(instrucțiuni pentu administrar ea testului) [611582]

(instrucțiuni pentu administrar ea testului)
1.Luați cele 8 cartoane co1 or și puneți-le – cu1o area în sus – în fața
dvs.
2.Priviți-le și decideți care vă place cel mai mult. Nu încer cați să
asoci ați culorile cu altceva , ca materiale de îmbrăc ăminte, mobile,
automobile, etc.Alegeți culoarea pentr u care simțiți cea mai mare
atracție di ntre cele 8.
3.Luați cartonul ales și plasați -l -culoa rea în jos- deasup ra și în
stâng a celo r rămase .
4.Priviți culorile rămase, allegretto pe cea care acum vă place mai
mult dintre cele vizibile și plasați-o – culoarea în jos – lângă și la dreapta
alegerii preceden te.
5.Repetați aleger ea cu cele 4 rămase, una câte una, până când
toate vor cu fața în jos, cea mai plăcut ă la stânga, cea mai nesimpatizată
la dreapta.
6.Citiți de la stânga la dreapta numer ele care apar pe spatele
cartoanelo r și scrieți-le î n ordine pe o bucat ă de hârtie.
7.Culegeți cele 8 car toane colol ate reamestecați -le așezați -le jos din
nou – culoarea în sus – în faț a dvs.
8. Repetați operați ile 2-6. Nu încer cați în mod conștient să vă
amintiți sau să reproduceți prima dvs. selecție (nu trebuie făcut nici un
efort conștient pentru a nu reproduce). Alegeți culorile ca și cum le-ați
vedea pe ntru prima dată.
9.Scrieți numer ele celei de-a doua selecții pe hârtia folosit ă
anter ior, dedesubt ul numer elor deja alese . (Nu pierdeți acea bucat ă de
hârtie deoarece veț i avea nevo ie de aceasta c ând ve ți citi textul.
Interpretare a preliminară
1.Odat ă realizate cele doua selecți i, veți avea două șiruri unul sub
celălalt de exemplu:
5 1 4 3 2 0 6 7
1 4 5 2 3 6 0 7
2.Împărțiți fiecar e șir în perechi, prima fiind notată cu +, a doua
cu x, a treia cu =, a patra cu –. De e xemplu vor rezulta următoarele grupe:
+ 5 + 1 x 4 x 3 = 2 = 0 – 6 – 7
+1 +4 x 5 x 2 = 3 = 6 – 0 – 7
3. În plus, prima și prima și ultima cifră din fiecar e șir constitue un

al cincilea g rup marcat cu + – . Aceasta duce la încă d ouă grupe :
+ 5 – 1 și + 1 – 7
4.Priviți tabelul 1 din tabelele de interp retare (pag. ), care dă
interpretările pentru funcțiile “ +" și citiți interp retările pentr u grupele +
5 și + 1 + 4.
5.Tabelul II (pag. ) va furniza i nterp retările pentru funcția “x”
Tabelul III ( pag. ) dă interp retarea pentru funcția “=”
Tabelul l V (pag. ) dă interp retarea pentru funcția “-”
Tabelul V (pag.. ) dă interp retarea pentru funcția "+ – “
(Notă : a doua aleger e apare de obicei mai spontan, de aceea e mai
valid ă decât prima , mai ales î n cazuri le nesig ure).
6.Acum selecțiile dvs. fiind înregistr ate conti nuați cu citirea textul.
Apoi daca alegeți , puteți, regrupa și nota selecții în funcție de descr ierea
din capit olele III și IV,. realizân d o mai p ătrunzătoar e analiză .
A. Autoad ministra rea testului
1.Luați cele 8 cartoane colorate. Amestecați și puneți
cartoanele într-un semicer c în faț a dvs .
2.Priviți cele 8 culori și decideți care este culoarea care vă
place cel mai mult
3.Ridicați -o pe cea aleasă și, plasați-o – culoarea în jos –
deasup ra și la stânga cel or rămase.
4.Priviți la cele 7 rămase, alegeți pe cea care este cea mai
simpatică din cele vizibile și plasați -o – cu fața în jos-
lângă și la dreapta celei p recedente.
5.Operația 5 se repetă cu cele 6 culori rămase
6.Citiți de la stâng a la dreapta numer ele care apar pe
spatele cartoanel or și scrieți-le în ordine, pe o bucată de
hârtie.
7.Culegeți cele 8 cartoane, reamestecații -le și mai puneți-le
odată în jos dinaintea dvs.
8.Repetați operațiile 2-5 cu această nouă serie de culori. Nu
încer cați să vă reamintiți sau să reproduceți prima
selecție (nici nu trebuie să faceți un efort conșt ient de a
nu reproduce ). Alegeți culorile ca și cum le-ați vedea
pentr u prima o ară.
9.Când al doilea șir este complet citiți numer ele de la
stâng a la dreapta și scrieți-le pe aceeași bucată de hârtie
de la încep ut, dedesubtu l numerelor deja î nregist rate.
10.Grupați și notați cele două selecți, după cum s-a descris
în cap. IV.
11.Completați șirurile marcate cu “C” sau cu “A” sau cu “X“
după regulile d in ca p. V.

12.Analizați test ul (vezi exemplele din cap. VIII.
Dacă administrați testul altcuiva procedați astfel:
1.Cele 8 cartoane colorate sunt aranjate î n fața subiect ului.
2. Spuneți-i ceva de felul “fără să încercați să legați aceste culori de
ceva, care din ele vă place mai mult” . Lăsați persoan a să aleagă
culoarea preferată , reamintiți-vă să-i mumlțumiți.
3.Puneți acest carton –cu fața în jos – la început ul unui șir plasat în
fața d vs.
4.Apoi spuneți-i: “Din aceste culori rămase, care vă place cel mai
mult? “ Când acest lucru a fost indicat , confi rmați, luați cartonul și – cu
fața î n jos- după și la dreapta primului.
5.Contin uați î n acest fel cu cartoanele rămase .
6.Înregistra ți pe o hârtie numer ele celor 8 cartoane în ordinea care
apar de la stânga la dreapta.
7.Luați cele 8 cartoane reamestecați-le și aranjați-le din nou în fața
subiectu lui.
8.Începeți a doua serie, spunând : “Vreți să priviți. aceste culori ca și
când n u le-aț i mai fi văzut înainte . Să nu faceți u n efort de a v ă reaminti
sau de a repeta ceea ce ați văzut. Ce cu loare vă place cel mai mult?”
9. Repetați p unctele 3 -5.
10 Înregistraț i numerele selecției a doua dedes ubtul celor deja
înregistrate .
11.Grup ați, notați și analizați selecțiile (ca la itemii 11-12 din
metoda 4 de administra re a testul ui.)
CAPIT OLU L I

PSIHOLOG IA CULORI I
În timp ce cu1oarea a înconjurat lumea peste tot și a supus-o influenței sale
din vremuri imemoriale , comparat iv, numai recent , am fost capabili să
producem și să folosim culoarea atât de ușor, precum o facem astăzi.
Înainte de sec. XIX numai un număr limitat de vopsele și pigmenți se
cunoșteau ș i acestea erau în principal de origine organică. Erau în același
timp foarte scumpe, așa încât fabrica ra culorii și a materialel or
decor ative era prerogativu l bogăț iei. Sute de mii de melci au fost
sacrifica ți pentru ca un împă rat roman să-și poată purta roba de purpură
în timp ce supușii trebuiau să fie mulțumiți cu bumbac sau lenjerie
nea1bită .
Numai în cadrul ultimei sute de ani această situaț ie s-a schimbat
material , la începu t cu sinteza vopselu rilor de anilin ă, mai apoi cu
deriv atele cărbunelui și cu oxizii metalici, astfel încât astăzi puține lucrur i
pe care le facem au rămas la stadiul inițial fără a fi vopsite, pictate sau
colorate î n parte s au în întregime.
Această folosire în creșter e a culorilor, combinat ă cu competiția și
ea în creșter e între manufacturi pentru ridicarea vânzăril or a condus la o
mare dezvolt are pe tărâmul psihologiei culorii. De exemplu, cei care
produc zahă r știu că nu trebuie să păstreze produs ul în ambala j verde.
Culorile își au influența lor asupra noast ră și aceas tă influență este
localizată în profunzim ea materia lului nostru fiziologic. În cazul lucrurilor
pe care le cumpărăm suntem liberi să alegem conform preferințelor
proprii. Din această cauză produc ătorul trebuie să studieze, să se asigure
că alegem produsele sale, preferân du-l produselo r celorla lți competito ri.
Dacă produsu l său este zahă rul atunc i știe că trebuie să îl împacheteze
în albast ru, sau cel puțin să aibă undeva pe pachet predomina nt
albast ru, că trebuie să evite cu orice preț verdele, dar foarte probab il că
nu știe de ce se face astfel. Totuși , senzația fiziologic ă asociată culorii
albast ru, este “dulcea ța”: verdele, pe de altă parte, este “astringent“ și
cine ar prefera zahă r astringent? Liniile aeriene ai căror pasageri refuză
să coboare cu orce altă linie, fie că au cel mai mare record de siguranță,
fie cea mai bună îndemânare (mese rie), dar cauzele cresc dacă se
folosesc de se rviciile u nor buni c onsult anți pentr u cul ori.
Acolo unde culorile folosite în decorul interio r au fost bine alese , tensiu ni care
se asociază zborului, chiar și la cei mai nepăsă tori pasageri impun mai
puțin stres ne rvos și ajung la destinație într-o stare relaxat ă.
Cînd privim o pictură sau fotografii colorate, semnificația
psihologică a culorii apare de obicei mai puțin, deoarece mulți alți factori
sunt implic ați – subiectu l, echili brul de forțe și config urația, echili brul
culorilor însăși , educaț ia și exercițiul celui care privește și aprecier ea

estetică a acestu ia.
Uneori este posibil a deduce caracteri sticile personalităț ii picto rului
când acesta pune un mare accen t pe 2-3 culori, de exemplu, obsesi a lui
Gauguin pentru galben – dar în gene ral, când sunt folosite multe culori
pentr u a crea un întreg, determinîn d dacă ne place sau nu , decât reacția
psihologică la culorile respective.
În cazul unei singu re culori, este posibil să fie mult mai specifică ,
mai ales când culorile au fost alese cu exactitate , datorită directei lor
asocie ri cu trebuințele fiziologice și psihologice, așa cum este cazul în testul
color L uscher.
În acest caz preferinț a pentru o culoare și nepreferința pentru o alta
semnifică ceva definit și reflectă o stare sufletească existe ntă a
echilib rului glandular sau ambele aceste lucruri. Pentru a vedea cum
este posibil ca aceas tă relație să fie universa lă și de ce există
independe nt de vârstă sex sau mediul cultu ral, e necesar să privim
înapoi, la lunga expuner e a om ului la culorile naturii.
Originea semnificației c ulorilor
La începu t, viața omului a fost dictată de doi facto ri aflați dincolo de
controlul sau: noaptea și ziua, întunericul și lumina. Noaptea aduce un
mediu în care acțiunea trebuie să încete ze, astfel încât omul să se refacă
în peșter a lui aștept ând venirea somnul ui. Ziua aduce un mediu în care
acțiu nea este posibil ă, astfel încât omul se străduiește să-și
reîmpr ospăteze în conti nuare proviziile, s-au vânează pentr u hrană.
Noaptea aduce pasivitate dublată de liniște, o încetini re generală a
activit ății metabo lice și gland ulare. Ziua aduce cu ea posibi litatea de
acțiu ne, o creșter e a nivelului metabolic și o mai mare secreție
glandular ă, aprovizionâ ndu-le cu energie și stimula re. Culorile asociate
cu acestr e două medii sunt albastr ul închis al cerului de noapte și
galben ul strălucit or al luminii de zi.
Albas trul închis este de aceea culoarea liniștii și pasivității , galben ul
strălucito r este culoa rea speranței și a activității . Dar, deoa rece, aceste
culori reprezintă noaptea și ziua aceste culori controlează mai degrabă
omul, decât omul pe ele, de aceea sunt descri se ca și culori
"heter onome" – deci, culori care reglează din exterior. Noaptea (albastr ul
închis ) forțează acti vitatea să î ncete ze și întă rește liniștea; ziua ( galben ul
strălucito r) permite activită ții să produc ă, dar nu o forțează.
Pentru omul primitiv , de regulă, activitatea ia una sau două forme –
fie că vânează sau atacă, fie că este atacat și se apără împot riva
atacat orului. Așada r activitatea este îndreptată spre luptă achiziție sau

spre autoconse rvare. Acțiunile pornite spre exterior, de atac și cucerire,
sunt univers al reprezentate de culoarea roșie, iar autoc onser varea de
complementara sa, verdele.
Deoa rece, acțiu nile sale, de atac (roșu) sau de apărare (verde) erau
în cele din urmă sub controlul său; acești factori și aceste culori sunt
descriși ca "auton omi" sau “autoreg1at ori”. Pe de altă parte, atacul fiind
acțiu ne achizitivă și îndreptat ă spre exterio r, e consider at ca fiind activ,
în timp ce apărarea fiind implicată doar în autoprotejare, este
consi derată pasiv ă.
Fiziologia culorii
Experimentele în care indivizilor li se cere să "contemple psihogic
roșul pur în expune ri variate, au arătat că această culoare are un efect
stimulativ decisiv asup ra sistemului nervos -presiunea sângelui crește,
nivelul respirației și al bătăi1o r inimii crește. Roșul este de aceea, ca
efect asup ra sisternului nervos un "excitator", mai ales asupra ramur ii
simpatice a sistemului nervos autonom. Expune ri similar e ale albastr ului
pur au aratat că acest a are un efect invers prin scăde rea presiunii
sang uine, bătăile inimii și respirați ile se domolesc. De aceea , albas trul
închis este "calmant ” în efect și operează mai ales prin ramura
parasimpatică a sistemului ne rvos autonom.
Complicatele rețele de nervi și fibre prin care corpul și părțile
componen te sunt controlate, pot fi incluse în cele două sisteme
principale – sistemul nervos central și sistemul nervos autonom.
Sistemul nervos central poate fi consider at cu o exactitate rezonabilă ca
ocup ându -se cu acele funcții fizice și sonzo riale care apar la/sau
deasup ra pragulu i conștii nței. Sistemul nervos autonom, pe de altă
parte, trebuie să opereze pe baze autonome, autoreglatoare. Bătăile
inimii, ridicarea și coborârea plămânil or, diger area hranei , de fapt toate
procesele comple xe ale corpului care trebuie să continue fără vreun efort
conșt ient s unt fu ncții a le sistemului nervos a utonom.
Sistemul nervos autonom compus din două ramu ri comple menta re
care acționează în principa l în opoziție una față de alta. Sistemul nervos
simpatic și sistemul nervos parasimpatic , fibrele ambelo r sistem e
mergând la fiecar e organ pentru care autoreglarea este esen țială.
Bătaia de inimă, de exemplu, apare de obicei la un anumit nivel ținut
între anumite limite de echilibr ul dintre cele două ramuri ale sistemului
nervos autonom dar, sub influența efectelor fizice (teama, furia,
excitarea) sau emoți onale , sistemul simpatic va copleși parasimpaticul și
bătai a de inimă se va accelera. În termeni genera1i , sistemul nervos
parasimpatic este copleșit de sistemul nervos simpatic sub influența

excitării, încordării sau necesită ții. Sistemul nervos parasimpatic
acțio nează prin readucer ea lucrurilor 1a normal atunci când condi țiile de
stres au fost îndepă rtate. Este ramu ra dominantă a sistemului nervos
autonom î n condiții de calm, mulțumir e și relaxa re.
Chiar și astăzi mecanismul prin care culoarea este văzută și
recunoscută este imperfect cunoscu t. Când o simplă întrebare, ca “cum
vedem culoarea”, dă nașter e la atât de multe teorii în căutarea
răspunsul ui atunci sunt șanse să nu putem înțelege dacă punem o
întrebare greșită sau dacă pornim de la premise false. În orice caz, teoria
contrastelo r a fizio1ogul ui Horing pare să se potrivească cel mai bine cu
ceea ce s-a obser vat până în prezent, în folosirea testului culorilor.
Hering a demo nstrat că purpura vizuală (cunoscut ă și sub numele de
rodopsi nă) este albită sub inf1uența culorilor strălucitoa re și se
reconstituie când este expusă culorilor întunecate – că "lumina" are un
efect catabolic în timp ce întune ricul are un efect anabolic. După
Hering , albul supune purpura vizual ă la catab olism și o distruge ; pe de
altă parte, negru aduce anab olismul și restaurează purpura vizuală la
stadi ul inițial . Aceleași efecte au fost găsite ca apărând la roșu-verde și
galben -alba stru, ducând la un efect de contrast aplic abil tuturor culorilor,
în funcție de strălucir ea și întunecim ea lor.
Dezvoltar ea vederii c romatice
La un nou născu t dezvolta rea capacității de a vedea va începe prin
a fi în stare să disting ă contrast ul, care este, «străluci re » și
« întunericul ». Apoi vine capacitatea de a distinge mișcar ea și pe urmă
forma și configu rația. Recun oașter ea culorii este ultima în evoluție.
Distin gerea contrastulu i este de aceea cea mai timpu rie și mai primitivă
formă de percepție vizuală. La om cea mai sofistica tă interp retare a ceea
ce îi spun simțur ile, apare ca fiind funcția celei mai educa te părți a
creierului – cortexul. A fi capab il să recunoști și să distin gi un parfum de
altul, dar reacția instincti vă la un miros « urât » este tocmai aceasta –
instinctivă și reactivă , duce în cele din urmă la o strâmbătur ă din nas și
în cel mai rău caz la greață și vomă. Acestea nu sunt reacții cortic ale ci
apar în centrele cele mai vechi și primitive ale creierului , așezate mai
centra l și care sunt cele mai s trâns legate evolut iv de creierul strămoșilo r
noștri.
Vederea culorilor este în mod asemănător legată de creierul educat
și primitiv , precum a arătat Beck er în 1953 , când a demonst rat că o
rețea de fibre nervoase duce direct de la un nucleu din retină spre
creierul mijloci u (mezencefal) și la sistemul pituita r (pituit ara este o
glandă endocrină situată aproape de centrul creierul ui, care secretă în

sânge mai mulți hormoni impor tanți. Importanț a sa reiese clar din
denumir ea de « cond ucăto r al orchest rei endocr ine » și din funcția de
control al altor glande endocri ne având și alte funcții , ca de pildă în
controlul creșterii) .
Distin gerea culorii, identifica rea ei, denumirea și orice reacție
estetică la ea, sunt toate funcții ale cortextului . De aceea ele sunt mai
degra bă rezultat ul dezvoltări i și educației decât al răspunsul ui instinctiv
și reactiv . Funcțiile vizuale instinctive și reflexive pe de altă parte, par să
urmeze rețeaua neuronală a lui Beck er, spre un mult mai primitiv creier
mijlociu , operând în termeni de contrast și afectând sistemele fizice și
glandulare din glanda pituita ră într-un mod care nu este în întregime
înțeles.

Daltonismul nu produce n ici o diferență
Tocmai acest ultim facto r – răspun sul instincti v la culoare în termen
de contrast – este cel care face testu l Luscher un instrument valid chiar
în caz de deficiențe în recepta rea culorilor sau chiar în daltonism,
deoa rece accepta rea unei anumite culori este somat ocă (de la grecesc ul
“soma” = corp , somatic înseamnă deci: avînd de a face cu corpul) legate
de gradul în care anabolismul sau catabo lismul este necesitate în
organism. Dacă există o nevoie fizică sau psihică de pace , liniște
emoțional ă, o regenera re fizică și o relaxare din tensiunea psihică sau
stres, atunci răspunsul instincti v va fi aleger ea culorilor închise. Dacă
organismul dorește să împrăștie energie prin activitata exterio ară sau în
activit ata mentală, atunci răspu nsul instinctiv va fi pentru culorile
strălucitoa re. O examinar e cu testul Lusche r în eventu alitatea
daltonismului a fost realizată de L. Steince ( folosind subiecți normali și
indiv izi sufer ind de daltonism pent ru culo rile roșu-verde atât parțial cât și
total). Desc operi rile sale arată că “veder ea culorilor nu trebuie să fie
deloc luată în consi derație pentr u testul Luscher ”.
Testul Luscher
În realiza rea preferințel or pentru una sau alta dintre culori,
aleger ea este deseo ri hotărâtă de circumstanță . Dacă circumstanțele
sunt de pildă alege rea unei încălțăminți, aleger ea unui tapet pentru
sufra gerie, unei vopsele pentru dulăpio arele din bucătă rie, atunci
selecția rezultată nu este numai rezultatu l unei preferințe psihologice
sau de dorința fiziolo gică (deși aceasta va juca inevitabil un rol), ci de
consi derente estetice: se va potrivi îmbrăcămintea cu forma sau
culoarea generală? , care este legătur a dintre culoa rea draperiilor și cea

a furnirului mobilei?
Când, ca în testul Luscher , culorile sunt prezentate pentru selecție
fără interfer ențe una cu alta, atunci judecata estetic ă devine
subordonat ă preferin ței personale, fără vreo dorință de a încerca o
armonizar e între ele sau fără a se relațion a culoarea la un cadru de
referinț ă. Este de dorit în acelaș i timp, când testul este dat altcuiva , să
se suger eze că selecția culorilor trebuie realizată luându -se ca atare,
numai ca culori, fără vreo judecată de valoare în legăt ură cu potrivirea
lor la materialele de îmbrăc ăminte, l a mobil ă sau tap ițerie.
În “întregul” test Luscher sunt șapte panouri diferite de culori
conți nând în total 73 de culori formate din 25 de nuanțe diferite și
cerân d 43 de selecții diferite de realizat . Protocol ul obținut permite o
mulțime de informații în legătu ră cu structu ra psihică, conștient ă și
inconștientă a individ ului, ariile de stres psihologic , stadiul echilib rului și
al dezechilib rului, și multe informații de mare valoare pentru medic, fie
pentr u psiho-terapeut . Testul complet ia numai 5-10 minute, lucru ce-l
face, probabil , să aibă cel mai mare record de viteză. Învăța rea testului
întreg cere califica re și o considerab ilă intuiție psiho logică . Din acest
motiv, această carte include numai unul din cele 7 panouri – așa numitul
« panou de 8 culori ».
Această versiune prescurtată este cunoscu tă sub numele de
« testul rapid » sau « testul Lucher scurt » și, deși nu este atât de
cuprinzător și relevant ca testul întreg, are totuși o consider abilă valoare
pentr u punerea în lumină a aspectelor semnificative ale personalităț ii și
în atenț ionarea asup ra ariilor stresului psihologic și fiziologic. Medicii
europeni folosesc această versiune scurtă a testul ui ca un ajutor prețios
în diagn oză, deoarece s-a descope rit că astfel de apar în testul Luscher ,
deseori mult înainte ca efectele fiziologice să le facă vizibile ; de aceea
testul îi aprovizionează cu un incompara bil « sistem timpuriu de
avertiza re » asup ra suferințelo r datorită stresului încă din faza lui inițială
– ca o proastă funțio nare cardiacă, un atac cerebral , dezor dini ale
traect ului gastro-intestin al. Medicul este un om ocupa t care nu are timp
de pierdut pentru un diagnostic adău gat acelora cu care este obișnuit și
nici pentru învățarea unor complicate metode de interpretare. Cu testul
rapid Lusche r, poate cu puțin deranj să dea administr area testului
prezent sorei care primește pacientul , și cu o scurtă practică din partea
sa să vadă dacă pacientul are un test normal sau dacă sunt semne de
stres în arii care trebuiesc i nvestigate ulteri or.
Citim din articol ul doctorului Erbsla h, în legătură cu folosi rea
testului color Luscher în practica medicală: « trebuie să mulțumim
profesorul ui Luscheor pentru clara recuno așter e a semnificației
psihologiei culorilor și pentru realizar ea unui test de culori al cărui

avan taj special este simplitatea lui. E administ rat de moașe , surori de
gardă la nașteri. Interpretarea culorilor rămâne tărâmul medicului ”. După
ce dă o mulțime de exemple și de avan taje ale testului pentru o timpu rie
avertiza re, când alte metode de diagn ostic s-au dovedit neproducti ve,
conti nuă: ”testul depin de de înțeleger ea de către doctor a construcției
psihologice a pacientulu i și îl face capabil să se baze ze mai puțin pe
judecățile proprii. Dă indicații impor tante în diagnoză și terapie și de
asemenea pentru prognoza anumito r boli. Dato rită simplității sale și a
încrederii, testul poate fi recomandat folosirii generale ».
Folosirea lui în educație este variată și estensiv ă. Resursele
investig atorii ale acestui aspect au fost realizate de Karl Fleinghaus și
alții. Testul mai este folosit în psihologia religiei, gerontologie și în
orientar ea maritală . În plus serviciile de personal Lusche r au aplicat
testul pentr u nevoile orientă rii profesionale și selecției personalului din
industrie ș i comerț .
Testul a fost rafinat și îmbunăt ățit de la încep uturile lui, dar astăzi
este asemănăto r cu cel de la încep ut. Interpretarea s-a îmbunătăți t și a
devenit mai cuprinzătoa re, dar premizele inițiale au rezistat probei
timpului .
S-a făut deja o mențiu ne asupra celor 4 culori : albast ru, galben,
roșu și verde. Acestea sunt « psihologic prima re » și const ituie ceea ce
numesc « culorile fundamentale ale testului ». Culorile auxilia re ale
testului s unt :violet (mix ură de r oșu ș i albast ru), mar o (mixură de galben –
roșu și negru), un gri neutru, necon ținând culoare și de aceea liber de orice
influență afecti vă, în timp ce intensitatea îl plasează la jumătatea
drumului între lumină și întuneric , încât nu dă nașter e la un efect
catab olic – este psihologic și fiziologic neutru; și în fine negru, care este
negarea tuturor culo rilor.
CAPIT OLU L II
PSIHOLOGIA FUNCȚIONALĂ
Numele de psiho logie funcți onală a fost dată de teoreticienii care
au legat alege rea culorilor de psiho logia personalită ții. În testul
culorilor Lucher structu ra unei culori rămâne constant ă; ea este definită
ca “înțelesul obiectiv ” al culorii respective și rămâ ne același pentru
oricine – albastr u închis, de exemplu , înseamnă liniște, indifer ent dacă
cuiva îi place sau nu culoarea. Unul poate prefera o culoare, altul o poate

găsi plictisitoa re, un al treilea rămâne indiferent la ea, în timp ce o a
patra o poate gă si ca fiind lipsită de gust.
În test subiect ul alege culorile în ordinea descr escătoare a
preferințelor;
culoarea care îi place cel mai mult o plasează pe prima poziție, aceasta
fiind astfel cea pentu care are cea mai mare simpatie; cea aleasă ultima
și plasată în a opta. Poziție are cea mai mare antipatie . Obser vând în ce
poziție din șir apare culoarea putem determina ce funcție reprezintă
culoarea respectivă .
La începu tul șirului atitudinea este aceea de preferință decis ă,
urmată de o arie care este încă cea a preferinței, dar aceasta este mai
puțin marcată, vine apoi o arie privită cu indiferență, urmată în final de o
arie de antipatie și refuz. Simbo1urile folo site pentru a nota ace ste arii sunt:
Preferin ța puternică pe ntru o culoaresimbol +
Preferin ța peat ru o culoare simbo l x
Indifer ența față de cul oare simbo l =
Antipatie s au respingere a culoru simbol –
Semnificațiile celor 8 culori
Ținând minte că este necesa ră gruparea culorilor corect
selecționa te, în gene ral po t fi stabilite u rătoa rele atitu dini, ” funcții ” odată
ce cul orile au fost p lasate î n ordinea p referințel or:
Poziția I: cea mai plăc ută (simpatic ă) culoare reprezintă o “orienta re
către” și este indic ată de +. Indic ă metoda esențială , modus -u1 operandi
al persoanei care a ales, semnificați i1e spre care se orientează sau pe
care le adoptă pentr u a reuși să-și atingă obiectivul . De ex.: albastrul
închis în prima poziție semnifică un modus oporandi "calm ".
Poziția II : notat, cu + pentru a indica că este obiectivul actual . Cu
albast ru înc his în aceas tă poziție, ți nta sp re car e se înd reaptă va fi "pace
și liniște”. Depinzând de gruparea și notarea testului prezent , în orice
caz, a doua poziție poate fi notată cu un x și are un înțeles definit (vezi
mai jos pozițiile III și IV). Când e notată numai culoarea din prima poziție
cu +, atunci modul oporandi și obiectivele sunt aceleași , cu alte cuvinte
mijloacele a doptate au devenit un obiectiv în sine.
Astfel, o persoan ă este de o obicei calmă, pentr u că dorește să
ating ă un obiectiv particula r fiind calmă , ca de exemplu , asigurarea că
rațiunea sa trebuie să prevaleze sau să mențină un mediu stabil – dar

acolo unde albastru închis este singura culoare notată cu +, acolo calmul a
devenit un obiectiv în sin e.
Pozițiile III-IV: de obicei notate cu “x", care arată starea prezentă a
lucrurilor; situația în care simte că se află acum, sau maniera în care
circumstanțele sale prezente îl obligă să acționeze. Albastr ul închis în
această poziție ar putea arăta că subiectul se simte într-o situație
liniști toare, sau în una în care trebuie s ă acț ioneze cu calm.
Pozițiile V-VI: aceste poziții reprezintă indifer ență și sunt notate cu
“ = “. Culorile din acestă arie arată că subiectul nici nu respinge dar nici
nu sunt în mod specific proprii situației actua le ci sunt ținute în rezervă,
pusă în păstrare pentru siguranță și nu în acțiu nea prezentă. O culoare
“indifer entă” este deci o ca1itate nestabi1 ă, suspend ată ca nepotrivit ă,
dar dar este în rezervă și poate fi adusă repede înap oi în acțiune, la orice
moment de schimbar e a circumstanțe1or. Albas trul închis într-una din
aceste poziții îi arată că “pacea" s-a suspend at, așa încât o situație
nelinișt ită sau iritant ă trebuie adusă sub control, sau cel puțin făcută mai
tolerabilă .
Pozițiile VI –VII : notate cu “–“ și reprezentând o “ întoarce de la"
culori1e care sunt respinse ca nesimpatice reprezintă o dorință
particula ră pentr u care există un motiv specia1 să fie inhibat, (pentr u că
o acțiune de acest fel ar fi dezavanta joasă ). Cu alte cuvinte aceste culori
reprezintă o trebuință care este reprimată în chip necesar . Cu albastrul
închis într-una din aceste poziții dorința pentr u pace, liniște, trebuie să
rămână nesatisfăcută pentru că datorită unor circumstanțe nefav orabile
– orice relaxare, orice abdica re, orice încer care de a aduce relațiile mai
apropiate și mai armonioase ar putea avea consecințe nesa tisfăcătoa re.
Dacă interpretările din tabele se citesc în conju ncție cu aceste
descrie ri, este posibil să se ajungă la o analiză exhaus tivă, satisfăcăto are
atât lector ului mediu, cât și speciali stului .
Interpretare a funcțiilor
Se poate vedea că însăși culoarea nu-și schimbă înțe1esu1 ei de
bază, structu ra rămâ ne consta ntă. Poziția ei în șir, în orice caz,
alternează consi derabil interp retarea, când ana1izăm caracteris ticile de
personalitate revelate de test. Aceste interpretări se dau în tabelele de la
sfârșit ul cărții. Orice profesie care folosește acest test, are limbajul ei
special; nu numai psihologul ci și psihiatrul, medicul , specialistu l în
educație , criminol ogul. Fiecare poate dori să aibă aceste tabele
reprezentate în propriu său limbaj . În plus, lucrări speci ale sunt de dorit
pentr u cercetarea condi țiilor de vârst ă și sex pentr u cond iționa rea
sociologică și pentr u diagn ostic, pentru scopu rile medicale sau pentru

cele de orientare profesională . Încercarea de a face așa ceva ar încărca
serio s tabelele și de aceea au fost condens ate cât s-a putut mai mult.
Acolo unde apar cuvintele “el, lui, pentru el", trebuie să fie interepretate,
dacă e cazul ca "ea, ei, pentr u ea”. Aceasta evită conștientizar ea lui “el
(sau ea)".
CAPIT OLU L III
CULORILE F UNDAMENT ALE ȘI CUL ORILE AUXILIARE
Codul culorii pen tru cele 8 culori
În panoul acestor 8 culori sunt date numer ele tuturor pentru
ușurarea referirii ele sunt:
1) Albastru întunecat
2) Albastru – verde
3) Portocaliu – roșu – cele 4 culo ri fund amentale
4) Galbenul strălucit or
5)Violet

6) Maro
7) Negru – cele 4 culo ri auxiliare
8) Gri neutru
Categorii1e celor patru culori fu ndamentale
În timp ce descrier ea genera1ă a structu rii tuturor celor 8 culori,
redată în capit o1ul VI, cele 4 culori fundamentale au o importa nță
specială și au semnificații particula re, după cum u rmează:
Nr. 1. Albastru întunecat – reprezintă “adâncimea sentimentelo r” și
este
concent ric–pasiv–inco rporal–h eteronom–pe rceptiv–s ensibil– unificator ;
Aspectele s ale afective s unt următoarele:
1iniște–mulțumire–tand rețe–drag oste–afecțiune .

Nr. 2. Albastrul – verde – reprezintă “e lasticitatea voinței” și este :
pasiv–defensiv– auton om–posesiv–nesc himbător– reținut;
Aspectele sale a fective sunt:
persiste nța–afirmarea de sine–încăpă țânarea–aprecierea de
sine.
Nr. 3. Roșu – oranj – reprezintă "forța voinței" ș i este:
excent ric–activ–ofen siv–agr esiv–autonom–locomotor– competitiv;
Aspectele sale a fective sunt:
dorința–excitabili tatea–domina rea–sexuali tatea.
Nr. 4. Galbenul strălucito r: reprezintă “spontaneita tea și este:
excent ric–activ–pr oiectiv–heter onom– expansiv–inv estigator–
aspirând (care asp iră);
Aspectele sale a fective sunt:
variabilitatea–ex pectanța– originalitatea–veselia .
Concen tric înseamnă: ” preocupat subiectiv" și deși aceast a are
anumite aspecte de "introversie, , nu este același lucru și nu ar trebui
confu ndate. Oamenii introvertiți sunt concen trici, dar cei care sunt
concent rici nu sunt în mod necesar introvert iți în sensul obișnuit al
cuvâ ntului . A fi preocupat subiectiv înseamnă a fi exclusiv interesat în
ceea ce este o extindere proprie, precum și interesul pentru sine. O
persoană care este în continuă cornunica re cu alții poate fi la consider at
în mod superficia1 ca extrovertit . Dacă ne dăm seama că topica
conve rsației rămâne invariabil în legătur ă cu colecția lui de stampe sau
cu familia lui, soția lui, casa lui, slujba 1ui, excursia sa prin Europa atunc i

putem spune că individul își afișează concent ricitatea deoa rece privește
toate aceste lucrur i ca extensiuni ale sale. Încercând să se aduc ă în
conve rsație probleme de interes mai gener al, fie va întrerupe, fie va
înceta să ascul te.
Excentric înseamnă: ” interesat o biectiv ” și este mult mai aproape de
extroversie decât concen tricitatea . Un indiv id excentric este interesat de
mediu, de lucrurile și oamenii din jur, fie din punct de veder e al
contrastelo r sau cauzării de efecte asupra mediul ui, fie extrăgâ ndu-și
stimulii din mediu; în primul caz este cauzativ și deci autonom față de
mediu; în al doilea caz este efect al mediului și de aceea h eteronom.
Autono mia este astfel echivalent ul lui "fiind o cauză" în timp ce
heter onomia este echivalentul cu “fiind un e fect".
Pasiv și activ au un înțeles mult asemănător lui concentric și
excentrie.
Combinar ea culorilor funda mentale
Se va deduce că numer ele 1 și 2 (albastrul și verde) sunt ambele
concent rice (pasive); acolo unde apar împreună în test este puternic
accentua tă concent ricitatea; dar, dacă acesta este un patern
compo rtamental dorit, un patern actual, un patern latent sau un patern
respins depi nde desi gur de poziția acestei c ombinați î n șir.
Similar numerele 3 și 4 (roșu și galben) sunt ambele excentrice (active ) și
direcționate spre exterior; acolo unde apar împreună est sublini ată
porni rea spre exterior .
Numerele 1 și 4 (albastru și galben) sunt ambe1e hetoronome (reglare din
surse exterioare), acolo unde apar împreună sublinii ndu-se
"deter mina rea di n exterio r".
Numerele 2 și 3 (verde și roșu) sunt ambele autono me (autoreglatoa re,
cauzative); acolo unde apar înpreună subliniin du-se inițiativa și
autodeter mina rea, dar, din nou, maniera în care ele sunt sublinia te, va
depinde de locul u nde a par.
Fiecar e din perechile de mai sus implică acolo unde apar .
Împreună în același grup fu ncțional (a mbele +, x, = sau -), imp1ică
deci o anumită supraaccentu are a unei caracte ristici concentricit ate
autonomie
excentricitate s au heterono mia.
Se obține un echilib ru mai bun prin combina rea albastrului și roșului
(l și 3), în care heteronomia concentrică echi1ib rează și armonizea ză cu
autonomia excentrică a roșului. Combinația de verde și galben (2 și 4) nu
produce un întreg echilibra t pentru că încear că echilib rarea autonomiei

concent rice a verdelui împo triva heteronomiei excentrice a galbenului .
Aceasta și datorită faptul ui că speranț a expansi vă a galbenul ui nu
armonizează cu încăpăț ânarea centrată pe sine a verdelui; aceast ă
combinație poate produce uneo ri propriile ei conflicte .
Ar trebui pr eferat culorilie fun damentale
Cele 4 culori de bază: albastrul, verde, roșu1, galbenul, reprezintă
trebuințe psihologice fundamentale – trebuinț a pentr u mulțumir e și
afecțiune trebuința de afirmare, trebuința de a acționa, de a avea succes
și trebuința de a privi înainte și a aspira – sunt tratate dând u-li-se o
import anță specială . De aceea, ele ar trebui să apară toate în primele 4-
5 locuri ale testului, când selecția este făcut ă de către un indiv id
sănăt os, normal echilib rat, elibera t de conflicte ș i represii.
Culorile auxiliar e
Culorile auxiliare: violet, maron, negru și gri (5, 6 ,7, și 8) sunt într-o
catego rie destul de diferită . Negrul și griul nu sunt, stricto senso , deloc culori
– negru fiind negarea culorii, iar griul testului fiind strict neutru și fără culoare.
De aceea acestea sunt două acromatice (nocolo rate) . Violetul este o
mixtură .
De albastru și roșu, în timp ce maroul este o mixtură de oranj-roșu și
negru, dând o culoare întunecat ă, relativ fără viață (uneo ri de asemenea
numită acromatică ). Preferința pentru una din cele trei culori acromatice
poate fi considera tă ca indicând o atitudi ne negativ ă în fața vieții;
aceasta va fi mult mai complet descrisă în capitol ul asupra
“anxietăți1o r".
Nici maroul, nici violetul nu sunt psihologic primare și sunt selecționate
pentr u test după un mare număr de încercări și erori, ca fiind culori
reprezentat ive pentr u alte carac teristici pe care indiv idul le va plasa în
mod normal în aria funcționa lă indifer entă a testul ui sau chiar le va
respinge; dar care sunt frecvent exagerate și frecvent se ridică către
început ul șirului pe se ama uneia sau alteia din culorile fu ndamentale.
Un alt scop pentru care s-au inclus cele 4 culori auxilia re este
creșterea utilității unive rsale a testul ui, prin adăuga rea culorilor găsite
avea o aplicabili tate universal ă, lărgind astfel gama în care culorile de
bază sunt cuprinse. Aceast a permite o semnificație mult mai clar definit ă
a așezării cu lorilor în șir.

CAPITOLUL IV
GRUPAREA ȘI NOT AREA S ECVENȚ EI DE 8 CUL ORI
Când cele 8 culori sunt selectate prima dată, în ordinea lor de
preferință, de la cele mai plăcute la cele mai neplăcute , nu există o altă
a1ter nativ ă decât gruparea lor în perechi – primele două culori fiind
notate cu "+", urmând perechea « x » apoi perechea « = » și perechea finală « – ».
Deoa rece, aceasta duce deseo ri la o interpretare de acuratețe
rezonab ilă, există mai multe avantaje în repetar ea selecției. Ori de câte
ori este posibil, trebuiesc făcute două serii de selecții cu un scurt
interval de câteva minute între ele. Nu trebuie făcută nici o încer care la a
doua selecție de a repeta sau reproduce în mod delibera t prima selecție
a celor 8 culori. Alege rile la cea de-a doua selecție trebuie făcută ca și
când cele 8 culori sunt atunci abia văzute prima dată. Uneori se crede că
trecerea pentru a doua oară prin cele 8 culori e un tip de « test din
memorie », că se așteaptă de la subiect ca acest a să reproducă cu
exactitate ceea ce a ales prima dată. Nu numai că nu este așa, dar în
gener e se poate spune că o a doua selecție care reproduce exact prima
selecție indică existența unei anumite rigidități a atitud ini și o
inflexibilitate de na tură afectivă .
Presupunâ nd o posibilă selecție (1 roșu, 2 albastru, 3 violet, 4 galben, 5
verde, 6 maro, 7 gri, 8 negru atunci protocolul testului va f i :
31542607
dacă nu se face o a doua selecție , atunci secvența celor 8 culori va fi
grupată și notată astfel :
3 1 5 4 2 6 0 7
++ x x = = – –

Obligato riu vor t rebui con sultate tabelele de inte rpretare la ace st grupu ri.
Când se face după un scurt interval de 2-3 minute a doua selecție,
aceasta este de presupus că va fi puțin diferită de prima și unele din
culori vor fi alese la fel în timp ce altele vor mișca înainte sau înapoi în
șir. Acolo unde două sau mai multe culori își schimbă poziția, dar stau tot
lângă culoa rea care le-a fost vecină în prima selecție , acolo se formează
un grup și acel grup trebuie încercuit și marcat cu simbo lul potrivit
funcției .
Presupunâ nd că a doua selecție a fost făcut ă de a doua persoană care
a făc ut-o și pe prima, putem a vea sit uația următoare :
Selecția I : 31542607
Selecția II :35142670

CAPIT OLU L V
ANXIETĂ ȚI, COMP ENSA ȚII ȘI C ONFLICT E
Surse de stre s
S-a mai menționa t că cele 4 culori fundamentale reprezintă trebuințe
psihologice de bază ; de aceea într-un protocol de test normal, ele
trebuie să apară la încep utul șirului sau cel puțin în cadrul primelor 5
locuri. Când nu apar astfel, aceasta este un indiciu al prezenței unor
anumite deficien țe fiziologice sau psihologice , care poate fi conside rată
cu atât mai serioasă cu cât poziția culorii fundamentale este mai spre

sfârșit ul șirului. Dacă o culoare de bază este respinsă fiind plasa tă în
spatele secvenței, dinco lo de poziția 5, atunc i aceast ă culoare
fundamentală a rămas nesat isfăcută , datorită circumstanțelo r
nefavo rabile. O astfel de trebuin ță fundamentală nesatisfăcută este o
sursă de stres ducând astfel la anxietate . Sursa de stres al unei culori
fundamentale respinse arată de aceea o sursă încărcată de anxieta te, de
tulburări psi hice și fiziologice .
Datorită acestui fapt când una din culorile de bază este găsită în
ultimile 3 poziții ale secvenței , poate fi consider ată ca o respinge re și i
se dă notarea «-».
sur8~
Orice culoare care apare mai apoi în șir trebuie de asemenea notată
cu «-» așa încât o culoare de beznă apare în poziția 6, culorile din
pozițiile 7-8 vor fi notate ambele cu « – m » și trebuie de asemenea, să
fie privite ca respingeri care produc un grad de anxietate .
Toate respingerile reprezentând surse de anxietat sunt în plus
notate prin plasarea literei A dedes ubtul lui “-”, atrăgând atenția asupra
faptulu i că anxieta tea rezultând din sursa de stres este indicată de
protoco lul test ului.
Ca un exemplu , să presupu nem că roșul (3) apare în poziția 6 urmat
de mar on (6) î n poziția 7 și neg ru (7 ) în p oziția 8. A cum cu r oșul în p oziția
6, indicând prezența anxietăț ii face ca și maroul și negrul care îi
urmează să fie privite ca încărcate de anxietate. Acest lucru este
evidențiat de notarea ultimelo r trei poziții, d upă cum urmează :
– – – – – 3 6 7
– – –
AAA
Compe nsații
Deseo ri, trebuințele nesatisfăcute și anxietatea rezultată fiind
suprimate ca neplăcute emoțio nal, așa încât ele nu mai sunt
conșt ientizate (conștient recunoscute ) și deseor i apar doar ca vagă
neliniște . În afară de măsura în care pot fi conștientizate, o astfel de
sursă de stres cere un tip de comportament compens ator care este
indica t în test prin culoarea aleasă în prima poziție, metoda esenți ală,
trebuie privită ca fiind compens atorie , în cazul în care o culoare de bază
este respinsă . Pentru a atrage atenția asupra acestu i fapt, litera C
trebuie să fie scrisă dedes ubtul primei cifre ori de câte ori apare A la
sfârșit ul șirului.
Existenț a unei asemenea surse de stres și anxietat la care dă

naște re, duc todeaun a și se exprimă într-un mod compensato r de
compo rtament care este compulsi v, excesiv, nepe rmițând vreo alege re
și apărând ca tendi nță generalizantă . Deoarece, o compesație de acest
gen este chiar prin natura ei ca activitate subst ituită , rareori duce la o
satisfacție reală, ducând în schimb la o activ itate nepotrivită sau
excesivă , la prejudecăți și la preferințe pronunțate , la perfecțio nism și la
tendinț a de a moraliza pe alții, la dileta ntism compulsi v, la argumentar e
speculati vă sau la alt mod de satisfacer e substit uită.
Când apar anxietățile și sursele de stres, poziția I poate să fie
ocup ată de una din cele 4 culori fundamentale . În acest caz, deși
compensația a fost cerută de stres, fiind totuși reprezentată printr-o
culoare fundamentală este considerat ă a fi mai mult sau puțin
„normală”, totuși , trebuie să ne reamintim că orice substitui re
compensat orie implică o depărta re de compo rtamentul optim datorită
carac terului său obsesiv care împiedică libertatea de a evalua condițiile
existe nte și de a acțio na corespunzător . Raționalita tea a devenit
subordonat ă unei compul sii de a acționa într-un mod particular .
Compensații exagerate
Din cele 4 culori auxiliare s-a spus deja că preferin ța pentru așa
numitele culori acromatice – maro, gri sau negru – implică o atitudine
negativ ă în fața vieții. Dacă oricare dintre ele apare în primele 3 poziții
ale secven ței de 8, atunci nu numai că este prezentă compensația , ci
tipul de compensație nu poate fi consi derat ca normal, implicând în
schimb un grad specific de comportament exagerat . Aceste culori și
oricare le-ar preceda în șir trebuie notate cu plus și subscrise cu litera C.
Dacă , de exemplu , gri (0) stă pe al 3 loc și de aceea este calificat cu + și
cu C, atunc i cele două cu lori p recedente tr ebuie, de asemenea, n otate cu
+ și cu C, astfel:
3 4 0…
+++
CCC
Uneori se va întâmpla ca griul, maroul sau negrul să apară pe unul
din primele locuri fără ca o culoare fundamentală să apară în pozițiile
6,7,8. Când se întâmplă astfel, ultima culoare din șir trebuie privită ca o
anxieta te, chiar dacă aceasta ar fi locul obișnuit de aparție pentru
culoarea respectivă. Cu alte cuvinte, când există o compens ație, trebuie
să existe o anexietate, iar când există o anexietate, trebuie să existe o
compensație .

Intensitate a anxietății și a compensației
Intensitatea deficiențelo r psihologice sau fiziologice existente care dau
naște re la anxieta te este consider ată a fi relativ serio asă atunci când
culoarea fundamentală este în poziția a 8 și relativ ușoară când se află în
poziția a 6. Aceasta permite adopta rea unei metode simple de măsur are
a acestei inten sități , prin așezar ea semnului „!” la sursa de stres în
concordanță cu următoarele reguli: 1. când o culoare de bază apare în
poziția a VI-a 1!
2. când o culoare de bază apare în poziția a VII- a
2!!
3. când o culoare de bază apare în poziția a VIII-a
3!!!
Pentru măsu rarea intensi tății compulsiei asociat ă de compensații se
adoptă o metodă similară:
1.când o culoa re de fundamental ă sau violet aparea ca și
compensația nu se dă nici o notare;
2.când gri, maro sau negru apar în poziția a III-a
1!
3.când gri, maro sau negru apar în poziția a II-a 2!!
4.când gri, maro sau negru apar în poziția a I-a
3!!!
După gruparea și notarea obișnuit ă a protocolului testului, literele C
și A trebuie subsc rise dacă e cazul și semnul „!” pus în conco rdanță cu
regulile enu nțate.
Exemplu:
!!!!! !!! Total=8!
CC AAA
++xx=–
06513427
70615243
+++xx–
CCC AAA
!!!!!! !!!!!! Total=12!
Prognoze
Exemplul de mai sus este al unui caz extrem demonstr ând maximum
posibil de aloca ții de „!”, dat pentr u a II-a selecție . Aceasta arată
existe nța multo r anxietăți pe ntru c are compensaț iile se exprimă printr-un
compo rtament intens și irațional . Deoarece, a II-a selecție este mai
valid ă pentru interp retare decât prima, o compar are a celor două indică
modul în care se așteapt ă să evolueze sit uația .

Când selecția a II-a prezintă mai puține „!” decât prima, atunc i
prognoza gene rală poate fi conside rată favorabilă. În cazul invers
prognoza este mai p uțin favor abilă .
Această regulă a lui „!” ne poate permite să antici păm răspunsu l
unui anumit individ la condiții îmbunăt ățite care impun mai puțin stres,
sau la o cură de psihoterapie . Când numărul de „!” alocat pentru a II-a
selecție este mai mare decâ t cel alocat primei selecți i, atunci condițiile
îmbunătă țite sau terapia pot rezolva mai puține probleme sau deloc .
Când o parte sau toate anxietățile care apar în prima selecție dispar în
cea secundară, atunci prognoza e mai bună, tulburarea este mai puțin
implantat ă și de aceea este mai accesibilă unui tratament de remedier e
sau u nei schimbări de c ondiți i de m ediu. În ultimul e xemplu da t prognoza
nu este favo rabilă.
În tabelele de interp retare pot fi găsite cifre care indică numărul de
„!” de la 0 la 12 apărut pentr u un lot de 1000 de adulți, normali, bărbați
și femei. A ceste cifre se bazea ză pe normele e nglez e.
Rezu mat a regu lilor de notare pentru A și C
a) – poziția 8 din șir reprezintă totdea una o trebuin ță reprimată (care
poate sau nu constitu i o anxietate) și de aceea , totdea una primește
simbolul „-”;
b) – dacă o culoa re fundamental ă (1,2,3,4) apare în pozițiile 6,7,8
aceasta împreună cu oricare altă culoare care îi urmează reprezintă o
anxieta te furnizând motiv pentru o compensație . Orice culoare de acest
gen trebuie marcată cu „-” și litera C subscris ă. Ele reprezintă baza sau
bazele pentru tulburări funcțio nale s au psihice (surse de stres).
c) – când apar culorile cu A, cel puțin una din culorile primei poziții
trebuie privite ca o compensație și subscri se cu C. Culoarea primei poziții
este n otată întotdeauna cu „+”;
d) – dacă una din culorile 0, 6,7 apare în poziția 1,2,3 aceasta și cele
care o preced reprezintă compensaț ii trebuie toate notate cu „+”, litera
C fiind subscris ă dedesu btul lor;
e) – dacă apar culori cu C, cel puțin culoarea din poziția 8 trebuie
privită c a anxietate și subsc risă cu A;
f) – intensitatea anxietății sau compensației este notată cu „!”, precum
urmează: dacă o culoare de bază apare în poziția a VI-a se alocă un „!”,
în poziția a VII-a se alocă „!!” iar în poziția a VIII-a „!!!”. Dacă oricare din
culorile 0,6 ,7 apa re pe p rimele 3 poziții semnul „! ” se alocă a stfel: poziția
III, !; poziția II, !!; poziția I, !!!.
Problema actuală

Existenț a unor trebuințe fundamentale nesatisfăcute împreună cu
acea compensație prin care se încear că rezolva rea ei relevă tipul de
conflict implica t. Astfel A și C pun în evidență problema actuală,
conflict ul, pun în eviden ță elem entul de spriji n pentr u indica rea unei
terapi i medicale s au psihologice.
Puțini dintre noi sunt aceia care trec prin viață cu lipsa de dorință a
unui adept a lui Budha și de aceea majoritatea cer ceva și încea rcă să
evite altceva . Acest lucru induce un anumit stres în viată, dar aceasta
este destu l de normal ș i nu este c alificată ce „problemă” sau „conflict ”.
Ceea ce dorim este indicat de culoarea din prima sau primele două
poziții; ceea ce dorim să evităm este arătat de culoarea din ultima
poziție. Combina rea a două funcții diferite (funcția + și funcția – ) ne
furnizea ză metoda adoptat ă pentr u a opera cu sursele de stres (fie
normal fie exagerat) și tabela V care cuprinde aceast ă funcție a fost
inclus ă în tabelele de interpretare pentru a arăta că problema actuală
există pent ru orice combinaț ie posibilă.
Se știe în general ce este o problemă. Soția cuiva sau soțul cuiva
sunt o problemă, soacra este o problemă, delicvența juvenilă este o
problemă, și criminalitatea – toate sunt problem e. Dar pentru studi ul
prezent nici una nu este privită problemă. O problemă nu este niciodat ă
o chesti une a altcu iva; pentr u a fi o problemă trebuie să includă o
„ nevoie să fie rezolvată ”, trebuie să existe o parte care să-și spună
„cum pot rezolva sau înlătura problema” . Astfel soacra cuiva nu poate fi
ea însăși o problemă, problema trebuie să includă atât soacra cât și
persoana care încear că să descope re cum să conv iețuiască cu această,
cuvâ ntul o perat iv pen tru problemă fiind „cum”.
„ Problema actual ă ”, așa cum apare în testu l Luscher, se supune
acestei reguli . Culoarea sau culorile respinse și anxietățile relevate de
test indică surs a de stres pe care persoan a nu dorește să fie nevoită să o
tolereze. Indife rent dacă este reprimată sau nu sub nivelul conștiin ței,
rămâne încă o neliniște care deter mină o încer care de a opera cu ea într-
o anumită manieră compensativ ă. „Cum” -ul acestei încercări este cel
mai adesea indicat prin culoa rea cea mai favorizată sau de grupul cel
mai favorizat . Această combinaț ie de sursă de stres cu modul de lucru,
cu starea de încordare care îi dă nașter e împreună constituie chiar
problema. Faptul că este doar o „înce rcare de rezolvar e” și nu o soluț ie
actual ă subliniază existenț a în continua re a problemei și , de aceia
efortul continuu de a o rezolv a prin metod a adoptată .
Interpretările date in tabelul V indică compo nentele „problemei
actuale ” – sursa de stres și metoda adoptat ă în încercarea de a o rezolva .
Cea mai semnificativ ă „problemă actuală” va fi acea cuprinsă între

culoarea din prima poziție și din a 8 poziție. Cea mai puțin semnificativ ă
„problemă actuală ” va fi cea care cuprinde compensați a cea mai
îndepă rtată de primul l oc și anxietatea cea mai depă rtată de ultimul l oc.
Într-un protocol mediu , rar va fi necesar să fie căutate mai mult de 4
de astfel de „probleme actuale ”. Într-adevă r, se poate spune că nu este
necesar , pentru că problema principală le va scufund a pe celelalte,
dând u-le o importanță compar ativ mai mică. În orice caz, dacă avem de
analizat care indică atât de serios o atitudine negativă , atunci prioritățile
care urmează a fi numite „probleme actuale ” sunt tocmai cele de mai
sus”
Ambiv alenț e
Se poate găsi un protocol în care o anumită culoare stă în poziția I
sau II în prima selecție și în poziția VII sau VIII în selecția a II a. Un astfel
de protocol evidențiază u n grad de ambiv alență .
În protoco lul de mai sus roșul apare în primul loc în prima selecție și
în locul VIII în a doua selecție. Aceasta indică un grad de ambiv alență la
roșu – caracteristicile pe care le semnifică roșul sunt uneori favor izate
alteo ri respinse .
Combinând roșul în poziția I (+3) cu cel din poziția a VIII-a (-3), avem
+3 –3; deoarece apar rar, aceste ambiva lențe sunt incluse în tabelul
funcțiil or + -. Grupul +3 –3 apare aici ca având înțelesul „ denotă o
atitudine ambivalentă variind între dorința de a avea propriu l drum și
dorința de a fi lăsat în pace ”.
În acest test aceste ambi valențe sunt de mai mică semnificație
deoa rece procedu rile testul ui au fost modificate pentr u a le face mai
simple compa rativ cu testul mare. Totuși o bruscă retragere sau
avan sare a culorii de la prima selecție nu trebuie ignorată. Ținând minte
că a doua selecție este mai validă , exemplul de mai sus ne poate spune
că deși individul poate porni cu dorința de a avea propriu său drum,
acesta se dezintegr ează rapid într-o atitudine de liniște cu orice preț.
Vitalitatea roșului este repede epuizată chiar sub o presiune ușoară. În
acest caz chiar concentra rea pentru executarea selecției este suficientă
pentr u a aduce această deplasa re.
Caracteri stici r espin se sau reprimate
Din cele 8 poziții în care culorile pot fi plasate, cea care poartă cea
mai mare cantita te de informație în legătu ră cu individu l este poziția 8,
adică grupul cel mai informativ este grupul ”-„. De aceea, este posibil să
se spună mai mult din cunoaș terea acestor culori care îi plac cel mai

puțin. Din acest motiv tabela IV este de departe cea mai cuprinzăt oare și
a fost alc ătuită într-un mod diferit.
Fiecar e culoare sau fiecă rei perechi de culori posibi le i se dau două
interpretări. Prima dintre ele este interpretarea fiziologică și indică
sursele de stres – care pot fi normale, serioase sau foarte serioase. O
sursă de stres normală este cea care nu este clasată nici ca anxiet ate și
nici nu este însoțit ă în tabel de 1.2.3 asterixuri. De exemplu, maro și
negru în poziția VII și VIII reprezintă o sursă de stres normală,
simbolizând o „dorință de a-și controla propriul destin ” iar activ itatea
este astfel orien tată să permită aceast a. Un astfel de compo rtament nu
implică nici o aberaț ie. O sursă de stres ușoară este cea în care o culo are
normală sau un grup normal a fost notat ca anxietate nu datorită
respingerii unei culori fundamentale , ci pentru că griul, maro sau negru
au apărut spre încep utul șirului. Sursele de stres serioase și foarte
serio ase su nt cele de desubtul cărora sunt aste rixuri în tabel .
A doua interp retare din tabel este cea psihologic ă și descrie
carac teristicile unui compo rtament rezultat prin respingerea respectivei culoa re
sau respectivului grup.
Într-un protocol mediu se poate marca cu „-„ 2, 3 sau chiar 4 culori.
Cu alte cuvinte caracteristic ile reprezentate de aceste culori nu sunt în
acțiu ne în acel moment , ci sunt ținute în rezerv ă. Ca urmare o parte din
aspectul emoți onal – uneori o mare parte – este în supu nere
nemanifestându -se până ce nu se vor schimba circumstanțele. Acea
parte a spectrul ui emoți onal nu va fi stabilă din punct de vede re
emoțional și nu va fi chemată în rol până nu va apărea ceva destul de
import ant care să facă necesară această manifestar e. O astfel de
persoană va fi stabilă emoțio nal și este de presupus ca nu va manifesta
aspecte de „emotiv itate i ndifer entă” fără să existe o cauză.
Anxietatea și compensația dramatizea ză, în orice caz, emoțiile. Din
cele 8 culori posibile un număr maxim de 3 pot apărea ca și compensații
și tot 3 și ca anxietăți lăsând restul de 2 pentru aria funcției „x”. Nici o
parte din spectr ul emoți onal nu este în acest caz în supune re. De aceea
este posibi l ca emoțiile să se manifeste foarte repede. De la un mom ent
la altul compor tamentul este tot mai imprevizibil și tinde să fie mai puțin
logic. Astfel unde conflictul a apărut din A și C, comport amentul
emoțional este mult mai uș or provocat de sti muli m inori.
Conflict între obiectiv și comportament
Analizând un protocol trebuie să luăm în considerație obiectivele
dorite (pozițiile +) și situa ția sau comportamentul actual (pozițiile x)
pentr u a vedea dacă există un conflict înt re ele. De exe mplul în protocolul :
1 2 3 4 5 0 6 7

+ + x x = = – –
pe întreaga suprafață există indicii de perfectă normalitate . Ce este
greșit, dacă în general este ceva? Grupul albast ru-verde (1-2) care este
în acest caz modul operan di și obiecti vul dorit, e exclusiv concentric și
preocupat subiectiv . Metoda esențial ă este liniștea (1), iar scopul este
om autopo sedar e defensivă (2). Totuși situaț ia existentă este
carac terizată printr-o orientare către exterior și astfel, contrar fașă de
cea ce dorește, conflict ul poate apărea foarte ușor. În acest caz
particula r conflictul era manifest persoana respectiv ă având nevoie de
psihoterapie . Ea de fapt se forța să fie veselă , să urmeze toate modelele
de ultimă oră, să mear gă la dans , să se distreze, simțind că acestea sunt
necesar e pentru a menține interesul soțului . De fapt nu voia să facă
toate aceste lucruri și, cum s-a demonst rat mai târziu , nici nu avea voie.
Soțul s-a simțit profund mulțumit o dată cu rezolv area conflictul ui!
Instabilitate a și sistemul nervos autonom
Un tip de t ulburări de i nteres clinic pe ntru medic este stabi litatea sau
insta bilitatea sistemului nervos autonom. Indici i de instabi litate apar
frecvent în test mult înainte ca efectele patologice ale sale să se
evidențieze în mod obișnu it. Mecanismul stabil de autoreglar e a
sistemului nervos autonom fiind sub controlul ramu rilor simpatice și
parasimpatice – care lucrează împreună uneori alteo ri în opoziție una
față de cealaltă – operează în mod normal în cadrul limitelo r care nu pot
fi depăș ite fără peric ol. Reglarea biologic ă fie că se realizea ză
imper ceptibil fie prin împingerea înapoi spre limită a unei funcții
fiziologice care se apropie tare de aceas tă limită de siguranță . Când
această autoreglare acți onează cum trebuie siste mul poate fi consid erat stabil.
Sistemul nervos autonom se ocupă cu reglarea acest or funcții ale
organismului care în mod normal nu sunt sub control conștient;
procesele digestive, musc ulatu ra netedă , secrețiile diferitel or organe și
glande, inima și plămânii,mișcă rile perista ltice ale tractului
alimentar ,funcțiile genitale, ș.a.m.d. De aceea , insta bilitatea acest ui
sistem poate avea o mulțime de efecte negative . O astfel de instabil itate
poate duce la o funcț ionare proastă , serio asă dacă nu se iau măsu rile
necesar e. Testul furnizează un mod de diagno sticar e a prezenței
insta bilității , autoreglării chia r din stadiile ei foarte timpu rii, permițând să
se ia din vreme măsu ri pentru a se putea prevenii dezvol tarea unor
cond iții patolo gice seri oase.
Din ceea ce s-a spus anterio r în legăt ură cu efectele anabolice și
catab olice ale luminii și întuner icului se eviden țiază o relație între
trebuințele somatice ale corpulu i și aleger ea culorilor întunecate sau

luminoa se. În test cele mai strălucitoa re culori sunt galben și roșul; cele
mai înt unecate s unt negru și albast ru. De aceia d acă u n protocol prezintă
grupul 3 4 sau 4 3 la s au sp re unul d in capetele șir ului, conc omitent cu
grupul 1 7 sau 7 1 la sau aproape de celălalt cap al șirului, atunci se
poate presupune prezența instabil ității autoreglării. Acolo unde grupul 3
4 sau 4 3 este la început iar grupul 1 7 sau 7 1 este spre înapoi,
această instabilit ate deși prezentă nu a atins neapăra t stadiul în care să
fie peric uloasă . Dacă pozițiile sunt inverse instabi litatea este prezentă de
mult timp și se poate să fi dus la deterio rări patologice .
Muncă și epuizare
Trei din cele patru culori de bază se ocupă direct, printre altele, cu
abilit atea de a menține optimul de eficiență în timp. Acestea sunt
verdele, galbenul și roșul, iar grupul lor este numit grupul-muncă.
Albas trul fiind culoa re pasiv ă și linișt ită nu este asociată cu munca.
Rolurile pe care le joacă cele trei culori din grupul muncii în capacit atea
lor de a iniția o peraț ii și de a le menține eficiente su nt:
-verdele permite „elast icitatea voinței” , care la rândul ei permite
indiv idului să persever eze în ciuda opozițiilo r sau dificu ltățilo r.
Pentru că persever ența îl ajută la îndepli nirea sarcinii și astfel la
îmbunătă țirea imaginii de sine;
-roșul permite „forța voinței care cere acțiune și eficiență,
satisfacție care apare din adaptare, mular ea unui lucru pentru a
se potrivi cu sine;
-galben permite satisfacția „spontană” în acțiu ne, capac itatea de a
se proiecta și de a privi înainte spre rezultatul viitor al muncii, și
chiar dinco lo de acestea , spre noile și interesantele activit ăți care
o pot completa pe cea p rezentă.
Deci, într-un protocol ideal grupul muncii ar trebui să stea alătu ri în
secvența de alege ri, apărând fie la, fie spre începutul ei. Când stau
împreună și spre început, atunci cu siguranță că scopul va fi bine
realizat și bine integrat , demons trând că acesta este tipul de activitate
pe care persoan a vrea să o facă. Dintr-o astfel de situație , perioadele
lungi de muncă și apariția dificultă ților și problemelor vor avea un efect
minor , vor fi depă șite pâ nă câ nd sarcina să fie sati sfăcător îndep linită .
Prioritățile personale prin prisma cărora indivi dul poate aborda
sarcina vor fi indica te în test prin care culoarea din grupul celor trei pe
care o alege prima . Dacă acesta este verde, scopu l sau este ridicar ea
aprecierii de sine și a statutului sau în ochii celorlalți; dacă este roșul
dorința sa este de a simți că a câștiga t luptâ nd pentr u un lucru pentru
care se decisese să lupte; dacă este galben , înseamnă că îi place să se

proiectez e în ceva pentru care interesul său va crește.
Din nefericir e culorile din grupul muncii nu stau adesea împreună, ca
întreg închegat . Uneori două din cele trei culori stau alături, în timp ce a
treia stă separ ată de ele; ceva mai puțin frecvent se întâmplă ca cele tr ei
culori să stea indepen dente complet . În acest ultim caz, în legătură cu
munca nu va fi foarte favorabilă relativ la tipul de activitate în care este
anga jat subiect ul, dar este necesară ambel or selecții pentru a se vedea
în ce fel s-a schimbat g rupul muncii . De exempl u:
+ + x x = = = –
3 4 2 5 0 6 1 7
3 4 2 5 6 1 2 7
+ + x x = = – –
C C A A A
În acest caz se o bserv ă următo arele:
– grupul muncii î n prima selecție este intact și corect plasa t la început ul
șirului, în timp ce la a doua selecție s-a dezintegra t;
-grupul 3 4 stă la încep ut în prima selecție, iar 1 7 la sfâ rșit, ceea
ce in dică i nstabilit atea sis temului ne rvos autoreglat oriu;
-a doua selecție are 5 ! compa rativ cu 2 ! în prima ceea ce arată
că și un stres mino r sau o concentra re pot da nașter e la conflict;
-dorința pentr u acțiune și eficiență (roșul) este compensato rie în
ambele secțiun ii și de aceea nu este obligat oriu potrivit unei
sarcini anumite;
-verdele – tenacitatea și persever ența – cade mult, de la a treia la
a șaptea poziție, unde devine o sursă acută de stres, ducând la
anxietate.
Rezumând acest protocol indică un individ al cărui sistem este
neechilib rat și care de aceea își pierde capacitatea de a perseve ra chiar
când apare un stres mino r, cu rapidă epuizar e cauzată de tensiune
interne (verdele r espins ). Din nou un exe mplu:
Aici există grupul muncii alătura t, dar plasa rea în ambele secvențe în
aria indifer entă. Există conflict și anxietate, dar în cazurile ca cel prezent
acestea pot să fie rezultatul situației prezente al subiectului sau al tipului
sau de activitate, care nu permit manifesta rea capacitățil or de care
dispu ne. Capacit atea sa de a lucra este în suspens ie pentru că
circumstanțele sunt nepotrivită; în circumstanțe mai potrivite se poate
presupune că grupul muncii va ajunge în frunte și conflictul prezent va

dispă rea. Acesta n u este un caz de ep uizar e.
Epuizar ea apărea în test când există o deterio rare a unităț ii grupul ui
muncii de la prima la a doua selecția , și în particul ar când există o
pronun țată, către sfârșit, a uneia sau mai multor din cele trei culori ale
grupului – mai ales pentru roșu și verde. Acolo unde verdele, unde dă
înapoi, persever ența este cea care șovăie, tenacit atea mentală de a
conti nua se epuizează brusc; când decade roșul, ne putem aștepta ca
epuizar ea să fie mai degrabă fizică indicâ nd golirea de energie. Căderea
spre sfârșit a galben ului indică o căder e a satisfacție a sarcinii – un tip
de epuizare psihică, dar deoarece acea sta este mai puțin tangibil ă și mai
puțin sever în efecte, a re mai mică semnificație decât verdele sa u roșul.

CAPIT OLU L VI
ÎNȚELESUL C ELOR 8 CUL ORI
Fiecar e din cele 8 culori a fost aleas ă cu atenție datorită înțelesulu i
psihologic și fiziologic particula r – datorită structu rii ale. Acest înțeles are
o semnificație universală aceeași în toată lumea, atât pentr u un tânăr
cât și pentru un bătrân sau femeie, educat sau înapoiat, “civilizat” sau
“necivilizat”. De fapt singura limitar e pe ca re o are apl icabilitate genera lă a
testului este necesitatea de a comunic a cu persoana testată; dacă
poate înțelege ce se cere de la el, dacă poate vedea planșele de culori,
(indiferent dacă este sau nu daltonist ) și poate afirma preferințele sale,
atunc i testul este a plicabil respecti vului ..
Mulți privesc cu antipatie testele psihologice, mai ales acelea care au înt rebări
numer oase și de durată, sau care cer sortarea unei mulțimi de cartoane.
Din experienț a de administr are a testu lui se poate spune că aceast ă
antip atie este f oarte rar întâlnită , testul este at ractiv și se cere a fi făc ut,
ia foarte puțin timp și în orice caz cei care înțeleg testul “nu văd cum pot
trăda ceva alegâ nd culori”. Se poate întâmpla ca subiecții să fie puțin
doritori să știe cât de releva nt este într-adevă r testu l. În acest capit ol,
înțelesu rile și semnificația fiecă reia din cele 8 culori sânt stabil ite în
detalii care pot amplifica i nterp retarea dată în tabele.
GRIUL
Griul testului nu este nici colorat, nici întuneca t, nici luminos , fiind în
întregime liber de orice efect stimulativ sau tendință psiholog ică. Este
neutru, nici subiectiv , nici obiectiv , nici interior, nici exterior, nici
tensio nal, nici relaxant. Griul nu este un teritoriu ocupat ci o graniță ca
“un pământ al nimănui”, ca o zonă demilit arizată, o regiune de separ are

care provoac ă o despă rțire a ariilor contrastante; În fiecar e astfel de zonă
există o abordare diferită .
Cine alege griul în prima poziție , vrea să se separe cu un perete de
oricine, să rămână liber și neimplicat, așa încât să rămână izolat de orice
influență sau implica re exterioară. Nu vrea să partici pe și se izolează de
participa rea directă, acționând în munca pe care o are de făcut în mod
mecanic și artificial. Chiar când aparent participă , de fapt ia parte numai
prinr-un control îndepă rtat, ca și când ar fi – stă alături și se
supraveghează pe sine și mișcă rile sale, dar nu-și dă voie să fie
realmente implic at în acțiune. În aceast ă poziție griul este în întregime
compensat or, este o încer care de a amelior a prin non-implica re
circumstanțele ca re rezultă din anxietatea p rovocată de cu lorile respinse.
Griul, datorită atributului sau special de non-implica re,de a “nu avea
nimic de-a face cu ceva”, conține un importa nt element de disimlar e, de
ascun dere. Acolo unde , de exempl u, griul formează o parte de grup de
două culori și ocupă prima poziție, ceea ce se oprește este non-
implicar ea (neamestecul) în primul âînd, urmată de o dorință neadmisă
și probabil nerecun oscută pentru ceea ce este reprezentat de culoarea
secundă .
Pe de altă parte, persoanele care aleg griul în ultima poziție,
dorește să cuprindă totul – refuză non-amestecul – și simte că are un
drept real să ia parte la tot ceea ce se întâmplă în jurul său, cu rezultat ul
că alții îl pot considera intrigan t, suprainchizitiv și indisc ret. Subiectul
consi deră neutr alitatea griului plictisito are și respinge calmul său lipsit
de viață spre ultimul loc în șir. Toate celelalte culori încărcate de efect și
stimula re cu tensiun ile lor contrastante sunt preferate pentru că ele
implică un grad rid icat de tră ire și de inter esare. Or cine r espinge griul din
această cauză, vrea să epuize ze toate posibilit ățile în drumul său către
țintă și nu își pe rmite o dihna sau relaxarea până câ nd nu o atinge.
Orcine își alege griul în poziția a II a își împa rte lumea pe care o are
într-o arie compensatoa re și exagerată , pe de o parte, reprezentată de
culoarea pe care a plasat -o în prima poziție și, pe de altă parte , de toate
posibilitățile reprezentate de culorile pe care le respinge sau de
sentimentul de anxietate în care ar putea fi antrenat de acestea ,
sentiment pe care îl respinge. Culoarea care precede griul reprezintă singurul
mecanism prin care subiectul vrea să trăiasc ă. Alminteri el se
deconectează și se sepa ră de lumea din jur. Aceasta nu înseamnă că în
ochii altora va apare ca inactiv sau nepa rticipat or, dimpotr ivă poate
apărea ca foarte activ deoa rece compensația include strădui nța de a
compensa pentr u sine sentimentul interior de lipsă de semnificație și
propria inabilitate de a acționa ca rezultat al trăirii directe.
Chiar când griul este în poziția a treia, lipsa de echilib ru între

culorile favorizate care îl preced și culorile care-l urmează este încă atât
de încărcată de tensi une, încât culorile din pozițile I și II trebuie
interpretate ca și compensați i, și deci ca substit ute compuls ive pentru o
anumită deficiență existent ă și pentru anxietatea care apare datorită
acestei deficiențe. De ex. : dacă primele culori sunt 3 4 0, atunci s-a
produs o deconecta re, iar gr upul 3 4 reprezintă o metodă compensat orie
care trebuie folosită pentru a trăi; în acest caz, o “activit ate expa nsivă”. El
trebuie să conti nuie să încerce extinderea câmpul ui său de acțiune și
trăire pentru a se convinge că se întâmplă ceva, deoarece el însuși a
pierdut cursa, se simte eliminat și aproape pierdut; nimic nu mai are un
înțeles real și nu este nici el sigur ce vrea ca într-adevă r să aibă înțeles .
În orice caz nici el nu cunoaște toate aceste lucruri și de obicei nu vrea
câtuși de puțin să le cunoasc ă dacă le conștientizează, tot va avea
tentinț a de a se spa rge în b ucăți în j urul s ău și t ocmai din acest motive el
trebuie să aibă c ompensație. Griu l pe primele tr ei loc uri conține de aceea
un puternic elem ent de autodecepție , mai ales pentr u că deseor i
compesația este puternică și eficientă . Multe personalit ăți de
cond ucăto ri de industrie și comerț au compesații de acea stă natură
urmate imediat de griul care ascunde acest lucru confirmă o teorie
psifol ogică de amploa re care afirmă că: “aceia care excelează sau se
evidențiază din rândul lor fac astfel mai puțin datorită unor superio rități
naturale cât datorită unui impuls coercitiv de a scăpa de ceva care
produce a nxietate și disconfo rt.”
Culorile care apar când în față când în spatele șirului, de la prima la
a doua aleger e, dau indicii asupra unui stadiu existent de anxietate.
Astfel de culori care însoțesc griul sunt ele însele încărcate de conflict
atâta vreme â ît griul apare în prima jumătate a testu lui (în poziția 1-4).
Poziția medie statistică medie a griului este pe cel de-al șaselea loc,
de unde se poate transfera la 5-7 fără să devină semnificativ . În alte
poziții are semnificații. În condiții de epuizare, de golire sau de stres
special ( de exemplu înainte de examinar e) griul tinde să fie împins
înainte, s pre început .

ALBAS TRU
Albastrul-închis al testului reprezintă calmul complet. Contemplar ea
acestei culori are un efect linistitor asupra sistemului nervos central.
Presiunea sang uină, ritmul pulsului și respirației se reduc, în timp ce
mecanismele de autoprotecție lucrează pentru a reîncă rca organismul .
Corpul se adaptează la relaxare și recupera re așa încât dorința pentru
această culoare crește câ nd subiectul e bolnav sau epuizat.
Albastrul -închis, la fel ca celelalte culori fundamentale e o reprezentar e
cromatică a unei tendințe biologice de bază: fizio1ogic tranchilit atea;

psihologic – mulțumir ea; acestea fiind pace și recompensa re. Oricine care
se află într-o situa ție de echilibr u armonie și relaxare din tensiu ne are
aceste sentimeate de stabilire unita te și siguranță. Astfel, albas trul
reprezintă granițele pe care individul le constr uiește în jurul său
reprezintă unifica re și un sens al aparenței. Se spune că "albast rul este
loialitate", dar acolo unde aliații cuiva sunt interesați reapectivul este
deosebit de vulnera bil, astfel albastr ul reprezintă profunzim ea
sentimentului . Albastru l ca sensibili tate relaxată este o condiție
prealabilă pentr u trăire estetică ș i pent ru conștiința “meditativ ă".
Schelling folosește simbo1ul albastru lui în a sa "Pdilo sophy of Art" când
spune "tăcerea este condiț ia potrivită frumuseții, precum calmul unei
mări netul burate". Albast rul corespunde simbolic apei calme,
temperamentului liniștit , feminităț ii părții decor ative dintr-un manuscri s.
Perceper ea senzorială este suavitatea (dulceața) , conțin utul său
emoțional sau tandrețea, iar organul său este pielea. Astfel eczema și
acneea deseo ri pot fi asociate cu realțiile tulburate care includ (sau ar
trebui să includă) tandrețe, dragoste sau afecți une apropiat ă, de tipul
familiei, i ubirii și al căsăto riei.
Derivat din sansc rită, cuvânt ul pali"nila" a fost dat acelui albastr u
închis care se recomanda ca fiind cel mai potrivit mediu scopurilor
meditației. Cuvânt ul german pentr u stare logică fundameatală pe care o
reprezintă albast rul-închis este " gemut". Nu e xistă u n echivalent e nglez esc
care să aibă același se ns, dar apropiat este "sensibilitatea sentimentelor".
Albastr ul-închis are o considerabi lă profunzim e și plinătate favorizat
fiind de supragreutate – și reprezintă mulțumir ea și împlin irea. Este
tocmai împli nirea fericită a înaltelo r idealuri, de unitate, de totalitate , de
unire cu GEA, pământul mamă. Este adev ăr și încredere, dragos te și
dedica re, de renunța re și devot ament. Albastrul este eternitatea de
dincolo de timp, reprezentând valorile tradiți onale și de durată, tinzând
astfel să perpetuez e trecutul .
Când albast rul este ales în prima poziție se denotă o nevoie de
liniște emoțional ă, pace, mulțumir e sau o trebuință fiziolo gică de odihnă,
de relaxare și posibilita tea de recupe rare. Cine favorizea ză albastru l are
nevoie de un mediul calm și ordonat, eliberat de neliniști și frămân tări, în
care elementele se mișcă și evoluează încet , după linii mai mult sau mai
puțin tradițio nale, un mediu în care relațiile sale cu alții sunt placide și
fără controverse . Când este ales în prima poziție, dar nu ca și
compensație , aleger ea implică un spirit calm, un calm și o preocupa re
pentr u rezolvar ea etică și integră a problemelo r vieții , există o dorință că
poate avea încredere și că poate fi crezut de as ociați și de cei ap ropiați.
Când albastrul este ales în poziția a șasea, a șaptea sau a opta, în
orice caz

dorința de cumpă nire (de sânge rece) și de încredere reciprocă rămâne
nesatisfăcu tă în relațiile sale dând naște re la o anxietate care este cu
atât mai mare cu cât culoa rea este plasa tă mai spre sfâșit ul șirului.
Relațiile emoți onale prezente sau legăt urile profesionale respinse ,
deoa rece ele nu sunt pe măsu ra înaltelor standa re pe care le are față de
acestea și le respinge fie ca plictisit oare, fie restric tive. Le găsește
apăsă toare, descurajante și deprimante, o legătură din care ar dori să
scape. Ar putea în prezent să facă acest lucru, părăsindu -și casa sau
schimbând u-și sluj ba, dar co nsideră că respo nsabilit ățile sale sunt de așa
natură încât nu poate în prezent întrerupe relația cu ele, va fi însă
înclin at să evadeze pe plan mental într-o activita te compensat oare.
Astfel, respinge rea albast rului închis înseamnă desfacer ea legăt urilor și
duce la un comportament neliniștit , fără pace și la un grad de agitație
mentală. Ca urmare poate suferi , fără pace , și deci poate suferii
capacit atea de concent rare,iar pentru copil acest lucru poate lua forma
unei dificultăți de învăța re La adult tensi unea rezultă, dacă continuă
mult, poate duce la tulburări în sistem nervos cuprinzând inima și
sistemul ci rculat oriu ca rezultat al schimbăril or cardeo-vascul are.
Respingerea albast rului-închis ca nevo ie emoțion ală nesatisfăcută ,
poate duce la o preferință compensatoa re pentr u verde. În acest caz
insisten ța de sine a verdelui implic ă o mând rie și o cerință rebelă de
independe nță; deseori se poate găsi la tinerii care vor să se desfacă de
familie și de legăt urile p arentale.
Respinge rea frecventă a albast rului-închis dă naște re la o preferință
compensat orie pentru roșu, aceasta implicân d o dorință de stimular e.
Când o trebuință nesatisfăcută de împli nere emoțional ă este
acompani ată de roșu compensato r ca modus operandi în prima poziție,
atunc i este vorba de a aduce acest sentiment de neîmplinir e printr-un
compo rtament pasio nal și sexualita te – sindromul lui Don Juan. Acolo
unde promiscuit atea sexuală este respinsă ca substitut accept abil pentru
albast ru-închis îndepăr tat, compensația prin roșu va lua probab il forma
unei activită ții riguroase în care individ ul se ascun de de perico1ele
urmăririi unui scop captivant, ca de exemplu conducer ea automobilelo r
de cu rse s au vânăto area de vâ nat ma re.
Deseori galbenul este ales compensatoriu pentru un albastru-închis îndepă rtat.
Galbenul înseamnă căutarea unei căi de depășire a dificultățil or. În acest
caz opresiva lipsă de împli nire emoți onală cere ca situaț ia să fie relaxată
iar depresia asociată să fie depășită , ceea ce duce la o căutare agitată a
unei soluții . Această căuta re poate fi orienta re nu numai pentru
soluționa rea unei situații emoțio nale existente de vulne rabilitate , ci
poate merge dinco lo de aceasta într-o căutare a unui anume stadiu de
acord spiritual mai satisfăcător , precum înțeleger ea filosofică sau

metafi zică, preocupa rea pentru învățătu ri religioase sau un interes
pentr u mișcă ri ulterioa re care să ducă la realiza rea unei înfrățiri
unive rsale etc .
Statistic , albastru l are o semnificație a parte dacă nu stă pe primele
patru poziții. .
VERDE
Verdele testului conține într-o anumită măsu ră albast ru și este
culoarea care reprezintă condiția fiziologică a “tensiunii elastice”. Psihologic
se exprimă ca voință de acțiu ne, ca persever ență și tenacitate . Verdele-
albast ru este de aceea o expresie a feminității , a const anței și mai ales a
rezistenței la schimbar e. Indică const anța punctulu i de veder e precum
și constanta conștientiza re de sine și încărcarea de valoare ale “Eu” în
toate formele de posesie și de afirmare de sine, deoa rece posesia este
privită ca evoluând atât în siguranță , cât și ca autoaprecier e. De aceea,
persoana care alege verdele pe prima poziție vrea ca propria sa valoare
să crească în siguranță, fie prin autoafirmare, agățând use de o imagine
idealistă desp re sine, fie prin recunoaște rea pe care o așteaptă de la alții
ca semn de respect față de calitățile sale,fie datorită bogăției sale, sau în
termenii supe riorității sale în câștiguri materiale , educ aționa le sau
cultu rale.
Verdele corespunde simbo1ic maiestuosul ui Sequoia, cu rădăcini
adânc i, dominând deas upra tuturor copacilo r mai mici, temperamentului
auste r și autocratic , tensiunii din coarda arcului. Percepți a senzo rială
este astringența , conți nutul său emoționa l este mândria și organele sale
sunt mușchii netezi (involu ntarii ). Astfel tulburările digestive și ulcerele
gastrice sunt deseo ri asociate cu îngrijorarea pentru o posibilă pierdere a
statut ului său perso nal.
De aceea , verdele ca tensiune acționează ca un răgaz în spatele
căruia excitațiile stimulilor din exterior constituie fără să fie eliberată ,
crescând nevoia de mândrie , de superi oritate autocont rolată asupra
celorl alți, de putere, de capacitate de a controla evenimentele sau cel
puțin de a fi capabil de a le mânui și direcționa . Această zăgăzuir e și
represie a stimulăr ii din exterio r duce la variate forme și grade de
control, nu numai în sensu l impuls urilor direcțio nate, ci de asemenea și
ca o exactitate minuțio asă în verificar ea faptelor , ca de exemplu o
memorie precisă și exactă , ca o acuratețe a prezentării , a analizei critice
și a consistenței logice – toate care duc l a un formalism a bstract .
Acest comporta ment “verde” poate, de asemenea , să-și găsească
expresia într-o căutare a unor condiți i de viață mai bune, ca de exemplu
o sănătate mai bună sau o viață mai lungă și mai folosi toare, atât pentru

sine cât și pentru ceilalți. În acest caz avem reformatorul condi țiilor în
schimba re sau amelior are. Dar, în special, persoanele care aleg verdele
vrea ca opini a sa să prevaleze, să se simtă justifica t ca reprezentant al
principiilo r fundamentale și imuabile . Ca urmare el se va plasa pe sine pe
un pedestal și tinde să dăscălească ș i să moralizeze pe ceilalț i.
Cel care alege verdele în prima poziție dorește să impresioneze.
Dorește să fie recun oscut menținâ ndu-ș i punct ul de veder e, vrea să-și
găsească o cale proprie împo triva opozițiilo r, a rezistenței. Persoana care
alege verdele în poziția 6,7 sau 8 dorește și ea aceste lucruri dar a fost
slăbit ă de rezistența pe care a întâmpina t-o și se simte redusă în statut
prin lipsa de recunoaște re. Această deprimar e îl face să simtă o
rezistență tangibilă , o tensiune fizică prezentă (ca de exemplu în bolile
pulmon are sau de inimă) , sau ca o greutate sau constrânger e – pe toate
acestea vrea să le evite. Cu cât verdele este mai în spatele șirului, cu
atât mai r epede caută să evite aceste lucruri.
De aceea respinge rea verdelui înseamnă neliniște, anxietatea de a
se elibe ra de temerile impuse de nerecunoas tere. Pierderea propriei
puter i de rezistență și a tenacită ții, anxietatea față de orice schimba re
posibilă de statut sau de poziție, reduce rea posibilității de a se afirma,
toate se combi nă pentru a se produce o astfel de preocu pare în legătur ă
cu propriul său eșec posibil , ca un individ de la care se așteaptă să
arunce vina pe ceilalți și să adopte o atitudine critic ă, caustică și
nevrednică față de ei. În timp ce verdele în prima poziție poate însemna
încăp ățâna re și subiectiv itate, când este respins înseamnă întodea una
acest l ucru.
Verdele respins este deseori compen sat prin plase rea albastru lui în prima
poziție deoa rece se speră că acest a va duce la pace și elibera re de
tensiu ne. Cei care vor face aceas tă selecție caută un rai liniștit unde pot
afla mulțumir e și unde nu mai trebuie să facă eforturi intoler abile
necesar e pentr u afîrmarea poziției .
Uneo ri verdele respins este compensat de roșul în prima poziție.
Roșul înseamnă dorința de excitare și stimul are deoarece verdele respins
exprimă el însuși un stadi u de iritare, de tensiune care duce la nerăbda re
și la pierderea controlului de sine, această combi nație va duce la o
consi derabil ă impetuozitate, la izbuc niri intolerabile , pierderea parțială a
cunoștinței și chiar la scizuri a poplectice .
Uneo ri se încear că compensar ea intole rabilei tensi uni a verdelui
respins prin selectar ea galben ului pe prima poziție ca o cale de ieșire din
dificultate . Acest “zbor spre libertate" este o încercare de a scăpa de
sentimentul de constrâ ngere, de depresiune și de posibilele scăderi ale
stării de sănăt ate care pot urma. O astfel de compensar e este rareori
adecvată , constâ nd în efor turi de a-și distrage aten ția.

GALB ENUL
Este cea mai strălucit oare culoare din test și efect ele ei sunt lumina
și veseli a. Deoa rece roșul pare mai dens și mai "greu” ca galbenul e mai
stumulativ; deoarece galbenul e mai strălucito r și mai puțin dens ca roșu, este
mult mai sugestiv decâ t stimulativ . De exemplu , în timp ce galbe nul
ridică presiunea sang uină ritmul pulsului și al respir ației într-o manieră
asemănăto are roșului, totuși este notabil mai puțin stabil în felul în care
realizează aceste lucruri. Principalele caracte ristici ale galbenul sunt:
strălucirea calita tea radiant ă și veselia fără substa nță. Galbenul exprimă
expresivitatea neinhibată , larghețea și relaxarea.. Ca opus verdelui la
care tensiu nea inducând contradicț ii poate duce chiar la spasme sau
chiar crampe, galbenul reprezintă relaxarea și dilatarea. Psihologic,
relaxarea înseamnă relaxa rea din problem e, încărcături, restricții sau
supă rări.
Galbenu l corespun de simbolic bine- venitei călduri solare, aspirației
către aureola de sfânt , unui spirit vesel și fericit. Percepția ei senzoria lă
este expresia de picant , conținut ul sau emoți onal este nestat ornicia plină
de speranță și organele sale sunt sistemul nervos simpatic și
parasimpatic.
Spre deosebire de roșu, care acționează de asemenea prin aceste
sisteme, activitatea galben ul e mai nesig ură și tinde să piardă în
coerență și formă. Iadiv idu "galbenul" poate fi un vârtej de hărnicie dar
hărnicia sa pornește inconstant .
Dacă galben ul este ales pe primul loc, aceas ta arată dorința de
relaxare și speranța unei mari fericiri și implică conflicte mai mici sau
mai mari în care este necesară relaxa rea. Această speranță de fericire în
toate nenumăratele ei forme, de la aven tura sexuală la filozofiile care
oferă iluminar e și perfecțiune, este todeauna direcțio nată către viitor;
galben ul presează spre înainte , spre nou, spre mode rn, spre evoluție și
nedemodat .
Acolo unde este subliniat galbenu1 puternic este în același timp
compensat oriu, prin găsirea unei căi de salvare, care să aducă relaxa re,
nu există numai o puternică dorință de a ieși din dificultă țile existente ,
dar există de asemenea și o probabilit ate de superficial itate, de
schimba re de dragul schimbări i, și o puternică cerință de experiențe
alternative. Ca și verdele, galben ul vrea să câștige în impo rtanță și să
câștige înalta considerație a altora, dar spre deoseb ire de verde, care e
mândr u și suficient , galben ul nu este niciodată liniștit , străduind u-se
todea una spre exterior în urmărirea ambițiil or sale. Acolo unde este
compensat oriu, poate cădea din aceas tă cauză în cursa invidiei “ochiul
verde al micului zeu galbenul“.

Verdele este persistența , galbe nul este schimba re, verdele este
tensiu ne, galbenul este relaxa re. Între acești doi poli este un conflict car e
evidențiază incompatib ilitatea lor. Aici, ambitia, insistența pe sine și
nevoi a de prestig iu, a verdelui sunt la război cu urmărirea plină de
spera nță a trăirilor fericite a aventu ri exprimate de către galben. Acolo
unde verdele domină, mușchii involuntari sunt sub un stres cronic, că
urmări patolog ice pot apare la stomac sau intesti ne, la inimă sau la
sistemele circulato rii, coaliții care se descoper ă deseo ri în așteptar ea
unor ambiții prea mari. Deoa rece gradul de tensiune este deseo ri de
netole rant acolo unde există astfei de condiții , verdele e de obicei
respins, iar galbe nul fav orizat în încercarea de al compensa ș i de a relaxa
această tensiu ne.
Dacă este respin s galbenu l și este plasat la pozițiile 6,7 și 8 atunci
așteptă rile au dezamăgit, individul se confrunt ă cu grupul și se simte
izolat sau despărți t de ceilalți. Într-o astfel de dispoziție sever ă,
strălucirea și calitatea nesubstanț ială a galbenului sunt privite ca
nepot rivite și superficiale; cu atât mai mare va fi dezamăgir ea cu cât
galben ul va fi mai spre sfârșit ul șirului. Galbenul respins înseamnă că
vârtejul, tulburarea a rezultat din dezamăgi re și din sentimentul că
spera nțele nu sunt pe cale să se realizeze. Acest vârtej poate lua forma
iritabilității , descu rajării, neîncrederi i și a suspiciunii altora și a
intenții1 or lor. Dacă luăm în consi derare cât de mulți oameni își ating și
își menți n interesul numai din speranțe și expectații , se poa te aprecia cât
de devastato r este efectul lipsei de speranță și se poate demonst ra că
un galbenul respins înseamnă deci ”încercarea de a se protjza de
izolare , de pierde ri viitoare și de dezamăgire”.
Compensațiile pot lua forme diferite. Frecvent albast ru este ales în
prima poziție, indicâ nd că liniștea și unitatea sunt dorite ca mijlo ace de a
realiza mulțumir ea. Galbenul respins și prefera rea albast rului ref1ectă
tendinț a spre ridicare de agățare de familiar; aceas tă combinație este
comună și rezultă dintr-un tip de at așament mai de grabă masochi st.
O încercare de compensare a lipsei de speran ță se poate face prin lupta
pentr u securit ate, poziție și prestigi u, în acest caz metoda esenț ială din
poziția 1 va fi verdele.
Dacă cel care apare în poziția 1 este roșul, atunci mijloacele
adoptate pentru a scăpa de senzația deza măgi rii și a izolării vor fi
căutate în aventu ră, experiențe i ntense – mai ales exces s exual.
Galbenu l este semnificati v dac ă nu apare în pozițile 2-5.
VIOLET
Violetul este un amestec de roșu și albast ru și deși este o culoare de

sine stătăto are și distinctă , reține ceva din propietățile ambelor , în ciuda
pierderii clarități i scopu rilor celor două culori. Violetul încea rcă să unifice
lupta impulsivă a roșului și blânda abando nare a albastr ului, devenind
astfel reprezentativ al identificări i. Aceast ă identificar e este un fel de
unire mistică , un înalt grad de intimitate senzitivă , ducând la o fuziu ne
completă între subiect și obiect, așa încât tot ceea ce este dorit sau
gând it trebuie să devină realitate . În acest fel, violetul e încân tare, un
stadi u magic în care sunt împlinite dorințele, așa încât persoana care
preferă violetul dorește o relație “magică”. Nu numai că vrea să fie el
vrăjit, ci în acelaș i timp vrea să fie încânt at și să-i farmece pe ceilalți , să
exercite un grad de fascinație asup ra lor pentru că, deși aceasta este o
identifica re magică , există distincț ia între subiect ș i obiect.
Violetul poate însemna identifica re și intimitate, amestec erotic sau
poate duce la o înțeleger e intuit ivă și sensi bilă. Dar calitatea sa e ireală
și iluzorie, însemnân d o identifica re datorită unei incap acități de a
diferenția sau datorită unei agitații fără soluție , fiecar e din acestea
putând duce la iresponsab ilitate.
Un matur mental va prefera mai degrabă una din culo rile de bază ale
violet ului, dar imatu rul, mental și emoți onal poate prefera violet ul. În
cazul a 1.500 de preadolescenți elevi 75% dintre ei au prefera t
violet ului.. Statisticile cuprinzând iranieni, africa ni și indien i din Brazilia
au arătat o notabilă preferință pentru această culoare, compa rativ cu
selecțiile euro-cauc azienilor . Investigațiile lui Erbsloeh au arătat că
activit atea glandula ră și hormonală pe parcursul gravitației tinde să ducă
la o preferință pentru această culoare. Acelaș i lucru când avem de a face
cu o defectu oasă funcțion are a tiroidei . Hipertiroidismul (când este
psihosomatic și nu ca rezultat al deficitului de iod) este o condiție care
rezultă în urma unui stres îndelung at, a unui șoc sau a unor condiții de
viață anterioară, care îi supune pe suferinzi la o teamă nepotolită ,
emoțiile lor fiind foarte instabile . Deseori se poate spune exact același
lucru despr e femei în timpul gravitației , multe din ele devenin d nesigu re
emoțional în această perioadă .
Preferința pentru violet în rându l preadolescențilo r subliniază faptul
că la ei lumea este încă un loc magic în car e trebuie să fur e numai lampa
lui Aladin pentru ca farul acesteia să le aducă tot ceea ce vor – o
atitudine care cu sig uranț ă își are elementele ei, dar care nu este indicat
să se manifeste în cursul v ieții adulte.
Homos exualii și lesbienele își demonst rează de multe ori
insecu ritatea emoțională printr-o preferință compensato rie pentru violet .
Aici avem cazul oamenilor ale căror temeri emoționa le îi duc la
încer carea de a creea în jurul lor un tărâm al feeriei, în care odată intrați
pot compensa lumea pierdută, atâta vreme cât se au unul pe celălalt. În

acest caz, în timp ce o proporție semnificativă de homose xuali de
ambele forme așează violet ul pe primul loc, nu trebuie să se presupună
că preferința pentru violet duce în mod nece sar la practici ho mosexuale.
Când violetul apare în prima poziție, sunt necesa re investigații mai
amănunț ite pentru a se descoperi care atribut al violetului este indicat ,
este vorba despre o imatu ritate preadolescentină adusă până la viața
adult ă ? În această situa ție persoana va tinde să fie nerealist ă și va avea
dificultăț i în distingerea practicul ui de viață vizionar ă. Este vorba de o
proastă funcțio nare glandular ă, sau de vre-o altă condiție care duce la
nesigu ranță emoți onală ? Dacă este vorba de așa ceva, persoana va
avea o nevoie specială de înțelege re sensib ilă de la un partene r cu care
el sau ea să se poată identifica. Dacă nu este vorba de nici una din
acesta posibi lități atunci persoana dorește să fie aprobată pentru
farmecul și fascinația ei, pentr u manie rele sale încânt ătoare și căile sale
de a câștig a – dorește să arunce un văl de vrajă asup ra celor lalți. E
sensibil și apreciativ, dar nu vrea ca relațiile sale să-i aducă o excesiv ă
responsabil itate.
Când violetul apare în poziția a 8-a , dorința de identifica re mistică cu
altul a fost respinsă, datorită aparentei imposi bilități de a fi realizată sau
datorită condițiil or care sunt în întregime nepotrivi te.Aceasta duce la o
rezervă destul de critică și la o non-dorință de a se preta în vreun fel
oarecare la orice tip de relații , fie personale fie profesion ale, până când
nu știe exact cum stă și nu poate vedea respons abilitățile pe care le-ar
implica această relație. În același timp, tendința de identificar e și
înțeleger e intuitivă implic ată de violet este implica tă mai degrab ă spre
obiect decât spre oameni, dând naștere la aprecier e estetic ă și la
capacit atea de a ajunge la o rațion alitate independent ă și la o înclina re
crescut ă spre ocupații de natură ști ințifică s au profesională .
Violetul nu este semnificativ pe pozițiile 3-7, nici în pozițiile 1și 2
pentr u gravide și preadolescenți.
MARO
Maroul testului este galben-r oșu întunecat . Vitalitatea impulsivă a
roșului este redusă , înmui ată și liniștită. De aceea, maroul și-a pierdut
impulsul expans iv creator, forța vitală activă a roșului. Vitalitatea nu mai
este efectiv ac tivă, ci este pasiv recept ivă și senzor ială.
De aceea maroul reprezintă senzația așa cum apare acea sta
simțuril or corpulul . Este senzitiv ă, legată direct de corpul fizic și poziția
sa în secven ța de 8 ne dă indicații asupra condiției senzo riale a corpulu i.
Dacă , de exemplu , maroul e plasat în aria indiferentă (unde statistic
apare cel mai des), atunci starea senzori ală și condiția fizică a corpului

nu dau o greutate excesivă , nepo trivită. Poziția este normală , deoa rece o
sănăt ate norma1ă trebuie să atragă foarte puțin propria atenție. Acolo
unde există un disconfort sau o boală maroul începe să se deplaseze
către început ul șirului, demonstrâ nd mai mar ea accentua re a tulb urării, a
disco nfortu lui fizic și o mai mare preocupa re pentru condiți ile care vor
permite ameliora rea acestui d isconfo rt.
Cei care sunt dezrădăcina ți și deposed ați neavâ nd încă un cămin al
lor în care să se poată relaxa și ușura și cu o slabă perspectiv ă de
securit ate și mulțumir e fizică, plasează deseo ri maroul mai înainte în șir.
Acesta este chiar cazul persoanelor care au deven it dezrădăcin ate ca
rezultat al celui de-al II-lea război mondial. Aceasta nu datorită unei mai
ridicate senzorialit ăți a corpulu i, ci deoarece nu există un loc unde se pot
simți în siguranț ă și unde ar putea simți plăcer ea confortu lui, cu care cei
mai favorizați de soartă se înconj oară. Așa încât maroul indică în plus
import anța “plasată” rădăcin ii, pe cămin , pe casă și pe compani a celor
asemenea, î ntr-o securitate p recară și familiară .
Dacă maroul stă în prima jumătate a șirului și mai ales în primele
două locuri , înseamnă că există o trebuinț ă crescută pentru confort fizic,
senzorial , pentru relaxare într-o anumită situație care aduce cu ea un
sentiment de disco nfort . Această situație poate să fie ori o nesiguranță,
ori o boală fizică actuală , ori o atmosferă de conflict, ori existență unor
probleme la care individul se simte inca pabil să le facă față. Indifer ent de
cauză condiția fizică a corpului este invers afecta tă, fiind plasat un mai
mare acce nt pe trebuința de a furniza acest uia u n mediu mai sig ur.
Când maroul este plasa t în poziția 8, această trebuinț ă de confo rt
relaxant este respinsă. Aici confortul fizic și satisfacț ia senzorial ă sunt
interpretate ca slăbiciuni care trebuiesc depășite . Cel care respinge
maroul consideră că este constituit dintr-un materi al mai dur, mai rigid și
dorește să se evide nțiez e ca un individua lism. El respin ge simțul gregar
și interdepende nța maroului, ca și orice încurajare a dorințelor trupului.
Această reprima re a capacităț ii de a simți reacți a fizică poate duce în
orice caz mai ușor la un deficit producăto r de anxietate , deficit care cere
o anumită formă de compensație – incluzân d posibi litatea unei activități
sexuale forțate – în dorința de a trăi unele din senzațiile fizice care sunt
prea riguros reprimate.
Maroul este semnificativ d acă n u stă în pozițiile 5-7.
NEGRU
Negrul este cea mai întunecată culoa re fiind de fapt chiar nega rea
culorii. Negrul reprezintă granița abso lută, dincolo de către viață
încetează exprimând astfel ideea de nimic , de stinghe r. Negru l este un
NU spus DA-ului vieții . Albul este pagina virgină pe care povestea trebuie

abia scrisă, negrul este sfârșitul dincolo de care nu mai este nimic. În
timp ce albul este inclus doar în testul complet Lusche r, printre cele 8
culori nu apare; dar albul și negrul sunt cele două extreme Alpha și
Omega, începutu1 și sfârșitul . În testul de 8 culori, cel mai apropiat de
alb este gabe nul strălucito r, și dacă galbenul și negrul se găsesc
împreună într-un grup acea sta indică un compo rtament extremist de un
tip sau altul.
Negrul fiind negar ea însăși reprezintă renunțarea, ultima predare sau
aban donu l și are un efect puternic asup ra oricărei culori care apare în
același grup, accentui ndu-i și întărindu -i caracte risticile.
Dacă va ap are în p rima jumătate a testul ui și mai ales pe pr imele trei
locuri duce la un compo rtament compensator iu de natură extremă. Cel
care alege negrul pe prima poziție vrea să renunțe printr-un protest
furtu nos împot riva stadiului existent , în care simte că nimic nu este așa
cum trebuie. E revoltat împotri va vieții sau cel puțin împo triva propriei
vieți ș i este î n stare să acț ioneze precipitat ș i neînțelept în revolta sa.
Când negru l este în poziția a doua persoan a se crede capabilă să
renunțe la tot, indicân d că poate posed a orice ar reprezenta culoa rea din
poziția întâia. Dacă, de exemplu , roșu este în poziția întâia , iar negrul
într-a doua, atunci persoana se așteaptă la satisfacer ea dorințelor
exagerate să compenseze tot ceea ce este deficitar . Când albastr ul
precede negru l, se așteap tă ca liniștea absolută să restaureze armonia
tulburată și neliniștea emoți onală . Galbenul precedând negul în primele
două poziții, înseamnă că se așteaptă o anume acțiune abruptă și posibil
catast rofală sau schimba re de rută care să pună capă t tulbu rărilor. Când
avem gri și negru se aștea ptă ca protecția oferită de o totală neimplica re
să ajute l a depă șirea intole ranței generale .
Negrul în poziția trei cere compens ația oferită de culorile din primele
locuri. Și ca, de exemplu în cazul griului, culorile care apar înaintea
negrului în prima selecție și după el la a doua se1ecție, când sunt
plasate în prima jumătate a testului sunt la fe1 de încărcate de conflict și
indică o sursă în plus de axietate .
Negrul în poziția 8 este cel mai des întâln it statistic reprezentând o
dorință mai mult sau mai puțin normală de a nu avea ce aband ona, de a-
și putea controla propiile acțiuni și decizii. Când această poziție este una
de axietate în orice caz a pierde ceva sau a fi privat de ceva, devine o
problemă de conflict și deoarece individul consider ă acest lucru ca fiind
cel mai s upărător, el fuge de peric olul de a cere prea m ult.

CAPIT OLUL VII
ÎNȚELESUL S TRUCTURAL AL P ERECHILOR DE CUL ORI
Fiecar e grup de două culori are un înțeles struc tural propriu, care
este independent de poziția sa în șir. Interp retarea funcți onală a atitudinilo r
sau caracteristicilor co respondente.
În timp ce un grup poate consta chiar dintr-o singură culoare (în
cazul acesta înțeles ul ei struct ural este dat în ultimul capitol ), totuși
multe din grupurile întâlnite vor fi perechi de două culori – de acest tip
sunt 56. O descriere succintă a celor 56 de grupuri struc turale se dă aici
pentr u a ajuta o înțelege re complectă ulteri oară, a fundamentelor pe
care se întemeiază i nterp retările mai cuprinzătoa re a tabelelo r.
Se va găsi că există o aparentă duplicitate a acestor “înțelesuri de grup”;
de exemplu atât 0/3 (gri/roșu) cât și 3/0 (roșu/gri ) au înțelesul de
impulsivit ate, dar maniera în care este demonst rată aceast ă
impulsivit ate nu este de loc aceeași în ambele cazuri. Aceasta se aplică ,
de asemenea, la multe alte perechi fiecar e din ele putând apărea
inver sate ca ordine.
Simbolul funcției (+,x, ) va afecta bineîn țeles interpretarea care se
atașază înțeles ului structu ral al grupul ui. Denumind acest înțeles de grup
“M” (meanin g), atunci grupul marcat + înseamnă : “Vrea să fie sau să
aibă “M” sau : “Trebuie să fie sau să aibă “M”.
Grupul notat cu x înseamnă : este M sau se simte într-o situație M”
sau : “Compo rtamentul M este cel mai potrivit”.
Grupul marcat = înseamnă : “Comportamentul M este în prezent nepotrivit”
sau : “M este in rezervă s au sub interdicție”.
Grupul marcat cu – înseamnă : “Nu se simte capab il să fie sau să
aibă M”
Astfel, folosi nd ca exemplu g rupul 0/3 ( giul/roșul) :
Desc rierea scurtă care urmează înțeles ului structu ral grupului de
perechi a fost formulată în majoritatea cazurilo r pentr u a corespunde
funcției +. Aceasta cere să se realizez e o modifica re prin care înțelesul
structura l să se adapteze funcțiil or care au rămas.
0/1 înțeles struct ural : “un interval de liniște” sau “o perioadă de
recupe rare”.
Carapacea protecto are a griului precede trebuința de liniște (1) .
Această n on-implicar e se aștea ptă s ă aducă ca urmare liniștea .
0/2 înțeles struct ural : “autoins istență separat ivă” sau “super ioritate

defensivă”
Trebuinț a de protecție precede verdele egocent ric, implicâ nd o
extremă precauție în păstrarea intereselo r și pozițiilo r. Calitatea de a fi
preocupat de sine a ver delui este de asemenea asociat ă cu un sentiment
al supe riorității , izolar ea griului implicând non-voința de a-și submina
această autoritate printr-un prea strâns contact cu ceilalți. Deoa rece
primul este griul, această caracterist ică tinde să fie ascunsă sau mascată
în aplica re.
0/3 înțeles s truct ural : “impulsivitate” sau “acțiune r ău consi derată”.
Datorită griului protecto r și disimula t care precede activ ul roșu
acțiu nea impulsi vă ține să fie de o natură destu l de acoper ită, realizată
cu speranț a de a nu fi inclus ă în consecințe.
0/4 înțeles s truct ural : “indecizi e” sau “pierde rea h otărârii”.
Aici speranța , aspiraț ia și soluțion area problemelor stau în spatele
protector al griului și sunt de aceea pierdute în ceață . Aceasta implică o
tatonare indecisă în căuta rea soluției bune , sau chiar aspir ația concretă
spre sau pentru ceva. Mai târziu, luarea unei decizi hotărâte va însemna
anga jarea într-o acțiune c are se extinde î n viit or.
0/5 înțeles struct ural : “sensibili tate precaută” sau “tentativă de
identifica re”.
Dorința de a se identifica cu ceva sau cineva există dar nu i se
permite să se manifeste deschi s, astfel încât toate încercările sunt
precaute și doar la nivelul ten tativei.
0/6 înțeles s truct ural : “epuiza re” sau “golir e”.
Aici este implic ată protecția corpului și a condiției sale senzo riale.
Evitar ea de a fi prins într-o problemă sau tulbu rare, poate permite
const ituirea posibilități lor de revenir e.
0/7 înțeles s truct ural : “izolare separa tivă” sau “neame stec total”.
Aici se exage rează și se întărește neamestecul prin natura
imperativă a negrului, în timp ce se renunță și se consideră neimpo rtant
tot ce urmează în secvență .
1/0 înțeles structu ral : “un interval de liniște” sau “o perio adă de
recupe rare”
Proteja rea de culorile care urmează griul va fi permisă prin obținerea
unor condiți i liniștitoa re.
1/2 înțeles s truct ural : “contr ol discriminativ” sau “ simț interi or al ordinei”.
Sensibilitatea și înțeleger ea exactă duce la o nașter e a autoestimăr ii,
încurajân d ordinea și metod a. O îngrădire precisă a discuției și a
exagerări lor care ar putea rezulta . Ambele culori sunt autocent rice,
îndreptând u-se spre independen ță.
1/3 înțeles structu ral : “o întreprinder e în colaborar e” sau “împlin ire
emoțional ă”.

În cadrul vieții de muncă implic ă capacitatea de a se împăca cu
proprii asociați, de a copera cu ei în beneficiul recipr oc și al organizației.
În viața domestică sau privată indică o combin are armonioas ă de
activit ate sexuală și tandrețe. În ambele, faptul că albastr u precede roșu
indică fa ptul că o mai ma re importan ță se dă a rmoniei și c ooper ării decât
activit ății. Coopera rea și înțelege rea, se presupu ne, vor duce la o acțiune
mai c reativă .
1/4 înțeles struct ural : “depen dență emoțion ală” sau “aspirați i
orientate că tre grup”.
Dorința albastr ului de a înțelege și de a fi înțeles și aspirația
galben ului duc la un comportament desemnat să atragă afecți unea
altora. Ambele culori sunt heteronome, făcând din acest grup o
deter minare din exterior.
1/5 înțeles structu ral : “susceptib ilitate estetică” sau “sensibilitate
erotic ă”.
Aici liniștea și împlini rea se realizează printr-o anume formă de
fascinație , fie printro abso rție de frumos și estetic , fie pri n urmărirea unei
anumite r elații idealizate.
1/6 înțeles s truct ural : “confort senzo rial” sau “atașament indolent”.
Liniștea și securitatea pot fi obținute numai prin alina rea stării de
disco nfort fizic și printr-o tratare cu o consi derație specială .
1/7 înțeles struct ural : “Negr ul care urmea ză albastru lui îl întărește
pe acesat ca pe o imperativă nevoie de liniște și implic ă renunțarea la
tot ce este reprezentat de culorile care urmează. Acolo unde acest grup
apare spre un capăt al șirului cu 34 (sau 43) spre celălalt, trebuie
suspectat ă acti vitatea sistemului n ervos autoregl ator”.
2/0 înțeles struct ural : “insistența pe sine sepa rativă” sau
“super ioritatea defensiv ă”.
Aici defen sivitatea verdelui este întărită ș i exagerat ă de peretele p rotect or
al griului. Autoaprecier ea, trebuința de a impresiona și conștiinț a
prestigiului sunt toate întărite, în timp ce atributele culorilor din urma
griului sunt minimalizate.
3/0 înțeles s truct ural : “impulsivitate” sau “acțiune r ău consi derată”.
Acționează de dragul acțiunii, cu insuficiență atenție pentru
cosecințele acțiun ii, deoa rece ele sunt ascunse sub aparențele culori
cenușii , care maschează spre deosebi re de 0/3 .
3/1 înțeles struct ural : “a întreprinde în coopera re” sau “iniția tivă
controlată”.
La fel ca la 1/3, cu excepția faptulu i că aici se plasează o importanță
mai mare pe activita te, decât pe armonie și colaborare. O activit ate
potrivită va duce l a armonie .
3/2 înțeles s truct ural : “activitate cu scop” sau ”împlinire emoționa lă”.

La fel ca pentru 23, cu excepția faptului că aici acționează propria
iniția tivă fiind direcțio nată pentr u plăce rea inițiativei , decâ t pentru o mai
înaltă recunoaș tere și aprecier e din partea altora. Grupu l conține ambele
culori autonome fiind deci a utodete rminative .
3/4 înțeles struct ural : “activit ate expansiv ă” sau ” exploatar ea unei noi
arii”.
Atât roșul cât și galbenul fiind excentrice, acest grup este foarte
activ și exteriorizat. Acționează (3) de dragul acțiunii și este todeau na
direcționat spre nou și nedesco perit ( 4).
Acolo unde apare acest grup spre unul din capetele șirului cu 17 sau
71 spre celăla lt capăt , trebuie suspectată instabili tatea sistemului nervos
autoreglat oriu.
3/5 înțeles s truct ural : “suscebilitate la stimular e” sau ”reactivitate”.
Dorințele și acțiunile (3) sunt direcționate spre lucruri care
fascinează, stimulează și subjugă, în timp ce acțiunile însăș i sunt
destinate să fascineze pe alți i. Poate fi e rotic cât ș i estetic .
3/6 înțeles structural : “gratifica re senzori ală” sau ”indulgenț ă față de
sine”.
Aici acțiunea este restrânsă prin faptul că corpul nu trebuie să fie
tulburat sau să i se creeze vreun inconvenient (6). Acțiunea 4 este de
aceea ți ntuită spre o satisfacer e senzoria lă.
3/7 înțeles s truct ural : “dorință exagera tă” sau “dramati zare”.
Dorința normală de roșu de vine c onstrî ngere și este întăritî de negru.
4/0 înțeles s truct ural : “indecizi e” sau “lipsă de hotărâre”.
Predomină necesitatea soluț ionării dar, este îngrădită de gri și de
aceea sepa rată de toate celelalte arii în care se găsește soluția. Spre
deosebi re de 04, aici există voință de angaja re, dar bariera griului face
dificilă descoper irea exactă a lucrului în care trebuie să se angajeze.
4/1 înțeles struct ural : “dependență emoțion ală” sau “atitudine de
ajutor orien tat că tre grup”.
Ambele culori sunt heteronome, de aceea grupul este mai mult efect
decât cauza . Spera nța (4) de afecțiune și înțelege re (1) duce la o
activit ate destin ată s ă atragă atenția .
4/2 înțeles structural : “cerinț ă de apreciere” sau “ambiție”.
Mai puțin dedermina tiv ca 24. Aici ambiția este mai puțin în impuls
autodirecționat, cât o speranță ca fiind mereu alert și cu spiritul de
obse rvație, se vor deschide noi căi, care vor permite să obțină o
recunoaște re.
4/3 înțeles struct ural : “activit ate expa nsivă” sau “căutare de noi
domenii”.
Cele două culori, fiind cele mai strălucitoa re, fiind excentrice , fac

acest grup foarte exteriorizat și activ. Activitatea (3) este mai puțin
controlată ca în grupul 34, deoarece galbenu l face atât mai
experimentală cât și mai superficială , căutâ nd mereu noul și
satisfăcăt orul. Acolu unde grupul apare spre unul din capetele șirului cu
17 sau 71 spre celălalt cap, trebuie suspectată instabil itatea sistemului
nervos autoreglatoriu.
4/5 înțeles s truct ural : “chema rea fanteziei” sau “setea de aventur ă”.
Aici spera nțele și aspir ațiile (4) se exprimă prin fascinație, imagi nație
și fantezie (5), ducând la o destul de ireală sete de avent ură sau de trăiri
substi tuite.
4/6 înțeles s truct ural : “totală secu ritate” sau “confo rt nestăvilit”.
Aici soluț ionarea cere confort fizic și elibera rea de orice problem e
sau remeri de insecu ritate .
4/7 înțeles s truct ural : “crize subite” sau : “hotărâri înc ăpățân ate”.
Aici cele două culori extreme – cea mai strălucitoa re și cea mai
întunecată – sunt împreună indicân d că nu poate exista o cale de mijloc ,
ci numai un singur răspuns : da sau nu. Trebuie aflată (7) o soluție (4)
deseori prin mijl oace impetuo ase și îndărădnice .
5/0 înțeles structu ral :“sensibilitate grijulie” sau “tendință de iden tificare”.
Sensibilitatea la atmosferă și la mediu (5) acompani ată de dorința de
ale p roteja de orice influență perturbat oare (0).
5/1 înțeles struct ural :“susceptib ilitate estetică” sau “sensibilitate
erotic ă”.
Difer ă de 15 prin faptul că accent ul este plasat pe condițiile
idealizante (și probabil destul de ireale) de identifica re. Deseo ri se
întâlnește ca o compensație pentru cei ale căror relații sexuale nu sunt
tocmai ortodoxe, dar care au un sentiment bine dezvol tat pentru frumos
și estetic .
5/2 înțeles struct ural : “insisten ță pe sine flexibilă” sau “farmec
iresponsabil”.
La fel ca pentru 25, dar cu un mai mare accent pe farmec și pe non-
voința de a accepta r espo nsabilita tea relațiilo r apropriate.
5/3 înțeles s truct ural : “susceptibilitate la stimuli ” sau “reactivitate”.
Fascinat de orice stimulativ sau excitativ . Simila r cu 35 dar mai puțin
responsabil .
5/4 înțeles structu ral : “chemar ea fanteziei” sau “sete de aventu ră”.
Viitorul trebuie să dețină excitare, stimula re și interesare. Desch is în
farmec d ar supraimaginativ .
5/6 înțeles s truct ural : “senzualitate” sau “voluptuozitate”.
Aici fascinația (5) are de a face cu lucruri care fac plăce re corpului
(6) ca de exemplu o hrană bună, haine frumoase, obiecte de lux,etc.

5/7 înțeles s truct ural : “nevoie de identificar e” sau “amestecare fo rțată”.
Aici dorința de a se combina și de a se ident ifica (5) este întărită și
făcută constrâ ngăto are de către negru (7). Trebuie să facă parte din ceva
sau să se identifice cu ceva .
6/0 înțeles s truct ural : “epuiza re” sau “golir e”.
Aici, confo rtul trupului și eliberar ea de orice poate cauza tulburări
fizice sau senzoriale . Trupul trebuie să fie protejat și să i se permită
refacer ea. La fel ca 06, dar aici se pune un mai mare accent pe nevoile
unui tratament p rin de co nsidera ție.
6/1 înțeles s truct ural : “confort senzo rial” sau “atașament indolent”.
La fel ca pentru 16, dar se pune un mai mare accent pe trebuința
fizică de finețe de mânui re, de tratament p lin de co nsideraț ie.
6/2 înțeles struct ural : “cerință de alinare fizică” sau “insistență de
confo rt”.
Aici, trupul are nevoie de alinare (6), dar puterea voinței (2) se
străduiește să facă față dificultățil or existente. Există o tensiu ne
consi derabil ă și nevoi a unui mediu mai r elaxant .
6/3 înțeles struct ural : “satisfacție senzuală” sau “indulgență față de
sine”.
Nevoile trupului de condiții care să-i satisfacă simțurile (6) este
imediat urmată de roșul plin de dorinți, ceea ce accentuează impulsul
către autograt ificar e. Un grup mai indulgent față de sine decât 36 .
6/4 înțeles s truct ural : “securit ate to tală” sau “confo rt nestăvilit”.
Alinarea trupească (6) este preferată chia r aspirații lor către viitor (4),
ceea ce d uce la o cedare.
6/5 înțeles s truct ural : “senzualitate” sau “voluptuozitate”.
La fel ca pentr u 56, dar cu o mai mar e accentu are a simțu rilor fizice.
6/7 înțeles s truct ural : “autodepr eciere”.
Deoarece aceasta are un înțeles foarte negativ, acest grup este în
general respins și apare mai des la sfârșit ul secvenței de 8. Când apare
la început indică renunțarea la orice, în afară de satisfacția fizică,
datorită unui sentiment de lip să de scop.
7/0 înțeles s truct ural : “izolare separa tivă” sau “non-amestec total”.
Consideră situația ca repugna ntă și nu vrea să aibă de a face cu ea.
Încear că să se izoleze de orice lucru care ar putea avea vreo influență
asup ra sa.
7/1 înțeles s truct ural : “pace a bsolu tă”.
Se revoltă contra întregii situaț ii și tot ce vrea este să fie lăsat în
pace. Acolo unde grupul apare spre vreunul din capetele ș irului cu 34 sau
43 spre celăla lt capăt, se poate suspecta instabili tatea sistemului nervos
autoreglat or.
7/2 înțeles struct ural : “excludere încăpățâ nată” ” sau “prejudecata

încăp ățânată că are dreptate”.
Revolta (7) urmată de insiste nța de sine (2), o încăpă țânare
sfidăto are și o aderență r igidă la propriul punct de veder e.
7/3 înțeles s truct ural : “dorință exagera tă” sau “dramati zare”.
Acțiunea bazată pe revoltă și reîntă rită de această , care duce la
impetuozitate și un compo rtament extremist , cu scopul de a satisface
dorințe e xager ate.
7/4 înțeles s truct ural : “crize b ruște” sau “hotărâri înc ăpățân ate”.
Cele două extreme ale luminii și întuneric ului, cu revolta negrului
împotri va sorții urmată de aparența galbenul ui de a rezolva problem ele,
duc la decizi și acțiuni extreme și de aceea de presupus a conduce la
remedii d isperate .
7/5 înțeles struct ural :“trebuinț ă de identificare” sau “amestecare
forța tă”.
Insistența (7) și identificar ea (5). Lucrurile trebuie să se potrivească
sau să se amestece perfect, nefiind permise nici concesiile , nici
compr omisurile .
7/6 înțeles s truct ural : “autoafirmar e”.
La fel cu 67, dar cu o m ai mare accentuare a revo ltei împotriva eveni mentelor .
CAPIT OUL VIII
INTER PRETĂRILE TE STULUI
Un cuvânt de ave rtizar e
Nimeni nu are nimic de obiecta t când i se spune ce indivi d splen did
este pe de altă parte, multe din selecțiile de 8 culori interp retate,
suge rează că lucrurile sunt pe departe de a fi splendide, testul fiind
încărcat din greu cu anxietăți , surse de stres și comportamente
compensat orii de o natură compulsi vă și deseo ri neînțeleaptă . Dacă
analiza unui astfel de test se dă verbal, devine un lucru esen țial aleger ea
cu grijă a acelor cuvinte care să permită interpr etării să fie const ructivă
și să ajute mai degrabă decât dogmatică; nu numai pentru că ultimul caz
e de așteptat să renască ego-ul, ci poate , de asemenea, să fie destr uctiv.

Dacă raportul trebuie să fie scris, nu este obligat orie preocupa rea de a
dera la limbajul pr ezent al tabelel or și de obicei este mai bine de a spune
lucrurile într-un limbaj care să comunice ideile persoanei interesate ,
în același t imp, c u grija să fie pe cât posibil încuraj ator și const ructiv .
Secven ța de 8 culori, dacă este suficient de exactă în analizele sale
suprinde și prezintă fără îndoial ă o imagine existentă – nu indică în mod
necesar dacă această imagi ne este rezultatul unui dezechilibr u profund
sau dacă este rezultatul condiții lor de mediu prezente sau trecute , care
afectează compo rtamentul actual . Testul de 8 culori, desigur că nu
este suficient pentru a putea permite să se determine acest
lucru cu certit udine, și de aceea trebui e consul tat testul complet
(sau vr eun al t test abisal).
Stresurile sau condițiile de mediu care sunt intolera bile și care duc la
un comportament sub-optim, pot și afectează persoana. În orice caz,
acest efect asupra personal ității nu este cu necesitate permanent;
descope rit și recunoscut la vreme ne poate schimba mediul, se pot
obține condițiile în care trăsăt urile de personalit ate nedorită vor începe
să decadă . Reluat apoi, testul va indica îmbun ătățir ile care au apărut –
dacă sunt îmbunăt ățiri ale pe rsonalității sau ale sănătăți i.
Pe de altă parte, trăsătu rile de perso nalitate care s-au dezvolta t ca
apărare reală sau imagina ră împotriva condițiil or de mediu dificile vor
avea , dacă mai persistă mult, un efect distructiv asup ra instanțel or mai
de adânc ime ale psihicului . Dacă acest lucru se întâmplă , atunci o simplă
schimba re de mediu nu va mai putea fi suficientă și este suficient să se
uzeze pent ru restab ilire un gen s au altul de psihotera pie.
De aceea, este esențial ca atunci când privim un test în care culorile
neindic ate sunt plasate în locuri greșite și care are o alocare de 12, să nu
se recurgă automat la psihiat ru și la cămașa de forță! Se poate să fie al
unui individ normal și ca sănăt ate și ca psihic, care însă găsește
cond ițiile prezente (existente) intoler abile și reacționează într-o manieră
destul de di sperată la acestea. Examinați p roblem ele împ reună cu dânsul
sau dacă este vorba de o autotesta re reexaminați- vă propriile probleme.
Dacă vedeți că situația existent ă nu are nici o relație cu personalitatea
relevat ă de analiza testul ui, atunci găsiși un psiholog care poate
administ ra întregul test Luscher, sau vreunui alt test de profunzi me, ca Borschach
sau MMPI.
Testul Luscher complet arată mai mult decât reacțiile unui individ la
situaț iile existente și comport amentul său gene ral dă răspu ns-efect;
aceasta indică, de asemenea , atitudinea sa condițio nată obișnuit ă,
atitudinele sale inconștiente în domeniul emoțiilo r, voința acțiunii și
aspirației, impu lsurile și trebuințele îngropate adânc în psihicul său.

Informat astfel , psihologul, psihiatrul sau psihoan alistul pot ajunge nu
numai la un diagno stic complet și limpede ci de asemenea, pot cuno aște
mult mai ușor care este cea mai b ună acțiune pentru remedier e.
De aceea, dacă interpretările care rezultă din acest test de 8 culori,
descris în această cartă, ajung să preocupe, cel mai bun sfat este să
executați pasul următor . Consultați un psiho log sau un medic pentr u a
vedea dacă situația este de natură radic ală, dacă ea datorează mediului
sau dacă are cauze psihogenetice. Corecta cuno așter e a unei probleme
este mai mult decât jumătate d in răspu nsul la ea .
Exemple de anali ză a testului:
Exemplul 1: Vicepr eședi nte e xecutiv al unei largi firme in ternațion ale.
54 ani. Căsătorit.
________________________________________________________________
! ! !!! Total de 5!
C C A Funcția + : +1+0
+ + x x = = – – Funcția x : x2x3
Selecția I1 0 2 3 5 6 7 4 Funcția = : =6=5
Selecția II1 0 2 3 6 5 7 4 Funcția – : –7–4
+ + x x = = – – Funcția + – : +1–4
+0–4
C C A
! ! ! ! !TOTAL DE 5!
________________________________________________________________
SITUAȚIA EXIS TENTĂ Autoritar sau într-o poziție de autoritate, dar
Func. x7 x2 x3 pasibi l de a simți că programul viitor este
problematic datorită dificultățilo r existente.
Persever ează în ciuda opozițiilor .

________________________________________________________________ SURSE DE
STR ESSpera nțele neîn deplinite au dus la o nesig uranță
Func.–: – 7– 4 și la o vigilență tensiona tă. Insistă pe libertatea
de acțiune și ia în nume de rău orice altă formă
de control, alta decât cea autoimpusă . Nu vrea
să părăsea scă sau să abandoneze nimic ,
cerân d securitate ca protecția pentru orice
eșec viitor sau pierdere de poziție și prestigiu.
Îndoieli asupra posibi lității unei îmbunătăți ri pe
viitor, această atitudine negati vă îl duce spre o
exagereare a plânger ilor și la refuzul unor
compr omisuri rezonabi le.
_______________________________________________________________
CARAC TER ISTIC IEgocentric , și de aceea uș or ofensabil . Capabi l
REȚINUT E să obțină sati sfacție fizică di n acti vitatea
Func. =: =6 =5 sexuală, dar tinde spre a rămâne (a păstra )
dista nt emoțio nal.
OBIECTIV DORI TAre nevoie să fie eliberat din stres. Tânjește
Func. +: +1 +0 după liniște și mulțumir e sufletească.
________________________________________________________________
PROBL EME ACTUA LE1. Dezamăgit d atorită n eîmplinirii dorințel or; îi
Func. + –: +1–4 este teamă
ca formularea de noi scopuri să nu-l ducă la
viitoare eșecu ri-aceste lucruri îi provoacă o
stare de anxietate . Încea rcă să scape de
această anxieta te printr-o stare de liniște și
armonie sau prin relații care îl vor proteja de
lipsa de aprecier e și de insatisfacții.
+0–4 2. Dacă soluția pe care o propune nu este
bună se retrage și se protejează printr-o
atitudine de rezervă precaută. Probabil va
deveni închis și deprimat.
________________________________________________________________
REZUMAT: Un bărbat într-o poziție autoritară care
perseve rează în ciuda dificultăț ilor, dar care nu
mai găsește plăce re în rolul lui. Au avut loc
deza măgi ri și eșecur i, acum nu mai are nimic
de

făcut decât să reușească să relaționeze n pace
și să ia lucrurile mai ușor. Are puțin ă satisfacție
din ceea ce face, fiind precaut, rezervat și
pesimist.
Informație adiți onală:Studie rea textului, cărții va releva anumite
detalii care trebuie sc incluse ntr-o analiză
completă. Câteva exemple de acest tip sunt reliefate mai
jos:
1.Strânsa asemăna re între prima și a doua selecție (vitual identice)
suge rează o anumită rigiditate a părerilor și un grad de inflexibilita te
emoțional ă.
2.Slujb a sa (desc risă aici prin x2x3) urmează imediat după griul
“deconectant ”, indicâ nd că o face mecanic , fără ca ea să devin ă o parte
componen tă a lui.
3.Trebuința de calm, liniște, ordine a mediulu i, eliber area de neliniști (1
din poziția I) este compensato rie și de aceea de presupus a fi nepotrivită
ca metod ă de înfrunta circumstanțele uneo ri – de exemplu , prin a fi prea
placid sau pre tolerant în felul lui de a face față situațiilo r care cer o
mânui re fermă.
4. Galben respins (4 în poziția VIII) duce la dezamăgir e, iritabilitate și
neîncredere în m otivele altora.
5.Tinde să se agațe de familiar (galben respins și prefera rea albastrului ) și de
aceea se agață de tot ce posedă . Nu vrea să riște, nu vrea să-și asume
nici un fel de risc.
6.Nu este predispus spre ferici re în viața familială , care poate fi un tip de
atașament destul de masoc hist, de care s-ar agăța în ciuda lipsei de
bucu rii, decât să-și riște nefamilia rul.
7.Deși “grupul-muncă” nu este intact, totuși 2 și 3 sunt plasate împreună
în grupul x, 4 fiind respins la poziția 8. Aceasta indică faptul că munca
și-o face cu un scop, vrând să-și ridice prestigi ul într-o îndepli nire, dar că
acest fapt îi aduce puțin ă mulțumir e. Nu are tragere de inimă pentr u
accepta rea unei n oi idei sau schimbă ri (galben respins).
8.Dacă viața sa domestică sau afacerile sunt tulburi sau necla re ar putea
suferi sănăt atea sa (compensația albastrului ca trebuință de recuperar e).
9.Din capitolul VII reiese că dorește: “un moment de pace și liniște” ,
situaț ia existe ntă este una de “activit ate propusă cu scop”. Simte că
orice capitula re spre senzual itate este nepot rivită . Respinge hotărât
deciziile încăpățâ nate și nu îi plac crizele, astfel încât apare ca fiind un
om liniștit , metodic și muncit or, bun, dar fără imagin ație, preferând ca

lucrurile să urmeze căile tradiționale și bine-b ătute – în nici un caz nu un
“magn at crud”.
10.Având 10! În ambele selecții virtual identice, atitudi nea sa nu pare pe
punct de schimbar e. Numai un procent de 18,2% de “adulți normali” ar
putea un număr mai mare de ! (anexa A).
________________________________________________________________
Exemplul II : Un executant de a faceri, superior .
48 de an i, divorțat.
________________________________________________________________
! Total de 1!
C C C A Funcția + : +3
+ + + x = = – – Funcția x : x2x4
Funcția = : =0=6
Selecția I4 2 0 3 1 5 7 6 =5=1
Selecția II3 2 4 0 6 5 1 7 Funcția – : –1–8
Funcția + – : +3–6
+ xxx x = = = = +3–1
– –
C A A
! ! TOTAL DE 2!
________________________________________________________________
SITUAȚIA EXIS TENTĂ Încear că să-și îmbu nătățească situația ș i
Func. x: x2x4 prestigiul.Nu este satisfăc ut de
circumstanțele sale existe nte și consi deră
că sunt neces are anumite îmbun ătățir i ale
autoaprecierii de sine.
___________________________________________________________________________ SURSE
DE STRES 1. Extrem de preocupat, de neliniștit de a
Func.–: –7 fi independent, neinhibat, liber de orice alte
limite sau restricții în afara acelo ra pe
care și le pune prin proprie alege re și
decizie. Simte c ă nu își controlează
suficient propriul desti n.
–1 2.Păstr ează la limită depresia și epuiza rea
menținând u-se activ , refuză să-și permită
relaxarea. Situaț ia sau relația existentă
este nesat isfăcătoa re, dar nu se simte în

stare să o schimbe, să ajungă la un sens
al aparte nenței pe care îl dorește. Nu vrea
să-și expună vulnerabil itatea și de aceea
conti nuă să reziste acestei stări de lucruri,
dar se simte (dependent de atașament)
cond iționa t de simpatie. Aceasta nu numai
că îl deprimă, ci îl face și iritabil și
nerăbdăto r, producându -I o considera bilă
neliniște și nevoia de a scăpa de această
situaț ie, fie pe plan real, fie pe plan
mental, cel puțin. Poate suferi în acest
context capacitatea de concent rare.
Nelinișt itși nesatisfăcut .
________________________________________________________________
CARAC TER ISTIC I
REȚINUT E
Func. =: =0 =6 1. Vrea să devină implicat emoțio nal și
este capabil să obțină satisfacții din
activit atea s exuală .
=5=1 2. Se simte destul de izolat și singur,
dar este prea rezervat( reținut ) pentru a-și
permite să formeze atașamente
profunde. Egocentric și de aceea ușor
ofensabil .
OBIECTIV DORI TActivitatea îi este direcționată nspre munc ă și
cuceri re. Este satisfăcut de muncă, este plin de
vitalit ate, plin de viață , cu dorința de a trăi din
plin.
________________________________________________________________
PROBL EME ACTUA LE
Func. + –: +3–1 1. Luptă împot riva restric țiilor sau limită rilor și
vrea să
evolueze liber , ca rezultat al prop riilor efortur i (+3–1).
2. Manifestă insatisfacție și o anxietate , fie
datorită circumstanțelor , fie datorită
neîmplini rii cerințel or emoțio nale, ceea ce a dat
naște re la stres. Încear că să scape prin
activit ate intensă , direcționată fie către succes
personal, fie către varietatea experiențelo r
(trăirilor).
________________________________________________________________
REZUMAT: Un individ capabil și activ, care se devotează

destul de
conv ingăt or muncii în încercarea de a
compensa neîmplini re
emoțional ă. Ambiți os dar neliniștit și gata să-și
încer ce îndemânar ea în multe lucruri. Când
întâmpin ă condiții restrictive, devine
nemulțumit.
Informați a adițional ă:

1.Gruparea laolaltă a cul orilor din “g rupul -muncă ” sprijină faptul că subiectul
își direcționează efortu rile în muncă . Aceasta indică faptu l că activit atea
este p rotecția sa.
2.Schimbă rile di ntre I-a și a II-a selecție indică flexibilitatea concepții lor.
3.“Grupul-munc ă” este intact și este plasat chiar la început , ceea ce
indică capacitatea sa de a lucra îndelu ng și continuu în munca pe care o
îndrăgește.
4.Treiul inițial fiind compensator iu, se presupu ne că subiectu l se va
cufund a prea adânc sau prea const rângător în activit atea sa, de
exemplu , fiind total absorbit și numai făcân d altceva care poate fi mai
esențial .
5.Albastrul respins (în poziția VII) duce la o nelini ște și la o tendință de a fi
nesatisfăcu t. Cu negru ca anxietate (7 în pozițiea VIII) se poate presup une
că această anxietate se va manifesta acolo unde vor domina condițiile
restrictive.
6.Griul în prima jumătate a testul ui indică o “întrerupere”. Aici va apare
după “grupu-muncă” , ceea ce implică că subiectul este capabil să
trăiască numai direct prin munca sa și prin activitate viguroasă și
aventu roasă.
7.“Problema actua lă” suge rează (+3–1) fie sindromul lui Don-Juan, însoțit
de preocupa rea pentr u sexualitate ca o încercare de compensație a
neîmplini rii emoțio nale ( divorțat), fie o preocpare pentru activitate.
8.Integrit atea “grupului -muncă ” chiar la începutul griului indică abseța
epuizării , sugerân d o sănătate rezonabilă de bună și un corp alert și
activ. Acest l ucru este sp rijinit de plasarea maroului în aria indifer entă.
9.Cu toate că prima selecție are numai 1! Iar a doua 2!!, totuși , nu sunt
foarte de osebite, p rima avân d 30 și 1A, î n timp ce a d oua a re 1C și 2 A. 2!
Înseamnă o cifră apropiată de media pentru adult ul normal (anexa A).
Existând numai 38% (dintr-un eșanti on de 100 de testanți ) care sunt mai
bine situați cu aloca re de !.

IMPOR TANT!
În ciuda remar cabilelo r comodităț i și viteze cu care poate fi
administ rat, testul Luscher este un test psihologic “de profunzim e”,
alcătu it pentr u folosu l psiho logilor, psihiat rilor, medicilo r și tuturor celor
care se confrunt ă profesional cu caracte risticile conștiente sau
inconștinete sau cu motivația altora. Nu este un joc vorbit și mai ales nu
este o mară care să fie folosit ă în cuceri rea gener ală a supremației
personale.
Când testul este interp retat pentr u uzul altcui va, este necesa r să se
conse rve latura profesional ă a testului , interp retarea să nu fie dată
direct, privat, persoanei respective și să nu se disc ute nimic cu altcineva .
Rezultatele consemnate, în scris, ca cele prezentate anterio r sunt uneori
folosit oare – limbaj ul trebuie ales cu grijă, urmând să fie mai degrabă
folosit or decât destructi v – dar, în gene ral, este mai bună o interp retară
verba lă, deoarece diferitele probleme care apar pot fi discutate pe
măsura evidenței rii lor. De obiecei, în acest fel poate fi convinsă
persoana asup ra faptului că lucrurile care i se spun sunt corecte, chiar
dacă se întâmpină uneori o rezistență inițială, acționâ nd astfel, îi crește
capacit atea de introspecție și de a face față propriilor probleme. O
folosi re respons abilă a interp retăril or din tabelele care urmează se va
dovedi folositoa re și const ructiv ă.
Psihiatrii și psihanaliștii au de a face, în principal , cu nevroze și în
astfel de cazuri interpr etările care derivă din test vor avea semnificație
particula ră. Acolo unde nu avem de-a face cu o anume nevroză ci cu o
situaț ie “normală ”, interpretarea trebuie adapt ată la aceast ă stare de
lucruri mai n ormală.
TABELE DE INTE RPRET ARE:
Tabelul I – Funcțiile + : Obiective dorite sau
Comporta ment dictat de obiectivele dorite;
Tabelul II – Funcțiile x : Compo rtament p otrivit sit uației e xistente
sau Situa ția existentă;
Tabelul III – Funcțiile = :Caracteristici reținute s au
Compo rtament ne potrivit si tuației

existent e;
Tabelul IV – Funcțiile – :Caracteristici respinse sau reprim ate sau
Caracteristici încărcate de an xietate;
Tabelul V – Funcțiile + –:“Problema actua lă” sau
Compo rtament a părut datorită stresului .
Selecțiile de culoare sunt cele mai puțin dezirabi le din punct de
veder e psihologic sunt indicate în tabele prin atribuirea de 1, 2 sau 3
asterisc uri. Cu cât numărul de asteriscu ri este mai mare cu atât mai
depar te de normal este culoa rea respectivă sau grupul de culori
respectiv . Anexa B conține un tabel care indică toate grupurile posibile și
culorile singulare împreună cu atribuirile a unul, două, trei sau zero
asterisc uri.
TABELU L I: FUNC ȚIILE +
Lângă toate combinațiile + și – pare o cifră de procenta j : de
exemplu , lângă combinaț ia +0+1 apare 0,6%. Aceste procent aje reprezintă
frecvența medie de selecție a fiecă rei combin ații de culoare și rezultatele
din 36.829 de teste a dministrate studenț ilor adulți între 20-30 de ani.
+ 0 … Gri / …
+0 Nu vr ea să participe și dorește să evite teste fo rmate de stimula re.
A Gri/avut prea m ult de suporta t din partea unor firi pli ctisitoare sau
2,7% obositoar e și acum d orește pr otecție și ne amestec (x).
+0 +1 Se simte epuizat dator ită conf lictul ui și discuțiil or și dorește să fie
Gri/ protejat de ele. A re nevoie de condiț ii liniștit oare, de un mediu calm,
în
Albastru care să se relaxeze și să-și r evină.(x)
0,6%
+0 +2 Presimte cir cumstanțele e xistente c a ostile și este epuizat de
conflicte
Gri/ și certur i. Dorește să se protejeze și își ascunde intenț iile pentru a
evita
Verde să le expun ă atacului, astfel încât ele vor fi și mai ușor și m ai sigur
0,4% realizab ile.Are grijă de a evita să se iște vr eo opoz iție care I-ar
putea peric lita planur ile.(x)
+0 +3 Are cerințe exagerate de la viaț ă, cerințe as cunse dedesuptul unui

Gri/ comp ortament cont rolat și ap arent sofisticat. D orește să
impresioneze
Roșu pe alți i cu r ealizările sale dar își camufleaz ă aceste d orințe și ar e
0,5% tendințe să fie ascuns.(x)
+0 +4 Dorește să scape dintr-o situație ne satisfăc ătoar e și să se elibereze
de
Gri/ părerile existente car e sunt în egală mă sură depr imante și
intolerabi le.
Galben Caută o cale de ieșir e dar simt e că nu există nici o soluț ie. Încear că
să
0,3% se protejeze de discuții și conf licte. (xx)
+0 +5 Încântar e reciprocă. Este st ânjeni t de gândul de a lă sa să se vadă
acest
Gri/ lucru și de acee a utilizeaz ă o tactică de e xplora re atentă în
urmărirea
Violet acestui obiectiv , asigurându-se c ă nu este nic i descoperit și nici
0,2% implicat în ceva în mo d irevo cabil.(x)
+0 +6 Dorește să găsească o protecț ie împ otriva o ricărui lucru care l-ar
putea
Gri/ sau extenua sa u obosi. Caut ă o viață sigură și u șoară, l ipsită de
Maro proble me de tulburăr i.(xx)
0,6%
+0 +7 Se simte tratat nedr ept și nejust, trădat în speranțele sale.
Nemulțumit
Gri/ și revoltat de condiți ile cu care are de a face și pe c are le conside ră
un
Negru afront.(xxx)
0,2%
___________________________________________________________________________
+1 … Albastru …
+1 +0 Dorește o situație de ar monie calmă. Lipsită de surprin dere care să-
i
Albastru/ ofere un sentiment de mulțumi re plină de lin iște și un se ntiment de
Gri stabi litate. Are nevoie să fie eliberat de s tres. Tânjeșt e după liniște și
1,2% mulțum ire suflete ască.(x)
+1 +2 Are nevoie de un mediu liniștit. Dorește să fie elibe rat de stres, să
nu
Albastru/ aibă de a face cu confl icte sau stări conflictuale. Se străduieșt e să
aibe
Verde sub control situația și problemele care decur g, acționând cu grijă.
Dă
3,8% dovadă de sensibilitate a sentimentelor și are un ochi fin pentru

detalii .
+1 +3 Caută legături armoni oase, satisfăcătoar e și afectuoase. Dorește o
unire
Albastru/ intimă în car e să existe dragoste, sacrific iu de sine și încredere
Roșu reciprocă.
3,8%
+1 +4 Caută o relaționare afectuoas ă car e să-I ofe re împ linire și ferici re.
Albastru/ Capabil de un puter nic entuzia sm emoți onal. Oferă ajutoru l său
dacă
Galben este neces ar vrea să se adaptez e pentru a realiza legătur ile afective
pe
1,4% care le dorește.D orește acee ași considerație și înțeleger e a celor
din jur.
+1 +5 Dorește tandr ețe și o sensibilitate a sentimentel or în care să se
poată
Albastru/ contopi. Deschis c ătre orice luc ru de gust și estetic.
Violet
4,4%
+1 +6 Dorește un mediu eliberat de confl ict, care să-i creeze s ecuritate și
Albastru/ confort fizic. Se teme de g olul și solitud inea de spărți rii.(x)
Maro
1,1%
+1 +7 Impuls spre odihnă, relaxar e, pace și înțelege re afectivă. Simte că a
Albastru/ fost tratat fără considerație și ca urmare este nelin iștit și agitat. Își
Negru privește situația ca into lerabilă at âta vr eme cât cerințe le sale nu se
0,5% conformeaz ă acesteia.(xx)
___________________________________________________________________________
+2 … Verde / …
+2 Caută hotărâr ea și elasticitate a voinței nece sare pnetru a se stabili
și a
Verde/deveni independent, în ciuda dificu ltățilo r sale. Vrea să depă șească
18,1% opoziția și s ă fie r ecunoscut.
+2 +0 Vrea să se stabileasscă și să se realizeze un impact în ciuda
Verde/circumst anțel or nefavorabile și unei lipse generale de apr eciere.(x)
Gri
0,7%
+2 +1 Vrea să facă o impr esie favorabi lă și s ă fie recunoscu t. Nevoie de a fi
Albastru apreciat și admirat. Sensibil, poate fi cu ușurință rănit dacă nu i se
dă
Verde/ importanța și considerația adecv ată.

3,5%
+2 +3 Caută succe sul. Vrea să depăș ească obstacolele și opoz iția pentru
a-și
Roșu putea realiza propriile decizi i. Independent își urmărește obiectivele
și
Verde/are inițiativă. Nu v rea să se simtă dependent, la bunăvoin ța altora.
5,2%
+2 +4 Nevoia de r ecunoașt ere, ambiți os, vr ea să impresioneze și să fie
Verde/remar cat,să fie popuplar și admirat. Caută să găsească un pod
peste
Galben prăpa stia care simte că-l separă de ceilalți .
2,3%
+2 +5 Vrea să facă o impresie favorabilă și să fie privit ca o personalitate.
De
Verde/ aceea, în mod const ant ur mărește să vadă d acă are succes din acest
Violet punct de veder e și modul cum reacționează ceilalți în fața lui –
aceasta
4,2% îl face să se simtă controlat. Folosește tactic i inteligente pentr u a
obține influență și recun oaștere specială. Susceptibi l la estetic și
original.
+2 +6 Simte că se cere prea mult de la el și că este obosit dar, totuși,
vrea să
Verde/ depă șească dificultățile și să se stator niceasc ă, în ciuda efectulu i
pe
Maro care l-ar putea avea un astfel de efort asupra lui. Mândru, dar
reținut în
1,8% atitudine. Ca urmare, acționează cu asprime. Nevoie de
recun oaștere, securitate și pr obleme mai puți ne.(x)
+2 +7 Vrea să-și dovedea scă sieși și altora că nimic nu-l poate afecta, că
este
Verde/superio r oricărei forme de sl ăbiciune. Acționeaz ă cu asprime și
Negru severitate șiadoptă o atitudine autoritară și a utocrată.(xx)
0,5%
___________________________________________________________________________
+3 … Roșu / …
+3 Intens, plin de vitalitate și viață, îi place a cțiunea. A ctivitatea este
Roșu/direcționată spre succes și luptă și existenț ă, dorința de a trăi din
plin.
28,9%

+3 +0 Vrea să înlătur e lucrur ile care-i stau în cale, să dea curs p ropriilor
Roșu/impu lsuri și să fie ame stecat în întâmplări deosebit de excitante. În
Gri acest fel speră să micșo reze intensitate a conflic telor, dar
0,8% comp ortamentul său impulsiv îlduce spre riscuri .(x)
+3 +1 Vrea o viață bogată în activitate și în trăire și o legătură care să-i
ofere
Roșu/ împlinire sexuală și emoți onală.
Albastru
4,4%
+3 +2 Își urmărește obiectivele cu intensitate și nu-și permite să se abată
de la
Roșu/scopul său. Vrea să depășească obstacole le cu care se confruntă și
să
Verde obțină prin succe sele sal e poziție și recunoașter e socială.
5,6%
+3 +4 Caută succe s, stimula re și o viață plină de trăiri , vrea să se
dezvo lte
Roșu/ liber, să scuture chingi le îndoie lii sale de sine, să câștige
intens și să
Galben trăiasc ă intens.Î i plac contactele cu alții și ca fire este entuzia st.
11% Receptiv la tot ce e nou,m odern sau co mplicat. Are interese multiple
și vrea să-și lăr gească câmpul de a ctivitate. Optim ist faț ă de viitor.
+3 +5 Preocupat de lucrur ile de o natură intens excitant ă. Indife rent dacă
e
Roșu/vorba de o stimula re erotică sa u de altceva. Vr ea să fie priv it ca o
Violet personalitate excitant ă și interesantă care impresioneaz ă și-i încâtă
pe
3,5% ceilalț i.Se folosește cu îndemânare de tactic i prin care să evite
pune rea în peric ol a șanselor sale de succes și să deter mine
încrederea alto ra în el.
+3 +6 Își abandoneaz ă ambiți ile și preîntâmpină p ropriile do rințe de
Roșu/prestigiu, de aceea preferă să ia lucrur ile ușor și să se lase în
voința
Marotrebuinței de conf ort și securi tate.(x)
2,1%
+3 +7 Trăind cu intensitate e xagerat ă, vrea să compenseze cev a pierdut. În
Roșu/ acest fel, simte că se va putea elibera de tot ceea ce îl
apasă.(xx)
Negru
0,5%
___________________________________________________________________________
+4 … Galben/ …

+4 Simte nevoiea de schimbar e a cir custanțelo r sau a relațiilor sale,
Galben /schimbar e care să-i permită să se elibereze de stres. Caută o
soluț ie
12,5% care să-i deschidă posibi lități noi și m ai bune car e să-i per mită
îndep linirea do rințel or.(x)
+4 +0 Caută un mod de a scăpa de tot ceea ce îl oprimă și s e agaț ă de
Galben /speranțe v agi și iluz orii.(xx)
Gri
0,5%
+4 +1 Speră ca legături le de afecțiune și bună tovără șie să-i aducă
relaxare și
Galben /mulțum iri. Propria sa dorință de aprobare îl fac să fie de ajutor
altora,
Albastru în schim b cerând căldură și înțelege re. Deschis cătr e vagi și
1,2% iluzorii.(xx)
+4 +2 Alert și un profund observato r, caută drumuri noi care să-i ofere o
mai
Galben /mare posibi litate și șanse de realizar e a acestora. Vrea să-și
dovedeasc ă
Verde sieși și să-și obț ină recun oașterea. Încear că să construiasc ă un pod
2,2% peste prăpa stie car e simte că-l separă de ceilalți.( x)
+4 +3 Vrea să fie cauzativ și să aibă o sferă de influență mai largă.
Această
Galben /dorință îl face neliniștit și în gener al e condus de dorințe le și
speranțele
Roșu sale. Poate încer ca să-și multip lice activitățile pentru a cupr inde un
6,7% domeniu.
+4 +5 Supra-imaginativ și dedat fanteziei și reverie. Tinde către către
lucruri
Galben /interesante și e xcitante car e să i se întâmple și vr ea să fie admirat
Violet pentru farmecul să u.(x)
1,2%
+4 +6 Disperat, are nevoi e de oric e tip de al inare. Vrea confort fizic, o
Galben /securitate (siguranță) lipsită de probleme și șansa de a-și reven i (a
se
Maro reface).(xx)
0,6%
+4 +7 Încear că să scape de problemele, tensiunile și dificultățile proprii
prin
Galben /decizi i abrupte și rău gândite sa u prin schimbări de di recție.(xxx)

Negru
0,3%
___________________________________________________________________________
+5 … Violet / …
+5 Nevoie de a se identi fica cu ceva s u cu cineva, dor ește să câștige
Violet/ sprijin prin farmec și amabilitate. Sentimental, tânje ște după o
tandr ețe
15,3% romantică.
+5 +0 Tânjește după înțelege re sensibilă și patetică și vrea să se protejeze
de
Violet/ orice împotrivir e, confli ct sau stres epui zant.(x)
Gri
0,3%
+5 +1 Tânjește după o legătură tandră și simpatică și după o stare ideală
de
Violet/ armonie. Are nevoie imperativă de tandr ețe și afecțiune.
Susceptibi l la
Albastru estetic.
15,3%
+5 +2 Vrea să facă o impresie favorabilă și să fie privit ca o personalitate.
De
Violet/ aceea,este continuu atent să vadă dacă-I reușește acest lucru și
felul în
Verde care ceilalț i reacți oneaz ă la el. Aceasta îl face s ă se simtă cont rolat.
4,8% Uzează inteli gent de tactici care să-I permită să obțină influență și
recun oaștere specială. Susceptib il la estetic și o riginal.
+5 +3 Se îndreaptă repede și ușor spre orice lucru care furnizeaz ă
stimular e.
Violet/ Preocupat de lucrur i de o natură e xcitantă și inte resantă c are
Roșu impresioneaz ă și îi încântă pe cei din jur. Folosește tactici
inteligente
3,3% pentru a evit a puner ea în pericol a șanselor sale de succ es pentru a
deter mina înc rederea celorlalț i în el.
+5 +4 Vrea să i se întâmple lucrur i interesante și excitante. Capabil să se
facă
Violet/ simpatizat prin inter esul său evident și chiar prin deschider ea
Galben farmecului său personal. Supraimaginativ și dedat fanteziei și
reveriei.
1,8%
+5 +6 Vrea să fie stimulat pr intr-o atmosfer ă volupt oasă și de un lux
Violet/ senzua l.(x)
Maro

0,6%
+5 +7 Are nevoie imperativă pentru o anume legătură sau fuziune cu
altul,
Violet/ din care va putea obține împlin ire senzuală dar car e să nu intre în
Negru conflict cu conv ingeri le sale și cu simțul său de conform itate
0,4% (potriv ire).(xx)
___________________________________________________________________________
+6 … Maro / …
+6 Caută eliberar ea de pr obleme și o stare fizică sigură în car e să se
Maro/relaxeze și s ă-și r evină.(x)
4,7%
+6 +0 Cu o foarte mare dorință de odihnă și relaxare, de eliberar e de
conflict,
Maro/ și există nevoia unei șan se de r efacer e. Vrea să se protejeze de
Gri influențele distructive și epuizante. Dorește securitatea și
elibe rarea de
0,6% proble me.(xx)
+6 +1 Dorește mulțumir e, lipsă de constrânger e fizică și absenț a
conflictel or.
Maro/ Are nevoie de siguranț ă și se agață de ea pentru anu trebui să
sufer e
Albastru din pricina singurătății sau a unei separări.(x)
0,7%
+6 +2 Se autoco ntroleaz ă în mod strict pentru a nu ceda sub povara propri ilor
Maro/dificultăți. Are nevoie de o situație mai sigură și mai ușoar ă în care
se
Verde poate simți mai sigur și poate ave a o șansă de r efacer e.(x)
1,2%
+6 +3 Are un impu ls puter nic către volu ptate.(x)
Maro/
Roșu
1,1%
+6 +4 Simte că există perspective reduse de realizare a șanselor sale și
de
Maro/aceea cede ază unei vieți de comoditate vo luptoas ă, lipsită de o rice
Galben proble me.(xx)
0,5%
+6 +5 Se află în căutar ea luxul ui, a odihnei volupt oase și a îngăduinței
unui
Maro/gust pentru senzual.(x)

Violet
0,4%
+6 +7 Își propune să realizeze scopuri idealiste, dar iluzorii. Este extrem
de
Maro/nemulțumi t și sfideaz ă viața cu un sentiment de dezgu st obosit
față de
Negru sine însăși. Vrea să uite totul și să se refacă într-o situație
confortabi lă,
0,2% lipsită de orice probleme.(xxx)
___________________________________________________________________________
TABEL UL II: FUNCȚIILE X
x 0 … Gri / …
x 0 Aceasta reprezintă o barieră între culorile de compensar e cae o
preced ă
Gri și cul orile car e rămân – punct la care a avut loc “deconecta rea”.
Grupul + este astfel unicul mecanism prin intermediu l căruia
experiența de participare devine posibi lă. Scoate în relief
caracteristicile grupul ui + și le dă un caracter mai coercitiv.(x)
x 0 x 1Este r elativ inactiv și înt r-o con diție statică, pe când con flictu l de un
Cenușiu/sau altul alungă liniștea minți i. Nu este capabil să realizeze legături
în
Albastru măsura dorită în ceea ce privește afecțiunea mutu ală și înțelege rea
(Grupu l + este o încer care de a servi drept echivalent pentr u acest
conflict și pentru altele.)
x 0 x 2Situația este dificilă și el încear că să-și mențină obiectivele
împotriva
Gri/ rezistenței pe care o întâmpină. Găsește necesar să-și ascundă
intenț iile
Verde ca o precauție suplimentară pentru a dezar ma opoz iția. (Grupu l +
constitu ie o încer care de a servi drept echivalent pentru acest
conflict și pentru altele.)
x 0 x 3Întâmpină dificu ltăți în activitate. În ciuda încer cărilor de a-și
ascunde
Gri/ caracterul impu lsiv, activitatea sa duce la probleme de
nesiguranță,
Roșu făcându-l să fie încordat și iritabil (Grupul + este o încer care de a
servi
drept echivalent pentru ace st con flict și pentru altele.)

x 0 x 4Nerealizar ea ap arențelor și neputința de a decide asupra acțiunii
Gri/ necesare de re medier e a dus la producerea unui stres considerabi l.
Galben
x 0 x 5Teama de eș ec și prudența e xtremă pe car e o adoptă în abor darea
Gri/ problemelor fac s ă-i fie greu să realizeze gradul de apropiere și de
Violet ident ificar e pe car e-l dorește.
x 0 x 6Incapabil să depună efortul necesar atinger ii obiect ivelor sale. Se
simte
Gri/ neglijat, do rind un grad mai ridicat de siguranță, afecțiune caldă și
Maroprobleme m ai puține.
x 0 x 7Se află înt r-un str es deosebit dator ită cer erilor situației e xistente.
Gri/ Încercând să scape de lucrur ile care-I reduc libertatea parțial sau
total
Negru (Grupul + constitu ie o încercar e de a servi drept echivalent pentru acest conflict
și pentru altele).
x 1 … Albastru / …
x 1 Acționeaz ă cu calm, cu minimum de tulburar e, pentru a exploata
Albastru/relațiile existente. Îi place să se simtă relaxat și în voie cu asociații
săi
și cu cei apropiați.
x 1 x 0Este sen sibil și înțelegător dar manifestă o anumită înc ordare; are
Albastru/ nevoie de tovără șia cuiva apropiat pentru a s e putea desfă șura.
Gri
x 1 x 2Acționeaz ă într-o manieră ordonată, metodică și autocon diționată.
Are
Albastru/ nevoie de înțelege re plină de simp atie a ciuva, care îi va acor da
Verde recun oaștere și apr obare.
x 1 x 3Lucrează bine cu alții dar nu este înclinat să preia rolul de
cond ucător .
Albastru/ Are nevoie de o viață personală, de înțelege re reciprocă, li psită de
Roșu neînțelegeri.
x 1 x 4Voluntar și adaptabil. Este liniștit numai atunci când este atașat de
o
Albastru/ persoană, grup sau or ganizație pe c are se poate bizui.
Galben
x 1 x 5Sensibil, are nevo ie de un cadru estet ic sau de un partener la fel de
Albastru/ sensibil și înțelegător cu care să împartă o intimi tate caldă.
Violet
x 1 x 6Evită efo rturile excesive și are nevoie de rădăcini, siguranță și o
Albastru/ societate a liniștită.

Maro
x 1 x 7Are nevoie de o societate afectuoa să dar nu suportă nici cea mai
mică
Albastru/ lipsă de conside rație deosebită din partea celor apropiați. Dacă
acest
Negru lucru nu se întrevede în viito r este posibi l să se izoleze de ei.
___________________________________________________________________________
x 2 … Verde / …
x 2 Este persi stent. Solicită ceea ce simte că i se cuvine lui și se
străduiește
Verde/să-și mențină poziția intact ă.
x 2 x 0Defensiv . Simte că poziția îi este amenințată sau inadecvat
stabilită.
Verde/Hotărât să-și ur mărească obiect ivele, în ciuda anxietății inclus ă
Gri dator ită opoz iției.
x 2 x 1Ordonat, metodică și s atisfăcut de sine. T rebuință de r espect,
Verde/recun oaștere și înțelege re din parte a cel or apropiați de el.
Albastru
x 2 x 3Autoritar sau într-o poziție de autoritate, dar gata să simtă că
progresul
Verde/viitor e pericl itat de di ficultăți le existente. P ersev erent în ciuda
Roșu opoziției.
x 2 x 4Încear că să-și îmbunăt ățească cond iția și pr estig iul. Nesatisfăcut de
Verde/inconștiențele e xistenței și consideră că sunt es ențiale anumite
Galben îmbunătățir i ale apr ecier ii sale.
x 2 x 5Munce ște pentru a-și îmbunătăți imaginea proprie din ochii altora,
cu
Verde/scopul de a le obține înțeleger ea și apropierea trebuințelor și
dorințel or
Violet sale.
x 2 x 6Muncind să-și cr eeze pentru sine un fundament ferm, pe car e să-și
Verde/constur iască un viitor sigur, confo rtabil și liber de probleme, în care
va
Maroprimi respect și r ecunoașter e.
x 2 x 7Își urmărește obiectivele și pr opriul interes de sine cu o hotărâr e
Verde/încăpăț ânată, r efuză să facă comp romisur i sau să facă concesii.
Negru
___________________________________________________________________________

x 3 … Roșu / …
x 3 Activ, dar simte că prin efortul depus s-a obținut un progres
insufic ient
Roșu/sau s-a obț inut o insuficiență recompensă.
x 3 x 0Impu lsiv, i ritabil. Dorințele sale și acțiuni le impl icate s unt suverane,
Roșu/fiind dată o insufic ientă considerație consecințel or lor. Aceasta
duce la
Gri stres sa u ia na ștere din stres și di n conf lict.
x 3 x 1 Lucrează bine în coo perar e cu alții. Îi trebuie o viață personală
Roșu/desfă șurată în înțelege re reciprocă și li psită de discor die.
Albastru
x 3 x 2Exercită inițiativă în depășir ea obstacolel or și dificu ltățilo r. Fie
deține,
Roșu/fie dorește să dețină o p oziție de autoritate în care poate e xercita
Verde contro lul asupra eveni mentelor.

x 3 x 4Nestator nic, gata de plecar e. Trebuința de a ști că evenimentele se
Roșu/dezvo ltă pe lin iile dorite.
Galben
x 3 x 5 Partici pă prompt la lucruri care-I furnizează excitarea sau
stimular ea.
Roșu/Vrea să fie ves el.
Violet
x 3 x 6Nu vr ea să se încar ce cu un efort excesiv (cu posibila e xcepție a
Roșu/activității sexuale). Simte că un progres viitor va cere de la el mai
mult
Marodecât poate sau decât vrea să dea. Ar prefera confort și securitate,
decât
recompens a unor ambiți i mai mari, pentru a căror realizar e
trebuiesc
eforturi de c are nu se simte în st are sau pe care nu vr ea să le facă.

x 3 x 7 Se simte o bstrucționat în do rințele sale și împied icat de a obține
Roșu/lucrurile pe care le consideră esențiale (Grupul + este o încercare
de a
Negru compensa acest lucru și alte conf licte).
__________________________________________________________________________
x 4 … Galben / …
x 4 Atras de or ice e nou, moder n și compl icat. P asibil de a fi plict isit de
Galben/situațiile monot one, de mediocritate, rutină și tradiț ional.

x 4 x 0 Caută o soluție la problemele și la anxietățile existente, dar e gata

să
Galben/ găsească dificil și să decidă asupra drumu lui drept pe care să-l
urmeze.
Gri
x 4 x 1 Ușor afectat de mediul său și (p rompt) și născut de emoți ile alto ra.
Galben/Caută apr opier i (relații) în funcție de afinități și o ocupație care să-l
Albastru favori zeze.

x 4 x 2Speră să obțină o poziț ie îmbunăt ățită și un prestigiu mai mare,
astfel
Galben/încât, să-și poată procura pentru sine multe din lucru rile cărora le-a
dus
Verde lipsa.
x 4 x 3Activ, fără odihnă mereu pe punct de plecar e. Se simt e frustrat de
Galben/înceti neala cu care se dezvo ltă evenimentele de-a lungu l căilor
dorite.
Roșu Aceasta duce la iritabilitate, schimbar e și lipsă de persistenț ă când e
urmărit un ob iectiv dat.
x 4 x 5 Imaginativ și senzit iv; caută o ieșire pentru aceste calități – mai
ales în
Galben/compania cuiva la fel de sensibil. Interesul și entuzia smul sunt
rapid
Violet activizate de necunoscut sau aventuros.
x 4 x 6Nesigur. Caută rădăcini, stabilitate, securitate emoți onală și un
mediu
Galben/care să-i furnizeze un m ai mare efort și mai puține probleme.
Maro
x 4 x 7Situația existentă conține elemente critice sau periculoase, pentru car e
Galben/este nec esar să fie aflate soluț ii. Aceasta poate conduce la decizi i
Negru bruște, deseori nesăbuite. Cu voință proprie, respinde orice sfat de
la alții (Grupul + este o încer care de a compensa acest confl ict și
pe altele).(x)
___________________________________________________________________________
x 5 … Violet / …
x 5 Caută să-și exprime nevoia de ident ificar e într-o atmosfer ă
sensibilă și
Violet/intimă, în care poate fi protejată și hrănită cu o sensibilitate
estetic ă sau emoțională.
x 5 x 0Caută o legătură apropiată și plină de înțeleger e, într-o atmosferă
de

Violet/intimitate împărtă șită, ca o protecție împotriva anxietății și
conflictu lui.
Gri

x 5 x 1Caută să împărtășe ască o legătură de intim itate înțelegătoar e, într-
o
Violet/atmosferă e stetică de pace și înțelege re.
Albastru

x 5 x 2 Acționeaz ă pentru a-și îmbunătății propria imagine în ochii altora,
așa
Violet/încât să obțină din partea acestora înțelege rea și aprobarea
trebuințel or
Verde și dorințel or sale.
x 5 x 3Participă prompt la lucruri care permit stimularea sau excitarea.
Vrea
Violet/să se simt ă vesel.
Roșu
x 5 x 4Imaginativ, înclinat spre sensibilitate, căutând o ieșire a acestor
calități,
Violet/mai ales în compania cuiva la fel de sensibil. Interesul și
entuziasmul
Galben sunt r epede trezite de neobișnuit sau de aventură.
x 5 x 6Senzual, înclinat spre lucru ri abundente (luxuriante) care
reconforteaz ă
Violet/simțuri le (satisfac). Respinge orice este fără gust, vulgar sau de
proastă
Marocalitate.
x 5 x 7Îi trebuie și insistă în a av ea o legătură a propiată sa u cel puțin o
Violet/metodă în care să-și sati sfacă un îndemn (constr ânge re) de a s e
Negru identifica.
___________________________________________________________________________
x 6 … Maro / …
x 6 Fără conf ort și ne sigur în situație existentă. Îi trebuie o mai mare
Maro/securitate și un mediu mai afectiv sau o situație care să indice o mai
ușoară încordare fizică. (grupul + este o încercare de a compens a
acest luc ru și pe altele.

x 6 x 0Incapabil să fac ă un efort pentru a-și realiza obiect ivele. Se simte
Maro/neglijat, dorind o mai mare securitate, o afecțiune caldă și mai
puțin
Gri probleme (grupu l + reprezintă o încercare de a compen sa acest
lucru și alte p robleme).(x)

x 6 x 1 Evită efortul excesiv și are nevoie de rădăcini de securitatea și de
o
Maro/companie liniștită. Se poate afla într -un disconfo rt fizic, având nevoie
Albastru de o tratar e plină de considerație și manierată.
x 6 x 2 Are dificultăți în a face faț ă cer erilor impus e lui. Simte că e ste
Maro/implicat un mar e effort și dor ește să i se u șureze situ ația.
Verde
x 6 x 3 Are dificultăți în a progresa și nu vr ea să -și măr ească efort ul în
Maro/continuar e. Caută condiț ii mai favorabile unde poate evita tot ce-l
Roșu deranjeaz ă.
x 6 x 4 Nesigur , caută rădăcini , stator nicie, securitate emoți onală și un
mediu
Maro/care să-i furnizeze un mai mare confort și mai puține probleme, dar
nu
Galben e cap abil să depun ă efort.

x 6 x 5 Senzual, înclinat să abunde în lucruri care dau satisfacție
simțuri lor,
Maro /dar respinge tot ce e ste fără gust, vulgar și de calitate sl abă.
Violet
x 6 x 7 Boală fizică, supratensiune a sau suferința emoțio nală au luat un
tribut
Maro/sever. Aprecierea de sine s-a redus și acum dorește cond iții liniștite
și
Negru un tratam ent plin de conside rație care să-I permită refacerea.
(Grupu l + este o încer care de compensar e a acestui lucru și a altor
conflicte).(x)
___________________________________________________________________________
x 7 … Negru / …
x 7 Conflictul și insati sfacția de un fel sa u altul întăr esc t rebuința de
Negru/compensar e ind icată de grupul +. (x)

x 7 x 0 Nesatisfăcut. T rebuința de a scăpa de continua imp licare în
Negru/circumst anțele prezente face imperativă găsirea unei soluț ii.
(Grupu l +
Gri indică metoda de compensar e ver osimil de adopt at). (x)
x 7 x 1 Are nevoie de pace și liniște. Dorește un partener apropiat și
Negru/credincios de la care să ceară considerație special ă și o
indiscutabilă
Albastru afecțiune. Dacă nu întâle ște aceste cond iții este de presupus o
renunțare totală și o închide re în sine desăvârșită (cerințe le sunt
indicate de grupu l +). (x)

x 7 x 2 Nu numai că nu își consideră cerințele ca fiind minime dar le
privește
Negru/ ca imperative. Este orientat numai spre ele, cu încăpăț ânare, și nu
face
Verde nici o concesie. (Grupu l + este o încer care de a compensa și alte
conflicte).(x)

x 7 x 3 Se simte împ iedicat în realizar ea dor ințelor sale și de la obț inerea
Negru/lucrurilor pe care le consideră ca esențiale. (Grupul + este o
încercare
Roșu de a compensa a ceasta și alte confl icte).(x)
x 7 x 4 Situația existentă conți ne elemente critice sau peric uloase pentru
care
Negru/ este imperativă găsirea unei soluți i. Aceasta poate duce la
soluț ionări
Galben bruște, chiar necuget ate. Are voință proprie și respinge orice sfat
de la alții. (Grupul + compens atoriu).(x)
x 7 x 5 Are nevoie și insist ă în realizar ea unei relații apropiate și plină de
Negru/ înțeleger e sau cel puțin de o metodă de a-și s atisfac e trebuința
Violet (constrângătoar e) de identif icare . (Grup ul + este o încercare de a
compensa a ceasta și alte confl icte).(x)
x 7 x 7 Boală fizică, suferință emoțională și supraten siunea au luat un
tribut
Negru/sever . Apreci erea de sine s-a redus și a cum d orește cond iții liniștite și
Maroun tratam ent plin de conside rație care să-I permită refacerea.
(Grupu l +
este o încercare de compen sare a acestui lucru și a altor
conflicte).(xx)
___________________________________________________________________________
TABEL UL III: FUNCȚI ILE =
= 0 … Gri / …
= 0 Vrea să participe, și-și permite sieși să se amestec e, dar încear că
să
Gri îndepărteze confl ictul și tulburări le, pentr u a reduce tensiunea.
= 0 = 1 Relații le sale sunt rar eori la îna ălțimea înaltel or sale e xpectații
Gri/emoți onale și trebuinței sale de a le realiza, ceea ce duce adeseori
la
Albastru dezam ăgirea caracteristică fixație i de mam ă, luând fie forma unui
atașament puter nic, fie a unui resentiment față de ea. Totdeaun a

are rețineri mentale și tinde să fie r eținut și neatașat.
= 0 = 2 Simte că primeșt e mai puțin decât îi este cuvenit , că va trebui să
se
Gri/ conformeze și să facă faț ă cât mai bine situației.
Verde

= 0 = 3 Simte nepă sare, se simte închis și anxios, consideră circumstanțele
îl
Gri/ forțeaz ă să-și rețină dorințele. Vrea să evite conflictele deschise de
alții
Roșu și să aibă pace și liniște.( x)
= 0 = 4 Revendicativ și deosebit în relații le sale cu parteneru l sau cu cei
Gri/ apropiați, dar grijuliu să evite un confl ict deschi s, deoar ece acesta
I-ar
Galben putea r educe perspectivele de r ealizare a ap arențel or și ideil or.
= 0 = 5 Egocent ric și de aceea ușor influențabil.
Gri/
Violet
= 0 = 6 Vrea să se implice moral și să obțină satisfacție din activitatea
sexuală.
Gri/
Maro
= 0 = 7 Circumst anțele sunt de așa natură încât se simte forțat în prezent
la
Gri/ comp romisuri, dacă vrea să fie lipsit de afecțiune sau de o
partic ipare
Negru comp letă.
___________________________________________________________________________
= 1 … Albastru / …
= 1 Rămâne ne atașat emoți onal, chiar într-o relație apropiată.
Albastru/
= 1 = 0 Are cerințe emoționale înalte și vr ea o legătură a propiată, dar nu
Albastru/printr – o ma re profunzi me a senti mentulu i
Gri
= 1 = 2 Crede că nu primește ceea ce i se cuvine, că nici nu este înțeles
cum se
Albastru/cuvine și nici apreciat în mod adecv at. Simte că e ste fo rțat să se

Verde conformeze și în relațiile apr opiate nu se simte impl icat emoțional.
= 1 = 3 Se simte dezmoștenit și nefericit datorită dificu ltățilo r de o bține re a
Albastru/nivelu lui esențial de coopera re și de ar monie pe c are îl dorește. (x)
Roșu
= 1 = 4 Exigent în revend icările sale emoți onale și foarte deosebit în
aleger ea
Albastru/partenerulu i. Dorința de independență emoț ională împied ică orice
Galben profunz ime a participări i.
= 1 = 5 Egocent ric și de aceea ușor influențabil, fiind destul de iz olat în
Albastru/atașamentele sale.
Violet
= 1 = 6 Capabil să obțină sa tisfacție fiz ică din activitate se xuală dar este
Albastru/înclinat să se închidă emoțional, ceea ce îl împied ică de la o
partic ipare
Maro profundă.
= 1 = 7 Inhibat emoți onal. Se simte forțat la compro misur i, cee a ce îl
Albastru/ împiedică și face dific ilă realiza rea unui at așament stabil.
Negru
___________________________________________________________________________
= 2 … Verde/ …
= 2 Situația îl împiedică să se stator nicească, dar simte că trebuie să
facă
Verde/ față lucrur ilor, așa cum sunt, cât mai bine.
= 2 = 0 O lipsă de încredere pe care nu o admite îl face să aibă griji, să
evite
Verde/ conflictu l deschis și simte c ă trebuie să fac ă față c ât mai bine
Gri lucrurilor, așa cum sunt ele.
= 2 = 1 Crede că nu primește ceea ce i se cuvine, că nu este înțeles cum
trebuie
Verde/ și nici nu este adecvat apreciat. Simte că este forțat să se
conformeze și
Albastru că în relațiile apropiate nu partici pă emoțional.
= 2 = 3 Neferici t dator ită rezidenței pe car e o simte de fiecar e dată când
Verde/ încear că să se afirme. Indignat și revoltat datorită acestor eșecuri,
dar
Roșu pentru a putea avea liniște și pace face toate ajust ările necesare și
este a patic.(x)

= 2 = 4 Simte că este încăr cat cu mai mult decât partea care i s-ar cuveni
din
Verde/ probleme. În orice caz, își vede numai de scopuri le sale și încearcă
să
Galben depă șească dif icultățile prin flexibilitate și adapt abilitate.

= 2 = 5 Simte că primeșt e mai puțin decât i se cuvine și că nu există
nimeni în
Verde/ care să poată ave a înc redere cu înțelege re și simpatie. Emoț iile
Violet îngrădite îl fac ușor ofens abil dar își dă seama că trebuie să facă
față c ât mai bine împ rejurări lor, așa cum sunt ele.
= 2 = 6 Se simte înt r-o situație necon fortabilă sa u de p rofundă într istare
Verde/ (necaz ) și caută o cale pr in car e să obțină alinar e. Capabil să obț ină
Maro satisfacție din activitate se xuală.(x)

= 2 = 7 Circumst anțele suntr estric tive și st ânjen itoare, făcându- l să renunțe
Verde/ pentru moment la toate bucurii le și plăceri le. (x)
Negru
___________________________________________________________________________
= 4 … Galben/ …
= 4 Se agață de credința în realismul aparențel or și idealurilor sale, dar
are
Galben /nevoie de încurajar e și încredere în sine. Aplică standar duri foarte
exacte în aleger ea unui partener și vrea garanți i pentru a nu pierde
sau
pentru a nu fi dezamăgit.
= 4 = 0 Vrea să participe emoțional, dar es te reven dicativ și deosebit în
Galben /aleger ea partenerulu i și în relații le cu cei apropiați lui. Are nevoie
de
Gri încurajare și are grijă să evite conflic tul deschis, deoar ece acesta ar
putea r educe șansele de realizar e a speranțelor sale.
= 4 = 1 Exigent în revend icările sale emoți onale, mai ale s în momentele de
Galben /intimitate, răm ânând f rustrat în do rința sa de uniune per fectă.
Albastru
= 4 = 2 Simte că este încăr cat cu mai mult decât I se cuvine din probleme.
În
Galben /orice caz își vede numai de scopur ile sale și înce arcă să depă șească
Verde dificultăți le întâmpinate pr in fle xibilitate și a daptabilitate.
= 4 = 3 Vrea să-și e xtindă domeni ile de activitate și insistă pe r ealismul
Galben /speranțelor și ideilor sale. Întristat de teama că ar putea fi
împiedicat de

Roșu la a face ceea ce dorește, are nevoie atât de cond iții liniștite cât și
de o încurajar e calmă pentru a-și r estabili încrederea în sine.(x)

= 4 = 5 Insistă pe faptul că dorințele și trebuințele sale sunt real iste, dar are
Galben /nevoie de încurajar e și de încredere în sine. Egocent ric și de aceea
ușor
Violet ofensabi l.
= 4 = 6 Foarte e xigentîn standar dele pe care le aplică în aleger ea
partenerulu i
Galben /și caut ă o perfecț iune destul de nerealistă în viața sa sexuală.
Maro
= 4 = 7 Insistă pe r ealismul scopu rilor sale și le ur mărește cu o îndârj ită
Galben /exclusivitate, chiar dacă circumst anțele îl formeaz ă la
comp romisuri.
Negru Foarte e xigent în st andar durile pe c are le aplică în aleger ea part enerulu i.
___________________________________________________________________________
= 5 … Violet/ …
= 5 Egocent ric și de aceea ușor ofensabil. Sensibil și sentimental, dar
Violet/ ascunde acest lu cru tuturor , în afara celor foarte apr opiați lui.
= 5 = 0 Vrea să participe emoțional, deoar ece se simt e destul de izo lat și
Violet/ singur . Egocentr ic și de aceea ușor ofens abil, deși încearcă să evite
Gri confl ictul deschis.
= 5 = 1 Se simte destul de izolat și singuratic , dar este prea rezervat
pentru a-și
Violet/ putea permite să realizeze atașamente profunde. Egocent ric și de
ușor
Albastru ofensabi l.
= 5 = 2 Simte că primeșt e mai puțin decât I se cuvine, că nu există nimeni
pe
Violet/ care să se poată spriji ni pentru a obți ne simp atie și înțelege re.
Verde Emotiv itatea îngrădită și o anume egocentr icitate îl fac ușor
ofensabil, dar și își dă seama că trebuie să facă cât mai bine față
lucrurilor.
= 5 = 3 Se întristează când trebuințe le și dorințele sale sunt greșit înțelese
și
Violet/ simte că nu ar e spr e cine să -și înd repte privi rea sa u să sprijine.
Roșu Egocent ric și de aceea ușor ofensabil. (x)

= 5 = 4 Insistă asupra realismulu i ideilor și speranțelo r sale, dar are nevoie
de

Violet/ încurajar e. Egocent ric, deci ușor ofens abil.
Galben /
= 5 = 6 Egocent ric și de aceea ușor ofensabil. Capabil să obțină satisfacție
Violet/ fizică din activitatea se xuală, dar tinde să se mențină emoțional la
Maro distanță.
= 5 = 7 Cond ițiile sunt de așa natură încât nu-și va permite să participe
intim
Violet/ fără a formula rezerve mentale. Foarte exigent în standar durile pe
care
Negru le aplică în aleger ea partenerulu i.
___________________________________________________________________________

= 6 … Maro/ …
= 6 Capabil să obțină sa tisfacție din activitatea sexuală.
Maro/
= 6 = 0 Vrea să participe emoțional, și este cap abil să obțină sa tisfacție di n
Maro/activitatea s exuală, dar încear că să evite con flictu l.
Gri
= 6 = 1 Capabil să obțină sa tisfacție din activitatea sexulaă, dar neliniștit și
Maro/înclinat spr e deschide re emoți onală, c are îl împiedică să participe
Albastru profund.
= 6 = 2 Simte că nu poate face pr ea mult în legătură cu p roblemele și
Maro/dificultăți le existente și c ă trebuie să fac ă cât m ai bine față
Verde problemelor, așa cum sunt ele. Capabil să obțină satisfacție fizică
din activitate a sexuală.
= 6 = 3 Se simte pr ins într -o situație neconf ortabilă și de pr ofundă înt ristare
Maro/ (necaz ) și caută o cale pr in car e să obțină sati sfacție fizică din
Roșu activitatea sexuală, arătând că nu este vorba nici de neliniște nici
de tul burar e emoțională. (x)

= 6 = 4 Foarte exigente standardele pe care le aplică în aleger ea
partenerulu i și
Maro/urmărește o destul de ner ealistă perfecțiune în viața se xuală.
Galben /
= 6 = 5 Egocent ric și de aceea ușor ofensabil. Capabil să obțină satisfacție
Maro/ fizică din activitatea se xuală, dar tinde să se mențină emoțional la
Violet distanță.

= 6 = 7 Circumst anțele î l forțeaz ă la comp romisuri și la a renunța la unele
Maro/plăceri, pentru moment. Cap abil să obțină sa tisfacție fiz ică din
Negru activitatea s exuală.
________________________________________________________________
= 7 … Negru/ …
= 7 Simte că luc rurile îi barează calea, c ă circumstanțele îl forțează la
Negru/ comp romis și la r enunțar e la unele plăceri pentru prezent.
= 7 = 0 Circumst anțele sunt de așa natură încât se simte f orțat în prezent la
Negru/ comp romisuri dacă vr ea să evite să fie lipsit de afecțiune și de la
Gri partic ipare comp letă.
= 7 = 1 Inhibat emoți onal. Se simte f orțat la comp romisuri, fiindcă e di ficil
Negru/ pentru el să realizeze un at așament emoțional stabil.
Albastru
= 7 = 2 Circumst anțele îl forțeaz ă la comp romisuri, la reprimarea
speranțelor și
Negru/ cerințe lor sale și în a se lipsi în prezent de unele din lucrur ile pe
care le
Verde dorește.

= 7 = 3 Circumst anțele sunt restrictive și stânjenitoar e, forțându-l să
renunțe în
Negru/ prezent la toate bucur iile și plăcerile. (x)
Roșu

= 7 = 4 Insistă pe r ealismul scopu rilor sale și le ur mărește cu îndârji re chiar
Negru/ dacă circumstanțele îl forțează la compr omisur i. Foarte e xigent în
Galben /standar dele pe c are le aplică în aleger ea partener ului.
= 7 = 5 Cond ițiile sunt de aș a natură încât nu-și poate per mite să partici pe
Negru/ emoți onal fără unele r estricții mentale.
Violet
= 7 = 6 Circumst anțele îl forțeaz ă la comp romis și la a se lipsi de unele
plăceri
Negru/ în prezent. Capabil de a obține satisfacție din activitatea s exuală.
Maro
___________________________________________________________________________
T A B E L U L I V: F U N C Ț I I L E: –
În imediat a apropiere a tuturor combina țiilor + și – este plasată o cifră

exprimată în procente în tabelele de 8 culori. De exemplu: când 0,9%
apare lângă combinația –0–1, aceste procente ilustrează frecvența medie
de selctar e a fiecă rei combinați i de culori și au fost obțin ute din
rezultatele a 36.892 de teste admini strate unor studenți de sex masculin
a căror vârstă este cu prins ă între 20-30 an i.
– 0 … Gri/ …
– 0 Interpre tarea fiziologi că: manifestă nerăbdar e și agitație (pentru
Gri/ poziția VI II și m ai ales atunci când est e clasificat ca „agitație”.)
23,1% Interpre tarea psihologică: simte că viaț a are de oferi t mult și
că există lucrur i importante de realizat – că viața trebuie trăită din
plin, de aceea își urmărește țeluri le cu o intensitate deosebită și nu
lasă să-I scape nimic. Se angajeaz ă profund și riscă să devină
incap abil de a examina lucrurile cu suficientă obiectivitate sau cu
destul calm, de aceea este nervos. Nu poate lăsa lucru rile așa cum
sunt și simte că nu- și poate gă si liniștea dec ât atunci când și-a atins
scopu l.
Pe scurt: angajar e plină de nerăbdar e.
– 0 – 1 Interpre tarea fiziologi că: refuză s se relaxeze sa u să cedeze. Se
Gri/ menține într-o stare de epuizar e și de depresiune la lim ită,
Albastru menținându- se activ (în special la poziția 7-8 și într-o mai
mică
0,9% măsură în poz ițiile 6-7).
Interpre tarea psihologi că: o situație sau o relație este
nesatisf ăcătoar e și se simte neputinci os de a o modifica pentru a
ajunge la sentimentu l de aparență de care are nevo ie; nu se arată
dornic să-și expună vulnerabi litatea, fapt pentru care conti nuă să
opună rezistență aceste stări de lucruri dar se simte dependent de
acest atașament; aceasta nu numai că îl deprimă și îl face iritabil și
nerăbd ător, producându- i o considerabilă agitație și impulsul de a
evada din această situație, fie pe plan fizic, fie pe plan mintal;
poate suferi capacitat ea de concent rare.
Pe scurt: nemulțumi re plină de agitație. (xx) Grupul + este de aceea necesar
ca o co mpensație.
– 0 – 2 Interpr etarea fiziologi că: puterea voinței și persever ența
sunt în
Gri/ perico l de a fi deprimate de stresul excesiv (în special pozițiile 7-8,
dar
Verde și 6-7).
0,4% Interpr etarea psihologi că: curajul în fața vieții și
tenacitatea au slăbit; se simte suprasol icitat, extenu at și lipsit de
un țel dar continuă să se mențină pe poziție; simte această situație
adversă ca pe o presiune morală reală, tangibi lă care îi este
intolerabilă și de care vrea să scape, dar se simte incap abil să ia
hotărâr ea nece sară.

Pe scurt: presiune indecis ă (xx)
Grupul + este nece sar ca o compens ație.
– 0 – 3 Interpr etarea fiziol ogică: agitație reprimată, rezultată din
încer carea
Gri/ de a se opune orică rei forme de stimular e sau excitație; poate duce
la
Roșuiritabi litate, izbuc niri de fu rie sa u chir la nevroze sexuale; există
0,5% posibilitatea unor boli cardia ce.
Interpr etarea psihologi că: situația este privită ca
amenințătoar e și pericul oasă; este furios la culme la gândul că nu
va fi în stare să-și realizeze țelurile și este deprimat datorită
sentimentul ui de incap acitate de remed iere a lucrurilor; este
încor dat la maximum și se simte copleșit, posibi l până la punctul
unei st ări de apatie nervoas ă.
Pe scurt: iritab ilitate inefi cace (xx)
Grupul + este nece sar ca o compens ație.
– 0 – 4 Interpr etarea fiziol ogică: stresurile rezul tate din senti mentul de
Gri/ nemulțumir e au dus la o stare de agitație (în special poziți ile 7-8,
dar și
Galben 6-7 într-o mă sură mai mică).
1,7% Interpr etarea psihologică : speranțele neîmp linite au dus la
nesiguranță și la o vigilență plină de nelin iște; are nevoie acută de
a se simți singur și protejat de dezam ăgiri ulteri oare, fiind neglijat
sau pierzând din poziț ie și prestigiu; se îndoiește că lucru rile se vor
putea ameliora în viitor, dar fără îndoială că este înclinat să
formuleze cer eri exagerate sa u să respingă comp romisul.
Pe scurt: nesiguranța plină de nelin iște (xx)
Grupu l + est e necesar ca o compensație.
– 0 – 5 Interpr etarea fiziol ogică: stres datorat unei sensibilități
reprimate
Gri/ (poziți ile 7-8 și în special când est e categor isit ca „anxiet ate”).
Violet Interpr etarea psihologică: găsește plăcer e în tot ceea ce e plin
de
1,7% gust, grațios și sensibil dar își menține stilul de interpr etare și
aprecier e critică și refuză să fie dobo rât la pământ dacă nu i-ar fi
garantată la modul absolu autentic itatea și integ ritatea; de acee a,
menține un control strict și vigilent al relațiilor emoționale,
deoar ece trebuie să știe cu precizie cum stă, cere completă
sinceritate ca protecț ie împotr iva propriei tendințe de a fi prea
încrezăto r.
Pe scurt: cordialitate cont rolată
– 0 – 6 Interpr etarea fiziol ogică: reprimar ea cerințe lor fizice și
nervoa se ale
Gri/ corpu lui (la poziția 7-8 și în special când este clasificată ca
anxietate).

Maro Interpr etarea psihologi că: situația existentă este dezagr eabilă;
are
3,8% nevoie nesatisfăcută de a se alia cu alte persoane ale căror
standar de sunt la înălțimea propriilor sale idei și să evadeze din
ierarhia socială; controlul pe care-l exercită asupra instinctel or
senzor iale îi restringe capacitat ea de a se dărui , dar starea de
izolare la care ajunge îl duce la îndemnul de a ceda în fața lucru rilor
și de a-și permite să se unea scă cu o altă persoan ă acest lucru îl
tulbură, căci astfel de instinc te sunt considerate de el ca slăbiciun i
ce se cer depășite și stăpânite; simte că numai printr-o
autoconstrânger e conti nuă și fermă poate să-și mențină atitudinea
sa de superio ritate individuală; vrea să fie iubit și admirat doar că
este vorba de el, are nevoie de atenție, stimă și recun oașterea
celor lalți.
Pe scurt: solicită stima unui indiv id excepțional.
– 0 – 7 Interpr etarea fiziol ogică: manifest ă susceptibilitate
exagerat ă față de
Gri/ stimulii externi (la poz iția 7- 8 și în special când este cla sificată ca
Negru anxiet ate).
Interpr etarea psihologică: vrea să depă șească un
sentiment de gol și să umple vidul care simte că îl separă de
ceilalți; este nerăbdător să trăiasc ă viața sub toate aspectele sale,
să satisfac ă posib ilități le acesteia; de aceea, resimte orice
rezistență sau limitare și insistă să fie liber și nestânjenit în ceea ce
vrea să întreprindă.
Pe scurt: autodeter minism pl in de aștept are.
___________________________________________________________________________
– 1 … Albastru/ …
– 1 Interpr etarea fiziologi că: refuză să se relaxeze;
menținer ea st ării de
Albastru/ extenuar e și presiune la limita extremă prin continuar ea activității
(în special la pozi ția 8, cu mult mai puț in la poz iția 6).
Interpr etarea psihologi că: o situație existentă sau o
legătură este nesatisfăc ătoar e dar se simte neput incios de a o
schimba pentru a ajunge la sentimentul de apartenență de care are
nevoie; nu este dornic să-și expună vulnerabi litate a de aceea,
continuă să se opună acestei stări de lucru ri, deci se simte
dependent de atașament; aceasta nu numai că îl deprimă dar îl
face iritabil și nerăbdăto r, producându- i un neastâmp ăr conside rabil
și stimulul de a ceda din situație, fie realmente, fie cel puțin în
gând; cap acitatea de concentra re poate suferi.
Pe scurt: nemulțum ire plină de nea stâmpăr (x).
(Grupu l + e de ace ea nece sar ca o compen sație).
– 1 – 0 Interpr etarea fizi ologi că : manifest ă nerăbdar e și neastâmp ăr și
este

Albastru/ înclinat să fie depr imat (la poziț ia 7-8).
Interpr etarea psihologi că: simte că nu poate contr ola
situația pentru a crea sentimentu l de apartenenț ă de care are
nevoie și astfel se menține nedo ritor de a se lăsa fără rezerve în
mâinile altcuiva. Opune rezistență unei cond iții sau unei legătur i pe
care o consideră ca pe o responsabil itate descurajant ă; simte că
viaț are mult mai mult de oferit și se poate să rămân ă nerăbdător și
iritabi l până când obține tot ceea ce simte că încă îi lipsește;
stimulul de a evad a din această stare de lucruri nesatisfăc ătoar e îl
duce la o stare de neastâmpăr și instabilitate; capacitate a de
concentrar e poate a vea de suferit. (x)
Pe scurt: neîmp linire plină de nea stâmp ăr și nerăbd are.
(Grupu l + ca o compensație).
– 1 – 2 Interpr etarea fiziologi că: puterea voinței și persever ența
sunt în
Albastru/ perico l de a fi prevalate de un stres excesiv (în special la poz. 7-8
dar și
Verde pentru 6-7).
0,2% Interpr etarea psihologică : curajul în fața vieții și tenacitatea sunt
supraîncăr cate de tentativa continuă de a depă și dificu ltățile
existente; își menține obiect ivele pe care și le-a impus dar se simte
supus unei presiune intolerabile; consideră că este imposibi l să
modif ice situația într-una de cooperar e și încredere reciprocă și
astfel d orește să se det așeze cu totul de ea.
Pe scurt: presiune a creată în urma s tresului și a concl ictelo r. (x)
(Grupu l + nece sar ca o compen sație).

– 1 – 3 Interpr etarea fiziol ogică: agitație reprimată, rezultată din
relații le
Albastru/ personale nesatisfăc ătoar e sau discor dante; poate duce la
iritabi litate,
Roșu izbucni ri de furie sau nevroză sexuală; există posibi litate a apariției
unei
0,2% maladii cardiac e.
Interpr etarea psihologică: o suferință considerabilă
rezultată din unele legături nesatisfăc ătoar e; el se simte
neputinci os să restabilea scă afinitatea și orice asemănar e a
încrederii reciproce, astfel, că situația este privită ca o stare
deprimantă și nefericită pe care trebuie să continue să o tolereze;
este hărțuit până la punctu l epuizări i nerv oase. (xxx)
Pe scurt: dezechil ibru lipsit de ajutor și iritabil.
(Grupu l + nece sar ca o compen sație).
– 1– 4 Interpr etarea fiziol ogică: stresul și anxietatea au rezu ltat din
Albastru/ dezamăgir ea emoți onală (în special la poz. 7-8 dar și la 6 -7).
Galben Interpr etarea psihologi că: o legătură emoț ională nu mai
continuă în
0,2% mod curgător, s-a doved it a fi profund dezamăgitoar e și acum este

privită ca o legătură deprimantă; în timp ce pe de o parte i-ar place
să se elibereze cu totul din acest atașament, pe de altă parte nu
vrea să piardă nimic și nici nu riscă nesiguranța și posibi litate a unei
deziluzi i ulterioare; aceste emoți i contradicto rii îi agave ază strea
într-o așa măsură încât încear că să le refuleze sub masca unei
atitudini reci și grave.
Pe scurt: stresul rezultă din dezi luzii emoți onale. (xxx)
(Grupu l + es te neces ar ca o compens ație).
– 1– 5 Interpr etarea fiziol ogică: stresul rezultă din lipsa de
înțeleger e
Albastru/ reciprocă (în special poz .7-8, mai puți n la 6- 7).
VioletInterpr etarea psihologi că: o situație existentă este
nesatisf ăcătoar e și
2% el se simte incapabil să o amelioreze fără a dori o cooperar e;
nevoia de
înțeleger e, de efectuar e a unui schimb echitabil pe plan afectiv
rămâne nesatisfăcută, acum are sentimentul că este țintuit, fapt
care duce la nerăbdar e, iritabi litate și dor ința de a ev ada.
Pe scurt: nerăbd area rezultă dint r-o continuă neînțe leger e.
(Grupul + este nec esar ca o compens ație).
– 1– 6 Interpr etarea fiziologi că: simte că trebuie să se bucu re de
coopera re
Albastru/ înainte ca situația existentă să se îmbu nătățească; lipsa de
aprecier e și
Maro înțeleger e îl fac să simtă că nu există garanți i reale și nemulțum irea
dă
0,6% loc unei sensibilități exagerate; vrea să se simtă mai sigur și mai în
voie; i-ar face bucurie să scape de ceea ce consideră el ca fiind
acum o legătură deprimantă și să-și restabileasc ă propria
indiv idualitate; acest act de închist are în sine îi creează greutăți
dacă dorește să se dăruiasc ă, dar izolarea la care ajunge îl duce la
imperativul că îi cere să cedeze și să se contopea scă cu o altă
persoan ă. Acest lucru îl tulbură, deoar ece el consideră astfel de
instincte ca slăbiciuni pe care trebuie să le depășească, simte că
nu-i revine altceva de făcut decât să-și impună propria sa
indiv idualitate printr-o contin uă închide re în sine, că numai aceasta
îi poate permite să-și mențină pozițiile pentru a învin ge dificu ltățile
pe care le întâmpină în prezent.
Pe scurt: are o nemulțumi re emoț ională care ia naștere din lipsa de
aprecier e.
– 1– 7 Interpr etarea fiziologi că: nemulțum irile pe plan emoțio nal
au dat
Albastru/ nașter e unei dorințe supărătoar e și plină de nerăbdar e pentru
câștigar ea
Negru independenței care duce la stres și neastâmpăr (la poz. 7-8 și mai
puțin

9% sever 6-7)
Interpr etarea psihologică: o situație existentă sau o relație
se dovedește a fi nesatisf ăcătoar e dar se simte incapabil să o
amelioreze fără o cooperar e binev oitoa re: Nu vrea să-și expună
vulnerabil itatea și de aceea consideră că nu este cazul să
manifeste afecțiune sau să fie peste măsură de expan siv: Își
privește relațiile ca pe legături deprimante și deși vrea să fie
independent și nestingher it în acțiunile sale, nu vrea să riște să
piardă ceva. Toate aceste a îl fac să reacți oneze cu sensibilitate și
nerăbd are, în timp ce îndemnul de a se debarasa de toate duce la o
stare considerabilă de nerăbdar e. Capacitate a de concent rare
poate suferi.
Pe scurt: manifestă o instabilitate plină de nerăbdar e rezultată din
nemulțumir i pe plan emoțional.
(Grupu l + es te neces ar ca o compens ație).
– 2 … Verde/ …
– 2 Interpr etarea fiziologi că: puterea sa de voință și
capacitate a de a
Verde/ rezista unei op oziții sunt în pericol de a fi dom inate de stresul excesiv ,
2,8% în special la poz. 8, la poz.6 acest lucru este mai puțin pronunțat,
totuși p rezent.
Interpr etarea psihologi că:tenacitatea și puter ea de voință
nece sare pentru a lupta cu dificultăți le existente a slăbit în
intesitat e și se simte împovărat peste măsură, extenu at și fără țel
dar continuă să-și mențină pozițiile. Simte această situație ca pe o
apăsare palpabilă și reală, care este intolerabi lă și de care vrea să
scape, dar se simt e incap abil să ia hotărâr ea neces ară.
Pe scurt: refuză să întreprindă măsurile neces are pentru a rezolva o
situație stresant ă.
(Grupul + este nece sar ca o compensație).

– 2 – 0 Interpre tarea fiziologi că: capaci tatea de a rezista premise lor pentru
Verde/ care a fost solici tată la maximum, ducând la stres și la un
sentiment de
Gri înfrânger e, nerăbdar e și iri tabilitate (în special la poz.8 dar și înt r-o
0,7% măsură mai r edusă la poz. 6-7).
Interpr etarea psihologică: și-a pierdut curajul în fața vieții
și puter ea de voință nece sare pentru ducer ea lupte i cu dificu ltățile
existente. Se simte împovărat peste măsură și lipsit de țel dar
continuă să-și mențină poz ițiile și încă își urmărește obiectivele cu o
intensitate sălbatică.A cest lucru îl supune la o apăsare intolerabi lă
de care vrea să scape dar nu se poate a duna pentru a lua hotărâr ea
nece sară. Ca atare, rămâne bine fixat în problemă, neputând nici să
o vadă în mod obiect iv, nici să se debara seze de ea – nu poate lăsa
lucrur ile să meargă de la sine și simte că nu va avea liniște decât
atunci când își va atinge ob iectivul.
Pe scurt: implica re ner ezolvată.
(Grupul + este nece sar ca o compensație).

– 2 – 1 Interpr etarea fiziologi că: nemulțum it pe plan emoți onal, având
redusă
Verde/ capac itatea de a rezista unei opoz iții sau dificultăți lor. Sentiment de
Albastru stres și înfrânger e.
0,3% Interpr etarea psihologică: și-a pierdut curajul în fața vieții
și puter ea voinței neces are pentru a duce lupta cu dificultățile
existente, care îi apar ca o opoziț ie deliberată. Își menține pozițiile
dar este supus unei presiuni intolerabi le. Are nevoie de cooperar e și
împlin ire emoțio nală și simte că fără aceste a nu îi rămâne nimic de
făcut pentru a ameliora situația existent ă. Vrea să scape repede de
toate.
Pe scurt: apăsare care rezultă din str es și neînțelege re.
(Grupul + este nece sar ca o compensație).
– 2 – 3 Interpr etarea fiziologi că: trece printr-o stare de neferici re și
agitație
Verde/ care rezultă din tentativa de a evita orice formă de stimular e sau
Roșu emoție. Privește mediul înconjurăto r ca pe ceva ostil și simte o
mare
92% presiune care-l apasă. Are ieșiri de furie pline de iritare cu
posibi litate a apariției unei nevroze sexuale sau mal adii cardiace.
Interpr etarea psihologică: este neferic it datorită ostilității
aparente a mediul ui încon jurăto r. Se simte forțat și supus unei
apăsări considerabi le. Are o atitudine plină de revoltă și
resentiment față de ceea ce consideră ca pretenți i nerezonabi le
față de persoana sa, dar se simte neputinc is să stăpâne ască
situația și să se aper e.
Pe scurt: atitudine rebelă plină de neputință. (xxx)
– 2 – 4 Interpr etarea fiziol ogică: stresul și anxietate a se dator ează
Verde/ confl ictulu i dintre expectativă și nece sitate în urma unei deziluzii
acute.
Galben Interpr etarea psihologi că: deziluzi le și speranțele
neîmplin ite au dat loc unei nesiguranțe pline de anxietate în timp
ce înd oielile că lucru rile nu se vo r îndrepta în viitor duc la amânarea
hotărâril or esențiale. Acest confl ict dintre speranță și nece sitate
creează o apăsare considerabilă. În loc de a rezolva acest lucru
căutând să ia hotăr ârea esențială, este posib il să se piardă în
urmărir ea uno r amănunte neesențiale, ca o cale de evadar e.
Pe scurt: oscilar e însoțită de un sentiment de înfrânger e. (xxx)
_________________________________________________________________________
– 3 … Roșu/ …
– 3 Interpr etarea fiziol ogică: agitație reprimată și îngrădită
rezultată din
Roșu încer carea de a rezista la orice stimular e adițională, ducât la
iritabi litate, explozii de mânie sau chiar nevroze sexuale. Exist ă o

posibi litate de deranjament cardiac (mai ales în poz. 8, dar totuși,
prezent în poz. 6).
Interpr etarea psihologi că: situația este privită ca
pericul oasă și amenințătoar e. Ofens at la gândul că nu va fi capabil
să-și realizeze scopu rile și întristat de sentimentul de lipsă de ajutor
pentru remedie rea situației. Supraevaluativ, se simte copleșit
probabil până la punctul unei sleiri nerv oase.
Pe scurt: neajutorat. (xx)
(Grupul + devine neces ar ca o compens ație).
– 3 – 0 Interpr etarea fiziologi că: agitație reprimată rezultând din
încer carea
Roșu/ de a rezista la orice stimular e adițională, fără răbdar e, iritabil și
inegal,
Gri cu posibil itatea de hipertensiune sau altă tulbu rare cardiacă (mai
ales în poz. 7-8, dar, de asemene a, într-o măsură mai mică în poz.
6-7).
Interpr etarea psihologi că: situația e privită ca pericu loasă
și amenințătoar e. Revoltat că este amenințat lucru pentru care s-a
străduit atât de mult și incapabil să împiedice amenințar ea, se
teme că e pe punctu l să-l piardă cu desăvârșire. Incapabil să vadă
obiectiv situația dar extrem de agitat și nu se poate relaxa în
încer cările sale de a îndepărta această amenințar e a dorințel or.
Solicitat la maxim se simte copleșit până la nivelul unei sleiri
nervoa se.
Pe scurt: agitație disperat ă. (xx)
(Grupul + e o înce rcare de compensație).
– 3 – 1 Interpr etarea fiziologi că: agitație reprimată rezultând din
încer carea
Roșu/ de a rezista la orice stimular e adițională, comb inată cu inabilitatea
de a
Albastru se relaxa îl deter mină să treacă dincolo de capacitatea resurselor
sale.
0,2% Neliniștit, iritabi l și agitat, cu posibil itatea unei hipertensiuni sau a
unei alte tulbu rări cardiace.
Interpr etarea psihologică: nemulțumit de stadiul
nesatisf ăcător al unor socieri apropiate. Se simte incap abil de a
întreprinde ceva pentru refacer ea afinități i și încrederi i reciproce și
consideră că este prăbușit, într-o situație neferici tă din care nu
poate s căpa.
Pe scurt: nemulțumire rezu ltând din dezar monie. (xxx)
(Grupul + se impune ca o compens ație).
– 3 – 2 Interpr etarea fiziol ogică: agitație neajuto rată și
incap acitatea de a

Roșu/ controla eveni mentele îl supun la un m are stres. Posibili tatea unor
Verde tulburăr i cardiace și/s au spa sm muscular .
0,1% Interpr etarea psihologi că: puter nic nefericit de ceva ce
apare ca mediu ostil. Simte că este supus la o opresiune
intolerabilă și condus împo triva voinței sale. Revoltat și indignat de
ceea ce consideră a fi niște cerințe nerezonabi le față de el, dar se
simte incap abil de a controla situația sau de a se proteja pe sine în
vreun fel.
Pe scurt: indignar e neajuto rată. (xx)
(Grupul + este de ac eea nece sar ca o compensație).
– 3 – 4 Interpr etarea fiziol ogică: stresuri le rezultate din
dezamăgiri au dus la
Roșu/ agitație și anxietate.
Galben Interpr etarea psihologi că: dorind să facă o impresie bună,
dar
1,5% îngrijorat și neîncr ezăto r în legătură cu posibi litatea de a reuși.
Simte că are mai multe drepturi decât I se recunosc și devine
neajutorat și întristat când circumstanțele îi stau împotriva. Găsește
cea mai simplă posibil itate de eșec ca fiind extrem de
dezor ganizată. Acest lucru putând să-l ducă când la epuiza re
nervoa să. Se conside ră o victimă care a fost corup tă și înșelată ș
confundă această dram atizar e cu realitatea și încearcă să se
convingă pe sine că eșecul său în a obține poziția și recunoașter ea
este g reșeala altora.
Pe scurt: o justificar e de sine ner ealistă. (xxx)
(Grupul + este necesar de aceea ca o compens ație).
– 3 – 5 Interpr etarea fiziol ogică: stres rezultat din frustrările în
încer carea de
Roșu/ a realiza securitate și înțeleger e.
Violet Interpr etarea psihologică: receptiv i la stimuli externi, vrea
să trăia scă
0,8% totul intens dar găsește situația existentă extrem de frustrantă. Are
nevoie de înțeleger e simp atetică și de sentimentul siguranței.
Nemulțum it de aparenta sa capacitate de a-și realiza scopu rile.
Pe scurt: empatie frustrată. (xx)
(Grupul + devine nec esar ca o compen sație).
– 3 – 6 Interpr etarea fiziologi că: tensiune apărută din epuizar e
nervoa să sa u
Roșu/ din stres se xual datorită unei excesive r ețineri de la sine.
Maro Interpr etarea psihologi că: se simte neapr eciat și găsește
situația
0,6% existentă ca dezagr eabilă. Vrea recunoașter ea și aprecier ea altora
pentru a compensa lipsa oamenilor de acest fel cu care să se alieze
și să devină mai sigur . Autor eținerea simțuri lor face pentru el
dificilă dărui rea dar izolarea care rezultă duce la impulsul de a
capitu la și de a se contopi cu altul. Aceasta îl tulbură, deoar ece

consideră aceste instincte ca slăbiciuni pe care trebuie să le
depășească. Numai prin a nu le ceda simte că poate sta în fața
dificu ltăților situației. Vrea să I se dea considerație, să fie prețuit ca
sociat, partener de d orit și de admirat pentru calitățile sale.
Pe scurt: nesiguranță ap ărută din lipsa de aliați. (x)
(Grupul + devine nece sar ca o compensație).
– 3 – 7 Interpr etarea fiziologi că: stres apărut în urma frustărilor și
a unei
Roșu/ situații nedo rite.
Negru Interpr etarea psihologi că: se simte prins într-o situație
dezagreabilă
0,9% și fără capacitate a de a o remedia. Mânios, se îndoiește de
capacitate a sa de a-și realiza scopurile. Frustrat până la punctul
epuizării nervoase, vrea să scape și să simtă mai puțin restricție,
vrea să fie liber de a decide de unul singur .
Pe scurt: dorința de independență frustrată. (x)
(Grupul + este nece sar ca o compensație).
___________________________________________________________________________
– 4 … Galben / …
– 4 Interpr etarea fiziologi că: stres rezultat din dezam ăgire,
care a dus la
Galben / agitație (mai ales în p oz.8, mult mai puț in decât în poz.6).
Interpr etarea psihologică: speranțele neîmpl inite au dus la
nesiguranță și la neliniște. Are nevo ie de siguranță și vrea să evite
orice haleta dezam ăgire ulteri oară și îi este teamă să nu fie negli jat
sau să-și piardă poziț ia și prestig iul. Se îndoiește de posibi litate a
evoluție i mai fericite a lucru rilor și această atitudine negativistă îl
duce la exigențe exager ate și la refuzul unor compr omisur i
rezonabi le.
Pe scurt: pesimist agitat îi este te amă de pier derea pr estigiu lui. (x)
(Grupul + este nece sar ca o compensație).
– 4 – 0 Interpr etarea fiziologică : nesiguranța și sp aima de a nu pier de
Galben / posibi litățile au dus la o stare de ten siune agitată.
Gri Interpr etarea psihologică: simte că viața trebuie să-i dea mai
mult și
2,1% că speranțele și dorin țele sale trebuie să se realizeze în întregime.
Nesiguranța în care plutește îi deter mină destule necazuri și este
într-o stare de atenție încordată pentru a nu scăpa nici o ocazie.
Este nerăbdător, dorește să evite orice căder e sau pierdere de
poziț ie ulteri oară. Încear că să se asigur e că nu va fi trecut cu
veder ea și ar e o mare nevoie de a se simți în siguranță.
Pe scurt: se află înt r-o situație e xpectativă încor dată. (x)
(Grupul + este nece sar ca o compensație).

– 4 – 1 Interpr etarea fiziologi că: stresul și anxietate a au rezultat
în urma unei
Galben / deziluzi i pe plan emoțional (în special în poziț iile 7-8 dar și 6- 7).
Albastru Interpr etarea psihologi că: o legătură emoț ională nu mai are
caracter unifor m, s-a dovedit a fi extrem de deziluzi onantă și acum
este privită ca deprimant ă. În tim ce pe de halet a parte ar dori să
se eliber eze întru-totul de acest atașament, pe de haleta parte nu
vrea să piardă nimic și nici să riște nesiguranța și posibi litatea unor
deziluzi i ulterioare. Aceste emoții contradict orii îi agrav ează starea
de așa manieră încât el încear că să le ascundă sub masca unei
atitudini severe și rezervate.
Pe scurt: stresul rezultă din dezi luzii pe plan emoț ional. (xxx)
(Grupul + este nece sar ca o compensație).
– 4 – 2 Interpr etarea fiziol ogică: stresul și anxietate a se
datorează
Galben / confl ictulu i dintre speranță și nece sitate, în urma unei deziluz ii
acute.
Verde Interpr etarea psihologică: deziluzi ile și speranțele nerealizate au
dat
0,2% nașter e unei nesiguranțe pline de anxiet ate, în tim ce îndoielile că
lucrur ile nu se vor îndrepta în viitor duce la amânarea hotăr ârilor
esențiale. Acest conflict dintre nece sitate și speranț ă îi creează o
tensiune considerabilă. În loc să rezolve această situație prin luarea
hotărârii esențiale, este posibil ca el să se cufunde în urmărirea
aspectelor neesențiale ca posibi litate de ieși re.
Pe scurt: oscilar e frustrat ă. (xxx)
(Grupul + este nece sar ca o compensație).

–4 – 3 Interpr etarea fiziol ogică: stresul care a luat nașter e din
dezamăgiri a
Galben / dus la a gitație și anxietate.
Roșu Interpr etarea psihologică: este nerăbdător să facă impresie
bună d ar
0,9% este necăjit și plin de îndoieli în ceea ce privește posibi litățile
viitoa re. Simte că are dreptul să spere la orice și să se simtă
neajutorat și deziluz ionat când împrejurările i se opun. Consideră
doar posib ilitatea ca eșec deosebit de șocant și de aceea poate
ajunge chiar la o prăbușir e nervoas ă. Se consideră o victimă
maltratată și înșelată confundând această dram atizar e cu
realitate a. Încear că să se convingă că nereușita sa de a câștiga
poziț ie și considerație este vina altora.
Pe scurt: autojustifica re ner ealistă. (xxx)
(Grupul + este nece sar ca o compensație).
–4 – 5 Interpr etarea fiziologi că: deziluziile l-au dus la o retrager e
plină de
Galben / suspiciune și închide re în sine și izolare de ceilalț i (în poz. 7 și 8,

mult
Violet mai puțin în poz. 6 și 7).
Interpr etarea psihologică: își refuleaz ă entuzia smul
înnăscut și firea plină de fantezie de teama că ar putea fi antrenat
aiurea în urmărirea unor himer e. Simte că a fost înșelat și maltratat
și se retrage pentru a se menține cu grija departe de ceilalț i.
Vegheaz ă cu grijă și cu spirit critic pentru a stabili dacă acțiuni le
altora îndreptate spre el sunt sincer e – un gen de vigilență care
ușor duce la suspiciune și încor dare.
Pe scurt: aplică dictonul: „cine s-a fript cu ciorba suflă și-n
iaurt”; deziluzie emoțio nală care duce la o vigilență plină de
neîncr edere față de a cțiunile celor din jur. (x)
(Grupul + este nece sar ca o compensație) .
–4 – 6 Interpr etarea fiziol ogică: stresul care a luat nașter e din
efortu l de a
Galben / ascunde preocupa rea și anxietate a sub o mască de neînc redere în
sine și
Maro de lipsă de pr eocupar e.
1,1% Interpr etarea psihologi că: situația existent ă este dezagreabilă.
Persoana se simte singură și nesigură, deoar ece are o nevoie
nesatisf ăcută de a se alia cu alții al căror nivel este la fel de ridicat
cu al său și vrea să iasă din categor ia oamenilor de rând. Acest
sentiment de izolare îi sporește nevoia, transformând-o într-un
îndemn insistent care este cu atât mai tulbu rător pentru suficiența
sa de sine din cauza însingurăr ii pe care și-o impune. Deoar ece el
vrea să demonstr eze unicitatea propriului caract er, încearcă să-i
refuleze nevoia unor contacte cu societ atea și opteaz ă pentru o
atitudine de încredere de sine lipsită de preocupări pentru a-și
ascunde teama de inadecv are. Îi trate ază cu dispreț pe cei ce
îndrăznesc să-i critice compor tamentul . Totuși, în spatele acestei
arogări a unei atitudin i de indiferență el într-adevăr tânje ște după
aprobarea și apr ecierea celor din jur.
Pe scurt: deziluzie care duce la o pretinsă ind iferență.
(Grupul + este nece sar ca o compensație).
___________________________________________________________________________
– 5 … Violet/ …
– 5 – 1 Interpr etarea fiziologi că: refuză să se relaxeze sau să
cedez e.
Violet/ Menține rea epuizării și deprimări i la lim ita extremă prin faptul că el
Albastru continuă să fie activ (mai ale s în poz. 7-8, cu mult mai puțin 6-7).
0,9% Interpr etarea psihologică: relația exigentă este
nesatisf ăcătoar e, dar se simte incapabil la o schimbar e fără
coopera re, nevoia de înțeleger e, de a da și de a primi afecțiu ne
rămân neîmplin ite. Acest fapt nu numai că îl deprimă, dar îl fac
iritabi l și nerăbdător, producându- I neastâmp ăr și impulsul de a
evada din situație, fie pe plan real, fie cel puțin pe plan mintal.

Capacitate a de concent rare poate suferi.
Pe scurt: neastâmpăr datorat insatisfacției emoționale. (x)
(Grupul + este necesar ca o co mpensație).
– 5 – 2 Interpr etarea fiziol ogică: stres rezul tând din tr-un senti ment de
Violet/ minimalizar e și neînțeleger e (mai ales în poz. 7-8, mai puțin poz.6-
7).
Verde Interpr etarea psihologi că: se simte invidios datorită
faptului că
0,5% încreder ea, afecțiunea și înțelege rea nu-i sunt acordate și că este
tratat cu umilit oare lipsă de considerație. Consideră că i se neag ă
aprecier ea
nece sară propriei prețuiri și că nu poate face nimic în legătură cu
acest fapt. Demo ralizat de lupta sa singuratică împot riva
dificu ltăților, fără vreo încurajar e, simte că nu ajunge nicăieri, că în
loc de admirația de care are nevoie este mereu înțeles greșit, vrea
să scape de situație dar nu poate găsi puter ea sufletea scă de a lua
decizia nece sară.
Pe scurt: umilit datorită lipsei de apreciere. (x)
(Grupul + devine a stfel o compensar e neces ară).
– 5 – 3 Interpr etarea fiziol ogică: stres rezultând din frustrar ea
încer cărilor de
Violet/ a realiza securitate și înțeleger e. Forța nervoas ă poate fi uneo ri
serios
Roșu epuizat ă și e xistă posibi litate a unor tulburări cardiace (poz.7 -8, mai
0,3% puțin poz. 7-6).
Interpr etarea psihologică: răspunsul la stimul ii exterio ri
sunt intens e dar găsește situația existentă extrem de frustrantă;
are nevo ie de o înțeleger e simp atetică și de sentimentul de
securitate; nemulțum it de aparenta sa incapacitate de a-și realiza
țeluri le.
Pe scurt: frustrar e emoțională și empatetic ă. (xx)
– 5 – 4 Interpr etarea fiziologi că: dezam ăgirea a dus la o retrager e
plină de
Violet/ suspiciune și închide re în sine și la izolare de ceilalț i (pentru poz.7 –
8,
Galben mai ales, pentru poz. 6-7 mai puțin).
0,9% Interpr etarea psihologi că: își reprimă entuzias mul
înnăscut și natura imaginativă de teama de a nu fi antrenat în
urmărir ea unei himer e. Simte că a fost înșelat și s-a abuzat de el,
ceea ce-l face să stea retras departe de ceilalți . Vegheaz ă cu grijă și
critic pentru a stabili dacă motivele altora, referitoare la el, sunt
sincer e – vigilență care ușor îl poate duce la suspiciune și
neîncr edere.
Pe scurt: dezamăgir e emoț ională ducând la o vigilență plină de

neîncr edere față de a cțiunile celor din jur. (x)
(Grupul + este nece sar ca o compensație).
– 5 – 6 Interpr etarea fiziol ogică: stres apărut din incap acitatea de
a menține
Violet/ relații stabile în condiți ile dorite (num ai poz.7 -8 și mai ușoară dacă
nu
Maro este clasificată c a anxietate ).
1% Interpr etarea psihologi că: vrea un partener cu care să
împărtă șească din plin o atmo sferă de seninătate fără nici un nor
dar constrânge rea proprie de a-și demonstra individualitatea îl
conduce la adopta rea unei atitudin i critice și revendicative. Aceasta
aduce tulbu rare și antreneaz ă alterar ea perioadelor de legături
strânse, așa încât situația ideală pe care o dorește nu se poate
dezvolta. În ciuda impulsulu i de a-și satisface dorințele sale
naturale își impune restricți i considerabi le asupra instinc telor,
încredințat fiind că astfel își demonstr ează superioritatea și se
ridică deasupra catego riei comune. Discer nământ, spirit critic și
originalitate, are tact și capacitat e de discriminar e. Aceste calități,
combinate cu tendința sa de a-și forma propriile puncte de veder e îi
permit să judece lucrur ile de unul singur și să își exprime cu
autoritate propria opinie. El se bucură de original itate și subtilitate,
străduin du-se să-și găsească aliați cu acelea și gustur i care să-l
poată ajuta să se desfășoar e din punct de veder e intelectual.
Dorește a dmirația și aprecierea din partea celo rlalți.
Pe scurt: discrimina re intelectuală sa u estetică.
– 5 – 7 Interpr etarea fiziologi că: stres rezultând dintr-o limitare
sau restricț ie
Violet/ nedori tă (num ai dacă e ste conside rată ca anxiet ate, în poz. 7-8).
Negru Interpr etarea psihologi că: se străduiește să obțină relații
sincer e,
3,5% fondate pe o încredere reciprocă și înțeleger e. Revendică libertatea
deciziei fără să fie supus la vreo intervenție opresivă din exterio r și
fără să fie obligat de aceste compr omisuri. Vrea să acționeze numai
în confor mitate cu pr opriile convinge ri.
Pe scurt: revendică in dependență și sinceritate.
___________________________________________________________________________
– 6 … Maro / …
– 6 Interpr etarea fiziol ogică: stres apărut din reprimarea
dorințelo r fizice
Maro/și sexuale dint r-o insuf icientă luar e în considera re a nec esitățil or
11,4% organismului (num ai în poz. 8 și mai ales dacă este considerat
anxietate).
Interpr etarea psihologi că: are nevoie nesatisf ăcută de a
se alia cu alții al căror nivel este la fel de înalt ca al său și de a ieși
din turma oamenil or de rând. Această dorință pentru proeminență îl
izolează și îi împiedică proptitudinea de a se dărui liber, devenind

implic it liber. Când v rea să abandoneze, privește a cest lucru ca pe o
slăbiciune căreia trebuie să-i reziste. Această reținere de sine îl va
ridica deasupra catego riei și îi va asigura recun oașterea ca
personalitate unică și distinctă, gândește.
Pe scurt: revendică stimă din partea altora.
– 6 – 0 Interpr etarea fiziologi că: stres apărut din refularea
dorințelo r fizice
Maro/sau se xuale și dint r-o insuficientă considerație pentru necesitățile
Gri corporale (numai în poz. 7-8 și m ai ales dac ă este considerat
5,8% anxiet ate).
Interpr etarea psihologi că: situația existentă este dezagr eabilă,
are o nevoie nesatisfăcut ă de a se alia cu alții al căror standar d
este la fel de înalt ca al său și de a se situa deasupra mulțimii
comune. Contr olul său asupra instinctel or senzu ale îi reduce
capacitate a de a se dărui, dar izolar ea care rezultă îl duce la
impulsul de a ceda și de a-și permite să se fuzineze cu alții. Aceasta
îl tulbură, deoarece astfel de instincte sunt privite ca slăbiciuni care
trebuie depășite; simte că numai prin autoconstrânger e poate
spera să-și mențină atitudinea sa de individ superio r. Vrea să fie
iubit sau admirat pentru el însuși; are nevoie de atenție,
recunoașter e și de stima altora.
Pe scurt: cere stimă ca pentru un ind ivid excepți onal.
– 6 – 1 Interpr etarea fiziol ogică: nemulțum irea emoți onală și lipsa
de
Maro/aprecier e duc la stres și la autoconstrânger e excesivă (în poz.7 -8,
mai
Albastru pronunțat pentru 6-7).
Interpr etarea psihologică: simte că trebuie să coope reze înainte
ca situația existent ă să poată să fie îmbunătățită. Lipsa de
înțeleger e și aprecier e îl face să simtă că nu există limite reale iar
nemulțumir ea îi ridică senzor ialitate a; vrea să se simtă mai în
siguranț ă și confo rt. Vrea să scape de ceea ce consideră acum ca
fiind o legătură depresivă și să-și restabilea scă propria
indiv idualitate. Autorespinge rea simțur ilor îi face dificilă
posibi litate a de a se dărui dar izolar ea care rezultă îl duce la
impulsul de a ceda și de a fuziona cu altul. Aceasta îl deranjeaz ă,
deoar ece consideră astfel de instincte ca slăbiciun i care trebuie
depășite; simte că își poate afirma propria indiv idualitate printr-o
continuă autoconstrânger e și că numai aceasta îi va permite să
rămână pe poziț ie și să treacă prin dificultăți le prezente.
Pe scurt: nemulțumi rea emoțională ap ărută datorită li psei de
aprecier e și o autoconstrânge re nepot rivită. (x)
(Grupu l + es te cerut ca o compensație).
– 6 – 2 Interpr etarea fiziol ogică: stres ap ărut dintr-o excesivă
Maro/autoconstrânger e în încercarea de a câștiga considerația și stima
altora

Verde (mai ales în poz.7-8, ami puțin pronunțat dar încă semnificativ
pentru
0,2% 6-7).
Interpr etarea psihologi că: are o nevoie nesatisfăcută de a se
alia cu alții ale căror standar de sunt la fel de înalte ca al său și de a
se evidenția. Aceasta îl duce la un considerabil stres dar nu renun ță
la atitudinea sa în ciuda lipsei de aprecier e. Găsește că situați a este
neconfo rtabilă și ar dori să se smulgă din ea, dar refuză
compr omisul față de propriile opinii. Incapabil să rezolve situația
deoar ece amână continu u luarea decizi ilor nece sare, deoar ece se
îndoiește de capacitate a sa de a face faț ă opozi țiilor.
Pe scurt: încăp ățânat, dar cu o cerință inef icace pentru stimă. (x)
– 6 – 3 Interpr etarea fiziol ogică: stres rezultat din reprima rea
dorințelo r
Maro/fizice sau sexuale și din insuficienta conside rație față de
nece sitățile
Roșu corporale (mai ale s pentru poz. 7-8, ceva m ai puțin acut pentru 6-7).
0,6% Interpr etarea psihologi că: se simte neapr eciat și găsește că
situația existentă este amenințătoar e. Dorește recunoașter e
personal ă și stima altora pentr u a compens a lipsa de gust a
oamenilor cu care se aliază și pentru a se simți mai în siguranță.
Această autoconstrânge re a simțuril or îi crează dificultatea de a se
dărui dar izolar ea rezultată îl duce la impulsul de a ceda și de a
fuziona cu altul. Aceasta îl deranjează, deoar ece el considera astfel
de instincte ca slăbiciun i care trebuie depă șite; simte că numai în
acest fel poate face față dificultățil or situației. Vrea să fie prețuit ca
un asoci at de dor it și să fie admirat pentru calitățile sal e personale.
Pe scurt: nesiguranță apărută din lipsa de ali ați. (xx)
(Grupul + este de ac eea nece sar ca o compensație).
– 6 – 4 Interpr etarea fiziol ogică: stres apărut din efortu l de a
ascunde
Maro/îngrijorarea și anxietatea sub masca unui sentiment de indiferență
și de
Galben autospr ijin (mai ales în poz. 7-8, mai puțin pentru 6-7).
1,3% Interpr etarea psihologică: situația existentă este dezagreabilă.
Se simte însingurat și nesigur, deoar ece are o dorință nesatisfăcută
de a se alia cu alții ale căror standar de sunt la fel de ridicate și să
se remar ce. Acest simțăm ânt al izolări i transfor mă trebuințele într-
un impuls constrâng ător, cu atât mai deranjant pentru suficiența sa
de sine din cauza constrângerii pe care și-o impune singur .
Deoar ece vrea să demonstr eze valitate a de unicitate al propriului
său caracter încear că să-și reprime nevoia de alții și afecte ază o
atitudine de autoîncredere nepăsătoare, pentru a ascunde teama
de inadecvar e, tratându-i pe cei care-i critică comp ortamentul cu
mult dispreț. În orice caz sub această simular e de indiferență tinde
spre apr obarea și s tima celo r din jur.
Pe scurt: dezamăgir e, ducând la o simular e a indi ferenței. (x)

(Grupul + devine nec esar ca o co mpensare).
– 6 – 5 Interpr etarea fiziol ogică: stres apărut din incap acitatea de
a-i menține
Maro/stabilitatea relații lor în condiț iile dorite (num ai în poz. 7-8, mai
blând
Violet dacă nu este considerat anxietate ).
1,5% Interpr etarea psihologică: sensibil și susceptib il la gingă șia și
delicatețe a sentimentulu i cu dorința de a se amestec a într-un fel de
fuziune mistică de armonie erotică. În orice caz, această dorință
rămâne nesatisfăcută datorită lipsei unui partener potrivit sau a
condiț iilor adverse. Păstr ează un contr ol strict și atent asupra
relații lor sale emoț ionale, deoarece vrea să știe exact cum stă. Este
estetic și are un gust pentru cultivat, care-i permit să formeze și să
cuprindă propriile gusturi și raționamente, mai ales în domen iile
artei. Se străduiește să se analizeze cu alții care îl pot asista în
creșter ea sa intelectuală și artistică.
Pe scurt: sensibil itate artistică s ubliniată.
– 6 – 7 Interpr etarea fiziologi că: stres apărut datorită unei rău
vestite
Maro/restricți i sau limitări (semnif icativ numai dac ă e considerat ca
Negru anxiet ate).
5,4 % Interpr etarea psihologi că: sensibil și susceptib il. Vrea libertate a
de a-și urma propriile conv inger i și principi i, de a obține respect ca
indiv id în dreptul său. Dorește să se expună la orice posib ilitate fără
a trebui să se supună la limi tări și r estricții.
Pe scurt: dorința de a-și cont rola propriul destin.
___________________________________________________________________________
– 7 … Negru/ …
– 7 Interpr etarea fiziol ogică: stres apărut din intensitat ea
sentimentel or,
Negru/ dăruirii, trăirii, etc., precum apare precizat la celelalte culori
(semnificație specială numai dacă e considerat ca anxietate în
poz.8 , altminter i normal).
Interpr etarea psihologi că: vrea să fie independent,
neîngrădit, liber de orice altă limitar e și restricție decât pe cea care
și-a impus- o singur, prin propria aleger e și decizie.
– 7 – 0 Interpr etarea fiziol ogică: suscepti bilitate pronunțat ă de
stimuli
Negru/ exteriori (pentru poz. 7-8, dar mai ales dacă este clasată ca
anxietate).
Gri Interpr etarea psih ologi că: vrea să depă șească s entimentu l de
10,5% vid pe care-l resimte și separar ea de ceilalți. Consideră că viața are
încă multe să-I ofere și că își poate pierde partea de trăiri dacă nu
reușe ște să folosea scă la maxim orice posibi litate care I se oferă. Își
urmărește obiectivele personale cu autentică inten sitate și e gata

să ia parte prompt și profund . Se simte în întregime competent în
orice domeniu în care se angajează și alții îl pot considera uneo ri ca
prea ino pinat, ame stecându-se prea mult în toat e.
Pe scurt: participar e intens ă.
– 7 – 1 Interpr etarea fiziol ogică: nesatisfacția emoți onală apare
din afectar ea
Negru/ dorinței de independență, ducând la stres, nelin iște (mai ales
pentru
Albastru poz. 7-8, de ase menea, pentru 6-7).
1,7% Interpr etarea psihologi că: situația existentă sau relațiile
existente sunt nesatisfăc ătoare dar simte că nu le poate îmbunătăți
fără colabo rare. Nu vrea să-și dezvăluie vulnerabil itatea, consideră
nerecomandabil să-și exprime afecțiunea sau să fie complet
demonstrativ . Privește relația ca fiind o legătură depresivă, dar deși
vrea să fie independent și neîngrădit nu vrea să riște să piardă
ceva. Toate acestea îl fac să reacționeze neliniștit , în timp ce
impulsul de a se îndepărta duce la conside rabilă nelin iște.
Pe scurt: instabilitate agitat ă, apărută din insatisfacție emoți onală.
(x)
(Grupul + este nece sar ca o compensație).
– 7 – 2 Interpr etarea fiziologi că: frustrarea neacc eptări i
restricți ilor în
Negru/ acțiunea sa de a deveni liber produce stresul.
Verde Interpr etarea psih ologi că: caută să găsească independență,
0,8% libertatea de la orice restric ție și pentru asta mărturisește obligația
sa. Este supus la o presiune considerabi lă și dorește să scape de ea
ca să poată obține ceea ce dorește, dar tinde să piardă forța
nece sară scopu lui pentru a ajunge acolo .
Pe scurt: frustrar ea dorinței de independență și libertate de acțiune.
(x)
(Grupu l + es te neces ar ca o compens ație).
– 7 – 3 Interpr etarea fiziologi că: stres produs de frustrații le unor
situații
Negru/ nedorite.
Roșu Interpr etarea psihologi că: se simte prins într-o situație
dezagreabilă și
0,7% lipsit de puter ea de a o remedia. Supărat și nemulțumit pentru că
se îndoiește de capacitatea sa de a-și realiza scopur ile și frustrar ea
aproape de punctu l epuizării nervoase. Dorește să plece, să simtă
mai puțină r estricț ie și să fie libe r de a lua decizi i singur .
Pe scurt: dorință de independență f rustrat ă. (xx)
(Grupul + este necesar ca o compensație).

– 7 – 4 Interpr etarea fiziologi că: stres rezultat din dezam ăgire,
dintr-o
Negru/ vigilentă autoprotecție de ulte rioare eșecuri .
Galben Interpr etarea psih ologi că: speranțele neîmp linite îl duce la
2,5% nesiguranță și la veghe tensionată. Insist ă pe libertatea de acțiune
și îi displac e orice formă de control, alta decât cea pe care și-o
impune singur . Nu vrea să părăsească sau să abandoneze nimic;
are nevo ie de sinceritate, protecție împo triva orică ror viitoar e
eșecuri sau a pierderii poziție i și prestigiului. Se îndoiește că
lucrur ile vor merge mai bine în viitor și această atitudine negativă îl
duce la exagerar ea pretenții lor sale și la refuzar ea unor
compr omisuri rezonabile.
Pe scurt: vigilent și r eținut. (x)
(Grupul + este neces ar ca o compens ație).
– 7 – 5 Interpr etarea fiziologi că: stres datorat unor rău venite
limitări sau
Negru/ restricți i.
VioletInterpr etarea psihologică: sensibil și impresionabil, predispus la
un
3% entuzia sm absorbant. Caută o situație idealizată – dar încă
neîmplin ită – în care să poată să împărtă șească cu altul un acord
deplin și o reciprocă profunz ime a înțelegeri i. Simte că există un
risc să fie exploatat dacă este prea deschis în a acorda încrederea
altora și de aceea cere o probare a sincerități i lor. Vrea să știe exact
cum st ă în relații le cu ceilalț i.
Pe scurt: cere o independență împărtășită.
–7 – 6 Interpr etarea fiziol ogică: stres rezultat din limitări și
restricți i
Negru/ nedorite.
MaroInterpr etarea psih ologi că: rezistă la oric e fel de presiune din partea
3,5% altora și insist ă asupra independenței sale ca indiv id. Vrea să
decidă fără interfe rențe, să schițeze propriile concluz ii și să ajungă
la decizii proprii. Dete stă uniformitatea și mediocr itatea. Dorește să
fie privit ca unul ce dă opinii autor izate, îi e greu să admită că nu
are dreptate, deși uneor i nu are poftă sau nu înțelege punctul de
veder e al altuia.
Pe scurt: reclamă independență și pr otecți onism.
___________________________________________________________________________
T A B E L U L V : F U N C Ț I I L E : + –
– 0 – … Gri/ …

– 0 – 0 Denotă o atitudi ne ambivalentă, variind între rezerva precaut ă și
frica
Gri/ de a nu- și primi parte a sa.
Gri (pentru deta lii vezi pag. ).
+ 0 – 1 Anxietatea și ins atisfacția contin uă per manent, fie dator ită
Gri/ circumst anțel or, fie dator ită nerealizării dorințel or emoți onale, au
dus
Albastru la tensiune și stres. Încercarea de a scăpa de aceasta const ă în
crearea unei ambianțe aparente de pace, r efuzând partici parea.
de a nu- și primi parte a sa. (pentru detalii vezi pag. ).
+ 0 – 2 Eșec în a stabili valoar ea într-o manieră consonant ă cu propria
opinie
Gri/ asupra e i, combin at cu un efort continuu de a deveni ea însă și. Aceasta
Verde cu resurse inadecvate, duc la stres. Încercarea de a scăpa de
aceste cerințe excesive, din insufic iențele sale resurse prin
adoptar ea unei atitudini defensive prin care refuză să fie implicat,
să partic ipe la neplăceri le viit oare. (pentru detalii vezi pag. ).
+ 0 – 3 Epuizar ea a creat o inteli gență la orice stimular e ulterioară sau
cerințe
Gri/ din resursele pr oprii. Sentimentul de incapacitat e îl agită, î l irită și îl
Roșu face nefericit, de aceea vrea să scape refuzând o viitoa re
partic ipare directă. Nu se limitează la o abordare precaută și la o
ascunsă hotărâr e de a-și r ealiza propriul drum final.
+ 0 – 4 Dezam ăgire din neîmp linirea dor ințelo r și speranțelor și din frica de
Gri/ formulare de noi scopuri va duce la alte nerealizări vi itoare, aceasta
Galben având ca rezultat nelin iștea. Încear că să scape de aceasta prin
retrager e și prin protejar e, având o atitudine precaut ă și rezervată.
(xx)
+ 0 – 5 Are nevoie să se protejeze singur împotriva dorinței de a fi prea
sincer,
Gri/ deoar ece socote ște că asta se leagă de o rea înțelege re și
exploatar e din
Violet partea altora. Ca rezultat, el adoptă o atitudine critică, partici pând
numai acolo unde este sigur că va găsi sinceri tate în relațiile cu
alții.
(pentru deta lii vezi pag. ).
+ 0 – 6 Dorința nesatisfăcută de a fi respect at, de a sta departe de
tovarășii săi
Gri/ este cauza neliniști i. Ca rezultat, se înăbușă un sentiment normal
de
Maro sociabil itate și refuză să își permită implicarea sau partici parea
alături de alții la activitatea obișnuită. (pentru detalii vezi pag. ).

+ 0 – 7 Îi este teamă că independența sa va fi amenințată sau sever
restrâns ă
Gri/ dacă nu se protejeaz ă singur împo triva influențe lor exterioare. Nu
do-
Negru rește să fie deranjat. (pentru detalii vezi pag. ).
+ 0 – 7 Îi este teamă că independența sa va fi amenințată sau sever
restrâns ă
Gri/ dacă nu se protejeaz ă singur împo triva influențe lor exterioare. Nu
do-
Negru rește să fie deranjat. (pentru detal ii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________
+ 1 – … Albastru/ …
+ 1 – 1 Denotă o atitudi ne ambiv alentă variind între mulțumir e relaxat ă și
ne-
Albastru/ mulțum irea ob ositoar e.
Albastru (pentru deta lii vezi pag. ).
+ 1 – 2 Tensiunile sau str esul deter minat de încer carea de a face faț ă
Albastru/ cond ițiilor care depăș esc capacitate a sau rezervele puteri i sale duc
la o
Verde considerabi lă neliniște și la sentimentul de inadapt are personală
(dar admis ă). Caută să scape într-o situație mai pașnică și fără
probleme în care să se recuper eze, într-o atmosferă de afecțiune și
securitate. (x)
(pentru deta lii vezi pag. ).
+ 1 – 3 Epuizar ea vitali tății a cr escut int oleranțe pentru o rice stimulare ulteri-
Albastru/ oară sa u ceri nță din resursele proprii. Sentimentu l de incapacitate îl
Roșu agită și-i provoacă o acută nefer icire. Încear că să scape din aceasta
abandonând lupta și căutând cond iții mai liniștite și calme în care
să se recupe reze înt r-o atmosferă de afecțiune și securitate. (x)
(pentru deta lii vezi pag. ).
+ 1 – 4 Dezam ăgire din nerealiza rea scopulu i și team a de a-și formula noi
sco-
Albastru/ puri care să fie mai târziu noi eșecuri au dus la anxiet ate. Încear că
să
Galben scape printr-o legătură pașnică și armoni oasă care să-l protejeze de
insatisf acții și de l ipsa de apreciere. (x) (pentru det alii vez i pag. ).
+ 1 – 5 Are nevoie să se protejeze singur împotriva tendinței de a fi prea
sincer
Albastru/ deoar ece găsește că datorită sinceri tății este pasibil de a fi rău
înțeles
Violet sau exploatat. Caută o relație care-i să îi aduc ă liniște și intimitate
plină de înțelege re și în care fiecar e știe cum stă celălalt. (pentru

detalii vezi pag. ).
+ 1 – 6 Vrea să fie respectat și apreciat și caută acest lucru printr-o
asocier e
Albastru/ apropiată și liniștită, pe baz a unei stime reciproce.
Maro (pentru deta lii vezi pag. ).
+ 1 – 7 Nu dorește să fie implicat în diferende de opini i sau argumentări,
pre-
Albastru/ ferând să fie lăs at în pace.
Negru (pentru deta lii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________
+ 3 – … Roșu/ …
+ 3 – 3 Denotă o atitudi ne ambiv alentă variind între dorințe de a-și avea
pro-
Roșu/ priul drum și do rința de a fi lăsat în pace.
Roșu (pentru deta lii vezi pag. ).
+ 3 – 0 Teama de a fi împiedicat de la realizar ea lucru rilor pe care le
dorește
Roșu/ îl face s ă joace r olul cu inten sitate agitată și ur gentat ă.
Gri (pentru deta lii vezi pag. ).
+ 3 – 2 Tensiune a indusă din încer carea de a coopera cu condiț iile care
sunt
Roșu/ realmente deasupra capacitățil or proprii sau deasupra rezervei de
for-
Verde țe au dus la o considerabilă anxietate, la un sentiment de
neadecv are personală. Încear că să remedieze aceasta printr-o
activitate intens ă direcționată și prin insistența de a-și găsi un
drum propriu. Un autocontrol defectuos poate duce la manifestări
de mânie g reu de în frânat.
+ 3 – 4 Dezam ăgirea și frica că nu există nici un element pentru a-și
formula
Roșu/ noi ținte a dus la stres și anxietate. Vrea o legătură strân să cu alții
și un
Galben scop în situația sa dar simte că relațiile sale sunt vide și progresul
este stânjenit. Reacționează cu o activitate intens ă și zeloasă
destinat ă realizării cu orice preț a scopu rilor. (x) (pentru detalii vezi pag.
).
+ 3 – 5 Vrea să acționeze liber și neinhi bat dar este limitat de nevoia sa de
a
Roșu/ avea luc rurile pe o bază rațională consistentă și clar defi nită
Violet (pentru deta lii vezi pag. ).

+ 3 – 6 Găsește o plăcer e în acțiune și vrea să fie respect at și stimat
pentru
Roșu/ realizăr ile sale.
Maro(pentru deta lii vezi pag. ).
+ 3 – 7 Luptă împot riva r estricțiilor și limi tărilo r și insistă în a se dezvolta li –
Roșu/ ber, ca rezu ltat al propriilor eforturi.
Negru (pentru deta lii vezi pag. ).
+ 4 – … Galben/ …
+ 4 – 4 Denotă o atitudi ne ambivalentă variind între o dorin ță optimistă de
îm-
Galben /plinire și un pesimism mo rocănos.
Galben (pentru deta lii vezi pag. ).
+ 4 – 0 Teama de a nu fi împiedicat să obțină lucrur ile pe care le dorește
duce
Galben /la o neobosită căutar e a satisfacției în urmărirea unor activități
iluzorii
Gri sau lipsi te de sens. (pentru deta lii vezi pag. ).
+ 4 – 1 Anxietatea și insatisfacți a agitat ă fie datorită circumst anțelo r, fie
dato-
Galben /rită neîmpl inirii cerințe lor emoționale au produs stres. Se simte
neînțe-
Albastru les, dezo rientat și instabil. Aceasta îl duce la căutar ea unor noi
cond iții sau relații, în speranț a că acestea i-ar putea oferi mai mare
mulțum ire și odihnă a minți i. (xx) (pentru deta lii vezi pag. ).

+ 4 – 2 Tensiunile induse de încercarea de a coopera cu niște condiț ii care
sunt
Galben /într-adevăr deasupra capacitățilo r proprii sau rezervel or sale de
forță au
Verde dus la o considerabi lă anxietate și la sentimentul inadaptării
personale. Reacționează c ăutând în exterio r con firmarea.
+ 4 – 3 Agitație, impredicti bilitatea și iritarea care acompaniaz ă epuizar ea
ner-
Galben /voasă l-au pus într-o situație în care se simte amenințat de
circumst an-
Roșu țe (împrejurăr i). Simte neputința de a remedia această situație
printr-o acțiune proprie și speră cu disperar e că există o soluție
care să-I fur nizeze o cale de ie șire. (xx) (pentru deta lii vezi pag. ).
+ 4 – 5 Critică intens condiț iile existente pe care le simte că nu sunt
suficient
Galben /de clar organizate. De aceea caută o soluț ie care să clarifice
situația și
Violet să introducă un nivel de or dine și metodă mai acceptabil.

(pentru deta lii vezi pag. ).
+ 4 – 6 Se simte insufic ient de apreciat în situația existentă și caută condiț i
di-
Galben /ferite în care va putea găsi o posib ilitate mai propice de a-și
demonstra
Marosă introducă un nivel de or dine și metodă mai acceptabil.
Valoarea. (pentru detal ii supli mentar e vezi pag. ).
+ 4 – 7 Simte restricți i și faptul că e ste împied icat s ă progreseze, căutând o
so-
Galben /luție car e să înlăture aceste limitări.
Negru Valoarea. (pentru detal ii supli mentar e vezi pag. ).
___________________________________________________________________________
+ 5 – … Violet/ …
+ 5 – 5 Denotă o atitudi ne ambivalentă variind între dorința unei companii
ire-
Violet/ proșabile și disp rețul față de l ipsa de gust și înțeleger e a altora.
Violet (pentru deta lii vezi pag. ).
+ 5 – 0 Îi este teamă că poate fi împied icat să realizeze lucrurile pe care le
do-
Violet/ rește. Aceasta îl face să se folosea scă de farmecul personal față de
cei-
Gri lalți, sperând că astfel va reuși mai ușor să realizeze țelurile.
(pentru detalii vezi pag. ).
+ 5 – 1 Anxietatea și o insatisf acție agitată poate, fie datorate
împrejurăr ilor fie
Violet/ neîmpl inirilor cerințelo r emoți onale, au produs un stres
considerabi l.
Albastru Încear că să scape într-o atmosfer ă idealizată de simp atie și
înțelege re sau print r-un mediu subsituit de frumusețe și est etic. (x)
(pentru deta lii vezi pag. ).
+ 5 – 2 Tensiunile izvorăsc din încer carea de a coopera cu cond ițiile care să
fie
Violet/ într-adevăr deasupra capacității sale sau rezervelo r sale de forță,
au dus
Verde la o anxietate considerabilă și la sentimentu l inadecv ării personale.
(neadmi se). Încear că să scape de aceasta într-o lume substitu ită în
care luc rurile sunt mai apr oape de felul în car e le dorește. (x)
(pentru deta lii vezi pag. ).
+ 5 – 3 Epuizar ea vitalității a creat o intoleranță față de orice stimular e sau
ce-

Violet/ rință față de resursele sale. Acest sentiment de slăbiciu ne îl supune
la
Roșu agitație și la acută suferință. Încear că să scape de această situație
într-o lume substituită, iluzorie în care lucrur ile sunt mai apropiate
de felu l în care le dorește. (x)
(pentru deta lii vezi pag. ).
+ 5 – 4 Dezam ăgirea și teama că nu există nici un punct de care să se
sprijine
Violet/ în formularea noilor țeluri au dus la anxietate și suferă dator ită
lipsei
Galben unei relații de înțelege re și de apropiere. Încear că să scape într-o
lume substituită în care aceste dezamăgiri sunt înfrânte și lucrur ile
sunt mai apr oape de modul în car e le dor ește. (x)
(pentru deta lii vezi pag. ).
+ 5 – 6 Foarte impresionat de unic și original și de indiv izii care au calități
re-
Violet/ marcabile. Încear că să egaleze calitățile pe care le dorește și să-și
eta-
Maroleze propria origina litate. (pentru det alii vezi pag. ).
+ 5 – 7 Încear că să evite critica și să prevină limitările libertății sale de
acțiune
Violet/ și vrea să decidă singur prin etalarea farmecului personal în
relațiile cu
Negru alții. (pentru detalii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________
+ 6 – … Maro/ …
+ 6 – 6 Denotă o atitudi ne ambivalentă variind între dorința de securitate
și
Maro/dorința de a fi recun oscut cu deosebir e.
Maro(pentru deta lii vezi pag. ).
+ 6 – 0 Teama că poate fi împiedicat de la realizar ea lucru rilor pe care le
do-
Maro/rește îi crește nevoia de securitate și elibera re de conflict. De
aceea
Gri caută statornicie și un mediu în care să se poată relaxa.(pentru
detalii în plus vez i pag. ).
+ 6 – 1 Anxietatea și insatisfacția agitat ă, datorată fie împrejurăril or, fie
dorin-
Maro/țelor emoțio nale neîmp linite au dus la un stres considerabil.
Încear că să
Albastru scape de acestea într-o securitate lipsită de conflict în care să se
poată od ihni și reface. (xx) (pentru det alii în plus vezi pag. ).

+ 6 – 2 Tensiunile provocate de încer carea de a coopera cu condiț iile care

sunt
Maro/realmente deasupra posibi litățil or sale sau rezervelo r sale de forță
au
Verde dus la o considerabilă anxietate și la un sentiment de neadecv are
personală (neadmis ă). Încear că să scape de aceasta într-un mediu
stabil și sigur în care să se poată relaxa și reface de orice alte
cerințe care i s-ar putea for mula. (xx) (pentru det alii în plus vezi pag. ).
+ 6 – 3 Epuizar ea vitalității a creat o intoleranță, o orice stimular e
ulterioară
Maro/sau pentru orice cerin ță față de resursele sale. Acest sentiment de
slă-
Roșu biciune îl supune la agitație și la o acută supărar e. Încear că să
scape de acestea într-un mediu stabil și sigur în care să se poată
relaxa și reface. (xx) (pentru det alii vez i pag. ).
+ 6 – 4 Dezam ăgirea și teama că nu există nici un punct de sprijin pentru
for-
Maro/mular ea unor noi țeluri au dus la anxietat e. Este nemulțumit de
lipsa
Galben oricărei relații apropiate și plină de înțeleger e sau de o aprecier e
adecv ată. Încear că să scape într-un mediu stabil și sigur în care să
se poat ă relaxa și simți mai mulțumit. (xx) (pentru det alii vez i pag. ).
+ 6 – 5 Vrea să se salveze de critică și de conflict și vrea să se întărească
într-o
Maro/poziție stabilă și sigură, dar el însuși este înclinat să fie critic față
de
Violet alții și gr eu de mulțumit . (pentru detalii vezi pag. ).
+ 6 – 7 Caută securitate și o situație (poziție) în care să nu mai fie deranjat
de
Maro/cerințe.
Negru (pentru deta lii vezi pag. ).
___________________________________________________________________________
+ 7 – … Negru/ …
+ 7 – 7 Denotă o atitudi ne ambivalentă variind între un individual ism
normal
Negru/ și o denigrar e încăpăț ânată al punctu lui de veder e al altora.
Negru (pentru deta lii vezi pag. ).
+ 7 – 0 Teama că poate fi împiedicat de a obține lucrurile pe care le
dorește l- a
Negru/ dus la exploatar ea oricărui tip de trăire, așa încât poate nega
categoric
Gri valoar ea vreunu ia din ele. Această denigrar e distructivă devine
metoda sa de a ascunde lipsa de speranță și un profund sentiment

de inutil itate. (x) (pentru deta lii vezi pag. ).
+ 7 – 1 Anxietatea și o insatisf acție datorat ă fie împrejurăr ilor fie
neîmpl inirii
Negru/ cerințe lor emoți onale au du s la producer ea unui considerabil stres.
Albastru Reacționeaz ă înscrii nd aceasta ca pe o totală lipsă de înțelege re
din parte a celorlalț i și adoptând o atitudine dispr ețuitoare și
provocatoa re (sfidar e). (xx) (pentru det alii vez i pag. ).
+ 7 – 2 Tensiunile induse de încer carea de a coopera cu condiț iile care sunt
re-
Negru/ almente deasupra capacități lor proprii sau rezervelor sale de forță
au
Verde produs o considerabi lă anxietate și un sentiment de inadecvar e
personală. Incap acitatea sa de a se imob iliza volitiv îl face să
reacți oneze în plus, într-o manieră de sfidar e încăp ățânat ă și la
atribu i altora toată vina propriilor nereușite. (xx) (pentru detalii vezi pag.
).
+ 7 – 3 Epuizar ea vitali tății a creat o intoleranță pentru orice stimular e
viitoare
Negru/ sau cerință față de resursele sale. Acest sentiment de slăbiciune îl
supu-
Roșu ne agitației și unei acute supăr ări. Reacționeaz ă considerând că a
fost sacrificat și insistă cu indignar e, resentiment și sfidar e să i se
dea un drum propriu. (xx) (pentru det alii vez i pag. ).
+ 7 – 4 Dezam ăgirea și teama că nu există nici un punct de sprijin a noilor
țe-
Negru/ luri a dus la anxietate, vid și un ne admis dispr eț de sine. Refuzul de a
Galben admite aceasta îl duce la a adopta o atitudine sfidătoar e și
încăpăț ânată. (pentru detalii vezi pag. ).
+ 7 – 5 Capacitatea sa naturală de a examina totul cu discrimina re critică a
fost
Negru/ deformată într-o atitudine rigidă ( jignit oare ), dezaprobare, care
deni-
Violet grează și se împotr iveșt e la tot fără să ia în considerație faptele
reale. (x) (pentru det alii vez i pag. ).
+ 7 – 6 Nevoia de apreciere (stimă)pentru norocul,șansa de a juca un rol
repre-
Negru/ zentativ și de a-și face propriul nume să devină o cerință
imperativă.
MaroReacționeaz ă insist ând să fie centrul atenției și refuzând să joace
un rol mino r sau impersonal. (x) (pentru deta lii suplimentare vez i pag. ).