Instruirea asistată de computer aplicată la cercetările de marketing [310485]
[anonimizat]-[anonimizat] I
Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Alexandru Chiș
Candidat: [anonimizat]. ec. [anonimizat] 2014-2016
[anonimizat]-NAPOCA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
Instruirea asistată de computer aplicată la cercetările de marketing
Coordonator științific:
Conf. univ. dr. Alexandru Chiș
Candidat: [anonimizat]. ec. [anonimizat] 2014-2016
Subsemnatul conf. univ. dr. [anonimizat]-științifice cu titlul Instruirea asistată de computer aplicată la cercetările de marketing elaborată de prof. ec. [anonimizat].
Numele și semnătura:
____________________________
____________________________
Data: ___________________
Cuprins
Introducere
Moto:
„[anonimizat] e decât cel care te învață să înveți.”
(Constantin Noica)
A fi profesor înseamnă să îi înveți pe ceilalți să învețe. [anonimizat], [anonimizat]-învățare astfel încât să reușești să îi înveți să învețe.
Lucrarea Instruirea asistată de computer aplicată la cercetările de marketing se vrea a [anonimizat]. În aceasta, e realizată o prezentare a principalelor informații științifice din domeniul marketing necesare în predarea unității nr. 2 Cercetarea de marketing și nevoile clienților din cadrul modulului Marketingul afacerilor la clasele a XI-a [anonimizat] a XIII-a forma de învățământ seral profil Servicii. Competența ce se urmărește a fi dobândită în urma parcurgerii acestui capitol este UC 10 – C2 – Determină nevoile clienților. [anonimizat], se numără: [anonimizat], să identifice principalele metode de cercetare a [anonimizat], să analizeze și să interpreteze date.
[anonimizat] a [anonimizat] a unității prezentate mai sus.
Cercetarea de marketing este o [anonimizat] o [anonimizat]. Scopul cercetării de marketing este de a [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]-i [anonimizat].
Nelipsitul computer din viața tuturor, a [anonimizat] a se facilita actul educativ, a [anonimizat], [anonimizat] a ușura și a face mai atractivă munca profesorilor. Calculatorul oferă parcursuri personalizate, el stimulează studiul individual, capacitatea de control și autocontrol. El nu va înlocui profesorul, ci îi va modifica unele roluri și funcții.
Structura lucrării cuprinde 11 capitole. Primele 4 sunt destinate informațiilor științifice de marketing, iar următoarele sunt dedicate metodicii predării-învățării cu ajutorul computerului aplicată la cercetările de marketing.
În capitolul I este prezentată o scurtă introducere în marketing, definirea conceptului de marketing, precum și definirea, clasificarea și etapele procesului de marketing.
În capitolul II sunt descrise principalele metode de cercetare calitativă (de grup, individuale) cu scopul de identificare și caracterizare a acestora.
Capitolul III este dedicat cercetării cantitative, prin definirea chestionarului și a anchetei pe bază de sondaj. Sunt prezentate tipuri de întrebări și scale ce se pot folosi în redactarea chestionarelor, precum și recomandări privind modul de redactare/construcție a chestionarelor. Sunt prezentate apoi principalele tipuri de anchete pe bază de sondaj, precizând avantaje și dezavantaje ale utilizării acestora.
În capitolul IV este scos în evidență rolul Internetului în cercetarea de marketing.
Capitolul V are rolul de a facilita intrarea în capitolul VI, prin prezentarea unor noțiuni generale privind organizarea și proiectarea procesului de învățământ, prezentarea lecției ca formă de organizare a procesului de învățământ, a unor metode de instruire activă și prezentarea filmului didactic ca instrument media de învățare.
Capitolul VI scoate în evidență importanța și utilitatea instruirii asistate de computer, activarea procesului de predare-învățare cu ajutorul computerului și prezintă principalele programe de instruire asistată de computer, cu exemplificare de utilizarea în predarea-învățarea cercetărilor de marketing.
În următorul capitol, VII, sunt prezentate generalități privind procesul de evaluare, modalități de utilizare a computerului în procesul de evaluare, și e dat un model de grilă de evaluare ce poate fi stocată pe suport electronic.
Capitolul VIII se vrea a fi un ghid de utilizare a aplicației Google Docs ca instrument informatic în predarea-învățarea cercetării de marketing. Cu pași mărunți, e descris cum poți să devi utilizator Google, cum să-ți creezi un cont Google, cum să creezi și să trimiți chestionare unor respondenți. Pentru o mai bună convingere, e prezentat modul în care chestionarele realizate cu Google Docs pot fi folosite în procesul de evaluare.
O atenție deosebită i se acordă programului Excel, în capitolul IX, ca instrument informatic utilizat în procesul de predare-învățare-evaluare. Este prezentată o strategie practică de utilizare a foilor de calcul pentru centralizarea, analizarea și interpretarea rezultatelor obținute la un test dat on line prin intermediul Google Docs.
În capitolul X este scoasă în evidență utilizarea aplicației Word în procesul de predare-învățare, fiind detaliat modul de redactarea a planificării calendaristice, privind fomatarea și aranjarea în pagină.
Capitolul XI este rezervat pentru a prezenta rezultatele la două cercetări pedagogice, aplicativă și constatativă, aplicate la Colegiul „Emil Negruțiu”, la două generații consecutive de elevi, prin care s-a urmărit efectul aplicării testelor de verificare online și gradul de apreciere al elevilor vizavi de lecțiile realizate prin metoda instruirii asistate de computer.
Intenția mea, ca autor al acestei lucrări, este să stârnesc interesul și să conving cât mai mulți elevi și profesori să utilizeze computerul în activitatea de predare-învățare-evaluare. Deasemenea, doresc ca această lucrare să fie ghid pentru cei care doresc să utilizeze testele online și să facă analiza și interpretarea acestora folosind calculatorul.
Vreau să mulțumesc celor care m-au ajutat la realizarea acestui material și în mod special elevilor care s-au implicat activ în implementarea acestei metode. Îi mulțumesc fiului meu Alex, care nu știu cât a înțeles ce înseamnă această lucrare pentru mine, dar a „acceptat” uneori neglijența din partea mea în timp ce am elaborat-o.
Autorul
Turda, August, 2015
Cap. I Cercetarea de marketing
1.1 Conceptul de marketing
Marketingul este omniprezent. Fie definit ca o știință, fie ca o artă, îl găsim în mediul de afaceri, în politică, în artă, în cotidian, în biserică etc. ”Unii văd în marketing un salvator al civilizației moderne, iar alții doar un instrument de manipulare, corupere și dezumanizare a consumatorului anonim, pe care-l împinge în vârtejul unui supraconsum inutil.” (Prutianu et al, 2004:65)
În literatura de specialitate se găsesc foarte multe definiții ale marketingului, unele foarte extinse, iar altele foarte scurte. Deși teoreticienii și experții au cuprins trăsăturile esențiale, nu au reușit fiecare în parte, să acopere întreaga sa complexitate.
Denumirea de marketing provine de la verbul englezesc ”to market” care înseamnă a efectua tranzacții pe piață, a vinde, a lansa pe piață un produs, a comercializa.
În opinia lui Mihai Diaconescu (2010), o definiție, care prezintă marketingul ca stare de spirit menită să insufle o preocupare continuă de adaptare a ofertei în raport cu cerințele reale ale pieței, de racordare permanentă a întreprinderii cu cerințele mediului, ar putea fi: „Marketingul reprezintă arta și știința procesului de schimb puse în slujba asigurării satisfacției consumatorului și creșterii profitabilității activității întreprinderii.” (Diaconesc M., 2010: 12). Se poate observa în această definiție accentul pus pe principiile marketingului: satisfacerea consumatorilor și obținerea de profit.
Potrivit Asociației Americane de Marketing, marketingul reprezintă un ansamblu de activități prin care ”se dirijează fluxul de mărfuri și servicii de la producător la consumatorul final”. (Paina & Pop, 1998)
Peter F. Druker sublinia că marketingul nu este numai ceva mai larg decât vânzările, el nu este o activitate specializată în toate, ci cuprinde tot business-ul. El este întregul business văzut din punctul de vedere al rezultatului final, care trebuie să fie punctul de vedere al consumatorului. De aceea, interesul, preocuaprea și responsabilitatea pentru marketing trebuie să pătrundă în toate laturile și domeniile activității firmei.” (Paina & Pop, 1998)
Părintele marketingului, Philip Kotler, arată că marketingul înseamnă a acționa pe piețe folosind mijloace și acțiuni pentru a estima cât mai real schimburile potențiale, în scopul satisfacerii nevoilor și dorințelor umane. Deci, ”marketingul este o activitate umană îndreptată spre satisfacerea nevoilor și dorințelor prin procesele de schimb.” (Paina & Pop, 1998:4)
Kotler&Armstrong (2003) definesc marketingul ca pe un proces managerial prin care indivizii și grupurile obțin lucrurile de care au nevoie și pe care le doresc, prin crearea și schimbul de produse și de valoare cu alte grupuri și persoane. Pentru a explica mai bine, autorii au examinat foarte concret termenii: nevoi, dorințe și cereri, produse, valoare, satisfacție și calitate, schimb, tranzacții și relații, piețe.
Apariția orientării de marketing a dus la apriția unor sintagme specifice cum sunt:
„descoperă nevoi și satisface-le”;
„produce ceea ce se vinde în loc să încerci să vinzi ce poți produce”;
„iubește consumatorul, nu produsul”;
„fă tot ceea ce îți stă în putere pentru a umple dolarul consumatorului cu valoare, calitate și satisfacție” (Paina & Pop, 1998)
Elementele care stau la baza conceptului/orientării de marketing sunt: piața țintă, orientarea spre nevoile consumatorului, coordonarea de marketing, profitul.
Trăsăturile de bază prin care se distinge marketingul ca și concept teoretic și orientare a activității practice a întreprinderii, sunt:
Marketingul – o nouă concepție economică, un nou mod de a gândi, o nouă filozofie asupra relației întreprindere-mediu
Marketingul – o activitate practică, concretă, care presupune forță de muncă corespunzător calificată și instrumentar de lucru adecvat
Marketingul – ca și managementul – este știință și artă.
Marketingul își găsește aplicabilitate în numeroase domenii, la diferite nivele în diverse întreprinderi/instituții/ entități. Toate definițiile sugerează obiectivele implementării marketingului sau conțin într-un fel răspunsul la întrebarea: „De ce este necesară implmentarea marketingului în activitatea oricărei întreprinderi?”. Se apreciază că marketingul îndeplinește 4 funcții de bază, care dau de fapt și răspunsul la această întrebare (Diaconescu, 2010), și anume:
Investigarea pieței, a nevoilor, dorințelor, preferințelor ori aspirațiilor diverselor segmente de consumatori existente pe piață (funcție premisă – punctul de plecare într-o activitate economică desfășurată în concepția/orientarea de marketing); prin această funcție se urmărește crearea și gestionarea unei baze de date în măsură să fundamenteze luarea deciziilor favorabile pentru întreprindere;
Asigurarea satisfacției consumatorilor (funcție obiectiv/scop);
Creșterea profitabilității activității întreprinderii, a eficienței economice (funcție obiectiv/scop subordonată și condiționată de funcția 2);
Racordarea promptă, rapidă, flexibilă și elastică a firmei la dinamica mediului extern (funcția mijloc – indică căile de atingere, realizare a funcțiilor scop); prin intermediul acestei funcții se asigură armonizarea relației dintre potențialul întreprinderii și caracteristicile sau cerințele mediului extern în care acționează.
1.2. Procesul cercetării de marketing
În viziunea de marketing, clientul este plasat în centrul preocupărilor unei întreprinderi, având ca scop/obiectiv principal satisfacerea nevoilor și dorințelor acestuia. Pentru a putea îndeplini acest scop, întreprinderea trebuie să cunoască aceste nevoi și dorințe ale consumatorilor și este nevoie de un proces de culegere a informațiilor de piață, în scopul fundamentării deciziei pe baze științifice. Un rol primordial în culegerea acestor informații este jucat de cercetarea de marketing, care urmează a fi definită și descrisă în cele ce urmează.
Cercetările de marketing sunt deosebit de importante pentru activitatea oricărui tip de organizație, și pentru sistemul de marketing în special. Cu ajutorul cercetării de marketing, organizațiile pot afla informații referitoare la „caracteristicile componentelor mediului ambiant, în vederea identificării amenințărilor și oportunităților care vin din partea acestora”, se pot identifica nevoile și cerințele consumatorilor care reprezintă elemente absolut necesare în orientarea politicilor și strategiilor specifice fiecărei componente a mix-ului de marketing. Toate aceste informații sunt indispensabile procesului fundamentării științifice a deciziilor. (Diaconescu, 2010:12)
În strânsă legătură cu cercetarea de marketing este Sistemul informatic de marketing, care se bazează foarte mult pe cercetarea de marketing, uneori aceste două concepte fiind confundate. Diferența între aceste două concepte constă în faptul că sistemul informatic de marketing creează fluxuri permanente de date și informații necesare activității curente a organizației, pe când cercetarea de marketing este un proces de culegere a datelor pentru situații specifice, create de diferite probleme sau oportunități de marketing.
Diaconescu M. (2010) prezintă sistemul informatic de marketing ca fiind un instrument care asigură:
culegerea datelor atât din interiorul cât și din exteriorul organizației, pe baze sistemice, cu o anumită periodicitate (continuu, zilnic, săptămânal, lunar, etc.);
prelucrarea și stocarea acestora;
producerea și transmiterea informațiilor.
În scopul construirii surselor adecvate de informații necesare la adoptarea deciziilor oportune de marketing, organizațiile își elaborează propriul sistem informațional de marketing. Acesta reprezintă un ansamblu constituit din oameni, echipamente și proceduri de culegere, selecție, analiză, evaluare și distribuție la timp a unor informații exacte, necesare factorilor de decizie din compartimentul de marketing al unei organizații, având următoarele roluri:
de evaluare a nevoilor de informare ale managementului organizației,
de obținere a informațiilor necesare
de distribuire a informațiilor utile într-un timp cât mai scurt și în forma corespunzătoare. (Smedescu-coordonator, 2008)
Acest sistem informațional de marketing cuprinde trei subsisteme:
subsistemul evidențelor interne – cuprinde rapoarte cu privire la comenzi, stocuri, vânzări, creanțe, datorii; furnizează informații utile în scopul identificării oportunităților și restricțiilor cu care s-ar putea confrunta organizația;
subsistemul de supraveghere a pieței – cuprinde un set de procedee și surse prin care managerii organizației obțin informațiile zilnice de care au nevoie, cu privire la evoluțiile relevante din mediul de marketing;
subsistemul cercetărilor de marketing – cuprinde informații obținute prin intermediul cercetării de marketing și prin analize.
Sistemul informațional de marketing conține următoarele elemente componente:
culegerea, sortarea și analiza informațiilor;
bazele de date;
tehnologiile computerizate;
specialiștii de marketing.
1.2.1. Definirea cercetării de marketing
Ce este cercetarea de marketing? Cu toții ne punem mereu întrebări, fie personale, fie de afaceri, fără să ne gândim că de fapt facem o cercetare tacită.
Cercetarea de marketing este un mod de identificare a unor răspunsuri, mai mult sau mai puțin pertinente și obiective, la întrebări simple pe care și le pun de obicei managerii unor afaceri prospere:
Care sunt clienții actuali și potențiali?
Ce fel de oameni sunt ei? Ce stil de viață au? Ce educație au?
Unde locuiesc ei? Cum se îmbracă? Ce credințe au?
Pot ei să cumpere? Vor cumpăra?
Le ofer oare produsele și/sau serviciile pe care ei le doresc? Ce le mai pot oferi?
Se află oferta mea la locul potrivit, la timpul potrivit, în cantitatea și la calitatea dorită?
Funcționează programul de promovare?
Ce gândesc ceilalți (clienți, concurenți etc.) despre afacerea mea?
Cum apare afacerea mea în raport cu cea a concurenților? (Prutianu et al, 2004)
Cercetarea de marketing, găsită în literatura de specialitate și sub denumirea de studiul pieței, nu este o știință exactă, cu atât mai puțin, nu este o știință perfectă. ”Ea lucrează cu oamenii, cu nevoile, cu dorințele, cu mofturile și hachițele lor, toate în permanentă schimbare, aflate mereu sub influența a sute de factori, mai mult sau mai puțin cunoscuți. Ea adună faptele într-un mod sistematic, ordonat, obiectiv și intuitiv totodată, află și dezvăluie starea reală și nu starea ideală, cea pe care o imaginăm sau dorim.” (Prutianu et al, 2004: 216)
Nu este suficient să cunoști nevoile oamenilor, ci este necesar să cunoști dorințele și aspirațiile lor.
Rolul cercetării de marketing este de a identifica atitudinile, comportamentele, motivele, preferințele, intențiilor consumatorilor referitoare la produsele, serviciile și activitatea unei entități.
Misiunea cercetării de marketing este aceea de a fundamenta decizia de marketing, iar scopul este a căuta și formula răspunsuri la una sau mai multe întrebări esențiale care folosesc de obicei verbul a vinde, pentru a înțelege o anumită situație de marketing.
Sfera cercetărilor de marketing este foarte largă; domeniile în care acționează cercetarea de marketing, strâns legate de pilonii marketingului, sunt: studiul consumatorului și utilizatorului, studiul produsului, studiul distribuției și forței de vânzare, studiul concurenței, studiul prețului și al condițiilor de livrare, studiul comunicării și al promovării, evaluarea mediului și a conjuncturii de piață.
Se consideră că orice procedură sau operație de documentare, investigare, experimentare, testare și simulare care asigură baza informațională necesară fundamentării unei decizii de marketing poate fi numită cercetare de marketing sau studiu de piață. Primul concept pune accentul pe ideea de proces de cercetare, iar al doilea pe ideea de document sau documentație concretă prezentată în urma unui proces. (Prutianu et al, 2004)
Asociația Americană de Marketing, definește cercetarea de marketing ca fiind o funcție ce leagă consumatorul, cumpărătorul și publicul larg cu specialistul de marketing prin intermediul informațiilor; prin aceste informații se identifică și se definesc oportunitățile și problemele de marketing, se generează, clarifică și evaluează acțiunile de marketing, se monitorizează performanțele de marketing și se asigură înțelegerea marketingului ca un proces. (Diaconescu, 2010)
Smedescu Ion (2008:66) precizează că cercetarea de marketing poate fi definită ca fiind un proces care identifică și definește oportunitățile de marketing, monitorizează și evaluează acțiunile și performanțele de marketing, comunicând rezultatele și implicațiile lor asupra managementului.
În 2004, Prutianu et al, menționează că cercetarea de marketing (sau studiul pieței) privește procesul de investigare, culegere, filtrare, prelucrare, analiză, interpretare, exploatare și difuzare de informații care descriu o situație de marketing, în scopul fundamentării unei decizii. În particular, noțiunea de studiu de piață se poate referi în mod concret la documentația prezentată sub forma raportului final de cercetare.
Kotler & Armstrong (2003) prezintă cercetarea de marketing ca fiind o activitate sistematică de proiectare conceptuală, strângere, analiză și raportare a datelor relevante pentru o situație specifică de marketing cu care se confruntă o organizație.
Cătoiu & Balaure (2000) prezintă cercetările de marketing ca fiind activitatea formală prin intermediul căreia, cu ajutorul unor concepte, metode și tehnici științifice de investigare se realizează specificarea, măsurarea, culegerea, analiza și interpretarea informațiilor de marketing, destinate conducerii unității economice pentru cunoașterea mediului în care funcționează, identificarea oportunităților, evaluarea alternativelor acțiunilor de marketing și a efectelor acestora.
Funaru (2013) consideră cercetările de marketing ca reprezentând ansamblul mijloacelor care permit colectarea, analiza, prezentarea și cuantificarea tuturor informaților utile demersului de marketing, este o modalitate prin intermediul căreia este aleasă cea mai bună strategie sau tactică de marketing.
Din definițiile de mai sus, se poate constata că cercetarea de marketing este un proces de culegere a datelor de pe piață, de prelucrare și interpretare a acestora și de furnizarea informațiilor necesare sistemului decizional de marketing pentru anumite situații specifice, cercetările fiind de fapt proiecte bazate pe metode specifice care se aplică în funcție de cerințele de informații existente al momentul demarării fiecărui proiect. (Diaconescu, 2010)
În lucrarea Cercetări de marketing (1998), autorii Paina & Pop precizează că cercetările de marketing îndeplinesc 4 funcții, care apar și în alte lucrări de specialitate, și anume:
Funcția descriptivă care constă în explorarea și prezentarea realității, a stării de fapt existente;
Funcția diagnostic care se referă la explicarea realității;
Funcția predictivă care constă în utilizarea cercetării descriptive și de diagnostic în previzionarea rezultatelor efectelor deciziilor de marketing, pentru a se depista și corecta greșeli din trecut, precum și de a îmbunătății calitatea deciziilor privind activitatea viitoare, de a anticipa evoluția viitoare a pieței etc.;
Funcția proiectivă ce face apel la dezvoltarea și proiectarea unei strategii pe termen lung urmărindu-se sporirea rolului activ al firmei în cu schimbările viitoare din mediu, pe baza alocării și utilizării raționale și optime, a resurselor.
1.2.2. Clasificarea cercetărilor de marketing
Există multe criterii de clasificare a cercetărilor de marketing printre care:
În funcție de tipul informațiilor generate de cercetare:
Cercetări calitative – au ca obiectiv principal obținerea unor informații detaliate, bazate pe relatarea în cuvinte a unor comportamente, atitudini, credințe, situații specifice de marketing; se folosesc în special pentru obținerea de la consumatori a unui inventar cât mai cuprinzător de nevoi potențiale (Constantiniu & Tecău, 2013); cea mai folosită metodă în acest scop este reprezentată de focus grupuri, deși experiența arată că acestea nu sunt soluția cea mai bună deoarece în focus grupuri oamenii spun și lucruri care nu au „corespondent în realitate sau în opiniile proprii, ci reflectă ceea ce crede vorbitorul că reprezintă opinia grupului sau moderatorului”. (Datculescu, 2012:69). În opinia aceluiași autor, alegerea metodei de cercetare calitativă potrivită, trebuie să se facă după câteva cerințe de bază, cum ar fi:
Metoda aleasă trebuie să permită o explorare profundă și detaliată a nevoilor;
Metoda aleasă trebuie să ofere acces, nu numai la nevoi ușor de articulat, dar și la nevoi care nu pot fi verbalizate cu ușurință de către respondenți (consumatori);
Metoda aleasă trebuie să favorizeze exprimarea nevoilor funcționale, dar și a nevoilor psihologice, emoționale și sociale;
Metoda aleasă trebuie să genereze informații care pot fi integrate cu informații complementare generate de alte metode.
Principalele metode calitative vor fi prezentate într-un capitol următor.
Cercetări cantitative – au rolul de a defini și evalua fenomenele de marketing și diferite aspecte ale problemei de cercetat care au fost identificate înainte de către cercetările calitative; principalul obiectiv al acestor cercetări constă în măsurarea diferitelor variabile studiate (de exemplu potențialul de piață a nevoilor identificate), utilizând, de regulă, întrebări ca: Cât? Câți? Câte? Când? Unde? (Constantiniu & Tecău, 2013)
În funcție de scopul funcțional (complexitatea cercetării) care se urmărește:
Cercetări exploratorii – definesc fenomenul cercetat; au scopul de a afla cât mai multe detalii care să servească la definirea corectă a problemei de cercetat și la identificarea cauzelor reale care stau la baza unor fenomene de marketing; se folosesc în special pentru familiarizarea cu un subiect, cu scopul de a-i crea o imagine exhaustivă, identificând și analizând comportamentul acestuia (Constantiniu & Tecău, 2013)
Cercetări descriptive – descriu evoluția unui fenomen sau element; acest tip de cercetări urmărește să obțină răspunsuri la întrebări de genul: Cine? Ce? Când? Unde? Cum? Cât? De ce?
Cercetări cauzale (explicative) – explică evoluția unor fenomene; se bazează în special pe date cantitative și au în vedere cuantificarea relațiilor de tip cauză – efect dintre diferite fenomene de marketing;
Cercetări instrumentale – se referă la elaborarea și testarea unor instrumente
Cercetări predictive – cu rolul de a previziona cum vor evolua unele fenomene de marketing într-o anumită perioadă de timp.
În funcție de obiectivele activității de cercetare:
Cercetări fundamentale – sunt cercetări teoretice utilizate în dezvoltarea unor noi teorii, instrumente de evaluare, concepte utilizate în cercetarea de marketing și au rol de a extinde granițele cunoașterii științifice cu privire la diferitele aspecte ale activității de marketing
Cercetări aplicative – sunt utilizate de diferite organizații/întreprinderi în vederea fundamentării procesului de decizie; au rol de găsire a unor răspunsuri la anumite probleme de marketing reale din viața organizațiilor/întreprinderilor respective. (Constantiniu &Tecău, 2013)
În funcție frecvența cercetării:
Cercetări permanente – au loc continuu (paneluri de consumatori, bugete de familie); sunt de complexitate mică
Cercetări periodice – au loc la perioade bine stabilite de timp (cu ocazia unor târguri sau expoziții);
Cercetări rare (ocazionale) – au loc o singură dată cu ocazia unui eveniment important (lansarea unui nou produs pe piață, deschiderea unui nou magazin).
În funcție de natura surselor de informații:
Cercetări de birou (indirecte);
Cercetări de teren (directe).
1.3. Etapele procesului de cercetare
În momentul în care se constată pericolul apariției sau chiar apariția unei situații nefavorabile, este necesar să se facă un studiu de marketing propriu-zis, deoarece aceasta poate fi o amenințare pentru firmă, un punct critic; operat de experți, acest studiu va fi un proces de investigare riguros și ordonat. De-a lungul timpului, au apărut mai multe variante de etapizare a procesului de cercetare de marketing. Astfel, în lucrarea Cercetări de marketing (1998), autorii Paina N. și Pop M. prezintă etapele cercetării de marketing ca fiind:
Identificarea, definirea problemei care urmează să fie abordată și stabilirea obiectivelor cercetării;
Acesta este cea mai importantă etapă, crucială deoarece poate determina reușita întregului proces de cercetare. Constituie primul pas al oricărei cercetări de marketing și anume cel de a identifica și defini cât mai exact problema ce urmează a fi studiată în urma apariției unei situații critice. Anton Miles, vicepreședinte la ”Boston Consulting Group”, consideră că este mult mai ușor să definim problema dacă găsim răspunsurile la 3 întrebări cheie cum sunt:
Ce informații sunt căutate și de ce?
Există deja aceste informații?
Putem răspunde real la aceste întrebări?” (Paina & Pop, 1998)
Cele mai întâlnite probleme sau dificultăți care duc la realizarea cercetărilor de marketing sunt: scăderea vânzărilor, creșterea costurilor, diminuarea profitului, degradarea prestigiului întreprinderii șia imaginii de marcă etc. Cercetarea de marketing nu țintește doar problemele sau amenințările, ci ea se ocupă și de oportunități/ocazii.
În ceea ce privește stabilirea obiectivelor cercetării, acestea trebuie să respecte cerințele SMART (simplu, măsurabil, adecvat temporal, relevant, tangibil).
Atât problema, cât și obiectivele cercetării trebuie să fie definite clar, precis și concis.
Elaborarea planului de cercetare
În această etapă se stabilește unde, când, cu ce (instrumente) realizăm cercetarea de marketing.
Principalele probleme ce trebuie soluționate în această etapă sunt:
Stabilirea populației/colectivității ce urmează a fi investigată:
stabilirea mărimii (volumului) populației investigate
stabilirea unității (subiectului) investigate
tipul de observare în funcție de volumul populației: observare/investigare totală sau parțială (selectivă)
contactarea subiecților investigați
Stabilirea surselor de date și informații:
surse secundare – tipărite, scrise, purtătoare de date și informații secundare; pot fi interne și/sau externe
surse primare – furnizează informații primare; pot fi: forța de vânzare a firmei, intermediarii, centru intern de documentare, personal specializat în colectarea datelor, firme specializate în consultanță și cercetări de marketing etc.
Stabilirea tehnicilor de colectare a datelor – colectarea unor date și informații preliminare referitoare la anumite aspecte ale problemei investigate.
Principalele tehnici de colectare a datelor sunt:
c.1. observarea directă a actorilor vizați – urmărește surprinderea acțiunilor, atitudinilor, reacțiilor și deciziilor acestora;
c.2. investigarea descriptivă – utilizată în scopul de a cunoaște și cuantifica amplitudinea cunoștințelor subiecților investigați;
c.3. cercetarea experimentală – are drept obiectiv identificare relațiilor de tip cauză-efect.
Stabilirea metodelor și instrumentelor de cercetare – căile și mijloacele de culegere a informațiilor; principalele metode și instrumente de cercetare sunt:
d.1. Focus Group – intervievarea în grupuri de discuții orientate
d.2. Chestionarul
d.3. Interviul
d.4. Tehnicile proiective
Analiza informațiilor obținute
Redactarea și prezentarea raportului de cercetare.
Raportul final de cercetare constituie un ansamblu de piese scrise, desenate și grafice, mostre, fotografii, chestionare completate, casete, CD-uri înregistrate etc., care redă rezultatele cercetării. (Prutianu et al, 2005). El trebuie să fie precis, complet, concis, pertinent, clar și obiectiv. Structura acestuia conține de obicei 6 secțiuni:
Preambulul – conține elemente introductive ce oferă informații utile pentru înțelegerea întregului raport; de obicei conține:
Pagina de titlu: titlul studiului sau al raportului de cercetare; numele organizației/întreprinderii, numărul contratului sau al comenzii în urma cărora s-a întreprins cercetarea; numele autorilor, al cercetătorilor, dacă este un raport intern; numele clientului/ordonatorului; data și locul elaborării.
Memoriu justificativ, Introducerea:
Cuprinsul (eventual și indexul);
Rezumatul – un gen de mini-raport făcut asupra raportului de cercetare; se recomandă să nu depășească 3-4 pagini de text și 4-5 tabele și grafice de sinteză;
Concluzii și recomandări – ce le mai utile recomandări sunt cele pozitive, care indică ce trebuie și cum trebuie făcut;
Fapte, metode și proceduri – constituie partea centrală a raportului și cuprinde toate aspectele cercetării, începând de la culegerea datelor până la raționamentele ce stau la baza concluziilor și recomandărilor;
Rezultatele – prezentate de regulă sub formă de tabele, grafice și figuri;
Anexele – au rol de a sprijini, de a proba și de a mări gradul de detaliere a informațiilor prezentate în celelalte secțiuni ale raportului.
În opinia lui Ștefan Prutianu et al (2005), etapele standard ale unui proces tipic de cercetare de marketing sunt:
Definirea problemei
Transpunerea acesteia într-un obiectiv de cercetare
Evaluarea informațiilor disponibile
Alegerea tipului de studiu și a metodelor de lucru
Stabilirea planului și a bugetului necesar pentru colectarea informațiilor suplimentare
Crearea instrumentelor de colectare și prelucrare a informațiilor
Dimensionarea și formarea eșantionului de anchetă
Culegerea, prelucrarea și interpretarea datelor
Redactarea și prezentarea raportului final
Adoptarea deciziilor
Urmărirea și controlul rezultatelor (audit)”
Ultimele două etape nu fac parte neapărat din procesul de cercetare propriu-zisă.
O altă abordare a etapelor implicate în desfășurarea unei cercetări de marketing presupune existența a 10 etape, grupate pe 3 faze: faza preliminară (etapele1, 2, 3), faza de proiectare a cercetării (etapele 4, 5, 6) și faza de realizare a cercetării (etapele 7, 8, 9 10), etapele fiind descrise astfel (Smedescu –coordonator, 2008):
Definirea problemei decizionale și stabilirea scopului: „Ce ar trebui să facă decidentul în condițiile date?”
Identificarea obiectivelor și elaborarea ipotezelor cercetării – obiectivele trebuie stabilite în conformitate cu scopul cercetării și tipul de decizie ce urmează a fi luată ca urmare a rezultatelor cercetării;
Estimarea prealabilă a valorii informațiilor obținute din cercetare – presupune stabilirea valorii informațiilor ce urmează a fi obținute ca urmare a desfășurării procesului de cercetare;
Selectarea surselor de informații (interne – externe, primare – secundare, gratuite – comerciale)
Stabilirea procedurii de culegere și sistematizare a datelor și informațiilor:
Definirea conceptuală și operațională a variabilelor cercetării;
Alegerea scalelor care vor fi utilizate pentru măsurarea variabilelor;
Identificarea metodelor de culegere și a informațiilor care corespund cel mai bine scopului și obiectivelor cercetării, restricțiilor bănești și temporale ale procesului de cercetare;
Definirea instrumentelor cu ajutorul cărora vor fi culese informațiile;
Stabilirea modalității de sistematizare a informațiilor.
Stabilirea bugetului și programarea în timp a cercetării –
Recoltarea informațiilor – presupune aplicarea instrumentului de culegerea a informațiilor la nivelul grupului țintă; are o importanță foarte mare datorită implicării celei mai mari părți din bugetul alocat cercetării și e responsabilă de majoritatea erorilor întâlnite în rezultatele studiului;
Prelucrarea informațiilor – aducerea informațiilor într-o formă în care se pot analiza și interpreta
Analiza și interpretarea informațiilor – presupune ca metodele de analiză, calitative sau cantitative să fie selectate cu grijă pentru a se valorifica cat mai bine cantitatea de informații existentă și să se încerce a se găsi
Redactarea raportului de cercetare – în această etapă cercetătorul prezintă beneficiarului rezultatele sub forma unui raport (scris sau oral).
O modalitate de abordare care prezintă fluxul și componentele fazelor cercetării de marketing este prezentată schematic de către Constantin & Tecău (2013) astfel:
Fazele cercetării Componentele fazelor
Figură 1 Fluxul și componentele fazelor cercetării de marketing
(Sursa: Constantin & Tecău, 2013)
Cap 2. Cercetarea calitativă de marketing
Cercetarea calitativă caută răspunsuri la întrebări de genul: de ce? și cum?pentru a cunoaște cauzele profunde ale atitudinilor, comportamentelor, preferințelor și opiniilor consumatorilor, precum și elementele subiective, inconștiente sau emoționale care stau la baza lor. (Constantin & Tecău, 2013). Ea reprezintă o investigație ce urmărește să identifice, clarifice și să definească ceea ce este relevant, semnificativ și important pentru o problemă, oportunitate sau un context de marketing.
Cercetările calitative se caracterizează prin trăsături specifice. Ele folosesc metode și tehnici utilizate cu precădere în investigațiile psihologice și sociologice, precum și eșantioane de dimensiuni mici, dar riguros stabilite.
Realizarea unei cercetări calitative presupune parcurgerea unor faze similare cu fazele generale ale unei cercetări de marketing, prezentate în capitolul anterior.
Cele mai utilizate tipuri de cercetări calitative sunt:
Cercetări exploratorii
Anchetele exploratorii în rândul consumatorilor potențiali
Anchetele exploratorii în rândul experților
Utilizarea datelor secundare
Studiile de caz
Metode calitative bazate pe tehnici individuale
Discuțiile neformale
Metoda interviului în profunzime
Metoda interviului de profunzime non-directiv
Interviul creion plus hârtie
Metoda protocolului verbal
Tehnicile proiective
Metode calitative de grup
Grupul de discuții
Grupul de reflecție
În abordările calitative sunt utilizate tehnici de facilitare care reprezintă procedee de intervievare care transpun persoana intervievată în situații sau roluri imaginare. Acest procedeu d transpunere ușurează relatarea unor experiențe personale mai complexe și permite obținerea unor opinii veridice. „Proiecția ajută respondenții să exprime asociații emoționale și imagini mentale despre aspecte intangibile ale mărcilor sau să articuleze stări și experiențe care nu pot fi descrise în manieră rațională și obiectivă.” (Datculescu, 2012:758)
Tehnicile de facilitare utilizate în abordările calitative au fost grupate în funcție de problemele de cercetare pe care le rezolvă, cercetătorii putând alege tehnica sau tehnicile cele mai potrivite pornind de la obiectivele cercetării. Mai jos e prezentat un tabel în care sunt sugerate tehnici potrivite pentru mai multe domenii de cercetat.
Tabel 1 Tehnici de facilitare utilizate în abordările calitative
(Sursa: Datculescu, 2012:758)
2.1. Metode calitative de grup
Intervievarea în grupuri de discuții a devenit unul din cele mai importante instrumente ale cercetării de marketing, cu care se pot afla lucruri utile despre gândurile și sentimentele consumatorilor. (Kotler & Armstrong, 2003)
Metodele calitative de grup au ca și obiectiv obținerea de informații primare pe baza discuțiilor ce au loc la nivelul unui grup. Ele pot fi clasificate folosind ca și criterii mărime grupului și obiectivele cercetării.
2.1.1. Grupul de discuții
Este o metodă nestructurată care presupune o intervenție non-directivă din partea unui moderator. Grupul este compus din 4-8 membri care sunt solicitați să-și expună opiniile, atitudinile, motivele, credințele, temerile cu privire la o temă prestabilită.
Această metodă se utilizează cel mai des pentru formularea de ipoteze sau pentru determinarea celui mai potrivit vocabular pentru redactarea chestionarului. (Constantin & Tecău, 2013)
2.1.2. Discuția focalizată de grup (Focus Group)
Focus Group-ul este o metodă de cercetare directă prin care persoanelor cercetate li se dezvăluie informații cu privire la scopul cercetării. Aceasta este o discuție de adâncime în cadrul unui grup restrâns, discuție focalizată pe o anumită temă, condusă de un moderator care are unicul rol de a orienta grupul către atingerea obiectivelor cercetării. De obicei, participanții primesc o anumită sumă de bani pentru timpul acordat.
Se folosește îndeosebi atunci când se urmărește atingerea unor zone de interes cum sunt: studierea nevoilor de bază ale consumatorilor pentru a găsi noi idei de produse; identificarea factorilor și criteriilor pe baza cărora consumatorii selectează alternativele de satisfacere a nevoilor; testarea unei idei sau a unui concept nou de produs; studierea atitudinii și comportamentului cumpărătorilor, identificarea unor probleme care nu sunt conștientizate de societate; evidențierea efectelor pe care le-a avut o anumită decizie de marketing etc.
Această metodă de cercetare presupune respectarea mai multor cerințe, printre care: componența grupul este de 6-12 persoane; atmosfera creată este relaxantă, ambianța plăcută; nu se corectează răspunsurile; numai o persoană trebuie să vorbească odată, cu scopul de a evita discuțiile colaterale; se evită utilizarea întrebărilor directe și se urmărește folosirea întrebărilor indirecte pentru a stimula spontaneitatea și libertatea opiniilor; răspunsurile nu se vor dirija în sensul așteptat sau dorit de moderator; este interzisă critica și observațiile răutăcioase; trebuie să privești în ochii celui cu care dialoghezi; durata recomandată discuției variază între 1,5 și 2 ore, în funcție de temă și de caracteristicile participanților la grup; moderatorul trebuie să aibă cunoștințe de psihologie și aptitudini în conducerea discuției.
Succesul Focus Group-ului constă și în soluționarea următoarelor probleme:
stabilirea locului de desfășurare – un astfel de spațiu poate cuprinde: o sală pentru primirea participanților, o sală de expoziție dotată corespunzător cu echipamente audio, video, de filmare etc., o sală de conferințe, sala de ședințe propriu-zisă echipată corespunzător, o mică bucătărie și un bufet, pentru a putea oferi mici gustări (cafea, ceai, sucuri etc.); se recomandă ca peretele din spatele participanților să fie tapetat cu oglindă;
Stabilirea structurii F. G. –ului – cât mai apropiată de structura populației țintă; grupul trebuie definit și format în funcție de scop, mărime, eșantion sau specificitatea cercetării; (Constantin & Tecău, 2013)
Alegerea moderatorului (trebuie să aibă cunoștințe de psihologie și aptitudini în conducerea discuției)
Conducerea discuției după reguli – moderatorul încurajează schimbul liber și nepretențios de opinii, în speranța că interacțiunile de grup vor da la iveală sentimente și păreri personale; el orientează discuția; comentariile vor fi înregistrate sau notate și vor fi studiate ulterior.
Raportul moderatorului – întocmit după încheierea discuțiilor, trebuie să cuprindă 3 părți în următoarea ordine:
Introducerea – se menționează scopul întâlnirii, natura și caracteristicile grupului investigat, modul de selectare a participanților, principalele întrebări
Sumarul constatărilor rezultate în urma dezbaterii
Părerile personale privind concluziile rezultate și recomandări privind acțiunile viitoare. (Paina & Pop, 1998)
Înainte de organizarea Focus group-ului se elaborează un ghid de interviu, care reprezintă o succesiune de întrebări ce seamănă mai mult cu un scenariu decât cu un chestionar. Pentru realizarea acestuia, se folosesc numai întrebări deschise.
În opinia autorilor Constantin & Tecău (2013:44), principalele etape în organizarea unui focus group sunt:
Stabilirea temei;
Stabilirea structurii grupului și a modalităților de selectare a participanților;
Elaborarea și testarea ghidului de interviu;
Stabilirea datei, locului și pregătirea acestuia pentru întâlnire;
Pregătirea moderatorului, a asistentului moderator;
Derularea focus group-ului;
Analizarea informațiilor obținute.
2.2. Metode calitative bazate pe tehnici individuale
Aceste metode presupun utilizarea unor tehnici individuale nestructurate. În cadrul acestora se includ: discuțiile neformale, metoda interviului în profunzime, metoda grupelor de discuții, metoda protocolului verbal.
2.2.1. Discuțiile neformale
Discuțiile neformale presupun obținerea de informații utile de către cercetător, din discuții libere purtate cu diverse persoane (prieteni, colegi, vecini), comentarii, sugestii sau plângeri ale consumatorilor. Aceste informații pot explica și facilita înțelegerea unor fenomene sau procese ce fac obiectul cercetării. (Constantin & Tecău, 2013)
2.2.2. Metoda interviului în profunzime
Această metodă poate fi regăsită sub trei forme, în funcție de nivelul de structurare, și anume: interviul în profunzime nondirectiv, interviul în profunzime semi-directiv și interviul creion plus hârtie.
Metoda interviului în profunzime nondirectiv se mai numește și metoda
interviului în profunzime nedirijat, întrucât ea este o comunicare în profunzime, amplă, nestructurată, realizată cu scopul de a afla de la respondent informații cu privire la credințele și simțămintele sale privitoare la tema cercetării; comunicarea are loc între operatorul de interviu și o persoană intervievată.
Scopul acestei metode este de a descoperi motivele de bază ale celui intervievat.
Desfășurarea cercetării constă în realizarea unor interviuri care nu se bazează pe un set de întrebări dinainte stabilit, ci pe discuții libere prin care cercetătorul încearcă să afle care sunt motivele de bază ale comportamentului subiectului pornind de la credințele și simțămintele acestuia în legătură cu aspecte ce se leagă de tema cercetării. (Constantin & Tecău, 2013)
Mărimea eșantionului este în general mică, 30-50 respondenți, dar care sunt selecționați foarte riguros. Durata interviului este de 30 minute – 2 ore. Se recomandă folosirea reportofonului. (Capotă et al, 2006)
Metoda interviului în profunzime semi-dirijat – este o variantă a metodei
interviului nedirijat. Principala diferență este că interviul semi-dirijat se desfășoară pe baza unui ghid de interviu, a unei liste de teme (5-6 teme), fără a fi impusă o anumită ordine de abordare a temelor și durează mai puțin, între 30-60 minute. Se recomandă folosirea reportofonului.
Interviul creion plus hârtie – această metodă se caracterizează printr-un grad
mare de structurare. Se desfășoară având la bază o listă cu teme cheie, fiecare temă fiind detaliată sub forma unor întrebări. Operatorul de interviu parcurge temele și notează răspunsurile respondentului pe măsura derulării lor.
2.2.3. Metoda protocolului verbal
Metoda protocolului verbal este o metodă de cercetare care combină procedeul observării cu procedeul interviului în profunzime și servește la fundamentarea deciziilor de marketing prin cunoașterea procesului de gândire al consumatorului implicat într-un act de cumpărare. Rolul cercetătorului este de a încerca să îl convingă pe cumpărător să gândească cu voce tare. Se poate aplica pe teren, la punctele de vânzare sau de consum sau în laborator. (Constantin & Tecău, 2013)
Fiind foarte eficientă, această metodă se poate utiliza cu succes pentru a cunoaște: reacția consumatorilor față de diferite forme de prezentare a informațiilor adresate cumpărătorilor la locul de vânzare, modul în care cumpărătorul apreciază anumite elemente de la locul de vânzare, rolul pe care îl are marca în procesul de decizie a cumpărării, identificarea criteriilor de alegere sau respingere a unei mărci etc.
2.2.4. Tehnici proiective
Explorarea valorilor și emoțiilor consumatorilor reprezintă o direcție utilă pentru identificarea nevoilor, mai ales în cazurile în care produsul determină o implicare emoțională semnificativă. Astfel, pentru a depăși dificultăți ale situațiilor de interviu precum bariere ale gradului de conștientizare, bariere ale iraționalității, bariere ale inadmisibilului și propriei incriminări, bariere de politețe, specialiștii sunt de părere că aplicarea tehnicilor proiective înlătură cu succes aceste bariere.
Metodele proiective includ tehnici care studiază personalitatea și reprezintă modalități indirecte de obținere a informațiilor, prin proiectarea credințelor, simțămintelor și dorințelor unei persoane către altă persoană. Astfel, prin oferirea unui stimul persoanei intervievate de către operatorul de interviu, subiectul atribuie unui personaj fictiv motivațiile, așteptările și dorințele personale.
În literatura de specialitate metodele proiective sunt grupate în metode proiective ce au la bază tehnici: de asociere, de completare, de construcție și de exprimare. Între acestea se numără:
Testul de asociere (liberă) a cuvintelor – constă în prezentarea intervievatului a unei liste de cuvinte și i se cere să răspundă prompt câte un cuvânt pe care să-l asocieze fiecărui cuvânt aflat în listă; se folosește cu succes pentru a testa potențialul numelor de marcă, pentru a identifica criteriile de alegere a unui produs de către un segment de cumpărători;
Testul completării propozițiilor – constă în a-i cere intervievatului să completeze propoziții neterminate, cu primul cuvânt sau expresie care îi vine în minte; se folosește, de obicei, pentru a pune în evidență caracteristicile legate de personalitatea și statutul social al unui grup de persoane;
Testul continuării povestirii – constă în a-i cere persoanei intervievate să continue o povestire începută și neterminată;
Testul benzilor desenate – constă în a pregăti unul sau mai multe desene (imagini) ce prezintă personaje aflate în diverse situații, iar subiecții intervievați sunt rugați să completeze în spații special concepute dialogul dintre personaje sau gândurile acestora;
Autoportretul fotografic – constă în a prezenta intervievaților seturi de fotografii care exprimă diverse activități (odihnă, sport, etc.) și li se cere să relateze tot ce le vine în minte în momentul în care privesc fiecare fotografie, considerându-se că în acest mod persoanele intervievate realizează de fapt o autodescriere;
Tehnica persoanei a treia – constă în a cere părerea intervievatului cu privire la ce crede sau ce ar face o a treia persoană (vecin, prieten, coleg, turist etc.) într-o anumită situație; se consideră, că în acest fel, intervievații își vor transfera propriile lor opinii, atitudini și convingeri asupra celei de-a treia persoane;
Tehnica portretului chinezesc – constă în a face apel la imaginația subiectului sugerând transpunerea aspectului cercetat într-o altă lume; produsele, instituțiile, mărcile trebuie descrise drept vedete, animale, culori, plante etc.; de exemplu, asocierea cu un animal poate aduce sentimentul de protecție;
Tehnica interpretării unui rol –constă în interpretarea unui rol de către subiectul intervievat sau să acționeze așa cum consideră el că ar acționa într-o situație dată sau cum ar acționa o altă persoană; ajută la cunoașterea părerilor reale ale subiecților în legătură cu un produs, reclamă etc. (Constantin & Tecău, 2013)
Cap. 3 Chestionarul și ancheta pe bază de sondaj
Chestionarul este principalul instrument utilizat la culegerea datelor de la membrii populației cercetate în cadrul unor investigații, fie că se administrează personal, la telefon, online sau prin alte mijloace. El poate cuprinde un set de întrebări scrise sau de imagini grafice, cu funcție de stimuli, pentru a genera date și informații necesare privind obiectul specific de cercetare și realizarea obiectivelor cercetării
Principala metodă de culegerea a datelor care utilizează chestionarul este ancheta, aceasta fiind principala metodă de cercetare specifică cercetărilor descriptive.
Chestionarul este considerat de către Prutianu et al (2005) ca fiind „bateria de artilerie a anchetei de piață”, muniția sa fiind reprezentată de întrebările „trase în salve” asupra subiecților interogați care se numesc respondenți.
Chestionarul reprezintă un instrument foarte flexibil deoarece există foarte multe moduri de a pune o întrebare. Acestea trebuie proiectate cu grijă și testate preliminar înainte de a fi utilizate la scară mare. Sunt foarte importante cuvintele folosite, tipul întrebărilor și ordinea acestora. În continuare vor fi prezentate principalele tipuri de întrebări și scale ce sunt utilizate în realizarea cercetărilor de marketing.
Tipuri de întrebări și de scale
Întrebările sunt folosite ca instrumente de procurare a informațiilor de pe piață. Ele concretizează de fapt structura chestionarelor și reprezintă probleme ce se cer rezolvate.
În cercetarea de marketing se lucrează cu trei categorii de întrebări:
Întrebări deschise sau libere
Întrebări închise
Întrebări cu răspunsuri în scală
Diferența dintre ele privește perspectiva de comunicare oferită subiectului anchetat.
Pot fi puse în discuție și alte clasificări. Astfel, în raport cu transparența scopului anchetei, se poate vorbi de întrebări directe (frontale) și indirecte (ocolitoare).
În raport cu implicarea personală a respondentului, se poate vorbi de întrebări subiective și întrebări obiective. O întrebare formulată în manieră subiectivă cere o opinie personală; exemplu: „Credeți că Volvo 760 este mai performantă decât BMW 700?”; ea măsoară în mai mare măsură propriile impresii ale celui chestionat, pe când, dacă ar fi formulată în manieră obiectivă „Volvo 760 este mai performantă decât BMW 700?”această ultimă formulare tinde să îl facă pe respondent să gândească mai mult și să țină cont de ceea ce gândesc oamenii în general.
În raport cu perspectiva oferită problemei investigate, se poate vorbi de întrebări pozitive și întrebări negative. (Prutianu et al, 2005)
Întrebările deschise permit subiecților să răspundă cu propriile cuvinte, într-o varietate de sensuri și forme pe care anchetatorii nu pot sau nu vor să le anticipeze. Ele solicită răspunsuri libere și imprevizibile. Acest tip de întrebări necesită profesionalism din partea operatorului, capacitate de sondare a subiectului, abilitatea de a încuraja și stimula subiectul în timpul discuției pentru a se edifica asupra atitudinilor, intereselor, sentimentelor acestuia. Un operator de interviu sau cercetător priceput poate determina subiectul investigat să-și manifeste cu generozitate reacțiile, trăirile, punând astfel în lumină motivațiile și atitudinile acestuia, obținând astfel o arie bogată de informații.
Principalele dezavantaje ale întrebărilor deschise sunt:
Unele răspunsuri sunt greu de încadrat într-o grupă;
Unele răspunsuri se interpretează greu ceea ce face greoaie încadrarea într-o anumită grupă, depinzând de subiectivismul operatorului de anchetă;
Necesită timp și cheltuieli suplimentare pentru inventarierea, gruparea și codificarea răspunsurilor;
Nu pot fi prelucrate cu metodele statistice uzuale.
Principalele tipuri de întrebări deschise, utile în practica cercetării de marketing, sunt:
Întrebări deschise text – lasă libertate totală de răspuns și pot primi un număr nelimitat de răspunsuri imprevizibile, sub forma unui text scris sau vorbit.
Exemplu: „Ce părere ai despre creșterea prețurilor?”
Întrebări deschise numerice – răspunsurile lor constituie măsurători ale unor caracteristici fizice numerice (cotă de piață, număr de clienți, vârstă, valoare, masă, lungime, înălțime, temperatură etc.)
Exemplu: „Câți clienți ați avut astăzi?”
Asociere de cuvinte libere sau corelate – subiectul anchetat are la dispoziție o listă de „cuvinte inductoare” și o listă de „cuvinte induse ” pe care trebuie să le asocieze
în funcție de reacția spontană a acestuia
Exemplu:
cuvinte inductoare: Cielo, Opel, BMW, Renault etc.
cuvinte induse: confort, lux, rapiditate, rablă, consum redus, consum mare etc.
Fraze sparte sau incomplete – respondentul completează o frază incompletă
Povestiri incomplete – respondentul completează o povestire incompletă
Testul frustrației – respondentul are libertatea să expună cât mai exact tot ceea ce-i trece prin cap în legătură cu un anumit obiect/cuvânt, o anumită temă / imagine / emblemă etc.
Testul Apercepție tematică – se face apel la percepția anterioară, filtrată din experiența individuală anterioară a respondentului, pentru a dezvălui motivațiile consumatorului și alegerile sale posibile pe o anumită temă. Tematica testului poate fi legată de un anumit produs, de un magazin etc.. Administrarea testului presupune prezentarea unui ansamblu de desene, cuvinte, fotografii, planșe, slogane publicitare, etichete de produs, mostre de culoare, nume de mărci, spoturi sonore etc., din care subiectul/respondentul este rugat să aleagă una singură. Mai mulți subiecți care formează un eșantion, înseamnă mai multe alegeri posibile și o anumită frecvență relativă pentru fiecare dintre ele, motiv pentru care interpretarea testului poate fi o operație mai dificilă, care necesită și intervenția psihologului. Psihodrama – tehnică de investigație care se bazează pe jocul dramatic, în care subiectului investigat i se cere să joace rolul unui anumit tip de consumator, aflat într-o anumită situație de marketing, tipică pentru tema cercetată; intrat în acest rol, va dezvălui atitudinile, opiniile și comportamentele pe care le presupune că-i sunt caracteristice
Harta percepțiilor consumatorilor – este cazul unor configurații (grafice) spațiale, multidimensionale în care se poziționează mărci sau produse, pe baza asemănărilor (proximități) sau deosebirilor (distanțe) dintre ele, așa cum sunt ele percepute de consumator. (Prutianu et al, 2005)
Ne putem da seama foarte ușor cât de grea este codificarea răspunsurilor la astfel de întrebări, datorită răspunsurilor bogate, variate și nuanțate. De aici apar marile dificultăți, cel care analizează rezultatele poate fi părtinitor, să simplifice excesiv sau să răstălmăcească răspunsurile.
Întrebările închise sunt cele cu răspunsuri prestabilite, codificate. Ele sunt opusul întrebărilor deschise; conțin răspunsuri prestabilite, subiectul investigat trebuind doar să aleagă varianta de răspuns potrivită dintr-o listă dată.
Avantajele întrebărilor cu răspunsuri închise sunt date de faptul că:
permit codificarea simplă a răspunsurilor;
permit prelucrarea automată a răspunsurilor;
permit analiza statistică a datelor obținute;
elimină subiectivismul codificării;
nu apelează prea mult la memoria subiectului;
sporesc anonimatul și securitatea subiecților investigați;
servesc ca filtru pentru întrebările următoare.
Aceste întrebări (închise) pot fi de două feluri:
întrebări dihotomice – cu două variante de răspuns; există pericolul unor erori mari de măsurare pentru că nu admit posibilități de răspunsuri între cei doi poli, ceea ce poate conduce la „polarizarea” răspunsurilor; sunt extrem de ușor de interpretat și prelucrat, dar sunt prea simpliste și reducționiste pentru realitatea pieței și a consumatorului, în care situațiile pur dihotomice sunt foarte rare. Ele conduc la rezultate aparent precise;
întrebări multihotomice – cu mai multe variante de răspuns, anticipate și prestabilite; răspunsul se obține prin alegerea și bifarea unui tip de răspuns din cele propuse, prin ierarhizarea unor opțiuni, prin situarea unei situații într-un anumit interval de variație sau într-o anumită scară de proporții.; acest tip de întrebări ușurează mult culegerea de informații dacă sunt respectate unele reguli simple, cum ar fi: lista de răspunsuri posibile să fie completă, variantele de răspuns trebuie să se excludă reciproc, ordinea de prezentare a răspunsurilor trebuie alternată deoarece primul răspuns din listă beneficiază de o situație favorizantă; inconvenientul acestui tip de întrebări este faptul că dau idei, adică sugerează respondentului răspunsuri la care poate el nu s-ar fi gândit. (Prutianu et al, 2005)
Întrebările cu răspunsuri în scală utilizează o scală a răspunsurilor, oferind posibilități multiple de alegere în interiorul scalei. Principalele avantaje ale acestora constau în faptul că permit măsurarea intensității opiniilor, preferințelor și cele mai multe dintre răspunsuri se pot codifica și prelucra prin metode statistice. Există și probleme care pot să apară, cum ar fi faptul că unii respondenți nu înțeleg scala de răspunsuri, fiind necesare explicații suplimentare și faptul că scala presupune frecvent folosirea memoriei.
Există mai multe tipuri de scale, cele mai cunoscute fiind:
Scale dihotomice – permite una din două variante de răspuns
Exemplu: Dețineți în proprietate un autoturism?
□ Da □Nu
Scale nominale – stabilesc o relație de identificare sau de apartenență la o clasă neordonată
Exemplu: Starea civilă: □Necăsătorit(ă) □Căsătorit(ă) □Divorțat(ă) □Văduv(ă)
Scale ordinale – stabilesc o relație de ordine sau de echivalență între obiecte; permit ierarhizarea și/sau clasarea în ranguri
Exemplu: Ierarhizați următoarele mărci de ciocolată în ordinea frecvenței cu care le cumpărați (1 pentru cea pe care o cumpărați cel mai des și 4 pentru cea pe care o cumpărați cel mai rar):
□ Milka □ Africana □ Laura □ Novatini
Scale repertoriale Likert – exprimă gradul de acord/dezacord sau aprobare /deza-probare a respondentului față de conținutul unui enunț
Exemplu: Băutura Pepsi Ligth are un gust plăcut.
□Dezacord total □Dezacord □Indiferent □Acord □Acord total
Scale de diferențială semantică Osgood – permite analiza simultană a naturii și intensității atitudinii subiecților față de mărci, produse, concepte, companii etc.; scala e cuprinsă între doi termeni bipolari pe care subiectul alege punctul care reprezintă opinia sa.
Exemplu: Șeful dumneavoastră este:
Bun _ : x : _ : _ : _ : _ :Rău
Scala importanței – pe care se poate aprecia importanța unei caracteristici cu atribute de la „deloc important” la „extrem de important”.
Exemplu: Comportamentul elevului în timpul orelor este un atribut:
Scala intenției de cumpărare – descrie intenția de cumpărare.
Exemplu: Dacă hotelul ar dispune de saună, ați fi dispus să o folosiți?
Scale cu diferențierea importanței – nuanțarea răspunsurilor se face după gradul de importanță apreciat de respondent.
Exemplu: Vi se pare importantă ambalarea pâinii?
□deloc □nu prea □oarecum □foarte
Scale graduale – în care intervalele sunt dispersate gradual.
Exemplu: Serviciile prestate de Orange vi se par a fi:
□mizerabile □proaste □așa și așa □bune □excelente
Scale cu simboluri nonverbale – identifică pozițiile de răspuns cu expresii ale limbajului trupului (fizionomie, gestică, mimică) sau cu diverse simboluri.
Exemplu: Cum vedeți viitorul domnului președinte X?
☺
Scale de comparație prin perechi – mărcile sau persoanele supuse investigației sunt grupate în perechi, fiecare cu toate celelalte, respondentul având obligația de a preciza pentru fiecare pereche pe care o preferă sau să repartizeze 10 de puncte între mărci (sau persoane) după preferința sa.
Exemplu: Precizați restaurantul pe care l-ați prefera pentru sărbătorirea onomasticii, din perechile următoare:
Scala primelor trei preferințe – presupune aflare primelor 3 priorități, în ordinea lor spontană
Scale proporționale – presupune împărțirea în intervale egale; fiecărui interval îi corespunde un număr care este expresia unei mărimi absolute, iar punctul de origine este zero absolut
Redactarea chestionarului
O activitate foarte importantă pentru succesul cercetării este conceperea chestionarului, care, de fapt, este instrumentul de culegere a datelor în cadrul anchetelor.
Chestionarul, practic, ia forma unor serii de întrebări adresate respondenților. În cadrul cercetărilor cantitative, chestionarul e format cu precădere din întrebări închise, pentru a ușura codificarea și interpretarea răspunsurilor. Întrebările deschise se utilizează foarte rar, de obicei pentru a nu încorseta în totalitate subiectul în întrebări cu răspunsuri deja existente.
Se acordă o importanță foarte mare modului în care sunt formulate întrebările. Formularea lor trebuie să fie clară și concisă, cât mai scurtă posibil, pentru a e evita pe cât posibil neînțelegerea sensului de către respondent. Cuvintele trebuie selectate astfel încât să se evite predispoziția pentru un anumit răspuns al subiectului, conducând la răspunsuri nesincere. De altfel, trebuie luată în considerare capacitatea respondenților de a răspunde la întrebări și trebuie apreciată bunăvoința, voluntariatul respondentului de a răspunde la întrebări.
Nu trebuie să ne facem iluzii, deoarece oricât de bine ar fi elaborat un chestionar, nu sunt excluse răspunsurile nesincere sau eronate.
Prutianu et al (2005) menționează că în interviurile dirijate, chestionarul are conținutul și formatul prestabilite, iar în interviul liber, nestructurat sau semi-structurat, el rămâne flexibil, adaptabil fiecărui subiect și fiecărei situații în parte
Pentru redactarea chestionarului se parcurg mai multe etape, care de obicei sunt:
Definirea obiectivelor cercetării – de a găsi soluții unor probleme; obiectivele pot fi formulate pornind de la următoarele întrebări: Ce fel de informații căutăm? Cine le-ar putea oferi? De unde să le luăm? Ce ne împiedică să le obținem?
Formularea întrebărilor – se începe cu definirea tipului de subiecți anchetați și evaluarea necesarului de informații și apoi, se redactează o listă provizorie de întrebări care ar putea aduce informații utile cercetării
Validarea întrebărilor – se filtrează întrebările scrise anterior în lista provizorie, validându-se în raport următoarele trei criterii:
Inteligibilitatea (aptitudinea de a fi înțeles) – se au în vedere: sensul cuvintelor, interpretări diferite, distorsionarea intenționată a înțelesului de către cercetător;
Capabilitatea (aptitudinea de a li se putea răspunde);
Confidențialitatea (aptitudinea de a primi un răspuns sincer) – câteva trucuri pentru forțarea sincerității: ținuta profesională, cutia sigilată, preambulul, abordarea „alte persoane”, abordarea „toată lumea”, un nume străin pentru firmă, maximizarea motivației, maximizarea încrederii etc.;
Ordonarea și gruparea întrebărilor – întrebările se grupează într-o anumită ordine după anumite criterii tematice, astfel încât să asigure o bună fluență a comunicării și o menținere a cotei de interes a subiecților anchetați; se recomandă ca primele întrebări, de încălzire a atmosferei, să fie ușoare și să captiveze respondentul; acestea sunt urmate de întrebări privind comportamentul actual al respondentului, referitoare la produse, frecvența cumpărării, intențiile de repetare a cumpărărilor, modalități de utilizare a produselor; întrebările complicate, bazate pe scale ordinale, interval sau proporționale, atitudinile, motivațiile, opiniile, opțiunile subiectului investigat și care solicită efort mintal mai mare din partea respondentului, se vor așeza la mijlocul chestionarului, dar vor fi intercalate cu întrebări mai ușoare pentru a nu obosi și plictisi respondentul; la sfârșitul chestionarului, vor fi plasate întrebările de caracterizare, personale, de identificare a respondentului în așa fel încât acesta să fie stimulat să răspundă, fără a se considera frustrat de faptul că i se cer date personale; acestea se vor referi la sex, vârstă, ocupație, venituri, pregătire profesională etc.; la sfârșit nu trebuie să lipsească mulțumirile adresate respondenților pentru atenția acordată.
Formatul/ designul chestionarului – acesta trebuie să facă dovada unui document oficial de o maximă importanță; modul în care este redactat are o mare importanță, deoarece aspecte aparent minore (formatul, tipul, culoarea hârtiei, fontul, grafica, tiparul) pot schimba fața investigației; se recomandă ca pe prima pagină să existe un antet care să cuprindă denumirea, sigla, adresa firmei care efectuează investigația și/sau a celei pentru care se face cercetarea, data completării chestionarului și numărul acestuia; imediat după antet se plasează titlul chestionarului, precum și o prezentare succintă a ceea ce se dorește să se afle, inclusiv mențiunea că răspunsurile date sunt confidențiale și că se păstrează anonimatul respondentului.(Funaru, 2013)
Testarea chestionarului – se face pe un eșantion pilot sau într-un cerc format din cei mai buni operatori sau într-un Focus Group etc.., în scopul identificării acelor probleme ce pot apărea la formularea întrebărilor, stabilirea ordinii sau a legăturilor dintre acestea. Astfel, în această fază, se definitivează soluțiile de măsurare, scalare, tabelare și prelucrare logică și statistică a răspunsurilor. (Prutianu et al, 2005)
Revizuirea și redactarea finală – se face în urma testării/pretestării chestionarului; chestionarul revizuit și redactat în forma finală va fi prezentat conducerii pentru aprobare și abia după aprobare va fi multiplicat în mai multe exemplare.
Implementarea chestionarului – administrarea chestionarelor se poate face de către operatorii de anchetă sau prin chestionare autoadministrate (scrisorile)
Constantin & Tecău (2013) susțin că se recomandă, ca înainte de a finaliza chestionarul, cercetătorul să efectueze o schemă a legăturilor dintre întrebări – schemă logică – care să-i dea o imagine clară a traseului pe care trebuie să-l urmeze fiecare categorie de populație în cadrul chestionarului. În anexa 1 este prezentat un model de schemă a legăturilor dintre întrebări pentru un chestionar utilizat într-o anchetă referitoare la comportamentele și atitudinile populației față de vânzarea prin corespondență pe bază de catalog, schemă propusă de autorii amintiți în acest paragraf.
Anchetele pe bază de sondaj
Ancheta pe bază de sondaj este cea mai folosită metodă ce cercetare descriptivă, deoarece utilizează chestionarul ca mijloc de culegere a datelor în cadrul anchetelor, acesta din urmă oferind multiple avantaje pentru cercetare. Chestionarul permite folosirea întrebărilor diverse, deseori de natură cantitativă reușind să descrie populația cercetată sub multiple aspecte, motiv pentru care ancheta poate răspunde la întrebări de genul: Cine? Cât? Cum? Unde? De ce?
Anchetele, fiind în esență cercetări cantitative, se bazează pe utilizarea unor eșantioane de mari dimensiuni, reprezentative pentru populația cercetată și stabilite prin sondaj (tragere la sorți) dintr-o listă care conține toți membrii acestei populații.
Anchetele pe bază de sondaj sunt numite uneori în literatura de specialitate simplu „sondaj” sau „sondaj de piață” sau „sondaj de opinie”. Prutianu et al (2005) definesc sondajul ca fiind o metodă de culegere de date primare, pe baza unui chestionar administrat unui eșantion reprezentativ de respondenți li menționează că în funcție de regularitatea desfășurării sale în timp, sondajul de piață poate fi:
sondaj ocazional – tipic pentru ancheta de piață, făcută o singură dată, pentru a reda imaginea pieței la momentul analizei;
sondaj continuu (panel) – „panel” = „eșantion constant și nominalizat” asupra căruia se efectuează un sondaj repetat, cu o anumită periodicitate.
Prin intermediul anchetelor se pot afla o multitudine de informații legate de: comportamentele populației legate de achiziționarea și consumarea unor produse și servicii, atitudinile membrilor populației cercetate față de produsele și serviciile studiate, motivele care stau la baza diferitelor comportamente și atitudini, intențiile referitoarea la achiziționarea produselor studiate în perioada următoare de timp. Aceste date culese de la membrii eșantionului sunt prelucrate cu diferite metode statistice, matematice, analitice etc. Rezultatele sunt apoi extrapolate (extinse) la nivelul întregii populații cu ajutorul instrumentelor statisticii inferențiale (estimări). (Constantin & Tecău, 2013)
Anchetele se pot clasifica în funcție de modul de culegere a datelor, a modului de comunicare cu subiecții în următoarele tipuri:
anchete bazate pe interviuri directe (personale, față în față);
anchete prin intermediul telefonului;
anchete prin poștă;
anchete realizate în mediul electronic;
anchete speciale.
Primele trei tipuri de anchete prezentate mai sus fac parte din categoria anchetelor clasice. Principalele avantaje și dezavantaje ale anchetelor clasice, sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 2 Principalele avantaje și dezavantaje ale anchetelor clasice
(Surse: Constantin & Tecău, 2013; Capotă et al, 2006)
Anchetele realizate în mediul electronic se realizează de obicei prin intermediul Internetului cu ajutorul calculatorului. Acestea sunt auto-administrate. Rspondentul este înștiințat, de obicei, prin intermediul unui e-mail, despre completarea chestionarului și este îndrumat să acceseze o pagina web unde poate completa chestionarul. Principalul avantaj al acestui tip de culegere a datelor este faptul ca datele culese sunt preluate direct într-o bază de date, fără intervenția factorului uman. Deasemenea, avantaj este si ușurința expedierii chestionarului și nemaifiind nevoie de hârtie și și servicii poștale, costurile cu acestea fiind înlăturate și înlocuit cu costul serviciului de Internet care este foarte mic.
Pentru a convinge respondenții să răspundă la anchetele on-line, unele firme oferă puncte bonus care ulterior pot fi transformate în bani.
Anchetele speciale sunt reprezentate de anchetele care se bazează pe paneluri ale consumatorilor, comercianților sau mixte care grupează consumatori și comercianți. Printre avantajele utilizării panelurilor se află posibilitatea cunoașterii evoluției în timp a comportamentului consumatorului și costul redus dat de faptul că panelul este constituit o singură dată pentru o lungă perioadă de timp. Dezavantajele panelurilor constau în faptul că membrii acestora pot să manifeste comportamente diferite față de cele normale tocmai datorită faptului că ei trebuie să raporteze periodic anumite date și, uneori, unii membrii ai panelului renunță la această calitate, fiind necesară înlocuirea lor. (Constantin & Tecău, 2013)
Pentru succesul cercetării, procesul de desfășurare a anchetelor urmează o serie de etape bine stabilite, ca de altfel în orice cercetare de marketing, și anume:
Stabilirea ipotezelor și obiectivelor cercetării;
Proiectarea anchetei care cuprinde:
Alegerea scalelor de măsură pentru variabilele cercetării;
Conceperea chestionarului;
Determinarea mărimii eșantionului;
Stabilirea metodei de eșantionare;
Selectarea membrilor eșantionului;
Culegerea datelor;
Analiza și prelucrarea datelor;
Formularea concluziilor cercetării și a propunerilor pentru factorii decizionali.
În ultimii ani au luat amploare sondajele de opinie realizate cu ocazia desfășurării târgurilor și expozițiilor, făcute atât de expozanți cât și de organizatori. La baza acestor sondaje stau de obicei chestionare simple care, din punct de vedere al pregătirii răspunsului și termenului solicitat, au un conținut accesibil vizitatorilor și reprezentanților expozanților și sunt structurate în funcție de obiectivele vizate.
Obiectivele expozanților pot diferi de la unul la altul, în funcție de diverși factori. Printre obiectivele urmărite de expozanți prin participarea la târg, care stau de altfel la stabilirea tematicii chestionarului utilizat în sondajul de opinie, cel mai des întâlnite sunt: culegerea de informații cu caracter tehnic asupra produselor sau serviciilor expuse; compararea nivelului costurilor și prețurilor propriilor produse și servicii cu acelea ale concurenței prezente la târg; cultivarea și promovarea imaginii companiei; stabilirea de contacte personale cu partenerii tradiționali și potențiali; culegerea de informații privind elementele tehnice și tehnologice cu caracter inovator și anticiparea tendințelor de dezvoltare viitoare; încheierea de contracte de vânzare-cumpărare, etc.
Principalele obiective ale cercetării și prospectării pieței cu ocazia participării la târguri, sunt:
identificarea companiilor cu activități inovatoare ( producători și furnizori aflați într-un proces continuu de schimbare și restructurare);
mutații în structura centrelor de vânzare-cumpărare (reconsiderarea imaginii vechi, tradiționale bazate, în special, pe metode empirice asupra centrelor de vânzare-cumpărare de produse și servicii convenționale);
inventarierea cererilor cu caracter inovativ
activitatea inovatoare a concurenței;
concepția standurilor firmelor concurente;
sistemul de comunicare al concurenței (comportamentul personalului la standuri, a atitudinii acestuia față de vizitatori, arhitectura, aspectul standului etc.) (Moise, 1997)
Cap. 4 Internetul în cercetarea de marketing
Internetul (scris cu majusculă) desemnează o rețea mondială unitară de calculatoare și alte aparate cu adrese computerizate, interconectate conform protocoalelor (regulilor) de comunicare „Transmission Control Protocol” și „Internet Protocol”, numite împreună „stiva TCP/IP”. Azi pe glob există un singur Internet, care însă este uriaș; el oferă utilizatorilor săi o multitudine de informații și servicii precum e-mail, www, FTP, Găzduire web (web hosting) și multe altele, unele dintre ele fiind numai contra cost. Termenul „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul internetic World Wide Web (www). Acesta este doar unul din multele servicii oferite pe Internet (https://ro.wikipedia.org/wiki/Internet )
Foarte popular, Internetul a devenit de-a lungul timpului un depozit uriaș de informații. Mare parte din acestea sunt disponibile gratuit, dar sunt și excepții. Acesta a devenit un instrument extrem de important în cercetarea de marketing, multă lume conectându-se la el, fiind utilizat ca sursă alternativă la metodele clasice de cercetare. Atât consumatorii cât și agenții economici utilizează Internetul, forte mulți își desfășoară afacerile pe Internet, motiv pentru care cercetarea de marketing pe rețea se impune de la sine.
Cercetarea de marketing cu ajutorul Internetului se poate face indiferent de metodele și tehnicile folosite, fie de către întreprindere/organizație cu sursele ei proprii, fie apelează la specialiști.
Tehnicile de cercetare de marketing pe Internet pot fi împărțite, la fel ca cele clasice, în funcție de informațiilor ce se doresc a fi culese, în două categorii: tehnici de cercetare secundară și tehnici de cercetare primară.
Cercetarea secundară pe Internet
Cercetarea secundară pe Internet include toate metodele de căutare a informației pe Internet, folosind îndeosebi serviciile de căutare existențe pe rețea: motoarele de căutare și directoarele.
Motoarele de căutare au caracteristic faptul că utilizează programe speciale numite „păianjeni” pentru a înregistra (indexa) documentele de pe Internet. Atunci când un utilizator caută ceva pe Internet utilizând un motor de căutare, transmite motorului o interogare prin introducerea unor cuvinte cheie pe care motorul le caută în baza sa de date și returnează căutărorului o listă de documente susceptibile de a conține informația pe care acesta o dorește.
Există mii de motoare de căutare pe Internet, cele mai populare sunt: Google (http://google.com), Bing (http://bing.com), Yahoo Search, Ask.com, Aol.com, DuckDucKGo.com, Yandex.com, Baidu.com., Altavista.com. Google este considerat lider cu peste 90% din totalul căutărilor pe Internet.
Directoarele funcționează după un principiu diferit față de cel al motoarelor de căutare. Ele angajează profesioniști care organizează site-urile de pe Internet după o anumită clasificare stabilită dinainte.
Cel mai popular director general de pe Internet este cel de la Yahoo (http://yahoo.com). Alte exemple sunt: Kappa (http://kappa.ro), Acasă (http://acasa.ro), About (http://about.com) etc.
Deoarece motoarele de căutare au început să-și organizeze propriile directoare, granițele dintre cele două noțiuni încep să se piardă.
Alte surse de informații secundare sunt bibliotecile online, presa online, surse de date statistice și demografice privind utilizatorii Internetului, rapoarte de piață.
Cercetarea primară pe Internet
Cea mai răspândită metodă de cercetare pe Internet este ancheta de piață online, despre care s-a vorbit în mare în capitolul 3. Se folosește îndeosebi în scopul studierii satisfacției consumatorului, a imaginii și a percepției asupra mărcilor, în studii de segmentare a clientelei și a profilului vizitatorilor unui site.
Anchetele realizate prin intermediul chestionarelor distribuite pe Internet are multe avantaje printre care:
Cost redus – se elimină costurile cu hârtia, deplasarea, onorariul operatorilor de interviu;
Stocare și prelucrare automată a datelor – datele preluate de la respondenți sunt introduse automat într-o bază de date de unde pot fi preluate pentru a fi prelucrate și analizate; astfel de facilități oferă și aplicația online Google Drive, isondaje.ro etc., exemplu de utilizare a acestora fiind prezentat în capitolele următoare.
Posibilitatea de a ramifica cu ușurință chestionarul.
Apar însă și unele neajunsuri ale acetei metode de cercetare, printre care:
Lipsa de reprezentativitate a eșantionului de respondenți;
Dificultatea de a-i convinge pe navigatori să acorde timp pentru a răspunde întrebărilor din chestionar.
Cap 5. Organizarea și proiectarea procesului de învățământ
5.1. Generalități
Organizarea reprezintă acțiunea complexă de asigurare ordonată, disciplinară, rațională, coerentă și eficientă a activităților didactice, a forțelor și mijloacelor umane și materiale necesare punerii în operă a componentelor esențiale ale procesului de învățământ (obiectivele, conținuturile, strategiile didactice, evaluarea și îndeosebi formele de activitate didactică).
Proiectarea reprezintă acțiunea complexă de concepere anticipată, într-o viziune sistematică a modelelor activităților didactice în funcție de care vor fi îndeplinite la un nivel ridicat de competență și eficiență componentele procesului de învățământ.
Cele două se întrepătrund, tehnologia, cu ajutorul computerului, vine și ajută la realizarea acestora. (Bontaș, 1995)
Adăscăliței (2007) definește proiectarea pedagogică ca fiind activitatea de structurare a acțiunilor și operațiilor care asigură funcționalitatea sistemului și a procesului de învățământ la nivel general, specific/intermediar și concret/operațional conform finalităților elaborate în termeni de politică a educației. Activitatea de proiectare pedagogică este foarte complexă, ea angajând acțiuni și operațiuni de definire anticipată a obiectivelor, conținuturilor, strategiilor învățării, a probelor de evaluare și mai ales a relațiilor dintre acțiuni și operații, în condițiile specifice unui anumit mod de organizare a procesului de învățământ.
Direcțiile principale ale organizării și proiectării procesului de învățământ privesc: timpul/durata de desfășurarea procesului de învățământ, obiectivele operaționale și pedagogice ale fiecărei discipline până la fiecare activitate didactică, conținutul învățământului (curriculum), strategiile didactice (mijloace/materiale didactice, metode de învățământ, forme de activitate didactică etc.), modurile de organizare și desfășurare a activităților, precum și evaluarea rezultatelor școlare și realizarea feedback-ului didactic etc.
Principalele forme de organizare a activității instrucționale, după locul de desfășurare, pot fi grupate în:
forme de organizare a activității instructiv – educative în școală (în clasă și în afara clasei): lecția, meditațiile și consultațiile, studiul individual, activitățile în cabinete, laboratoare și ateliere, activități independente, cercurile pe materii, observațiile în natură, învățarea independentă în școală, activități permanente oraganizate sub formă de concursuri pe diferite teme, teme pentru acasă etc.;
forme de organizare a activității instructiv – educative extrașcolare, numite și conexe menite să completeze ceea ce s-a făcut în școală, să utilizeze în mod util și plăcut timpul în afara orarului școlar al elevilor: activități în cercuri tehnice, serbări, sărbătoriri, vizionări spectacole, excursii, vizite, turism, drumeții etc..(Ionescu & Radu,1995)
5.2. Lecția
Lecția este o formă importantă de organizare și desfășurare a activității didactice, ea fiind cea mai cunoscută formă de organizare concretă a procesului de învățământ, fiind practicată încă din cele mai vechi timpuri.
Bontaș (1995) menționează că principalele obiective importante ale lecției sunt:
stabilește, în mod sistematic, secvențele informaționale pentru fiecare disciplină de învățământ, conform programelor;
îmbină, în mod adecvat, rațional și eficient, modul de activitate didactică frontal cu cele în echipă și individualizat;
îmbină, în mod adecvat și eficient, pregătirea teoretică cu cea practică și de cercetare științifică, asigurând varietatea tipurilor de activități didactice;
asigură dezvoltarea și manifestarea capacităților și aptitudinilor generale și speciale (profesionale) dinamizând spiritul de observațieși participare activă, independentă și creativă.
Pentru conceperea, organizarea, proiectarea și desfășurarea lecțiilor, la orice disciplină sau modul, este necesară respectarea următoarelor unor cerințe generale cum sunt:
cunoașterea locului și importanței specifice disciplinei de învățământ în pregătirea elevilor, în funcție de clasa, profil, specializare etc.;
cunoașterea conținutului programei analitice, a manualului și bibliografiei suplimentare specifice disciplinei;
asigurarea relațiilor interdisciplinare;
stabilirea felului de activitate didactică (teoretică sau practică), a tipului de lecție și încadrarea lui într-un sistem de lecții;
elaborarea structurii specifice tipului de lecție stabilit;
stabilirea obiectivelor de specialitate, operaționale și a celor pedagogice specifice temei noi;
stabilirea conținutului temei noi și a conținutului altor verigi ale lecției, ca: reactualizarea, verificarea, tema pentru acasă etc;
stabilirea adecvată a strategiilor didactice necesare desfășurării lecției: mijloace, forme, metode de învățământ și de evaluare etc.;
stabilirea modului de defășurare a activității didactice;
stabilirea timpului (în minute) pentru fiecare etapă a lecției și altele.
În desfășurarea unei lecții, variabilele care intervin sunt puse în acțiune și interacțiune de „cuplul profesor-elev” în contextul clasei de elevi, în activitatea de predare-învățare-evaluare. Astfel de variabile sunt: scopurile și obiectivele care formează inima lecției, conținutul științific (didactic), strategia de instruire propusă de profesor, strategia de învățare adoptată de elevii clasei, metodologia de instruire formele și modalitățile de grupare a elevilor în cadrul clasei, acțiunile de predare-învățare-evaluare; operațiile speciale de evaluare (inițială, continuă, sumativă), resursele și stilurile pedagogice existente și promovate la nivelul clasei. (Cristea, 2008)
Profesorul care predă Marketingul afacerilor, trebuie să țină cont de aceste variabile atunci când își poiectează lecția și să folosească computerul ca mijloc didactic într-un mod eficient, atât ca și instrument pentru redactarea materialelor didactice necesare, cât și ca instrument mijlocitor în comunicarea cu elevii.
Structura unei anumite lecții se proiectează pe baza tipului de lecție, care este un model didactic sub forma unui ansamblu de elemente caracteristice (verigi, momente sau etape).
Principalele tipuri de lecții sunt:
lecții de comunicare a noilor cunoștințe, de fixare și consolidare a cunoștințelor;
lecții de formare a priceperilor și deprinderilor (de exerciții);
lecții de verificare și apreciere a cunoștințelor, a rezulatelor școlare;
lecții mixte (combinate) (Bontoș, 1995; Cucoș coordonator, 2005)
Variantele lecției de verificare și apreciere se stabilesc în funcție de metoda sau modul de realizare a evaluării, care poate fi: orală, prin lucrări scrise, prin lucrări practice sau cu ajutorul programelor computerizate.
Tipurile de lecții pot fi influențate de mediul în care se desfășoară: clasă, laboratoare, dotarea cu echipamente, specificul disciplinei, profilul și specializarea pregătirii elevilor etc. .
Se știe că productivitatea unei lecții crește pe măsură ce în interiorul fiecărei categorii se operează cu mai multe variante. Astfel, în Didactica modernă sunt ilustrate câteva variante ale principalelor categorii de lecții:
pentru transmiterea și însușirea noilor cunoștințe: lecția introductiv; lecția prin activități practice pe teren; lecția în care se îmbină munca frontală cu forma de muncă independentă; lecția cu ajutorul mijloacelor tehnice; lecția bazată pe experiențe de laborator; lecția bazată pe material demonstrativ; analiza observațiilor făcute cu prilejul unor excursii sau vizite; lecția cu ajutorul materialului programat; lecția în care se folosesc modele etc.;
în scopul recapitulării și sistematizării: lecția pe baza planului alcătuit de profesor cu elevii; varianta de recapitualare a cărui plan nu este dat dinainte; lecția bazată pe scheme recapitulative, exerciții, activități practice; lecția de muncă independentă cu ajutorul fișelor etc.;
pentru verificarea, evaluarea și notarea elevilor: lecția de verificare orală, lucrările scrise, controlul prin îmbinarea verificării orale cu cea scrisă, controlul cu ajutorul aplicațiilor; verificarea cu teste de cunoștințe; controlul cu ajutorul calculatorului; verificarea/autoverificarea cu ajutorul computerului; lecțiile de analiză a lucrărilor practice etc.;
în vederea formării deprinderilor și priceperilor: lecția în cabinet, munca independentă, activitatea diferențiată pe grupe etc.;
lecții de consolidare: lecția bazată pe activitate comună a întregului grup de elevi; lecția bazată pe exerciții diferențiate; fixarea prin activități practice etc.
Formele de lucru cu elevii depind și de stilul didactic cultivat de profesor, astfel:
în învățământul tradițional profesorul predă – elevul memorează și apoi reproduce;
în învățământul modernizat profesorul predă și îndrumă – elevul, memorează, aplică și apoi reproduce;
în învățământul modern profesorul îndrumă și predă – elevul dewscoperă, aplică, memorează și apoi proiectează/reproduce. (Anexa 2 Relații specifice între profesor și elevi în învățământul tradițional, modernizat, modern)
5.3. Metode de instruire/autoinstruire
Foarte rar se întâmplă ca o metodă de instruire să fie folosită singură, fără a apela la alte metode. E bine de știu că că în actul educativ profesorul e cel care decide cum să combine metodele de instruire astfel încât instruirea să devină cât mai eficientă și mai atractivă. În continuare sunt prezentate câteva din principalele metode de instruire utilizate în procesul educativ.
Problematizarea
Este o metodă care are valoare de principiu, direcționând atât predarea cât și învățarea. Problema sau situația – problemă poate fi definită ca o interacțiune cognitivă între subiect și obiect, care declanșează o trebuință de cunoaștere și presupune o activitate orientată spre descoperirea unor cunoștințe sau procedee de acțiune. Elevului i se cere efectuarea unei analize a situației problemă și găsirea unei soluții la problema propusă.
Ionescu &Radu (1995) prezintă patru momente fundamentale în activitatea exploratorie a elevului îndreptată spre rezolvarea problemei, și anume:
Perceperea problemei ca atare și a primilor indici orientativi pentru rezolvare (profesorul descrie situația-problemă: expune faptele, explică anumite relații cauzale etc.)
Studierea aprofundată și restructurarea datelor problemei ( moment de activitate independentă a elevului)
Căutarea soluțiilor posibile la problema pusă (analiza condițiilor, formularea ipotezelor și verificarea lor)
Obținerea rezultatului final și evaluarea acestuia pe baza confruntării /comparării diferitelor variante.
Din experiență, s-a observat că problemele din viața curentă a elevilor sau cu aplicație în viața profesională poate trezi interesul spontan al elevilor, problematizarea fiind o sursă de motivație, binențeles că profesorul trebuie să asigure și resursele necesare rezolvării, pentru ca problema propusă să nu fie prea grea.
Această metodă se poate combina cu instuirea asistată de calculator, Internetul jucând un rol important în găsirea informațiilor.
Abordarea euristică presupune momente de incertitudine, căutări, chiar tatonări
dar și de selecție a posibilităților, alegerea căilor cu șanse de a se dovedi optime. Procesul de învățare avansează pe parcursul unei cercetări personale a elevului, în rezolvarea unei probleme pentru care nu are momentan experiență suficientă și informații complete.
Învățarea prin descoperire este o metodă prin care elevii sunt puși să descopere
adevărul refăcând drumul elaborării cunoștințelor prin activitate proprie, independentă. Profesorul pune întrebări cu mare abilitate, fiecare întrebare marcând o etapă sau un segment al descoperii finale făcute de elevi.
Folositoare și în această metodă sunt motoarele de căutare a informațiilor pe Internet
Modelarea are la bază analogia, care se referă forma, structura, funcționarea în
ansamblu sau a unor componente ale sistemului, pentru a studia cu ajutorul modelelor fenomene din natură și societate. Scopul modelării unui sistem complex este creșterea eficienței cunoștințelor; aplicând modelul, cunoașterea devine mai ușoară, mai rapidă și mai substanțială. Cu ajutorul computerului și a altor mijloace audio-vizuale, se pot prezenta modele, impactul vizual și auditiv amplificând și ușurând procesul de învățare și reținere.
Algoritmizarea, metodă de raționalizare a învățării, presupune utilizarea algoritmilor în procesul de predarea –învățare, adică parcurgerea unei suite de operații fundamentale, nereductibile la altele mai simple, într-o ordine aproximativ constantă.
Un exemplu de utilizare a acestei metode în procesul de predare-învățare la Marketingul afacerilor, algoritmizarea procesului de centralizare, analizare și interpretare a datelor obținute în urma unei cercetări de marketing.
Munca în grup presupune activitate comună și cooperare în realizarea unor sarcini, sub îndrumarea atentă a profesorului care proiectează activitatea de realizat, o conduce și o evaluează; vizează în mod special aspectul social al învățării, adică dezvoltarea comportamentului social al elevului; este o modalitate de îmbinarea a învățării individuale cu cea de grup și în acealași timp o măsură de atenuare a unei individualizări exagerate.
Pentru a utiliza această metodă trebuie să se cunoască diverse modalități de constituire a grupurilor, a mărimii și stabilități acestora, a conducerii , evaluării și aprecierii lor. Profesorul este cel care decide care este numărul optim de persoane care să facă parte dintr-un grup, în funcție de specialitate, vârsta elevilor, nivelul acestora, experiența sa etc.. În general, se stabilesc 4-6 membri pentru ca grupul să aibă o eficiență mai mare.
Activitatea în grup se desfășoară de obicei după un plan care conține: analiza temei și a sarcinilor de lucru; împărțirea sarcinilor pe membrii grupului; documentarea asupra temelor prin cercetarea surselor; emiterea unor teze asupra rezultatelor probabile; efectuarea investigației propriu-zise; notarea rezultatelor obținute; interpretarea lor; întocmirea rezultatului final; judecarea, evaluarea și aprecierea rezultatelor. (Ionescu & Radu, 1995)
O strategie didactică care presupune utilizarea calculatorului și a muncii în grup, (colaborare și cooperare) este cea care folosește realizarea unor sarcini în grupe de elevi. De exemplu, la orele de laborator aferente modulului Marketingul afacerilor, elevii, împărțiți în grupuri de 4 elevi, vor avea ca sarcină, realizarea unor baze de date, privind clienții firmei de exercițiu, clienți potențiali, furnizorii actuali, furnizorii potențiali, concurenți la nivel de produs, concurenți la nivel de piață, etc.. Pentru realizarea acestora, elevii au nevoie de computere și de conexiune la Internet, deasemenea, de cunoștințe minime de operare a programelor office. În ajutorul lor, poate veni profesorul, care le va exemplifica (utilizând un videoproiector) modul de realizare a bazelor de date, folosind fie foi de calcul (Excel), fie folosind alte softuri cu ajutorul cărora se pot realiza baze de date.
Proiectul/tema de cercetare este o modalitate de instruire/autoinstruire datorită căreia elevii efectuează o cercetare îndreptată spre obiective practice și finalizată într-un produs: albume tematice, obiecte, instalații, aparate etc. Proiectele se caracterizează prin utilitate practică și originalitate, produsele fiind rodul unei cercetări, proiectări și acțiuni practice efectuate îndividual sau în grup.
Rezultatele proiectelor, redactate cu mijloace electronice, pot fi postate pe o pagină web, de exemplu pe pagina de wiki a cursului, sau pe un alt blog. Există avantajul utilizării a astfel de pagini web care constă în monitorizarea continuă de către profesor în ceea ce privește realizarea temei, cu ajutorul softului special conceput în a reda data și ora postării temei pe pagina web/blog, sau a trimiterii ei la timp pe e-mailul profesorului, depinde pe ce suport a fost cerut a se face acest lucru.
Un exemplu de proiect propus pentru elevi la cercetarea de marketing (termen de realizare 3 săptămâni), cuprinde următoarele cerințe:
Dacă nu aveți, creați-vă un cont Google!
Redactați un formular numit Sondaj de opinie cu privire la imaginea magazinului Billa (după modelul prezentat de profesor)
Trimiteți chestionarul astfel creat la 10 persoane din lista voastră de prieteni (facebook, e-mail, cu excepția colegilor de clasă)
Centralizați rezultatele obținute în grupe de 4 elevi, apoi pe clasă.
Formatați tabelul după indicațiile profesorului pentru interpretarea datelor
Realizați diagrame cu ajutorul Excel pentru prezentarea rezultatelor
Interpretați datele obținute.
Experimentul presupune provocarea intenționată a unui fenomen sau proces în scopul studierii acestuia.
Miron Ionescu și Ion Radu (1995), prezintă o schemă a experimentului ca în figura următoare:
Figură 2 Schema experimentului
(Sursa: Ionescu & Radu, 1995)
Experimentele pot fi clasificate în funcție de scopul didactic urmărit în:
Experiment de cercetare
Experiment demonstrativ – țintește să ilustreze un fenomen sau un proces greu acesibil observației directe, ceea ce asigură înțelegerea, formarea unor convingeri; se execută în fața clasei pentru ca elevii să observe fenomenul produs și să poată emite ipoteze și să explice esența acestuia. Poate fi experiment calitativ, cantitativ, negativ sau destinat formării deprinderilor motrice.
Studiul de caz este o metodă de instruire și de învățare activă și de cercetare care „constă în analiza și dezbaterea unui caz propus, o situație particulară a unei persoane, a a unui elev, a unei instituții, întreprinderi etc.
Învățarea prin simulatoare didactice urmărește realizarea unei ambianțe cât mai
asemănătoare cu aceea în care se desfășoară un proces de muncă bazat pe folosirea unei instalații de simulare.
Predarea și învățarea sub asistența calculatorului pornește de la faptul că anumite segmente ale procesului de predare-învățare pot fi optim realizate cu sprijinul calculatorului, în timp ce altele pot fi bine realizate cu mijloce clasice. Calculatorul poate fi utilizat ca mijloc de învățământ atât în predarea și fixarea cunoștințelor, cât și în etapa de verificare, evaluare și notare fiind deosebit de eficient în munca independentă atât la școală cât și acasă.
Caracterul interactiv al activităților de învățare asistată de computer este subliniat de mulți autori. Miron Ionescu și Vasile Chiș (1992) prezintă schema generală a comunicării dintre elevi și computer, prezentată în figura următoare:
Figură 3 Schema generală a comunicării elev-calculator
(Sursa: Ionescu & Radu, 1995)
Această metodă s-a extins foarte mult în majoritatea școlilor echipate cu calculatoare și care și-au organizat laboratoare de învățare dotate cu computere.
Avantajele utilizării acestei metode sunt multiple, unele din ele vor fi evidențiate în capitolul următor referitor la instruirea asistată de computer.
Filmul didactic – auxiliar pedagogic
Filmul didactic este un „auxiliar pedagogic” integrat în procesul de instruire și educare, un mijloc eficient de exprimare și comunicare. Reportajele, documentarele, filmele de popularizare a științei, dezbaterile televizate și alte tipuri de filme, pot fi vizualizate cu ajutorul computerului, ele fiind stocate pe diverse suporturi de memorie (hard – disk, memory stick, CD, DVD, hard extern etc.) sau găzduite pe diverse site-uri cu ajutorul Internetului.
Filmul didactic este foarte ușor de integrat în diferite etape ale desfășurării lecției, pentru a informa, a ilustra, a demonstra, a sensibiliza și antrena elevii în activitate. Prin urmărirea filmelor didactice se asigură o lărgire considerabilă a orizontului cunoașterii. Imaginile vizualizate în cadrul unui film, care reproduc sau recreează realitatea într-o formă mai condensată, atrăgătoare, produc un impact mai mare a recepției mesajului de către elev decât în cazul transmiterii aceluiași mesaj prin intermediul profesorului sau manualului; astfel, elevul va percepe și reține mai bine mesajul transmis. Elevii care primesc o instruire suplimentară cu ajutorul filmelor obțin rezultatele mult mai bune decât cei care sunt instruiți doar pe căi tradiționale. Prin utilizarea mijloacelor audio – vizuale în procesul de instruire se asigură o îmbogățire a volumului de cunoștințe precum și o dezvoltare a capacității elevului de a înregistra, prelucra și interpreta mesaje informaționale sau o dezvoltare a operațiilor perceptive de fixare, explorare, comparare etc. (Albulescu, 2003).
Mijloacele audio-vizuale sprijină efortul de învățare căutând să facă mai accesibil conținutul învățământului, să ușureze înțelegerea, abstractizarea și reținerea mai trainică a cunoștințelor, să intensifice ritmul achizițiilor și volumul lor sau să motiveze și să îndrume procesul de învățare, să sporească receptivitatea elevului, ajutându-l să-și concentreze atenția, să-i stimuleze activitatea intelectuală.
Conținuturile informaționale sunt prezentate, cu ajutorul filmului, într-un mod mai dinamic, antrenant, expresiv reușind să stârnească curiozitatea, atenția și interesul receptorilor. Având o putere foarte mare de sugestie, de impresionare a elevilor, imaginile de film afectează structurile cognitive, laturile afective și volitile ale personalității elevilor, determinând astfel sentimente și trăiri sufletești care duc la sensibilizarea pentru o anumită problemă, la curiozitatea și dorința de a cunoaște aspecte noi ale realității și la participarea activă la actul de învățare.
Informațiile sau modelele de comportament oferite de filme pot constitui punct de plecare pentru dialogul profesor-elev sau elev-elev pe diverse teme, fiind astfel provocate căutările personale și confruntările de opinie care duc la identificarea posibilelor soluții la problemele care îi preocupă, consolidarea unor sentimente sau convingeri, formarea deprinderilor, adoptarea atitudinilor dezirabile.
Profesorul poate apela la imaginile filmice atunci când dorește: să sensibilizeze elevii și să le stârnească interesul pentru studierea unei teme ce urmează a fi predată; să creeze un climat afectiv favorabil asimilării unor informații sauformării unei atitudini, priceperi sau deprinderi; să formeze și să dezvolte priceperi și deprinderi de natură practică, aplicativă; să comunice într-o formă atractivă cunoștințe necesare pentru a dezvolta o temă, pentru a ilustra, a concretiza, a aprofunda informațiile transmise pe alte canale sau pentru a problematiza; să recapituleze, sistematizeze, fixeze cunoștințele predate sau să le verifice.
Profesorul este cel care organizează și coordonează desfășurarea procesului instructiv-educativ și folosește mijloacele tehnice disponibile. Pentru vizualizarea unui film cu ajutorul computerului este nevoie fie de câte un computer pentru fiecare elev în parte sau pe echipe de 2-4 elevi, fie un computer, un videoproiector și un ecran de proiecție (care poate fi înlocuit uneori de peretele deschis la culoare al sălii în care are loc prezentarea). Filmul este un instrument de care se folosește profesorul cu scopul eficientizării demersurilor întreprinse, apărând astfel responsabilități noi pentru profesor, cum sunt:
cunoștințe de utilizare a computerului și a softurilor necesare vizualizării filmului;
selectarea și folosirea imaginilor de film în concordanță cu tema predată și cu capacitățile de receptare ale elevilor;
selectarea doar a acelor imagini semnificative, edificatoare, care au o contribuție semnificativă la realizarea educației/instruirii, și renunțarea la acelea care încarcă inutil percepția și memoria elevilor;
îndrumarea elevilor spre sesizarea și însușirea a ceea ce este semnificativ în fluxul informațiilor furnizate de suita de imagini prezentate;
orientarea și dirijarea percepției și gândirii elevilor, prin stabilirea anumitor repere sau criterii orientative de observație și de integrare a informației;
sprijinirea prelucrării, integrării și utilizării informațiilor obținute, în sensul înlesnirii înțelegerii și formării noțiunilor etc.
Cap. 6 Instruirea asistată de computer
6.1. Introducere
Apariția calculatorului, a rețelelor de calculatoare, a Internetului, precum și utilizarea acestora tot mai mult în procesul de învățare, au dus la apariția unor concepte ca instruirea asistată de calculator (IAC), software educațional (SE), tehnologia informației și comunicării (TIC) etc. Practic, procesul de învățământ funcționează pe baza tehnologiei computerizate, calculatorul fiind un instrument indispensabil în zilele noastre. Pornind de la căutarea pe Internet a informațiilor cu privire la curriculum pentru fiecare disciplină de către profesori, continuând apoi cu realizarea/proiectarea materialelor didactice cu ajutorul computerului, utilizarea computerului ca mijloc de instruire în procesul didactic în diferite forme atât de către profesori cât și de către elevi, ne duce cu gândul la faptul că acesta e practic indispensabil în desfășurarea procesului didactic.
Didactica reprezintă un ansamblu de tehnici și proceduri de instruire care au la bază principiile teoretice indispensabile rezolvării efective a problemelor legate de conținutul, metodele și organizarea instruirii. Didactica a început să-și piardă accepția tradițională de fundament teoretic și practic al procesului de predare-învățare, primind un nou sens acela de abilitate a cadrului didactic de a pune în aplicare legile și normele predării în consonanță cu conținuturile și strategiile acesteia. Conform afirmației lui Durkheim, didactica trebuie să fie o teorie practică, reflexivă si totodată, orientată de o veritabilă complementaritate psihologică, sociologică și tehnică. (Bal et al, 2010)
Instruirea reprezintă principala activitate realizată în cadrul procesului de învățământ, conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem, în termeni de politică a educației, conceptul de instruire având o formă mai restrânsă în raport cu educația, dar mai cuprinzătoarea decât învățarea deoarece include mai multe forme de muncă intelectuală (Șușnea, 2013; Adăscăliței, 2007).
Se poate spune că instruirea este acțiunea întreprinsă în intenția de a produce învățarea.
Istoric, definire și importanța IAC
Instruirea asistată de computer (Computer – Assisted Instruction – CAI) sau învâțământul bazat pe calculator (Computer – Based Learning – CBL), a apărut în anii `70 datorită utilizării frecvente a calculatorului și a mediilor magnetice de stocare pentru materialele didactice (dicționare, enciclopedii, lecții etc.) (Șușnea, 2013)
Instruire asistată de computer (IAC) presupune utilizarea computerului ca mediu de instruire atât pentru a prezenta informații, cât și pentru tutoriat, rezolvare de probleme, jocuri de instruire, exersare, instruire multimedia. Utilizând computerul, se asigură interacțiunea de tip unu – la – unu și furnizarea de feedback imediat, computerul permițând elevilor să își demonstreze îndemânarea și priceperea de a învăța un material nou în ritm propriu. Utilizarea computerului și a rețelei Internet presupune utilizarea unei tehnologii de tratare, stocare și comunicare a informației, tehnologie care este considerată de unii pedagogi ca fiind cea mai bogată în resurse și cea mai adaptabilă dintre mașinile de instruire (Văideanu, 1998; Adăscăliței 2007)
De la începutul apariției computerului în școlile românești, Bontaș (1995) menționează că IAC constituie o strategie de modernizare și perfecționare a învățământului contemporan, având printre caracteristici următoarele:
asigură unitatea organică între funcțiile de comunicare, stocare și control (ameliorarea învățării prin manifestarea fenomenului de feedback);
sporesc ritmul învățării și reduc timpul de studiu față de sistemul tradițional de învățare;
scutesc profesorul de o serie de acte didactice de rutină, pe care le pot îndeplini cu succes computerele, cum ar fi unele acțiuni de predare, repetare sau evaluare, oferindu-i posibilitatea să-și concentreze eforturile și timpul pentru perfecționarea conținuturilor;
instruirea asistată de computer necesită îmbinarea studiului prin intermediul manualului sau computerului cu lectura altor materiale bibliografice și cu experimentul, menținând rolul suplu al relației profesor-elev.
Conceptul de asistare a procesului de învățământ cu calculatorul include: predarea unor lecții de comunicare de noi cunoștințe; aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoștințe; verificarea automată a unei lecții sau a unui grup de lecții; verificarea automată a unei discipline școlare sau a unei anumite programe școlare. ( Bal, 2009)
Utilizarea calculatorului în procesul de învățământ este foarte importantă (chiar indispensabilă) deoarece are loc o informatizare a societății. Mediile de instruire bazate pe informatică oferă un puternic potențial educativ, bazându-se chiar pe interdisciplinaritate.
Informatizarea învățământului este cerută de viață, deoarece cele mai multe dintre profesii necesită utilizarea computerului. De aceea, învățământul asistat de computer necesită dotarea școlilor și a elevilor cu cele mai moderne computere/laptopuri/tablete deoarece acestea reprezintă unelte eficace indispensabile pentru obținerea de performanțe ridicate în învățare, în munca profesională și intelectuală.
În contextul utilizării de tehnologii digitale, o activitate de învățare poate fi descrisă în folosind termeni cum ar fi:
resurse pentru învățare: creare, distribuție, acces, compilare, consum de conținut digital, instrumente și servicii,
acțiuni: comunicare, colaborare, interacțiune cu instrumentele software.
roluri: o activitate didactică este realizată de diverși actori ce joacă roluri diferite (de exemplu elev, profesor).
obiective de învățare: trebuie să fie prezente atât cele ale organizației (ce au ca scop standardizarea rezultatelor), cât și cele individuale, ce sunt în mod necesar diversificate. (Modele de învățare și instruire asistată de calculator, Material dezvoltat prin CSI-Piemonte)
Printre avantajele utilizării materialelor didactice pe suport informatic, se numără: informare rapidă, realizarea unui feed-back permanent apt să asigure învățarea de tip interactiv, individualizarea învățării, învățarea prin descoperire, management eficient al învățării, oportunități de aprofundare, simulare, rezolvare de probleme, structurarea experiențelor de învățare ale elevilor în funcție de nevoile și posibilitățile lor individuale. Datorită modului de lucru on-line, elevii au posibilitatea să se implice în demersuri interactive, ceea ce în sala de clasă tradițională s-ar realiza foarte greu sau chiar deloc. (Albulescu, 2003)
Un rol foarte important îl au programele software realizate special pentru instruire. Acestea îndeplinesc funcții diverse complementare. Jean Pierre Dufoyer a făcut o clasificare a programelor destinate activităților de învățare, astfel:
programe de informare – oferă noi cunoștințe, care urmează să fie învățate;
programe de exerciții – ajută la repetarea și aplicarea cunoștințelor deja acumulate;
programe de evaluare – calculatorul are rol de interogator și de corector;
programe de modelare
programe de simulare
programe utilitare – asigură asistență construcției de texte, desene, grafice etc. sau asistență în gestionarea documentelor, a cunoștințelor. (Albulescu, 2003)
Activarea procesului de predare – învățare cu ajutorul computerului
Calculatorul permite o documentare bogată și variată. Cu ajutorul lui, elevii au acces la alte surse de informare dincolo de clasă și de manuale și își dezvoltă astfel și abilitățile, de procesare a informației necesare în viața socială activă. Sub aspect formativ, IAC permite o mai bună organizare a informațiilor, stimulează procesele operatorii ale gândirii, sporește disciplina gândirii și asigură un plus de motivare a învățării. (Albulescu, 2003)
În procesele de predare-învățare, utilizarea tehnologiei cu ajutorul computerului, face ca elevii să fie mai atenți la ceea ce se predă, crește receptivitatea lor precum și interactivitatea. Dacă în sistemul clasic de predare-învățare elevul asculta lecția și era învățat să ia notițe, utilizând TIC în predare se formează atenția audio-vizuală. Elevii sunt mult mai receptivi la noile tehnologii decât profesorii, de aici și mai atenți la lecțiile în care se folosesc acestea în cadrul procesului de predare învățare. Un alt avantaj important adus de introducerea TIC în educație este acela că profesorul ajunge la fiecare elev. IAC facilitează procesul de învățare încă din clasă, elevii reținând mult mai ușor informațiile noi pentru că le asociază unor imagini. Nu e deloc de neglijat acest lucru ținând seama de faptul că majoritatea elevilor sunt învățați în România să scrie de foarte multe ori pentru a reține ceva. De fapt, procesul care se întâmplă este invers: elevul nu mai are nevoie să scrie nimic, el nu trebuie decât să fie atent, iar creierul înmagazinează informația de la prima sau a doua vizualizare. În felul acesta, va fi stimulată memoria de lungă durată și nu cea de scurtă durată.
Nu trebuie uitat faptul că folosind IAC cât mai mult la clasă, atât elevul, cât și profesorul, dezvoltă abilități complementare cum ar fi cele de utilizare a computerului și a noilor tehnologii informaționale, de a prezenta (în locul clasicului mod de a preda prin lectura unor notițe ori de a asculta dacă elevul reproduce lecția bine), de a elabora proiecte pentru lecții și a colabora cu colegii. Când computerele sunt folosite în clase, profesorii observă că se schimbă stilul de predare, permițându-le elevilor o mai mare autonomie în studiere. Ei tind să schimbe felul de a preda de la didactic la cel bazat pe cercetare, proiectare.
Specialiștii în metodică și pedagogie modernă propun să se treacă de la viziunea în care procesele de predare, învățare, evaluare sunt concepute ca separate la aceea în care cele trei sunt integrate într-un tot unitar, și se adaugă lor un proces nou, și anume cel de studiu (elevul învață nu doar la școală, ci și acasă, în fața televizorului, la calculator, lecturând o revistă sau un ziar, ascultând un post de radio online sau folosind un forum pentru a afla date despre o temă de interes personal) (Intel-Teach, 2007). În această paradigmă, procesul educațional își mută focalizarea de pe profesor și transferul de informație pe elev, pe complexul de cunoștințe și înțelegere, competențe și atitudini. Activitatea profesorului se centrează pe elev, pe ajutarea acestuia să învețe cum să învețe, adică să-și construiască singur cunoașterea.
Acest deziderat al centrării pe elev se datorează și exploziei informaționale care a început în secolul trecut. Ca atare, nu informația este problema, ci modul cum este structurată ea, cum ajunge un elev să-și structureze cunoștințele de care are nevoie, iar profesorul este în acest context un facilitator al cunoașterii.
Elevii trebuie să fie antrenați în pregătirea lecțiilor la clasă prin jocuri, prin activități de culegere de informații de pe Internet sau din alte surse. Aceasta nu înseamnă că nu se pot folosi și alte surse și instrumente în procesul de predare – învățare. Testarea, de exemplu, se poate face în diferite moduri, cu sau fără ajutorul computerului. Computerul și tehnologia informației ajută în procesul de predare-învățare, însă nu îl înlocuiește învățarea și testarea.
În procesul de predare-învățare, profesorul poate alege ca mijloc de comunicare Internetul, prin creare unei pagini web care să găzduiască, de exemplu, diverse materiale didactice, a unui blog sau prin utilizarea împreună cu elevii a unei rețele de socializare. Profesorul poate primi întrebări, teme și chiar comentarii de la elevii săi prin intermediul unui unei pagini web, a unui blog, a unei adrese de mail sau folosind o rețea de socializare etc.. Profesorul le poate răspunde prin același suport de transmitere a informației. Această comunicare poate suplini prezența profesorului la oră și a notelor de curs postate de către acesta pagina de web, pe blog, pe mail sau prin alte căi cu ajutorul Internetului, în afara orelor de curs obișnuite. În felul acesta se realizează o învățare asincronă, cu alte cuvinte care nu depinde de răspunsurile imediate din partea profesorului, așa cum se întâmplă în cadrul unei ore de curs. Unul din avantajele materialelor de curs și a lecțiilor în format electronic este acela că elevul poate avea acces la ele nu doar în timpul orei, când profesorul explică, ci și după, pentru a relua anumite aspecte. În felul acesta, predarea se prelungește și în afara orele de curs. Din acest motiv, profesorul poate să insereze în material diverse sarcini pentru a fi îndeplinite de elevi acasă. Un astfel de mijloc didactic creat, este www.marketingcen.wikispaces.com creat de subsemnata, folosit ca loc de stocare a unor materiale didactice care pot fi folosite de către elevi și profesori în predare-învățarea modului Marketingul afacerilor; de asemenea, poate fi folosit ca blog pentru comunicarea cu elevii, pentru postarea temelor, etc..
Programe de instruire asistată de calculator
Cu ajutorul unor aplicații software, profesorul construiește diverse materiale didactice. Pachetele office sunt de un real interes în acest sens. În capitolele următoare vor fi prezentate moduri de utilizare a acestora în procesul de predare-învățare.
IAC este o modalitate de instruire individuală a elevilor și prin intermediul programelor de calculator numite softuri educaționale, care dirijează pas cu pas drumul elevilor de la necunoaștere la cunoaștere prin efort propriu și în ritmul său de învățare.
Adăscăliței (2007) definește softul educațional ca fiind un program informatizat, proiectat special pentru rezolvarea unor sarcini sau probleme didactice/educative prin valorificarea tehnologiilor specifice instruirii asistate de calculator care asigură: memorarea datelor, organizarea datelor în fișiere, gestionarea fișierelor, simularea învățării, realizarea învățării, evaluarea formativă a învățării, controlul, reglarea/autoreglarea activității de învățare/educație.
Softul educațional poate fi compus din soft de informare/documentare (enciclopedii stocate pe diferite suporturi de memorie sau pe diferite site-uri pe Internet), soft pentru comunicarea de cunoștințe noi, soft de simulare, soft pentru testarea cunoștințelor și jocuri educaționale.
Principalele programe de instruire asistată de computer sunt reprezentate de: tutoriale sau lecții online, exercițiile și lucrările practice, simulările, jocurile educative și testele.
Tutorialele sau lecțiile online sunt găzduite de obicei se site-uri specializate.
Tutorialele explică pas cu pas diverse informații pentru rezolvarea unor probleme, pe înțelesul tuturor, unele venind în ajutorul utilizatorilor uneori cu videoclipuri sau poze pentru a înțelege mai bine. Ele sunt recomandate pentru prezentarea informațiilor faptice, pentru învățarea unor reguli și principii și pentru învățarea unor strategii de rezolvare a unor probleme. Sunt foarte utile în procesul de predare – învățare, facilitând accesul elevilor sau profesorilor la informații prin intermediul Internetului. Există o multitudine de tutoriale pe Internet care ajută la predarea-învățarea cercetărilor de marketing, de exemplu tutoriale care prezintă modul de realizare a unui chestionar cu ajutorul unor programe utilitare specifice.
Profesorii îți pot crea propriile tutoriale sub formă de filmulețe; ele pot fi realizate cu aplicația CamStudio care poate fi descărcată gratuit de pe Internet. Există pe Internet o multitudine de tutoriale care explică modul de realizare a tutorialelor. Un astfel de tutorial se găsește la adresa https://www.youtube.com/watch?v=qNH0zbUQEz8 .
Având în vedere etapele procesului de instruire – prezentare, ghidare, exerciții practice, verificare și notare) – tutorialul include primele două: prezentarea și ghidarea, neangajând elevul în activități practice sau de verificare a cunoștințelor asimilate.
Tutorialul începe de obicei cu o secțiune introductivă care informează elevul asupra obiectivelor și a naturii lecției. Apoi, informația este prezentată într-o formă mai elaborată. În cazul tutorialelor interactive, elevul este solicitat, prin intermediul acestora, să dea răspuns la anumite întrebări; programul apreciază răspunsul elevului și oferă o reacție care conferă elevului înțelegere și creșterea performanțelor.
Tutorialele se recomandă a fi folosite pentru învățarea unor reguli și principii, pentru prezentarea unor informații practice și pentru învățarea unor strategii de rezolvare a unor probleme.
În predarea cercetării de marketing, profesorul poate construi un tutorial în care să exemplifice modul de rezolvare a problemelor de analiză și interpretarea a rezultatelor unei anchete, acesta să fie postat pe pagina web –destinată modulului – pentru ca elevii să poată avea acces la aceasta de câte ori au nevoie.
Lecțiile online sunt găzduite de obicei de platforme educaționale (e-learning).
Administrarea unei platforme e-learning presupune: întreținerea sistemului de operare a serverelor; administrarea bazelor de date; asigurarea securității serverelor, instalarea platformei, dezvoltarea platformei, publicarea de fișiere generale din cadrul platformei și realizarea unor copii de siguranță externe, urmărirea feedback-ului utilizatorilor privind serviciile oferite de platformă.
Componentele principale ale unei platforme de e-learning sunt: baza de date, interfața de administrare și interfața cu utilizatorul.
Un exemplu concludent este platforma Moodle, platformă cu rol interactiv profesor-elev. Aceasta este considerată la ora ca fiind o platformă foarte populară pentru implementarea programelor de învățare la distanță. Permite încărcarea conținuturilor de cursuri, știri, evenimente, înscrierea participanților (elevi), testări online, corectarea testelor, precum și catalog online.
Nu este greu de realizat această platformă, dar este dificilă instalarea ei pentru a fi utilizată online; găsirea unui server gazdă este de obicei contracost, școala neavând resurse financiare pentru așa ceva. Totuși, profesorii pot descărca gratuit varianta care se poate instala pe computerul personal, dar numai pentru exersare, neputând să o conecteze la Internet pentru comunicarea cu ceilalți.
O altă platformă cunoscută este AEL care a fost implementată în multe școli în urmă cu aproximativ 13 ani.
Google a întreprins o platformă educațională numită Google classroom, care face parte din Google Apps for Education, care este un set modular de instrumente și servicii care permite interacțiunea profesor-elev în stil e-learning. În România, la ora actuală este un proiect prin care, în colaborare cu Ministerul Cercetării și Educației, Google a inițiat traininguri în școli pilot pentru facilitarea utilizării acestei platforme în mediul educațional. Classroom este un instrument nou din Google Apps for Education, cu ajutorul căruia profesorii pot să creeze și să organizeze rapid temele, să ofere feedback în mod eficient și să comunice în mod simplu cu clasele.
Exercițiile și lucrările practice formează o metodă didactică de învățământ care se bazează pe acțiunea practică, reală, valorificând astfel resursele dezvoltate prin exercițiu și algoritmizare.
Bocoș (2013) aduce în valoare faptul că lucrările practice, ca metodă didactică activă, asigură la nivelul elevilor premisele manifestării rolului lor de actori autentici ai propriilor produse/lucrări/proiecte; pentru îndeplinirea proiectului său personal, elevul reflectează, relaționează, stabilește legături cauzale, verifică, critică anumite date etc., auto- structurându-și munca.
Prin rezolvarea cerințelor exercițiilor de tipul rezolvare de problemă prezentate în anexa 11, elevul își va dezvolta deprinderile de rezolvare a problemelor de analiză și interpretare a rezultatelor sondajelor cu ajutorul computerului.
Simularea reprezintă o altă metodă didactică prin care se încearcă repetarea, reproducerea sau imitarea unui fenomen sau proces real, prin care elevii învață cu ajutorul unor activități să opereze cu sisteme și procese reale.
Experimentul este o metodă didactică în care predomină acțiunea de cercetare directă a realității în condiții specifice de laborator, cabinet etc., având ca obiectiv formarea-dezvoltarea spiritului de investigație experimentală a elevului care presupune aplicarea cunoștințelor științifice în diferite contexte. Este o metodă activă bazată pe procedee de observare provocată, de demonstrație susținută de obiecte reale sau tehnice, de modelare cu funcție ilustrativă, figurativă sau simbolică. (Adăscăliței, 2007)
Realizarea instruirii bazate pe experiment și simulare aplicată la problemele legate de cercetarea de marketing, desfășurată sub îndrumarea profesorului, implică aprofundarea cunoștințelor științifice în contexte aplicative, tehnologice, specifice modulului Marketingul afacerilor. Construirea și trimiterea chestionarului privind imaginea magazinului Billa (prezentat în capitolul 8.3), sub îndrumarea profesorului, cu ajutorul Google Docs, primirea răspunsurilor de către fiecare elev în contul lor Google de la persoanele cărora ei personal le-au trimis formularul, realizarea apoi a analizei și interpretării rezultatelor cu ajutorul Excel au implicat activ elevul în realizarea unei cercetări efective de piață, aprofundându-și astfel cunoștințele și dezvoltându-și competențe specifice ca: investigarea nevoilor clienților, analizarea și interpretarea datelor, utilizarea computerului și competențe social-relaționale, prin socializarea cu ceilalți colegi, respondenți și profesor.
Jocurile pentru instruire presupun utilizarea jocului didactic care reprezintă o metodă de învățare interactivă în care predomină acțiunea didactică simulată, care valorifică la nivelul instruirii finalitățile adaptive de tip recreativ proprii activității umane.
Structura jocurilor pentru instruirea pe calculator este prezentată în figura următoare:
Figură 4 Structura de bază a jocurilor pentru instruirea pe calculator
(Sursa: Adăscăliței, 2007:57)
În construirea jocurilor pentru instruire trebuie să se țină seama de caracteristicile specifice, esențiale ale acestora, cum sunt:
obiectivele jocului trebuie definite foarte clar;
regulile jocului trebuie să fie bine formulate și ușor de înțeles;
jocul trebuie să motiveze participanții și să le capteze atenția;
jocul trebuie să conțină mai multe niveluri de dificultate;
răspunsurile trebuie să conțină o reacție inversă corectă;
învățarea activă trebuie răsplătită;
jocul trebuie să se încheie cu o concluzie.
Testările pedagogice sunt reprezentate de obicei de testele de cunoștințe care sunt probe standardizate utilizate în procesele de instruire pentru a măsura progresele sau dificultățile din activitatea de învățare. Obiectivele acestora vizează măsurarea cunoștințelor și a capacității fundamentale proiectate în cadrul programelor școlare.
Testarea pedagogică se poate face cu ajutorul computerului. Atunci când se proiectează un test, trebuie avute în vedere caracteristicile acestuia: scopul acestuia, conținutul materiei studiate ce urmează a fi verificate, obiectivele testului, numărul de întrebări și durata sesiunii de testare a cunoștințelor, modul de generare a întrebărilor (aleatoriu sau sunt aceleași pentru toți elevii), tipul de întrebări folosite, precizarea valorii procentajului sau a scorului de trecere a elevului ca urmare a efectuării testului, dacă se introduce sau nu o limită de timp, trebuie prevăzută sau nu modalitatea de prezentare a rezultatelor etc.
La implementarea testului pe calculator, trebuie avute în vedere mai multe aspecte, printre care modul de operare a testului, modul de reprezentare vizuală a testului pe ecran (testul întreg sau fiecare întrebare în parte), care sunt procedurile de rezolvare a unor probleme neprevăzute, etc..
Misiunea profesorului de a posta teste pe calculator este ușurată de multiplele opțiuni de alegere a platformelor care găzduiesc programe specializate în crearea testelor. Amintim aici, aplicați Hotpotatoes – generatoare de teste – care poate fi descărcată gratuit de pe Internet.
Cu un simplu „search” într-un motor de căutare, profesorul descoperă și alte astfel de aplicații.
Cap. 7 Evaluarea asistată de computer
Generalități privind evaluarea
Evaluarea este o componentă esențială a procesului instructiv, a triadei instruire-predare – evaluare, având ca scop cunoașterea efectelor desfășurate, în vederea optimizării ei, pe baza colectării, organizării și interpretării rezultatelor obținute prin intermediul instrumentelor de evaluare. Ea are rolul de a depista limitele învățării, greșeli, lacune, nivel prea scăzut de cunoștințe, dificultăți în interpretarea și aplicarea cunoștințelor, pentru depășirea acestora și realizarea progresului școlar. (Stoica, 2000)
Principalele funcții specifice evaluării sunt:
funcția diagnostică – vizează depistarea lacunelor, greșelilor și înlăturarea acestora;
funcția prognostică – anticipează performanțele viitoare ale elevilor;
funcția de selecție – permite clasificarea și ierarhizarea elevilor;
funcția de certificare – relevă competențele și cunoștințele elevilor la finele unui ciclu de școlarizare;
funcția motivațională sau de stimulare a activității de învățare a elevilor – prin valorificarea pozitivă a feed-back-ului oferit de evaluare, în sensul aprecierii propriei activități;
funcția de orientare – intervine în alegerea unei anumite forme de educație.
Evaluarea poate fi continuă sau periodică, ea realizându-se la începutul programului de formare, pe parcurs, secvențial și la final.
În funcție de momentul aplicării, evaluarea poate fi:
evaluare inițială (de orientare, diagnostică, predictivă) – realizată la începutul predării unei discipline sau modul, în scopul cunoașterii nivelului de pregătire a elevilor la momentul respectiv, exprimat în termeni de competențe însușite dar și potențiale;
evaluare continuă (formativă, de progres, permanentă) – realizată prin verificări sistematice pe tot parcursul programului de instruire, profesorul culegând astfel informații despre gradul de realizare a obiectivelor operaționale, ceea ce îi permite să ia imediat măsuri corective, ameliorative sau de ajustare, adecvate situației constatate; profesorul poate întocmi un portofoliu de evaluare continuă, care permite urmărirea progresului realizat de fiecare elev în parte. Instrumentele ce pot fi folosite sunt: testul de cunoștințe, grilele de evaluare/autoevaluare, chestionarul, exercițiile, aplicațiile, referatul sau eseul etc.; prin intermediul acestui tip de evaluare se pot stabili factorii care au asigurat reușita sau cauzele eșecului, identificarea acestora fiind utilă pentru adaptarea procesului didactic la posibilitățile diferențiate ale elevilor;
evaluare cumulativă (sumativă, globală, de bilanț) – se realizează prin verificări și aprecieri periodice (la sfârșit de unitate, modul, semestru etc.) în vederea cunoașterii nivelului real de stăpânire a materiei la momentul respectiv. (Albulescu & Albulescu, 1999)
În evaluarea inițială, la modulul Marketingul afacerilor, la Colegiul „Emil Negruțiu” din Turda, în anii școlari 2013-2014 și 2014-2015, s-a folosit următorul test inițial:
Test inițial la Marketingul afacerilor
Răspundeți la următoarele întrebări:
Ce înțelegeți prin marketing? (2p)
Ce credeți că este cercetarea de piață? (2p)
De ce credeți că sunt importante sondajele de opinie? (2p)
Ce diferență credeți că există între un client și un consumator? (2p)
Scopul acestui test este de a afla, înainte de predarea cunoștințelor referitoare la modul Marketingul afacerilor, dacă elevii au pregătirea necesară creării premiselor favorabile studiului noii discipline. Întrebările sunt astfel puse pentru a face apel la gândirea critică a elevilor și nu la reproducerea unor definiții învățate înainte, mai ales că nu au mai studiat înainte Marketing.
În urma aplicării testului celor două generații amintite mai sus, s-a ajuns la concluzia că răspunsurile „pozitive” la aceste întrebări au fost mai multe în anul școlar 2013-2014 decât în anul școlar 2014-2015.
Exemplu de test sumativ este prezentat în Anexa 3, rezultatele fiind interpretate în capitolul 8 și capitolul 11 al acestei lucrări.
Autoevaluarea este o formă a evaluării formative; ea ajută la identificarea dificultăților sau succeselor elevilor în învățare, elemente care ghidează profesorul spre revalorizarea strategiilor de predare.
Metodele tradiționale de evaluare sunt reprezentate de probele orale, probele scrise și probele practice.
Există însă, metode alternative sau complementare de evaluare al căror potențial formativ susține individualizarea actului educațional prin sprijinul elevului, cu sunt: observarea sistematică a activităților și a comportamentului elevilor, investigația, grile de evaluare, scale de evaluare, tema pentru acasă, portofoliul, proiectul, chestionarul, autoevaluarea.
În cadrul observării sistematice, pentru a înregistra informațiile de care are nevoie profesorul, acesta poate folosi, în funcție de situație, următoarele documente: fișa de observații curente; fișa de evaluare; scara de clasificare, lista de control/verificare, fișa de caracterizare. (Vogler – coordonator, 2000)
Evaluarea se poate face cu ajutorul unor instrumente numite teste care sunt special concepute pentru a atinge scopul pe care și-l propune evaluarea.
Modalități de utilizare a computerului în procesul de evaluare
În ultimul timp, tehnologiile moderne oferă oportunități pentru evaluarea performanței în învățare a elevilor. Există nenumărate proiecte, multe din ele cu fonduri europene, prin care o parte din personalul didactic este format în utilizarea noilor tehnologii aplicate în educație, multe dintre acestea facilitând accesul pentru îmbunătățirea practicilor privind evaluarea.
Dacă comparăm evaluarea tradițională cu evaluarea asistată de computer, avantajul evaluării asistate de computer, cel mai vizibil este la nivelul administrării testelor și la nivelul interpretării rezultatelor.
Evaluarea cu ajutorul computerului, a tehnologiilor moderne, se poate face în diverse moduri și poate îmbrăca mai multe forme. Principalele puncte de incidență între evaluarea elevilor și utilizarea noilor tehnologii sunt:
Elevii sunt evaluați printr-un test scris, pe care îl rezolvă/completează pe calculator;
Testul poate fi salvat local, pe fiecare stație de lucru (calculator) pe care lucrează elevii, fie acasă fie la școală, fiind uneori posibile revenirile succesive, pe măsură ce elevul progresează în materialul de studiu;
Testul poate fi dat pe Internet/Intranet; opțiunile elevului respondent sunt înscrise automat într-o bază de date și se poate calcula pe loc un scor;
variantă mixtă, în care un test din cadrul unui program de instruire trimite opțiunile prin Internet, la un server care preia datele și le stochează; rezultatele pot fi consultate oricând de către profesor sau studentul respectiv;
elevilor li se cere să elaboreze o lucrare sau să dezvolte un proiect pe care îl vor prezenta utilizând un calculator și un videoproiector/ Whiteboard (alternativ, lucrarea sau proiectul pot fi trimise prin email cadrului didactic și colegilor, sau poate fi postat pe o pagină de web, blog, sau într-un grup pe o rețea de socializare);
doar o etapă din evaluare – analiza rezultatelor – se face cu ajutorul calculatorului: evaluatorul înscrie datele obținute din evaluări în baze de date, pentru stocare, prelucrări statistice, comparații, ameliorarea predării, intervenții precise pentru ameliorarea performanțelor. (http://www.elearning.ro/modalitati-de-utilizare-a-tic-pentru-evaluarea-studentilor)
După cum se poate constata, computerul este folosit cu succes în procesul de evaluare, fiind utilizat ca mijloc / suport de realizare a testelor, precum și ca mijloc de rezolvare a acestora de către elevi prin intermediul rețelelor de calculatoare și a Internetului.
Testele pot fi redactate pe calculator cu ajutorul aplicațiilor de construire a documentelor. Ele pot fi listate pe suport de hârtie sau pot fi aplicate online.
Există multe aplicații cu ajutorul cărora se pot redacta testele. Unele sunt gratuite, altele impun anumite costuri. Dintre cele gratuite pentru utilizatori persoane fizice amintim cunoscutul Word (din pachetul MS Office), Google Docs, HotPotatoes, Isondaje etc..
Pașii redactării unui chestionar/test online cu ajutorul aplicației Google Drive sunt prezentați în capitolul 8. Un model de test de evaluare sumativă,care a fost aplicat la două generații de elevi consecutive, în moduri puțin diferite, este prezentat în Anexa 3.
Acest test a fost aplicat în cadrul Colegiului „Emil Negruțiu” din Turda, elevilor din clasa a XI-a A cu specializarea Tehnician în activități economice, în anul școlar 2013-2014 în laboratorul informatizat sub supravegherea profesorului și elevilor din clasa a XI-a A cu specializarea Tehnician în activități economice, în anul școlar 2014-2015 care au avut posibilitatea de a-l completa în afara școlii (acasă, prieteni, alte locuri cu acces la Internet). Modul de aplicare: chestionarul a fost trimis fiecărui elev pe adresa de e-mail, aceștia și-au accesat adresa de e-mail, au găsit e-mailul cu chestionarul primit de la profesor în Inbox/Mesaje primite și au răspuns, conform indicațiilor, la întrebări. Profesorul a primit răspunsurile în mod automat, prin crearea automată de către Google Drive a unui fișier cu același nume la care a adăugat cuvântul „Răspunsuri”.
În capitolul 9 este prezentată o modalitate de prelucrare și analizare a răspunsurilor primite la acest test, cu ajutorul instrumentului Excel.
O altă modalitate de evaluare/sondare online este folosirea aplicației Isondaje, găzduită la adresa web www.isondaje.ro. Aceasta este o platformă care poate găzdui gratuit cont de profesor. Este foarte ușor și rapid să creați chestionare/sondaje cu iSondaje.ro.
Această platformă pune la dispoziție 10 tipuri de întrebări diferite disponibile. După crearea chestionarului, se invită respondenții să completeze sondajul printr-un link direct, sau se poate posta link-ul pe forumuri, alte pagini web etc.. Rezultatele sondajelor vor fi disponibile în format Excel pentru analize ulterioare. Asistența internet iSondaje.ro este gratuită.
Această aplicație e recomandată pentru cercetări științifice, sondaje ale profesorilor despre cursuri; se poate folosi un număr nelimitat de sondaje, număr nelimitat de întrebări, număr nelimitat de participanți, perioadă nelimitată, Sondaje în mai multe limbi. Sunt puse la dispoziție template-uri de sondaje, se pot folosi design-uri prestabilite și se pot încărca imagini. Oferă avantajul că oferă rezultate grafice fără a mai fi necesară prelucrarea acestora cu alte programe/softuri; se pot vizualiza informațiile respondenților, iar datele obținute se pot salva în format Excel. Poate fi folosit cu succes în evaluarea de orice tip, precum și pentru obținerea feed-back-ului de către profesor. Un chestionar pentru obținerea feedback-ului de către profesor a fost aplicat pe această cale unui grup de elevi format din elevii celor două clase supuse cercetării, în timpul vacanței, după ce aceștia au parcurs modulul Marketingul afacerilor la clasă. Interpretarea rezultatelor acestuia este făcută în ultimul capitol al acestei lucrări.
Foarte util și ușor de utilizat este aplicația HotPotatoes ca generator de teste, care poate fi descărcată gratuit de pe Internet.
Figură 5 Interfața Hotpotatoes
Aceasta reprezintă o suită de șase utilități pentru crearea de întrebări și teste bazate pe web, disponibile pe site-ul Half-Baked Software http://web.uvic.ca/hrd/halfbaked/, și anume
JCloze – Întrebări cu completare de spații libere
JCross – Întrebări pentru cuvinte încrucișate
JQuiz – Întrebări cu alegere multiplă sau introducere text
JMix – Propoziții amestecate
JMatch – Întrebări pentru potrivire
The Masher – Combină un număr de întrebări diferite într-un singur test
Un avantaj a al acestei metode este că poate fi folosită, după instalare, fără conectare la Internet, prin instalarea testelor pe fiecare computer ce urmează a fi rezolvate sau testul poate fi trimis pe e-mailul elevilor, postată pe site-ul modulului sau pe blog, pentru ca aceștia să se autoevalueze . Oferă posibilitatea de a preciza după fiecare răspuns dacă acesta este sau nu corect. Se poate folosi cu succes în autoevaluare.
În capitolele următoare sunt prezentate strategii didactice în care sunt prezentate moduri de utilizare a diferite instrumente informatice în procesul de predare – învățare – evaluare.
Pentru a găsi alte platforme care pun la dispoziție instrumente pentru crearea chestionarelor, suficient să se utilizeze un motor de căutare pe Internet și apar foarte multe sugestii pentru aceasta. E bine de știu că pentru a învăța să utilizezi o astfel de platformă există foarte multe tutoriale disponibile gratuit pe Internet. Mai mult, au apărut foarte multe programe de formare a profesorilor pentru utilizarea computerului în actul educativ.
Un exemplu este platforma Moodle pe care am mai amintit-o. Cine are norocul să o poată folosi online găzduită de un server, se poate bucura de aplicarea testelor online cu ajutorul ei. Are avantajul că notarea se face automat, rezultatele sunt păstrate într-o bază de date la care profesorul are acces. Folosește, deasemenea și catalog online etc.
Grile de evaluare pe suport electronic
În cazul în care se dorește evaluarea elevilor pe o competență, profesorul îl poate evalua utilizând grila de evaluare dinainte stabilită. Aceasta poate fi realizată în format electronic, fără a se lista, pentru protejarea mediului și a economiei de tuș și hârtie, și poate fi păstrată pe soport magnetic.
Un model de grilă de evaluare pe o competență (Ilie et al, 2006), ce poate fi folosită la Marketingul afacerilor, este prezentat în cele ce urmează:
Grila de evaluare
U.C. 10 Marketingul afacerilor
C.2. Determină nevoile clienților
În redactarea documentului s-au folosit căsuțe cu control de conținut de selectare pentru bifarea opțiunii Da ☒ sau Nu. Printr-u singur clic pe ☐ se bifează, sugerând astfel realizarea sau nu a cerinței, în funcție de opțiunea bifată.
Deasemenea, pentru identificarea elevului/candidatului și a profesorului îndrumător s-au utilizat câmpuri cu control de conținut tip text.
Utilizând astfel de grile de evaluare, profesorul își completează portofoliul în format electronic și economisește foarte mult prin neconsumarea hârtiei și a tușului de imprimantă.
Cap. 8 Utilizarea Google Docs ca instrument
în predarea-învățarea-evaluarea
cercetării de marketing
8.1. Ce este Google?
Google este cunoscut ca un motor de căutare pe Internet, administrat de compania internațională Google Inc. care a fost fondată în 1998 de către doi doctoranzi de la Universitatea Stanford, Larry Page și Sergey Brin.
Principalele instrumente și servicii online oferite de Google utilizatorilor săi, sunt:
Serviciul de poștă electronică – Gmail;
Serviciul de mesagerie instant – Google Talk;
Creare și gestionarea de grupuri de utilizatori – Google Groups (Google Grupuri);
Serviciu de stocare – Google Drive;
Instrumente de creare și editare de documente online – Google Docs (Google Documente). Acces concurent al utilizatorilor la documente pe baza conturilor de utilizator;
Instrumente de creare și editare de site-uri Web – Google Sites (Google Site-uri);
Instrumente de editare și gestionare a imaginilor și albumelor grafice Google Photos (Google Fotografii) prin utilitarul online Picasa Web;
Agende electronice online – Google Calendar. |( TIC ECON- Suport de curs)
Classroom este un instrument nou din Google Apps for Education, cu ajutorul căruia profesorii pot să creeze și să organizeze rapid temele, să ofere feedback în mod eficient și să comunice în mod simplu cu clasele
Google Drive este un serviciu care oferă utilizatorilor un spațiu de stocare pe serverele companiei (5 GB gratis, până la 16 TB cu plată) și care încearcă să se impună pe o piață unde există deja concurenți puternici: Dropbox, SkyDrive, iCloud. Se pot accesa acele informații de oriunde, de pe orice sistem care are instalată aplicația dedicată și care are o conexiune la Internet. Este o soluție perfectă pentru a înlocui un stick de memorie sau pentru a extinde capacitatea de stocare a unui telefon mobil.
Google Docs este o aplicație gratuită, bazată pe Web, care permite crearea de documente, foi de calcul, prezentări sau formulare (chestionare) ce pot fi elaborate și gestionate împreună cu alte persoane/colegi/elevi, în același timp, chiar dacă ei se află la un alt computer și în alt loc; este o alternativă bună pentru Microsoft Office (care necesită instalare pe sistemul de operare). Google Docs oferă utilizatorilor posibilitatea de a crea și edita documente atât online cât și offline; permite colaborarea în timp real cu alți utilizatori și îmbină caracteristicile a trei servicii des folosite: Writely (Word), Spreadsheets (Excel), Prezentare (Power Point). De asemenea, permite: importarea de fișiere, salvarea avantajoasă a documentelor create și descărcarea documentelor.
Principalele instrumente ce pot fi create cu Google Docs, sunt:
documente – create direct din Google Docs; pentru aceasta se folosesc butoanele din bara de instrumente pentru a selecta fontul, stilul, culoarea și mărimea textului.
foi de calcul – folosite pentru a crea liste complexe sau pentru a efectua calcule complicate; aici se pot aplica formule, crea grafice și schimba stilul foii de calcul pentru ca ea să se potrivească mai bine proiectului la care se lucrează.
prezentări –se pot personaliza paginile prezentării alegând design-ul care se dorește; pentru prezentarea documentului creat pe Internet, pentru cei interesați se dă clic pe butonul Lansare prezentare și se invită participanții introducând adresele lor de email.
formulare – numite și chestionare sunt foarte simplu de făcut, și, ca bonus, toate rezultatele sunt trecute într-o foaie de calcul care poate fi editată după cum dorește utilizatorul.
Google Drive poate crea și stoca documente, foi de calcul, prezentări, formulare create special pentru procesul de predare – învățare. Specific predării, capitolului Cercetarea de marketing și nevoile clienților, elevilor care studiază modulul Marketingul afacerilor, este realizarea chestionarelor cu ajutorul aplicației Google Docs. Pașii principali ce trebuie urmați pentru realizarea unui chestionar cu această aplicație vor fi prezentați în cele ce urmează, pentru a facilita accesul profesorilor și elevilor care nu au cunoștințe în acest domeniu. Pentru aceasta, este necesar ca profesorul și elevii să își creeze cont de utilizator pe domeniul Google.
Aplicația Classroom este disponibilă pentru utilizatorii Google Apps for Education (o suită gratuită cu instrumente de productivitate, printre care se numără Gmail, Drive și Documente Google).
Aplicația Classroom a fost concepută pentru a-i ajuta pe profesori să creeze și să colecteze temele fără să mai fie nevoie de hârtie și are funcții care permit să economisiți timp, cum ar fi posibilitatea de a crea automat o copie a unui document Google pentru fiecare elev/student. De asemenea, aplicația creează dosare Drive pentru fiecare elev/student și temă în parte și, astfel, totul rămâne organizat.
Elevii/Studenții pot păstra evidența temelor care trebuie predate accesând pagina Teme și să înceapă să lucreze la ele cu un singur clic. Profesorii pot vedea rapid cine și-a terminat sau nu tema și să ofere feedback și note în timp real, direct din Classroom.
Principalele beneficii oferite de Classroom sunt:
ușor de configurat – profesorii pot să adauge direct elevi/studenți sau să le trimită un cod pentru a se înscrie la curs; totul durează doar câteva minute;
timp economisit – fluxul simplu de muncă cu teme care nu sunt pe suport de hârtie permite profesorilor să creeze, să evalueze și să acorde note rapid; toate sunt într-un singur loc;
organizare îmbunătățită – elevii/studenții își pot vedea toate temele în pagina Teme și toate materialele de curs sunt stocate automat în dosare în Google Drive;
comunicare îmbunătățită – cu Classroom, profesorii pot să trimită anunțuri și să inițieze instantaneu discuții cu elevii/studenții de la curs. Elevii/studenții pot să-și permită unul altuia accesul la resurse sau să răspundă la întrebările din flux;
accesibil și sigur – asemenea celorlalte servicii din suita Google Apps for Education, aplicația Classroom nu conține anunțuri și nu vă folosește conținutul sau datele despre elevi/studenți în scopuri publicitare. În plus, este gratuită pentru școli.
Aplicația Classroom este disponibilă pentru oricine care are deja un cont Google Apps for Education. Profesorul care dorește să implementeze această formă de instruire asistată de computer trebuie să acceseze classroom.google.com , să se conecteze ca profesor și să creeze un curs. Elevii vor proceda la fel doar că trebuie să se conecteze ca elev și să se înscrie la curs existent. Dacă școala dvs. nu folosește Google Apps for Education, administratorul se poate înregistra la adresa www.google.com/edu/products/productivity-tools/ .
Deoarece la Colegiul „Emil Negruțiu” din Turda nu se folosește în prezent Google Apps for Education, se recomandă ca începând cu anul școlar 2015-2016 să fie aplicat și în această instituție.
8.2. Crearea unui cont Google
Pentru utilizarea serviciilor și instrumentelor oferite de Google în mod gratuit este necesară utilizarea unui simplu cont de utilizator Google.
Crearea unui cont de utilizator Google implică următorii pași:
1. Se deschide, în fereastra de browser, pagina principală Google (http://google.ro). În cadrul acesteia în colțul dreapta sus veți găsi opțiunea Conectați-vă. Accesând această opțiune veți fi
direcționat către pagina de gestionare a conturilor Google;
2. Accesați legătura Creați un cont chiar acum din cadrul secțiunii Nu aveți un cont Google?
3. Pagina care se deschide este prezentată în imaginea de mai jos. În cadrul acestei pagini introduceți o adresă de email prin intermediul căreia veți avea acces la contul de utilizator Google și alegeți o parolă.
Figură 6 Fereastră creare cont de utilizator Google
.
E bine de știut că un cont de utilizator Google poate fi creat utilizând adrese de email oferite de către alte servicii de poștă electronică (de exemplu Yahoo).
În cazul în care înregistrarea a avut loc cu succes veți primi următorul mesaj: ”Contul a fost creat. Confirmați adresa dvs., de e-mail curentă.”
Pentru a confirma crearea contului va trebui să accesați adresa de e-mail indicată anterior. Veți primi un mesaj de notificare a creării contului Google și o legătură care vă va activa contul. Dați clic pe acea legătură și contul va fi astfel confirmat.
8.3. Crearea și trimiterea chestionarelor cu ajutorul Google Docs
În predarea – învățarea cercetărilor de marketing, un punct important este redactarea chestionarelor, fie ele ca instrumente de învățare prezentate ca model de realizare, fie utilizate în realizarea unor cercetări de piață pentru proiecte, fie utilizate ca instrumente de evaluare și/sau feed-back.
O lecție în cadrul capitolului Cercetarea de marketing și nevoile clienților, poate fi, în cadrul orelor de laborator tehnologic, Redactarea chestionarelor a cărui obiectiv este redactarea chestionarelor cu ajutorul aplicației Google Docs – Formulare, care duce, într-o oarecare măsură, la dobândirea competenței UC 10 – C2 – Determină nevoile clienților de către elevi. Strategia lecției presupune utilizarea metodei experimentului utilizând ca mijloace de învățământ computerul și videoproiectorul. Modul de lucru presupune redactarea unui chestionar cu ajutorul Google Docs de către profesor și executarea acelorași pași de către fiecare elev pe computerul alocat în laboratorul informatizat. Sarcina de lucru a elevilor este: Redactați un chestionar privind imaginea magazinului Billa pe piață, pe care să îl trimiteți la 10 persoane aflate în lista voastră de prieteni.
Profesorul poate urma și prezenta pașii prezentați în următoarele paragrafe pentru atingerea obiectivului propus utilizând un videoproiector conectat la computerul la care lucrează, pentru ca elevii să poată observa bine și în timp util pașii ce trebuie făcuți.
Pentru crearea chestionarelor cu ajutorul Google Docs, și arhivarea acestora online, este necesară deschiderea aplicației Google Drive. Cum se face acest lucru? Foarte simplu: după conectarea în contul propriu de utilizator Google, se activează meniul Aplicații Google din partea dreaptă sus și se alege opțiunea Drive ca în imaginea alăturată.
Figură 7 Alegerea opțiunii Drive
Va apărea apoi interfața drive, cu un meniu simplu de utilizat, aranjat în partea stângă a paginii în format vertical ca în imaginea:
Figură 8 Interfața Drive
Pentru crearea unui chestionar, se alege din meniul Drive opțiunea Nou și se urmează calea Mai multe →Formulare Google. Apare apoi interfața pentru crearea formularului astfel:
Figură 9 Calea Drive →Nou→Mai multe →Formulare Google
Se alege titlul chestionarului, în exemplul prezentat, Chestionar privind imaginea magazinului Billa. Acest chestionar poate fi folosit de către elevi în realizarea unui proiect privind imaginea magazinului Billa. El poate fi aplicat publicului țintă online cu ajutorul Google sau direct, în format tipărit, fiind foarte ușor de completat.
După scrierea titlului chestionarului se poate face descrierea acestuia, în celula special dedicată acesteia, apoi se trece la redactarea întrebărilor. Pentru redactarea întrebărilor, este amenajat spațiu special care cuprinde:
titlul întrebării – textul principal al întrebării;
text de ajutor – text care să ajute respondentul în modul de utilizare/completare răspunsului la întrebare;
tipul de întrebare – meniu din care se poate alege tipul întrăbării din mai multe variante posibile: text, textul paragrafului, răspunsuri multiple, casete de selectare, alegeți dintr-o listă, scală, grilă, data, ora.
Figură 10 Interfețe redactare întrebări
se bifează, după caz, opțiunea Întrebare obligatorie și apoi se dă click pe opțiunea Terminat și va apărea ca în imaginea următoare:
Figură 11 Interfața finalizare redactare întrebare
În meniul fiecărei întrebări există opțiunile: Editați – se poate edita întrebarea curentă, Duplicați, Ștergeți, ceea ce face mai ușoară modificarea întrebării și prelucrarea chestionarului.
Pentru a trece la redactarea unei alte întrebări fie se duplică întrebarea curentă prin selectarea din meniul întrebării a opțiunii Duplicați și apoi se modifică noua întrebare, fie se alege, din opțiunea Alegeți un element, tipul de întrebare dorit a se redacta în continuare.
Dacă se alege redactarea unei întrebări de tip grilă, se vor completa pe rând datele ce urmează a apărea pe rânduri și apoi cele care vor apărea pe coloane. Aceste date poartă numele de etichete. În meniul acestui tip de întrebare, există opțiune de setări avansate cu ajutorul căreia se poate alege să se afișeze doar un răspuns pe coloană și dacă se dorește redarea în mod aleatoriu a întrebărilor. Există, deasemenea, opțiunea de a se putea alege un singur răspuns pe fiecare rând – Obligatoriu un răspuns pe fiecare rând, sau, după caz, un singur răspuns pe fiecare coloană.
Figură 12 Interfața pentru redactare întrebări tip grilă
Pentru a vizualiza chestionarul se alege din bara de meniu opțiunea Afișați formularul live și va arăta astfel:
Figură 13 Vizualizare formular online
Pentru trimiterea chestionarului/formularului on line, pe e-mailul respondenților, se accesează butonul Trimiteți formularul, care se găsește în partea de jos a acestuia și va apărea o casetă în care trebuie introduse adresele de e-mail a destinatarilor, ca în imaginea următoare:
Figură 14 Interfața pentru trimiterea formularelor online
Pentru a fi mai ușor de trimis la mai multe persoane deodată, este utilă existența unei liste cu adresele de e-mail ale respondenților completată simplu într-un document Google sau Word, elementul esențial fiind virgula pusă după fiecare adresă de e-mail din listă.
Pentru finalizarea trimiterii chestionarului, se accesează butonul Trimite.
Pe măsură ce se primesc răspunsuri, în Google Docs va apărea un fișier, de tip foaie de calcul, care va purta denumirea formularului trimis cu mențiune „Răspunsuri”. Acesta conține centralizat răspunsurile fiecărui respondent (pentru fiecare întrebare din formular în parte) și mai mult, o coloană dedicată prezentării/centralizării datei și orei la care a fost trimis răspunsul de către fiecare respondent.
8.4. Utilizarea chestionarelor realizate cu Google Docs în procesul de evaluare
Realizarea chestionarelor și aplicarea lor cu ajutorul Google, este utilă și în evaluarea elevilor pentru care există posibilitatea ca răspunsurile să fie date de către elevi în cadrul orelor de curs care se desfășoară în laboratorul informatizat sau în afara orelor de curs, de acasă sau în altă locație cu conexiune la Internet. În cel de-al doilea caz un avantaj pentru elev este că nu simte presiune din cauza prezenței profesorului în timpul examinării, dar prezintă și dezavantaje cum ar fi faptul că elevul se poate inspira din diferite surse pentru a răspunde corect, dezavantaj care de altfel poate fi considerat chiar și avantaj în sensul că elevul ar studia în plus problema și și-ar îmbogăți cunoștințele.
Un exemplu de chestionar redactat și aplicat cu ajutorul Aplicației Google Drive, pentru evaluarea elevilor, cu rol de test de verificare sumativă la capitolul Cercetarea de marketing și nevoile clienților este prezentat în Anexa 3 și se găsește la adresa https://docs.google.com/forms/d/1at7AfEE0u7vAH-iQKVVcD-w1vIolwwwyziwYbZtwoeg /viewform?usp=send_form
Un avantaj pentru profesor, al folosirii aplicației Google Drive/Docs în procesul de evaluare, este centralizarea automată a răspunsurilor primite, cu ajutorul aplicației Google, care creează automat o foaie de calcul care dedică câte un rând pentru răspunsurile fiecărui respondent/elev care a completat testul, coloanele conținând răspunsurile la fiecare întrebare. Această foaie de calcul poate fi exportată sub forma unui fișier Excel, care poate fi foarte ușor utilizat în prelucrarea și interpretarea datelor/rezultatelor obținute. Modul de prelucrare a datelor în Excel, va fi prezentat în capitolul următor.
Cap. 9 Utilizarea Excel ca instrument în procesul de predare-învățare
9.1. Ce este Excel?
Excel este un software care conține foi de calcul și permite crearea de tabele, calcularea și analizarea datelor, precum și crearea de diagrame (grafice). Acest tip de software este denumit software pentru foi de calcul. Excel permite crearea de tabele care să calculeze automat totalurile valorilor numerice care sunt introduse, imprimarea tabelelor în aspecte îngrijite și crearea de grafice simple.
Excel face parte din suita de produse Microsoft Office, care combină mai multe tipuri de software pentru a crea documente, foi de calcul și prezentări, precum și pentru a gestiona poșta electronică.
Fișierele din Excel sunt denumite foi de calcul sau registre de calcul, deoarece pot conține mai multe foi de calcul în același fișier. Orice registru de calcul este format din cel puțin trei foi de calcul. Fiecare foaie de calcul este formată din coloane și rânduri care se intersectează, formând casete care poartă denumirea de celule, în care se pot introduce: text, formule, cifre, grafice etc. Celulele se etichetează cu ajutorul literei corespunzătoare coloanei și a numărului corespunzător rândului pe care se află. Etichetele din partea de jos a ecranului, a registrului de calcul care poartă inscripțiile Foaie1, Foaie2, Foaie 3 (Sheet1, Shee2, Sheet3) etc. permit răsfoirea foilor de calcul executând click pe acestea cu mouse-ul. Denumirea acestor fișiere poartă extensia .xlsx.
9.2. Prelucrarea datelor cu ajutorul foilor de calcul Excel
Pentru exemplificarea acesteia, s-au prelucrat datele obținute din răspunsurile la testul sumativ numit Test de verificare la cercetarea de marketing prezentat în Anexa 3
Chestionarul a fost trimis elevilor din clasa a XI-a A an școlar 2014-2015, de către profesor, în data 27 Martie 2015, la ora 18.30 cu specificarea că acesta trebuie completat până la data de 30 martie 2015 ora 23.50. O listă cu elevii claselor supuse studiului este prezentată în Anexa 4. Înainte de a fi trimis elevilor, profesorul poate trimite pe propria adresă de e-mail chestionarul și îl rezolvă corect, trimițând astfel răspunsurile corecte care vor apărea în formularul de răspunsuri găzduit/stocat de Google Drive; răspunsurile apar astfel pe primul rând al foii de calcul în care vor fi centralizate apoi răspunsurile elevilor, acestea ținând loc de barem; acesta în loc de nume și prenume poate trece textul „Barem” sau „Răspunsuri corecte”.
În urma aplicării evaluării cu ajutorul chestionarului, răspunsurile elevilor au apărut într-o foaie de calcul numită automat Test de verificare la cercetarea de marketing (răspunsuri) care a fost procesată automat de Google Drive și care apare automat în Google Docs, în contul profesorului. Se observă că se păstrează în denumire, la început, denumirea formularului Google Docs care reprezintă chestionarul trimis Test de verificare la cercetarea de marketing. Răspunsurilor fiecărui chestionar/elev, le este dedicat câte un rând din acest document. Pe primul rând al acestei foi de calcul apar întrebările din chestionar. În plus, pe prima coloană apare Marcaj de timp unde se poate vedea data și ora la care a fost completat chestionarul de către respondent/elev. Foaia de calcul din acest fișier poartă denumirea de Răspunsuri la formular 1. Pe lângă această foaie, se pot crea altele, dar în acest capitol se prezintă modul de lucru cu ajutorul Excel.
Pentru o prelucrare mai ușoară a răspunsurilor obținute, se exportă acest fișier în Excel, altfel spus, se salvează ca un fișier de tip Excel, prin activarea meniului Fișier→Descărcați ca→MicrosoftExcel(.xlsx) ca în figura 19 din Anexa 5. Se alege locația unde va fi salvat noul fișier.
Se deschide fișierul Excel nou creat (Anexa 6) care poartă aceeași denumire Test de verificare la cercetarea de marketing (răspunsuri) – Microsoft Excel; se observă că și foaia de calcul redată de Google Drive poartă aceeași denumire și în Excel (Răspunsuri la formular 1).
Se observă că nu se respectă în totalitate ordinea întrebărilor din chestionar, motiv pentru care se recomandă mutarea coloanelor care „nu sunt la locul lor” astfel încât să se păstreze ordinea lor din chestionar. Astfel, în cazul acesta, se mută coloana Clasa (coloana E) după coloana Nume și prenume (coloana B), Enumerați etapele cercetării de marketing după Definiți cercetarea de marketing, prin selectarea pe rând a acestora dând click pe eticheta ce arată numele coloanei (E respectiv J) și inserând-o la locul potrivit, și se va proceda la fel ce celelalte coloane până acestea vor fi în ordinea stabilită în chestionar.
Pentru prezentarea baremului, se introduce un rând nou, al treilea la număr (primul rând reprezintă întrebările, al doilea răspunsurile corecte), iar la sfârșitul tabelului în partea dreaptă se introduce o coloană în care se vor trece punctele din oficiu și încă una în care se va calcula punctajul final/nota pentru fiecare elev în parte. Tabelul rezultat se poate formata ca aspect, în acest exemplu, se colorează primele rânduri pentru a se evidenția de celelalte și se trasează bordurile (liniile care definesc celulele) ca și în imaginea din Anexa 7.
Se deschide o nouă foaie de lucru în acest document pentru notarea răspunsurilor corecte; se va copia tabelul din Răspunsuri la formular 1 prin selectarea acestuia cu ajutorul combinației de taste CTRL+A, se va memora/copia cu ajutorul combinației de taste CTRL+C sau click dreapta și se alege funcția Copy și dând click pe prima celulă din noua foaie de lucru se va insera tabelul folosind combinația de taste Ctrl+V sau click dreapta și se alege funcția Lipire; se vor șterge răspunsurile la întrebări și se vor introduce în locul lor, în fiecare celulă formule pentru a arăta punctajul obținut. Se va folosi funcția IF pentru întrebările cu răspuns închis (durează mai puțin decât dacă am nota la fiecare în parte punctajul), iar pentru cele cu răspuns deschis, profesorul trebuie să introducă manual punctajul obținut. Pentru calcularea notei finale se folosește funcția Sum, iar la sfârșit se poate calcula media clasei prin utilizarea funcției Average. De asemenea, se pot contoriza (număra) automat răspunsurile corecte/incorecte pe fiecare întrebare în parte; pentru aceasta se poate insera un rând la sfârșitul tabelului și eventual numi Număr răspunsuri corecte.
Pentru notarea răspunsurilor la întrebările închise se scrie formula IF de forma „dacă răspunsul este corect, atunci acord 1 punct, altfel 0”, descrisă de Excel astfel:
= IF (test_logic; [valoare_dacă_adevărat] ;[valoare_dacă_fals]
În prima celulă cu răspuns se completează formula =IF('Răspunsuri la formular 1'!F4 = 'Răspunsuri la formular 1'!F2;1;0) sau =IF('Răspunsuri la formular 1'!F4 = "contactarea rapidă a respondenților, pot fi obținute informații mai personale, costuri moderate";1;0) sau =IF('Răspunsuri la formular 1'!F4 = F2;1;0). Pentru completarea formulei în celelalte celule corespunzătoare răspunsurilor la prima întrebare, pentru fiecare elev, nu este necesară scrierea în fiecare celulă în parte, ci se folosește funcția Excel Drag&Drop prin selectarea celulei care conține formula și tragerea ei în jos pe fiecare rând în parte, Excel modificând singur câmpurile care se schimbă în interiorul celulei. Pentru completarea formulelor pe următoarele coloane, care conțin răspunsuri cu întrebări închise, se selectează celulele din prima coloană cu răspunsuri închise și folosind Drag&Drop se trage spre dreapta atât cât să cuprindă celulele aferente răspunsurilor la celelalte întrebări cu răspunsuri închise. Astfel, formula de calcul se va copia automat și foarte rapid. Rezultă formule de genul:
=IF('Răspunsuri la formular 1'!G4='Răspunsuri la formular 1'!G2;1;0)
=IF('Răspunsuri la formular 1'!H4='Răspunsuri la formular 1'!H2;1;0)
=IF('Răspunsuri la formular 1'!J4='Răspunsuri la formular 1'!J2;1;0)
Pentru completarea punctelor din oficiu, se procedează la fel; se completează celula aferentă primului rând cu răspunsuri, se selectează apoi această celulă și utilizând Drag&Drop se trage în jos.
Totalul punctelor obținute de fiecare elev reprezintă nota acestuia. El se poate calcula automat folosind funcția Sum care se completează în celula aferentă primului rând cu răspunsuri, se selectează apoi această celulă și utilizând Drag&Drop se trage în jos. Forma acesteia este: =SUM(D4:K4).
Tabelul va arăta ca în figura prezentată în Anexa 8.
Pentru numărarea răspunsurilor corecte se poate folosi funcția =COUNTIF; astfel, în celula D23 (în exemplul nostru), locul unde vrem să apară această valoare/contorizare pentru răspunsurile corecte la prima întrebare, se va scrie formula =COUNTIF(D4:D22;"<>0") care calculează numărul de răspunsuri corecte, în cazul primei întrebări, cu răspuns complet sau parțial corect. D4:D22 reprezintă zona celulelor din tabel supuse contorizării. "<>0" reprezintă criteriul în funcție de care se realizează numărătoarea, în cazul nostru răspunsurile corecte sau parțial corecte care au primit punctaj diferit de 0. Se procedează la fel pentru următoarele întrebări.
Pentru a calcula media clasei, se introduce în celula L23 funcția Average sub forma: =AVERAGE(L4:L22;2)
Aceasta va returna valoarea mediei aritmetice a tuturor notelor obținute de elevi (media clasei), rotunjită cu două zecimale, în cazul de față aceasta este 7,60.
Rezultă următorul tabel:
Figură 15 Tabel statistic privind rezultatele la testul de verificare
9.3. Realizarea diagramelor cu ajutorul Excel și interpretarea rezultatelor
Diagramele/graficele sunt folosite pentru a afișa serii de date numerice într-un format grafic, pentru a facilita înțelegerea unei cantități mari de date și a relației dintre serii diferite de date.
Pentru a crea o diagramă în Excel, se începe cu introducerea datelor numerice pentru diagramă într-o foaie de lucru. Apoi avem posibilitatea să reprezentăm datele într-o diagramă selectând tipul de diagramă pe care dorim să-l utilizăm în fila Inserare, din grupul Diagrame.
Există posibilitatea realizării acestora și cu ajutorul aplicației Office Word.
Se deschide în fișierul Excel o foaie de calcul nouă în care se vor nota seriile de date supuse analizei, sub forma unui mini-tabel.
Dintr-un total de 21 elevi, au răspuns prin intermediul Internetului, în perioada de timp stabilită de profesor, 19 elevi, o rată destul de mare. Pentru aceasta, se poate realiza, într-o foaie de calcul, o serie simplă de date ca în modelul următor:
Tabel 3 Situația numărului de elevi evaluați
Se selectează datele și se creează diagrame pentru reprezentarea mai spectaculoasă a acestora
Figură 16 Exemplu diagramă cu conuri
Sau utilizând seria:
Tabel 4 Situație elevi care au răspuns solicitării de a fi evaluați online
Figură 17 Model diagramă circulară
Pentru a putea interpreta numărul de note obținute, se va realiza tabelul următor, care preia cu Copy&Paste datele din tabelul statistic cu rezultate prelucrat înainte, utilizând din nou funcția COUNTIF (=COUNTIF(Foaie2!$L4:$L22;"=1")):
Tabel 5 Situația notelor obținute de elevii clasei a XI-a A la Testul de verificare
În Excel, pentru realizarea diagramelor, se accesează din meniul principal Inserare→ Diagrame și se va alege forma dorită ca în figura de mai jos.
Figură 18 Alegerea tipului de diagramă
Alegând forma Coloane 2 D se obține următoarea diagramă, prezentată în figura 18, care se poate modifica după cum dorește autorul.
Figură 19 Diagrama model Coloane 2 D
Dând click dreapta pe diagramă, se alege opțiunea Selectare date și va apărea fereastra din figura 17:
Figură 20 Fereastra Selectare date diagramă
Pentru a nu mai apărea valoarea notelor reprezentată grafic, se elimină din partea stângă câmpul Note.
Dând dublu click pe titlul diagramei acesta se poate modifica, atât ca și conținut, cât și ca aspect.
Figură 21 Diagramă modificată prin schimbarea unor date
O altfel de reprezentare, folosind forma radială, este:
Figură 22 Model Diagramă radială
Se poate observa foarte ușor că din cei 19 elevi care au răspuns la chestionar, nici unul nu a obținut note de 1, 3 și 4. Cea mai mică notă a fost 2, obținută de către o singură elevă, care este cunoscută cu ușor retard mintal, apoi următoarea notă fiind 5 obținută de un singur elev reprezentând 5 % din numărul de elevi care au răspuns la chestionar, nota 6 a fost obținută de 3 elevi reprezentând 16% din numărul de elevi care au răspuns la chestionar; nota 7 a fost obținută de 1 elev reprezentând 5% din numărul de elevi care au răspuns la chestionar; nota 8 a fost obținută de 2 elevi reprezentând 11% din numărul de elevi care au răspuns la chestionar; nota 9 a fost obținută de 8 elevi reprezentând 42% din numărul de elevi care au răspuns la chestionar; nota 10 a fost obținută de 3 elevi reprezentând 16% din numărul de elevi care au răspuns la chestionar.
O altă reprezentare grafică poate fi făcută pentru a reprezenta câți elevi au răspuns corect la fiecare întrebare utilizând seria de date următoare și reprezentarea grafică cu ajutorul diagramei cu coloane de tip cilindru grupat și umplere suprafață cu model:
Tabel 6 Serie de date privind numărul de răspunsuri corecte
Figură 23 Model Diagramă tip cilindru grupat
Dacă nu apare câmp automat pentru scrierea titlului diagramei și se dorește ca acesta să apară, se poate insera o căsuță text pe suprafața acesteia. Dacă dorim să nu apară reprezentat grafic numărul întrebării, se dă click dreapta pe suprafața diagramei, se selectează Selectare date… și apoi se elimină câmpul aferent Număr întrebare și diagrama
va arăta astfel:
Figură 24 Diagrama tip cilindru grupat modificată
O altfel de reprezentare care se poate folosi pentru aceste date este cea radială, și poate fi reprezentată în plan sau spațial astfel:
Figură 25 Diagrama radială – diferite moduri de prezentare
Modul de realizare a seriilor și cel de realizare a a diagramelor, poate fi prezentat de către profesor elevilor pentru ca aceștia să centralizeze datele obținute în urma aplicării chestionarului prezentat în capitolul anterior ca mijloc de realizare a unei cercetări de marketing privind imaginea magazinului Billa, precum și în alte cazuri.
Cap. 10 Utilizarea Word ca instrument în procesul de predare-învățare
10.1. Ce este Word?
Word este o aplicație pentru procesarea textului, utilizată frecvent de majoritatea utilizatorilor de computer. La fel ca Excel, face parte dintr-o suită de programe office, cel mai cunoscut fiind Microsoft Office Word. Există și alte suite realizate de alte firme producătoare de softuri, de exemplu OpenOrg, WPS Office etc., dar cel mai cunoscut și mai popular la noi în țară este cel de la Microsoft, motiv pentru care, în acest capitol va fi prezentat modul de utilizare al acestuia în procesul de predare-învățare pentru realizarea unor materiale auxiliare didactice, cu ajutorul versiunii Microsoft Word Profesional 2010, notat în continuare „MS Word”
MS Word este o aplicație de procesare a textelor de tip WYSIWYG (What You See Is What You Get) ceeea ce înseamnă că el afișează documentele pe ecran în forma în care le va tipări pe hârtie. Cu el se pot realiza documente, pagini de Internet, rapoarte, desene sau se pot modela texte (folosind subprogramul WordArt).
Acest soft este echipat cu șabloane care pot fi folosite pentru a crea documente. Utilizatorul poate stabili formatul caracterelor folosind stiluri și dimensiuni diferite de corpuri de literă. Se pot evidenția caracterele prin subliniere și prin utilizarea stilurilor aldin (îngroșat) sau cursiv (italic) sau subliniat (Underline), pentru stabilirea utilizării fiecăruia din acestea putând fi folosite butoanele aferente din bara de meniu Pornire sau combinațiile de taste: Ctrl+B, Ctrl+I , respectiv Ctrl+U.
De asemenea, MS Word cuprinde un program de verificare a corectitudinii ortografice, un program de verificare a corectitudinii gramaticale, un dicționar de sinonime și antonime și corectarea automată. Cu ajutorul lui, se pot adăuga legende de ilustrații, note explicative, note de subsol și de final a documentului, într-un mod foarte ușor, acesta actualizând numărul acestora în ordinea folosirii lor. Se pot genera automat cuprinsuri, indexuri și rezumate. Se pot crea documente cu aspect profesional, care includ coloane de tip ziar, tabele, grafice, imagini. Se poate utiliza poșta electronică pentru colaborarea pe documente și partajarea informațiilor se pot transforma documente rapid și ușor în pagini Web.
Extensiile fișierelor/documentelor create cu Ms Word pot fi:
Tabel 7 Extensii fișiere Word
10.2. Editarea unor instrumente didactice cu ajutorul Word
Editarea planificării calendaristice la Modul Marketingul afacerii – clasa a XI-a pe baza curriculumului specific, este mult mai ușor de făcut utilizând computerul și aplicația Word. În continuare, va fi prezentat modul de editare a acesteia, pe baza unui exemplu de planificare calendaristică conform Planului de învățământ aprobat prin Ordinul M.E.C.T.S.: 3752/09.02.2011 și a Programei aprobată prin Ordinul M.E.C.T.S.: 3172/30.01.2006.
Se deschide un fișier Word urmând calea: Start →Toate programele →Microsoft Office →Microsoft Office 2010 sau click dreapta pe ecran (pe desktop sau o altă fereatră unde dorim să salvăm fișierul) →New→Document Microsoft Word ca în figura următoare:
Figură 26 Creare document Word
Pentru editarea antetului se folosește un tabel cu 3 coloane; prima coloană conține elemente de identificare a unității școlare, profilul, domeniul de pregătire de bază/domeniul de pregătire generală/calificarea profesională, numele modulului la care se referă (M1- Marketingul afacerii), nr. de ore/an, nr. ore /săptămână evidențiate pe categorii: teorie, laborator tehnologic și practică, clasa la care se aplică, numele și prenumele profesorului, plan de învățământ și programa aprobată prin Ordine M.E.C.T.S. A doua coloană este goală, fiind utilizată doar pentru a delimita mai ușor distanța între scrisul din prima coloană și cea de a treia, iar a treia coloană conține elemente de identificare a directorului unității de învățământ care apobă planificarea și ale Responsabilului de arie curricularră tehnologii care avizează planificarea. Cea de a doua coloană poate fi și omisă, distanța între scrisuri putând fi ajustată prin redimensionarea alineatelor paragrafelor din ultima coloană. Acest tabel, poate fi formatat după cum dorește cel care îl editează. În exemplul prezentat s-a folosit pentru caractere fontul Times New Roman cu dimensiunea de 12 points, stilul Aldin (îngroșat) pentru a se evidenția mai bine, fiind elemente obligatorii care trebuie să apară pe un astfel de document. Distanța între rânduri folosită este de un rând, fără spațiu înainte și după paragraf. Pentru ca înălțimea rândurilor să fie egală și cât mai mică, acesta s-a stabilit a fi de 0,45 cm urmând pașii: selectarea tabelului, click dreapta, se alege Formatare tabel, se selectează rând, apoi se activează butonul Înălțime și se modifică cu dimensiunea dorită, apoi la Înălțime rând se alege din lista disponibilă câpul corespunzător „Exact”, ca în figura următoare:
Figură 27 Modificare înălțime rând în Word
Utilizarea tabelului este necesară pentru a putea alinia corespunzător rândurile scrise și pentru a putea edita referințele privind aprobarea și avizarea documentului. Acesta poate fi creat direct pe suprafața de conținut a documentului sau poate fi inserat în partea de sus a paginii care este loc predestinat antetelor. Prin adăugarea unui rând deasupra celor prezentate, pot fi inserate în celulele acestuia, sigla unității de învățământ și a Ministerului Educației și Cercetării.
Sub tabel, apare titlul documentului „PLANIFICARE CALENDARISTICĂ AN ȘCOLAR: 2014-2015”, titlul care poate fi formatat prin utilizarea unor fonturi de dimensiuni mai mari decât scrisul obișnuit, sau prin formatarea lui utilizând un stil de titlul predefinit în meniul Pornire.
Se inserează un alt tabel, care conține planificarea propriu-zisă, structurat pe 11 coloane numerotate de la 0 la 10, care conțin: număr criteriu, Unitatea de competență, Competențe specifice, Conținuturi, Nr. ore, Săptămâna și Observații. Se observă evidențierea capului de tabel prin folosirea fonturilor îngroșate și a umplerii celulelor cu culoare. Umplerea cu culoare a celulelor se poate face prin selectarea celulelor care se vor colorate și aplicarea funcției de Umbrire care colorează fundalul din spatele textului sau paragrafului selectat fie utilizând pictograma din meniul Pornire, fie prin folosirea funcției de formatare a tabelului.
Păstrarea capului de tabel pe fiecare pagină se face astfel: se selectează rândurile tabelului care trebuie să apară pe fiecare pagină, se selectează meniul Instrumente Tabel→Aspect→Repetarea rândurilor antet ca în figura următoare:
Figură 28 Setare repetarea rândurilor antet
Completarea datelor se poate face utilizând fonturi de 12 pt.(recomandat) sau altă dimensiune. Distanța între rânduri poate fi și ea ajustată în funcție de cum se dorește prin utilizarea funcției Interlinie și spațiere paragraf din meniul Pornire, sau click dreapta →Formatare paragraf.
Pentru copierea datelor necesare existente în alte documente se pot folosi funcțiile Copiere (Copy) și Lipire (Paste). Cum? Se selectează din sursa de date textul care se dorește a fi copiat, se accesează funcția Copiere prin accesarea ei printr-un simplu click direct pe butonul Copiere din meniul Pornire al paginii sau utilizând combinația de taste Ctrl+C sau click dreapta pe textul selectat→Copiere. Inserarea textului (păstrat în clipboard) se face prin poziționarea cursorului la locul dorit și activarea funcției Lipire prin accesarea ei printr-un simplu click direct pe butonul Lipire din meniul Pornire al paginii sau utilizând combinația de taste Ctrl+P sau click dreapta pe textul selectat→Lipire. Această modalitate scutește de a scrie din nou ce este deja scris în alt document.
Pentru a se vedea modelul de planificare propus, se accesează Anexa 9.
Strâns legat de planificarea calendaristică este și Proiectul unității de învățare (PUI). Pentru capitolul referitor la cercetarea de piață aferent modulului Marketingul afacerii, prezentăm în Anexa 10 un exemplu de PUI pentru orele de teorie, redactat cu ajutorul MS Word.
Realizarea fișelor documentare, a fișelor de lucru, testelor de evaluare, a interpretării acesteia, se poate face deasemenea utilizând Word.
În elaborarea fișelor de lucru, se recomandă uneori utilizarea unor emoticoane, a unor imagini sugestive actului ce urmează a fi realizat, uneori chiar hazli, pentru a-i „scoate din amorțeală” pe elevi. În cele ce urmează va fi prezentată o fișă de lucru tip rezolvare de problemă, aplicată elevilor la Modulul Marketingul afacerilor privind cercetarea de piață. Aceasta va conține în antet numele modulului, clasa și numele profesorului. Opțional, dacă se dorește notarea numelui pe fișa listată, se poate scrie în partea dreaptă sus „nume elev”. Numele documentului va fi scris cu caractere îngroșate, opțional cursive, de exemplu, se alege fontul de tip Monotype Corsiva, de dimensiune mare pentru a ieși în evidență de restul textului sau se poate recurge la instrumentul WordArt. Fișa de lucru poate fi administrată pe suport de hârtie sau poate fi afișată cu ajutorul videoproiectorului urmând a fi rezolvată problema cerută fie pe suport de hârtie, fie electronic, sau poate fi accesată de fiecare elev pe computer și completată în format electronic. (Anexa 11)
Modulul Marketingul afacerilor Nume elev:__________________
Clasa a XI-a A
Prof. Bătinaș Ramona
Fișă de lucru nr. 10
În urma unei cercetări de piață, aprecierile formulate de un eșantion de 1500 persoane, asupra imaginii magazinului Penny market din Turda, s-au distribuit pe o scală cu 5 trepte după cum urmează:
Prelucrați datele și interpretați rezultatele cu ajutorul diferențialei semantice.
Sugestie de rezolvare: Copiați tabelul într-o foaie de calcul Excel, adăugați o coloană în partea stângă a acestuia în care să calculați cu ajutorul formulei Average scorurile obținute de fiecare caracteristică supusă cercetării. Calculați apoi media scorurilor. Realizați graficul scorurilor cu ajutorul diagramelor.
Timp de lucru: 15 minute
Și iată că iar apare interdisciplinaritatea în actul de învățare al elevilor! Trebuie să se folosească de noțiunile învățate la TIC.
Experiența a arătat că majoritatea elevilor sunt surprinși când li se cere pentru prima dată să realizeze aceste cerințe, motiv pentru care, ca profesor înțelegător, adaptezi tactica la nevoie și cu ajutorul videoproiectorului rezolvi o dată cu elevii problema, algoritmizând practic rezolvarea acesteia, cel puțin pentru prima problemă cu astfel de cerință.
Ca strategie, propusă de altfel la sfârșitul fișei de lucru, se urmează pașii recomandați.
Formula, care în Word se poate scrie cu ajutorul instrumentului Ecuație sub forma:
în Excel, va apărea sub formă de formulă în celula destinată rezultatului astfel:
=ROUND((5*B2+4*C2+3*D2+2*E2+1*F2)/1500;2)
și amintindu-ne de funcția Drag&Drop, se copiază formula în următoarele câmpuri pentru calcularea scorurilor aferente fiecărei caracteristici supuse cercetării, apoi se calculează media scorurilor cu ajutorul funcției Average, cu formula =AVERAGE(G2:G6), tabelul arătând astfel:
Pentru interpretarea rezultatelor se folosește un tip de diagramă ales de elevi, la sugestia profesorului, ca în modelul următor:
Figură 29 Grafic scoruri
Interpretarea rezultatelor: în urma calculelor reiese că aprecierile cele mai bune le are Orarul de funcționare, urmat de amplasare cu un scor de 3,53 și apropiat apoi de acesta este văzut comportamentul personalului cu un scor de 3,47. Per ansamblu, aprecierea respondenților vizavi de imaginea magazinului Penny, este pozitivă, 3,46 (scorul mediu fiind de 3). Respondenții au avut o părere destul de nefavorabilă asupra amenajării interioare și a diversității sortimentale, aceste două caracteristici obținând scoruri sub 3. Se recomandă, ca conducerea magazinului să ia măsuri pentru îmbunătățirea imaginii în ceea ce privește amenajarea interioară a magazinului și diversitatea sortimentală.
Fișe de lucru cu cerințe asemănătoare, care fac apel la rezolvarea cu ajutorul computerului, sunt prezentate în anexele 12, 13, 14.
Cap. 11 Rezultate ale Cercetării pedagogice
Rezultate comparate în urma aplicării testării sumative online
Testul de evaluare sumativă prezentat în Anexa 3, realizat și aplicat cu ajutorul aplicației gratuite Google Drive, celor două generații de elevi, a avut un impact deosebit pentru aceștia, acesta fiind primul test aplicat online la modulul Marketingul afacerilor. Elevii au fost încântați de-a dreptul prin faptul că nu trebuie să scrie pe hârtie.
Scopul testului este de a evalua cunoștințele esențiale însușite de elevi după parcurgerea unității de învățare Cercetarea de marketing și nevoile clienților aparținînd modulului Marketingul afacerilor și de a observa impactul asupra elevilor a utilizării instrumentului de evaluare cu ajutorul computerului și a Internetului, a modului de implicare a elevilor în utilizarea noii tehnologii. .
Obiectivul aplicării acestui test este testarea cunoștințelor/competențelor acumulate de elevi în urma parcurgerii materialului învățat,
Testul a fost construit din două întrebări deschise și 5 întrebări închise, multihotomice, cu o singură variantă de răspuns.
Reamintim faptul că testul a fost aplicat în anul școlar 2013-2014, în laboratorul informatizat al Colegiului „Emil Negruțiu” din Turda, în timpul orei de Marketingul afacerilor, la clasa a XI-a A profil Servicii specializarea Tehnician în activități economice, la un număr de 18 elevi, unul fiind absent, scopul fiind testarea cunoștințelor elevilor și dezvoltarea deprinderilor de utilizare a computerului; în anul școlar 2014-2015 la elevi cu aceeași specializare și același nivel ca în anul precedent, prin distribuirea lui online prin intermediul e-mailului și acordarea unui termen de câteva zile pentru rezolvarea acestuia, elevii având posibilitatea de rezolvare a testului în altă locație decât la școală sub supravegherea profesorului, și cu acces la surse de informație, scopul fiind de a utiliza computerul personal pentru rezolvarea unui test de evaluare și de a studia în plus pentru a-și dezvolta competențele, cunoștințele și abilitățile profesionale.
Elevii din clasele folosite pentru realizarea cercetării provin din medii familiale normale din punct de vedere social, unii de la țară alții de la oraș. Majoritatea dețin computer acasă pe care îl utilizează pentru diferite trebuințe.
În urma analizei rezultatelor testului, s-au obținut următoarele rezultate comparate:
Tabel 8 Situație comparativă a răspunsurilor obținute la testul de verificare dat la cercetarea de marketing
Figură 30 Graficul răspunsurilor corecte la testul formativ
S-a constat că în cazul în care testul a fost dat în prezența profesorului, o mare parte din elevi nu au reușit să dea răspunsuri complete la întrebările deschise. În situația prezentată mai sus se compară numărul de răspunsuri care conțin cel puțin parțial răspunsul corect. Doar 5 elevi în anul școlar 2013-2014 au reușit să dea răspunsuri complete la întrebarea numărul 1, adică să definească marketingul, restul de 8 elevi au dat răspunsuri incomplete/parțial corecte fiind notați cu un punct din maxim două posibile, pentru încurajare. deasemenea, doar 10 elevi din 17 care au încercat să răspundă în anul școlar 2013-2014 la întrebarea a doua din test, respectiv să enumere etapele cercetării de marketing, au dat răspuns corect și complet.
În ceea ce privește notele obținute, mediile obținute de cele două clase nu sunt foarte mici, dar nici foarte mari. Aceste sunt ambele peste 7, media mai mică în anul școlar 2013-2014 este explicabilă, elevii neavând ocazia să se inspire din alte surse decât cele din memoria proprie. Cei din anul școlar 2014-2015 au avut avantajul completării testului în altă locație fără a fi supravegheați de profesor, având avantajul utilizării unor surse de inspirație pentru răspunsuri. Mai jos prezentăm comparativ situația notelor obținute de cele două generații:
Tabel 9 Situația comparativă a notelor obținute de elevii celor două generații la Testul de verificare sumativă
Figură 31 Grafic comparație note obținute de cele două serii de elevi
S-a constatat că în anul școlar 2013-2014 s-au obținut note peste 5, cea mai mică notă fiind 6, predominând cel mai mult nota 7. Media pe clasă de 7,15 reflectă nivelul mediu spre ridicat al clasei.
Faptul că aplicarea aceluiași test generației din anul școlar 2014-2015, a adus doar 3 note de 10 din 19 elevi care au răspuns, arată lipsa de interes pentru studiu a unor elevi, care nu s-au străduit suficient să studieze și/sau să gândească ce trebuie să răspundă, nu au căutat în surse de informații răspunsul corect. Dar, s-a observat implicarea lor în a utiliza totuși computerul (acasă) pentru rezolvarea unei cerințe propusă de profesor. Ar fi fost mult mai satisfăcător, dacă mai mulți elevi ar fi studiat în plus sau ar fi căutat răspunsurile corecte și ar fi dat răspunsuri corecte la întrebările la care nu au răspuns corect, au răspuns greșit sau incomplet.
Notele peste 5 arată faptul că au fost atinse competențele vizate.
Sondaj pentru feed-back realizat online
Ca urmare a aplicării instruirii asistate de computer în cadrul procesului de predare învățare la clasele a XI-a A profil Servicii specializarea Tehnician în activități economice, în anul școlar 2013-2014 și 2014-2015, după încheierea cursurilor, s-a aplicat un chestionar al cărui scop principal a fost de a identifica impactul utilizării computerului în procesul de predare-învățare, iar obiectivul de a de a afla reacția/părerea elevilor despre lecțiile ținute la modulul Marketingul afacerilor cu ajutorul computerului
Acest chestionar a fost trimis unui grup de 23 elevi, prin intermediul rețelei de socializare Facebook, din care 8 din generația clasei a XI-a în anul școlar 2013-2014 și 17 din generația clasei a XI-a în anul școlar 2014-2015. Din aceștia, au răspuns 17 elevi, 6 din prima generație și 11 din a doua generație.
Chestionarul a fost realizat cu aplicația pusă gratuit la dispoziția profesorilor, de către site-ul www.isondaje.ro. Acesta cuprinde tiltul chestionarului (Feed-back), o parte introductivă în care se menționează scopul aplicării acestui sondaj, date de identificare a unor caracteristici ale respondenților, 7 întrebări închise, de structuri diverse și în final mulțumiri celor care au avut bunăvoința să răspundă la această solicitare.
Importat de la adresa unde este găzduit în formă printabilă (http://isondaje.ro/surveys/send/392852555/print/ ) acesta are următorul conținut și aspect:
Feed-back
Din dorința de a îmbunătăți calitatea actului de predare-învățare, aș dori să participați la acest sondaj. În urma acestei anchete urmăresc să promovăm cooperarea reciprocă și să dezvoltăm o strategie de instruire în funcție de nevoile și de cerințele voastre.
Completarea acestui chestionar durează aproximativ 10 minute.
Introduceți datele dumneavoastră:
Partea superioară a machetei
1. Ce v-a plăcut cel mai mult la lecțiile de la modulul Marketingul afacerilor? (mai multe răspunsuri posibile)
prezentarea lecției cu ajutorul calculatorului/videoproiectorului
pagina web dedicată acestui modul www.marketingcen.wikispaces.com
evaluarea cu ajutorul chestionarelor online
utilizarea calculatorului la rezolvarea problemelor
desfășurarea lecțiilor în laboratorul informatizat
Altele
Partea inferioară a machetei
Partea superioară a machetei
2. Ce preferi să se folosească în procesul de predare?
tabla și creta
calculator și videoproiector
foi de flipchart și markere
nu mă interesează
nimic
Altele
Partea inferioară a machetei
Partea superioară a machetei
3. Cât de importantă ți se pare pagina www.marketingcen.wikispaces.com pentru învățare?
Partea inferioară a machetei
Partea superioară a machetei
4. Cât de mult îți place să fi evaluat online?
Partea inferioară a machetei
Partea superioară a machetei
5. Cum ți-a plăcut mai mult să rezolvi temele/problemele la Marketingul afacerilor?
cu ajutorul calculatorului la școală
cu ajutorul calculatorului acasă
cu ajutorul calculatorului la școală și acasă
fără calculator
Partea inferioară a machetei
Partea superioară a machetei
6. Care e modalitatea ta preferată de predare a temelor?
pe suport de hârtie
online postate pe pagina/blogul modulului
online trimise pe e-mail profesorului
Partea inferioară a machetei
Partea superioară a machetei
7. Ce notă acorzi profesoarei pentru modul în care a desfășurat lecțiile la Marketingul afacerilor cu ajutorul computerului?
Partea inferioară a machetei
Partea superioară a machetei
Vă mulțumesc pentru răspuns!
Se poate observa foarte ușor, cât de bine e editat din punct de vedere al aranjării în pagină, chiar și preluat în fișier Word, acesta păstrând casetele pentru completare și listele de alegere a răspunsurilor, ceea ce duce cu gândul la faptul că utilizând această aplicație putem edita foarte estetic și clar teste diverse, care pot fi completate și salvate în format electronic ca fișiere de tip .doc sau .docs.
Acest chestionar a fost trimis unui grup de 23 elevi, din care 8 din generația clasei a XI-a în anul școlar 2013-2015 și 17 din generația clasei a XI-a în anul școlar 2014-2015. Din aceștia, au răspuns 17 elevi, 6 din prima generație și 11 din a doua generație. Răspunsurile acestora sunt stocate în contul de utilizator al profesorului pe platforma Isondaje.ro. Pe această platformă apare și o prelucrarea a datelor, sunt contorizate toate răspunsurile pe fiecare item în parte și e realizată și diagrama răspunsurilor pentru fiecare întrebare. Iată cum apar prelucrate și raportate acestea:
Răspunsurile pentru prima întrebare
1. Ce v-a plăcut cel mai mult la lecțiile de la modulul Marketingul afacerilor? (mai multe răspunsuri posibile)
Se observă că procentele care apar în reprezentarea grafică reprezintă procentul răspunsurilor la itemul respectiv din numărul total de răspunsuri (38), aplicația calculând în acest mod raportarea deoarece întrebarea oferea posibilitatea alegerii mai multor variante de răpuns de către un respondent.
Această primă întrebare este de tip grilă cu răspunsuri posibile multiple. Se observă foarte ușor că din 17 elevi respondenți:
13 din ei, reprezentând 76,47% din totalul respondenților, au preferat defășurarea lecțiilor în laboratorul informatizat
10 din ei, reprezentând 58,80 % din respondenți, au preferat utilizarea computerului și videoproiectorului la predare lecțiilor,
7 din ei, reprezentând 41,17 %, au preferat să utilizeze calculatorul în rezolvarea problemelor;
6 din ei, reprezentând 35,29%, au preferat evaluarea cu ajutorul chestionarelor online
2 din ei, reprezentând 11,76%, pagina web dedicată modului, procentul foarte mic pentru acest răspuns putând fi justificat și prin faptul că elevii au folosit prea puțin această pagină web, sau pur și simplu, le-a plăcut altceva mai mult.
Răspunsurile obținute la cea de a doua întrebare:
2. Ce preferi să se folosească în procesul de predare?
Utilizarea calculatorului în procesul de predare este preferată în mod cert mult mai mult decât instrumentele clasice gen tablă, cretă, foi de flipchart și markere. Procentul de 76,5% obținute de utilizarea calculatorului și videoproiectorului, încurajează profesorul să le folosească în continuare.
Răspunsurile obținute la cea de a treia întrebare, care conține o scală a importanței:
3. Cât de importantă ți se pare pagina www.marketingcen.wikispaces.com pentru învățare?
Printre 17 respondenți, răspunsul mediu este 8.65 (in scală de la 1 la 10)
Și ce ușurată e munca profesorului și de data aceasta! Isondaje ne calculează și prezintă și răspunsul mediu, nemaifiind nevoie ca acesta să fie calculat de către profesor. Deși la prima întrebare nu a fost foarte populară, iată că pagina www.marketingcen.wikispaces.com prezintă o importanță mare în rândul elevilor. Deci, profesorul nu trebuie descurajat! Trebuie să o folosească în continuare și să o actualizeze periodic prin îmbunătățirea conținutului acesteia.
Răspunsurile obținute la cea de a patra întrebare:
4. Cât de mult îți place să fi evaluat online?
Printre 17 respondenți, răspunsul mediu este 8.53 (in scală de la 1 la 10).
Și la această întrebare, scorul obținut este peste media 5, acesta fiind 8,5 mai aproape de 10 decât de mediana 5, considerându-se un scor foarte bun, elevii fiind plăcut impresionați de evaluarea realizată online.
Răspunsurile obținute la cea de a cincea întrebare:
5. Cum ți-a plăcut mai mult să rezolvi temele/problemele la Marketingul afacerilor?
Doar 11% din număr total de respondenți au preferat să rezolve temele/problemele la Marketingul afacerilor fără calculator. Cei mai mulți, însă, preferă să utilizeze calculatorul și la școală, și acasă. 35,3% din ei preferă să rezolve temele cu ajutorul calculatorului la școală, nu și acasă …. de aici se naște o nouă problemă, bună de studiat în viitor: nu le place să rezolve teme acasă? Nu au computer acasă? Vor asistența profesorului sau colegilor?….poate într-un studiu viitor vom găsi răspunsul la aceste întrebări, ca să nu oferim răspunsuri de genul „dat cu presupusul”.
Răspunsurile obținute la cea de a șasea întrebare:
6. Care e modalitatea ta preferată de predare a temelor?
Și din răspunsurile la această întrebare se poate constata că elevii preferă utilizarea computerului în actul educativ. 64,7 % din respondenți preferă ca predarea temelor să se facă prin intermediul calulatorului și al Internetului. Procentul de 35,3% care preferă predarea temelor pe suport de hârtie nu înseamnă și că le scriu mână; foarte bine, aceste teme pot fi create cu ajutorul computerului și apoi listate. Deci, se lasă loc de interpretări…astfel ca pe viitor în formularea unui astfel de răspuns să se precizeze și modul de „creare” a temei.
Răspunsurile obținute la cea de a șaptea întrebare, notarea profesorului de către elevi:
7. Ce notă acorzi profesoarei pentru modul în care a desfășurat lecțiile la Marketingul afacerilor cu ajutorul computerului?
Printre 17 respondenți, răspunsul mediu este 9.88 (in scală de la 1 la 10).
Prin această întrebare s-a urmărit identificarea gradului de apreciere, din partea elevilor, a modului în care profesorul a desfășurat lecțiile la modulul Marketingul afacerilor folosind computerul. S-a obținut un punctaj destul de mare, dar nu maxim. O întrebare care și-o poate pune profesorul este: Oare câți elevi mi-au acordat nota mai mică de 10? Pentru a nu lua fiecare răspuns în parte la studiat, Isondaje pune la dispoziție mai multe tipuri de diagrame care arată de fapt care e situația răspunsurilor pe fiecare nivel de notare. Și iată un model de astfel de reprezentare:
Figură 32 Grafic privind situația răspunsurilor la întrebarea 7 din chestionarul de feed-back
Se poate observa foarte ușor că s-au acordat două note de 9, putându-se trage concluzia că se mai poate îmbunătăți ceva la aplicarea acestei metode de instruire.
Ca și concluzie generală asupra rezultatelor acestui sondaj, se poate spune că computerul ocupă un loc și un rol foarte important în viața elevilor, acesta fiind preferat a fi folosit în actul de predare – învățare – evaluare.
În Anexa 16 sunt prezentate imagini ale interfeței platformei Isondaje.ro, reprezentând afișarea răspunsurilor și a prelucrării acestora de către softul specific.
Concluzii
Este greu de conceput în zilele noastre un sistem educațional fără utilizarea computerului. Numărul utilizatorilor de Internet este în creștere continuă; în viața de zi cu zi, profesională sau personală, se utilizează computerul, conexiunea la Internet fiind o necesitate datorită multiplelor ei utilizări. Numărul mare al elevilor pasionați de utilizarea tehnologiei comunicațiilor a dus la motivarea folosirii computerului și a Internetului în actul de predare-învățare.
În lucrarea de față s-a urmărit în principal impactul implementării instruirii asistate de computer în mod intensiv la clasele cu profil Servicii specializarea Tehnician în activități economice aplicată la modulul Marketingul afacerilor – U.C. Cercetarea de marketing și nevoile clienților. De asemenea, s-a încercat să se pună în valoare importanța instruirii asistate de computer ca metodă modernă interactivă de învățare.
Prezentarea exemplelor de strategii privind realizarea testelor cu ajutorul aplicațiilor gratuite ce se găsesc pe Internet (formulare Google, sondaje cu Isondaje.ro etc.) duc la ghidarea/îndrumarea celor interesați de realizarea testelor ce se pot distribui și aplica online, considerând aceasta ca fiind un lucru foarte util și ușor de realizat.
De asemenea, interpretarea și analizarea testelor cu ajutorul calculatorului, utilizând foile de calcul din Excel, a fost exemplificată putând fi aplicată cu succes de către cei care doresc: o centralizare a rezultatelor testelor făcută rapid, corect, estetic; o reprezentare grafică clară, atractivă și reprezentativă pentru subiectul abordat.
Platformele educative online, pagina web dedicată modulului, rețelele de comunicare/socializare utilizate au dus la o colaborare mai intensă de tip profesor-elev, relația dintre aceștia devenind mai strânsă.
În urma cercetării realizate în perioada 2013-2015, s-a constat că foarte mulți elevi din cei implicați în eșantionul de cercetare, au utilizat cu succes computerul pentru dezvoltarea lor profesională. Au participat activ la orele petrecute în laboratorul informatizat, au învățat și și-au consolidat cunoștințele și competențele privind utilizarea calculatorului în: realizarea tabelelor și a diagramelor, creare și aplicarea de sondaje online, căutarea informațiilor pe Internet cu ajutorul motoarelor de căutare, realizarea prezentărilor multimedia etc. de asemenea, și-au dezvoltat competențele în ceea ce privește descoperirea nevoilor/părerilor clienților/consumatorilor.
Printre avantajele utilizării instruirii asistate de computer se numără și faptul că se poate realiza online o bază de date cu materiale didactice, stocarea lor, în cantitate destul de mare, fiind gratuită prin intermediul mai multor platforme de pe Internet (ex. pagina de wiki, Google Drive, Moodle, Isondaje etc.).
Un rol important o are existența laboratorului informatizat la nivelul școlii, la care elevii au acces în prezența profesorului.
S-au constatat însă și dezavantaje. Au existat momente, în care unii elevi nu erau dispuși să folosească computerul pentru rezolvarea temelor acasă; unii invocau motive de genul: „mi s-a stricat calculatorul”, „nu am Internet acasă”, „nu am avut timp” sau pur și simplu dezinteresul față de actul de învățământ.
Amenințările care ne-au dat târcoale au fost de genul: defectarea unor calculatoare din laborator, nemaifiind suficiente pentru utilizare de către fiecărui elev în același timp; pica curentul electric sau conectarea la Internet.
Oportunitățile pentru instruirea asistată de computer sunt date de existența multiplelor resurse puse la dispoziție prin Internet, de existența softurilor care ajută la implementarea acesteia etc., dotarea majorității elevilor acasă cu calculatoare personale conectate la Internet, interesul crescut al multor elevi pentru utilizarea tehnologiei electronice în actul educativ etc..
Aplicarea testelor de verificare online cu ajutorul aplicației Google Docs, a crescut interesul elevilor pentru modulul Marketingul afacerilor, aceștia arătând interes față de noua metodă, relaxare, încântare, ușurare că nu mai trebuie să scrie cu pixul sau creionul. Acesta mod de testare elimină subiectivismul în cazul notării, oferă posibilitatea de urmărire sistematică a evoluției întregii clase de elevi și permite îmbunătățirea relațiilor și muncii cu clasa de elevi.
Pentru profesor, avantajul aplicării testării cu ajutorul formularelor Google, a constat și în faptul că nu a răsfoit foi pentru corectarea testelor, toate răspunsurile la teste au apărut automat centralizate, datoria profesorului fiind doar cea de rearanjare în pagină a rezultatelor obținute și interpretarea acestora.
Analiza răspunsurilor la sondajul privind feed-back-ul la instruirea asistată de computer, arată aprecierea pozitivă, din partea elevilor, a utilizării computerului în predarea-învățarea modulului Marketingul afacerilor.
Printre neajunsurile care au dat târcoale, se numără: faptul că nu s-a putut implementa platforma Moodle online, negăsindu-se modalitatea favorabilă de găsire a unui host pentru găzduire; Aplicația Google classroom a apărut de curând și nu s-a știut de existența acesteia decât la finalul perioadei de cercetare.
Cercetarea are și limite generate de lotul abordat, acesta fiind format dintr-un număr redus de elevi. Cu toate acestea, s-au obținut rezultate demne de luat în seamă pentru o cercetare la acest nivel, identificându-se preferințele elevilor. Se recomandă extinderea cercetărilor privind utilizarea computerului în actul educativ la o scară mai largă, contribuind astfel la consolidarea opiniilor și atitudinilor cadrelor didactice referitoare la necesitatea, utilitatea și valoarea instruirii asistate de computer.
Se recomandă dezvoltarea comunicării cu elevii prin intermediul Internetului, dezvoltarea unei platforme educaționale pe care să se implementeze și fructifice instruirea asistată de computer și la alte module.
Bibliografie
Adăscăliței Adrian, (2007), Instruirea asistată de calculator – Didactică informatică, Editura Polirom, București
Albulescu Ion, (2003), Educația și mass-media. Comunicare și învățare în societatea informațională, Editura Dacia, Cluj – Napoca
Albulescu Ion, Albulescu Mirela, (1999), Didactica disciplinelor socio-umane, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca
Bal, Carmen, Instruire asistată de calculator de la teorie la practică, Editura Alma Mater, Cluj Napoca, 2009
Bal Carmen, Iuhos Ioana, Bal Nicolae, Bal Ionuț, De la didactică la instruirea asistată de calculator, Conferința Națională Sebeș, 2010
Balan Bogdan, Boncu Ștefan, Cosmovici Andrei, Cozma Teodor, Crețu Carmen, Cucoș Constantin (coordonator), Dafinoiu Ion, Iacob Luminița, Moise Constantin, Momanu Mariana, Neculau Adrin, Rudică Tiberiu, (2005) Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, București
Bocoș Mușata – Dacia, (2013), Instruirea interactivă, Editura Polirom, București
Bontaș Ioan (1995), Pedagogie, Editura ALL, București
Capota Valentina, Popa Florica, Ghinescu Cristina, (2006), Marketingul afacerii – manual, Editura Akademos Art, București
Cerghit Ioan, (2006), Metode de învățământ, Ediția a IV-a revizuită și adăugită, Editura Polirom, București
Constantin Cristinel, Tecău Simona, (2013), Introducere în cercetarea de marketing, Editura Universitară, București
Cristea Gabriela, (2008), Managementul lecției, Editura didactică și pedagogică, București
Cucoș Constantin, (2002), Pedagogie, Editura Polirom, București
Datculescu Petre, (2012), Cercetarea practică de marketing, Ediția a II-a revizuită, Editura Brandbuilders, Otopeni
Diaconescu Mihai, (2010), Marketing, Editura Universitară, București
Iacob Cătoiu, Balaure Virgil, (2000), Marketing, Editura Uranus, București
Ilie Suzana (coordonator), Tanislav Cristina, Poștovei Cătălina, (2006), Marketingul afacerilor, Editura Oscar Print, București
Ionescu Miron, (1972), Clasic și modern în organizarea lecției, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Ionescu Miron, Bocoș Mușata (coordonatori), ****, (2009), Tratat de didactică modernă, Editura Paralela 45, Pitești
Ionescu Miron, Chiș Vasile, (1992), Strategii de predare și învățare, Editura Științifică, București
Ionescu Miron, Radu Ion, (1995), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Mihaela Funaru, (2013), Bazele marketingului, Editura C. H. Beck, București
Nicolae Paina, Marius D. Pop, (1998), Cercetări de Marketing, Editura Presa Universitară Clujeană
Prutianu Ștefan, Munteanu Corneliu, Caluschi Cezar, (2004), Inteligența Marketing Plus, Editura Polirom, București
Prutianu Ștefan, Anastasiei Bogdan, Jijie Tudor, (2005), Cercetarea de marketing – Studiul pieței pur și simplu, Ediția a II-a, Editura Polirom, București
Smedescu Ion (coordonator), Dumitru Nicoleta Rossela (2008), Preda Oana, Budacia Andreea Elisabeta, Rațiu Paula Monica, Negricea Iliuță Costel, Marketing – Aspecte teoretice. Studii de caz. Aplicații, Editura Universitară București
Stoica A. (2000), Reforma evaluării în învățământ, Editura Sigma, București
Șușnea Elena, (2013), Instruirea asistată de calculator, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București
Timiraș Laura Cătălina, (2012), Cercetări de marketing: curs universitar, Editura Alma Mater, Bacău
Văideanu George, (1988), Educația la frontiera dintre milenii, Editura Politică, București
Vogler I. – coordonator, (2000), Evaluarea în învățământul preuniversitar, Editura Polirom, Iași
Zamfir Moise, (1997), Marketing prin intermediul târgurilor și expozițiilor, Editura All Educational S.A., București
Modele de învățare și instruire asistată de calculator, Material dezvoltat prin CSI-Piemonte în cadrul POSDRU
https://www.academia.edu/6621888/Instruire_asistata_de_calculator accesat în 30 Iunie 2015
http://www.britanica.com/EBchecked/topic/130589/computer-assisted-instruction-CAI accesat în 15 Iulie 2015
http://www.elearning.ro/modalitati-de-utilizare-a-tic-pentru-evaluarea-studentilor accesat în 20 Martie 2015
http://www.google.com/a/help/intl/ro/admins/resources/university/qs_docs.html accesat la data de 03Aprilie 2015
https://support.office.com/ro-ro/article/Ce-este-Excel-8373c3d7-bd64-4b7f-bdbd-1fa4b2007b09 accesat la 12 Mai 2015
https://www.google.com/intl/ro_ALL/edu/classroom/ accesat la 04 August 2015
Anexa 1
Figură 33 Schema legăturilor dintre întrebări
(Sursa: Constantin & Tecău, 2013:109)
Anexa 2
Figură 34 Relații specifice între profesor și elevi
în învățământul tradițional (A), modernizat (B), modern (C)
(Sursa: Ionescu & Radu, 1995)
Anexa 3
Test de verificare la Cercetarea de marketing
*Obligatoriu
Partea superioară a machetei
Completați numele și prenumele vostru *
Clasa *
11 A
11 B
Definiți cercetarea de marketing. *
Enumerați etapele cercetării de marketing. *
Care din următoarele caracteristici enumerate, reprezintă avantaje ale cercetării prin telefon?
Selectați răspunsurile pe care le considerați corecte
contactarea rapidă a respondenților
chestionarul este mai scurt
pot fi obținute informații mai personale
rată de răspuns moderată
nu permite prezentarea produsului
presupune ca populația să aibă telefon
costuri moderate
După tipul de informații obținute, cercetările de marketing pot fi: *
Alege varianta corectă de răspuns
cercetări de birou, cercetări de teren;
cercetări cantitative, cercetări calitative
cercetări periodice, permanente, rare
toate variantele de mai sus
Interviul prin poștă are ca dezavantaj: *
Alege varianta corectă de răspuns
rata de răspunsuri este foarte mare
necesită timp îndelungat până la obținerea informațiilor
sunt necesari operatorii de interviu
toate variantele de mai sus
Este posibilă alegerea unui singur răspuns din două, în cazul întrebărilor:
Alege varianta corectă de răspuns
dihotomice
nominale
ordinale
semantice
Interviul personal are ca avantaj: *
Alege varianta corectă de răspuns
pot fi arătate mostre de produse
contactul personal poate influența intervievatul
nu pot fi depistate răspunsuri nesincere
toate răspunsurile de mai sus
Barem sub formă tabelară (preluat din formularul de răspunsuri):
Anexa 4
Tabel 10
Tabel nominal
cu elevii claselor a XI-a profil Servicii specializare Tehnician în activități economice
pe care s-a axat cercetarea
Anexa 5
Figură 35 Interfața Google Drive formular răspunsuri
Anexa 6
Figură 36 Interfața foaie de calcul Excel importată din Google Drive
Anexa 7
Figură 37 Tabel Excel modificat
Anexa 8
Figură 38 Tabel prelucrat cu formule în Excel
Anexa 9
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
AN ȘCOLAR: 2014-2015
Anexa 10
PROIECTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: 2. CERCETAREA DE MARKETING ȘI NEVOILE CLIENȚILOR
NR. ORE ALOCATE: 18
Anexa 11
Modulul Marketingul afacerilor Nume elev:__________________
Clasa a XI-a A
Prof. Bătinaș Ramona
Fișă de lucru nr. 10
În urma unei cercetări de piață, aprecierile formulate de un eșantion de 1500 persoane, asupra imaginii magazinului Penny market din Turda, s-au distribuit pe o scală cu 5 trepte după cum urmează:
Prelucrați datele și interpretați rezultatele cu ajutorul diferențialei semantice.
Sugestie de rezolvare: Copiați tabelul într-o foaie de calcul Excel, adăugați o coloană în partea stângă a acestuia în care să calculați cu ajutorul unei formule potrivite scorurile obținute de fiecare caracteristică supusă cercetării. Calculați apoi media scorurilor. Realizați graficul scorurilor cu ajutorul diagramelor.
Timp de lucru: 15 minute
Anexa 12
Modulul Marketingul afacerilor Nume elev:__________________
Clasa a XI-a A
Prof. Bătinaș Ramona
Fișă de lucru nr. 11
În urma unei cercetări de piață realizată la nivelul unui eșantion reprezentativ prin care s-a urmărit evaluarea calității activității unei societăți comerciale cu activitate de distribuție, respondenții au fost solicitați să-și exprime opinia față de un set de 4 afirmații. Rezultatele obținute au fost următoarele:
Prelucrați datele și interpretați rezultatele cu ajutorul scalei lui Likert.
Sugestie de rezolvare: Copiați tabelul într-o foaie de calcul Excel, calculați cu ajutorul unei formule potrivite de calcul scorurile obținute de fiecare caracteristică supusă cercetării. Calculați apoi media scorurilor cu ajutorul funcției Average. Realizați graficul scorurilor cu ajutorul diagramelor.
Timp de lucru: 15 minute
Anexa 13
Modulul Marketingul afacerilor Nume elev:__________________
Clasa a XI-a A
Prof. Bătinaș Ramona
Fișă de lucru nr. 12
O instituție a realizat o cercetare selectivă pe un eșantion de 300 persoane cu privire la imaginea pe care o are. Una din întrebările din chestionar a utilizat scala lui Stapel pentru a evalua comportamentul personalului, diversitatea sortimentală și nivelul prețurilor. Rezultatele au fost următoarele:
Cum este evaluată imaginea de ansamblu a magazinului?
Sugestie de rezolvare: Copiați tabelul într-o foaie de calcul Excel, calculați cu ajutorul unei formule potrivite de calcul scorurile obținute de fiecare caracteristică supusă cercetării. Calculați apoi media scorurilor cu ajutorul funcției Average. Realizați graficul scorurilor cu ajutorul diagramelor.
Timp de lucru: 15 minute
Anexa 14
Modulul Marketingul afacerilor Nume elev:__________________
Clasa a XI-a A
Prof. Bătinaș Ramona
Fișă de lucru nr. 13
O societate comercială intenționează să identifice opinia consumatorilor față de produsul său A în raport cu alte trei produse similare B, C, D, aparținând altor mărci. În acest scop a fost realizată o cercetare selectivă la nivelul unui eșantion de 2000 persoane. Fiecare din acestea a fost solicitată să compare două câte două, cele patru mărci precizând pentru fiecare comparație marca apreciată mai mult. Rezultatele au fost următoarele:
A/B: A – 1100, B – 800, indeciși 100;
A/C: A – 800, C – 700, indeciși 500;
A/D: A – 900, D – 950, indeciși 150;
B/C: B – 400, C – 1000, indeciși 600;
B/D: B – 1200, D – 600, indeciși 200;
C/D: C – 1300, D – 600, indeciși 100.
Precizați cum vor fi ierarhizate cele 4 mărci.
Sugestie de rezolvare: realizați în Excel un tabel cu următoarea formă:
Utilizați formule de calcul tabelar.
Timp de lucru: 15 minute
Anexa 15
Tabel 11 Situație răspunsuri la testul formativ
Anexa 16
Interfața Isondaje în diferite ipostaze
Figură 39 Rezultatele sondajului de feed-back
Figură 40 Mod radial de reprezentare grafică oferit de Isondaje.ro
Figură 41 Mod de reprezentare grafică tip coloane oferit de Isondaje.ro
Figură 42 Interfața de prezentare a răspunsurilor pentru fiecare respondent în parte
Figură 43 Interfața posibilităților de salvare a rezultatelor cu ajutorul Excel
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
Subsemnata Bătinaș Ramona, cadru didactic la Colegiul „Emil Negruțiu” din localitatea Turda, județul Cluj, cu domiciliul în Turda, înscrisă în seria 2014-2016 pentru examenul de acordare a gradului didactic I, cunoscând dispozițiile articolului 292 din Codul penal, cu privire la falsul în declarații, declar pe proprie răspundere următoarele:
Lucrarea metodico-științifică cu tema Instruirea asistată de computer aplicată la cercetările de marketing, coordonator științific Conf. univ. dr. Alexandru Chiș, a fost elaborată personal de mine și îmi aparține în întregime;
Nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie;
Nu am preluat texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv dacă sursa o reprezintă alte lucrări ale subsemnatei Bătinaș Ramona
Lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.
Dau prezenta declarație fiindu-mi necesară la predarea lucrării metodico-științifice cu tema Instruirea asistată de computer aplicată la cercetările de marketing în vederea evaluării și acceptării pentru susținerea finală.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Instruirea asistată de computer aplicată la cercetările de marketing [310485] (ID: 310485)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.