Institutul Român de Supervizare și Formare în Psihologie [628326]

Institutul Român de Supervizare și Formare în Psihologie
I.R.S.F.P.
Curs complementar:
PSIHOLOGIE CLINIC Ă, PSIHODIAGNOSTIC ȘI INTERVENȚII
CLINICE
RETARDUL MENTAL – INTERVENȚII DE
TIP COGNITIV-COMPORTAMENTAL
Psiholog Clinician Practicant – sub supervizare
TULBUREALĂ BOGDAN
-2017-

Retardul mintal reprezintă o perturbare semnificativă a abilităților
cognitive si adaptative, cu debut sub 18 ani. Această definiție a
fost propusă de American Psychiatric Association (1994) . Include
trei criterii:
•Reducerea semnificativă sub medie a funcției intelectuale (QI
sub 70);
•Limitarea semnificativă a funcției adaptative evaluată în
raport cu comportamentul specific pentru o anumită vârstă și
abilitatea de a raspunde la solicitările vieții zilnice -în cazul
aflat in atenția noastră e vorba de categoria adolescent /
adult : imposibiltatea independenței economice și a integrării
la un nivel satisfăcator din punct de vedere familial și/sau
social
• Deficitul cognitiv și adaptativ se manifestă înainte de vârsta
de 18 ani.
Retardul mental ușor (scor QI = 50 – 69) vârsta mintală 9 – 12 ani
Pot învăța limbajul vorbit, scrisul, cititul și calculul la nivel
elementar, dar cu întarziere comparativ cu ceilalți copii (motiv
pentru care vor fi educați în cadrul unor școli ajutatoare). Nu
achiziționează gândirea abstractă, dar achizitionează capacitatea
de autoingrijire (spalat,control sfincterian, mancat, imbracat) și de
autogospodarire, pot lucra în domenii care necesită abilități
practice, nu intelectuale. Pot avea o conduita sociala adecvata
(armonici) sau tulburari de conduita sociala (dizarmonici):
imaturitate emoțională și socială notabilă, incapacitatea de a face
față cerințelor mariajului sau ale creșterii copiilor, dificultatea de a
se adapta tradițiilor culturale / sociale), deoarece nu înteleg
consecințele actelor lor. Rar pot prezenta: autism, epilepsie,
hiperkinezie, dismorfii faciale, paralizie cerebrală spastică,
tulburări de vedere si / sau de auz.
•Intervenții asupra dizabilității funcționale: în funcție de
nevoile beneficiarului , intervenții suportive și / sau
educaționale (prin terapii comportamentale și educație

specială – în vederea remedierii întârzierilor la citit, scris,
calcul aritmetic, în general aplicabile la persoanele cu retard
ușor și mediu), psihoterapie individuală( psihoterapii de
scurtă durată în vederea rezolvării problemelor curente și a
gestionării situațiilor de criză) și terapie familială(dacă este
posibilă abordarea familiei în ansamblul său), terapie de grup
în vederea îmbunătățirii capacității de socializare.
1.Date de identificare :
Nume, prenume : Gxxxx Mxxxxxx (G.M.)
Vârsta :35 ani
Stare civilă : necăsătorită
Studii : fără studii , datorită dizabilității de care estre afectată
2.Motivele prezentării la consult
Reevaluarea beneficiarei
Mențiune : este internată într-un centru de recuperare și reabilitare
neuropsihiatrică
3. Istoric personal
Tatăl: natural , mama – G.M. nu păstrează legătura cu mama .Are
un frate geamăn , G.I. Acesta este afectat de o dizabilitate
ușoară , și lucrează la o fabrică de mobilă în alt județ . Păstrează
în principal legătura telefonică cu sora sa , și o vizitează în general
de Sărbători . Un stresor important pentru G.M. este faptul că nu
poate locui cu fratele său , acesta neavând posibilitatea materială
de o lua în familie .
Relațiile interpersonale în cadrul Centrului sunt bune ,atât cu
personalul cât și cu ceilalți beneficiari . Relaționează cu ușurință .
G.M. Este conștientă de dizabilitatea sa , și este determinată să
învețe să scrie și să citească . Are voință și răbdare , dar se
descurajează ușor datorită dificultăților de concentrare a atenției
și a faptului că nu poate tolera nici o formă de corecție (critică
constructivă).

4.Istoric medical
În ultimul an ,lui G.M. nu i s-a administrat nici un medicament ,
exceptând anticoncepționale și vitamine .
Stresori:
•incapacitatea de a menține legătura cu fratele său în măsura
în care ar dori ( G.I. lucrează în ture și nu poate conversa
mereu cu ea )
•incapacitatea de a progresa rapid în achiziționarea limbajului
scris
•stima de sine scăzută , dependență emoțională însoțită de
imaturitate afectivă
Examenul personalității a urmărit identificarea structurii de
personalitate
Metode utilizate :
•Anamneza
•Interviul clinic
•Observația clinică
Teste aplicate :
•Testul Raven – M.P.(s) pentru stabilirea Q.I.
•Testul arborelui – trăsături de personalitate
Rezultate teste
Testul Raven M.P.(s)
Subiectul a completat testul în aproximativ 60 minute , a obținut
16 puncte , rezultând 65 , pt. grupa 16-30 ani.
Discrepanțele sunt : 0,+1,-2,+1,-1 = -1

Aplicând formula QIQI
tabelaniani
( )( )
%( )35601630100
7

În cazul nostru – (65*100) / 97 = >QI= 67
Diagnostic – deficiență mentală ușoară
Subiectul este timid și anxios în situații de examen, prezintă
frecvent inhibiții emoționale. Subiectul aparține tipului slab, cu
reactivitate emoțională mare și cu rezistență redusă la efort. Aceste
trăsături se accentuează la acele sarcini verbale care implică cu
precădere operații formale. G.M. , în aceste situații, contrar
așteptărilor devine pripită și superficială.
Testul arborelui
Încadrarea spațială
Accentuarea dimensiunii inferioare denotă retard , infantilism ,
regresie , imaturitate
Arborele imens reprezintă reacții compensatorii , fantezie , o
structură hipersensibilă .
Ramuri
Ramuri scurte, pustii , mohor âte – sugereaz ă că mediul este
perceput ca fiind trist și generator de nefericire .
Accentuarea părții dreapta a ramurilor coroanei sugereaz ă o
personalitate indecisă cu tendințe excesive în a amâna sau evita
satisfacțiile emoționale.
Ramurile foarte subțiri ,lipsite de vitalitate , sugerează indecizie si
anxietate
Ramurile nu sunt legate de trunchi , sugerează inabilitatea de a
face față cu succes solicitărilor care vin din mediul exterior

Frunze
Absența , omiterea frunzelor sugerează un anume vid interior și o
slabă integrare a eului

(desen facut in luna iunie)
Trunchiul
În termeni analitici tratarea trunchiului reflectă puterea Eului.
Aspectul general al trunchiului și forma sa, se consideră că
reprezintă resursele bazale ale personalității și dezvoltarea
psihologică.
Trunchiul mare cu ramuri mici sugereaz ă o adaptare precar ă
datorită sentimentelor de frustrare și de încercare de satisfacere a
nevoilor fundamentale; este posibil ă și imaturitatea emoțională și
egocentrismul
Trunchiul lung cu ramuri mici sugereaz ă retard în dezvoltare ,
infantilism
Rădăcinile
Rădăcinile sunt sursa de stabilitate efectivă pentru copac. De
aceea, în desene, sunt considerate ca indice simbolic al stabilității
personalității. Prin extensie, modul în care sunt realizate poate
reflecta sentimentele legate de securitatea personală și contactul cu
realitatea.
Lipsa radacinilor sugerează sentimente de insecuritate și
inadaptare .
● Evaluarea multiaxială
AXA I: Tulburare de adaptare cu dispoziție depresivă
AXA II: Retard mintal u șor
AXA III: Fără istoric personal de condiții medicale generale

AXA IV: Lipsa contactului fizic cu familia , contact redus cu
fratele geamăn(mai mult telefonic)
AXA V: GAF = 31 – deteriorare majoră in multe domenii,

cum ar fi serviciul sau școala, relațiile de familie, judecata,
gandirea sau dispoziția
Plan de intervenție:
•creșterea stimei de sine
•stimularea propriilor resurse
•asigurarea de suport afectiv
Recomandări :
•terapie suportivă
•terapie ocupațională
•dezvoltarea ablilităților de scris/citit
•ieșiri în cadrul comunității

CONCEPTUALIZAREA CAZULUI
O ABORDARE DIN PERSPECTIV A TERAPIEI COGNITIV-
COMPORTAMENTALE :
A)Factori etiologici
Factori declanșatori :
– lipsa unui suport afectiv satisfăcător
–un sentiment permanent de abandon – resimte în mod negativ
absența familiei (frate)
–stimă de sine scăzută , datorate incapacității de a face
progrese notabile în operațiunile de citit/scris/socotit (datorită
retardului mental are o capacitate de concentrare și menținere
a atenției foarte scăzută )
Factori predispozanți :
–abilități sociale reduse
–absența asertivității
–conștientizarea anumitor limitări produse de retardul
mental,de care este afectată

B)Evaluarea cognițiilor și comportamentelor actuale
G.M. prezintă gânduri negative :
–„nu sunt bună de nimic”
–„nimeni nu mă iubește ”…
–„o să rămân singură ”
–„sunt proastă … asta e boala mea ” , „ dacă sunt bolnavă ce să
fac, asta e.. ”
Prezintă următoarele comportamente :
–accese de plâns brusc , la cîteva ore după o confruntare,în
general, însoțite de exprimarea dorinței pacientei de a vorbi

cu fratele său , sau de a pleca la fratele său ,într-un alt județ-
deși acesta se află, după spusele sale , în imposibilitatea de a
o îngriji.
–perioade de izolare autoimpusă (stă singură într-o cameră )
–își neglijează ocazional igiena personală
–rezistență la critica constructivă și ocazional la sugestii-
percepute ca pe o critică , rezistență concretizată prin
episoade de plăns și/sau accese de nervi , refuzînd pe moment
să continue sarcina dată sau auto-asumată
C)Aspecte pozitive și puncte tari ale clientei
G.M. este în general o persoană liniștită, sociabilă , dornică să
ajute și să își aducă contribuția la buna desfășurare a activităților
centrului, participând în general la toate activitățile desfășurate cu
beneficiarii centrului și ajutând voluntar la menținerea curățeniei
în centru. Are o deficiență cognitivă ușoară , cu un Q.I. = 67.
Deține abilități de autogospodărire . Momentan poate scrie și citi
câteva cuvinte, poate efectua exerciții aritmetice simple
(adunare/scădere).Este perseverentă în finalizarea obiectivului
(auto)stabilit .
D)Ipoteza de lucru
G.M. a dezvoltat o tulburare de adaptare cu dispoziție depresivă
datorită sentimentelor de inadecvare provenite din incapacitatea de
a menține legătura cu fratele său în măsura în care ar dori(este
vizitată de acesta în general de sărbători , și poartă conversații
telefonice cel puțin o dată pe lună ),mai ales după ce a avut ocazia
să observe, pentru scurt timp, imaginea unei familii tipice, în
cadrul unei permisii de o săptămână la familia X ,formată din cei
doi părinți și două fiice (apropiate ca vârstă de G.M.), în jurul
sărbătorilor de iarnă. Luând în considerare abilitățile sociale
reduse, imaturitatea emoțională și dependența afectivă a pacientei ,
faptul că este vizitată în continuare de membrii familiei X , dar nu

a mai avut posibilitatea să îi viziteze într-o permisie a fost
percepută ca o respingere și îi accentuează starea depresivă și
gândurile automate negative .
Faptul că nu reușește să se ridice la nivelul propriilor așteptări și
conflictele cu cei din jurul său ca rezultat o stimă de sine scăzută,
E)Planul de intervenție
•Lista de probleme :
–lipsa asertivității
–stima de sine scăzută
–gânduri disfuncționale (sentimentul de abandon , sentimentul
de ratare)
•Scopurile terapeutice :
Intervenția pe plan cognitiv-comportamental va pune accentul pe
comportament, datorită faptului că pacienta este diagnosticată cu
retard mental ușor, are un deficit cognitiv care nu îi permite un
nivel mai sofisticat de procesare a informației, care este solicitat
de exigențele demersului terapeutic , după cum ne spune și Irina
Holdevici.
–creșterea stimei de sine și a asertivității
–diminuarea stărilor negative provocate de gîndurile negative
Intervenția terapeutică
ȘEDINȚA 1
Se consolidează relația terapeutică (în cazul de față este deja
consolidată , deoarece lucrez zilnic cu pacienta în cadrul centrului
unde este internată. )

I se descrie pacientei terapia cognitiv-comportamentală –
metode și tehnici , ce urmărim să schimbăm și în ce mod, succint,
în limita capacității sale de comprehensiune .
I se prezintă tehnicile ce urmează a fi abordate și i se solicită
acceptul cu privire la trasarea și respectarea îndeplinirii sarcinilor ,
după ședințe.

ȘEDINȚELE 2 și 3

I se explică pacientei modul în care gândurile generează stări
afective, precum și modul în care le influiențează.
Se aplică tehnica jocului de rol , în vederea îmbunătățirii
asertivității pacientei și pentru a depistarea/confirmarea gândurilor
negative automate .
Deși pacienta a fost reticentă și anxioasă inițial (Ședința 2) ,în
cadrul Ședinței 3, pe parcurs a început să aprecieze jocul de rol ,
și să fie mai degajată .
S-a folosit un iepuraș de pluș, jucăria preferată a pacientei.
Tehnică de relaxare: coloratul pe calculator .(stima de sine)
ȘEDINȚELE 4 și 5
Se vor utiliza art terapia, terapiile ocupaționale și prescrierea
de sarcini gradate , cu scopul creșterii stimei de sine a pacientei.
Prescrierea de sarcini gradate
Deorece sarcinile pe care pacienta are tendința de a le evita sunt de
obicei dificile /complexe , se recomandă fragmentarea lor în
sarcini mai simple, fezabile și concrete.
Succesul obținut în cazul unei sarcini mai simple va motiva
pacienta să treacă la ceva mai complex fără încurajări/negocieri
suplimentare .

Pacienta s-a angajat să respecte pașii , și să nu încerce ceva în
plus.
Deoarece pacienta are dificultăți în concentrarea atenției ,am
folosit următoarea metaforă :
Am comparat puterea de concentrare a unei persoane cu apa dintr-
un ibric, care este pe un ochi de aragaz aprins . Cu cît apa se
încălzește mai mult , cu atât nivelul de apă scade. Pacienta a reușit
să înțeleagă această metaforă , văzând fenomenul.

ȘEDINȚELE 6 și 7
Verificarea temei , respectiv „Desenează o persoană/personaj
cu care te identifici/care ți-ai dori să fii” . Pacienta a desenat-o,
după spusele sale, pe Andreea Marin . Întrebată de ce Andreea
Marin și nu altcineva , a spus inițial că nu știe, apoi că : „ Ea
(Andreea Marin) unește familii” .
Ajutarea clientei să facă distincția între gînduri și faptele reale.
După confirmarea trăirii de către pacientă a senzației de abandon ,
atât din partea fratelui , cât și din partea familiei X ,am purtat o
discuție cu pacienta și am identificat următoarele distorsiuni
cognitive(erori de logică) :
–gîndirea dihotomică (totul sau nimic) – pacienta consideră că
dacă nu a făcut sarcina atribuită , și chiar extra , îi va
dezamăgi pe cei din jur
–etichetarea : când cineva îi comunică ceva recepționat negativ
de către pacientă , aceasta nu îl/o mai suportă pe respectiva
persoană
–imperativele categorice: la adresa persoanelor apropiate (care
ar trebui să se comporte cum dorește ea) și la adresa proprie ,
fixându-și singură obiective irealizabile
–filtrarea negativă : orice greșeală minoră îi produce blocaje
sau crize de plâns

ȘEDINȚELE 8 și 9
S-au întărit aspectele legate de autoîngrijire și igiena personală,
într-un mod non-confruntațional , prin metoda comparației . După
ce beneficiara mi-a mărturisit, din proprie inițiativă ,că „ a uitat”
să se spele pe dinți în acea dimineață , am creat un joc, ”testul
memoriei” , unde pacienta trebuie să îmi amintească în fiecare
dimineață , până la ora 10:30(ora gustării) că s-a spălat pe dinți și
la subraț.
Am apelat la acest joc de rol deoarece acest aspect legat de igiena
personală era o sursă permanentă de conflict cu unul din membrii
personalului centrului .

ȘEDINȚA 10
S-a făcut analiza progreselor obținute .
Deși pacienta prezintă o stimă de sine mai elevată , mai trebuie
lucrat la partea de asertivitate.
Pacienta susține că nu mai resimte așa frecvent senzația de
abandon , și că face eforturi de a nu mai gândi negativ , și în cazul
unei recidive a gândurilor/emoțiilor negative .
Concluzii :
Am realizat parțial ce mi-am propus în planul de intervenție ,
luând în considerare și deficiența cognitivă de care este afectată
pacienta , cât și faptul că interacționăm zilnic, oferindu-i consiliere
și suport, pot spune că am realizat următoarele:
–creșterea stimei de sine a pacientei
–mărirea capacității de autoîngrijire-igienă personală
–ușoara creștere a puterii de concentrare (randament) și

toleranță la frustrare(atenționarea asupra greșelilor făcute)
–pacienta apare mai puțin dependentă emoțional în relație cu
fratele său și familia X , nu mai solicită zilnic o conversație
telefonică cu aceștia ,și nu mai afirmă că vrea să locuiască cu
ei.

BIBLIOGRAFIE :
Terapii corectiv-compensatorii la copiii cu cerințe educative speciale – Școala
specială Transilvania – Editura Casei Corpului Didactic Cluj

Manual IMPART-Ghid de muzică, artă, mișcare și joc pentru copii și adulți
instituționalizați – Fundația de sprijin comunitar România – Relief fund for
Romania , UK
Psihoterapii scurte-strategii, metode, tehnici – Ion Dafinoiu , Jeno-Laszlo Vargha –
Editura Polirom

Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală – Irina Holdevici – Editura Trei

Intervenție cognitiv-comportamentală în tulburări psihice – Daniel David

DSM IV (t.r.)

Internet