Instrumentație de măsură și control a parametrilor de mediu [305355]

Licență

Instrumentație de măsură și control a parametrilor de mediu [305355]

Byadmin ianuarie 1, 2024

Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi” [anonimizat] a parametrilor de mediu

Studiu de caz

Îndrumător activitate de curs: Ș.l.Dr.Ing. Daniel Petrișor

Îndrumător activitate de laborator: Prof.Dr.Ing. [anonimizat] 6503

Sisteme informatice de monitorizare a mediului

Anul universitar 2018-2019

Semestrul I

[anonimizat] ,, [anonimizat].”(2) [anonimizat].

Pornind de la această idee se poate face următoarea constatare: corpul uman poate fi privit ca un sistem a cărui unități componente sunt considerate elementele corpului uman(membre, [anonimizat], cap, gât, etc.). [anonimizat]: prin intermediul ochilor se pot obține imagini de ansamblu asupra a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], etc.

Avansul tehnologiei din ultimele decenii în diverse domenii a dus la extinderea termenului de element sensibil și la nivelul unor dispozitive electronice denumite senzori. Astfel, [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] ș.a.m.d.

Principalul factor care influențează calitatea unei măsurători este temperatura(5,6), [anonimizat]: [anonimizat], umiditatea, etc. [anonimizat], solubilitatea oxigenului în apă este dependentă de temperatură și poate fi determinată ținând cont de coeficientul de absorbție, α(θ), și de presiunea parțială a oxigenului, p(O2).

, (5)

unde:

[anonimizat] [cm3(O2)/cm3]

este presiunea parțială a oxigenului

este presiunea standard

este coeficientul de absorbție Bunsen [cm3(O2) / cm3].

Afirmațiile anterioare motivează introducerea pe piață a senzorilor cu compensarea temperaturii.

Aerul este respirat de oameni din momentul în care se nasc până la moarte. [anonimizat], trei zile fără apă sau trei săptămâni fără hrană-(7) se scoate în evidență deosebita importanță a respirației, și, implicit a aerului. Dacă ființa umană nu respiră pentru o [anonimizat].

Atmosfera este masa gazoasă care înconjoară planeta noastră și este împărțită în straturi cu diferite densități ale gazelor. [anonimizat] 78% azot, 21% oxigen și 1% argon. [anonimizat] 0,1% și 4%. Aerul mai cald conține de obicei o cantitate mai mare de vapori de apă decât aerul mai rece.

Prin poluarea aerului din atmosferă se înțelege existența anumitor poluanți în atmosferă la niveluri care afectează în mod negativ sănătatea umană și mediul înconjurător.

Măsurile legislative au în vedere doar poluarea din surse antropice, deși poluarea poate proveni doar de la aceste surse. Legislația vizează arderea combustibililor fosili în producerea de energie electrică, transporturi, industrie și gospodării, procese industriale și utilizarea solvenților, agricultură, tratarea deșeurilor. De asemenea, erupțiile vulcanice, incediile forestiere provocate în mod natural, furtunile de nisip, eliberează o serie de poluanți în atmosferă, constituind surse naturale de poluare.

La nivel european(8) în sensul protejării calității aerului înconjurător s-au adoptat o serie de directive care să reglementeze această activitate în interiorul Uniunii Europene. Aceste directive sunt: Directiva 107/2004 adoptată de Parlamentul European și de Consiliu, face referire la metalele grele și hidrocarburile aromatice policiclice care pot fi identificate în aerul înconjurător, Directiva 50/2008 a Parlamentului European și a Consiliului are în vedere calitatea aerului înconjurător, Directiva 850/2011 a adus modificări directivelor anterioare și introduce obligativitatea privind schimbul de informații și raportarea privind calitatea aerului înconjurător, Directiva 1480/2015 a modificat aspecte din Directivele 107/2004 și 50/2008 privind metodele de referință de prelucrare a datelor privind calitatea aerului, validarea datelor și amplasarea punctelor de prelevare.

În România(9), pe langă directivele anterior precizate, există legi, ordonanțe și hotărâri de guvern care au drept obiectiv principal protejarea calității aerului înconjurător. Este vorba despre Legea Calității aerului 104/2011 cu modificările și completările ulterioare, HG 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului.

Legea 104/2011(11) privind calitatea aerului definește clar și concis o serie de termeni care sunt deosebit de importanți pentru realizarea acestui studiu. Dintre acești termeni se amintesc:

Prag de alertă(11) – ,,nivelul care, dacă este depășit, există un risc pentru sănătatea umană la o expunere de scurtă durată a populației, în general, și la care trebuie să se acționeze imediat.”

Valoare țintă(11) – ,,nivelul stabilit, în scopul evitării și prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare și reducerii efectelor acestora asupra sănătății umane și a mediului ca întreg, care trebuie să fie atins, pe cât posibil, într-o anumită perioadă.”

Obiectiv pe termen lung(11) – ,,nivelul care trebuie să fie atins, pe termen lung, cu excepția cazurilor în care acest lucru nu este realizabil prin măsuri proporționate, cu scopul de a asigura o protecție efectivă a sănătății umane și a mediului.”

Valoare limită(11) – ,,nivel stabilit pe baza cunoștințelor științifice, în scopul evitării și prevenirii producerii unor evenimente dăunatoare și reducerii efectelor acestora asupra sănătății umane și a mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadă dată și care nu trebuie depășit odată ce a fost atins.”

Nivel critic(11) – ,,nivel stabilit pe baza cunoștințelor științifice, care dacă este depășit se pot produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau ecostisteme naturale, dar nu și asupra oamenilor.”

Dintre substanțele poluante care pot fi întâlnite în compoziția aerului pe care îl respirăm se amintesc:

Ozonul(10,16,17) (O3) este un poluant secundar produs din reacții chimice, sub efectul radiațiilor solare, este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros încăcios. Se formează prin intermediul unei reacțtii care implică oxizi de azot și compuși organici volatili.

Efecte asupra sănătății populației: Concentrațiile mari de ozon pot provoca reducerea funcției respiratorii și iritarea ochilor.

Efecte asupra mediului: Poate provoca daune asupra vegetației prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.

Dioxidul de Sulf (SO2) (12,16,17) este un gaz incolor, amărui, cu un miros pătrunzător.

Efecte asupra sănătății populației: Acestea pot fi diferite în funcție de concentrație și de perioada de expunere. În cazul expunerii la o concentrație mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăți respiratorii severe. Expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung, poate provoca infecții ale tractului respirator.

Efecte asupra mediului: În atmosferă contribuie la acidifierea precipitațiilor, cu efecte toxice asupra vegetației și solului. Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber.

Oxizii de azot(NO/NO2)(12,16,17) sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantități variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafața terestră, cât și ecosistemul acvatic.

Efecte asupra sănătății populației: Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.

Efecte asupra mediului: Expunerea la acest poluant produce vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, în timp ce pentru animale poate provoca boli pulmonare, care seamană cu emfizemul pulmonar.

Monoxidul de carbon(CO)(14,16,17) este un gaz incolor, inodor, insipid,de origine atât naturală, cât și antropică. Monoxidul de carbon se formează, în principal, prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

Efecte asupra sănătății populației: Este un gaz toxic, în concentrații mari poate fi letal(la concentrații de aproximativ 100mg/m3) prin reducerea capacității de transport a oxigenului în sânge, cu consecințe asupra sistemului respirator și a sistemului cardiovascular.

Efecte asupra mediului: La concentrații monitorizate, în mod obișnuit, în atmosferă nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.

Benzen(C6H6)(15,16,17) este un compus aromatic foarte ușor, volatil și solubil în apă. Benzenul provine, în proporție de 90% din motoarele cu ardere internă (trafic auto), în urma arderilor incomplete, restul rezultă din evaporarea combustibililor la stocare și transfer, din arderea lemnului și din unele procese industriale.

Efecte asupra sănătății populației: Este o substanță cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.

Particule în suspensie (PM10, PM 2,5)(16,17,18,19) sunt poluanți ce se transportă pe distanțe lungi, proveniți din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la suprafața solului de către vânt, erupții vulcanice, etc. sau din surse antropice, cum ar fi: arderile din sectorul energetic, procesele de producție(industria metalurgică, industria chimică, etc.). Particulele aflate în suspensie care au diametrul de cel mult 2,5microni sunt denumite generic PM 2,5, respectiv cele care au diametrul de cel mult 10 microni au denumirea de PM10.

Efecte asupra sănătății populației: Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă majoră o reprezintă particulele care au diametrul aerodinamic mai mic de 10 microni, care pot trece prin nas și gât și ajung în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moarte prematură.

Metalele toxice( Plumb-Pb, Cadmiu-Cd, Arsen-As, Nichel-Ni, Mercur-Hg)(16,17,20) provin din combustia cărbunilor, carburanților, deșeurilor menajere, și din anumite procese industriale.

Efecte asupra sănătății populației:Plumbul este un metal toxic pentru organism, care se acumulează și afectează rinichii, ficatul, creierul și sistemul nervos. Rinichii și oasele sunt organele critice afectate de expunerea la cadmiu. Unii compuși ai nichelului sunt cancerigeni, crescând riscul apariției cancerului pulmonar, de nas, laringe sau de prostată.

Metode de analiză a poluanților din aer

Consultând impactul acestor agenți poluanți asupra sănătății populației, și asupra mediului ambiant în general, se constată necesitatea impunerii unor măsuri de protecție a mediului ambiant și de restabilire a echilibrului natural. Gravitatea fenomenului a impus dezvoltarea rapidă a unei game diverse de metode de determinare a concentrației de agenți poluanți din atmosferă. Dintre aceste metode cele mai utilizate sunt:

Fotometria(21) utilizează proprietatea moleculelor de substanțe gazoase de a absorbi radiația electromagnetică din domeniul de lungimi de undă infraroșu(IR), vizibil(VIS) sau ultraviolet(UV), rezultând în final un semnal proporțional cu concentrația de molecule ale unei anumite substanțe, în atmosfera analizată.

Fluorescența(21) reprezintă emisia de radiații electromagnetice prin dezactivarea stării excitate a unei molecule, care are aceeași multiplicitate cu starea fundamentală.

Chemiluminiscența(21) este fenomenul de apariție a unei radiații electromagnetice în domeniul vizibil, ca urmare a unei reacții chimice dintre două substanțe.

Conductometria(21) este o metodă electrochimică de analiză a gazelor, constând în măsurarea conductivității electrice a unei anumite soluții chimice, după ce aceasta a fost pusă în contact și a reacționat cu gazul de analizat.

Colorimetrie(21) este o metodă care are la bază o reacție chimică între componenta gazoasă de analizat și un reactiv chimic în stare lichidă în urma căreia apare un produs colorat, de regula în domeniul vizibil.

Pe lângă acestea mai există: fotometria flăcării, ionizarea flăcării, amperometrie, coulombometrie, potențiometrie, cromatografie, titrare ph-metrică, paramagnetism, conductivitate termică.

Această activitate de analiză presupune supravegherea și controlul mediului ambiant și cuprinde două direcții principale de acțiune. În primul rând, este vorba despre detectrarea prezenței anumitor substanțe în mediul analizat, și, în al doilea rând, determinarea concentrației acestor substanțe.

Există două moduri de desfășurare a măsurătorilor parametrilor de aer: on-line și off-line. În primul caz, măsurătorile on-line presupun efectuarea lor la fața locului, în timp ce pentru măsurătorile off-line se prelevează de la fața locului o probă care este analizată într-un laborator de specialitate.

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA)

Subiectul poluării aerului înconjurător este, atât pentru autoritățile naționale, cât și pentru cele europene, o problemă pentru care nu există o soluție rapidă și ușoară. Acest lucru impune adoptarea unor măsuri care să combată pe termen lung substanțele poluante din diferite surse.

Conform HG nr. 264/1991,,Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice este autoritatea centrală de stat care organizează cadrul instituțional, dezvoltă, îndrumă și perfectionează activitatea de protecție a mediului la scară națională.”

În subordinea acestui minister funcționează următoarele instituții publice care au ca obiect de activitate protecția mediului:

Agenția Națională pentr Protecția Mediului este o instituție publică, cu personalitate juridică, finanțată de la bugetul de stat, are calitatea de organ de specialitate al administrației publice centrale, în subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.(înființată prin HG nr. 1625/2003).

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a fost înființată în anul 1990, odată cu declararea Rezervației Biosfere Delta Dunării. Este un organ care administrează patrimoniul natural din domeniul public de interes național al rezervației, având ca sarcină refacerea și protecția unităților fizico-geografice de pe teritoriul rezervației.(înființată prin HG nr.983/1990)

Garda Națională de Mediu este un organ de control cu statut specific, personalul gărzii are calitatea de funcționar public, este încadrat pe funcția de comisar, poartă uniformă și însemne distincte și este dotat cu armament de serviciu.(înființată prin HG nr.1167/2001)

Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României , Partea I, nr. 224 din 22 mai 2000, conține o serie de principii importante:

Dreptul fiecărui cetățean de a avea acces la informația de mediu deținută de autoritățile publice(accesul la informația de mediu). Cetățenii au dreptul să primească informațiile în timp de o lună de la formularea solicitării, fără a fi nevoiți să-și motiveze cererea. În plus, potrivit Convenției, autoritățile publice au obligația să disemineze informația de mediupe care o dețin;

Dreptul de a participa la luarea deciziilor încă din stadiul incipient al dezbaterilor. Autoritățile publice trebuie să permită cetățenilor și organizațiilor de mediu să-și exprime opinia cu privire la proiectele care afectează mediul sau la planurile și programele referitoare la mediu.(participarea publicului la luarea deciziilor în probleme de mediu)

Dreptul de a contesta în justiție deciziile publice care au fost luate fără respectarea drepturilor menționate mai sus sau fără respectarea legilor cu privirela mediu în general.(accesul în Justiție).

Fiind membru în Uniunea Europeană, România are obligativitatea de a aplica directivele aprobate de Consiliul Europei și de Parlamentul European. Pentru a pune în aplicare o cerință a Uniunii Europene privind calitatea aerului, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a inițiat un proiect privind finanțarea ,,Proiectului pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundații și poluarea aerului”. Implementarea acestui proiect a presupus dotarea fiecărei Agenții pentru Protecția Mediului din țară cu stații automate de monitorizare a calității aerului. În prezent numărul acestor stații a ajuns la 148, acestea sunt dispuse în cele 8 regiuni ale țării.

O diviziune a Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, Centrul de Evaluare a Calității Aerului (CECA), are rolul de a administra informațiile și datele provenite din rețeaua națională de monitorizare automată a calității aerului (RNMCA). Datele preluate sunt afișate sub diverse forme, grafice, tabele sau text, pe site-ul național www.calitateaer.ro, dar și la nivel european pe site-ul www.eea.europa.eu.

În funcție de poluanții monitorizați, de influența lor asupra calitații aerului și de raza ariei de reprezentativitate, în Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului stațiile de monitorizare a calității aerului sunt clasificate după cum urmează:

Cele 148 de stații de monitorizare a calității mediului sunt grupate, în funcție de clasificarea de mai sus, astfel:

30 stații de tip trafic;

58 stații de tip industrial;

37 stații de tip fond urban;

13 stații de tip fond suburban;

7 stații de tip fond regional;

3 stații de tip EMEP.

În județul Iași, în anul 2019, amplasarea stațiilor de monitorizare a calității aerului se realizează după cum urmează:

Stația IS-1- Podul de Piatră(B-dul Nicolae Iorga) – este o stație de tip trafic, amplasată într-o zonă de trafic greu.

Stația IS-2- Decebal – Cantemir(Aleea Decebal) – este o stație de fond urban, amplasată într-o zonă rezidențială.

Stația IS-3- Oancea – Tătărași(str. Han Tătar- Esplanada Oancea) – este o stație industrială ce evidențiază influența emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare din cartierul Tătărași.

Stația IS-4 -Aroneanu(localitatea Aroneanu; până în anul 2015 aceasta a avut amplasamentul inițial în Copou, str. Aleea Sadoveanu) – este o stație de fond rural, amplasată într-o zonă cu densitate scăzută a populației, departe de aria urbană.

Stația IS-5-Tomești(localitatea Tomești) – este o stație de fond suburban, montată la marginea aglomerării Iași, care are drept obiectiv evaluarea expunerii populației și vegetației la ozon.

Stația IS-6- Bosia – Ungheni( localitatea Ungheni) – este o stație de fond urban/trafic în care se urmărește influența traficului asupra nivelului de poluare urbană.

Studiul de față are drept principal scop evoluția parametrilor de mediu în arealul Podul de Piatră, ținând cont de informațiile furnizate de stația IS-1-Podul de Piatră.

Monitorizarea evoluției acestor parametri s-a realizat în paralel cu monitorizarea traficului cu ajutorul aplicației Google Maps în arealul mai sus menționat. La elaborarea acestui studiu au fost consultate următoarele documente ale administrației locale și naționale:

Plan de menținere a calității aerului în județul Iași, Consiliul Județean Iași, calendarul punerii în aplicare 2018-2023(22);

Raport privind starea mediului în județul Iași pentru anul 2017, Agenția pentru Protecția Mediului Iași(16);

Raport privind calitatea aerului în România în anul 2017, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (17);

Planul de calitate a aerului în municipiul Iași, pentru PM10, perioada 2018-2023, Primăria Municipiului Iași(24);

Stația IS-1-Podul de Piatră se află amplasată într-o zonă de trafic greu, zonă rezidențială, având ca scop evaluarea influenței traficului asupra calității aerului. Raza ariei de reprezentativitate a acestei stații este mai mare de 100 de metri, având o populație potențial expusă cuprinsă între 30.000 și 35.000 de locuitori, cuprinzând cartierele Podul de Piatră și Galata.

Caracteristicile de prelevare ale stației sunt următoarele:

Înălțimea punctului de prelevare: pentru SO2, NOx, CO, BTX -2,7 m de la nivelul străzii, pentru PM10 – 3m de la nivelul străzii;

Lungimea liniei de prelevare: pentru SO2, NOx, CO, BTX – 1,6 m, pentru PM10 – 2,1 m;

Timp de prelevare: 24 de ore continuu.

Din punct de vedere al traficului, zona respectivă este caracterizată astfel:

Străzi largi: B-dul. Nicolae Iorga – volum mare de trafic( > 10.000 vehicule/zi);

Străzi înguste: șos. Națională – volum moderat de trafic( între 2.000 și 10.000 vehicule/zi);

Străzile de cartier – volum mic de trafic( <2.000 vehicule/zi).

În tabelul următor se vor prezenta poluanții pe care această stație îi monitorizează, împreună cu medota de referință pentru fiecare în parte:

Domeniul transporturilor are o influență foarte importantă asupra acestor poluanți, dar își lasă adânc amprenta și în rândul celorlalți. Fie că este vorba despe transport aerian, rutier sau feroviar, orice mijloc de transport constituie o sursă antropică mobilă de poluare.

Conform Planului de menținere a calității aerului în județul Iași(22) evoluția poluanților enumerați mai sus în perioada 2012 – 2017 este următoarea:

Cifrele măsurate de Agenția pentru Protecția Mediului Iași susține ideea că sectorul de transport este o sursă principală de poluare. În anul 2016, în urma activității de transport, la nivelul județului Iași s-au înregistrat următoarele date:

5443,09 tone de PM10;

4794 tone de PM2,5;

3995,81 tone de NOx;

3676 tone de NH3;

10,02 tone de SOx.

Din emisiile de metale grele din sectorul de activitate transport pentru anul 2016 au rezultat:

31,63 kg As;

85,99 kg Cd;

464,63 kg Cu;

12,49 kg Hg;

45,24 kg Ni;

256, 20 kg Pb;

3626,34 kg Zn.

Studiu de caz

Studiul are drept date experimentale datele prelevate de stația de monitorizare a calității aerului în intervalul calendaristic, 19/11/2018 -07/12/2018. Eșantioanele au fost monitorizate la un interval de o oră, în intervalul orar 700 – 1900.

Caracteristica Trafic a aplicației Google Maps are următoarele particularități care au fost de ajutor în monitorizarea traficului în zona Podul de Piatră. Confrom centrului de asistență Google fiecare cod de culoare identificat în aplicație corespunde vitezei de deplasare a utilizatorilor de smartphone care se află în zona monitorizată la momentul respectiv și care au funcția GPS activată și aplicația Google Maps deschisă.(25)

Aceste coduri de culoare au următoarea semnificație(26):

Verde: nu sunt întârzieri în trafic. Viteza de deplasare este de 80 km/h sau chiar mai mare.

Portocaliu: volum mediu de trafic. Viteza de deplasare cuprinsă între 40 km/h și 80 km/h.

Roșu: întârzieri în trafic. Cu cât culoarea roșie este mai intensă cu atât traficul se desfășoară mai lent. Viteza de deplasare este sub 40 km/h.

Valorile vitezei, exprimate în km/h, de la paragraful anterior au doar caracter informativ, fiind informații colectate de pe forum-uri neoficiale.(27)

La nivelul municipiului Iași fluxurile totale de trafic evidențiază câteva artere de drum pe care circulă zilnic între 15.001 și 32.632 de vehicule.

Arealul de studiu a fost ales din considerentele numărului de vehicule care s-au consemnat trecând prin intersecția Podul de Piatră, și anume 32.000 de vehicule. Astfel situația din teren a impus instalarea unei stații de monitorizare a calității aerului în zona respectivă, care înregistrează valori destul de mari în momentele de trafic intens, dar și depășiri ale valorilor maxime admisibile.

Această zonă consemnează un număr atât de mare de vehicule deoarece este un nod cheie de traversare a municipiului Iași pe direcția vest – est. Această direcție presupune următorul traseu: Șoseaua Păcurari->Strada Canta ->Șoseaua Moara de Foc ->Strada Silvestru->Podul de Piatră->Bld.Nicolae Iorga->Calea Chișinăului. Acest traseu avea în principal participanți din categoria vehiculelor grele care traversau orașul pentru a ajunge în cele două vămi cu Republica Moldova, dar nu numai pentru asta. O dată cu deschiderea centurii ocolitoare a municipiului Iași și mutarea Biroului Vamal la marginea orașului traficul prin această zonă a scăzut, din punctul de vedere al tir-urilor. Au rămas ca principali utilizatori din categoria vehiculelor grele, șoferii care efectuează aprovizionarea zilnică a marilor centre comerciale din municipiu.

Inaugurarea în noiembrie 2012 a centurii de ocolire a municipiului Iași se dovedește a fi o soluție destul de bună pentru direcționarea traficului greu pe lângă municipiul Iași, dar nu și o soluție suficientă. În figura următoare se prezintă o completare a acestei soluții, care prezintă explicit câte o variantă pentru fiecare categorie de trafic.

(28)

Vehiculele aparținând populației reprezintă, și ele, o importantă sursă de agenți poluanți în zona respectivă la orele de vârf.

În data de 19/11/2018 monitorizarea traficului a început la ora 10 din cauza unor erori ale programului în LabView care trebuia să facă automat aceste acțiuni. Pentru rezolvare s-a utilizat aplicația Google Maps instalată pe telefonul personal și s-au realizat manual capturile de ecran.

Aplicația Labview este încă în lucru, ea neîndeplinind condiția de a efectua capturile de ecran la un interval orar specificat.

Se observă că această zonă este caracterizată de un trafic mediu, ținând cont de aprecierile culorilor din aplicație.

Orele considerate de vârf au fost: intervalul orar 8-10 și intervalul orar 16-18. Aceste date pot fi comparate cu datele furnizate de stația de monitorizare a calității aerului IS-01 Podul de Piatră, care sunt prezentate sub formă grafică în cele ce urmează:

Ziua 2 – 20/11/2018

Ora de vârf dimineața: 8:00

Ora de vârf seara: 17:00

Aceste constatări din imaginile atașate sunt susținute de următoarele date furnizate de stație:

Ziua 3 – 21/11/2018

Ora de vârf dimineața: 09:00

Ora de vârf seara: 18:00-19:00

Ziua 4 – 22/11/2018

Ora de vârf dimineața: 08:00 – 10:00

Ora de vârf seara: 16:00-18:00

Ziua 5 – 23/11/2018

Ora de vârf dimineața: 08:00-09:00

Ora de vârf seara: 17:00-18:00

Ziua 6 – 26/11/2018

Ora de vârf dimineața: 08:00-10:00

Ora de vârf seara: 17:00-19:00

Ziua 7 – 27/11/2018