Institutul pentru Politici Publice1 [619957]

Institutul pentru Politici Publice1
IPP
Institutul pentru Politici PubliceBugetele locale
între teorie ài practicâ

IPP
Institutul pentru Politici PubliceBugetele locale
***
între teorie ài practicâ

Institutul pentru Politici Publice4Studiul Bugetele locale între teorie și practic ă este realizat de Institutul pentru Politici
Publice din România (IPP) pentru Asocia ția Pro Democra ția (APD), în cadrul proiectului
“Administrare eficient ă prin participare public ă” finanțat de German Marshall Fund of the United
States.
Mulțumim tuturor celor care au contribuit la realizarea lui (în ordine alfabetic ă): Adrian B ădilă
– Consilier, Consiliul Municipal Bucure ști, Vasile Silvian Ciuperc ă – Deputat PSD, Membru
al Comisiei pentru Administra ție Publică, Viorel Coifan – Deputat PNL, Membru al Comisiei
pentru Administra ție Publică, Ioan Onisei – Deputat PD, membru al Comisiei pentru Cultur ă,
Marin Cojoc – Director General, Direc ția General ă de Sintez ă a Politicilor Bugetare din Ministerul
Finanțelor, Florin Hri țcu – Senator PSD, Membru al Comisiei pentru Administra ție Public ă,
Adrian Moruzi – Șef de Birou, Biroul de Rela ții cu Organiza țiile Neguvernamentale, Prim ăria
Brașov, Ioan Olteanu – Președinte, Comisia pentru Administra ție Public ă, Amenajarea
Teritoriului și Echilibru Ecologic din Camera Deputa ților, Maria Petre – Senator PD, Membru
al Comisiei pentru Administra ția Public ă și Organizarea Teritoriului, Cristian Pîrvulescu –
Președintele Asocia ției Pro Democra ția (APD), Marius Profiroiu – Director General,
Departamentul pentru Integrare European ă din Ministerul Administra ției Publice, Constantin
Selagea – Deputat PSD, Membru al Comisiei pentru Buget, Finan țe și Bănci, Viorel Ștefan
– Președintele Comisiei pentru Buget, Finan țe și Bănci, Senatul României, Arpad Zachi –
Președintele Funda ției Forum.
Mulțumim deopotriv ă și reprezentan ților administra ției publice locale cu care am discutat și ale
căror informa ții ne-au fost de un real folos în concluziile pentru studiu (în ordine alfabetic ă,
după localitate/jude ț): Ioan Bărbuți – Primar, Municipiul F ăgăraș, Aristotel C ăncescu – Pre-
ședintele Consiliului Jude țean Brașov, Bunta Levente – Vicepre ședinte Consiliul Jude țean
Harghita, dr. Csedo Csaba Istvan – Primar, Municipiul Miercurea Ciuc, Dezsi Iosif Zoltan –
Subprefect, Jude țul Harghita, Kedves Imre – Director Economic, Trezoreria Jude țeană Harghita,
Petres Sandor – Vicepre ședinte, Consiliul Jude țean Harghita, Kolumban Gabor – Consilier
Județean, Pre ședintele Comisiei Economico-Sociale, Buget, Finan țe și Administrarea
Domeniului Public și Privat, Zsombori Vilmos – Președinte, Consiliul Jude țean Harghita,
Mariana Codleanu , Director Direc ția Buget-Finan țe, Consiliul Jude țean Ialomi ța, Vasile Sava
– Primar Țăndărei, Nicolae Vâjdea – Director General, Direc ția Financiar ă Județeană Ialomița,
Mihai Aldea – Director General, Direc ția Județeană de Finan țe Ilfov, Florentin Pandele –
Primar, Comuna Voluntari, Nicolae Liviu Dragnea – Președintele Consiliului Jude țean
Teleorman
De asemenea, mul țumim tuturor celor care ne-au sugerat exper ți și surse de completare a
informațiilor: Violeta Bau , Sorina Bunescu, Diana C ălinescu , Gabriela Chiorean ,
Alexandra David , Puiu Lățea, Adrian Moraru , Anton Niculescu , Oana Preda, Adrian
Sorescu , Simina T ănăsescu .
Anca Ghinea și Sorin Ciocan , Coordonatori de programe în cadrul IPP
Institutul pentru Politici Publice Asocia ția Pro Democra ția
Bdul Unirii 57, bloc E4, sc. 4, apt.92 Bdul Unirii 47, bloc E3, sc. 3, apt. 76Sector 3, Bucure ști Sector 3, Bucure ști
Tel (+ 4 0 1) 320 7490 Tel/Fax (+4 0 1) 321 6744
Email : ipp@go.ro Email: apd@dnt.ro
© 2001, Institutul pentru Politici Publice și Asociația Pro Democra ția.
Toate drepturile rezervate. Atât publica ția cât și fragmente din ea nu pot fi reproduse f ără
permisiunea uneia dintre organiza ții.IPP
Institutul pentru Politici Publice

Institutul pentru Politici Publice5Date fiind importan ța și complexitatea temei, studiul de fa ță își propune s ă ofere o
imagine de ansamblu asupra bugetelor locale, f ără a avea preten ția să epuizeze
toate aspectele legate de acestea.
Alături de analiza datelor ob ținute de pe teren studiul sintetizeaz ă punctele de vedere
ale actorilor din administra ția publică centrală și locală, precum și ale unor speciali ști
care au ar ătat un interes deosebit cercet ării realizate de Institut.
Tema bugetelor locale este una complex ă și, deși a fost trecut în revist ă întreg procesul
de proiectare, adoptare, executare a bugetelor locale, autorii studiului și-au propus
să se opreasc ă în mod special asupra fondurilor de la nivel central care vin în
completarea resurselor realizate pe plan local. Dincolo de prezentarea detaliat ă a
acestor venituri, comentariile și analizele exper ților s-au axat asupra a dou ă teme
care au generat reac ții puternice din partea actorilor implica ți în procesul de proiectare
și adoptare a bugetelor locale: echilibrarea bugetelor locale și aspectele financiare
ale descentraliz ării. Un alt obiectiv al studiului a fost prezentarea cadrului legal care
reglementeaz ă activitatea în domeniu și a traseului de comunicare pe orizontal ă și
pe vertical ă.
După acest studiu introductiv Institutul pentru Politici Publice î și propune s ă con-
tinue cercetarea temei bugetelor locale prin elaborarea unor studii mai aplicate pediferite aspecte punctuale (veniturile realizate pe plan local, cheltuielile locale, investi ții).Cuvant înainteCuvant înainte

Institutul pentru Politici Publice7Capitolul 1
Introducere ……………………………………………………………………………………………….. 9
Capitolul 2
Metodologie ………………………………………………………………………………………………… 11
Capitolul 3
Cadrul legal ………………………………………………………………………………………………… 13
Capitolul 4
Comunicarea în procesul de proiectare și adoptare a bugetelor locale …………….. 24
Capitolul 5
Structura bugetelor locale ……………………………………………………………………………. 33
Capitolul 6
Echilibrarea bugetelor locale ……………………………………………………………………….. 50
Capitolul 7
Aspecte financiare ale descentraliz ării ………………………………………………………….. 58
Capitolul 8
Concluzii ……………………………………………………………………………………………………. 6 5
Bibliografie ……………………………………………………………………………………………….. 63
Anexe ……………………………………………………………………………………………………….. 69
Glosar ……………………………………………………………………………………………………….. 7 1CuprinsCuprins

Institutul pentru Politici Publice91
Una dintre temele prioritare ale actualei guvern ări o constituie reforma administra ției
publice, un accent important fiind pus pe componenta financiar ă a acesteia. Date
fiind condi țiile de austeritate în care func ționează autoritățile locale în acest moment
în România, echilibrarea bugetelor locale este un subiect actual și care face obiectul
a numeroase dezbateri. Exist ă un clivaj între comunit ățile care realizeaz ă venituri
proprii suficiente și cele care nu se descurc ă nici pentru cheltuielile de între ținere a
localității. Reprezentan ții primelor merg pân ă la soluții extreme cum ar fi eliminarea
procedurii echilibr ării bugetelor locale, iar cele din urm ă fac lobby pentru a ob ține cât
mai mulți bani prin aceast ă modalitate. Aceast ă dispută are loc pe dou ă paliere de
guvernare: de la nivel central la nivel jude țean și de la nivel jude țean la nivel local.
Comunitățile locale „frunta șe” dețin diverse avantaje economice, sociale, demografice
care le permit o dezvoltare continu ă și echilibrat ă. Ele au tendin ța de a învinov ăți
comunitățile care nu realizeaz ă venituri suficiente, pierzând din vedere faptul c ă în
Europa de ast ăzi conceptul de baz ă pe care se construie ște teoria dezvolt ării este
coeziunea economic ă și socială. Aceasta se traduce într-un principiu fundamental,
și anume, faptul c ă dezvoltarea economic ă și socială trebuie s ă se bazeze pe o
structură spațială echilibrat ă. Din aceast ă perspectiv ă se consider ă că dezvoltarea
inegală a teritoriilor reflect ă slăbiciuni economice ale ansamblului și sunt de
neacceptat deoarece, la rândul lor, devin surs ă de instabilitate politic ă și economic ă.
Cea mai bun ă alternativ ă este solidaritatea comunit ăților locale, o solidaritate
calculată astfel încât s ă se mențină un echilibru între a șteptările ambelor tipuri de
comunități.
În acest context preten țiile comunit ăților bogate par deplasate și lipsite de realism.
Doar o dezvoltare teritorial ă echilibrat ă va genera dezvoltarea economic ă sănătoasă
pe ansamblu iar nu adâncirea decalajelor existente.
Un alt aspect al reformei administra ției asupra c ăruia s-a apreciat c ă ar avea nevoie
de îmbun ătățiri, se refer ă la descentralizarea financiar ă. Pe fondul acestor preocup ări,
există nenumărate observa ții nu numai din partea partidelor de opozi ție dar și al
beneficiarilor ei, primari, consilieri locali și județeni. Una dintre temele centrale din
dezbaterile publice și de pe agenda executivului în 200 1, descentralizarea
administra ției publice, produce reac ții diverse în condi țiile repartiz ării cu întârziere,
către administra țiile publice locale, a unor capitole de activit ăți altădată în atribu țiile
autorității centrale.
În oglinda anun țatelor inten ții ale executivului de a inaugura o procedur ă diferită de
discutare și adoptare a bugetelor locale separat ă de cea de adoptare a bugetului de
stat, începând cu 2003, actorii administra ției publice locale î și manifest ă îngrijorarea
pentru capacitatea de autosus ținere financiar ă – spiritul preconizatei inten ții a
administra ției centrale. Aceast ă îngrijorare se explic ă prin experien ța neplăcută pe
care au avut-o în 200 1 când li s-au repartizat activit ăți noi (în sfera asisten ței sociale,
învățământului și consultan ței agricole, pentru a le enumera pe cele mai importante)
fără o pregătire managerial ă anterioar ă și fără a li se asigura fonduri suficiente.
Chiar dac ă cei mai mul ți cu care am discutat sanc ționează deciziile pripite aleIntroducereIntroducere 1

Institutul pentru Politici Publice10administra ției publice centrale de a descentraliza anumite activit ăți fără asigurarea
corespunz ătoare a resurselor financiare, pe fond sunt de acord c ă asemenea m ăsuri
au menirea ultim ă de a deprinde administra ția locală să depindă din ce în ce mai
puțin de cea central ă. Până la acest obiectiv, administra ția locală solicită o pregătire
în timp, pe fondul unei strategii care s ă o ajute s ă facă trecerea c ătre noua etap ă, a
autosusținerii financiare, în mod firesc.
Tema bugetelor publice locale este cu mult mai complex ă decât expunerea din studiu.
Anumite particularit ăți, de la o zon ă geografic ă la alta, de la o regiune de dezvoltare
la alta, vor fi luate în considerare, dup ă cum s-a men ționat, în cercet ări ulterioare ale
Institutului.
Oricum, dat ă fiind complexitatea dar și actualitatea temei, analize, document ări și
sinteze care s ă aducă în prim plan date din teren și informații privind politicile na ționale
în domeniu, sunt din ce în ce mai necesare atât pentru administra ție cât și pentru
societatea civil ă.

Institutul pentru Politici Publice11Metodologia acestui studiu cuprinde date centralizate atât de la nivelul administra ției
publice centrale, cât și de la nivelul administra ției publice locale, coroborate cu
informații provenind din monitorizarea de pres ă.
Pentru culegerea datelor la nivelul administra ției locale s-au trimis chestionare de
opinie, speciale, cu întreb ări deschise și închise către toți președinții consiliilor
județene din România. Perioada de recoltare a datelor a fost considerat ă perioada
scursă de la data trimiterii chestionarelor – 4 septembrie 200 1, până la data primirii
ultimului chestionar – 19 octombrie 200 1.
Cercetarea s-a oprit și asupra a patru comunit ăți: Făgăraș (Brașov), Miercurea Ciuc
(Harghita), Țăndărei (Ialomi ța) și comuna Voluntari (Ilfov) localizate diferit pe harta
României, unde s-au intervievat actorii importan ți în procesul de proiectare și adoptare
a bugetelor locale. Metodologic, au fost alese unit ăți administrativ-teritoriale de m ărimi
diferite, provenind din zone economice, politice, sociale, culturale diferite. Acestelocalități au fost stabilite în baza datelor care existau cu privire la disponibilitatea
administra ției locale de a implica cet ățenii în procesul de elaborare a proiectelor de
buget, în vederea încuraj ării acestei practici în cadrul unor programe pe care Asocia ția
Pro Democra ția urmeaz ă a le desf ășura în anul 2002.
Cu privire la informa țiile din partea administra ției centrale, operatorii Institutului pentru
Politici Publice au realizat interviuri cu reprezentan ții instituțiilor cu atribu ții directe în
domeniu. Este vorba de Comisia pentru Cultur ă, Arte, Mijloace de Informare în Mas ă,
Comisia pentru Administra ție Public ă, Comisia pentru Buget, Finan țe, Bănci din
Camera Deputa ților, Departamentul pentru Integrare European ă, Direcția Armonizare
Legislativ ă din cadrul Ministerului Administra ției Publice, Comisia pentru Administra ție
Publică din cadrul Senatului României, Direc ția General ă de Sintez ă a Politicilor
Bugetare din cadrul Ministerului de Finan țe. S-a urm ărit astfel crearea unei imagini
cât mai complete și actuale asupra problemei bugetelor locale din perspectiva
administra ției centrale, precum și stabilirea unei reale reprezentativit ăți a datelor.
Interviurile utilizate au fost interviuri semistructurate, focalizate, și s-au aplicat în
perioada 1 septembrie – 1 noiembrie 200 1.
Aceste date au fost completate de analiza secundar ă a unor documente sociale.
Este vorba despre informa țiile conținute în Legea finan țelor publice locale ( 1998),
Legea bugetului de stat pe anul 200 1, proiectul Legii bugetului de stat pe 2002
1, de
informațiile furnizate de c ătre consiliile jude țene și locale. În urma centraliz ării datelor,
s-a folosit și verificarea încruci șată a situațiilor prezentate de mai multe institu ții.
De asemenea, datele au fost corelate cu o monitorizare a presei din patru cotidiene
centrale ( Adevărul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Na țional, Ziarul Politic ), pe perioada
1 aprilie-20 noiembrie 200 1, perioad ă care se suprapune intervalului de timp în care
s-au purtat discu țiile referitoare la adoptarea proiectelor de bugete locale2.
1 Cercetarea s-a finalizat anterior aprob ării Legii bugetului de stat pe anul 2002.
2 IPP deține o baz ă de date pe care o pune la dispozi ția instituțiilor sau persoanelor interesateMetodologieMetodologie22

Institutul pentru Politici Publice12Astfel, prin metodele și tehnicile sociologice aferente acestui studiu, fie ele cantitative
sau calitative, am urm ărit să surprindem aspectele esen țiale menținând un echilibru
între datele de teren și documenta ția aferent ă problemei studiate.
Structural, abordarea din studiu se realizeaz ă pe două niveluri:
Primul nivel , unul general, specific întregii teme se refer ă la studiul resurselor
administra ției locale și explicarea traseului și a actorilor în procesul de elaborare și
distribuire a fondurilor de la nivel central la nivel local. La acest nivel discursul va fiunul preponderent analitic, teoretic, bazat pe cercetarea documentelor socialeculese.
La al doilea nivel , analiza se concentreaz ă asupra unor aspecte relevante pentru
tema bugetelor locale: fondurile alocate pentru echilibrarea bugetelor locale și
descentralizarea f ără resurse. Pentru selectarea acestor teme s-a ținut cont de
frecvența referirilor f ăcute de interlocutori. Discursul teoretic va fi sus ținut de date
concrete ob ținute de pe teren, în urma aplic ării metodelor și tehnicilor de cercetare
menționate anterior.
Conținutul discursului, la ambele niveluri de analiz ă, va fi atât unul constatativ, cât și
unul explicativ.
Principalul criteriu de evaluare folosit pe toat ă durata cercet ării, inclusiv în redactarea
concluziilor și a recomand ărilor a fost compatibilitatea normelor și practicilor din
România cu standardele europene în domeniul finan țelor publice locale.
.

Institutul pentru Politici Publice13În ultimii ani au fost f ăcuți pași importan ți pentru îmbun ătățirea cadrului legal existent
în domeniul bugetelor locale. Ultimul demers în acest sens este anun țul actualului
executiv referitor la separarea discu țiilor pe bugete locale de cele pe bugetul de stat,
începând cu anul 2003.
Totuși, actuala legisla ție în domeniu necesit ă două tipuri de îmbun ătățiri. Primul tip
se referă la armonizarea actelor normative din domeniu și simplificarea traseului
proiectării și adoptării bugetelor locale. Cel de-al doilea tip vizeaz ă simplificarea
însăși a cadrului legislativ.
Cadrul legal care reglementeaz ă funcționarea administra ției locale pe tema bugetelor
locale include urm ătoarele legi:
•Constituția României ( 1991)
•Legea administra ției publice locale (200 1)
•Legea finan țelor publice ( 1996)
•Legea finan țelor publice locale ( 1998)
•Legea privind contenciosul administrativ ( 1998)
•Legea privind taxele și impozitele locale ( 1994)
• Legea anual ă a bugetului de stat.
Alături de acestea se reg ăsesc și ordonan țe și hotărâri ale guvernului, ordine ale
ministerelor și prefecturilor, hot ărâri ale consiliilor jude țene, hotărâri ale consiliilor
locale, dispozi ții ale președintelui consiliului jude țean, dispozi ții ale primarului.
Principiile procedurii bugetareBugetul public na țional reprezint ă planul financiar al statului prin care sunt prev ăzute
veniturile și cheltuielile pentru o perioad ă determinat ă de timp, în spe ță de un an.
Bugetul public na țional cuprinde:
•Bugetul de stat;
•Bugetele locale;
•Bugetul asigur ărilor sociale de stat.
Fiind parte a bugetului public na țional, activitatea bugetar ă la nivel local se circumscrie
activității bugetare la nivel na țional, cunoscând acelea și etape și desfășurându-se
pe baza acelora și principii, dar privite prin prisma specificit ății activității administra ției
publice locale. Activitatea bugetar ă la nivel local cunoa ște patru etape:
1. Elaborarea proiectului de buget local cuprinde activitatea de determinare a
veniturilor și cheltuielilor la nivelul unit ăților adiministrativ-teritoriale cu personalitate
juridică (fiecare comun ă, oraș, municipiu, jude ț, sector al capitalei și Municipiul
București);
2. Aprobarea presupune dezbaterea și votarea bugetelor locale de c ătre autorit ățile
administra ției publice locale cu func ție deliberativ ă și care au în competen ța lorCadrul legalCadrul legal33

Institutul pentru Politici Publice14această atribuție (consiliile locale, consiliile jude țene, precum și Consiliul General al
Municipiului Bucure ști);
3. Execuția bugetar ă constă în realizarea veniturilor la termenul și în cuantumul
prevăzut în bugetul local și efectuarea cheltuielilor conform destina ției prevăzute în
bugetul local. Realizarea veniturilor în cuantumul prev ăzut reprezint ă o obliga ție
minimă, în cadrul execu ției bugetare putându-se realiza venituri în cuantumuri
superioare celor prev ăzute. În acela și timp, efectuarea cheltuielilor conform destina ției
prevăzute în bugetele locale reprezint ă o obligație, ce nu poate fi înc ălcată. Această
etapă este cea mai important ă, deoarece presupune transpunerea unor previziuni
în plan concret, asigurându-se astfel finan țarea activit ăților și funcționarea institu țiilor
publice de la nivel local;
4. Încheierea exerci țiului bugetar presupune o dare de seam ă complet ă asupra
modului de realizare a veniturilor și de efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar
expirat.
Toate actele și operațiunile cu caracter tehnic și normativ, realizate de autorit ățile
publice competente în scopul elabor ării, adopt ării, execut ării și încheierii bugetului
local constituie procedura bugetar ă la nivel local. Aceasta se desf ășoară pe parcursul
a trei ani calendaristici, deoarece elaborarea proiectului de buget local începe înanul premerg ător celui pentru care se întocme ște, continu ă cu executarea, în cursul
anului respectiv și se definitiveaz ă prin contul de încheiere a exerci țiului bugetar, în
anul urm ător.
Procedura bugetar ă privitoare la bugetele locale se desf ășoară pe coordonatele
principiilor enun țate de:
Legea administra ției publice locale nr. 215/2001 care reia principiile consacrate
din precedenta lege privind administra ția publică locală (Legea 69/ 1991). Cele care
au cea mai mare relevan ță în domeniul bugetelor locale sunt:
– principiul autonomiei locale
Prin autonomie local ă se înțelege dreptul și capacitatea efectiv ă a autorit ăților
administra ției publice locale de a solu ționa și de a gestiona, în numele și în interesul
colectivit ăților locale pe care le reprezint ă, activitățile publice. Acest drept se exercit ă
de către consiliile locale și primari, precum și de către consiliile jude țene. Autonomia
locală privește organizarea, func ționarea, competen țele și atribuțiile, precum și
gestionarea resurselor care, potrivit legii, apar țin comunei, ora șului sau jude țului,
după caz. În consecin ță, competen țele și răspunderile ce revin autorit ăților
administra ției publice locale în domeniul finan țelor publice locale sunt depline și ex-
clusive, excep țiile trebuind s ă fie expres prev ăzute de lege. Tot ca o consecin ță a
autonomiei financiare de care se bucur ă autoritățile publice locale, acestea au dreptul,
în limitele legii, de a avea ini țiative în acest domeniu. Având autonomie func țională,
unitățile administrativ-teritoriale nu mai sunt incluse cu toate veniturile și cheltuielile
lor în bugetul de stat, ci numai cu sumele pe care le vars ă, respectiv le primesc de
la acest buget.

Institutul pentru Politici Publice15- principiul descentraliz ării serviciilor publice
Este un principiu de organizare și conducere a statului întemeiat pe o larg ă
autonomie acordat ă autorităților locale din unit ățile administrativ-teritoriale. Conform
acestui principiu are loc un transfer limitat al puterii de decizie de la autorit ățile
publice centrale la cele locale.
– principiul consult ării cetățenilor
Acest principiu prevede ca cet ățenii să fie consulta ți în activitatea de proiectare și
adoptare a bugetelor locale. El presupune aspecte complexe astfel încât va fi detaliatîntr-un capitol urm ător.
Legea finan țelor publice nr. 72/1996 precizeaz ă că la baza elabor ării și execuției
bugetelor locale stau principiile unicit ății, universalit ății, echilibrului, realit ății, anualității
și publicității.
Legea finan țelor publice locale nr. 189/1998 enun ță ca principii care stau la
baza elabor ării, aprobării și execuției bugetare: autonomia local ă, echilibrul, realitatea,
anualitatea și publicitatea.
– principiul autonomiei locale
Este cel descris și de Legea administra ției publice locale.
– principiul universalit ății bugetare
Potrivit acestui principiu, veniturile și cheltuielile publice trebuie s ă figureze în bugetul
local cu sumele lor totale, brute, nici un venit și nici o cheltuial ă neputându-se realiza
în afara cadrului bugetar. Deoarece ob ținerea veniturilor publice determin ă anumite
cheltuieli, este necesar ca veniturile respective s ă se înscrie în buget cu produsul
lor brut, iar cheltuielile cu cifra lor total ă, iar nu direct diferen ța dintre acestea, pentru
a se putea cunoa ște și controla suma exact ă a cheltuielilor publice.
– principiul echilibrului bugetului
Presupune ca veniturile s ă acopere integral cheltuielile prev ăzute în bugetul local. În
situația în care veniturile nu acoper ă cheltuielile, deficitul bugetului local urmeaz ă să
fie acoperit din împrumuturi contractate de autorit ățile publice locale și din sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prev ăzute prin legea bugetului de
stat.
– principiul realit ății bugetare
Potrivit acestui principiu trebuie avute în vedere variantele cele mai prudente înrealizarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor bugetare, pentru a se evita eventualele
dezechilibre care ar putea ap ărea pe parcursul execu ției bugetare.
– principiul unit ății bugetare
Presupune necesitatea ca toate veniturile și cheltuielile bugetare s ă fie înscrise într-
un singur document, și anume bugetul local.

Institutul pentru Politici Publice161 Consiliile locale ale sectoarelor Municipiului Bucure ști exercită această atribuție numai pe
baza împuternicirii exprese date prin hot ărâre a Consiliului General al Municipiului Bucure ști- principiul anualit ății bugetare
Implică aprobarea bugetului local de c ătre autorit ățile publice locale competente în
fiecare an, perioada de un an fiind cea pentru care acestea acord ă „autoriza ția” de a
se încasa veniturile și de a se efectua cheltuielile aprobate prin buget.
– principiul publicit ății bugetului
Presupune aducerea la cuno ștința opiniei publice a acestuia. Astfel, proiectul bugetului
local se public ă în presa local ă sau se afi șează la sediul prim ăriei înainte cu 15 zile
de a fi supus aprob ării consiliului local. Dezbaterea sa se face în ședință publică,
primarul putând cere consultarea cet ățenilor prin referendum în problemele privind
bugetul local. De asemenea, hot ărârea prin care se aprob ă bugetul trebuie adus ă la
cunoștință publică, în condițiile Legii administra ției publice locale, ca orice alt ă hotărâre
cu caracter normativ.
Competen țele actorilor
Prin termenul de “actori” în țelegem autorit ățile locale și centrale competente care
intervin în procesul de elaborare, adoptare, executare și încheiere a bugetelor lo-
cale. Între actorii administra ției centrale și actorii administra ției locale se poate observa
un proces comunica țional care se realizeaz ă atât de jos în sus cât și invers.
Tot aceast ă axă verticală a nivelurilor ierarhice determin ă și poziționarea actorilor
formali ai acestor procese. Astfel, putem distinge între actorii autorit ăților administra ției
locale și actorii autorit ăților administra ției centrale.
La nivelul administra ției publice locale , conform Legii privind finan țele publice
locale, prin expresia “autorit ăți ale administra ției publice locale”, se în țelege:
a. Primarii comunelor, ora șelor, municipiilor, sectoarelor capitalei, primarul general
al municipiului Bucure ști, președinții consiliilor jude țene. Ace știa reprezint ă autoritatea
executivă și acționează ca reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorial ă
în care a fost ales.
b. Consiliile locale1, consiliile jude țene, Consiliul General al Municipiului Bucure ști
reprezint ă autoritățile deliberative aflate în serviciul colectivit ății locale. În exercitarea
mandatului, consilierii r ăspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac
parte.
Între autorit ățile unităților administrativ-teritoriale (primar, consiliu local), autorit ățile
județene (președintele consiliului jude țean, consiliul jude țean), autorit ățile centrale
din teritoriu (prefectur ă, direcțiile generale ale finan țelor publice și controlului financiar
de stat), conform legilor în vigoare, nu exist ă relație de subordonare ierarhic ă formală.

Institutul pentru Politici Publice17
Primar Consiliul local Președintele Consiliului Jude ț
Consiliul Jude țean
• întocmește proiectele de bugete locale, pe baza
proiectelor de bugete proprii ale administra ției publice
locale, ale institu țiilor și serviciilor publice de
subordonare local ă
• prezintă proiectele bugetelor locale, echilibrate,
direcției finan țelor publice și controlului financiar de
stat
• elaboreaz ă noile propuneri de proiecte de bugete
locale, pe baza limitelor maxime sumelor defalcate din
unele venituri ale bugetului de stat și a transferurilor cu
destinație special ă și le depun la direc țiile generale ale
finanțelor publice și controlului financiar de stat
• elaboreaz ă raportul privind proiectele de bugete locale
• publică proiectele bugetelor locale în presa local ă sau
le afișează la sediul prim ăriei
• prezintă spre aprobare proiectele de bugete locale,
însoțite de rapoartele asupra acestora, consiliilor
locale, jude țene, Consiliului General al Municipiului
București
• aprobă repartizarea pe trimestere a veniturilor și
cheltuielilor prev ăzute în bugetele locale, pentru
bugetele proprii și bugetele institu țiilor și serviciilor
publice subordonate • aprobă bugetul
local,
împrumuturile, virările de
credite și modul
de utilizare a rezervei bugetare • informeaz ă pe ordo
principali de credite din j
lor/municipiul Bucure ști
d
limitele sumelor defalcate
transferurilor cu de s
specială de la bugetul d e
stabilite de Ministerul Fin a
Publice
• aprobă bugetul propri u
județului/Municipiului Bucur e
• hotărăsc repartizarea pe co
orașe și muncipii a cot e
sumele defalcate din
venituri ale bugetului de st a
din alte surse, cu cons u
primarilor acestor administrativ-teritoriale ș
i
asistența tehnic ă de speci
a direc țiilor generale
finanțelor publice și con t
financiar de stat
• coordoneaz ă activitatea co n
locale în vederea re a
serviciilor publice de i
județean
Fig. 1
Atribuțiile autorit ăților administra ției publice locale în domeniul bugetelor locale

Institutul pentru Politici Publice18Fig. 2
Atribuțiile autorit ăților administra ției publice centrale în domeniul bugetelor locale
Prefect
Prefectur ă Direcțiile generale ale finan țelor
publice și controlului financiar de stat Ministerul Finan țelor Publice Ministerul
Administra ției
Publice Guvern Parlament
• vegheaz ă ca
activi-tatea
consiliilor lo-cale, a primarilor, a
consiliului județean, și
președintelui a-
cestuia s ă se
des-fășoare în
confo-rmitate cu
preve-derile legii. • centralizeaz ă proiectele de bugete locale
la nivelul fiec ărui județ/municipiului
București
• depun la Ministerul Finan țelor Publice
proiectele de bugete locale pe ansamblul județului/municipiului Bucure ști
• comunic ă limitele sumelor defalcate și a
transferurilor cu destina ție special ă
stabilite de Ministerul Finan țelor Publice,
consiliilor jude țene/Consiliului General al
Municipiului Bucure ști
• centralizeaz ă și transmit Ministerului
Finanțelor Publice, noile propuneri de
proiecte ale bugetelor locale pe
ansamblul jude țului/municipiului
București, elaborate pe baza limitelor
sumelor defalcate și transferurilor cu
destinație special ă stabilite de Ministerul
Finanțelor Publice
• acordă asistență tehnică de specialitate
consiliilor jude țene/Consiliului General al
Municipiului Bucure ști în vederea
repartizării sumelor defalcate de la unele
venituri ale bugetului de stat și a
transferurilor cu destina ție special ă
comunelor, ora șelor,
municipiilor/sectoarelor Municipiului Bucu-rești
• întocmesc, pe baza bugetelor locale
apro-bate, și transmit la Ministerul
Finanțelor Publice bugetele pe ansamblul
fiecărui județ/municipiului Bucure ști, cu
repartizarea pe trimestre a veniturilor și
cheltuielilor, grupate în cadrul fiec ărui
județ/municipiului Bucure ști pe comune,
orașe, muni-cipii/sectoare ale municipiului
București
• elaboreaz ă norme metodologice în
vederea întocmirii și execuției
buge-telor locale
• elaboreaz ă, împreun ă cu Ministerul
Administra ției Publice, norme
metodologice pentru aplicarea
dispozițiilor legii bugetului de stat
referitore la bugetele locale
• examineaz ă propunerile de sume
defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat și de transferuri cu
destinație special ă, cuprinse în
bugetele locale și stabilește limitele
acestora, precum și criteriile de
repartizare pe unit ăți administrativ-
teritoriale, urmând a le comunica direcțiilor generale ale finan țelor
publice și a controlului financiar de
stat
• elaboreaz ă proiectul bugetului de
stat, al bugetului asigur ărilor sociale
de stat și al fondurilor speciale,
precum și proiectul legii bugetare și
le transmite Guvernului
• repartizeaz ă, împreun ă cu
Ministerul Administra ției Publice,
transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale, pentru
investiții finanțate parțial din
împrumuturi externe, pe jude țe și
pe municipiul Bucure ști, potrivit
acordurilor de împrumut încheiate
cu organismele financiare internaționale
• aprobă repartizarea pe trimestre a
sumelor defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat și a
transferurilor cu destina ție special ă
• elaboreaz ă,
împreună cu
Ministerul Finanțelor
Publice, norme metodologice
pentru aplicarea
dispozițiilor legii
bugetului de stat
referitore la
bugetele locale
• repartizeaz ă,
împreună cu
Ministerul
Finanțelor
Publice,
transferurile de la
bugetul de stat către bugetele
locale, pentru
investiții finanțate
parțial din
împrumuturi
externe, pe județe și pe
municipiul
București, potrivit
acordurilor de
împrumut
încheiate cu organismele
financiare
internaționale
• aprobă limitele
sumelor defalcate
din unele venituri ale bugetului de
stat și ale
transferurilor cu
destinație
specială, precum
și criteriile de
repartizare a
acestora pe unități
administrativ-
teritoriale, stabilite de
Ministerul
Finanțelor
Publice
• își însușește
proiectul
bugetului de stat,
al bugetului asigurărilor
sociale de stat și
al fondurilor
speciale și le
transmite Parlamentului,
însoțite de
proiectele legii bugetare
• adoptă legea
bugetului de stat,
prin care sunt stabilite: limitele
sumelor defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat
și a transferurilor cu
destinație special ă;
criteriile de
repartizare a acestora pe unit ăți
administrativ-
teritoriale; limita cotei din sumele
defalcate și
transferuri care reprezint ă venituri
proprii ale județelor/municipiul
ui Bucure ști;
repartizarea, în
funcție de
categoriile de venit
din care se
defalcheaz ă sume
și cote, precum și
de scopul în care se
realizeaz ă
defalcarea, pe
județe/municipiul
București, cu
evidențierea în cifr ă
absolută a sumelor
care se constituie
ca venit propriu al județelor și a celor
care urmeaz ă a fi
distribuite
comunelor,
orașelor,
municipiilor

Institutul pentru Politici Publice19La nivelul administra ției centrale distingem între:
instituțiile administra ției centrale
Ministerul Finan țelor Publice, Ministerul Administra ției Publice, Guvern, Parlament.
Acestea au rolul de a elabora norme metodologice, de a aproba și adopta proiectul
legii bugetului de stat în care sunt incluse criteriile și limitele pentru transferurile de
la bugetul de stat c ătre bugetele locale.
instituțiile din teritoriu care reprezint ă administra ția central ă (Prefectura, Direc ția
generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat)
Acestea au rolul de a veghea ca activit ățile autorit ăților locale s ă se desfășoare în
conformitate cu cadrul legal (Prefectura) sau intervin activ în procesul de elaborareși aprobare a proiectelor bugetelor locale (Direc ția general ă a finanțelor publice și
controlului financiar de stat). Un rol important îl are de asemenea Trezoreria, institu ția
prin care se realizeaz ă tranzacții financiare legate de bugetele locale.
Proiectarea și adoptarea bugetelor locale
Există două nivele în construc ția bugetelor locale. Unul dintre ele se refer ă la veniturile
și cheltuielile realizate pe plan local, iar cel ălalt la ceea ce se prime ște de la nivel
central. Întregul buget local ( și venituri proprii și venituri primite de la nivel central)
parcurge traseul proiect ării și adoptării trecând prin autoritatea central ă, în speță
Ministerul de Finan țe.
Cotele și sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cotele adi ționale
la unele venituri ale bugetului de stat și transferurile cu destina ție special ă de la
bugetul de stat formeaz ă venituri ale bugetelor locale și, în consecin ță, sunt cuprinse
ca atare în bugetele unit ăților administrativ-teritoriale. În stabilirea, aprobarea și
distribuirea acestora sunt implicate atât autorit ățile administra ției publice locale cât
și cele ale administra ției centrale, competen țele lor în materie fiind stabilite prin lege.
Procedura bugetar ă privitoare la aceste venituri se întinde pe parcursul a mai multe
luni, debutând prin elaborarea proiectelor de bugete locale la nivelul unit ăților
administrativ-teritoriale de c ătre primarii comunelor, ora șelor, municipiilor, sectoarelor
Municipiului Bucure ști, primarul general al Municipiului Bucure ști și președinții
consiliilor jude țene (ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale).
•Până la data de 15 mai a fiecărui an, ordonatorii principali de credite ai bugetelor
locale men ționați au obliga ția de a prezenta proiectul de buget pentru unitatea
administrativ-teritorial ă din subordine la direc ția general ă a finanțelor publice și
controlului financiar de stat a jude țului de care apar țin. În cazul în care se solicit ă
majorări ale transferurilor, cotelor și sumelor defalcate din unele venituri ale
bugetului de stat pentru anul urm ător, față de anul în curs, consiliile locale și consiliile
județene au obliga ția de a comunica Ministerului Finan țelor Publice propunerile în
acest sens, cu precizarea cauzelor și fundament ărilor care le determin ă, până la
data de 1 mai. Proiectele bugetelor sunt înso țite de note de fundamentare menite
în principal s ă justifice preten țiile financiare ale autorit ăților locale.

Institutul pentru Politici Publice20PRIMARII
întocmesc
proiectul
bugetului
local
(PBL) -15 mairefac
proiectul
bugetului
local (PBL)
pe baza
limitelor
aprobatesupun PBL spre
aprobare Cons.
Local
PBL se public ă
după 15 zile
primește aprobarea
finală a CLBugetul de venituri și Cheltuieli
se repartizeaz ă pe trimestre în
funcție de:
termenele legale de încasare
necesitățile de efectuare a
cheltuielilor
Consiliul
Județean
(Consiliul General
al Mun. Bucure ști)
Direcția General ă a
Finanțelor Publice
(DGFP)
examineaz ă
propunerile de
sume defal-
cate (SD) și
fonduri cudestinație
specială (FDS)
cuprinse în
PBLaprobă
repartizarea
PBL pe
trimestre (în 20
de zile de la
intrarea în
vigoare a Legii
Bugetului de
Stataprobă PBL
GUVERN
comunică limta maxim ă a SD și
FDS și criteriile de repartizare
(până la 1 iulie)PARLAMENT
votarea Legii Bugetului de Stat
(în termen de 30 de zile)1 iunie
1 august
Ministerul de Finan țeFig. 3
Schema proiect ării și adoptării bugetelor locale

Institutul pentru Politici Publice21•În perioada 15 mai – 1 iunie , direcțiile generale ale finan țelor publice și de la nivel
județean centralizeaz ă proiectele de bugete locale primite și care cuprind
propunerile de cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și
propunerile de transferuri cu destina ție special ă, și depun la Ministerul Finan țelor
Publice situa ția acestora pe ansamblul jude țelor/Municipiului Bucure ști, pentru
corelarea cu proiectul bugetului de stat. Proiectele de buget pe ansamblul jude țelor/
municipiului Bucure ști se prezint ă Ministerului Finan țelor Publice înso țite de situa ția
unităților administrativ-teritoriale componente la care se propun cote, sume defal-
cate și transferuri precum și de note de fundamentare a necesit ății, oportunit ății,
eficienței și eficacității acestora.
•Ministerul Finan țelor Publice examineaz ă propunerile de sume defalcate și de
transferuri cu destina ție special ă cuprinse în proiectele de bugete locale pe
ansamblul fiec ărui județ/Municipiului Bucure ști și, având situa ția general ă a
veniturilor și cheltuielilor previzionate pentru bugetul de stat, stabile ște, cu acordul
Guvernului, limitele acestor sume, precum și criteriile de repartizare a acestora
pe unități administrativ-teritoriale. Ministerul Finan țelor Publice are obliga ția ca
până la data de 1 iulie să comunice direc țiilor generale ale finan țelor publice și ale
controlului financiar de stat limitele maxime pentru sumele defalcate din unelevenituri ale bugetului de stat și pentru transferurile cu destina ție special ă, precum
și criteriile de repartizare a acestora. În plus jude țele primesc o nota de
fundamentare a deciziei luate de minister.
 Direcțiile generale ale finan țelor publice și transmit limitele sumelor defalcate și
transferurilor cu destina ție special ă consiliilor jude țene și Consiliului General al
Municipiului Bucure ști, urmând ca acestea s ă informeze ordonatorii principali de
credite ai bugetelor locale asupra limitelor în discu ție.
 Până la data de 20 iulie , ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale
elaboreaz ă și depun la direc țiile generale ale finan țelor publice și controlului
financiar de stat noile propuneri pentru proiectele de bugete locale, întocmite culuarea în considerare a limitelor maxime de sume defalcate și transferuri cu
destinație special ă stabilite de Ministerul Finan țelor Publice.
 Urmeaz ă o nouă centralizarea a proiectelor de bugete locale pe ansamblul
județelor/Municipiului Bucure ști, centralizare care se realizeaz ă de către direcțiile
generale ale finan țelor publice și controlului financiar de stat și se transmite de
către acestea la Ministerul Finan țelor Publice pân ă la data de 1 august a fiecărui
an.
 Ministerului Finan țelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ministerelor și
ale celorlalte autorit ăți ale administra ției publice centrale cu bugete proprii, a
proiectelor bugetelor locale pe ansamblul jude țelor/Municipiului Bucure ști și a
bugetului propriu, întocme ște proiectul bugetului de stat, proiectul bugetului
asigurărilor sociale de stat și proiectele fondurilor speciale, pe care le depune la
Guvern, pân ă la data de 25 septembrie, înso țite de proiectele legilor bugetare.

Institutul pentru Politici Publice22 Guvernul î și însușește proiectele de bugete men ționate și le depune spre aprobare
la Parlament, cel mai târziu pân ă la data de 10 octombrie, înso țite de un raport
privind situa ția economico-financiar ă a țării și proiecția acesteia pentru anul care
urmează, precum și de proiectele legilor bugetare.
 Parlamentul aprob ă bugetul de stat, bugetul asigur ărilor sociale de stat și bugetul
fondurilor speciale. Cotele și sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de
stat și transferurile cu destina ție special ă, eviden țiate pe jude țe/municipiul
București, se cuprind în anexe la bugetul de stat. Din sumele defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat, aprobate prin legea bugetului de stat, o cot ă de până
la 25% se aloc ă bugetului propriu al jude țelor (limta maxim ă a acestei cote se
stabilește tot prin legea bugetului de stat), diferen ța până la suma total ă aprobată
pentru fiecare jude ț revenind comunelor, ora șelor și muncipiilor din respectivul
județ.
 Repartizarea efectiv ă a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
pe comune, ora șe și municipii se realizeaz ă de fiecare consiliul jude țean, prin
hotărâre, cu prioritate acelor unit ăți adminitrativ-teritoriale care înregistreaz ă venituri
proprii insuficiente, dup ă consultarea primarilor și cu asisten ța tehnic ă de
specialitate a direc țiilor finan țelor publice, în func ție de criteriile de repartizare
aprobate prin legea bugetului de stat.
•În termen de maxim 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat
(care are loc la data public ării ei în Monitorul oficial al României, Partea I),
ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale prezint ă proiectele de bugete
locale spre aprobare consiliilor locale, consiliilor jude țene și Consiliului General al
Municipiului Bucure ști. Proiectul de buget local se public ă în presa local ă sau se
afișează la sediul prim ăriei, după care, în termen de 15 zile, este supus aprob ării
consiliului local, jude țean și Consiliului General al Municipiul Bucure ști. Proiectul
bugetului local va fi înso țit de raportul primarului, al pre ședintelui consiliului jude țean
sau al primarului general al municipiului Bucure ști, după caz, precum și de
eventualele contesta ții depuse de locuitori, în termenul de 15 zile de la publicarea/
afișarea proiectului. Consiliul local, jude țean și Consiliul General al Muncipiului
București se pronun ță asupra contesta țiilor, după care adopt ă proiectul bugetului
local.
•Veniturile și cheltuielile prev ăzute în bugetele locale se repartizeaz ă pe trimestre,
în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este
necesară efectuarea cheltuielilor, și se aprob ă, pentru sumele defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat și pentru transferuri de la acest buget, de c ătre
Ministerul Finan țelor Publice, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a
legii bugetului de stat. Aprobarea pentru aceste sume se face pe baza propunerilorordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise la MinisterulFinanțelor Publice de c ătre direcțiile generale ale finan țelor publice și controlului
financiar de stat.

Institutul pentru Politici Publice23•Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale, jude țene și de Consiliul
General al Municipiului Bucure ști, după caz, direc țiile generale ale finan țelor publice
întocmesc și transmit Ministerului Finan țelor Publice bugetele pe ansamblul fiec ărui
județ/Municipiului Bucure ști, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor,
grupate în cadrul fiec ărui județ/Municipiului Bucure ști pe comune, ora șe, municipii/
sectoare ale Municipiului Bucure ști.
Concluzii. Recomand ări
Deși actualul cadru legal este clar un progres fa ță de începutul anilor ‘90 și se apropie
de standardele europene în domeniul finan țelor publice, mai sunt înc ă destule aspecte
de îmbun ătățit. Cele mai importante dintre acestea vizeaz ă armonizarea legisla ției
emise în domeniu. Iat ă câteva sugestii:
•actele normative referitoare la descentralizarea serviciilor publice s ă fie armonizate
cu unele care prev ăd o descentralizare financiar ă adecvat ă;
•prevederile legii anuale a bugetului de stat s ă fie în deplin ă concordan ță cu legile-
cadru (pre ședinții consiliilor jude țene chestiona ți au sesizat inadverten țe în acest
sens);
•legislația fiscală să fie în deplin acord cu cea bugetar ă.
Îmbunătățirea legisla ției nu este suficient ă însă. Ea trebuie dublat ă de un manage-
ment local performant, o revizuire a modului în care se colecteaz ă și se cheltuiesc
banii comunit ăților locale.

Institutul pentru Politici Publice24Comunicarea
Rezolvarea problemelor comunit ății depinde indubitabil de nivelul resurselor
disponibile, de calitatea managementului acestor fonduri dar și de cooperarea între
diverse structuri ale administra ției locale.
Realitatea arat ă că datorită lipsei cooper ării între membrii aceluia și palier, pe de o
parte, dar și între diferite paliere, pe de alt ă parte, plecând adesea de la rivalit ăți
politice, apar consecin țe grave în planul calit ății managementului unit ăților
administrativ-teritoriale. Aceast ă cooperare ar trebui s ă îmbrace un caracter per-
manent, de la etapa de prognozare a activit ăților pe termen mediu și lung pân ă la
cea de implementare a deciziilor financiare1. Ea are un rol foarte important, în condi țiile
descentraliz ării unor activit ăți noi pe care prim ăriile nu le pot gestiona în acest mo-
ment corespunz ător și pe fondul unui buget na țional auster.
Comunicarea din perspectiva autorit ăților centrale
Parlamentarii, membrii ai comisiilor abilitate, precum și responsabilii din ministerele
de resort sus țin existen ța unor diferen țe de viziune asupra bugetelor locale.
Parlamentarii care anterior au fost membri ai structurilor jude țene și locale sunt
familiariza ți cu maniera în care se iau deciziile pe plan local precum și cu dificult ățile
care stau în calea reprezentan ților acestor autorit ăți. Aceștia susțin că realitatea se
percepe diferit de la Bucure ști și din teritoriu. Multe decizii se iau f ără a se ține cont
de efectele aplic ării lor, anumite m ăsuri se adopt ă național unitar ignorându-se
particularit ățile județelor. Și din punctul de vedere al Ministerului Finan țelor sunt
frecvente diferen țele de abordare între reprezentan ții autorității centrale și ai celei
județene. Sensul este îns ă diferit. Administra ția locală este acuzat ă că apelează cu
solicitări considerate a fi neîntemeiate legal, din punctul de vedere al Ministerului
Finanțelor.
Comunicarea din perspectiva autorit ăților jude țene: Consiliul Jude țean,
Direcția Financiar ă2
Din punctul de vedere al Consiliului Jude țean Harghita, consultarea dintre cele dou ă
instituții și schimbul de expertiz ă este mai degrab ă formal. Reprezentan ții Consiliul
Județean Ialomi ța consider ă că direcția se implic ă destul de mult în procesul de
adoptare a bugetelor locale. Direc ția Financiar ă poate oferi asisten ță de specialitate,
îndrumându-le totodat ă spre identificarea de noi surse de venituri. În acela și timp
însă, direcția nu intervine în procesul decizional.
Trebuie remarcat c ă atât Consiliul Jude țean Harghita cât și Consiliul Jude țean Ialomi ța
consider ă că, tocmai în spiritul procesului de descentralizare, li s-ar putea delega
rolul pe care direc țiile financiare îl de țin în acest moment în proiectarea și adoptarea
bugetelor locale. Problema competen țelor direc țiilor financiare trebuie privit ă într-un
sens mai larg și ține de efectele, în planul eficientiz ării administra ției locale, rolului
1 Aceste proceduri au fost explicate în schema “Traseul proiect ării și adoptării bugetelor
2 Din motive independente de voin ța noastră, lipsesc datele de la Direc ția Financiar ă Brașov
și de la Consiliul Jude țean Ilfov.Comunicarea
în procesul de proiectare ài adoptare a bugetelor locale 44

Institutul pentru Politici Publice25instituțiilor descentralizate.
Spre deosebire de opinia consiliilor jude țene, direc țiile județene ale finan țelor din
Harghita și Ialomița găsesc că rolul lor este capital în rela ția autorit ăților centrale cu
cele locale. Direc țiile sprijin ă tehnic administra țiile locale pe tot traiectul exerci țiului
bugetar, în special cu privire la legalitatea pl ăților, dar mai ales la momentul elabor ării
bugetului local1. De altfel, din comentariile reprezentan ților direc țiilor se poate de-
duce o comunicare constant ă între Ministerul Finan țelor și teritoriu, în care un rol
important revine Trezoreriei2.
Spre deosebire de primele dou ă direcții, Direcția Financiar ă Ilfov, prin directorul gen-
eral, afirm ă că implicarea ei în procesul de proiectare și adoptare a bugetelor locale
este minim ă, cea mai mare parte a atribu țiilor ei în acest sens trecând din 1999 în
sarcina consiliilor jude țene sau a celor locale3. Astfel, rolul direc ției se limiteaz ă la
centralizarea proiectelor de bugete locale. În plus, fondurile de stat trec prin aceast ă
instituție până să ajungă la direcțiile financiare. De altfel, un aspect particular care
ne-a fost eviden țiat la Direc ția Județeană Ilfov, este percep ția directorului c ă instituția
pe care o conduce ar fi direct subordonat ă Consiliului Jude țean.
Legislația în vigoare nu prevede acest lucru, direc țiile financiare jude țene fiind
subordonate Ministerului Finan țelor. În practic ă însă, se întâlnesc situa ții diverse, fie
de colaborare (exemplul jude țelor Harghita, Ialomi ța), fie de subordonare (exemplul
județului Ilfov).
Comunicarea din perspectiva autorit ăților locale:
Consiliul Jude țean, Prim ăria4
În ceea ce prive ște comunicarea între palierul jude țean și cel local, to ți cei intervieva ți
au fost de p ărere că este foarte util ă o permanent ă consultare cu primarii din
1 În relația dintre autorit ățile centrale și cele locale, Direc ția Financiar ă Harghita consider ă că
are un rol în dublu sens:
•aduce la realitate solicit ările administra ției locale exprimate în planul ini țial de buget, în
condițiile în care acestea se prezint ă într-o prim ă etapă cu mult exagerat fa ță de nevoile
reale. Astfel, direc ția descongestioneaz ă Ministerul Finan țelor de aceast ă sarcină;
•comunică în teritoriu obiectivele strategice ale administra ției centrale în materie de buget.
În practic ă, reprezentan ții direcției financiare iau parte la consult ările cu primarii. Apoi, prin
însăși natura activit ății sale, Direc ția Financiar ă Județeană pune la dispozi ția Consiliului Jude țean
datele pe care le colecteaz ă. Este vorba de informa țiile privind realizarea veniturilor proprii și
colectarea taxelor și impozitelor locale și județene, etc.
2 Trezoreria faciliteaz ă comunicarea pe vertical ă între autorit ățile publice cu competen ță în
legatură cu bugetele locale.
3 După adoptarea Legii finan țelor publice.
4 Indicatorii considera ți a fi relevan ți pentru a surprinde esen țialul problematicii de comunicare
între cele dou ă paliere sunt urm ătorii: (i) aspecte modificate în urma discu țiilor dintre autorit ățile
județene și autoritățile locale; (ii) probleme constante ale procesului de repartizare a fondurilor;
(iii) frecven ța comunic ării dintre autorit ățile județene și autoritățile locale; (iv) mijloace utilizate
în comunicarea dintre autorit ățile județene și autoritățile locale.

Institutul pentru Politici Publice26localitățile aflate pe raza jude țului lor în momentul demar ării discuțiilor pe buget. Fie
că sunt de p ărere că aceste discu ții pot reprezenta un motor pentru schimb ări
importante în procesul de discutare și aprobare a proiectelor de bugete locale
(94,48%), fie c ă sunt de p ărere că aceste discu ții nu au mai mult de un rol consultativ
(5,45%), pre ședinții consiliilor jude țene consider ă că există avantaje vizibile pentru
a organiza astfel de consult ări când discu țiile la buget încep, atât în sensul cunoa șterii
mai profunde a problemelor din teren ale unit ăților administrativ-teritoriale de c ătre
liderii jude țului cât și în sensul stabilirii de obiective jude țene corelate celor locale.
Studiul chestionarelor a relevat un num ăr de 11 aspecte care s-au modificat în urma
discuțiilor dintre autorit ățile județene și autoritățile locale, precum și 9 probleme
constante cu care autorit ățile locale se confrunt ă.
Aspectele financiar-cifrice1 sunt înso țite de un grup de modific ări concrete în planulFig. 4
Aspecte modificate în urma discu țiilor dintre autorit ățile județene și
cele locale cu prilejul repartiz ării fondurilor pentru echilibrare (în procente)
1 Așa cum se poate constata, politica financiar ă referitoare la repartizarea resurselor primite
de la nivel central c ătre unitățile administrativ-teritoriale este considerat aspectul care se modific ă
în cele mai multe dintre cazuri (29,09%). Trebuie remarcat c ă acest aspect este invers
proporțional cu înl ăturarea subiectivismului, cu o pondere de doar 1,81%. Explica ția rezidă din
faptul că, atâta timp cât exist ă comunicare considerat ă a avea consecin țe reale în privin ța
politicii financiare, deciziile nu mai sunt socotite a fi subiective.Un alt aspect important al comunic ării, cu o pondere ridicat ă (14,54%), strâns legat de primul
aspect, este descentralizarea în lipsa resurselor.În același timp, trebuie spus c ă din punct de vedere informativ, la nivelul unit ăților administrativ-
teritoriale, consecin țele sunt o clarificare a atribu țiilor primarilor (7,27%), al ături de o mobilizare
în vederea încas ării veniturilor proprii (5,45%), accelerarea rezolv ării unor probleme ( 1,81%),
acordarea unei încrederi sporite autorit ăților județene (1,81%).

Institutul pentru Politici Publice27de obiective. Reponden ții consider ă că aceste discu ții determin ă o mai complet ă și
o mai real ă cunoaștere a realit ății și a necesit ăților atât la nivelul unit ăților administrativ-
teritoriale, cât și la nivelul jude țelor.
Dintre problemele constante care apar în comunicarea dintre autorit ățile locale, a șa
cum se poate observa mai jos, majoritatea sunt legate de administra ția central ă.
Mai exact spus, ele se refer ă la două caracteristici: pe o parte, problema financiar ă,
pe de alt ă parte, cadrul legislativ1.Alături de listarea acestor probleme care țin de
autoritățile centrale, sunt amintite și probleme caracteristice administra ției locale.
1 Argumentul pentru acest r ăspuns este, invariabil, incoeren ța dintre prevederile legilor în vigoare
și realitatea din unit ățile administrativ-teritoriale ( 16,66%).
Dincolo de aceste probleme exprimate la modul general, exist ă și 3 aspecte punctuale con-
siderate a crea dificult ăți în funcționarea unit ăților administrativ-teritoriale, toate ținând strict de
autoritățile centrale. Însumate, acestea reprezint ă nu mai pu țin de 29, 16% din răspunsurile
exprimate.primul aspect se refer ă la procesul de descentralizare realizat în lipsa resurselor ( 11,11%);
al doilea dintre acestea se refer ă la faptul c ă Legea bugetului de stat este aprobat ă cu întârziere
(9,72%), având astfel drept consecin ță crearea de decalaje între cheltuielile efectuate și veniturile
ce urmeaz ă a fi primite;
cel de-al treilea aspect generator de nemul țumire este alocarea sumelor din fondurile speciale
de către ministere, ulterior aprob ării Legii bugetului de stat, și nu prin anexe la aceast ă lege
(8,33%).25
16.66
16.66
11.11
9.72
8.33
8.33
2.77
1.380 5 10 15 20 25 30%
Insuficien a fondurilor ț
Textul leg ii
Incoeren a dintre prevederile legii i țș
realitate
Descentralizarea necorespuz toare ă
Aprobarea cu întârziere a Legii
bugetului de stat (LBS)
Alocarea sumelor din fondurile speciale
de c tre ministere – ulterior aprob riiăă
LBS
Capacitatea economico-financiar a ă
UA-T
Echitatea social ă
Priorit ile jude eneăț țFig. 5
Probleme constante ale procesului de repartizare a fondurilor (în procente)

Institutul pentru Politici Publice28Din punctul de vedere al pre ședinților consiliilor jude țene însă, acestea nu sunt la fel
de pregnante ca cele din prima categorie1.
Referindu-se la derularea efectiv ă a procesului de comunicare, majoritatea
președinților de consilii jude țene (70%) îi contacteaz ă pe reprezentan ții primăriilor
ori de câte ori este nevoie și declară că sunt contacta ți la rândul lor de primarii de pe
raza jude țului pe care îl reprezint ă de câte ori este necesar. Doar 30% dintre subiec ți
specifică un interval exact de timp în ceea ce prive ște frecven ța comunic ării. Este
de remarcat procentul totu și mare al PCJ care comunic ă doar o dat ă pe lună cu
primarii ( 15%).
1 Dintre acestea, cele mai importante sunt considerate a fi capacitatea economico-financiar ă
a unităților administrativ-teritoriale (8,33%). Aceast ă problemă afecteaz ă în mod direct stabilirea
și rezolvarea priorit ăților locale absolut dependente de veniturile proprii ale unit ăților administrativ-
teritoriale. Tot o consecin ță poate fi considerat ă și neputin ța stabilirii unei echit ăți sociale
(2,77%), îns ă aici cadrul discu ției se poate extinde foarte mult, caracterul dezirabil fiind mult
mai puternic decât realizarea de facto.Prioritățile la nivel jude țean nu reprezint ă o mare problem ă din punctul pre ședinților de consilii
județene. Deși amintite, ele sunt cele mai neînsemnate dintre toate problemele curente ale
procesului de repartizare a fondurilor ( 1,38%). Procentul este explicabil totu și, având în vedere
faptul că persoanele care au r ăspuns sunt direct responsabile de problemele jude țene.O datã pe sãptãmînã
4%De douã ori pe lunã
11%O datã pe lunã
15%
De câte ori e nevoie
70%Fig. 6
Frecvența comunic ării dintre autorit ățile județene și cele locale (în procente)
Cât prive ște mijloacele de comunicare, pre ședinții de consilii jude țene prefer ă să
discute personal cu primarii, fie c ă se deplaseaz ă la aceștia, fie că primarii vin în
audiență la județ. Pentru a rezolva problemele locale 96,3% dintre PCJ utilizeaz ă
telefonul. Un procent, de asemenea semnificativ, folosesc în acest scop faxul (77,7%)

Institutul pentru Politici Publice29ca mijloc de comunicare între paliere. În schimb, doar 25,92% apeleaz ă la email
pentru coresponden ță.
Din perspectiva primarilor îns ă, folosirea acestor mijloace de comunicare, precum
și frecven ța comunic ării, diminueaz ă dar nu elimin ă suspiciunile legate de rela țiile
preferențiale între pre ședintele consiliului jude țean și primăriile conduse de primari
din aceea și formațiune politic ă cu acesta. Astfel, trebuie semnalat c ă răspunsurile
primite din partea primarilor provenind dintr-un partid diferit de cel al pre ședintelui
consiliului judetean și/sau al majorit ății consilierilor locali las ă să transpară neînțelegeri
între reprezentan ții administra ției locale1. Din discu țiile cu autorit ățile locale care au
constituit studiu de caz în materialul de fa ță, printre obstacolele men ționate s-a f ăcut
referire și la deficien țele de conlucrare cu celelalte structuri, atât la nivel orizontal
cât și vertical. Atât prim ăria din Țăndărei, spre exemplu, cât și cea din F ăgăraș, așa
cum reiese din declara țiile reprezentan ților acestor institu ții, nu au o colaborare
adecvată cu autorit ățile județene. Disfunc ționalitățile par a pleca, printre altele, de la
1 Deși studiul nostru nu și-a propus s ă abordeze în mod particular acest aspect, el ne-a fost
adus în discu ție în mod repetat de c ătre primari sau de c ătre membrii ai Parlamentului. Faptul
că s-a ajuns la aceast ă situație nu înseamn ă însă că se blocheaz ă relațiile curente între cele
două instituții. Un exemplu semnificativ este cel al rela ției dintre primarul ora șului Miercurea
Ciuc și președintele Consiliului Jude țean Harghita. Frecven ța comunic ării este aproape zilnic ă,
iar frecven ța întâlnirilor este de 2 sau 3 ori pe s ăptămână.96.377.7725.9248.15
100
0 1 02 03 04 05 06 07 08 09 0 1 0 0 %IntâlniriTelefonFaxEmailAlteleFig. 7
Mijloace folosite în comunicarea dintre autorit ățile județene
și cele locale (în procente)

Institutul pentru Politici Publice30faptul că la nivel jude țean părerile locale nu au o pondere semnificativ ă.
Comunicarea autorit ăților locale cu cet ățenii
În afară de comunicarea dintre actorii formali, cu responsabilit ăți directe în problema
bugetelor locale, foarte important ă este și comunicarea cu cei care sunt direct afecta ți
de deciziile referitoare la bugetele locale. De altfel, acest aspect este reglementatde legile în vigoare.
Rezultatele cercet ării au demonstrat c ă, cel puțin la nivelul celor patru localit ăți,
numărul cetățenilor care consider ă că adoptarea bugetului local nu trebuie s ă se
afle doar în grija administra ției publice locale este destul de redus. Putem presupune
că acest lucru se datoreaz ă, în primul rând, faptului c ă nu exist ă, nici în rândul
cetățenilor, nici în cel al primarilor, consilierilor locali sau al func ționarilor publici din
primării, cunoștințe despre modul în care cet ățenii pot participa în procesul de
elaborare a bugetului local.
Dincolo de acest aspect îns ă, mai putem vorbi și de faptul c ă mulți dintre cet ățeni nu
conștientizeaz ă semnifica ția bugetului local. Oamenii ar trebui s ă afle că atunci
când se stabile ște bugetul ora șului sau comunei lor, nu se decide numai cu privire
la taxele și impozitele pe care ei le au de pl ătit, ci și la domeniile în care vor fi cheltui ți
banii colecta ți la buget. Cet ățenii ar trebui s ă știe că, în funcție de modul în care este
structurat bugetul local, se poate acorda prioritate problemelor care îi privesc sau,dimpotriv ă, altor probleme pe care ei le consider ă mai puțin stringente. Cu alte
cuvinte, direc ționarea banilor de la bugetul local c ătre anumite destina ții poate contribui
la îmbunătățirea traiului pentru cet ățean la fel de bine cum poate duce la înr ăutățirea
lui. Mai mult, pentru edilii unei localit ăți care administreaz ă treburile localit ății re-
spective pe baza unei strategii pe termen mediu și lung, bugetul local reprezint ă
pârghia prin care se stabilesc direc țiile de dezvoltare. Cu alte cuvinte, prin alegerea
domeniilor în care se investesc banii de la buget se poate decide dac ă o localitate,
spre exemplu, urmeaz ă să devină o una turistic ă sau dacă va fi sprijinit ă dezvoltarea
vreunei ramuri a agriculturii sau a uneia industriale.
Dacă oamenii ar ști aceste lucruri, poate c ă și-ar da seama, în timp, de faptul c ă pot
contribui la îmbun ătățirea propriei situa ții, pe termen lung cel pu țin, încercând s ă
influențeze procesul de elaborare a bugetului local. Pentru ca acest lucru s ă se
întâmple îns ă, trebuie ca reprezentan ții aleși și funcționarii din administra ția publică
locală să fie aceia care s ă facă primul pas în rela ția lor cu ceilal ți locuitori în ceea ce
privește îmbun ătățirea acestei rela ții.
Pentru a-i cere cet ățeanului s ă se implice trebuie ca, în primul rând, s ă-l informezi.
Desigur, se poate pleca de la ideea c ă aceia care doresc s ă afle anumite lucruri
despre activitatea consiliului local sau a prim ăriei nu au decât s ă se intereseze și
vor obține informa țiile pe care le doresc. Ins ă dincolo de faptul c ă, deocamdat ă cel
puțin, în România lucrurile nu merg atât de simplu, cet ățenii, în marea lor majoritate,
nu văd la ce le-ar folosi dac ă ar cunoa ște cum se stabile ște bugetul local și care
este, în cele din urm ă, structura acestuia, iar chiar dac ă ar vedea, nu cunosc mijloacele

Institutul pentru Politici Publice31prin care se poate realiza acest lucru.
De aceea, administra ția publică locală trebuie s ă aibă inițiativa de a informa cet ățeanul,
admițând faptul c ă se va mai scurge ceva timp pân ă ce răspunsul acestuia va fi pe
măsura efortului administra ției de a-l informa. Iar în ceea ce prive ște instrumentele
de informare folosite, poate c ă dacă s-ar dep ăși faza în care informarea se rezum ă
la organizarea de conferin țe de pres ă și s-ar trece la alte modalit ăți mai directe, dar
și de natur ă se stimuleze interesul cet ățenilor, rezultatele ar ap ărea mai repede.
Există, spre exemplu, prim ării care editeaz ă buletine informative lunare, prin care î și
popularizeaz ă activitatea. Exist ă localități în care func ționează, în cadrul prim ăriilor,
centre de informare ale cet ățenilor, precum și birouri care au ca responsabilitate
relația cu anumite entit ăți sau grupuri de interese cum ar fi organiza țiile
neguvernamentale, asocia țiile de proprietari, micii afaceri ști, ș.a.m.d. Aceste birouri
nu au fost luate de la început cu asalt de c ătre oameni, îns ă, pe măsură ce lumea a
aflat de existen ța acestora, din ce în ce mai mul ți cetățeni au început s ă apeleze la
serviciile pe care ele le ofer ă.
Participarea cet ățenilor la elaborarea proiectului de buget local nu poate nici ea s ă
se produc ă în absen ța inițiativei administra ției publice locale și a efortului sus ținut al
acesteia de a-i solicita pe oameni s ă-și exprime punctele de vedere. Dup ă un timp,
unora dintre cet ățeni le va intra în reflex s ă se implice, în fiecare an, în efortul de
stabilire a bugetului local, iar din acel moment participarea public ă la aceast ă activitate
va avea loc chiar și fără un efort deosebit din partea administra ției. Până atunci îns ă,
pot fi utilizate o serie de instrumente de consultare a locuitorilor ora șului sau comunei
sau, cel pu țin, a celor care, prin natura func țiilor pe care le ocup ă, sunt mai direct
interesați, atunci când se elaboreaz ă proiectul de buget local. Și în acest domeniu
pot fi date ca exemple o serie de localit ăți în care consultarea reprezentan ților unităților
care beneficiaz ă de subven ții de la bugetul local (gr ădinițe, școli, licee, unit ăți de
cultură, etc) sunt consulta ți în cadrul unor a șa numite interviuri de grup (“focus-
group”-uri). Exist ă, de asemenea, localit ăți în care primarii au reu șit să determine
consiliile locale s ă adopte taxe speciale în urma realiz ării unor sondaje de opinie
care au relevat disponibilitatea cet ățenilor de a suporta acele taxe (în anumite condi ții,
bineînțeles). In aceea și ordine de idei, în ultimii 2-3 ani în câteva ora șe din România,
au avut loc întâlniri publice, în fiecare dintre acestea primarul și staff-ul s ău prezentând
cetățenilor proiectul de buget local, în ideea de a da acestora posibilitatea de a- și
exprima opiniile pe marginea lui, înainte ca acesta s ă fie supus votului în consiliul
local.
S-ar putea ca, la aflarea acestor lucruri, mul ți oameni s ă se întrebe dac ă acolo unde
locuitorii au fost implica ți în stabilirea bugetului ora șului sau comunei lor, ace știa au
influențat cu ceva structura bugetului. Probabil c ă răspunsul este mai degrab ă “nu”.
Deocamdat ă se poate vorbi doar de un exerci țiu democratic, util deopotriv ă pentru
cetățeni și pentru administra ție, exerci țiu care va duce, în timp, dac ă nu va fi întrerupt,
la crearea și instituționalizarea unor mecanisme de participare cet ățenească efectivă
la elaborarea bugetelor. Dincolo de acest aspect îns ă, factorii de decizie din
administra ție pot vedea în acest “exerci țiu”, o modalitate de a da mai mult ă
transparen ță activității lor. Fie și numai faptul c ă oamenilor li se d ă posibilitatea de a

Institutul pentru Politici Publice32intra în interiorul activit ății de stabilire a bugetului localit ății lor și să înțeleagă pe baza
căror criterii se decide cum cheltuiesc banii lor poate s ă fi de mare ajutor administra ției
publice locale, în special în perioada de austeritate pe care o travers ăm.
Concluzii. Recomand ări
Așa cum se poate observa din prezentarea de mai sus, derularea procesului de
comunicare este departe de a genera o colaborare efectiv ă care să prezinte
consecin țe benefice calitatea managementului local, pentru bugetele locale, ca și
pentru beneficiarii direc ți ai acestora – cet ățenii.
Indiferent dac ă ne referim la actori din interiorul aceluia și palier sau la actori apar ținând
unor paliere diferite, se poate desprinde faptul c ă aceștia sunt con știenți de lipsurile
comunicării în activitatea pe care o desf ășoară, dar la fel de evident este și faptul că
nici o categorie nu î și asumă responsabilitatea direct ă pentru aceasta. Ca și cum
scopul responsabilit ăților acestor actori ar fi identificarea eventualilor vinova ți, și nu
găsirea unor solu ții în vederea eficientiz ării comunic ării, ei dau vina pe actorii altor
paliere sau pe al ți actori ai aceluia și palier.
Astfel, înregistr ăm diferen țe de opinie în interiorul fiec ărui palier luat în parte.
Parlamentarii au o opinie diferit ă de responsabilii din ministerele de resort, consiliile
județene au o opinie diferit ă de direcțiile financiare, primarii au o opinie diferit ă cea a
consiliilor jude țene. Apoi, autorit ățile locale, precum și o parte a administra ției publice
centrale – acea parte care provine din administra ția locală – susțin că funcționarii din
ministerele de resort nu țin cont de realitatea concret ă, în timp ce ace știa din urm ă
acuză autoritățile locale de lips ă de realism și legalitate în întocmirea proiectelor de
bugete locale.
Concluzia care se desprinde este aceea c ă, dincolo de dificult ățile punctuale de
comunicare, în care vina poate apar ține unui actor sau altuia, autorit ățile, fie ele
locale sau centrale ar trebui s ă aibă o atitudine mai constructiv ă și mai puțin una
acuzativă. În acest context, sporirea num ărului de întâlniri cu caracter permanent,
fie ele consultative, fie ele de instruire ar putea reprezenta o solu ție în vederea unei
colaborări reale între nivelele administra ției publice. Aceast ă propunere este valabil ă
și pentru demersul de implicare a cet ățenilor în acest proces.

Institutul pentru Politici Publice33Structura bugetelor localeStructura bugetelor locale55
BUGETUL
LOCALVenituri proprii Împrumuturi
Venituri de la nivel
central
Sume și cote defalcate
din unele venituri la
bugetul de statSubvenții
Din impozitul pe
venitDin impozitul pe
salariiDin impozitul pe
consum (TVA)Fig. 8
Veniturile bugetelor localeBugetele locale cuprind dou ă capitole principale: veniturile și cheltuielile
localităților. In acest studiu cercetarea s-a axat asupra veniturilor urmând ca tema
cheltuielilor locale s ă fie aprofundat ă într-un material ulterior.
Veniturile bugetelor localeBugetele locale se constituie în principal din venituri realizate pe plan local și venituri
primite de la nivel central. În afar ă de acestea o alt ă sursă important ă care poate
crește venitul realizat pe plan local o reprezint ă împrumuturile.
1. Veniturile proprii
Veniturile proprii sunt veniturile pe care autorit ățile le realizeaz ă pe plan local. Nivelul
și sursele acestor venituri sunt controlate, decise de c ătre autorit ățile locale, în limitele
legale prev ăzute. În România principalele acte normative care reglementeaz ă
veniturile proprii sunt Legea finan țelor publice locale și Legea privind impozitele și
taxele locale. Un alt aspect care define ște veniturile proprii este acela c ă autoritățile

Institutul pentru Politici Publice34locale au în general libertate în privin ța modului în care sunt cheltuite.
Se poate afirma c ă gradul de autonomie local ă a unei comunit ăți depinde în mare
măsură de ponderea veniturilor realizate pe plan local în raport cu alte resurse de
venituri ale bugetelor locale.
Ideal ar fi ca veniturile proprii s ă poată acoperi cheltuielile efectuate pentru satisfacerea
nevoilor locale. Pentru aceasta îns ă competen țele autorit ăților locale trebuie corelate
cu veniturile bugetelor locale. În realitate acest lucru se întâmpl ă foarte rar.
În România ponderea veniturilor proprii în cadrul veniturilor la bugetele locale a crescut
în ultimii ani, în primul rând ca urmare a modific ărilor survenite în domeniul legisla ției
care au permis descentralizarea mai multor surse de venituri. Astfel, în 1995 veniturile
realizate pe plan local reprezentau 28% din totalul veniturilor bugetelor locale și au
scăzut în anii 1996 (22,6 1%), 1997 (18,95%), înregistrând o u șoară creștere în 1998
(24,73%) – anul apari ției noii legi a finan țelor publice locale. În 1999, se fac sim țite
din plin efectele noii legi, ponderea veniturilor proprii crescând la 44,58%. În decursulanului 2000 exist ă o ușoară scădere (36, 28%).
Sistemul de impozitare local ă a suferit și el unele modific ări, situația îmbun ătățindu-
se în general. Dac ă în primii ani, de dup ă adoptarea Legii taxelor și impozitelor lo-
cale (1994), acestea erau reduse din punctul de vedere al nivelului și frecven ței
Fig. 9
Evoluția ponderii veniturilor realizate pe plan local
față de veniturile totale între anii 1995 – 2000 (în procente)

Institutul pentru Politici Publice35utilizării, în 200 1 situația s-a schimbat în sensul c ă autoritățile locale apeleaz ă tot
mai mult la ele. Dup ă cum indic ă informațiile culese din pres ă, de multe ori se
exagereaz ă în privin ța nivelului și tipului taxei aplicate, unele situa ții fiind chiar
anticonstitu ționale.
Primăria comunei Câr țișoara a pus taxe pe Transf ăgărășan. Șari Paulian (PSD), a introdus,
pentru o perioad ă, o taxă pe drumul na țional care-i traverseaz ă comuna, în valoare de
15000 lei. Banii încasa ți astfel sunt folosi ți la întreținerea rezerva ției.Taxa a func ționat din
14 iulie a.c. pân ă la 18 iulie ac.( Adevărul, 19 iulie). De și prefectul de Sibiu a anulat taxa
pe Transf ăgărășan ca fiind ilegal ă, primarul Șari Paulian a introdus o nou ă “taxă de
mediu” la intrarea în Parcul Natural Bâlea Lac. Prim ăria a reușit să colecteze aproximativ
15 milioane în contul “taxei de mediu”, pe care declar ă că îi va folosi la ecologizarea
zonei Bâlea ( Jurnalul Na țional, 23 iulie; 16 noiembrie)
Avocatul Poporului trage un semnal de alarm ă: “Autoritățile chinuie românii cu tot felul
de taxe stupide…..”. În acest sens, sunt enumerate urm ătoarele taxe: taxa pentru mersul
pe jos (Bra șov); taxa pentru odihn ă (Sibiu); taxa pentru alegerea înv ățătorului (One ști);
taxa pe apa din fântân ă (com. Dumbr ăvești) taxa pe gloab ă (Dej); taxa pe urs (F ălticeni);
taxa de drum pentru ap ă minerală (Hărău, Hunedoara) ( Jurnalul Na țional, 16 noiembrie).
Un efect important asupra veniturilor proprii îl are procesul de descentralizare. Gradul
de descentralizare a crescut în ultimii ani, mai multe servicii trecând din administrareaautorităților centrale în cea a autorit ăților locale (Anexa 4). De și procesul în sine este
unul pozitiv și în deplin acord cu procedurile democratice, realitatea a demonstrat
că nu e totul s ă descentralizezi, situa ția comunit ăților locale neîmbun ătățindu-se în
mod necesar. Criticile se refer ă în special la modul de implementare a descentraliz ării.
În primul rând nu a fost f ăcută o evaluare prealabil ă a situației din teren, fapt care ar
fi permis o mai bun ă aproximare a num ărului de sarcini descentralizate precum și a
perioadei de timp necesare. Apoi, de și s-au alocat resurse financiare, considerate a
fi insuficiente totu și, virarea efectiv ă a banilor s-a f ăcut mult mai târziu. Acest fapt a
îngreunat foarte mult sarcina autorit ăților locale în asigurarea serviciilor respective.
Informațiile obținute din monitorizarea de pres ă și din discu țiile cu reprezentan ții
administra ției locale și centrale duc la concluzia c ă cel puțin în cazul înv ățământului
preuniversitar, descentralizat în 200 1 autoritățile locale au fost luate prin surprindere.
Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002 prevede descentralizarea a înc ă patru
domenii, respectiv a celor privind protec ția persoanelor cu handicap, a copiilor
instituționalizați, personalul neclerical, precum și reorganizarea unor institu ții
culturale.
Deși aspectele men ționate mai sus indic ă în general o evolu ție pozitiv ă situația este
încă departe de a fi satisf ăcătoare, majoritatea localit ăților nefiind capabile s ă-și
asigure din bani proprii cheltuielile de între ținere.
În decursul anului 200 1 în urma discu țiilor dintre autorit ățile județene și cele locale,

Institutul pentru Politici Publice36unele prim ării au luat decizia de a- și reduce personalul pentru a face fa ță ulterior
constrângerilor bugetare. Al ții s-au văzut nevoi ți să procedeze astfel în decursul
anului, odat ă cu epuizarea resurselor și în condi țiile nesupliment ării lor de c ătre
autoritățile ierarhic superioare. Nu pu ține au fost exemplele semnalate de pres ă de
primării care aproape c ă și-au stopat activitatea din cauza epuiz ării fondurilor.
Primăriile din jude țul Botoșani:
Primăriile din Dorohoi, Darabani și Săveni, jude țul Botoșani, au anun țat Prefectura c ă
sunt nevoi ți să închidă primăriile din cauza crizei financiare pe care o traverseaz ă. Reacția
acestora: “ ‘nou ă ni se dau 200 milioane lei și dumneavoastr ă vreți să ne luați 300
milioane lei”. ( Adevărul, 11 septembrie)
Primăria Dorohoi e în faliment. Primarul a sugerat celor care beneficiaz ă de ajutor social
să se hrănească ca în epoca de piatr ă, întrucât Prim ăria nu mai dispune de bani pentru
plata acestora, resursele prim ăriei fiind aproape nule, nefiind asigurate nici salariile
angajaților până la sfârșitul anului. ( Jurnalul Na țional, 23 iulie)
Primăria Săveni – în stare de faliment. În ora ș, gunoiul nu se mai strânge, iar iluminatul
public a fost întrerupt acum 4 luni. ( Adevărul, 17 octombrie)
Săveni, orașul care se îndreapt ă spre faliment. 9000 de locuitori nu mai au administra ție
locală, iar suspendarea primarului este iminent ă. (Jurnalul Na țional, 25 octombrie)
Primăriile din jude țul Iași:
Comunele ie șene trebuie s ă se descurce singure la “l ărgirea” bugetului. Prim ăriile din
Iași nu mai au bani pentru plata salariilor. Banii aloca ți prin rectificarea de buget de c ătre
Consiliul Jude țean Iași, 4,7 miliarde de lei, sunt departe de a rezolva problemele cu care
se confrunt ă primăriile din jude ț. Comunele Ie șene au fost sf ătuite de CJ s ă impună mai
multe taxe pe plan local, sugerându-se primarilor s ă impună o taxă și pe traficul de
căruțe. (Ziarul Politic , 14; 17 septembrie)
Primăria ieșană a ajuns la fundul saculul. Plata subven ției pentru energia termic ă este
permanent amânat ă, iar achitarea la timp a salariilor angaja ților a devenit deja o problem ă
majoră (Ziarul Politic , 25 octombrie).
Primăriile din Valea Jiului nu mai au bani pentru cheltuielile curente. Angaja ții Primăriei
din Lupeni au fost trimi și acasă din lipsa banilor pentru salarii. Datoriile Prim ăriei au
ajuns la peste 10 miliarde de lei. În aceea și situație se află și primăriile din Petrila și
Petroșani. ( Adevărul, 11 septembrie)
Primăria Teișani:
Din cauza lipsei surselor financiare în comuna prahovean ă Teișani iluminatul public este
întrerupt de 5 luni. Astfel, s-a realizat o economie de circa 30 de milioane de lei. ( Ziarul
Politic , 9 octombrie)
Primăria Berzasca (județul Caraș-Severin):
Din cauza lipsei de bani, angaja ții primăriei nu și-au luat salariile din iulie și nici nu și le
vor lua pân ă la sfârșitul anului. ( Adevărul, 19 octombrie)
Situația celor patru localit ăți care au constituit obiect de studiu nu difer ă. Primarii
localităților admit dependen ța de bugetul na țional pentru optima func ționare a serviciilor
administra ției locale.

Institutul pentru Politici Publice37Scurtă prezentare a localit ăților analizate în cadrul studiului
Localitățile selecționate pentru a exemplifica diferitele aspecte legate de bugetele locale au fost:
Făgăraș (jud. Bra șov), Miercurea Ciuc (jud. Harghita), Țăndărei (jud. Ialomi ța) și comuna
Voluntari (jud. Ilfov). Înainte de a prezenta problemele specifice legate de bugetele locale din
cele patru localit ăți consider ăm utilă o scurtă prezentare a acestora din perspectiv ă socială,
economic ă și demografic ă1.
O analiză comparat ă a situației concrete din cele patru unit ăți administrativ-teritoriale, permite
următoarele constat ări:
Din punct de vedere al infrastructurii2, în Făgăraș proporția lungimii str ăzilor modernizate din
totalul str ăzilor orășenești este de 87%. Și Miercurea Ciuc are un procent ridicat, de 76%. În
schimb, în Țăndărei lungimea str ăzilor modernizate din lungimea total ă a străzilor orășenești
este de numai 49%, ceea ce înseamn ă că ar fi necesare fonduri pentru lucr ări de infrastructur ă.
Remarcăm, de asemenea, c ă doar Miercurea Ciuc și Făgăraș au conducte de distribu ție a
gazelor. În Țăndărei și Voluntari exist ă însă demersuri pentru racordarea la re țeaua de gaze3. La
Voluntari lucr ările au demarat deja, iar la Țăndărei începerea lucr ărilor este preconizat ă începând
cu anul 2003.
Forța de munc ă ocupată din Miercurea Ciuc (52%) este net superioar ă forței de munc ă din
celelalte localit ăți (Voluntari 2 1%, Făgăraș 20%, Țăndărei 20%). În ceea ce prive ște domeniul de
activitate al popula ției, din totalul popula ției ocupate, lucrurile se prezint ă astfel:
•În Țăndărei 36% din totalul for ței de munc ă ocupate lucreaz ă în industrie și 13% în agricultur ă,
în condițiile în care suprafa ța agricol ă în folosin ță reprezint ă 82% din suprafa ța totală a
localității;
•În Miercurea Ciuc 4 1% din totalul for ței de munc ă ocupate lucreaz ă în industrie și doar 2% în
agricultur ă, în condi țiile în care suprafa ța agricolă în folosin ță reprezint ă 52% din suprafa ța
totală a localității;
•În Voluntari 42% din totalul for ței de munc ă ocupate lucreaz ă în industrie și 8% în agricultur ă,
în condițiile în care suprafa ța agricol ă în folosin ță reprezint ă 54% din suprafa ța totală a
localității;
•În Făgăraș 53% din totalul for ței de munc ă ocupate lucreaz ă în industrie și doar 2% în
agricultur ă, în condi țiile în care suprafa ța agricolă în folosin ță reprezint ă 55% din suprafa ța
totală a localității.
Numărul unităților de înv ățământ, ca și cel al institu țiilor de cultur ă și artă este superior în Miercurea
Ciuc față de celelalte trei localit ăți. Acest fapt presupune îns ă și un personal salarizat superior și,
prin urmare, și resurse mai mari, aspect deloc de neglijat din perspectiva procesului de
descentralizare.
În domeniul s ănătății atrage aten ția lipsa unit ăților sanitare publice din Voluntari4, lipsa policlinicilor
din sectorul public (Miercurea Ciuc fiind singura localitate în care exist ă o policlinic ă publică),
precum și lipsa farmaciilor publice din F ăgăraș și Voluntari.
Miercurea Ciuc a fost singura localitate în care a fost finan țată construc ția de locuin țe din fonduri
publice – 63% din num ărul total de locuin țe terminate fiind astfel finan țate, în timp ce în celelalte
trei unități administrativ-teritoriale locuin țele a căror construc ție a fost finalizat ă s-au finan țat
integral cu fonduri de la popula ție.
Și din punct de vedere al dot ărilor turistice, Miercurea Ciuc se afl ă într-o situa ția privilegiat ă față
de celelalte trei localit ăți. Făgărașul, deși are unit ăți turistice și se află într-o zon ă cu poten țial
turistic, nu reprezint ă o atracție deosebit ă datorită gradului de poluare ridicat.
1 Datele au fost ob ținute de la Institutul Na țional pentru Statistic ă și Studii Economice.
2 Lipsesc datele referitoare la comuna Voluntari.
3 Datele au fost ob ținute în urma discu țiilor purtate cu responsabilii din aceste unit ăți administrativ-
teritoriale.
4 Comuna Voluntari nu are specificat num ărul de unit ăți sanitare. În schimb, se precizeaz ă: (i)
numărul de medici din sectorul public ( 11); (ii) num ărul de stomatologi din sectorul public (5)

Institutul pentru Politici Publice38Primarul de la Țăndărei explic ă această dependen ță punând în oglind ă situația din
teren: popula ția e tot mai s ăracă, în zonă sunt din ce în ce mai pu ține locuri de
muncă.
O problem ă identificat ă, atât la țăndărei cât și la Făgăraș, este faptul c ă autoritățile
locale nu reu șesc să colecteze taxele și impozitele din varii motive. În cazul
Țăndăreiului exist ă o comunitate mare de rromi f ără forme legale de locuire și care
beneficiaz ă de serviciile oferite de prim ărie dar nu contribuie la bugetul local.
Ponderea suprafe ei agricole
(dup modul de folosin )
din suprafa a totalã (în procente)ț
ăț ă
ț
Alte domenii
56,67%
Salaria i în
industrieț
41,43%Salaria i în agriculturță
1,90%
12,54%51,20%
36,25%1,70%
Alte domenii
44,91%
53,38%
7,77%
Alte domenii Alte domenii
50,00%
42,23%Salaria i în agriculturță
Salaria i în agriculturță
Salaria i în agriculturțăSalaria i în
industrieț
Salaria i în
industrieț
Salaria i în
industriețFig. 10
Repartiția forței de munc ă în cele patru localit ăți analizate

Institutul pentru Politici Publice39Primarul ora șului Făgăraș afirma c ă veniturile proprii sunt colectate în propor ție de
65%. Interesant este faptul c ă taxele și impozitele de la popula ție sunt colectate în
proporție de 80%, în timp ce agen ții economici î și plătesc doar în propor ție de 50%
aceste datorii. În F ăgăraș sunt dou ă probleme care îngreuneaz ă colectarea taxelor.
Pe de o parte exist ă o situație precar ă a întreprinderilor din ora ș, iar pe de alt ă parte
mulți locuitori lucreaz ă în străinătate, fapt care afecteaz ă situația veniturilor la bugetul
local. Primarul F ăgărașului consider ă că, la nivelul ora șului, singura șansă este
aducerea de noi investitori.
Dacă în Țăndărei și Făgăraș banii nu ajung pentru cheltuielile curente, alta este
situația în Miercurea Ciuc și comuna Voluntari. Aici veniturile proprii se colecteaz ă în
mare măsură și sunt în general suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de între ținere
a localităților. În aceste dou ă localități banii sunt insuficien ți pentru efectuarea unor
cheltuieli de investi ții, în vederea dezvolt ării lor. În acest sens, primarul din Miercurea
Ciuc afirm ă că un sprijin substan țial ar fi fondurile provenite din finan țări externe.Fig. 11
Ponderea veniturilor proprii din venitul total în cele patru localit ăți analizate

Institutul pentru Politici Publice40În funcție de sursa de colectare, veniturile care se realizeaz ă pe plan local pot fi
venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital și venituri cu destina ție special ă.
Fagaraș
Ță ănd rei
Miercurea CiucVenituri din capitalVenituri cu destina ie special țăVenituri nefiscaleVenituri fiscale65.2584.96
45.1
9.47
14.326.2
23.76
027.9
1.52
0.74
0.80102030405060708090%
100Fig. 12
Structura veniturilor proprii în trei din cele patru localit ăți analizate (în procente)
Datele referitoare la comuna Voluntari nu sunt reprezentate
deoarece bugetul aprobat nu con ține structura detaliat ă a veniturilor proprii.
După cum demonstreaz ă și graficul de mai sus, baza în colectarea veniturilor proprii
o reprezint ă taxele și impozitele locale.
2. Venituri la bugetele locale provenite de la nivel centralVeniturile provenite de la nivel central au ca principal obiectiv corectarea unor
dezechilibre care intervin pe plan local atât vertical (nivelul impozitelor și taxelor
locale nu acoper ă cheltuielile necesare furniz ării serviciilor publice), dar și orizontal
deoarece nu toate colectivit ățile locale se descurc ă la fel financiar de și au obliga ția
de a oferi servicii echivalente din punct de vedere calitativ și cantitativ.

Institutul pentru Politici Publice41Un sistem bun de transferuri trebuie s ă îndeplineasc ă o serie de condi ții. În primul
rând ele nu trebuie s ă fie suficiente astfel încât autorit ățile locale s ă fie stimulate s ă
realizeze venituri proprii. În acela și timp trebuie asigurat echilibrul între competen țele
autorităților locale și resursele descentralizate. Este recomandat de asemenea ca
sumele acordate s ă fie previzibile pe o perioad ă mai mare de timp astfel încât s ă
permită autorităților locale s ă realizeze cheltuieli conform unei strategii, a unor
obiective pe termen lung.
Este adev ărat că în ultimii ani ponderea acestor venituri în bugetele locale a sc ăzut
în special datorit ă modificărilor în legisla ție. Ele reprezint ă însă un aport destul de
mare la bugetele locale.
Lucrările de specialitate din domeniu precum și diferitele rapoarte europene și ale
Băncii Mondiale prezint ă clasificări diferite ale sumelor provenite de la nivel central.
Legea finan țelor publice recunoa ște două categorii principale: prelev ări din bugetul
de stat (sume și cote defalcate din unele venituri la bugetul de stat) și subvenții (vezi
schema din pag. 29). Fondurile cele mai consistente provin din prima categorie.
2.1. Prelevările din bugetul de stat
Aceste venituri corespund a șa numitului sistem de partajare a taxelor și impozitelor
între diferitele niveluri de guvernare. Sistemul de repartizare a acestor sume estestabilit la nivel central, autorit ățile locale neavând practic nici un control asupra
cuantumului lor, iar în unele cazuri, nici asupra modului în care vor fi cheltuite. Deregulă, există criterii clare de repartizare, dar de multe ori se negociaz ă.
Taxele și impozitele se colecteaz ă la nivel na țional, de c ătre Ministerul Finan țelor
prin intermediul direc țiilor financiare jude țene, urmând ca ulterior o parte din ele s ă
se împart ă între diferitele nivele de administrare ale autorit ăților statului. Autorit ățile
locale primesc astfel sume și cote defalcate din impozitul pe venit și din TVA.
În unele state aceste venituri sunt considerate venituri proprii deoarece sursa de
colectare o reprezint ă autoritățile locale îns ăși.
Fondurile din impozitul pe venit s-au repartizat în anul 200 1 astfel:
– pentru echilibrarea bugetelor locale
Aceste sume au fost alocate jude țelor urmând ca un procent de pân ă la 25% s ă
rămână la bugetul jude țului iar ceilal ți 75% să se distribuie localit ăților de către consiliul
județean. Au prioritate unit ățile administrativ-teritoriale care realizeaz ă venituri proprii
insuficiente. Repartizarea se face cu consultarea primarilor și asistența tehnică a
direcțiilor financiare jude țene.
– pentru subven ționarea energiei termice livrat ă populației
Aceste sume se stabilesc, ca și cele pentru echilibrare, printr-o anex ă la legea
bugetului de stat și se distribuie de c ătre consiliul jude țean în condi țiile prevăzute la
sumele pentru echilibrare dar și în funcție de cantitatea de energie termic ă livrată

Institutul pentru Politici Publice42populației, la care pre țul local dep ășește prețul național de referin ță.
– cote defalcate din impozitul pe venit
Din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, începând cu luna urm ătoare celei în
care se public ă legea bugetului de stat, la nivelul fiec ărei unități administrativ-teritoriale
se alocă lunar o cot ă de 36,5% la bugetele localit ăților, 10% la bugetul propriu al
județului și 15% la dispozi ția consiliului jude țean pentru echilibrarea bugetelor
localităților. Pentru municipiul Bucure ști procentele sunt diferite. În momentul în care
Direcția Județeană de Finan țe Publice colecteaz ă impozitul pe venit ea este cea
care repartizeaz ă cotele în procentele prev ăzute de legea bugetului de stat. Virarea
banilor reprezentând sumele pentru echilibrare din cota defalcat ă poate fi f ăcută de
către președintele consiliului jude țean fie lunar, fie trimestrial, în func ție de veniturile
pe care le încaseaz ă.
Prin proiectul legii bugetului de stat pe 2002 cotele defalcate din impozitul pe venit
care se aloc ă bugetelor locale cresc cu un procent. Se majoreaz ă astfel și cota de
15% pusă la dispozi ția consiliilor jude țene pentru echilibrarea bugetelor locale ajungând
la 16%. Persoanele intervievate din administra ția locală au afirmat c ă sumele
rezultate în urma acestei major ări procentuale sunt destul de mici, cre șterea fiind
nesemnificativ ă.
După cum se observ ă din figura de mai jos, o destina ție principal ă a acestor venituri
Din impozitul pe venit
încasat la bugetul de stat
Sume (anual) Cote (anual)
Pentru
echilibrarePentru subvenționarea
energiei termice
Până la 25% la
bugetelejudețene75% la
bugetele
locale10%bugetele
județene36,5%
bugete
locale15% buget
județean
pentru
echilibrarea
bugetelor
localeFig. 13
Repartizarea fondurilor provenite din impozitul pe venit pe destina ții

Institutul pentru Politici Publice43o reprezint ă echilibrarea bugetelor locale. Este vorba de o echilibrare care se
realizeaz ă pe orizontal ă între jude țele țării și localitățile județelor. Astfel are loc o
redistribuire a veniturilor între comunit ățile care se descurc ă bine și cele care
realizeaz ă venituri insuficiente și pentru care sumele pentru echilibrare asigur ă de
multe ori supravie țuirea.
Caracterul gratuit al fondurilor (sunt primite f ără obligația de a se rambursa) și ge-
neral (nu au o destina ție special ă) face ca modul de reparti ție să constituie în sine
un subiect de discu ții. Din interviul solicitat reprezentantului Ministerului de Finan țe
a rezultat faptul c ă repartizarea ia în considerare capacitatea financiar ă a fiecărui
județ, calculat ă matematic, astfel încât nici o interpretare nu și-ar avea locul.
Reprezentan ți ai Parlamentului și ai administra țiilor județene ne-au confirmat faptul
că repartiția este rezultatul unui proces de negociere mai degrab ă, care nu poate fi
total disociat de influen țe politice.
De la nivel jude țean la nivel local legea prevede, pe lâng ă capacitatea financiar ă o
serie de alte criterii care contribuie în propor ție de 50% la reparti ția fondurilor (suprafa ța
teritorială, numărul de persoane asistate în institu țiile de asisten ță socială și numărul
de elevi din înv ățământul preuniversitar). Cu toate acestea rezultatele chestionarelor
și a interviurilor aplicate pe teren conduc la concluzia c ă formula este impracticabil ă
și că repartizarea sumelor are la baz ă reguli informale. Tema echilibr ării va fi tratat ă
pe larg în capitolul urm ător.
Începând din 1999 legea finan țelor publice acord ă comunit ăților locale cote defal-
cate din impozitul pe salarii. Astfel din impozitul pe salarii pe care agen ții economici
îi datoreaz ă bugetului de stat, ace știa vireaz ă la data pl ății salariului o cot ă de 50%
la bugetul de stat, 40% la bugetul localit ății în a cărei rază își desfășoară activitatea
și 10% la bugetul jude țului respectiv. Pentru Bucure ști cota este de 50% și se
repartizeaz ă de către Consiliul General al Municipiului Bucure ști pe bugetele fiec ărui
sector, respectiv pe bugetul Municipiului Bucure ști.
Aceste cote pot fi modificate anual prin legea bugetului de stat. Destina ția lor poate
fi modificat ă de asemenea. În cursul anului 1999 din impozitul pe salarii s-au acordat
sume pentru subven ționarea energiei termice și pentru echilibrarea bugetelor lo-
cale. În 200 1 s-a acordat cota prev ăzută de legea finan țelor publice locale f ără
destinație special ă.
Sume defalcate din TVA . Taxa pe valoare ad ăugată reprezint ă venit al bugetului de
stat, din categoria veniturilor indirecte, care se aplic ă asupra opera țiunilor privind
livrărilor de bunuri mobile, transferul propriet ății bunurilor imobile, importul de bunuri,
prestările de servicii, precum și operațiunile asimilate acestora.
De regul ă sumele defalcate din TVA au destina ție special ă. În anul 200 1 ele s-au
distribuit pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de descentralizarea unor serviciicum ar fi înv ățământul preuniversitar (plata salariilor și a materialelor didactice),
creșe și centre de consultan ță agricolă.

Institutul pentru Politici Publice442.2. Subven țiile
Subvențiile reprezint ă sume alocate de la nivel central comunit ăților locale cu un
scop foarte bine definit. Autorit ățile locale nu de țin o modalitate legal ă de a controla
nivelul acestor sume sau modul în care vor fi cheltuite.
Fondurile corespunz ătoare subven țiilor sunt repartizate prin intermediul ministerelor
responsabile în func ție de destina ția acestora.
În anul 200 1 toate cele patru localit ăți cuprinse în studiu au primit subven ții pentru
susținerea sistemului de protec ție a persoanelor cu handicap. Doar F ăgăraș și
Voluntari au primit subven ții pentru investi ții finanțate parțial din împrumuturi externe.
Tot cu destina ție special ă și gestionate de c ătre ministere sunt veniturile din fondurile
speciale. Acestea se constituie prin act normativ, fie de c ătre Guvern, fie de c ătre
Parlament.
În timp ce fondurile speciale se formeaz ă din taxe instituite special si pl ătite de catre
contribuabilii care beneficiaz ă direct, subven țiile fac parte din veniturile totale ale
bugetului de stat. Practic diferen ța dintre cele doua (subven ții și fonduri speciale) se
deduce urm ărind modul de alocare, institu ția responsabil ă ramânând aceea și:
ministerul.
În anul 200 1 aceste fonduri au fost: Fondul pentru asigur ări sociale de s ănătate,
Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special al drumurilorpublice și Fondul special pentru protejarea asigura ților.
Repartizarea unor fonduri speciale este prev ăzută în legea bugetului de stat îns ă, în
cazul altora, ministerele care le gestioneaz ă au libertatea de a hot ărî criteriile de
repartizare în teritoriu. Un exemplu în acest sens este Fondul special al drumurilorpublice gestionat de Ministerul Transporturilor a c ărui repartizare a stârnit aprige
discuții, Ministrul Transporturilor fiind acuzat de subiectivism.
În cele patru localit ăți structura veniturilor eviden țiază faptul că, excepție făcând
Făgărașul, propor ția cea mai mare o au fondurile din sumele și cotele din impozitul
pe venit. Locul doi îl ocup ă sumele defalcate din TVA. Subven țiile reprezint ă un aport
destul de redus din partea bugetului de stat. F ăgărașul face excep ție deoarece în
2001 a primit sume importante pentru investi ții finanțate parțial din împrumuturi externe
(vezi fig. 14).
Din cele prezentate mai sus rezult ă faptul că veniturile localit ăților, fie realizate pe
plan local, fie provenite de la stat sunt insuficiente mai ales când se pune problemarealizării de investi ții necesare dezvolt ării comunit ăților locale. O posibil ă sursă de
suplimentare o reprezint ă împrumuturile.

Institutul pentru Politici Publice453. Împrumuturi
Legea cadru a finan țelor publice locale ofer ă posibilitatea autorit ăților administra ției
publice locale de a- și completa propriile resurse financiare prin contractarea unor
împrumuturi interne sau externe pe care le pot folosi fie pentru realizarea de investi ții
publice de interes local, fie pentru refinan țarea datoriei publice locale.
Pentru realizarea acestor împrumuturi autorit ățile locale au la dispozi ție două
instrumente. Primul dintre ele este emiterea și lansarea titlurilor de valoare care se
poate face fie direct de c ătre autorit ățile locale, fie prin intermediul unor agen ții sau
instituții specializate. Cel de-al doilea se refer ă la împrumuturi de la b ăncile comerciale
sau de la alte institu ții de credit.
Deși actualul cadru legislativ permite contractarea de împrumuturi de c ătre autorit ățile
locale, condi țiile în care se pot realiza acestea determin ă administra țiile locale s ă nu
apeleze la aceast ă variantă de suplimentare a veniturilor locale. Cel mai important
impediment este c ă toate opera țiunile financiare legate de împrumuturi se realizeaz ă
prin Trezorerie, lucru care dezavantajeaz ă banca cu care se contracteaz ă aceste
împrumuturi. Acest aspect poate fi remediat printr-o modificare legislativ ă simplă
care să permită băncilor să realizeze aceste opera țiuni, Trezoreria fiind și ea
informată. Un alt aspect este faptul c ă, nefiind înc ă bine stabilit ă distincția dintre
Subvenții de la bugetele
de stat
3,61%Cote din impozitul pe
salarii
0,04%Sume defalcate
din TVA
53,28%Cote din impozitul pe
venit
45,44%
Subvenții de la bugetele
de stat
Subvenții de la bugetele
de stat
Sume pentru investiții
Venituri cu
destinație specialã1,28%
2,94%
0,44%Cote din impozitul pe
venit
26,11%
Sume defalcate
din TVA
40,04%Sume defalcate
din TVA
32,33%Subven ii de la
bugetele ț
de stat
41,52%
Cote din impozitul pe Cote din impozitul pe
venitvenit
61,57%55,90%
4,44%
Sume defalcate
din TVA
31,05%Fig. 14
Structura veniturilor provenite de la bugetul de stat în cele patru localit ăți
analizate. Cota din impozitul pe salarii este inclus ă în cota din impozitul pe venit.

Institutul pentru Politici Publice46proprietatea public ă și privată a autorităților locale acestea nu au posibilitatea efectiv ă
de a garanta un împrumut.
Nici una din cele patru localit ăți cercetate nu și-a propus în decursul anului 200 1 să
contracteze împrumuturi. Invocând motivele de mai sus to ți primarii au sus ținut că
în acest moment împrumuturile nu reprezint ă o soluție sau o alternativ ă. În plus,
primarul ora șului Țăndărei susține că, și dacă aceste condi ții ar fi îndeplinite, exist ă
o teamă a autorităților locale referitoare la imposibilitatea ramburs ării împrumuturilor.
Cheltuielile bugetelor localeLegea finan țelor publice define ște cheltuiala bugetar ă, ca fiind o cheltuial ă aprobată
prin bugetul local, bugetul unei institu ții sau al unui serviciu public, bugetul unei
activități finanțate integral din venituri extrabugetare și efectuat ă în limita resurselor
acestor bugete, cu respectarea prevederilor legale.
În esență, cheltuielile publice din bugetele locale se concretizeaz ă în cump ărarea
de bunuri și servicii efectuat ă de autorit ățile locale pentru cet ățeni, în plățile efectuate
cetățenilor sub forma transferurilor (pensii, subven ții, ajutor de șomaj, etc) precum
și în plata împrumuturilor contractate de ordonatorii principali de credite.
Există două clasificări a cheltuielilor cuprinse în bugetele locale române ști. Prima
dintre ele vizez ă aspecte tehnice (tipul de cheltuieli care vor fi f ăcute pentru diferitele
domenii – de capital, materiale și servicii, etc.) iar cea de-a doua are în vedere
cheltuielile globale programate pentru aceste domenii (ex: cheltuieli pentru autorit ăți
BUGET LOCAL
Servicii
publice
generaleCheltuieli
socio-
culturaleServicii de
dezvoltare
localăAcțiuni
economice
Serviciipublice
generaleServiciipublice
generaleServiciipublice
generaleServiciipublice
generaleFig. 15
Structura cheltuielilor unui buget local

Institutul pentru Politici Publice47publice, înv ățământ, etc). Se face, de asemenea, distinc ția între cheltuieli curente
(de întreținere) și cheltuieli pentru investi ții.
Fiecare categorie de cheltuieli are particularit ățile ei, iar m ărimea cheltuielilor alocate
pentru o activitate sau alta depinde de o serie de factori politici, economici, sociali.Sumele cheltuite difer ă de la o localitate la alta și de la un an la altul în func ție de
capacitatea economic ă de a produce și de a distribui, precum și de presiuni politice
sau sociale cu care se confrunt ă comunit ățile locale.
Cercetarea de teren întreprins ă a demonstrat faptul c ă ponderea cheltuielilor efectuate
de comunit ățile locale pentru investi ții este mic ă. O altă observație se refer ă la faptul
că nu exist ă o diferen ță foarte mare între ponderea cheltuielilor pentru investi ții în
localitățile care realizeaz ă venituri suficiente (Miercurea Ciuc și Voluntari) fa ță de
cele care se descurc ă mai puțin pe cont propriu (F ăgăraș și Țăndărei). Mai mult,
este chiar surprinz ător cazul ora șului Țăndărei care aloc ă din bugetul local
proporțional cele mai multe fonduri pentru investi ții, semn c ă autoritățile locale privesc
realizarea de investi ții ca o posibilitate de cre ștere a veniturilor proprii.
Referitor la destina ția acestor cheltuieli, din datele ob ținute din cele patru localit ăți,
rezultă că cea mai mare pondere o au investi țiile în serviciile publice comunale
(alimentare cu ap ă, gaze, infrastructur ă, etc.), în timp ce cele mai pu ține investi ții se
fac pentru înv ățământ și autorități locale (sediile prim ăriilor).
Fgr aăă ș
Ță ănd rei
Miercurea Ciuc
VoluntariCheltuieli pentru investi ii țCheltuieli pentru între inere ț88.0884.0688.24
86.16
11.92 15.96
11.7613.84
0102030405060708090%Fig. 16
Ponderea cheltuielilor pentru investi ții din totalul cheltuielilor, în cele
patru localit ăți analizate (în procente)

Institutul pentru Politici Publice48Cheltuieli social-culturale
57,43%Servicii publice
i dezvoltare public șă
26,40%Inv mântăță
47,66%Servicii publice generale
8,19%Alte ac iuniț
0,56% Activit i economiceăț
0,24%Cheltuieli cu destina ie ț
specialã
7,18%
St a t eănă
0,70%Cultura
6,58%
Asisten socialță ă
2,49%
Cheltuieli cu destinație
specialã
Asistențã socialãTransferuri
1.26%Activitãți economice
0.41%Fonduri de garantare și
redistribuire
0.13%Alte acțiuni
0.16%
3.51%Culturã
1.18%
0.28%30.63%
35.60%4.40%
52.44%Servicii publice generale
5.60%
Cheltuieli social-culturaleServicii publice
și dezvoltare publicã Invãțãmânt
SãnãtateFig. 17
Structura cheltuielilor pe destina ții
Miercurea Ciuc și Făgăraș

Institutul pentru Politici Publice49Cultură
1.24%0.55% 3.41%31.32%3.66% 1.09%
Cheltuieli
socio-culturale
37%Servicii publice
generale
19.60%
39.13%Servicii publice
i dezvoltare public șăInv mântățăCheltuieli cu destina ie ț
Specială Activit i economiceăț
Snt a t eăăAsisten
socialță
ă
Cultură7.07%
0.62%27.60%Alte activit i ăț
0,84%0.28%Activit i economiceăț
0.58%
37%Servicii publice
generale
16.73%
46.28%Servicii publice
i dezvoltare public șăInv mântăță
Asisten
socialță
ă
Cheltuieli
socio-culturaleFig. 18
Structura cheltuielilor pe destina ții
Țăndărei și Voluntari

Institutul pentru Politici Publice50Echilibrarea bugetelor locale66Echilibrarea bugetelor locale
Tema fondurilor acordate pentru echilibrarea bugetelor locale genereaz ă discuții
aprinse în fiecare an în perioada adopt ării legii bugetului. Exist ă două puncte de
vedere principale care stau în centrul dezbaterilor pe aceast ă temă. Primul dintre
ele este sus ținut de reprezentan ții aleși ai județelor ”frunta șe” (parlamentari, pre ședinți
de consilii jude țene, consilieri, primari). Ace știa susțin că ar trebui s ă primeasc ă
mai mult din fondurile pentru echilibrare, dat fiind c ă au o contribu ție însemnat ă la
bugetul de stat. Ca alternativ ă, ei propun m ărirea cotei ce la revine din impozitul pe
venit. De cealalt ă parte se situeaz ă reprezentan ții județelor care realizeaz ă venituri
insuficiente și pentru care fondurile pentru echilibrare înseamn ă de multe ori
supraviețuirea. Dincolo de acest clivaj trebuie remarcat faptul c ă principiul echilibr ării
în vederea elimin ării decalajelor economice și sociale este unul european.
Carta European ă a Autonomiei Locale con ține două articole care vin s ă susțină
principiul echilibr ării. Primul dintre ele prevede protejarea comunit ăților locale mai
slabe din punct de vedere financiar prin folosirea unor mecanisme de echilibraremenite să corecteze efectele înzestr ării diferite a localit ăților. Cel de-al doilea prevede
ca autorit ățile locale s ă fie consultate asupra modului în care vor fi repartizate fondurile
de la nivel central destinate echilibr ării.
Și în cazul României comunit ățile locale sunt înzestrate cu poten țial diferit de
dezvoltare, unele având diverse avantaje economice și sociale sau premise pentru
crearea lor, iar altele nu. În acest sens echilibrarea se justific ă și reprezint ă o soluție.
In același timp, solu ția nu ar trebui s ă fie “premierea” localit ăților “bogate”, care
realizeaz ă venituri, în mare parte și în virtutea poten țialului pe care îl de țin. Dintr-un
interviu realizat cu pre ședintele Uniunii Na ționale a Consiliilor Jude țene din România
s-a desprins ideea c ă dezvoltarea multor jude țe aflate acum în frunte s-a bazat cu
ani în urm ă pe solidaritatea jude țelor preponderent agricole, car e în acest moment
au o situa ție economic ă precară doar pentru c ă agricultura nu a reprezentat o prioritate
pentru guvern ările de dup ă ‘90.
Tema sumelor pentru echilibrare în viziunea autorit ăților centrale
Cele mai puternice opinii exprimate de reprezentan ții administra ției publice centrale
sunt legate de modul de repartizare a fondurilor pentru echilibrare. Remarca general ă
este că există neconcordan țe pe traseul fondurilor, precum și neconcordan țe ale
competen țelor actorilor implica ți. Cele mai aprige critici sunt îndreptate împotriva
formulei de repartizare considerat ă de majoritatea actorilor consulta ți impracticabil ă.
Însă, din punctul de vedere al Ministerului Finan țelor, autorul formulei, nu exist ă
neclarități sau subiectivism. Exist ă o formul ă și aceasta se aplic ă la ambele nivele
de repartizare, inclusiv pentru procentul de 15% din cota defalcat ă din impozitul pe
venit. Unul dintre criteriile de fond folosite în aceast ă distribuție este capacitatea
financiar ă. Reprezentan ți ai Ministerului Finan țelor susțin că acest criteriu este
unanim agreat de c ătre administra ția locală.
Reprezentan ți ai autorit ăților centrale au punctat faptul c ă autoritățile locale “frunta șe”
de azi nu mai în țeleg sensul solidarit ății și echilibrării, pretinzând o alocare a fondurilor

Institutul pentru Politici Publice51pentru echilibrare propor țională cu contribu ția vărsată la bugetul de stat. Un exemplu
relevant în acest sens este Prahova, un jude ț cu un poten țial economic și turistic
dezvoltat și cu o contribu ție considerabil ă în ceea ce prive ște impozitul pe venit.
Deși are toate aceste atuuri, prime ște sume pentru echilibrare destul de mari fa ță
de alte jude țe cu o contribu ție comparabil ă (Anexa 1).
Tema sumelor pentru echilibrare în viziunea autorit ăților jude țene
Modul de repartizare a fondurilor pentru echilibrare este o problem ă care preocup ă
și președinții consiliilor jude țene. Și aici părerile sunt împ ărțite. În timp ce Pre ședintele
Consiliului Jude țean Brașov1, județ aflat printre primele în ceea ce prive ște contribu ția
la bugetul de stat, propune o solu ție extrem ă și anume eliminarea sistemului de
reechilibrare de la nivel na țional la nivel jude țean, președinții consiliilor jude țene ai
județelor care nu realizeaz ă venituri proprii suficiente (Ialomi ța, Teleorman) invocând
principiul solidarit ății caută soluții legislative de suplimentare a fondurilor care vin
pentru echilibrarea bugetelor locale.
După cum am men ționat anterior, în urma prelucr ării chestionarelor aplicate
președinților de consilii jude țene a reie șit faptul c ă, în momentul consult ării cu primarii
localităților în vederea repartiz ării fondurilor pentru echilibrare de multe ori se întâmpl ă
să se modifice criteriile prev ăzute de lege și aplicarea lor s ă fie dublat ă de o negociere
între autorit ățile județene și cele locale. Modificarea cea mai frecvent ă (18% din
răspunsuri) se refer ă la mărirea sau mic șorarea cotei din impozitul pe venit ce revine
localităților. Punctual, s-a ajuns chiar la situa ții avantajoase pentru prim ării. Spre
pildă, în urma discu țiilor dintre primari și Președintele Consiliul Jude țean Bacău, s-
a îmbunătățit maniera de repartizare a creditelor propus ă inițial și s-a modificat grila
cheltuielilor de investi ții. Pe raza jude țului Buzău, s-a majorat cota defalcat ă din
impozitul pe venit de 6 1,5%. În jude țul Bihor, primarii au ob ținut de la discu ția cu
președintele Consiliului Jude țean, o modificare a cotelor pentru consiliile locale de
la 36,5% la 36,8%.
Există, de asemenea, și răspunsuri tran șante (5,45%), în sensul în care pre ședinții
consiliilor jude țene cred c ă este imposibil de asigurat un echilibru între “dolean țele”
primarilor, exprimate cu prilejul consult ărilor prev ăzute de lege și aplicarea criteriilor
din legea anual ă a bugetului de stat. Pre ședinții consiliilor jude țene care au r ăspuns
astfel văd în consultarea primarilor la momentul repartiz ării fondurilor un exerci țiu
democratic util dar f ără efect în planul deciziilor privind resursele pentru jude ț și
criteriile de distribu ție. Consultarea primarilor se face, în acest context, doar in ideea
cunoașterii priorit ăților locale.
Unii președinți ai consiliilor jude țene susțin că formula de repartizare nu cuprinde
toate informa țiile necesare pentru a se putea face o evaluare corect ă. În contextul
în care problemele difer ă de la un jude ț la altul, este nevoie de criterii diferite, în
funcție de specificitatea problemelor existente.
1 Președintele Consiliului Jude țean Brașov este independent. A se consulta, pentru eventuale
detalii, Anexa 2 referitoare la componen ța consiliilor jude țene, respectiv a consiliilor locale.

Institutul pentru Politici Publice52Un alt aspect semnalat de pre ședinții consiliilor jude țene este faptul c ă, intenționat
sau nu, autorit ățile locale nu sunt realiste în momentul proiect ării bugetelor locale
având tendin ța fie de a- și subdimensiona veniturile proprii, invocând nivelul redus al
acestora pentru a ob ține fonduri cât mai mari de la stat, fie de a și le supradimensiona
astfel încât nivelul mare al cheltuielilor s ă impună venituri mari din partea autorit ăților
județene și centrale. Acest lucru explic ă distanța mare existent ă între sumele solicitate
în proiecte și ceea ce se aprob ă în final.
Localitățile studiu de caz și tema echilibr ării bugetelor locale
Cercetarea localit ăților a oferit o viziune aplicat ă și totodată o imagine mai clar ă a
problemelor punctuale care apar pe tema echilibr ării bugetelor locale. Relevant
este faptul c ă localitățile au o situa ție diferită atât din punct de vedere economic cât
și politic (Anexele 2 și 3). În plus, pentru ca perspectiva local ă să fie cât mai aproape
de realitate am solicitat, pe lâng ă opinia primarului localit ății, opiniile tuturor actorilor
implicați la nivel jude țean (pre ședintele consiliului jude țean, directorul general al
direcției generale a finan țelor publice, reprezentan ți ai prefecturii și ai trezoreriei).
Astfel, am putut constata c ă orașele Țăndărei și Făgăraș au fost sprijinite de consiliile
județene primind în decursul anului 200 1 fonduri din sumele pentru echilibrare. Ora șul
Făgăraș a primit, de asemenea și fonduri din cota de 15% de care consiliul jude țean
Fig. 19
Repartizarea fondurilor provenite din impozitul pe venit în cele
patru localit ăți analizate (în procente)
Fr aăgăș
Ță ănd rei
Miercurea Ciuc
VoluntariSume pentru echilibrare de la bugetul jude ean țSume pentru echilibrareSume pentru subven ionarea energiei țCote defalcate din impozitul pe venit51.18
35.6789.94100
31.5232.49
10.06
6.0731.84
11.23
0102030405060708090100%

Institutul pentru Politici Publice53dispune pentru echilibrarea bugetelor localit ăților. Orașul Țăndărei a fost ajutat de
Consiliul Jude țean Ialomi ța primind sume pentru echilibrare, îns ă are indicatori
economici mult mai slabi fa ță de Făgăraș (Anexa 3) și în acest sens îi revine o parte
mult mai mic ă proporțional din impozitul pe venit realizat pe plan local (cota de
36,5%). Îns ă, nu trebuie omis faptul c ă situația județelor pe ansamblu este diferit ă,
județul Brașov fiind unul din jude țele “frunta șe” ceea ce îi permite s ă ajute Făgărașul
mai mult decât poate jude țul Ialomița să ajute Țăndăreiul.
În schimb, ora șele Miercurea Ciuc și Voluntari nu au primit anul acesta fonduri nici
din sumele acordate pentru echilibrare cu ocazia adopt ării legii bugetului de stat,
nici în urma reechilibr ării făcute de fiecare consiliu jude țean. Dup ă cum se poate
observa din tabelul de mai jos din totalul transferurilor din impozitul pe venit cea maiimportant ă pondere o au fondurile din cota defalcat ă a localităților (Miercurea Ciuc
84%, Voluntari 100%). Datorit ă faptului c ă au realizat venituri proprii suficiente cel
puțin în compara ție cu alte localit ăți din jude țe, Consiliile Jude țene Harghita și Ilfov
au decis s ă nu le aloce fonduri destinate echilibr ării bugetelor locale. Acest fapt a
stârnit nemul țumirea primarilor celor dou ă localități, primarul din Miercurea Ciuc
recurgând chiar la o form ă extremă de protest (a introdus ac țiune în judecat ă împotriva
Președintelui Consiliului Jude țean Harghita).
Dincolo de aceste aspecte comparative exist ă particularit ăți în cazul fiec ărei localit ăți.
Astfel este de precizat c ă în cazul localit ății Făgăraș estimarea ini țială a primăriei
referitoare la fondurile necesare a fost considerat ă exagerat ă pentru ca, la momentul
actual, Pre ședintele Consiliului Jude țean Brașov să recunoasc ă corectitudinea
estimării. Consecin ța acestui fapt a fost o alocare insuficient ă de fonduri. Primarul
localității Făgăraș propune ca pentru o mai corect ă repartizare a fondurilor informa țiile
să circule și de jos în sus de la unit ățile administrativ-teritoriale la administra ția
centrală.
Președintele Consiliului Jude țean Brașov recunoa ște că repartizarea sumelor pentru
echilibrare de la jude ț către localit ăți suferă de arbitrariu și subiectivism. Localit ăților
li se solicit ă o documenta ție de specialitate dar, de cele mai multe ori, nu se respect ă
concluziile analizei acestei documenta ții. Însă tendința general ă este ca toate
localitățile din jude ț să primeasc ă venituri cu prilejul echilibr ării bugetelor.
În ceea ce prive ște Miercurea Ciuc situa ția este marcat ă de relația financiar ă specială
stabilită cu Consiliul Jude țean Harghita, rela ție menținută de acesta din urm ă și cu
Odorheiul Secuiesc
1. Cele dou ă localități nu primesc fonduri pentru echilibrare iar
explicațiile pentru aceast ă situație țin atât de o filosofie bugetar ă globală cât și de un
1 Se impun câteva observatii cu privire la organizarea jude țului și la relațiile dintre institu ții, din
prisma temei bugetelor publice locale. În primul rând, trebuie men ționat faptul c ă județul Harghita
este împ ărțit în 3 microregiuni (Ciuc, Ohorheiul Secuiesc și Gheorghieni) ceea ce impune o
abordare aparte din partea Consiliului Jude țean în rela ția cu autorit ățile locale. Exist ă diferențe
de dezvoltare între cele trei, ceea ce reclam ă un tratament particularizat atât din punct de
vedere financiar cât și economic și cultural, f ără ca acest lucru s ă scizioneze în vreun fel
unitatea jude țului, ne-au precizat liderii politici cu care am stat de vorb ă.

Institutul pentru Politici Publice54specific al na țiunii maghiare (în Ungaria responsabilitatea financiar ă pentru municipiile
reședință de județ nu intră în atribu țiile autorit ăților județene acestea preocupându-
se de asistarea cu prec ădere a localit ăților ale căror venituri sunt insuficiente). Din
punctul de vedere al pre ședintelui Consiliului Jude țean, au fost respectate toate
condițiile, criteriile și indicatorii aferen ți pentru justificarea sumelor localit ăților din
județ. În contextul aloc ării sumelor c ătre localit ăți, criteriile folosite de Pre ședinte se
împletesc cu rezultatul lobby-ului politic pe care îl fac actorii politici locali (membriiConsiliului Jude țean, fiecare pentru microregiunea pe care o reprezint ă și primarii).
Pe fondul eforturilor de a g ăsi resurse pe plan local pentru acoperirea cheltuielilor de
dezvoltare, Prim ăria Miercurea Ciuc în țelege să fie sprijinit ă corespunz ător prin
fonduri de echilibrare. Interesant ă este recomandarea primarului ca procentul
sumelor care revin autorit ăților locale din totalul propriilor contribu ții să se inverseze
rămânând mai mult pe plan local. În acest fel localit ățile ar renun ța la preten țiile lor
pentru fonduri de echilibrare.
Situația orașului Țăndărei este critic ă în sensul c ă orașul nu deține premisele unei
dezvoltări economice și sociale s ănătoase. De și a primit sume pentru echilibrare,
primarul ora șului a fost nemul țumit de decizia Consiliului Jude țean Ialomi ța de a nu-
i mai aloca fonduri din cota pus ă la dispozi ția sa pentru echilibrare, în condi țiile în
care este unul dintre cele mai s ărace localit ăți din jude ț.
Consiliul Jude țean Ialomi ța repartizeaz ă sumele pentru echilibrare în felul urm ător:
1. într-o prim ă fază aplică formula ob ținându-se o serie de rezultate;
2. apoi stabile ște o listă de priorit ăți și oportunit ăți pe baza inventarierii st ării de fapt
din teritoriu;3. în ultima faz ă are loc o consultare individual ă cu toți primarii localit ăților din jude ț
1,
prilej cu care se poart ă o discuție (care îmbrac ă forma negocierii) pe date concrete.
Reprezentantul Consiliului Jude țean Ialomi ța susține că în acest mod în anul 200 1
toate localit ățile județului Ialomi ța au primit sume pentru echilibrare din impozitul pe
venit defalcat, îns ă doar localit ățile cu o situa ție într-adev ăr grea au primit sume din
cota de 15% repartizat ă de consiliul jude țean. În acest sens, se afirm ă că orașul
Țăndărei nu a îndeplinit condi țiile necesare.
Cu toate c ă este nemul țumit, primarul localit ății Țăndărei este de p ărere că
repartizarea nu are la baz ă criterii politice, el considerându-se un exemplu în acest
sens2,ci doar c ă nu se face o evaluare corect ă a potențialului economic și social.
Aprecierea general ă a primarului din Voluntari a fost c ă nu se respect ă criteriile
prevăzute în legea bugetului de stat. Repartizarea se face arbitrar. Se face o evaluare
anuală a localit ăților din jude ț în vederea repartiz ării sumelor pentru echilibrare.
1 Numărul acestora este de 53.
2 Deși aparține partidului de guvern ământ PSD, ca și președintele Consiliului Jude țean nu a
primit sume pentru echilibrare din cota defalcat ă din impozitul pe venit repartizat ă de acesta
din urmă.

Institutul pentru Politici Publice55Consiliul Jude țean Ilfov solicit ă o documenta ție înainte de repartizarea fondurilor
pentru echilibrare1 dar, după aprecierea primarului, aceast ă documenta ție este numai
o formalitate și nu se evaluaz ă necesitățile reale ale comunit ății de exemplu nu s-a
luat în considerare infrastructura Voluntariului care este foarte slab ă, ci s-a apreciat
numărul de locuitori, relativ mare comparativ cu celelalte localit ăți. Localitatea nu
are gaze înc ă, apă potabilă bună (pânza freatic ă suferind o puternic ă degradare),
drumurile sunt foarte proaste. Asemenea considerente ar trebui s ă stea la baza
repartizării, pentru c ă ele împiedic ă o dezvoltare normal ă a localității.
Concluzii. Recomand ări
Așa cum a reie șit din prezentarea efectuat ă dar și din datele concrete, jude țele și
localitățile care se descurc ă bine pe cont propriu nu sunt tocmai îndrept ățite în
pretențiile lor de a primi venituri suplimentare prin diferite artificii legislative a șa cum
deplasată este și negarea principiul solidarit ății, principiu menit a asigura o dezvoltare
echilibrat ă a teritoriului României.
Mărirea cotei din impozitul pe venit ar fi o solu ție și pentru localit ățile sărace însă în
paralel trebuie asigurat ă funcționarea optim ă a mecanismelor de echilibrare bugetar ă.
În afară de aceste direc ții generale exist ă aspecte punctuale de corectat în modul
cum se realizeaz ă efectiv echilibrarea. Unul dintre ele este lipsa de sincronizare
între reparti ția de fonduri și planificarea din teren, aceasta fiind una dintre principalele
cauze care creeaz ă disfuncționalități în administrarea localit ăților și a județului în
general. Problema evalu ării raportului dintre necesar și disponibil ar trebui rev ăzută
dintr-o perspectiv ă mai largă. România se afl ă într-un evident dezechilibru în materie
de venituri comparativ cu țările europene. Mai mult, în timp ce țările cu o democra ție
avansată își proiecteaz ă și alocă veniturile posterior unei evalu ări riguroase a stadiului
de dezvoltare și a resurselor necesare, în România se aloc ă sume care nu se
fundamenteaz ă pe o trecere în revist ă a situațiilor concrete, economice. Nu se fac
încă evaluări obiective și complete ale poten țialului economic al fiec ărei localit ăți pe
baza cărora să se poată face o repartizare echitabil ă a sumelor pentru echilibrare.
Cele mai indicate autorit ăți care se pot ocupa de aceste evalu ări sunt cele jude țene
care ar trebui sa aib ă o bază de date ce poate fi actualizat ă anual cu privire la
potențialul economic al localit ăților din jude ț.
Concluziile cercet ării de teren demonstreaz ă, de asemenea, c ă există multe locuri
în țară unde se manifest ă subiectivism în repartizarea sumelor de la nivel central la
nivel jude țean, cât și de la nivel jude țean la nivel local. În ambele cazuri aplicarea
criteriilor de repartizare este discutabil ă. Realitatea arat ă că, în condi țiile unui buget
auster, ponderea politic ă de la nivelul consiliului jude țean dar și local este prima
care decide dac ă va urma o negociere pentru alocarea sumelor venite de la centru
sau nu. Apartenen ța politică a liderilor de la jude ț este un element sau în favoarea
1 În documenta ția solicitat ă de Consiliul Jude țean Ilfov se includ date referitoare la:
– situația facturilor emise și neplătite de administra ția locală;
– investiții începute și care nu mai pot fi continuate datorit ă lipsei fondurilor.

Institutul pentru Politici Publice56sau în detrimentul nivelului sumelor globale care va reveni comunit ății.
Transferurile care se fac de la nivel central c ătre localit ăți sunt de regul ă cu destina ție
precisă. Există riscul ca ace ști bani să polarizeze interesele unor agen ți economici
care încearc ă prin diferite metode de lobby, fie la Consiliul Jude țean, fie la Parlament
sau Ministerul Finan țelor să influențeze cuantumul sumelor. Aceasta înseamn ă că
există dincolo de subiectivismul politic în repartizarea sumelor și un subiectivism de
tip economic.
Pentru îmbun ătățirea modului de repartizare a fondurilor pentru echilibrarea bugetelor
locale și pentru diminuarea suspiciunilor legate de subiectivismul repartiz ării
propunem urm ătoarele:
•Să se acorde fonduri pentru echilibrare localit ăților în primul rând pentru
acoperirea cheltuielilor de între ținere și apoi pentru cheltuielile de dezvoltare.
Astfel, fondurile ar ajunge la comunit ățile care au cea mai mare nevoie de ele.
•În ceea ce prive ște repartizarea sumelor pentru echilibrare, respectiv a sumelor
din cota defalcat ă din impozitul pe venit, fiecare jude ț ar trebui s ă-și stabileasc ă
singur priorit ățile, problemele, criteriile de repartizare, și să-și construiasc ă proprii
indicatori de reparti ție datorit ă faptului c ă problemele sunt diferite. Dac ă
infrastructura este problema care cu care se confrunt ă un județ, atunci indicatorii
principali ar trebui s ă se refere la infrastructur ă.
•Rezultatele extrase din aplicarea formulei de distributie ar trebui coroborate cu
ceea ce rezult ă în urma unui proces complex de negociere de subsidiaritate
Evaluarea problematicii fondurilor pentru echilibrare
Mai jos este prezentat un set de indicatori ce pot fi utiliza ți pentru o evaloare periodic ă
a problematicii fondurilor pentru echilibrare;
•numărul actelor oficiale care reglementeaz ă alocarea sumelor pentru echilibrare
(măsoară gradul de stabilitate/instabilitate legislativ ă)
•frecvența emiterii actelor oficiale care reglementeaz ă alocarea sumelor pentru
echilibrare (m ăsoară gradul de stabilitate/instabilitate legislativ ă)
•numărul de priorit ăți schimbate de c ătre primari, din proprie ini țiativă, în urma consult ării
cu autorit ățile județene în leg ătură cu sumele pentru echilibrare (m ăsoară
subdimensionarea/supradimensionarea fondurilor solicitate)
•numărul de priorit ăți schimbate de c ătre primari, din ini țiativa autorit ăților județene, în
urma consult ării cu acestea în leg ătură cu sumele pentru echilibrare (m ăsoară
subdimensionarea/supradimensionarea fondurilor solicitate)
•ponderea fondurilor pentru echilibrare primite din fondurile pentru echilibrare solicitate
(măsoară subdimensionarea/supradimensionarea fondurilor solicitate)
•contribuția județului la bugetul de stat (m ăsoară potența financiar ă a județului)
•contribuția localităților la bugetul de stat (m ăsoară potența financiar ă a localității)

Institutul pentru Politici Publice57care să îi implice în primul rând pe actorii politici de pe plan local, cu competen țe
în domeniul administra ției locale. Cunoscând cel mai bine problemele de pe
plan local, liderii politici ar trebui s ă se antreneze în negocieri atât cu cei jude țeni
cât și cu cei de la Bucure ști.
•Respectarea principiului localit ății impozitul pe venit s ă fie trimis acolo unde
domiciliaz ă contribuabilul și nu în localitatea în care lucreaz ă deoarece
cheltuielile se fac la domiciliu și în acest caz cota defalcat ă din impozitul pe
venit nu se întoarce la cel care pl ătește impozitul.
•Veniturile din impozitul pe profit s ă rămână la localit ăți, astfel asigurându-se
mai multe venituri proprii.

Institutul pentru Politici Publice58Aspecte financiare ale descentralizãriiAspecte financiare ale descentralizãrii77
Procesul de descentralizare este caracteristic în ultimele decenii pentru aproximativ
60 din cele peste 70 de țări aflate în tranzi ție. Este de remarcat c ă nu exist ă un
model na țional sau local de guvernare eficient ă și măsurabilă și că este foarte dificil
de stabilit gradul de centralizare optim în sectorul public. La nivel na țional exist ă
exemple de succes (Statele Unite ale Americii, Indonezia, Malaezia, state din vestulEuropei), dar și exemple clasice de semi-e șec (Rusia, Iugoslavia, Argentina, Brazilia).
Există trei concepte fundamentale pentru asigurarea nevoilor cet ățenilor: implicarea
politică, descentralizarea și guvernarea efectiv ă.
Descentralizarea reprezint ă transferul de autoritate și responsabilitate pentru func țiile
publice dinspre nivelele centrale (Guvern) c ătre administra țiile publice locale, sau
către sistemul privat. Principalele tipuri de descentralizare sunt: politic ă,
administrativ ă, fiscală și economic ă. Fiecare tip are diferite caracteristici, implica ții
politice și condiții de succes.
Multe din serviciile publice sus ținute cu subven ții ce au fost eliminate pe parcurs s-
au privatizat și au trebuit s ă-și raționalizeze costurile pentru a supravie țui într-un
mediu nou, concuren țial, iar acest proces creeaz ă numeroase probleme la nivel
local, unde administra ția publică locală preia din serviciile asigurate înainte de di-
verse institu ții, concomitent cu reducerea bugetului.
Există un set de reguli general acceptate referitoare la implementarea procesului de
descentralizare :
•să existe o abordare integrat ă;
•finanțarea să urmeze func țiunea (mai întâi se face repartizarea responsabilit ății
cheltuielilor c ătre autorit ățile locale și apoi se determin ă responsabilitatea
veniturilor);
•se impune abilitarea autorit ăților centrale de a monitoriza și evalua
descentralizarea;
•guvernul trebuie s ă respecte regulile pe care le face;
•simplificarea procedurilor;
•designul transferului interguvernamental trebuie s ă urmărească obiectivele
reformei;
•descentralizarea fiscal ă la toate cele trei nivele de guvernare;
•impunerea de constrângeri bugetare pentru autosus ținere;
•recunoașterea ca sistemele interguvernamentale sunt întotdeauna în tranzi ție;
•să existe planificarea necesar ă.
Dezvoltarea autonomiei locale este un element critic al tranzi ției pe termen lung
spre democra ție; până acum în România s-a dat mai mult aten ție ad-hoc decât
strategic ă reformelor fundamentale ale procesului de tranzi ție nerespectându-se
criterii fundamentale ce trebuie satisf ăcute și neținând cont de influen țele resurselor
financiare alocate, tipurilor de comunitate local ă și resurselor comunit ății.
Lipsa unor obiective clare genereaz ă instabilitate în rela țiile interguvernamentale și

Institutul pentru Politici Publice59ineficiența ofertei de servicii publice. Obiectivele generale (eficien ță, echitate, stabilitate
macroeconomic ă și creștere economic ă) nu sunt toate fezabile în acela și timp;
este rolul strategiei și priorităților conducerilor centrale și locale de a propune di-
verse ponderi pentru aceste obiective.
Sunt de amintit câteva obstacole ce stau în calea unor procese de descentralizare
de succes și implicit de asigurarea unor servicii de calitate cet ățenilor: lipsa resurselor
financiare și logistice, un proces de alocare a resurselor neclar și netransparent,
lipsa unui corp al func ționarilor publici profesionist, standarde neclare de verificare.
Și, pentru c ă orice proces prezint ă și dezavantaje sau riscuri în aplicare,
descentralizarea prin co-împ ărțirea responsabilit ăților sau fragmentarea acestora
poate genera confuzie și implicit ineficien ță și producerea de sincope în serviciile
publice și programe. Exemple punctuale vin în sprijinul celor afirmate:
– învățământul
Primăria nu poate face proiecte de buget fundamentate deoarece directorii de școli
nu au obliga ția legală de a întocmi bugete pentru institu țiile pe care le conduc și de a
raporta periodic situa ția financiar ă. Astfel, descentralizarea s-a f ăcut anterior na șterii
procedurilor care o pot sus ține ulterior;
– subven ționarea energiei termice
Un alt exemplu de descentralizare care a generat discu ții pe plan local este
subvenționarea energiei termice. Decizia de subven ționare a energiei termice a
aparținut Guvernului, dar a fost cedat ă autorităților locale. Problema este c ă instalațiile
de încălzire sunt foarte vechi și produc mari pierderi de c ăldură, subven țiile fiind
acordate pentru acoperirea acestor pierderi și nu pentru realizarea de investi ții în
vederea moderniz ării instala țiilor. Astfel prin programe guvernamentale se acoper ă
cheltuieli neprofitabile la care sunt obligate autorit ățile locale.
Tema descentraliz ării în viziunea autorit ăților centrale1
În completarea imaginii cu privire la descentralizare, vom prezenta opiniile actorilor
formali cu responsabilit ăți directe în cadrul procesului.
Descentralizarea, este opinia predominant ă în cadrul administra ției centrale, s-a
făcut în lipsa unei reglement ări legale corespunz ătoare și în condi țiile în care, de și
și-au dorit foarte mult acest lucru, autorit ățile locale au fost nepreg ătite. Incoeren ței
dintre cadrul legal și starea de fapt i se adaug ă și o lipsă de monitorizare a procesului,
considerat ă indispensabil ă în contextul tranzi ției.
Astfel, consider ă reponden ții, ar trebui s ă existe o strategie a descentraliz ării, o cultur ă
1 Avem în vedere atât actorii din administra ția central ă, cât și actorii din administra ția locală.
Componen ța exactă a institu țiilor și comisiilor din administra ția central ă a fost amintit ă în
metodologia studiului, ca și reponden ții din administra ția locală. Datorită diferențelor metodologice
dintre cercetarea de teren aferent ă administra ției centrale și cercetarea de teren aferent ă
administra ției locale și informațiile din text vor fi prezentate în mod diferit.

Institutul pentru Politici Publice60a previziunii: ac țiuni, durate, responsabilit ăți, obiective, ceea ce în cazul României
nu s-a întâmplat. În acest sens este necesar ă o armonizare a legisla ției în termeni
de conținut și de perioad ă. Tot în acest context, unii dintre reponden ți consider ă că
se poate discuta și despre oportunitatea introducerii regiunilor ca unit ăți administrativ
teritoriale care s ă preia o parte din sarcinile descentralizate.
Perspectiva autorit ăților jude țene asupra descentraliz ării
Din perspectiva pre ședinților consiliilor jude țene, descentralizarea serviciilor s-a
realizat în lipsa unei aloc ări corespunz ătoare a resurselor ( 11,11%)1. Trecerea
responsabilit ăților din sarcina direct ă a guvernului c ătre autorit ățile administra ției
locale a generat probleme reale de utilizare a veniturilor proprii și așa considerate a
fi insuficiente. Consult ările dintre autorit ăți au fost, din acest punct de vedere
lămuritoare și au ajutat la luarea deciziilor considerate a fi oportune. Reprezentan ții
autorităților județene au subliniat c ă descentralizarea constituie o problem ă important ă
financiar ă în primul rând, care ține de resursele disponibile admi țând, în acela și
timp, că această problem ă ține și de resursele umane, de experien ță, de preg ătirea
și de abilit ățile membrilor autorit ăților locale c ărora le revine, tocmai din perspectiva
descentraliz ării, întreaga responsabilitate.
Activitățile pentru care autorit ățile locale au solicitat asisten ță celor jude țene se
regăsesc între cele a c ăror implementare a generat cele mai multe nemul țumiri din
cauza lipsei fondurilor aferente.
Este la fel de adev ărat că unii dintre pre ședinții consiliilor jude țene au sesizat și o
necunoa ștere, de c ătre primari, a rolului pe care îl au pentru identificarea priorit ăților
și, în general, pentru asigurarea și altor surse de venit decât cele puse la dispozi ție
prin bugetul de stat, dar au fost de p ărere că discuțiile periodice pot contribui la
clarificarea acestor aspecte.
Perspectiva autorit ăților locale asupra descentraliz ării
Opinia unanim exprimat ă de autorit ățile locale intervievate a fost c ă, deși
descentralizarea în sine este un lucru pozitiv, implementarea ei a fost defectuoas ă.
Cea mai mare problem ă sesizată în legătură cu implementarea se refer ă la
neasigurarea fondurilor sau neindicarea surselor de finan țare necesare.
O consecin ță negativă pe care autorit ățile locale sunt nevoite s ă o înfrunte vine din
faptul că nemulțumirea cet ățenilor se îndreapt ă împotriva lor de și statul este
principalul responsabil de neasigurarea fondurilor sau surselor de finan țare necesare.
După descentralizarea noilor servicii nu a fost întreprins ă nici o ac țiune de evaluare
sau monitorizare. Nu a venit nimeni s ă verifice dac ă lucrurile func ționează normal
sau dacă localitățile necesit ă asistență tehnică în managementul noilor servicii
1 A se consulta graficul din pag. 27 pentru o imagine complet ă asupra tuturor problemelor
constante listate de pre ședinții consiliilor jude țene.

Institutul pentru Politici Publice61descentralizate.
Primarul ora șului Făgăraș aduce un alt aspect în discu ție legat de implementarea
descentraliz ării. Domnia sa afirm ă că descentralizarea serviciilor în 200 1 nu a
fost anun țată oficial, prim ăria fiind informat ă doar în momentul în care hot ărârea
a apărut în Monitorul Oficial. Fondurile alocate au fost insuficiente, astfel c ă la
jumătatea anului au existat probleme deosebite cu cheltuielile pentru persoanele
cu handicap. Și sumele pentru înv ățământ au acoperit la limit ă necesarul
cheltuielilor, dup ă cum au remarcat reprezentan ții județului.
Părerile difer ă însă atunci când este vorba de m ăsurile care ar putea rezolva
problemele descentraliz ării. Soluția pe care o ofer ă Președintele Consiliului
Județean Brașov este în acest caz m ărirea cotei care r ămâne la nivelul localit ăților
din impozitul pe venit, lucru care ar oferi o autonomie real ă localităților și ar
permite descentralizarea oric ărui serviciu. În schimb, primarul ora șului Făgăraș
remarcă necesitatea unei strategii în vederea procesului de descentralizare:
efectuarea unor studii socio-economice înaintea descentraliz ării, corelarea
numărului angaja ților cu noile sarcini descentralizate, preg ătirea adecvat ă a
personalului în acest sens.
Cu privire la insuficien ța fondurilor pentru noile sarcini repartizate pe plan local,
administra ția locală din Miercurea Ciuc se arat ă dispusă să găsească soluții
care să reușească să acopere necesarul financiar, în condi țiile în care și Guvernul
i-ar sprijini mai intens nu atât cu fonduri cât cu identificarea surselor de finan țare.
Practic, este de p ărere Președintele Consiliului Jude țean Harghita, descentralizare
financiar ă există. Sarcinile care sunt acum atribuite administra ției locale se
încadreaz ă în filosofia bugetului na țional și ar corespunde realit ăților și posibilităților
locale în condi țiile unei abord ări mai realiste din partea administra ției locale atât
cu privire la necesarul de personal, spre exemplu, cât și cu privire la stabilirea
priorităților.
Primarul precizeaz ă că aceste noi sarcini descentralizate, cu toate
inconvenientele financiare la care s-a ajuns în anumite situa ții (mai ales în ce
privește solicitările de plat ă a tichetelor de mas ă pentru cadrele didactice la
care prim ăria a fost nevoit ă să răspundă, în virtutea noilor îndatoriri în domeniu)
țin de natura rela ției dintre administra ția locală și comunitate.
Dacă autoritățile locale din jude țul Ialomița, deci și Țăndăreiul, sunt con știente
de importan ța implement ării procesului de descentralizare și au dorit foarte mult
acest lucru, ele sunt mai pu țin conștiente de responsabilit ățile ce le revin în
acest sens și foarte pu țin pregătite pentru a le prelua, afirm ă reprezentan ții
intervieva ți ai Consiliului Jude țean. Este adev ărat, de asemenea, și faptul că nu
s-a făcut o descentralizare real ă pentru c ă, deși s-au acordat sume pentru
susținerea serviciilor respective, acestea au venit tot de la bugetul statului (ex:
sumele acordate pentru salariile profesorilor din cotele defalcate din TVA).Autoritățile au declarat c ă resursele primite sunt insuficiente și necorelate în
timp cu cheltuielile ce urmeaz ă a fi efectuate. În plus, de și în anul 2002 urmeaz ă

Institutul pentru Politici Publice621 În acest sens, ministerele responsabile au realizat o serie de seminarii de preg ătire pe tema
bugetelor locale. Seminariile organizate de Ministerul de Finan țe se adreseaz ă autorităților
județene, iar cele organizate de Ministerul Administra ției Publice, contabililor și altor responsabili
pe probleme de buget din administra ția publică locală. Chiar în perioada realiz ării cercetării de
teren operatorii au putut constata acest fapt. Problema care r ămâne este, pe de o parte,
calitatea acestor seminarii și, pe de alt ă parte, capacitatea de în țelegere și de asumare a
procesului din partea responsabililor din unit ățile administrativ-teritoriale.a mai fi descentralizate și alte servicii, se afirm ă că sumele alocate prin proiectul
Legii bugetului de stat pe 2002 sunt acelea și cu cele din anul 200 1.
În timp ce în celelate trei jude țe autoritățile nu au fost informate despre serviciile
care urmeaz ă să se descentralizeze Consiliul Jude țean Ialomi ța menționează că
autoritățile locale din jude ț au fost informate de descentralizarea noilor servicii din
2002. În acest sens au loc seminarii de instruire a personalului care se ocup ă de
bugetele locale în prim ării (contabili, șefi birou bugete) în cadrul c ărora sunt preg ătiți
pentru preluarea noilor responsabilit ăți1.
Primarul ora șului Țăndărei remarc ă, în schimb, faptul c ă există o lipsă de comunicare
între prim ărie și instituțiile centrale care au gestionat pân ă în prezent serviciile
descentralizate. Referirea vizeaz ă în special Inspectoratul Școlar Jude țean: “acesta
pune piedici în procesul de predare-preluare a activit ăților trecute în sarcina prim ăriilor
începând cu anul 200 1”.
În ceea ce prive ște județul Ilfov, a șa cum am amintit anterior, din motive absolut
independente de voin ța și disponibilitatea operatorilor, lipsesc datele care ar fi putut
fi oferite din partea Consiliului Jude țean, astfel c ă prezentarea se va limita doar la
interviul și datele rezultate în urma cercet ării efectuate în comuna Voluntari. Primarul
acestei comune ne-a semnalat faptul c ă primăria nu este informat ă și nici preg ătită
în vreun fel pentru preluarea noilor sarcini descentralizate. Sursa major ă de informa ție
este, din nou, Legea bugetului de stat. De aceea, în momentul interviului (lunaoctombrie 200 1), primarul nu avea cuno ștință despre noile servicii care vor fi
descentralizate în 2002.
În ceea ce prive ște descentralizarea serviciilor din 200 1 reprezentan ții primăriei au
afirmat c ă au primit resurse, dar virarea efectiv ă a banilor nu s-a realizat în timp util.
Întârzierea a fost de aproximativ o lun ă. Fondurile au fost insuficiente, ba s-au și
redus cu prilejul rectific ării. De pild ă, din sumele acordate ini țial pentru înv ățământ,
cu prilejul rectific ării bugetare s-au retras 8 miliarde. Și în 2002 salariile profesorilor
vor fi acoperite tot de la stat. Bugetele locale sus țin, practic, dot ările pentru înv ățământ,
investițiile, repara țiile capitale. Pân ă în 2001 de aceste responsabilit ăți se ocupa
Inspectoratul Școlar Jude țean.

Institutul pentru Politici Publice63Concluzii. Recomand ări
Referitor la opiniile actorilor din administra ție, se desprinde ideea c ă, fără a pune la
îndoială necesitatea acestui proces cu care to ți interlocutorii sunt de acord,
implementarea acestuia genereaz ă probleme. Dou ă mari neajunsuri sunt amintite
în acest sens. Unul dintre ele este insuficien ța fondurilor și lipsa unei armoniz ări
Evaluarea problematicii descentraliz ării
Există două componente corelate care trebuie urm ărite în construirea indicatorilor din
perspectiva procesului de descentralizare: (i) descentralizarea serviciilor și (ii)
descentralizarea resurselor .
Indicatorii folosi ți trebuie s ă facă o evaluare în timp a procesului; în acest scop se
recomand ă urmărirea a trei aspecte:
modul de preg ătire a procesului de descentralizare:
•numărul de întâlniri oficiale între administra ția publică centrală și administra ția publică
locală pe tema “descentraliz ării” (măsoară gradul de comunicare între APC și APL)
•numărul de întâlniri oficiale între administra ția central ă și administra ția locală având
ca scop preg ătirea resurselor umane din cadrul unit ăților administrativ-teritoriale pentru
asumarea noilor sarcini (m ăsoară gradul de comunicare între APC și APL)
•numărul actelor oficiale care reglementeaz ă procesul de descentralizare (m ăsoară
gradul de stabilitate/instabilitate legislativ ă)
•frecvența emiterii actelor oficiale care reglementeaz ă procesul de descentralizare
(măsoară gradul de stabilitate/instabilitate legislativ ă)
desfășurarea efectiv ă a procesului de descentralizare:
•ponderea serviciilor descentralizate din totalul serviciilor solicitate a fi descentralizate
din perspectiva administra ției publice locale (m ăsoară gradul actual de descentralizare)
•ponderea serviciilor descentralizate din totalul serviciilor vizate a fi supuse
descentraliz ării din perspectiva administra ției publice centrale (m ăsoară gradul actual
de descentralizare)
•ponderea cheltuielilor prev ăzute a fi efectuate, pentru serviciile descentralizate, din
bugetul local (m ăsoară gradul de descentralizare financiar ă a UA-T)
•ponderea cheltuielilor prev ăzute a fi efectuate, pentru serviciile descentralizate, din
bugetul de stat sau alte surse (m ăsoară gradul de descentralizare financiar ă a UA-T)
•decalajul dintre data primirii fondurilor pentru serviciile descentralizate și data efectu ării
cheltuielilor (m ăsoară gradul de corelare/necorelare dintre alocarea de fonduri c ătre
UA-T și cheltuielile efective)
monitorizarea procesului de descentralizare:
•ponderea cheltuielilor efective din totalul cheltuielilor prev ăzute inițial a fi efectuate din
veniturile proprii (m ăsoară gradul de îndeplinire a sarcinilor descentralizate)
•ponderea cheltuielilor efective din totalul cheltuielilor prev ăzute inițial a fi efectuate
din veniturile de la bugetul de stat (m ăsoară gradul de îndeplinire a sarcinilor
descentralizate)
•numărul solicitărilor oficiale referitoare la derularea procesului de descentralizare din
partea administra ției centrale c ătre cea local ă (măsoară gradul de interes al APC).

Institutul pentru Politici Publice64dintre serviciile descentralizate și alocarea resurselor necesare. Nu se identific ă în
acest sens o ordine de priorit ăți pentru anul vizat, nu se expliciteaz ă sumele în
potențiale rezultate, nu se face o analiz ă comparat ă cu situația prezent ă. Cel de-al
doilea neajuns care îngreuneaz ă implementarea procesului de descentralizare este
lipsa de preg ătire a personalului din administra ția locală care urmeaz ă/trebuie s ă
preia responsabilitatea acestor servicii. La nivelul administra țiilor locale, cu mici
excepții, personalul specializat nu are capacitatea de a propune o politic ă bugetară
clară și ușor de asimilat de c ătre consilieri, pres ă și nu în ultimul rând de c ătre
contribuabili.
Aceste constat ări nu fac decât s ă confirme oportunitatea unei viziuni și a unei strategii
pe termen mediu și lung asupra acestui proces care se refer ă la descentralizare și
care trebuie implementat în România. În acela și timp îns ă și autoritățile administra ției
publice locale trebuie con știentizate în sensul unei implic ări mai active. De și
societatea civil ă a mai făcut încerc ări în acest sens prin elaborarea unor rapoarte,
progresele n- au fost pe m ăsura așteptărilor. În acest sens administra ția locală a
dat dovad ă de: pierderea (neluarea în seam ă) a perspectivei temporale asupra
evoluției procesului de descentralizare (implicit a finan țelor publice locale) precum
și de o atitudine static ă și reactivă la problemele punctuale și responsabilit ățile ce îi
revin. La o privire mai atent ă se poate constata c ă o parte din aceste probleme
cheie deși au acela și enunț (conținut) se refer ă de fapt la realit ăți diferite, ceea ce ar
putea să însemne c ă deși pașii necesari a acestei reforme sunt cunoscu ți și de
așteptat (și sunt chiar dorite) administra ția locală este și ea prins ă nepregatit ă de
fiecare dat ă.
Ca o sintez ă a capitolului, principalele recomand ări care se pot face pentru
îmbunătățirea implement ării procesului de descentralizare sunt :
•Odată cu descentralizarea unor activit ăți, administra ția central ă să indice și sursele
de finanțare care urmeaz ă să susțină noile servicii.
•Să existe o strategie a descentraliz ării: acțiuni, durate, responsabilit ăți, obiective
clare.
•Să existe o evaluare anterioar ă care să indice num ărul optim de servicii
descentralizate și resursele necesare.
•Să existe o monitorizare periodic ă a procesului de descentralizare pân ă când
localitățile demonstraz ă că ea nu mai este necesar ă.
•Necesitatea unor programe de instruire și perfecționare continu ă a celor implica ți
în implementarea descentraliz ării finanțelor publice locale din administra țiile publice
locale și centrale.

Institutul pentru Politici Publice65ConcluziiConcluzii88
În pofida progreselor care s-au f ăcut în ultimii ani, în România înc ă nu se poate vorbi
de o autonomie local ă reală. Bugetele locale depind foarte mult de resursele pe
care le primesc de la nivel central, propor ția acestora din urm ă depășind 50% în
cele mai multe cazuri. Foarte pu ține comunit ăți locale sunt cele care reu șesc să
realizeze venituri proprii suficiente. În acela și timp echilibrarea bugetelor locale este
o necesitate. În prezent o mare parte a comunit ăților locale române ști au un pronun țat
caracter de ruralitate ceea ce nu le permite s ă realizeze destule venituri. În plus,
având în vedere c ă România dore ște să se integreze în Europa, nu trebuie uitat
faptul că principii ca cel al solidarit ății și al elimin ării dezechilibrelor existente între
zone sau localit ăți sunt principii adoptate de Uniunea European ă și pe care trebuie
să ni le asum ăm.
Modul în care echilibrarea se realizeaz ă însă, stârnește discuții aprinse în fiecare
an, până în prezent neg ăsindu-se o formul ă optimă în acest sens. De altfel, și criteriile
suferă schimbări. Cele mai multe suspiciuni sunt legate de repartizarea acestor
sume către județe în condi țiile în care nu exist ă prevederi legale clare care s ă o
reglementeze, existând influen țe de natur ă politică, dar și economic ă. O soluție cu
care au fost de acord atât reprezentan ți ai comunit ăților localit ăților dezvoltate cât și
ai celor care realizeaz ă venituri insuficiente a fost ca un procent mai mare din impozitul
pe venit s ă rămână pe plan local, în acest caz num ărul localit ăților care ar avea
nevoie de sume pentru echilibrare mic șorându-se în mod evident.
Creșterea veniturilor pe plan local prin aceast ă modalitate ar reprezenta o solu ție și
în cazul descentraliz ării. Deși considerat ă în sine un lucru pozitiv și în deplin acord
cu procesul democratic implementarea descentraliz ării a ridicat probleme, cele mai
importante fiind neasigurarea resurselor financiare necesare precum și inexisten ța
unei preg ătiri anterioare. Aceste aspecte duc c ătre o singur ă concluzie și aceea
este lipsa unei strategii clare și de comun ă cunoaștere în privin ța descentraliz ării.
Nu există încă o viziune na țională inițiată de autorit ățile centrale în consultare cu
cele locale dar nici strategii de dezvoltare local ă în conformitate cu problemele
punctuale sesizate.Insuficien ța fondurilor este și o cauză dar și un motiv pentru elaborarea unor politici
publice locale corespunz ătoare. În spiritul acestei idei, autorit ățile locale în cooperare
cu cele na ționale și inclusiv pe baza sprijinului acestora, ar trebui s ă aibă în vedere
o proiecție bugetar ă multianual ă.
Tocmai din acest motiv devine imperativ necesar ă deprinderea membrilor consiliilor
locale și respectiv jude țene cu practici și tehnici de management local ca și cu
particularit ățile de elaborare a politicilor publice locale.
Chiar dac ă statul asigur ă încă importante resurse, în cea mai mare propor ție acestea
au destina ție special ă, ceea ce nu permite comunit ăților locale s ă aibă libertate în
gestionarea fondurilor. În acest caz m ărirea cotei din impozitul pe venit reprezint ă o
soluție în sensul unei mai largi autonomii care s ă permită autorităților locale s ă
cheltuiasc ă în funcție de propriile necesit ăți.
În același timp, responsabilitatea pentru asigurarea unor venituri locale suficiente nu

Institutul pentru Politici Publice66trebuie s ă aparțină în mare m ăsură autorităților centrale. Autorit ățile locale ar trebui
să fie preocupate în primul rând de g ăsirea unor solu ții de suplimentare a veniturilor
pe plan local și abia apoi de ob ținere unor fonduri sporite de la nivel central.

Institutul pentru Politici Publice67Bibliografie
Bimber, B. ( 1994) The Decentralization Mirage .
Bird, R. M., Robert D. E., & Wallich, C.I. (Eds.) ( 1995) Decentralization of the Social-
ist State. A Regional and Sectorial Study . Washington, D.C., World Bank.
Bird, R. M., & Vaillancourt, F. (Eds.) ( 1998) Fiscal Decentralization in Developing
Countries . Cambridge University Press, Cambridge.
Costea, M. (2000) Introducere în administra ția publică, Ed. Economic ă, București.
Kaufman, R. R. ( 1990) Stabilization and Adjustment in Argentina, Brazil, and Mexico.
In: Economic Crisis and Policy Choice: The Politics of Adjustment in the Third World .
( Nelson, J.M. Ed.) Princeton University Press, Princeton, NJ.
Lacasse F. (2000) Elaborarea bugetelor și a politicilor: Probleme, tensiuni și soluții.In:
Bugetarea și elaborarea politicilor . Lucrările SIGMA, 8, FDSC, Bucure ști.
Linz, J. J. & Stepan, A. ( 1996) Problems of Democratic Transition and Consolida-
tion: Southern Europe, South America, and Post-Communist Europe . Johns Hopkins
Univ. Press, Baltimore, MD.
Litvack, J., Junaid A., & Bird, R. ( 1998) Rethinking Decentralization in Developing
Countries. The World Bank Sector Studies Series . World Bank, Washington, D.C.
Miller, J. G. ( 1991) Government Financial Management Theory .
Musgrave, R. A. & Musgrave, P. B. Public Finance in Theory and Practice . 5th Ed.,
McGraw-Hill, New York.
Pamfil, C., Șerban, D., Giosan, V., Tiron Tudor, A., & Gherasim,I. (2000) Manual de
instruire în domeniul finan țelor publice locale managementul schimb ării, Fundația
Parteneri pentru Dezvoltare Local ă, ediția II, Bucure ști.
Poenaru, M. ( 1998) Politică socială și indicatori sociali . Editura All, Bucure ști.
Rosen, S. H. ( 1999) Public Finance . 5th edition.
Smith, C. W., Carlos H. A., & Gamarra, E.A. (Eds.) ( 1994) Democracy, Markets,
and Structural Reform in Latin America: Argentina, Bolivia, Brazil, Chile, and Mexico.The State, Structural Reform, and Democratization in Brazil. Transaction Publish-
ers, New Brunswick..
— (1994) Economic and Social Progress in Latin America, 1994 Report. Special
Report: Fiscal Decentralization . October, Washington, DC., IDB/Johns Hopkins Uni-
versity Press.
— (1998) New Directions for the Transition Economies; Report No. 18426 ECA Eu -Bibliografie

Institutul pentru Politici Publice68rope and Central Asia Infrastructure Sector Unit. World Bank, September 25, 1998.
— (1994) Rapoarte introductive la conferin ța: Democra ția și dezvoltarea local ă în
România. Capitolul Finan țele Local e, Bucure ști, 28-30 octombrie 1994.

Institutul pentru Politici Publice69AnexeAnexe
1–3 3–8 >50.000
<1
SB
CT6.14%BV
VLAG
DBPHBZVN GL
BRTL
IL
SAICL
GR
TROTDJGJCSTMARBHSM MM SVBT
IS
VS
BC
CVHRNT
MSBNSJ
CJ
AB
HD
MHB6.07%
0.76%
0.35%
0.25%0.65%0.81%1.3%1.24%0.32%
2.04%
0.92%
1.54%
0.79%
0.51%0.27% 1.97%1.28%0.22%
0.63%
0.41%2.46% 2.25%0.82%
0.46%0.82%0.79%44.9%
3.2%0.3%0.71%0.62%
2.65%0.83%0.48%2.37%2.9%0.44%0.88%0.22%
1.73%1.56%
0 50–100 100–150 >150
0-50
SB
CTBV
VL AG
DB
BPHBZVN GL
BRTL
IL
SAICL
GRTROT
DJGJCSTMARBHSM MMSVBT
IS
VSBC
CVHRNT
MSBNSJ
CJ
AB
HD
MHAnexa 1
Contribu ția județelor la bugetul de stat din impozitul pe venit, în anul 2000.
(cifrele din legend ă în mii de miliarde lei; barele verticale reprezint ă ponderea
sumelor respective în procente)
Sumele defalcate din impozitul pe venit, alocate pentru echilibrarea bugetelor
locale în anul 200 1.
(cifrele din legend ă în mii de miliarde lei)

Institutul pentru Politici Publice70 1–3 3–9 >50.000
<1
SB
CT3.41%BV
VLAG
DBPHBZVN GL
BRTL
IL
SAICL
GR
TROT
DJGJCSTMARBHSM MM SVBT
IS
VS
BC
CVHRNT
MSBNSJ
CJ
AB
HD
MHB7.44%0.66%
0.31%
0.08%0.01%
0.63%0.5%1.04%0.97%<0.01%
2.04%
0.82%
2.32%
0.93%
0.31%0.1% 1.64%1.53%0.09%0.39%
0.14%3.88% 2.37%0.93%
0.27%0.65%0.42%48.9%
2.84%0.18%0.71%0.31%
3.05%0.67%0.19%2.35%3.1%0.19%0.49%
2.05%1.01%
0 50–100 100–150 150–200 >200
0-50
SB
CTBV
VL AG
DB
BPHBZVN GL
BRTL
IL
SAICL
GRTROT
DJGJCSTMARBHSM MMSVBT
IS
VSBC
CVHRNT
MSBNSJ
CJ
AB
HD
MHSumele defalcate din impozitul pe venit, alocate pentru echilibrarea bugetelor
locale în anul 2002.
(cifrele din legend ă în mii de miliarde lei )Contribu ția județelor la bugetul de stat din impozitul pe venit, în anul 200 1.
(cifrele din legend ă în mii de miliarde lei; barele verticale reprezint ă ponderea
sumelor respective în procente)

Institutul pentru Politici Publice71UDMR
UDMRAPRAs Civic ă
Pro Odorhei
Indep
UDMRPrimar
Csedo Istvan
UDMRConsili
ulJudețeanParlament (Senat+ Camer
aDeput
țailor)
Consiliul Local
Primar
Ioan Bărbuți
PSDPSD
PNL
PDFERAPRPNTCD PSD
PNL
PDFERAPRPNTCDUDMRPRMPPDRIndepPSD
PNL PDFERAPRPNTCDUDMRAnexa 2
Configura ția politică a consiliilor locale în cele patru localit ăți (inelul interior).
Configura ția politică a consiliilor jude țene și repartiția mandatelor parlamentare
(inelele exterioare).
Miercurea Ciuc
Făgăraș

Institutul pentru Politici Publice72PDPrimar
Sava Vasile
PSD
PDPRM
PSDPSDPSDPNL
PNLCDRAPRPUNRPRM
PNL
PRMPNLAPRPUR
PNL
PDPRMCDRAPRPUR
PDPUR
PSD
PSD
PSD
Primar
Florentin Pandele
PNLȚăndărei
Voluntari

Institutul pentru Politici Publice73 UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIAL Ă
Miercurea Ciuc F ăgăraș Țăndărei Voluntari
Echiparea teritoriului
1.Suprafa ța totală – ha 11766 3905 11301 3808
2.Lungimea str ăzilor orășenești –
total – km 103 53 73
3. Lungimea str ăzilor orășenești
modernizate – km 78 46 36
4. Lungimea simpl ă a rețelei de
distribuție a apei potabile – km 64,9 78, 1 5 1,8 10,1
5. Lungimea simpl ă a rețelei de
canalizare – km 41,4 4 1,6 11,4 17,8
6.Lungimea simpl ă a conductelor
de distribu ție a gazelor – km 54,5 84
Populația
1. Populația totală – la 01.VII.
(stabilă) 46385 44433 14607 27046
Forța de munc ă
1.Salariați – total – num ăr mediu –
persoane 24257 8746 29 10 5560
2.Număr mediu salaria ți în
agricultur ă – total – persoane 461 149 365 432
3.Număr mediu salaria ți în industrie
– total – persoane 10049 4669 1055 2348
Învățământ
1.Unități de învățământ – total –
număr 42 24 10 6
2.Grădinițe de copii – num ăr 20 12 4 3
3.Scoli de înv ățământ primar și
gimnazial – num ăr 13 7 4 2
4.Licee – num ăr 8 4 2 1
5.Școli postliceale – num ăr 1
Cultură și artă
1.Biblioteci – total – num ăr 36 12 5 4
2.Teatre și instituții muzicale – total
– număr 2
Sănătate
1.Spitale – sector public – num ăr 1 1 1
2.Dispensare medicale – sector
public – num ăr 5 3 1
3.Policlinici – sector public – num ăr 1
4.Creșe – sector public – num ăr 2 1
5.Farmacii – sector public – num ăr 1 1
Agricultur ă
1.Suprafa ța agricol ă după modul de
folosință – ha 6124 2 154 9309 2057
Investiții – Construc ții
1.Locuințe terminate – total – num ăr 70 67 42 11
2. Locuin țe terminate din fondurile
populației – num ăr 26 67 42 11
3. Locuin țe terminate din fonduri
publice – num ăr 44
Turism
1.Unități de cazare – total – num ăr 6 3
2.Hoteluri – num ăr 3 1
3.Cabane – num ăr 1
4.Vile turistice – num ăr 1
Sursa: Comisia Na țională de Statistic ă
* Reprezintă ultimele date centralizate Anexa 3
Fișa localităților din studiul de caz la nivelul anului 1999*

Institutul pentru Politici Publice74Anexa 4
Lista serviciilor

Nr. crt.
Serviciul descentralizat
Legea

1. Comisiile pentru protec ția copilului la nivel jude țean
și a sectoarelor municipiului Bucure ști, precum și a
Serviciilor publice specializate pentru protec ția
copilului la nivel local Ordonanța de urgen ță a
Guvernului nr.25/ 1997 cu privire
la adopții
Ordonanța de urgen ță a
Guvernului nr.26/ 1997 privind
protecția copilului aflat în
dificultate
2. Direc țiile sanitar-veterinare jude țene și ale
Municipiului Bucure ști și serviciile medical-veterinare
particulare
Ordonanța de urgen ță a
Guvernului nr. 160/1998
3. Direc țiile fitosanitare jude țene și ale municipiului
București
Ordonanța de urgen ță a
Guvernului nr.7 1/1999
4. Serviciile comunitare pentru cadastru și agricultur ă Ordonan ța de urgen ță a
Guvernului nr. 13/2001

5. Servicii publice comunitare de eviden ță a
persoanelor Ordonanța de urgen ță a
Guvernului nr. 83/200 1

6. Serviciile publice comunitare pentru eliberarea și
evidența pașapoartelor Ordonanța de urgen ță a
Guvernului nr. 84/200 1

7. Servicii de transport public local de c ălători Ordonan ța de urgen ță a
Guvernului nr. 86/200 1

8. Servicii publice de salubrizare a localit ăților Ordonan ța de urgen ță a
Guvernului nr.87/200 1

9. Servicii publice comunitare pentru situa ții de urgen ță Ordonan ța de urgen ță a
Guvernului nr. 88/200 1

Institutul pentru Politici Publice75Anexa 5
Probleme și propuneri din perspectiva administra ției centrale

Probleme

Propuneri

1. sumele alocate de la NC la NL => :
a. neconcordan țe ale traseului
b. neconcordan țe ale competen țelor
c. subiectivism

2. descentralizarea serviciilor f ără o alocare
corespunz ătoare de resurse
3. imposibilitatea contract ării de credite
datorită lipsei de delimitare dintre
domeniul public și domeniul privat
4. lipsa unei proiec ții și a unei strategii pe
termen lung
5. solicitările autorităților județene
6. prea pu ține surse de constituire pentru
bugetele locale
7. caracterul de ruralitate al comunelor și
satelor române ști
8. dezechilibrele dintre municipii, ora șe și
comune dar și disparitățile dintre jude țe
9. fondurile speciale 10. lipsa de interes a cet ățenilor
11. repartizarea sumelor ar trebui s ă țină
cont de criterii statistice pentru a preveni influențele politice (sistem de indicatori
aplicabili în repartizarea sumelor pe jude țe)
12. să existe o strategie a descentraliz ării:
acțiuni, durate, responsabilit ăți, obiective,
ceea ce în cazul României nu s-a întâmplat, descentralizarea f ăcându-se la întâmplare
13. crearea unei diversit ăți a surselor
pentru o cre ștere a veniturilor
14. impozitele s ă se plătească în localitatea
unde locuie ște contribuabilul și nu acolo unde
lucrează, dacă localitățile sunt diferite
deoarece cheltuielile se fac la domiciliu și în
acest caz cota defalcat ă din impozitul pe
salarii nu se întoarce la cel care pl ătește
impozitul (principiului localit ății, Franța)
15. hotărâri periodice, prin act normativ,
referitoare la jude țele alocatoare și cele
acceptoare
16. să existe o armonizare a legisla ției în
termeni de con ținut și de perioad ă
17. introducerea regiunilor ca unitate
administrativ teritorial ă care să preia o parte
din sarcinile descentralizate
18. fondurile speciale (de exemplu, fondul
pentru drumuri) s ă se afle sub control
parlamentar; de asemenea, alc ătuirea
fondurilor speciale la începutul anului astfel încât autorit ățile locale s ă își poată elabora
proiectele bugetelor locale incluzându-le și pe
acestea => eficientizarea accesului la
resursele de la bugetul de stat pentru
autoritățile locale
19. crearea de institu ții de credit pentru
administra ția locală: bancă alimentat ă din
resurse ale bugetul de stat (capitalizat ă) +
BERD + resurse din bugetele locale
20. alinierea la standardele europene, ceea
ce presupune crearea a dou ă bugete locale:
– buget local de func ționare a serviciilor
publice – buget local de dezvoltare (credite)

Institutul pentru Politici Publice76GlosarGlosar
Autorități ale administra ției publice
localeConsiliile locale, consiliile jude țene și
Consiliul General al MunicipiuluiBucurești, ca autorit ăți deliberative, și
primarii, pre ședinții consiliilor jude țene
și primarul general al municipiului
București, ca autorit ăți executive.
Buget local
Act administrativ prin care suntprevăzute și autorizate veniturile și
cheltuielile anuale ale unei colectivit ăți
locale.
Cheltuieli bugetare
Cheltuieli aprobate și efectuate din
bugetele locale, din bugetele institu țiilor
și serviciilor publice de interes local și
din bugetele activit ăților finanțate integral
din venituri extrabugetare, în limita și cu
destinația stabilite prin bugetele
respective.
Credit bugetar
Suma aprobat ă în bugetele locale, în
bugetele institu țiilor și serviciilor publice
de interes local și în bugetele activit ăților
finanțate integral din venituri
extrabugetare, reprezentând limitamaximă până la care se pot angaja și
efectua cheltuieli.
Datorie public ă locală
Totalitatea obliga țiilor de plat ă la un
moment dat ale autorit ății administra ției
publice locale, rezultate din acorduri și
contracte de împrumut interne și
externe, prin care se stipuleaz ă termenii
și condițiile împrumutului dintre
beneficiar și creditor.
Deconcentrare
Sistem prin care se transfer ă
responsabilit ăți din cadrul structurilor
administra ției publice centrale, de la
centru c ătre nivelurile sale locale,subordonate ministerelor și altor organe
de stat.
Deficit bugetar
Partea cheltuielilor ce nu poate fiacoperită din veniturile bugetare ale unui
an cu excep ția veniturilor și a cheltuielilor
cu destina ție special ă.
Delegare
Transferul responsabilit ăților autorit ăților
centrale c ătre cele locale sau c ătre alte
entități autonome în scopul execu ției unor
sarcini specifice în numele și cu
răspunderea asumat ă în fața autorităților
centrale.
Descentralizare
Principiu de organizare și conducere a
statului conform cu care are loc untransfer al puterii de decizie de la nivelcentral la nivel local.
Dobânda
Prețul folosirii temporare a capitalului
împrumutat.
Echilibru bugetar
Egalitatea dintre veniturile bugetare și
cheltuielile bugetare în cadrul unuiexercițiu bugetar.
Excedent bugetar
Suma cu care veniturile bugetaredepășesc cheltuielile bugetare pe un an
bugetar.
Execuție bugetar ă
Activitatea de încasare a veniturilorbugetare și de efectuare a cheltuielilor
aprobate prin buget.
Execuție de cas ă a bugetului
Complex de opera țiuni care se refer ă la
încasarea, p ăstrarea și eliberarea de
resurse financiare pentru efectuareacheltuielilor publice locale. La baza

Institutul pentru Politici Publice77execuției de cas ă a bugetului stau
următoarele principii: delimitarea
atribuțiilor persoanelor care dispun de
utilizarea resurselor financiare deatribuțiile celor care execut ă încasarea
acestora și unitatea de cas ă, potrivit c ăreia
veniturile fiec ărui buget sunt concentrate
în întregime în cont, de unde se elibereaz ă
resurse financiare pentru efectuareacheltuielilor, fiind interzis ă efectuarea de
plăți direct din veniturile bugetare încasate.
Exercițiu bugetar
Perioadă de timp egal ă cu 12 luni în care
se întocme ște și execută bugetele publice.
Exercițiul bugetar corespunde anului
calendaristic ( 1 ianuarie-3 1 decembrie).
Finanțe locale
Totalitatea opera țiunilor financiare pe care
le realizeaz ă o autoritate local ă în cursul
îndeplinirii atribu țiilor sale prev ăzute de
lege, în acord cu un mandat specificacordat de aleg ătorii săi.
Finanțe publice
Totalitatea rela țiilor sociale și de natur ă
economic ă ce apar în procesul realiz ării
și repartiz ării resurselor statului pentru
îndeplinirea func țiilor și sarcinilor sale.
Fiscalitate
Totalitatea reglement ărilor referitoare la
stabilirea contribuabililor, m ărimii
impozitelor, taxelor și contribu țiilor precum
și la modalit ățile de plat ă.
Fond de rezerv ă bugetar ă
Fond prev ăzut la partea de cheltuieli a
bugetelor locale. Cuantumul acestui fondse stabile ște o dat ă cu elaborarea și
adoptarea bugetului respectiv, fiinddestinat finan țării unor ac țiuni sau sarcini
intervenite în cursul anului, precum și
înlăturării efectelor unor calamit ăți
naturale.Fond de rulmentPartea din excedentul anual bugetardefinitiv al bugetului local, care seconstituie la nivelul fiec ărei unități
administrativ-teritoriale și se utilizeaz ă
potrivit prevederilor prezentei legi.
Impozit
Prelevare a unei p ărți din veniturile și
din averea persoanelor fizice și juridice,
obligatorie, cu titlu nerambursabil și fără
contrapresta ție.
Impozit direct
Impozit care se percepe direct de lasubiecții impozabili, stabili ți pe baza
datelor de care dispun organele fiscaleprivind persoanele, averea, posesiuneasau venitul fiec ărui contribuabil. Acest
impozit vizeaz ă existența venitului sau
a averii.
Impozit indirect
Impozit care se aplic ă asupra vânz ării
bunurilor sau prest ării unor servicii.
Acest impozit vizeaz ă utilitatea
venitului sau a averii.
Împrumut municipal
Suma acordata de un creditor uneiautorități a administra ției publice locale,
rambursabila la un anumit termen(scadenta), cu ob ținerea unei sume in
plus (dobânda) in favoarea creditorului.
Instituții publice
Instituțiile care gestioneaz ă bani publici
și se între țin din bani publici. Ele
deservesc un interes general despecialitate de regul ă. Exemple:
școală, primăria, spital, muzeu
județean.
Ordonatori de credit
Conducător al unei institu ții căruia îi
este acordat prin lege dreptul de a

Institutul pentru Politici Publice78utiliza credite bugetare. Exist ă trei
categorii de ordonatori de credite:Ordonatori principali de credite:primari. pre ședinți de consilii
județene, Primarul General al
Capitalei
Ordonatori secundari și terțiari
de crediteConducători ai institu țiilor publice cu
personalitate juridic ă din subordinea
fiecărui consiliu local.
Serviciu public
Instituție administrativ ă care
efectueaz ă lucrări de interes general
sub un regim de putere public ă.
Subven ție
Ajutor financiar v ărsat de stat sau de
o persoan ă publică unei autorit ăți
administrative, în scopul favoriz ării
activităților de interes general cu care
se ocupă acestea.
Sume defalcate
Partea din unele venituri ale bugetuluide stat, care se aloc ă unităților
administrativ-teritoriale în vedereaechilibrării bugetelor proprii ale
acestora, potrivit prevederilorprezentei legi și ale legii bugetului de
stat.
Taxa
Suma pl ătită de o persoan ă fizică
sau juridic ă, de regul ă pentru
serviciile prestate acesteia de c ătre
un agent economic, o institu ție sau
un serviciu de utilitate public ă.
Transferuri cu destina ție special ă
Sume de bani alocate de la bugetulde stat sau din alte bugete pe careautoritățile locale le pot folosi numai
pentru cheltuieli a c ăror destina ție
este stabilit ă de autoritatea care
efectueaz ă transferul.Trezorerie
1. Totalitatea opera țiunilor b ănești,
financiare și bugetare, efectuate de c ătre
autoritățile executive pentru mobilizarea
mijloacelor b ănești necesare îndeplinirii
sarcinilor și funcțiilor acestora;
2. Institu ția care efectueaz ă aceste
operațiuni;
Vărsământ
Plata unei sume, efectuat ă de un agent
economic sau de o institu ție public ă ori
financiară în vederea stingerii unei obliga ții
legale.
Venituri bugetare – resursele b ănești
care se cuvin bugetelor locale, bugetelorinstituțiilor și serviciilor publice de interes
local, bugetelor activit ăților finan țate
integral din venituri extrabugetare, în bazaunor prevederi legale, formate dinimpozite, taxe și alte vărsăminte.
Venituri cu destina ție special ă – se
constituie din taxe speciale, venituri dindiferite fonduri (pentru drumurile publice,pentru locuin țe, din fondul de interven ție)
care se încaseaz ă numai de la persoane
fizice sau juridice care se folosesc deserviciile publice locale pentru care s-auinstituit taxele respective.
Venituri din capital : resursele financiare
obținute din vânz ările de active de ținute
de autorit ăți (terenuri, cl ădiri, valorificarea
unor bunuri).
Veniturile fiscale – cuprind taxele și
impozitele pe care autorit ățile locale le
colecteaz ă de la popula ție Cele mai
importante taxe locale colectate suntimpozitul pe diferite venituri realizate depersoanele fizice și juridice taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat,impozitul pe cl ădiri și terenuri de la
persoane juridice.

Institutul pentru Politici Publice79Lista de abrevieri
APC Administra ția publică centrală
APD Asociația Pro Democra ția
APL Administra ția publică locală
BS Bugetul de stat
BL Buget local
CJ Consiliul Jude țean
CL Consiliul Local
DGFP Direcția General ă a Finanțelor Publice
FDS Fonduri cu destina ție special ă
IPP Institutul pentru Politici Publice
PBL Proiectul bugetului local
PCJ Președintele Consiliului Jude țean
PLBS Proiectul legii bugetului de stat
SD Sume defalcate
TVA Taxa pe valoarea ad ăugată
UA-T Unități Administrativ-TeritorialeVeniturile nefiscale – se refer ă la
diverse surse de venit la bugetul local,altele decât taxele și impozitele. Din
modul în care sunt structurate bugetelelocale în România reies dou ă categorii
principale de astfel de venituri:vărsămintele efectuate de c ătre
instituțiile publice din localitate și
vărsămintele efectuate de regiile
autonome. Institu țiile publice și regiile
autonome cedeaz ă astfel bugetelor
locale o anumit ă sumă din profitul net
realizat.

Fiecare activitate a administra ției
locale înseamn ă în cele din urm ă
bani, iar singurul element comun,
bugetul, cuprinde toate aceste
informații.Seria
administratie publicã localã