Instruire asistată de calculator [624914]

SUPORT DE CURS

Instruire asistată de calculator

ANUL III

Semestrul 1

Conf. univ. dr. Prodea Cosmin

Cluj – Napoca
2015 UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI, CLUJ -NAPOCA
Facultatea de Facultatea d e Educație Fizică și Sport
Specializarea: Educație fizica și sportivă

2 I. Informații generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator

a) Informa ții despre curs:
Titlul disciplinei: Instruire asistată de calculator
Codul: VDP3505
Numărul de credite: 2
Anul și semestrul de desfășurare a cursului: Anul III, seme strul 1
Tipul disciplinei : obligatoriu (modul pedagogic – nivel I)
Pagina web a cursului: http://sport.ubbcluj.ro/

b) Informații despre titularul de curs, seminar, lucrare practică sau laborator :
Nume, titlu științific : Văidăhăzan Remus , asistent doctorand: [anonimizat]: [anonimizat]

c) Descrierea disciplinei :

 Obiectivele

• Formarea unor cunoștințe de ordin teoretic, metodologic și practico -metodic, necesare
pregătirii cu ajutorul calculatorului a activităților didactice specifice educație i fizice școlare
• Familiarizarea elevilor cu conceptul de Instruire asistată de calculator, precum și cu
principalele modele de utilizare didactică a tehnologiei
• Formarea unei metodologii eficiente în vederea construirii cu ajutorul calculatorului a
formularelor necesare proiectării, evidenței și evaluării în educație fizică și sport

Conținutul disciplinei:
Instruire asistată de calculator – noțiuni generale
Instruirea asistată de calculator în societatea actuală
Avantajele și dezavantajele instruiri i asistate de calculator în educație fizică
Tipuri de programare în I.A.C.
Activitatea profesorului – activitatea student: [anonimizat]

 Competențele dobândite prin absolvirea disciplinei:

• C1. Proiectarea modulară (Educație fizică și sportivă, Sport și performanță motric ă,
Kinetoterapie și motricitate specială) și planificarea conținuturilor de bază ale domeniului cu
orientare interdisciplinară
• C5. Evaluarea nivelului de pregătire a practicanților activităților de educație fizică și sport

3 • CT2. Îndeplinirea în condiț ii de eficiență și eficacitate a sarcinilor de lucru pentru
organizarea și desfășurarea activităților sportive
• CT3. Operarea cu programe digitale , documentarea și comunicarea într -o limbă de
circulație internațională

d) Organizarea temelor în cadrul curs ului (Studiu individual)
Disciplina este structurată pe următoarele capitole (module) :

1. Noțiuni generale
2. Definire, caracteristici și principii ale IAC -ului
3. Avantajele și dezavantajele IAC în EFS
4. Tipuri de programare în IAC
5. Activitate profesorului – activi tatea student: [anonimizat]
6. Metodologia construirii formularelor de planificare cu ajutorul calculatorului la
E.F.S.
7. Metodologia construirii formularelor de evidență și evaluare cu ajutorul
calculatorului la E.F.S.

e) Formatul și tipul activităților im plicate de curs

Parcurgerea ace stei discipline va presupune muncă individuală.
Student: [anonimizat], fără constrângeri, modalitatea și timpul de
parcurgere a cursului. Este însă recomandată parcurgerea succesivă a modulelor p rezentate în cadrul
suportului de curs, în ordinea indicată și rezolvarea sarcinilor sugerate la finalul fiecărui modul.

f) Materiale bibliografice obligatorii

1. Bocoș Mușata (2002) – Instruire interactivă, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca.
2. Bocoș Mușata, Chiș V., Dancsuly A., Ionescu M. (1998) – Educația și dinamica ei, Ed.
Tribuna Învățământului, București.
3. Cerghit I. (2002) – Sisteme de instruire alternative și complementare: structuri, stiluri și
strategii, Ed. Aramis, București .
4. Lișcan Alexandrina Stela, Negruțiu Codruța (2007) – Software pentru birotică: Word,
Excel, Power Point, Ed. Risoprint, Cluj -Napoca.
5. Miron I. (2006) – Schimbări paradigmatice, Ed. Eikon, Cluj -Napoca.
6. Prodea, C. (2009) – Practică pedagogică observ ativă, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj –
Napoca.

4 7. Prodea, C. (2010) – Ghidul de Practică Pedagogică pentru învățământul obligatoriu, Ed.
Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca.
8. Prodea, C., Cobârzan, H. (1999) – Metodica educației fizice și sportive școlar e, Editura
C&C, Cluj -Napoca.
9. Prodea, C., Cobârzan, H. (2004) – Educația fizică – Bazele metodicii, Suport de curs,
Universitatea Babeș -Bolyai, Cluj -Napoca.

g) Materiale și instrumente necesare pentru curs
În vederea parcurgerii la un n ivel optim a cursul ui, este recomandat ca studenții să aibă acces
la următoarele resurse:
– calculator conectat la internet (pentru a putea accesa conținutul cursului și pentru a
putea participa interactiv pe parcursul derulării acestuia)
– imprimantă (pentru printarea materia lelor suport, a temelor redactate
– acces la resursele bibliografice (abonament la Biblioteca Centrală Universitară și
biblioteca facultății )
– acces la echipamente de fotocopiere

h) Politica de evaluare și notare

Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare Pondere din
nota finală
Curs Dobândire cunoștințelor
specifice necesare
instruirii cu ajutorul
calculatorului Evaluare scrisă 50 %
Seminar Formarea aptitudinilor
necesare utilizării
calculatorului în
activitatea profesorului
de educație fizică ș i
sport Evaluare pe parcurs 30 %
Redarea sintetică a unei
probleme pe o temă
primită la începutul
semestrului, evidențiind
contribuția autorilor din
domeniu, incluzând
elemente critice și
păreri personale despre
subiectul tratat. Evaluare scrisă 20 %

i) Elemente de deontologie academică
Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:
– Prezența la ore de lucrări practice este o bligatorie pentru toți studenț ii;

5 – Lucrările ela borate de către studenți pe parcursul activităților vor avea în mod
obligatoriu caract er de originalitate. Studenții ale căror lucrări se dovedesc a fi plagiate
nu vor fi primiți în sesiunea de examene planificată;
– Orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancționată cu anularea sesiun ii de
examene pentru s tudentul în cauză;
– Rezultatele finale vor fi puse la dispoziția studenților prin afisarea notelor în sediul
facultăți și on-line, prin utilizarea site -ului facultății;
– Contestațiile se vor soluționa în maxim 24 de ore de la afișarea rezultatelor;

j) Strateg ii de studiu recomandate

Se recomandă parcurgerea sistematică a modulelor cuprinse în cadrul cursului, punându -se
accent pe preg ătirea indi viduală continuă a studentilor și pe evaluările formative pe parcursul
semestrului. Se recomandă cursanților alocare a unui număr de cel puțin 48 de ore pentru
parcurgerea și însușirea cunoștințelor necesare promovării cu succes a acestei discipline. Sunt
necesare , de asemenea , aproximativ 12 de ore în vederea document ării și elaborării temelor de
control ce vor fi prez entate de către fiecare student .

Observații:
Prezentul material nu este suficient pentru promovarea examenului. Trebuie parcursă
întreaga programă cu bibliografia corespunzătoare.

6 Suportul de curs

Modul 1 – Noțiuni gen erale

a) Scopul și obiectivele modulului
Scopul acestui modul este familiarizarea cursantului cu conceptul de instruire asistat ă de
calculator .
Se vor atinge următoarele obiective:
• Importanța utilizării calculatorului ca partener în instruire
• Delimit area dimensiunilor instruirii asistate de calculator

b) Schema logică a modulului
Calculator – partener și tutore în instruire
Dimensiuni ale conceptului I.A.C.
Metoda I.A.C.

c) Conținutul informa țional detaliat

Calculator – partener și tutore în instruire

Calculatorul poate fi etichetat, fără greșeală, ca un furnizor important de informație.
Conectat cu alte calculatoare, prin intermediul rețelelor, mai mici sau mai mari, calculatorul
devine un mediator al comunicării ‘online’. Folosit ca suport ‘hard’ al p rogramelor de operare
‘soft’ el poate deveni partener al utilizatorului în activitatea acestuia.
În instruire, calculatorul poate fi, pentru cadrul didactic, partener, suport și ajutor al
acestuia în cadrul lecției, precum și suport și ajutor pentru pregăt irea lecției care urmează a fi
desfășurată.
În funcție de strategia didactică abordată de către cel care instruiește, calculatorul
ajunge și în ipostaza de tutore în instruire, aspect important care este detaliat în capitolele
următoare.
Dezvoltarea conti nuă a societății, benefică pentru toate categoriile sociale, trebuie
valorificată de cadrele didactice de la toate nivelurile și, bineînțeles, de elevi și studenți. Este
necesar să exploatăm aceste perspective de instruire prin adaptarea lor la mediile în care ne
desfășurăm activitatea, prin includerea lor în trinomul predare -învățare -evaluare.
Susținem, alături de domnul Ionescu, că instruirea asistată de calculator are un rol
esențial în transformarea educației dintr -un proces static de transmitere de cun oștințe într -un
partener dezirabil care să contribuie la îndeplinirea misiunii didacticii moderne, aceea de a
transforma elevul/ studentul din obiect al educației în subiect al acesteia (Ionescu, Schimbări
paradigmatice în instrucție și educație, 2006) .

7 Dinamica tot mai mare a societății în care trăim presupune modificare dinamicii la
nivelul macrosistemului educației. Trebuie să acceptăm că nu avem voie să facem abstracție
de existența calculatorului și de avantajele numeroase pe care acesta ni le oferă. S uportul pe
care calculatorul ni -l oferă trebuie să depășească limitele ‘orelor de informatică’ și să -și
găsească locul ca auxiliar la cât mai multe discipline.
Profesorii trebuie să caute și să construiască strategiile de instruire și educare care să
utilizeze instruirea asistată de calculator în proiectare, predare și evaluare deoarece, în
prezent, nu mai putem considera educația deplină excluzând abilitatea de a lucra cu
calculatorul.
Instruirea asistată de calculator (I.A.C.) presupune folosirea calculat orului (a PC -ului, a
computerului) în scopuri didactice, în procesul de învățământ. Implementarea instruirii
asistate de calculator cu ajutorul strategiilor didactice și difuziunea acesteia în procesul de
învățământ trebuie să excludă folosirea empirică a calculatorului. Este nevoie de precizarea
unei linii didactice de către cadre cu pregătire psihopedagogică și tehnică corespunzătoare.
Astfel, se impune adoptarea unei strategii coerente care să implice studenții și elevii într -o
muncă colectivă de echipă.
Se impune, astfel, adoptarea educației la necesitățile practice, actuale și de perspectivă,
ale subiecților instruirii astfel încât instruirea să constituie un factor activ al dezvoltării.
Este necesară o muncă continuă, orientată spre eliminarea decalaj ului existent între
teorie și practică, între școală și cerințele sociale.
Punctăm, în mare, câteva dintre situațiile care permit utilizarea calculatorului în
procesul de învățământ:
– proiectarea și planificarea activităților didactice
– predarea unei lecții sau a unei secvențe de lecție
– evidențierea unor aspecte ale activității instructiv -educative
– evaluarea obiectivelor instruirii, folosind ca suport calculatorul
– realizarea evidenței aptitudinilor elevilor/ studenților
– folosirea calculatorului ca suport în d obândirea unor cunoștințe specifice, având ca
suport diferite programe (soft -uri)

Dimensiuni ale conceptului I.A.C.

Instruirea cu ajutorul calculatorului este o formă interactivă de acces la cunoaștere,
realizată în ritm propriu și bazată pe observare, experimentare și descoperire (Bocoș, 2002) .
Profesorul are rol de mediator al întâlnirii dintre elev/ student și cunoaștere.
Instruirea asistată de calculator este o metodă de învățământ care satisface un principiu
didactic important, și anume cel al stim ulării și accelerării stadiale a inteligenței (Ionescu,
Schimbări paradigmatice în instrucție și educație, 2006) .

8 Anterior instruirii asistate de calculator a apărut instruirea programată a lui Skinner,
idee transformată în metodă modernă de instruire care organizează strategia didactică prin
aplicarea principiilor ciberneticii în predare -învățare.

Metoda I.A.C.

În contextul învățării cu ajutorul calculatorului cel mai important aspect nu este
accesul la informații, așa cum se presupune adesea când se vo rbește despre calculator. Cel
mai important lucru îl reprezintă interacțiunile care se formează între subiecții cunoașterii,
modul în care acestea se manifestă.
Instruirea asistată de calculator valorifică principiile de analiză cibernetică a activității
de instruire, respectând principiile învățământului programat (Ionescu, Chiș, Bocoș, &
Dancsuly, 1998) .
Învățarea cu ajutorul calculatorului permite desfășurarea operațiilor didactice integrate
la nivelul acțiunii de dirijare individualizată a activităților de predare -învățare -evaluare.
Metoda I.A.C. permite organizarea informației conform cerințelor programei care se
poate adapta la capacitatea de integrare a fiecărui student. Ea asigură provocarea cognitivă a
studentului și permite depistarea unor lacune ș i situații problemă, adaptând strategia didactică
diferitelor profiluri intelectuale ale subiecților învățării.
De asemenea, metoda I.A.C. asigură stimularea creativității prin introducerea de
exerciții suplimentare care pun studentul în situații de intera cțiune și interactivitate foarte
rapidă.
Prin producerea efectelor imediate pe monitorul calculatorului se oferă un feed -back
imediat și permanent, articulând coerent imaginile și cuvintele în reprezentări compozite
(Bocoș, 2002) .
În drumul spre noua cunoa ștere, studentul este ghidat și supravegheat de profesor
pentru identificarea legăturilor dintre informații, adoptând pe parcursul studiului o atitudine
activă și interactivă de relaționare și structurare a diferitelor tipuri de activități. Transformă,
astfel, studentul într -un producător de informații, într -un subiect al cuceririlor cognitive.
Metoda I.A.C. are conotații ludice care -l antrenează pe student în activitate,
sprijinindu -l în realizarea de descoperiri. Personalizând actul educațional, sunt valo rizate
opțiunile individuale ale subiecților educației, conferindu -le libertate de acțiune și inducându –
le o stare de plăcere (Bocoș, 2002) .

9 Modul 2 – Definire, caracteristic i și principii ale IAC -ului

a) Scopul și obiectivele modulului
Scopul acestui modul este familiarizarea cursantului cu caracteristicile și principiile
instruirii asistate de calculator .
Se vor atinge următoarele obiective:
• Cunoașterea caracteristicilor instruirii aplicate ale calculatorului în activitățile fizice

b) Schema logică a modulului
Definire
Caracteristici
Principii specifice

c) Conținutul informațional detaliat

Definire

Ca metodă didactică, Instruirea asistată de calculator valorifică progrese le tehnologice
în informatică și comunicații, prin aplicarea principiilor de modelare și analiză cibernetică, în
pregătirea subiecților educației pentru integrarea acestora în dinamica competitivă a societății.

Caracteristici

O primă caracteristică impo rtantă a I.A.C. -ului o reprezintă caracterul general al acestui
tip de instruire. Datorită faptului ca pot fi vehiculate conținuturi pe un palier foarte larg,
putem considera că instruirea asistată de calculator are un indice de generalitate foarte ridicat .
Paralelismul este o altă caracteristică importantă a instruirii asistate de calculator.
Acesta se referă la utilizarea simultană a aceluiași mijloc în mai multe scopuri sau de către
mai mulți utilizatori (Ionescu, Chiș, Bocoș, & Dancsuly, 1998) .
Instruir ea cu ajutorul calculatorului prezintă, de asemenea, și o adaptabilitate ridicată
dată de adaptarea ușoară a calculatorului la nevoile momentului.
Siguranța în funcționare este, și ea, o caracteristică care prezintă un grad ridicat în ceea
ce privește util izarea calculatorului în procesul de instruire și educare cu condiția respectării
unor reguli minime cu privire la folosirea acestui mijloc de învățământ.

10 Principii specifice

Prezentăm, în continuare, câteva principii specifice, adaptate instruirii a sistate de
calculator, conform autorilor din acest domeniu (printre care Ionescu M., Chiș V., Cerghit I.,
Bocoș M.).
Principiul pașilor mici prevede ca informația care urmează să fie prelucrată subiecților
instruirii să fie divizată în unități mici de ins truire. Respectarea acestui principiu asigură
pentru student posibilitatea asimilării conținutului în mod continuu și cu aprofundare
corespunzătoare.
Respectarea particularităților studentului este asigurată prin aplicarea principiului
ritmului propriu. A cesta ajută la valorificarea caracteristicilor personale ale fiecărui student.
În instruirea asistată de calculator, ca și în alte activități didactice, participarea activă
este o premisă de bază a instruirii. Studentul trebuie dirijat spre înțelegerea ne cesității predării
conținutului învățării, astfel încât să se obțină o participare activă și conștientă din partea
acestuia la programul de instruire -educare.
Este necesar ca strategia didactică folosită să acorde libertate deplină pe parcursul
activități i în ceea ce privește accesul la cunoaștere.
Foarte important este, și nu doar pentru I.A.C., aplicarea principiului reușitei în
elaborarea conținuturilor învățării. Conform acestui principiu, orice conținut trebuie planificat
astfel încât să creeze condi ții de succes pentru toți subiecții învățării. Acest lucru presupune ca
orice student normal dezvoltat și instruit să poată parcurge sarcina propusă integral într -un
mod satisfăcător.
Pe parcursul activității didactice se impune evaluarea formativă a răsp unsurilor
studenților, orientată cu ajutorul întăririlor pozitive sau negative. Este necesar ca studenții să
înțeleagă detaliile performanței proprii.

11 Modul 3 – Avantajele și dezavantajele IAC în EFS

a) Scopul și obiectivele modulului
Scopul acestui modul este familiarizarea cursantului cu avantajele și dezavantajele
instruirii asistate de calculator în educație fizică și sport .
Se vor atinge următoarele obiecti ve:
• Familiarizarea cu avantajele și dezavantajele IAC -ului

b) Schema logică a modulului
Avantaje le IAC -ului
Dezavantaje le IAC -ului

c) Conținutul informațional detaliat

Calculatorul este un partener multifuncțional nu doar în procesul de informare ci și în
procesul de formare, având un rol activ în motivarea subiecților educației datorită caracterului
dinamic al său.
Trebuie să înțelegem, totuși, că apariția calculatorului nu presupune eliminarea altor
mijloace de învățământ și, foarte important, nu exclude ca drul didactic din procesul de
învățământ.
Este nevoie să acceptăm utilizarea calculatorului în procesul instructiv -educativ ca pe
o alternativă nu ca pe o piedică în derularea acestui proces.

Avantaje

Printre avantajele I.A.C. -ului se regăsesc (Bocoș, 2002; Ionescu, 2006):
– eliminarea timpilor morți din activitatea didactică
– capacitatea de a activiza elevii
– posibilitatea parcurgerii secvențelor de instruire în ritm propriu
– are conotații ludice, antrenând studenții în activitate
– individualizare a actului învățării
– dobândirea unui grad mare de autonomie a studenților
– posibilitatea controlului obiectiv al activității studenților
– pune studenții în situații de interacțiune și de comunicare foarte rapidă
– oferă celui care învață un feed -back pe rmanent
– are un puternic caracter pentru autoeducație

12
Dezavantaje

Atunci când lucrăm cu calculatorul, mai ales în perioada de început, există pericolul să
ajungem să pierdem din vedere obiectivele pe care ni le -am propus. Adică, putem ajunge în
situaț ia utilizării tehnicii de dragul tehnicii.
Atragem atenția că utilizarea calculatorului în activitatea de instruire trebuie să se
raporteze la obiectivele operaționale propuse, la particularitățile elevilor/ studenților, la
așteptările lor, la nivelul lor de pregătire și dezvoltare în domeniul acesta, precum și în
proximitatea domeniului și, foarte important, la conținutul științific pregătit pentru a fi
transmis.
Calculatorul are un potențial mare de a contribui la învățare dar acesta nu este o
metodă de învățare, el este un suport care facilitează învățarea (Bocoș, 2002) , este un mijloc
de învățământ cu ajutorul căruia se exersează o metodologie adecvată.
Trebuie să se aibă în vedere că utilizarea calculatorului nu implică automat și formarea
aptitudinil or dorite la elevi/ studenți. Pentru a reuși acest deziderat este nevoie integrarea
calculatorului într -o strategie didactică adecvată scopului propus. De multe ori o bogăție de
resurse informatice poate ascunde o „sărăcie pedagogică” (Bocoș, 2002) .
Efect ele educative vor fi produse doar prin integrarea calculatorului într -o strategie
didactică motivantă, proiectată de către cadrul didactic.

13 Modul 4 – Tipuri de programare în I AC

a) Scopul și obiectivele modulului
Scopul acestui modul este familiarizarea cursantului cu tipurile de programare specifice
IAC-ului.
Se vor atinge următoarele obiective:
• Cunoașterea tipurilor de programare specifice.

b) Schema logică a modulului
Progra mul liniar
Programul ramificat
Programul mixt

c) Conținutul informațional detaliat

Tipuri de programe și modalități de utilizare a soft -urilor

În instruirea programată putem vorbi de trei tipuri de programe: liniar, ramificat și
mixt.

Programul liniar
Acest tip de program a fost propus de către teoreticianul american Skinner (în anii
1950). El presupune o succesiune liniară de „pași” informaționali. Elevul/ studentul primește
o informație, urmând să răspundă apoi la o întrebare sau să rezolve un exerci țiu. Dacă
răspunsul este corect se trece la pasul următor (Ionescu, 2006) .

Pas 1
(informație)
Pas 2
(întrebare, exercițiu)
Pas 3
(răspuns)
Pas 4
(informație)
COREC
T
GREȘIT
Fig. 1 – Programul liniar

14 Programul ramificat
Programul ramificat se aseamănă cu cel liniar ca bază de plecare dar răspunsul poate fi
ales din mai multe variante. În funcție de varianta aleasă elevul/ studentul va primi un
informații suplimentare pentru corectarea răspunsului greșit sau pentru avansarea în instruire.

Programul mixt
Acest tip de program este o combinare între primele două tipuri prezentate mai sus. În
cadrul aces tui tip de instruire elevii buni pot trece peste secvențele cunoscute (Ionescu, 2006) .

Fig. 2 – Programul ramificat
Pas 1
(informație)
Pas 2
(întrebare, exercițiu)
Pas 3
(răspuns)
COREC
T
GREȘIT
Pas 4
(informație
suplimentară pentru
corectare)
Pas 4
(informație
superioară)

15 Modul 5 – Activitate profesorului – activitatea studentului în cadrul IAC

a) Scopul și obi ectivele modulului
Scopul acestui modul este familiarizarea cursantului cu procesul de predare -învățare din
perspectiv a IAC-ului.
Se vor atinge următoarele obiective:
• Definirea activității profesorului
• Definirea activității studentului

b) Schema logică a modulului
Învățarea interactivă
Problematizarea în IAC (algoritm procedural)
Autoevaluarea

c) Conținutul informațional detaliat

Învățarea interactivă

Instruirea asistată de calculator permite înlocuirea comunicării liniare student -profesor
cu secvențe d idactice în care profesorul organizează și mediază întâlnirea dintre cunoaștere și
student (Bocoș, 2002) .
După cum am punctat anterior, folosirea calculatorului în lecție nu exclude cadrul
didactic. Profesorul este cel care inițiază studentul în parcurgere a secțiunii de învățare
interactivă.
Profesorul trebuie să evalueze permanent, calitativ și cantitativ, depășirea de către
studenți a obstacolelor cognitive sesizate pe parcursul procesului educativ.
Orientând procesul cunoașterii, profesorul pune studentu l, periodic, în situații de
evaluare care să -i permită analizarea progresului înregistrat.
Studentul are posibilitatea să treacă de la un nivel la altul în ritm propriu, solicitând
ajutorul cadrului didactic în cazul unui blocaj.
Studentul are obligația să se autoevalueze periodic și să -și noteze aspectele care
trebuie prelucrate mai mult, participând activ la depășirea propriilor obstacole cognitive.

Problematizarea în I.A.C.

Proiectarea în instruirea asistată de calculator implică organizarea și ordona rea
materialului care urmează să fie predat, însușit și evaluat, ținând cont de corelația funcțional –
structurală dintre profesor și student (Adăscăliței, 2007) .

16 Problematizarea constituie cadrul formal prin care studenții vor învăța să surprindă
diferite r elații între cunoștințele anterioare și noile cunoștințe prin soluții elaborate de ei, lucru
care va obliga studentul să -și mobilizeze resursele intelectuale și fizice (Buruc, 2000) .
„Problematizarea este metoda de învățământ care constă în formularea de c ătre cadrul
didactic a situațiilor -problemă care solicită elevilor utilizarea, restructurarea și completarea
cunoștințelor în vederea soluționării acestor situații pe baza experienței și efortului personal”
(Jinga, Istrate, & co., 2006, p. 346) .
În modul c el mai simplu, o problemă poate fi echivalată cu diferența dintre ceea ce
avem și ceea ne ce dorim. Activitatea desfășurată prin aplicarea problematizării urmărește
înlăturarea zonei de incertitudine, precum și descoperirea unor cunoștințe sau procedee de
acțiune (Ionescu, Radu, & co., 2004) pentru a obține ce ne dorim.
Capacitatea cadrului didactic de a elabora situația problemă va influența decisiv reușita
instruirii prin problematizare. Situația problemă creată va cuprinde un ansamblu de
necunoscute, mai multe „întrebări -problemă” (Jinga, Istrate, & co., 2006) care trebuie să
dezvolte schemele operatorii ale gândirii divergente, să antreneze aptitudinile creatoare și să
asigure motivarea intrinsecă a învățării.
În domeniul educației fizice și a kinetotera piei propunem un algoritm didactic de
construire a formularelor specifice, algoritm care se bazează pe regulile problematizării. Acest
algoritm procedural are mai multe etape construite pe baza întrebărilor -problemă și se
prezintă după exemplul următor (fi g. 3).

După rezolvarea principalelor întrebări se trece la analiza schiței și la construirea formularului
pe calculator.
Fig. 3 – Exemplu de algoritm procedural
Ce avem de făcut? Care este sarcina propusă?
R. Să construim documentul de planificare anuală
Ce trebuie să concepem?
R. Formularul specific necesar includerii componentelor
didactice prevăzute în procesul educațio nal
Care sunt elementele de care avem nevoie?
R. Componentele didactice prevăzute în programa școlară,
structura anului școlar prevăzută de minister, alte aspecte
specifice (cum ar fi „Zilele școlii” etc.)
Cum trebuie să arate formularul dorit ?
R. Se ‘cr eionează’ o schiță cât mai fidelă
Care este programul optim pentru conceperea
formularului ?
R. În cazul nostru este Excel (sau alte programe care lucrează
sub formă tabelară)

17
Autoevaluarea

Studentul se autoevaluează permanent, notând indicațiile profesorului și insistând
asupra aspectelor problematice.
Profesorul analizează progresul înregistrat de fiecare student, orientând formativ
activitatea acestuia.

18 Modul 6 – Metodologia construirii formularelor de pla nificare cu ajutorul
calculatorului la E.F.S.

a) Scopul și obiectivele modulului
Scopul acestui modul este familiarizarea cursantului cu metodologia construirii
formularelor de planificare .
Se vor atinge următoarele obiective:
• Cunoașterea metodologiei de construire a formularelor de planificare

b) Schema logică a modulului
Construirea formularului de planificare anuală
Construirea formularului de planificare semestrială
Construirea formularului pentru unitatea de învățare
Construirea formularului de centr alizare a unităților de învățare pe componente didactice
Construirea formularului pentru proiectul didactic

c) Conținutul informațional detaliat

În cadrul I.A.C. -ului, construirea formularului de planificare anuală în E.F.S.
presupune următoarele aspecte:
– cunoașterea specificului acestui formular (vezi Didactica E.F.S.)
– notarea componentelor care intră în componența acestui formular (programa școlară, ghidul
de aplicare a programei școlare, prevederi legale ale ministerului, etc.)
– întocmirea, cu creion ul, a unei schițe de ghidare a activității de construire pe calculator a
formularului
– alegerea programului ‘soft’ care va fi folosit pentru construirea formularului
– stabilirea celei mai mici unități din structura formularului (‘cărămida de bază’)
– alegerea punctului de plecare în construirea pe calculator a formularului
– introducerea coloanelor și a rândurilor suplimentare, folosind funcțiile specifice programului
ales
– introducerea componentelor calendaristice (lună, săptămână, dată, număr lecție) ș i a
componentelor tematice conform programei școlare (calități și deprinderi motrice)
– introducerea indicatorilor de recunoaștere
– construirea legendei
– completarea corpului principal a formularului
– completarea formularului cu datele de susținere a pr obelor de control

19 Construirea formularului de planificare semestrială se caracterizează prin
următoarele aspecte:
– cunoașterea specificului acestui formular (vezi Didactica E.F.S.)
– notarea componentelor care intră în componența acestui formular (progr ama școlară, ghidul
de aplicare a programei școlare, prevederi legale ale ministerului, etc.)
– întocmirea, cu creionul, a unei schițe de ghidare a activității de construire pe calculator a
formularului
– alegerea programului ‘soft’ care va fi folosit pent ru construirea formularului
– stabilirea celei mai mici unități din structura formularului (‘cărămida de bază’)
– alegerea punctului de plecare în construirea pe calculator a formularului
– introducerea coloanelor și a rândurilor suplimentare, folosind fun cțiile specifice programului
ales
– completarea capului de tabel și a primei coloane cu unitățile de învățare corespunzătoare
planificării anuale
– introducerea indicatorilor de recunoaștere
– completarea corpului principal a formularului conform cerințelo r didactice privind
întocmirea planificării calendaristice semestriale (vezi Didactica E.F.S.)

Construirea formularului pentru unitatea de învățare presupune următoarele
aspecte:
– cunoașterea specificului acestui formular (vezi Didactica E.F.S.)
– notare a componentelor care intră în componența acestui formular (programa școlară, ghidul
de aplicare a programei școlare, prevederi legale ale ministerului, etc.)
– întocmirea, cu creionul, a unei schițe de ghidare a activității de construire pe calculator a
formularului
– alegerea programului ‘soft’ care va fi folosit pentru construirea formularului
– stabilirea celei mai mici unități din structura formularului (‘cărămida de bază’)
– alegerea punctului de plecare în construirea pe calculator a formularului
– completarea capului de tabel și introducerea în prima coloană a unei numerotări automate
– introducerea indicatorilor de recunoaștere și a conținuturilor învățării (preluate din programa
școlară)
– completarea corpului principal a formularului conform cerinț elor didactice privind
întocmirea unității de învățare (vezi Didactica E.F.S.)

20 Construirea formularului de centralizare a unităților de învățare pe componente
didactice presupune următoarele aspecte:
– cunoașterea specificului acestui formular (vezi D idactica E.F.S.)
– notarea componentelor care intră în componența acestui formular (programa școlară, ghidul
de aplicare a programei școlare, prevederi legale ale ministerului, etc.)
– întocmirea, cu creionul, a unei schițe de ghidare a activității de cons truire pe calculator a
formularului
– alegerea programului ‘soft’ care va fi folosit pentru construirea formularului
– stabilirea celei mai mici unități din structura formularului (‘cărămida de bază’)
– alegerea punctului de plecare în construirea pe calcu lator a formularului
– introducerea coloanelor și a rândurilor suplimentare, folosind funcțiile specifice programului
ales
– completarea capului de tabel
– introducerea componentelor didactice conform planificării propuse
– introducerea indicatorilor de re cunoaștere
– construirea legendei
– completarea corpului principal a formularului conform situației reale prevăzute de
planificările întocmite

Construirea formularului pentru proiectul didactic presupune următoarele aspecte:
– cunoașterea specificului ace stui formular (vezi Didactica E.F.S.)
– notarea componentelor care intră în componența acestui formular (programa școlară, ghidul
de aplicare a programei școlare, prevederi legale ale ministerului, etc.)
– întocmirea, cu creionul, a unei schițe de ghidare a activității de construire pe calculator a
formularului
– alegerea programului ‘soft’ care va fi folosit pentru construirea formularului
– stabilirea celei mai mici unități din structura formularului (‘cărămida de bază’)
– alegerea punctului de plecare în construirea pe calculator a formularului
– completarea capului de tabel
– construirea căsuței de text pentru teme și obiective
– introducerea indicatorilor de recunoaștere
– completarea corpului principal a formularului conform cerințelor didactice priv ind
întocmirea proiectului didactic (vezi Didactica E.F.S.)

21 Modul 7 – Metodologia construirii formularelor de evidență și evaluare cu
ajutorul calculatorului

a) Scopul și obiect ivele modulului
Scopul acestui modul este familiarizarea cursantului cu metodologia construirii formularelor
de evidență și evaluare .
Se vor atinge următoarele obiective:
• Cunoașterea metodologiei de construire a formularelor de evidență și evaluare

b) Schema logică a modulului
Construirea fișei individuale pentru evidența performanței elevului
Construirea formularului de evaluare pentru fiecare clasă

c) Conținutul informațional detaliat

În cadrul I.A.C. -ului, construirea fișei individuale pentru evidența performanței
elevului în E.F.S. presupune următoarele aspecte:
– cunoașterea specificului acestui formular (vezi S.N.Ș.E.)
– notarea componentelor care intră în componența acestui formular
– întocmirea, cu creionul, a unei schițe de ghidare a activității de construire pe calculator a
formularului
– alegerea programului ‘soft’ care va fi folosit pentru construirea formularului
– stabilirea celei mai mici unități din structura formularului (‘cărămida de bază’)
– alegerea punctului de plecare în construirea pe calculator a formularului
– introducerea coloanelor și a rândurilor suplimentare, folosind funcțiile specifice programului
ales
– completarea capului de tabel
– completarea coloanei cu probele de evaluare corespunzătoare S.N.Ș.E.
– introducerea indicato rilor de recunoaștere

22 Construirea formularului de evaluare pentru fiecare clasă, pornind de la baremele
minimale prevăzute de S.N.Ș.E., presupune următoarele aspecte:
– cunoașterea specificului acestui formular (vezi S.N.Ș.E.)
– notarea componentel or care intră în componența acestui formular
– întocmirea, cu creionul, a unei schițe de ghidare a activității de construire pe calculator a
formularului
– alegerea programului ‘soft’ care va fi folosit pentru construirea formularului
– stabilirea celei m ai mici unități din structura formularului (‘cărămida de bază’)
– alegerea punctului de plecare în construirea pe calculator a formularului
– introducerea coloanelor și a rândurilor suplimentare, folosind funcțiile specifice programului
ales
– completarea capului de tabel
– completarea coloanelor cu conținuturi, capacități de evaluare și instrumente de evaluare,
preluate din S.N.Ș.E.
– completarea coloanei cu baremele minimale (nota 5 sau calificativul suficient)
– completarea corpului principal a tabelului prin construirea baremelor pentru celelalte
calificative sau note