Instrumente Aplicate la Administrarea Datoriei de Stat

Economie

Instrumente Aplicate la Administrarea Datoriei de Stat

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

ABSTRACT

RÉSUMÉ

LISTA ABREVIERILOR

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND DATORIA DE STAT

1.1. Abordări teoretice privind datoria de stat

1.2. Aspecte definitorii ale datoriei de stat prevăzute în actele legislative ale Republicii Moldova

CAPITOLUL 2. STUDII REFERITOARE LA MANAGEMENTUL DATORIEI DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA

2.1. Studii privind instrumentele aplicate la gestiunea datoriei de stat a Republicii Moldova

2.2. Obiectivele managementului datoriei de stat pentru anii 2014-2016 și posibilitățile de minimizare a riscurilor aferente

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ABSTRACT

la proiectul de licență a studentei Gonța Lilia cu tema

„Instrumente aplicate la administrarea datoriei de stat”, Chișinău, 2014

Proiectul de licență este alcătuit din introducere, două capitole, concluzii și recomandări, bibliografie din 20 surse, 5 anexe, 38 pagini de text de bază, 10 figuri, 4 tabele).

Actualitatea și importanța temei. Una dîntre problemele-cheie ale dezvoltării social-economice a țării este reducerea justificată a datoriei publice și menținerea acesteia la un nivel admisibil. Datoriile publice apar după anumite situații extreme: războaie, inundații, ani secetoși, prăbușirea sistemelor economice, crizele politice în societate.

Scopul cercetării îl constituie analiza și generalizarea teoriilor privind datoria publică, stabilirea circumstanțelor de apariție a acestui fenomen, a efectelor de influență a politicilor economice din țară asupra ei și viceversa, precum și studierea necesității și a căilor de reducere a datoriei publice în Republica Moldova.

Obiectivele cercetării: argumentarea teoretică și metodologică a datoriei publice; analiza datoriei publice în Republica Moldova din punctul de vedere al dinamicii și structurii acesteia; cercetarea factorilor ce țin de diferite aspecte ale politicii economice ce influențează volumul datoriei publice.

Concluzii de bază:

– Instrumentele datoriei de stat externe, în perioada anilor 2012-2013, au fost următoarele:1) Împrumuturi de stat externe; 2) Alocarea de drepturi speciale de tragere; 3) Garanții de stat asumate.

– Datoria de stat internă a fost compusă din următoarele instrumente: 1) Valorile mobiliare de stat emise pe piața primară; 2) Valorile mobiliare de stat convertite; 3) Valorile mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilității financiare.

Cuvinte-cheie: datoria de stat, datoria de stat internă, datoria de stat externă, veniturile publice, cheltuielile publice, deficit bugetar, politica economică a statului, politica bugetar-fiscală, politica în domeniul datoriei de stat, instrumente ale datoriei de stat.

RÉSUMÉ

au projet de licence de Mme Gonța Lilia sur le theme

" Outils appliqués à la gestion de la dette publique " , Chisinau , 2014

Le projet de licence se compose d' une introduction, deux chapitres, conclusions et recommandations, bibliographie de 20 sources, cinq annexes, 38 pages de texte de base, 10 figures, 4 tables.

Nouvaute et importance du sujet. Un des problèmes clés du développement socio- économique du pays est de réduire la dette publique et de le maintenir à un niveau acceptable. Les dettes publiques se produisent après certaines situations extrêmes: guerres, inondations, l années de sécheresse, effondrement des crises politiques, économiques de la société .

Le but de la recherche est l'analyse et la généralisation des théories de la dette, l’établissement des circonstances de l'apparition de ce phénomène, les effets des politiques économiques dans l'influence de pays sur elle et vice versa, étudier la nécessité et les moyens de réduire la dette publique en Moldavie.

Objectifs de la recherche: argumentation théorique et méthodologique la dette; analyse de la dette publique en Moldavie en termes de dynamique et de sa structure; recherche des facteurs liés à divers aspects de la politique économique qui influencent sur le volume de la dette publique .

Conclusions fondamentales :

– Les instruments de la dette extérieure dans les années 2012-2013 ont été les suivants: 1) les emprunts extérieurs; 2) La répartition des droits de tirage spéciaux; 3 ) Les garanties de L'Étaf.

– La dette intérieure de l'Etat était composé des instruments suivants: 1) les titres émis sur le marché primaire; 2 ) les titres de l'Etat convertis; 3) Les titres émis par le gouvernement pour assurer la stabilité financière .

Mots-clés: la dette publique, la dette publique intérieure, la dette extérieure de l'État, les recettes publiques, du déficit publiques, la politique économique, la politique budgétaire de l'Etat, la politique de la dette, les titres de créance.

LISTA ABREVIERILOR

AID – Asociația Internățională de Dezvoltare

B.C. – Bancă comercială

BAS – Bloomberg Auction System

BIRD – Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare

DMFAS – sistemul informațional de management al datoriei și analiză financiară

FMI – Fondul Monetar Internățional

MTDS – Medium Term Debt Management Strategy

p.p. – Puncte procentuale

PIB – Produsul intern brut

S.A. – Societate pe acțiuni

SUA – Statele Unite ale Americii

LISTA FIGURILOR

Fig. 2.1. Structura datoriei de stat externe pe instrumente, 2012-2013 (%)………………… 23

Fig. 2.2. Structura datoriei de stat interne pe instrumente, 2012-2013 (%)…………………. 24

Fig. 2.3. Evoluția datoriei de stat în perioada 2011-2016 (mil. lei)……………………………. 28

Fig. 2.4. Structura datoriei de stat în perioada 2011-2016 (%)…………………………………. 29

Fig. 2.5. Evoluția ponderii datoriei de stat în PIB în perioada 2011-2016 (%)…………… 29

Fig. 2.6. Evoluția serviciului datoriei de stat, în valori nominale și în veniturile pe componenta de bază a bugetului de stat, 2011-2016 (mil. lei)………………………………….. 30

Fig. 2.7. Structura serviciului datoriei de stat 2011-2016 (mil. lei)…………………………… 30

Fig. 2.8. Finanțarea netă internă și externă 2014-2016, (mil. lei)……………………………… 31

Fig. 2.9. Graficul rambursării datoriei de stat pe următorii 20 de ani (2014-2033), mil. lei…………………………………………………………………………………………………………………….. 35

Fig. 2.10. Tendința evoluției datoriei de stat, 2014-2016…………………………………………. 36

LISTA TABELELOR

Tabelul 2.1. Prognoza i isurselor de i ifinanțare, în perioada 2014-2016…………………………. 31

Tabelul 2.2. Finanțarea i iexternă netă, în i iperioada anilor 2014-2016………………………….. 32

Tabelul 2.3. Finanțarea i iinternă netă, în i iperioada anilor 2014-2016…………………………… 33

Tabelul 2.4. Structura datoriei de stat în i ianii 2012-2016………………………………………….. 35

i

INTRODUCERE

Datoria i ide i istat reprezintă i itotalitatea i iobligațiilor financiare interne și externe ale statului, la i iun i imoment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul i iFinanțelor i isau de i iautoritățile i iadministrației publice locale de la diverși creditori, persoane i ifizice sau juridice i irezidente sau nerezidente

Împrumuturile i ipot fi contractate i ide stat, prin i i Ministerul i iFinanțelor, în i inume propriu sau i igarantate i ide acesta. Datoria i ipublică se poate eprima în moneda națională sau în valută, în funcție i ide locul i iunde se contractează i iși de condițiile împrumutului. În scopul evaluării datoriei i ipublice a Moldovei, obligațiile i iexprimate în altă monedă decât cea națională se calculează i iîn moneda națională, utilizându-se cursul de schimb comunicat de B.N.M.

Actualitatea și importanța temei. Sarcinile i iprincipale i iale Republicii Moldova în condițiile actuale i ide criză economică i imondială cuprind efectuarea unor schimbări radicale de structură, stabilirea i iechilibrului financiar i iși relansarea i ieconomică, ceea ce constituie dezideratele de bază i iale unor realizări i iimportante social-economice.

Una dintre problemele-cheie i iale dezvoltării social-economice a țării este reducerea justificată a datoriei i ipublice și i imenținerea acesteia la i iun nivel admisibil. Datoriile publice apar după anumite situații extreme: războaie, inundații, ani secetoși, prăbușirea sistemelor economice, crizele politice în societate.

Datoriile i ide stat pot fi justificate i iîn anumite condiții, însă ele pot apărea și ca o consecință a i iunor decizii i ieconomice i ineadecvate i isituațiilor create. Prosperarea i iMoldovei poate fi incompletă i idacă procesul de tranziție i inu va fi acompaniat de o creștere economică stabilă, de o îmbunătățire i iconsiderabilă i ia bunăstării i ipopulației, de onorarea tuturor obligațiilor ce stau i iîn fața unui stat modern i iși a unei societăți civilizate.

Lipsa i ide mijloace i ifinanciare creează i imulte dificultăți în funcționarea normală a statului. Datoria i ipublică a devenit un i ifenomen caracteristic i ial lumii i icontemporane. O datorie publică i icronică de proporții i ipoate provoca i icreșterea ratei inflației, criza valutară, dificultăți la finanțarea deficitului i ibugetar i iși alte fenomene i inedorite ce influențează negativ procesul de stabilizare i imacroeconomică și, respectiv, progresul i ieconomic. Acest fapt a fost cercetat pe parcursul anilor i ide economiști i iclasici și i icontemporani.

Ca și i iconținut datoria i ipublică cuprinde i itotalitatea sumelor i iîmprumutate de autoritățile publice centrale, de unitățile administrativ-teritoriale și de alte entități publice, de la persoane fizice sau juridice pe piața internă și în străinătate și rămase de rambursat la un moment dat. În măsura în care se ține seama de deprecierea (sau aprecierea) suferită în timp de moneda respectivă, acest indicator face posibilă studierea dinamicii datoriei publice și, pe această bază, desprinderea tendinței înregistrate de aceasta în perioada considerată.

Scopul cercetării îl constituie analiza și generalizarea teoriilor privind datoria publică, stabilirea circumstanțelor de apariție a acestui fenomen, a efectelor de influență a politicilor economice din țară asupra ei și viceversa, precum și studierea necesității și a căilor de reducere a datoriei publice în Republica Moldova.

Pentru realizarea scopului propus ne-am propus următoarele obiective:

• argumentarea teoretică și metodologică a datoriei publice;

• analiza datoriei publice în Republica Moldova din punctul de vedere al dinamicii și structurii acesteia;

• cercetarea factorilor ce țin de diferite aspecte ale politicii economice ce influențează volumul datoriei publice.

Metodologia cercetării a lucrării o constituie i iconceptele i iși tratatele i ifundamentale ale diverselor i ișcoli de gândire i ieconomică i iclasică și modernă, privind politicile economice ale statului, impactul i ilor asupra relansării i ieconomiei și creșterii bunăstării sociale, precum și definirea datoriei publice. În cadrul investigării, fiind utilizate bazele teoriei cunoașterii științifice aplicate prin i imetodele inducției, deducției, analizei i iși sintezei, comparării, sunt folosite procedeele și metodele statistice și economico-matematice de cercetare pentru a dezvălui factorii care, în mare măsură, influențează nivelul datoriei publice.

Suportul teoretico-științific și metodologic este constituit din concepțiile și lucrările științifice i idedicate aspectelor i iteoretice și practice ale datoriei publice; aspectelor i iteoretice și practice i iale impactului i idiferitor elemente ale politicii economice a statului asupra datoriei publice; adaptării politicii economice externe în condițiile transformărilor sistemice tranziționale în scopul administrării eficiente a datoriei publice și al posibilităților perfecționării politicii economice în Republica Moldova întru rmetodele statistice și economico-matematice de cercetare pentru a dezvălui factorii care, în mare măsură, influențează nivelul datoriei publice.

Suportul teoretico-științific și metodologic este constituit din concepțiile și lucrările științifice i idedicate aspectelor i iteoretice și practice ale datoriei publice; aspectelor i iteoretice și practice i iale impactului i idiferitor elemente ale politicii economice a statului asupra datoriei publice; adaptării politicii economice externe în condițiile transformărilor sistemice tranziționale în scopul administrării eficiente a datoriei publice și al posibilităților perfecționării politicii economice în Republica Moldova întru reducerea datoriei publice.

Cercetarea dată se bazează pe lucrările savanților și oamenilor de știință cum sunt: Băcescu M., Cartou L., Cosma D., Lăbuneț A., Mutașcu M., Enicov I., Hardwick Ph., Langmead J., Manolescu Gh., Maximilian S., Micu I., Moșteanu T., Petroaia A., Popovici D., Teleucă L., Văcărel Iu.

CAPITOLUL I. FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND DATORIA DE STAT

1.1. Abordări teoretice privind datoria de stat

Datoria i ide stat sau i ipublică este definită ca fiind ,,totalitatea i isumelor i iprovenite i idin împrumuturi i idatorate i ila un moment i idat i ide către i istat creditorilor i isăi interni și i iexterni. În sens i ilarg, datoria statului cuprinde și obligațiile bănești ale statului față de alte persoane fizice sau juridice, care nu izvorăsc din împrumuturi de stat.

Datoria i ipublică i ireprezintă „totalitatea i iobligațiilor financiare i iinterne și externe ale statului, la i iun i imoment dat, provenind i idin împrumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor sau de autoritățile administrației publice locale de la diverși creditori, persoane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente” [2, p.43].

Subscriindu-se aceleiași idei putem defini datoria publică ,,ansamblul obligațiilor bănești pe care statul el are la un moment dat față de creditorii externi inclusiv obligațiile față de Trezoreria proprie, rezultate din utilizarea unor resurse din contul acesteia pentru acoperirea deficitului bugetului de stat” [3, p. 164 ].

Din definițiile i iprezentate i ireiese i ică i idatoria i ipublică cuprinde datoria publică externă și datoria publică internă. Ca și conținut datoria publică cuprinde totalitatea sumelor împrumutate de autoritățile publice centrale, de unitățile administrativ-teritoriale și de alte entități publice, de la persoane fizice sau juridice pe piața internă și în străinătate și rămase de rambursat la un moment dat. În măsura în care se ține seama de deprecierea (sau aprecierea) suferită în timp de moneda respectivă, acest indicator face posibilă studierea dinamicii datoriei publice și, pe această bază, desprinderea tendinței înregistrate de aceasta în perioada considerată.

În concepția unor economiști întâlnim termenul de datorie publică totală ce reprezintă totalitatea obligațiilor pecuniare ale statului (Guvern, instituții publice, financiare, unități administrativ-teritoriale) la un moment dat, rezultate din împrumuturi interne și externe (în lei și în valută) contractate pe termen scurt, mediu și lung, precum și obligațiile statului către trezoreria proprie pentru sumele avansate temporar în scopul acoperirii deficitului bugetar [5, p.128].

Datoria publică totală se calculează și se gestionează separat pe cele două forme ale sale respectiv datoria publică internă și datoria publică externă.

Datoria publică totală a unei țări se poate exprima în valori absolute (pentru a cunoaște sarcina la care este supusă economia țării respective față de creditori), în valori relative, ca procent din P.I.B. (pentru a permite comparația în timp și între țări) și ca mărime medie pe locuitor (pentru a permite comparații și analize în timp și spațiu).

Împrumuturile pot fi contractate de stat, prin Ministerul Finanțelor, în nume propriu sau garantate de acesta. Datoria publică se poate eprima în moneda națională sau în valută, în funcție de locul unde se contractează și de condițiile împrumutului. În scopul evaluării datoriei publice a Moldovei, obligațiile exprimate în altă monedă decât cea națională se calculează în moneda națională, utilizându-se cursul de schimb comunicat de B.N.M. [7].

Gradul de îndatorare a țării la moment dat se determină prin raportarea soldului datoriei publice la produsul intern brut. Indicatorul astfel stabilit arată în ce măsură valoarea adăugată într-un an este grevată de datoria publică. Sau, altfel spus, dacă datoria publică a țării ar trebui rambursată integral în anul de referință, cât din produsul intern brut ar trebui utilizat: 30%, 50%, 80% sau mai mult? Sunt cazuri în care nici chiar întregul produs intern brut realizat într-un an nu ar fi suficient pentru rambursarea datoriei publice. Acest indicator are o valoare teoretică, deoarece nici o țară nu ar putea aloca întregul produs intern brut amortizării datoriei publice, ci numai partea din acesta rămasă după efectuarea prelevărilor absolut indispensabile la fondul de consum și la formarea brută de capital [20, p.125].

Pentru a putea face comparații internaționale, este necesar a exprima datoria publică a țărilor cuprinse în analiză într-o monedă având o largă circulație pe plan mondial. Deși calculele făcute într-o asemenea monedă conțin un grad mai mare sau mai mic de aproximație, din cauza fluctuației cursurilor de schimb și a neconcordanței dîntre puterea reală de cumpărarea a unei monede exprimată într-o altă monedă și cursul la care se schimbă acele monede, totuși ele oferă informații utile despre mărimea datoriei publice medii pe un locuitor. În practică, în comparațiile internaționale, se folosește dolarul S.U.A.. Drepturile Speciale de Tragere sau moneda Uniunii Europene (Euro) [5, p.20].

Formele datoriei publice

Pentru o mai bună gestionare a datoriei publice este necesară o delimitare între datoria publică internă și datoria publică externă (Anexa 1). Apelul la împrumuturi externe este prezent atât în cazul statelor în curs de dezvoltare cât și în cazul celor dezvoltate, însă în proporții diferite [8, p.128].

Datoria publică internă se stabilește și se gestionează în mod distinct pe cele două forme ale ei: datoria publică guvernamentală și datoria publică locală.

– datoria publică guvernamentală ca parte din datoria publică, reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale statului la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor, în numele țării, de pe piețele financiare;

– datoria publică locală ca parte din datoria publică, reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale autorităților administrației publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe piețele financiare.

De asemenea, datoria publică în funcție de termen se clasifică astfel [9, p.36]:

– datorie publică pe termen scurt (flotantă);

– datorie publică pe termen mediu și lung (consolidată).

Datoria publică se poate prezenta și în funcție de înscrisurile emise sau alte modalități de gestionare, precum și pe categorii de creditori (în cazul datoriei externe).

În funcție de calitatea creditorilor, datoria publică poate fi [14, p.28]:

– datorie publică brută, fund dată de valoarea totală a împrumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea;

– datorie publică netă, în care nu intră valoarea împrumuturilor plasate la instituțiile statului.

Obligațiile statului rezultate din împrumuturile contractate și garantate de stat pe o perioadă de un an sunt limitate de plafonul de îndatorare publică stabilit anual prin lege. Plafonul de îndatorare publică, respectiv „totalitatea obligaților financiare pe care le pot contracta și garanta autoritățile administrației publice centrale și locale pe o perioada de 1 an”, care este stabilit anual prin lege. Acesta cuprinde plafonul de îndatorare publică internă și plafonul de îndatorare publică externă.

– plafonul de îndatorare publică internă reprezintă suma maximă a împrumuturilor contractate și garantate de autoritățile administrației publice centrale și locale de pe piața internă, pe o perioada de un an;

– plafonul de îndatorare publică externă reprezintă suma maximă a împrumuturilor externe contractate și garantate de autoritățile administrației publice centrale și locale pe o perioada de un an.

Valoarea totală a datoriei publice este înscrisă în ,,Registrul datoriei publice”. Registrul datoriei publice, în care este evidențiată situația datoriei publice în ordine cronologică, are patru componente [12, p.20]:

– subregistrul datoriei publice guvernamentale interne;

– subregistrul datoriei publice guvernamentale externe;

– subregistrul datoriei publice locale interne;

– subregistrul datoriei publice locale externe.

Fiecare din cele patru subregistre au două poziții distincte, respectiv pentru datoria publică directă și datoria publică garantată.

La sfârșitul anului, datoria publică angajată este evidențiată în documentul numit ,,contul general al datoriei publice”. Acesta este însotit de un raport în care se analizează principalele probleme legate de nivelul datoriei publice, de serviciul datoriei publice, precum și de garanțiile statului pentru creditele contractate de agenții economici.

Pentru a întelege mai bine problemele referitoare la datoria publică, găsim necesar a defini succint câteva dîntre noțiunile și conceptele de bază privind datoria publică, așa cum sunt ele evidențiate în unele reglementări de specialitate [4, p.97]:

Împrumuturile de stat – obligațiile generate de un contract prin care statul, în calitate de împrumutat, obține fonduri financiare de la o persoană fizică sau juridică creditoare și se angajează să le ramburseze, împreună cu dobânda și cu alte costuri aferente, într-o perioadă specificată.

Garanții de stat – angajamentul asumat în contul și în numele statului de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de garant, de a plăti la scadență obligațiile neonorate ale garantului, în condițiile legii.

Serviciul datoriei publice – totalitatea sumelor reprezentând rate de capital, dobânzi, comisioane și alte costuri aferente datoriei publice, conform acordurilor sau contractelor de împrumut, la o anumită dată sau pentru o perioadă determinată.

Capital aferent titlurilor de stat purtătoare de dobândă – suma împrumutată de la cel care oferă împrumutul, la data efectuării emisiunii titlurilor de stat purtătoare de dobândă, iar în cazul titlurilor de stat cu discount, suma împrumutată de la cel care oferă împrumutul, la data efectuării emisiunii titlurilor de stat cu discount, la valoarea care reprezintă prețul titlurilor de stat cu discount.

1.2. Aspecte definitorii ale datoriei de stat prevăzute în actele legislative ale Republicii Moldova

Guvernul Republicii Moldova se autorizează să contracteze împrumuturi de stat și să acorde garanții de stat pentru împrumuturi în temeiul contractelor (acordurilor) încheiate și administrate de către Ministerul Finanțelor.

Prin legea bugetară anuală Parlamentul poate aproba plafoane distincte pentru datoria de stat internă, datoria de stat externă și pentru garanțiile de stat pentru împrumuturi de stat interne și externe. Datoria de stat este o datorie suverană și reprezintă obligația absolută a Republicii Moldova de a plăti dobînzile și de a rambursa sumele principale, asigurată cu toate activele Republicii Moldova aflate la dispoziția Guvernului. Obligațiile pecuniare contractate în numele Republicii Moldova au o creanță prioritară față de toate celelalte creanțe pecuniare asupra contului Trezoreriei. Datoria de stat se stinge odată cu plata dobinzii și rambursarea sumei principale creditorului conform contractului (acordului) de împrumut [6].

In scopul calcularii și ținerii evidenței tuturor obligațiilor directe și condiționale ale Republicii Moldova, Ministerul Finanțelor este autorizat să instituie și să tina Registrul datoriei de stat și Registrul garanțiilor de stat pentru împrumuturi. Ministerul Finanțelor prezintă Băncii Naționale a Moldovei, regulat sau la cererea acesteia, informari privind continutul Registrului datoriei de stat și al Registrului garanțiilor de stat pentru împrumuturi. Banca Naționala a Moldovei poate ține evidența informărilor prezentate de Ministerul Finanțelor.

Acordurile încheiate cu guvernele străine, agențiile guvernelor străine, organizațiile financiare internaționale sau cu alte organizații și companii străine privind contractarea împrumuturilor de stat externe sau acordarea garanțiilor de stat pentru împrumuturi de stat externe intra în vigoare numai dupa ratificarea acestora de Parlament.

Instrumentele generatoare de datorie de stat internă sunt [7]:

a) hîrtiile de valoare de stat;

b) împrumuturile de la Banca Naționala a Moldovei și instituțiile financiare din Republica Moldova;

c) alte instrumente generatoare de datorie de stat internă.

Destinația mijloacelor obținute din împrumuturile de stat interne. Mijloacele în moneda națională obținute din împrumuturile de stat interne, contractate de Ministerul Finanțelor în limitele plafoanelor stabilite de legea bugetară anuală, se utilizează pentru:

a) acoperirea deficitului bugetului de stat;

b) stingerea datoriei de stat interne, contractate anterior;

c) acoperirea decalajului de casa în bugetul de stat;

d) acoperirea cheltuielilor rezultate din emiterea împrumuturilor de stat interne;

e) finanțarea proiectelor de investiții.

Guvernul, în persoana Ministerului Finanțelor, asigură gestionarea datoriei de stat interne prin organizarea și evidența rambursării acesteia, calculul și plata dobînzii, precum și prin efectuarea altor operațiuni specifice.

Ministerul Finanțelor, în numele Republicii Moldova, este autorizat să emita hîrtii de valoare de stat. Hîrtiile de valoare de stat se emit în forma de inregistrare în cont sau în forma fizica și sint considerate documente juridice scrise. Suma principală a hîrtiilor de valoare de stat constituie datorie de stat. Hîrtiile de valoare de stat se emit pe termen scurt, mediu sau lung.

Hîrtii de valoare de stat emise pe termen scurt sint bonurile de trezorerie – hîrtii de valoare cu scont emise în forma de inregistrari în cont, cu scadența la 28, 91, 182, 273 și 364 de zile.

Hîrtiile de valoare de stat pe termen mediu și lung (obligațiunile de stat) pot fi emise în forma de inregistrare în cont sau în forma fizica.

Guvernul, în persoana Ministerului Finanțelor, se autorizeaza să contracteze împrumuturi de la Banca Naționala a Moldovei și de la instituțiile financiare din Republica Moldova, în limitele generale ale plafoanelor, prevazute în legea bugetară anuală și conform criteriilor stabilite în Legea cu privire la Banca Naționala a Moldovei.

Instrumente generatoare de datorie de stat externă sint [6]:

a) hîrtiile de valoare de stat, reprezentind un contract de împrumut cu valoarea exprimata în orice moneda legala, cu exceptia monedei Naționale;

b) împrumuturile de la guvernele altor state, de la agențiile guvernelor altor state;

c) împrumuturile de la instituții financiare străine, organizații financiare internaționale;

d) alte împrumuturi bilaterale sau multilaterale.

Mijloacele obținute din împrumuturile de stat externe se utilizează pentru:

a) acoperirea deficitului bugetului de stat;

b) susținerea balantei de plati;

c) finanțarea proiectelor de investiții pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei;

d) importul de materie prima, resurse energetice și de alte produse;

e) onorarea obligațiilor asumate prin acordarea garanțiilor de stat pentru împrumuturi;

f) serviciul, refinanțarea și reachizitionarea datoriei contractate anterior;

g) finanțarea cheltuielilor legate de lichidarea consecintelor calamitatilor naturale și ale altor situatii extraordinare;

h) finanțarea cheltuielilor rezonabile legate de contractarea datoriei de stat externe.

Ministerul Finanțelor, în colaborare cu Ministerul Economiei și Banca Naționala a Moldovei:

a) examinează duratele și condițiile acordurilor de împrumut extern, evaluează posibilitățile de creditare și condițiile de finanțare pe piețele internaționale;

b) analizează posibilitățile și condițiile de refinanțare a datoriei de stat externe și asigură ca soldul net al împrumuturilor noi să nu depaseasca plafonul datoriei de stat externe, stabilit în legea bugetară anuală;

c) elaborează și prezintă Guvernului și Parlamentului proiecte de acte legislative și de alte acte normative necesare pentru îndeplinirea obligațiilor și imputernicirilor privind gestionarea datoriei de stat externe.

Împrumuturile de stat externe contractate de Ministerul Finanțelor în numele Republicii Moldova sînt valorificate prin intermediul bancilor comerciale, iar în cazuri excepționale, prin intermediul Băncii Naționale a Moldovei, cu consimțămîntul acesteia. Ministerul Finanțelor rambursează și efectuează plățile aferente serviciului datoriei de stat externe prin intermediul Băncii Naționale a Moldovei [7].

Utilizarea împrumuturilor de stat externe, serviciul și rambursarea datoriei de stat externe, contractate prin acorduri de împrumut extern, urmeaza să se faca în condițiile și în termenele stabilite în aceste acorduri. În cazul în care condițiile privind utilizarea împrumuturilor de stat externe, serviciul și rambursarea datoriei de stat externe, stabilite în acordurile de împrumut extern, vin în contradiie cu prevederile legislative, au prioritate condițiile stipulate în aceste acorduri.

Mecanismul pentru recepționarea împrumuturilor de stat externe, serviciul și rambursarea datoriei de stat externe se stabilește prin regulamentele elaborate de Ministerul Finanțelor de comun acord cu Banca Naționala a Moldovei.

Mijloacele valutare obținute din împrumuturile de stat externe, contractate de Ministerul Finanțelor în numele Republicii Moldova pentru acoperirea deficitului bugetului de stat, se vînd pe piața valutară, mijloacele în moneda Naționala fiind transferate în contul Trezoreriei.

Mijloacele obținute din împrumuturile de stat externe, contractate de Ministerul Finanțelor în numele Republicii Moldova pentru finanțarea investițiilor și importurilor, se utilizează pentru [15]:

a) crearea de noi locuri de munca și susținerea întreprinderilor privatizate și de stat în ordinea prioritatilor economice și sociale fixate de Guvern;

b) producerea de bunuri și servicii pentru export sau de bunuri și servicii ce le inlocuiesc pe cele de import;

c) finanțarea cheltuielilor legate de lichidarea consecintelor calamitatilor naturale sau ale altor situatii extraordinare;

d) finanțarea proiectelor de investiții în infrastructura, inclusiv în infrastructura sociala;

e) alte scopuri stabilite de Guvern.

Mijloacele obținute din împrumuturile de stat externe pentru finanțarea investițiilor și importurilor pot fi distribuite instituțiilor financiare din republica, la propunerea Ministerului Finanțelor, în temeiul hotăririlor Guvernului. Condițiile de rambursare a mijloacelor împrumutate se stabilesc în contractele încheiate între Ministerul Finanțelor și instituțiile financiare din republica. Mijloacele obținute din împrumuturile de stat externe pentru finanțarea investițiilor și importurilor pentru instituțiile finantate de la buget vor fi gestionate de Ministerul Finanțelor în condițiile stabilite prin hotărîrile respective ale Guvernului și Parlamentului.Mijloacele obținute din împrumuturile de stat externe pentru finanțarea proiectelor de investiții se distribuie agenților economici.

In acest scop: a) agenții economici prezintă instituțiilor financiare proiectele de investiții, inclusiv business-planurile, și alte documente necesare; b) instituțiile financiare examinează proiectele de investiții, inclusiv business-planurile, capacitatea agenților economici de a rambursa mijloacele obținute, adopta hotărîri privind distribuirea mijloacelor și transfera, în baza acestor hotărîri, mijloace agenților economici [16].

Mijloacele obținute din împrumuturile de stat externe pentru realizarea proiectelor de investiții finantate de la bugetul de stat vor fi gestionate direct de Ministerul Finanțelor.

Mijloacele obținute din împrumuturile de stat externe pentru finanțarea importurilor se distribuie (se vind) la licitatie agenților economici.

Dacă valoarea importului efectuat direct de un organ al statului depaseste suma echivalenta cu 50 mii de dolari S.U.A., marfurile trebuie să fie achizitionate pe baza de tender, în conformitate cu legislatia.

Toate creditele acordate de Ministerul Finanțelor din contul mijloacelor obținute din împrumuturile de stat externe pentru finanțarea proiectelor de investiții și importurilor se ramburseaza de agenții economici sau de instituțiile financiare Ministerului Finanțelor, în conformitate cu prevederile contractelor de credit, încheiate între Ministerul Finanțelor și beneficiarii de credit.

Garanțiile de stat pentru împrumuturi. Pentru garanțiile de stat pentru împrumuturi interne în legea bugetară anuală se stabilesc urmatoarele limite [7]:

a) raportul dîntre suma defalcarilor bugetare în fondul de risc și suma cheltuielilor anuale prevazute în bugetul de stat pentru serviciul datoriei de stat;

b) garanțiile de stat pentru împrumuturile interne se acorda în limita resurselor fondului de risc care includ mijloacele bugetare prevazute în legea bugetară anuală și defalcarile agenților economici pentru garanțiile de stat acordate anterior.

Procedura acordarii garanțiilor de stat. Ministerul Finanțelor va acorda institutiei financiare garanție de stat pentru împrumutul solicităt de agentul economic numai dupa ce acesta va depune la Ministerul Finanțelor o cerere care va include: a) denumirea și adresa agentului economic; b) numarul contului de decontare în instituția financiară care il deserveste; c) valoarea împrumutului pentru care se solicită garantia de stat și condițiile de creditare; d) business-planul care indica destinația împrumutului pentru care se solicită garantia de stat; e) denumirea institutiei creditoare care acorda creditul pentru care se solicită garantia de stat; f) alta informatie necesara.

Concomitent cu prezentarea cererii, agentul economic trebuie să prezinte documentele și informarea necesara evaluarii situatiei financiare și solvabilitatii sale, inclusiv: a) bilantul contabil pentru o perioada de activitate de cel putin 2 ani precedenti; b) informarea privind datoriile față de buget, instituțiile financiare și agenții economici; c) copiile de pe toate documentele relevante privind proiectele de investiții; d) prognoza privind profitul și distribuirea acestuia în perioada de garanție; e) proiectul contractului de împrumut pe care il va încheia cu instituția financiară creditoare; f) informarea privind activele care ar putea fi gajate și folosite pentru achitarea datoriei; g) alte documente și informari necesare.

In baza evaluarii riscului, Ministerul Finanțelor stabileste plata pentru fiecare garanție acordata, în cuantum de la 5 la 25 la suta din suma principala a împrumutului garantat de stat. Aceasta plata urmeaza să fie virata de agentul economic în fondul de risc. Ministerul Finanțelor nu acorda nici o garanție de stat dacă nu sint identificate și virate în fondul de risc mijloace suficiente pentru acoperirea riscului evaluat. în cazuri specifice, conform hotărîrilor adoptate de Parlament, agenții economici pot vira mijloacele financiare în fondul de risc ulterior acordarii garanției. Resursele fondului de risc pentru fiecare garanție de stat se compun din: -mijloacele bugetare prevazute în legea bugetară anuală, care constituie o alocatie permanenta; – mijloacele banesti virate de agenții economici pentru garantia acordata și care constituie cel putin 5 la suta din suma principala a împrumutului garantat de stat [6].

Garanțiile de stat se acorda de Ministerul Finanțelor în temeiul hotărîrilor Parlamentului, cu respectarea obligatorie a urmatoarelor condiții [7]:

a) Ministerul Finanțelor încheie cu agentul economic contractele care asigura recuperarea integrala a mijloacelor utilizate pentru rambursarea creditelor garantate de stat, și anume: – contractul de gaj; – contractul de cesiune de creanță;- contractul de acordare a dreptului de preluare directa a mijloacelor din conturile bancare ale agentului economic; – contractul privind dreptul Ministerului Finanțelor de a exercita necondiționat controlul asupra conturilor bancare ale agentului economic;

b) acordarea garanțiilor de stat pentru împrumuturi interne nu trebuie să duca la depasirea plafonului angajamentelor Guvernului față de sistemul bancar, stabilit conform politicii monetar-creditare pentru perioada respectiva;

c) agentul economic vireaza plata în fondul de risc în cuantumul și termenele stabilite.

Garanțiile de stat pentru împrumuturi interne se acorda în mod prioritar instituțiilor financiare care crediteaza agenții economici din Republica Moldova, ce deservesc instituțiile finantate de la buget.

Garanțiile de stat pentru împrumuturi externe se acorda numai pentru împrumuturile destinate finantarii proiectelor de importanta primordiala pentru Republica Moldova. Criteriile de selectare a proiectelor sint aceleasi ca și pentru selectarea proiectelor finantate din împrumuturile de stat externe.

Ministerul Finanțelor elaborează formularul contractului (acordului) de garanție și stabileste termenul de valabilitate a acestuia. Ministerul Finanțelor încheie cu agentul economic care solicită garanție de stat un contract privind masurile de asigurare a rambursării împrumutului garantat de stat. Conform acestui contract, agentul economic isi asuma față de Ministerul Finanțelor urmatoarele obligații:a) să nu contracteze datorii suplimentare cu creanțe prioritare împrumutului garantat de stat; b) să asigure accesul liber la toata informatia necesara pentru evaluarea situatiei sale financiare; c) să utilizeze toate mijloacele disponibile din conturile sale bancare în scopul stingerii datoriei pentru împrumutul garantat de stat; d) să plateasca penalități în cazul în care nu va îndeplini condițiile contractuale.

Executarea garanțiilor de stat pentru împrumuturi. Dacă agentul economic nu-si îndeplineste obligația de plata, conform contractului de împrumut încheiat cu instituția financiară creditoare, și dacă instituția financiară creditoare a luat toate masurile prevazute de prezenta lege și de contractul (acordul) de garanție pentru rambursarea de agentul economic a datoriei, instituția financiară creditoare prezintă Ministerului Finanțelor o cerere de plată prin care solicită acestuia executarea garanției de stat. Dupa efectuarea de către Ministerul Finanțelor a platilor aferente garanției de stat, agentul economic este obligat să ia toate masurile posibile pentru a restitui Ministerului Finanțelor mijloacele utilizate de acesta și contractele încheiate între agentul economic și Ministerul Finanțelor.

O garanție de stat înceteaza dacă: a) împrumutul garantat de stat este rambursat integral de agentul economic sau de Ministerul Finanțelor; b) termenul stipulat în contractul (acordul) de garanție a expirat și au fost îndeplinite toate obligațiile contractuale; c) mijloacele împrumutului garantat de stat nu sint utilizate în scopul pentru care acesta a fost acordat.

CAPITOLUL II. STUDII REFERITOARE LA MANAGEMENTUL DATORIEI DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA

2.1. Studii privind instrumentele aplicate la gestiunea datoriei de stat a Republicii Moldova

Pe parcursul anului 2013, politica în domeniul managementului datoriei de stat a fost orientată spre atingerea obiectivului fundamental de a asigura finanțarea măsurilor prevăzute în bugetul de stat cu minimum de cheltuieli pe termen mediu și lung și la un nivel optim de risc.

De asemenea, în anul 2013 au fost întreprinse acțiuni pentru atingerea obiectivelor specifice de gestionare a datoriei de stat, și anume [16]:

1) Limitarea extinderii garanțiilor de stat la cazurile care promovează proiectele prioritare pentru economia națională, cu condiția că toate cerințele legii sînt realizate. Astfel, în anul 2013 nu au fost emise garanții de stat.

2) Continuarea diminuării treptate a datoriei Guvernului față de Banca Națională a Moldovei.

Ținînd cont de mersul executării bugetului pe parcursul anului și necesitățile prioritizării programelor de cheltuieli, în anul 2013 nu au fost răscumpărate din portofoliul Băncii Naționale a Moldovei valorile mobiliare de stat convertite în sumă de 200,0 mil. lei aprobate inițial în buget. Astfel, soldul valorilor mobiliare de stat convertite a rămas la nivelul de la începutul anului și conform situației de la 31 decembrie 2013 a constituit 2 063,4 mil. lei.

3) Întreprinderea eforturilor în vederea sporirii maturității valorilor mobiliare de stat prin emisiuni pe termen mai lung de circulație, cu scopul susținerii creării unei curbe de randament și dezvoltarea pieței primare interne.

În vederea realizării acestui obiectiv, precum și conform propunerii de politică publică „Majorarea termenelor de scadență a valorilor mobiliare de stat și extinderea categoriilor de investitori la piața valorilor mobiliare de stat”, aprobată la 1 iulie 2013 de Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică, pe parcursul anului 2013 a continuat modificarea treptată a structurii emisiunii valorilor mobiliare de stat pe piața primară, preferință fiind acordată instrumentelor cu termen mai lung de circulație. Astfel, Ministerul Finanțelor a majorat volumul ofertei de bonuri de trezorerie cu scadența de 182 și 364 zile, de la 60,0 mil. lei pînă la 67,0 mil. lei și de la 37,0 mil. lei pînă la 45,0 mil. lei, respectiv. Concomitent, a fost micșorat volumul ofertei de bonuri de trezorerie cu scadența de 91 zile, de la 43,0 mil. lei pînă la 40,0 mil. lei.

Ca rezultat al acțiunilor întreprinse, ponderea cea mai mare în totalul valorilor mobiliare de stat aflate în circulație pe piața primară, conform situației de la 31 decembrie 2013, au înregistrat o ofertă de bonuri de trezorerie cu scadența de 364 zile (47,1%), cu scadența de 182 zile (36,6%) și 91 zile (11,6%).

Comparativ cu situația de la finele anului 2012, ponderea bonurilor de trezorerie cu scadența de 364 zile în circulație s-a majorat cu 7,1 p.p., iar ponderea bonurilor de trezorerie cu scadența de 182 zile și 91 zile s-a micșorat cu 2,4 p.p., și 2,9 p.p. respectiv. Astfel, scadența medie ponderată anuală a valorilor mobiliare de stat aflate în circulație, conform situației de la 31 decembrie 2013, s-a majorat cu 5 zile față de situația de la începutul anului și a constituit 212 zile [17].

În scopul realizării obiectivelor propuse, Ministerul Finanțelor a întreprins următoarele acțiuni [15]:

1) A fost monitorizată sustenabilitatea datoriei de stat. În acest context, trimestrial au fost calculați indicatorii sustenabilității datoriei de stat și publicați în rapoartele privind situația în domeniul datoriei publice, garanțiilor de stat și recreditării de stat.

2) Au fost întreprinse eforturi în vederea menținerii costurilor datoriei de stat pe termen mediu și lung la nivel acceptabil. În acest context, s-a urmărit contractarea împrumuturilor de stat externe pe termen lung, ținînd cont de frontiera cost/risc. Astfel, pe parcursul anului 2013 au fost negociate 8 acorduri de împrumut în valoare totală de aproximativ 580,7 mil. dolari SUA, au fost semnate 7 acorduri de finanțare. Din acestea, șase acorduri au fost negociate, inclusiv cinci acorduri de finanțare au fost semnate cu instituții multilaterale și două dîntre ele au fost semnate cu instituții bilaterale. Maturitatea împrumuturilor variază de la 15 ani pînă la 40 de ani, iar rata dobînzii este preponderent fixă variind de la 0% pînă la 2,0%. În ceea ce privește costurile asociate datoriei de stat, la sfîrșitul anului 2013, conform datelor estimate, ponderea serviciului datoriei de stat în veniturile pe componenta de bază a bugetului de stat a înregistrat 2,4%, cu 1,3 p.p. mai puțin decît la finele anului 2012.

3) La capitolul optimizării riscurilor financiare (riscul de refinanțare, valutar, rata de dobîndă), au fost monitorizați parametrii de risc asociați datoriei de stat, care, conform situației de la 31 decembrie 2013, au înregistrat următoarele valori:

a) maturitatea rămasă, exprimată prin ponderea datoriei de stat care ajunge la scadență în decurs de un an în totalul datoriei de stat – 26,5%;

b) ponderea datoriei de stat interne în portofoliul datoriei de stat – 28,4%;

c) ponderea datoriei de stat externe într-o anumită valută străină în totalul datoriei de stat externe – 42,3%;

d) ponderea datoriei cu rata dobînzii fixă în portofoliul datoriei de stat –52,5%.

Astfel, toți indicatorii s-au încadrat în limitele stabilite. Comparativ cu situația similară a anului 2012, indicatorii riscului de refinanțare și ai riscului ratei de dobîndă demonstrează diminuarea expunerii portofoliului datoriei de stat față de aceste riscuri.

La capitolul optimizării riscului de credit, pe parcursul anului 2013 s-a redus riscul efectuării plăților de către Ministerul Finanțelor în calitate de garant, datorită rambursării în termen a sumelor prognozate spre achitare de către debitorul garantat S.A. „Apă-Canal Chișinău” în favoarea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Astfel, conform situației de la 31 decembrie 2013, S.A. „Apă-Canal Chișinău” este unicul agent economic beneficiar al garanției de stat externe, iar alte garanții de stat nu au fost acordate.

La capitolul optimizării riscului operațional, s-a pus accentul pe îmbunătățirea continuă a capacității personalului prin instruiri interne și externe, pe consolidarea sistemului de management și control intern în cadrul Direcției generale datorii publice, precum și pe menținerea cu acuratețe a datelor privind datoria publică în sistemul informațional de management al datoriei și analiză financiară (DMFAS).

4) La capitolul dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat, a fost ajustat cadrul normativ aferent valorilor mobiliare de stat la condițiile de implementare a platformei unice de tranzacționare a instrumentelor monetar-valutare. Astfel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională a Moldovei au aprobat la 17 mai 2013 Regulamentul cu privire la plasarea și răscumpărarea valorilor mobiliare de stat în formă de înscrieri în conturi. Din data intrării în vigoare a Regulamentului, la 1 iulie 2013, operațiunile de plasare a valorilor mobiliare de stat sînt organizate prin intermediul sistemului informațional Bloomberg Auction System (BAS).

Totodată, în scopul dezvoltării pieței secundare a valorilor mobiliare de stat, diversificarea gamei de instrumente financiare tranzacționate la bursa de valori (piața reglementată) și sporirea accesului investitorilor la valorile mobiliare de stat, Ministerul Finanțelor, în comun cu Comisia Națională a Pieței Financiare, Banca Națională a Moldovei, Bursa de Valori și Depozitarul Național de Valori Mobiliare al Moldovei, a elaborat Conceptul privind mecanismul general de tranzacționare a valorilor mobiliare de stat cu termen de circulație mai mare de un an la bursa de valori. Acesta a fost aprobat la 14 decembrie 2013 de către Comisia Națională a Pieței Financiare și urmează a fi implementat în trimestrul I, 2014.

Pe parcursul anului 2013, a fost asigurată publicarea cu regularitate și în timp util pe pagina web a Ministerului Finanțelor a informațiilor privind volumul și structura datoriei de stat interne, calendarul desfășurării licitațiilor de vînzare a valorilor mobiliare de stat, comunicatele de plasare a valorilor mobiliare de stat și de plată a dobînzii la obligațiunile de stat, rezultatele licitațiilor de vînzare a valorilor mobiliare de stat etc. De asemenea, Ministerul Finanțelor a colaborat permanent cu revista economică „Logos-Press” și Agenția de noutăți de afaceri „InfoMarket” în vederea promovării pieței valorilor mobiliare de stat.

Totodată, a fost aprobată Propunerea de Politică Publică „Majorarea termenelor de scadență a valorilor mobiliare de stat și extinderea categoriilor de participanți la piața valorilor mobiliare de stat”, care are ca obiectiv specific majorarea cu 10% a perioadei medie de maturitate a valorilor mobiliare de stat emise pe piața primară prin licitații de la 0,5 ani la sfîrșitul anului 2011 pînă la 0,6 ani la finele anului 2016.

Instrumentele datoriei de stat externe, în perioada anilor 2012-2013, au fost următoarele [16; 17]:

1) Împrumuturi de stat externe. Pe parcursul anilor 2012-2013, împrumuturile de stat au ocupat ponderea majoritară în structura datoriei de stat externe. Soldul acestora s-a majorat la sfîrșitul anului 2013 cu 13,0 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2012. În ceea ce privește structura pe creditori a împrumuturilor de stat externe, acestea sînt preponderent de la instituțiile multilaterale, care, conform situației de la sfîrșitul anului 2013, au constituit 83,8 la sută din soldul împrumuturilor de stat externe. Potrivit destinației, împrumuturile de stat externe au fost îndreptate într-o măsură mai mare finanțării proiectelor, dar și pentru suport bugetar.

2) Alocarea de drepturi speciale de tragere. Reprezintă un instrument al datoriei sub forma activelor de rezervă internaționale create de către Fondul Monetar Internățional și alocate membrilor săi, pentru a-și completa activele de rezervă. A fost alocată în anul 2009 și nu necesită de a fi rambursată suma principală, ci doar achitarea dobînzii, calculată în baza unei rate flotante care se modifică săptămînal.

3) Garanții de stat asumate. Soldul garanțiilor de stat externe asumate a urmat o tendință descendentă pe parcursul anilor 2012-2013, înregistrînd o valoare cu 31,9% mai mică la sfîrșitul anului 2013 comparativ cu sfîrțitul anului 2012. Datorită ponderii mai mici de 1,0 la sută din soldul datoriei de stat externe nu prezintă riscuri pentru portofoliul datoriei de stat.

Fig. 2.1. Structura datoriei de stat externe pe instrumente, 2012-2013 (%) [16]

În aceeași perioadă, datoria de stat internă a fost compusă din următoarele instrumente:

1) Valorile mobiliare de stat emise pe piața primară. În perioada 2012-2013 valorile mobiliare de stat emise pe piața primară au deținut ponderea majoră în portofoliul datoriei de stat interne, iar soldul acestora s-a majorat cu 16,0 la sută la sfîrșitul anului 2013 comparativ cu anul precedent. În componența valorilor mobiliare de stat emise pe piața primară intră valorile mobiliare de stat pe termen scurt (bonuri de trezorerie cu scadența 91, 182 și 364 zile) și valorile mobiliare de stat pe termen mediu (obligațiuni de stat pe termen de 2 ani și obligațiuni de stat plasate prin subscriere).

Fig. 2.2. Structura datoriei de stat interne pe instrumente, 2012-2013 (%) [17]

2) Valorile mobiliare de stat convertite. Această datorie este reperfectată anual în baza unui acord între Ministerul Finanțelor și Banca Națională a Moldovei la o rată fixă a dobînzii, nefiind expusă riscului de refinanțare. La sfîrșitul anului 2013 soldul valorilor mobiliare de stat convertite a rămas neschimbat comparativ cu sfîrșitul anului 2012.

3) Valorile mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilității financiare. Acest instrument a fost emis în anul 2011, în scopul preluării creanței ,,Băncii de Economii” S.A. față de BC,,Investprivatbank” S.A. în proces de lichidare. Obligațiunile de stat emise pentru asigurarea stabilității financiare au o maturitate de 4,2 ani și o rată fixă a dobînzii de 0,01%, nefiind astfel expuse riscurilor financiare. Soldul valorilor mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilității financiare s-a diminuat cu 33,3 la sută la sfîrșitul anului 2013 comparativ cu sfîrșitul anului 2012.

Strategii alternative de asigurare a necesităților de finanțare

În prezent, structura datoriei de stat nu este ferită de riscuri, însă reieșind din condițiile existente și anumite constrîngeri, ponderea instrumentelor de finanțare nu poate fi modificată semnificativ. Din acest motiv, a fost utilizat instrumentul analitic MTDS, care permite analiza mai multor strategii de finanțare pe termen mediu ce pot fi comparate din punctul de vedere al costurilor și riscurilor aferente. Selectarea unei strategii de finanțare are la bază selectarea ponderii finanțării interne în total finanțare, precum și selectarea ponderii instrumentelor separat în cadrul finanțării interne și a celei externe. Instrumentele sînt grupate în funcție de caracteristici, cum ar fi maturitate și rată a dobînzii și au la bază atît instrumentele de datorie existente în portofoliul datoriei, cît și instrumente potențiale, care ar putea fi contractate sau emise în viitor.

În concluzie constatăm că avînd mai multe alternative de finanțare, poate fi aleasă cea optimă care ar asigura implementarea eficientă a obiectivelor în domeniul managementului datoriei de stat.

2.2. Obiectivele managementului datoriei de stat pentru anii 2014-2016 și posibilitățile de minimizare a riscurilor aferente

Obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este de a asigura necesitățile de finanțare ale bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung în condițiile limitării riscurilor implicate.

În vederea atingerii obiectivului fundamental, au fost stabilite cîteva obiective specifice de gestionare a datoriei de stat în perioada anilor 2014-2016:

1) limitarea extinderii garanțiilor de stat la cazurile care promovează proiectele prioritare pentru economia națională, cu condiția că toate cerințele legii sînt realizate;

2) diminuarea treptată a datoriei Guvernului față de Banca Națională a Moldovei;

3) dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat.

În scopul realizării obiectivelor propuse, Ministerul Finanțelor va întreprinde următoarele acțiuni:

1. Monitorizarea sustenabilității datoriei de stat

În vederea realizării acestei acțiuni, managementul datoriei de stat trebuie să fie în concordanță cu politica economică și financiară care urmează să se realizeze în țară și Curtea de Conturi trebuie să verifice anual structura datoriei de stat. Fazele etapei de planificare a misiunii de audit financiar asupra controlului general anual al datoriei publice a statului sunt prezentate în anexa 3.

Cu toate că menținerea indicatorilor datoriei de stat la nivele sustenabile nu depinde direct de procesul de administrare a datoriei de stat, această acțiune va viza monitorizarea în detaliu a tendințelor indicatorilor principali ai datoriei de stat, pentru a preveni la timp autoritățile în cazul în care dinamica acestora va depăși limitele acceptabile sau ar putea avea un impact negativ asupra stabilității macroeconomice naționale.

2. Menținerea costurilor asociate datoriei de stat pe termen mediu și lung la nivel acceptabil

În iulie 2011, pentru Republica Moldova au fost schimbate condițiile de creditare privind împrumuturile care urmează a fi contractate de la Banca Mondială prin Asociația Internățională de Dezvoltare (AID) la „Blend terms”, ceea ce presupune o maturitate a împrumuturilor de 25 de ani, inclusiv 5 ani perioada de grație și o rată cumulativă a dobînzii de 2,0%. Această modificare a condițiilor de creditare va determina majorarea pe termen mediu a costurilor aferente deservirii datoriei de stat externe.

De asemenea, noua Strategie de parteneriat cu țara a Băncii Mondiale în Moldova pentru anii financiari 2014-2017, care descrie volumul și tipul sprijinului pe care Banca Mondială îl va acorda Moldovei, vizează acordarea în proporție de circa 55 la sută resurse la condițiile AID și 45 la sută – la condițiile Băncii Internaționale de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Finanțarea BIRD e bazată pe o rată de referință flotantă, de obicei, LIBOR 6-luni plus o marjă fixă sau flotantă, mărimea căreia depinde de maturitatea împrumutului.

În vederea menținerii costurilor datoriei de stat la nivel acceptabil, conform planificării bugetare, precum și în conformitate cu situația de pe piața financiară, vor fi întreprinse următoarele activități:

a) selectarea optimă a posibilelor instrumente ale datoriei de stat, care ar permite identificarea celor mai favorabile condiții ale împrumuturilor, precum suma, maturitatea, tipul ratei de dobîndă, moneda etc.;

b) întreprinderea eforturilor în vederea dezvoltării unei piețe financiare interne eficiente și lichide, în conformitate cu condițiile specifice de piață, ceea ce va contribui la extinderea constantă a curbei veniturilor avînd un efect pozitiv asupra deservirii datoriei de stat.

3. Optimizarea riscurilor aferente portofoliului datoriei de stat

Prezenta acțiune vizează îndreptarea eforturilor spre formarea unei structuri optime a datoriei de stat, care ar optimiza costurile și riscurile, inclusiv asimetria valutară, efectele negative ale fluctuației ratelor de dobîndă și refinanțării. Această acțiune va fi orientată pe următoarele direcții:

1) Optimizarea riscurilor financiare (riscul de refinanțare, valutar, al ratei de dobîndă), prin:

a) optimizarea riscului de refinanțare pentru datoria de stat prin contractarea unor împrumuturi preponderent pe termen mediu și lung, avîndu-se în vedere frontiera de eficiență cost/risc și condițiile de piață ale unor astfel de instrumente în comparație cu instrumentele emise pe termen scurt. De asemenea, se va urmări distribuirea cît mai uniformă a sumelor destinate deservirii datoriei de stat, prin stabilirea scadențelor noilor împrumuturi, astfel încît să se evite formarea de vîrfuri de plată;

b) optimizarea riscului valutar prin întreprinderea eforturilor în vederea majorării ponderii datoriei de stat în monedă națională în total datorie de stat, precum și prin diversificarea valutelor străine ce intră în componența datoriei de stat externe și evitarea deținerii de către o anumită valută străină a ponderii majoritare în portofoliul datoriei de stat externe;

c) optimizarea riscului aferent creșterii ratelor de dobîndă de referință și reducerea incertitudinii cu privire la efortul bugetar anual necesar efectuării plăților de dobînzi prin menținerea ponderii majoritare a datoriei cu rata dobînzii fixă în totalul datoriei de stat.

2) Optimizarea riscului de credit

Optimizarea riscului de credit se referă la reducerea riscului bugetar cauzat de posibila activare a garanțiilor de stat.

Riscul efectuării plăților de Ministerul Finanțelor în calitate de garant, acordate din bugetul de stat se va reduce atît datorită rambursării integrale a împrumuturilor garantate de stat pînă în anul 2014 inclusiv, cît și datorită prevederilor Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanțiile de stat și recreditarea de stat, conform căreia, acordarea garanțiilor de stat se va face doar pentru proiectele prioritare pentru economia națională, în baza unei legi speciale emise în acest scop, după parcurgerea unor etape care să confirme credibilitatea și capacitatea de rambursare a datoriilor de către beneficiarii garanțiilor de stat.

3) Optimizarea riscului operațional

Pentru a optimiza riscul operațional se va ține cont de următoarele aspecte:

a) implementarea de sisteme de control intern adecvate, precum și modernizarea sistemelor informaționale actuale de înregistrare și monitorizare a datoriei de stat;

b) asigurarea existenței unor descrieri detaliate a procedurilor de înregistrare și validare a datelor datoriei de stat. Un alt aspect ține de accesul la sistemele de înregistrare a datoriei de stat și de păstrare a copiilor datelor din sistemele informaționale într-o locație sigură, ceea ce ar asigura continuitatea activităților în caz de evenimente neprevăzute;

c) activitatea personalului, și anume separarea activităților pentru unele funcții-cheie și îmbunătățirea continuă a capacității personalului.

4. Acțiuni ce vor fi întreprinse în vederea realizării obiectivului de dezvoltare a pieței interne a valorilor mobiliare de stat

Dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat rămîne un obiectiv strategic pe termen lung al Ministerului Finanțelor. În acest sens, direcțiile de acțiune pe termen mediu vizează:

a) extinderea maturității valorilor mobiliare de stat pe piața primară;

b) consolidarea comunicării cu participanții pe piață;

c) restructurarea sistemului de dealeri primari;

d) asigurarea transparenței și previzibilității pieței valorilor mobiliare de stat.

În scopul consolidării și extinderii curbei de randament pe piața internă a valorilor mobiliare de stat, în perioada anilor 2014-2016 va continua modificarea treptată a structurii emisiunii instrumentelor existente, preferință fiind acordată instrumentelor cu termen mai lung de circulație. Se prevede sporirea volumului ofertei de bonuri de trezorerie cu scadența de 182 zile, și în special a celor cu scadența de 364 zile, precum și emisiunea obligațiunilor de stat cu dobîndă fixă pe termen de 3 ani. Totodată, pe termen mediu se va examina oportunitatea lansării unor noi instrumente de datorie, cum ar fi obligațiuni de stat indexate la rata inflației. În vederea îmbunătățirii lichidității pieței valorilor mobiliare de stat se va revizui frecvența emisiunilor de valori mobiliare de stat ca număr și volum, inclusiv redeschiderea emisiunilor.

Diversificarea bazei de investitori prezintă o importanță deosebită pentru asigurarea unei cereri stabile pentru valorile mobiliare de stat, precum și pentru extinderea maturității emisiunilor. În acest sens, în scopul consolidării comunicării cu participanții pe piață, acțiunile Ministerului Finanțelor și Băncii Naționale a Moldovei vor viza menținerea unui dialog permanent cu investitorii și participanții pe piața valorilor mobiliare de stat; organizarea reuniunilor periodice cu aceștia, atît pentru asigurarea transparenței și previzibilității modului de contractare și administrare a datoriei de stat interne, cît și pentru evaluarea cu regularitate a necesităților investiționale la nivelul pieței, precum și a așteptărilor referitoare la condițiile de piață.

Pe termen mediu, se va examina și oportunitatea restructurării sistemului de dealeri primari pentru a face sistemul mai eficient, performant și competitiv în vederea dezvoltării pieței valorilor mobiliare de stat.

Dinamica datoriei de stat în perioada anilor 2011-2016

1. Soldul datoriei de stat la sfîrșitul anului 2013 s-a majorat comparativ cu anul 2012 cu 11,0 la sută. Această evoluție are la bază creșterea soldului datoriei de stat externe exprimat în lei moldovenești cu 12,1 la sută, precum și a soldului datoriei de stat interne cu 8,4% în anul 2013 față de 2012.

Pe perioada prognozată a anilor 2014-2016 se prevede o majorare constantă a datoriei de stat, susținută îndeosebi de evoluția ascendentă a datoriei de stat externe, precum și de majorarea în ritmuri mai lente a datoriei de stat interne.

Fig. 2.3. Evoluția datoriei de stat în perioada 2011-2016 (mil. lei) [15]

2. Comparativ cu sfîrșitul anului 2012, structura datoriei de stat, la sfîrșitul anului 2013 indică o majorare cu 0,7 p.p. a ponderii datoriei de stat externe, astfel încît aceasta a atins nivelul de 71,6 la sută în totalul datoriei de stat. Pe termen mediu, această tendință de majorare a ponderii datoriei de stat externe se va menține.

Fig. 2.4. Structura datoriei de stat în perioada 2011-2016 (%) [15]

3. Ponderea datoriei de stat în PIB va urma o diminuare constantă pe parcursul anilor 2014-2016. Această evoluție se datorează majorării în ritmuri mai rapide a valorii PIB-ului comparativ cu volumul datoriei de stat. Pentru țările OCED evoluția indicatorului este prezentată în anexa 2.

Fig. 2.5. Evoluția ponderii datoriei de stat în PIB în perioada 2011-2016 (%) [16]

4. Serviciul datoriei de stat s-a diminuat cu 26,1 la sută la sfîrșitul anului 2013. Această evoluție are la bază diminuarea serviciului datoriei de stat interne cu 37,4% în legătură cu micșorarea ratelor dobînzii la valorile mobiliare de stat comercializate pe piața primară, fapt ce a atras după sine și micșorarea ratelor dobînzii la valorile mobiliare de stat convertite. În aceeași perioadă, serviciul datoriei de stat externe s-a majorat cu 5,4 la sută.

În perioada anilor 2014-2016 sumele destinate serviciului datoriei de stat vor urma o tendință ascendentă moderată, susținută îndeosebi de evoluția serviciului datoriei de stat interne. Astfel, serviciul datoriei de stat interne va înregistra o majorare continuă în perioada anilor 2014-2016 în condițiile păstrării ratelor de dobîndă la valorile mobiliare de stat în limitele prognozate. În aceeași perioadă, serviciul datoriei de stat externe se va majora în anul 2014, după care va urma o diminuare în anii 2015 și 2016.

5. Ponderea serviciului datoriei de stat în veniturile pe componenta de bază a bugetului de stat, a înregistrat 2,4% la sfîrșitul anului 2013, cu 1,3 p.p. mai puțin față de sfîrșitul anului 2012. În perioada anilor 2014-2016 se estimează că ponderea serviciului datoriei de stat în veniturile pe componența de bază a bugetului de stat se va încadra în intervalul de 2,8-3,0 la sută anual.

Fig. 2.6. Evoluția serviciului datoriei de stat, în valori nominale și în veniturile pe componenta de bază a bugetului de stat, 2011-2016 (mil. lei) [17]

6. Structura serviciului datoriei de stat evidențiază ponderea majoră a serviciului datoriei de stat interne, care depășește nivelul de 60 la sută din serviciul total al datoriei de stat. La sfîrșitul anului 2013 ponderea serviciului datoriei de stat interne a atins valoarea de 62,2%, cu 11,3 p.p. mai puțin decît la sfîrșitul anului 2012. În perioada anilor 2014-2016 se prevede o tendință ascendentă a ponderii serviciului datoriei de stat interne, astfel încît la sfîrșitul anului 2016 acesta va înregistra 71,4% din total.

Fig. 2.7. Structura serviciului datoriei de stat 2011-2016 (mil. lei) [15]

Astfel, deși soldul datoriei de stat interne deține o pondere de circa 30 la sută din portofoliul datoriei de stat, aceasta absoarbe în jur de 60 la sută din serviciul datoriei de stat.

Prognoza surselor de finanțare în perioada anilor 2014 -2016

1. Necesitățile de finanțare pe termen mediu ale Guvernului sînt bazate pe estimările bugetului de stat pentru perioada anilor 2014-2016. Astfel, finanțarea netă constituie unul din principalii factori care contribuie la majorarea sau diminuarea volumului datoriei de stat. În tabelul 4 sînt prezentate estimările deficitului bugetului de stat și sursele de finanțare a acestuia pentru anii 2014- 2016.

Tabelul 2.1. Prognoza surselor de finanțare, în perioada 2014-2016 [elaborat de autor conform sursei 15]

În ceea ce privește finanțarea netă pentru perioada anilor 2014-2016 se observă o tendință în scădere a surselor interne de finanțare, și, respectiv, acoperirea deficitului general al bugetului de stat preponderent din surse externe.

Această evoluție relevă dependența considerabilă a Republicii Moldova față de piețele financiare externe. Astfel, finanțarea externă netă se va majora cu 84,2% la sută în anul 2014 comparativ cu anul 2013, după care va urma o majorare moderată – cu 6,9% în 2015 și 37,2% în 2016.

În ceea ce privește finanțarea internă netă, aceasta va indica o diminuare cu circa 33 la sută anual în 2014 și 2015, după care va urma o majorare de 19 la sută în anul 2016 comparativ cu anul precedent. În fiecare din anii 2014, 2015 și 2016, finanțarea internă netă din contul emisiunii valorilor mobiliare de stat pe piața primară va avea valori cu pînă la 25 la sută mai mici comparativ cu anul 2012, reieșind din cererea instabilă la valorile mobiliare de stat în decursul anului; scadența scurtă a valorilor mobiliare de stat emise; lipsa investitorilor instituționali (fonduri de pensii, companii de asigurare și de investiții etc.) interesați în valorile mobiliare de stat pe termen mai lung de circulație, precum și constatarea unui grad înalt de îndatorare pe acest segment de piață – 4,4 mlrd. lei, conform situației de la 31 decembrie 2013.

Fig. 2.8. Finanțarea netă internă și externă 2014-2016, (mil. lei) [15]

2. Surse de finanțare externă

În perioada anilor 2014-2016 se estimează că Guvernul va beneficia de intrări din împrumuturi de stat externe în sumă totală de 7 406,1 mil. lei (570,8 mil. dolari SUA). Pentru suport bugetar vor fi îndreptate circa 28,7%, iar pentru finanțarea proiectelor – 71,3% din intrările de împrumuturi de stat externe.

În proporție de 93,8%, împrumuturile primite vor fi de la instituțiile multilaterale. Iar restul de 6,2% de la instituțiile bilaterale.

Potrivit structurii intrărilor de împrumuturi de stat externe pe creditori multilaterali, cele mai mari ponderi aparțin:

a) Băncii Europene de Investiții cu 36,4 la sută;

b) Asociației Internaționale de Dezvoltare cu 34,9 la sută;

c) Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu 20,2%;

d) Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei cu 5,8%.

O pondere mult mai mică aparține Fondului Internățional pentru Dezvoltare Agricolă și Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Structura finanțării externe nete se prezintă în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. Finanțarea externă netă, în perioada anilor 2014-2016 [elaborat de autor conform surselor 16, 17]

3. Surse de finanțare internă

În perioada anilor 2014-2016 în scopul finanțării deficitului bugetului de stat se prevăd a fi comercializate suplimentar valori mobiliare de stat pe piața primară în sumă de 1 270,0 mil. lei, inclusiv 430,0 mil. lei în anul 2014 și cîte 420,0 mil. lei anual în 2015 și 2016, respectiv. De asemenea, se prevede diminuarea datoriei Guvernului față de Banca Națională a Moldovei cu 100,0 mil. lei în anul 2015 și 150,0 mil. lei în anul 2016. Iar în anii 2014 și 2015 va continua răscumpărarea valorilor mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilității financiare a cîte 93,1 mil. lei anual.

Tabelul 2.3. Finanțarea internă netă, în perioada anilor 2014-2016 [15]

Referitor la valorile mobiliare de stat emise prin licitații, în perioada 2014-2016 vor fi emise bonuri de trezorerie cu scadența de 91, 182 și 364 zile, la emisiunea cărora se va pune accent pe majorarea volumului bonurilor de trezorerie cu termen mai lung de circulație, adică de 182 și 364 zile. În același timp, oferta pentru bonurile de trezorerie de 91 zile se va diminua treptat. Suplimentar, va continua emisiunea obligațiunilor de stat cu dobîndă flotantă cu scadența de 2 ani, precum și se prevede emisiunea obligațiunilor de stat cu dobîndă fixă cu scadența de 3 ani prin sporirea atractivității acestor instrumente.

Instrumente ale datoriei de stat pentru perioada 2014-2016

În scopul atingerii obiectivului fundamental al managementului datoriei de stat, precum și pentru a menține o structură rezonabilă a portofoliului datoriei de stat, va fi monitorizată structura datoriei de stat pe instrumente și riscurile aferente fiecărui instrument în parte. Astfel, în perioada anilor 2014-2016, în componența datoriei de stat vor intra următoarele instrumente:

1. Împrumuturi de stat externe. În perioada anilor 2014-2016 ponderea majoră va continua să fie ocupată de către împrumuturile de stat externe de la instituțiile multilaterale, care către sfîrșitul anului 2016 vor ocupa circa 89,0% din soldul datoriei de stat externe. În ceea ce privește structura pe creditori, pe primele locuri se situează datoria față de Asociația Internățională de Dezvoltare, Fondul Monetar Internățional (FMI) și Banca Europeană de Investiții.

2. Alocarea drepturilor speciale de tragere. Acest instrument al datoriei este sub forma activelor de rezervă internaționale create de către FMI și alocate membrilor săi, pentru a-și completa activele de rezervă. A fost alocată în anul 2009 și nu necesită de a fi rambursată suma principală, ci doar achitarea dobînzii. Astfel, nu comportă risc de refinanțare, dar este expusă riscului ratei de dobîndă și riscului valutar.

3. Garanții de stat asumate. Ponderea acestui instrument în portofoliul datoriei de stat se va diminua treptat, în anul 2015 fiind efectuată ultima plată. Iar acordarea de noi garanții de stat se va efectua doar pentru proiecte strategice/de interes național, pentru care acest tip de instrument este absolut necesar într-un anumit context, în baza emiterii unei legi speciale în acest scop și drept urmare a unei analize de risc riguroase conform cadrului normativ existent.

4. Valorile mobiliare de stat emise pe piața primară. În perioada 2014-2016 valorile mobiliare de stat emise pe piața primară vor continua să dețină ponderea majoră în portofoliul datoriei de stat interne. În componența acestora vor intra valorile mobiliare de stat emise pe termen scurt (bonuri de trezorerie cu scadența de 91, 182 și 364 zile), precum și valorile mobiliare de stat emise pe termen mediu (obligațiuni de stat pe termen de 2 ani și 3 ani cu rata dobînzii fixă și obligațiuni de stat plasate prin subscriere). Soldul valorilor mobiliare de stat emise plasate prin subscriere se va diminua treptat, acestea fiind răscumpărate în totalitate către sfîrșitul anului 2015.

5. Valorile mobiliare de stat convertite. Acest instrument nu supune portofoliul datoriei de stat la riscul de refinanțare, întrucît această datorie este reperfectată anual în baza unei înțelegeri între Guvern și Banca Națională a Moldovei. Totodată, această datorie comportă un risc al ratei de dobîndă deoarece este reperfectată anual la rate noi de dobîndă. Către sfîrșitul anului 2016, soldul valorilor mobiliare de stat convertite se va diminua cu circa 12 la sută comparativ cu situația de la sfîrșitul anului 2013.

6. Valorile mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilității financiare. Acest instrument are o maturitate de 4,2 ani și o rată fixă a dobînzii de 0,01%, nefiind astfel expus riscurilor financiare. Obligațiunile de stat emise pentru asigurarea stabilității financiare ocupă o pondere foarte mică în portofoliul datoriei de stat interne, iar către sfîrșitul anului 2015, vor fi răscumpărate în totalitate.

Graficul rambursării datoriei de stat. Luînd în considerare estimările pentru profilul de răscumpărare, se evidențiază vîrful de plată din primul an al proiecției, fiind reprezentat îndeosebi de datoria de stat internă cu rata dobînzii fixă, care este preponderent pe termen scurt. Acest segment al datoriei de stat interne deține o pondere de 4,5% din PIB și urmează a fi refinanțat în fiecare an prin noi emisiuni de valori mobiliare de stat, ceea ce nu va afecta negativ bugetul de stat, în cazul în care nu se va urmări o fluctuație majoră a ratelor de dobîndă pe piața internă.

Fig. 2.9. Graficul rambursării datoriei de stat pe următorii 20 de ani (2014-2033), mil. lei [17]

În ceea ce privește datoria de stat externă, se observă o distribuție relativ omogenă a plăților pe parcursul anilor care urmează și, respectiv, un risc de refinanțare mai redus. Totodată, începînd cu anul 2017 se observă o majorare treptată a plăților spre rambursare, vîrful de plată evidențiindu-se în anul 2022. Această tendință se datorează inclusiv faptului că pentru Republica Moldova au fost schimbate condițiile de creditare pentru împrumuturile care urmează a fi contractate de la Banca Mondială prin Asociația Internățională de Dezvoltare.

O pondere majoră a datoriei de stat în valută străină în totalul datoriei de stat reflectă o expunere semnificativă față de riscul valutar. Astfel, unul din principalele categorii de riscuri asociate portofoliului datoriei de stat este riscul valutar, fapt ce se observă din compoziția datoriei de stat. Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat externe în volumul total al datoriei de stat se va majora, ajungînd la 75,2 la sută din datoria de stat la sfîrșitul anului 2016. Prin urmare, se va majora și expunerea față de riscul valutar.

Tabelul 2.4. Structura datoriei de stat în anii 2012-2016 [15]

Analizînd structura datoriei de stat pe valute se observă:

a) circa 50 la sută din volumul datoriei de stat sînt împrumuturile exprimate în coșul valutar drepturi speciale de tragere. Această pondere se va diminua pe termen mediu, atingînd valoarea de 46,7% din datoria de stat la sfîrșitul anului 2016;

b) pe termen mediu ponderea datoriei în lei moldovenești se va diminua sub pragul de 30 la sută. Astfel, ponderea datoriei în lei moldovenești la sfîrșitul anului 2016 va înregistra 24,8 la sută;

c) pe termen mediu ponderea datoriei în dolari SUA va avea o tendință descendentă, iar ponderea în euro va înregistra o majorare semnificativă. Astfel, în perioada anilor 2014-2016, ponderea monedei euro se va majora cu circa 10p.p;

d) odată cu descompunerea coșului valutar drepturi speciale de tragere pe valute componente, ponderea majoră este deținută de către dolarul SUA și euro. Astfel, conform situației de la sfîrșitul anului 2013, euro a depășit ca pondere dolarul SUA, tendință care va continua pînă la sfîrșitul anului 2016, astfel încît cea mai mare expunere devine față de valuta străină euro. Această tendință se datorează majorării surselor de finanțare din partea creditorilor multilaterali din spațiul european pe parcursul anilor 2014-2016.

Fig. 2.10. Tendința evoluției datoriei de stat, 2014-2016 [15]

Riscul ratei de dobîndă se determină prin expunerea portofoliului datoriei de stat față de modificările ratelor de dobîndă pe piața internă și cea internățională. Identificarea și gestionarea acestui risc este importantă deoarece acesta este determinat în mare măsură de factori externi, care sînt în permanentă fluctuație, ceea ce face prognozarea pe termen mediu și lung a evoluției ratelor de dobîndă destul de dificilă.

Riscul operațional se identifică prin activități ce țin de procesarea și înregistrarea a datelor aferente datoriei de stat. De asemenea, riscul operațional se referă la aspecte precum procesele și sistemele informaționale de ținere a evidenței datoriei de stat. În vederea dezvoltării sistemului de control intern, a avut loc elaborarea Registrului riscurilor pentru obiectivele de bază, în cadrul Direcției Generale Datorii Publice prin care au fost identificate tipurile de reacții la risc, precum și măsurile de control care urmează a fi întreprinse pentru fiecare risc potențial ce ar putea afecta procesele operaționale la nivel de subdiviziune.

Totodată, în scopul minimizării impactului riscului operațional materializat prin fluctuația colaboratorilor, dar și a persoanelor cheie, au fost elaborate pe parcursul anului descrieri grafice și narative ale principalelor procese ce definesc activitatea subdiviziunii responsabile de managementul datoriei de stat. Riscul de audit și relația acestuia cu riscurile asociate managementului datoriei publice sunt prezentate în anexa 4.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Datoria de stat cuprinde datoria publică externă și datoria publică internă. Ca și conținut datoria publică cuprinde totalitatea sumelor împrumutate de autoritățile publice centrale, de unitățile administrativ-teritoriale și de alte entități publice, de la persoane fizice sau juridice pe piața internă și în străinătate și rămase de rambursat la un moment dat.

În scopul realizării obiectivelor propuse de gestiune a datoriei de stat, Ministerul Finanțelor a întreprins următoarele acțiuni:

1) A fost monitorizată sustenabilitatea datoriei de stat. În acest context, trimestrial au fost calculați indicatorii sustenabilității datoriei de stat și publicați în rapoartele privind situația în domeniul datoriei publice, garanțiilor de stat și recreditării de stat.

2) Au fost întreprinse eforturi în vederea menținerii costurilor datoriei de stat pe termen mediu și lung la nivel acceptabil. În acest context, s-a urmărit contractarea împrumuturilor de stat externe pe termen lung, ținînd cont de frontiera cost/risc.

3) La capitolul optimizării riscurilor financiare (riscul de refinanțare, valutar, rata de dobîndă), au fost monitorizați parametrii de risc asociați datoriei de stat, care, conform situației de la 31 decembrie 2013, au înregistrat următoarele valori: a) maturitatea rămasă, exprimată prin ponderea datoriei de stat care ajunge la scadență în decurs de un an în totalul datoriei de stat – 26,5%; b) ponderea datoriei de stat interne în portofoliul datoriei de stat – 28,4%; c) ponderea datoriei de stat externe într-o anumită valută străină în totalul datoriei de stat externe – 42,3%; d) ponderea datoriei cu rata dobînzii fixă în portofoliul datoriei de stat –52,5%.

4) La capitolul dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat, a fost ajustat cadrul normativ aferent valorilor mobiliare de stat la condițiile de implementare a platformei unice de tranzacționare a instrumentelor monetar-valutare. Astfel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională a Moldovei au aprobat la 17 mai 2013 Regulamentul cu privire la plasarea și răscumpărarea valorilor mobiliare de stat în formă de înscrieri în conturi. Din data intrării în vigoare a Regulamentului, la 1 iulie 2013, operațiunile de plasare a valorilor mobiliare de stat sînt organizate prin intermediul sistemului informațional Bloomberg Auction System (BAS).

Instrumentele datoriei de stat externe, în perioada anilor 2012-2013, au fost următoarele:

1) Împrumuturi de stat externe.

2) Alocarea de drepturi speciale de tragere

3) Garanții de stat asumate.

În aceeași perioadă, datoria de stat internă a fost compusă din următoarele instrumente:

1) Valorile mobiliare de stat emise pe piața primară.

2) Valorile mobiliare de stat convertite.

3) Valorile mobiliare de stat emise pentru asigurarea stabilității financiare.

În urma cercetării efectuate constatăm că există careva constrîngeri care pot afecta implementarea managementului datoriei de stat pe termen mediu.

La acest compartiment se referă factorii care ar putea afecta implementarea obiectivelor și acțiunilor aferente managementului datoriei de stat pe termen mediu, inclusiv prognozele stabilite:

1) factorii macroeconomici – reflectă modificările indicatorilor economici care au servit drept bază pentru elaborarea prognozelor pe termen mediu. În special, aceștia vizează: a) încetinirea creșterii economice; b) dinamica ratei inflației; c) fluctuația cursului de schimb al monedei naționale; d) fluctuația ratelor de dobîndă pe piața internă; e) reformele structurale;

2) modificarea politicii monetare;

3) modificarea politicii bugetar-fiscale;

4) modificarea cadrului legislativ și normativ.

În contextul constrîngerilor care pot afecta implementarea managementului datoriei de stat pe termen mediu, este oportună analiza scenariilor alternative de evoluție a indicatorilor de piață care au impact asupra deservirii datoriei de stat.

În concluzie, pe termen mediu portofoliul datoriei de stat se încadrează în limite rezonabile în ceea ce privește riscurile asociate, însă riscul valutar și cel al ratei de dobîndă ar putea crea presiuni asupra portofoliului datoriei de stat în cazul modificărilor considerabile ale indicatorilor de piață.

În prezent, structura datoriei de stat nu este ferită de riscuri, însă reieșind din condițiile existente și anumite constrîngeri, ponderea instrumentelor de finanțare nu poate fi modificată semnificativ. Din acest motiv, a fost utilizat instrumentul analitic MTDS, care permite analiza mai multor strategii de finanțare pe termen mediu ce pot fi comparate din punctul de vedere al costurilor și riscurilor aferente. Selectarea unei strategii de finanțare are la bază selectarea ponderii finanțării interne în total finanțare, precum și selectarea ponderii instrumentelor separat în cadrul finanțării interne și a celei externe. Instrumentele sînt grupate în funcție de caracteristici, cum ar fi maturitate și rată a dobînzii și au la bază atît instrumentele de datorie existente în portofoliul datoriei, cît și instrumente potențiale, care ar putea fi contractate sau emise în viitor.

În concluzie constatăm că avînd mai multe alternative de finanțare, poate fi aleasă cea optimă care ar asigura implementarea eficientă a obiectivelor în domeniul managementului datoriei de stat.

BIBLIOGRAFIE

Băcescu M. Strategii și politici macroeconomice. București: Global Lex, 2002. 345 p.

Cartou L. Drept financiar și fiscal european. Paris: Dalloy, 2008. 450 p.

Cosma D., Lăbuneț A., Mutașcu M. Buget și trezorerie publică. Satu Mare:BION, 2001. 320 p.

Enicov I. Impactul politicilor economice asupra datoriei publice. În: Revista științifică „Studia Universitatis”, Chișinău, CEP USM, 2009, p.125-140.

Hardwick Ph., Langmead J. Introducere în Economia Politică Modernă. Iași: Polirom, 2002. 245 p.

Legea bugetului de stat pe anul 2013 Nr. 249 din 02.11.2012. În: Monitorul Oficial, 2012, nr. 263-269.

Legea Republicii Moldova cu privire la datoria publică, garanțiile de stat și recreditarea de stat nr. 419-XVI din 22.12.2006. În: Monitorul Oficial, 2007, nr.32-35/114.

Manolescu Gh. Buget – Abordare Economică și Financiară. București: Economică, 1997. 345 p.

Manolescu Gh. Politici Economice – concepte, instrumente, experimente. București: Economică, 1997. 260 p.

Maximilian S. Limita creșterii datoriilor externe. În: Revista științifică „Studia Universitatis”. Chișinău, CEP USM, Nr. 2, 2007, p.17-28.

Micu I. Economie și politici guvernamentale. București: Era, 1999. 435 p.

Moșteanu T. Buget și Trezorerie Publică. București: Du Style, 2000. 348 p.

Petroaia A. Consecințele economice și sociale ale datoriei publice. În: Revista științifică „Studia Universitatis”. Chișinău, CEP USM, 2009, p.42- 53.

Popovici D. Curs Finanțe Publice. Timișoara: Eurostampa, 2007. 425 p

Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2014-2016). http://www.gov.md/public/files/ordinea_de_zi/19.03.2014/Intr06.pdf (vizualizat 21.04.2014).

Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2012-2014). http://www.mf.gov.md/files/files/Datoria%2520de%2520Stat/Managementul_dat_de_stat_2012-2014.doc (vizualizat 23.04.2014).

Strategia în domeniul managementului datoriei de stat pe termen mediu (2011-2013). http://www.mf.gov.md/common/files/Strategie%2520ROM%2520final%2520Colegiu.doc (vizualizat 15.04.2014).

Teleucă L. Povara datoriei externe. În: Materialele Conferinței Științifico-Practică Internățională „Problemele actuale ale dezvoltării social-economice a Republicii Moldova și experiențe de dezvoltare a altor țări”, 24-25 noiembrie 2006, USM. Chișinău, 2007, p.48-55.

Teleucă L. Problema determinării cuantumului real al datoriei de stat. În: Materialele Conferinței Științifică Internățională „Modalități de eficientizare a managementului în condițiile economiei concurențiale” din 5-6 octombrie 2007, CEP USM, 2007, p.86-96.

Văcărel Iu. Politici economice și financiare de ieri și azi. București: Economică, 1996. 420 p.

A N E X E

Anexa 1

Formele de manifestare a datoriei publice [elaborat de autor]

.

Anexa 2

Datoria publica neta în % din PIB pentru tarile OECD [19, p.87]

Anexa 3

Fazele etapei de planificare a misiunii de audit financiar asupra controlului general annual al datoriei publice a statului [elaborat de autor conform sursei 18]

Anexa 4

Riscul de audit și relația acestuia cu riscurile asociate managementului datoriei publice [elaborat de autor conform sursei 13]