Institutul Național de Sănătate Publică [606824]

1
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

Raportul Național de Sănătate a
Copiilor și Tinerilor din ROMÂNIA
2017

2
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din ROMÂNIA
2017

“Sănătatea copiilor și adolescenților este importantă pentu fiecare societate.
Chiar și în societățile bogate, îmbunătățirile în acest domeniu, vizând asigurarea
echitabilă a sănătății și bunăstării pentru copii și adolescenți, vor necesita schimbarea,
adeseori sistemică, către o abordare comprehensivă, cu implicarea întregului Guvern.”
Strategia OMS EURO, Investiția în copii: Strategia europeană pentru sănătatea copiilor și
tinerilor 2015 –2020

3
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
CUPRINS

INTRODUCERE _______________________________________________________________________ 4
CAP. I. INDICATORI DEMOGRAFICI _______________________________________________________ 5
I. 1 NATALITATEA___________________________________________________________________ __ 5
I. 2 MORTALITATEA INFANTILĂ __________________________________________________________ 6
I. 3 MORTALITATEA PERINATALĂ _________________________________________________________ 8
I. 4 MORTALITATEA NEONATALĂ PRECOCE ________________________________________________ 9
I. 5 MORTINATALITATEA _______________________________________________________________ _11
I. 6 MO RTALITATEA LA COPII ____________________________________________________________ 13
CAP. II INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI ______________________________________ 15
II. 1 DEZVOLTAREA FIZICĂ ________________________________________________________________ 15
II. 2 MORBIDITATEA ____________________________________________________________________ 20
II. 2.1 Morbiditatea înregistrată prin examene de bilanț ______________________________________ 20
II. 2.2 Morbiditatea înregistrată în cabinetele de medicină primară ____________________________ _ 25
II. 2.3 Anii de viață ajustați cu dizabilitatea (DALY) __________________________________________ 27
II. 2.4 Evaluarea morbidității cronice prin dispens arizare în colectivitățile de copii și tineri _________ _ 29
II. 2.5 Morbiditatea înregistrată prin triajul epidemiologic în colectivitățile de copii și tineri _________ _33
CAP. III DETERMINANȚI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI _____________________________ _____ 39
III. 1 Evaluarea profi lului de risc psiho -social în comunități școlare ___________________ __________ 39
III. 2 Utilizarea modelului ecologic pentru intervențiile de prevenire a violenței la elevi ____________ 48
III. 3 Identificarea, cuantificarea și monitorizarea comportamentelor cu risc la elevi în contextul stării de
bine _______________________________________________________________________________ __ 56
III. 4 Evaluarea bullying -ului la elevi ________________________________________ _____________ __ 69
III. 5 Supraponderea și obezitatea ________________________________________________________ _ 73

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
4
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
INTRODUCERE

Prezentul Raport, al șaptelea în seria Rapoartelor privind sănătatea copiilor, elaborate și disponibile pe site -ul
INSP, la adresa http://insp.gov.ro/sites/cnepss/sanatatea -copiilor/, integrează atât informațiile sintezelor
naționale cât și informațiile statistice analizate de către specialiștii Centrului Național de Statistică și
Informatică în Sănătate Publică (CNSISP) furniz ate de către DSP -urile teri toriale și Institutul Național de
Statistică.
Raportul valorifică și sintetizeaz ă rezultatele activ ităților de supraveghere realizate de c ătre specialiștii
Direcțiilor d e sănătate publică teritoriale, în cadrul Programul ui național de evaluare și promovare a sănătății și
educație pentru sănătate, PN V, Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru
sănătate, PN V.1, sub coordonarea metodologic ă a Centrului Național pentru Promovarea și Evaluarea
sănătății (CNEPSS) din cadrul INSP.
Raportul actual analizeaz ă aspectele demografice și ale morbidit ății specifice diferitelor etape de dezvoltare ale
copiilor și tinerilor dar și informa țiile privind determinan ții sănătății și aduce, în plus față de informațiile
dispensarizării, triajului, consultației preventive privind dezvoltarea fizică, supravegherii comportamentelor cu
risc și informații privind co mportamentele tip bullying în școală .
În concluzie, Raportul, prin informațiile privind nivelul și dinamica indicatorilor și determinanților stării de
sănătate pentru copiii și tinerii României, reprezint ă o resursă pentru identificarea priorităților și
fundamentarea deciziilor privind prior itățile de intervenție viitoare, care s ă asigure punerea în apl icare a
cerin țelor Strategi ei Naționale de Sănătate 2014 -2020 “Sănătate pentru Prosperitate”, aria strategic ă de
intervenție pentru domeniul sănătății publice, OG 1 , îmbunătățirea stării de sănătate și nutriție a femeii și
copilului.

Coordonator,
Director CNEPSS, Conf. Univ. Dr. Alexandra Cucu

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
5
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
CAP I. INDICATORI DEMOGRAFICI

Conform cifrelor raportate de către Institutul Na țional de Statistic ă, titularul statisticii demografice din țara
noastră, în România, în anul 201 6 exista un num ăr total de 3 060 384 copii 0-14 ani (15, 53% din totalul
populației rezidente a României), cu următoarea structură pe grupe de vârstă: 190 625 copii pentru grupa de
vârstă 0-1 an (0,97%), 770 816 copii pentru grupa de v ârstă 1-4 ani (3,91%), 1 048 907 copii pentru grupa de
vârstă 5-9 ani (5,32%) și 1 050 036 copii la grupa de v ârstă 10-14 (5,33%).

Total populație % din total populație % din total copii 0 -14 ani
Total populație rezidentă 19 703 494 100,00 –
Total copii 0 -14 ani, din care: 3 060 384 15,53 100,00
0-1 an 190 625 0,97 6,23
1-4 ani 770 816 3,91 25,19
5-9 ani 1 048 907 5,32 34,27
10-14 ani 1 050 036 5,33 34,31
Tabel nr. 1 Ponderea pe grupe de vârstă la copii (0 -14 ani) în România, anul 2016
Sursa datelor : INS

I.1 NATALITATEA
Natalitatea , fenomenul demografic al născuților vii, se menține pe trendul descendent al intervalul ui 1997 –
2016, după cum se observă din Figura 1 , scăzând de la 10, 3‰ loc. în urm ă cu 19 ani, în 1997 , la 8, 6‰ loc. în
2016 când se înregistrează și cea mai mică valoare a intervalului. Dinamica fenomenului înregistrează mici
oscilații, valorile ratei brute de natalitate menținându -se peste 9 ,0‰ loc. până în anul 201 0, după care scade și
revine la această valoare , alternativ .

Fig. 1 Evoluția ratei de natalitate pe medii, în România în perioada 1997-2016
Sursa: INSP -CNSISP

Din perspectiva numărul ui născuților vii acesta scade de la 201 023 în 201 5 la 190 238 în 201 6 (8,6‰).

10.3
10.4 10.3
10.3 9.7
9.3 9.4
9.5 9.8 9.7 9.5 9.8 9.9
9.4
8.7 9 9.6
8.8 9
8.6
8.7 8.7
8.6 8.6
7.9 7.8
8.1 8.6 9.2 9.3
9.1 9.5
9.5
9.2
8.4 8.6 9.3
8.4 8.8
8.3 12.3
12.4 12.3 12.3
12
11 11
10.7 10.5 10.3 10.1 10.3 10.3
9.7
9.2 9.5 10
9.2 9.3
8.9
78910111213
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016la 1000 locuitori
Total Urban Rural

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
6
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Pe medii se continuă tendințele anterioare, astfel numărul de născuți vi i, mai mare în mediul urban, scade de
la 110 437 născuți vii în anul 201 5 la 103 645 în anul 2016. Similar și în mediul rural numărul născuților vii scade
de la 90 586 în 201 5 la 86 593 născuți vii în 201 6.

În context european dinamica ratei natalității din România comparativ cu rata medie a natalității din UE în
perioada 1997 -2014 se situeaz ă constant sub nivelul mediei europene care oscilieaz ă în jurul valorii de 10‰, în
timp ce valorile na ționale scad la sub 9,0‰ din anul 2014 .

Fig. 2 Evoluția ratei de natalitate, România vs UE în perioada 1997 -2014
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database

I.2 MORTALITATEA INFANTIL Ă

Mortalitatea infantil ă, principalul indicator sintetic pentru starea de s ănătate a copiilor, deși înregistr ează o
tendință favorabilă, de scădere accentuată, de la 22‰ în anul 1997 până la valoarea de 7,3‰ în anul 2016, se
situeaz ă încă la o valoare ridicată față de media europeană (3,7 ‰ născuți vii la nivelul anului 2014) . Fig.3.

Fig. 3 Mortalitatea infantilă în România în perioada 19 97-2016
Sursa: INSP -CNSISP
Dinamica ratei mortalității infantile în România și în UE, ilustrată în figura 4 , prezintă o scădere importantă pe
întreaga perioadă, mai accentuată în România, care scade de la 22‰ născuți vii în anul 1997 la 8,3‰ născuți vii
în 2014, iar în UE de la 6,8‰ născuți vii în anul 1997 la 3,7 ‰ născuți vii în anul 2014 . Chiar dacă această 10.5 10.6
10.4 10.4
9.8 9.7 9.8 10 10.2 10.2 10 10.3 10.4
9.9
9.2 9.4 9.3
8.8 10.7
10.6 10.5 10.6
10.3 10.2 10.3 10.4 10.4 10.5 10.6 10.8 10.7 10.7
10.4 10.3
10 10
89101112
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014la 1000 locuitori
Romania UE
22.0
20.5 18.6
18.6 18.4
17.3 16.7
16.8 15.0
13.9 12.0
11.0 10.1
9.8 9.4
9.0 7.8
8.4 7.5
7.3
0510152025
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016la 1000 născuți vii

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
7
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
scădere a ratei mortalității infantile din România este semnificativă , aceasta are o valo are de peste două ori
mai mare față de media europeană în anul 2014 .

Fig. 4 Mortalitatea infantilă în România vs UE în perioada 1997 -2014
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database

Din perspectiva cauzelor, ierahia afecțiunilor este dominată de cauzele perinatale, bolile respiratorii și
anomaliile congenitale, conform figurii de mai jos.

Fig.5 Structura deceselor 0 -1 an pe principalele cauze de deces în Rom ânia 199 7–2016
Sursa: INSP -CNSISP

Principalele cauze ale mortalității infantile în anul 2016 au fost reprezentate de:
– cauzele perinatale care reprezintă 26,7% din total ul cauze lor de deces la copiii 0 -1 ani în anul 199 7, 33,2% în
2000 și 37,8% în 2005; din 2003 cauzele perinatale devin principala cauză de deces infantil cu 33,4%, în 2014 se
atinge maximul perioadei de 39,3%, scăzând în anul 2015 la 36,4%, iar în 2016 la 35,7 %;
– bolile aparatului respirator, care s -au situat pe primul loc cu 3 4,5% în 199 7, trec din 2000 pe locul 2 după
cauzele perinatale, revin pe primul loc cu 31,3% în 2002; în 2013 înregistrează valoarea minimă a perioadei 22 20.5
18.6
18.6 18.4 17.3 16.7 16.8
15
13.9
12 11 10.1 9.8 9.4 9 8.1 8.3
6.8 6.5 6.1 5.9 5.8 5.5 5.3 5.1 4.9 4.6 4.5 4.3 4.2 4 4 3.8 3.7 3.7
04812162024
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014la 1000 născuți vii
Romania UE
26.3 35.7 22.1 15.9
020406080100
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016la % din total decese 0 -1 an
Ap. resp. Cauze perinatale Anom.congenitale Alte cauze

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
8
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
studiate de 24,0% din totalul deceselor; în 2014 și 2015 se menține la aceeași proporție de 24,4% , însă în 2016
cresc la 26,3%.
– anomaliile congenitale au oscilat între 22,5 % în 199 7 și 23,6% în 2015, reprezentând a treia cauză de deces
infantil. În 2016 scad la 22,1 %.
În profil teritorial în anul 201 6 cele mai mari valori ale mortalității infantile s -au înregistrat în județele Călărași
(13,1‰ născuți vii ), Mehedinți (12,5‰ născuți vii ) și Tulcea (11,8‰ născuți vii ) iar cele mai mici valori în județul
Ilfov 3,5‰), municipiul București (4,4‰ născuți vii ), Cluj, Prahova și Timiș (4,7 ‰ născuți vii ).
O creștere a mortalității infan tile în anul 201 6 față de anul 201 5 s-a înregistrat în județele: Brăila (10,6‰ în anul
2016 față de 5,4‰ născuți vii în anul 201 5), Galați (9,7‰ născuți vii în anul 201 6 față de 5,5‰ născuți vii în
anul 201 5), Giurgiu (10,5‰ născuți vii în anul 201 6 față de 6,2‰ născuți vii în anul 201 5), iar o scădere
accentuată se observă în județele Tulcea (11,8 ‰ în anul 201 6 față de 1 4,4‰ în anul 201 5), Timiș (4,7 ‰ în anul
2016 față de 7,1 ‰ în anul 2015), Maramureș (6,8‰ în anul 201 6 față de 8,9‰ în anul 2015 ).

Fig. 6 . Mortalitatea infantil ă în Rom ânia în anul 2016
Sursa: INSP -CNSISP

I.3 MORTALITATEA PERINATAL Ă
Mortalitatea perinatală (î nsumând născuț ii morți, decese le la naștere și în primele 6 zile de viață raportate la
născuții vii din aceeași perioadă ) în perioada 199 7-2016 are o evoluție favorabil ă, descendent ă, înregistrând
valori cuprinse între 12 ,6‰ la începutul intervalului și 6,6‰ în anul 201 6. După anul 2004 dinamica mortalității
perinatale este una constant descendentă. (Fig. 7).

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
9
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

Fig. 7 Mortalitatea perinatală în România în perioada 199 7–2016
Sursa: INSP -CNSISP
În context european , pornind de la o valoare aproape dublă față de cea înregistrată în UE în anul 1997 , în
România mortalitatea perinatală scade progresiv de la 12 ,6‰ născuți vii+născuți morți în anul 1997 la 6,6‰
născuți vii+născuți morți în anul 2014.

Fig. 8 Mortalitatea perinatală în România vs UE în perioada 1997 -2014
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database

I.4 MORTALITATEA NEONATALĂ PRECOCE
Mortalitatea neonatală precoce (cuprinde totalitatea deceselor survenite în primele 6 zile de viață; se
calculează la 1000 născuți vii și este inclusă și în indicatorul mortalității infantile ) în România își menține
tendința de scădere pentru perioada analizată , de la 6 ,4‰ născuți vii în anul 1997 la 2,7‰ născuți vii în anul
2016.

12.6
12.8 11.9
12.1 11.9
11.9 11.9 12.8
11.6
10.6
9.4
8.6 8
7.7 7.6
7 6.8
7.3 6.6
6.6 68101214
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016la 1000 născuți vii +născuți morți
12.6 12.8
11.8 12.1 11.8 11.8 11.8 12.2
10.6
9.8
8.8
8
7.3 7 6.9
6.2 6.5 6.6
7 6.9 6.7 6.8 6.7 7 7 6.8 6.5 6.4 6.3 6.2 6.5 6.1 6.1 6 6 6.1
468101214
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014la 1000 născuți vii +născuți morți
Romania UE

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
10
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

Fig.9 Mortalitatea neonatală precoce în România în perioada 1997 -2016
Sursa: INSP -CNSISP

În anul 2016 județele cu o mortalitate neonatală precoce mai m are decât media pe ța ră au fost Vrancea (6,2‰
născuți vii ), Mehedinți (5,4‰ născuți vii ), Hunedoara (5‰ născuți vii ), iar o rată a mortalit ății neonatale
precoce mai mică s -a înregistrat în județele Ilfov (0,6‰ născuți vii ), Sălaj și Neamț (1,2‰ născuți vii ) și în
Prahova (1,3‰ născuți vii ).
Cea mai mare creștere a mortalității neonatale precoce în anul 201 6 față de anul 201 5 s-a înregistrat în
județele: Ialomița (4,1‰ născuți vii în anul 201 6 față de 1,5‰ născuți vii în anul 201 5), Galați (4,7‰ născuți vii
în anul 201 6 față de 2,9‰ născuți vii în anul 201 5) și Brăila (4,5‰ născuți vii în anul 201 6 față de 2,9‰ născuți
vii în anul 201 5).

Fig 10. Mortalitatea neonatal ă precoce în Rom ânia în anul 2016
Sursa: INSP -CNSISP

6.4
6.5 5.7
6.2 6.1
5.7 5.9
6.8 6
5.4 4.8
4.1 3.7
3.7 3.5
3.2 3.3
3.3 3
2.7
02468
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016la 1000 născuți vii

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
11
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Dinamica mortalității neonatale precoce din România comparativ cu UE în perioada 1997 -2014 se observă,
conform figur ii de mai jos , că înregistreaz ă o tendință de scădere , de la 6, 4‰ născuți vii în anul 1997 la 3,3 ‰
născuți vii în anul 2014. Prin comparație cu nivelurile și dinamica la nivelul UE , deși dinamica este una
favorabilă, d e scădere, valorile naționale ră mân mai mari decât valorile medii europene , 3,3 la mie față de
1,9‰ născuți vii în anul 2014.

Fig. 11 Mortalitatea neonatală precoce în România vs UE în perioada 1997 -2014
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database

I.5 MORTINATALITATEA
Mortinatalitatea (numărul de născuți morți raportat la 1000 de născuți vii + născuți morți), din perspectiva evoluției
multianuale are o tendință de scădere, de la 6,2‰ în anul 1997 la 3,8‰ în anul 2016. Cea mai mică valoare a
intervalului analizat se înregistrează în anul 2013 – 3,6‰.

Fig. 12 Mortinatalitatea în Rom ânia în perioada 199 7-2016
Sursa: INSP -CNSISP
6.2
6.3 6.2
5.9 5.8
6.2 6
6 5.7
5.2 4.7
4.5 4.3
4 4.1
3.9 3.6
4 3.7
3.8
02468
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016la 1000 născuți vii+n ăscuți morți 6.4 6.5
5.7 6.2 6.1
5.7 5.9 6.8
6
5.4
4.8
4.1
3.7 3.7 3.5
3.2 3.4 3.3 3.1 3 2.9 2.8 2.7 2.6 2.5 2.5 2.3 2.2 2.2 2.1 2 2 1.9 1.8 1.8 1.9
02468
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014la 1000 născuți vii
Romania UE

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
12
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
În ceea ce privește repartiția pe medii în anul 201 6 față de anul 201 5 indicele de mortinatalitate crește pentru
mediul urban cu 0 ,4‰ și scade în mediul rural cu 0,2 ‰. Județele cu cele mai mari rate de mortinatalitate în
anul 201 6 au fost: Satu -Mare (10,7‰), Ialomița (7,8‰), Bihor (6,5‰) și Hunedoara (5,9‰). Cele mai mici valori
ale mortinatalității s -au înregistrat în județele Dolj (0,4‰), Iași (0,8‰), Cluj (1,8‰) și Vâlcea (1,9‰). O creștere
apreciabilă a acestui indice se remarcă în județele Satu Mare (de la 6,5‰ în anul 201 5 la 10,7‰ în anul 201 6),
Ialomița (de la 3,7‰ în anul 2015 la 7,8‰ în anul 201 6) și Brăila (de la 2,5‰ în anul 2015 la 5,7‰ în anul
2016).

Fig. 13 Mortinatalitatea în Rom ânia vs UE în perioada 1997 -2014
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database
În România mortinatalitatea scade de la 6,2‰ în anul 1997 la 4‰ în 201 4, în timp ce pentru UE rata crește ușor
de la 5‰ în anul 1997 la 4,8 ‰ în anul 2014 (Fig. 13). Analizând figura de mai sus se constată că, începând din
anul 2007, valorile pentru România scad, în timp ce media valorilor pentru UE înregistrează rate mai mari .
În figura 14 se observă că evoluția în dinamică a mortalității la copi ii 1-4 ani , în perioada 1997 –2016, prezintă o
tendință de scădere constantă de la 1,1‰ locuitori în anul 1997 la mai puțin de o treime – 0,3‰ locuitori în
2016.

Fig. 14 Dinamica mortalit ății copiilor 1-4 ani în Rom ânia în perioada 1997 -2016
Sursa: INSP -CNSISP 6.2 6.3 6.2
5.9 5.8 6.2 6 6
5.7
5.2
4.7
4.5
4.3 4 4.1
3.9 3.7 4 5 4.9 4.8 4.6 4.7 5.1 5.1 5 4.9 4.9 4.8 5 5.2
4.9 4.9 4.9 4.8 4.8
2468
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014la 1000 născuți vii +născuți morți
Romania UE
1.1
1.0 1.0
0.9 0.8
0.8 0.7
0.7 0.6
0.6 0.5
0.5 0.4
0.5 0.5
0.4 0.4
0.3 0.4
0.3
0.20.40.60.81.01.2
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016la 1000 copii 1 -4 ani

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
13
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
I.6 MORTALITATEA LA COPII
Conform datelor statistice ale INS num ărul de decese pentru grupele de v ârstă 0-14 ani înregistrează scăderi de
la 8307 decese în 1997 la 2074 decese în 201 6. Din perspectiva valorilor ratei mortalității pe grupe de vârstă se
observă o scădere pentru toate grupele de vârstă. Îmbucurător, cea mai accentuată reducere se înregistr ează la grupa
de vârstă 0-4 ani, de la o valoare maximă de 5,2‰ locuitori în 199 7 la 1,6‰ în 201 6.

Fig. 1 5 Mortalitatea pe grupe de v ârstă la copii și tineri, în perioada 199 7-2016
Sursa: INS
În anul 201 6 în privința structurii deceselor înregistrate pe clase de boli, la copiii și tinerii de până la vârsta de 19 ani,
în ordine descrescătoare, primele 5 clase de boli sunt:
– boli ale aparatului respirator 22% ;
– leziuni traumatice și cauze externe 21%;
– afecțiuni perinatale 20%;
– malformații congenitale și anomalii cromozomiale 14%;
– tumori 6%.

Fig. 16 Structura deceselor 0 -19 ani pe principalele cauze de deces în Rom ânia în anul 2016
Sursa: INSP -CNSISP

5.2 4.9 4.5 4.5 4.1 3.8 3.7 3.8 3.4 3.2 2.7 2.5 2.3 2.2 2 1.9 1.8 1.8 1.8 1.6 0.8 0.8
0.6 0.4
0.4 0.4 0.3 0.3
0.3 0.3
0.3 0.3 0.2 0.3 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.4 0.5
0.6 0.6
0.6
0.5 0.4 0.3
0.3 0.3
0.3 0.3 0.3 0.2 0.2 0.3 0.2 0.2 0.2 0.2 0.7 0.6
0.6 0.6
0.5
0.5 0.5 0.6
0.6 0.5
0.6 0.6
0.5 0.5
0.4 0.5 0.4 0.4 0.4 0.4
012345678
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016la 1000 locuitori
0- 4 ani 5- 9 ani 10-14 ani 15-19 ani
22%
21%
20% 14% 6% 4% 4% 3% 2% 2%
1% Boli ap. respirator
Leziuni traumatice
Afect. prd. perinatala
Malf. congenitale
Tumori
Boli sis. nervos
Rez. anorm. ale inv. cl.
Boli ap. circulator
Boli infectioase
Boli ap. digestiv
Boli endocrine
Boli ap. genito-urinar
Boli sange
Boli sist. osteo-artic.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
14
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Pe grupe de vârstă ierarhia cauzelor de deces este dominată de afecțiuni specifice vârstei, astfel: grupa de
vârstă sub 1 an (cauze perinatale ; boli ale aparatului respirator; malformații congenitale) și grupa 15 -19 ani
(boli sistem osteo -articular, leziuni traumatice și cauze externe , boli aparat circulator).

Fig. 17 Structura deceselor pe clase de boli și grupe de vârstă la copii și tineri în România , în anul 201 6
Sursa: INSP -CNSISP

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%TumoriRez. anorm. ale inv. cl.Malf. congenitaleLeziuni traumaticeBoli sist. osteo-artic.Boli sist. nervosBoli sangeBoli infectioaseBoli endocrineBoli ap. respiratorBoli ap. genito-urinarBoli ap. digestivBoli ap. circulatorAfect. in prd. perinatala
sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
15
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
CAP II. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI

II. 1 DEZVOLTAREA FIZICĂ

Ca o condiționare multifactorială, dezvoltarea fizică sintetizează cel mai bine efectul factorilor endogeni, al
factorilor de mediu, socio – economici și al îmbolnăvirilor asupra organismului; ea măsoară, la mari intervale de
timp, eficiența programelor de s ănătate, mai ales a activităților de promovare a sănătății mamei, copilului și
tinerilor.

Sursa informațiilor
Examenele medicale profilactice de bilanț ale stării de sănătate se efectuează anual preșcolarilor (la intrarea în
grădiniță), elevilor din clas a I-a, IV -a, a VIII -a și a XII -a, școala profesională, la nivelul colectivităților școlare de
către medic și asistenta medicală, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, în vederea cunoașterii nivelului de
dezvoltare fizică, prevenirii unor îmbolnăvir i, depistării precoce a unor afecțiuni sau deficiențe, aplicării
tratamentului recuperator, orientării școlare și profesionale în funcție de starea de sănătate.

Semnificația pentru sănătatea publică
Examenele medicale profilactice de bilanț ale stării de sănătate reprezintă un instrument valoros de evaluare a
stării de sănătate atât la nivel individual, cât și la nivel populațional, ceea ce face ca acestea să fie unele dintre
cele mai importante metode utililizate în sănătatea publică și în medicina preven tivă.
Individualizați prin particularități anatomice, fiziologice, de adaptare și de sănătate, copiii și tinerii reprezintă un
important segment din populația unui teritoriu. La copii și tineri, sănătatea are situația cea mai favorabilă față
de adulți dar și vulnerabilități specifice, astfel încât sănătatea acestor vârste poate fi considerată un indicator al
sănătății colectivităților și un «barometru» pentru situația de la vârstele următoare. Sănătatea copiilor și
tinerilor ar trebui sa fie unul dintre pr incipalele motive de preocupare pentru decidenți, pentru că asigurarea
sănătății la aceste vârste reprezintă garanția unui nivel de sănătate acceptabil la generațiile următoare.

Metodologie
Datele colectate prin examinările medicale la nivelul colectivi tăților sunt centralizate la DSP județene, trimise
către INSP unde sunt prelucrate statistic și analizate. În anul școlar 2015/2016 examenele de bilanț au inclus un
număr de 569 491 preșcolari și elevi proveniți din mediul urban și rural (urban 38 județe și rural 26). Dinamica
numărului de copii examinați prin examenele de bilanț în perioada 2002 -2016 ilustrată în tabelul de mai jos , are o
evoluție oscilantă, înregistrându -se o creștere de la 480 693 copii examinați în anul 2002 la un număr de 569
491 în anul 2016.
Jude țele care n u au transmis date le brute au fost : pentru mediul urban Covasna, Ilfov, Arad și Vaslui; pentru
mediul rural Brăila, Brașov, Covasna, Gorj, Giurgiu, Ilfov, Olt, Mehedinți , Prahova, Tulcea, Teleorman, Arad,
Timiș, Maramureș și Vaslui.
Motivul principal al raportării scăzute în mediul Rural: acoperirea limitat ă cu cadre medicale, atât la nivelul
rețelei de medicină școlară din mediul rural dar și la nivelul DSP județene.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
16
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
An
școlar Nr.copii
examinați Nr.județe
urban Nr.județe
rural
2002 480 693 36 –
2004 879 717 37 22
2005 817 378 38 26
2006 767 797 39 25
2007 724 041 36 23
2008 723 050 37 21
2009 621 582 33 19 An
școlar Nr.copii
examinați Nr.județe
urban Nr.județe
rural
2010 493 941 30 18
2011 759 585 40 26
2012 706 022 38 25
2013 672 241 40 24
2014 494 851 38 23
2015 666 869 39 27
2016 569 491 38 26
Tabel 1 Dinamica numărului de copii examinați prin examenele de bilanț în perioada 2002 -2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la co piii și
tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural – an școlar 2015 -2016”
Rezultate
Din punct de vedere al dezvoltării fizice, populația de copii din colectivitățile școlare supuse examenului de
bilanț în anul școlar 2015 -2016 a înregistat o dezvoltare armonică pentru 72,7% dintre copii și dizarmonică
pentru restul de 27,3%. Structura populației școlare din pun ct de vedere al diagnosticului de dezvoltare fizică
înregistrată în anul școlar 2015/2016, ilustrată în figura de mai jos, este reprezentată în mediul urban de 70,5%
armonici și 29,5% dizarmonici, iar în mediul rural de 84,6% armonici și 15,4% dizarmonici.

Fig. 1 Structura lotului din perspectiva diagnosticului de dezvoltare fizică
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la co piii și tinerii din
colectivitățile școlar e din mediul urban și rural – an școlar 2015 -2016”

Analiza dinamicii diagnosticului de dezvoltare fizică 2002 -2016 evidențiază o dezvoltare fizică foarte bună,
pentru mai mult de 70% dintre copii examinați, aceștia fiind dezvoltați armonic. Se observă că, de-a lungul
perioadei urmărite, în mediul urban procentajul de armonici scade cu aproximativ 5 procente, iar în mediul
rural acesta crește cu aproximativ 9 procente.

72.7 70.5 84.6
27.3 29.5
15.4
020406080100
Tara Urban Rural %
Armonici Dizarmonici

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
17
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

Fig. 2 Dinamica diagnosticului de dezvoltare fizică armonică 2002 -2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la co piii și
tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural – an școlar 2015 -2016”

Din perspectiva distribuției copiilo r cu dezvoltare dizarmonică în funcție de perioada de dezvoltare, în mediul
urban se observă o predominență a dizarmonicilor cu plus de greutate pentru toate categoriile de școlari
(excepție preșcolarii) fig. 3, iar în mediul rural imaginea este similară ( Fig. 4).

Fig. 3 Distribuția frecvenței copiilor cu dezvoltare dizarmonică, pe perioade de dezvoltare, mediul urban 2015/2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la co piii și
tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural – an școlar 2015 -2016”

75.4 75.4 75.4
73 74.6
71.6 71.9 76
72 71.9 71 71.6 72.5
70.5 75.4 82.8 81.9 80.2 82.5 83.1 83 82.6 84 85.1
80.1 85.4
82.1 84.6
6065707580859095100
2002 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
URBAN RURAL
00.511.522.533.544.5
Prescolari Cls.I Cls.IV Cls.VIII Cls.XII Profes. Studenti% D. +Gr.
D. -Gr.%

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
18
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

Fig. 4 Distribuția frecvenței copiilor cu dezvoltare dizarmonică, pe perioade de dezvoltare, mediul rural 2015/2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la co piii și
tinerii din colecti vitățile școlare din mediul urban și rural – an școlar 2015 -2016”

Dinamica diagnosticului de dezvoltare pentru populația de copii și tineri examinați arată că în 2002 procentul
copiilor cu dizarmonie prin minus de greutate este mai mare dec ât al celor cu dizarmonie prin plus de greutate,
apoi din 2005 curba se încruci șează, scade procentul celor cu dizarmonie prin minus de greutate și cre ște
procentul celor cu dizarmonie prin plus de greutate, ajung ând în 2016 ca dizarmonia prin plus de greutate s ă fie
mai mare cu 4,5 procente (Fig. 5).

Fig. 5 Dinamica frecvenței copiilor cu dezvoltare dizarmonică, România 2002 -2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la co piii și
tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural – an școlar 2015 -2016”

Analiza lotului studiat arată c ă atât în urban c ât și în rural exist ă un procent sensibil egal de armonici, indiferent
de genul acestora.

00.511.522.53
Prescolari Cls.I Cls.IV Cls.VIII Cls.XII Profes. Studenti
% D. +Gr. D. -Gr.
11.6 12.2 12.2 14.5 15.2
14.5 15.9
12.8
11.3
9.9 10.9 11.2 11.2 11.4
681012141618
2002 2005 2008 2011 2014 2015 2016% D. + Gr. D. – Gr.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
19
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Indiferent de genul subiecților, dezvoltarea dizarmonică prin plus de greutate este mai mare dec ât cea prin
minus de greutate, î n ambele medii de dezvoltare.

Fig. 6 Profil dezvoltare, fete urban 2015/2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și a
stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la copiii
și tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural – an
școlar 2015 -2016”

Fig. 8 Profil dezvoltare, băieți urban 2015/2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și
a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la
copiii și tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural –
an școlar 2015 -2016”

Fig. 7 Profil dezvoltare, fete rural 2015/2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și
a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la
copiii și tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural –
an școlar 2015 -2016”

Fig. 9 Profil dezvoltare, băieți rural 2015/2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și
a stării de sănătate pe baza examenel or medicale de bilanț la
copiii și tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural –
an școlar 2015 -2016”

În concluzie, informațiile examenului de bilanț relevă o tendință de schimbare în dinamica tabloului de
dezvoltare fizică armonică a copiilor și adolescenților din colectivitățile școlare în sensul scăderii procentului de
armonici de la 75,4% în 2002 la 70,5% în 20 16. Urmărind dizarmonicii în perioada 2002 -2016, se observă că
ponderea copiilor și adolescenți lor cu dizarmonie prin plus de greutate este din ce în ce mai mare.

Continuarea și extinderea activitățiii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor și tinerilor prin examenele
de bilanț, inclusiv în colectivitățile de copii din mediul rural vor pe rmite identificarea precoce a tendințelor
nefavorabile și proiectarea intervențiilor sănătății publice în concordanță cu acestea.
În lumina fenomenelor prezentate mai sus considerăm că „Educația pentru o viață sănătoasă” în școală este
o necesitate, nu o opțiune.
Ca o condiționare multifactorială, dezvoltarea fizică sintetizează cel mai bine efectul factorilor endogeni , al factorilor de
mediu, socio -economici și al îmbolnăvirilor asupra organismului; ea măsoară, la mari intervale de timp, eficiența
programelor de sănătate, mai ales a activităților de promovare a sănătății mamei, copilului și tinerilor. 71 16.7 12.3 armonici
D+Gr.
D-Gr.
70 17.6 12.4 armonici
D+Gr.
D-Gr.85.7 8.7 5.6
armonici
D+Gr.
D-Gr.
86.6 7.6 5.8
armonici
D+Gr.
D-Gr.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
20
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
II.2 MORBIDITATEA

Sursa informațiilor
Evaluarea morbidității la copii și tineri se face prin examenele medicale profilactice, efectuate la nivelul
colectivităților școlare de către medic și asistenta medicală (examene de bilanț, triaj), cât și prin cele efectuate
la nivelul cabinetelor de medi cină primară.

Semnificația pentru sănătatea publică
Individualizați prin particularități anatomice, fiziologice, de adaptare și de sănătate, copiii și tinerii reprezintă un
important segment din populația unui teritoriu. La copii și tineri, sănătatea are situația cea ma i favorabilă față, de adulț i
dar și vulnerabilități specifice, astfel încât sănătatea acestor vârste poate fi considerată un indicator al sănătății
colectivităților și un «barometru» pentru situația de la vârstele următoare. Sănătatea copiil or și tinerilor ar trebui să fie
unul dintre principalele motive de preocupare pentru decidenți, pentru că asigurarea sănătății la aceste vârste
reprezintă garanția unui nivel de sănătate acceptabil al generațiilor următoare.

Metodologiile de evaluare a morbidității:
– Prin examenul medical de bilanț desfășurat anual în colectivitățile de copii și tineri din mediul urban și rural se
evaluează starea de sănătate a grupului țintă studiindu -se morbiditatea generală prin prevalența de perioadă;
– Colectarea anuală de date actualizate din registrele de boli cronice aflate în cabinetele medicale școlare (sau
în cabinetele individuale ale medicilor de familie, acolo unde nu există cabinet de medicină școlară);
– Triajul epidemiologic este o metodă activă de supr aveghere a stării de sănătate, practicată în colectivitățile de
copii și adolescenți după fiecare vacanță școlară (creșe, grădinițe, centre de plasament, școli generale, școli
profesionale, licee).

II.2.1. MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ PRIN EXAMENE DE BILANȚ
Prin examenele de bilanț în cursul anului școlar 2015 -2016 au fost înregistrate 161301 cazuri,
reprezentând o morbiditate generală de 27,3% din totalul populației examinate la nivelul țării, cu
diferențe importante în privința îmbolnăvirilor, în mediul ur ban, conform tabelului de mai jos.
Medii Numar total copii
examinati Copii bolnavi
Nr.total %
Urban (38 judete) 489 627 146 374 29.9
Rural (26 judete) 102 004 14 927 14.6
Total tara 591 631 161 301 27.3
Tabel 2 Distribuția morbidității cronice generale în anul școlar 2015/2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la co piii și
tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural – an școlar 2015 -2016”
Județele care nu au transmis datele b rute au fost: pentru mediul urban Covasna, Ilfov, Arad și Vaslui; pentru
mediul rural Brăila, Brașov, Covasna, Gorj, Giurgiu, Ilfov, Olt, Mehedinți, Prahova, Tulcea, Teleorman, Arad,
Timiș, Maramureș și Vaslui.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
21
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Motivul principal al raportării scăzute în mediul Rural: acoperirea limitată cu cadre medicale, atât la nivelul
rețelei de medicină școlară din mediul rural dar și la nivelul DSP județene.
Dinamica fenomenului, conform datelor colectate de -a lungul anilor, variază între valorile de 26% în 2002 și
27,3% în 2016.

Fig. 10 Dinamica morbidității generale a copiilor și adolescenților din colectivități, România 2002 -2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la c opiii și
tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural – an școlar 2015 -2016”
Morbiditatea rezultată în urma examinării stării de sănătate a preșcolarilor și elevilor în anul școlar 2015 – 2016
înregistrează o creștere atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Urmărind evoluția morbidității pe o
perioadă de 15 ani, se observă că valorile acesteia evoluează pe o reprezentare în dinți de fierăstrău începând
din 2002 până în 2014 pentru ambele medii; în ultimii doi ani curba ia un aspect uș or crescător mai evident în
urban, dar prezent și în rural.
Pentru populația studiată morbiditatea medie a ultimilor 10 ani 2007 -2016 în mediul urban se situează la
27,77%, iar în mediul rural la 14,2%.

Fig. 11 Dinamica morbidității generale a c opiilor și adolescenți lor din colectivități, urban – rural, România 2007 – 2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la co piii și
tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural – an școlar 2015 -2016” 26
24.6 25.5
23 25.2
22.9 25.6
22.2 25.2
24.1 24.9
24.9 25.31 27.3
051015202530
2002 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016%
28.9
26.5 29
24.9 28.3 26.9 27.9 27.3 28.1 29.9
15.9 14.7 14.7
12.8 14.5 14.2 13.6 13.5 13.8 14.6
05101520253035
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Urban Rural%

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
22
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
În perioada 2002 -2016 se evidențiază o creștere a procentului morbidității odată cu vârsta pentru toate
categoriile, conform datelor din tabelul de mai jos.

Anul
Prescolari%
Cls.I%
Cls. IV -a%
Cls.aVIII -a%
Cls.aXII -a%
Prevalenta pe
tara%
2002 17.9 26.3 25.5 28.6 29.8 26.0
2004 12.9 19.2 19.6 25.3 19.5 24.6
2005 13.8 16.8 18.1 25.1 21.1 25.5
2006 14.0 17.3 17.3 23.0 22.5 23.0
2007 13.2 17.0 20.1 22.4 22.5 25.5
2008 14.4 17.6 18.7 21.5 23.6 22.9
2009 16.2 18.3 17.1 21.8 23.5 25.6
2010 14.3 16.1 18.5 20.3 26.1 22.2
2011 16.4 25.0 26.8 28.6 34.7 25.2
2012 15.6 24.0 25.7 28.5 31.7 24.1
2013 15.7 25.4 27.9 29.3 31.5 24.9
2014 16.7 24.9 27.2 31.2 29.8 24.9
2015 16.4 25 27.1 31.2 29.7 25.3
2016 17.2 27.5 29.4 35.1 33.0 27.3
Tabelul 3 Nivelul prevalenței afecțiunilor cronice la copiii și tinerii din colectivități, România 2002 – 2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la co piii și
tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural – an școlar 2015 -2016”

Nivelul prevalenței pe cauze de îmbo lnăvire pentru anul școlar 2015/2016 la nivelul țării a relevat faptul că pe
primul loc se situează viciile de refracție. Următoarele afecțiuni ocupă locuri diferite în funcție de mediul de
proveniență al elevilor. Obezitatea de cauză neendocrină ocupă loc ul 2 în topul afecțiunilor cronice pentru
elevii din mediul urban, pe când în mediul rural ocupă locul 3.

Fig. 12 Nivelul prevalenței afecțiunilor cronice 2015/2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la co piii și
tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural – an școlar 2015 -2016” 7.2 3.2 2.5 1.8 1.6 1.2 0.93 0.83 0.77 0.6
1.7 1.4 0.7 1.5 1.22 0.53 0.92 1.15 0.57 0.54
0 1 2 3 4 5 6 7 8Vicii de refractieObezitatea de cauza neend.Def.castig.ale col.vert.Sechele de rahitismHipotrofia pond.Hipotrofia stat.Deform.castig.ale membr.Alte boli de metab.Astmul bronsicAlte tulb.de vedereAnemia cr.carenta FeAfectiuni cr.amig.si veg.Tulb.de comport.si adapt.Tulb.de vorbire
%
Rural Urban

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
23
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Pentru mediul urban:
– Prevalența vi ciilor de refracție crește de la preșcolar până la casa a XII -a.
– Prevalența obezității de cauză neendocrină are aproximativ aceeași caracteristică de curbă cu valori
crescătoare de la preșcolar la clasa a XII -a.
– Deformările dobândite ale coloanei verte brale au o prevalență care crește odată cu vârsta subiecților
examinați, începând de la clasa a I -a la clasa a XII -a.

Pentru mediul rural:
– prevalența viciilor de refracție crește de la preșcolar la clasa a VIII -a, vârful curbei înregistrându -se la această
vârstă;
– prevalența obezității de cauză neendocrină crește de la preșcolar, la școlarul de clasa aVIII -a.

Analizând datele obținute p rin examenele de bilanț ale stării de sănătate, se observă că în ceea ce privește
ponderea primelor trei afecțiuni cronice în mediul urban, pe primul loc se situează viciile de refracție cu
23,95%, urmate de obezitatea de cauză neendocrină cu 10,8% și defo rmările câștigate ale coloanei vertebrale
cu 8,27% (Fig. 13).

Fig. 13 Ponderea primelor trei afecțiuni cronice la clasele
studiate în mediul urban 2015/2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și
a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la
copiii și tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural –
an școlar 2015 -2016”

Fig. 14 Ponderea primelor trei afecțiuni cronice la clasele
studiate în mediul rural 2015/2016
Sursa: Raport național „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică și
a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanț la
copiii și tinerii din colectivitățile școlare din mediul urban și rural –
an școlar 2015 -2016”

În ceea ce privește ponderea primelor trei afecțiuni cronice în mediul rural, pe prima poziție se situează la fel ca
în mediul urban viciile de refracție cu 11,87%, urmate în ordine descrescătoare de hipotrofia ponderală cu
10,06% și de obezitatea neendocrin ă (9,43%) (Fig. 14).

Concluzii
Din analiza datelor centralizate pentru întreaga țară – mediul urban și rural în anul școlar 2015/2016 a rezultat
o prevalență medie a morbidității generale de 27,3%; morbiditatea din mediul urban fiind mult mai mare față
de cea din mediul rural (29,9% față de 14,6%). 23.95
10.8
8.27 56.98 vicii de
refractie
obezitate
neendocrina
deformari
castig.de
col.vertbr.11.87
10.06
9.43
68.64 vicii de
refractie
hipotrofia
ponderala
obezitatea
neendocrina
altele

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
24
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
– În mediul urban valoarea prevalenței bolilor cronice crește odată cu vârsta, cea mai mare valoare fiind
înregistrată în clasa a VIII (40,7%).
– În mediul rural valoarea prevalenței se descrie ca o curbă rela tiv crescătoare cu cea mai ridicată valoare la
clasa a XII -a (18,1%).
Pe primul loc, ca de altfel în toți anii precedenți, se află viciile de refracție, urmate în urban de obezitatea de
cauză neendocrină, care în rural ocupă locul trei . Locul al treilea p entru mediul urban este reprezentat de
morbiditatea prin deformațiile dobândite ale coloanei vertebrale, iar în rural pe locul doi de hipotrofia
ponderală.
Trebuie avută în vedere importanța majoră a efectuării corecte a acestor examene medicale de bilanț în
vederea depistării din timp a tuturor îmbolnăvirilor și deficiențelor cu scopul urmăririi permanente și tratării
corespunzătoare.
Nu trebuie uitat faptul că toate aceste afecțiuni și deficiențe ale nivelului dezvoltării fizice au un mare răsunet
asupr a capacității de adaptare la efort a copiilor, deci, cu implicații majore asupra procesului instructiv -educativ
și, mai ales, asupra rezultatelor obținute de elevi în cadrul acestuia.
Cunoscând influența factorilor mezologici, peristatici ai mediului ambie ntal asupra stării de sănătate, se vor
depista din timp toți acei factori care pot genera, favoriza sau agrava aceste deficiențe în vederea ameliorării
lor.
Dintre aceștia – cu mare impact asupra stării de sănătate putem aminti:
 alimentație necorespunzăto are,
 marile și frecventele deficiențe ale mobilierului școlar (degradat, necorespunzător vârstei și mai ales
scopului),
 nerespectarea curbei de efort a elevilor la întocmirea programelor școlare și la programarea tezelor și
testelor,
 un iluminat artificial total necorespunzător în sălile de clasă, ateliere și laboratoare.
 una din cele mai grave deficiențe în sezonul rece este imposibilitatea asigurării temperaturii normale în
interiorul unităților destinate colectivităților de copii ș i tineri. Corelat cu acest fapt este nerespectarea
corespunzătoare a microclimatului (supraaglomerare în sălile de clasă, lipsa de aerisire și ventilație, lipsa de
curățenie).
Toți copii și tinerii depistați cu afecțiuni cronice trebuie să fie corect dispe nsarizați și tratați în scopul evitării
apariției complicațiilor și sechelelor, în vederea recuperării totale a acestora.
Pentru a avea o populație de copii și adolescenți sănătoși azi și o populație de adulți sănătoși mâine, revenim
asupra dictonului „a p reveni e mai ieftin decât a trata”, iar acest lucru se obține printr -o educație susținută atât
în familie dar cu precădere în școală, neuitând că, copilul este cel mai bun educator pentru părintele său.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
25
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
II.2.2 MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ ÎN CABINETELE DE MEDICIN Ă PRIMAR Ă

Din datele colectate de c ătre Centrul Na țional de Statistic ă și Informatic ă în Sănătatea Public ă din cadrul
Institutului Național de S ănătate Public ă Bucure ști, prin raport ările primite din cabinetele de medicin ă primar ă
(medicina de familie) în anul 201 6 reies urm ătoarele:
Morbiditate î nregistrat ă Indici la 100000 locuitori (incidenț a specific ă)
Incidenț a
total țară Incidența
0-14 ani Incidența
0-4 ani Incidența
5-9 ani Incidența
10-14 ani
TOTAL 74297.5 16051 5.6 218117. 2 14576 0.2 122513.6
Bolile infecțioase și parazitare 2699.0 9353.8 11863.2 9811.2 6599.2
Tumori 501.7 122.1 151.8 90.3 126.8
Bolile sângelui, ale organelor
hematopoietice și unele tulburări ale
mecanismului de imunitate 907.1 2361.3 3505.3 1985.1 1689.6
Boli endocrine, de nutriție și metabolism 2834.3 3438.8 5172.2 2567.2 2722.2
Tulburări mintale și de comportament 1187.4 718.8 519.1 831.5 788.9
Bolile sistemului nervos 1641.2 599.9 315.6 499.8 960.2
Bolile ochiului și anexelor sale 2685.5 5513.3 6384.1 5333.0 4896.2
Bolile urechii și apofizei mastoide 2406.9 5282.3 7006.4 4911.4 4074.2
Bolile aparatului circulator 4372.5 328.1 283.0 330.8 366.7
Bolile aparatului respirator 28095.7 99384.8 142901.5 90341.7 68573.3
Bolile aparatului digestiv 8601.9 13828.5 16824.1 12525.8 12386.9
Bolile pielii și țesutului celular
subcutanat 4044.9 10900.4 14366.1 9273.9 9351.8
Bolile sistemului osteo -articular, ale
mușchilor, țesutului conjunctiv 6488.5 841.3 387.5 558.5 1539.2
Bolile aparatului genito -urinar 4957.2 2901.9 2706.1 2439.7 3542.9
Sarcina, nașterea și lăuzia 150.4 3.2 0.0 0.0 9.2
Unele afecțiuni a căror origine se
situează în perioada perinatală 20.4 131.5 418.6 0.0 0.0
Malformații congenitale, deformații și
anomalii cromozomiale 54.4 269.3 699.3 89.1 55.7
Simptome, semne și rezultate
anormale ale investigațiilor clinice și de
laborator 1180.6 2742.6 3554.7 2557.9 2183.6
Leziuni traumatice, otrăviri și alte
consecințe ale cauzelor externe 1467.7 1793.7 1058.5 1613.3 2647.0
Tabel nr 4. Morbiditatea înregistrat ă în cabinetele de medicin ă de familie în anul 201 6
Sursa: INSP -CNSISP
După cum se poate observa din tabelul de mai sus:
 morbiditatea înregistrat ă pentru grupa de v ârstă 0-4 ani este mai mare dec ât la grupele de v ârstă 5-9
ani și 10-14 ani; excep ție fac urm ătoarele grupe de boli: tulbur ările mi ntale și de comportament, bolile

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
26
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
 sistemului nervos, bolile aparatului circulator, bolile sistemului osteoarticular, mu șchilor și țesut ului
conjunctiv, leziuni traumatice, otr ăviri și alte consecințe ale cauzelor externe .
 La toate grupele de v ârstă, patologia aparatului respirator se situeaz ă pe primul loc ca inciden ță.
 Patologiile cele mai frecvente c are afecteaz ă copiii la toate grupele de v ârstă includ boli ale aparatului
diges tiv, ale pielii și țesutului subcutanat, boli infec țioase și parazitare precum și boli ale urechii și
apofizei mastoide.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
27
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
II.2.3 POVARA ÎMBOLNĂVIRILOR ESTIMATĂ PRIN DALY

Povara îmbolnăvirilor se măsoară prin ani de viață ajustați pentru dizabilitate, DALY (Disability Adjusted Life
Years), care reprezintă suma anilor de viață pierduți prin decese premature și a anilor trăiți cu dizabilitate dată
de prezența bolii sau a accidentelor, ajustați pentru gravitatea bolii.
Organizația Mondială a Sănătății a publicat în 2016 estimări ale DALY pentru anul 2015. Cele mai frecvente 20
de cauze de DALY la grupele de vârstă 0 -4 ani și 5 -14 ani sunt prezentate în tabele 5 și 6.

Tabel 5. Povara îmbolnăvirilor la grupa de vârstă 0 -4 ani, principalele 20 cauze, în România, în anul 2015
Sursa : Global Health Estimates 2015: DALYs by Cause, Age, Sex, by Country and by Region, 2000 -2015. Geneva, World Health
Organization; 2016. Site: http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/en/

Pentru copiii din grupa de vârstă 0 -4 ani, ierarhia cauzelor medicale care generează povara bolii, exprimată p rin
DALY, este dominată de infecțiile respiratorii inferioare, complicațiile prematurității, anomaliile congenitale, în
special cele cardiace și anemia feriprivă, unele dintre acestea fiind afecțiuni cu potențial mare de prevenire.
Loc Cauza DALY la
100000
1 Infectii respiratorii inferioare 5229
2 Complicatii ale prematuritatii 4564
3 Alte anomalii congenitale 2300
4 Anomalii congenitale cardiace 2046
5 Anemie feripriva 1302
6 Asfixie si traumatism la nastere 834
7 Alte afectiuni neonatale 706
8 Alte leziuni fara intentie 662
9 Boli ale pielii 366
10 Accident rutier 223
11 Boli diareice 223
12 Malnutritie protein -calorica 191
13 Leucemii 189
14 Defecte de tub neural 168
15 Alte tumori maligne 162
16 Sepsis si infectii neonatale 142
17 Inec 140
18 Cancere de creier si sistem nervos 130
19 Alte boli endocrine, de sange si imune 129
20 Encefalita 129

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
28
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

Loc Cauza DALY la
100000
1 Anemie feripriva 1252
2 Tulburari comportamentale ale copilariei 366
3 Boli ale pielii 296
4 Astm 295
5 Infectii respiratorii inferioare 275
6 Anxietate 237
7 Migrena 207
8 Gastrita si duodenita 201
9 Inec 195
10 Accident rutier 175
11 Autism si sindrom Asperger 155
12 Tulburari depresive 153
13 Alte leziuni fara intentie 134
14 Disabilitate intelectuala idiopatica 127
15 Epilepsie 127
16 Alte afectiuni neonatale 123
17 Dureri lombare si cervicale 122
18 Cancere de creier si sistem nervos 113
19 Alte boli infectioase 102
20 Alte anomalii congenitale 94
Tabel 6. Povara îmbolnăvirilor la grupa de vârstă 5 -14 ani, principalele 20 cauze, în România, în anul 2015
Sursa : Global Health Estimates 2015: DALYs by Cause, Age, Sex, by Country and by Region, 2000 -2015. Geneva, World Health
Organization; 2016. Site: http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/en/
Pentru copiii din grupa de vârstă 5 -14 ani, pricipalele cauze medicale care generează povara bolii, exprimată
prin DALY , sunt anemia feriprivă, tulburările comportamentale ale copilăriei, bolile pielii, astmul și inf ecțiile
respiratorii inferioare , unele dintre acestea beneficiind de intervenții preventive sau de tratament precoce.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
29
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
II.2.4 EVALUAREA MORBIDITĂȚII CRONICE PRIN DISPENSARIZARE ÎN COLECTIVITĂȚILE DE COPII ȘI
TINERI

Dispensarizarea are ca obiectiv prevenirea , combaterea și recuperarea bolilor cronice prin supravegherea
medicală organizată a unor categorii de indivizi sănătoși sau bolnavi și aplicarea măsurilor medico -sociale
corespunzătoare; este o metodă de prevenire, combatere și recuperare, fiind așadar un instrument de lucru
valoro s pentru sănătatea publică. Dispensarizarea este o metodă complexă de organizare a ocrotirii sănătății în
cadrul instituțiilor curativ -profilactice, care prevede supravegherea activă a sănătății a unor grupe de oameni,
după particularitățile lor fiziologic e (copii de toate vârstele, adolescenți, femei gravide) și a persoanelor cu
anumite afecțiuni (ulcer gastroduodenal, tuberculoză, boli cardiovasculare, oncologice, venerice, psihice etc).
Se realizează prin diagnosticarea activă și precoce a bolilor cronic e sau cu potențial de cronicizare, prin
studierea și înlăturarea cauzelor care contribuie la apariția și răspândirea lor și prin luarea unor anumite măsuri
sociale, curativ -profilactice și sanitar -igienice. Are drept scop păstrarea și întărirea sănătății p opulației,
creșterea longevității și a calității vieții, studierea profundă a legăturii dintre modificările patologice apărute și
mediul înconjurător, în special a factorilor sociali.

Descrierea morbidității cronice prin boli dispensarizabile în colectiv itățile de copii și tineri se face prin
calcularea prevalenței pe an școlar la nivelul cabinetelor medicale școlare.
Dinamica raportărilor primite anual de la nivelul Dsp -urilor, înregistrează o creștere în intervalul 2002 -2016 de
la un număr de 22 județe în anul 2002 la 3 6 în anul 201 6, excepție făcând anii 2009 cu 22 și 2010 cu 24 de
județe. În anul școlar 201 5-2016: s-au primit raportări de la 3 5 de județe și Municipiul București, deci 36 de
raportări. Județele care nu au transmis date sunt: Covasna, Gor j, Tulcea, Botoșani, Vaslui și Ilfov.

Fig. 1 5 Dinamica numărului de județe care au raport în perioada 2002 -2016
Sursa: Raport național “Evaluarea morbidității cronice prin dispensarizare în colectivitățile de copii și tineri – an școlar 201 5-2016”

Din datele înregistrate, prevalența bolilor cronice la nivel național pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 și 19
ani, aflați în evidența cabinetelor medicale școlare este de 16,46% (față de 15,5% în anul 2015); cea mai scăzută
valoare s -a înregistrat î n județul Caraș Severin – 2,9%, iar cea mai ridicată valoare s -a înregistrat în Arad 35,13 %
(Fig. 1 6).
22 36 40
34 38
32 30
22 24 35 36 34 38
35 36
01020304050
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016%

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
30
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

Fig. 1 6 Prevalența bolilor cronice dispensarizate în cabinetele
medicale școlare în anul școlar 2015 -2016, pe județe și pe ț ară
Sursa: Raport național “Evaluarea morbidității cronice prin
dispensarizare în colectivitățile de copii și tineri – an școlar 2015 –
2016”
Ponderea primelor 10 boli cronice reprezintă 72,12%
din totalul cazurilor de boală, comparativ cu celelalte
53 de bo li cronice înregistrate, care reprezintă doar
27,95% din numărul total de cazuri (Fig. 1 7).

Fig. 1 7 Structura morbidității cronice dispensarizate -top 10 boli
cronice
Sursa: Raport național “Evaluarea morbidității cronice prin
dispensarizare în colectivitățile de copii și tineri – an școlar 2015 –
2016”

13.51 35.13 17.17 15.62 14.92 15.91 10.84 5.75 28.52 9.67 9.42 2.9 32 10.88 14.12 3.34 21.11 12.51 17.77 16 13.45 24.56 12.87 16.63 23.1 20.37 6.45 15.25 12.28 24.76 21.47 5.65 6.37 31 18.99 6.83 16.46
0 10 20 30 40AlbaAradArgesBacauBihorBistritaBrasovBrailaBucurestiBuzauCalarasiCaras SeverinClujConstantaDambovitaDoljGalatiGiurgiuHarghitaHunedoaraIalomitaIasiMaramuresMehedintiMuresNeamtOltPrahovaSalajSatu MareSibiuSuceavaTeleormanTimisValceaVranceaPrevalenta pe tara
% 28.67%
27.95% 10% 10% 4.34% 3.74% 3.51% 3.43% 3.23% 2.65% 2.59%
vicii refractie
alte boli cronice
obezitate neendocrina
vicii de postura
astm bronsic
hipotrofie ponderala manifesta
alte boli cronice ale ap. locomotor
tulburari de vorbire
retard psihic si intelect de limita
spasmofilie
tulburari nevrotice si de comportament

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
31
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
În ceea ce privește prevalența primelor zece boli cronice dispensarizate în anul școlar 2015 -2016, ilustrată în figura
următoare, se poate observa că viciile de refracț ie ocupă prima poziție cu 4,72% , urmate de obezitatea
neendocrină 1,64% și viicile de postură cu 1,63% , celelalte boli înregistrând valori ale prevalenței sub 1%.

Fig. 18 Prevalența primelor 10 boli cronice dispensarizate în cabinetele medicale școlare în anul școlar 2015 -2016
Sursa: Raport național “Evaluarea morbidității cronice prin dispensarizare în colectivitățile de copii și tineri – an școlar 2015 -2016”
Analiza prevalenței bolilor cronice dispensarizate în cabinetele medicale școlare în anul școlar 2015 -2016 pe cicluri
de învățământ arată că, cea mai ridicată valoare se înregistrează la elevii din ciclul gimnazial – 21,37% (Fig. 19).

Fig. 19 Prevalența bolilor cronice dispensarizate în cabinetele medicale școlare în anul școlar 2015 -2016, pe cicluri de învățământ
Sursa: Raport național “Evaluarea morbidității cronice prin dispensarizare în colectivitățile de copii și tineri – an școlar 2015 -2016”
Valorile mici înregistrate la copiii din creșe pot fi interpretate și prin prisma unei supravegheri medicale deficitare a
colectivităților de copii cu vârstă mică; acești copii sunt în grija medicilor de familie iar medicii care se ocupă de
colectivit ățile de copii (medicii școlari) nu dețin date privind morbiditatea prin boli cronice la aceste grupe de
vârstă. Aceste date se pot obține doar printr -o foarte bună colaborare între medicii de familie, medicii școlari și 4.72 1.64 1.63 0.71 0.61 0.57 0.56 0.53 0.43 0.42
0 1 2 3 4 5vicii refractieobezitate neendocrinavicii de posturaastm bronsichipotrofie ponderala manifestaalte boli cronice ale ap. locomotortulburari de vorbireretard psihic si intelect de limitaspasmofilietulburari nevrotice si de…
0510152025
cresa gradinita cl.I-IV cl. V-VIII cl.IX-XII % %

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
32
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Direcția de Sănătate Publică Județeană. Absența datelor reprezintă un factor de eroare în calcularea prevalenței pe
țară: un alt factor de eroare este reprezentat și de populația de referință care nu a fost raportată corect și complet
în toate județele an alizate. De asemenea, nu trebuie uitat faptul că foarte mulți copii de vârstă mică nu sunt
cuprinși în colectivități (creșe și grădinițe de stat).
În concluzie , din raportările primite de la cabinetele medicale școlare în ultimii ani reiese că prevalența b olilor
cronice dispensarizabile la copii și tineri se menține ridicată. Dispensarizarea corect întocmită nu se poate realiza
decât printr -o strânsă colaborare interdisciplinară, cu implicarea medicilor de familie, a medicilor școlari, a
pediatrilor și, nu în ultimul rând, a specialiștilor în igiena copiilor și tinerilor, cărora le revine sarcina de a colecta,
centraliza și prelucra datele din teritoriu pentru o descriere generală a fenomenului și pentru elaborarea de
programe profilactice care să asigure îm bunătățirea stării de sănătate a populației infantile.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
33
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
II.2.5. MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ PRIN TRIAJUL EPIDEMIOLOGIC ÎN COLECTIVITĂȚILE DE COPII ȘI
TINERI
Triajul epidemiologic este o metodă activă de supraveghere a stării de sănătate practicată în colectivitățile de copii
și adolescenți.
Triajul epidemiologic se efectuează prin: anamneză succintă, termometrizare, examen clinic al cavității buco –
faringiene, examen clinic al tegumentelor și mucoaselor de către medici și asistente medicale .
Identifica rea potențialului epidemiologic din creșe, grădinițe, centre de plasament, școli generale, licee, șoli
profesionale în cadrul efectuării triajului epidemiologic arată orientarea profilactică a acțiunilor medico -sanitare și
social economice privind ocrotire a sănătății populației.
Triajul epidemiologic efectuat la începutul acestui an școlar 2015 -2016 în toate cele 41 de jude țe ale țării și
municipiul Bucure ști,“triajul după vacanța de vară” a cuprins 2 269 880 copii și adolescenți , din care 633 123 din
medi ul rural și 1 636 757 din mediul urban .
Numărul de copii examinați în cadrul triajului epidemiologic a crescut în ult imii ani, de la un număr de 928 923 de
copii examinați prin examenul de triaj în anul școlar 2007/2008, s -a ajuns la un număr de 2 269 880 copii
examinați în anul școlar 2015/2016 (Fig. 20).

Fig. 20 Dinamica numărului copiilor și adolescenților examinați în ultimii ani școlari
Sursa: Raport național “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanțe prin triaj epi demiologic -an școlar 2015 -2016
Din totalul de copii examinați, au fost diagnosticați cu boli infecto -contagioase și parazitare 24 794, înregistrându –
se o prevalență a de moment a bolilor infecto -contagioase și parazitare de 1,09 % (Fig. 21).

928.923 1.050.183 1.563.973 2.162.786 2.280.861 2.417.518
2.324.844 2.260.885 2.269.880
050000010000001500000200000025000003000000
2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016Numar
An scolar

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
34
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

Fig. 21 Dinamica prevalenței de moment a bolilor transmisibile în ultimii ani școlari
Sursa: Raport național “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanțe prin tr iaj epidemiologic -an școlar 2015 -2016 ”
Prevalența de moment a bolilor transmisibile mai frecvente în unitățile de învățământ situează pe primul loc
anginele 0,555% respectiv 12 590 de cazuri (din care 0,003% angine cu streptococ B hemolitic – 70 de cazuri),
urmate de pediculoză 0,352% respect iv 7 987 cazuri, micoze 0,057% respectiv 1 287 de cazuri , scabie 0,014%
respectiv 307 de cazuri și boala diareică acută 0,004% respectiv 85 de cazuri (Fig. 22).

Fig. 22 Prevalențele de moment ale bolilor transmisibile diagnosticate la începutul anului școlar 2015 -2016
Sursa: Raport național “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanțe prin tr iaj epidemiologic -an școlar 2015 -2016 ”
În condiții epidemiologice sezoniere, patologia este dominată de infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare,
întâlnite, de fapt, la toate vârstele . Au fost diagnosticati cu angine: la cre șă 64 de cazuri din totalul de 11 418 copii
examina ți (prevalență 0,561%) ; la centrele de plasament din totalul 2 814 de copii examina ți 32 de cazuri
(prevalență 1,137%) ; la gr ădinițe din totalul 355 572 de copii examina ți 3 079 de cazuri (prevalență 0,866%) ; la școli
din totalul de 1 211 760 elevi examina ți 6 282 de cazuri (prevalență 0,518%) ; la licee din totalul de 641 493 liceeni 0.28 1.48
0.63
0.46 1.18 1.12 1.13 1.15 1.09
– 0.50 1.00 1.50 2.00
2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 %
ani scolari
0.555 0.352 0.057 0.014 0.004 0.003 0.001
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6AnginePediculozaMicozeScabieBDAAngine strept. β hemol. Varicela
%

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
35
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
examina ți 2 821 de cazuri (prevalență 0,44%) ; iar la școlile profesionale din totalul de 29 720 examina ți 182 de
cazuri (prevalență 0,612%) (Fig. 23).

Fig. 23 Prevalența de moment a principalelor afecțiuni diagnosticate pe tipuri de colectivități la începutul anului școlar 2015 -2016
Sursa: Raport național “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanțe prin tr iaj epidemiologic -an școlar 2015 -2016 ”
În dinamică, în ultimii ani, cazurile de angină depistate la triajul de la începutul anului sunt cu valori între 0,3 6% și
0,555% în septembrie 2015 întâlnindu -se 12 590 cazuri (Fig. 24).

Fig. 24 Angina -prevalențe de moment în ultimii ani școlari
Sursa: Raport național “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanțe prin tr iaj epidemiologic -an școlar 2015 -2016 ”
Depistarea cu ocazia triajului a anginelor cu SβH+, în ultimii ani a înregistrat oscilații mari de la 0,001 % la 0,03%
(datorate, probabil, și dificultăților obiective privind recoltarea exudatelor faringiene la copiii cu angine prezumtiv 0.561 1.137 0.866 0.518 0.44 0.612
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2CreseCentre de
plasamentGradiniteScoliLiceeScoli prof
%
BDA Angine cu SH Scabie Micoze Pediculoza Angine
0.36 0.54 0.36 0.41 0.63 0.62 0.595 0.576 0.555
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7An scolar 2007/2008An scolar 2008/2009An scolar 2009/2010An scolar 2019/2011An scolar 2011/2012An scolar 2012/2013An scolar 2013/2014An scolar 2014/2015An scolar 2015-2016
%

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
36
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
streptococice). Dificultățile de depistare sunt cu atât mai mari cu cât 10 -20% din copii sunt purtători sănătoși. În
anul școlar 2015/2016 prevalența de moment a fost 0,003% în septe mbrie 2015 , adic ă 70 de cazuri (Fig. 25).

Fig. 25 Dinamica prevalenței de moment a anginelor cu SβH+, în ultimii ani școlari
Sursa: Raport național “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanțe prin triaj e pidemiologic -an școlar 2015 -2016 ”
Pediculoza prezintă la începutul acestui acest an șc olar o prevalență per total colectivități de 0,352% (în num ăr
absolut 7 987 de cazuri) (Fig. 26).

Fig. 26 Dinamica prevalențelor de moment ale pediculozei, în ultimii ani școlari
Sursa: Raport național “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanțe prin tr iaj epidemiologic -an școlar 2015 -2016 ”
Triajul epidemiologic efectuat după vacanța de iarnă a cuprins un număr de 2 146 366 copii și adolescenți, din care
585 588 din mediul rural și 1 560 778 din mediul urban.

0.001 0.03 0.03 0.005 0.03 0.009 0.006 0.008 0.003 0.003
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035An scolar 2006/2007An scolar 2007/2008An scolar 2008/2009An scolar 2009/2010An scolar 2010/2011An scolar 2011/2012An scolar 2012/2013An scolar 2013/2014An scolar 2014/2015An scolar 2015/2016
%
0.22 0.51 0.32 0.29 0.312 0.337 0.352
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6An scolar 2009/2010An scolar 2010/2011An scolar 2011/2012An scolar 2012/2013An scolar 2013/2014An scolar 2014/2015An scolar 2015.2016
%

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
37
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate Comparativ cu triajul epidemiologic de la începutul anului școlar, efectuat în septembrie 2015 – când prevalența de
moment a bolilor diagnosticate a fost de 1,092 % ( fiind diagnosticate 24 794 cazuri de îmboln ăvire), observăm că la
triajul după vacanța de iarnă, în ianuarie 2016, prevalența de moment a fost mai mare 1,181% ( fiind diagnosticate
25 341 cazuri ) (Fig. 27).

Fig. 27 Prevalența de moment septembrie 2015 -ianuarie 2016
Sursa: Raport național “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanțe prin tr iaj epidemiologic -an școlar 2015 -2016 ”

În figura 28 se observă prevalența îmbolnăvirilor prin boli infecțioase și parazitare diagnosticate, în cadrul triajului
epidemiologic după vacanța de iarnă , în ianuarie 2016 .

Fig. 28 Prevalența de moment a bolilor diagnosticate după vacanța de iarnă
Sursa: Raport național “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanțe prin triaj epidemiologic -an școlar 2015 -2016 ”

1.092 1.181
0 0.5 1 1.5Prevalenta de moment septembrie 2015Prevalenta de moment ianuarie 2016
%
0.005 0.005 0.006 0.01 0.049 0.342 0.644
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7Angine streptococice β hemol. Boala diareica acutaScabieVaricelaMicozePediculozeAngine
%

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
38
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate Prevalența de moment a bolilor transmisibile în unitățile de învățământ situează pe primul loc anginele (0,644%
respectiv 13 818 cazuri), urmate de pediculoză (0,342% respectiv 7 339 cazuri ), micoze (0,049% respectiv 1 042
cazuri ), varicelă (0,01% respectiv 215 cazuri ), scabie (0,006% respectiv 123 cazuri ), BDA (0,005% respectiv 103
cazuri ), angine cu streptococ β hemolitic (0,005% respectiv 102 cazuri ). Scarlatina a fost depistată doar la un copil
din mediul urban (Fig. 28).
În ceea ce privește distribuția îmbolnăvirilor pe tipuri de colectivități, în figura următoare se observă că, cea mai
ridicată prevalen ță de moment a acestora s e înregistrează în centrele de plasament (3,342%) respectiv 111 cazuri
din 3 321 examina ți, apoi școli profesionale (1,589%) respectiv din 26 875 examinați 427 de cazuri , în grădinițe
(1,42%) respectiv 4 692 de cazuri din 330 521 examina ți, școli general e (1,222%) respectiv 14 031 de cazuri din
1 148 144 examina ți, urmate de licee (0,905%) 5 517 de cazuri din 609 753 examina ți și de creșe (0,77%) 87 de
cazuri din 11 300 examina ți.

Fig. 29 Distribuția îmbolnăvirilor pe tipuri de colectivități -ianuarie 2016 ”
Sursa: Raport național “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanțe prin tr iaj epidemiologic -an școlar 2015 -2016

După vacanța de iarnă, patologia este dominat ă, la fel ca la începutul anului școlar, de infec țiile acute ale c ăilor
respiratorii superioare, înregistrându -se valori ușor crescute la toate grupele de vârstă. Au fost diagnostica ți cu
angine: la cre șă din totalul de 11 300 copii examina ți 73 de cazuri (prevalenț ă 0,646%) ; la centrele de plasament
din totalul 3 321 d e copii examina ți 49 de cazuri (prevalenț ă 1,475%) ; la gr ădinițe din totalul 330 521 de copii
examina ți 3 061 de cazuri (prevalență 0,926%) ; la școli din totalul de 1 148 144 elevi examina ți 6 715 de cazuri
(prevalență 0,585) ; la licee din totalul de 609 753 liceeni examina ți 3 523 de cazuri (prevalență 0,578%) ; iar la
școlile profesionale din totalul de 26 875 examina ți 234 de cazuri (prevalență 0,871%) .

0.77 0.905 1.222 1.42 1.589 3.342
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4CreseLiceeSc. generaleGradiniteSc. profesionaleCentre plasament
%

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
39
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

Fig. 30 Prevalența de moment a principalelor afecțiuni diagnosticate pe tipuri de colectivități -ianuarie 2016
Sursa: Raport național “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanțe prin tr iaj epidemiologic -an școlar 2015 -2016
0 0.646 1.475 0.926 0.585 0.578 0.871
0 0.5 1 1.5CreseCentre plasamentGradiniteScoli generaleLiceeScoli profes.
% Angine
Pediculoza
Micoze
Varicela
Scabie

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
40
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
CAP. III DETERMINANȚI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI

III.1 EVALUAREA PROFILULUI DE RISC PSIHO -SOCIAL ÎN COMUNITĂȚI ȘCOLARE

Organizația Mondială a Sănătății (World Health Organization) a dezvoltat un nou concept, Profilul de mediu psiho –
social (1) pentru a ajuta deopotrivă profesorii, elevii și părinții în demersul de realizare a unui climat pozitiv în școli,
ca mijloc de ameliorare a calității școlii și promovare a bunăstării fizice și mentale a tinerilor.
WHO recomandă utilizarea Profilului de mediu psiho -social ca parte integrantă a eforturilor de promovare a
sănătății prin intermediul școlii, în conjuncție cu instrumentele din Local Action: Creating Health Promoting
Schools, WHO/ School/00.3 (Acțiune Loca lă: Crearea școlilor promotoare ale sănătății ).
Se apreciază că mediul școlar poate potența bunăstarea socială, emoțională și capacitatea de învățare când:
 este cald, prietenos și recompensează învățarea;
 promovează în special cooperarea și mai puțin compe tiția;
 oferă susținere și facilitează comunicarea deschisă;
 încurajează activitățile creative;
 încurajează dezvoltarea de proceduri și regulamente care interzic pedeapsa fizică și promovează
interacțiunea non -violentă pe terenul de joacă, în clasă și între personalul școlii și elevi prevenind în felul
acesta pedeapsa fizică, agresivitatea, hărțuirea și violența;
 promovează drepturile egale ale băieților și fetelor prin oportunități egale și proceduri democratice.
Un mediu psiho -social școlar sănătos este de opotrivă benefic pentru profesori, elevi, familii și comunitate.

ROLUL ȘCOLII ÎN STAREA DE BINE A COPILULUI

Școala joacă un rol pivotal în dezvoltarea caracterului copiilor și tinerilor și interrelaționarea lor, în asigurarea stării
de bine individuale și colective.
Mediul psiho -social școlar se referă la mediul social, relațiile interpersonale în școală și felul în care elevii și
personalul interacționează, dar se referă și la experiența elevilor referitoare la procesul de învățare. A fost
demonstrat f aptul că m ediul fizic, social și emoțional în care personalul și elevii petrec o mare parte din fiecare zi,
poate afecta sănătatea lor fizică, emoțională și mentală și starea de bine, precum și rata abandonului școlar (1).
Faptul că sănătatea și rezultat ele educaționale sunt legate intrinsec, și că școala reprezintă locația ideală pentru
eforturi în ambele direcții, se bucură de o largă recunoaștere (1, 2) și a generat, ca urmare, dezvoltarea a
numeroase programe internaționale având ca scop ameliorarea deopotrivă a învățării și sănătății prin intermediul
școlii.

IMPORTANȚA EVALUĂRII PROFILULUI PSIHO -SOCIAL

Având în considerare timpul petrecut de către co pii la școală, dimensiunea psiho -socială a școlii a stârnit interesul
unui număr tot mai mare de cercetători preocupați de impactul școlii asupra bunăstării emoționale a tinerilor.
MacIntosh (1) a elaborat o teorie conform căreia „reacțiile pozitive în șc oală pot crește probabilitatea elevilor de a
continua procesul instructiv educativ, de a dezvolta angajamente față de procesul de învățare și de a utiliza această

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
41
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
instituție în avantajul lor”. Astfel, un climat pozitiv, suportiv în școală poate avea o contribuție critică pentru
realizările academice.

METODOLOGIE

Selecția eșantionului reprezentativ pentru fiecare unitate de învățământ s -a efectuat în conformitate cu
recomandările cuprinse în documentul WHO – Creating an Environment for Emotional and Social Well -Being: An
important Responsability of a Health -Promoting and Child -Friendly School. În intervalul școlar 2014 -2016 au fost
chestionați 2362 elevi și 1633 cadre didactice dintr -un număr de 40 unități de învățământ din 21 de județe (38
școli): Al ba, Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, Buzău, Cluj, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș,
Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vrancea și Municipiul București (2 școli).
Pentru identificarea fact orilor de risc psihologici și sociali din mediul școlar a fost utilizat Chestionarul de profil
psiho -social, care conține o serie de întrebări concepute cu intenția de a ajuta la conștientizarea importanței
mediului psiho -social sanogen școlar în rândul p ersonalului școlar și elevilor, precum și la identificarea
caracteristicilor pozitive ale mediului școlar și a celor care necesită a fi îmbunătățite. Instrumentul evaluează
condițiile din școală, activitățile școlare din și din afara programului școlar și în timpul drumului între școală și casă.
Scopul ultim al investigării profilului psiho -social este de a identifica o serie de condiții care prin modificarea lor pot
duce la ameliorarea climatului din școală, astfel încât capacitatea școlii de a susține el evii și de a promova învățarea
și dezvoltarea să crească, elevii și profesorii fiind principalii beneficiari ai acestor realizări.

Chestionarul a fost aplicat inițial cadrelor didactice, și la un interval de 3 săptămâni a fost aplicat elevilor din două
clase ale aceleiași unități de învățământ. Datele primare au fost introduse în bază de date format Excel, pe file
individuale pentru profesori și elevi. Procedura de studiu a fost concepută pentru a sigura confidențialitatea
datelor și participarea voluntar ă. S-au utilizat chestionare cu auto -administrare care p e prima pagină includ
instrucțiunile de completare și care nu conțin informații despre identitatea respondentului.

Pentru fiecare școală în parte s -au calculat suma scorurilor, media pe arie și media pe întrebare pentru fiecare din
cele 7 arii calitative ale chestionarului. Aspectele investigate în cadrul fiecărei arii a chestionarului sunt formulate
ca afirmații, iar întrebarea pentru fiecare afirmație este „ Cât de mult se potrivește școlii dvs.?”. Scala de răspuns
este cuprinsă între 1 și 4 (deloc, puțin, destul de mult, foarte mult). Numărul de itemi ai ariei înmulțit cu 4 va oferi
rezultatul maxim, ideal al ariei. Pentru fiecare școală s -au evidențiat ariile calitative deficitare care s -au situat în
primele 3 ranguri, separat din punctul de vedere al cadrelor didactice și elevilor.

REZULTATE

Aria calitativă 1. Asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare și încurajatoare

Profesorii sunt factorul cel mai important în crearea unei atmosfere eficiente și incluzive. Copiii au o capacitate înnăscută de
a învăța, dar această capacitate poate fi compromisă și, uneori, distrusă. O școală prietenoasă recunoaște, încurajează și
sprijină capacitățile în creștere ale copiilor care învață. Școala trebuie să reprezinte un mediu prietenos și sigur de muncă și

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
42
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
joacă. Rolul profesorului include grija pentru bunăstarea psihică a elevilor. Climatul școlar a fost identificat ca una dintr e
cele mai importante trăsături ale unei școli. Când atmosfera din școală este neprietenoasă, îngrijirea nu este atentă, lipsește
încurajarea și recompensarea, sănătatea mentală, atât a elevilor cât și a profesorilor poate fi afectată în mod advers.
Impactul unei atmosfere neprietenoase este în mod particular dăunător dacă persistă o perioadă mai lungă de timp.

La nivel național, în această arie a fost obținut din partea profesorilor o medie de 3,13/ item, iar pentru elevi o
medie de 2,74/ item, medii care corespund procentual unor valori de 78,25%, respectiv 68,50% din valoarea ideală.

78.25%
68.50%100.00%
0%20%40%60%80%100%120%
profesori elevi ideal

Fig. 1 Asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare și încurajatoare

Se observă că din perspectiva profesorilor școala asigură în mare măsură un climat adecvat, dar din perspectiva
elevilor cerințele pentru asigurarea unei atmosfere prietenoase, recompensatoare și încurajatoare sunt acoperite
într-o mai mică măsură.
Rezult atele obținute relevă necesitatea ca la nivel general școlile să -și revizuiască o serie de aspecte legate de
această arie calitativă și să stabilească mecanisme eficiente de feed -back între profesori și elevi pentru
identificarea deficiențelor și stabilire a de măsuri de corectare.

Aria calitativă 2. Susținerea cooperării și învățării active

Când elevii cooperează, încadrarea în învingători și învinși este mai puțin evidentă și prin urmare, se evită umilirea
consecutivă a celor considerați ratați. Prin această metodă pot beneficia în mare măsură elevii cu dificultăți de
învățare și cei din com unități dezavantajate. Atunci când elevii primesc în mod constant mesajul că sunt ratați,
dorința lor de a reuși se erodează. Când elevii cooperează în procesul de învățare, implicarea în rezolvarea
sarcinilor este mai mare, se reduc diversiunile și se uti lizează o proporție mai mare din timp pentru instruire. Copiii
sunt capabili să se ajute între ei mult mai mult, cei cu un nivel mai scăzut, cât și cei cu un nivel mai înalt al
realizărilor beneficiind deopotrivă, munca elevilor devenind mai atentă, aprof undată și bine prezentată.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
43
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
74%
64.75%100.00%
0%20%40%60%80%100%120%
profesori elevi ideal

Fig. 2 Susținerea cooperării și învățării active

În această arie, școlile au obținut din partea profesorilor o medie de 2,96/item, iar din partea elevilor de 2,59/
item, ceea ce denotă că învățarea activă și cooperarea sunt, atât din perspectiva profesorilor, cât și a elevilor
încurajate într -o proporție destul de mare. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de
74%, respectiv 64,75% din valoarea ideală.
Rezultatel e ariei punctează totuși necesitatea unei mai atente implementări a procedurilor de învățare.

Aria calitativă 3. Interzicerea pedepsei fizice și a violenței

Pedepsirea fizică a elevilor în școală este inacceptabilă pentru buna sănătate mentală. Violența față de elevi, în
forma pedepsei corporale, poate fi sancționată legal, fiind văzută ca o formă de abuz al copilului. În această arie,
școlile au obținut din partea profesorilor o medie de 3,33 /item, iar din partea elevilor de 2,91 /item, ceea ce
denotă că din perspectiva profesorilor există în mare măsură politici de interzicere a pedepsei fizice și violenței,
chiar dacă din cea a elevilor acestea nu se situează la nivelul dorit. Din punct de vedere procentual aceste medii
corespund unor valori de 83,25 %, respectiv 72,75% din valoarea ideală.

83.25%
72.75%100.00%
0%20%40%60%80%100%120%
profesori elevi ideal

Fig. 3 Interzicerea pedepsei fizice și a violenței

Existența unor reguli clare și corecte și aplicarea lor cu consecvență este vitală pentru menținerea disciplinei.
Scorurile ariei denotă necesitatea creări de oportunități pentru ca profesorii să poată dobândi cunoștințe și

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
44
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
deprinderi care să le permită să facă față violenței la diverse niveluri, mergând de la agresiunea verbală, de tipul
poreclelor și rumorii în clasă, până la intervenția în cadrul unor încăierări.

Aria calitativă 4. Intoleranța față de agresivitate, hărțuire și discriminare

Copiii au dreptul fundamental de a se simți în siguranță la școală și de a fi scutiți de asuprire, umilire intenționată și
pericole potențiale cauzate de intimidare și hărțuire.
Deși majoritatea cercetărilor în acest domeniu s -au axat pe studiul personali tății intimidatorilor și victimelor, multe
progrese în această direcție pot fi realizate prin schimbarea modului de organizare al școlii și prin ajustarea
atitudinii colective și atmosferei generale cu scopul prevenirii hărțuirii și intimidării, atitudinea profesorilor având
efecte importante în descurajarea acestora. Neluând atitudine în cazul plângerilor, profesorii contribuie sau chiar
cresc teama celor care sunt ținta atacurilor.
În această arie, școlile au obținut din partea profesorilor o medie de 3,2 6 /item, iar din partea elevilor de 2,80
/item, ceea ce denotă că în pofida faptului că profesorii consideră că școlile dispun în mare măsură de politici
ferme și mecanisme de combatere a agresivității, intimidării, hărțuirii și discriminării, elevii nu s e simt pe deplin
protejați și consideră că unitățile de învățământ nu au politici clare și proceduri de combatere a agresivității și
hărțuiri și de abordare a victimelor. Elevii consideră că profesorii nu sunt suficient de implicați în prevenirea
discrimi nării și a excluderii. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 81,5%, respectiv
70% din valoarea ideală.

81.50%
70%100%
0%20%40%60%80%100%120%
profesori elevi ideal

Fig. 4 Intoleranța față de agresivitate, hărțuire și discriminare

Se impune discutarea în mod deschis a problemei și conceperea unui plan clar de acțiune pentru a aborda
intimidarea, hărțuirea și consecințele lor. Părinții trebuie încurajați să lucreze în parteneriat cu profesorii pentru a
preveni escaladarea la o serie de comportamente indezirabi le.
Profesorii trebuie să sesizeze schimbarea de la tachinarea în joacă la insultă, să fie capabili să contracareze
agresiunea fizică de îndată ce devine evidentă. Mentori din rândul elevilor pot să -și asume responsabilitatea pentru
integrarea în școală a nou-sosiților și a celor singuratici. Creșterea capacității și motivării elevilor pentru cooperare
poate conduce la reducerea agresivității în școală. Intervențiile de succes necesită ameliorări marcate ale climatului

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
45
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
școlar, în special în termenii ordinii și disciplinei, întăririi atitudinilor pozitive față de școală și muncă, pentru
reducerea numărului de victime, injurii, traume emoționale și comportamente anti -sociale de tipul vandalismului.

Aria calitativă 5. Dezvoltarea activităților creative
În consolidarea procesului de învățare, odihna și relaxarea joacă un rol important. Recreațiile asigură elevilor
oportunitatea schimbului informațional, timpul liber fiind vital în dezvoltarea imaginației elevilor. Este important ca
școala să asigure oport unități, facilități și timp pentru învățarea unor meșteșuguri și arte , precum și condiții în care
elevii să poată acționa fără presiunea performanței sau a evaluării.
În această arie, școlile au obținut din partea profesorilor o medie de 3,02/item, iar din partea elevilor de 2,60
/item. Este aria școlară care a obținut cele mai mici scoruri, atât din partea profesorilor, cât și a elevilor, ceea ce
denotă faptul că nu sunt asigurate într -o măsură suficientă locuri de joacă și oportunități de dezvoltare a
capacităților creative ale elevilor. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de 75,5%,
respectiv 65% din valoarea ideală.

75.50%
65%100%
0%20%40%60%80%100%120%
profesori elevi ideal

Fig. 5 Dezvoltarea activităților creative

Se impune ca școlile să analizeze aceste aspecte și să caute modalități de ameliorare. Idei simple, cu costuri reduse,
cum ar fi utilizarea de pietre, marcaje colorate pentru delimitarea unor locuri pentru diverse jocuri, pot fi
deopotrivă distractive și e ficiente. Solicitarea de idei în acest sens din partea elevilor poate aduce soluții
inovatoare, simple, eficiente și agreate de către aceștia.

Aria calitativă 6. Legătura dintre școală și familie prin implicarea părinților

O funcție importantă a sistemului de învățământ este să ofere asistență familiilor pentru a -și ajuta copiii să devină
membri productivi și stabili din punct de vedere emoțional și social ai comunității. Deși predarea este de
importanță primară pentru învăț are, nu este posibil să se ignore familia din care provine copilul, fără ca aceasta să
genereze riscuri potențiale ale învățării eficiente.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
46
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

83%
71.25%100.00%
0%20%40%60%80%100%120%
profesori elevi ideal

Fig. 6 Legătura dintre școală și familie prin implicarea părinților

În această arie, la nivel național a fost obținut din partea profesorilor o medie de 3,32 /item, iar din partea elevilor
o medie de 2,85 /item, denotând o implicare destul de redusă a părinților. Din punct de vedere procentual aceste
medii corespund unor valori de 83 %, respectiv 71,25% din valoarea ideală.
Este important ca școlile să -și revizuiască politicile în acest domeniu, pentru a întări relația dintre familie și școală,
contactul dintre familie și școală fiind benefic învățării.
Absența contactului între școală și familie, duce la trecerea neobservată a problemelor și schimbărilor majore din
viața copilului, în timp ce un climat pozitiv în școală și o relație bună școală -familie vor asigura mediul pentru
dezvoltarea unor niveluri ridicate de auto -încredere și st imă de sine.

Aria calitativă 7. Promovarea oportunităților egale de participare la luarea deciziilor
Școlile prietenoase și promotoare ale sănătății asigură elevilor suportul emoțional și social și îi ajută să
dobândească încrederea de a vorbi liber despre școală și viața lor în cadrul acesteia.
În această arie, școlile au obținut din partea profesorilor o medie de 3,17/item, iar din partea elevilor de 2,66
/item. Dacă profesorii consideră că școala promovează într -o măsură destul de mare oportunităț i egale în luarea
deciziilor, elevii sunt de părere că implicarea lor este redusă în acest domeniu, scorul fiind unul dintre cele mai
scăzute, imediat după aria calitativă 5. Din punct de vedere procentual aceste medii corespund unor valori de
79,25%, resp ectiv 66,5% din valoarea ideală.
79.25%
66.50%100.00%
0%20%40%60%80%100%120%
profesori elevi ideal

Fig. 7 Promovarea oportunităților egale de participare la luarea deciziilor

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
47
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Profesorii trebuie să realizeze că o componentă importantă a bunăstării emoționale și sociale a unei persoane este
sentimentul acceptării ei așa cum este. Sentimentul excluderii sau inegalității (îndeosebi pentru motive ce nu țin de
controlul personal) est e dăunător pentru stima de sine și demnitate. Elevii care sunt tratați ca egali și cred în șansa
lor de a avea succes ca oricare altă persoană, nu au numai o probabilitate mai mare de a -și atinge potențialul
intelectual, dar își vor prețui școala pentru me diul prietenos și de susținere și vor fi mai toleranți cu cei care sunt
„diferiți”.
Școlile trebuie să -și găsească propriile modalități de recunoaștere și primire a elevilor cu apartenență etnică,
religioasă și culturală diferită, ca și a celor cu necesit ăți speciale, săracilor și orfanilor.

CONCLUZII GENERALE

Analiza întreprinsă a conturat ca priorități pentru ameliorarea mediului psiho -social școlar, deopotrivă din
perspectiva elevilor cât și a profesorilor, dezvoltarea activităților creative, promovarea oportunităților egale și
participarea la luarea deciziilor.
Conform psihologului Donald Winnicott creativitatea aparține sentimentului de a te “simți viu”. Pentru a fi creativi,
copiii trebuie să se simtă în siguranță din punct de vedere emoțion al. Copiii sunt exploratori prin natură, dar pentru
a fi creativi au nevoie de un mediu propice. Îndrăzneala de a face ceva diferit, sau într-un mod nou, este inima
creativității. Copiii au nevoie de experiențe pozitive, de spațiu personal pentru a fi singuri cu ei înșiși și în același
timp au nevoie de sentimentul de conexiune cu alte persoane, în special cei care sunt importanți pentru ei
emoțional.

Bibliografie
1. WHO. Local Action: Creating Health -Promoting Schools, WHO/SCHOOL/00.3. Information Series on School Health, WHO 2000,
www.unicef.org
2. Jamal F., Fletcher A., Harden A., Wells H., Thomas J., Bonell C. (2013) The school environment and student health: a syste matic review and
meta -ethnography of qualitative research.BMC Public Health, 13(798), 1 -11.
3. Bradley B and Greene A (2013). Do health and education agencies in the United States share responsibility for academic ach ievement and
health? A review of 25 years of evidence about the relationship of adolescents' academic achievement and health b ehaviors. Journal of
Adolescent Health, 52 (5), 523 -32
4. Suhrcke M, de Paz Nieves C (2011).The impact on health and health behaviours on educational outcomes in high income countr ies: a
review of the evidence. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe
5. MacIntosh JI. Dimensions and determinants of school social climate in schools enrolling middle year students.SSTA Researc h Centre
Report #91 -04. Saskatchewan, Canada.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
48
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
III.2 UTILIZAREA MODELULUI ECOLOGIC PENTRU INTERVENȚIILE DE PREVENIRE A VIOLENȚEI LA ELEVI
INTRODUCERE

Criza ecologică ce amenință integritatea naturii are origini vechi. Carta mondială a naturii (1) consacră adevărul că
umanitatea și civilizația fac par te din natură, iar legile acesteia consacră dreptul omului de azi și a generațiilor viitoare la
un mediu sănătos , statului revenindu -i sarcina de a lua toate măsurile de protecție a naturii. Degradarea naturii se
produce concomitent cu degradarea omului. Magnitudinea violenței actuale, consumul de droguri, bolile sociale etc.,
sunt simptome ale degradării relațiilor interumane, respectiv a mediului de viață. Prin recunoașterea cauzelor
relaționale, social culturale și ambientale ale violenței s -a creat un model ecologic de studiu al acesteia, cu șanse
crescute de predicție și profilaxie. Având în vedere că viața individului, a societății, a generațiilor viitoare sunt structu rate
pe educația etică, imperativul acesteia în ce privește violența este acela al „ învățării traiului în comun”.
Actualmente violența este recunoscută ca o semnificativă problemă de sănătate publică și totodată o problemă socială.
Violența poate conduce la decese, victimele actelor de violență interpersonală necesită uneori îngrijiri med icale și într -o
mare proporție violența are consecințe mentale de lungă durată. Violența interpersonală se poate manifesta în spații
publice (pe stradă, baruri, cluburi, locul de muncă, școală, spital, instituții sociale etc.) sau la nivelul locuinței.
Costurile directe și indirecte ale violenței interpersonale, prin scăderea productivității, sunt enorme pentru victimă,
familie și societate. Rata înaltă a violenței interpersonale în comunitățile sărace se asociază cu urmări financiare, sociale
și psihologic e.
OMS acordă o atenție particulară violenței în general și violenței interpersonale în particular. În 28.05.2003 OMS a
adoptat Rezoluția 56.24 care încurajează Statele Membre să raporteze magnitudinea problemei, factorii de risc,
eforturile curente pentru a preveni violența și acțiunile viitoare de încurajare a responsabilităților multisectoriale.
Instituțiile internaționale au crescut suportul financiar, tehnic și politic în vederea întăririi acțiunilor de prevenire a
violenței la nivel local, național, r egional și internațional.
Raportul Mondial privind Violența și Sănătatea conține o invitație adresată statelor să acorde prioritate prevenirii
violenței în rândul tinerilor (2).
Comitetul regional OMS pentru Europa a emis rezoluția RC55/R9/15 septembrie 2005, vizând prevenirea agresiunilor
fizice, iar Consiliul Uniunii Europene a emis o recomandare în vederea prevenirii agresiunilor fizice și a promovării
siguranței tinerilor, aceștia fiind un grup populațional ce necesită o atenție sporită. Apelul făcut sectorului sanitar vizează
preluarea conducerii în ceea ce privește intervenția multisectorială pentru prevenirea și combaterea violenței.
Strategia regiunii OMS Europa „Investing in children: the European child and adolescent health strategy 2015 -2020”
situează intervențiile destinate prevenirii violenței și abuzului emoțional asupra copiilor și adolescenților ca una din
prioritățile de intervenție, definite prin aria tematică 37, dedicată specific acestui domeniu. În acest sens OMS
recomandă țărilor mem bre evaluarea magnitudinii violenței ca problemă de sănătate publică la elevi și a factorilor de
risc în relație cu aceasta, conform modelului ecologic, prezentat în Rezoluția Adunării Mondiale a Sănătății WHA
49.25/20 -25 mai 1996.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
49
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Modelul ecologic este un concept care urmărește înțelegerea violenței interpersonale ca problemă de sănătate publică
și a factorilor de risc adiacenți, propune modele de intervenție și maniere de evaluare ale programelor de prevenire.
Raportul Comisiei UE privind factorii soci ali determinanți ai sănătății subliniază că distribuția inegală de putere, venituri,
bunuri și servicii duce la inechități în starea de sănătate a populației din diferite țări europene (3).
Definiții de lucru: luând în considerare delimitările conceptuale referitoare la agresivitate, agresiune și violență, în acest
studiu se vor utiliza următoarele definiții de lucru:
Comportament agresiv – orice tip de comportament, fizic sau simbolic, menit să producă injurierea cuiva.
Violența – o conduită agresivă acută , caracterizată îndeosebi prin folosirea f orței fizice; o formă majoră de manifestare a
agresivității.
Violența școlară – include pe lângă comportamentul agresiv și alte tipuri de comportament violent.
Include orice formă de manifestare a unor comportament e precum: exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi:
poreclire, tachinare, ironizare, imitare, amenințare, hărțuire, bruscare, împingere, lovire, rănire; comportamente care
intră sub incidența legii (ex. abuzul sexual, portul de arme, furt); vandalism – provocarea de stricăciuni cu bună știință.
O definiție a violenței este precizată în Raportul Organizației Mondiale a Sănătății din 2002, și se referă la „amenințarea
sau folosirea intenționată a forței fizice sau a puterii contra propriei persoane, contra altuia sau contra unui grup sau a
unei com unități care antrenează sau riscă puternic să antreneze un traumatism, un deces sau daune psihologice, o
dezvoltare improprie sau privațiuni”.
Aceeași definiție este luată în considerare de către alți specialiști care efectuează un studiu amplu referitor la violența în
școlile din România. Deși în vorbirea curentă termenii agresivitate, agresiune și violență par să aibă aproape același
înțeles totuși în literatura de specialitate sunt precizate diferențele dintre aceste noțiuni.
Aggression – comportamentul agresiv (agresiunea) se referă la comiterea de atacuri fără provocare manifestat e pe plan
fizic sau verbal.

METODOLOGIE

Pornind de la aceste considerente, studiul național de tip descriptiv în abordare transversală, coordonat
metodologic de Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj și implementat de specialiștii din DSP -urile teritoriale, a
avut ca obiectiv general evalua rea magnitudinii și a gravității violenței în rândul elevilor, iar ca obiective specifice:
identificarea predictorilor riscului înalt – randament școlar slab, religiozitate redusă și angajarea în munca la negru;
identificarea factorilor de risc în relație cu comportamentul violent, conform modelului ecologic – factori
relaționali (violența domestică, divorțialitatea), factori socio -culturali (șomajul membrilor familiei, venit mediu
redus pe membru de familie, frecvența participării la servicii religioase , rezultate și expectanțe școlare minime) și
factori ambientali (condamnări ale membrilor familiei, angajarea elevilor în muncă la negru între 20 -30 ore pe
săptămână); inițierea activităților țintite de promovare a sănătății și educație pentru sănătate.
În cadrul studiului au fost investigați prin metoda chestionarului un număr de 4612 elevi. Instrumentul utilizat a
fost YRBSS (Aria comportamentului agresiv) – elaborat de CDC SUA anul 1990, în vederea monitorizării
comportamentelor cu risc pentru sănătate la tineri. Acest instrument a fost adaptat particularităților socio –
economice și cultural educative din țara noastră. Chestionarul YRBSS este utilizat în studii populaționale în statele
din U.E. și nu numai.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
50
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
REZULTATE PRIVIND IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC ÎN RELAȚIA CU COMPORTAMENTUL VIOLENT
Factori de risc în relație cu comportamentul violent, conform modelului ecologic

1. Factori de risc relaționali
1.1 Comportamentul violent în relație cu starea civilă a familiei

75.3%70.3%64.6%
19.3%23.8% 25.7%
5.4% 5.9%9.7%
0%20%40%60%80%100%
Căsătoriți Divorțați Concubinaj
niciodată 1-3 ori/* > 3 ori pe/*Χ2=20.3; p<0.0004

Fig. 8 Corelația dintre starea civilă a familiei și frecvența actelor de violență a elevilor (N=4612)
* Intervalul standard de 3 luni înaintea investigării

Aproape zece din o sută elevi cu frecvente acte de agresivitate ( > 3 ori/*) provin din familii cu părinți ce trăiesc în
concubinaj.
Aproape șase elevi din o sută, cu frecvente acte de agresivitate, fac parte din familii cu părinți divorțați și cinci din o
sută fac parte din familii cu părinți căsătoriți.
În medie aproximativ șap te din zece elevi se înscriu în categoria celor cu rare acte de agresivitate sau nu prezintă
astfel de manifestări. Cei mai mulți dintre aceștia fac parte din familii cu părinți căsătoriți legal (Fig. 8).

1.2 Comportamentul violent în relație cu violența domestică și climatul familial

75.6%
54.1%
19.3%31.4%
5.1%14.5%
0%20%40%60%80%100%
Calm Violent
niciodată 1-3 ori/* > 3 ori pe/*Χ2=82.56; p<0.0001

Fig. 9 Corelația dintre climatul familial și frecvența actelor de violență a elevilor (N=4612)
* Intervalul standard de 3 luni înaintea investigării

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
51
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Mai puțin de doi din zece elevi aparținând familiilor cu un climat violent au prezentat frecvent acte de
violență/agresivitate. Prevalența elevilor cu comportament agresiv a fost de trei ori mai redusă în familiile cu un
climat familial calm (Fig. 9).

1.3 Com portamentul violent în raport cu relațiile parentale
74.6%
42.1%
20.0%33.3%
5.4%24.6%
0%20%40%60%80%100%
Pozitivă Cu agresiuni fizice
niciodată 1-3 ori/* > 3 ori pe/*Χ2=49.23; p<0.0001

Fig. 10 Corelația dintre relația parentală și frecvența actelor de violență a elevilor (N=4612)
* Intervalul standard de 3 luni înaintea investigării

Mai mult de doi din zece elevi care fac parte din familii în care s -au înregistrat acte de agresivitate fizică între
părinți, au prezentat în mod frecvent un comportament agresiv. În familiile cu relații parentale pozitive, prevalența
elevilor cu frecvente acte de agresivitate fizică a fost de patru ori mai redusă față de cea a elevilor provenind din
familii în care se înregistrează acte de agresivitate fizică între părinți (Fig. 10).

1.4 Comportamentul violent al elevilor în relație cu pedepsele fizice

79.7%
54.6%
16.6%32.6%
3.7%12.7%
0%20%40%60%80%100%
Nu Da
niciodată 1-3 ori/* > 3 ori pe/*Χ2=281.8; p<0.0001

Fig. 11 Corelația dintre pedepsele fizice și frecvența actelor de violență a elevilor (N=4612)
* Intervalul standard de 3 luni înaintea investigării

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
52
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Mai mult de unu din zece elevi supuși pedepselor fizice în familie au prezentat în mod frecvent acte de agresivitate.
În familiile în care nu se aplică pedepse fizice copiilor, prevalența elevilor cu manifestări agresive frecvente este de
trei ori mai redu să (Fig. 11).

2. Factori de risc socio -culturali în relație cu comportamentul violent
Indicatori de evaluare
Accesul facil la alcool/alte droguri (Factor de risc prioritar) : Accesul facil la droguri la nivel comunitar, crește riscul
abuzului de droguri la tineri. În școlile în care elevii au o mai mare accesabilitate la droguri, se întâlnește o rată mai
mare a utilizatorilor de droguri (4, 5)
Accesul la arme de foc: Prevale nța portului armelor de foc în comunitate este predictor pentru probabilitatea crescută a
comportamentului violent. Puterea legislativă și dinamica comunitară combinate influențiază accesabilitatea la droguri și
arme ( 4, 5).
Norme comunitare și legislație interpretabilă, favorabile utilizării drogurilor, armelor de foc și actelor de violență (Factor
de risc prioritar) : Normele comunitare (atitudinile) și politicile referitoare la alcool, droguri și violență sunt comunicate pe
anumite căi. Oficial, acestea sunt comunicate împreună cu legi și instrucțiuni polițienești și constrângeri (exemplu: taxe pe
alcool, licențe pentru lichior, legislație ce controlează (beția) starea de om beat, infracțiunea pentru vânzarea la minori, legi
și regulament pentru vânzarea armelor de foc etc.). Informare corectă, expectațiile și practicile comunității promovează sau
nu climatul de acceptare, aprobare sau de toleranță la problemele comportamentale ( 4, 5).
Tranziție și mobilitate: Parcurgerea problematică a școlii primare, pre dicționează riscul problemelor
comportamentale. Frecvente tranziții neprogramate ale comunităților cresc problemele comportamentale. Rat a
ridicată a mobilității (familii care se mută frecvent din casă în casă din loc în loc) pare a fi în legătură cu crește rea
riscului pentru consum de droguri și alte comportamente deli ncvente (4).
Atașamentul scăzut al vecinilor și comunitate dezorganizată : Rata înaltă a problemelor cu drogurile, delincvența și
violența în comunitate sau vecinătate sunt acțiuni ale adulților care determină reducerea atașamentului copiilor
față de comunitate. Aceste condiții sunt nelimitate în comunitățile cu venituri reduse. Rata scăzută de participare
la vot și neimplicarea părinților în susținerea școlii reduc de asemenea atașament ul copiilor față de comunitate (4).
Sărăcia (privațiuni economice extreme) : Copilul care trăiește în zone/cartiere sărace și cu crime, sunt mai
predispuși la deli ncvență, sarcini premature, abandon școlar și violență. Copiii care trăiesc în aceste zone și au
adoptat comportamente cu risc prezintă primele probleme de adaptare și sunt mai predispuși la a avea probleme
cu drogurile mai târziu în viață ( 4).
2.1 Comportamentul violent în relație cu situația economică a familiei
74.9% 74.3%69.4%
18.7% 20.3% 21.9%
6.4% 5.4%8.8%
0%20%40%60%80%100%
Ridicat Mijlociu Scăzut
niciodată 1-3 ori/* > 3 ori pe/*Χ2=5; p nesemnificativ

Fig. 12 Corelația dintre venitul familiei și frecvența actelor de violență a elevilor (N=4612)
* Intervalul standard de 3 luni înaintea investigării

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
53
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Mai mult de șase din o sută elevi din familii cu nivel economic ridicat au prezentat comportament agresiv frecven t.
Frecvența înregistrată în cazul familiilor cu nivel economic redus a fost de 8,8% (Fig. 12).

2.2 Comportamentul violent în relație cu frecvența participării la servicii religioase
70.3%76.7% 74.8%
22.7%18.7% 19.5%
7.1%4.6% 5.8%
0%20%40%60%80%100%
Niciodată 1-2 ori/lună Săptămânal
niciodată 1-3 ori/* > 3 ori pe/*Χ2=19.9; p=0.000

Fig. 13 Corelația dintre frecventarea bisericii și frecvența actelor de violență a elevilor (N=4612)
* Intervalul standard de 3 luni înaintea investigării

Șapte din o sută elevi care nu participă la servicii religioase și aproape șase din 100 elevi care particip ă săptămânal
au prezentat în mod frecvent acte de agresivitate/violență (Fig. 13).

2.3 Comportamentul violent în relație cu randamentul școlar

78.8%72.7%
57.4%
16.6%21.6%27.3%
4.5% 5.7%15.3%
0%20%40%60%80%100%
Bun Mijlociu Scăzut
niciodată 1-3 ori/* > 3 ori pe/*Χ2=63, p<0.0001

Fig. 14 Corelația dintre randamentul școlar și frecvența actelor de violență a elevilor (N=4612)
* Intervalul standard de 3 luni înaintea investigării

Prevalența elevilor cu frecvente acte de agresivitate a fost de trei ori mai redusă în grupul elevilor cu randament
școlar bun. Expectanțele școlare superioare modelează comportamentul, în sensul adoptării conduitelor pozitive și
al învățării traiului în c omun (Fig. 14).

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
54
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
3. Factorii de risc ambientali în relație cu comportamentul violent
3.1 Comportamentul violent în relație cu antecedentele penale în familie

74.8%
59.2%
19.7%29.8%
5.5%11.0%
0%20%40%60%80%100%
Nu Da
niciodată 1-3 ori/* > 3 ori pe/*Χ2=25.33; p<0.0001

Fig. 15 Corelația dintre antecedentele penale în familie și frecvența actelor de violență a elevilor (N=4612)
* Intervalul standard de 3 luni înaintea investigării

Prevalența elevilor cu un comportament agresiv/violent manifestat în mod frecvent, în familiile în care nu s -au
înregistrat antecedente penale, a fost de două ori mai redusă decât prevalența acestor elevi în familiile cu
antecedente penale (Fig. 15).

3.2 Comportamentul violent în relație cu prestarea muncii la „negru” remunerate

76.2%
61.9%57.9%
18.7%31.1%27.6%
5.1% 7.0%14.5%
0%20%40%60%80%100%
Nu 1-5 ore/săpt. 6-30 ore/săpt
niciodată 1-3 ori/* > 3 ori pe/*Χ2=82, p<0.0001

Fig. 16 Corelația dintre muncile remunerate și frecvența actelor de violență a elevilor (N=4612)
* Intervalul standard de 3 luni înaintea investigării

Mai mult de 1 din 10 elevi care au prestat muncă la „negru” remunerată au prezentat în mod frecvent acte de
agresivitate/violență. Prevalența elevilor, cu un asemenea tip de comportamen t, a fost redusă de trei ori în

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
55
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
subgrupul elevilor care nu au prestat astfel de munci. Studiul a relevat că munca la „negru” remunerată poate
influența evoluția comportamentală, fie prin anturajul nepotrivit, fie prin reducerea timpului alocat pregătirii
școlare (Fig. 16).

CONCLUZII
Modelul ecologic de evaluare a violenței constituie un instrument valoros în profilaxia și combaterea violenței la
adolescenți.
Prin identificarea factorilor de risc și a factorilor de protecție în relație cu violența se direcționează în mod țintit
resursele umane și financiare (uneori precare).
Studiul a dat posibilitatea ierarhizării factorilor de risc și a factorilor de protecție după cum urmează:
Factori de risc:
 Rang (R)1 Acte de agresivitate fizică în familie
 R2 Pedepse fizice aplicate de către părinți
 R3 Climat familial tensionat
 R4 Angajarea în munca la negru, remunerată
Factori de protecție
 Rang (R) 1 Expectanțe școlare superioare
 R2 Randament școlar bun
 R3 Relații intrafamiliale armonioase
 R4 Participare constantă la serviciile religioase
 R5 Educație prin metode nonviolente

Bibliografie
1.Scripcaru Gheorghe, Astarastoaie Vasile, Isac Liliana, “Bioetica si ecologie”, Revista Română de Bioetică, Vol. 2, nr. 3, 2 004
2. Krug, E., Dahberg, I., Mercy J., Zwi, A. & Rafael, L. (eds.) (2002). World Report on Violence and Health. Online version,
http://whqlibdoc.who.int/hq/200279241545615.pdf -12/08/2007
3. European Report on Preventing Violence and knife Crime among Young People, WHO, 2010
4. Hawkins, J.D., et al. (1992). Risk and Protective Factors for Alcohol and Oth er Drug Problems in Adolescence and Early Adulthood:
Implications for Substance Abuse Prevention. Psychological Bulletin, 112:1. 64 -105.
5. Surgeon General’s Call to Action to Prevent Suicide (1999) Department of Health and Human Services . Retrieved from
http://www.surgeongeneral.gov/library/calltoaction/calltoaction.htm

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
56
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
III.3 IDENTIFICAREA, CUANTIFICAREA ȘI MONITORIZAREA COMPORTAMENTELOR CU RISC LA ELEVI ÎN
CONTEXTUL STĂRII DE BINE
ROMÂNIA ÎN CONTEXT EUROPEAN – Date de prevalență
 În România în anul 2016 prevalența fumatului curent la tinerii de 15 ani a fost de 16,16% (1); în anul 2009
prevalența era de 16%, iar în țările europene în același an rata fumatului curent la tinerii de 15 ani era de 9%
(2). Se poate observa o tedință sta ționară a fumatului curent la tinerii de 15 ani din România în perioada 2009 –
2016.
 În anul 2016 în România consumul de alcool la tinerii de 15 ani a fost de 31,42% (1); în anul 2013 consumul de
alcool în România era de 20%, în țările Uniunii Europene (UE ), în același an, fiind de 13% (3). Având în vedere
datele de prevalență prezentate, se observă o tendință ascendentă a consumului de alcool în România, în
perioada 2013 -2016.
 În România în anul 2016 prevalența comportamentului agresiv la adolescenții de 15 ani a fost de 11,91% la fete
și de 30,03% la băieți (1). În anul 2009, la nivel european, frecvența agresivității la aceeași vârstă a fost de 42%
(4).
 În România, în anul 2016, rata tentativelor de suicid la liceeni a fost de 5,96 la 100.000 de subiecț i (1); în anul
2005, rata suicidului în 27 de țări din EU a fost de 8 la 100.000 de persoane cu vârsta de 15 -29 de ani (2).
 Consumul de canabis la tinerii de 15 ani din România în anul 2016 a fost de 4,05% (1), prezentând o tendință
descendentă față de an ul 2013, când a fost de 8% (3); în țările UE î n anul 2013 prevalența a fost de 15% (3);
 Consumul autoraportat de cocaină în România, în anul 2016, a fost de 0,81% la adolescenții de 15 -18 ani,
consumul de ecstasy înregistrat fiind de 0,6% (2).
 În anul 20 16, în România, a crescut frecvența utilizatorilor de droguri injectabile cu 0,25% față de valorile
înregistrate în anul 2014 (2).
 S-a înregistrat în România o nouă categorie de consumatori de substanțe cu potențial a dictiv, respectiv de
substanțe etnobotanice, cu o prevalență a consumului de 1,27% în anul 2016, cu 0,38 mai redusă față de anul
2014 (2).
 În anul 2016 prevalența elevilor de 15 ani din România care au avut raporturi sexuale a fost de 13,63% (1),
înregistrâ ndu-se o tendință descendentă față de anul 2009, când prevalența era de 31% (4); în același 2009,
prevalența în țările UE a fost de 26% (4).
 În România, în anul 2016, prevalența elevilor utilizatori de prezervative a fost de 23,18% pe plan național și de
9,5% la elevii de clasa a IX -a (1); În anul 2009 prevalența elevilor sexual activi din România care utilizează
preze rvativul ca metodă contraceptivă a fost de 70%, în timp ce la nivelul țărilor UE prevalența era de 78% în
același an (4).
 În anul 2016 prev alența sarcinilor nedorite la elevele din ciclul liceal din România a fost de 5,39% la clasa a XII -a
și de 0,81% la clasa a IX -a (1); în anul 2007 prevalența sarcinilor nedorite la fetele de 15 -19 ani din România a
fost de 58 ‰; în același an, conform Rapor tului OMS realizat pentru 28 de țări din UE, prevalența sarcinilor
nedorite la elevele de 15 -19 ani a avut valoarea cea mai redusă în Elveția (7 ‰), iar cea mai ridicată în Bulgaria
(aprox. 59 ‰) (1).

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
57
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
 În anul 2016 prevalența consum ului zilnic de fructe l a elevii de 15 ani din România a fost de 90,37%, numărul
de porții consumate zilnic variind de la 1 -5 (1); în anul 2009, prevalența consumatorilor de fructe zilnic la elevii
de 15 ani din România a fost de 34,5%, iar la nivelul statelor UE valoarea prevale nței era de 13% (4).
 În România în anul 2016 prevalența elevilor care efectuează două ore de activitate fizică pe săptămână a fost
de 54,44% (1); la nivelul țărilor UE, prevalența în anul 2009 a acestei categorii de activitate fizică a fost de
12,3% (2).
 Prevalența elevilor din România care petrec ≥ 4 ore zilnic vizionând emisiuni TV a fost de 12,69% în anul 2016
(1); În Europa în anul 2009 prevalența acestei categorii de elevi, cu vârste cuprinse între 15 -19 ani, care
vizionează emisiuni TV ≥ 4 ore zilnic a fost de 24% (2).

Evaluarea comportamentelor cu risc pentru sănătate la elevii din România în anul 2016
Rezultate
Studiul a avut ca scop evaluarea comportamentelor cu risc la elevii din România dintr -o nouă perspectivă, aceea
de determin anți ai stării de bine. Examinările s -au realizat pe un eșantion național de elevi cu vârste cuprinse între
15-19 ani, reprezentativ statistic (N=7953). S -a utilizat metoda chestionarului, instrumentul folosit fiind Youth Risk
Behavior Surveillance System CDC – SUA. Județele incluse în studiu au fost: Arad, Caraș – Severin, Hunedoara,
Timiș, Bacău, Galați, Iași, Neamț, Suceava, Vrancea, Botoșani, Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Dîmbovița,
Dolj, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleo rman, Tulcea, Vâlcea și Alba, Bihor, Bistrița – Năsăud, Cluj,
Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Sălaj, Sibiu, Satu -Mare, Brasov, precum și Municipiul Bucuresti. Examinările
s-au desfășurat în 108 școli .
Analiza consumului de alcool a vizat următoarele componente: consumul ocazional de alcool; plasarea
consumului ocazional de alcool la elevii din România în context European; vârsta inițierii consumului de alcool;
vârsta inițierii consumului de alcool în Ro mânia în context European; consumul frecvent de alcool.
Consumul ocazional de alcool

Fig. 1 7 Procentul elevilor care au consumat alcool ocazional (de 1 -5 ori în intervalul standard de 30 de zile)
41.74
43.08 39.08 39.78
34.59 32.96
28.98 29.89
01020304050
2010 2012 2014 2016%
B F

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
58
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
În intervalul 2010 -2016, tendința prevalenței consumatorilor ocazionali de alcool (Fig. 1 7) a fost descendentă atât
la băieți cât și la fete.
Consumul ocazional de alcool la adolescenți – România în context european

Fig. 18 Frecvența elevilor de 15 ani care au consumat alcool cel puțin o dată pe săptămână
Sursa: Health Behavior in School Aged Children Survey (WHO) International Report 2013/2014

Conform raportului internațional al studiului OMS – HBSC 2013/2014, România se situează pe locul 8 din 4 1 de țări,
în ordine descrescătoare, în ceea ce privește frecvența elevilor de 15 ani care au consumat alcool cel puțin o dată
pe săptămână, 30% dintre băieți și 10% dintre fetele chestionate raportând acest c omportament cu risc pentru
sănătate (Fig. 18). De menționat faptul că examinările efectuate în contextul studiului HBSC s -au efectuat la elevi
din ciclul de învățământ gimnazial. Datele Sintezei Naționale YRBSS 2016 (2) evidențiază faptul că, la același
segment de vârstă, de 15 ani, dar la elevi de liceu, prevalența consumului ocazional este mai ridicată (37,29% la
băieți, respectiv 26,03% la fete) față de valorile înregistrate de sudiul HBSC pentru aceeași vârstă dar la elevi din
ciclul gimnazial. În acest context m ăsurile de combatere a consumului tr ebuie să înceapă cât mai timpuriu.

Vârsta inițierii consumului de alcool

5.89
4.378.0319.9117.39
4.78
0510152025
< 9 ani 9-10 ani 11-12 ani 13-14 ani 15-16 ani > 17 ani %

Fig. 19 Distribuția inițierii consumului de alcool în raport cu vârsta elevilor 05101520253035
Malta
Bulgaria
Italia
Croația
Ungaria
Grecia
Israel
România
Moldova
Cehia
Albania
Austria
Danemarca
Olanda
Slovacia
Slovenia
Germania
Ucraina
Macedonia
Scoția
Țara Galilor
Belgia
Franța
Luxemburg
Armenia
Anglia
Polonia
Lituania
Canada
Estonia
Spania
Elveția
Rusia
Portugalia
Letonia
Groenlanda
Finlanda
Suedia
Irlanda
Norvegia
Islanda%

Fete Băieți

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
59
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Sub aspectul vârstei la care elevii au consumat prima dată alcool (Fig. 19), rezultatele evidențiază faptul că: 5,89%
au consumat prima înghițitură de alcool sub vârsta de 9 ani, 4,37% între 9 -10 ani și 4,78% peste 17 ani.
Vârsta inițierii consumului de alcool în România în context european

Fig. 20 Frecvența elevilor ≤13 ani care au început să consume alcool, la nivel european
Sursa: Health Behavior in School Aged Children International Report from 2013/2014 Survey (WHO)

Dintr -un număr de 41 de țări, România s -a plasat pe locul 13, în ordinea descrescătoare a frecvenței elevilor care
au început să consume alcool înaintea vârstei de 13 ani (Fig. 20).

Consumul frecvent de alcool

Fig. 21 Procentul elevilor care au consumat frecvent alcool (> 20 zile) în ultimele 30 de zile

Frecvența elevilor de ambele sexe care au consumat frecvent alcool (>20 zile/lună) în intervalul 2010 -2016 a
manifestat o evoluție ascendentă. La fete, creșterea frece nței a fost mai pronunțată (Fig. 21).

051015202530
Islanda
Norvegia
Italia
Belgia…
Macedonia
Israel
Rusia
Olanda
Suedia
Belgia…
Luxemburg
Evetia
Portugalia
Irlanda
Armenia
Grecia
Spania
Franta
Austria
Polonia
Germania
Moldova
Slovenia
Canada
Malta
Albania
Ucraina
Anglia
Romania
Ungaria
Tara Galilor
Danemarca
Cehia
Slovacia
Croatia
Scotia
Finlanda
Letonia
Bulgaria
Estonia
Lituania
Baieti Fete
3.94
4.02 5.32 5.41
0.77 1.03 2.69 2.94
0123456
2010 2012 2014 2016 %
B F%

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
60
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
În concluzie, în baza parametrilor înregistrați, se poate aprecia faptul că pe plan european România s -a plasat între
țările cu frecvențe mai ridicate ale consumului ocazional de alcool. Acțiunile de profilaxie și combatere a
consumului de alcool trebuiesc orientate asupra experimentatorilor ocazionali, pentru a evita derapajul acestora
spre consum frecvent. Monitorizarea consumatorilor, în raport cu zona geografică de apartenență, a putea oferi
posibilitatea dezvoltării unor intervenții diferențiate loco -regionale, în funcție de necesitățile concrete.

Fumatul

Fig. 22 Procentul elevilor care au fumat în 1 -5 zile din ultimele 30 zile

Evoluția frecvenței elevilor care fumează 1 -5/30 zile în perioada 201 2-2014 a fost descendentă la ambele sexe dar
a crescut în intervalul 2014 -2016. De menționat că frecvențele înregistrate la fete sunt mai reduse pe tot parcursul
anilor evaluați, diferența fete -băieți fiind aproape anulată în anul 2016 (Fig. 22).

Fumatul ocazional la adolescenți – România în context european

Fig. 23 Frecvența elevilor de 15 ani care au fumat cel puțin o dată pe săptămână
Sursa: Health Behavior in School Aged Children Survey (WHO) International Report 2013/2014 10.19 12.66
9.19 9.68
9.7 11
8.17 9.57
02468101214
2010 2012 2014 2016%
B F
0102030405060
Groenlanda
Bulgaria
Croatia
Italia
Ungaria
Franta
Romania
Slovacia
Lituania
Luxemburg
Polonia
Austria
Grecia
Letonia
Germania
Cehia
Finalnda
Slovenia
Rusia
Belgia (Franceza)
Estonia
Malta
Ucraina
Israel
Olanda
Portugalia
Belgia (Flamanda)
Scotia
Elvetia
Macedonia
Spania
Irlanda
Danemarca
Tara Galilor
Moldova
Anglia
Suedia
Canada
Albania
Norvegia
Islanda
Armenia
Baieti Fete%

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
61
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Conform raportului internațional al studiului OMS – HBSC 2013/2014, România se situează pe locul 7 din 4 2 de țări,
în ordine descrescătoare, în ceea ce privește frecvența elevilor de 15 ani care au fumat cel puțin o dată pe
săptămână (Fig. 23).

Consumul de droguri a vizat următoarele aspecte: consumul experimental de marijuana ; consumul
experimental de etnobotanice.

Consumul de marijuana

Fig. 24 Procentul elevilor care au experimentat marijuana de 1 -2 ori în 30 de zile

Distribuția frecvenței consumului experimental (de 1 -2 ori/30 zile) de marijuana în rândul elevilor, în intervalul
2010 -2016, relevă o evoluție aproximativ liniară, scăderile apărute la mijlocul perioadei de evaluare (anul 2012)
fiind atenuate la finalul p erioadei (2016) (Fig. 24).

Consumul de etnobotanice pe regiuni geografice

Consumul experimental de etnobotanice a fost confirmat de doi din o sută elevi intervievați, cei mai mulți fiind
înregistrați în B anat (2,58%) și Moldova (2,21%) . Se impune o a tenție particulară consumului de produse
etnobotanice, datorită consecințelor dramatice ale efectelor imediate și a instalării rapide a dependenței .

Comportamentul sexual a vizat următoarele aspecte: ponderea elevilor sexual activi; ponderea elevilor
sexuali activi din România în context European; utilizarea metodelor contraceptive; sarcini nedorite la adolescente

Ponderea elevilor sexual activi
Pe plan național în anul 2016 mai mult de 3 din 10 elevi sunt sexual activi (32,66%), cei mai mulți fiind d in Moldova
(37,99%) și Transilvania (33,48%).

1.97
1.95 2.32
2.4
1.15 0.8 0.96
0.92
00.511.522.53
2010 2012 2014 2016 %
B F

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
62
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Ponderea elevilor sexual activi din România în context european

Fig. 25 Frecvența elevilor de 15 ani sexual activi, la nivel european
Sursa: Health Behavior in School Aged Children International Report from 2013/2014 Survey (WHO)

România s -a plasat printre țările cu cei mai mulți elevi de 15 ani care au avut relații sexuale (Fig. 25).

Utilizarea metodelor contraceptive
Utilizarea contraceptivelor orale la ultimul act sexual

Fig. 26 Frecvența elevilor care au raportat utilizarea contraceptivelor orale

Față de anul de referință 2010, în anul 2016 a crescut frecvența elevilor de ambele sexe care au raportat folosirea
contraceptivelor orale la ultimul raport sexual (Fig. 26). 051015202530354045
Armenia
Croatia
Lituania
Elvetia
Olanda
Ucraina
Slovacia
Belgia…
Irlanda
Polonia
Rusia
Letonia
Moldova
Israel
Belgia…
Portugalia
Albania
Macedonia
Slovenia
Anglia
Estonia
Italia
Germania
Spania
Romania
Austria
Franta
Malta
Canda
Luxemburg
Islanda
Cehia
Finlanda
Suedia
Grecia
Scotia
Tara Galilor
Danemarca
Ungaria
Bulgaria
Baieti Fete
1.81 1.56 3.08 2.52 2.69 3 3.31
3.29
00.511.522.533.5
2010 2012 2014 2016%
B F%

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
63
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Utiliza rea prezervativelor la ultimul act sexual

Fig. 27 Frecvența elevilor care au raportat utilizarea prezervativelor

Deși considerată metoda contraceptivă cea mai sigură (cu excepția abstinenței) frecvența utilizatorilor de
prezervative a prezentat o tendință constantă de scădere în intervalul studiat (Fig. 27).

Sarcini nedorite la adolescente

Fig. 28 Frecvența sarcinilor nedorite, în raport cu nivelul de școlarizare

În raport cu nivelul școlarizării, cele mai multe sarcini nedorite s -au înregistrat la adolescentele din clasa a XII -a,
respectiv 5,39% dintre liceenele sexual active (Fig. 28). Față de anul 2014 numărul sarcinilor nedorite, la același
segment de vârstă a scăzut cu 3%. 43.14 39.18
36.13
34.28
17.93 18.5
16.38 14.42
05101520253035404550
2010 2012 2014 2016%
B F
0.81 1.82 3.59 5.39
0123456
Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a %

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
64
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
În concluzie, în ceea ce privește comportamentul sexual, tendința generală pare să fie către reducerea vârstei
inițierii raporturilor sexuale. Rata sarcinilor nedorite este în relație cu utilizarea redusă a contraceptivelor (în
special prezervative).

Activitatea fizică

Fig. 29 Evoluția frecvenței elevilor care au practicat activitate fizică intensă în 2 -3 zile din ultima săptămână

În ceea ce privește evoluția nivelurilor de activitate fizică intensă în rândul elevilor de liceu din România, se poate
observa (Fig. 29) o scădere constantă a activității fizice intense la fete de la 28,62% în anul 2010 la 19,87% în anul
2016, în timp ce la băieți prevalențele se mențin constante la ultimele 3 evaluări (201 2, 2014, 2016), dar mai
scăzute comparativ cu anul 2010.

Activitatea fizică la adolescenți – România în context european

Fig. 30 Frecvența elevilor de 15 ani care au practicat activitate fizică moderată sau intensă cel puțin 60 min în fiecare zi
Sursa: Health Behavior in School Aged Children Survey (WHO) International Report 2013/2014 32.13
25.04 26.13
26.56 28.62
22.3
17.86 19.87
010203040
2010 2012 2014 2016 %
B F
05101520253035
Moldova
Canada
Bulgaria
Albania
Ucraina
Islanda
Slovacia
Macedonia
Spania
Croatia
Armenia
Polonia
Lituania
Ungaria
Finlanda
Olanda
Letonia
Luxemburg
Cehia
Rusia
Irlanda
Romania
Norvegia
Belgia (Franceza)
Estonia
Anglia
Slovenia
Scotia
Belgia (Flamanda)
Suedia
Germania
Malta
Tara Galilor
Danemarca
Portugalia
Grecia
Austria
Groenlanda
Franta
Elvetia
Italia
Israel
Baieti Fete%

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
65
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Conf orm datelor obținute în cadrul studiului HBSC 20 13/2014, România a înregistrat valori similare cu valorile
medi i, în ceea ce privește efectuarea a cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată sau intensă în fiecare zi
(Fig. 30).
Vizionarea TV

Fig. 31 Procentul elevilor care au privit la televizor ≥4h/zi într -o zi obișnuită de școală

În ceea ce privește evoluția comportamentului sedentar, se poate observa în anul 2016 (Fig. 31) o scădere a
frecvenței elevilor de liceu care vizionează emisiuni la TV 4 ore pe zi sau mai mult, comparativ cu evaluările
anterioare.

Alimentația
Consumul de fructe

Fig. 32 Procentul elevilor care au consumat fructe de 1 -6 ori în ultimele 7 zile
17.83 17.47 17.73
12.2
12.77 15.23 17.07 13.07
05101520
2010 2012 2014 2016
%
B F
49.63 64.68
49.66 56.52
47.86 61.57
42.8 58.79
010203040506070
2010 2012 2014 2016%
B F

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
66
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Consumul de fructe la elevii din România a înregistrat variații în intervalul 2010 – 2016 , respectiv între 4 7,86% –
58,79% la fete , cu un maxim de 61,57% în anul 2012 și între 49,63% și 58,79% la băieți , cu un maxim de 64,68% tot
în 2012 (Fig. 32). În ceea ce privește numărul de porții zilnice consumate, 31,56% dinte elevi (31,4% dintre băieți și
32,02% dintre fete) au raportat o frecven ță a consumul ui de fructe d e 1-4 sau mai multe porții pe zi (Studiu YRBSS
2016).

Consumul zilnic de fructe – România în context european

Fig. 33 Frecvența elevilor de 15 ani care au consumat fructe în fiecare zi
Sursa: Health Behavior in School Aged Children Survey (WHO) International Report 2013/2014
În ceea ce privește consumul zilnic de fructe la elevii de 15 ani, România a înregistrat valori apropiate de valorile
medii înregistrate în cadrul studiul internațional HBSC 2013/2014 (Fig. 33).

Consumul de lapte

Fig. 34 Procentul elevilor care au consumat 1 -6 pahare de lapte în ultimele 7 zile 010203040506070
Armenia
Albania
Canada
Belgia (Franceza)
Danemarca
Elvetia
Islanda
Israel
Ucraina
Irlanda
Italia
Macedonia
Norvegia
Anglia
Austria
Portugalia
Luxemburg
Franta
Scotia
Malta
Moldova
Germania
Slovenia
Rusia
Spania
Cehia
Bulgaria
Romania
Estonia
Slovacia
Lituania
Polonia
Olanda
Croatia
Tara Galilor
Ungaria
Grecia
Belgia (Flamanda)
Letonia
Suedia
Finlanda
Groenlanda
Baieti Fete
41
37.93 38.74 38.22
36.24 43.38
36.55 36
01020304050
2010 2012 2014 2016%
B F%

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
67
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
În ceea ce privește consumul de lapte, de asem enea se poate aprecia o evoluți e relativ constantă a frecvenței
elevilor care au consumat 1 -6 pahare de lapte în ultimele 7 zile prem ergătoare aplicării chestionarului, cu variații în
intervalul 2010 – 2016 , la fete de la 36,24% la 36%, cu un maxim de 43,38% în anul 2012 , iar la băieți de la 41% la
38,22% (Fig. 34).

Percepția greutății

Fig. 35 Procentul elevilor care s -au autoevaluat ca având greutatea peste valorile normale

Frecvența subiecților care și -au auto -perceput greutatea corporală ca fiind peste limitele normale a înregistrat un
declin constant în intervalul 2010 -2016 pentru fete și o evoluție constantă în cazul băieților (Fig. 35).

CONCLUZII

Rezultatele studiului au relevat următoarele aspecte:
 S-a redus consumul ocazional de alcool, dar a crescut frecvența consumatorilor de vârstă mică (≤9 ani),
față de anii anteriori. A crescut în același timp frecvența elev ilor care au consumat în mod frecvent alcool.
Observațiile înregistrate conduc spre necesitatea profilaxiei consumului de alcool la vârste cât mai
timpurii, respectiv în faza de experiment.
 În ceea ce privește fumatul săptămânal, frecvența la elevi este în descreștere față de anii 2010 și 2012 dar
în creștere față de anul 2014. Se evidențiază de asemenea o egalizare pe sexe, prevalența fetelor
fumătoare ajungând în anul 2016 foarte aproape d e cea a băieților. Măsurile educative dublate de măsuri
administrative (pictograme pe pachetele de țigări) sau pecuniare (cost ridicat al pachetului de țigări) au dat
rezultate.
 Tendința consumului de droguri este în ușoară creștere, dar actualmente peric olul îl reprezintă consumul
de etnobotanice, prin rapiditatea instalării dependenței și multitudinea simptomelor și a caracterului
devastator al acestora. 14.3 14.34 12.66 14.57 22.92 19.6
17.25 17.48
0510152025
2010 2012 2014 2016%
B F

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
68
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
 Aproximativ 30% dintre liceeni sunt sexual activi. Sub aspectul vârstei inițierii raporturilor sexua le,
România s -a plasat între țările cu prevalență medie a elevilor de 15 ani care au avut relații sexuale. Vârsta
mică a inițierii raporturilor sexuale și utilizarea la scară redusă a contraceptivelor explică ponderea
crescută a sarcinilor nedorite la adol escentele liceene.
 Din punctul de vedere al activității fizice s -a observat o tendință de scădere constantă a frevenței elevilor
activi din punct de vedere fizic în intervalul studiat.
 Alimentația este în continuare dezechilibrată, cu un consum redus de fructe și lapte raportat la
recomandările din Piramida Ghid a Alimentației.
 Modelele comportamentale sedentare dublate de dezechilibrul alimentar stau la baza instalării
supraponderii și a obezității. În acest sens se impune promovarea modelelor sanogene alimentare sau de
cultură fizică, implementate încă din grădiniță.

Bibliografie

1. Sinteza Națională Identificarea, cuantificarea și monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate la elevi, 2016 –
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/w p-content/uploads/2017/05/SINTEZA -YRBSS -2017.pdf
2. A snapshot of the health of young people in Europe. Report european comission of youth health. Bruxelles, 9 -10 iulie 2009 –
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0013/70114/E93036.pdf
3. HBSC Report 2013 -2014 WHO Regional Office for Europe – http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/303438/HSBC -No.7 –
Growing -up-unequal -Full-Report.pdf

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
69
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
III.4 EVALUAREA BULLYING -ULUI LA ELEVI

Comportamentul de tip bullying la elevi reprezintă o problemă de sănătate publică care poate afecta starea lor de
bine socială și emoțională. Un prim pas în cadrul acținilor de prevenire și combatere îl reprezintă cunoașterea
amplitudinii și a particularit ăților comportamentului bullying.
Numeroase studii arată că frecvența și formele bullying -ului variază în funcție de gen. În ceea ce privește riscul de a
fi agresor, studiile de specialitate (1,2,3) au evidențiat că băieții prezintă o probabilitate mai ma re decât fetele de a
agresa alți elevi. Olweus (4) a studiat comportamentul de tip bullying în raport cu genul și a observat că excluderea
socială este cu precădere apanajul fetelor. Conform rezultatelor altor studii de specialitate (3) probabilitatea de a
agresa fizic, verbal și relațional alți elevi este de cel puțin 1,5 ori mai mare în cazul băieților decât în cazul fetelor.
S-a observat de asemenea că frecvența elevilor agresați este mai ridicată la băieți față de valoarea înregistrată la
fete (5). Alți autori (1) precizează că rata persoanelor agresate este mai mare în rândul fetelor. Cu toate acestea,
rezultate ale altor studii (2,3) susțin că diferențele de frecvențe între băieți și fete nu sunt semnificative statistic.
În ceea ce privește formele v ictimizării Nansel și colaboratorii (3) au evidențiat existența unei frecvențe de 3,5 ori
mai ridicate a băieților victime a unor acte de agresivitate fizică în raport cu frecvența înregistrată la fete. Printre
comportamentele de tip bullying înregistrate mai frecvent la fete s -a menționat hărțuirea verbală.
Studiul întreprins a avut ca scop identificarea diferențelor de gen în ceea ce privește frecvența și formele bullying –
ului la elevii din România. Examinările s -au efectuat în perioada 2015 -2016 pe un eșantion reprezentativ la nivel
național N=4612 (dintre care 49,7% băieți și 50,3% fete), din 54 de școli din județele Alba, Arad, Argeș, Bacău,
Bistrița, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș -Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Huned oara,
Ialomița, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Teleorman, Timiș, Vâlcea, Vrancea și din Municipiul București.

S-a utilizat Chestionarul de auto -evaluare comportamentală la elevi construit de Stevens, de Bourdeaudhuij și Van
Oost (2000) (6) adaptat partic ularităților naționale (7). Acest chestionar evaluează frecvența și unele forme ale
bullying -ului (izolare socială , hărțuire fizică și verbală directă și indirectă , amenințarea) la elevi, într -un interval de
trei luni înaintea aplicării chestionarului.
Chestionarul cuprinde 22 de itemi grupați în trei scale: a agresorului de tip bullying (cu 8 itemi), scala victimei (8
itemi) și a comportamentelor prosociale (6 itemi). Alternativele de răspuns variază de la „niciodată”, „rareori” (2 -4
ori în intervalul standard), „frecvent” (mai mult de 5 ori – de câteva ori pe săptămână, în intervalul standard).
Pentru acest studiu s -au luat în considerare itemii care se referă la identificarea frecvenței elevilor implicați în
comportamente de tip bullying (ca agresor s au ca agresat) precum și itemii care se referă la identificarea formelor
bullying -ului (izolare socială , hărțuire fizică și verbală directă și indirectă , amenințarea). În cadrul prezentării
rezultatelor studiului prezent, termenul „a agresa” și termenii de rivați ai acestuia se referă la comportamentul
agresiv de tip bullying.

Aspecte ale comportamentului agresiv la elevii din România
Rezultatele obținute în urma autoevaluărilor elevilor care au fost implicați în acest studiu au arătat că în România
9,5% elevi au agresat alți elevi. Dintre aceștia 1,6% în mod frecvent iar 7,9% rareori (Fig. 36).

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
70
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
90.5
7.9
1.6
020406080100
niciodată rareori frecvent %

Fig. 36 Distribuția elevilor din România care au agresat alți elevi in raport cu frecvența manifestării agresivității

Proporția băieților care au recunoscut că au agresat alți elevi (12,5%) a fost semnificativ mai mare
(χ2 = 49,17; p=0,0001) comparativ cu cea a fetelor (6,5%)(Fig. 37).

93.5
87.5
6.512.5
020406080100
fete băieți
%niciodată cel puțin de 2-3 ori *

Fig. 37 Distribuția elevilor din România care au agresat alți elevi în raport cu genul și frecvența
manifestării agresivității
*intervalul standard de trei luni înaintea aplicării chestionarului

Mai mulți băieți au recunoscut că au agresat alți elevi comparativ cu fetele, la toate formele de agresiune urmărite
în acest studiu (Fig. 38), dar în special în ceea ce privește agresiunea fizică (59,2%). În ceea ce privește fetele,
acestea au raportat în mod preponderent agresiuni verbale și izola rea socială a altor elevi (Fig. 38).

40.750
25.337.34446.350.9
27.559.2
47.4
010203040506070
amenințare agresiune
verbalăagresiune
indirectă
(fizică și/sau
verbală)agresiune
fizicăizolare
socială%
fete băieți

Fig. 38 Distribuția elevilor din România care au agresat alți elevi în raport cu genul și formele
manifestării agresivității

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
71
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Aspecte ale victimizării elevilor din România
Conform rezultatelor studiului, 17,9% dintre subiecți au raportat că au fost agresați de colegii lor (4,3% în mod
frecvent iar 13,6% rareori) (Fig. 39).
82.1
13.6
4.3
020406080100
niciodată rareori frecvent %

Fig. 39 Distribuția elevilor agresați din România in raport cu frecvența agresării
Proporția băieților care au raportat că au fost agresați de alți elevi (20,5%) a fost semnificativ mai mare (χ2 = 18,79,
df=2, p=0,000) comparativ cu cea a fetelor (15,3%) (Fig. 40).

84.779.5
15.320.5
020406080100
fete băieți%
niciodată de cel puțin 2-3 ori *
Fig. 40 Distribuția elevilor agresați din România în raport cu genul și frecvența agresării
*intervalul standard de trei luni înaintea aplicării chestionarului

Comportamentul agresiv indirect, direct verbal și fizic au fost formele cel mai frecvent raportate de fetele care au
afirmat că au fost hărțuite de colegi. (Fig. 41). În ceea ce privește băieții, aceștia au raportat că au fost agresați în
mod predominant fizic și amenințați.
35.955.9 56.854.2
35.957.354.650.163.5
37.8
010203040506070
amenințare agresiune
verbalăagresiune
indirectă
(fizică și/sau
verbală)agresiune
fizicăizolare
socială%
fete băieți

Fig. 41 Distribuția elevilor din România care au fost agresați de alți elevi în raport cu genul și formele agresării

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
72
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Analizând rezultatele obținute s -a observat că prevalența elevilor care au raportat că au fost agresați de colegi a
fost aproape dublă față de ce a a elevilor care au raportat că au agresat alți elevi. Această situație se poate datora
fie faptului că nu toți elevii au recunoscut că au agresat alți elevi, fie a modului diferit de percepție a elevilor asupra
unor comportamente.
Rezultatele studiului în cauză sunt în concordanță cu rezultatele altor studii în ceea ce privește diferențele de gen
în prevalența agresării altor elevi și a agresării de către alți elevi. Potrivit studiului OMS (8) prevalența băieților
implicați în bully ing este mai crescută comparativ cu cea a fetelor, în majoritatea țărilor lumii implicit în România.

CONCLUZIE
Acest studiu semnalează importanța luării în evidență a diferențelor de gen atunci când se urmărește
implementarea unor programe de sănătate p ublică în vederea prevenirii și reducerii amplitudinii fenomenului
bullying în școli.

Bibliografie

1. Baldry, A.C., & Farrington, D.P. (1999). Types of bullying among Italian school children. Journal of Adolescence, 2, 423 -426.
2. Genta, M.L., Menesini, E., Fonzi, A., Costabile, A., & Smith, P.K. (1996). Bullies and victims in schools in central and southern Italy.
European Journal of Psychology of Education, XI(1), 97 -110.
3. Scheithauer, H., Hayer, T., Petermann, F., & Jugert, G. (2006). Physical, Verb al, and Relational Forms of Bullying Among German
Students: Age Trends, Gender Differences, and Correlates. Aggressive Behavior, 32, 261 -275.
4. Limber, SP. (2002). Addressing Youth Bullying Behaviour. in: M. Fleming, K. Towey K. (eds.) Educational Forum o n Adolescent Health:
Youth Bullying (p. 4 -18).
5. Nansel, R.T., Overpeck, M., Pilla, R.S., Ruan, W.J., Simons -Morton, B., & Scheidt, P. (2001). Bullying Behaviors Among US Youth:
Prevalence and Association with Psychosocial Adjustment. Journal of the Ameri can Medical Association, 285(16), 2094 -2110.
6. Stevens, V., de Bourdeaudhuij, I., & Van Oost, P. (2000). Bullying in Flemish schools: An evaluation of anti -Bullying intervention in
primary and secondary schools. British Journal of Educational Psychology, 70, 195 -210.
7. Beldean -Galea, I.E., & Jurcău, N. (2010). Studiul calităților psihometrice ale unui chestionar de evaluare a fenomenului “bullying” l a elevi.
Revista de Psihologie Aplicată, 12(1),15 -20.
8. Inchley, J et al. (2016). Growing up unequal: gender and socioeconomic differences in young people's health and well -being. Health
Behaviour in School -aged Children (HBSC) study: international report from the 2013/2014 survey. Copenhagen : WHO Regional Office for
Europe.

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
73
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
III.5 SUP RAPONDEREA ȘI OBEZITATEA

În 4 octombrie 2017, ca parte a răspunsului la epidemia globală de obezitate, OMS a lansat direc țiile
strategice pentru a sprijini personalul din sistemul de îngrijire medicală primară în identificarea și îngrijirea
copiilor cu su prapondere și obezitate. În anul 2016 s -au înregistrat aproximativ 41 milioane de copii sub 5
ani cu suprapondere și obezitate, pe tot globul. În lipsa unui tratament eficient, acești copii riscă să rămână
supraponderali sau obezi și la vârste mai mari, as tfel având un risc crescut pentru boli cardiovasculare,
diabet, deces prematur, etc. (1)
În România, în perioada 2013 -2014, s -a înregistrat o prevalență a supraponderii și obezității autoraportate
de 10% la fete și 21% la băieți în vârstă de 15 ani, conform studiului Health Behaviour in School -Aged
Children (HBSC) 2013 -2014 (3). Acest studiu a urmărit prevalența supraponderii și obezității autoraportate
la copiii de 11 -15 ani din 42 de tări europene , printre care și România. Pe primul loc, în rândul populației de
15 ani , se află Malta cu o prevalență a supraponderii și obezității de 26% la fete și 34% la băieți, urmată de
Grecia cu 16% la fete și 32% la băieți.
În cadrul sintezei naționale „Identif icarea, cuantificarea și monitorizarea comportamentelor cu risc pentru
sănătate la elevii din România” din anul 2016 efectuată pe un eșantion de 7550 de elevi din ciclul liceal, cu
vârsta între 14 – 18 ani, dintre care 3328 de băieți și 4222 de fete, evalua rea prevalenței supraponderii și
obezității s -a realizat pe baza datelor antropometrice auto -raportate. Încadrarea în clase de dezvoltare
(subponderali, normoponderali, supraponderali și obezi) s -a realizat conform tabelelor IMC pe grupe de
vârstă – sursa -“International cut off points for body mass index for overweight and obesity by sex between
2 and 18 years”(obtained by averaging data from Brazil, Great Britain, Hong Kong, Netherlands, Singapore
and United States). De menționat că aceste standarde sunt utilizate în toate studiile OMS vizând starea de
nutriție.

Fig. 42 Distribuția fetelor în raport cu starea de nutriție în anul 2016

În anul 2016, a fost înregistrat cel mai ridicat procent al fetelor cu suprapondere la vârsta de 14 ani -13,89
% și cel mai redus la 18 ani – 5,86% . În categoria obeze, cea mai mare valoare s -a observat la fetele de 14
ani – 1,85%, iar cea mai mică valoare la fetele de 18 ani – 0,78% (Fig. 42).

19.44 17.67 16.78 14.64 18.85 64.81 73.63 72.91 76.34 74.51
13.89
7.50 9.45 7.92 5.86 1.85 1.20 0.85 1.10 0.78
020406080100
14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani %
Subponderale Normoponderale Supraponderale Obeze

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
74
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

Fig. 43 Distribuția băieților în raport cu starea de nutriție în anul 2016

Cei mai mulți băieți supraponderali s -au înregistrat la grupa de vârstă 14 ani – 21,28% iar cei mai puțini la 15
ani – 14,24 %. În categoria obezi cea mai mare valoare a fost evidențiată la băieții de 17 ani – 3,55% și cea
mai mică la cei de 15 ani – 2,12% (Fig. 43).

Fig. 44 Evolu ția prevalenței elevilor supraponderali în perioada 2008 -2016

Prevalența băieților supraponderali este în ușoară creștere de la 16,48 % în 2014 la 16,90 % în 2016, în
timp ce la fete creșterea e ste de la 6,96 % în 2014, la 8,92 în anul 2016 (Fig. 44).

Fig. 45 Evolutia prevalenței elevilor cu obezitate în perioada 2008 -2016

Față de anul 2014, procentul fetelor cu obezitate este în creștere de la 0,53% la 1,15%. Menționăm că
prevalența băieților cu obezitate a crescut de la 2,28% în anul 2014 la 2,61 % în anul 2016 (Fig. 45). 9.57 16.21
10.76 6.74 4.34 67.02 67.42 67.60 74.70 77.78
21.28
14.24 19.06 15.01 15.20
2.13 2.12 2.57 3.55 2.68
020406080100
14 ani 15 ani 16 ani 17 ani 18 ani %
Subponderali Normoponderali Supraponderali Obezi
6.39
4.9 5.17 9.32 6.96 8.92 17.48
12.1 16.2 11.7 16.48 16.9
051015202530
2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2014 2016 %
Fete Baieti
0.33 2.01
1.17
0.86 0.53 1.15 1.12 1.69 3.19
1.51 2.28 2.61
012345
2008-2009 2009-2010 2010-2011 2011-2012 2014 2016 %
Fete Baieti

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
75
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
CONCLUZII

Prevalența obezității atât la băieți cât și la fete în anul 2016 este în cre ștere față de anul 2014. Obezitatea și
supraponderea s -au înregistrat în mod predominant la vârstele mai mici (14 și 15 ani), atât la fete cât și la
băieți. Excesul ponderal, indiferent de grad, este un factor de risc major pentru sănătate. Se impune
inventarierea responsabilă a factorilor favorizanți și determinanți în vederea apl icării unor măsuri de
profilaxie primordială și primară pertinente.

Bibliografie

1. WHO/ releases guidelines to address overweight and obesity in children http: -//www.who.int/nutrition/topics/new -release –
guideline -obesity -children/en/
2. WHO/ Obesity and overweight http: -//www.who.int/mediacentre/factsheets/fs311/en/
3. Health Behavior in School -Aged Children HBSC Study, International Report from 2013 -2014 Survey. Cap.3 Body weight

RAPORT NAȚIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI TINERILOR DIN ROMÂNIA
76
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate

Autor coordonator: Conf. Univ. Dr. Maria Alexandra Cucu

Autori: Dr. Carmen Dumitrache, Dr. Camelia Teodora Stănescu, Dr. Viorica Ariana Kassai, Dr.
Ciprian Ursu, Dr. Silviu Rădulescu, Dr. Lăcrămioara Aurelia Brîndușe, Ing. Adriana Galan, Dr. Sorina
Irimie , Dr. Ileana Maria Mireștean, Dr. Cosmina Adriana Samoilă, Dr. Petru Sandu, Dr. Anda -Ioana
Curta, Prog. Cristian Calomfi rescu, Dr. Cristea Constantina, Asist. Ecaterina Scorțan, Ref.spec.
Ecaterina Matei , Referent 1A Gabriela Ghenea, Ec. Dan iela Georgescu.
Editare grafică: Ing. Cristina Chiriță, Dr. Ciprian Ursu