Instrumente de Comunicare Eficientă

Definirea relațiilor publice

Folosit la jumătatea secolului al XIX-lea în SUA, cînd, din nevoi practice, s-a conturat o nouă optică privind stabilirea și menținerea relațiilor întreprinderilor producătoare cu publicul consumator, conceptul de „relații publice” sau “public relations” este din ce în ce mai utilizat și în managementul românesc.

Aplicarea conceptului de “PR” în abordarea relației dintre producător și consumator în SUA, și-a dovedit eficiența și s-a consolidat în sec. al XX-lea, materializîndu-se în numeroase oficii de “consilieri” în relații publice, în foarte multe servicii de relații publice. De exemplu, în 1957, în această țară există 1100 de firme de “consilieri” în relațiile publice, iar peste 5000 de întreprinderi aveau servicii serioase de „relații publice”.

În Europa, conceptul de “PR” a pătruns prin mijlocire franceză, extinzîndu-se foarte mult în a doua jumătate a secolului XX. În prezent, nu există instituție, întreprindere ori firmă care se respectă fără să aibă propriul serviciu de PR.

Definirea conceptului de „PR” a fost influențată de poziția pe care s-au situat diferiți teoreticieni. Astfel, conceptual de PR a fost privit de către unii din punct de vedere psihologic, de către alții din punct de vedere sociologic, filosofic, teoretic sau aplicativ etc., ceea ce explică existența numai în literatură americană a peste 1000 de definiții.

În ciuda marii lor varietăți, aceste definiții exprimă, evident în maniere diferite, o concepție nouă despre modul în care o instituție trebuie să-și creeze relații cu oamenii, să le mențină și să le dezvolte.

Cîteva exemple de definiții elaborate de autorități în materie ne dau o imagine a ceea ce sunt relațiile publice:

Asociația Internațională de Relații Publice (1978):

“Practica relațiilor publice este arta și știința socială a analizării unor tendințe, a anticipării consecințelor lor, a sfătuirii liderilor unei organizații și a implementării unor programe de acțiune, care vor servi atît interesele organizației, cît și interesele publicului”

Public Relations News (1994):

“Relațiile Publice sunt funcția de conducere care evaluează atitudinile publicului, apropie politicile și procedurile unui individ sau ale unei organizații de interesele publicului, planifică și execută un program de acțiune pentru a cîștiga înțelegerea și acceptarea publicului”.

Cezar Caluschi (2001): “Relațiile Publice sunt acele procedee de comunicare ce ajută la atingerea mai multor categorii de obiective, cum ar fi: preîntâmpinarea și rezolvarea unor crize, rafinarea metodelor de obținere și maximizare a profitului, crearea, schimbarea sau cosmetizarea imaginii unei organizații”.

O definiție simplă, pe înțelesul tuturor ar putea fi:

„Ansamblul mijloacelor folosite de către instituție pentru a crea un climat de încredere și simpatie în rîndul propriului personal precum și în rîndul publicului”.

Această ultimă definiție a relațiilor publice ne ferește de confuzia cu fenomenul publicitar, de publicitate pe de o parte cît și de reducerea conceptului de relații publice la cel de relații cu publicul.

Astfel, toată lumea știe că publicitatea urmărește în mod expres formarea, menținerea și dezvoltarea unei “clientele”, urmărindu-se exclusiv scopuri publicitare, în timp ce în realizarea acțiunilor de relații publice se are în vedere informarea obiectivă a publicului și nu sugestionarea lui ca în cazul publicității, ceea ce confirmă aserțiunea conform căreia prin publicitate se popularizează un serviciu sau un produs al instituției sau firmei respective, iar prin relații publice se popularizează imaginea instituției în ansamblu.

Atît prin scopul lor general cît și prin maniera specifică în care se realizează relațiile publice nu numai că sunt necesare dar sunt și posibile la orice instituție sau firmă și la orice nivel începînd cu relațiile publice ale statului și continuînd cu relațiile publice ale organismelor de stat (armatei, poliției, administrației locale, instituțiilor de învățămînt, cultură etc.).

Principalele tipuri de activități incluse în noțiunea generală de relații publice sunt:

cercetarea

elaborarea mesajelor

relațiile cu presa

activitățile de management

consilierea

organizarea de evenimente speciale

training pentru aparițiile publice

producția

lobby

Relațiile Publice se bazează în totalitate pe sentimentul de încredere pe care îl creează persoanele sau instituțiile interesate, la nivelul altor instituții sau al publicului larg.

Pentru a câștiga acest sentiment de încredere se desfășoară un ansamblu de activități care trebuie derulate pe o perioadă de timp delimitată sau nelimitată, unde sunt angrenați mai mulți angajați și care acționează pe baza unui plan foarte bine stabilit, respectîndu-se reguli semantice. Toate aceste elemente trebuie private ca un întreg și mai mult decît atît, rezultatul este planificat, prevăzut și așteptat chiar.

Rolul activității de informare și relații publice este de a asigura o cât mai eficientă comunicare între organizație și totalitatea segmentelor opiniei publice românești și internaționale de interes. Structura de relații publice constituie interfața dintre organizație și societate precum și dintre organizație și membrii săi. În activitatea de informare, structura de relații publice, pe baza unei strategii coerente de imagine, identifică și deschide toate canalele de comunicare disponibile astfel încât imaginea indusă să fie clară și distinctă.

Contextul utilizarii campaniilor de relații publice :

Atunci când o intreprindere, o organizație sau o persoană încearcă să stabilesca relații de simpatie cu publicurile sale, ea practică relații publice. În sens foarte larg, relațiile publice constituie o atitudine, o abordare, o stare de spirit.

Atunci cand conducerea unei întreprinderi induce tuturor angajaților un anumit comportament de curtoazie, de politețe, de atentie, de serviabilitete față de clienți, ea dezvoltă o stare de spirit de natură să faciliteze relațiile de simpatie între acestea și publicurile sale.

Atunci când o persoana, o întreprindere, o cauză nu posedă în mod natural aceste forțe de atracție, se va încerca crearea lor prin construirea unui fond de simpatie. Relațiile publice devin atunci o funcție a profesioniștilor, care recurg la o multitudine de tehnici.

Activitatea de informare și relații publice se realizează prin două tipuri de programe:

programe active: acestea au un caracter ofensiv, pun în valoare inițiativa și creativitatea specialiștilor în relații publice și permit acestora elaborarea și transpunerea în practică a unor strategii de acțiune bine fundamentate. Astfel de programe sunt recomandate pentru îndeplinirea obiectivelor de comunicare stabilite pe termen mediu și lung;

programe reactive: acestea au un caracter defensiv și constau în pregătirea specialiștilor cu informarea și relațiile publice pentru a face față cu succes situațiilor neprevăzute și cererilor de informații primite de la diferite categorii de public, pentru a remedia situațiile care tind să ia o turnură negativă.

În activitatea lor, specialiștii în relații publice îmbină, de regulă, ambele tipuri de programe.

Procesul de gestiune a imaginii organizației prin activitatea de informare și relații publice

Activitatea de informare și relații publice este un proces prin derularea căruia se urmăresc trei scopuri:

conservarea și consolidarea opiniei / reprezentării publice favorabile;

cristalizarea și canalizarea opiniei / reprezentării publice latente și neutre datorită lipsei de informații;

neutralizarea sau, dacă este posibil, schimbarea opiniei publice ostile (răsturnarea de imagine).

Acest proces are mai multe etape:

identificarea problemei de rezolvat;

cercetarea / constatarea situației reale;

planificarea;

comunicarea;

evaluarea.

1. Identificarea problemei este prima etapă a procesului de informare și relații publice.

Identificarea corectă a problemei care face obiectul procesului de comunicare determină buna desfășurare ulterioară a acestui proces. Pentru aceasta este necesară identificarea și utilizarea a cât mai multe surse de informații despre respectiva problemă.

2. Cercetarea / constatarea problemei

Cercetarea problemei este o etapă analitică, absolut necesară înaintea etapelor planificării și comunicării. Ea constă într-o activitate sistematică de obținere a unor cunoștințe corespunzătoare, cât mai complete, despre propria organizație și despre comunitatea locală.

3. Planificarea activității de gestiune a imaginii prin intermediul activității de relații publice

Importanța planificării este ilustrată de faptul că, în multe lucrări de specialitate, activitatea de informare și relații publice este definită drept “un efort / proces planificat”. Planificarea presupune stabilirea unor obiective, determinarea căilor și resurselor ce contribuie la îndeplinirea lor, evaluarea permanentă a rezultatelor obținute și introducerea oportună a corecțiilor necesare. Planul trebuie să fie un instrument de lucru flexibil și nu o schemă “bătută în cuie”. Planificarea nu asigură, neapărat, succesul, dar lipsa ei duce – cu siguranță – la eșec.

4. Evaluarea campaniei

Pentru a constata dacă planul funcționează, trebuie stabilite metode precise de evaluare. Pre-testarea și post-testarea atitudinilor audienței, analizele cantitative ale publicului participant la eveniment, analiza de conținut a succesului în mass-media, treceri în revistă (rezumate), cifrele de vânzări, rapoartele personalului, scrisori către administrație și feed-back-ul de la alții – metode specifice de testare evaluativă sunt accesibile practicianului. Dar includerea unui mecanism de evaluare este imperativă.

Planul unei campanii de relații publice trebuie detaliat întotdeauna în scris, astfel ca planificatorii să poată urmări evoluția și administrația să poată aprecia rezultatele.

Un aspect important al procesului de planificare îl reprezintă coordonarea cu ceilalți membri ai conducerii organizației. După finalizarea procesului de coordonare, planul este supus spre aprobare președintelui organizației. Aprobarea acestuia dă autoritate planului de relații publice.

5. Comunicarea

Comunicarea este una dintre trăsăturile de bază ale naturii umane. Literatura de specialitate oferă numeroase definiții ale acestui proces deosebit de complex. Una dintre cele mai concise definiții este cea formulată de specialistul american Don Fabun: “Comunicarea este transferul de semnificație (înțeles)”.

Pentru asigurarea vizibilității proximale și distale ale organizației, specialistul în relații publice (gestiunea de imagine) ia în considerare toate (sau aproape toate) categoriile de “comunicări” implicate în formarea unei anumite reprezentări despre organizație. Într-o enumerare succintă – numai pentru exemplificare -, acestea pot fi:

discursurile oficiale ale conducătorilor organizației

comentariile neoficiale ale personalului organizației

comentariile clienților

informarea personalului și clienților / acționarilor

interviuri acordate presei

comentarii ale mass-media privind un eveniment produs etc. pendinte de organizație

crearea, în mod deliberat, a unor evenimente de presă de către organizație

modul în care personalul se adresează clienților

gradul de modernitate și întreținere a locurilor de muncă, spațiilor ș.a.m.d.

Stabilirea obiectivelor, formularea strategiilor și planificarea sunt esențiale dacă se dorește ca funcția de relații publice să fie considerată la fel de importantă cu a altor componente ale organizației. Planificarea necesită gândire. Planificarea unui program de relații publice pe termen scurt pentru promovarea unui nou serviciu poate necesita mai puțină gândire în timp decât planificarea unei campanii pe termen lung pentru câștigarea sprijinului pentru o problemă de politică publică. Totuși, în fiecare caz, planul de relații publice trebuie să includă obiective clar formulate pentru atingerea scopurilor organizației, strategii pentru atingerea acestor obiective, tactici pentru aplicarea strategiilor și măsurători pentru a determina dacă tacticile au succes.

Printre aspectele cele mai importante ale activității de relații publice se înscrie stabilirea precisă a scopurilor, obiectivelor și a țintelor pentru tacticile aplicate. Activitățile de relații publice sunt lipsite de sens dacă nu sunt proiectate pentru îndeplinirea unor scopuri ce pot fi măsurate cu certitudine.

1.2 Instrumente de comunicare utilizate in PR

Pentru inceput trebuie precizat că există o diferență semnificativă între conceptul de realții publice și cel de publicitate. În cele ce urmează vor fi prezentate principalele categorii specifice advertisingului.

Publicitatea este definită ca timp sau spațiu pentru care s-a plătit, deși scopul acesteia este de a informa publicul țintă.

Trei tipuri de publicitate sunt folosite de obicei în practica de relații publice: promo (house ads), anunțurile de interes public și publicitate de corporație tematică, pentru susținerea unei poziții (advocacy advertising) sau de identitate. Alte trei tipuri de publicitate sunt folosite mai rar, dar pot apărea: obiecte promoționale (speciality advertising), publicitate în cooperare și publicitate profesională.

Promo reprezintă ceea ce organizația pregătește pentru a folosi prin intermediul propriilor media sau prin intermediul altor media controlate de același proprietar (un ziar care face parte dintr-un trust de media tipărite și audiovizuale poate promova o ofertă specială pentru abonamente printr-o reclamă sau un promo la stațiile de televiziune ale trustului; nu este plătită nici o sumă, deși alocările de spațiu sau bugetele sunt stabilite).

Anunțurile de interes public (AIP) sunt materiale de promovare a unui produs sau a unei idei (nu știri) în forma unor anunțuri. În general, televiziunile păstrează spațiu de publicitate nevândut pentru AIP-uri, care sunt elaborate la fel ca reclamele, de o serie de organizații. Nu sunt dați bani, dar televiziunea poate trimite organizației nonprofit o notă de plată pentru spațiul oferit, cu numărul de ore și cu tarifele, dar cu însemnarea „plătit în întregime”.

Tendința unor practicieni de relații publice de a considera anunțurile de interes public drept informare publică, pentru că nici un ban nu-și schimbă proprietarul, produce confuzie și induce în eroare. Totuși, în mod clar, AIP-urile tipărite sunt exact ca reclamele, iar AIP-urile din audiovizual sunt, sonor, exact ca anunțurile publicitare. Poate cea mai clară diferență este că AIP-urile, ca restul publicității, sunt mesaje din categoria comunicării controlate, iar conținutul lor precis este dictat de organizația care le-a generat. În schimb, materialele de informare publică se supun oricăror revizuiri sau editări pe care presa consideră că trebuie să le facă.

Publicitatea de corporație poate avea ca obiectiv transmiterea unui anumit mesaj. Publicitatea tematică (issue ads) este folosită de organizație ca forum pentru părerile sale despre un subiect sau despre o problemă. Când subiectul afectează organizația direct, reclama devine aproape o declarație de poziție direcționată către public. Aceste reclame sunt numite adesea în presa scrisă advertoriale și câteodată în audiovizual infomerciale, deși infomercialele sunt de obicei spoturi care abordează o anumită problemă, mai lungi de 60 de secunde. Un alt tip de infomerciale mai lungi, intermerciale, apar pe Internet. Ele sunt formate din dialoguri și film și pot dura până la patru minute.

Companiile care vor să câștige sprijinul public pentru politicile și programele corporației au început să investească mai mult în publicitatea pentru susținerea unei poziții. Reclamele pentru susținerea unei poziții sunt o formă de lobby pentru influențarea opiniei publice. Ele nu oferă numai un comentariu general pe o anumită tema, ci cer și susținerea unei poziții în beneficiul anume al organizației.

Reclamele pentru susținerea unei poziții erau cunoscute la un moment dat în audiovizual sub denumirea de advertoriale, dar ultimul termen este folosit acum și pentru suplimentele mari ale revistelor.

Textele mai lungi oferă mai multă informație despre un produs sau despre un serviciu și, în general, apar în reviste alese cu grijă pentru a atinge audiențe care sunt, probabil, interesate să afle despre o organizație mai multe decât poate transmite o reclamă de o singură pagină.

Publicitatea pentru susținerea unei poziții făcută de o corporație arată adesea ca un articol de opinie, deși poate fi identificat clar ca reclamă. Câteodată, susținerea poziției unei corporații este făcută în parteneriat cu o organizație nonprofit și devine o formă de publicitate în cooperare.

Parteneriatele comerciale cu organizațiile nonprofit nu sunt ceva nou, dar au crescut foarte mult în număr deoarece costurile publicității au crescut, în timp ce posibilitatea de a atinge audiențele a scăzut.

Aceste parteneriate sunt câteodată confundate cu anunțurile de interes public. Intenția este servirea publicului, dar parteneriatele comerciale scot declarația mesajului din rândul anunțurilor de interes public și o plasează în zona publicității în cooperare și a promoției, care oferă aproape la fel de multe avantaje ca publicitatea făcută de o singură organizație.

Un alt tip de publicitate de corporație, care funcționează mai puțin ca un mesaj persuasiv și mai mult ca un memento, este tipul pe care unele companii îl numesc reclame de imagine sau de susținere.

Reclamele de imagine sunt adesea folosite de companiile care vor să-și schimbe imaginea publică. Ele pot prezenta un logo refăcut sau o schimbare de politică. Reclamele de imagine mai sunt folosite și de monopoluri care vor să pară că servesc publicul. Companiile folosesc adesea acest tip de publicitate pentru a câștiga opinie publică favorabilă. Organizațiile nonprofit, mai ales organizațiile legate de o anumită ramură industrială sau de o anumită profesie, pot folosi publicitatea pentru imagine.

Din cauza tonului și conținutului unei reclame de imagine, poate fi confundată cu o acțiune de informare publică. Câteodată, publicitatea pentru imagine seamănă cu publicitatea pentru produs, și invers.

O companie își poate lega imaginea de un produs, dacă este important pentru reputația unei companii ca numele ei să fie asociat, în mintea publicului, cu un anumit produs. Când reclamele de imagine nu sunt folosite, compania ar putea să sufere un declin în gradul de aprobare publică și în cota de piață. Iar după doi ani declinul este rapid și dramatic.

Un instrument similar cu reclamele de imagine este reclama de identitate, folosită adesea de companiile care nu fac produse pentru consumatorul final sau de către companiile orientate spre consumatorii finali atunci când preluările forțate sau rezultatele neintenționate au estompat recunoașterea publică.

Publicitatea poate să facă uneori mai mult rău decât bine, în special în cazul publicității globale. De obicei, unul dintre primele lucruri care trebuie avute în vedere în cazul publicității globale este limba, dar este important să se acorde atenție și preferințelor culturale. Banii nu sunt bine cheltuiți dacă publicitatea creează o problemă de relații publice.

Lipsa unor cercetări inițiale are un efect negativ asupra celor mai multe reclame de imagine de corporație. Foarte multe dintre acestea sunt atât de lipsite de informație încât nu reușesc să convingă. Numeroase reclame de corporație nu sunt supuse unui test de piață pentru identificarea impactului potențial, deși ele ar trebui de fapt să ajute la construirea încrederii.

Agențiile de publicitate și firmele de relații publice învață acum cum să trateze publicitatea și acțiunile de promovare făcute de avocați, doctori, și de alți profesioniști, care până acum erau interzise de codurile deontologice ale profesiei, ce nu permiteau implicarea în asemenea activități comerciale. Pentru practicienii de relații publice s-a deschis o nouă piață, dar deși unii sunt încântați de aceste evoluții, alții consideră că tratarea anumitor clienți profesioniști poate fi pusă sub semnul întrebării din punct de vedere etic. Cele mai multe probleme etice au fost generate de reclamele-mărturie televizate, care, deși sunt tot mai populare, sunt de multe ori de prost gust sau înșelătoare (misleading).

Un avantaj semnificativ al folosirii publicității plătite în domeniul relațiilor publice este că persoana care face publicitate are aproape întotdeauna control total asupra mesajului în sine, asupra contextului în care apare (mărime, formă, culoare) și asupra acelor media în care apare. Și, desigur, cel care face publicitate știe aproximativ când va primi mesajul o anumită audiență.

În plus, i se oferă acces la cercetarea de media despre audiența pe care o are canalul mediatic respectiv, care indică cine va primi mesajul și cât de des va fi expusă audiența la el. În cele din urmă, cercetarea de media va forma o idee despre impactul tipic pe care planificarea anunțurilor publicitare îl va avea asupra comportamentului audienței țintă.

Anunțurile de interes public pregătite pentru media scrise și audiovizuale se situează însă în zona publicității necontrolate. Mesajul este controlat, dar momentul în care va fi difuzat nu este. Numai organizațiile nonprofit pot obține timpi de antenă în serviciu public gratuit.

Orice AIP este transmis de un post dacă există timpi de antenă liberi, și chiar și acești timpi pot fi vânduți, iar AIP-ul eliminat în ultimul moment. Cantitatea de timp și spațiu pentru AIP-uri descrește, iar reclamele și publicitatea proprie a postului umplu spațiul liber. Politicile posturilor de televiziune în privință AIP-urilor sunt atât de diverse că nu pot fi încadrate într-o descriere generală. Practicianul pur și simplu învață și aplică cerințele impuse de postul respectiv.

Una dintre cele mai mari probleme pe care le au de înfruntat specialiștii de relații publice dacă apelează la publicitate este că, dacă ai o idee bună, este foarte probabil ca aceasta să fie imitată.

O altă problemă aparent incontrolabilă care se întâlnește des în legătură cu campaniile de publicitate este asocierea nedorită a anunțurilor publicitare într-un ziar sau o revistă cu un text adiacent. Același lucru se poate întâmpla și în audiovizual. Cele mai multe dintre media încearcă să evite erorile de plasament, pentru că acestea nu-i bucură pe cei care fac publicitate și pot avea ca rezultat cereri pentru despăgubiri.

O altă problemă apare în legătură cu campaniile care îi atacă pe competitori. Decizia de a utilize acest gen de publicitate, dacă este permis, fie că este vorba de atac sau contraatac, trebuie luată cu o foarte mare atenție, pentru că implică costuri de relații publice pe termen lung.

Tabelul 1 – Diferențe între Publicitate și Relații Publice

Confuzia dintre ce este publicitatea și ce este informarea publică este naturală pentru că nu există limite clare între cele două. Mai mult, deși consumatorii de informație s-ar putea să știe care este diferența din punct de vedere intelectual, ei își aduc rar aminte dacă sursa informațiilor a fost o reclamă sau un material de informare publică, dacă prezentarea nu a lăsat o amintire deosebită.

Principala distincție este de ordin economic. Publicitatea are propriul ei spațiu și propriul ei timp în media tipărite și electronice. Acel spațiu sau timp este de vânzare. Deci publicitatea are un timp sau un spațiu pentru care se plătește.

Există însă două excepții. Una apare atunci când un canal mediatic folosește propriul timp sau spațiu pentru a promova unul dintre propriile sale produse. Altă excepție apare atunci când media oferătimp sau spațiu în zona lor de publicitate organizațiilor nonprofit pentru masaje care sunt elaborate la fel ca mesajele comerciale (anunțuri de interes public).

Informarea publică, pe de altă parte, este reprezentată de informațiile despre o organizație care apar sub forma materialelor de presă (nu sub forma publicității) într-o publicație sau în orice alte media informative.

Corespunzător specificului fiecărei categorii de public în parte, și apelând la mijloacele moderne de comunicație, întreprinderea are la dispoziție, pentru desfășurarea activității de relații publice, un întreg ansamblu de tehnici și instrumente de acțiune.

În general, tehnicile de comunicare utilizate în această privință urmăresc, pe de o parte, stabilirea sau crearea unui contact cu ansamblul agenților publici și economici, și, pe de altă parte, ca acest contact să fie cât mai reușit. Practica relațiilor publice a consacrat deja o întreagă paletă de tehnici, specifică unui sau altui domeniu de acțiune. Ele pot fi, de exemplu, grupate în trei categorii distincte: tehnici de primire, tehnicile utilizate în relațiile cu mass media, tehnicile legate de evocarea unor evenimente speciale.

Tehnicile de primire vizează asigurarea condițiilor de organizare și desfășurare a unor manifestări interne sau internaționale (congrese, conferințe, seminarii, simpozioane, colocvii, concursuri), în cadrul cărora, pe lângă evocarea, transmiterea și vehicularea de informații cu privire la întreprindere, la produsele și serviciile pe care le oferă, se urmărește și stabilirea de contacte între specialiștii din sectoarele de producție și comercializare, cu reprezentanți ai mass media.

Tehnicile utilizate în relațiile cu mass media grupează atât modalitățile de stabilire și întreținere a contactelor cu mijloacele de comunicație în masă, cât și pe cele de elaborare și difuzare a diferitelor forme de comunicare prin intermediul acestora. În cadrul acestor relații se urmărește crearea unui climat favorabil între întreprindere și diferitele categorii de public, sensibilizarea publicului (consumatorilor potențiali) față de întreprindere și oferta sa, promovarea imaginii și a prestigiului său pe piață.

Tehnicile legate de evocarea unor evenimente speciale au, în principal, rolul de a cultiva și promova, pe multiple planuri, contactele umane. Ele pot fi naturale sau create anume de întreprindere.

Un eveniment natural îl constituie de pildă, aniversarea înființării întreprinderii sau inaugurarea unui obiectiv economic (comercial, turistic, etc.) prilej cu care se pot organiza manifestări care să reliefeze succesul și prestigiul întreprinderii, produsele și serviciile sale, relațiile pe diverse piețe, etc., în prezența publicului, a mass mediei, a unor reprezentanți ai firmelor partenere cu care se colaborează în producție sau în activități comerciale.

La rândul ei, întreprinderea poate avea o serie de evenimente speciale pe care să le valorifice în scopul promovării intereselor, imaginii și prestigiului sau. Practic, există un număr nelimitat de evenimente – economice, sociale, științifice, culturale, sportive – pe care întreprinderea le poate crea și sacrifica în interesul său, pentru scoaterea în relief a ofertei sale.

Indiferent de mijloacele și tehnicile folosite, activitatea de relații publice trebuie organic corelată cu celelalte variabile promoționale, încadrate într-un program unitar, cu o viziune globală. În același timp, trebuie avut în vedere că eficiența acțiunilor de relații publice, în bună măsură, depinde de nivelul calitativ al întregii activități desfășurate de întreprindere.

În domeniul relațiilor publice pot fi utilizate multe metode și tehnici, numărul acestora fiind limitat doar de imaginația și abilitatea celor care le aplică. Dintre acestea au fost selectate și prezentate cele la care se apelează în mod frecvent pentru a atrage atenția publicului asupra produselor și serviciilor noi, sau a celor existente în oferta diverselor firme.

1.3 Campania de relatii publice

În cea mai sintetică definiție, campania de relații publice este un efort susținut al unei organizații pentru a construi relații sociale demne de încredere, cu scopul de a atinge anumite obiective, efort bazat pe aplicarea unor strategii de comunicare și evaluarea rezultatelor obținute. O asemenea campanie constă în analiza situației comunicării și a marketingului și înțelegerea comportamentului consumatorului, într-un efort de a dezvolta strategii pentru folosirea mass media, a mesajelor și a bugetelor alocate și pentru a oferi un plan pentru a obține avantaje din această situație.

Campaniile sunt eforturi coordonate, ample și orientate spre atingerea unui anumit obiectiv specific sau a unui set de obiective corelate care vor permite organizației să atingă, în viitor, un scop pe termen lung, exprimat sub forma unei declarații de principii.

Scopurile sunt definite ca rezultatele globale pe care o organizație speră să le obțină prin activitatea ei.

Obiectivele sunt reprezentate de acțiuni și etape specifice care măsoară progresul făcut în atingerea scopurilor; obiectivele trebuie să fie foarte concrete și să se poată măsura; ele trebuie să aducă o contribuție semnificativă la realizarea scopurilor și să aibă termene specifice de execuție.

Declarația de principii, care conține angajamente publice referitoare la obligațiile civice și la responsabilitățile sociale, oferă un cadru general în interiorul căruia programele sau campaniile de relații publice pot să își fixeze cu ușurință scopuri și obiective specifice.

Campaniile sunt construite și elaborate pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a corecta sau a îmbunătăți o situație. Ele ating aceste scopuri schimbând un comportament, modificând o lege sau o opinie, sau întărind un comportament, o lege sau o opinie dezirabile, dar contestate de ceilalți.

O campanie trebuie construită în jurul unei declarații de poziționare: o declarație a organizației, care are la bază un anumit scop. Planificarea comunicării este în consecință structurată pentru a ajuta organizația să-și ducă la îndeplinire misiunea, în funcție de modul în care organizația s-a autopoziționat.

Termenul poziționare este adesea folosit în marketing pentru a denumi o strategie competitivă, o modalitate de a identifica o nișă a pieței pentru un produs sau un serviciu.

Practicienii de relații publice au tendința să vorbească despre poziționare atunci când se referă la organizație în întregime și să își construiască eforturile de comunicare în jurul unei declarații ce descrie poziția pe care organizația și-a asumat-o. Atunci când poziționarea trasează o nouă cale, este nevoie de o campanie.

Desigur, mai există multe alte motive pentru care se fac campanii. De fapt, majoritatea organizațiilor au mai mult de o campanie în desfășurare. Dar nu toate aceste campanii au efecte atât de dramatice asupra organizației încât să schimbe poziționarea sau să altereze cultura de corporație.

Campania de relații publice trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

Definirea nevoilor, a obiectivelor și a resurselor publicului țintă. Presupune un efort de cercetare atentă, prin metode complexe, a publicului și a opțiunilor acestuia despre organizație.

Planificarea sistematică a campaniilor. Permite o analiză a punctelor tari și slabe și arată unde trebuie făcute noi cercetări, unde trebuie lucrat mai intens. Facilitează, totodată, stabilirea unor bugete realiste.

Limitarea la planurile inițiale poate genera următoarele dezavantaje: nu se pot anticipa toate situațiile ce apar în realitate și ele se pot transforma într-o frână a creativității; se pot baza pe informații incomplete și nu oferă mereu cele mai bune soluții; pot consuma prea multă energie și timp, în defavoarea execuției campaniei; pot fi prea rigide și pot împiedica utilizarea unor oportunități ce apar pe parcursul derulării campaniei sau pot să nu se adapteze la o situație de criză neprevăzută.

Monitorizarea și evaluarea continuă a campaniei. Sunt evidențiate acțiunile reușite și activitățile care trebuie ameliorate.

Selectarea unor media adecvate pentru fiecare categorie de public. Implică menținerea unui echilibru între comunicarea inter-personală și cea prin intermediul mass media, precum și evaluarea resurselor și eficienței comunicative a fiecărui tip de suport în raport cu așteptările și obișnuințele de comunicare ale publicului țintă.

Campania de relații publice nu este o activitate desfășurată la întâmplare și sporadic. Ea este o activitate planificată, structurată și coordonată, prin care o organizație urmărește să-și atingă obiectivele specifice de relații publice.

În aceste condiții planificarea unei campanii presupune parcurgerea unor etape bine definite, ce se succed într-o progresie logică. Se evită astfel risipa de resurse, timp și bani. Etapele se condiționează și se determină reciproc. Fiecare etapă rezultă din pasul făcut înaintea ei, și determină pasul ce va fi executat. Planul unei campanii de relații publice nu trebuie să fie văzut ca o sumă mecanică a unor etape strict separate, campania fiind un proces dinamic și dialectic.

Planul trebuie să fie flexibil, astfel încât să poată fi efectuate diferite schimbări impuse de rezultatele evaluărilor permanente ale campaniei. Etapele planului unei campanii de relații publice sunt:

definirea problemelor

analiza situației

stabilirea obiectivelor

identificarea diferitelor categorii de public

stabilirea strategiilor

stabilirea tacticilor

fixarea calendarului de lucru

stabilirea bugetului

stabilirea procedurilor de evaluare.

2.1. PREZENTAREA FIRMEI CABINETUL DE AVOCATURA „ABC”

Cabinetul ABC a fost înființat in anul 2002, fiind primul cabinet de consultanță IT cu capital integral romanesc. Din anul 2003, Sistemul de management al calității este certificat conform cu ISO 9001:2000 pentru consultanță și intruire în domeniul IT. Cifra de afaceri în anul 2006 a fost de peste 1.200.000 USD, provenind în cea mai mare parte din servicii de consultanță IT și instruire, plasând astfel Cabinetul ABC pe unul dintre primele locuri în clasamentul companiilor de consultanță IT din Romania.

Ca recunoaștere a valorii pe piața din Romania, Cabinetul ABC a fost invitat să devina membru ITIC (International Telecommunication & IT Consultants Group), cea mai mare organizație privată de consultanță din Europa.

Misiunea Cabinetului ABC este să ajute clienții să-și dezvolte afacerile în cel mai profitabil mod. Execuția conteaza. Simplu si eficient.

Valorile companiei, asa cum au fost ele definite înca de la înființare, sunt: Seriozitate, Competență, Comunicare deschisă, Plăcerea de a munci, Orientarea spre rezultat, Eficiență, Responsabilitate, Păstrarea și Îndeplinirea promisiunilor.

Sfera de activitate a Cabinetului ABC cuprinde:

Consultanță în afaceri

Consultanță pentru vanzatorii IT din strainatate si din Romania (strategii de piata, canale de strategii, cursuri si evenimente);

Consultanta pentru companiile straine interesate sa deschida o afacere in Romania (incluzand ajutor in alegerea partenerilor potriviti de afaceri);

Reprezentarea companiilor IT straine care nu au sediu in Romania (conferinte, proiecte);

Consultanță oferită companiilor din Romania interesate de implementarea infrastucturii IT în proiecte complexe (evaluari software și hardware, negocierea soluțiilor);

Ca și clienți, menționam: Motoractive Leasing, Allied Telesyn România, Bull România, Equant, Fujitsu-Siemens Computers, Lafarge Romcim România, IBM România, Microsoft România, PriceWaterHouseCoopers, S&T Romania, Xerox România.

Consultanță pentru finanțări – în vederea identificarii sau obținerii de fonduri PHARE, Banca Mondiala, FP6, cât și obținerea de finanțări de la Guvernul Romaniei pentru diferite domenii IT.

Clienți: Amplast 2000, Scheip&Co, MecanoPlast, SintROM, Keysoft, Aquasoft, NX Data, Top Net, Prundchim, Brinel PC Prod, Byte Trans Group, Edata, Eta2U, Eurotip, Marco&Alex Instalații Frig, Mecanoplast, Micronet Computers, Tillis Design, Sistec.

Servicii de Project Management – utilizate în planificarea, demararea, desfășurarea și finalizarea cu succes a proiectului.

Clienti: IBM România, Fujitsu Siemens Computers, AME România, Motoractive Leasing, Bull România.

Cursuri

– Cabinetul ABCorganizează cursuri specializate de vânzări IT, comportament și management în afaceri (vânzari, analiza contului, managementul relației cu clienții, evaluarea riscului, project management-peste 30 module); modulele sunt concepute să urmărească cele mai înalte standarde și se raportează la modelul de business din Romania;

– Cursurile organizate de Cabinetul ABC și diplomele emise sunt recunoscute de ANEFI (Asociația Națională a Experților Formatori în Informatica) și de FORTI (Asociația Centrelor de Formare Continuă a Specialiștilor și Utilizatorilor în domeniul IT). Un avantaj major este acela că sesiunile de curs sunt dedicate nevoilor specifice fiecărui client în parte.

– Ca și clienți, menționăm: Banca Transilvania, IBM România, Fujitsu-Siemens Computers, Siemens VDO Automotive, Softwin, Keysoft, Net Consulting, SCOP Computers, Card4U și mulți altii.

Consultantă în securitatea sistemelor informatice

– Auditarea sistemelor informatice conform standardului BS 7799;

– Implementarea Sistemelor de Management ale Securității Informației conform BS7799, incluzând proceduri operaționale, standarde de securitate, politici de securitate;

– Evaluarea securității sistemului informatic prin efectuarea unor teste de penetrare.

Asistentă specializată cu privire la Acordul BASEL II

Acordul BASEL II este una din cele mai importante modificări în regulamentul industriei serviciilor financiare globale și va avea un impact foarte mare în modul în care firmele care oferă servicii își vor continua activitatea. Acest nou regulament intentionează să încurajeze băncile să-și folosească în mod corespunzător capitalul și să îmbunătățească procesul de control al riscului.

Cabinetul ABCa organizat numeroase cursuri „ Operational Risk in Basel II perspective”pentru banci ca: Emporiki Bank, Banca Transilvania.

Certificări profesionale – deținute de consultanții noștri dovedesc aptitudinile și cunoștintele acestora în domeniul securității informației:

Certified Information Systems Auditor (CISA) – ISACA

Certified Information Systems Manager (CISM) – ISACA

BS 7799 Lead Auditor – BSI

Checkpoint Certified Security Expert (CCSE)

Checkpoint Certified Security Administrator (CCSA)

Microsoft Certified Systems Engineer (MCSE)

Microsoft Certified Professional + Internet

ISO 9001:2000 Internal Quality System Auditor Information Systems Security (INFOSEC) Professional

Cisco Certified Security Professional

Cisco Intrusion Detection Systems Specialist

Cisco Virtual Private Networks Specialist

Cisco Firewall Specialist

Cisco Certified Network Professional

Cisco Certified Design Professional

Cisco Certified System Instructor

Schema de mai jos prezintă ariile de competență ale firmei detaliate mai sus:

Figura 2 – Ariile de competență ale Cabinetului ABC

Serviciile de consultanță profesionale ale Cabinetului ABC au fost selectate de bănci românesti sau internaționale, mari corporații globale, distribuitori, furnizori de soluții IT&C și integratori locali printre care:

3.1 Aspecte generale ale comunicării la ABC

Într-o perioadă de schimbari totale ale Romaniei în vederea aderării la Uniunea Europeana și la alte foruri internaționale, o serie de modificări esențiale vor trebui realizate de companiile românești, iar în cazul în care acestea nu vor reusi să se adapteze noilor cerinte europene vor disparea cât de curand.

Cabinetul ABC stie cum să ajute companiile mici, medii si mari pentru a executa ireproșabil aceste schimbari și a reusi să se integreze cât mai repede în economia globală.

Companiile românesti vor trebui nu numai să-și îmbunătățească sistemul informatic, cât și sistemul de comunicații care să le permită o bună colaborare în timp real cu angajații, clienții, furnizorii, partenerii. O noutate a competențelor Cabinetului ABC o reprezintă și capabilitățile de a oferi consultantă în comunicații, primele proiecte deja fiind finalizate cu succes.

Printre schimbările ce vor trebui realizate de companiile românesti se numară și obținerea de certificări necesare integrării în economia globală, ceritificări printre care se numără: ISO9001, ISO 14001, OHSAS, BS7799, etc.

Cabinetul ABC, prin departamentul specializat de realizare de proiecte, știe cum să ajute la obținerea de finanțări nerambursabile pentru implementarea acestor standarde. Numai pe parcursul anului 2006, peste 40 de companii mici și medii au beneficiat de fonduri nerambursabile din partea Guvernului României în baza unor proiecte relizate de Cabinetul ABC. Rata de aprobare a dosarelor de finanțare a fost de 100%, dovadă a profesionalismului cu care au fost scrise proiectele.

Evenimentele din Septembrie 2001 au fost amplificate în ultima perioadă de către alte incidente internaționale atât în zona concretă, cât și în zona virtuală prin ajutorul Internetului și a vulnerabilității rețelelor IT&C ale companiilor. Cabinetul ABC fiind una dintre primele companii din România care a reușit să obtină certificarea de Management al Securității Informației BS7799 înca de la mijlocul anului 2005 îsi propune să ofere consultanță în vederea ajutării companiilor românesti de a obține aceasta certificare care cu siguranță va fi o cerintă obligatorie în economia competitiva în care România pășește.

Companiile românesti, fie mici, medii sau mari vor trebui să se integreze în economia mondială ct mai rapid, să absoarbă fondurile Europene nerambursabile, fie că sunt de cercetare de tip FP7, fie că sunt fonduri structurale, fie din cadrul altui program European. Departamentul de finanțări externe al Cabinetul ABC, prin participarea la cursurile din Bruxelles, Paris și alte centre de formare ale Uniunii Europene, este deja pregatit pentru a obține finanțări pentru companiile din Romania.

Dovada incontestabilă a cunoștiintelor dobândite este obținerea deja a statutului de expert evaluator European pentru programe IST (Information Society Technologies) pe care unul dintre angajați a obținut-o în 2006.

Dacă în interiorul unei companii românesti lucrurile nu incep “să se intample”, schimbările în sensul dorit nu se produc, atunci cel mai probabil că acea companie nu va rezista. Execuția va conta enorm în perioada următoare și Cabinetul ABC își propune să-și ajute clienții să treacă cu succes peste aceste obstacole.

“Cuvantul nostru reprezintă o garanție în plus” a reprezentat prima perioadă a Cabinetului ABC, perioadă când compania s-a impus pe piatață ca unul dintre cei mai importanti jucatori pe piața de consultanță din România. Acum se consideră că s-a intrat într-o perioada nouă, perioadă în care nu mai este nevoie de poziționare, ci de realizarea unor proiecte prin care să ajute economia româneasca să se integreze cât mai rapid în economia globala.

3.2 Contextul comunicarii la ABC

În ceea ce privește comunicarea, alte aspecte de interes sunt:

Conferințe de presă, interviuri în presă și comunicate de presă.

Evenimente de lansare de noi produse;

Sponsorizări ale unor evenimente de divertisment din zona muzicii sau sportului;

Desfășurarea unor campanii de responsabilitate socială și de informare;

Analiza Cabinetului ABC din perspectiva comunicării desfășurate anterior (perioada analizată: octombrie 2006 – decembrie 2006)

Activitatea de comunicare desfășurate până în prezent pentru Cabinetul ABC și-a propus îmbunătățirea relației companiei cu presa, prin raporturi directe cu jurnaliștii;

Comunicarea în intervalul octombrie-decembrie a pus accent în primul rând pe presa IT și business;

În a doua jumătate a anului 2006, principalele subiecte abordate în comunicarea Cabinetului ABC au făcut în principal referire la:

Soluții de finanțare internă pentru implementarea ISO 9001, ISO 14001, BS 7799, training, export prin Agenția Națională a IMM, Ministerul Economiei și Comerțului

Rezultate financiare ale Cabinetului ABC

Aderarea la Uniunea Europeană

Inițierea unei rețele de parteneri de consultanță ABC, certificați și acreditați, care vor fi prezenți în principalele orașe din Romania

Cateva dintre atuurile relevante în activitatea de comunicare a ABC:

Unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de consultanță IT (În topul cifrei de afaceri din consultanța IT, înaintea ABC aflându-se doar companii de renume mondial precum IBM, HP, S&T și altele de aceeasi talie)

Prezentă puternică pe acesta piată

Proiecte ample desfășurate până în prezent :

Compania Națională Poșta Română

Încercând constant să-și imbunatatească sistemul de securitate a informației, în 2004, Poșta Română a ales Cabinetul ABC pentru a dezvolta un cadru cuprinzator pentru Managementul Securității Informației în conformitate cu ISO 17799. ABC a efectuat o detaliată evaluare și testare a securității rețelei informatice, precum și o evaluare a riscurilor și un audit conform ISO 17799. Pornind de la evaluarea situației curente și tinand cont de strategia IT si de modelul de business al Poștei Române, am dezvoltat un set de politici și proceduri de securitate a informației în conformitate cu cerințele ISO 17799. Domeniul serviciilor poștale care se ocupă cu emiterea, editarea, comercializarea timbrelor și a efectelor poștale și este și un furnizor de servicii cu valoare adăugată cum ar fi: dezvoltarea de programe informatice, schimb valutar, servicii de consultanță, servicii de transport.

Motoractive Leasing

Cea mai mare companie independentă de leasing din Romania, fiind susținută de Romanian-American Enterprise Fund and KfW GROUP. Din dorința de a-și consolida și pe viitor poziția de leader pe piață, Motoractive Leasing lucrează cu Cabinetul ABC în alegerea și supervizarea implementarii celei mai potrivite soluții ERP, pentru a-i imbunatăți eficiența operatională și pentru a obține în cel mai scurt timp un răspuns pentru clienți.

Audituri Internet –Banking

Ministerul Comunicației și Tehnologiei Informației a emis un ordin prin care se precizează condițiile de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distantă, ca de exemplu Home-Banking, Mobile-Banking și Internet-Banking. Având auditori certificați CISA și BS 7799, Cabinetul ABCa realizat audituri pentru 65% din bancile din Romania, printre care: ABN AMRO, AlphaBank, Anglo-Romanian Bank. Banca Comercială”Ion Tiriac”, Banque Franco-Roumaine, Egnatia Bank, Emporiki Bank, Eurom Bank, EximBank, FinansBank, RaiffeisenBank, RoBank, SanPaolo Imi Bank, Volksbank.

Universitatea „ Babeș-Bolyai”

Analizarea pietei cu privire la oportunitățile domeniului IT în România, strategii de e-learning și impactul comunicării electronice în cadrul universităților.

Școala Națională de Științe Politice și Administative

Analizarea pieței cu privire la oportunitățile domeniului IT în România, strategii de e-learning și impactul comunicării electronice în cadrul universitatilor.

Servicii de calitate

Aspectele mai puțin exploatate ale ABC sunt :

Prezenta slabă în media a firmei ABC în raport cu principalii săi concurenți

Inexistența unor activități de responsabilitate socială

Inexistenta unor activități care să vizeze în mod direct publicul țintă

Imaginea Cabinetului ABC poate fi îmbunătățită prin desfășurarea unei activități intense de comunicare prin intermediul relațiilor publice.

Obiectivele comunicarii în cadrul ABC sunt :

Transmiterea mesajelor cheie, prin intermediul acțiunii de rebranding

Crearea de notorietate în randul publicului tintă

Promovarea în media a serviciilor oferite de ABC

Poziționarea companiei pe piată ca fiind unul dintre liderii în domeniul de consultanță IT

Întărirea brand awarness-ului

Targetul principal în realizarea comunicării:

Consumatorii finali – target principal pe termen lung;

Parteneri de afaceri – target principal pe termen lung ;

Instituții publice și Organizații de specialitate – target principal pe termen scurt ;

Reprezentanți mass media – target principal pe termen scurt.

Planul general de comunicare pe termen scurt realizat de Cabinetul ABC are la bază obiectivele enunțate mai sus și include :

Focus pe rebrandingul companiei ca principal subiect de comunicare

Evenimente PR lunare (presă, parteneri)

Transmiterea comunicatelor de presă de doua ori pe saptamană

Campanii CSR inițiate de ABC (Campaniile de responsabilitate socială sunt importante pentru orice companie. Acestea ajută la creșterea credibilității și asigură o poziționare satisfăcătoare. Implicarea ABC în viața socială la nivel local va ajuta la creșterea notorietății și va poziționa brandul printre cele mai bine-văzute din domeniu.)

Organizarea de evenimente locale business to business (Organizarea evenimentelor speciale pentru afacerile si presa locala vor face ca ABC să aibă un cuvant important de spus în stategia de dezvoltare locala. Prin organizarea de conferinte de presa și de mese rotunde ABC își poate prezenta atuurile și poate atrage noi parteneri de afaceri )

PR intern

Evenimente corporate

PR on web

Comunicare corporate

Strategia de comunicare cu presa în perioada ianuarie- decembrie 2007 va urma direcțiile principale legate de :

Comunicarea în presa a principalelor proiecte ABC

Organizarea de evenimente și coordonarea relatiei cu mass-media în cadrul acestor evenimente

Realizarea follow-up-ului și monitorizarea aferentă evenimentelor

Strategia de comunicare în presă implică transmiterea a minimum unui comunicat de

presa pe saptamană

Comunicarea se va face la nivel național

Target-ul minim de apariții în presă este de 20 de apariții pe lună

La inceputul fiecărei luni se va realiza raportul de monitorizare calitativă și cantitativă a

aparițiilor în presă

Lunar va exista un numar minim de întalniri cu presa (în scopul strângerii relațiilor și

obținerii de feed-back)

Cabinetul ABC publică în mod regulat articole în ziare sau publicații de specialitate, precum și interviuri în diferite canale media :

Figura 4 – Presa cu care interactionează ABC

3.3 Plan efectiv de comunicare pe 2007 cu focus pe rebranding

Fiecare companie de succes traversează în istoria sa momente în care trebuie să se reinventeze. Fie că iși schimba publicul, oferta de produse, structura acționariatului sau se adaptează unei piețe în schimbare, companiile aleg să investească milioane de euro pentru a comunica noua identitate. "Cea mai scurta definiție posibilă este aceea care spune că rebrandingul este activitatea care duce la schimbarea percepției față de un brand”

Aceasta presupune în primul rând revizuirea strategiei de brand, ca urmare a unor schimbări reale și relevante ale companiei respective și a ofertei ei comerciale. Urmează, apoi, partea tehnică, însa nu mai putin creativă: construirea unui plan de rebranding care să includă toate activitățile de comunicare internă și externă necesare, cu obiective, resurse, termene și parametri de performanță.

Abia apoi se efectuează eventualele schimbari la nivelul identitatii de brand, verbală și vizuală, urmate în mod obișnuit de o campanie care acompaniaza și vestește introducerea lor în uz.

În cadrul ABC , schimbarea nu a fost doar de formă și pornind de la o restructurare a serviciilor, s-au schimbat sigla, logo-ul, misiunea și site-ul.

Sigla care era folosită inainte de campania de rebranding este cea din imaginea de mai jos, iar logo-ul era “cuvântul nostru reprezintă o garanție în plus”. Misiunea veche a companiei era: “Execuția contează. Simplu și eficient”

Cuvantul nostru reprezinta o garantie in plus

Odată ce compania s-a impus ca unul dintre cei mai mari jucători pe piața de consultanță din România, se consideră ca nu mai este nevoie de pozitionare , ci de realizarea unor proiecte care să ajute econmia româneasca să se integreze cât mai rapid în economia globala.

Astfel compania a considerat că este nevoie de o schimbare a misiunii, care a devenit: “Să ajutăm clienții noștri să se integreze cu success în economia globală și să-și dezvolte afacerile cât mai profitabil”.

Este de remarcat schimbarea culorii de la albastru inchis la turquoise, iar noul logo este simplu, usor de reținut și potrivit “maturizării” companiei: “Noi știm cum”.

Dacă până acum firma se axa în principal pe serviciile de consultanță IT, odată cu integrarea în Uniunea Europeana o arie de activitate importantă devin finanțările. Firmele care vor sa reziste pe piata vor trebui să-și implementeze standardele de management al calitțăii, al mediului, al securității informatiei, iar CCT oferă servicii de cea mai bună calitate.

În continuare am să prezint strategia de comunicare a firmei pe anul 2007:

Figura 7 – Plan de comunicare 2007

O comunicare eficientă a unei firme pornește întotdeauna de la o planificare atentă a activităților pe care aceasta intenționează să le desfășoare cu scopul de a-și crea o imagine favorabilă în rândul publicului țintă și nu numai. În acest scop, am sa prezint în continuare un plan de comunicare pentru firma Cabinetul ABC pentru anul 2007 în care principalele activități care vor fi comunicate sunt grupate pe luni.

Februarie

Comunicare Corporate

Crearea noului company profile

Interviu ABC- Strategia ABC pe anul 2007

Comunicate de presă

Anunțarea deschiderii programelor de finanțare pentru implementarea și certificarea sistemului de management al calitatii conform standardului SR EN ISO: 9001 pentru sectorul de firme de productie.

PR pe WEB

Lansarea noului site (www.cct.ro)

Evenimente cu presa&VIP

Întalnire cu presa și oficialii ABC pentru anunțarea strategiei companiei pe anul 2007

CSR

Conceperea planului pentru campania CSR organizată între Cabinetul ABC și diverse organizații studențești

PR intern

Job planning & review pentru anul 2007

Martie

Comunicare Corporate

Comunicarea noului company profile

Comunicate de presa

ABC ajută Raifaissen în alegearea solutiilor IT&C

ABC realizează designul soluțiilor IT&C la ABN Amro Bank

PR pe WEB

Site-ul firmei devine interactive- forumul este activ permanent

Evenimente corporate

Organizarea unei conferințe de presă în care ABC va anunța oficial rebrandingul companiei

Evenimente cu presa&VIP

Organizarea unei mese rotunde la care consultanții vor raspunde unor întrebări venite din partea firmelor interesate.

Evenimente speciale

Decernarea premiilor IT&C ale României pe 2007

CSR

Scoala Generala nr.195 va fi doatată cu echipamente (computere și monitoare) cu scopul de a fi folosite în procesul de școlarizare a elevilor

PR intern

Comunicarea noului company profile echipei ABC

Aprilie

Comunicare Corporate

Interviu ABC pentru anunțarea rezultatelor financiare pentru trimestrul 1

Comunicate de presă

Rezultate financiare primul trimestru

Impactul sponsorizării școlii 195 pentru principalii concurenți ABC

PR pe WEB

Pentru o ora pe zi un consultant din cadrul ABC va fi disponibil pentru a raspunde la intrebari

Evenimente corporate

Conferință de presa în care se vor anunța rezultatele financiare ale primului trimestru

Evenimente speciale

Publicarea de articole în revistele de specialitate IT&C (eWeek, Club IT&C, Computerworld)

CSR

Mihai Ciulea, cel mai tânăr tenismen prezent în clasamentul ATP, va fi sponsorizat lunar pentru pregătirea și participarea la turnee de tennis la nivel național și international

PR intern

Teambuilding

Mai

Comunicare Corporate

Interviu ABC– Fonduri structurale de la Uniunea Europeana

Communicate de presă

În luna iunie se vor deschide programele de finanțare cu fonduri structurale

ABC ajută sportul romanesc

PR pe WEB

Actualizarea informațiilor de pe site

Evenimente speciale

Conferintă de afaceri SolePAD Brasov, dedicată finanțărilor și utilizării tehnologiei informației și a comunicațiilor în administrarea întreprinderilor.

PR intern

Prezentarea de către ABC a noilor planuri și decizii luate de ABC

Iunie

Comunicare Corporate

Interviu ABC– Finanțările interne, o șansă pentru firmele din Romania

Comunicate de presă

S-au deschis linii de finanțare cu fonduri structurale

PR pe WEB

Actualizarea informațiilor de pe site

Evenimente corporate

Initierea unei retele de parteneri de consultanta ABC, acreditati si certificati, care vor fi prezenți în principalele orașe din Romania.

Evenimente speciale

Participarea la Seminarul Internațional de la Praga cu tema Programe europene de finanțare pentru dezvoltarea IT și nu numai

Decernarea premiilor E-Finance

CSR

Sponsorizarea unei tabere IT

PR intern

Prezentarea de catre ABC a noilor panuri si decizii luate de ABC

Training intern pe Management de Proiect susținut de unul dintre manageii de proiect ABC

Iulie

Comunicare Corporate

Interviu ABC– Anunțarea rezultatelor financiare din trimestrul 2

Comunicate de presă

Rezultate financiare semestru 2

Anunțarea noii startegii a firmei

PR pe WEB

Actualizarea informațiilor de pe site

Evenimente corporate

Conferință de presă- Anunțarea rezultatelor financiare din trimestrul 2

Evenimente speciale

ROCS 2007- Prezentare “Capabilitățile României de absorbție a fondurilor Europene”

Zilele BIZ- Prezentare “Finanțări europene pentru cercetare și dezvoltare IT”

CSR

CCT trimite lunar reviste de specialitate la câteva școli din Județul Alba.

PR intern

Prezentarea noilor planuri și decizii luate de ABC

August

Comunicare Corporate

Interviu ABC

Comunicate de presă

Campanie CSR în școlile din județul Alba

PR pe WEB

Actualizarea informațiilor de pe site

Evenimente speciale

SOLEPAD Bacău- Prezentare “Testarea securității sistemelor informatice”

Navision 4.0 – “Oportunități de business”

CSR

Sprijinirea defășurării evenimentului “ELSA International Council Meeting” București (Asociația Europeană a Studenților în Drept)

PR intern

Prezentarea noilor planuri și decizii luate de ABC

Septembrie

Comunicare Corporate

Interviu ABC– Campaniile CSR

Comunicate de presă

Fără ISO 9001 firmele mici nu au nici o sansă pe piață

Rezultate financiare pe trimestrul 3

PR pe WEB

Actualizarea informațiilor de pe site

Evenimente speciale

European IT Forum Paris 2007

SOLEPAD Galați

PR intern

Prezentarea noilor planuri și decizii luate de ABC

Octombrie

Comunicare Corporate

Interviu ABC– Rezultate financiare pentru trimestrul 3

Comunicate de presă

Masă rotundă organizată de ABC – Nevoile Presei IT în România

PR pe WEB

Actualizarea informațiilor de pe site

Evenimente corporate

Conferința de presă pentru anunțarea rezultatelor financiare pe trimestrul 3

Evenimente speciale

SOLEPAD Timisșara

Eveniment “Integrarea IT în gestionarea optimă a departamentului de resurse umane”

IT&C țn domeniul bancar și financiar non-bancar

CSR

Sponsorizarea școlii nr. 190 pentru premierea olimpicilor

PR intern

Prezentarea noilor panuri și decizii luate de ABC

Training de management de proiect susținut de unul dintre project managerii firmei

Noiembrie

Comunicare Corporate

Interviu ABC– Ce activități s-au finanțat până în present cu fonduri structurale

Comunicate de presa

Estimarea rezultatelor pentru întregul an

PR pe WEB

Actualizarea informațiilor de pe site

Evenimente corporate

Conferință de presa- Ce și-a propus ABC pe 2007 și ce a reușit sa facă.

PR intern

Teambuilding

Decembrie

Comunicare Corporate

Interviu ABC– Rezultate la sfârșitul anului 2007

Interviu Claudiu Calomfirescu- Evoluția pieței în 2007 și estimări pentru anul 2008

Evenimente corporate

Petrecere de Crăciun cu angajații și partenerii

Evenimente presă&VIP

Petrecere de Crăciun cu presa IT

PR intern

Planuri pe anul 2008

CONCLUZII SI APRECIERI

Comunicarea este un aspect esențial pentru orice organizație și implică mai multe planuri: este nevoie de o comunicare la nivel intern, atât pe verticală de la management la angajați, cât și de una pe orizontală între angajați, este nevoie de o comunicare externă cu clienții, partenerii de afaceri

dar și cu presa.

Tot la capitolul comunicare se integrează și comunicarea cu comunitatea locala din zona în care compania își desfășoară activitatea, iar aceasta se realizeaza prin CSR. O comunicare eficientă este de natură să asigure o transparență a proceselor organizației atât internă, cât și externă, în timp ce o comunicare ineficientă are numeroase consecințe negative pentru orice companie. Daca acesată comunicare la nivel intern nu se realizează, atunci nu se poate asigura nici transparența proceselor decizionale, lucru care va conduce către o demotivare și o frustrare a angajaților.

Pe plan extern o comunicare ineficientă determină pierderea clienților , încurajează neîncrederea partenerilor de afaceri. Pentru o companie ca CCT , axată pe consultanță și training comunicarea este principalul instrument prin care aceasta își atinge scopurile, de aceea este esențial să se gasească mijloacele adecvate care să conducă la o comunicare performantă.

Un know-how avansat de PR este necesar pentru o astfel de companie dat fiindca domeniul de consultanță este înca unul nou pe piața românească și fara un PR adecvat acesta nu își poate atinge importanța pe care o are în alte state .

Firmele de pe piața romanească, instituțiile statului, până la urmă întreaga societate romanească trebuie să înteleaga rolul important pe care îl are un consultant în stabilirea unei evoluții pozitive, iar această conștientizare nu poate să aibă loc decât printr-o campanie de PR asiduă pe care companiile de consultanță trebuie să o desfășoare permanent.

CCT a inteles încă de la început acest lucru și de aceea acordă o importanță deosebită relațiilor publice, considerate de către noi singura cale coerenta de dezvoltare și de menținere a nivelului de profesionalism pe care l-am atins.

BIBLIOGRAFIE

Dagenais, Bernard – “Profesia de relationist”, Ed. Polirom, 2002;

Michael Bland, David Wragg, Relatiile eficiente cu mass media, Bucuresti, comunicare.ro, 2003

Coman, Cristina – ”Relatiile publice si mass-media (editie revazuta si adaugita)”
Editura Polirom;

Goddard, Angela – “Limbajul publicitatii”, Ed. Polirom, 2002;

Dagenais Bernard, Campania de relatii publice. Iasi, Polirom, 2003

Newsom, Doug; VanSlyke Turk, Judy; Kruckeberg, Dean – “Totul despre relatiile publice”, Ed. Polirom, 2003

Ries AL , Ries Laura – “Caderea advertisingului si ascensiunea PR-ului”, Ed. Brandbuilders, 2005;

Serbanica, Daniel – „ Strategii si tactici de relatii publice”, curs, 2006;

http://freedomhouse.org/reports/ngopr.html

www.cji.ro

www.markmedia.ro