practicate de către BCR la depozitele în lei și valută; campaniile de promovare derulate de BCR; numerele de telefon ale InfoBCR.

Costuri: comision 0,23 EUR pentru mesaj SMS de răspuns primit la mesajul de comandă inițiat de client sau în urma setării alertelor; abonament lunar de 1 EUR, numai pentru utilizatorii serviciului Mobile Banking SMS + Browsing.

Avantaje: confort și economie de timp prin folosirea telefonului mobil pentru a intra în legătură cu banca; în cazul clienților Vodafone, Orange și Cosmote, aceasta se poate face și din străinătate; accesul la informații asupra contului de card și a tranzacțiilor efectuate la ATM și/sau POS; siguranța și confidențialitatea operațiunilor; informații financiar-bancare on-line.

3.2.6. Plăți facturi prin ATM

Serviciul se adresează deținătorilor de carduri BCR, persoane fizice și juridice, care dețin carduri emise în lei si/sau valută.

Clienții, persoane fizice au posibilitatea de a efectua: plăți reprezentând contravaloarea facturilor emise de către furnizorii de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc), atât pentru titularul contului de card, cât și pentru alte persoane; transferuri de fonduri din conturile de card în conturile curente; transferuri de fonduri reprezentând rambursări rate credit în lei, inclusiv pentru cardurile de credit in lei. Transferurile se fac numai între conturile aceluiași client.

Clienții, persoane juridice au posibilitatea de a efectua: plăți reprezentând contravaloarea facturilor emise de către furnizorii de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc) numai pentru facturile pe care firma respectivă le are de plătit

Procedura: firma urmează să indice un singur deținător de card care să efectueze plata utilităților; în cazul firmelor care dețin atât carduri de debit cât și carduri de credit se va indica un singur deținător pentru fiecare tip de card; decontarea cu furnizorul de utilități se face de către bancă prin debitarea contului firmei cu suma plății și transferul acesteia în contul furnizorului. Data plății este egală cu data efectuării tranzacției iar operațiunea se va evidenția în extrasul de cont.

Costuri: comision 0 pentru efectuarea plăților din conturi de card în lei; comision de conversie valutară (2%), în cazul în care operațiunea de plată este efectuată dintr-un card cu cont în valută.

Avantaje: posibilitatea plății atât a propriilor facturi cât și a facturilor altor persoane; posibilitatea efectuării plăților de la orice ATM al BCR, din orice localitate, alta decât cea de reședință, în orice zi, la orice oră; BCR are cea mai extinsă rețea de ATM-uri din țară; evitarea aglomerației de la ghișee pentru plata facturilor de utilități/ servicii.

3.2.7. Plăți facturi prin ATM

Pentru a realiza tranzacții e-commerce cele două părți aflate în tranzacție (cumpărătorul și vânzătorul) au nevoie de următoarele elemente:

1. Vânzătorul are nevoie de un achizitor (o instituție financiară) care stabilește contul vânzătorului și prelucrează autorizațiile de plată cu carduri ale acestuia. In plus, este necesar un website dotat cu un program (plugin) oferit de către un procesator de plăți electronice.

B. Cumpărătorul are nevoie de un card emis de o instituție de credit (bancă) care permite desfășurarea tranzacțiilor de comerț electronic pe Internet. Nu toate tipurile de card acceptă acest lucru însă majoritatea cardurilor nou emise fac posibilă, din punct de vedere tehnic, derularea lor. Trebuie să subliniem faptul că securitatea este criteriul esențial în alegerea unui astfel de card. In lucrarea de față am ales un card Visa Electron emis de BCR deoarece este simplu și comod de a-l solicita, iar suma necesară pentru constituirea soldului inițial la deschidere este de doar 10 lei. In plus, acest tip de card se poate înrola 3D Secure.

Cumpărătorul va trebui să parcurgă următoarele etape pentru a putea desfășura cumpărături online pe Internet prin tranzacții 3D Secure, conform instrucțiunilor primite de la banca emitentă a cardului – în cazul nostru, BCR:

Obținerea cardului

Preînrolarea lui la serviciul 3D Secure

Activarea serviciului 3D Secure

1. Inrolarea (obținerea cardului) se face poate face fie completând un formular – Convenție – la una din agențiile băncii fie online – pe www.bcr.ro – respectând următorii pași:

Se intră pe www.bcr.ro și apoi click pe Carduri online.

Se alege tipul de card, se confirmă că suntem de acord cu condițiile legale, se alege unitatea unde dorim eliberarea cardului.

Se completează datele personale ale deținătorului de card.

Se completează adresa corectă, telefonul și emailul deținătorului de card.

Se salvează aplicația.

După salvarea formularelor, ne atenționează faptul că în maxim 24 ore vom fi contactați de către un reprezentant al Direcției Carduri BCR pentru ca, în urma confirmării clientului, cardul să se emită și să ajungă în posesia solicitantului în maxim 4 zile. Solicitantul poate ridica cardul emis la Agenția BCR pe care a ales-o.

2. Preînrolarea la serviciul 3D Secure se face respectând următorii pați:

Se intră pe www.bcr.ro -> Persoane Fizice -> Carduri -> 3D Secure.

Site-ul atenționează că urmează preînrolarea 3D Secure. In acest sens trebuie să se sune la numărul at. La acest pas, apelul este preluat de un operator de la Direcția Carduri din cadrul BCR, iar după ce acesta solicită informațiile de identificare (nume, prenume, CNP, număr card), reamintește care este parola de preînrolare. Parola de preînrolare are următoarea structură:

NNXXXXXXYYYYYY, unde:

NN – Primele 2 caractere ale numelui care este trecut pe card;

XXXXXX – ultimele 6 cifre din cod numeric personal

YYYYYY – ultimele 6 cifre din numărul de cont al cardului (care se poate afla de pe o chitanță eliberată de la un ATM BCR)/

c.In urma acestui apel, informațiile cu cardul identificat sunt trimise la ROMCARD.

3. Activarea serviciului 3D Secure se realizaează în urma completării formularului online a cărui derulare este explicată mai jos. Acest formular se completează după minim 24 ore de la parcurgerea pasului 2 (preînrolarea 3D Secure) astfel:

Se intră pe www.bcr.ro -> Persoane Fizice -> Carduri -> 3D Secure.

In josul paginii este expus un text despre 3D Secure. Este bine să se citească Termenii și Condițiile utilizării serviciului 3D Secure apoi să se execute un click pe butonul de Continuare.

In următorul ecran se alege cardul Visa.

Se intră în ecranul de întâmpinare Visa unde se face click pe Continuare.

Se completează numărul cardului, data expirării cardului, codul numeric personal și parola inițială de forma NNXXXXXXYYYYYY.

Se completează username, parola Visa, textul ajutător penru reamintirea parolei și un mesaj de întâmpinare în pagina de autentificare.

Dacă s-au introdus corect informațiile cerute, atunci apare pagina finală prin care clientul este atenționat că procesul de activare a serviciului 3D Secure s-a încheiat cu succes.

Din acest moment, deținătorul de card poate efectua tranzacții 3D Secure la orice magazin online ce afișează sigla Visa și/sau MasterCard:

Pentru exemplificare vom alege magazinul online: http://www.cumparaieftin.ro, magazin înrolat de GECAD ePayment. Iată care sunt pașii:

Se intră pe browserul de Internet pe www.cumparaieftin.ro, apoi se alege categoria de produse.

Se alege produsul, cantitatea, apoi se acționează butonul „Adaugă în coș”.

La acest pas, aplicația arată coșul de cumpărături.

Dacă se mai doresc și alte produse, atunci se face click pe „Cumpără în continuare”. Daca s-au terminat cumpărăturile, se face click pe „Mergi la casă”.

Dacă s-a intrat pentru prima dată pe acest site, aplicația cere autentificarea.

Apare ecranul cu adresa de livrare. Se verifică și se dă click pe Continuă.

Se alege modalitatea de plată și apoi click pe “Continuă”.

Se verifică comanda lansată: adresa de livrare, informații de facturare, adresă facturare, modalitatea de plată și dacă datele sunt corect introduse se dă click pe “Confirm comanda”.

Se intră pe serverele de securitate e-Payment și se verifică elementele de securitate necesare ca să se continue procesul de cumpărare: https în loc de http, lacătul care arată existența unei conexiuni securizate cu serverele de autentificare și siglele “Verified by Visa” și “MasterCard SecureCode”. Dacă nu se observă aceste trei elemente de securitate, nu se merge mai departe.

Urmează să se introduă informațiile de identificare în câmpurile marcate ca fiind obligatorii.

La pasul următor, se introduce numărul cardului, CVV2, data expirării cardului, tipul cardului, apoi se dă click pe Plasează comanda.

Urmează desfășurarea online a tranzacției efective, adică transferul banilor din contul de card al clientului în contul vânzătorului.

Apare anunțul că tranzacția s-a finalizat cu succes.

3.2.8. Analiză SWOT carduri BCR

3.2.9. Piața cardurilor de credit

Topul băncilor din punct de vedere al vânzarilor cardurilor de credit este diferit față de topul principal al băncilor din punct de vedere al activelor, deoarece nu toate băncile se axează în principal pe vânzarea cardurilor de credit.

Mai jos voi prezenta băncile din top 10 al vânzarilor privind cardurile de credit, precum și cotele de piață.

1. Raiffeisen Bank: 331.000 carduri; 24,2% cota de piață.

2. Credit Europe Bank: 325.000 carduri; 23,76% cota de piață.

3. BCR: 170.000 carduri; 12,43% cota de piață.

4. Banca Transilvania: 162.000 carduri; 11,84% cota de piață.

5. Garanti Bank: 111.600 carduri; 8,16% cota de piață.

6. Alpha Bank: 86.700 carduri; 6,34% cota de piață.

7. CEC Bank: 48.200 carduri; 3,52% cota de piață.

8. BRD: 47.900 carduri; 3,5% cota de piață.

9. Bancpost: 45.000 carduri; 3,29% cota de piață.

10. Piraeus Bank: 40.000 carduri; 2,92% cota de piață.

Conform site-ului www.no-cash.ro, aceasta este evoluția portofoliilor principalilor 10 emitenți a cardurilor de credit.

Cardurile de credit se individualizează în primul rând prin aspecte cromatice și design, prin asocierea cu anumite campanii publicitare, spoturi tv sau prin asocierea cu diferite alte companii, cardurile co-branded. Asocierea cu diferite companii, precum Raiffeisen-Vodafone, BCR-Media Galaxy, Centrofarm – Banca Transilvania este un element distinctiv al unui card de credit și îl atrage pe client să achiziționeze, mai ales dacă nu este client doar al băncii, ci și al companiei ce este pe cardul de credit.

Un alt element prin care se disting cardurile de credit este și sistemul de puncte pe care multe bănci îl practică în dorința de a atrage clienții să aibă un card de credit și să-l folosească la cumparături.

Carduri co-branded

BCR – Praktiker, card de credit în RON

Card de credit VODAFONE, card de credit în RON

Visa Centrofarm – Banca Transilvania, card de credit în RON

Carduri cu sistem de puncte

CardAvantaj Visa Classic, card de credit în RON

Bonus Card, card de credit în RON

Punct Card, card de credit în RON

In ceea ce priveste diferențierea prin spoturi publicitare, la TV sau radio, Credit Europe a decis să-și asocieze numele cardului cu Moș Crăciun. Cardul de credit de la Banca Transilvania este prezentat de Zânul, un fel de mascotă, iar BCR prin diferite sloganuri precum “Gândim la fel” sau “Tu cu cine faci banking?”, la BancPost reclama se referă la punctele primite pe card, iar BRD și-a asociat imaginea câțiva ani cu numele celor 3 mari sportivi români, Nadia Comăneci, Ilie Năstase și Gheorghe Hagi.

3.2.10. Evoluția operațiunilor de plată și creditare a persoanelor fizice prin intermediul cardurilor în perioada 2012-2016

Potrivit datelor oficiale, din 1992 de când au lansat primul card și până în prezent, portofoliul de carduri deținut de BCR a înregistrat o creștere semnificativă. Evoluția numărului de carduri active emise de BCR în perioada 2012-2016 poate fi observată în graficul de mai jos.

Sursa: prelucrare proprie

După cum se poate observa din graficul de mai sus, în 2013 numărul cardurilor active emise de BCR a crescut cu aproximativ 8,7%. Această evoluție datorându-se procesului de inovare din cadrul băncii care a oferit noi timpuri de carduri pentru care a perceput comisioane reduse, dar și acordării cu mai mare ușurință a cardurilor de credit. În contextul crizei economice mondiale se observă că numărul de carduri active a scăzut în anul 2014 cu cca. 2,21%. Această evoluție datorându-se restructurării pe criterii calitative a portofoliilor de carduri, a reducerii numărului de carduri de credit, creșterii restanțelor la cardurile de credit care au generat creșterea costului de risc, oprirea temporară a procesului de extindere a rețelei bancare în teritoriu, reducerii consumului, restricțiilor impuse de normele de credit ale BNR-ului, crizei de lichiditate din sistem, creșterii șomajului și reducerii salariilor. Trendul descendent s-a menținut și pe parcursul anului 2015, deși ritmul de diminuare a fost mult mai accentuat. În 2015, numărul cardurilor active a scăzut cu aproximativ 19,66% față de 2014, această evoluție datorându-se reducerii cu 25% a salariilor din sectorul public, cu 15% a pensiilor, creșterii șomajului, pentru reducerea cheltuielilor mulți clienți alegând să-și închidă conturile. În 2016 tendința s-a inversat, numărul cardurilor active a crescut cu aproximativ 3,8%, creșterea datorându-se promoțiilor, parteneriatelor cu importanți comercianți, inovării.

Cardurile de debit dețin cea mai mare pondere în portofoliul de carduri ale BCR, numărul acestora înregistrând în perioada 2012-2016 variații semnificative după cum se poate observa în graficul următor.

Sursa: prelucrare proprie

Cardurile de debit dețineau în anul 2012 o pondere de 92,4% în totalul portofoliului de carduri al BCR. Această pondere s-a datorat într-o oarecare măsură convenției încheiate cu CNPAS privind plata pensiilor într-un cont de card. Ca urmare a reducerii comisioanelor, a posibilității realizării unor tranzacții gratuite, a numeroaselor beneficii oferite deținătorilor de card de debit, a posibilităților de a plăti facturile la ATM pentru circa 160 de furnizori de servicii și utilități de interes național și local, precum și ca urmare a virării de tot mai mulți angajatori a salariilor pe card, numărul cardurilor de debit a crescut în 2013 cu aproximativ 8,24%. Deși BCR a introdus cardul de debit cu cip ce a adus utilizatorilor numeroase avantaje printre care siguranța sporită, costurile asociate administrării contului curent și accesului la acesta prin canalele alternative au fost printre cele mai mici de pe piață, ca urmare a manifestării crizei economice în România, în anul 2014 numărul cardurilor de debit s-a diminuat cu circa 1,52%. Această diminuare s-a datorat creșterii șomajului și produselor mai atractive oferite de celelalte bănci concurente. În 2015 tendința descendentă s-a menținut, ritmul de diminuare a numărului de carduri de debit active fiind mult mai mare. La sfârșitul anului s-a constatat că, numărul cardurilor de debit se diminuase cu 20,53%, această evoluție s-a datorat reducerii cu 25% a salariilor din sectorul public, cu 15% a pensiilor, creșterii șomajului, creșterii comisioanelor practicate de către bancă, clienții alegând să își închidă conturile pentru a reduce nivelul cheltuielilor. În 2016 s-a înregistrat o evoluție favorabilă a cardurilor de debit, numărul acestora crescând cu 2,22% față de 2015 ca urmare a creșterii relative a salariilor din sectorul privat, temperării scăderii salariilor din sectorul bugetar, creșterii numărului de persoane care au solicitat ca pensiile să le fie virate pe card, creșterii numărului elevilor care au solicitat un card pentru virarea alocațiilor, campaniilor intense de promovare, creșterii interesului consilierilor BCR pentru vănzarea de astfel de produse și oferirii de noi tipuri de carduri.

Evoluția numărului de carduri de credit active în perioada 2012-2016 poate fi observată în graficul de mai jos.

Sursa: prelucrare proprie

Ca urmare a numeroaselor avantaje oferite, a comisioanelor și dobânzilor reduse, precum și a condițiilor “relaxate” de acordare, în 2012 cardurile de credit reprezentau 7,6% din portofoliul de carduri al BCR. În anul 2013 numărul cardurilor de credit active a crescut cu aproximativ 14,29% față de 2012, această creștere datorându-se faptului că spre deosebire de creditele de consum acestea puteau fi obținute în două-trei săptămâni, prezentau flexibilitate la rambursare, precum și dobândă zero în perioada de grație care putea ajunge până la 60 de zile. Anul 2014 s-a caracterizat prin restrângerea atât a ofertei, cât și a cererii de carduri de credit, ceea ce a determinat o întrerupere a trendului ascendent a numărului acestora. În condiții de incertitudine generate de criza economică, BCR a adoptat o poziție de maximă prudență în acordarea de carduri de credit, a mărit dobânzile percepute, gradul maxim de îndatorare a fost redus, de asemenea, s-a înregistrat și o reducere a veniturilor populației. În aceste condiții, numărul cardurilor de credit active a scăzut cu aproximativ 10,13%. Trendul descendent s-a menținut și pe parcursul anului 2015, numărul cardurilor de credit active reducându-se într-un ritm mai rapid. Ca urmare a creșterii ratei șomajului, reducerii salariilor atât din sectorul public, cât și din cel privat, al prudenței clienților, al creșterii pierderilor aferente cardurilor de credit acordate anterior, numărul acestora a scăzut cu 8,62% față de 2014. În 2016, ca urmare a relaxării unor termeni de creditare precum scăderea ratei dobânzii și a comisioanelor, a creșterii relative a salariilor din sectorul privat, a temperării scăderii salariilor din sectorul bugetar, a lansării de noi programe co-branded, a promoțiilor și a oferirii de noi tipuri de carduri de credit, s-a înregistat o evoluție ascendentă a cardurilor de credit active, numărul acestora crescând cu aproximativ 21,13% față de anul 2015.

În România, numărul tranzacțiilor realizate prin intermediul cardurilor de debit și de credit este redus comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, printre motivele utilizării reduse a acestora în efectuare plăților numărăndu-se cultura, lipsa POS-urilor în anumite zone geografice, semnele de întrebare ridicate de securitatea procesului de plată ca urmare a creșterii fraudelor prin intermediul cardurilor, a fishingului, etc.

Numărul tranzacțiilor realizate cu ajutorul cardurilor de debit a înregistrat în perioda 2012-2016 variații semnificative după cum se poate observa din graficul următor.

Sursa: prelucrare proprie

După cum se poate observa din graficul de mai sus, în anul 2012 s-a înregistrat cel mai redus număr al tranzacțiilor cu ajutorul cardurilor de debit, această situație datorându-se reticenței românilor, preferinței acestora pentru utilizarea cash-ului în achiziția de bunuri și servicii. Față de 2013, în 2013 numărul tranzacțiilor efectuate cu ajutorul cardurilor de debit a crescut cu circa 10,74%. Această creștere s-a datorat stimulării de către BCR a plăților prin intermediul cardului de debit ca urmare a oferirii de premii în euro și excursii în străinătate, returnării unui anumit procent din valoarea tranzacției, reducerii comisioanelor percepute, comodității, posesorii de card putând plăti facturile la ATM pentru circa 160 de furnizori de servicii și utilități de interes național și local, retragerii salariilor virate pe card de către angajatori. Tendința ascendentă s-a menținut și în anul 2014, numărul tranzacțiilor crescând cu 4,7%. Această evoluție s-a datorat educării și informării financiare a populației, creșterii numărului angajatorilor care apelau la acest instrument pentru a plăti mult mai comod salariile, campaniilor prin care BCR dona un anumit procent din suma tranzacționată organizației “Salvați copiii”, promovarea utilizării cardului prin acordarea anumitor premii, posibilității utilizării cardurilor de debit pentru plata serviciilor de transport în comun. În anul 2015, ca urmare a manifestării efectelor crizei economice și în România, numărul tranzacțiilor efectuate cu ajutorul cardurilor de debit s-a redus comparativ cu anul 2014 cu aproximativ 2,23%. Deși pe parcursul anului 2015, BCR a extins programul de încurajare a tranzacțiilor prin card și pentru unele tranzacții uzuale efectuate la bancomatele sale, a realizat parteneriate cu cei mai importanți comercianți de pe piața de retail pentru a stimula creșterea numărului tranzacțiilor, numărul tranzacțiilor efectuate cu ajutorul cardurilor de debit s-a redus ca urmare a reducerii salariilor, creșterii șomajului, închiderii unui număr semnificativ de conturi de card. În anul 2016 trendul s-a inversat, numărul tranzacțiilor a crescut cu aproximativ 3,08% față de anul precedent. Această evoluție s-a datorat creșterii numărului cardurilor în circulație, bonusurilor acordate posesorilor de card, programelor de loialitate, comisioanelor reduse, creșterii veniturilor populației și îmbunătățirii serviciilor oferite prin intermediul ATM-urilor.

Nu doar tranzacțiile efectuate cu ajutorul cardurilor de debit au înregistrat variații semnificative pe parcursul perioadei 2012-2016, ci și cele efectuate cu ajutorul cardurilor de credit după cum se poate observa din graficul de mai jos.

Sursa: prelucrare proprie

În anul 2012 tranzacțiile efectuate cu ajutorul cardurilor de credit dețineau o pondere de 5,13% din numărul total al tranzacțiilor efectuate prin intermediul cardurilor emise la BCR. În anul 2013 numărul tranzacțiile efectuate cu ajutorul cardurilor de credit a crescut cu aproximativ 84,75% față de anul precedent. Această evoluție pozitivă s-a înregistrat ca urmare a reducerii comisioanelor în vederea stimulării plăților electronice și retragerii de numerar, oferirii de bonusuri ce constau într-un anumit procent din suma plătită cu cardul de credit, creșterii numărului ATM-urilor ce a permis clienților să retragă numerar mult mai rapid și fără să parcurgă o distanță prea mare. Ca urmare a manifestării crizei financiare, BCR a înăsprit standardele și termenii de acordare a cardurilor de credit, ceea ce a dus la reducerea numărului de carduri de credit în circulație. De asemenea, reducerea numărului tranzacțiilor a fost determinată și de reducerea veniturilor, clienții au fost mai prudenți, ceea ce a determinat o reducere a sumelor utilizate și a numărului de carduri de credit solicitate. Toate acestea au determinat reducerea numărului tranzacțiilor realizate în anul 2014 cu cca. 16,41%, tendința descendentă s-a menținut și pe parcursul anului 2015, însă ritmul de diminuare a fost mult mai accelerat. În anul 2016 numărul tranzacțiilor efectuate cu ajutorul cardurilor de credit a scăzut cu 55,43%, în anul 2015 înregistrându-se numărul cel mai mic de carduri de credit active emise de BCR din ultimii patru ani. Ca urmare a reluării în a doua parte a anului 2016 a creșterii venitului disponibil, relaxării standardelor de creditare ca urmare a intensificării competiției dintre bănci, reducerii dobânzilor și comisioanelor, numărul tranzacțiilor realizate cu ajutorul cardurilor de credit a crescut față de anul precedent cu 27,74%.

Pe parcursul perioadei analizate, cardurile au fost utilizate pentru a efectua tranzacții atât la ATM-uri, cât și la POS, numărul acestora variând de la an la an.

Sursa: prelucrare proprie

După cum se poate observa din graficul de mai sus, în perioada analizată, cardurile au fost utilizate preponderant pentru retragerea de numerar de la ATM-uri și pentru plata facturilor. În perioada 2012-2013 numărul tranzacțiilor realizate la ATM a crescut de la un an la altul ca urmare a creșterii numărului cardurilor active, a preferinței românilor pentru numerar, a anonimatului pe care îl oferă numerarul, creșterii numărului de ATM-uri pentru a veni în întâmpinarea clienților, precum și ca urmare a posibilității de a plăti mult mai ușor și mai comod facturile la utilități. Astfel, în 2013 numărul tranzacțiilor la ATM au crescut cu 6,95% față de anul precedent, însă începând cu anul 2014 s-a înregistrat o întrerupere a trendului, tendință descendentă menținându-se până la sfârșitul anului 2016. Pe parcursul celor trei ani, ca urmare a reducerii veniturilor disponibile, a reducerii comisioanelor pentru plata prin intermediul cardului la comercianții, a campaniilor de informare a clienților și prin intermediul bonusurilor oferite pentru a stimula plata la comercianți prin intermediul cardului în detrimentul cash-ului, numărul tranzacțiilor la ATM a scăzut în 2014 cu 3,69%, în 2015 cu aproximativ 16,57% față de 2014, iar în 2016 cu 9,26% față de anul anterior.

Spre deosebire de tranzacțiile la ATM-uri care în ultimii trei ani au înregistrat un trend descendent, numărul tranzacțiilor la comercianți a crescut de la un an la altul așa cum se poate observa din graficul de mai jos.

Sursa: prelucrare proprie

Ca urmare a campaniilor intense de informare a clienților referitor la avantajele pe care le prezintă plata cu ajutorul cardurilor la comercianți, a educării acestora, numărul tranzacțiilor efectuate prin intermediul POS-urilor a crescut semnificativ în perioada 2012-2016. Deși românii sunt reticenți în ceea ce privește plata cu cardul la comercianți, BCR a încercat în perioada analizată să crească gradul de utilizare a cardului în efectuarea plăților la comercianți prin diverse campanii și prin creșterea numărului de POS-uri. În perioada 2013-2016, BCR a oferit posesorilor de carduri bonusuri ce constau într-un anumit procent din suma plătită cu ajutorul cardului la comercianți, premii în euro și excursii în străinătate, au redus comisioanele percepute, a realizat parteneriate cu importanți comercianți de pe piața de retail, dobândă percepută era 0 la plata cu ajutorul cardului de credit la comercianții parteneri, a lansat noi programe co-branded inclusiv cu linii aeriene low-cost, clienții au beneficiat la plata prin intermediul cardului de servicii adiționale fără costuri suplimentare precum asigurarea de protecției a cumpărăturilor și asigurarea de călătorie. Astfel, în anul 2013, numărul tranzacțiilor prin intermediul POS-urilor a crescut cu aproximativ 61,38% față de 2012, în 2014 cu 30,13%, în 2015 creșterea s-a temperat fiind de doar 26,8% față de 2014, iar în 2016 numărul tranzacțiilor la comercianți a crescut cu circa 30%.

În perioada 2012-2016 valoarea tranzacțiilor efectuate prin intermediul cardurilor a crescut semnificativ, doar în 2015 înregistrându-se o ușoară scădere, pentru ca în 2015 trendul să se inverseze, după cum se poate observa din graficul de mai jos.

Sursa: prelucrare proprie

Creșterea valorii tranzacțiilor în perioada 2012-2014 s-a datorat creșterii gardului de informare a românilor, a schimbării mentalității, românii apelând din ce în ce mai mult la un astfel de instrument pentru efectuarea plăților la comercianți, a facturilor, pentru retragerea de numerar ca urmare a depunerii de tot mai mulți angajatori a salariilor în conturile de card, a virării pensiilor, alocațiilor pentru elevi și a burselor pentru studenți pe card, a creșterii numărului de carduri de debit și de credit. Ca urmare a acestor factori, valoarea tranzacțiilor a crescut în 2014 cu aproximativ 68,96% față de anul 2012. Ca urmare a manifestării efectelor crizei economice, a reducerii salariilor atât în sectorul privat, cât și în cel public, creșterii șomajului și a perspectivelor pesimiste în ceea ce privește stabilitatea locului de muncă și a nivelului veniturilor viitoare, a reducerii numărului de carduri de debit și de credit din circulație, valoarea tranzacțiilor realizate prin intermediul cardurilor a scăzut în 2015 cu aproximativ 0,79%. Trendul s-a inversat, însă, în 2016 ca urmare a relativei revigorări a activității de creditare prin intermediul cardurilor de credit, a îmbunătățirii percepției privind redresarea economică, a temperării scăderii salariilor din sectorul bugetar, a creșterii relative a salariilor din sectorul privat, și a creșterii numărului de carduri în circulație, valoarea tranzacțiilor realizate prin intermediul cardurilor a crescut cu circa 0,11% față de anul 2015.

Cea mai mare parte a tranzacțiilor au fost realizate în perioada analizată prin intermediul cardurilor de debit emise de BCR, evoluția valorii tranzacțiilor realizate prin intermediul cardurilor de debit poate fi observată în graficul de mai jos.

Sursa: prelucrare proprie

După cum se poate observa din graficul de mai sus, în perioada 2012-2016, valoarea tranzacțiilor cu cardurile de debit a înregistrat un trend ascendent. Ca urmare a creșterii numărului de ATM-uri și POS-uri, a campaniilor intense de promovare pe diferite canale de către BCR, a educării și informării posesorilor de card, a posibilității plății unui număr semnificativ de furnizori de servicii și utilități, utilizării tot mai dese a cardurilor pentru plata bunurilor achiziționate de pe internet, a creșterii numărului de carduri de debit emise de BCR, a preferinței celor mai mulți angajatori de a vira salariile pe card, a virării pensiilor, alocațiilor și burselor, a utilizării reduse a cardurilor de credit, a comisioanelor reduse și a diferitelor facilități și premii acordate la plata prin intermediul cardului, valoareatranzacțiilor cu cardurile de debit a crescut într-un ritm accelerat. Astfel în 2014 valoarea tranzacțiilor cu cardurile de debit a crescut cu 78,86% față de anul 2012, în 2015 ritmul de creștere a fost mai lent, valoarea tranzacțiilor crescând cu doar 4,4% față de 2014. În anul 2016 a crescut șomajul, s-au intensificat campaniile de promovare a utilizării cardurilor de credit, românii au fost mai prudenții și au cheltuit mai puțin, toate acestea au determinat o reducere a valorii tranzacțiilor cu aceste carduri cu aproximativ 0,3% față de anul precedent.

Spre deosebire de tranzacțiile cu ajutorul cardurilor de debit, cele realizate prin intermediul cardurilor de credit au înregistrat variații mult mai mari de la un an la altul după cum se poate observa din următorul grafic.

Sursa: prelucrare proprie

După cum se poate observa din grafic, în anul 2013 au crescut semnificativ tranzacțiile realizate cu cardurile de credit. Ca urmare a campaniei de informare și de promovare desfășurată de BCR pe parcursul anului, a acordării mult mai rapide a acestor carduri decât a unui credit de consum, a comisioanelor și a dobânzilor reduse sau egale cu 0 în perioada de grație, a parteneriatelor încheiate cu un număr semnificativ de comercianți, a bonusurilor și premiilor în euro acordate pentru a stimula utilizarea acestor carduri pentru plata la comercianți, valoarea tranzacțiilor cu cardurile de credit a crescut cu aproximativ 82,1% față de 2012. În 2014, deși BCR a continuat campaniile de promovare, clienții au beneficiat de servicii adiționale fără costuri suplimentare, precum asigurarea de protecție a cumpărăturilor și asigurarea de călătorie, îmbunătățirii serviciilor de acceptare la plată a cardurilor, ca urmare a reducerii câștigurilor salariale și creșterii șomajului, a creșterii dobânzilor și comisioanelor, a prudenței posesorilor, valoarea tranzacțiilor a scăzut cu circa 24,11% față de anul precedent. Trendul descendent s-a menținut și în 2015, valoarea tranzacțiilor prin intermediul cardurilor de credit a scăzut cu 21,65%. Pe fondul menținerii crizei economice, pierderile Băncii Comerciale Române s-au majorat ceea ce a determinat înăsprirea condițiilor de acordare a cardurilor de credit. De asemenea, această evoluție a fost determinată și de reducerea veniturilor populației, a perspectivelor pesimiste în ceea ce privește stabilitatea locului de muncă și a nivelului veniturilor viitoare, acestea determinând o reducere a sumelor cheltuite prin îndatorare. Ca urmare a campaniei intense de promovare pentru a stimula plata la comercianți, încheierii unor parteneriate cu importanți comercianți de pe piața de retail, a relaxării condițiilor de creditare, a creșterii relative a veniturilor și a numărului de carduri din circulație, valoarea tranzacțiilor prin intermediul cardurilor de credit a înregistrat o creștere modestă față de anul 2015 de 2,31%.

Ca urmare a reticenței românilor în a utiliza cardul pentru plata la comercianți, a fraudelor și a lipsei de informare, cea mai mare pondere în ceea ce privește valoarea tranzacțiilor realizate prin intermediul cardurilor o au tranzacțiile realizate prin intermediul ATM-ului, după cum se poate observa și în graficul următor.

Sursa:prelucrare proprie

După cum se poate observa din graficul de mai sus, valoarea tranzacțiilor realizate prin intermediul ATM-urilor a înregistrat o evoluție ascendentă în perioada 2012-2014. Această evoluție s-a datorat creșterii numărului de carduri din circulație emise de BCR, a preferinței celor mai mulți posesori de card de a-și retrage salariile de pe card și de a utiliza cash în viața de zi cu zi, a extinderii rețelei de ATM-uri, a posibilității de a plăti un număr mare de furnizori prin intermediului ATM-ului, a numărului redus de POS-uri și a utilizării cardului doar pentru plata bunurilor de folosință îndelungată sau a vacanțelor și nu a cumpărăturilor de zi cu zi. Datorită acestor factori, valoarea tranzacțiilor realizate la ATM a crescut în 2014 cu aproximativ 65,82% față de anul 2012. Ca urmare a acutizării crizei financiare internaționale, a campaniilor de informare și de promovare a plăților prin intermediul cardului la comercianți, a creșterii șomajului, a reducerii numărului de carduri active, în perioada 2015-2016 trendul s-a inversat. Astfel, s-a înregistrat o reducere a valorii tranzacțiilor efectuate la ATM cu 4,82% în 2015 și cu aproximativ 5,1% în 2016.

Spre deosebire de tranzacțiile efectuate la ATM, valoarea tranzacțiilor prin intermediul POS-urilor aferente plății la comercianți a înregistrat o evoluție ascendentă pe parcursul înregii perioade analizate așa cum se poate observa și din următorul grafic.

Sursa:prelucrare proprie

Pe parcursul perioadei analizate, românii au utilizat tot mai mult cardul pentru plata la comercianți. BCR a stimulat plățile cu cardul de debit și de credit la comercianți în 2013 și 2014 prin oferirea de bonusuri ce constau într-un anumit procent din suma plătită cu cardul, a oferit premii în euro și excursii, a redus comisioanele, a mărit numărul de POS-uri. Astfel, în 2013 valoarea tranzacțiilor la comercianți a crescut cu aproximativ 37% față de 2012, iar în 2014 cu 45%. În 2015, banca a extins programul de încurajare a tranzacțiilor prin card la comercianți, a organizat campanii în parteneriat cu cei mai importanți comercianți de pe piața de retail pentru a stimula creșterea valorii tranzacțiilor, dobânda a fost 0 la cumpărarea cu cardul de la comercianții parteneri, a acordat bonusuri la plata cu cardul, a lansat noi programe de co-branded inclusiv cu linii aeriene low-cost. Ca urmare, în 2015 valoarea tranzacțiilor la comercianți a crescut cu aproximativ 31% față de anul 2014. În 2016, BCR a continuat campaniile de stimulare a plăților la comercianți cu ajutorul cardurilor, a mărit numărul de POS-uri la 17.823. De asemenea, creșterea valorii tranzacțiilor s-a datorat și faptului că, cardul încurajează posesorul să cheltuie mai mult decât intenționa prin accesul ușor pe care îl asigură la mai mult capital. Ca urmare, în 2016 valoarea tranzacțiilor la comercianți a crescut cu circa 30% față de 2015.

Capitolul IV

Studii de caz – carduri folosite în turismul internațional

4.1. Cardul BCR VISA INTERNATIONAL

Cardul “ BCR VISA Internațional” este un card în valută, destinat persoanelor fizice care călătoresc în interes personal în străinătate.

Cardul poate fi folosit pentru: cumpărarea de bunuri / servicii la toate punctele de vânzare care au afișată sigla VISA; obținerea de numerar prin intermediul automatelor bancare sau de la ghișeele băncilor care au afișate sigla VISA , în condițiile prevăzute în contractul de utilizare.

Pentru că pot fi utilizate si la terminale electronice (ATM, POS), odată cu eliberarea propriu zisă a cardului, fiecărui utilizator i se generează un Cod Personal de Identificare (PIN).

“BCR VISA Internațional” este un card embosat, emis sub sigla unei organizații internaționale (VISA Internațional) și de aceea întrunește toate caracteristicile cerute de aceasta organizație.

Persoanele care doresc să li se elibereze un card “BCR VISA Internațional” completează un formular numit “cerere pentru eliberarea de card” care cuprinde toate datele considerate necesare de către bancă pentru a emite un card persoanei respective.

Cardul “BCR VISA Internațional” este conceput ca un card de debit și presupune ca toate tranzacțiile care sunt efectuate cu ajutorul acestui card să se facă în limita disponibilului dintr-un cont, în valută, al persoanei respective.²

Drept urmare, pentru evidența tranzacțiilor cu carduri “BCR VISA Internațional” la nivelul centralei băncii se deschide un cont special pentru operațiunea cu carduri pe numele acestor persoane care va fi gestionat la acest nivel. Unitatea electronică este implicată în transferul sumelor care urmează să alimenteze aceste conturi.

Plafonul minim necesar pentru deschiderea contului special de carduri, ale persoanelor care solicită eliberarea unui astfel de card, este de 5000 usd. Deținătorul de card este obligat să mențină în contul astfel deschis un sold mimin de 1000 usd.

Vă redăm mai jos condițiile de emitere și utilizare aprobate de către conducerea băncii pentru acest produs:

Contul de card – suma minimă pentru alimentarea contului de card la emitere – 5000 USD; suma minimă ce trebuie menținută în contul de card – 1000 USD; alimentarea contului de card – franco.

Taxa de emitere card: emiterea inițială- 5 US; orice altă emitere ulterioară – 5 USD. Taxa anuală de emitere a contului de card pentru fiecare card emis – 10 USD. Taxa de conversie valutară pentru tranzacțiile a căror valută diferă de valuta contului de card (USD) – 2% din valoarea tranzacției.

Comision pentru tranzacțiile de cumpărare bunuri/sevicii în mediu on-line/off-line – 0 USD. Comision pentru tranzacțiile de eliberare cash – 1,75% din valoarea tranzacției.

Dobânzi: la disponibilul din contul de card – dobânda curentă la vedere bonificată de BCR pentru disponibilitățile în USD; penalizatoare pentru sumele trase descoperite – dobândă majorată cu 20% față de dobânda curentă de creditare pentru USD.

Perioada de valabilitate a cardului este de doi ani de zile, deci la sfărșitul primului an de valabilitate trebuie plătită din nou taxa anuală de administrare a cardului. Aceasta se reține, de regulă, din soldul existent al contului de carduri.

Etapele eliberării unui card sunt:

completarea de către persoanele interesate a formularului – cerere pentru eliberarea de card

analiza formularului de către conducerea unității teritoriale și înaintarea acestuia, spre aprobare, către centrala băncii.

după aprobarea de către centrală, transferul, de către unitatea teritorială, a sumelor necesare deschiderii contului special pentru operațiuni cu carduri a solicitanților care îndeplinesc condițiile necesare precum și a taxelor aferente

eliberarea efectiva a cardurilor.

Așa cum s-a precizat mai sus,,BCR VISA Internațional”este,în esență,un card în valută,de debit,destinat persoanelor fizice care pot să mențină un cont în bancă și care doresc să beneficieze de facilitățile oferite de card.

În această ordine de idei,poate solicita un card orice persoană care face dovada că dispune de sumele necesare pentru deschiderea contului de card și pentru plata taxelor aferente.

Având în vedere însa că nu toate tranzacțiile care se pot face cu acest tip de card trebuie autorizate(celor a căror valoare este sub limita de autorizare stabilită pentru comerciantul respectiv),banca nu păstrează în totalitate controlul asupra tranzacțiilor pe care deținătorul de card le face,Contul acestuia este debitat ca valoarea tranzacțiilor efectuate sub limita de autorizare dupa ce comerciantul la sediul căruia s-a efectuat tranzacția prezintă chitanța spre decontare.

În această ordine de idei este extrem de important ca selectarea potențialilor clienți să fie foarte riguroasă pentru a avea garanția unei utilizări corecte a cardului.Prezentăm mai jos,orientativ,câteva dintre criteriile după care se poate face selecția persoanelor fizice care doresc emiterea unui card.

solicitantul ester un client al băncii; are deja un cont deschis din care poate dispune transferul sumelor necesare deschiderii contului de carduri.

solicitantul dispune de venituri constante; cardul se emite pentru o perioadă de doi ani timp în care,pentru a putea fi utilizat,contul de card trebuie alimentat în mod constant.

bonitatea persoanei; sucursalele/filialele trebuie să aibă în vedere numai acele personae care prezintă garanția folosirii corecte a cardurilor emise.Din acest punct de vedere foarte importante sunt relațiile care se pot lua despre solicitant,cum ar fi:

dacă apelează in mod curent la serviciile băncii și cum se comportă în relațiile cu salariații băncii;

dacă are cazier sau a avut vreodată probleme în acest sens;

solicitantul nu este client al băncii,dar face dovada ca dispune de sumele necesare pentru deschiderea unui cont de carduri,fie într-un cont la altă bancă fie sub alte forme.

Verificarea corectitudinii datelor înscrise în formularul-cerere reprezintă,de asemenea,o posibilitate de a aprecia profilul solicitantului.

Eliberarea cardurilor se face însă individual,respectând procedurile din prezentele norme.

Formularul-cerere odată semnat de către solicitant și aprobat de către centrala băncii capătă automat valoare de contract și de aceea,în momentul în care se înmânează spre completarea solicitantului,se atrage atenția asupra însușirii temeinice a prevederilor acestuia.

Precizăm că,în situația în care solicitantul întrunește condițiile pentru eliberarea unui card și cererea este aprobată,la eliberarea cardului i se înmânează și o scrisoare în care sunt reintroduse condițiile de utilizare a cardului stipulate în formularul-cerere.

Formularul-cerere se completează de către solicitant într-un singur exemplar.

La primirea formularelor-cerere completate,se vor avea în vedere următoarele aspecte: formularul să fie complet lizibil,cu pix cu pastă; să fie completate toate rubricile; exactitatea datelor din formular.

În baza criteriilor enumerate la paragraful anterior,unitatea teritorială va menționa,pe scurt,în spațiul dedicat comentariilor,motivația pentru care persoana respectiva este sau nu recomandată pentru eliberarea unui card.Apoi formularul se semnează de către conducerea unității teritoriale.

Mențiunea unității teritoriale este elementul cel mai important care se ia în considerare pentru eliberarea cardului,motiv pentru care analiza formularului-cerere trebuie făcuta cu maximă responsabilitate,iar la rubrica,,Comentarii” se va argumenta propunerea făcută (recomandat sau nerecomandat).

Formularul se expediază apoi la centrala băncii.Se transmite numai formularul în sine (cel pe fond galben) care se detașează de restu pliantului.

Atenție: formularul se expediază la centrala băncii, Direcția Decontării Necomerciale, Serviciul Cardului chiar dacă,dintr-un motiv sau altul,avizul dumneavoastră este nefavorabil.

La nivelul centralei formularele sunt reanalizate pentru aprobarea finală.

Conform prevederilor din formularul-cerere, banca își rezervă dreptul de a nu aproba cererile de eliberare de card fără a fi nevoită să ofere explicații acestora asupra motivelor care au stat la baza refuzului.

În aceste condiții, numai dacă formularul este aprobat,de la centrala băncii se transmite unității teritoriale acest mesaj (fax) pentru a se trece la următoarea etapă,aceea a transferului sumelor necesare pentru deschiderea contului special de carduri al deținătorului precum și a taxelor aferente.

După primirea avizului favorabil,se procedează astfel: solicitanții dispun transferul sumelor care urmează să alimenteze inițial contul special pentru carduri.Transferul poate fi făcut fie din contul solicitantului(dacă acesta dispune de un astfel de cont) fie după ce solicitantul a depus la ghișeu sumele necesare.

Transferul se face în următoarele condiții: se transferă atât sumele care urmează să alimenteze contul special cât și sumele reprezentând taxa de emitere a cardului și taxa de administrare a acestuia(unde este cazul); suma inițială pentru deschiderea contului este de cel putin 5.000 USD,la care se adaugă,în cazul clienților băncii,taxa de emitere(5 USD/card emis ți taxa de administare(10USD/card emis); pentru transferurile destinate deschiderii contului special pentru operațiuni cu cardul nu se percepe commision; lunar, unitatea teritorială va primi de la Direcția Decontări Necomerciale Serviciul Carduri un extras de cont,pe numele deținătorului,pentru toate tranzacțiile ce au avut loc în cursul lunii.Acest extras va fi transmis acestuia.

La nivelul centralei băncii,după ce contul special al deținătorului pentru operațiuni cu carduri a fost deschis și alimentat conform condițiilor stipulate în contract,se emit efectiv cardurile.

Emiterea efectivă a cardurilor înseamnă: personalizarea cardurilor cu datele personale ale solicitantului; generarea Codului Personal de Identificare a utilizatorului(PIN)

Cardurile și PIN-urile se transmit unitățiilor teritoriale de origine a solicitantului în plicuri separate,închise,însoțite de o scrisoare de remitere în care sunt specificate numele persoanei și datele de identificare (BI) .Aceasta anunță persoana respective pentru prezentarea la ghișeu.

Ambele plicuri se înmânează pe bază de semnătură și după verificarea documentului de identitate al utilizatorului.În prezent lucrătorului de la ghișeu,utilizatorul autorizat deschide plicul în care se verifică exactitatea datelor tipărite pe card.Dacă toate datele corespund,utilizatorul semnează cardul pe verso,în spațiul special destinat.Se recomandă semnarea cardului cu un pix cu pastă.

4.2.Cardul AMERICAN EXPRES INTERNATIONAL

AMERICAN EXPRESS este un imperiu financiar ăi turistic,care s-a născut în America de Nord în anul 1850,în orasul Buffalo,începând ca o companie de expediții rapide.

Marea expansiune a început în 1882,cu o descoperire excepțională-ordinul de plată la purtător-care înlocuia banii în numerar și care a fost folosit la nivel de milioane de dolari de către imigranții europeni din America,ce trimiteau bani rudelor din Europa.

În 1891 AMERICAN EXPRESS creează cec-ul de călătorie,modalitate de plată,mult simplificată,pentru călătoriile transcontinentale. În 1898 AMERICAN EXPRESS își pune bazele în Europa-mai întâi Franța,Marea Britanie,Germania-și intră în turismul internațional prin vânzarea biletelor de tren și vapor. În 1945 AMERICAN EXPRESS începe crearea de programe turistice pentru militarii americani staționați în Europa.

În 1958 AMERICAN EXPRESS inventează și lansează cartea de credit(CARD-ul).În 1995 existau 36 milioane de cărti de credit validate în toată lumea. În 1962 se naște sistemul computerizat-criteriul imperiului financiar și turistic AMERICAN EXPRESS. În 1982 acțiunile AMERICAN EXPRESS se cotează la bursa din New York și se include în faimosul indicator financiar DOW JONES INDUSTRIAL.

In 1983 AMERICAN EXPRESS cumpără prima bancă,întregindu-se,astfel,imperiul financiar-turistic,care în anul 1986 își stabilește sediul central în WORLD FINANCIAL CENTER din NEW YORK.În present are 36 bănci propri în toată lumea. În 1985 AMEX pătrunde pe piața financiară japoneză cu indicatorul SAMURAI,cotat la bursa din Tokio.

În 1989 ia ființa,la Phoenix-SUA,Universitatea AMERICAN EXPRESS pentru pregătirea personaluilui financiar și de turism. În 1990 AMEX formează o companie mixtă cu liderul comunicațiilor americane AT&T,ca suport de telecomunicații mondial pentru clientelă sa.

Aceste câteva aspecte din istoria și realizările firmei au avut ca scop să vă contureze o imagine asupra potențialului,profesionalismului și credibilității acestei firme internaționale.

Pentru o și mai bună cunoaștere,vă exemplificăm și cu câteva cifre caracterizarea firmei AMERICAN EXPRESS: numărul de salariați proprii: 71.000; cărți de credit valabile în lume : peste 36 milioane; volumul de afaceri cărți de credit: 124 miliarde USD; volum de afaceri cec-uri de călătorie: 23,6 miliarde USD; puncte de acceptare a card-urilor în lume (magazine, hoteluri, restaurante): 3,6 milioane

Avantajele acceptării card-ului ca mijloc de plată constau in creșterea volumului de vânzări, prin atragerea unui număr mai mare de clienți,întrucât posesorii de cărți de credit se vor adăuga celor ce plătesc cu numerar,pe de o parte, iar pe de altă parte, cheltuielile acestora vor crește, nemaifiind limitați de sumele de care dispun în numerar.

De obicei, clienții străini care călătoresc organizat au în voucher un număr de servicii turistice limitate și tot limitate sunt sumele în numerar, pe care le posedă. Motive pentru a cumpăra mai multe servicii cu cartea de credit:

-scăderea cantității de numerar și eliminarea precauților și a costurilor asociate manipulării numerarului

-creșterea securității operațiunilor de plată în valută,diminuându-se riscurile fraudelor ocazionate de banii în numerar

-simplificarea muncii casierilor,procedura de validare a cărților de credit fiind mai simplă,rapidă și sigură.

-creșterea prestigiului și îmbunătățirea imaginii pentru hotelurile și restaurantele care afișează acceptarea cărtilor de credit

-posibilitatea de a realiza încasări în valută

Contractul dintre agenții economici și AMERICAN EXPRESS se realizează prin intermediul Băncii Comerciale Ion Țiriac sau al firmei Marshal Turism și este exprimat în valută.Acesta din urmă avantaj este, de fapt, modificarea crucială a sistemului de lucru în România,începând cu acest an,pentru simplificarea și urgentarea plățiilor în valută către societățile comerciale.

În plus, serviciile de asistență,logistica,acordarea de material de lucru și de promovare,expedierea săptămânală a facturilor,sunt gratuite și se acordă, în prezent, de către Banca Comercială Ion Țiriac – București, care emite, împreună cu AMERICAN EXPRESS, card-uri pentru cetățeni români, card-uri acceptate în peste 3,6 milioane de puncte comerciale din lume.

Avantajele folosirii card-ului în loc de numerar sunt evidente: eliminarea riscului de a purta sume mari în numerar (pierdere, furt, falsuri); acceptarea card-ului în peste 3,6 mil. de puncte comerciale din lume; posibilitatea de a primi pe loc asistență și sprijin, gratuite, înlocuirea card-ului pe loc, în peste 1.700 de agenții AMEX din peste 120 de țări; facilități substanțiale la condițiile și tarifele oferite pentru călătoriile în străinătate de firma Marshal Turism.

Aceste avantaje oferă unicitate card-ului AMERICAN EXPRESS, spre deosebire de alte tipuri de card-uri.

Cu cele peste 1700 de birouri de turism,proprii sau reprezentante,în peste 120 țări ale lumii, AMERICAN EXPRESS preia o parte importanță a fluxului de oameni de afaceri și turiști din lume.

Recent AMERICAN EXPRESS a cumpărat 30% din colosul turistic THOMAS COOK și anume partea de turism de afaceri,adăugându-și astfel la rețeaua de vânzare,birourile de turism Thomas Cook.

Hotelurile publicate de AMERICAN EXPRESS,în număr de peste 3200 și acoperind circa 800 de destinații turistice din întreaga lume,sunt alese cu grijă din punct de vedere al serviciilor și al tarifelor preferențiale acordate de AMERICAN EXPRESS,numai clienților săi.

Eforturile de promovare ale firmei sunt uriașe, iar efectele sunt pe măsura acestora,putând lansa,în maxim doi ani,pe piața internațională,o destinație sau un hotel cu creșterea corespunzatoare pentru acestea a cifrei de afaceri.

Sistemul de rezervări supercomputerizat,cu două creiere-unul la New York,pentru America de Nord și unul la Brighton(Anglia),pentru Europs-servește,în principal,posesorii de cărți de credit AMERICAN EXPRESS,cărora li se acordă toata gama de servicii:rezervări de hoteluri,bilete de transport terestru și aerian,închirieri de mașini,servicii financiare,servicii de vize și pașapoarte,servicii de cărți de credit,asistență în orice domeniu legată de acestea-24 de ore pe zi.

Nici o altă firmă din lume nu are grijă de clienți săi în acest mod,dar acest răsfăț este răsplătit de cartea de credit AMERICAN EXPRESS.

Orice posesor de card AMERICAN EXPRESS sau de documente de călătorie emise de o reprezentantă AMERICAN EXPRESS beneficiază de conceptul unic creat de AMERICAN EXPRESS: ”GRIJA FAȚĂ DE CLIENT ORIUNDE îN LUME”, prin cele 1.700 de birouri de voiaj,în peste120 de țări.

Aceasta înseamnă că acest client se poate adresa oricărui birou AMEX și obține gratuit: reconfirmarea biletului de avion; recrutarea călătoriei; rezervări de camere în hoteluri; rezervarea închirierilor de mașini; rezervarea de tururi de oraș,transferuri sau alte servicii turistice; înlocuirea card-ului pierdut sau furat; eliberarea de numerar.

4.3.Nota de plată

Servește la încasarea sumelor reprezentând contravaloarea cazării și a altor servicii cu plată prestate turiștilor. Se întocmește de lucrătorul de la recepție pe baza sumelor efective încasate sau a documentelor de plată(când plata se face prin virament),evidențiindu-se distinct cazarea și restul serviciilor cu plata efectuată turistului respectiv

Se semnează de lucrătorul de la recepție,pentru întocmire,iar atunci când plata se face prin virament și de către delegatul beneficiarului sau de către turistul individual. Se întocmește în doua exemplare;originalul se pred turistului la achitarea serviciilor,odată cu originalele bonurilor de servicii suplimentare prestate.Copia documentului rămâne la carnet și se arhivează cu termen de păstrare 5 ani.Atunci când plata se face prin virament,documentul se întocmește în trei exemplare.În acest caz,circuitul documentului este următorul:

Când plata se face prin CEC,originalul notei de plată împreună cu exemplarul al doilea al ,,comenzii pentru asigurarea serviciilor” se predă agentului de turism,care pe aceasta bază,întocmește CEC-ul.

La primirea cec-ului,lucrătorul de la recepție este obligat să confrunte elementele CEC-ului,primit cu datele din delegația agentului de turism,cu specimenul semnăturii și ștampilei,cu totalul valorii borderoului de pe verso-ul ,,comenzii pentru asigurarea serviciilor” și să semneze de primirea CEC-ului.

Exemplarul al doilea al ”notei de plată virament” împreună cu originalul ”comenzii pentru asigurarea serviciilor” se transmite la sectorul financiar-contabil ca anexă la ”raportul de gestiune” din ziua respectivă. Exemplarul al treilea al ,,notei de plată virament”rămâne la carnet.

Când plata se face prin bancă originalul și exemplarul al doilea al ”notei de plată virament”: împreună cu ”copia comenzii pentru asigurarea serviciilor” se transmit la sectorul financiar-contabil, ca anexă la ”raportul de gestiune” pentru întocmirea documentelor de încasare. Exemplarul al treilea al ”notei de plata virament“ rămâne la carnet. Furnizează informații pentru completarea ”situației prestațiilor și decontarilor”.

În unitățiile hoteliere dotate cu mijloace moderne de înregistrare,de tipul caselor de marcaj cu memorie,se utilizează,,nota de plată mecanizată” -cod 27-3-14/M. Aceste note de plată se deschid pentru fiecare turist odată cu închirierea camerei,iar înregistrarea contravalorii serviciilor se face pe măsură prestării lor. Numărul de exemplare și circuitul acestora în funcție de modalitatea de plată sunt identice cu cele arătate mai sus pentru nota de plată întocmită anual. În cazul când plata se face prin virament se utilizează varianta cod 27-3-14/a, a formularului,,notă de plată”.

4.4.Cardul “NOUVELLES FRONTIERES SIMPATURISM”

Firma ,NOUVELLES FRONTIERES SIMPATURISM” este o firmă de turism mixtă Româno-Franceza înființată în 1991.Este una dintre cele mai importante firme din țară în acest domeniu, având deschise numeroase agenții în București, precum și filiale în cele mai importante orașe din țară : Constanța, Brasov, Tulcea.

Are un vast domeniu de activitate, ocupându-se de turism intern,extern precum și vânzări bilete de avion.

În ceea ce privește turismul extern, pe lângă agențiile NOUVELLES FRONTIERES din toată lumea,firma are numeroase contacte cu diverse alte firme de turism de pe întreg globul.

Având un asemenea mare volum de vînzări în toată activitatea, firma a trebuit să-și stabilească anumite reguli de plată, valabile pentru cei care efectuează rezervări de servicii turistice ca persoane fizice sau juridice, dar și reguli de plată pentru prestatorii externi și interni cu care se lucrează.

Plata se poate efectua cash,la unul dintre ghișeele de la sediul firmei,sau se poate face printr-un ordin de plată. Suma de bani care trebuie platită sau virată este comunicată turistului la telefon,sau,dacă discutăm despre o firmă revânzătoare,această suma se face cunoscută prin trimiterea unei facturi proforma. Pe această factură se inserează și adresa băncii către care urmează să se facă plata,toate coordonatele bancare,precum și adresa firmei cu numerele de telefon.

Acest ordin de plata se poate trimite și prin fax pentru a nu obliga clientul să facă o deplasare la sediul firmei,pentru a putea să-și folosescă eficient timpul disponibil.

Odată primită copia ordinului de plată, acesta se va introduce in calculator conform programului special creat pentru o asemenea plată,unde se înscriu: numărul ordinului de plată, Banca clientului, numele acestuia, suma de bani virată și efectivul care trebuia plătit.

Acest tip de plată se poate face și dacă discutăm de o agenție revânzătoare sau o firmă care dorește rezervarea anumitor servicii atât de grup sau pentru individuali.

Numai după efectuarea plății,clientului i se pot da voucherele pentru serviciile comandate sau biletele de avion.

Plata către o agenție prestatoare străină:

În momentul în care se solicită efectuarea plății, se trimite o copie a facturii proforme prin fax, pe care este înscrisă suma care trebuie virată precum și adresa băncii și coordonatele bancare. Cu această factură proformă, contabila care efectuează plățiile se va duce la bancă și va plăti această suma, prin transfer bancar. În momentul efectuării acestei plăți,pe factura respectivă se pune ștampila băncii,semn al efectuării acestui transfer. Această copie a facturii cu ștampila băncii aplicată se transmite prin fax firmei prestatoare pentru a dovedi că plata a fost făcută.¹

Peste cateva zile,se va primi de la bancă swift-ul,care anunță intrarea banilor in contul firmei cu care se lucrează. Aceasta va confirma primirea banilor sau va anunța,în caz contrar,inexistența banilor în contul său. De obicei,în cazul în care colaborarea cu o anumită firmă este la început,se va efectua plata în avans a sumei în același mod. Factura originala se va trimite în scurt timp prin poștă.

Concluzii

Din momentul apariției primelor carduri, instituțiile de credit au realizat avantajele acestor instrumente moderne de plată, astfel încât s-au făcut demersuri din ce în ce mai concertate și mai revoluționare pentru a facilita și dezvolta plățile prin intermediul acestora.

Inițial, băncile utilizau cardurile doar ca un mod de a acorda credite, propunând clienților împrumuturi fără a mai fi nevoie ca aceștia să se prezinte la bancă, crescând astfel veniturile băncii prin intermediul dobânzii încasate de la cei care făceau credite pe care le rambursau în tranșe lunare sau prin comisioanele achitate de comercianți pentru prestarea serviciilor aferente plăților.

Programele de carduri bancare au apărut în România în 1992, deși cardurile internaționale erau acceptate încă in 1972 prin intermediul Organizației Naționale de Turism, exclusiv în cazul persoanelor fizice nerezidente.

La început, volumul tranzacțiilor era relativ scăzut în comparație cu țările vecine, ponderea cea mai mare a tranzacțiilor constând în ridicarea salariilor de pe conturile de card. Pentru lărgirea bazei de utilizare a cardurilor este necesară dezvoltarea acceptării lor la comercianți.

De asemenea, se recomandă realizarea de parteneriate cu rețelele naționale de benzinării și supermarket-uri cu scopul acceptării la plată a cardurilor, asfel încât se poate dezvolta piața cardurilor și crește, totodată, volumul vânzărilor comercianților.

O altă recomandare este dotarea cu POS-uri a tuturor hotelurilor care au mai mult de două stele și a restaurantelor, atrăgându-se astfel numeroase unități turistice în rețeaua de acceptare a cardurilor.

O modalitate de extindere a utilizării cardurilor poate fi constituită și de obligativitatea agenților economici cu capital parțial sau majoritar de stat de a plăti salariile prin intermediul cardurilor.

Se observă că băncile romanești încep să se concentreze, pe lângă creșterea numărului de carduri, pe o acceptare mai mare, pe folosirea mai frecventă și pe strategii mai eficiente de emitere a cardurilor. În România, piața de carduri tinde spre o maturitate și o dezvoltare la nivelul celorlalte țări europene.

Bibliografie:

Basno, C., Dardac, N., Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999

Curiac, D., Drăgan, F., Sisteme informatice pentru comerț electronic, Editura Orizonturi universitare, Timișoara, 2004,

Dardac N., Operațiuni bancare – instrumente și tehnici de plata, E.D.P., București, 1996

Filip, B., Dezvoltarea tehnologiilor bancare bazate pe instrumentele electronice, în vol. Mecanismele financiar-monetare în procesul tranziției la economia de piață, coordonator Voinea, Gh., Editura Sedcom Libris, Iași, 1999

http://www.link2ec.ro

Ionescu, L., Băncile și operațiunile bancare, Editura Economică, București, 1996

Ionescu, M., Mobile-Banking în România, în revista „Piața Financiară”, supliment e-Fin@nce, iulie-august 2000

Lupu, N., Hotelul – Economie și Management, Editura All Beck, București, 2005

Pascariu, Gh., Moneda electronică și informatizarea plăților. Cardul, în vol. România și problemele integrării europene coordonator Ștefura, G., Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005

Socol, A., Repere ale utilizării cardurilor inteligente în activitatea bancară, în vol. România și problemele integrării europene,coordonator Ștefura, Gabriel, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005

Stănciulescu, G., Țigu, G., Tehnica operațiunilor de turism, Editura All Beck, București, 1999

Stoica, O. (coord.), Căpraru, B., Filipescu, D., Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar românesc, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 2005

Stoica, O., Tehnologii financiar-bancare, suport curs portal, curs 6, Iași, an universitar 2005 – 2006

Studiu GfK Romania, 25 noiembrie 2010 www.gfk-ro.com

Văcaru, V., Carduri și smart-carduri, Catalogul de tehnologii informaționale și bancare, în revista „Piața Financiară”, 1998

www.bnr.ro