Instrument Modern de Plata

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATĂ

I.1. ISTORIC PRIVIND APARIȚIA ȘI DEZVOLTAREA CARDURILOR

I.2. DEFINIREA ȘI TIPOLOGIA CARDURILOR

I.2.1. Definiția noțiunii de card

I.2.2.Tipuri de carduri

I.3. OPERAȚIUNI BANCARE CU CARDURI

I.3.1. Emiterea cardurilor

I.3.2. Acceptarea cardurilor

I.3.3. Utilizarea cardurilor

I.4. AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE ALE UTILIZĂRII CARDURILOR

I.5. SISTEME ELECTRONICE DE TRANSFER AL FONDURILOR ÎN DOMENIUL PLĂȚILOR PRIN CARDURI

I.6. IMPACTUL UTILIZĂRII CARDURILOR

I.6.1. Operațiuni frauduloase cu cardul

I.6.2. Costul utilizarii cardurilor

I.7. ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE DE PE PIAȚA CARDURILOR

I.7.1.VISA International

I.7.2. MasterCard

I.7.3. American Express (AmEx)

I.7.4. Diners Club

I.7.5. JCB Cards ( Japan Credit Bureau)

CAPITOLUL II

ANALIZA PIEȚEI CARDURILOR BANCARE ÎN ROMÂNIA

II.1. STADIUL ORGANIZĂRII PIEȚEI BANCARE DE CARDURI ÎN ROMÂNIA

II.2. ANALIZA PIEȚEI CARDURILOR DE DEBIT

II.2.1. Carduri de debit acordate de Banca Română de Dezvoltare (BRD)

II.2.2. Carduri de debit acordate de Raiffeisen Bank

II.2.3. Carduri de debit acordate de UniCredit Tiriac Bank

II.3. ANALIZA PIEȚEI CARDURILOR DE CREDIT

II.3.1. Cardurile de credit acordate de Banca Română de Dezvoltare

II.3.2. Cardurile de credit acordate de Raiffeisen Bank

II.3.3. Cardurile de credit acordate de UniCredit Tiriac Bank

II.4. ANALIZA PIEȚEI CARDURILOR CO-BRADED

II.4.1. Cardurile co-braded acordate de Banca Transilvania

II.4.2.Cardurile co-braded acordate de Raiffeisen Bank

II.4.3. Cardurile co-braded acordate de BRD Finace IFN SA

II.5. CARDURI DE BUSINESS

II.6. MIGRAREA LA CIP

II.7. INFRASTRUCTURA DE ACCEPTARE A CARDURILOR

II.8. SERVICIILE ELECTRONICE BANCARE

II.9. PIAȚA CARDURILE BANCARE ȘI ECONOMIA ROMÂNEASCĂ

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ: CARDURI ACORDATE DE BANCA COMERCIALA ROMANA (BCR)

III.1. ISTORICUL BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

III.2. PREZENTAREA ACTIVITĂȚII BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

III.3. PRINCIPALELE CARDURI EMISE DE BCR SI ANALIZA ACESTORA

III.3.1.Carduri de debit persoane fizice

III.3.2. Carduri de debit expuse de BCR destinate tinerilor

III.3.3. Carduri de debit persoane juridice

III.3.4. Carduri de credit persoane fizice

III.3.5. Carduri de credit persoane juridice

III.3.6. Servicii conexe atașate cardurilor

III.4. ANALIZA COMPARATIVĂ A CARDURILOR EMISE DE BCR CU CELE EMISE DE ALTE BĂNCI

III.4.1. Analiza comparativă a cardurilor de debit emise de BCR, BRD și Banca Românească

III.4.2. Analiza comparativă a cardurilor de credit destinate persoanelor fizice emise de BCR, BRD și Banca Românească

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Promptitudinea desfășurării unei tranzacții, din punctul de vedere al oportunităților financiare, timpul real destinat efectuării obligațiilor de plată, modificarea în timp al lichidităților și al resurselor de creditare au devenit factori indispensabili în procesul luării deciziilor de vânzare/cumpărare, de încheiere a unei afaceri, influențând major strategia economică abordată la un anumit moment, într-o situație dată, de agenții economici. Pentru a veni în întâmpinarea acestor cerințe, au devenit fezabile și se înregistrează progrese în transferul și decontarea banilor sub formă de informație, aceste performanțe deschizând o gamă vastă de posibilități instituțiilor financiare de a oferi servicii cât mai personalizate și complexe, agenților economici și clienților acestora.

Extinderea continuă a volumului de tranzacții, sincronic cu reducerea timpului destinat transferului de resurse financiare, chiar până la atingerea performanțelor de tranferare subita a banilor informație, a necesitat luarea de măsuri de securitate deosebite, care să asigure derularea tranzacțiilor în condiții de deplină siguranță. Supertehnologizarea echipamentelor necesare instituțiilor financiare în realizarea dezideratelor propuse, dă posibilitatea acestora de a efectua un volum impresionant de tranzacții, într-un timp record, dar și în condiții de maximă securitate, în care posibilitățile de fraudare sau de eroare a factorului uman sunt mult diminuate.

În economia de piață de astăzi, sectorul bancar, are un rol important în dezvoltarea societății și economiei unei țări, deoarece, pe lângă faptul că contribuie la acumularea și alocarea resurselor, este și un important indicator al gradului de dezvoltare a unei țări. Schimbările rapide, concurență, competitivitatea activităților bancare au determinat băncile să găsească soluții (modalități) specifice pentru diversificarea produselor bancare destinate a satisface nevoile clienților, astfel că relația dintre client și furnizor să fie mai eficientă, oferind servicii de calitate pentru creșterea eficienței economice în activitatea lor și satisfacerea cererilor consumatorilor.

În contextul unei economii de piață avansate a sfârșitului de mileniu, unde cerințele sunt tot mai multe, în cadrul formulei de plăți fără numerar, s-a materializat o opțiune tehnologică: instrumentul multifunțional de economisire, plată și credit – cardul.

Cardul bancar este fără îndoială una din „marile realizări în aria tehnicii bancare”, ca o repercusiune a progreselor admirabile din tehnologia electronică privind informatica și telecomunicațiile digitale de date, introdus pentru a facilita transferul de fonduri prin intermediul instituțiilor financiare.

Puțini specialiști din domeniul financiar ar fi putut prevesti, acum 30 de ani în urmă, impactul pe care urma să-l aibă cardul bancar asupra întregii vieți economice și sociale; că acest produs urma să devină cel mai profitabil și des utilizat dintre produsele financiare oferite consumatorilor.

În prezent, întreaga lume civilizată tinde spre minimizarea utilizării numerarului. Eficiența înaltă a sistemelor de carduri internaționale le-a asigurat o dezvoltare continuă, și o răspândire largă pe plan mondial. Crearea unor sisteme de plăți globale, cum ar fi Visa și Mastercard Europe le-a dat clienților posibilitatea de a beneficia de toate avantajele pe care le oferă cardurile bancare practic în orice punct al globului pământesc. Analiza tendințelor dezvoltării business-ului cardurilor bancare în lume denotă creșterea anuală a numărului deținătorilor acestora. Situația actuală pe piața cardurilor poate fi caracterizată ca un boom continuu.

Atât cât va continua să se schimbe condiția umană, sistemele de plată vor continua și ele să se dezvolte, conduse în principal de forțele economiei de piață. În ultimul timp, consumatorii determină ce formă de bani este mai dorită. Oamenii înlocuiesc formele de plată scumpe și mai puțin comode (materializate) cu cele ieftine și mai confortabile (dematerializate, precum e-banking, carduri, on-line payment, mobile payment).

Lucrarea de față este concentrată asupra cardurilor bancare din Romania. Lucrarea este structurată în trei capitole care integrează judecăți, raționalități, raportări la exigențele legislației în vigoare și recomandări.

Lucrarea de fata are un caracter de analiza si sinteza a cunostintelor actuale legate de cardurile bancare. Principalele obiective pe care le-am propus in intocmirea lucrarii sunt:

Sistematizarea si prezentarea, unitar, a cunostintelor actuale legate de cardurile bancare;

Sistematizarea si prezentarea cunostintelor actuale legate de sistemele de plati prin carduri din Romania;

Prezentarea beneficiilor si riscurilor implementarii cardurlui bancar.

In vederea realizarii obiectivelor propuse, metodologia folosita a fost:

Metoda istorica prin trecerea in revista a evolutie cardurilor bancare de la origini si pana in zilele noastre;

Metoda observatiei prin observarea sistemelor de plati prin carduri existente, a tendintelor evolutioniste ale cardurilor bancare;

Metoda comparative prin analiza comparative a cardurilor bancare, prin sublinierea avantajelor si dezavantajelor.

Prin prezentarea lucrării mele de licență intitulată „Piața cardurilor și persperctivele ei în România” doresc să prezint câteva idei generale despre banii electronici, a modului de circulație a acestora și chiar a impactului pe care îl au asupra vieții noastre cotidiene.

CAPITOLUL I

CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATĂ

Pentru a înțelege mai bine conceptul de card, la ce este el folosit și în ce situații, este necesara o trecere in revista explicita a istoriei apariției și dezvoltarea tipurilor de carduri existente, a avantajelor oferite de acestea pentru fiecare din cele trei parti participante la tranzactii, motivand astfel avantajul global al utilizarii cardurilor si utilitatea tot mai ridicata a acestora in zilele noastre.

Cardul înglobează o multitudine de inovații atât în aria tehnologiei industriale, cât și în cea de securitate a informației și a tehnicii de procesare bancară.

Cardul a trecut definitiv in familia instrumentelor de plata, atunci cand aplicarea tuturor inovațiilor componente s-a demostrat a fi eficienta, adica costurile echipamentelor și a rețelei au ajuns să fie abordabile, atât pentru bănci cât mai ales pentru populație, principalul beneficiar a acestora.

I.1. Istoric privind apariția și dezvoltarea cardurilor

Istoria cardurilor a început în anul 1914 în SUA, că „simbol al relației dintre o entitate economică și un client” . Compania Western Union avea să introducă ”primul card” imprimat pe plăcute de metal, având că obiectiv încurajarea cumpărăturilor și creșterea fidelității clienților săi, cu menționarea că prin acest card se puteau face cumpărături numai de la această companie. Un an mai târziu Compania Telegrafică (Telegraph Company) avea să introducă aceleași plăcuțe de metal pentru o recunoaștere facilă a clienților săi. Au urmat apoi cele emise de General Petroleum Corporation of California (Mobil Oil) care erau acordate celor mai buni angajați și respectiv, clienți ai companiei.

În majoritatea cărților de specialitate se specifică cum că debutul cardurilor bancare de credit (primele carduri au fost cele de credit) ar fi fost realizat de John S. Biggins (1910-1971), specialist în domeniul creditelor de consum la Flatbush National Bank din Brooklyn, New York. În 1946, el a conceput și lansat un plan de creditare denumit „Charge It”, care prevedea oferirea unor chitanțe (scrip) către clienții băncii, în schimbul cărora aceștia puteau efectua diferite achiziții de dimensiuni moderate de la comercianții participanți la proiect. De la acest plan și până la introducerea propriu-zisă a primului card modern nu mai era decât un pas, astfel că în 1951, Franklin Național Bank substituia chitanțele (scrip) cu o cartela de plastic, care permitea efectuarea de plăți către toți comercianții din rețea.

În aceeași perioadă, Diners Club creează un produs similar pentru călătorii și divertisment (Travel and Entertaiment Card). Într-o perioadă destul de scurtă, cardul avea să fie preluat de bănci fiind considerat “o nouă formă de acordare de credite pentru consum” și acceptat la plată la foarte mulți comercianți.

Anul 1958, a fost anul în care istoria cardurilor a cunoscut o puternică dezvoltare datorită băncii americane “Bank of America” care a introdus predecesorul cardului universal modern sub titulatură de Bank Americard pentru revoluționarea modului de achiziționare de bunuri și servicii. Succesul său a fost unul imediat, în numai zece ani numărul deținătorilor de carduri a ajuns la peste 20 milioane, iar în 1991 se înregistrau peste 100 milioane. În 1976 cardul Bank Americard avea să devină cardul cunoscut pretutindeni acum “Visa”, iar Bank of America, împreună cu alte bănci asociate devine Visa Internațional.

În 1966, datorită succesului nemaiîntâlnit în privință cardului său, Bank of America a început să ofere licențe de emitere și altor bănci. Ca și un mod de a răspunde la strategia băncii, 17 bănci americane concurente ale Bank of America, înființează asociația “Interbank Card Association” (ICA), cu drepturi asupra cardului Master Charge. O dată cu progresaremică și un client” . Compania Western Union avea să introducă ”primul card” imprimat pe plăcute de metal, având că obiectiv încurajarea cumpărăturilor și creșterea fidelității clienților săi, cu menționarea că prin acest card se puteau face cumpărături numai de la această companie. Un an mai târziu Compania Telegrafică (Telegraph Company) avea să introducă aceleași plăcuțe de metal pentru o recunoaștere facilă a clienților săi. Au urmat apoi cele emise de General Petroleum Corporation of California (Mobil Oil) care erau acordate celor mai buni angajați și respectiv, clienți ai companiei.

În majoritatea cărților de specialitate se specifică cum că debutul cardurilor bancare de credit (primele carduri au fost cele de credit) ar fi fost realizat de John S. Biggins (1910-1971), specialist în domeniul creditelor de consum la Flatbush National Bank din Brooklyn, New York. În 1946, el a conceput și lansat un plan de creditare denumit „Charge It”, care prevedea oferirea unor chitanțe (scrip) către clienții băncii, în schimbul cărora aceștia puteau efectua diferite achiziții de dimensiuni moderate de la comercianții participanți la proiect. De la acest plan și până la introducerea propriu-zisă a primului card modern nu mai era decât un pas, astfel că în 1951, Franklin Național Bank substituia chitanțele (scrip) cu o cartela de plastic, care permitea efectuarea de plăți către toți comercianții din rețea.

În aceeași perioadă, Diners Club creează un produs similar pentru călătorii și divertisment (Travel and Entertaiment Card). Într-o perioadă destul de scurtă, cardul avea să fie preluat de bănci fiind considerat “o nouă formă de acordare de credite pentru consum” și acceptat la plată la foarte mulți comercianți.

Anul 1958, a fost anul în care istoria cardurilor a cunoscut o puternică dezvoltare datorită băncii americane “Bank of America” care a introdus predecesorul cardului universal modern sub titulatură de Bank Americard pentru revoluționarea modului de achiziționare de bunuri și servicii. Succesul său a fost unul imediat, în numai zece ani numărul deținătorilor de carduri a ajuns la peste 20 milioane, iar în 1991 se înregistrau peste 100 milioane. În 1976 cardul Bank Americard avea să devină cardul cunoscut pretutindeni acum “Visa”, iar Bank of America, împreună cu alte bănci asociate devine Visa Internațional.

În 1966, datorită succesului nemaiîntâlnit în privință cardului său, Bank of America a început să ofere licențe de emitere și altor bănci. Ca și un mod de a răspunde la strategia băncii, 17 bănci americane concurente ale Bank of America, înființează asociația “Interbank Card Association” (ICA), cu drepturi asupra cardului Master Charge. O dată cu progresarea a acestei asociații, în 1979, ea avea să schimbe denumirea de Master Charge în renumitul Mastercard, principalul adversar al cardului Visa.

Apariția primului card pe piață din Europa a avut loc în 1967, în Franța, sub denumirea de „Carte Blue”, un card național, destinat pentru a facilita plățile către comercianți.

Deși cardurile au început să fie folosite în țările vest-europene încă din anii `60, abia după anii `80 s-a raspândit utilizarea lor. Tot în anii `80, au fost introduse cardurile de debit. Cardurile s-au extins foarte repede, cucerind tot mai multe țări, cele mai cunoscute carduri fiind cele emise de Visa Internațional, care ocupă circa 55% din piața cardurilor bancare și cele emise de MasterCard care deține circa 35% din piață. Diferența de 10% se cuvine cardurilor altor organizații internaționale (JCB) si cardurilor locale ale băncilor. În prezent, cardurile reprezintă una dintre cele mai popularizate metode de plată și de obținere de credit.

Debutul emiterii cardurilor în România a fost realizat în anul 1995, când în urma asocierii dintre Banca Agricolă, Banca Comercială Română, Banca Română pentru Dezvoltare, Bancorex, Banca Ion Țiriac și Banc Post, au pus bazele mai multor programe de carduri. Acest fragment v-a fi dezvoltat mai amplu în capitolul II.

Piața cardurilor atât la nivel național cât și internațional a progresat, aceasta întrucât, cu toate reticențele, acest instrument rămâne pentru consumatorul de baza, turist sau om de afaceri, o modalitate practică de reglementare.

I.2. Definirea și tipologia cardurilor

I.2.1. Definiția noțiunii de card

Conform Dicționarului Economic, cardul bancar reprezintă un „instrument cu ajutorul căruia se efectuează plata produselor și serviciilor având la bază un sistem organizat pe baze contractuale între 3 participanți: emitentul (banca), deținătorul cardului și comerciantul”.

Lucrările de specialitate definesc cardul ca fiind „un instrument de decontare care asigură posesorului autorizat achiziționarea de bunuri sau servicii fără prezența efectivă a numeralului”. Cu alte cuvinte, cardul “facilitează legătura financiară intrinsecă dintre comercianți și consumatori, reprezentând o simplă cheie de acces într-un cont bancar”.

Potrivit Regulamentului nr.6/2006 al BNR, cardul este definit ca un „instrument de plată electronică, respectiv un suport de informație standardizat, sigur și individualizat, care permite titularului său să folosească disponibilitățile bănești proprii dintr-un cont deschis în numele său la emitentul cardului sau să utilizeze o linie de credit, până la o limită prestabilita, deschisă de emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării, cumulativ sau nu, a următoarelor operațiuni: retragere de numerar; plata de bunuri sau servicii achiziționate de la comercianții care accept; obligațiile de plată a autorităților guvernamentale, impozite, taxe, amenzi, penalități și altele, prin intermediul terminalelor POS sau alte mijloace electronice; transferurile de fonduri între conturi”.

Ca și alte instrumente de plata, de exemplu cecul, cardul nu este monedă, ci doar un instrument de plată care intermediază transferul de monedă între participanți, bazat pe un anumit prototip (acces la contul bancar). Cardul este un instrument de plată care permite executarea unui număr nelimitat de operatii, spre deosebire de instrumentele de plată pe suport hârtie care erau legate de o singură operație, iar transmiterea informației-bani nu este prin poștă ci electronică.

Indiferent de tipul lor (bancare, private) sau funcțiile îndeplinite (debit, credit), toate cardurile cuprind anumite trăsături generale în ceea ce privește caracteristicile de construcție, pentru a le distinge de alte instrumente de plată, ceea ce le conferă și un grad mai înalt de standardizare:

confecționarea dintr-un material plastic, formă dreptunghiulară, cu dimensiuni standard (54mm * 86mm);

pe aversul cardului se regăsesc elemente ce sunt inscripționate prin tipărire, gofrare (embosare) sau gravare cu laser ca: numărul cardului (un număr format din 13-16 cifre), numele posesorului redactate cu caractere latine, perioada de valabilitate, aria de aplicabilitate, denumirea și sigla emitentului. De asemenea trebuie să apară logo-ul organizației sub egida căreia s-a emis cardul (Visa, MasterCard) precum și o hologramă tridimensională, fiind un element standard de siguranță (diferă ca formă în funcție de organizația emitentă: pentru Visa este reprezentat un porumbel în zbor, iar pentru Europay International este globul pământesc desfășurat);

pe reversul cardului apare: o bandă magnetică standard pe care sunt codate datele referitoare la deținătorul cardului pe trei piste sau mai nou un microprocesor integrat (chip); un spațiu destinat semnăturii autorizate a posesorului; un număr de telefon de urgență la care se poate anunța furtul sau blocarea cardului, adresa băncii și codul de securitate din 3 caractere numerice CVV2 sau CVC2 ce apare în zona de semnătură, cu litere înclinate la stânga. Acest cod este folosit pentru atenuarea riscurilor utilizării frauduloase.

I.2.2.Tipuri de carduri

În practică exista o varietate destul de cuprinzătoare de carduri care corespund necesităților clienților. Aceste carduri se pot clasifica după mai multe criterii, cele mai relevante fiind:

după modul de stocare a informațiilor;

după funcțiile specifice îndeplinite;

după calitatea emitentului;

după momentul în care se efectuează tranzacția;

după zona de acceptabilitate;

După modul de stocare a informațiilor, se disting:

Cardurile cu bandă magnetică – acestea au pe verso o bandă magnetică, îngustă de aproximativ 10,3 mm, în care sunt înscriptate magnetic și securizate o serie de informații sub forma a trei piste despre: titular, tipul de card, numărul cardului, codul BIN (Eng. Bank Identification Number), codul PIN (Eng. Personal Identification Number). Aceste carduri prezintă numeroase dezavantaje: au o capacitate de memorare destul de slabă (cca. 1000 bits), sunt alterabile, pot fi decodate și falsificate de către amatori inițiați.

Cardurile cu microprocesor (smart cardurile) – cunoscute sub denumirea de „carduri inteligente dotate cu memorie sau cu circuite integrate”, reprezintă practic un calculator în miniatura ce are în structură sisteme de operare, fișiere și aplicații (programe) ce sunt specifice fiecărei funcții pe care o realizează. Gradul mai ridicat de securitate comparativ cu tipurile de carduri cu banda magnetica, reducerea cheltuielilor de telecomunicații, precum și colectarea și furnizarea unui volum mai mare de informații (structurate pe patru zone: nonconfidențiale, confidențiale, inaccesibile și istoricul tranzacției) privind alimentarea și utilizarea fondurilor sunt câteva din avantajele aduse de cardurile inteligente, care depășesc incovenientele precum: costul ridicat, complexitate mult mai mare și necesitatea modificării terminalelor și procesatorilor în vederea acceptării. Începand cu anul 1998 marile organizații ai acestui instrument de decontare (Visa International, MasterCard, AmEx) au promovat pe scară largă chip-ul, încercând astfel înlocuirea tehnologiei de securizare pe bandă magnetică cu cea pe microprocesor.

Cardul inteligent sau cardul cu cip s-a răspândit destul de repede. În conformitate cu asociația europeană Eurosmart, în anul 2013 s-au produs și au fost puse în funcțiune, în toată lumea circa 7,7 miliarde de carduri cu cip.

Cardurile hibride (dual card) – sunt cardurile ce cuprind în același timp și bandă magnetică și cip și permit efectuarea unor operațiuni combinate, specifice fiecarui tip de card.

După funcțiile specifice pe care le îndeplinesc (în raport cu sursa de acoperire a cheltuielilor) se disting:

Cardurile de credit – sunt instrumente de plata prin intermediul cărora deținătorul dispune de disponibilități bănești ale emitentului, oferite sub forma unei linii de credit pe o perioadă determinată, care îi permite acestuia efectuarea de operațiuni de plată (achiziționarea de bunuri și servicii), precum și retrageri de numerar de la ATM sau de la ghișeele băncii în limita unui plafon prestabilit. În mod normal aceste carduri au o valoare limitată, stabilită de emitentul cardului, precum și o rată a dobânzii care se aplică pentru creditul acordat. Rata dobânzii pentru sumele neachitate este de obicei de câteva ori mai mare decât rata dobânzii de bază.

Cardurile de credit, în funcție de gradul de expunere a băncii, pot îmbrăca două forme:

dacă utilizatorii nu prezintă o credibilitate bancară considerabilă, cardul de credit pus la dispoziție este de tip „charge”, caz în care deținătorul este constrâns ca în decursul unei luni de zile să restituie creditul acordat (credit everdraft);

dacă utilizatorii au “punctaje” de credit rezonabile, adică au venituri superioare primei categorii, atunci banca pune la dispoziția clientului „cardul de credit propriu-zis”, cheltuielile fiind acoperite dintr-un plafon sau linie de împrumut negociată inițial, iar rambursarea creditului nefiind obligatoriu a se realiza în termen de o lună ca în cazul anterior.

Cardurile de debit – sunt instrumente de plată care permit utilizatorului să dobândească bunuri sau servicii, să facă retrageri de numerar în limita soldului disponibil în contul aferent cardului, având ca și condiție esențială de funcționare, existența în cont a disponibilului și efectuarea de cheltuieli în limita sumei din cont.

Acest card poate funcționa în baza unui cont curent de operațiuni sau a unui cont special pentru tranzacții cu carduri, unde toate plățile efectuate cu acest card se regăsesc în grupa debitorului ce este atașat cardului.

Cardurile de debit cu facilitatea de descoperit de cont (engl. overdraft) sunt cardurile prin intermediul cărora deținătorul poate dispune, pe lângă fondurile proprii existente într-un cont deschis la emitent și de o anumită sumă, similară unui credit, în limita unui plafon fixat înainte, acordată de regulă, în situația în care drepturile bănești ale deținătorului (de ex. salariul) sunt virate periodic în contul de card pentru efectuarea operațiunilor bancare (plată, retragere de numerar sau transfer de fonduri). Se folosește în cazul cardurilor pentru salarii care se alimentează direct cu sumele virate periodic de firmele angajatoare. Descoperitul de cont pentru salarii se limitează la circa 75% din salariu și se restutuie la virarea salariului în luna următoare. Garanția restituirii este asigurată de firma angajatoare.

Cardurile pentru retrageri de numerar, denumite potrivit practicii internaționale „cash card”, sunt cardurile folosibile doar pentru retragere de numerar de la ATM sau de la dispozitivele automate de bilete.

În funcție de calitatea emitentului de card, cardurile pot fi grupate în:

Cardurile emise de instituții financiare (carduri bancare) fac parte din instrumentele de plată și retragere autorizate de bănci și sunt cel mai des întâlnite.

Băncile, asociațiile bancare au fost pionerii emiterii primelor carduri plecând de la preocupările privind identificarea și lansarea pe piața de consum a unor instrumente de plata atractive, eficiente, ușor de obținut și rentabile. Sistemul bancar american a reușit lansarea cardurilor pe piața mondială a instrumentelor de plată cu începere din anul 1960, când Bank of America a emis un instrument de plată, denumit Bank Americard (Visa de astăzi). Într-un termen relativ scurt „banii de plastic” au cunoscut o ascensiune spectaculoasă pe piața instrumentelor de plată mondială, astfel îîn anul 1991 erau peste 100 de milioane de carduri.

Cardurile emise de comercianti (carduri private) sunt carduri emise de societățile nefinaciare precum lanțurile de magazine, hoteluri, cluburile private, benzinăriile, care pornind de la exemplul băncilor, au lansat o serie proprie de carduri, prin intermediul cărora mai întâi era recunoscută calitatea de membru la acele societăți, iar mai apoi asigurau și posibilitatea efectuării unor cheltuieli în timp real, fără a mai apărea problema dimensiunii disponibilităților bănești. Marile rețele de magazine emit propriile carduri clienților săi pentru creșterea gradului de fidelizare. Furnizând clienților diverse servicii conexe comercianții își asigură o gamă largă și stabilă de clienți, determinând creșterea vânzărilor și o bună comunicare cu consumatorii. Tranzacțiile nu se derulează prin sistemul bancar de decontări, ci prin propriul sistem de decontare al comerciantului emitent, în circuit închis.

Carduri co-branded, sunt cardurile emise de o bancă împreună cu o entitate comercială. Cardul co-branded este rezultatul asocierii a doi parteneri, cuvenind să furnizeze utilizatorului de card reduceri speciale la vânzarea de produse de către comerciantul partener al emitentului.

După momentul în care se efectuează tranzacția în contul deținătorului de card, există trei sisteme de decontare:

Sistemul „pay later” – cu plata după, carduri de credit: deținătorul de card își reglează datoriile față de bancă, după ce tranzacția dintre el și comerciant a avut loc.

Sistemul „pay before” – cu plata înainte, carduri prealimentate: deținătorul de card plătește serviciile pe care i le facilitează cardul în avans (în momentul în care i se eliberează cardul); este cazul cardurilor de acces la metrou, al cardurilor telefonice.

Sistemul „pay now” – cu plata acum, carduri de debit: deținătorul de card plătește bunurile cumpărate sau serviciile de care beneficiază în momentul derulării tranzacției prin debitarea automată a contului.

În funcție de aria geografică cardurile se pot clasifica:

Carduri naționale ce sunt emise de băncile locale și pot fi folosite numai în țara unde au fost emise;

Carduri internaționale ce pot fi folosite în orice țară unde băncile locale sunt membre ale sistemelor internaționale de plăți electronice (Visa, MasterCard);

Carduri regionale ce pot fi folosite numai de un grup de țări;

În concluzie, putem preciza că după această analiză a tipologiei cardurilor în funcție de diferitele criterii, piața internațională a acestora s-a dezvoltat continuu, iar de la apariția lor (1914) și până în prezent cardurile au câștigat un loc important în rândul instrumentelor de decontare.

I.3. Operațiuni bancare cu carduri

Operațiunile de încasări și plăți prin carduri implică parcurgerea mai multor etape, precum: emiterea cardului, deschiderea de conturi bancare, efectuarea tranzacțiilor, compensarea-decontarea, gestionarea întregii activități și bineînțeles o infrastructură adecvată la bănci și comercianți. În vederea funcționării, emitenții de carduri trebuie să obțțină autorizarea băncii centrale și a organizației proprietară de marcă.

I.3.1. Emiterea cardurilor

Emiterea cardurilor este pentru bănci un mod de a atrage potențiali clienți, prin diversificarea și dezvoltarea produselor/serviciilor dar și o modalitate de creștere a veniturilor.

Activitatea de emitere a cardurilor este un proces complex care include parcurgerea a patru etape principale:

Proiectarea și lansarea produselor card – în această etapă preliminară problema centrala este stabilirea obiectivelor pe termen scurt și lung. În funcție de obiectivele pe care banca emitentă le urmarește ea se va orienta cu precădere către un anumit tip de card (de debit, de credit, cu facilitati de descoperit de cont – overdraft).

Cu ajutorul studiilor de marketing, al informațiilor de la subunitățile băncii și pe baza solicitărilor clienților, este estimată capacitatea produsului respectiv de a atrage anumite segmente de piață, poziția produsului pe piață raportată la caracteristicile altor produse similare existente. Ulterior se va trece în faza definirii clare a produsului, a formei de prezentare, a modalităților de promovare a cardului și de atragere a clienților de pe piețele țintă. În funcție de reacția feed-back a pieței se compară efectele scontate în strategia de pornire cu cele obținute și se fac eventualele ajustări și modificări.

Când proiectul este definitivat se trece la primirea, analizarea și aprobarea cererilor de eliberare a cardurilor, depuse de titularii de cont. Clienții doritori se prezintă la bancă și depun cererea de eliberare card și cererea de deschidere cont. Banca determină elementele de personalizare și codifică datele individuale. Totodată se stabilesc în aceasta fază termenele de suplimentare a soldului de către client, sumele și termenele cu care pot fi creditați, plafonul minim al contului. Dacă cererea este aprobată se ordonă producerea cardului.

Producerea și predarea cardurilor dupa avizarea cererilor este finalitatea procesului de emitere. Cardul se produce prin efectuarea unor operațiuni de tipărire, embosare sau encodare (pentru medii electronice), în funcție de mediul de decontare în care instrumentul va funcționa (electronic sau nu). Fiecare deținător va avea un cod personal confidențial PIN care este generat de calculator.

Livrarea propriu zisa are loc în condiții de securitate și păstrare a confidențialității. Cardul, contractul de card și codul numeric personal se remit clientului în plicuri sigilate, împreună cu instrucțiunile de utilizare.

Autorizarea și decontarea tranzacțiilor derulate prin intermediul cardurilor – necesită verificarea diponibilităților proprii ale clientului ca prim proces înaintea efectuării actului de comerț (predarea unui bun sau prestarea unui serviciu).

Banca emitentă efectuează încasări și plăți prin conturile deschise titularilor pentru operațiuni cu cărți de plată.

Titularii de cont sunt persoanele fizice, pentru activitatea de emitere și persoane juridice pentru cea de acceptare a cardurilor.

I.3.2. Acceptarea cardurilor

Dacă emiterea cardurilor este o operațiune ce ține de relațiile între bancă și clienți, acceptarea la decontare a tranzacțiilor derulate prin intermediul cardurilor se înscrie în sfera relațiilor dintre bancă și comercianți, ca și dintre banca ce acceptă la decontare și băncile emitente ale cardurilor cu care s-au derulat respectivele tranzacții.

Pe plan internațional, acest proces este denumit „acquiring system” (sistem de acceptare) și definit mai în detaliu, constă în oferirea din partea băncilor a posibilității de a primi plăți prin card întreprinderilor din domeniul comerțului și serviciilor.

Programul de acceptare implică în primul rând semnarea unor contracte de acceptare a tranzacțiilor cu carduri între bancă și comerciant, prin care cel din urmă declarând că acceptă la plată cardurile (prezentate de clienți). Pe baza contractului încheiat, comerciantul are obligația afișării la loc vizibil a siglei (MasterCard, Visa), indicându-se astfel și tipul de card ce se folosește în mediul comercial respectiv.

Banca se obligă să crediteze contul comerciantului cu valoarea tranzacțiilor procesate (fără comision) pe baza chitanțelor pe care comerciantul le prezintă, reprezentând tranzacțiile derulate prin intermediul cardurilor, indiferent de banca emitenta a acestora. Totodată trebuie să asigure servicii de autorizare a efectuării de operațiuni cu carduri pentru comercianții acceptanți.

I.3.3. Utilizarea cardurilor

Aceasta etapă reprezintă în fapt folosirea aparatelor ATM sau ghișeele băncii pentru retragerile de numerar sau POS-urile respectiv imprinterele de la comercianți, așa zisele POS-uri mecanice pentru achitarea directă a mărfurilor achiziționate de la comercianți sau a serviciilor prestate.

I.4. Avantaje și dezavantaje ale utilizării cardurilor

Avantajele cardurilor

Ca instrument de plata cardul este mult mai practic decat cecul si mai comod decat bancnotele.

Avantajele pentru utilizatorii de carduri se referă la următoarele: este usor de utilizat și are o securitate sporită; gama de produse și servicii achiziționate prin intermediul cardurilor este extrem de largă (inclusiv pe internet) și titularul cardului are posibilitatea de a efectua achiziții mai profitabile; nu este necesară deținerea de sume mari de bani pentru a plăti bunurile scumpe, fapt ce duce la diminuarea riscului de pierdere sau furt și a disconfortului declanșat de numerarul la purtator; procurarea de numerar prin automatele bancare, printre străini evitându-se schimbul valutar; gama largă de beneficii și recompense care sunt din ce în ce mai personalizate; acces în tot mai multe medii comerciale, economice; având un card de credit, cumpărătorul are posibilitatea de a alege momentul de a face anumite achiziții deoarece el are la dispoziția sa un credit; titularul cardului este în măsură fie să plătească în întregime datoria, la momentul primirii situației sau să o plăteasca în rate lunare; se pot efectua de la terminalele electronice diferite plăți reprezentând contravaloarea facturilor emise de diferiți furnizori de utilități și servicii.

Avantajele pentru comercianți, pot fi menționate ca fiind: garanția plății, eliminarea costurilor de facturare și de colectare; creșterea vânzărilor; cardurile de debit conduc la reducerea cheltuielilor bancare legate de activitatea de la ghișee; creșterea oportunităților de carduri co-branded și promovare; se elimină procesul îndelungat de autorizare a plăților; reducerea timpului de decontare; fraude mai reduse precum și costurile.

Avantajele băncilor privind utilizarea cardurilor rezultă din: creșterea gradului de automatizarea a operațiunilor, reducându-se astfel volumul operațiunilor efectuate manual; comisioanele încasate de la comercianți reprezintă importante surse de venituri; diminuarea operațiunilor cu numerar; diminuarea considerabilă a cheltuielilor legate de efectuarea plăților; fluxuri de creștere a veniturilor, prin utilizarea tot mai mare a plăților electronice; nivelul ridicat de control asupra tranzacțiilor clienților în raport cu fondurile disponibile în conturi și de credit overdraft;

Utilizarea cardurilor aduce un avantaj și statului, deoarece folosirea acestor instrumente de plată duce la limitarea masei monetare în circulație și atenuarea procesului inflaționist.

Dezavantaje ale utilizarii cardurilor:

costul ridicat al ATM-urilor și POS-urilor;

reticența utilizatorilor și a comercianților față de astfel de instrumente;

din punctul de vedere al băncilor, investitiile în acest domeniu nu se recuperează ușor datorită costurilor ridicate pe care le implică achiziționarea ATM-urilor și a cheltuielilor implicate de suportul de comunicație al transmisiunilor;

I.5. Sisteme electronice de transfer al fondurilor în domeniul plăților prin carduri

Sistemul electronic de transfer al fondurilor (EFT – Electronic Found Transfer) reprezintă ansamblul dispozitivelor și procedeelor speciale care asigură deplasarea fluxurilor monetare de la plătitor la beneficiar într-un mediu exclusiv electronic.

Prin intermediul acestor tehnici de plăți viteza de transformare a fondurilor este destul de mare, beneficiarul dispunând de sumele tranzacționate chiar din momentul întocmirii ordinului de plată „electronic” de către plătitor. De asemenea, trebuie precizată și securizarea transferului de fonduri prin eliminarea factorului uman din traseul plății.

Progresele realizate din punct de vedere tehnic în ultimii ani (mai ales după anii 80) au condus la realizarea unor variate terminale destinate efectuării operațiilor de plată electronică prin intermediul cardurilor.

Dispozitivele electromecanice prin intermediul cărora se inițiază și se efectuează operațiuni cu carduri sunt denumite generic terminale.

În funcție de facilitățile oferite, echipamentele tehnice utilizate pentru realizarea transferurilor electronice în domeniul plăților cu carduri se pot grupa astfel:

Distribuitorul automat de numerar (Cash Dispenser – CD) este un dispozitiv electromecanic ce permite utilizatorului autorizat accesul la card și retragerea de numerar sub forma bancnotelor și monedelor metalice.

Din punct de vedere al amplasării primele CD-uri apărute erau sigilate și zidite în pereții băncilor, pentru a evita astfel eventualele furturi sau fraude.

Automatul bancar sau “trezorierul automat” (Automatic Teller Machine), prescurtat ATM, este un dispozitiv electronic pentru eliberarea de numerar sub forma de bancnote, precum și furnizarea unor informații privind situația conturilor personale, transferuri de fonduri între conturi, interograrea soldului și consultanța bancară. Din punct de vedere fizic, ATM-ul este un seif blindat care are în interior un număr de 1-4 casete de bancnote de diferite denominări, un mecanism de numărare și altul de prelucrarea a bancnotelor și de transport care sunt acționate electronic, precum și un echipament de blocare conectat la sistemul de alarmare al utilizatorului. În exterior, ATM-ul dispune de un display pentru afișarea indicațiilor, o fantă pentru introducerea cardului în vederea transmiterii informațiilor la centrul informatic al băncii și primirii răspunsului, o tastatură pentru tastarea PIN-ului, sumei de bani sau plata serviciilor și o fantă cu un sertar pentru eliberarea numerarului. Echipamentul de transmisie se află la unitatea bancară care deservește ATM-ul prin care se transmit și se primesc informațiile la și de la centrul informatic de la centrala băncii comerciale.

Actualmente, CD-urile și ATM-urile sunt instalate și în afara băncilor. Ele se pot întâlni în interiorul întreprinderilor sau al sediilor de firme, în centrele comerciale,etc. În general, aceste dispozitive se întâlnesc acolo unde există potențiali clienți pentru serviciile oferite de aceste dispozitive.

Terminale electronice instalate la punctele de vânzare (EFT POS- Electronic Founds Transfer at Point of Sale) sunt cele mai răspândite terminale și permit preluarea, captarea și transmiterea de informații asupra plății cu card prin medii electronice, de la comerciant la centrul de autorizare. La sfârșitul zilei, memoria POS (în realitate un PC) se „descarcă” la bancă și astfel fondurile tranzacționate sunt înregistrate în contul comerciantului. Acestea se folosesc la magazine, hoteluri, restaurante, stații de benzină, mijloace de transport, stadioane, plaje etc.

Imprinterul, Zip-Zap este un dispozitiv mecanic simplu, dar mai puțin rapid, care permite efectuarea de plăți cu carduri necesitând legătura telefonică cu centrul de autorizare. Se folosește de obicei, în hoteluri, restaurante sau chiar în taxiuri. Nota de plată pentru serviciile achiziționate (un formular special), este emisă în trei exemplare, imprimate cu datele embosate ale cardului (numărul de card, numele deținătorului, data expirării). Un exemplar se înmânează deținătorului care o semnează de luare la cunostință, unul rămâne la comerciant, iar al treilea este depus la banca la care comerciantul are cont.

Aceste terminale se folosesc din ce în ce mai puțin, cu toate că sunt foarte ieftine, transferul de fonduri privind plățile poate dura câteva zile, iar măsurile de protecție sunt limitate la semnătura deținatorului de card.

I.6. Impactul utilizării cardurilor

I.6.1. Operațiuni frauduloase cu cardul

Dezvoltarea activității cu carduri prezintă și unele imperfecțiuni în ceea ce privește securitatea tranzactiilor și modul de utilizare de către posesori. Măsurile de securitate de natură tehnică (holograma, PIN), cât și cele bancare (limitarea valorii autorizate, reducerea numărului zilnic de tranzacții, limitarea numărului de încercări pentru utilizatorii ce introduc greșit PIN-ul, verificarea datelor de identificare cu cele existente în baza de date) nu s-au dovedit a fi suficiente pentru înlăturarea fraudelor, astfel încât instituțiile financiare au recurs la introducerea de măsuri de protecție ce prevăd „codificarea informațiilor transmise telefonic”, însă acest sistem este mai sinuos, mai costisitor și nu este invulnerabil.

În genere, metodele de fraudare a instrumentelor de plată electronică, care vizează în special cardurile bancare, sunt evidențiate prin forme diverse și complexe, debutând cu infracțiunile tradiționale gen furturi, falsuri și ajungâng la infracțiuni din sfera criminalității digitale unde se utilizează sisteme informatice sau dispozitive electronice de ultimă generație.

Cele mai uzuale metode de fraudare a cardurilor sunt:

folosirea cardului de către posesor fără existența disponibilului în cont;

înregistrarea informațiilor cerute de un ATM cu o camera video minusculă, amplasată în jurul aparatului;

furtul cardurilor în timpul expedierii lor prin poștă către posesori autorizati. În România acest tip de fraudă nu poate fi săvârșit deoarece eliberarea cardului se face la ghișeul băncii, funcționarul avănd răspunderea de a-l preda personal solicitantului, urmând ca acesta să semneze pe verso;

Metoda libaneză (libanese loop) – infractorul introduce o bucată de folie subțire transparentă în cititorul de card al ATM-ului, având rolul de a anihila citirea cardului, blocându-l în interior și așteaptă ca un client să introducă cardul în automat, monitorizându-l în timp ce introduce codul PIN. După ce clientul pleacă, știind că a anunțat banca la numerele de telefon afișate pe bancomat, infractorul extrage cardul din ATM cu o pensetă.

„Clonarea cardurilor” presupune copierea neautorizată a datelor și informațiilor confidențiale existente pe banda magnetica a cardului (skimming) și transmise pe un alt card fals sau deținut ilegal. Actualmente, metoda skimming este cel mai des utilizată la nivel global;

Metoda phishing este o modalitate de fraudare din aria on-line, care rezidă în crearea unor site-uri web clone ale instituțiilor și trimiterea unor mesaje electronice către utilizatori, în scopul obținerii de date și informații confidențiale aferente cardurilor sau a celor utile autentificării la un cont bancar, prin folosirea unor tehnici de manipulare privind identitatea unei persoane, a unei instituții sau companii;

Pharming-ul este o altă metodă de fraudare on-line, constând în instalarea unui virus la accesarea aplicațiilor on-line ale băncilor și care permite ca în momentul în care se acceseaza un site web al aplicației de internet banking, redirecționarea către o copie a site-ului respectiv;

Metoda exploziei bancomatului (metoda olandeza) constă în introducerea unui amestec de oxigen cu acetilina în interiorul ATM-ului și producerea unei scântei cu ajutorul unui dispozitiv de aprindere electric care declanșează explozia. După detonare infractorii sustrag caseta în care se află banii;

Datele statistice demonstrează ca fraudele sunt nesemnificative în cazul cardurilor cu cip, care s-au dovedit a fi mult mai sigure. Astfel, este de așteptat elaborarea unor procedee de securizare mai performante pe baza acestor carduri.

Potrivit raportului Băncii Centrale Europene, valoarea fraudei în total volume tranzacționate pe cardurile emise în România are o pondere de numai 0,004% (o valoarea de zece ori mai mică decât media la nivelul țărilor SEPA), deși, la finele anului 2011, 81% din portofoliul de carduri era migrat la microprocesor. Nivelul cel mai mare a fraudei pe card se consemnează în Luxemburg cu ponderea de 0,061%.

Nivelul total al fraudei înregistrat pe cardurile emise în zona unică de plăți în euro (Single Euro Payments Area – SEPA) și acceptate la nivel mondial s-au ridicat la 1,16 miliarde de euro în 2011. Față de anul precedent îi corespunde o scădere de 5,8%, maximul înregistrându-se în anul 2008, cu o valoare a fraudei de peste 1,4 miliarde de euro.

Privită în termeni relativi, adică ca pondere în total sume tranzacționate, valoarea fraudei pe card a scăzut de la 0,40% căt se înregistra în 2010, la 0,36% fiind și cel mai scăzut nivel din 2007.

Figura nr. 1: Evoluția fraudei în total volume tranzacționate, în țările UE, 2007-2011

Sursa: BCE, Al doilea raport privind fraudarea cardurilor, iulie 2013

În 2011, la nivelul țărilor UE, principalul canal de frauda l-a reprezentat tranzacțiile de plăți efectuate off-line, prin telefon sau Internet (Card Not Present – CNP), cu o pondere de 56%, în vreme ce frauda la terminale, a fost de circa 25% în cazul punctelor de vanzare (POS) și aproape 20% la bancomate (ATM). Și în cazul României principalul canal este tot cel realizat prin plățile efectuate off-line (CNP), însă cu o pondere de numai 40%. La noi ponderea cea mai mare a fraudei este surprinsă la terminalele POS, respectiv 37%. Doar Italia, Ungaria și Estonia au ponderi mai mari ale fraudei la POS decât România.

Figura nr.2: Distribuția geografică a canalelor de fraudă în țările UE, 2011

Sursa: BCE, Al doilea raport privind fraudarea cardurilor, iulie 2013

După cum se poate observa din figura de mai sus, la nivel individual al țărilor membre UE, au fost variații uriașe în ceea ce privesc canalele de tranzacționare a cardurilor utilizate în mod fraudulos. Astfel ponderea medie a fraudelor într-un an la terminalele ATM este de 21% cu un minim de 2% în Grecia și un maxim de 61% în Olanda; cota tranzacțiilor frauduloase efectuate prin plățile off-line au variat între 21% în Olanda și 76% în Irlanda și reprezintă o pondere medie de 44%; iar cota de frauda la terminalele POS sunt cuprinse între 7% în Irlanda și 55% în Estonia, avănd o pondere medie de 27%.

Masuri de protectie pentru minimizarea riscurilor de fraudă:

Pentru prevenirea fraudelor comise prin intermediul cardurilor este necesara selectionarea foarte atenta a comerciantilor, de catre bancile acceptatoare si instruirea corespunzatoare a acestora.

Imediat ce primim cardul nou, il semnam in locul indicat;

Nu notam PIN-ul, il memoram;

Când folosim un distribuitor de bancnote, la introducerea PIN-ului, avem grijă ca nimeni să nu se uite peste umărul nostru.

Nu folosim niciodată ATM-urile slab luminate.

Nu acceptam ajutor din parte nimănui în cazul în care se întâmplă ceva cu cardul sau cu ATM-ul.

Ținem o evidență a tuturor tranzacțiilor efectuate pe card, pastram chitantele de cumparare sau de retragere de numerar.

Verificam întotdeauna chitanțele, inclusiv suma totală și cantitatea de produse cumpărată, înainte de a le semna.

Verificam întotdeauna situația contului.

Nu comunicam niciodată numărul cardului prin telefon sau pe Internet.

I.6.2. Costul utilizarii cardurilor

Utilizarea cardurilor presupune și o serie de costuri pentru posesorul acestora. Acestea pot fi grupate în următoarele trei categorii:

Taxa de emitere și de utilizare;

Comisioane bancare care se aplică tranzacțiilor;

Taxe pentru servicii speciale;

Aceste costuri au nivele diferite, în funcție de tipul de card utilizat și de condițiile în care este emis.

Într-un sistem de carduri tranzacțiile cu instrumentele de plată trebuie să fie efectuate într-un mod coerent, ceea ce impune ca toate părțile implicate (banca emitentă a cardului, banca acceptantă, deținătorul cardului, comerciantul) să se conformeze unui set comun de norme stabilite de sistem, precum răspunderea în caz de fraudă, standardele aplicate terminalelor ATM și POS și aspecte legate de infrastructura tehnică.

Sistemul de plăți Visa și Mastercard implică costuri ce sunt acoperite de către toți componenții sistemului:

Deținătorul cardului suportă costuri pentru fiecare tranzacție realizată prin intermediul cardulului, precum și pentru emitere, administrarea contului sau operațiuni aferente acestuia;

Comerciantul suportă costuri pentru efectuarea tranzacțiilor la terminalele instalate (POS);

Băncile membre ale sistemului înregistrează costuri aferente tranzacțiile pe care le procesează, de apartenența la sistem, de emiterea cardurilor sau costuri pentru tranzacțiilor interbancare (comisioane interbancare);

Proprietarii schemei de carduri, în cazul nostru Visa și MasterCard.

Comisioanele interbancare acoperă, costurile de procesare, precum și costurile suportate de emitent cu privire la garanția de plată, costurile pentru perioada de finanțare gratuită acordată posesorului de card.

În general, nivelul comisioanelor interbancare poate fi stabilit prin acorduri bilaterale între cele două părți implicate direct (băncile emitente și cele achizitoare), sau prin acorduri multilaterale (locale) între băncile membre in cadrul sistemului de plati prin carduri.

Raportul Comisiei Europene la nivelul sectorului de plăți prin carduri din 2007 concluzionează că aceste comisioane interbancare sunt „unelte de optimizare a funcționalității sistemului”, sesizând că acordurile cu referire la comisioanele interbancare anihilează optimizarea sectorului cardurilor de plată, precum și crearea unei zone unice de plăți în Euro (SEPA).

Comisioanele interbancare pot fi o expresie a unui procent din valoarea tranzacției, un preț fix pentru fiecare plată sau o combinație a celor două. Comisioanele interbancare constituie componenta principala a comisionului pentru servicii aplicat comerciantului.

Lipsa acestor comisioane interbancare (plăți echivalente), este privită de instituțiile emitente de carduri ca o pierdere directă pentru consumatori, fiind nevoite pentru a își recupera costurile prilejuite de această activitate, să practice comisioane mai mari care ar fi suportate de deținătorii de carduri.

Potrivit Visa Europe, membrii organizației sunt liberi să își stabilească propriile comisioane interbancare printr-un acord bilateral sau multilateral. În România, membrii Visa au stabilit un comision interbancar local.

Până în ianuarie 2012, în România, Spania, Portugalia, Austria, Bulgaria, Finlanda, Germania, Slovacia, Slovenia, Cipru, Estonia și Danemarca, nivelul comisioanelor interbancare naționale era stabilit de băncile locale membre Visa sau MasterCard, fie prin acorduri bilaterale, fie multilaterale. Pentru celelalte 15 state (Anglia, Suedia, Polonia, Franța, Belgia, Grecia, Italia, Ungaria, Letonia, Lituania, Olanda, Cehia) nivelul comisioanelor interbancare naționale era stabilit de însuși sistemele internaționale de plăți Visa și MasterCard. Începând cu anul 2012, nivelul comisioanelor interbancare pentru tranzacțiile efectuate cu carduri în România sunt stabilite de către organizațiile Visa și MasterCard și aplicate băncilor membre.

În tabelul de mai jos, am prezentat o imagine a nivelului comisioanelor interbancare pentru tipurile de carduri de debit/credit Visa și MasterCard, aplicabile în Europa în 2011.

Tabelul nr.1: Comisioane interbancare aplicabile în Europa în anul 2012

Sursa: Raportul privind piata Serviciilor de Plati prin carduri, elaborat de Consiliul Concurentei in 2011

Din datele prezentate putem observa că în țările europene nivelul comisionului interbancar variază în mod semnificativ. De asemenea se poate vedea și modul de stabilire a comisionului aplicat, comision ca procent (ad valorem) sau o combinație între taxa fixaă sși procent.

Media comisioanelor aplicabile în Europa, în anul 2011 a fost de aproape 0,8% în vreme ce pentru România nivelul a fost de 1%. Putem spune ca practic, din cele 24 de țări luate în calcul de Consiliul concurenței în privința elaborării “raportului privind piața serviciilor de plăți prin carduri”, România este în primele 5 cu cel mai ridicat nivel al comisioanelor interbancare practicate.

Țările scandinave (Suedia, Norvegia, Olanda, Finlanda, Danemarca) au cele mai scăzute comisioane, unde cardul este o modalitate de plată mai utilizată decât numeralul, populația plătind și cheltuielile mici, de la taxi la cafea, prin intermediul acestui instrument de plată.

I.7. Organizații internaționale de pe piața cardurilor

Cele mai cunoscute organizații internaționale de plăți prin carduri sunt Visa și MasterCard, care dețin, împreună, aproximativ 90% din piața mondială a plăților prin card. Alte organizații mari sunt American Express, Diners Club și JCB (Japan Credit Bureau).

Visa și MasterCard sunt sisteme de carduri deschise (open-loop systems) și sunt de departe cele mai mari sisteme internaționale de plăți prin carduri. În continuare vom face o prezentare a celor două organizații, care sunt similare dar, în același timp și rivale în multe privințe, fără a intra în detalii.

I.7.1.VISA International

Visa este o corporație multinaționala americană de servicii financiare, care conectează consumatorii, întreprinderile, instituțiile financiare și guvernele din peste 200 de țări și teritorii din întreaga lume și permite să folosească plățile electronice în loc de numerar și cecuri. Sediul Visa Inc este în San Francisco și are peste 7.500 de angajați în întreaga lume.

Este cel mai mare sistem internațional de carduri din lume, organizat sub forma unei asociații cooperatiste cu peste 14.700 de bănci membre, avănd peste 2,1 miliarde de carduri emise, acceptate la plată la peste 2 milioane de ATM-uri. Visa a construit una dintre cele mai mari rețele de procesare din lume – VisaNet.

Visa International a fost înființată la începutul anilor 1976 ca o organizație nonprofit deținută ți gestionată de organisme financiare, cum ar fi băncile comerciale, casele de economii, societăți de construcții etc., fiind finanțată în totalitate de membri prin taxe asupra serviciilor și alte speze.

În prezent Visa Inc. și Visa Europe sunt companii separate, care operează independent, dar sunt unite pentru a asigura integritatea brandului global Visa, fiabilitate, interoperabilitatea și securitatea produselor și sistemelor Visa. Visa Europe este deținută și reglementată de către instituțiile financiare europene.

I.7.2. MasterCard

MasterCard International este o corporație multinaționala americană de servicii financiare cu servicii de plăți prin carduri în peste 210 de țări și teritorii. Cu un număr de 3,6 miliarde de carduri emise, numărul de tranzacții procesate a fost în anul 2012 de 34,2 miliarde cu valoare totală de circa 3,5 de trilioane de dolari americani. Cardurile sunt acceptate în peste 39,5 de milioane de locații din întreaga lume, inclusiv 2,1 milioane de bancomate ATM având capacitatea globală de procesare atingând peste 160 de milioane de tranzacții pe oră.

În iulie 2002, prin integrarea cu sistemului informațional de carduri Europay International, MasterCard International se trasformă dintr-o asociație de membri într-o corporație privată de acțiuni (MasterCard Incorporated), ai cărei membri sunt coproprietari.

Istoria MasterCard a început în anul 1966, când un grup de bancheri formează o asociație cu capital „Interbank Card Association (ICA)”, urmând ca în trei ani să se extindă la nivel internațional devenind astfel în 1979 MasterCard International.

American Express și Diners Club sunt sisteme de carduri închise (close-loop systems), cu operare la scară internațională și bazate pe o singură bancă emitentă și acceptatoare, cu sucursale interconectate aflate în întreaga lume, iar JCB este un sistem deschis (open-loop system), cu bănci din toată lumea care aderă la tehnologia JCB.

I.7.3. American Express (AmEx)

American Express Company este cunoscută ca o corporație multinațională, fondată în Buffalo, în anul 1850 de către Henry Wells, William Fargo și John Butterfield ca o firmă.

Treptat, compania s-a apropiat tot mai mult de sectorul financiar, astfel că în 1891 AmEx a fost prima instituție din lume care a lansat cecurile de călătorie.

American Express este o companie diversificată care operează în sectorul serviciilor financiare și de călătorie. Este un lider mondial în domeniul cardurilor de plată și de credit, cecuri de călătorie, turism, servicii financiare, de asigurare și de publicare.

American Express sau AmEx cu un număr de angajați în întreaga lume de 63.500 a emis până în prezent peste 102,4 de milioane de carduri, depășind cifra de 888 miliarde de dolari americani ca valoare totală a tranzacțiile în anul 2012. Aceste sunt acceptate la plată în peste 130 de țări și în circa 42,766 milioane de locații. Cardurile emise sunt cu bandă magnetică și cu cip, pentru persoane și companii, cele mai multe fiind destinate călătoriilor și cheltuielilor aferente (T&E, Travel and Entertaiment) și având asociate programe de loialitate și alte servicii care adaugă valoare.

I.7.4. Diners Club

Diners Club International înființată ca Diners Club, este o companie formată în New York în 1950 de către antreprenorul american Frank McNamara, care a decis să creeze primul card de plată din lume.

I.7.5. JCB Cards ( Japan Credit Bureau)

Japan Credit Bureau, abreviată ca JCB, este o companie de carduri de credit cu sediul în Tokio, Japonia.

Fondata în anul 1961, JCB și-a consolidat poziția pe piața japoneză a cardurilor de credit abia în 1968 când a cumpărat Osaka Credit Bureau (OCB). Cardurile JCB, sunt în prezent acceptate în peste 24 milioane de locații ale comercianților și peste 1 milion de ATM-uri din 190 de țări și sunt în general acceptate la hotelurile și magazinele de lux în marile orase din întreaga lume.

CAPITOLUL II

ANALIZA PIEȚEI CARDURILOR BANCARE ÎN ROMÂNIA

Preocupate în permanență de diversificarea produselor și serviciilor oferite, precum și de aclimatizarea activității de specialitate la nivelul standardelor internaționale, băncile comerciale din România s-au lansat în proiectarea și dezvoltarea unor programe ambițioase de carduri.

II.1. Stadiul organizării pieței bancare de carduri în România

Principiile organizării plăților cu carduri de către societățile bancare din România sunt prevăzute în Regulamentul Bancii Nationale Romane nr.6 din 2006, avand drept obiectiv stabilirea de reguli aplicabile în activitatea de transfer de fonduri și decontarea prin cărțile de plată.

În România, tranzactiile prin carduri, respectiv acceptarea la decontare a cardurilor au fost prezente înaintea anului 1990, mai exact, inca din 1972, serviciu gestionat de Organizatia Nationala de Turism (ONT), dar numai în marile hoteluri sau în agențiile de voiaj care lucrau cu turiști străini, iar tranzacțiile nu erau decontate prin intermediul băncilor românești.

Piața de carduri din România a debutat în anul 1994 prin crearea de catre bancile romanesti existente la acel moment – Banca Comercială Română (BCR), Bancorex, Banca Română pentru Dezvoltare (BRD), Banca Agricolă (Raiffeisen Bank de astazi) și Banca "Ion Țiriac", membre Visa (1992) si Europay (1994) cu drepturi depline de emitere și acceptare a acestor carduri – a primelor rețele de procesare a cardurilor Visa și a centrului de procesare ROMCARD. Pentru optimizarea costurilor de procesare, aceste bănci au înființat societatea comerciala pe acțiuni denumita ROMCARD, capabilă să ofere băncilor de pe piața românească întreaga gamă de servicii legată de mijlocirea tranzactiilor prin carduri. De asemenea Romcard se constituie ca o entitate de legatura (interfata) intre bancile comerciale romanesti si sistemul de utilizare internationala a cardurilor. Între timp, au apărut și alte centre de procesare, cum ar fi MoldmediaCard SRL, cărora ROMCARD le furnizează servicii.

Într-un timp foarte scurt, drept consecinta toți comercianții reprezentativi din România au fost atrasi în sfera plăților prin carduri, încât la sfârșitul anului 1996 pe teritoriul național deja se afișau siglele Visa, Eurocard/MasterCard sau American Express (condiția minimă obligatorie de identificare a punctului de vânzare) și se acceptau carduri la decontare în 2.500 puncte comerciale românești. Specializarea acestora era diversificată (de la hoteluri, agenții de turism, restaurante, magazine, pana la benzinării).

Luand in considerare nevoia diversificarii produselor card, disponibile in economia romaneasca, bancile comerciale din tara nu si-au redus eforturile investitionale numai la emiterea unor produse tip debit-valutar ci au dezvoltat si programe de emisiune a cardurilor in lei. Astfel, in decembrie 1995, BRD a lansat pe piata romaneasca un card exclusiv national, un card tip proprietar, ce avea o serie de caracteristici care nu aveau sa mai fie prezente la nici un alt card lansat pe piață ulterior, numit „Prima” care, emis in baza unui contract de depozit bancar in lei, a deschis seria produselor nationale. Cardul „Prima”, adaptandu-se instrumentelor de plata mondiale, a fost proiectat si imbraca forma unui „charge card”, unde depasirile disponibilitatilor proprii sunt permise daca sunt acoperite intr-un interval de maximum 30 de zile.

Desi incepand cu anul 1996 si-au facut aparitia cardurile bancare in Romania, nu au fost emise carduri de debit intr-o masura semnificativa, deoarece asa cum precizeaza si Dorel Mihai Paraschiv in lucrarea „Tehnica platilor internationale”, au existat inconveniente ce au impedicat acest lucru, in principiu „experienta personalului bancar si a utilizatorilor fata de oferta supraabundenta de numerar in caserii, investitia initiala masiva privind retelele de transfer electronic de date, lipsa unei politici nationale pentru a scala efectele experimentelor reusite cu plati electronice”.

Nevoia readaptarii activitatii bancare romanesti catre domenii sigure si profitabile a determinat continuarea si chiar amplificarea programelor de carduri in tara noastra.

Astazi exista in circulatie in jur de 273 de tipuri diferite de carduri active, indiferent ca sunt de debit sau de credit, embosate sau nu, acceptate intern sau international, pentru persoane fizice sau juridice, cardurile romanesti sunt emise sub marcile Visa, American Express si Europay. De fapt, aceasta a fost si ordinea cronologica in timp, respectiv iunie 1995 (BCIT Visa Clasic), ianuarie 1996 (BCIT AmEx) si februarie 1996 (BCR Maestro).

De altfel, Visa domina intreaga piata de emitere, chiar daca cel mai mare emitent din piata (BRD) este principalul emitent de carduri MasterCard. Datele bancilor arata ca Visa detine o cota de piata de peste 54% in total portofoliu de carduri bancare valide in circulatie. Sunt insa banci care nu au pus in circulatie niciun card MasterCard (precum Piraeus Bank, Banca Italo-Romena sau ProCredit Bank) insa si reciproca este valabila (de exemplu Garantibank are in portofoliu numai carduri MasterCard).

Diferenta dintre portofoliile celor doi operatori de retele de plata prin card de pe piata romaneasca este de peste jumatate de milion de carduri.

Sursa: www.international.visa.com; www.mastercard.com

Piata cardurilor din Romania a cunoscut o dezvoltare in ultimii ani, in momentul actual fiind in plin proces de maturizare pe toate segmentele sale. Astfel s-a depășit un prim nivel de maturitate, acoperind majoritatea cetățenilor cu un nivel admisibil de tranzacționare. In ultimii ani, institutiile financiare implicate în retail s-au concentrat pe “cote de piață, acoperirea unei game de produse/servicii cât mai largi, abordarea pe segmente grosiere a pieței și o expansiune teritorială susținută (noi sucursale și terminale implantate)”, fără urmărirea unei ținte de eficiență maximală pe fiecare componentă a afacerii. Ca urmare a acestei abordări, aproape întrega populație activă (6,3 milioane) incaseaza astăzi salariile prin intermediul cardurilor bancare iar alte categorii de clienți, cum ar fi pensionarii sau studenții, au fost deja incluse în sistem.

In cei 17 ani de la emiterea primului card, Romania a inregistrat cea mai mare crestere a portofoliului de carduri din Uniunea Europeana, majorarea fiind de peste 13 ori pana in 2008. In urmatorii patru ani, piata s-a corectat usor subminand pozitia atinsa in 2008, portofoliul avand in jur de 13 milioane de carduri – figura nr.5. Stagnarea din ultimii ani este rezultatul crizei economice, institutiile financiare fiind preocupate de cresterea gradului de eficientizare a activitatii. Astfel, au fost inlaturate portofoliile de cardurile inactive iar atragerea noilor clienti (mai ales pe cardul de credit) a fost mai selectiva, conditionata si de gradul de indatorare al clientilor. De asemenea, emiterea s-a plafonat si ca urmare a faptului ca populatia activa ocupata din mediul urban era deja acoperita inca din perioada lui 2008. Singurele nise posibile din urban fiind pensionarii si studentii, primii devenind o tinta pentru tot mai multe banci deoarece sunt in numar mare, au un venit sigur si sunt foarte buni platnici.

Figura nr.5 Evolutia portofoliului de carduri valide in circulatie (mil.)

30 iunie 2013, Sursa: Eurostat, BNR

In anul 2000, pe piata cardurilor din Romania, erau 1,07 mil. de produse valide in circulatie, insemnand 15,6 mil. tranzactii si un volum de 470 mil. Euro. Actualmente, aceste volume se realizeaza in mai putin de doua saptamani de tranzactionare.

Datele centralizate de BNR releva faptul ca, in Romania in iunie 2013 existau un numar  de 13.769.174 carduri valide in circulatie, emise atat de institutii de credit cat si de IFN-uri, dintre care aproximativ 12 mil. (87%) sunt active. Fata de iunie 2012, cresterea este de 578.080 de carduri (+4,5%), cea mai mare crestere anuala a portofoliului de dupa declansarea crizei. Din portofoliul total de carduri, 2,26 milioane sunt de credit, in crestere cu aproximativ 120.000 de carduri fata de anul 2012 dar sub nivelul inregistrat inainte de criza (2,5 mil. carduri in iunie 2008).

Figura nr.6 Evolutia anuala a portofoliului de carduri din circulatie

Sursa: www.bnr.ro

Datele statistice denota faptul ca la fiecare 5 carduri puse in circulatie, doar unul este de credit si desi portofoliul total de carduri pus in circulatie la finele trimestrului II al anului 2013 este mai mare cu doar 9,25% fata de cel din iunie 2008, este cel mai bun an privind gradul de utilizare, inregistrand cresteri de peste 60% la numarul de tranzactii si de peste 70% la volumele tranzactionate fata de aceeasi perioada din urma cu 6 ani. 340 mil. tranzactii fata de 230 milioane tranzactii in 2010 si de 220 milioane tranzactii in 2008, aceeasi perioada, in valoare de  aproximativ 116 mld. lei (26,5 mld. Eur) (77 mld. lei in 2010 si 74 mld. lei in 2008).

Figura nr.7 Evolutia portofoliului de carduri valide in circulatie (iunie 2008 – iunie 2013)

Sursa: www.bnr.ro

Cea mai mare crestere a continuat sa se inregistreze pe tranzactiile de plata a caror pondere a ajuns la 37%, in total tranzactii cu carduri, fata de 26% cat se inregistra in 2008. Rezultatul este influentat de cardurile de debit (in majoritatea lor carduri de salarii), dezvoltarea retelei de acceptare dar si a campaniilor de informare/promovare care au fost insotite si de o serie de avantaje pentru posesorii de card: de la acumularea de puncte de fidelitate, pana la plata in rate egale cu dobanda zero. Aceasta ultima facilitate este acordata de unele banci inclusiv pe Internet, la toti comerciantii din tara sau strainatate. T ranzactiile de plati la comercianti pe aceste produse au inregistrat o triplare in ultimii sase ani, de la 13,58 mil. tranzactii  in 2008 la 39 mil. tranzactii 2013.

Figura nr.8 Gradul de tranzactionare pe carduri

30 iunie 2013; Sursa: www.bnr.ro

In istoria de peste 17 ani a pietei cardurilor in Romania, au fost ani cand numarul produselor emise depasea 30. Cu 15 noi carduri bancare puse in circulatie in 2011, doar unul singur in 2012 si 5 in 2013, Romania traverseaza cea mai slaba perioada din ultima decada.

Dincolo de performantele tehnologice superioare noilor produse lansate, anul 2011 a fost primul de la declansarea crizei economice cand portofoliul total al cardurilor s-a aflat la sfarsitul anului preeminent deasupra celui de la inceputul de an. Altfel spus, a fost oprita scaderea.

Foarte important este si faptul ca reluarea cresterii s-a intamplat atat in cazul cardurilor bancare cat si pentru cele nebancare. Datele statistice arata ca, din 2011, la 10 carduri bancare s-a emis doar un card nebancar.

Evolutia din 2012 insa, nu a sustinut aceasta tendinta, piata inregistrand o atenuare, mai evidenta in cazul portofoliilor institutiilor financiare nebancare, unde scaderea a fost de 15%.

Figura nr.9 Evolutia portofoliului de carduri valide din circulatie (mil.)

Sursa: www.bnr.ro si site-urile bancilor comerciale

Dintre cele 6 IFN-uri active pe piata din Romania, ERB Euroline nu mai detine cel mai mare portofoliu iar tendinta este de atenuare. In principiu, scaderea portofoliilor IFN-urilor a fost datorata tocmai acestui emitent care continua sa piarda clienti, desi cardurile au fost migrate de lacard proprietar, la produse emise sub egida American Express. In octombrie 2010, portofoliul era de aproximativ 480.000 de carduri. Dupa doi ani, in decembrie 2012, portofoliul Euroline American Express a scazut sub 200.000. Actualmente, lider de piata pe acest segment este Cetelem IFN.

Institutiilor Financiare Nebancare nu sunt considerate a fi foarte atractive, intrucat sunt dezavantajate din start de nivelul ratei de dobanda perceput clientului care este cu cel putin 50% peste cel al majoritatii cardurilor bancare de credit si au o perioada de rambursare mai mica.

Figura nr.10 Cota de piata pe cardurile nebancare

Sursa: www.nocash.ro

Asadar, pentru plati la comercianti, in vreme ce un card bancar de credit are o dobanda anuala efectiva ce variaza intre13 – 36% pe an, in cazul unui card de credit emis de IFN-uri DAE este cuprinsa intre 24 – 34% pe an.

Aceasta pentru ca IFN-urile nu pot lua depozite de la populatie si prin urmare nu dispun de resurse proprii ci le imprumuta de la banci cu o dobanda anuala de peste 15%, in vreme ce bancile atrag resurse cu o dobanda anuala de 5-6% la depozite, pe lei. In plus, IFN-urile nu au voie sa emita carduri de debit.

II.2. Analiza pieței cardurilor de debit

Cresterea portofoliului de carduri de la 12,8 mil. in iunie 2008 la 13,76 mil. in iunie 2013, s-a realizat exclusiv pe seama cardurilor de debit, cele de credit pastrandu-se la nivelul de 2,2 milioane. Cea mai buna recuperare pe cardurile de debit s-a inregitrat in perioada iunie 2011 – iunie 2012, cand portofoliul a crescut cu peste 300.000. In anul care a urmat, ritmul de crestere a cardurilor de debit s-a redus la 200.000.

Figura nr.11 Evolutia portofoliului de carduri valide in circulatie (iunie 2008 – iunie 2013)

Sursa: www.bnr.ro

Conform datelor furnizate de bancherul.ro cele mai multe carduri de debit au fost emise, pana in prezent de BRD cu 2,33 milioane, urmata se Raiffeisen Bank cu 2,24 milioane, BCR cu 1,98 milioane si Banca Transilvania cu 1,97 milioane.

Încasarea salariului pe card da nastere la costuri tot mai mari pentru angajați. Aceștia ajung să plateasca comisioane chiar și de doua ori mai mari pentru servicii de care nu au nevoie ca consecinta a schimbarilor aduse de bănci sistemului informatic.

România este printre puținele țări europene unde gradul de bancarizare a populației a început obligatoriu plasandu-se in acest an la 57%. La mijlocul anilor `90, băncile au lansat cardurile bancare, un produs care a devenit indispensabil relației dintre o banca și client. Numărul mare de carduri emise la care s-a ajuns în prezent nu s-a datorat însă cererii foarte puternice din partea populatiei. Rolul principal în acest scenariu l-au jucat angajatorii. La propunerea instituțiilor de credit, aceștia au admis să vireze salariile pe card, astfel că peste noapte milioane de români s-au trezit utilizatori de carduri. Compania nu avea nici o pierdere deoarece cardurile erau emise de banca la care avea deschis contul. Astfel, virarea salariilor se făcea gratuit. Pe de altă parte, banca procura subit o baza importantă de clienți care urmau să-i aducă noi castiguri. Pe lângă taxa de emitere, clienții plătesc comisioane pentru retragerea de numerar, operațiune la care populația apelează cel mai frecvent.

Ultima tendință în domeniul bancar este de a constrange clienții care au primit carduri de salarii să cumpere și conturi curente. In urmă cu câțiva ani, aceste produse erau de-a dreptul inofensive pentru portofelele clienților. Deschiderea conturilor curente se taxa cu un comision rezonabil, după care nu se mai aplica nici o taxa. Din acest motiv, ele treceau aproape neobservate. Singurele costuri pe care populația le suporta erau cele aferente tranzacțiilor desfășurate. Situația este cu totul alta în prezent, când băncile dau impresia că nu mai știu cum să inventeze noi comisioane și profită de orice ocazie. Creditele conduc detașat la acest capitol, însă nici conturile curente nu au pierdut vremea în ultimul timp, recapatand rapid teren. Marea creatie a băncilor a fost comisionul de mentenanță, o taxa percepută lunar pentru ca acest cont să funcționeze. Dintre marile bănci comerciale, Raiffeisen Bank a fost printre primele care a lansat aceasta notiune, odată cu introducerea noului sistem informatic. Acesta permitea ca orice cont curent să aibă atașate carduri de debit. Astfel, oricine deținea un card trebuia să plătească și comisioanele aferente funcționarii contului curent, chiar dacă nu apela la facilitățile disponibile suplimentar. Taxa lunară de întreținere pentru contul curent a fost stabilită însă la doar 0,5 lei, astfel că nu necesita un efort financiar ieșit din comun. Însă modelul a fost preluat ulterior și de alte bănci, pe banii clientului.

Incepand cu anul 2007, BRD a transformat la rândul său conturile clientilor in pachete de cont curent, ce contin cel putin un card și a modificat ulterior sistemul de tarifare. Dacă înainte conturile curente funcționau gratuit, fiind necesară doar plata unui comision de deschidere în valoare de 7 lei, costurile au urcat puternic ulterior. BRD a renunțat la taxa de deschidere, dar a introdus una lunara în valoare de 0,70 Euro și, având în vedere că toți deținătorii de carduri de debit au devenit titulari de conturi curente, aceștia au trebuit sa plateasca mai mult. In prezent, contul curent costa pe an în jur de 30 lei pe fiecare client, în timp ce cardul de debit are un cost de întreținere de numai 14 lei.

Nici prima bancă a țării nu a pierdut ocazia să obțină mai multe resurse financiare și a adoptat același model. BCR a îmbunătățit la rândul sau sistemul informatic, ocazie cu care cardurilor de debit au fost atașate conturi curente. În perioada următoare, deținătorii celor 2,2 milioane de carduri BCR care nu au avut conturi curente au primit unul. Automat, ei vor suporta și comisioanele aferente noului produs achiziționat, cu valori deloc de neglijat. Banca percepe 3,5 lei pe lună, ceea ce înseamnă că într-un an clienții vor plăti 42 lei pentru contul curent. În schimb, cardul de debit în sine costa numai 10 lei pe an.

Problema în acest caz este că un client care dorește un simplu card ajunge să platească sume de două-trei ori mai mari pentru servicii de care nu are nevoie. Majoritatea cardurilor au fost emise pentru încasarea salariilor, iar peste 90% din operațiunile derulate cu aceste instrumente constau în retrageri de numerar. Astfel, cei mai mulți posesori de carduri vor doar să-și retragă banii de la bancomat și nu au nici o intenție să efectueze viramente intra și interbancare și cu toate acestea, ei plătesc sume importante pentru aceste servicii.

Una dintre băncile cu cele mai scumpe servicii este ING Bank. Contul curent este conditionat de cardul de debit, din lipsa ghiseelor clasice, iar taxele anuale de gestiune pentru cele două produse ajung la 72 lei pe an. Bineînțeles, clienții primesc automat și servicii pe care nu le solicită. Fiecare deținător de cont beneficiază obligatoriu de o asigurare de viață, serviciul Alerte SMS, Home Banking unul dintre motivele pentru care comisioanele sunt așa de mari.

Cu toate acestea, numarul tranzactiilor de plati a continuat sa creasca de la 17,5 mil. in trim.II 2008 la peste 46 mil. in trim.II 2013. Cresterea numarului de plati la comercianti este de aproape trei ori mai mare pe cardurile de debit.

Figura nr.12 Evolutia numarului de tranzactii de plati in trim II (milioane)

Sursa: www.bnr.ro

Băncile care oferă carduri de debit pe piața românească sunt: Banca Transilvania, Alpha Bank, UniCredit Tiriac Bank, ING Bank, B.R.D., B.C.R, Raiffeisen Bank, Bancpost, s.a.

Banca Comerciala Feroviara S.A. (BCF) intrata pe piata in august 2011, pune in circulatie primele sale carduri de debit sub licenta MasterCard, atat pentru clientii persoane fizice (Maestro – Express, MasterCard Standard – Express Plus, MasterCard Gold – Royal) cat si pentru companii (MasterCard Business – Exclusiv). Cardurile inglobeaza tehnologia EMV care asigura un grad ridicat de securitate, pot fi emise în Ron sau in Euro si ofera clientilor o arie de acceptare nationala si internationala.

Banca Carpatica si Credit Europe Bank (CEB), sunt primele institutii bancare care au lansat cardurile cu display integrat in Romania in 2011, in cazul bancii Credit Europe fiind vorba chiar de o premiera europeana pentru cardurile MasterCard. Noul produs, Credit Europe Net, are functiile de plata ale unui card conventional. Contine un mecanism clasic ce permite obtinerea datelor de autentificare pentru efectuarea tranzactiilor online intr-un mod comod si sigur. Cardul integreaza dispozitivul token, folosit la generarea codurilor unice pentru adaugarea unui nivel suplimentar de securitate serviciului de internet banking.

“Cardurile cu display dezvaluie o noua generatie de inovatii in domeniul cardurilor de plati”, a declarat Fikret Ates, Head of Added Value Solutions la MasterCard Europe. “Aceasta noua tehnologie ofera un nivel complet nou de interactivitate intre utilizator si emitent, aducand beneficii semnificative amandurora”.

II.2.1. Carduri de debit acordate de Banca Română de Dezvoltare (BRD)

Banca Română de Dezvoltare deține următoarele tipuri de carduri de debit:

Cardul Maestro/Visa Electron;

Cardul MasterCard/Visa Standard în LEI, EUR, USD;

Card A la Carte;

Cardul MasterCard/Visa Gold;

Cardul Sprint;

Cardul ISIC;

Cardul MasterCard Platinum;

Cardul Visa Electron/Maestro este un card de debit emis în lei, destinat persoanelor fizice, utilizabil în atat in România cat si in strainatate pentru efectuarea de plăți la comercianții acceptanți, inclusiv online, retrageri de numerar 24h/24 de la orice bancomat BRD sau al oricărei alte bănci comerciale. Deplin securizat, reprezintă un instrument de plată adaptat stilului tău de viata. Mijloc ideal pentru a ne familiariza cu serviciile bancare și de a efectua cumpărături în deplină siguranță.

Dacă suntem angajatul unei companii cu care BRD a încheiat o convenție de plată a salariilor pe card putem beneficia de o descoperire autorizată de cont de până la 3 salarii nete.

Utilizând cardul Visa Electron/Maestro beneficiezi de:

Zero comision la comercianții acceptanți, inclusiv online.

independență și libertate de mișcare: poți utiliza cardul Maestro în orice moment, în condiții de maximă siguranță, pentru plata cumpărăturilor oriunde în lume, fără a mai fi nevoit să îți procuri din timp valuta necesară.

un plus de siguranță: în caz de pierdere/furt a cardului poți apela, indiferent de oră serviciul de asistență telefonică – Vocalis, iar banii din contul tău vor fi în siguranță. Mai mult chiar, optând pentru asigurarea Confort ești despăgubit în cazul pierderii/furtului cardului și ești scutit de cheltuielile pentru refacerea acestuia, a documentelor de identitate și/sau a cheilor pierdute/furate odată cu cardul.

O gamă largă de servicii opționale atașate:

acces permanent la conturile deschise la BRD, direct de pe telefonul mobil conectat la rețeaua Orange sau prin intermediul unui calculator conectat la internet;

efectuarea de viramente între conturi prin serviciile de mobile banking (Mobilis), internet banking (BRD-NET) sau direct prin telefon, apelând serviciul Vocalis;

efectuarea plății serviciilor de telefonie: Orange, Vodafone și Romtelecom la orice bancomat BRD din țară și la comercianții care afișează sigla;

achitarea facturilor de utilități prin debitarea directă a contului;

rambursarea automată a creditului tău de la BRD, optând pentru prelevarea automată a acestora din contul Vocalis – mai mult decât un serviciu de asistență telefonică la dispoziția ta;

Cardul MasterCard/Visa Standard este un card de debit emis sub sigla Visa (LEI, USD) si MasterCard (LEI, EUR), destinat persoanelor fizice, utilizabil în atat in România cat si in strainatate pentru efectuarea de plăți la comercianții acceptanți, inclusiv online, retrageri de numerar, 24h/24 de la orice bancomat BRD sau al oricărei alte bănci comerciale. Deplin securizat, datorita standardului 3Dsecure si tehnologei Cip, reprezintă un instrument de plată adaptat stilului tău de viata.

Utilizând cardul Visa Standard/MasterCard beneficiezi de:

comision 0 pentru emiterea cardului si pentru platile la comercianții acceptanți, inclusiv online.

Asigurare de calatorie in tara si in strainatate in mod gratuit;

Cardul ISIC (International [anonimizat]) este un card de debit in LEI, emis sub sigla Visa, destinat exclusiv studentilor la zi, cu o valabilitate de 2 ani, utilizabil în atat in România cat si in strainatate pentru efectuarea de plăți la comercianții acceptanți, retrageri de numerar, 24h/24 de la orice bancomat BRD sau al oricărei alte bănci comerciale.

Utilizând cardul ISIC beneficiezi de:

comision 0 pentru emiterea cardului si pentru platile la comercianții acceptanți, inclusiv online.

Acces la peste 1.200 de reduceri in Romania si peste 42.000 in intreaga lume;

Costuri reduse

Asistenta gratuita in situatii de urgenta;

Cardul MasterCard/Visa Gold este un card de debit emis sub sigla Visa (LEI, USD) si MasterCard (LEI, EUR), destinat persoanelor fizice, utilizabil în atat in România cat si in strainatate pentru efectuarea de plăți la comercianții acceptanți, inclusiv online, retrageri de numerar, 24h/24 de la orice bancomat BRD sau al oricărei alte bănci comerciale. Deplin securizat, datorita standardului 3Dsecure si tehnologei Cip, reprezintă un instrument de plată de prestigiu si servicii la superlativ.

Utilizând cardul MasterCard/Visa Gold beneficiezi de:

comision 0 pentru emiterea cardului si pentru platile la comercianții acceptanți, inclusiv online.

Asigurare de calatorie in tara si in strainatate in mod gratuit;

Limite superioare de tranzactionare;

Acces la programe de reduceri la comerciantii de prestigiu, atat pe plan national cat si international prin programul MasterCard Elite;

Tabel nr. 2 Comisioane percepute pentru cardurile de debt emise de BRD

Sursa: www.brd.ro

II.2.2. Carduri de debit acordate de Raiffeisen Bank

Cardurile acordate de Raiffeisen Bank sunt:

Card Visa Electron;

Card Maestro;

Card de pensie;

Card Studentocardul;

MasterCard lei/euro/usd

Card preplatit

Cardul de pensie este un card de debit, emis în lei, pentru persoane fizice pensionare.

Utilizând cardul de pensie beneficiezi de:

rapiditate si confort la incasarea pensiei;

comision 0 la interogarea soldului si retragerea banilor de la bancomatele bancii;

se poate beneficia, la cerere, de facilitatea de descoperit de cont (overdraft), în valoare de până la trei pensii nete;

Cardul Studentocardul este un card de debit, în lei, dedicat exclusiv pentru studentii cu varsta cuprinsa intre 18-26 de ani cu o arie de utilizare atat in Romania cat si in strainatate.

Utilizând cardul pentru studenti beneficiezi de:

comision 0 la interogarea soldului si retragerea banilor de la bancomatele bancii;

abonament lunar gratuit la serviciul de internet banking;

posibilitatea alegerii din 3 designuri diferite de card;

Cardul MasterCard în LEI/USD/EUR este un card embosat de debit, dedicate persoanelor fizice, cetățeni români, precum și pentru cetățenii străini care lucrează în cadrul ambasadelor, consulatelor și reprezentantelor altor țări în România sau în cadrul unor organizații internaționale cu sedii în România. Are o arie de utilizare atat nationala cat si internațională pentru efectuarea de plăți la comercianții acceptanți, inclusiv online, retrageri de numerar, 24h/24 de la orice bancomat Raiffeisen sau al oricărei alte bănci comerciale.

Suma minimă de deschidere a contului in USD si EUR este de 50 USD/EUR.

Utilizând cardul MasterCard beneficiezi de:

atașarea mai multor carduri la același cont, putând stabili o limită zilnică de cheltuială pentru fiecare card;

rezervarea de camere la hoteluri din străinătate;

in cazul cardului MasterCard in EUR pentru tranzactiile facute in zona Euro nu sunt percepute taxe de conversie valutara;

Tabel nr.3 Comisioane percepute pentru cardurile de debit emise de Raiffeisen Bank

Sursa: www.raiffeisen.ro

II.2.3. Carduri de debit acordate de UniCredit Tiriac Bank

Cardurile oferite de Unicredit Tiriac sunt:

Visa Electron;

Visa Classic;

Visa Gold;

MasterCard Maestro Co-branded Metro;

Cardul Visa Electron este un card embosat de debit in LEI, dedicate persoanelor fizice, cu utilizare international, cu o valabilitate de 2 ani si o limita zilnica de tranzactionare de 4.000 RON pentru efectuarea de plăți la comercianții acceptanți, inclusiv online, retrageri de numerar, 24h/24 de la bancomatele bancare.

Cardul Visa Classic este un card de debit, dedicate persoanelor fizice, cu utilizare international, cu o valabilitate de 2 ani si o limita zilnica de tranzactionare de 8.000 RON pentru efectuarea de plăți la comercianții acceptanți, inclusiv online, respective 4.000 RON pentru retrageri de numerar, 24h/24 de la bancomatele bancare.

Tabel nr.4 Comisioane percepute pentru cardurile de debit emise de UniCredit Tiriac Bank

Sursa: www.unicredit-tiriac.ro

II.3. Analiza pieței cardurilor de credit

Cardurile de credit au apărut târziu pe piața autohtonă de profil. Principala vină a purtat-o rata ridicată a inflației, care a făcut aproape imposibilă finanțarea populației. La aceasta s-a adăugat absența unui birou de credit care să ofere referințe despre obiceiurile de plată ale consumatorilor, precum și veniturile scăzute ale majorității populației. Substitutul oferit de unele bănci, posibilitatea ieșirii în descoperit de cont, nu s-a bucurat de succesul scontat, din cauza necesității existenței unei convenții de garantare între bancă și angajator, obligație pe care mulți patroni nu acceptau să și-o asume.

Abia în toamna anului 2007 apărea primul card de credit „adevărat“, cel emis de Raiffeisen Bank, care a statuat conceptul „perioadei de grație“, preluat ulterior de majoritatea emitenților, și care a redus procentul sumei minime de rambursat la doar 10% din creditul utilizat, mărind semnificativ orizontul de creditare.

Anul 2008 a marcat un eveniment spectaculos al acestui instrument de plată, celor opt bănci emitente de carduri de credit standard existente la jumătatea anului (BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Bancpost, Banca Transilvania, Banca Românească, RIB și UniCredit) adăugându-li-se alte patru (Banca Țiriac, Finansbank, Banca Italo Romena, Eurom Bank), iar altele fiind pregătite să le urmeze.

In 2011 a fost emis cardul de credit sub sigla international de tip co-branded de Citibank Romania in parteneriat cu Vodafone Romania, adaugand noi beneficii programului de loialitate destinat abonatilor sai. Citi Vodafone Plus este un card de credit, destinat abonatilor Vodafone, persoane fizice, cu un salariu lunar net minim de 1.500 de lei, prevazut cu o perioada de gratie 54 de zile si o rata anuala a dobanzii de 27,99%.

In același interval, și-au făcut loc pe piață două carduri de credit speciale, de tip proprietar, care s-au bucurat de mare succes în rândul publicului. Totuși, acestea pot fi utilizate doar în anumite magazine și numai pe teritoriul României.

Cardul de credit “Bani. Doar bani!” emis de BRD Finance ofera posesorilor o linie revolving de pana la 20.000 RON. Fiind un produs emis sub licenta MasterCard, cardul ofera acceptare internationala precum si un pachet de asigurari de viata optionale.

Cardul de credit (chiar și în varianta sa standard) rămâne un produs bancar cu adresabilitate limitată, întrucât venitul net al solicitantului trebuie să fie suficient de mare pentru a-i garanta băncii rambursarea împrumutului. Majoritatea bancilor solicită un venit net minim de pana in 200 Euro (BRD, BCR, ING Bank, Piraeus Bank, Banca Romaneasca, Alpha Bank), dar sunt si exceptii, ca de exemplu Garanti Bank, Raiffeisen Bank, bănci care au stabilit plafonul minim al veniturilor nete sub 100 Euro.

Pe baza venitului net, dar și a altor factori prevăzuți de scoringurile fiecărei bănci în parte (cum ar fi, spre exemplu, relația dintre client și bancă) este generată limita de credit care poate fi acordată. Valoarea minimă a limitei de credit variază de la 100 Euro (la Garanti Bank) la 450 Euro (la BRD, Unicredit Tiriac), deși există și bănci (cum ar fi, spre exemplu, Credit Europe, OTP Bank, Citibank), care nu au stabilit din start o asemenea condiționalitate. Limita maximă a unui credit acordat pe un card standard variază de la 795 Euro (la OTP Bank) până la 7.900 Euro (la UniCredit Tiriac). Însă, marea majoritate a limitelor aprobate de bănci se regăsesc, de fapt, sub 5.000 Euro, fiind extrem de rare cazurile în care aceasta valoare este depășită pentru un card de credit standard.

Dar, ceea ce contează, până la urmă, nu este limita maximă și cea minimă, ci valoarea efectiva acordată de bancă, pe baza unui anumit venit net. De exemplu, am luat ca bază venitul de 1.200 lei al unui salariat într-o banca, cu o vechime cuprinsă între unu și trei ani, necăsătorit și fără persoane în întreținere, posesor al unei locuințe proprietate personală și fără relații anterioare cu banca respectivă. Unei asemenea persoane, dacă nu mai are alte obligații financiare (rate la credit, alte carduri de credit), băncile i-ar acorda o limita de credit cuprinsă între 2.500 Ron si 3.600 Ron. Însă, aceste limite sunt valabile doar în cazul persoanei-tip definite anterior. De aceea, este bine ca, înainte de a depune cererea pentru obținerea unui card de credit, clienții să solicite la mai multe bănci comerciale calculul limitei de credit care le poate fi acordată. Asta și pentru că, o dată achiziționat un card de credit, obținerea altuia este aproape imposibilă, prin prisma normelor stricte de creditare impuse de Banca Națională a României.

Un element deloc lipsit de importanță îl reprezintă aria de acceptare a cardurilor de credit. Aici este, de altfel, și principalul punct slab al cardurilor proprietare, rețelele în care acestea pot fi utilizate fiind relativ restrânse. Restul cardurilor de credit emise în România, fiind embosate (imprimate în relief), sunt acceptate atât în România, cât și în străinătate atât în mediul electronic, cât și în cel manual. Una dintre cele mai importante caracteristici ale cardurilor de credit o reprezintă limita minimă care trebuie rambursată în fiecare lună. De această limită depinde, practic, scadența creditului acordat de banca.

Simplificând la maximum, pentru un credit la care trebuie rambursat lunar doar 2,5% din creditul angajat, durata de creditare poate ajunge până la 40 de luni, în vreme ce pentru un procentaj de 10% aceasta este de numai 10 luni. Cea mai avantajoasa limită minimă de rambursare este acordată clienților de EFG Euroline (2,5%), iar dintre cardurile bancare, de Bancpost (2,5%), iar cea mai puțin atractivă de Banca Transilvania cu 10% si de Banca Italo Romena (9%). La majoritatea băncilor, procentajul rambursării minime este de 5%, valoare impusa pe piață in 2007 de cel mai avantajos produs al momentului respectiv, cel al Raiffeisen Bank.

Perioada de grație, o altă caracteristică esențială, a fost, de asemenea, introdusă pe piață de cardul de credit standard al Raiffeisen Bank, în toamna anului 2007. Dacă la un credit simplu perioada de grație reprezintă doar perioada de amânare la plată a principalului, în cazul majorității cardurilor de credit autohtone conceptul este mult mai cuprinzător. Se ajunge chiar la scutirea de plată a dobânzii, cu condiția achitării integrale a creditului utilizat.

Tabel nr.5 Procentul lunar minim de rambursare Tabel nr.6 Perioada de gratie (numar de zile)

Pentru cei pentru care cardul de credit nu reprezintă unica soluție de completare a deficitului de resurse pentru asigurarea unei existențe decente, aceasta poate fi o formulă prin care să folosească banii băncilor pe o perioadă care poate ajunge chiar la 61 de zile, fără să plătească nici un leu dobândă.

La acest capitol, bancile s-au luat la întrecere în ceea ce privește intervalul de timp în care să nu se perceapă dobândǎ, cu cea mai mica perioada de gratie sunt ING Bank si Credit Europe cu 45 de zile, Unicredit Tiriac Bank și EFG Euroline – 50 de zile, urmate de BRD si Cetelem cu 60 de zile, iar pionerul in acest caz este Banca Romaneasca cu 61 de zile.

Rata dobânzii este un alt element esențial pentru cardul de credit. Cei mai mulți utilizatori ai cardului de credit nu rambursează sumele integral, pentru că nu-și permit acest lucru. De asemenea, mulți romani extrag numerar de pe cardurile de credit, operațiune care la cele mai multe bănci presupune calcularea imediată de dobânzi. În consecință, câteva puncte procentuale în plus pot însemna destul de mult la calculul sumei datorate. Pe piață, in prezent, dobânzile percepute pentru creditul acordat pe card variaza între 17% și 50%. Cele mai mici dobânzi (17,13%-26,38%) erau percepute de BRD, Banca Transilvania si Banca Italo Romena, în timp ce Credit Europe Bank si Bancpost se situau la capătul celalalt al intervalului, cu 42,44%, respectiv 50,83%.

Relația cu bancomatele reprezintă, prin prisma comportamentului de plată al românilor, un alt element de care trebuie ținut seama. În ceea ce privește comisionul perceput la retragerea de numerar, plaja este extrem de vastă, pornind de la 0% la Piraeus Bank; 0,50% în cazul Băncii Italo Romena, BRD, ING; 1% la Alpha Bank, Banca Romaneasca, CEC Bank; ajungand pana la 2% la BCR, Cetelem IFN, Unicredit Tiriac, Credit Europe Bank.

EFG Euroline percepe, în cazul retragerii de numerar de la ghișeele proprii sau ale Bancpost, un comision de 2,5%. În afară de clienții Euroline și cei ai RIB sunt obligati să apeleze pentru acest serviciu la ghișeele băncii, banca nedispunând de o rețea proprie de ATM. Astfel, accesul clienților la numerar este îngreunat, ei neputând efectua operațiuni de retragere de pe card decât în timpul programului de lucru la ghișeu, nu 24 de ore din 24 ca în cazul celorlalte bănci. Nu trebuie neglijat nici costul minim al unei retrageri de numerar, perceput de unele bănci indiferent de suma extrasă din bancomat. Acesta variază între 1 leu la Banca Românească și 5 lei la Banca Comerciala Carpatica, Bancpost, Garanti Bank.

Taxele de emitere și de administrare, deși nu pot fi considerate elemente decisive în alegerea băncii de la care să achiziționezi un card, au și ele importanța lor, influențând costul final al creditării.

Taxa de emitere (platibilă o singura dată) variază între 0 Ron (la BRD, Unicredit Tiriac, Banca Romaneasca, Raiffeisen Bank, Cetelem IFN) și 50 Ron (la Banca Italo Romena).

În schimb, taxa de administrare a contului de card (percepută anual) variază de la 0 Ron, la EFG Euroline, și 25 Ron la Banca Transilvania, BCR, BRD, până la 30 ron la Bacpost, 35 ron la Banca Romaneasca, ING Bank, respectiv 150 Ron la Banca Uncredit Țiriac. Există și bănci la care taxa de administrare îmbracă forma procentuală. La RIB, spre exemplu, taxa reprezintă 1% din limita de credit aprobată.

Tabelul nr.7: Taxa de emitere de card Tabelul nr.8: Taxa anuala de administrare card

Cardurile de credit sunt extrem de profitabile pentru bănci, având în vedere că au dobânzi mult mai mari decât creditele de nevoi personale. In cazul în care clientul nu rambursează întreaga sumă trasă din linia de finanțare acordată pe card în perioada de grație, dobânzile percepute urcă de la aproximativ 17,13% până la 50.83% pe an, în funcție de bancă și produs.

Conform ultimului studio publicat de bancherul.ro cele mai multe carduri de credit au fost emise de Raiffeisen Bank cu peste 440.000 de carduri, urmata de Credit Europe Bank, cu 325.000 de carduri, BCR cu 185.000 si Banca Transilvania, cu peste 180.000 de carduri de credit. Ultimele studii publicate claseaza ca lideri pe piata din punctul de vedere al portofoliilor de carduri de credit, in randul institutiilor financiare nebancare pe EFG Retail Services si in cazul institutiilor financiare bancare pe Raiffeisen Bank.

II.3.1. Cardurile de credit acordate de Banca Română de Dezvoltare

Primul card în lei a fost emis în România de către Banca Română de Dezvoltare, în decembrie 1995, și s-a numit „Prima“. A fost un card cu funcție de credit-debit, fiind destinat persoanelor fizice, dar și pentru companii, cu funcție de debit.

B.R.D. deține două tipuri de carduri de credit emise lei, Cardul de credit Punct Card și Cardul Platinum.

Cardul de credit Punct Card este un mijloc de plata comod si sigur, cu utlizare nationala, internationala si online care iti aduce pe langa avantajele unui card de credit cu o linie de credit de pana la 22.000 LEI, puncte de fidelitate, la fiecare plata, pe care le poti folosi pentru plata altor produse sau servicii.

Utilizând Punct Card beneficiezi de:

comision 0 pentru emiterea cardului la comercianții acceptanți, inclusiv online.

O perioada de gratie de pana la 60 de zile;

In momentul semnarii contractului de credit se incheie si o asigurare de viata, pe toata durata creditarii, care iti ofera tie si familiei tale protectie in cazul unor evenimente neprevazute (somaj, incapacitate de munca, invaliditate totala sau deces);

II.3.2. Cardurile de credit acordate de Raiffeisen Bank

Cardurile acordate de Raiffeisen Bank sunt:

Card de cumparaturi MasterCard Standard;

Cardul de cumparaturi Vodafone MasterCard;

Cardul de cumparaturi MasterCard Gold;

Cardul de cumparaturi Standard este un card de credit cu cip de circulație națională și internațional în RON cu o valabilitate de 3 ani.

Creditul se acordă pe o perioada de 36 luni, cu rambursare lunară și reîntregire după fiecare plată (rambursare). Limita de creditare maximă este de 20.000 RON iar limita de creditare minimă este 700 RON. Perioada de grație este perioada pentru care banca nu calculează dobânda aferentă creditului utilizat de către deținător sub forma tranzacțiilor de cumpărare / plată servicii.

Deținătorul beneficiază de perioada de grație dacă achită cel puțin suma minimă de plată de 5% până la data scadenței extrasului de cont care conține tranzacția de cumpărare / plata servicii efectuate la comercianți și, respectiv dacă achită suma totală datorată până în ziua anterioară emiterii extrasului următor. Poate fi până la maximum 56 de zile.

Opțional, clientul are posibilitatea de a beneficia de un pachet de asigurări care acoperă următoarele riscuri:

deces, ca urmare a unui accident sau îmbolnăviri;

pierderea involuntară a locului de muncă (aplicabilă doar celor care sunt salariați și au un contract de munca pentru o perioada de maximum 6 luni consecutive);

invaliditate totală temporară (aplicabilă doar persoanelor fizice autorizate);

Cardul de cumparaturi Gold este un card de credit cu cip, destinat persoanelor fizice, de circulație națională și internațional în RON cu o valabilitate de 36 luni.

Creditul se acordă pe o perioada de 3 ani, cu rambursare lunară și reîntregire după fiecare plată. Limita de credit este cuprinsa intre 5.000 si 40.000 RON.

Deținătorul beneficiază de perioada de grație dacă achită cel puțin suma minimă de plată de 5% din valoarea creditului utilizat până la data scadenței extrasului de cont care conține tranzacția de cumpărare / plata servicii efectuate la comercianți și, respectiv dacă achită suma totală datorată până în ziua anterioară emiterii extrasului următor. Poate fi până la maximum 56 de zile.

II.3.3. Cardurile de credit acordate de UniCredit Tiriac Bank

Cardurile acordate de UniCredit Tiriac sunt:

MasterCard Standard;

MasterCard Cora

MasterCard Gold;

MasterCard Gold Miles & More;

Cardul MasterCard Standard este un card de credit, în lei, dedicat persoanelor fzice cu o arie de utilizare atat in Romania cat si in strainatate pe o perioada de 2 ani.

Limita de credit este cuprinsa intre 700 RON si 17.500 RON, se acordă pe o perioada de 24 luni, cu rambursare lunară.

Deținătorul beneficiază de perioada de grație de pana la maximum 50 de zile pentru platile la comercianti, dacă se plateste integral la scadenta sumele utilizate in ciclul de tranzactionare.

Utilizând cardul MasterCard Standard beneficiezi de:

Reduceri speciale prin programul de reduceri Discountry;

Securitate maxima datorita tehnologie 3D Secure;

Tranzactii sigure pe internet;

Cardul MasterCard Cora este un card de credit, în lei, dedicat persoanelor fizice pentru cumparaturile zilnice, cu o arie de utilizare atat in Romania cat si in strainatate pe o perioada de 2 ani.

Limita de credit este cuprinsa intre 300 RON si 17.500 RON, se acordă pe o perioada de 24 luni, cu rambursare lunară.

Utilizând cardul MasterCard Standard beneficiezi de:

Dobanda 0 pentru tranzactiile cu plata integral la scadenta;

Reduceri de 10% prin Tichet Cora la produsele: Influx, Cora, Bio Nature, Traditia Gustului, Prieteni Vechi, Patrimoine Gourmand;

Securitate maxima datorita tehnologie 3D Secure;

Posibilitatea de a plati facturile la utilitati, de a reincarca cartel telefonica;

Cardul MasterCard Gold este un card de credit, în lei, dedicat persoanelor fzice cu o arie de utilizare atat in Romania cat si in strainatate pe o perioada de 2 ani.

Acest card are o linie de credit de pana la 35.000 RON lunar, o asigurarea de calatorie oferita in mod gratuit in parteneriat cu AIG Europe Limited Londra.

Tabel nr.9 Comisioane percepute de bancile analizate

Sursa: bancile comercaile analizate (BRD, Raiffeisen, UniCredit Tiriac Bank)

Tabel nr.10 Calcul reprezentativ cu cardurile de credit

Sursa: www.ibancar.ro

II.4. Analiza pieței cardurilor co-braded

O tendință vizibilă înca din 2011 din punct de vedere al consumatorilor romani a fost in privinta cardurile co-branded, tendință vizibilă de fapt, la nivelul întregii Uniune Europene. Însă, dincolo de numărul lor în creștere, este necesar ca acestea să continue să fie activate.

Pe acest segment de produse, bancile sunt surclasate de catre institutiile financiare nebancare care au reusit sa dezvolte parteneriate cu foarte multi comercianti. In fapt, daca nu ar fi avut programele de emitere cu o serie de universitati, cum este cazul Bancii Transilvania (programul Euro<26), sau programul cu Vodafone al Raiffeisen Bank, bancile nu ar fi reusit sa depaseasca 50.000 de carduri co-branded.

In afara de mediul universitar, principalele programe bancare de tip co-branded vizeaza comertul electronic (BRD cu ePayment, Garanti cu Avon), parteneriatele cu linii aeriene (BCR cu WizzAir si Unicredit Tiriac cu Lufthansa), comertul traditional la nivelul hypermarket-urilor (Unicredit Tiriac cu Metro si Cora), un program cu o retea nationala de benzinarii (OTP cu MOL) si parteneriatele cu companiile de telefonie mobila. Pe acest segment cele mai recente programe sunt Alpha si Cosmote, la care s-a adaugat din 2011 si cel dintre Citibank si Vodafone.

Figura nr.13 Portofoliile de carduri co-branded ale principalilor emitenti-decembrie 2012

Sursa: site-urile bancilor comerciale

Cardurile co-branded pot fi considerate și instrumente de fidelizare. De exemplu, Raiffeisen Bank este lider în acest sens prin cardul de credit co-branded Connex/Vodafon, prin care clienții pot primi ca premii telefoane mobile și minute gratuite. Pe piață mai sunt cardurile American Express, disponibile numai pentru clienții Bancpost.

Pe segmentul cardurilor de credit bancile au lansat programe de co-branded, cu linii aeriene: Unicredit Tiriac Miles & More si BCR Wizz Air. Premiera oferita de produsul emis de BCR consta in faptul ca niciun alt emitent nu a tintit piata aeriana de low-cost din Romania, produsul oferind reduceri la achizitionarea serviciilor si biletelor Wizz Air. Parteneriatele cu liniile aeriene au fost deschise in 2008 de catre Bancpost cu Tarom.

O alta premiera pentru programele de co-branded a constituit-o emiterea de catre Unicredit Tiriac si METRO a primului card de credit adresat persoanelor juridice, clienti METRO Cash & Carry. Limita maxima de creditare este echivalentul in Ron al sumei de 35.000 de EUR, stabilita in functie de cifra de afaceri.

Băncile care oferă carduri co-braded sunt: Banca Comerciala Romana, Alpha Bank, Banca Transilvania, BRD, UniCredit Țiriac Bank, Finansbank, Raiffeisen Bank și BRD Finance IFN S.A.

BCR in parteneriat cu RATB a lansat Cardul Zambet, primul card Visa de tip contactless, de debit, care are inclusa atat aplicatia de plata cat si cea de tranzit. Cardul poate fi folosit atat pentru tranzactii uzuale la POS si ATM, cat si direct in mijloacele de transport in comun la aparatele de taxare electronica. BRD a reusit acelasi lucru – sa incorporeze ambele aplicatii – insa pe carduri contactless emise sub licenta MasterCard. Spre deosebire de BCR, BRD a implementat cardul contactless pentru plata calatoriilor pe transportul in comun si in afara Bucurestiului, utilizarea fiind permisa indiferent de banca emitenta la Arad, Brasov, Constanta, Galati, Sibiu si Galati. Produsele au fost bine primite de piata astfel ca pana in decembrie 2011 au fost puse in circulatie peste 70.000 de carduri contactless, dintre care jumatate numai in Bucuresti in parteneriat cu RATB. Contextul de piata a fost unul favorabil, cel putin in Bucuresti unde RATB a decis eliminarea completa si definitiva a biletelor de calatorie pe suport hartie incepand cu luna mai 2011.

Bancile se orienteaza tot mai mult pe atragerea de noi clienti si promovarea tehnologiei contactless. BRD si Clubul de fotbal Dinamo Bucuresti le ofera fanilor echipei bucurestene un cardul personalizat, BRD Multicard Suporter, care reuneste o solutie de plata si acces. Cardul nu este un produs co-branded ci unul de afinitate. Si Raiffeisen Bank a lansat un produs asemanator dar pentru suporterii echipei Steaua.

„Studiile comandate de noi arata ca motivele care ii determina pe consumatori sa achizitioneze un card co-branded sunt recompensele permanente, beneficiile oferite de apartenenta la grupul de clienti fideli ai unei anumite organizatii si promotiile cu caracter periodic. Experienta internationala a MasterCard in astfel de parteneriate a permis institutiilor financiare sa isi segmenteze eficient portofoliul si sa acopere diversele cerinte ale consumatorilor”, a declarat Cosmin Vladimirescu, country manager pentru Romania la MasterCard Europe.

II.4.1. Cardurile co-braded acordate de Banca Transilvania

Oferta de carduri co-branded este formata din:

Cardul Euro<26 ;

Cardul Visa Centrofarm;

Cardul Euro<26 este un card de debit cu cont in lei, emis sub sigla Visa Electron avand o arie de utilizare internationala. Cardul este destinat tuturor tinerilor cu vârsta cuprinsa între 15 și 25 de ani si este realizat prin asocierea Bancii Transilvania cu Asociatia Euro<26 Romania. Acest card se elibereaza pe o peroada de 3 ani.

Utilizând cardul Euro<26 beneficiezi de:

Gestionarea in mod eficient a burselor studențești;

asigurare medicală de călătorie, pe termen de 1 an, inclusă în prețul standard al cardului;

reduceri în rețeaua de comercianți EURO<26 din România și Europa;

asistenta asigurata 24 h/24;

schimbarea codului PIN sau achitarea facturilor la bancomatele bancii, fara existenta vreunui comision;

accesul la SMS Alert, Internet Banking BT24;

Cardul Visa Centrofarm este un card embosat de credit co-branded Banca Transilvania – Centrofarm, in lei, destinat persoanelor fizice române, utilizabil în atat in România cat si in strainatate pentru efectuarea de tranzactii, inclusiv online, retrageri de numerar, 24h/24 de la orice bancomat. Reprezinta un mijloc de plata flexibil si eficient datorita liniei de credit acordata de pana la 5 venituri lunare, maxim 5.000 EUR pe o perioada de 5 ani cu o perioada de gratie de pana la 56 de zile.

Utilizând cardul Visa Centrofarm beneficiezi de:

cumparaturi de bunuri si servicii de la comercianti fara comision;

reduceri de 10% la produsele cosmetice si de 3% la medicamentele achizitionate din farmaciile Centrofarm prin acumulare de puncte;

plata facturilor de utilitati direct de la bancomat, fara comision;

reduceri la saloane de infrumusetare si la dicerse servicii medicale la clinicile partenere Centrofarm: Silhouette, Polisano, Active Center, Medicover;

servicii atasate: SMS Alert; internet Banking BT24;

II.4.2.Cardurile co-braded acordate de Raiffeisen Bank

Oferta de carduri co-branded este formata din:

Cardul Smurd;

Cardul Steaua;

Cardul Vodafone;

Cardul Smurd este un card de debit, emis sub sigla MasterCard, pentru persoanele fizice si se poate folosi ca un card de salariu. Prin intermediul acestui card se transfera anual 50% din taxa de administrare si 0,5% din valoarea tranzactiilor effectuate catre Fundatia pentru Smurd.

Utilizând cardul Smurd beneficiezi de:

Comision 0 la plata cu cardul la comercianti;

Reduceri la partenerii Raiffeisen Bank prin programul Multishop;

La cerere, iti poti suplimenta veniturile lunare, optand pentru facilitate de descoperit de cont (overdraft) cu pana la 6 salarii nete;

Cardul de cumparaturi Vodafone este un card de credit, în lei, pentru personae fizice, cu utilizare națională și internațională. Prin abonarea la Vodafone, la fiecare plata cu cardul se primeste puncte de loialitate care se pot folosi pentru minute de convorbiri, achizitionarea de telefoane mobile, cartel Vodafone sau accesorii.

Linia de credit acordata este intre 700 si 20.000 RON cu rambursare lunara minima de 5% din valoarea crediitului utilizat.

Utilizând cardul de cumparaturi Vodafone beneficiezi de:

pana la 56 de zile fara dobanda, daca se ramburseaza integral sumele utilizate, pana la scadenta lunara;

o linie de credit care îți stă la dispoziție toata viața și la care ai acces, din țară sau străinătate, plătind la comercianți sau retrăgând numerar la ATM-uri și ghișee bancare,

La prima utilizare a cardului vei primi 500 de puncte de loialitate, iar ulterior la fiecare 10 lei cheltuiti la comercianți cu cardul primești câte 4 puncte de loialitate cu valoarea unui punct de 0,01 Euro;

Asigurare de calatorie in strainatate, asigurare de viata, asigurare de somaj;

II.4.3. Cardurile co-branded acordate de BRD Finace IFN SA

Oferta de carduri co-branded este formata din 16 carduri:

Cardul Carrefour MasterCard;

Cardul Real MasterCard;

Cardul Altex MasterCard s media Galaxy MasterCard;

Cardul Dacia MasterCard;

Cardul Renault MasterCard;

Cardul Ikea;

Cardul Practiker MasterCard;

Cardul “Bani doar bani” MasterCard;

Cardul Diverta MasterCard;

Cardul Carrefour MasterCard este un card in lei, dedicat persoanelor fizice, utilzabil doar la nivel national pentru achizitionarea prin credit a oricarui produs din reteaua Carrefour, chiar si in momentele dificile dinaintea salariului.

Utilizând cardul de credit Carrefour beneficiezi de:

pana la 47 de zile fara dobanda, pentru cumparaturile effectuate in peroada dde gratie;

o limita de credit de pana la 15.000 lei;

un pachet complet de asigurari optionale de viata;

dobanda 0% la platile efectuate online;

Cardul Renault MasterCard este un produs care incorporeaza toate avantajele unui card de credit, ale unui de fidelitate si ale unui de reduceri. Este un card cu o limita de credit de pana la 15.000 lei care poate fi folosita pentru cumparaturi atat in tara cat si in strainatate sau pentru retrageri de numerar de la orice ATM care afiseaza sigla MasterCard.

Tabel nr.11 Comisioane percepute pentru cardurile co-branded acordate de BRD Finance

Sursa: www.brdfinance.ro

II.5. Carduri de business

Dezvoltarea mediului de afaceri în România a generat nevoia de instrumente de plată cât mai comode și rapide. Astfel, au apărut în oferta băncilor cardurile dedicate persoanelor juridice. Prin intermediul cardurilor de business, posesorii pot efectua plăți simple, cum ar fi cea a combustibilului sau a consumabilelor pentru birou, pot efectua cheltuieli de protocol, deplasare, cazare, pot cumpăra bilete de avion sau închiria mașini și, poate, cel mai important beneficiu este că pot achiziționa echipamente și mărfuri necesare companiei.

Anul debutului cardurilor de business a fost 1996 cand Raiffeisen Bank (la acel moment Banca Agricolă S.A.) a emis primul card de debit Visa Business în USD, card destinat firmelor ai căror angajați călătoresc în străinătate în interes de afaceri.

In perioada decembrie 2008 – decembrie 2012, bancile cu cele mai mari portofolii pe carduri business au reusit cresteri spectaculoase, cea mai buna performanta fiind inregistrata de ING care si-a majorat de peste 10 ori portofoliul adresat persoanelor juridice.

Figura nr.14 Evolutia portofoliului de carduri business pentru principalii emitenti in perioada dec. 2008-dec.2012

Sursa: site-urile bancilor comerciale

Practic, in piata sunt jumatate de milion de carduri business ceea ce reprezinta 4% din totalul cardurilor bancare valide aflate in ciculatie. Principalii sase jucatori detin un portofoliu de aproximativ 420.000 de carduri, in crestere cu 53% fata de finalul anului 2008. La jumatatea anului 2012, ceilalti 27 de emitenti aveau cumulat un portofoliu ce se situeaza in jurul a 80.000 de carduri business.

Figura nr.15 Evolutia portofoliului de carduri business pentru principalii 6 emitenti

Sursa: site-urile bancilor comerciale

In ciuda acestor cresteri, piata este inca departe de a fi acoperita pe aceste segmente.

Potrivit INS, din cei 4,3 milioane de salariati, doar 5,2% au realizat un venit lunar brut de peste 5.000 lei. Aceasta inseamna aproximativ 223.600 de potentiali clienti. Din acest punct de vedere, cardurile premium au acoperit numai 32% din piata potentiala.

Practic, din intregul portofoliu de carduri de peste 13,7 milioane cate existau la 31 decembrie 2012, nivelul celor business este estimat la jumatate de milion, conform directorului Visa Europe pentru România, Cătălin Crețu.

Privind la nivelul celor mai importante bănci pe acest segment se observă o creștere solidă a portofoliilor de carduri de business.

Figura nr.16 Evolutia portofoliului de carduri business in perioada 2010-2012

Sursa: www.efinance.ro – articol Totul despre afaceri si finante, de Bogdan Popescu. Supliment al revistei Piata Financiara, aprilie 2012

Rolul de pioner, cu o crestere foarte rapida l-a avut BCR al cărui portofoliu se apropia de 100.000 cu o crestere de 35%. BRD a depășit, la finalul anului 2011, pragul de 80.000 de carduri de business, creșterea portofoliului fiind de 9% față de anul anterior. Banca Transilvania s-a apropiat de BRD, la finalul anului, ca număr de carduri de business, acesta depășind 82.000. Anul 2011 a adus o creștere a portofoliului BT de astfel de carduri la aproape 79.000. Raiffeisen Bank a depășit pragul de 50.000 de carduri de business, înregistrând o creștere de 11% fata de anul trecut.

La cealaltă extremă se află OTP Bank, unde portofoliul de carduri de business s-a redus puternic (-44%). După cum au explicat reprezentanții băncii, această evoluție este rezultatul unei „curățenii” în portofoliu, fiind închise cardurile inactive, accentul punându-se pe impulsionarea utilizării cardurilor active.

II.6. Migrarea la cip

La nivel mondial, tot mai multe carduri sunt dotate cu cip pentru a oferi noi opțiuni de plată, servicii și o securitate sporită față de cardurile cu bandă magnetică. Cip-ul permite, de asemenea, ca multe tranzacții să fie autorizate fără să fie nevoie de contact telefonic cu banca emitentă. Ceea ce presupune tranzacții desfășurate mai repede.

La fnele lui 2012, aproape 90% dintre carduri erau deja prevazute cu cip, procesul fiind usor mai avansat in cazul cardurilor de debit.

În opinia organizațiilor internaționale și a băncilor emitente, unul din avantajele cardurilor cu cip este că poate conține toate elementele necesare în viața de zi cu zi. De exemplu, utilizatorii pot avea conturi de credit și de debit pe același card; cardul poate conține toate chitanțele electronice pentru achizițiile făcute și poate stoca punctele de fidelitate de la comercianții preferați. Biletul de călătorie, asigurarea, detaliile permisului de conducere sau ale buletinului, chei de acces sau legitimații de membru – toate pot fi incluse pe cardul bancar. În România cardurile cu cip reprezintă sub 1% din piață, existând doar doi emitenți pe aceasta tehnologie.

Procesul de migrare EMV pe piata romaneasca incepe in ultimul trimestru din 2005, odata cu lansarea de catre ProCredit Bank a primelor carduri cu cip incorporat. De precizat faptul ca banca se lansa inca de la inceput cu astfel de produse, cardurile fiind prevazute si cu banda magnetica. Ulterior exemplul avea sa fie urmat de catre Garanti Bank in 2007, an in care au inceput procesul de migrare/procedurile de certificare majoritatea bancilor. La finele anului 2008, procentul cardurilor convertite era deja de 10% pe debit si se apropia de 5% pe credit. Doi ani mai tarziu, peste jumatate din portofoliul de carduri din circulatie era deja prevazut cu cip.

Figura nr.17 Migrarea EMV a cardurilor bancare de debit in perioada 2008-2012

Figura nr.18 Migrarea EMV a cardurilor bancare de credit in perioada 2008-2012

II.7. Infrastructura de acceptare a cardurilor

Crearea infrastructurii de acceptare a cardurilor in Romania a inceput in a doua jumatate a anilor ’90 dupa ce in 1996 erau lansate primele carduri. Prima perioada a fost o constructie lenta astfel ca in anul 2000, piata numara doar 1.500 terminale, numarul de ATM-uri fiind aproximativ egal cu cel al POS-urilor. Dezvoltarea spectaculoasa a retelei de acceptare la comercianti s-a produs incepand cu 2003-2004, odata cu explozia retailului bancar.

Figura nr.19 Evolutia infrastructurii de acceptare in perioada 2000-2012

30 iunie 2013; Sursa: www.bnr.ro

Piata cardurilor are in prezent peste 137.000 de terminale instalate si operationale (ATM + POS), peste 85% dintre ele fiind instalate la comercianti. Dezvoltarea a mers oarecum in paralel, cu un plus investitional pe reteaua de comercianti astfel ca daca raportul ATM-POS era de 1 la 1 in 2000, in prezent s-a ajuns la un raport de 1 la 12. Numarul de ATM-uri a crescut de cca. 15 ori iar cel al POS-urilor de cca. 162 de ori din 2000 pana in prezent. Dintre toti indicatorii de baza care monitorizeaza evolutia pietei cardurilor, numarul de terminale a inregistrat cel mai mic ritm de crestere, cu numai 2,5% peste nivelul din trimestrul II al anului 2012. Ritmul de crestere a fost influentat, pe de o parte, de scaderea numarului de ATM-uri operationale, iar pe de alta parte, de o relativa plafonare a instalarilor de POS-uri la comercianti. Astfel, fata dde decembrie 2011, cand reteaua de ATM-uri inregistra un maxim istoric de 11.006 terminale, numarul de ATM-uri a scazut cu peste 160 de aparate (-1,5%), pana la 10.844 in iunie 2013. In aceeasi perioada de 18 luni, decembrie 2011 – iunie 2013, reteaua de POS-uri a crescut de la 124.920 la 126.965 (+ 2,8%).

Desi avem in jur de 6,5 milioane de posesori de card, suntem inca departe de a acoperi cu terminale POS toti comerciantii. Aceasta pentru ca mesajul “accepta cardurile si iti vor creste vanzarile” nu a fost acceptat decat de marile lanturi de magazine unde vanzarile prin card au o pondere de pana la 25% in total vanzari.

Pentru marea masa a comerciantilor de cartier, acceptarea cardurilor este privita mai degraba ca o diminuare a incasarilor, foarte multi nefiind dispusi sa suporte comisionul de cel putin 2% per tranzactie. Plus ca in conditii de criza si impozitare excesiva, tendinta este de a incasa numerar, in multe cazuri fara eliberare de bon fiscal, ceea ce alimenteaza nu doar numerarul din afara sistemului bancar dar si economia subterana.

„Rețeaua de POS-uri actuală acoperă în jur de 30% dintre comercianții din România”, estimează Ciprian Nicolae, director de proiecte în cadrul BRD. Cei mai puternici în zona acceptării (ca număr de POS-uri instalate și tranzacții procesate) sunt liderii sistemului bancar românesc. Mai precis, cele mai multe aparate instalate aparțin celor de la BRD, aproximativ 24.000, în timp ce cea mai mare bancă de la noi, BCR, are un portofoliu de 16.000 de POS-uri instalate. Un alt jucător semnificativ pe această zonă este Banca Transilvania, a cărei rețea de acceptare a plății prin card numără circa 16.600 de POS-uri. Acestora li se adaugă Unicredit Tiriac, care controlează aproximativ 10% din piața plăților la POS, Raiffeisen Bank, a cărei rețea se apropie de 11.000, precum și BancPost, cu peste 8.000 de terminale la finalul lui 2012.

Figura nr.20 Numarul POS-urilor instalate de bancile locale la comercianti, in 2012

Sursa: revista Piata Financiara, supliment efinance “De cealalta parte a platii cu cardul”, 2012, Bogdan Popescu

De asemenea, băncile turcești sunt nume „grele” pe segmentul plăților la comercianți, având o prezență pe această zonă mult mai importantă decât poziția pe care o dețin în ierarhia după active a băncilor. Astfel, cei de la Credit Europe Bank au o rețea de 10.000 de POS-uri, Garanti Bank a ajuns la 7.350, in timp ce Alpha Bank Romania si ING bank, sunt jucatori destul de mici pe piata POS-urilor, fiecare cu aproximativ 4.000 de echipamente instalate la comercianti.

Figura nr.21 Evolutia numarului total de tranzactii din trim II (2008 – 2013) (milioane)

Sursa: www.bnr.ro

Per total tranzactii, se observa ca numarul acestora a crescut de la 66 mil. in trim.II 2008 la aproximativ 98 mil. in trim.II 2013, cresterea fiind puternic influentata de tranzactiile la POS care au ajuns sa detina peste 44%. Mentinerea acestui ritm va conduce la o noua premiera, pe piata romaneasca, in materie de utilizare a cardurilor: in mai putin de doi ani, romanii vor face mai multe tranzactii comerciale decat retrageri de numerar; ceea ce va obliga bancile sa regandeasca rolul automatelor bancare.

Volumele tranzactionate au crescut si ele de la aproximativ 21 mld. RON, in trim.II 2008, la peste 33,5 mld. RON, in trim.II 2013.

Figura nr.22 Valoarea tranzactiilor pe card trim II (mil. RON)

Sursa: www.bnr.ro

Desi romanii isi folosesc cardul mult mai des la comercianti, sumele cheltuite efectiv la acestia – comparativ cu cele retrase de la automatele bancare – nu sunt net superioare fata de situatia din urma cu sase ani.

II.8. Serviciile electronice bancare

Serviciile bancare la distanta, denumite generic remote banking sunt considerate semnificative pentru noua economie, intrucat reprezinta unul din produsele caracteristice ale acesteia. Datorita faptului ca, infrastructura informationala era considerata de marile banci din lume o modalitate de creare a unor noi canale electronice de comercializare a produselor existente, serviciile bancare la distanta au adoptat denumirea de servicii electronice sau e-banking. Dezvoltarea serviciilor bancare electronice, o alternativa viabila la serviciile bancare clasice, a dus la extensiunea bazei de clienti, iar indeplinirea celor mai sofisticate solicitari precum si fidelizarea acestora a impulsionat o cerinta pentru noi tehnologii.

Serviciile bancare la distanta sunt clasificate in patru mari categorii: home banking, electronic banking, Internet banking si mobile banking. Distributia informatiilor prin intermediul serviciului presupune parcurgerea aceleeasi etape: conexiunea utilizatorului cu o banca pe o linie de telecomunicatii eficace, autentificarea prin nume si parola si validarea operatiei. O diferenta importanta intre cele patru categorii este linia de telecomunicatii, care poate fi telefonie fixa sau mobila (Mobile banking), o retea ATM sau Internet (Internet banking, Home banking).

Dezvoltarea internetului și a telecomunicațiilor nu a eludat România. Dar in ultima decada, odata cu venirea crizei, piața bancară din România a traversat o predutabila stagnare. Anul 2012 a adus pierderi importante sistemului bancar din Romania, dar totusi, serviciile electronice au sfidat anul, continuand sa semnaleze cresteri procentuale elocvente, cele mai multe de doua cifre.

Începând cu data de 1 iulie 2007 au fost avizate conform Ordinului MCTI nr.389 din 27 iunie 2007, privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanță, de tipul aplicațiilor internet-banking, phone banking sau mobile-banking.

Tabel nr.12 Lista băncilor furnizoare de servicii bancare la distanță:

Sursa : site-urile bancilor comerciale si revista Piata Financiara, supliment efinance

Se observă că din totalul de 40 de produse electronice furnizate de 21 din băncile din România, cea mai mare pondere o au produsele de internet banking furnizate de toate bancile analizate, urmate de serviciile de mobile banking furnizate de 12 bănci și de serviciile de phone banking care sunt oferite de doar 7 bănci.

In ceea ce priveste folosirea internet banking-ului, numarul clientilor, la finalul anului 2012, era de 3,1 milioane, majorat de opt ori fata de anul 2002 cand erau doar 440.562 abonati. Aceast progres salutar s-a datorat pe de-o parte intensificarii gradului de utilizare a internetului in Romania, iar pe de alta parte, strategiilor de vanzare incrucisata a produselor si serviciilor bancare, incluzandu-se de multe ori in oferta de deschidere a unui cont curent si accesul la serviciile de internet banking.

Dinamica numarulului de clienti a crescut cu un procent de 10% fata de 2011. Este cert faptul ca romanii au descoperit beneficiile tranzactiilor remote si ca le practica cu certitudine.

Figura nr.13 Evolutia numarului de clienti ai serviciilor de internet banking in 2012 vs. 2011

Sursa: efinance, supliment Piata Financiara, aprilie 2013, pag 45

Pe o piata cu peste 3 milioane de abonati, Raiffeisen detine 21% cu 659.943 de clienti, destituind BCR cu 8.598 clienti in minus. Cea mai mare augmentare in acest sens a avut-o Bancpost (cu o crestere de 66,3%). Dupa cum se poate vedea din tabel, cea mai mare parte a bancilor, cu exceptia stagnatiilor de la Alpha Bank si Piraeus Bank, au inregistrat cresteri de cca. 2 puncte procentuale.

Numarul de tranzactii internet banking a crescut in 2012 cu peste 12% intr-o perioada in care economia a ramas in stand-by. Aceasta dezvoltare este sustinuta si de modul in care abonatii folosesc internetul.

Tabel nr.14 Evolutia numarului de tranzactii prin internet banking in anul 2012 vs. 2011

Sursa: efinance, supliment Piata Financiara, aprilie 2013, pag 46

Astfel, 23% din numarul de tranzactii realizate in 2012 (adica 12.7 mil.) au fost efectuate de clientii ING Bank, care de departe nu are cel mai mare numar de abonati ai serviciului de internet banking. Asadar, a surclasat BCR (20% din numarul total al tranzactiilor), UniCredit Tiriac Bank, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania si BRD. Ca dinamica, cresterea cea mai evidenta a numarului de tranzactii este cea de la Garanti Bank (peste 41%).

Din pacate, postura in care se afla serviciilor de mobile banking este una mult mai critica, in 2012 existand in Romania doar 100.000 de utilizatori ai acestui serviciu, intr-o piata cu oferte limitate si in care bancile au neglijat aceasta nisa, lasand loc de mai bine pentru viitor.

La acest capitol, performerul a fost, Raiffesen Bank, care a adunat pana la sfarsitul anului 2012 aproape 41.600 de clienti, urmata de Banca Transilvania (28.400), BCR (20.300) si UniCredit Tiriac Bank (cca. 4.400).

Noutati in serviciile internet banking din 2012

In ciuda recesiunii instalata in 2012, bancile au incercat sa ofere functionalitati noi si servicii imbunatatite clientilor, ajustate in bine.

O clasare sintetica a noutatilor scoate in evidenta urmatoarele progrese din 2012:

BCR a oferit posibilitatea administrarii prin internet banking a limitelor de tranzactionare; 

BRD Groupe Societe Generale a lansat o interfata inovatoare de mobile banking, MyBRD Mobile, dedicata pentru simplificarea activitatilor financiare zilnice ale consumatorilor;

Banca Romaneasca a implementat un nou sistem de autentificare prin token si SMS receptionat pe telefonul mobil al titularului;

Banca Transilvania a oferit clientilor posibilitatea de a se abona online prin internet banking la serviciul de mobile banking, a introdus potentialitatea transferurilor de fonduri prin Western Union;

ING Bank a optimizat aplicatia de internet banking;

OTP Bank a implementat serviciul Smart Bank (mobile banking).

II.9. Piața cardurile bancare și economia românească

Progresele înregistrate de sistemul bancar românesc de-a lungul tranziției la economia de piață au fost binevenite, băncile îmbrățișând strategii bancare menite să le îmbunătățească performanțele și adaptându-se treptat la creșterea concurenței.

Cu toate acestea, sistemul bancar românesc mai are mult de parcurs pentru a ajunge din urmă băncile din Uniunea Europeană, din punct de vedere al gradului de dezvoltare și al performanței, dovada fiind indicatorii dezvoltării sistemului bancar românesc, în comparație cu cei similari ai economiilor europene.

Potrivit estimarilor facute de catre Banca Mondiala, sectorul bancar local functioneaza intr-o piata caracterizata de o pondere mare a populatiei subbancarizata, de pana la 65%. Dar mai important decat faptul ca populatia este mai mult sau mai putin bancarizata este realitatea ca aceasta masa de clienti este caracterizata de o cultura financiara precara, ce ii determina pe oameni, in multe situatii, sa fie reticenti vizavi chiar si de utilizarea unor produse bancare tranditionale, cum ar fi cardurile de credit. Si mai relevant se arata a fi indicatorul potrivit caruia gradul de utilizare a serviciilor e-banking in randul populatiei nu depaseste 4%.

Dupa o perioada de indiferenta datorata crizei financiare internationale din ultimii ani, bancile din Romania incep din nou sa fie sensibile fata de clientela de retail. Ofertele devin din ce in ce mai sofisticate, iar fuga dupa resurse financiare nu mai e dominata de dobanzile percepute la credite.

De-a lungul timpului, productia cardurilor s-a diversificat, atat ca volum si format, cat mai ales ca aspect si tehnologie atasata. Ca tehnologe, cardurile cele mai folosite azi sunt cele hibrid, cu banda magnetic si cip si cardurile contactless. Forma lor poate fi cea standard, dar si cea de stickere care se pot aplica, in cazul cardurilor contactless, pe telefoane, brelocuri sau alte accesorii personale.

Asistam in ultimul timp la tot felul de lansari de produse destinate persoanelor fizice din ce in ce mai atractive si complexe. Chiar daca turbulentele financiare internationale din ultimii ani au mai taiat din apetitul bancilor de creditare, produs preferat si promovat de catre institutiile de credit din tara noastra, acestea incearca sa se reinventeze si sa recastige increderea clientilor. Numai ca de data aceasta ele nu mai sunt preocupate de plasarii resurselor sub forma creditelor, ci mai degraba de atragerea unei clientele cat mai fidele, care sa le aduca venituri si pe alte cai si sa le modifice situatia riscurilor.

In ultimul timp, bancile lanseaza pachete de cont curent din ce in ce mai complexe, garnisite cu tot felul de servicii atasate, inclusiv servicii non-bancare. Clientela tinta vizata sunt salariatii, pentru a-si domicilia veniturile obtinute in conturile lor. Daca in urma cu aproximativ zece ani bancile impuneau monopoluri, iar salariatul devenea captivul unui card de debit ce ii manca din venituri prin diverse comisioane, acum situatia se schimba. Produsul de cont curent unde isi incaseaza salariul este croit dupa “chipul si asemanarea sa”, oferindu-i-se diverse facilitati si gratuitati in schimbul unui cost standard si transparent.

Cum poate arata un asemenea produs? Un cont curent la care e atasat un card de debit cu overdraft, cu internet banking si eventual sms alert. De asemenea, tarife mai mici la operatiunile pe cont, transferuri, dar o bonificare mai buna a disponibilitatilor din cont, la dobanzi apropiate de cele ale depozitelor la termen. Pana aici pare meschin, dar unele banci au continuat, oferind clientilor fideli si o serie de beneficii non-bancare. Astfel, se porneste de la asigurari de calatorie, acte, chei, bunuri cumparate cu cardul in cauza etc, pana la oferirea de asistenta prin numere de telefon dedicate unde se poate chema gratuit un instalator, un lacatus, un medic sau o insotitoare pentru copii etc.

De ce recurg bancile la astfel de strategii? Din mai multe motive! Atragere de lichiditati, multiplicarea surselor de venit, cross-selling si nu in ultimul rand pentru a obtine masa critica de clienti care sa ii asigure profitabilitatea.

Austria Card Romania, membra a grupului elen Lykos, a anuntat in mai a.c. inaugurarea oficiala a fabricii sale de dezvoltare, productie si personalizare de smart cards (carduri cu cip) din Bucuresti, singura de acest fel din Romania.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ: CARDURI ACORDATE DE BANCA COMERCIALA ROMANA (BCR)

III.1. Istoricul Băncii Comerciale Române

Banca Comercială Română poate fi apreciată ca fiind cea mai importantă instituție bancară din România, ce prezintă o gamă vastă de produse și servicii, având în prezent numeroase sucursale și agenții în întreaga țară ce pune la dispoziția tuturor categoriilor de clienți, oferte de produse și servicii bancare, inclusiv servicii de Internet banking și e-Commerce.

Înființarea Băncii Comerciale Române are loc pe data de 1 Decembrie 1990, plecând la drum cu un colectiv restrâns dar bine pregătit pentru a dezvolta banca prin extinderea gamei de produse și servicii bancare.

În scurt timp, Banca Comercială Română a izbutit să se facă consacrată atât în plan național cât și internațional, devenind una din cele mai puternice și importante bănci din țară afirmându-se pe piața de capital, a asigurărilor, a leasingului precum și în domeniul managementului activelor.

Perioada de evidențiere a BCR Erste pe piața internă cât și pe cea internațională s-a realizat între anii 1994 și 1998, când au fost emise primele strategii pe termen mediu prin care s-au stabilit direcții viitoare ale dezvoltării băncii. La sfârșitul anului 1994 a devenit prima bancă din România care a început lansarea cardurilor VISA. Anul 1999 indică debutul unei noi etape în evoluția BCR participând la o premieră pe piața românească, respectiv fuziunea prin absorbție a Bancorex, urmând ca în urma acestiu proces să derive o bancă mai solidă.

Gradual, Banca Comercială Română s-a impus pe piața bancară internă prin seriozitate, eficiență dar mai ales prin ofertele diversificate de produse și servicii făcând ca din luna Martie a anului 1997 să fie prima bancă din țară ce a abordat piața bancară internațională de capital fără garanții guvernamentale.

Pe data de 21 decembrie a anului 2005 a fost subscris contractul de privatizare al BCR prin care Erste Bank urma să preia 61,8825% din acțiuni (în prezent deține 69,3% din acțiunile BCR). Erste Group este unul din liderii în ceea ce privește furnizarea de servicii financiare din Europa Centrală și de Est. Peste 51.000 de angajați deservesc 17,5 milioane de clienți, în cadrul a 3.000 de sucursale din 8 țări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croația, Serbia și Ucraina). La data de 30 septembrie a anului 2012, Erste Group deținea active totale în valoare de 217 miliarde EUR, înregistrând un profit operațional de 2.618,5 milioane EUR și un raport cost/venituri de 51,9%.

Activitatea băncii este sub observația concernului Erste Bank din Austria, care din anul 2000 și până în prezent a cumpărat mai multe bănci europene devenind lider pe piața din Europa de Est. Conjugarea dintre cea mai importantă bancă din țară și cel mai prestigios furnizor de servicii financiare din Europa Centrală și de Est a făcut ca pe 3 septembrie 2007 Banca Comercială Română să lanseze noul logo, care constă în alăturarea literei S de culoare roșie la vechea siglă BCR, literă ce ilustrează un simbol tradițional al băncilor de economii din grupul Erste și punctul roșu de deasupra sa simbolizând o monedă ce intră într-o cutie de economii.

Datorită realizărilor băncii atât pe plan național, cât și internațional, au urmat cum era și de așteptat aprecieri referitoare la activitățile desfășurate, din care țin să consemnez :

în anul 2004, Banca Comercială Română a primit în cadrul competiției „ Premiul Român pentru Calitate”, Trofeul J.M.Juran;

desemnarea Băncii Comerciale Române în 2007 ca fiind drept „Banca anului – cel mai dinamic emitent de carduri” din România;

acordarea de către revista „Săptămâna Financiară” a premiului „Ronul de Argint” în anul 2008, președintelui executiv al Băncii Comerciale Române, Manfred Wimmer, pentru succesul integrării băncii în grupul Erste;

în anul 2012 a fost desemnată, din partea revistei Euromoney, ca fiind „Cea mai bună banca din România în domeniul Private Banking” și a primit distincția de cel mai bun serviciu de private banking în Europa Centrală și de Est, de către revista „The Banker”;

este singura banca româneasca inclusă în prestigioasa revista britanica "THE BANKER", ocupând locul 922 în 1997, 647 în 1998 urcând până pe locul 558 în 1999 în topul celor 1000 cele mai puternice bănci din lume;

III.2. Prezentarea activității Băncii Comerciale Române

Banca Comercială Română (BCR), fiind membră a Erste Group, este o bancă universală care deservește atât clienți retail, cât și clienți corporativi. Administrând active de peste 16 miliarde euro, BCR este principalul furnizor de servicii din România și cel mai valoros brand financiar românesc. BCR este în prezent cel mai important grup financiar din țară, incluzând operațiuni în străinătate, precum și de leasing, economisire și creditare în scopuri locative (bancă pentru locuințe) și subsidiare pentru pensii private.

Grupul BCR dispune de o activitate complexă, punând la dispoziția clienților săi pachete de produse și servicii ce pot fi procurate de la unitățile BCR, astfel deține o gamă largă: credite, garanții, depozite și conturi curente, decontări, instrumente de plată, carduri, asigurări, leasing.

BCR face parte din Grupul BCR împreună cu următoarele subsidiare BCR Banca pentru Locuințe, BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., BCR Leasing și BCR Chișinău.

BCR Banca pentru Locuințe (BCR BpL) este subsidiara grupului BCR specializată în economisirea și creditarea domeniului locativ în sistem colectiv, care a fost lansată în iulie 2008. În anul 2009 a încheiat 134.000 de contracte, în valoare de 3,5 miliarde.

BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. a fost înființată în luna iunie a anului 2007, cu un capital social inițial de 50 milioane RON.

BCR Pensii a avut o activitate extrem de dinamică pe piața pensiilor private din România ce a determinat consolidarea poziției companiei pe piață. În 2009, BCR Pensii a finalizat preluarea Fondului de Pensii Administrat Privat Omniforte de pe piața pensiilor obligatorii și tot în 2009 a intrat pe piața pensiilor facultative prin preluarea Fondului de Pensii Facultative BCR Prudent, iar la începutul anului 2010 a finalizat preluarea fondurilor de pensii obligatorii Prima Pensie și OTP.

BCR Leasing S.A. s-a înființat în martie 2001, ca o completare a ofertei de finanțare a Grupului BCR destinată persoanelor fizice, persoanelor juridice și persoanelor fizice autorizate, pentru achiziționarea bunurilor de folosință îndelungată.

BCR Leasing IFN S.A. oferă servicii de leasing financiar intern pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată, respectiv: leasing pentru achiziționarea de autovehicule, flote, echipamente și utilaje industriale, aparatură medicală, software și echipamente I.T., precum și leasing pentru imobile cu destinație industrială sau comercială.

BCR Partener Mobil, companie prin care BCR pune la dispoziție clienților nebancarizați pachetul SIMPLU BCR (cont curent, card de debit și serviciul de tranzacționare mobilă), a fost înființată în 2008. BCR Partener Mobil se prezintă începând cu aprilie 2012 sub noua denumire de “good.bee Service RO”. Menirea sa fiind de a asigura tuturor acces sigur, simplu și accesibil la serviciile bancare. Serviciul de tranzacții mobile a fost lansat în România în martie 2009 sub denumirea “good.bee Tranzacții Mobile” și este disponibil în întreaga țară prin intermediul rețelei de agenți mobili. În luna august a anului 2012, pachetul good.bee a fost redenumit în “SIMPLU BCR”.

Activitatea băncii, încă de la înființare și până în prezent, a cunoscut o ascensiune și o dezvoltare rapidă prezentându-se mereu ca o bancă disponibilă pentru finanțarea economică și sprijinirea proceselor de restructurare și retehnologizare.

Având în jur de 8.500 de angajați, BCR oferă întreaga gamă de servicii bancare (managementul conturilor, produse de economisire, credite retail, tranzacții locale și internaționale, tranzacții de schimb valutar, facilități pe termen mediu și lung, finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, garanții bancare, acreditive) incluzând, de asemenea, servicii bancare prin internet, prin telefon și soluții de e-commerce. Banca utilizează finanțări corporative și contribuții ale acționarilor, standarde privind clienții, linii directoare pentru dezvoltarea afacerilor, standarde contabile în cadrul unui sistem unitar și consolidat, deopotrivă pentru sine și pentru subsidiarele sale.

Rețeaua băncii cuprinde peste 622 de unități și agenții retail (pentru persoane fizice și microîntreprinderi) în toate orașele din România cu peste 10.000 de locuitori. Clienții corporate (IMM-uri și companii mari) sunt deserviți de 41 de centre de afaceri dedicate. BCR deține cea mai mare rețea națională de ATM-uri și POS-uri, având peste 2.200 de bancomate și peste 18.000 de terminale electronice operaționale la comercianți pentru efectuarea plăților cu cardul.

III.3. Principalele carduri emise de BCR si analiza acestora

Banca Comercială Română este liderul pieței cardurilor, fiind prima bancă asociată la organizațiile internaționale de profil. Astfel, încă din vara anului 1992, banca a devenit membru Visa International, urmând apoi, o perioadă de identificare a celor mai eficace soluții și de estimare a costurilor pentru a porni spre activitatea de acceptare. Drept răspuns a fost înființarea la data de 14 martie a anului 1994, a centrului de procesare a tranzacțiilor cu carduri Romcard S.A., unde BCR, alături de alte patru bănci, Bancorex, Banca Comercială “Ion Țiriac”, Banca Română de Dezvoltare, Banca Agricolă, a făcut primele investiții în infrastructură. Odată cu acest pas devenea realizabilă activitatea de acceptare a cardurilor internaționale.

La BCR această activitate a demarat în decembrie 1994 odată cu consimțirea cardurilor emise sub egida Visa de către băncile străine. Mai târziu cu un an, activitatea de acceptare a fost propagată și asupra cardurilor internaționale Europay, după ce în iunie 1995 banca a devenit membru al acestei organizații și a inaugurat prima rețea de automate bancare din România: BCR Bancomat 24. Tot în anul 1995, dar în luna decembrie, BCR a lansat primul său card BCR Visa Business, fiind o premieră și pentru sistemul bancar autohton fiind vorba de primul card românesc emis în valută.

Începând cu luna februarie a anului 1996, banca a extins oferta de carduri și către persoane fizice prin lansarea BCR MAESTRO, urmat de BCR Visa International fiind adresat clienților, persoane fizice ai băncii, care călătoresc în străinătate în interes personal. Cu acest ultim produs banca acoperea deja oferta de carduri către populație atât în lei, cât și în valută, urmând ca în 1997 banca să inaugureze prima rețea de puncte electronice de vânzare (POS-Point Of Sale) și să contribuie la implementarea sistemului național de acceptare reciprocă a cardurilor în România.

Banca și-a urmat obiectivele privind retehnologizarea punând în circulație în februarie 1998, cardul în lei destinat firmelor, BCR EUROCARD Business, urmat de BCR Visa Clasic, prezentat ca fiind ultimul card al mileniului trecut, lansat în 1999 este un card în lei destinat persoanelor fizice.

După acest moment a urmat o perioadă de trei ani în care banca nu a mai lansat nici un card preferând să-și dezvolte produsele deja puse în circulație.

În 2001, banca și-a exprimat intenția de a lansa pe piață noi produse. Primul pas a fost făcut în februarie 2003 când a fost pus în circulație cardul de debit în lei BCR Visa Electron, destinat persoanelor fizice și care poate fi folosit și în străinătate.

Cliențiilor care realizează venituri peste medie și care călătoresc frecvent în străinătate, BCR a pus la dispoziție primul card de credit GOLD căruia i-au fost atașate servicii asociate ca: asistență pe durata călătoriei în străinătate, asigurare medicală în caz de accident, asistență juridică, servicii diverse (rezervare și distribuire de bilete la spectacolele dorite, livrare de flori la adresa dorită), plăți facturi prin ATM.

Fidelă politicii sale de inițiator al pieței, banca a lansat în 2006 un card pentru studenți și unul pentru elevi, ambele de debit, având calitatea de a contribui la formarea culturii bancare încă de pe băncile școlii. BCR a dat studenților din România, în mai puțin de 3 luni de la lansare, peste 12.000 de carduri de debit co-branded BCR EURO<26 și peste 2.000 de adolescenți cu vârsta între 14 și 18 ani utilizează deja cardul BCR Junior.

Banca Comercială Română (BCR) este prima bancă din țară care a depășit pragul de 2 milioane și jumătate de carduri active, totodată fiind și prima care a emis cardurile sub formă „clasică” (sub siglele Visa și MasterCard) în România. Dintre cele două milioane jumătate de carduri marca BCR, peste 90% sunt carduri de debit, cel mai vândut fiind chiar „veteranul” card BCR Maestro, care este, altminteri, și liderul pieței cardurilor de salarii din România. Totodată, cardurile de credit au cunosc o dezvoltare accelerată, numărul celor emise de BCR, singură sau în parteneriat, dublându-se în ultima perioadă.

BCR își va continua în ritm accelerat programul de extindere și modificare a sistemului de carduri care vizează creșterea beneficiilor pentru deținătorii de carduri (accesibilitate, confort, siguranță, servicii extinse) și dezvoltarea tranzacțiilor fără numerar.

De asemenea, banca are o rețea de 15.000 de POS-uri instalate, în mare majoritate, la comercianți. BCR promovează plata prin card la comercianți, încercând astfel să determine o schimbare în cultura bancara, trecând de la numerar la „banii de plastic”, plățile electronice fiind, de altfel, menirea cardurilor.

Din postura de lider de piață, BCR promovează plata bunurilor și serviciilor cu cardul, la care clienții beneficiază de un comision zero. De asemenea, utilizatorii de carduri BCR pot beneficia de avantajul plății facturilor cu cardul la ATM-uri, pentru aproape 150 de furnizori de servicii și utilități de interes național sau local. Serviciul se bucură de o cerere tot mai mare, banca gestionând astăzi peste 150.000 de operațiuni de plată.

BCR a semnat contracte de plată a facturilor direct la ATM-urile sale, la nivel național sau local, cu societăți precum cele de telefonie fixă și mobilă, operatori de televiziune prin cablu, companii furnizoare de internet, societăți de asigurări, de apă și canal, de distribuție energie electrică. ofertalarga de carduri , cu diferite destinatii , pentrucare clientii pot opta in functie de nevoile sinece

Banca oferă clienților săi, persoane fizice sau juridice, o gamă variată de produse și servicii bancare, inclusiv servicii de Internet banking, phone-banking și e-commerce. BCR are în prezent emise 24 de tipuri de carduri credit și debit.

Cardurile expuse de Banca Comercială Română Erste Bank, pentru care clienții pot opta în funcție de nevoile și necesitățile lor, se clasifică astfel :

III.3.1.Carduri de debit persoane fizice

ZÂMBET Visa

ZÂMBET Maestro;

BCR Maestro RON

BCR VISA Electron RON

BCR VISA Clasic RON;

BCR VISA Clasic EUR;

BCR VISA Clasic USD;

VISA Electron JUNIOR.

VISA Electron CAMPUS BCR

Accesul oricând, la orice oră din zi și din noapte la orice bancomat din România și din străinătate pentru obținerea de numerar oriunde este afișată sigla Maestro/Visa sau în zonele Easy 24 Banking BCR, este unul din avantajele încadrat în oferta cardurilor de debit BCR. De asemenea, se beneficiază de reduceri de până la 30% la comercianții partenerii BCR, de o siguranță mai crescută a tranzacțiilor grație tehnologiei cip anexate, de posibilitatea schimbării codului PIN direct la ATM-urile BCR, fără plata vreunui comision, de accesul permanent la contul curent la care este legat cardul, prin intermediul serviciilor Alo 24 Banking BCR și Click 24 Banking BCR. 

În categoria avantajelor mai putem încadra și potențialitatea accesării unui descoperit de cont individual; ofertele speciale primite la plata cu cardul Visa și protecție contra riscul de schimb valutar în cazul cardurilor Visa Clasic EUR sau USD dacă este utilizat în țările Uniunii Europene: clientul depune sau ridică euro/dolari cu cardul când accesează contul său în euro sau dolari.

Cardul Zâmbet BCR

Cardurile de debit Zâmbet Visa sau Maestro BCR elaborate sub simbolul Visa Electron/Maestro sunt produse inovatoare și unice pe piața din România, încorporând trei carduri într-unul singur: un card bancar de debit pentru cumpărăturile zilnice și pentru plățile rapide, un card care beneficiază de toate câștigurile unui card Activ de transport pentru Municipiul București și un card de loialitate oferind bonusuri de 1%, 2%, 3%, 5% și 10% la cumpărăturile din supermarket, magazine haine/pantofi, pentru divertisment, reîncarcarea cardului de transport din cont și pentru muzeele din București.

Este un card multifuncțional, un card de debit cu cip care se poate utiliza atât la cumpărături cât și la bancomat, dar și pe internet oriunde este afișată sigla Visa Electron/Maestro. Pentru plata cu cardul la comercianții din țară și din străinătate are comision 0% și se beneficiază de reduceri la plata cu cardul a cumpărăturilor la partenerii BCR și bonusuri pentru cumpărăturile efectuate.

Este dotat cu tehnologie de plată contactless (un sistem de plată rapid și ușor) și se poate utiliza în magazinele unde există simbolul contactless. Prin intermediul acestui card se pot efectua plăți de mică valoare (suma maximă este de 100 lei/tranzacție contactless).

Cardul de debit BCR Maestro RON

BCR Maestro este un card de debit cu cip, legat direct de contul curent în lei, destinat persoanelor fizice, cu o perioadă de autenticitate de 3 ani și o arie de utilizare atât în România, cât și în străinătate pentru plata cumpărăturilor, la POS și chiar pe internet sau pentru retragere de numerar, oriunde este afișată sigla Maestro.

În cazul folosirii cardului pentru virarea salariului lunar într-un cont curent deschis la BCR, se acorda un credit de consum în limita unui plafon cuprins între 500 RON și maxim 40.000 RON, dar fără a depăși 6 salarii nete.

Cardul BCR Maestro poate fi utilizat pentru:

achitarea, prin intermediul ATM-urilor și Mașinilor Multifuncționale (MFM-urile) BCR, a facturilor curente de utilități/servicii (apă, gaze, salubritate, electricitate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu etc.), în funcție de contractele care se încheie între societățile furnizoare de utilități și banca BCR;

transferuri de fonduri, în baza unui contract încheiat cu BCR, din propriul cont curent cu card de debit atașat într-un alt cont deschis la BCR în lei prin intermediul ATM-urilor și MFM-urile BCR, (cum ar fi de exemplu: transferul din contul curent în contul de economii „Maxicont BCR”, restituirea ratelor pentru creditele BCR, cât și a celor pentru cardurile de credit BCR);

reîncărcarea cartelelor de telefonie mobilă din rețelele Vodafone, Orange și Cosmote de la ATM-urile și MFM-urile BCR;

pentru deținătorii din București, BCR ofera reîncărcarea cardului de transport RATB online pe site-ul Regiei Autonome de Transport București și la ATM-urile BCR din București care au integrată tehnologia contactless.

Dobândă oferită pentru utilizarea acestui card este una variabilă, stabilită în funcție de cotația ROBOR 3M la creditele acordate persoanelor fizice prin intermediul cardurilor de debit fiind revizuită de bancă trimestrial, corespunzător primei zile lucrătoare a lunilor Ianuarie, Aprilie, Iulie și Octombrie a fiecărui an și se va stabili în funcție de valoarea ROBOR 3M fixată în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie fixată la 2 zecimale + marja de produs de 10,99 puncte procentuale.

Cardul de debit BCR Visa Electron RON

BCR Visa Electron RON este un card de debit cu cip încorporat, legat direct la contul curent în lei, fiind destinat clienților, persoane fizice, cu o perioadă de valabilitate de 3 ani și cu o arie de utilizare atât în România, cât și în străinătate pentru plata cumpărăturilor, la POS și pe internet sau pentru retractarea de numerar, oriunde este afișată emblema Visa.

În situația în care cardul este utilizat pentru virarea salariului lunar într-un cont curent deschis la BCR, atunci banca acordă posibilitatea contractării unui descoperit de cont în limita unui plafon cuprins între 500 RON și 40.000 RON, dar fără a depăși cele 6 salarii nete permise.

Modul de utilizare a cardului BCR Visa Electron este similar cu cel al cardului BCR Maestro.

Cardul de debit BCR Visa Clasic RON

BCR Visa Clasic în lei este un produs superior, încorporat cu tehnologie cip, care permite efectuarea de tranzacții în mediul online (plata cumpărăturilor la POS/pe internet sau retragere de numerar de la bancomat) și în mediu offline (tranzacții la imprinter), oriunde este afișată emblema Visa. Este destinat persoanelor fizice și are o arie mai largă de acceptare, atât în România cât și în străinătate.

La fel ca și în cazul cardului BCR Maestro și BCR Visa Electron, în situația în care cardul este folosit pentru virarea salariului lunar într-un cont curent deschis la BCR, banca acordă un credit de consum în limita unui plafon cuprins între 500 RON și 40.000 RON, cu condiția de a nu depăși 6 salarii nete.

Prezintă aceleași utilizări ca și cardurile prezentate anterior.

Cardul de debit BCR Visa Clasic EUR

BCR VISA Clasic în euro este un card de debit embosat, încorporat cu tehnologie cip legat direct la contul curent în EUR. Cardul este predestinat clienților, persoane fizice care călătoresc în mod obișnuit, în străinătate, în special în zona euro și are un termen de valabilitate de 3 ani.

BCR VISA Clasic în EUR poate fi folosit, atât în țară cât și în străinatate pentru plăți direct la comercianți/pe internet sau pentru ridicarea de numerar la bancomate (în România clientul va retrage în lei, iar în străinătate în valuta țării respective). Cu acest card se pot efectua operațiuni atât online (la POS, ATM), cât și offline (operațiuni la imprinter), peste tot în lume unde este afișată sigla Visa.

Dobânda percepută pentru disponibilitățile din cont de peste 100 euro este de 0,01%/an.

Cardul de debit BCR Visa Clasic USD

BCR Visa Clasic este un card de debit embosat, are anexată tehnologie cip și este legat direct la contul curent în USD. Cardul este destinat clienților, persoane fizice care călătoresc adesea în străinătate în special în zona euro și are o perioada de autenticitate de 3 ani.

BCR Visa Clasic în USD poate fi folosit atât în România, cât și în străinătate pentru plăți direct la comercianți/pe internet sau pentru retractarea de lichidități de la bancomate (în Romania se retrage în lei, iar în străinătate în valuta țării respective).Cu acest tip de card se pot efectua tranzacții online (la POS, ATM) și offline (operațiuni la imprinter), peste tot în lume unde este afișată sigla Visa.

III.3.2. Carduri de debit expuse de BCR destinate tinerilor

BCR VISA Electron JUNIOR – Este un card de debit în lei cu tehnologie cip încorporată, fiind destinat persoanelor fizice minore, cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, putând fi utilizat atât în țară cât și în străinătate oriunde este afișată sigla Visa, având o perioadă de valabilitate de 2 ani.

Este de menționat faptul că la împlinirea vârstei de 18 ani, banca blochează accesul la contul cardului de mai sus menționat și emite un card de debit BCR VISA Electron în lei, fără a mai fi necesară completarea altei cereri, în contul căruia se va transfera automat soldul debitor sau creditor al cardului BCR VISA Electron JUNIOR.

Acest card poate fi utilizat în baza anumitor variante, precum :

varianta 1 – în cazul acestei variante, plafonul maxim al numerarului pe zi ce poate fi scos din ATM-uri și POS-uri este de 10 Ron, pe când plafonul maxim de efectuare a plăților la comercianți pe zi este de 50 Ron.

varianta 2 – în cadrul acestei variante, plafonul maxim de numerar ce poate fi scos de la POS-uri și ATM-uri este de 30 Ron, iar la comercianți de maxim 100 Ron.

varianta 3 – la această variantă, plafonul maxim la automatele bancare este 50 RON iar la comercianți de maxim 300 Ron.

varianta 4 – această variantă se diferențiază de celelalte prin faptul ca plafonul maxim la automatele bancare este de 3.000 Ron pe când plafonul la comercianți este nelimitat.

Cardul mai poate fi utilizat și pentru efectuarea următoarelor operațiuni:

de achitare a contravalorii bunurilor cumpărate de la comercianți;

de ridicare de lichidități de la automatele bancare precum și de la ghișeele băncilor ce acceptă carduri;

de achitare a contravalorii facturilor de utilități și servicii;

reîncărcarea cartelelor de telefonie mobilă precum și de a transfera fonduri din contul de card în contul de economii prin serviciul care este pus la dispoziția clienților de către bancă.

Avantajele pe care le oferă acest card sunt :

dezvoltarea capacității minorului de a dispune și gestiona sume de bani;

eliminarea riscului pe care le presupune deținerea numerarului;

comisioanele sunt zero, pentru :

emitere de card.

reînnoire card.

retragere de numerar și interogare sold de la automatele bancare BCR.

Dobânzile percepute pentru disponibilitățile din contul de card sunt de 0,10% pe an iar pentru penalizări în cazul sumelor trase în descoperit de card fiind de 25% pe an.

Pentru emiterea acestui tip de card sunt necesare următoarele documente :

actele de identitate ale solicitantului precum și ale reprezentanților minorului.

actele care să ateste calitatea de reprezentanți legali ai minorului.

Condițiile de emitere și utilizare ale acestui tip de card, sunt:

comisionul pentru administrația contului este de 2,5 lei pe lună pentru conturile active respectiv 10 lei pentru conturile inactive;

suma minimă necesară pentru deschiderea unui cont curent este de 10 Ron;

soldul minim necesar pentru a ține contul de card valabil este de 10 Ron;

comisionul pentru depunerile efectuate în scopul constituirii și alimentării depozitului este de 1 Ron;

comisionul pentru utilizarea cardului la automatele bancare din cadrul altor bănci în țară este de 0,75% + 4,50 Ron, iar pentru utilizarea cardului la ghișeele din cadrul băncii este de 0,5% + 5 Ron;

comisionul pentru utilizarea cardului la automatele bancare din cadrul băncilor partenere Erste Bank din străinătate este de 0,2% minim 0,2 Ron, iar pentru automatele bancare care nu sunt din cadrul băncilor din concernul Erste Bank 0,75% + 4,50 Ron;

comisionul pentru conversia valutară în cazul tranzacțiilor efectuate în altă monedă decât cea a contului de card este de 30 Ron per tranzacție;

în situația în care clientul a făcut o cere de eliberare a extrasului de cont la emiterea cardului, acesta primește unul pe lună în mod gratuit;

comisionul perceput pentru eliberarea situației financiare la ghișeele băncii este de 0,5 Ron.

Pachetul CAMPUS BCR

Legat de pachetul Campus BCR trebuie precizat faptul că, atât pachetul de produse, cât și toate operațiunile efectuate prin intermediul cardului sunt gratuite, se beneficiază de reduceri de până la 15% la achitarea cu cardul a produselor din magazinele partenere BCR, capacitatea de vizualizare a contului atât prin internet (inclusiv de pe telefonul mobil), cât și cu Click 24 Banking BCR precum și posibilitatea alegerii cardului în funcție de stilul fiecărui client din 5 variante puse la dispoziție de bancă.

Design Călătorii Sport

Muzică Timp liber

În pachetul Campus BCR sunt incluse: un cont curent în lei, un card de debit în lei Visa Electron Campus BCR, serviciile Alo 24 Banking BCR (tranzacții prin telefon) și Click 24 Banking BCR (operațiuni prin internet) și un extras de cont curent expediat prin poștă. De asemenea, se beneficiază de tranzacții gratuite ca: interogarea soldului, retragere de numerar, plata facturilor la ATM-urile BCR.

Documente necesare achiziționării pachetului sunt: copie după actul de identitate, documente doveditoare vizate pentru anul respectiv (de ex. legitimație, adeverință, carnet de student), cererea contract de deschidere a pachetului de produse și servicii bancare atașate contului curent Campus BCR.

III.3.3. Carduri de debit persoane juridice

BCR MasterCard Business Silver RON

BCR MasterCard Business Silver EUR

BCR VISA Business Silver USD

BCR VISA Business Electron RON

Printre avantajele oferite de cardurile BCR MasterCard Business Silver RON/EUR se numară accesul la orice oră, la orice ATM din țară și străinătate pentru obținerea de numerar; înlăturarea riscurilor pe care le presupune deținerea de lichidități; posibilitatea schimbării codului PIN direct la ATM; eventualitatea emiterii mai multor carduri atașate aceluiași cont cu acces direct la disponibilul din contul curent; oferirea unei asigurări de călătorie gratuită utilizatorilor, acoperând riscurile de: asistență medicală, asigurare de răspundere civilă, asigurare în caz de întârziere a mijlocului de transport, asigurare documente, pierdere/distrugere bagaje, întârzierea bagajelor, deces și invaliditate permanentă (inclusiv pentru călătoriile pe teritoriul României).

BCR MasterCard Business Silver RON

Este un card de debit (toate tranzacțiile se efectuează în limita disponibilului din contul de card), cu cip, emis în lei, destinat persoanelor juridice ai căror salariați desfășoară, în țară și străinătate, multiple plăți în interes de afaceri (hotel, restaurant, transport etc.). Cardul poate fi utilizat atât în țară cât și în străinătate, atât în mediu electronic (terminale POS, bancomate), cât și manual (imprintere Zip-Zap), oriunde este afișată sigla MasterCard.

Cardul poate fi utilizat pentru plata mărfurilor și serviciilor, retragere de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor, folosirea serviciului Mobile Banking BCR, achitarea facturilor la utilități, reîncărcarea cartelelor de telefonie mobilă și posibilitatea schimbării codului PIN direct la ATM.

BCR MasterCard Business Silver EUR

Este un card de debit (toate tranzacțiile se efectuează în limita disponibilului din contul curent), emis în Euro, destinat persoanelor juridice. Cardul poate fi folosit atât în mediu online (terminale POS, bancomate), cât și offline (imprintere), oriunde este afișată emblema MasterCard, în țară și străinătate.

Cardul este destinat pentru achitarea facturilor la utilități, a mărfurilor și serviciilor la comercianți, prestarea de operațiuni pe internet în condiții de maximă securitate, prin înrolare în rețeaua 3D Secure sau prin asociația unui card virtual, retragerea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri (exclusiv ghișeele BCR), folosirea serviciului Mobile Banking BCR, reîncarcarea cartelelor din rețelele Vodafone sau Orange, schimbarea codului PIN direct la ATM-uri.

Tabel nr.15 Tarife și comisioane

BCR VISA Business Silver USD

Fiind un card de debit, toate tranzacțiile se efectuează în limita disponibilului din contul curent la care este atașat  cardul. Este emis în USD, destinat clienților persoane juridice, putând fi întrebuințat atât în mediu online (terminale POS, bancomate), cât și manual (imprintere Zip-Zap), oriunde este afișată emblema Visa.

Cardul poate fi folosit pentru: achitarea de mărfuri și servicii la comercianții acceptatori de carduri; retragerea de lichidități de la automatele bancare (ATM-uri) și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri (exclusiv BCR); accesare serviciului Mobile Banking BCR; efectuarea de operațiuni pe internet în condiții de maximă securitate, prin înrolare în rețeaua 3D-Secure; reîncărcarea cartelelor din rețeaua Vodafone, Orange sau Cosmote; schimbare codului PIN la ATM-uri;

BCR VISA Business Electron RON

Avantajele oferite de acest card:

pentru deschiderea contului la care este atașat cardul nu se percepe o sumă minimă;

accesul la orice oră, la orice ATM, din țară și străinătate pentru obținerea de lichidități;

oferă siguranță și protecție pe parcursul călătoriilor în țară și străinătate;

suprimarea riscurilor pe care le presupune posesia numerarului;

acces la cea mai mare rețea de plăți;

oferirea utilizatorilor în mod gratuit, unei asigurări de călătorie în străinătate, ce acoperă riscurile de: asistență medicală, asigurare în caz de întârziere a mijlocului de transport, deces și invaliditate permanentă (inclusiv pentru călătoriile pe teritoriul României).

Cardul este destinat pentru: plata mărfurilor și serviciilor la comercianții acceptanți de carduri, retragerea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri Visa, utilizarea serviciului Mobile Banking, plata facturilor la utilități, prin ATM-urile BCR, reîncărcarea cartelelor de telefonie mobilă din rețelele Vodafone, Orange sau Cosmote, efectuarea de operațiuni pe internet în condiții de maximă securitate, prin înrolare în 3D-Secure.

Tabel nr.16 Tarife și Comisioane pentru cardurile de debit BCR VISA Business Silver USD și BCR VISA Business Electron RON

III.3.4. Carduri de credit persoane fizice

POWERCARD BCR Standard

POWERCARD BCR Gold RON

POWERCARD BCR Contactless

Cardul de credit BCR Wizz Air

POWERCARD BCR Standard

Avantaje

la plata cu cardul Visa, se acordă oferte speciale;

dobânda 0% la cumpărături prin programul de rate, care prevede achiziționarea de produse și plata acestora în maxim 12 rate egale la partenerii BCR;

plătind cumpărăturile cu cardul de credit, în România și în străinătate, produsele achiziționate sunt protejate împotriva deteriorării, distrugerii sau a furtului atât pentru deținătorul principal, cât și pentru utilizator;

oferirea unei asigurări de călătorie pentru acoperirea riscurilor de: asistență medicală, întârzierea mijlocului de transport și asigurare pentru deces sau invaliditate permanentă;

expedierea lunară, în mod gratuit, a extrasului de cont la adresa de corespondență;

se pot solicita maxim 2 carduri suplimentare pentru utilizatori autorizați (rude de gradul I/soț/soție);

primirea de notificări privind întârzieri de plată, transmiterea de mesaje de prevenire a fraudelor, informații privind suma minimă de plată, prin intermediul SMS Reminder;

Powercard BCR Standard este un card de credit cu cip emis în lei sub emblema Visa /MasterCard, cu utilizare internațională. Linia de credit se acordă pentru un interval de 5 ani, iar plasticul se preschimbă, în mod automat, la fiecare 3 ani.

Cardul poate fi utilizat pentru: achitarea comercianților acceptanți din țară și străinătate, plăți făcute în siguranță pe internet prin înrolarea cardului în serviciul 3D-Secure, retragerea de numerar de la ATM-uri, plata facturilor de utilități/servicii (electricitate, apă, gaze, salubritate, telefonie fixă și mobilă, TV cablu), prin intermediul ATM-urile BCR, în funcție de convențiile încheiate de bancă cu companiile furnizoare de utilități, reîncărcarea cardurilor de transport RATB la ATM-urile din București cu tehnologie contactless integrată numai prin cardurile standard contactless.

Persoanele eligibile pentru solicitarea de carduri Powercard BCR Standard negarantate sunt cele cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 ani, cu un venit net minim mai mare sau egal cu 500 Ron pe lună, iar pentru cele garantate sunt persoanele cu vârsta între 18 și 74 ani și fără obligația de a avea un venit net minim.

Limitele de creditare sunt de minim 500 Ron și maxim 20.000 Ron cu sau fără garanții și maxim 100.000 Ron la cele cu garanții, având posibilitatea de rambursare fie prin debitarea unui cont curent al clientului deschis la BCR în Ron, fie prin transfer bancar, fie prin serviciul Plăți facturi la ATM, fie utilizând Serviciul de efectuare operațiuni prin Canale Alternative BCR (Click 24 Banking BCR și Alo 24 Banking BCR) sau prin depuneri de numerar la orice unitate BCR /Mașină Multifuncțională (MFM).

Documentele necesare emiterii unui card de credit sunt: copie BI/ CI solicitant, utilizator autorizat, dacă este cazul, copie BI/ CI soț/ soție (dacă este cazul), coplătitor (dacă este cazul), documente care atestă realizarea de venituri de către împrumutat și, dacă este cazul, de către coplătitori (adeverința de salariu, copie după carte de muncă – primele și ultimele 2 pagini, talon de pensie, documente care să ateste veniturile din cedarea folosinței bunurilor, din dividende, din depozite, dobânzi bonificate la aceste depozite sau alte surse), fișa fiscală aferentă anului precedent (original sau copie) cu ștampila oficială a angajatorului, factura de utilități (din luna precedentă sau cu cel mult 3 luni anterioare solicitării creditului).

BCR percepe o dobândă variabilă, dobândă revizuită trimestrial:

pentru cardurile emise pe bază de venit, dobânda se stabilește în funcție de valoarea ROBOR 3M stabilită în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie fixată la 2 zecimale plus marja de 18%;

pentru cardurile garantate cu depozit colateral, dobânda se stabilește în funcție de valoarea ROBOR 3M stabilită în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie fixată la 2 zecimale plus marja de 13%;

POWERCARD BCR Gold RON

Printre avantajele oferite de acest card putem menționa:

oferirea unei perioade de grație;

la plata cu cardul Visa sunt prezentate oferte speciale;

reduceri de până la 30% acordate la comercianții parteneri BCR;

oferte exclusiviste de la MasterCard pentru clienții speciali;

achitarea cumpărăturilor în maxim 12 rate egale cu dobândă 0% la partenerii BCR;

posibilitatea de emitere a unor carduri suplimentare pentru maxim 2 utilizatori autorizați (rude de gradul I/soț/soție);

primirea de notificări privind întârzieri de plată, transmitere de mesaje de prevenire a fraudelor, informații privind suma minimă de plată prin intermediul aplicației SMS Reminder;

cumpărăturile sunt protejate împotriva deteriorării, distrugerii sau a furtului atât pentru deținătorul principal, cât și pentru utilizatorul autorizat, atunci când plata produselor achiziționate sunt plătite cu cardul de credit;

oferirea unei asigurări de călătorie pentru riscurile de deces și invaliditate permanentă, întârzierea mijloacelor de transport, răspundere civilă, asigurarea documentelor, protecție legală, pierderea/deteriorarea bagajelor, întârzierea bagajelor, asistența medicală;

acces gratuit în Business Lounge-ul Aeroportului Otopeni și Cluj Napoca de fiecare dată când urmează să se călătorească cu avionul;

Este un card de credit cu cip elaborat în lei sub logo Visa/MasterCard, cu circulație internațională. Linia de credit se acordă pe un termen de 5 ani, iar plasticul se remodernizează automat la fiecare 3 ani.

Cardul are o arie de utilizare pentru aceleași servicii ca și cardul POWERCARD BCR Standard.

Pentru deținătorii principali de carduri POWERCARD BCR Gold RON este necesar un venit net minim mai mare sau egal cu 4.000 Ron/lună și o vârstă cuprinsă între 18 și 64 ani pentru cardurile negarantate, iar pentru cele garantate între 18 și 74 ani.

Banca acordă un credit în valoare de minim 10.000 Ron și maxim 100.000 Ron ce poate fi rambursat fie prin debitarea automată a sumei minime de plată dintr-un cont curent deschis de client la BCR în Ron, fie prin transfer bancar, fie folosind serviciul de Plăți facturi la ATM, fie utilizând Serviciul de efectuare operațiuni prin Canale Alternative BCR (Click 24 Banking BCR și Alo 24 Banking BCR) fie în mod direct prin depuneri de numerar la orice unitate teritorială.

Pentru solicitarea cardului clientul trebuie să prezinte băncii aceleași documente ca în cazul cardului POWERCARD BCR Standard.

BCR percepe o dobândă variabilă, revizuită trimestrial, calculată pentru cardurile emise pe bază de venit în funcție de valoarea dobânzii ROBOR 3M fixată în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie rotunjită la 2 zecimale + marja de 17%; iar pentru cardurile garantate cu depozit colateral este calculată în funcție de valoarea ROBOR 3M fixată în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie rotunjită la 2 zecimale + marja de 12%.

POWERCARD BCR Contactless

Avantajele acestor carduri pot fi evidențiate prin:

acordarea de oferte speciale la plata cu cardul Visa;

dobândă 0% la cumpărăturile făcute prin programul de rate;

acordarea de reduceri de până la 30% la comercianții parteneri BCR;

posibilitatea emiterii de carduri suplimentare pentru maxim 2 utilizatori autorizați (rude de gradul I/soț/soție);

primirea de notificări privind întârzieri de plată, transmitere de mesaje de prevenire a fraudelor, informații privind suma minimă de plată prin intermediul aplicației SMS Reminder;

plătind cu cardul de credit, în România și în străinătate, cumpărăturile sunt protejate împotriva deteriorării, distrugerii sau a furtului;

oferirea unei asigurări de călătorie privind asistența medicală, pentru întârzierea mijlocului de transport și asigurare pentru deces sau invaliditate permanentă.

Cardul de credit Powercard BCR Contactless este emis în Ron, încorporat cu cip și cu aplicația contactless, fiind folosit atât pe teritoriul României cât și în străinătate, oriunde este afișată sigla Visa.

Cardul are încorporată și aplicația de transport RATB: este emis cu titlul de transport de tip “Portofel electronic” inscripționat pe aplicația de transport. Deținătorul de card cu aplicație de transport încorporată va putea să-și achite călătoriile în mijloacele de transport în comun din București prin apropierea cardului de dispozitivele contactless RATB/Metrorex.

Cardul poate fi utilizat pentru aceleași servicii ca și cardul POWERCARD BCR Standard și POWERCARD BCR Gold RON.

Persoanele eligibile pentru cardurile de credit principale negarantate sunt cele care au un venit net minim de 500 Ron și vârsta cuprinsă între 18 și 64 ani la data solicitării cardului, pentru cele garantate sunt eligibile persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 74 ani, nefiind relevant venitul net minim iar pentru cardurile suplimentare persoanele fizice cu vârsta între 17 și 74 ani, având un grad de rudenie cu deținătorul principal (soț, soție, rude de gradul I, părinți, copii).

Limita de creditare este de minim 500 Ron și maxim 20.000 Ron cu sau fără garanții și maxim 100.000 Ron cu garanții, putându-se rambursa prin debitarea automată a sumei minime de plată dintr-un cont curent al clientului deschis la BCR în RON, prin transfer bancar, prin serviciul plăți facturi la ATM (prin încheierea unei convenții cu banca și deținătorul cardului de debit BCR), folosind serviciul de efectuare operațiuni prin Canale Alternative BCR (Click 24 Banking BCR și Alo 24 Banking BCR) sau prin depuneri de numerar la orice unitate BCR /Mașină Multifuncțională (MFM).

Pentru solicitarea cardului, clientul trebuie să prezinte băncii aceleași documente ca și în cazul cardului POWERCARD BCR Standard.

BCR percepe o dobândă variabilă, find revizuită trimestrial și stabilită pentru cardurile emise pe bază de venit în funcție de valoarea dobânzii ROBOR 3M fixată în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie rotunjită la 2 zecimale + marja de 18%, iar pentru cardurile garantate cu depozit colateral este calculată în funcție de valoarea ROBOR 3M fixată în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie rotunjită la 2 zecimale + marja de 13%.

Cardul de credit BCR Wizz Air

Avantajele cardului pot fi precizate ca fiind:

acordarea de reduceri de până la 30% acordate la comercianții parteneri BCR;

încadrarea într-un program de rate cu 0% dobândă, plata cumpărăturilor în maxim 12 rate egale;

cumpărăturile sunt păzite împotriva deteriorării, distrugerii sau a furtului atât pentru deținătorul principal, cât și pentru utilizatorul autorizat, la achiziția acestora prin intermediul cardului de credit, (de exemplu: dacă se achită prin card un laptop care este distrus /furat/deteriorat în maxim 100 de zile de la achiziționare, atunci se înapoiază contravaloarea produsului în baza asigurării de protecție a cumpărăturilor);

oferirea unei asigurări pentru deces și invaliditate permanentă pe teritoriul României, cât și în străinătate, atât pentru deținătorul principal, cât și pentru utilizatorul autorizat;

oferirea unei reduceri de 100% la taxa de înrolare în programul Wizz Discount Club pentru deținătorii de card Wizz;

prezentarea unei reduceri garantată de 45 Ron pentru fiecare zbor la care biletele având prețul peste 39 Ron. Reducerile sunt valabile și pentru cei care călătoresc împreună cu un membru al clubului (se acceptă până la maxim 9 persoane);

recepționarea informațiilor privind suma minimă de plată și data scadentă, notificări privind întârzieri de plată, prin intermediul aplicației SMS Reminder;

siguranță sporită în efectuarea tranzacțiilor datorită tehnologiei cip și înrolării gratuite în serviciul 3 D-Secure;

Card de credit cu cip emis în Ron sub emblema MasterCard, cu utilizare internațională. Linia de credit se acordă pe o perioadă de 5 ani, iar plasticul se reînnoiește automat la fiecare 3 ani.

Cardul poate fi utilizat pentru aceleași servicii ca și cardul POWERCARD BCR Standard și POWERCARD BCR Gold RON.

Persoanele eligibile pentru solicitarea de carduri Powercard BCR Standard negarantate sunt cele cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 ani și cu un venit net minim mai mare sau egal cu 500 Ron pe lună, iar pentru cele garantate sunt persoanele cu vârsta între 18 și 74 ani și fără obligația de a avea un venit net minim.

Limitele de creditare sunt de minim 500 Ron și maxim 20.000 Ron cu sau fără garanții  /maxim 100.000 Ron36 cu garanții, cu posibilitatea de rambursare fie prin debitarea unui cont curent al clientului deschis la BCR în RON, fie prin transfer bancar, fie prin serviciul plăți facturi la ATM, fie folosind serviciul de efectuare operațiuni prin Canale Alternative BCR (Click 24 Banking BCR și Alo 24 Banking BCR) sau prin depuneri de numerar la orice unitate BCR /Mașină Multifuncțională (MFM).

Documentele necesare emiterii unui card de credit sunt: copie BI/CI solicitant, utilizator autorizat, dacă este cazul, copie BI/ CI soț/ soție (dacă este cazul), coplătitor (dacă este cazul), documente care atestă realizarea de venituri de către împrumutat și, dacă este cazul, de către coplătitori (adeverința de salariu, copie după carte de muncă – primele și ultimele 2 pagini, talon de pensie, documente care să ateste veniturile din cedarea folosinței bunurilor, din dividende, din depozite, dobânzi bonificate la aceste depozite sau alte surse), fișa fiscală aferentă anului precedent (original sau copie) cu ștampila oficială a angajatorului, factura de utilități (din luna precedentă sau cu cel mult 3 luni anterioare solicitării creditului)

BCR percepe un nivel variabil de dobândă, fiind revizuită trimestrial, respectiv în prima zi lucrătoare bancară a lunilor Ianuarie, Aprilie, Iulie și Octombrie ale fiecărui an și se stabilește pentru cardurile negarantate în funcție de valoarea ROBOR 3M fixată în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie rotunjită la 2 zecimale + marja de 19,5%, iar pentru cardurile garantate cu depozit colateral în funcție de valoarea ROBOR 3M fixată în ultima zi lucrătoare bancară a lunilor Decembrie, Martie, Iunie și Septembrie rotunjită la 2 zecimale + marja de 14,5.

III.3.5. Carduri de credit persoane juridice

Avantajele oferite persoanelor juridice prin intermediul cardurilor de credit pot fi subscrise ca fiind:

acordarea unei perioade de grație de până la 53 zile în care dobânda este 0%, exclusiv pentru plățile efectuate la comercianții acceptanți din țară și străinătate/internet;

accesul 24 de ore din 24 la orice ATM din țară și din strainătate pentru retragerea de numerar;

înlăturarea riscurilor, pe care le presupune deținerea de numerar;

clientul beneficiază de creditul aprobat 1 an, în limita plafonului aprobat, fără a mai fi necesară întocmirea altei documentații;

BCR POWERCARD VISA Business Electron RON

Avantaje:

program de rate cu 0% dobândă în care cumpărăturile efectuate la comercianții parteneri BCR pot fi achitate în maxim 12 rate;  

acordarea de reduceri la comercianții parteneri BCR; 

accesul 24 de ore din 24 la orice ATM (care are afișată sigla Visa) din țară și din străinătate pentru obținerea de numerar;

este un instrument de plată modern, cert și prompt, eficace pe parcursul călătoriilor în țară și în străinătate, sigla VISA sub care este emis cardul având cea mai largă răspândire din lume;

acordarea de bonusuri pentru tranzacțiile efectuate la comercianți;

conferirea unei asigurări de călătorie în străinătate, oferită utilizatorilor fără costuri suplimentare, acoperind riscurile de: asistență medicală, asigurare de răspundere civilă, pierderea/distrugerea bagajelor, asigurare documente, întârzierea bagajelor, asigurare în caz de întârziere a mijlocului de transport, deces și invaliditate permanentă (inclusiv călătoriile pe teritoriul României).

Este un card de credit emis în lei, încorporat cu cip, utilizabil numai în mediul electronic (on-line, terminale POS, bancomate) destinat persoanelor juridice, tranzacțiile efectuându-se în limita unui plafon de creditare acordat de către bancă, de minim 1.000 Ron și maxim 145.000 Ron.

Plafoanele intermediare ce pot fi acordate sunt între:

1.000 lei și 10.000 lei inclusiv, dar multiplu de 1.000 lei;

10.000 lei și 35.000 lei inclusiv, multiplu de 1.000 lei;

35.000 lei și 145.000 lei, multiplu de 5.000 lei;

Cardul poate fi utilizat în călătorii, atât în România, cât și în străinătate. Este admis oriunde în lume unde este afișată sigla Visa (Visa Electron). Linia de credit se acordă pe o perioada de 1 an, cu posibilitatea prelungirii pe noi perioade prin act adițional și nu poate depăși cifra de afaceri medie lunară rezultată din ultimul bilanț sau din ultima situație financiar-contabilă semestrială, cu mențiunea de a nu fi mai veche de 1 an de la data analizei cererii de credit.

Cardul poate fi utilizat pentru: achitarea de bunuri sau servicii la orice comerciant din țară și străinătate unde este afișată sigla Visa (Visa Electron); retragerea de numerar de la ATM-urile și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri Visa Electron; plata facturilor la utilități la ATM-urile BCR și reîncărcarea cartelelor din rețeaua Vodafone.

BCR MasterCard Business USD

Avantajele oferite sunt prezentate ca fiind:

accesul permanent la orice ATM din străinătate și din țară, care are afișat însemnul MasterCard, pentru obținerea de numerar;

suprimarea riscurilor pe care le presupune deținerea de numerar;

clientul beneficiază de creditul aprobat timp de 1 an, în limita plafonului aprobat, fără a mai fi necesară întocmirea altei documentații

este un instrument de plată modern, precis și rapid, eficient pe parcursul călătoriilor în țară și în străinătate;

Card de credit emis în USD, destinat persoanelor juridice ai căror angajați călătoresc în străinătate, tranzacțiile efectuându-se în limita unui plafon de creditare acordat de bancă, de minim 1.000 USD și maxim 50.000 USD.

Plafoanele intermediare ce pot fi acordate sunt încadrate între:

1.000 USD și 10.000 USD inclusiv, ca multiplu de 1.000 USD;

10.000 USD și 50.000 USD inclusiv, ca multiplu de 5.000 USD:

Cardul poate fi utilizat oriunde în lume, atât în mediu electronic (on-line, terminale POS, bancomate), cât și manual (imprintere Zip-Zap), oriunde este afișată sigla MasterCard. Linia de credit se acordă pentru un interval de 1 an, cu posibilitatea prelungirii prin act adițional, dar nu poate depăși cifra de afaceri medie lunară rezultată din ultimul bilanț sau din ultima situație financiar-contabilă semestrială, cu specificația să nu fie mai veche de 12 luni de la data analizei cererii de credit.

Cardul poate fi utilizat pentru: achitarea bunurilor sau serviciilor la orice comerciant din țară sau străinătate care are afișată sigla MasterCard; ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele băncilor care acceptă carduri MasterCard; plata facturilor de utilitați la ATM-urile BCR; reîncărcarea cartelelor telefonice din rețelele Vodafone, Orange sau Cosmote.

Tabel nr.17 Tarife și comisioane solicitate de BCR pentru BCR POWERCARD VISA Business Electron RON și BCR MasterCard Business USD

III.3.6. Servicii conexe atașate cardurilor

III.3.6.1. Serviciul EASY 24 Banking BCR

Easy 24 Banking BCR este zona amenajată în cadrul unității BCR, 100% automatizată, disponibilă non-stop, dotată cu echipamente precum ATM, mașină multifuncțională, automat de schimb valutar, telefon.

Tranzacțiile care se pot efectua la echipamentele disponibile în zonele Easy 24 Banking BCR pot fi evidențiate ca fiind:

La ATM:

eliberare numerar;

interogare sold pentru cardurile BCR;

plata facturilor curente către furnizorii agreați de utilități/servicii;

rambursare rate credite BCR în lei (inclusiv pentru cardurile de credit);

reîncărcare cartele Vodafone, Orange și Cosmote;

posibilitatea schimbării codului PIN pentru cardurile BCR;

livrarea mini-extrasului pentru cardurile de credit BCR;

La MAȘINA MULTIFUNCȚIONALĂ:

depuneri de lichidități în contul curent, utilizând cardul de debit BCR în lei;

plăți șablon cu numerar, fără a fi necesară utilizarea cardului (cu sau fără cod de bare);

schimb valutar între conturile clientului (fără numerar);

schimb între conturile cu aceeași valută;

toate operațiunile care se pot realiza la un ATM;

La AUTOMATUL DE SCHIMB VALUTAR (ASV):

schimb valutar (EUR, USD, GBP, CHF) în lei, la cursurile practicate de BCR la ghișeele băncii; suma maximă ce poate fi schimbată într-o tranzacție este echivalentul a 2.500 lei; numărul de tranzacții fiind nelimitat;

Prin intermediul TELEFONULUI se pot obține:

informații referitoare la produsele și serviciile băncii, prin intermediul unui consilier Contact Center;

serviciul nonstop de asistență carduri;

oferirea de operațiuni bancare și informații particularizate pentru conturile BCR prin intermediul serviciului Alo 24 Banking BCR;

III.3.6.2. Serviciul 3D Secure

Serviciul 3D-Secure este oferit în mod gratuit și conferă siguranță cardurilor când sunt utilizate pe internet și funcționează automat la toate magazinele virtuale participante astfel că nu este necesară conectarea pe alte site-uri pentru autentificare. Prin intermediul acestui serviciu se păstrează controlul asupra cumpărăturilor online și sunt eliminate riscurile de fraudă, deoarece procesul de autentificare necesită introducerea unui cod știut numai de client.

III.3.6.3. Serviciul Alo 24 Banking BCR

Acest serviciu oferă:

comision zero pentru plata facturilor către furnizorii care au o convenție încheiată cu banca;

confort și siguranță în executarea operațiunilor bancare printr-un simplu apel telefonic, oricând și indiferent de loc;

disponibilitate 24/7;

siguranță că nicio tranzacție nu este greșită, datorită suportului consilierului Contact Center;

control permanent asupra conturilor clienților prin accesul continuu la informații despre operațiunile efectuate;

Operațiuni realizate prin intermediul serviciului Alo 24 Banking BCR:

plata facturilor utilizând opțiunea „șablon furnizor” către furnizorii care au o convenție încheiată cu banca;

inițierea de transferuri programate, intrabancare și interbancare, în lei și valută pentru o dată viitoare;

modificarea transferurilor programate pentru o dată viitoare, intrabancare în lei și valută și interbancare în lei;

anularea transferurilor programate pentru o dată viitoare;

setarea cu instrucțiuni de plată repetitivă;

III.3.6.4. Serviciul de Internet Banking Click 24 Banking

Avantajele oferite dacă se achiziționează acest serviciu:

comision zero pentru plata facturilor către furnizorii care au un contract încheiat cu BCR;

economie de timp și independență față de orarul casieriilor și de locația acestora;

confort și siguranță în realizarea tranzacțiilor bancare de la orice computer cu acces la internet;

Caracteristici

serviciul Click 24 Banking BCR este disponibil 24/7 și poate fi accesat atât de pe calculator prin www.24banking.ro, cât și mai nou de pe telefonul mobil direct la m.24banking.ro (varianta optimizată pentru toate telefoanele mobile cu conexiune la internet);

plata facturilor către furnizorii care au o convenție încheiată cu banca;

plata facturilor către alți furnizori, putându-se realiza prin ordin de plată către IBAN-ul de pe factură specificând elementele ce identifică factura și persoana titulară a facturii, dar pentru aceste facturi se va percepe un comision standard de 1 Ron dacă contul furnizorului este un cont BCR sau 2 Ron dacă este un cont al unei alte bănci.

III.3.6.5. Descoperit de cont BCR

Avantajele unui descoperit de cont BCR sunt:

este accesibil de la orice unitate BCR;

nu este constrâns de încheierea unui protocol;

se activează imediat după aprobare sau după prima alimentare a contului cu drepturile salariale;

acces constant 24/7 la bani utilizând cardul de debit atașat contului curent;

acces la facilitățile acordate în cadrul campaniilor organizate de BCR;

utilizare multiplă: retrageri numerar, plăți comercianți, plata facturilor de utilități;

nu necesită garanții sau justificarea destinației banilor;

este fără comision în cazul rambursării anticipate (parțial sau total);

Caracteristici

Cu descoperitul de cont de la BCR, clienții au la dispoziție o rezervă de bani de până la 6 salarii nete lunare, fără garanții și cu documente puține. Oferă acces permanent la bani și pot fi utilizați fără a specifica un scop anume. Nu este necesară încheierea unei convenții între Banca Comercială Română și firma angajatoare.

Venitul minim acceptat la acordarea plafonului este de 500 Ron.

Plafonul acordat este între minim 500 Ron și maxim 40.000 Ron, dar fără a depăși cele 6 salarii nete; este acordat pe o perioadă de 24 luni, cu posibilitatea prelungirii pe noi perioade de 24 luni, dacă se respectă condițiile din contract. La determinarea plafonului se are în vedere obligația lunară de plată pentru creditul solicitat formată din total dobândă calculată pentru o lună.

Tranzacțiile cu carduri BCR efectuate la POS-uri pentru plata la comercianți au crescut cu 34% ca număr și cu 26% ca volum, în timp ce tranzacțiile cu numerar la ATM-uri cu carduri BCR a scăzut cu doar 2% ca număr dar cu 28% ca volum, ca urmare a campaniilor speciale ale BCR de promovare a plăților electronice.

III.4. Analiza comparativă a cardurilor emise de BCR cu cele emise de alte bănci

Instituțiile de credit care au făcut obiectul analizei privind avantajele și dezavantajele cardurilor de debit și a celor de credit sunt Banca Comercială Română, BRD și Banca Românească.

În această parte a lucrării am încercat să scot în evidență taxele și comisioanele folosite de băncile analizate, precum și bonusurile și recompensele oferite de bănci pentru răsplătirea clienților care aleg serviciile lor.

III.4.1. Analiza comparativă a cardurilor de debit emise de BCR, BRD și Banca Românească

BRD – Visa Classic RON

Din tabelul anexat cu privire la comparația cardurile de debit a băncilor amintite anterior, se poate observa că BRD are pus la dispoziția persoanelor fizice, cu vârsta peste 18 ani, cu domiciliul în România și cu venituri permanent stabile, cardul Visa Classic emis în lei, cu o arie de utilizare atât în România cât și în străinătate, dar și pe internet ca și celelalte carduri ale băncilor analizate (BCR Visa Classic RON și Banca Românească Visa Classic).

Cu cardul de debit Visa Classic emis în Ron, beneficiezi de acces în orice moment la o rezervă de bani pe care clienții o pot utiliza în peste 170 de țări, la peste 29 milioane de magazine și 1,7 milioane de bancomate care afișează sigla .

Comisioanele percepute de BRD pot fi expuse ca fiind urmatoarele:

retragerea de numerar de la ATM-urile băncii – 0,2%, minimum 0,5 RON

eliberarea de numerar la ghișeele instituției – 0,5%, minimum 3,5 RON

eliberarea de numerar de la ATM-urile sau ghișeele altor bănci – 1% + 4 RON

emiterea cardurilor – gratuit

utilizarea ATM-urilor pentru schimbare PIN-ului – 2 RON

înlocuirea cardurilor – 20 RON până la 225 USD în străinătate.

 Comisionul perceput de BRD pentru retragerea de numerar de la ATM-urile băncii este de 0,2%, minimum 0,5 lei, în timp ce eliberarea de numerar la ghișeele instituției este taxată cu 0,5%, minimum 3,5 lei. Pe de altă parte, pentru eliberarea de numerar de la ATM-urile sau ghișeele altor bănci se percepe o taxă de 1% + 4 lei. Emiterea cardurilor și reînnoirea lor este gratuită iar acordarea unui descoperit autorizat de cont este taxată cu 0,2%, maximum 100 lei. Utilizarea ATM-urilor pentru schimbare PIN-ului costă 2 lei. Înlocuirea cardurilor este taxată cu suma de 20 lei în România, prețul pentru această tranzacție ajungând la 225 dolari în străinătate.

BCR Visa Clasic în lei

BCR VISA Clasic este un card de debit, toate tranzacțiile efectuându-se în limita disponibilului din contul de card, emis în lei și menit persoanelor fizice. Cardul are o arie mai largă de utilizare atât în țară cât și în străinătate, atât la terminale POS și/sau bancomate, cât și la imprinterele Zip-Zap, oriunde este afișată sigla Visa.

Comisioanele percepute de banca pentru acest card sunt următoarele:

taxa de emitere inițială card – 10 RON;

reemiterea cardului pierdut/furat – 20 RON;

retragerea de numerar de la ATM-urile proprii– 0,25%, minimum 0,5lei;

retragere de numerar de la ATM-urile de la alte bănci – 1% + 6 RON;

utilizarea POS-urilor de la ghișeele instituției pentru numerar – 0,5%, minimum 8 lei;

interogare sold la ATM-urile instituției este 0,2 RON pe operațiune

interogare sold la ATM-urile altor bănci din țară – 2,5 RON

schimbarea codului PIN direct la ATM-urile BCR – gratuit

În ceea ce privește cardul de debit BCR Visa Clasic în lei, banca percepe pentru emiterea inițială a cardului un cost de emitere de 10 lei, în timp ce reemiterea cardului pierdut/furat este taxată cu 20 lei. Schimbarea codului PIN direct la ATM-urile băncii este gratuită. Pentru sumele trase din descoperitul de cont individual se percepe o dobandă formată din ROBOR 3M+10,99%.

Retragerea de numerar la ATM-urile BCR este comisionată cu 0,25%, minimum 0,5 Ron, în timp ce utilizarea POS-urilor de la ghișeele instituției pentru numerar este taxată cu 0,5%, minimum 8 Ron. Comisionul pentru interogare sold la ATM-urile institutiei este 0,2 Ron, în timp ce la ATM-urile altor bănci din țară interogarea disponibilului este tarifată la 2,5 Ron. Comisionul de conversie valutară la operațiunile efectuate în altă monedă față de cea a contului de card este de 2%.

Banca Românească Visa Classic

Cardul VISA Classic emis de către Banca Românească este un unul de debit ce permite efectuarea de cheltuieli sau retragerea de numerar în limita disponibilului din contul de card.

Comisioanele încasate de banca pentru acest card sunt următoarele:

fără comision de emitere a cardului;

interogare sold – 7,5 USD în străinatate;

înlocuire card – 15 Ron și 20 Ron pentru cardul pierdut/furat;

schimbarea codului PIN la ATM-ul băncii – 0 Ron;

mini-extras cu ultimele operațiuni, la ATM-ul băncii – 0 Ron;

retragere numerar de la ATM propriu – 0,2% minim 0,4 Ron;

retragere de la ATM-urile altor bănci – 0,5% + 0,6 Ron (de la Volksbank, Piraeus Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, ATE Bank), iar de la restul retragerea de numerar este taxată cu 0,5% + 2,6 Ron;

prestarea de transferuri între conturi curente ce au atașat card de debit – 0 Ron;

plata facturilor la utilități – 0 Ron;

SMS Alert – 2,5 Ron (serviciul oferă, în timp scurt, indicații despre operațiunile autorizate efectuate cu cardul);

recuperarea cardului – între 2,5 și 12,5 Ron;

Banca Românească nu percepe comisioane pentru emiterea cardului Visa Classic sau pentru utilizarea funcțiilor ATM-urilor privind vizualizarea disponibilului din cont, schimbarea codului PIN, generarea mini-extrasului cu ultimele tranzacții, desfășurarea de transferuri între conturile curente ce au card de debit atașat, plata facturilor la utilități. În schimb este taxată interogarea soldului în străinatate cu 7,5 USD sau raportarea cardului pierdut/furat în străinătate cu 35 EUR și deasemenea înlocuirea cardului cu 15 Ron pentru cele deteriorate și cu 20 Ron pentru cele pierdute sau furate.

Deținătorul unui astfel de card poate opta pentru serviciul SMS Alert în schimbul unei taxe de 2,5 Ron, prin care primește într-un timp realmente scurt, pe telefonul personal, informații despre tranzacțiile autorizate (cumpărături și retrageri de numerar desfășurate cu cardul). Pentru redobândirea cardului, posesorul trebuie să plăteasca între 2,5 și 12,5 Ron și pentru retragerea de numerar de la ATM-urile altor bănci cu 0,5% + 2,6 lei.

Tabel nr.18 Caracteristicile cardurilor de debit emise de BCR, BRD si Banca Romaneasca

Sursa: site-urile bancilor comerciale

Bancile percep comisioane intre 0,2% si 0,25 din suma retrasa de la bancomatele din reteaua proprie, dar impun o suma fixa minima sub care comisionul nu poate coborî. Acesta variaza intre 0,4 si 8 Ron.

Cele mai mari comisioane le achita posesorii de carduri BCR care scot de la bancomatele altei banci. Pentru 100 de lei retrasi de la ATM, ei platesc nu mai putin de 7 lei (1%+6 RON), deci in total 7% din suma retrasa.

La polul opus se afla clientii Bancii Romanesti care achita un commission de aproximativ 3% din suma retrasa.

Pe langa costurile de retragere cash de la bancomate, bancile percep clientilor comisioane de deschidere card, de administrare sau de reinnoire card.

III.4.2. Analiza comparativă a cardurilor de credit destinate persoanelor fizice emise de BCR, BRD și Banca Românească

Pentru a realiza o comparație între cardurile de credit emise de BCR, BRD și Banca Românească, am ales de la băncile menționate, 3 carduri destinate persoanelor fizice, emise în Ron și prin intermediul cărora băncile ca să își extindă clientela și să întărească fidelitatea unui client față de un anumit comerciant, acordă o serie de avantaje, reduceri de preț, proporționale cu volumul cumpărăturilor efectuate anterior.

Una dintre cele mai folosite modalități de recompensare a clienților o reprezintă programul de loialitate atașat unui card de plată (puncte de loialitate care se transformă în bani). Acestea pot fi folosite ulterior pentru reduceri la diferite magazine partenere sau valorificate sub formă de cumpărături gratuite la aceiași comercianți. Un alt câștig pentru client, constă în rambursarea de către bancă a unei părți din banii cheltuiți. Pe lista beneficiilor se mai află și achitarea în rate fără dobândă, precum și o perioadă de grație de până la 60 de zile pentru tranzacții la comercianți.

Cardul de credit – Punct Card oferit de BRD

Card de credit încorporat cu cip, cu utilizare națională și internațională, destinat persoanelor fizice pentru cumpărături, cu acces la o linie de credit de până la 22.000 lei.

Așa cum se prezintă pe site-ul băncii și în diferite reviste române de specialitate, BRD are un program de fidelitate destinat posesorilor cardului de credit special pentru cumpărături, Punct Card. Pentru fiecare leu risipit la orice comerciant, posesorii cardului acumulează 1 punct care valorează 0,005 Ron, iar de la plata facturilor se strânge 0,5 puncte pentru fiecare. Beneficiile se dublează în cadrul rețelei de parteneri: la cumpărăturile în valoare mai mică de 150 de Ron, un leu cheltuit aduce 2 puncte, iar achizițiile de peste 150 de Ron aduc 2,5 puncte. Punctele acumulate pot fi utilizate pentru cumpărături în magazinele partenere.

Cardul include și un pachet de servicii gratuite Chartis: asigurări și asistență pe parcursul călătoriilor și în plus clientul se poate asigura pe întreaga perioadă de creditare prin încheierea unei polițe de deces și invaliditate permanentă.

Deschiderea contului la care este atașat cardul de credit Punct Card este gratuită, taxa de analiză și aprobare a creditului se taxează cu 20 Ron, taxa lunară de administrare a contului curent este de 0,80 Eur/lună, taxa anuală de administrare ajungând la 25 de Ron/pe an, pentru retragerile de numerar se solicită 0,5%, minim 2 Ron, utilizând ATM-urile proprii și 0,5%, minim 3,5 Ron utilizând POS-urile, iar pentru retragerile de numerar de la alte bănci comisioanele se dublează ajungând la 1% + 4 Ron, DAE este de 13,65% și perioada de grație acordată de bancă este de 60 de zile.

Cardul POWERCARD BCR Standard Visa

Card de credit cu cip destinat plății la comercianții din țară și străinătate, plății pe internet, prin ATM-urile BCR, reîncărcării cartelelor de telefon mobil și a cardurilor de transport RATB cu tehnologia contactless.

BCR permite clienților săi să acumuleze puncte de loialitate atunci când plătesc la cumpărături cu cardul Powercard BCR Standard Visa. Astfel, pentru fiecare 1-2 Ron cheltuiți primesc un punct în valoare de 0,006 Ron. În plus, deținătorii care utilizează cardul la comercianții parteneri pot plăti cu până la 30% mai puțin pentru produsele achiziționate.

Cei care folosesc cardurile de credit la cumpărarea din magazinele partenere BCR, au posibilitatea să plătească înrate, până la 12 rate egale, cu dobândă zero.

La emiterea cardului principal de percepe un comision în valoare de 24 Ron, emiterea cardului suplimentar fiind gratuită. Comisionul de administrare anuală atât a cardului principal, cât și a cardului suplimentar este de 24 Ron, retragerea de numerar utilizând ATM/POS BCR se taxează cu 2% min 4,5 Ron. DAE este 25,83% pentru creditul negarantat și 19,80% pentru creditul garantat, iar perioada de grație este de până la 53 de zile în care dobânda este 0% pentru tranzacțiile la comercianți, tranzacții pe internet, plata facturilor, reîncărcarea cartelelor de telefonie mobilă din rețelele Orange, Vodafone sau Cosmote la ATM-urile BCR și pentru reîncărcarea cardului activ RATB.

Cardul de credit MasterCard Gold emis de Banca Românească

Banca Românească a expus cardul de credit Mastercard Gold care reprezintă un statut în sine, cu beneficii speciale și privilegii alese să vină în întâmpinarea nevoilor clienților.

Banca Românească desfășoară până în luna aprilie a anului curent o campanie promoțională pentru cardul de credit Mastercard Gold, în care comisionul de amplificare a planurilor de 3 sau 6 Rate Deștepte este zero, iar costul anual este redus cu 50%. Prin programul „ratelor deștepte” se pot achita cumpărăturile în valoare de cel puțin 200 de Ron, efectuate oriunde cu cardul de credit, în maximum 24 de rate, cu 0% dobânda. Banca nu percepe costuri pentru emiterea, reînnoirea, înlocuirea cardurilor principale sau suplimentare, în schimb percepe un comision de 1,5% min 2 Ron pentru obținerea de numerar de la ATM Banca Românească și 1,5% + 2,5 Ron pentru utilizarea ATM/POS de la alte bănci. Beneficiază de cea mai lungă perioadă de grație, până la 61 de zile, cu dobânda 0%, DAE este 24,18%.

Banca Românească este singura bancă care percepe penalizări de 5% (din suma cu care s-a depășit limita) pentru depășirea neautorizată a limitei de credit acordată.

Tabel nr.19 Caracteristicile cardurilor de credit emise de BCR, BRD si Banca Romaneasca

Cardurile de credit pot fi utilizate pentru retragerea de numerar atat de la ATM-urile bancii emitente, cat si de la ATM-urile altor banci, insa in cea de-a doua situatie comioanele sunt mai mari (BRD, BRom), in cazul BCR se pastreaza acelasi comision.

Clientii care trebuie sa isi schimbe codul PIN trebuie sa suporte costuri suplimentare. Comisioanele de regenerare a codului variaza in cazul nostrum intre 2 lei la bancile BCR si BRD si 2,5 lei pla BRom.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Sistemul bancar din Romania a trecut in ultimii ani prin transformari din toate punctele de vedere. Ne referim aici la aspecte ce includ atat sediile unitatilor bancare, cat si serviciile/produsele oferite, ca de exemplu dezvoltarea accentuata a canalelor de distributie (ATM, servicii electronice bancare la distanta), amplificarea tehnologiei de smart card.

Încă de la apariția cardurilor bancare în anul 1914, fapt realizat de către Compania Western Union cu scopul de a stimula cumpărăturile și de a atrage clienți, băncile au sesizat avantajul acestui instrument modern de plată, fapt pentru care s-au făcut demersuri pentru a dezvolta și populariza plățile prin intermediul cardurilor.

La început, băncile foloseau cardurile ca pe o modalitate de acordare a creditelor sub forma descoperirilor de cont și de încurajare a clienților prin faptul că aceștia puteau să se împrumute fără a mai fi necesara prezinta la bancă ori de câte ori doreau să obțină împrumutul, astfel că resursele financiare ale băncilor s-au majorat datorita dobânzii încasate de la clienți, onorand în acest fel datoria atat față de bancă prin rate lunare la scadență cât și față de comercianți prin comisioanele percepute pentru prestarea serviciilor de prelucrare și decontare.

Raportandu-ne la realitatile economiei romanesti de tranzitie, la mentalitatea profund inradacinata in utilizarea numeralului, dar si din necesitatea trecerii progresive la folosirea banilor de plastic, entitatile bancare au abordat treptat proiectele lor de carduri. Insa preocuparea permanenta a societatilor bancare romanesti in sistematizarea activitatii lor si ajustarea tehnicilor mondiale de operare la sistemul de plati din tara noastra va impulsiona pe viitor transformarea platilor prin carduri intr-o veridicitate familiara.

Privite in ansamblu, sistemele bancare trebuie sa aiba o preocupare constanta asupra calitatii serviciilor si produselor pe care le ofera populatiei. Evenimentele petrecute in Romania in ultmii ani (ne raportam aici la falimentul unor banci care aratau a fi solvabile) au facut ca increderea populatiei in institutiile bancare sa scada. Asa se justifica faptul ca operatiunile cu numerar detin inca o pondere destul de ridicata spre deosebire de tarile dezvoltate (tarile scandinave).

Cetatenii Romaniei prefera sa se expuna riscurilor (de exemplu, furtul) folosirii numerarului, din lipsa de cunoastere a posibilitatilor oferite de banci, a servicilor si produselor disponibile sau din neincredere fata de acestea. Din acest motiv, entitatile bancare ar trebui sa promoveze o politica de invatare a populatiei si o promovare puternica a instrumentelor financiare oferite, cu explicarea clara si concisa a avantajelor utilizarii acestora.

Pentru impunerea cu succes a cardurilor ca mijloc de plata in mediul economic romanesc este necesara realizarea urmatoarelor obiective:

concretizarea unui program eficient de promovare publicitara a cardului ca modalitate de plata. Este unanim cunoscut faptul ca succesul lansarii unui produs nou depinde in proportie de cel putin 75% de calitate si eficacitatea programelor de publicitate initiate;

stimularea folosirii cardurilor de catre autoritati prin propuneri legislative. In prezent, este unanim confirmat faptul ca, aproximativ 65% din tranzactiile economice din tara noastra se desfasoara cu numerar. Aceasta este consecinta imediata a traditiei de tara „cash” a Romaniei, dar si a imperfectiunilor procedurale ale instrumentelor aflate actualmente in circulatie.

În ceea ce privește Banca Comercială Română, aceasta are lansată pe piață o gamă variată de carduri, care sunt atât de debit,credit și co-brand precum și Programul de Rate Egale ce reprezintă o modalitate de plată ce se face prin intermediul cardului de credit numai la comercianții ce au contracte încheiate cu BCR, unde valoarea unei tranzacții efectuate în sistemul de rate fără dobândă este împărțită automat într-un număr de rate lunare egale pentru care banca nu percepe dobândă, asta numai dacă deținătorul de card respectă condițiile de rambursare a ratelor lunare.

La finalul acestui studiu referitor la operațiunile cu carduri bancare din cadrul Băncii Comerciale Române Erste Bank, pot afirma că banca începe să pună accent pe diversificarea gamei de carduri cât și pe o mai largă acceptare, utilizare și aplicare a unor strategii ce sunt menite să compenseze diferențele între nivelul pieței și cel al produselor bancare pentru ca beneficiarii de carduri să cunoască modul de administrare a serviciilor și produselor financiare.

Viitorul activitatii bancare de retail se contureaza in mod clar in jurul „bancii virtuale”, dupa cum a fost denumita. Este definita ca „un model in plina expansiune, care necesita implicarea mai multor companii in crearea de produse si servicii bancare si in care clientii pot accesa serviciile bancare prin mai multe canale de distributie”. Termenul „virtual” implica dependenta de localizare fizica sau, in caz extrem, activitatea bancara fara filiale. Tehnologia este piesa cheie al acestui progres, permitand realizarea electronica a comunicarilor si tranzactiilor financiare intre client si banca, fara a fi necesara prezenta fizica a clientulu la sediul filialei.

Dezvoltarea rapida a noilor forme de plata va reduce nevoia de bani lichizi. Deja, introducerea cardurilor se dovedeste a fi un succes imens. Conform viziunii despre viitor a lui Bill Gates de la Microsoft, va aparea un calculator personal de buzunar, care va putea depozita tot ce se poarta astazi in mod obisnuit intr-un portofel (maruntis, bancnote, tichete, fotografii).

Platile prin carduri pot ajunge in scurt timp un veritabil mecanism regulator al disfunctionalitatilor micro si macroeconomice contemporane cu conditia administrarii eficiente a rezultatelor ce pot fi obtinute in acest domeniu.

BIBLIOGRAFIE

Astefanei I., Promovarea mijloacelor moderne de decontare in contextul internationalizarii serviciilor bancare, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2002

Basno C., Dardac N., Operatiuni bancare:instrumente si tehnici de plata, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1996

Basno C., Dardac N., Sisteme de plati, compensari si decontari, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003

Beșu V.B., Teza de doctorat: fraudarea instrumentelor de plata electronic, Bucuresti, 2013

Bratu A., Moneda, credit, banci, Editura Exponto, Constanta, 2005

Boldea B. I., Moneda electronic si sistemele de plati electronice, Editura Mirton, Timisoara, 2010

Buga V., Teza de doctorat: sistemele bancare in contextul globalizarii, Iasi

Capraru B., Activitatea bancara: sisteme, operatiuni si practici, Editura C.H.Benk, Bucuresti, 2010

Cocris V., Chirlesan D., Economie bancara: repere teoretice si studiu monografic, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2009

Craciun P., Banci, Instrumente si modalitati de plata, Editura Universitatii “Aurel Vlaicu”, Arad, 2010

Curiac D., Dragan F., Sisteme informatice pentru comert electronic, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2005

Dănilă Nicolae, Produse și Servicii Bancare Corporate, Editura ASE, București, 2010.

Danila N., Anghel L.C., Sinca F.E., retail Bnaking: produse si servicii bancare retail, Editura Economica, Bucuresti, 2012

Dedu V., Enciu A., Ghencea S., Produse s servicii bancare: corporate si retail banking, Editura ASE, Bucuresti, 2008

Filipescu D., Teza de doctorat: Activitatea bancara si mecanismul platilor, Universitatea Al. Ioan Cuza

Funar S., Produse si servicii bancare: cardul, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 2001

Golosoiu L., Mijloace, modalitati si instrumente de plata, Editura ASE, Bucuresti, 2003

Hartulari, C., Paun, M., Paun R., Analiza, diagnoza și modelarea sistemelor financiar bancare, Editura ASE, București, 2005

Hinkelman E. G., Plati internationale, Editura Teora, Bucuresti, 2000

Iamandi L., Fraudele comise cu ajutorul cartilor de credit

Ilie Mihai, Operațiuni de Încasări și Plăți, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007.

Ilut B.,Teza doctorat: perpectivele pietei bancare unice in contextul extinderii Uniunii Europene, Iasi, 2011

Morosan Gh., Impactul introducerii euro asupra activitatii bancare din Romania, Editura Didactica Si pedagogica, Bucuresti, 2009

Negruș Mariana, Produse și Servicii Bancare, Editura Fundației România de Mâine, București, 2008

Paraschiv D.M., Tehnica platilor internationale, Editura Economica, Bucuresti, 2003

Poanta D., Instrumente de plata fara numerar: operatiuni prin carduri, Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2005

Popescu R.,Tudorancea C.,Berbec F., Cardul: instrument modern de plata, Editura tribunaq Economica, Bucuresti, 1998

Rosu-Hamzescu I., Popa S., Groza L., Ciora I.L., Cartile de plata in Romania, Ed. Mondo-Ec. Craiova, 1997

Stoica V., Diaconu P., Bani si credit: banii, teoriile monetare, administrarea banilor si politica monetara, Editura Economica, Bucuresti, 2003

Teodor Popa, Cardul bancar, Editura Universitatii, Oradea, 2001

Turliuc Vasile, Monedă și Credit, Editura Economică,București, 2008.

Ungureanu P., Banking: produse si operatiuni bancare, Editura dacia, Cluj-Napoca, 2001

Vasilache D., Plăți Electronice: o introducere, Editura Rosetti Educațional, București, 2004.

Velicu I. C., Produse si servicii bancare, Editura Fundatiei Romania De Maine, Bucuresti, 2011

Vlasiu Al., Mijloacea si modalitati de plata, Editura Multimedia, 2004

Revista Piața financiară, supliment Banking Tech, mai 2013

Revista Piata Financiara, supliment efinance: de cealalta parte a platii cu cardul, 2012, Bogdan Popescu

Revista Piata Financiara, supliment efinance, articol “Totul despre afaceri si finante”, de Bogdan Popescu, aprilie 2012

Piata financiara, supliment efinance, aprilie 2013

Revista Internazionale nr. 992, 15 martie 2013

European Central bank, Blue Book, august 2007

Consiliul Concurenței, Raport privind piața serviciilor de plați prin carduri, Bucuresti, 2011

Comisia Comunităților Europene, Report on the retail banking sector inquiry, ianuarie 2007.

Regulamentul B.N.R. nr. 6/11.10.2006, privind tranzacțiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronice și relațiile dintre participanții la aceste tranzacții.

Legea nr.93/2009 privind institutiile financiare nebancare, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 259 din 21 aprilie 2009

* * * www.bnr.ro

* * * site-urile bancilor comerciale (www.bcr.ro/bcrro, www.online.ratb.ro, www.brd.ro, www.raiffeisen.ro, www.unicredit-tiriac.ro, www.brdfinance.ro, www.bancatransilvania.ro, www.alphabank.ro, www.bancpost.ro, www.cec.ro, www.crediteurope.ro, www.roib.ro, s.a.)

* * * site-uri reprezentative (www.bloombiz.ro, www.bankingnews.ro, www.incomemagazine.ro, www.efin.ro, www.gandul.ro)

* * * www.internațional.visa.com.

* * * www.mastercardintl.com, www.mastercard.com

* * * www.romcard.ro

* * * www.jcbinternational.com

* * * www.dinersclub.com, www.dinersclubus.com

* * * Ecompedia.ro

* * * www.mcti.ro/index

* * * www.ibancar.ro

* * * www.mcti.ro/index

* * * www.fundatia-juran.ro;

BIBLIOGRAFIE

Astefanei I., Promovarea mijloacelor moderne de decontare in contextul internationalizarii serviciilor bancare, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2002

Basno C., Dardac N., Operatiuni bancare:instrumente si tehnici de plata, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1996

Basno C., Dardac N., Sisteme de plati, compensari si decontari, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003

Beșu V.B., Teza de doctorat: fraudarea instrumentelor de plata electronic, Bucuresti, 2013

Bratu A., Moneda, credit, banci, Editura Exponto, Constanta, 2005

Boldea B. I., Moneda electronic si sistemele de plati electronice, Editura Mirton, Timisoara, 2010

Buga V., Teza de doctorat: sistemele bancare in contextul globalizarii, Iasi

Capraru B., Activitatea bancara: sisteme, operatiuni si practici, Editura C.H.Benk, Bucuresti, 2010

Cocris V., Chirlesan D., Economie bancara: repere teoretice si studiu monografic, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2009

Craciun P., Banci, Instrumente si modalitati de plata, Editura Universitatii “Aurel Vlaicu”, Arad, 2010

Curiac D., Dragan F., Sisteme informatice pentru comert electronic, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2005

Dănilă Nicolae, Produse și Servicii Bancare Corporate, Editura ASE, București, 2010.

Danila N., Anghel L.C., Sinca F.E., retail Bnaking: produse si servicii bancare retail, Editura Economica, Bucuresti, 2012

Dedu V., Enciu A., Ghencea S., Produse s servicii bancare: corporate si retail banking, Editura ASE, Bucuresti, 2008

Filipescu D., Teza de doctorat: Activitatea bancara si mecanismul platilor, Universitatea Al. Ioan Cuza

Funar S., Produse si servicii bancare: cardul, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 2001

Golosoiu L., Mijloace, modalitati si instrumente de plata, Editura ASE, Bucuresti, 2003

Hartulari, C., Paun, M., Paun R., Analiza, diagnoza și modelarea sistemelor financiar bancare, Editura ASE, București, 2005

Hinkelman E. G., Plati internationale, Editura Teora, Bucuresti, 2000

Iamandi L., Fraudele comise cu ajutorul cartilor de credit

Ilie Mihai, Operațiuni de Încasări și Plăți, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007.

Ilut B.,Teza doctorat: perpectivele pietei bancare unice in contextul extinderii Uniunii Europene, Iasi, 2011

Morosan Gh., Impactul introducerii euro asupra activitatii bancare din Romania, Editura Didactica Si pedagogica, Bucuresti, 2009

Negruș Mariana, Produse și Servicii Bancare, Editura Fundației România de Mâine, București, 2008

Paraschiv D.M., Tehnica platilor internationale, Editura Economica, Bucuresti, 2003

Poanta D., Instrumente de plata fara numerar: operatiuni prin carduri, Editura Cartea Universitara, Bucuresti, 2005

Popescu R.,Tudorancea C.,Berbec F., Cardul: instrument modern de plata, Editura tribunaq Economica, Bucuresti, 1998

Rosu-Hamzescu I., Popa S., Groza L., Ciora I.L., Cartile de plata in Romania, Ed. Mondo-Ec. Craiova, 1997

Stoica V., Diaconu P., Bani si credit: banii, teoriile monetare, administrarea banilor si politica monetara, Editura Economica, Bucuresti, 2003

Teodor Popa, Cardul bancar, Editura Universitatii, Oradea, 2001

Turliuc Vasile, Monedă și Credit, Editura Economică,București, 2008.

Ungureanu P., Banking: produse si operatiuni bancare, Editura dacia, Cluj-Napoca, 2001

Vasilache D., Plăți Electronice: o introducere, Editura Rosetti Educațional, București, 2004.

Velicu I. C., Produse si servicii bancare, Editura Fundatiei Romania De Maine, Bucuresti, 2011

Vlasiu Al., Mijloacea si modalitati de plata, Editura Multimedia, 2004

Revista Piața financiară, supliment Banking Tech, mai 2013

Revista Piata Financiara, supliment efinance: de cealalta parte a platii cu cardul, 2012, Bogdan Popescu

Revista Piata Financiara, supliment efinance, articol “Totul despre afaceri si finante”, de Bogdan Popescu, aprilie 2012

Piata financiara, supliment efinance, aprilie 2013

Revista Internazionale nr. 992, 15 martie 2013

European Central bank, Blue Book, august 2007

Consiliul Concurenței, Raport privind piața serviciilor de plați prin carduri, Bucuresti, 2011

Comisia Comunităților Europene, Report on the retail banking sector inquiry, ianuarie 2007.

Regulamentul B.N.R. nr. 6/11.10.2006, privind tranzacțiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronice și relațiile dintre participanții la aceste tranzacții.

Legea nr.93/2009 privind institutiile financiare nebancare, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 259 din 21 aprilie 2009

* * * www.bnr.ro

* * * site-urile bancilor comerciale (www.bcr.ro/bcrro, www.online.ratb.ro, www.brd.ro, www.raiffeisen.ro, www.unicredit-tiriac.ro, www.brdfinance.ro, www.bancatransilvania.ro, www.alphabank.ro, www.bancpost.ro, www.cec.ro, www.crediteurope.ro, www.roib.ro, s.a.)

* * * site-uri reprezentative (www.bloombiz.ro, www.bankingnews.ro, www.incomemagazine.ro, www.efin.ro, www.gandul.ro)

* * * www.internațional.visa.com.

* * * www.mastercardintl.com, www.mastercard.com

* * * www.romcard.ro

* * * www.jcbinternational.com

* * * www.dinersclub.com, www.dinersclubus.com

* * * Ecompedia.ro

* * * www.mcti.ro/index

* * * www.ibancar.ro

* * * www.mcti.ro/index

* * * www.fundatia-juran.ro;