INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTAT E PUBLICĂ [626858]

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTAT E PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE
SĂNĂTATE

EVALUAREA STĂRII DE NUTRIȚIE A COPIILOR
DIN CICLUL PRIMAR CONFORM METODOLOGIEI
OMS PRIN PARTICIPAREA LA PROIECTUL
"EUROPEAN CHILDHOOD OBESITY
SURVEILLANCE INITIATIVE (COSI)"
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA 2017

IISSSSNN 22660011 –– 77446666
IISSSSNN–LL 22660011–77446666

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
1

Evaluarea stării de nutriție a copiilor din ciclul primar conform
metodologiei oms prin participarea la proiectul "European
childhood obesity surveillance initiative (COSI)"

RRaappoorrtt nnaațțiioonnaall RRoommâânniiaa
22001177

Autori: Dr. Constan ța Huidumac, Dr. Lăcrămioara Brîndușe
Revizi e și editare: Dr. Alexandra Cucu, Dr. Ciprian Ursu

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
2

CUPRINS

Introducere Pag. 6
Obiective Pag. 7
Metodologie Pag. 9
Proiectarea studiului Pag. 9
Loc de desfășurare Pag. 9
Populația de studiu Pag. 9
Eșantionarea Pag. 11
Mărimea eșantionul ui Pag. 11
Perioada de timp dedicată măsurătorilor Pag. 12
Instrumente și tehnici de măsurare Pag. 12
Instruire și standardizare Pag. 12
Colectarea datelor Pag. 13
Controlul calității datelor Pag. 15
Procesarea datelor Pag. 15
Analiza datelor Pag. 16
Raportarea datelor Pag. 16
Considerații etice Pag. 16
Rezultate Pag. 18
Caracteristici demografice ale copiilor Pag. 18
Antecedente personale și heredo -colaterale ale copiilor Pag. 19
Activitatea fizică a copiilor Pag. 24
Comportamentele alimenta re ale copiilor Pag. 29
Caracteristici antropometrice ale copiilor Pag. 37
Practicile privind nutriția și activitatea fizică în școli Pag. 44
Concluzii și recomandări Pag. 50
Bibliografie Pag. 53

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
3
Lista tabelelor

Numărul și titlul tabelului
Pagina
Tabel nr. 1. Ratele de participare și consimțământul copiilor/părinților 10
Tabel nr. 2. Distribuția copiilor incluși în analiza finală în funcție de gen și grupa
de vârstă
15
Tabel nr. 3. Definiția obezității (OMS și IOTF) 16
Tabel nr. 4. Antecedentele familiale privind hipertensiunea arterială 22
Tabel nr. 5. Antecedentele familiale privind diabetul zaharat 23
Tabel nr. 6. Antecedentele familiale privind hipercolesterolemia 23
Tabel nr. 7. Frecvența jocului activ/în forță în timpul săp tămânii în funcț ie de
sexul copilului
26
Tabel nr. 8. Frecvența jocului activ/în forță în timpul săptămânii în funcție de
mediul de r ezidență al copilului
26
Tabel nr. 9. Frecvența jocului activ/în forță la sfârșitul săptămânii în funcț ie de
sexul co pilului
26
Tabel nr. 10. Frecvența jocului activ/în forță la sfârșitul săptămânii în funcție de
mediul de rezidență al copilului
27
Tabel nr. 11. Media orelor petrecute prin activitate fizică și activități sedentare în
funcție de mediul de rezidență
27
Tabel nr. 12. Media orelor petrecute prin activitate fizică și activități sedentare în
funcție de sexul copilului
28
Tabel nr. 13. Corelația dintre parametrii antropometrici și comportamentele
copiilor
28
Tabel nr. 14. Frecvența consumului alime ntelor/băuturilor pe categorii în funcție
de genul copilului
31
Tabel nr. 15. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție
de mediul de rezidență al copilului
32
Tabel nr. 16. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe catego rii în funcție
de grupa de vârstă a copilului
34
Tabel nr. 17. Mediile măsurătorilor a ntropometrice în funcție de gen 38
Tabel nr. 18. Greutatea copiilor în funcție de grupa de vârstă, gen și mediul de
rezidență
38
Tabel nr. 19. Înălțimea copiilor în funcție de grupa de vârstă, gen și mediul de
rezidență
39
Tabel nr. 20. Circumferința taliei copiilor în funcție de grupa de vârstă, gen și
mediul de rezidență
39
Tabel nr. 21. Circumferința șoldului copiilor în funcție de grupa de vârstă, gen și
medi ul de rezidență
40
Tabel nr. 22. Indicele de masă corporală al copiilor în funcție de grupa de vârstă,
gen și mediul de rezidență
41
Tabel nr. 23. Facilitățile școlilor privind activitatea fizică în funcție de localizare 45
Tabel nr. 24. Prevederile c urricu lare privind durata activităților fizice în școală 46
Tabel nr. 25. Facilitățile școlilor privind transportul școlar în funcție de localizare 46

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
4 Tabel nr. 26. Facilitățile școlilor privind alimentația în funcție de localizare 47
Tabel nr. 27. Facilitățile școlilor privind accesul elevilor la băuturi în funcție de
localizarea școlilor
48
Tabel nr. 28. Facilitățile școlilor privind accesul elevilor la alimente în funcție de
localizarea școlilor
49

Lista graficelor

Numărul și titlul graficul ui
Pagina
Grafic nr. 1 . Distribuția copiilor în funcție de gen și mediul de rezidență 18
Grafic nr. 2. Distribuția copiilor în funcție de vârstă și mediul de rezidență 19
Grafic nr. 3. Relația dintre copil și persoana care a completat formularul în
funcție de mediul de rezidență
19
Grafic nr. 4. Relația dintre copil și persoana care a completat formularul în
funcție de genul copilului
20
Grafic nr. 5. Date privind nașterea copilului la termen 20
Grafic nr. 6. Frecvența alăptării în funcție de med iul de rezidență 21
Grafic nr. 7. Frecvența alăptării în funcție de grupa de vârstă a copilului 21
Grafic nr. 8. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale
privind hipertensiunea arterială
22
Grafic nr. 9. Structura eșantionului în fu ncție de antecedentele familiale
privind diabetul zaharat
22
Grafic nr. 10. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale
privind hipercolesterolemia
23
Grafic nr. 11. Compararea distanței de la/până la școală în funcție de mediul
de rez idență al copiilor
24
Grafic nr. 12. Frecventarea unui club de sport/dans în funcție de genul
copiilor
24
Grafic nr. 13. Frecventarea unui club de sport/dans în funcție de mediul de
rezidență al copiilor
25
Grafic nr. 14. Mijloacele de transport util izate pentru transportul de la/până
la școală în funcție de mediul de rezidență
25
Grafic nr. 15. Structura eșantionului în funcție de declarația copiilor privind
micul dejun în ziua măsurătorilor
29
Grafic nr. 16. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de gen 29
Grafic nr. 17. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de mediul de
rezidență
30
Grafic nr. 18. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de grupa de
vârstă
30
Grafic nr. 19. Opinia familiei privind statusul ponde ral al copilului în funcție
de grupa de vârstă
36
Grafic nr. 20. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
5 de sexul copilului 36
Grafic nr. 21. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție
de mediul de rezi dență
37
Grafic nr. 22. Distribuția copiilor în funcție de îmbrăcămintea la momentul
măsurătorilor
37
Grafic nr. 23. Prevalența obezității la copiii de 7 ani în funcție de sex 41
Grafic nr. 24. Prevalența obezității la copiii de 8 ani în funcție de s ex 42
Grafic nr. 25. Prevalența obezității la copiii de 9 ani în funcție de sex 42
Grafic nr. 26. Compararea prevalenței obezității la fetele de 8 ani între cele
două runde ale studiului (R3 – 2012/2013 și R4 – 2015/2016)
43
Grafic nr. 27. Compararea p revalenței obezității la băieții de 8 ani între cele
două runde ale studiului (R3 – 2012/2013 și R4 – 2015/2016)
43
Grafic nr. 28. Structura școlilor în funcție de localizare 44
Grafic nr. 29. Gradul de siguranță a drumului de la/către școală în funcție de
localizare
47
Grafic nr. 30. Funcția persoanelor care au completat formularele școlilor 49

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
6

INTRODUCERE

În rândul copiilor, în 2016, aproximativ 41 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani au fost
supraponderali sau obe zi. Odată considerată o problemă a țărilor cu venituri ridicate, Excesul de
greutate și obezitatea constituiau probleme de sănătate publică doar în țările dezvoltate până nu
demult. Acum se înregistrează o crește alarmantă în țările cu venituri mici și med ii, în special în
mediul urban. În Africa, numărul copiilor supraponderali sub 5 ani a crescut cu aproape 50% din
2000. Aproape jumătate dintre copiii sub 5 ani care erau supraponderali sau obezi în 2016 locuiau
în Asia.
În rândul copiilor și adolescențilo r cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani, s -au înregistrat peste 340 de
milioane de supraponderali sau obezi în 2016. Prevalența excesului de greutate și a obezității în
rândul copiilor și adolescenților cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani a crescut dramati c, de la doar
4% în 1975 la puțin peste 18% în 2016. Creșterea a apărut similar în rândul băieților și fetelor: în
2016, 18% dintre băieți au fost supraponderali. În timp ce în 1975, mai puțin de 1% dintre copiii și
adolescenții cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani erau obezi, în anul 2016 au fost obezi 124 milioane
de copii și adolescenți (6% dintre fete și 8% dintre băieți).
În 2016, peste 1,9 miliarde de adulți (18 ani și peste) erau supraponderali. Dintre aceștia, peste
650 de milioane de adulți au fost obezi. În același an, prevalența supraponderalității a fost de 39%
la adulții în vârstă de 18 ani și peste (39% dintre bărbați și 40% dintre femei). Prevalența obezității
era de 13% la nivel mondial (11% dintre bărbați și 15% dintre femei). Astfel, preval ența globală a
obezității aproape s -a triplat între 1975 și 2016.
Cauza fundamentală a obezității și excesului de greutate este un dezechilibru al balanței
energetice între numărul caloriilor ingerate și cel al caloriilor consumate. Acest dezechilibru este
determinat atât de alimentația bogată, hipercalorică, cât și de scăderea activității fizice, pe baza
creșterii sedentarismului .
Obezitatea în copilărie poate avea consecințe atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Principalele consecințe imediate as upra stării de sănătate ale obezității din copilărie includ:
– Tensiune arterială ridicată și hipercolesterolemie, ceea ce constituie factori de risc pentru
afecțiunile cardiovasculare
– Risc crescut de afectare a toleranței la glucoză, a rezistenței la insul ină și de apariție a
diabetului zaharat tip II
– Creșterea riscului de apariție a afecțiunilor respiratorii (astm bronșic, apnee în somn)
– Probleme de mișcare și disconfort musculo -scheletic
– Afecțiuni hepatice, calculi biliari și reflux gastro -esofagian
– Probl eme psihologice (ex. anxietate, depresie)
– Respect de sine scăzut și reducerea calității vieții
– Probleme sociale (stigmatizare, marginalizare)
Consecințele pe termen lung ale obezității din copilărie se asociază cu:
– Creșterea riscului de obezitate la vârst a adultă.
– Gradul de obezitate al adulților este mai mare la persoa nele care au fost supraponderale
sau obeze în copilărie
– Risc crescut de apariție a bolilor cronice, de exemplu afecțiuni cardiovasculare, diabet
zaharat tip II, cancer

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
7 Este recunoscut faptu l că prevenția este singura opțiune valabilă pentru stăpânirea epidemiei,
practicile curente de tratament sunt de a menține mai curând problema sub control decât
vindecarea. O evaluare detaliată și comprehensivă a dimensiunii problemei de sănătate publică
este imperativă pentru a stimula un răspuns politic adecvat.
Schimbările în modelele de activitate fizică și comportamentele alimentare constituie adesea
rezultatul schimbărilor de mediu și a schimbărilor sociale. Aceste schimbări se asociază dezvoltării
și/sau lipsei de politici de susținere în sectoare precum sănătatea, agricultura, transportul,
planificarea urbană, mediul, prelucrarea produselor alimentare, distribuția, marketingul și
educația.
A fost recunoscută nevoia de standardizare și de armonizar e largă a sistemului de supraveghere a
obezității la copii. Ca urmare, s-a stabilit în cadrul Biroului European al OMS un program de
supraveghere în unele țări din regiune.
În acest context, OMS a lansat inițiativa COSI (European Childhood Obesity Surveil lance Initiative),
care s e află acum la cea de -a patr a etapă. Studiul a început în 2007, în prima etapă au fost
implicate 13 țări, în etapa 2010 s -au alăturat încă 4 țări, în 2012 in etapa a treia s-a alăturat și
România iar in etapa a patra 2015/2016 numărul tot mai mare de țări participante la COSI este în
prezent de 31 de țări. Pe lângă obținerea unor date corecte de la nivelul întregii țări, evaluarea
stării de nutriție după o metodologie standardizată permite și realizarea unor comparații între
țările Regiunii Europene.

OBIECTIVE

Sistemul de Supraveghere a Obezită ții în Copil ărie (COSI) este un proces sistematic continuu de
colectare, analiz ă, interpretare și răspândire a informa ției descriptive pentru monitorizarea
greută ții excesive, aceasta fiind identificata de că tre OMS ca o problemă de sănătate publică
serioasă în Europa. De asemenea datele pot fi extrapolate pentru proiecte de cercetare, aceste
date de supraveghere , devenite o rutin ă, furnizeaz ă cea mai importantă informa ție pentru
înțelege rea problemei.
Obiectivul studiului este de a m ăsura tendin țele în supraponderalitate și obezitate la copiii în
vârst ă de 6 -9 ani pentru ob ținerea unei în țelegeri corecte a progresului epidemiei și a regresului ei;
utilizarea unei metodologii comune permit e și compara țiile între țări în cadrul Regiunii Europene.
Implementarea unui sistem de supraveghere simplu, standardizat, armonizat și susținut este
importantă în umplerea unei lacune în informa ția longitudinală despre starea de n utriție, în
atacarea și monitorizarea epidemiei de obezitate a copiilor și în identificarea grupelor de risc. Este
de asemenea important s ă poată fuziona cu alte protocoale pentr u evaluarea impactului
interven țiilor în școli.
Deși fiecare țară este liberă să-și dezvolte un sistem c orespunzator circumstan țelor locale, este
imperativ ca datele s ă fie colectate conform unui protocol agreat în comun și care s ă con țină
problemele de bază stipu late. Sistemul este proiectat să fie câ t se poate de simplu și nu trebuie s ă
cear ă resurse supli mentare majore. Nu exist ă inten ția de a î nlocui sistemele de supraveghere a
sănătă ții, antropometrice și de alimentatie care sunt deja în func ție sau în studiu de planificare,
din contr ă, sistemul trebui e sa fie integrat în ele. De aceea, Româ nia a optat p entru includerea
acestui studiu în Programul Național de evaluare și promovare a sănătă ții și educa ție pentru
sănătate.
La fiecare etap ă de colectare a datelor, obiectivul principal este ca în fiecare grup de copii din
școala primară să se masoare:

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
8  greuta tea, înăl țimea și indicele de masa corporală (IMC);
 prevalen ța subponderalită ții, greută ții normale, suprapondera lității, obezită ții, indicelui
mediu de mas ă corporală și media IMC;
 schimbări le anuale în prevalen ța supraponderalită ții, obezită ții și media indexului de masă
corporală fa ță de grupul anterior de copii de aceea și vârst ă .
Țările participante au op țiunea de a extinde măsurătorile antropometrice de bază . Astfel in etap a
trei Romania a optat pentru măsurători le antropometrice de baz ă la copiii de 8 ani iar in etap a
patru s-a extins grupa de vârsta la care acestea au fost aplicate de la 7 la 9 ani si s-au colectat
datele despre: circumferința taliei și a șoldurilor, co -morbiditatea asociată, obiceiuri alimentare,
activitatea/inactivitatea fizică , precum și a detaliilor despre părinți și scoală. Multe studii au
evaluat numai prevalen ța supraponderalită ții. Sistemul Cambridge de Supraveghere a Sănătă ții în
Scolile Publice din Statele Unite include, de asemenea, un grup longitudinal și rezultatele i ndic ă
predispozi ția copiilor să devină supraponderali în primii ani și să rămână supraponderali și la vârstă
mai înaintată . Monitorizarea inciden ței și remisiunii în timp este valabilă pentru identificarea
grupur ilor țintă pentru prevenirea și interven ția la nivel local înainte ca supraponderalitatea să se
stabileasc ă. Țările participante sunt, deci, încurajate, pe baze voluntare să includ ă o urmă rire
atentă a grupului ini țial de copii ale și pentru studiu și să repete toate măsurătorile astfel ca rata
incid enței sau a remisiei supraponderalită ții sau obezită ții să poată fi estimată .

A treia etap ă de colectare a datelor a fost în timpul anului scolar 2012/2013 si a patra etapa în
timpul anului scolar 2015/2016 . Urmează etape repetate la fiecare 2 -3 ani. După cea de -a 8-a
reuniune a COSI din Dubrovnik, Croația (18 -20 mai 2015), s -a decis să se reducă chestionarele la
trei (Copil, Școală și Familie) și să se facă câteva modificări în formulare. Acest protocol final
împreună cu manualul de proceduri a fost utili zat pentru colectarea de date COSI pen tru a patra
etapă de măsurători , planificată pentru anul școlar 2015/2016. România participă pentru a dou a
oară la studiul privind obezi tatea în rândul copiilor de vârstă școlară, de data aceasta colectându –
se atât da tele antropometrice ale copiilor incluși în studiu, cât și informații furnizate de tutorii
copiilor privind comportamentul acestora referitor la activitatea fizică și obiceiurile alimentare. La
acestea se adaugă datele furnizate de cadrele didactice cu pri vire la dotările și facilitățile oferite de
școală pentru un stil de viață sănătos.

În cea de -a patra etap ă, România și-a propus următoarele o biective în cadrul acestui studiu:
 evaluarea măsurătorilor antropometrice (înălțime și greutate corporală) care d etermină
statu sul nutrițional și calcularea indicatorilor de creștere pe baza acestor măsurători
(subponderalitate, normoponderalitate, supraponderalitate și obezitate) ;
 identificarea nivelului de activitate fizică a copiilor uti lizând datele furnizate de aparținătorii
acestora ;
 evaluarea obiceiur ilor alimentare ale copiilor pe baza datelor declarate de către familiile
copiilor participanți la studiu ;
 colectarea informațiilor despre practicile privind nutriția și activitatea fizic ă în școli .

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
9 METODOLOGIE
Proiectarea studiului
S-a aplicat modelul studiului semi -longitudinal, în sensul c ă la fiecare etapă de colectare a datelor
(ce va fi repetată la in tervale definite) este selectată o noua sec țiune transversal ă, drept e șantion,
dintre copiii de aceea și vârst ă. În plus, țările participante pot opta pentru o proiectare prospectivă
a grupului, în care e șantionul ini țial de copii este urm ărit pentru o etap ă.
România a ales să realizeze studiul pe populații diferite de vârst ă stabilită, astfel că studiul este
descriptiv, cross -secțional, realizat în manieră transversală.

Loc de desfă șurare
Acest studiu are ca target grupul care e ste cel mai sensibil la influen țele mediului și la care s -a
înregistrat cea mare cre ștere a inciden ței obezi tății (ajung ând la 2% în unele țări în anii 2000 ) și
anume copiii de vârstă școlară. Educa ția este obligatorie în majoritatea țărilor din Europa , astfel c ă
majoritatea copiilor sunt cuprin și în sistemul de educa ție. Odată ce un e șantion reprezentativ la
nivel național de școli primare este selectat la introducerea sistemului, acelea și școli pot r ămâne
ca bază de studiu la nivel național . O selectare potrivit ă a școlilor ca bază de e șantionare permite o
imagine general ă descriptivă a popula ției. Acest tip d e abordare permite colectarea datelor cu
resurse financiare, umane și instrumentale reduse, u șurând și dezvoltarea unor rela ții bune cu
acele școli. Suplimentar, fiecare școală poate furniza informa ții valoroase pentru planificarea
interven țiilor locale școlare, permi țând urmărirea progresului local î mpotriva obezită ții. Unul din
dezavantajele ac estui sistem poate fi o continuă povar ă pe acelasi sistem local de sănătate școlară
și o aten ție prea puternic ă asupra interven țiilor din aceste școli, care în timp poate conduce la o
mai mică reprezentativitate în ce prive ște prevalen ța supraponderalită ții. Deci, țările participante
pot decide sa selecteze noi e șantioane de școli reprezentative la nivel național la fiecare etap ă de
colectare a datelor.
Țările partic ipante au de asemenea posibilitatea implementă rii sistemului de supraveghere în
toate școlile primare din țară.
În România s -a optat pentru un e șantion reprezentativ de 207 școli, din mediul urban și rural , alese
prin randomizare simplă, folosind ca bază d e eșantionare totalitatea școlilor primare din țară
(4589 de școli) care au un număr de copii înscri și de cel pu țin 40 de elevi / școală . În România
există 41 județe, din fiecare județ selectându -se câte 5 școli, 3 școli din mediul rural și 2 școli din
med iul urban. De asemenea, au fost selectate 2 școli din municipiul București. Astfel, în total au
fost selectate 207 școli, 123 din mediul rural și 84 din mediul urban.
În etapa a patra (2015/2016) a u fost incluse în studiu aceleaș i 207 școli ca în etapa precedentă –
(2012/2013). Școlile au fost c lasificate în funcție de localit ate ca provenind din orașe mari, orașe
mici, suburbii și comune/sate.
Toate cele 207 școli selectate au participat la studiu:

Rata de participare a școlilor = nr. școli care au part icipat la studiu / nr.școli selectate să participe
la studiu * 100 = 207*100/207 = 100%

Popula ția de studiu
Măsurători le au loc în școli primare. Există flexibilitatea de a selecta una sau mai multe din grupele
de vârsta 6 ani, 7 ani, 8 ani sau 9 ani ani. Aceste patru grupe de vârst ă sunt alese deoarece ele
preced pubertatea și elimin ă posibile diferen țe dintre țări care ar putea fi atribuite varia țiilor în ce

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
10 prive ște vârsta la care apare pubertatea . De asemenea, la aceste vâ rste, identificarea obezită ții
este valoroas ă pentru previziunea condi ției de adult . Pe lângă aceasta, în jurul v ârstei de 6 ani
adipozitatea începe sa revină (începe cea de -a doua perioadă de creștere rapidă a gr ăsimii
corporale). Fixând eforturile de preven ție asupra copiilor înaint e de începerea pubertă ții este
important ă în reducerea inciden ței obezită ții.
În etapa a treia (2012/2013), în România , studiul s -a desfășurat doar pentru grupa de vârsta 8 ani.
În etapa a patra (2015/2016) – au fost incluși în studiu copii din trei categ orii de vârstă – 7 ani, 8 ani
și 9 ani. Astfel, au fost înregistrați 9094 de copii (4509 fete și 4585 băieți). (tabel nr.1)

Tabel nr. 1. Ratele de participare și consimțământul copiilor/părinților
Fete Băieți Total
N % N % N %
Înregistrați 4509 100 4585 100 9094 100
Examinați 3742 82,99 3869 84,39 7611 83,69
Absenți 545 12,09 509 11,10 1054 11,59
Refuzul
copiilor 29 0,64 25 0,54 54 0,59
Refuzul
părinților 193 4,28 182 3,97 376 4,13

Au fost calculate ratele de participare și de refuz al partici pării la studiu în funcție de genul
copiilor:

1. Rata de participare a copiilor = nr . de copii care au fost examinați / nr. de copii care au
fost invitați să participe * 100 = 7611*100 / 9094 = 83,69%
Rata de participare a copiilor (fete) = nr. de fete care au fost examinate / nr. de fete
care au fost invitate să participe * 100 = 3742*100 / 4509 = 82,99%
Rata de participare a copiilor (băieți) = nr. de băieți care au fost examinați / nr. de băieți
care au fost invitați să participe * 100 = 3869*100 / 4585 = 84,38%
2. Rata de refuz al copiilor = nr. de copii care refuză ei înșiși să fie măsurați / nr. de copii
care au fost invitați să participe * 100 = 54*100 / 9094 = 0,59%
Rata de refuz al copiilor (fete) = nr. de fete care refuză ele însele să fie măsurate / nr. de
fete care au fost invitate să participe * 100 = 29*100 / 4509 = 0,64%
Rata de refuz al copiilor (băieți) = nr. de băieți care refuză ei înșiși să fie măsurați / nr.
de băieți care au fost invitați să participe * 100 = 25*100 / 4585 = 0,54%
3. Rata de r efuz al părinților = nr. de copii ai căror părinți nu și -au dat consimțământul să
fie măsurați / nr. de copii care au fost invitați să participe * 100 = 376*100 / 9094 =
4,13%
Rata de refuz al părinților (fete) = nr. de fete ale căror părinți nu și -au dat
consimțământul să fie măsurate / nr. de fete care au fost invitate să participe * 100 =
193*100 / 4509 = 4,28%
Rata de refuz al părinților (băieți) = nr. de băieți ai căror părinți nu și -au dat
consimțământul să fie măsurați / nr. de băieți care au fost in vitați să participe * 100 =
182*100 / 4585 = 3,97%
4. Rata de absență a copiilor = nr. de copii absenți în ziua măsurătorilor / nr. de copii care
au fost invitați să participe * 100 = 1054*100 / 9094 = 11,59%

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
11 Rata de absență a copiilor (fete) = nr. de fete ab sente în ziua măsurătorilor / nr. de fete
care au fost invitate să participe * 100 = 545*100 / 4509 = 12,09%
Rata de absență a copiilor (băieți) = nr. d e băieți absenți în ziua măsurători lor / nr. de
băieți care au fost invitați să participe * 100 = 509*10 0 / 4585 = 11,10%

Eșantionarea
Date fiind diferen țele dintre țări în sistemele de educa ție școlară , vârsta de începere a școlii,
numă rul de copii din clas ă, este dificil s ă se propun ă o abordare uniformă a selec ției care s ă fie
egal aplicabilă. A șa ca s -a sugerat c ă vârsta ar fi prima priorit ate pentru procedurile de selec ție.
Conform primei consult ări din 2007 cu țările participante, majoritatea copiilor dintr -un grup
specific de vârsta (6 ani) corespund unei anume clase. Dacă toți copiii unui grup speci fic de vârsta
țintă sunt în aceeasi clasă, atunci e șantionul poate fi desenat în interiorul aceleia și clase. Dac ă
grupul specific de vârsta țintă este r ăspâ ndit în mai multe clase, toate clasele unde copiii din acest
grup de vârsta sunt prezen ți vor fi e șantionate.
Eșantionarea grupat ă (tip cluster) folo șeste ca unitate de e șantionare primară școala sau clasa. În
cazul primei op țiuni: (a) este luat un eșantion randomizat simplu al școlilor primare (publice,
private și speciale) propor țional ca dimensiune; și (b) în fiecare scoal ă eșantionat ă este aleasă
întampl ător o clas ă pentru fiecare grup (grupe) de vârst ă țintă. Dac ă mai pu țin de 1% din copiii
țintă sunt înscri și în școli speciale sau private, țările participante pot alege s ă excludă aceste școli
de la eșantionare. În cazul celei de -a doua op țiuni, este luat un e șantion randomizat simplu al
claselor școlare primare. Dacă este nevoie, e șantionarea poate fi făcută pentru reducerea ratei de
non-răspuns care va fi men ținută la un nivel cât mai coborât posib il. Țările participante pot de
asemenea opta pentru includerea tuturor copiilor din țară din respectivul grup de vârstă . Aceasta
poate necesita mai multe aranjamente logistice pentru respectarea metodologiei.
România a decis să continue la etapa a ctuală s ă utilizeze eșantionul de școli din etapa anterioară,
respectiv 207 școli, eșantion reprezentativ la nivel național. Baza de eșantionare a fost
reprezentată de toate școlile elementare din țară (4589 școli) care În România, din fiecare județ
s-au selectat câte 5 școli – 2 în urban și 3 in rural – iar din Bucuresti 2 școli.
Din fiecare școală au fost selectate randomizat câte două clase, una de clasa I și una de clasa II
(în 4 școli din mediul rural a fost doar câte o clasă, astfel încât din mediul ru ral s-au inclus în studiu
122 clase I și 120 clase a II -a, iar din mediul urban s -au selectat 84 clase I și 84 clase a II -a. În total,
au fost selctate 410 clase, 206 clase I și 204 clase a II -a).

Mărimea e șantionului
Este necesar ca dimensiunea efectiv ă finală a e șantionului s ă fie de 2800 de copii (1400 b ăieți și
1400 fete) , pentru fiecare grupă de vârstă .
La runda a 4 -a a studiului au fost examinați 7611, din care au fost excluși, într -o primă etapă 24 de
copii (unul nu avea completată data nașterii și 23 de copii care nu aveau completate
înălțimea/greutatea), astfel că au rămas în studiu 7587 copii. Din cauza numărului mic de copii cu
vârste sub 7 ani și a celor de peste 10 ani, aceștia au fost excluși.
Astfel , la etapa actuală a studiului au fost incluși în studiu copii din trei grupe de vârstă, distribuiți
după cum urmează:
– 7 ani – 1187 copii
– 8 ani – 3569 copii
– 9 ani – 2652 copii.

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
12 Perioada de timp dedicată măsurătorilor
Datele sunt colectate o singură dată în timpul unui an școlar. Țărilor participan te li se cere să se
facă măsurătorile în toate e șantioanele de copii într -o perioadă cât mai scurtă posibil, preferabil în
patru săptămâni și nu mai mult de 10 săptămâni. Este important să se evite colectarea datelor în
primele două săptămâni ale perioadei școlare (trimestru/semestru) sau imediat după o vacan ță
importantă. Fiecare țară decide asupra perioadei când au loc măsurătorile în fiecare școală.
Compatibilitatea datelor între țări va fi îmbunătă țită dacă toate datele sunt colectate în aceeasi
perioad ă a anului școlar, de și circumstan țele locale pot să nu permită această abordare. Ca
urmare, nu este obligatoriu ca datele să fie colectate în aceea și perioadă în toate țările, dar este
recomandat.
Fiecare etapa de colectare a datelor se va face la interva le precise (ex. la 2 sau 3 ani). Acordul va fi
dat de Echipa de Investigatori COSI.
În etapa a patr a (2015 -2016), colectarea datelor s -a realizat în perioada 10 mai -7 iunie 2016.

Instrumente și tehnici de măsurare
Este de preferat ca măsurătorile antro pometrice să fie făcute în cursul dimine ții, înaintea
prânzului, urmând procedurile standardizate.
Țărilor participante li se cere să folosească acelea și instrumente (cântare, taliometre) în toate
școlile și să le calibreze, preferabil în fiecare zi de măs uratoare (instrumentele de calibrare sunt
disponibile; unele echipamente sunt deja calibrate de compania furnizoare și nu trebuie calibrate
de utilizator). În toate cazurile instrumentele trebuie sa fie corecte și precise.
Comparabilitatea dintre țări a da telor va fi î mbunătă țită dacă fiecare țară va folosi acelea și seturi
de instrumente antropometrice, dar aceasta nu este obligatoriu. La achizitionarea noului
echipament se recomandă achizi ționarea aceluia care este deja folosit în alte țări. Din lista
instrumentelor agreate de OMS, România a optat pentru cântarul Beurer PS07 și pentru
taliometrul portabil SECA 206 și a achizi ționat , în runda a 3 -a, 45 de astfel de seturi pe care le -a
utilizat pentru ambele etap e de măsurători. Cei 84 de examinatori au fost instrui ți privind tehnicile
de măsurare, conform metodologiei OMS.

Instruire și standardizare
Pentru fiecare etap ă de colectare, examinatorii au fost instrui ți să fac ă măsurătorile standardizate
cât mai corect și precis posibil, conform tehnicilor prescr ise și instruc țiunilor pentru examinatori.
Instruirea include o trecere în revistă a cuno ștințelor, a obiectivelor studiului, folosirea
standardizată a chestionarelor/formularelor, efectuarea măsurătorilor a șa cum este descris în
protocol, sprijinirea copi ilor cu anxietă ți, calibrarea instrumentelor de măsurare, înscrierea
imediată a valorilor după citire și scrierea clară pentru a reduce gre șelile în timpul transferului de
date. Este scoasă în eviden ță stricta respectare a tehnicilor de măsurare și a proce durilor de
înregistrare. Aten ție deosebită se acordă confiden țialită ții, prevenirii stigmatiz ării sau violen ței
copiilor vulnerabili și acordarea de răspunsuri adecvate la întrebările venite de la copii, personalul
școlii sau părin ți.
Atât administratorii datelor (managerii de date) cât și cei care culeg datele sunt instrui ți la
începutul colectării datelor asupra tuturor aspectelor legate de administrarea datelor.

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
13 Colectarea datelor
În etap a actuală au fost pregătite trei formulare pentru colectarea dat elor: un formular pentru
copil, un formular pentru școală si un formular pentru familie . Ele includ întrebări cu răspunsuri
precodate și sunt cât mai scurte posibil. Formularul examinatorului și formularul școlii sunt înso țite
de instruc țiuni detaliate. A tât formularele cât și instruc țiunile de completare au fost traduse și
redactate în limba română, iar toate informatiile legate de metodologia de aplicare și de tehnicile
standardizate de măsurare a greută ții și înăl țimii au fost editate într -un manual de lucru.
1. Formularul copilului – conține următoarele variabile: data na șterii (sau vârsta ), sexul,
domiciliul, școala, clasa, data măsurători i, indicarea orei măsurători i, hainele purtate în timpul
măsurători i, adresa școlii, greutatea și înălțimea copil ului. Acordul copilului este ob ținut
înaintea î nceperii măsurători lor. Greutatea și înălțimea copilului sunt u șor de mă surat, dar
indicator ii antropometrici deriva ți din aceste măsurători sunt adesea considera ți mai fol ositori
decâ t valorile greută ții și înăl țimii. Indicele de Masă Corporală (IMC) este o apreciere a
greută ții în functie de înălțime, și este un indicator bine cunoscut în aprecierea stării de
nutri ție, arătând dacă un copil este subponderal, normal, cu risc de supraponderalita te,
supraponderal sa u obez. Câ nd greutatea și înălțimea corpului sunt măsurate de o persoană
instruită , IMC este mult mai precis dec ât dacă valorile sunt autoraportate sau raportate de
părinți, ținând cont de faptul c ă oamenii au tendin ța să raporteze o greutate mai mică decâ t
cea real ă (în special cei obezi) și să supraevalueze înălțimea. Examinatorii au fost instrui ți să nu
calculeze IMC la locul măsurători lor. IMC are propriile limită ri. Spre e xemplu , nu se poate face
distinc ția între greutatea masei musculare și cea a gr ăsimii; evaluarea grăsimii abdominale este
importantă pentru că un exces de gr ăsime abdominală (independent de gr ăsimea total ă a
corpului) este asociat cu tulbur ări metabolice cum ar fi hiperinsulinemia și dislipidemia . În plus,
o circumferin ță mare în talie în copil ărie continuă în perioada adultă. În literatura de
specialitate este men ționat că raportul talie / șolduri (circumferin ța taliei în relatie cu înălțimea
și greutatea ) nu este atât de precis precum circumferin ța taliei în copilarie, în ce priveste
adipozitatea centrală (Lohman TG, Roche AF, Martorell R, eds. Anthropometric standardization
reference manual. Champaign, Human Kinetics Books, 1988). Măsurători le șoldului furnizează
o informatie valoroas ă despre masa muscular ă gluteofemurală și structura osoas ă. De aceea
este recomandată măsurare a circumferin ței taliei și șoldului, pe o baza voluntară, pentru a
caracteriza o popula ție în termenii distribu ției gră simii abdominale , independent de gră simea
totală .
2. Formularul pentru școală – Acest formula r este completat de directorul școlii, de profesorii
implica ți în activitatea educativ ă din clasele e șantionate sau de cineva care se poate
documenta și raporta despre loca ția scolii, numărul copiilor î nregistra ți și măsura ți (examina ți),
clasele eșantionat e, num ărul copiilor care au refuzat examinarea și numărul copiilor absen ți în
ziua de măsurare . Sunt incluse câ teva caracteristici de mediu ale școlii, cum ar fi frecven ța
orelor de educa ție fizică, disponibilitatea terenurilor școlare de joacă, posibilitatea de
achizi ționare a alimentelor și băuturilor în școală și inițiativele școlii în ceea ce prive ște
promovarea unui stil de via ță sănă tos.
Deși obezitatea are cauze biologice, individuale și de mediu, mediul constituie un factor cheie
în creșterea ei rapidă . Școala poate influen ța diet ele copiilor prin furnizarea prâ nzului în școală,
controlul valabilită ții alimentelor și băuturilor și includerea în curricula școlar ă a educa ției
nutri ționale. Școlile sunt de asemenea locuri importante pentru promova rea activ ității fizice.
Acest formular înregistrează informa ții despre di sponibilitatea rutelor sigure către școală,
transportul la școală , curricula școlii, alimenta ția în școală , existen ța automatelor de alimente

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
14 și băuturi, precum și despre disponibilitatea fruc telor, legumelor , laptelui. Directorul școlii sau
profesorii claselor e șantionate vor completa formularul. Este recomandat ca formularul să fie
completat în prezen ța examinatorului. Informa țiile colectate prin aceste formulare pot ajuta
școlile în dezvolta rea unei strategii de preven ție sau a unui program de interven ție bazat pe
educa ție pentru sănătate , cu scopul de a promova alegerile sănă toase.
3. Formularul pentru familie. Două grupuri de obiective – dieta optimizată și creșterea activită ții
fizice – sunt esen țiale pentru combaterea obezită ții. Pe lângă măsurători le ant ropometrice,
este importantă ob ținerea datelor despre dieta copiilor și obiceiurile legate de
activitatea /inactivitatea fizică. Totu și, această colectare a informa țiilor este voluntară și țările
participante pot alege toate sau numai o parte din date. Aceste date sunt colectate prin
formularul de înregistrare pentru familie care este completat de p ărinți sau apar ținători,
posibil î mpreun ă cu copilul. Caracteristicile socio -economice ale famili ei și co-morbiditatea
asociat ă cu obezitatea pot fi ob ținute prin intermediul acestui formular. Dacă țările
participante decid s ă folosească formularul de înregistrare pentru familie, el poate fi ata șat
scrisorii destinate p ărinților pentru inf ormarea lor privind aceasta ini țiativ ă și pentru ob ținerea
acordului lor.

România a optat , la această rundă, pentru raportarea și pre lucrarea la nivel interna țional a
informa țiilor culese prin toate cele trei formulare. În runda anterior desfășurată în țara noastră , au
fost analizate doar formularele obligatorii. La nivelul fiecărui județ au fost desemnate câte 2
persoane (medici sau asistente medicale cu experiență în medicina școlară) responsabile de
implementarea tuturor activităților planificate în județul respec tiv in cadrul proiectului COSI. Toți
cei 84 de examinatori au participat la un instructaj organizat l a Bucuresti, INSP, pe data de 7
aprilie 2016 . Cu ocazia instructajului, au fost distribuite manualele de lucru, formularele și
echipamentele necesare măs urătorilor. Fiecare echipă județeană a primit pe bază de proces verbal
un cântar și un taliometru. Măsurătorile au fost planificate în școlile selectate astfel încât acestea
să se desfășoare în același timp și în aceleași condiții pentru toți copiii . Depla sările la școlile
selectate în vederea efectuării măsurătorilor (înălțime, greutate) și aplicării chestionarelor a u fost
efectuate în intervalul 10 mai – 7 iunie 2016. Administrarea formularului copilului i și măsurarea
greută ții și înăl țimii pentru o clas a cu 25 de copii durează aprox. 2 -3 ore. Formularele completate
au fost returna te către INSP până la data de 30 iunie 2016 .
Implementarea ini țiativei de supraveghere în scoli se face în strânsă colaborare cu profesorii și
restul personal ului din școli. Pri ncipiile de bază ale confiden țialită ții, intimită ții și obiectivită ții
trebuie asigurate în timpul procesului. Măsurători le se fac într -o cameră separată din școală
(cabinetul medical școlar – acolo unde există) . Copiii nu vor fi informa ți despre greutate și
înălțime. Copiii pot fi foarte sensibili în ce prive ște greutatea și înălțimea proprie sau a copiilor din
preaj mă. Măsurare a greută ții și înălțimii ar putea să accentueze sensibilită țile și să creasc ă riscul
stigmatiză rii. Este important ca procesul de măsurare să se de sfășoare astfel î ncât poten țialul
pentru orice nedreptate să fie minim .
Măsurători le trebuie facute în contextul abordă rii de c ătre școală a promovă rii sănătă ții și a stă rii
de bine. Școala se va asigura că ac țiunea nu va fi privit ă ca fii nd un act izolat și invaziv ci va fi pri mit
de copii drept preocuparea școlii pentru sănătate a lor.
În timpul analizei datelor, gr eutatea corpului va fi corectată cu greutatea îmbrăcă mintei purtate de
copil în timpul c ântăririi.
Astfel, din greutatea măsur ată a copilului se scade greutatea hainelor după cum urmează:
– dezbrăcat – 20 grame

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
15 – costum de gimnastică – 250 grame
– haine subțiri – 360 grame
– haine groase – 600 grame
Controlul calită ții datelor
Asigurarea calită ții datelor începe prin completarea cu aten ție a formularelor de că tre examinator
și cu verificarea complet ării corecte și a codificării de că tre supraveghetor. Sistemul de introducere
a datelor i nclude verifică ri în scop de valid are. Se vor face verific ări adi ționale pentru inconsisten țe
și necompl etări ca și pentru corectitudine, validare (cum ar fi verificarea erorilor și a valorilor în
afara domeniului); se reco mand ă a se face c opii de rezervă .
Au fost excluși din prelucrare copiii cu date incomplete privind hainele purtate în timpul
măsurătorilo r, astfel încât au rămas în studiu un număr de 7253 copii, distribuiți pe categorii de
vârstă după cum urmează:
– 7 ani – 1160 copii (27 copii cu date incomplete)
– 8 ani – 3498 copii (71 copii cu date incomplete)
– 9 ani – 2595 copii (57 copii cu date incomplet e)
Au fost comparate datele completate în formularul examinatorului și formularul părintelui din
punct de vedere al genului copilului, datei de naștere etc.

Procesarea datelor
După colectarea completă a datelor în școală , formularul copilului împreună cu formularul pentru
școală sunt î naintate centrului național de coordonare pentru prelucrare. Datele sunt
computerizate în țară, în limba engleză , conform cu sistemul comun de introducere a datelor și
manualului de coduri. D atele au fost introduse in baza de date international ă prin utilizarea
Programului Open Clinica .
Administratorul de date este responsabil pentru instruirea persoanelor care introduc datele si se
asigur ă de calitatea acestora, arhivarea formularelor precum și corectarea, validarea și
depo zitarea lor. Fiecare țară trimite o copie a dosarului cu date corectate Biroului Regional ală turi
de un raport dataliat privind procedurile de corectare.
Înainte de analiza datelor, a fost realizat un proces de curățare a datelor în funcție de scorul Z
pentru înălțime, greutate și indice de masă corporală. Asfel au fost excluse valorile extreme și
neplauzibile.
După calcularea scorului Z au fost excluse următoarele cazuri:
– Greutatea pentru vârstă – valorile sub -6 și peste +5 – 7 copii
– Înălțimea pentru vâr stă – valorile sub -6 și peste +6 – 1 copil
– Indicele de masă corporală pentru vârstă – valorile sub -5 și peste +5 – 3 copii
De aceea, în procesul de analiză a datelor au rămas 7242 copii. (tabel nr. 2)

Tabel nr. 2. Distribuția copiilor incluși în analiza finală în funcție de gen și grupa de vârstă
Grupă de vârstă Gen Total
Băieți Fete
7 ani 545 (14,9%) 614 (17,2%) 1159 (16,0%)
8 ani 1795 (49,0%) 1697 (47,4%) 3492 (48,2%)
9 ani 1323 (36,1%) 1268 (35,4%) 2591 (35,8%)
Total 3663 (100%) 3579 (100%) 7242 (100%)

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
16 Analiza datelor
Datele sunt analizate at ât la nivelul țării, la centrul național de coordonare , cât și la nivel european
de Echipa de Investigatori COSI. Toate analizele sunt facute cu ajutorul unui program de statistic ă
comun c um ar fi Stata (StataCorp LP USA) sau SPSS (SPSS Inc.Cicago,USA).
În urma analizei, c opiii sunt clasifica ți ca fiind cu greutatea mai mică decat normal (subponderali),
cu greutate normală , cu sup raponderalitate sau cu obezitate conform standardelor OMS 20 07
pentru copiii de vârsta școlară și adolescen ți. (tabel nr. 3)

Tabel nr. 3. Definiția obezității ( OMS și IOTF)
Definiția IOTF – IMC (kg/m²) Definiția OMS – scor -Z
< 16 – subponderalitate grad 3
16 – 16,99 – subponderalitate grad 2 < – 3SD – subponde ralitate sever ă
17 – 18,49 – subponderalitate grad 1 -3SD – -2SD – subponderalitate
18,5 – 24,99 – normal -2SD – 1SD – normal
25 – 29,99 -supraponderalitate 1SD – 2SD – supraponderalitate
30 – 34,99 – obezitate >2SD – obezitate
>35 – obezitate sever ă > 3 SD – obezitate sever ă

Datele obținute sunt analizate pentru runda actuală a studiului, iar pentru datele obligatorii, care
au fost colectate și în runda anterioară, se analizează și diferențe privind prevalența obezității între
cele două runde.

Rapo rtarea datelor
Datele na ționale vor fi incluse într-un raport european al rezultatelor fiec ărei runde de colectare a
datelor , permi țând o evaluare a fezabilită ții și sustenabilită ții sistemului de supraveghere. Acesta
va permite pentru corectarea proiectă rii și o posibilă extensie a re țelei. Datele vor fi inclu se în baza
de date a Biroului Regional OMS pentru nutri ție, obezitate și activitate fizică .

Considera ții etic e
Sistemul de supraveghere este implementat conform Ghidului Inter național de Etică pentr u
Cercetări Biomedicale care implică subiec ți umani. Depinzâ nd de circumstan țele locale , aprob area
Comisiei de Etică este cerută comitetelor etice importante.
Părin ții sunt complet informa ți despre procedurile studiului și se ob ține consim țămâ ntul lor pen tru
măsurători și pentru utilizarea datelor (scris , în limba națională ), anterior introducerii copilului în
sistem. Acesta este f ăcut fie printr -o scrisoare , fie printr -o întâlnire de informare la școală . Sunt
explicate obiectivele studiului, măsurători le antropometrice și comunicarea datelor ob ținute. În
func ție de circumstan țele locale legale, țările participante au p osibilitatea alegerii
consim țămâ ntului informat de tip pasiv sau activ și va fi preferată abordarea care va conduce la
cea mai mare rată de răspuns . În circumstan țe excep ționale nu este necesar ă ob ținerea
consim țământului părin ților.
Este asigurată confiden țialitatea colectă rii și arhiv ării datelor. Copiii vor fi identifica ți prin n umere
de identificare și fiecare înregistrare men ționează doar aceste numere. Numai o singură persoan ă
din școală are lista complet ă a numerelor de identificare precum și numele corespunz ătoare și
adresele copiilor e șantiona ți. Nicio informatie despre subiec ți nu este dat ă oamenilor din exterior.
Formularele sunt sto cate în seifuri la centrul național de coordonare.

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
17 Părinții au dreptul s ă știe înălțimea și greutatea copiilor lor. Deși aceste date nu vor fi date în mod
obișnuit, ele pot fi date la cerere. Copiilor nu li se vor comunica datele celorlal ți copii. Numele
copiilor nu vor fi incluse în dosarele electronice de date.
Este vital ca examinatorii să lucreze astfel încâ t sa fie minimalizat ă stigmatizarea și anxietatea. Ei
trebuie să respecte dreptul copiilor și părinților de a refuza participarea la studiu .
Rezu ltatele specifice unei anumite școli nu vor fi date în mod curent școlii respective.

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
18 REZULTATE
În România s -a optat pentru un e șantion reprezentativ de 207 școli, din mediul urban și rural, alese
prin randomizare simplă, folosind ca bază de e șantionare tot alitatea școlilor primare din țară
(4589 de școli) care au un număr de copii înscri și de cel pu țin 40 de elevi / școală. Din fiecare jude ț
s-au selectat câte 5 școli – 2 în urban și 3 în rural – iar din Bucure ști 2 școli. Au fo st incluse în studiu
clasele I și a II-a, astfel încât au fost înregistrați 9094 copii. Dintre aceștia au fost examinați (după
excluderea celor absenți în ziua măsurătorilor și a celor care nu și -au dat consimțământul sau ai
căror părinți nu și -au dat consimțământul pentru participare la studiu) 7611 copii. După efectuarea
procesului de control al calității datelor, a fost realizată analiza datelor pe o populație de 7242
copii, aparț inând grupelor de vârstă 7 ani (11 59 copii); 8 ani (3492 copii) și 9 ani (2591 copii).

Caracteristic i demografice ale copiilor

Copiii incluși în analiza datelor provin în proporție de 50,4% din mediul rural și 49,6% din mediul
urban.
Din punct de vedere al structurii în funcție de gen, 50,6% dintre copii sunt de gen masculin și
49,4% de gen feminin.
Dintre cei 7242 copii incluși în analiză, 16% sunt de 7 ani, 48,2% sunt de 8 ani și 35,8% sunt de 9
ani.
Distribuția copiilor în funcție de gen și mediul de rezidență este omogenă, neexistând diferențe
semnificative statistic (p=0,772). (grafic nr. 1)

Grafi c nr. 1 . Distribuția copiilor în funcție de gen și mediul de rezidență

Distribuția copiilor în funcție de grupa de vârstă și mediul de rezidență nu prezintă diferențe
semnificative statistic (p=0,772). (grafic nr. 2)

Grafic nr. 2. Distribuția copiilo r în funcție de vârstă și mediul de rezidență P=0,772

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
19

Antecedente personale și heredo -colaterale ale copiilor

În ceea ce privește relația dintre copil și persoana care a completat formularul familiei, se constată
o diferență semnificativă statistic în funcție de mediul de rezidență (p<0,001). Ponderea
formularelor completate de mame este similară în cele două medii, dar ponderea formularelor
completate de tată este mai mare în mediul urban cu 2,7%, iar în mediul rural o persoană (alta
decât părinții) este cea care a completat formularul în proporție de 6%. (grafic nr. 3)
De asemenea, se înregistrează o diferență semnificativă statistic în funcție de genul copilului
(p<0,001) în ceea ce privește relația dintre copil și persoana care a completat formularul famili ei.
Ponderea mamelor care completează formularele fetelor și a taților care completează formularele
băieților este cu aprox. 3% mai mar e față de părinții care completează formularele copiilor de gen
diferit cu al lor. (grafic nr. 4)
Se remarcă tendința com pletării formularului de către părintele de același sex cu copilul, precum și
implicarea mai mare a tatălui în mediul urban.

Grafic nr. 3. Relația dintre copil și persoana care a completat formularul în funcție de mediul de
rezidență

P=0,373
P<0,001

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
20
Grafic nr. 4. Relația dintre copil și persoana care a completat formularul în funcție de genul
copilului

Peste 90% dintre copiii incluși în cercetare au fost născuți la termen (la 37 săptămâni sau după 37
săptămâni de graviditate), iar aproape 7% dintre părinți af irmă nașterea prematura a copii lor lor .
1,23% dintre părinți nu pot preciza dacă s -au născut la termen sau nu copiii lor. (grafic nr. 5)

Grafic nr. 5. Date privind nașterea copilului la termen

A fost analizată relația dintre mediul de rezidență și ală ptarea copilului. Se remarcă o frecvență
mai mare semnificativ statistic (p=0,021) a alăptării în mediul urban. (grafic nr. 6)
Media duratei alăptării în mediul urban (8,90±6,93 luni) a fost mai mare semnificativ statistic
(p<0,001) față de media duratei de alăptare în rural (9,60±6,88 luni). P<0,001

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
21 Grafic nr. 6 . Frecvența alăptării în funcție de mediul de rezidență

Frecvența alăptării copiilor nu înregistrează o diferență semnificativă statistic (p=0,351) în funcție
de grupa de vârstă a acestora. (grafic nr. 7)
Media duratei de alăptare pentru toți copiii este 9,24±6,91 luni , fără să existe diferenț a între cele
trei categorii de vârstă (p=0,548).

Grafic nr. 7. Frecvența alăptării în funcție de grupa de vârstă a copilului

22,42% dintre părinți afirmă că cel puțin o persoană din familie a fost diagnosticată sau tratată
pentru hipertensiune arteria lă. (grafic nr. 8 )

P=0,021
P=0,351

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
22 Grafic nr. 8 . Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale privind hipertensiunea
arterială

Părinții din mediul urban (23,9 %) declară într -o proporție semnificativ mai mare (p<0,001) că au în
familie cel puțin un membru cu hipertensiune arterială față de cei din mediul rural (20,9%). (tabel
nr. 4)

Tabel nr. 4 . Antecedentele familiale privind hipertensiunea arterială
Anteceden te familiale privind
hipertensiunea arterială Mediu de rezidență Total
Urban Rural
da N 758 657 1415
% 23,9% 20,9% 22,4%
nu N 2306 2312 4618
% 72,8% 73,6% 73,2%
nu stiu N 103 174 277
% 3,3% 5,5% 4,4%

11,44% dintre membrii familiilor cop iilor participanți la studiu declară antecedente heredo –
colaterale de diabet zaharat. (grafic nr. 9)

Grafic nr. 9 . Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale privind diabetul zaharat

Tabel nr. 5. Antecedentele familiale privind diabe tul zaharat

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
23
Antecedente familiale privind
diabetul zaharat Mediu de rezidență Total
Urban Rural
da N 391 329 720
% 12,4% 10,5% 11,4%
nu N 2704 2691 5395
% 85,6% 85,8% 85,7%
nu stiu N 63 116 179
% 2,0% 3,7% 2,8%

Diabetul zaharat este m enționa t în antecedente le familiale de 12,4% dintre părinții din mediul
urban, semnificativ mai mult față de cei din mediul rural (10,5%). (tabel nr.5)
17,18% dintre părinți afirmă că cel puțin o persoană din familie a fost diagnosticată sau tratată
pentr u hipercolesterolemie . (grafic nr. 10)

Grafic nr. 10 . Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale privind
hipercolesterolemia

Părinții din mediul urban (21,1%) declară într -o proporție semnificativ mai mare (p<0,001) că au în
familie ce l puțin un membru cu hipercolesterolemie față de cei din mediul rural (13,2%). (tabel nr.
6)
Tabel nr. 6. Antecedentele familiale privind hipercolesterolemia
Antecedente familiale privind
hipercolesterolemia Mediu de rezidență Total
Urban Rural
da N 664 413 1077
% 21,1% 13,2% 17,2%
nu N 2332 2489 4821
% 74,1% 79,7% 76,9%
nu stiu N 149 221 370
% 4,7% 7,1% 5,9%

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
24 Activitatea fizică a copiilor

Există o diferență semnificativă statistic (p<0,001) între distanțele de la/până la școală în f uncție
de mediul de rezid ență al copiilor. (grafic nr. 11 )

Grafic nr. 11 . Compararea distanței de la/până la școală în funcție de mediul de rezidență al
copiilor

Grafic nr. 12 . Frecventarea unui club de sport/dans în funcție de genul copiilor

Frecventarea unui club de sport/dans diferă semnificativ în funcție de sexul copiilor (p=0,026) și în
funcție de mediul de rezidență al acestora (p<0,001). Astfel, băieții sunt în proporție mai mare
membri ai unui club sportiv sau de dans, de asemenea copiii din mediul urban, pe fondul unei
accesibilități crescute la cluburile sportive, sunt într -o proporție mai mare membri ai acestora.
(grafice nr. 12 și 13)

P<0,001
P=0,026

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
25 Grafic nr. 13. Frecventarea unui club de sport/dans în funcție de mediul de rezidență al copiilor

Mijloacele de transport utilizate pentru transportul copiilor de la/până la școală diferă semnificativ
(p<0,001) în funcție de mediul de rezidență, copiii din mediul rural mergând într -o proporție mai
mare pe jos sau cu bicicleta. (grafic nr. 14)

Grafic nr. 14. Mijloacele de transport utilizate pentru transportul de la/până la școală în funcție
de mediul de rezidență

P<0,001

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
26

Tabel nr.7 . Frecvența jocului activ/în forță în timpul săptămânii în funcție de mediul de rezidență
al copilului (p<0,001)

Peste 40% dintre copiii din mediul rural se joacă activ/în forță mai mult de 3 ore în fiec are dintre
zilele săptămânii, iar alți 40% se joacă în jur de 2 ore zilnic. Astfel, copiii din mediu l rural fac
activitate fizică prin joc semnificativ cu o frecvență m ai mare (p<0,001) comparati v cu cei din
urban. (tabel nr. 7)

Tabel nr. 8. Frecvența jocului activ/în forță în timpul săptămânii în funcție de sexul copilului
(p=0,003)

Băieții se joacă activ/în forță un număr mai mare de ore în timpul săptămânii (p =0,003). (tabel nr.
8)

Tabel nr. 9. Frecvența jocului activ/în forță la sfârșitul săptămânii în funcție de sexul copilului
(p=0,005 )

La sfârșit de săptămână, peste 80% dintre copii se joacă activ/în forță 3 ore sau mai mult zilnic. Se
remarcă o diferenț ă semnific ativă statistic (p=0,005) în funcție de sexul copilului și la sfârșitul
săptămânii, băieții jucându -se un număr mai mare de ore. (tabel nr. 9)

Frecvenț a jocului activ/în forță Urban Rural Total
Niciodată 1,1% 0,8% 0,9%
Mai puțin de o oră pe zi 7,2% 3,4% 5,3%
În jur de 1 oră pe zi 23,1% 11,7% 17,4%
În jur de 2 ore pe zi 43,6% 41,9% 42,8%
În jur de 3 ore sau mai mult pe zi 25,0% 42,3% 33,6%
Frecvența jocului activ/în forță Băieți Fete Total
Niciodată 1,1% 0,7% 0,9%
Mai puțin de o oră pe zi 4,6% 6,0% 5,3%
În jur de 1 oră pe zi 16,2% 18,7% 17,4%
În jur de 2 ore pe zi 43,7% 41,8% 42,8%
În jur de 3 ore sau mai mult pe zi 34,4% 32,8% 33,6%
Frecvența jocului activ/în forță Băieți Fete Total
Niciodată 0,5% 0,5% 0,5%
Mai puțin de o oră pe zi 1,1% 1,5% 1,3%
În jur de 1 oră pe zi 3,4% 4,7% 4,1%
În jur de 2 ore pe zi 13,0% 14,8% 13,9%
În jur de 3 ore sau mai mult pe zi 82,0% 78,5% 80,2%

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
27
Tabel nr. 10. Frecvența jocului activ/în forță la sfârșitul săptămânii în funcție de mediul de
rezidență al copilului (p<0,001)

De asemenea, frecvența copiilor din mediul rural care desfășoară activități de joacă activă/în forță
un interval de timp mare zilnic la sfârșitul săptămânii este semnificativ mai mare comparativ cu
frecvența copiilor din mediul urban care se joacă activ/în forță un interval mare de timp (p<0,001).
(tabel nr. 10)

Tabel nr. 11. Media orelor petrecute prin activitate fizică și activități sedentare în funcție de
mediul de rezidență

Copiii incluși în studiu care provin din mediul urban își petrec în medie 3,43±2,09 ore zilnic la
clubul de dans/sport, semnificativ mai mult (p<0,001) comparativ cu cei din me diul rural care
petrec în medie 2,81±1,91 ore/zi.
Media numărului de ore petrecute de copiii din mediul urban utilizând dispozitivele electronice și
televizorul este de 2,81±1,62 ore/zi la sfârșitul săptămânii și 1,83±1,10 ore/zi în timpul săptămânii,
iar copiii din mediul rural petrec mai mult timp utilizând dispozitivele electronice și televizorul,
2,86±1,54 ore la sfârșitul săptămânii (nesemnificativ statistic – p=0,299) și 1,91±1,02 ore în timpul
săptămânii (semnificativ sta tistic – p=0,002). (tabel n r. 11 )

Frecvența jocului activ/în forță Urban Rural Total
Niciodată 0,4% 0,7% 0,5%
Mai puțin de o oră pe zi 1,6% 1,0% 1,3%
În jur de 1 oră pe zi 5,1% 3,0% 4,1%
În jur de 2 ore pe zi 15,8% 11,9% 13,9%
În jur de 3 ore sau m ai mult pe zi 77,1% 83,4% 80,2%
Mediu de
rezidență N Medie S.D. P value
Nr. ore petrecute în
clubul de sport/dans Urban 1393 3,43 2,09 < 0,001 Rural 610 2,81 1,91
Nr. ore utilizare
dispozitive
electronice/TV la
sfâșitul săptămânii Urban 2977 2,81 1,62
0,299 Rural 2811 2,86 1,54
Nr. ore utilizare
dispozitive
electronic e/TV în
timpul săptămânii Urban 2866 1,83 1,10
0,002 Rural 2805 1,91 1,02

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
28 Tabel nr. 12 . Media orelor petrecute prin activitate fizică și activități sedentare în funcție de
sexul copilului
Sex N Medie S.D. P value
Nr. ore petrecute în
clubul de sport/dans Băiat 1043 3,58 2,18 < 0,001 Fată 960 2,87 1,85
Nr. or e utilizare
dispozitive
electronice/TV la
sfâșitul săptămânii Băiat 2904 2,88 1,47
0,019 Fată 2884 2,78 1,68
Nr. ore utilizare
dispozitive
electronice/TV în
timpul săptămânii Băiat 2844 1,91 1,01
0,005 Fată 2827 1,83 1,11

Băieții petrec semnif icativ mai multe ore la clubul de sport/dans (p<0,001), dar utilizează
semnificativ mai mult timp dispozitivele electronice și televizorul, atât în timpul săptămânii
(p=0,005), cât și la sfârșitul săp tămânii (p=0,019). (tabel nr. 12 )

Indicele de masă corp orală al copilului, precum și circumferința taliei se corelează pozitiv
semnificativ statistic cu indicele de masă corporală al ambilor părinți și cu durata de utilizare a
dispozitivelor electronice, atât în timpul săptămânii, cât și la sfârșitul săptămâni i. Cu alte cuvinte,
cu cât durata de utilizare a dispozitivelor electronice și indicele de masă corporală a l părinților sunt
mai mari cu atât indicele de masă corporală a l copilului și circumferința taliei sunt mai mari.
Indicele de masă corporală al copil ului și circumferința taliei nu se corelează semnificativ statistic
cu indicele de masă corporală al părinților și cu durata de utilizare a dispozitivelor electronice.
(tabel nr. 13 )

Tabel nr. 13 . Corelația dintre parametrii antropometrici și comportament ele copiilor
IMC
părinte I IMC
părinte II Nr. luni
alăptare Utilizare
electronice în
timpul
săptămânii Utilizare
electronice
la sfârșitul
săptămânii
Circumferința
taliei Rho
Sig. (2 –
tailed) 0,147**
<0,001 0,152**
<0,001 0,000
0,994 0,045**
0,001 0,052* *
<0,001
IMC copil Rho
Sig. (2 –
tailed) 0,170**
<0,001 0,174**
<0,001 0,005
0,713 0,041**
0,002 0,053**
<0,001
** corelație semnificativă la un nivel de 0,001

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
29 Comportamentele alimentare ale copiilor

În ziua realizării măsurătorilor, doar 76,62% dintre copii declară că au luat micul dejun. 21,82%
declară că nu au luat micul dejun în ziua măsurătorilor. (grafic nr. 15)

Grafic nr. 15 . Structura eșantionului în funcție de declarația copiilor privind micul dejun în ziua
măsurătorilor

Momentul zilei la c are s -au făcut măsurătorile a fost înainte de prânz (94,3%) sau după prânz
(5,3%). În 0,1% din cazuri această informație lipsește.
În cadrul eșantionului studiat nu se remarcă o diferență semnificativă statistic în ceea ce privește
frecvența micului dejun în funcție de sexul copilului (p=0,627) și în funcție de grupa de v ârstă
(p=0,373). (grafice nr. 16 și 18 )

Grafic nr. 16 . Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de gen
P=0,627

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
30 Copiii din mediul urban obișnuiesc să consume micul dejun în fiecare zi î ntr-o proporție mai mare
(67,56%) comparativ cu cei din mediul rural (p=58,92%). 6,05% dintre copiii din mediul urban și
8,38% dintre copiii din mediul rural nu consumă niciodată micul dejun. În concluzie, copiiii din
mediul urban au un comportament semnif icativ mai sănătos în ceea ce privește micul dejun
(p<0,001). (grafic nr. 17 )

Grafic nr. 17 . Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de mediul de rezidență

Grafic nr. 18 . Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de grupa de vârstă

În ceea ce privește comportamentele sănătoase privind alimentația, fetele consumă cu o frecvență
semnificativ statistic mai mare fructe (p=0,002) și legume exceptând cartofii (p=0,005).
P<0,001
P=0,373

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
31

Dacă ne referim la comportamentele nesanogene, băieții consumă se mnificativ statistic mai
frecvent gustări sărate (popcorn, chipsuri, alune etc.) (p=0,001) și alimente de genul pizza,
hamburger, cartofi prăjiți, m ezeluri (p=0,030). (tabel nr. 14)

Tabel nr. 14 . Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție de genul
copilului

Categorie
alimente/
băuturi Frecvența P
value Niciodată Mai puțin de
o dată/săpt. Câteva zile
(1-3 zile) Cele mai
multe zile
(4-6 zile) În fiecare
zi
Fructe proaspete
Băieți 1,3% 6,1% 28,8% 22,9% 40,9% 0,002
Fete 0,8% 4,5% 26,9% 24,7% 43,0%
Legume (fără cartofi)
Băieți 3,4% 11,0% 36,4% 23,9% 25,3% 0,005
Fete 2,4% 9,8% 34,3% 26,2% 27,2%
100% suc de fructe
Băieți 12,5% 30,4% 34,7% 11,2% 11,2% 0,527
Fete 13,3% 31,5% 34,5% 10,4% 10,2%
Băuturi răcoritoare cu zahăr
Băieți 18,5% 41,2% 23,7% 8,6% 8,0% 0,306
Fete 19,0% 43,1% 23,1% 7,6% 7,2%
Lapte aromat
Băieți 60,7% 15,9% 11,2% 4,9% 7,3% 0,718
Fete 61,9% 14,6% 11,4% 5,0% 7,1%
Băuturi răcoritoare dietetice
Băieți 82,0% 9,9% 4,4% 1,5% 2,1% 0,896
Fete 81,9% 9,6% 4,8% 1,7% 2,0%
Lapte degresat/semidegresat
Băieți 38,9% 13,5% 18,6% 11,5% 17,6% 0,418
Fete 40,3% 13,7% 19,0% 11,3% 15,7%
Lapte integral
Băieți 21,6% 13,8% 24,5% 15,5% 24,6% 0,679
Fete 21,6% 14,7% 24,9% 15,7% 23,1%
Brânză
Băieți 8,7% 16,9% 40,2% 19,3% 14,9% 0,148
Fete 7,0% 16,9% 40,3% 20,4% 15,4%
Iaurt, budincă de lapte, cremă de brânză, alte produse lactate
Băieți 5,2% 14,8% 37,2% 23,2% 19,6% 0,272
Fete 4,5% 15,3% 37,8% 24,4% 18,0%
Carne
Băieți 1,9% 6,5% 28,3% 32,1% 31,2% 0,160
Fete 1,4% 5,7% 28,4% 34,2% 30,3%

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
32 Pește
Băieți 11,8% 49,8% 28,1% 6,3% 4,0% 0,056
Fete 10,4% 51,9% 27,6% 7,0% 3,1%
Gustări sărate (chips, popcorn, alune etc)
Băieți 6,6% 37,5% 31,4% 11,6% 13,0% 0,001
Fete 8,1% 40,7% 28,1% 12,1% 10,9%
Gustări dulci (bomboane , ciocolată etc)
Băieți 2,3% 20,2% 38,2% 19,6% 19,7% 0,672
Fete 2,0% 21,3% 38,0% 18,5% 20,2%
Dulciuri (biscuiți, tort, prăjituri, gogoși, plăcintă)
Băieți 2,0% 34,4% 41,0% 14,2% 8,4% 0,325
Fete 1,9% 36,8% 40,2% 13,7% 7,5%
Alimente ca pizza, cartofi prăjiți, hamburger, cârnați/mezeluri, plăcintă cu carne
Băieți 4,0% 44,4% 32,9% 10,8% 7,8% 0,030
Fete 4,9% 47,2% 30,1% 10,8% 7,0%

Copiii din mediul rural consumă cu o frecvență semnificativ mai mare legume exceptând cartofii
(p=0,011), suc de fructe 100% (p<0,001), băuturi răcoritoare cu zahăr (p<0,001), lapte aromat
(p<0,001), băuturi răcoritoare dietetice (p<0,001), lapte integral (p<0,001), brânză (p<0,001), alte
lactate (p<0,001), carne (p<0,001), pește (p<0,001), gustări sărate (chipsuri, alune, popcorn etc.)
(p<0,001), gustări dulci (bomboane,ciocolată) (p<0,001), dulciuri (biscuiți, tort, prăjituri, etc.)
(p<0,001) și alimente ca pizza, hamburgeri, mezeluri, cartofi prăjiți (p<0,001).

Copiii din mediul urban consumă cu o frecvență semnificativ mai mare fructe (p=0,001). (tabel nr.
15)
Tabel nr. 15 . Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție de mediul de
rezidență al copilului

Categorie
alimente/
băuturi Frecvența P value
Niciodată Mai puțin de
o
dată/săptăm
ână Câteva zile
(1-3 zile) Cele mai
multe zile
(4-6 zile) În
fiecare
zi
Fructe proaspete
Urban 0,8% 4,5% 27,2% 24,9% 42,6% 0,001
Rural 1,4% 6,1% 28,6% 22,7% 41,2%
Legume (fără cartofi)
Urban 2,8% 11,0% 35,1% 26,4% 24,6% 0,011
Rural 3,1% 9,9% 35,6% 23,6% 27,8%
100% suc de fructe
Urban 8,8% 32,7% 37,8% 11,6% 9,0% <0,001
Rural 17,2% 29,1% 31,3% 10,0% 12,4%
Băuturi răcoritoare cu zahăr
Urban 22,2% 48,5% 19,5% 5,5% 4,4% <0,001
Rural 15,2% 35,5% 27,4% 10,9% 11,0%
Lapte aromat

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
33 Urban 65,6% 14,3% 10,1% 4,3% 5,8% <0,001
Rural 56,8% 16,2% 12,6% 5,6% 8,7%
Băuturi răcoritoare dietetice
Urban 84,3% 8,9% 4,2% 1,3% 1,4% <0,001
Rural 79,5% 10,7% 5,0% 2,0% 2,7%
Lapte degresat/semidegresat
Urban 38,7% 13,3% 18,2% 12,4% 17,3% 0,057
Rural 40,4% 13,9% 19,3% 10,3% 16,0%
Lapte integral
Urban 22,9% 13,9% 25,3% 16,7% 21,2% <0,001
Rural 20,1% 14,5% 24,1% 14,5% 26,7%
Brânză
Urban 7,4% 16,6% 44,2% 20,2% 11,5% <0,001
Rural 8,2% 17,2% 36,3% 19,5% 18,8%
Iaurt, budincă de lapte, cremă de brânză, alte produse lactate
Urban 3,6% 12,4% 39,6% 26,9% 17,5% <0,001
Rural 6,1% 17,9% 35,4% 20,6% 20,0%
Carne
Urban 1,0% 5,4% 27,2% 36,8% 29,5% <0,001
Rural 2,2% 6,8% 29,6% 29,5% 32,0%
Pește
Urban 11,0% 52,0% 29,8% 5,8% 1,4% <0,001
Rural 11,2% 49,6% 25,9% 7,5% 5,8%
Gustări sărate (chips, popcorn, alune etc)
Urban 9,3% 47,5% 28,4% 8,2% 6,6% <0,001
Rural 5,3% 30,5% 31,2% 15,6% 17,5%
Gustări dulci (bomboane, ciocolată etc)
Urban 1,9% 21,9% 39,7% 19,4% 17,2% <0,001
Rural 2,5% 19,6% 36,5 % 18,6% 22,8%
Dulciuri (biscuiți, tort, prăjituri, gogoși, plăcintă)
Urban 1,9% 38,6% 41,3% 12,9% 5,3% <0,001
Rural 2,0% 32,5% 39,9% 15,0% 10,6%
Alimente ca pizza, cartofi prăjiți, hamburger, cârnați/mezeluri, plăcintă cu carne
Urban 4,5% 53,3% 30,4% 8,1% 3,8% <0,001
Rural 4,5% 38,1% 32,7% 13,6% 11,1%

Există diferențe semnificative statistic în privința diverselor categorii de alimente în funcție de
vârstă. Astfel, copiii de 7 ani consumă cu o frecvență mai mare fructe (p=0,006), pe când suc 100%
de fructe consumă mai frecvent copiii de 8 ani (p=0,001). Copiii de 7 ani consumă cu o frecvență
semnificativ mai mică băuturi răcoritare cu zahăr (p=0,024) ș i pește (p=0,040). (tabel nr. 16 )

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
34 Tabel nr. 16 . Frecvența consumului alimentelor/băuturil or pe categorii în funcție de grupa de
vârstă a copilului

Categorie
alimente/
băuturi Frecvența P value
Niciodată Mai puțin de
o dată/săpt. Câteva
zile (1 -3
zile) Cele mai
multe zile
(4-6 zile) În
fiecare zi
Fructe proaspete
7-8 ani 0,7% 5,0% 27,4% 20,5% 46,4% 0,006
8-9 ani 0,9% 4,8% 28,2% 24,3% 41,8%
9-10 ani 1,4% 6,1% 27,7% 24,7% 40,1%
Legume (fără cartofi)
7-8 ani 2,8% 10,4% 34,7% 23,5% 28,7% 0,295
8-9 ani 2,9% 10,7% 34,8% 24,7% 26,9%
9-10 ani 2,9% 10,2% 36,4% 26,2% 24,3%
100% suc de fru cte
7-8 ani 10,3% 33,8% 35,3% 10,3% 10,4% 0,001
8-9 ani 11,9% 30,5% 34,8% 11,4% 11,5%
9-10 ani 15,4% 30,3% 34,0% 10,3% 9,9%
Băuturi răcoritoare cu zahăr
7-8 ani 19,3% 43,5% 24,9% 6,8% 5,5% 0,024
8-9 ani 18,8% 41,8% 23,3% 7,6% 8,5%
9-10 ani 18,4% 42,0% 22,7% 9,4% 7,4%
Lapte aromat
7-8 ani 61,3% 14,3% 13,0% 4,2% 7,1% 0,717
8-9 ani 61,6% 15,1% 10,9% 5,2% 7,2%
9-10 ani 61,0% 15,8% 10,9% 5,0% 7,3%
Băuturi răcoritoare dietetice
7-8 ani 81,3% 10,5% 4,8% 1,2% 2,1% 0,267
8-9 ani 82,5% 9,2% 4,5% 1,4% 2,4%
9-10 ani 81,6% 10,2% 4,6% 2,0% 1,5%
Lapte degresat/semidegresat
7-8 ani 41,9% 12,2% 16,9% 13,1% 15,8% 0,255
8-9 ani 39,7% 13,8% 18,7% 11,4% 16,5%
9-10 ani 38,4% 14,0% 19,6% 10,7% 17,3%
Lapte integral
7-8 ani 22,4% 13,4% 23,6% 16,5% 24,1 % 0,083
8-9 ani 20,3% 14,1% 24,4% 15,6% 25,5%
9-10 ani 22,8% 14,8% 25,6% 15,2% 21,6%
Brânză
7-8 ani 8,6% 13,6% 43,3% 18,9% 15,7% 0,074
8-9 ani 7,7% 17,2% 39,4% 20,0% 15,6%
9-10 ani 7,6% 18,0% 40,0% 20,1% 14,2%
Iaurt, budincă de lapte, cremă de brânză, alte produse lactate
7-8 ani 4,0% 12,7% 35,2% 27,3% 20,8% <0,001
8-9 ani 4,7% 14,6% 37,4% 23,3% 20,0%

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
35 9-10 ani 5,4% 16,8% 38,8% 22,8% 16,1%
Carne
7-8 ani 1,6% 4,8% 27,1% 35,1% 31,4% 0,354
8-9 ani 1,6% 6,6% 27,7% 33,1% 31,0%
9-10 ani 1,7% 5,9% 29,8% 32,5% 30,2%
Pește
7-8 ani 9,5% 49,8% 29,8% 6,1% 4,7% 0,040
8-9 ani 10,9% 50,8% 27,8% 6,8% 3,8%
9-10 ani 12,2% 51,4% 27,1% 6,7% 2,7%
Gustări sărate (chips, popcorn, alune etc)
7-8 ani 8,9% 38,7% 30,4% 10,9% 11,1% 0,336
8-9 ani 7,1% 39,4% 29,9% 11,3% 12,4%
9-10 ani 7,0% 38,9% 29,3% 13,1% 11,8%
Gustări dulci (bomboane, ciocolată etc)
7-8 ani 1,8% 19,8% 38,1% 20,0% 20,4% 0,279
8-9 ani 1,8% 21,0% 39,1% 18,8% 19,4%
9-10 ani 2,8% 21,0% 36,8% 18,9% 20,5%
Dulciuri (biscuiți, tort, pr ăjituri, gogoși, plăcintă)
7-8 ani 2,2% 34,3% 42,4% 14,0% 7,2% 0,249
8-9 ani 1,5% 35,6% 41,0% 14,1% 7,7%
9-10 ani 2,4% 36,1% 39,2% 13,8% 8,5%
Alimente ca pizza, cartofi prăjiți, hamburger, cârnați/mezeluri, plăcintă cu carne
7-8 ani 4,1% 47,7% 31,7% 9,5% 7,1% 0,374
8-9 ani 4,2% 46,0% 31,8% 10,6% 7,5%
9-10 ani 5,1% 44,7% 31,1% 11,8% 7,4%

Opinia familiei privind statusul ponderal al copiilor diferă semnificativ în funcție de vârsta copilului
(p=0,039), percepția părinților cu vârstă mai mare fii nd că au copii cu gr eutate mai mare. (grafic nr.
19)

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
36
Grafic nr. 19 . Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție de grupa de vârstă

Opinia familiei privind statusul ponderal al copiilor nu diferă semnificativ în funcție de sexul
copilului (p=0,727). (grafic nr. 20)

Grafic nr. 20 . Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție de sexul copilului

Părinții din mediul rural își percep copiii ca fiind mai slabi (p=0,024), spre deosebire de cei din
mediul urban care consideră într -o proporție mai mare că au copii supraponderali. (grafic nr. 21) P=0,727 P=0,039

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
37
Grafic nr. 21 . Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție de mediul de
rezidență

Caracteristici antropometrice ale copiilor

Caracteristicil e antropometrice măsurate în cadrul studiului includ înălțimea, greutatea,
circumferința șoldurilor și circumferința taliei.
La momentul efectuării măsurătorilor, 70,6% dintre copii purtau îmbrăcăminte ușoară, 19,37%
îmbrăcăminte pentru gimnastică, 6,2% n umai lenjerie și 3,8% purtau î mbrăcăminte grea. (grafic nr.
22)

Grafic nr. 22 . Distribuția copiilor în funcție de îmbrăcămintea la momentul măsurătorilor

P=0,024

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
38 Se constată că toate măsurătorile antropometrice analizate înregistrează o creștere a mediilor de
la o grupă de vârstă la alta și că toate valorile medii sunt mai mari pentru băieți. (tabel nr. 17)

Tabel nr. 17. Mediile măsurătorilor antropometrice în funcție de gen
Măsurătoare
antropometrică Grupa de vârstă Fete Băieți
Greutate (kg) 7 ani 26,68 ±6,13 27,73 ±6,8 4
8 ani 28,44 ±6,61 28,94 ±6,8 2
9 ani 30,54 ±7,27 32,13 ±7,82
Înălțime (cm) 7 ani 127,78±5,95 129,37±6,28
8 ani 130,91±6,71 131,60±6,90
9 ani 134,93±7,02 136,26±7,25
Circumferința taliei (cm) 7 ani 58,05±7,66 59,42±8,34
8 ani 59,05±7,6 1 60,11±7,63
9 ani 59,90±8,31 62,73±8,79
Circumferința șoldului (cm) 7 ani 68,02±7,80 68,72±7,65
8 ani 69,43±7,32 69,42±7,52
9 ani 71,38±8,10 72,46±8,35

Compararea greutății copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex ul și mediul de rezidență este
prezentată în tabelul nr. 18 .

Tabel nr. 18 . Greutatea copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul de rezidență (kg)
Grupa
de
vârstă Sex Mediu de
rezidență N Median ă Medie Deviație
standard Minimum Maximum
7 ani Masculin Urban 287 26,6400 28,7309 6,87274 17,64 54,64
Rural 258 24,9950 26,6340 6,64801 16,75 55,64
Total 545 25,8500 27,7383 6,84182 16,75 55,64
Feminin Urban 305 25,9800 27,2688 6,17592 16,44 57,14
Rural 309 24,7500 26,1157 6,05902 16,14 52,34
Total 614 25,2650 26,6885 6,13955 16,14 57,14
8 ani Masculin Urban 874 28,0900 29,7006 6,83597 17,84 59,74
Rural 921 26,5400 28,2193 6,73499 16,14 58,28
Total 1795 27,4400 28,9405 6,82277 16,14 59,74
Feminin Urban 832 27,6400 29,2073 6,61308 16,84 55,64
Rural 865 26,1400 27,7180 6,52996 16,64 59,64
Total 1697 26,9400 28,4481 6,61098 16,64 59,64
9 ani Masculin Urban 663 31,6400 33,3164 7,72819 19,64 65,64
Rural 660 28,7500 30,9426 7,74271 17,44 66,64
Total 1323 29,9400 32,1322 7,82314 17,44 66,64
Femin in Urban 633 30,6400 31,6448 7,21541 17,64 66,34
Rural 635 27,6500 29,4496 7,17012 16,64 68,75
Total 1268 29,1400 30,5455 7,27329 16,64 68,75

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
39
Compararea înălțimii copiilor în funcție de grupa de vârstă, sexul și mediul de rezidență este
prezentată în tabelul nr. 19 .

Tabel nr. 19 . Înălțimea copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul de rezidență (cm)
Grupa
de
vârstă Sex Mediu de
rezidență N Mediană Medie Deviație
standard Minimum Maximum
7 ani Masculin Urban 287 130,000 130,599 6,342 1 111,0 149,0
Rural 258 128,000 128,007 5,9323 105,2 150,0
Total 545 129,000 129,372 6,2810 105,2 150,0
Feminin Urban 305 128,200 128,749 5,9814 115,8 157,0
Rural 309 127,000 126,825 5,7735 109,0 147,7
Total 614 127,650 127,780 5,9513 109,0 157,0
8 ani Masculin Urban 874 132,500 132,684 6,7798 113,2 159,0
Rural 921 130,100 130,575 6,8618 111,0 164,4
Total 1795 131,000 131,602 6,9011 111,0 164,4
Feminin Urban 832 131,150 131,926 6,6067 110,0 156,0
Rural 865 130,000 129,941 6,6662 112,1 155,9
Total 1697 130,400 130,914 6,7090 110,0 156,0
9 ani Masculin Urban 663 137,500 137,785 6,9199 119,8 168,0
Rural 660 134,250 134,730 7,2672 110,8 164,0
Total 1323 136,000 136,261 7,2554 110,8 168,0
Feminin Urban 633 136,500 136,31 8 6,6478 116,5 162,0
Rural 635 133,200 133,539 7,1066 112,0 163,7
Total 1268 134,750 134,926 7,0177 112,0 163,7

Compararea circumferinței taliei copiilor în f uncție de grupa de vârstă, sex ul și mediul de rezidență
este prezentată în tabelul nr. 20 .

Tabel nr. 20 . Circumferința taliei copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul de
rezidență (cm)
Grupa
de
vârstă Sex Mediu de
rezidență N Mediană Medie Deviație
standard Minimum Maximum
7 ani Masculin Urban 287 58,000 60,197 8,1863 48,8 93,0
Rural 258 57,000 58,560 8,4465 32,0 89,0
Total 545 58,000 59,422 8,3430 32,0 93,0
Feminin Urban 305 57,000 58,550 7,5502 42,1 86,0
Rural 309 56,000 57,567 7,7563 44,5 106,0
Total 614 56,450 58,056 7,6642 42,1 106,0
8 ani Masculin Urba n 874 59,000 60,440 7,6098 24,0 88,0
Rural 921 58,000 59,810 7,6407 31,3 95,3

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
40 Total 1795 58,700 60,117 7,6301 24,0 95,3
Feminin Urban 832 58,000 59,423 7,3164 38,0 92,0
Rural 865 57,000 58,701 7,8850 19,1 100,0
Total 1697 57,800 59,055 7,617 9 19,1 100,0
9 ani Masculin Urban 663 61,950 63,369 8,8348 44,3 94,0
Rural 660 60,000 62,094 8,7148 40,1 98,0
Total 1323 60,800 62,732 8,7949 40,1 98,0
Feminin Urban 633 59,000 60,310 8,0358 28,0 98,0
Rural 635 58,000 59,496 8,5621 42,5 161,6
Total 1268 58,800 59,903 8,3102 28,0 161,6

Compararea circumferinței șoldului copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex ul și mediul de
rezidență este prezentată în tabelul nr. 21 .

Tabel nr. 21 . Circumferința șoldului copiilor în funcție de grup a de vârstă, sex și mediul de
rezidență (cm)
Grupa
de
vârstă Sex Mediu de
rezidență N Mediană Medie Deviație
standard Minimum Maximum
7 ani Masculin Urban 287 68,000 69,822 7,3791 56,0 97,0
Rural 258 66,350 67,501 7,7900 54,0 98,0
Total 545 67,300 68,727 7,6568 54,0 98,0
Feminin Urban 305 67,000 68,738 8,2261 51,0 131,0
Rural 309 66,000 67,323 7,3066 51,0 100,0
Total 614 67,000 68,025 7,8020 51,0 131,0
8 ani Masculin Urban 874 69,000 70,168 7,6214 43,0 97,0
Rural 921 67,200 68,711 7,3664 43,6 96,8
Total 1795 68,150 69,421 7,5249 43,0 97,0
Feminin Urban 832 69,300 70,261 7,1089 46,0 95,3
Rural 865 67,900 68,632 7,4361 39,0 102,0
Total 1697 68,550 69,430 7,3210 39,0 102,0
9 ani Masculin Urban 663 72,500 73,626 8,1640 56,0 102,0
Rural 660 70,000 71,283 8,3821 54,0 140,0
Total 1323 71,000 72,458 8,3530 54,0 140,0
Feminin Urban 633 72,000 72,390 7,4832 55,0 103,0
Rural 635 69,000 70,377 8,5657 41,0 170,0
Total 1268 70,350 71,382 8,1031 41,0 170,0

Compararea in dicelui de masă corporală al copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex ul și mediul de
rezidență este prezentată în tabelul nr. 22 .

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
41 Tabel nr. 22 . Indicele de masă corporală al copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul
de rezidență (kg/m ²)
Grupa
de
vârstă Sex Mediu de
rezidență N Mediană Medie Deviație
standard Minimum Maximum
7 ani Masculin Urban 287 15,9106 16,7376 3,20140 11,23 29,19
Rural 258 15,5479 16,1327 3,08986 10,11 28,20
Total 545 15,6910 16,4512 3,16070 10,11 29,19
Femi nin Urban 305 15,8665 16,3609 2,93298 10,61 29,87
Rural 309 15,2801 16,1323 2,94457 10,98 29,95
Total 614 15,4502 16,2458 2,93865 10,61 29,95
8 ani Masculin Urban 874 16,0741 16,7535 2,96638 10,81 29,60
Rural 921 15,7114 16,4114 2,89718 10,48 30,16
Total 1795 15,8876 16,5779 2,93525 10,48 30,16
Feminin Urban 832 15,9920 16,6748 2,93848 10,73 26,98
Rural 865 15,5747 16,2921 2,91726 9,74 29,16
Total 1697 15,7908 16,4797 2,93307 9,74 29,16
9 ani Masculin Urban 663 16,6142 17,4326 3,23 706 10,60 30,49
Rural 660 16,0103 16,9075 3,21204 8,72 32,15
Total 1323 16,2634 17,1707 3,23407 8,72 32,15
Feminin Urban 633 16,3677 16,9238 3,08818 11,56 30,08
Rural 635 15,6312 16,3860 3,01788 10,22 30,41
Total 1268 15,9900 16,6545 3,06380 10,22 30,41

La copiii de 7 ani, prevalența supraponderalității este mai mare în rândul fetelor (18,10%)
comparativ cu prevalența supraponderalității în rândul băieților (13,00%). Prevalența obezității la
fete (10,70%) este mai mică comparativ cu preval ența obezității la băieți (14,90%). (grafic nr . 23)

Grafic nr. 23 . Prevalența obezității la copiii de 7 ani în funcție de sex
P=0,001

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
42 De asemenea, la copiii de 8 ani, prevalența supraponderalității este ușor mai mare în rândul
fetelo r (16,30%) comparativ cu prevalența supraponderalității în rândul băieților (15,20%).
Prevalența obezității la fete (9,0%) este mai mică comparativ cu prevalența obezității l a băieți
(13,50%). (grafic nr. 24 )

Grafic nr. 24 . Prevalența obezității la copiii de 8 ani în funcție de sex

La categoria de vârstă 9 ani, prevalența supraponderalității la fete este de 17,70%, mai mare față
de cea a băieților (15,80%). Prevalența obezității în rândul băieților (14,70%) este semnificativ mai
mare comparativ cu prevalența obezității în rând ul fetelor (6,8%). (grafic nr. 25 )

Grafic nr. 25 . Prevalența obezității la copiii de 9 ani în funcție de sex

În ceea ce privește prevalența obezității și supraponderalităț ii în rândul fetelor,nu se înregistrează
diferențe semnificative statistic între cele două runde ale st udiului (p=0,65 3). (grafic nr. 26 )
P<0,001 P<0,001

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
43 Grafic nr. 26 . Compararea prevalenței obezității la fetele de 8 ani între cele două runde ale
studiului (R3 – 2012/20 13 și R4 – 2015/2016)
subponderalitatenormoponderalita
tesupraponderalitat
eobezitate
Round 3 5.25% 71.16% 15.35% 8.24%
Round 4 5.50% 69.20% 16.30% 9.00%0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%
P=0,653

Prevalența obezității la băieți înregistrează o scădere semnificativă la grupa de vârst ă 8 ani,
scăzând de la 15,03 % la 13,50%. De asemenea, prevalența supraponderalității la băieți crește între
cele două runde ale studiului de la 14,71 % la 15,20%. (grafic nr. 27 )

Grafic nr. 27 . Compararea prevalenței obezității la băieții de 8 ani între cele două runde ale
studiului (R3 – 2012/2013 și R4 – 2015/2016)

P=0,004

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
44 Practicile privind nut riția și activitatea fizică în școli

Dintre cele 207 școli participante la studiu, cele mai multe (116 școli) sunt localizate în mediul rural
(comune/sate), urmate de școlile din orașe mari (56 școli) și cele din orașele mici (31 școli). Cele
mai puține școli participante sunt din suburbii (3 școli), probabil deoarece mediul suburban nu
este definit. L a una dintre școli datele privind localizarea nu au fost completate. (grafic nr.28 )

Grafic nr. 28. Structura școlilor în funcție de localizare

În ceea c e privește facilitățile pe care școlile le oferă elevilor privind activitatea fizică, aproape
toate școlile dețin terenuri de sport , existând totuși cinci școli (două din orașe mari și trei din
mediul rural) care nu dețin teren de sport.
Situația privind sălile de gimnastică este mai precară, mai ale s în mediul rural. Dacă școlile din
orașele mari dețin în proporție de 89,3% săli de gimnastică, iar cele din orașele mici în proporție de
93,5%, școlile din mediul rural dețin săli de gimnastică în proporție d e 56,9% (p<0,001).
Prezența orelor de educație fizică în curricula este declarată pentru toate școlile participante (este
cunoscut faptul că educația fizică este materie obligatorie în curricula școlară).
Copiii au permisiunea de a utiliza terenul de sport pentru activități fizice în condiții meteorologice
extreme (ploaie, zăpadă, vânt, caniculă) într -un sfert până la o treime din școlile participante la
studiu, fără diferențe semnificative în funcție de localizare (p=0,460). De asemenea, nu se
înregistreaz ă diferențe semnificative în funcție de localizare în ceea ce privește permisiunea
copiilor de a utiliza terenul de sport în a fara orelor de joacă (p=0,549), aceasta variind între două
treimi în suburbii și în mediul rural și trei sferturi în orașe.
Utilizarea sălilor de gimnastică în afara orelor de clasă nu este permisă în 71,8% din școlile din
mediul rural, 58,1% din orașele mici și 72,2% din orașele mari .
Aproximativ jumătate dintre școlile participante la studiu au organizat activități fizice și spor tive
cel puțin o dată pe săptămână pentru copiii claselor primare, fie pentru toate clasele, fie pentru o
parte dintre acestea. De asemenea, nu se înregistrează diferențe semnificative în funcție de
localizare în ceea ce privește organizarea activităților fizice (p=0,483).

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
45 La aceste activități participă mai mult de jumătate dintre copii în două treimi dintre școlile care
organizează acest tip de activități. Nu se înregistrează diferențe semnificative în funcție de
localizare în ceea ce privește participarea la activitățile org anizate (p=0,324). (tabel nr. 23 )

Tabel nr. 23 . Facilitățile școlilor privind activitatea fizică în funcție de localizare

Facilitate Localizare
P value Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat
Teren de sport
Da 54 (96,4%) 31 (100 %) 3 (100%) 113 (97,4%)
0,761 Nu 2 (3,6%) 0 (0%) 0 (0%) 3 (2,6%)
Sală de sport
Da 50 (89,3%) 29 (93,5%) 1 (33,3%) 66 (56,9%)
< 0,001 Nu 6 (10,7%) 2 (6,5%) 2 (66,7%) 49 (42,2%)
Ore de educație fizică în curriculă
Da, pentru toate
clasele
56 (100%)
31 (100%)
3 (100%)
116 (100%) –
Condiții meteorologice extreme
Da 21 (37,5%) 8 (26,7%) 1 (33,3%) 30 (25,9%)
0,460 Nu 35 (62,5%) 20 (66,7%) 2 (66,7%) 79 (68,1%)
Lipsă 0 (0%) 2 (6,7%) 0 (0%) 7 (6,0%)
Utilizarea terenului de sport
Da 42 (75,0%) 23 (74,2%) 2 (66,7%) 75 (65,2%)
0,549 Nu 14 (25,0%) 8 (25,8%) 1 (33,3%) 40 (34,8%)
Utilizarea sălii de sport
Da 15 (27,8%) 10 (32,3%) 0 (0%) 20 (18,2%)
0,113 Nu 39 (72,2%) 18 (58,1%) 3 (100%) 79 (71,8%)
Lipsă 0 (0%) 3 (9,7%) 0 (0%) 11 (10,0%)
Desfășurarea activităților fizice
Toate clasele 20 (35,7%) 16 (53,3%) 1 (33,3%) 49 (42,2%)
0,483 O parte 8 (14,3%) 4 (13,3%) 0 (0%) 17 (14,7%)
Nu 25 (44,6%) 8 (26,7%) 2 (66,7%) 49 (42,2%)
Lipsă 3 (5,4%) 2 (6,7%) 0 (0%) 1 (0,9% )
Participare la activități fizice
>jumatate din copii 23 (67,6%) 16 (66,7%) 1 (50,0%) 52 (68,4%)
0,324 <= jumatate din copii 7 (20,6%) 5 (20,8%) 0 (0%) 15 (19,7%)
Nu sau <un sfert din
copii 1 (2,9%) 1 (4,2%) 1 (50,0%) 3 (3,9%)
Lipsă 3 (8,8% ) 2 (8,3%) 0 (0%) 6 (7,9%)

Prevederile curriculare includ lecții de educație fizică având durata medie de 100 minute
săptămânal, fără a se înregistra diferențe în funcție de l ocalizarea școlilor. (tabel nr. 24 )

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
46 Tabel nr. 24 . Prevederile curriculare privind durata activitățil or fizice în școală
Clasa Localizare
P value Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat
Clasa 1 (M±SD) 99,64±15,13 97,59±12,14 96,67±5,77 100,35±17,53 0,263
Clasa 2 (M±SD) 100,78±14,67 98,40±12,80 95,00±7,07 100,34±18,03 0,189
Transportul copiilor cu autobuzul școlar se face pentru toți copiii în mai mult de jumătate din
școlile din mediul rural. Se înregistrează o diferență semnificativă în ceea ce privește transportul
copiilor cu autobuzul școlar în funcție de localizarea șco lii (p<0,001).
Percepția reprezentanților școlilor privind gradul de siguranță al drumului de la/către școală
pentru mersul pe jos sau cu bicicleta nu diferă semnificativ în funcție de localizarea școlii
(p=0,895). (tabel nr. 25 )

Tabel nr. 25. Facilitățil e școlilor privind transportul școlar în funcție de localizare

Facilitate Localizare
P value Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat
Transportul copiilor cu autobuzul școlar
Da, pentru toți copiii 5 (9,3%) 8 (25,8%) 1 (33,3%) 60 (52,2%)

< 0,001 Doar pentru anumite
clase 1 (1,9%) 0 (0%) 0 (0%) 3 (2,6%)
Doar pentru copiii din
mediul rural 5 (9,3%) 4 (12,9%) 0 (0%) 5 (4,3%)
Doar pentru copiii care
locuiesc departe 6 (11,1%) 2 (6,5%) 2 (66,7%) 31 (27,0%)
Nu 37 (68,5%) 15 (48,4%) 0 (0%) 13 (11, 3%)
Lipsă 0 (0%) 2 (6,5%) 0 (0%) 3 (2,6%)
Gradul de siguranță al drumului pentru mersul pe jos sau cu bicicleta
1 Extrem de sigur 5 (9,8%) 2 (6,7%) 0 (0%) 17 (15,2%)

0,895 2 10 (19,6%) 7 (23,3%) 0 (0%) 25 (22,3%)
3 8 (15,7%) 4 (13,3%) 1 (33,3%) 14 (12,5%)
4 5 (9,8%) 0 (0%) 1 (33,3%) 9 (8,0%)
5 10 (19,6%) 8 (26,7%) 0 (0%) 19 (17,0%)
6 5 (9,8%) 2 (6,7%) 1 (33,3%) 7 (6,2%)
7 2 (3,9%) 1 (3,3%) 0 (0%) 4 (3,6%)
8 5 (9,8%) 4 (13,3%) 0 (0%) 9 (8,0%)
9 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 2 (1,8%)
10 Extrem de nesigur 1 (2,0%) 2 (6,7%) 0 (0%) 6 (5,4%)

Siguranța drumului pe care elevii îl parcurg de la/către școală este percepută ca fiind mai mare în
orașele mici și în suburbii și cea mai scăzută în mediul rura l. (grafic nr. 29)

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
47 Grafic nr. 2 9. Gradul de siguranță a drumului de la/către școală în funcție de localizare

O mare parte dintre școlile participante la studiu cuprind în curricula școlară educație pentru
nutriție (ca materie de sine stătătoare sau le cții incluse în curricula altor materii – educație pentru
sănătate, biologie etc.).
Doar 7,1% dintre școlile din orașele mari, 3,2% din orașele mici și 2,6% din mediul rural au cantine
școlare.

Mai mult de jumătate dintre școlile din orașele mari și 40% din orașele mici au magazine de unde
pot fi cumpărate alimente sau băuturi și doar 12,1% dintre școlile din mediul rural (p<0,001).
Aproximativ 80% dintre școli interzic publicitatea și marketing -ul privind alimentele hipercalorice și
sărace în nutrienți care ar putea submina promovarea dietei sănăt oase, echilibrate. (tabel nr. 26 )

Tabel nr. 26. Facilitățile școlilor privind alimentația în funcție de localizare

Facilitate Localizare
P value Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat
Educație nutriționa lă
Da 43 (76,8%) 29 (93,5%) 2 (66,7%) 99 (85,3%)
0,353 Nu 10 (17,9%) 2 (6,5%) 1 (33,3%) 15 (12,9%)
Lipsă 3 (5,4%) 0 (0%) 0 (0%) 2 (1,7%)
Cantină
Da 4 (7,1%) 1 (3,2%) 0 (0%) 3 (2,6%)
0,518 Nu 52 (92,9%) 30 (96,8%) 3 (100%) 113 (97,4%)
Bufet
Da 28 (51,9%) 12 (40,0%) 2 (66,7%) 14 (12,1%)
<0,001 Nu 26 (48,1%) 18 (60,0%) 1 (33,3%) 100 (86,2%)
Lipsă 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 2 (1,7%)
Automate alimente/băuturi
Da 8 (14,3%) 1 (3,2%) 0 (0%) 7 (6,0%)
0,254 Nu 47 (83,9%) 30 (96,8%) 3 (100%) 109 (94,0%)
Lipsă 1 (1,8%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)
Interzicerea reclamelor la alimente/băuturi nesanogene
Da 45 (80,4%) 23 (74,2%) 3 (100%) 92 (79,3%)
0,784 Nu 11 (19,6%) 7 (22,6%) 0 (0%) 23 (19,8%)
Lipsă 0 (0%) 1 (3,2%) 0 (0%) 1 (0,9%)
Accesul elevilor la diverse tipuri de băuturi este semnificativ mai mare în cazul școlilor din mediul
urban. Contrar prevederilor legale, elevii au acces la băuturi cu adaos de zahăr, de asemenea mai
ales în mediul urban. (tabel nr. 27 ) P=0,789

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
48 Tabel nr. 27 . Facilitățile școlilor privind accesul elevilor la băuturi în funcție de localizare a școlilor

Facilitate Localizare
P value Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat
Apă
Gratis 40 22 2 86
0,020 Cu plată 13 7 1 4
Nu sunt disponibile 5 2 0 18
Ceai
Gratis 1 0 0 1
0,021 Cu plată 16 8 2 10
Nu sunt disponibile 26 14 1 62
Suc de fructe fără adaos de zahăr
Gratis 0 0 0 0
0,043 Cu plată 8 1 1 4
Nu sunt disponibile 31 21 2 67
Băuturi neacidulate cu adaos de zahăr
Gratis 0 0 0 2
0,005 Cu plată 16 9 2 10
Nu sunt disponibile 32 17 1 67
Băuturi acidulate cu adaos de zahăr
Gratis 0 0 0 0
<0,001 Cu plată 18 7 1 7
Nu sunt disponibile 33 19 1 70
Lapte aromat cu adaos de zahăr
Gratis 0 1 0 0
0,203 Cu plată 3 0 0 3
Nu sunt disponibile 42 22 2 72
Băuturi calde cu adaos de zahăr (cacao, ceai, lapte)
Gratis 0 0 0 0
0,002 Cu plată 14 4 1 6
Nu sunt disponibile 35 19 1 70
Lactate
Gratis 45 28 2 96
0,504 Cu plată 2 0 0 2
Nu sunt disponibil e 3 3 1 9
Alte băuturi cu îndulcitori
Gratis 1 0 0 1
0,046 Cu plată 10 3 1 6
Nu sunt disponibile 38 19 2 69
Băuturi energizante
Gratis 0 0 0 0
0,392 Cu plată 1 1 0 2
Nu sunt disponibile 46 22 2 75

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
49 Unele dintre școli oferă elev ilor accesul la unele alimente atât gratis cât și cu plată, iar cele mai
multe alimente nu sunt disponibile. Aproximativ jumătate dintre școli, respectiv 45,8%, oferă acces
gratuit la fructe.
Deși legislația interzice comercializarea alimentelor care pot avea consecințe nefaste asupra
sănătății ( Legea 123/2008, Ordin nr. 1563/2008 ), există un număr important de școli în incinta
cărora elevii au acces la gustări dulci și sărate.
Disponibilitatea acestora este semnificativ mai m are în mediul urban. (tabel nr. 2 8)

Tabel nr. 2 8. Facilitățile școlilor privind accesul elevilor la alimente în funcție de localizarea
școlilor

Facilitate Localizare
P value Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat
Fructe proaspete
Gratis 31 13 2 49
0,801 Cu plată 3 2 0 4
Nu sunt disponibile 18 12 1 40
Legume
Gratis 0 0 0 0
0,604 Cu plată 1 0 0 3
Nu sunt disponibile 41 22 3 72
Gustări dulci
Gratis 0 0 0 3
<0,001 Cu plată 24 11 2 8
Nu sunt disponibile 26 15 1 66
Înghețată
Gratis 0 0 0 0
0,052 Cu plată 7 6 0 4
Nu sunt disponibile 33 18 1 70
Gustări sărate
Gratis 0 1 0 1
<0,001 Cu plată 18 9 2 8
Nu sunt disponibile 31 16 1 68

Cele mai multe formulare ale școlilor au fost completate de către directori (78,74%), iar 14,98 % de
către u n cadru didactic. (grafic nr. 30 )
Grafic nr. 30. Funcția persoanelor care au completat formularele școlilor

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
50
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Caracteristici demografice ale copiilor
Eșantionul studiului a inclus 50,4% copii din mediul rural, iar 50,6% sunt de sex masculin,
distribuția copiilor în funcție de sex și mediul de rezidență fiind omogenă.
Dintre cei 7242 copii incluși în analiză, 16% sunt de 7 ani, 48,2% sunt de 8 ani și 35,8% sunt de 9
ani.

Antecedente personale și heredo -colaterale ale copiilor
Datele privind familia au fost completate majoritar de mame, însă se remarcă tendința completării
formularului de către părintele de același sex cu copilul, precum și implicarea mai mare a tatălui în
mediul urban.
Peste 90% dintre copiii inc luși în cercetare au fost născuți la termen (la 37 săptămâni sau după 37
săptămâni de graviditate), iar aproape 7% dintre părinți afirmă nasterea prematur ă a copiilor lor .
Alăptarea copiilor este mai frecventă în mediul urban, cu medie a duratei alăptării semnificativ mai
mare.
În ceea ce privește antecedentele heredo -colaterale, prevalența declarată a hipertensiunii
arteriale în familiile copiilor este de 22,42%, pentru diabetul zaharat este 12,4%, iar pentru
hipercolesterolemie de 17,18%. Părinții din m ediul urban declară într -o proporție semnificativ mai
mare că au în familie cel puțin un membru cu hipertensiune arterial ă, diabet zaharat sau
hipercolesterolemie față de cei din mediul rural.

Activitatea fizică a copiilor
Băieții sunt în proporție mai ma re membri i ai unui club sportiv sau de dans, de asemenea copiii din
mediul urban, pe fondul unei accesibilități crescute la cluburile sportive, sunt într -o proporție mai
mare membri ai acestora.
Mijloacele de transport utilizate pentru transportul copiilo r de la/până la școală diferă semnificativ
în funcție de mediul de rezidență, copiii din mediul rural mergând într -o proporție mai mare pe jos
sau cu bicicleta. Distanțele de la/până la școală sunt semnificativ mai mar i în mediul rural.
Peste 40% dintre c opiii din mediul rural se joacă activ/în forță mai mult de 3 ore în fiec are dintre
zilele săptămânii, iar alți 40% se joacă în jur de 2 ore zilnic. Astfel, copiii din mediu l rural fac
activitate fizică prin joc semnificativ cu o frecvență mai mare comparat iv cu cei din urban. Băieții
se joacă activ/în forță un număr mai mare de ore în timpul săptămânii.
La sfârșit de săptămână, peste 80% dintre copii se joacă activ/în forță 3 ore sau mai mult zilnic. Se
remarcă o diferență semnifictivă statistic în funcție de sex și la sfârșitul săptămânii, băieții jucându –
se un număr mai mare de ore.
De asemenea, frecvența copiilor din mediul rural care desfășoară activități de joacă activă/în forță
un interval de timp mare zilnic la sfârșitul săptămânii este semnificativ mai mare comparativ cu
frecvența copiilor din mediul urban care se joacă activ/în forță un interval mare de timp.
Media numărului de ore petrecute de copiii din mediul urban utilizând dispozitivele electronice și
televizorul este de 2,81±1,62 ore/zi la sfâ rșitul săptămânii și 1,83±1,10 ore/zi în timpul săptămânii,
iar copiii din mediul rural petrec mai mult timp utilizând dispozitivele electronice și televizorul.

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
51 Băieții petrec semnificativ mai multe ore la clubul de sport/dans, dar utilizează semnificati v mai
mult timp dispozitivele electronice și televizorul, atât în timpul săptămânii, cât și la sfârșitul
săptămânii.
Indicele de masă corporală al copilului, precum și circumferința taliei se corelează pozitiv
semnificativ statistic cu indicele de masă co rporală al ambilor părinți și cu durata de utilizare a
dispozitivelor electronice, atât în timpul săptămânii, cât și la sfârșitul săptămânii.

Comportamentele alimentare ale copiilor
În ziua realizării măsurătorilor, doar 76,62% dintre copii declară că a u luat micul dejun.
În cadrul eșantionului studiat nu se remarcă o diferență semnificativă statistic în ceea ce privește
frecvența micului dejun în funcție de sex și în funcție de grupa de vârstă.
Copiii din mediul urban au un comportament semnificativ m ai sănătos în ceea ce privește micul
dejun.
În ceea ce privește comportamentele sănătoase privind alimentația, fetele consumă cu o frecvență
semnificativ statistic mai mare fructe și legume exceptând cartofii.
Dacă ne referim la comportamentele nesanogene, băieții consumă semnificativ statistic mai
frecvent gustări sărate (popcorn, chipsuri, alune etc.) și alimente de genul pizza, hamburger,
cartofi prăjiți, mezeluri.
Copiii din mediul rural consumă cu o frecvență semnificativ mai mare legume exceptând car tofii,
suc de fructe 100%, băuturi răcoritoare cu zahăr (p<0,001), lapte aromat, băuturi răcoritoare
dietetice, lapte integral, brânză, alte lactate, carne, pește, gustări sărate (chipsuri, alune, popcorn
etc.), gustări dulci (bomboane, ciocolată) (p<0,001 ), dulciuri (biscuiți, tort, prăjituri, etc.) și
alimente ca pizza, hamburgeri, mezeluri, cartofi prăjiți. Copiii din mediul urban consumă cu o
frecvență semnificativ mai mare fructe.
Opinia familiei privind statusul ponderal al copiilor diferă semnificat iv în funcție de vârsta copilului,
percepția părinților cu vârstă mai mare fiind că au copii cu greutate mai mare. Opinia familiei
privind statusul ponderal al copiilor nu diferă semnificativ în funcție de sexul copilului. Părinții din
mediul rural își per cep copiii ca fiind mai slabi, spre deosebire de cei din mediul urban care
consideră într -o proporție mai mare că au copii supraponderali.

Caracteristici antropometrice ale copiilor
Caracteristicile antropometrice măsurate în cadrul studiului includ înă lțimea, greutatea,
circumferința șoldurilor și circumferința taliei. Se constată că toate măsurătorile antropometrice
analizate înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta și că toate valorile medii
sunt mai mari pentru băieți.
La copiii de 7 ani, prevalența supraponderalității este mai mare în rândul fetelor (18,10%)
comparativ cu prevalența supraponderalității în rândul băieților (13,00%). Prevalența obezității la
fete (10,70%) este mai mică comparativ cu prevalența obezității la băieți (14,90%).
De asemenea, la copiii de 8 ani, prevalența supraponderalității este ușor mai mare în rândul
fetelor (16,30%) comparativ cu prevalența supraponderalității în rândul băieților (15,20%).
Prevalența obezității la fete (9,0%) este mai mică co mparativ cu prevalența obezității la băieți
(13,50%).

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
52 La categoria de vârstă 9 ani, prevalența supraponderalității la fete este de 17,70%, mai mare față
de cea a băieților (15,80%). Prevalența obezității în rândul băieților (14,70%) este semnificativ mai
mare comparativ cu prevalența obezității în rândul fetelor (6,8%).

În ceea ce privește prevalența obezității și supraponderalității în rândul fetelor,nu se înregistrează
diferențe semnificative statistic între cele două etape ale stu diului (p=0,65 3).
Prev alența obezității la băieți înregistrează o scădere semnificativă la grupa de v ârstă 8 ani,
scăzând de la 15,03 % la 13,50%. De asemenea, prevalența supraponderalității la băieți crește între
cele două etap e ale studiului de la 1 4,71 % la 15,20%.

Practicil e privind nutriția și activitatea fizică în școli
Dintre cele 207 școli participante la studiu, cele mai multe (116 școli) sunt localizate în mediul rural
(comune/sate), urmate de școlile din orașe mari (56 școli) și cele din orașele mici (31 școli).
În ceea ce privește facilitățile pe care școlile le oferă elevilor privind activitatea fizică, aproape
toate școlile dețin terenuri de sport, existând totuși cinci școli (două din orașe mari și trei din
mediul rural) care nu dețin teren de sport.
Situația pri vind sălile de gimnastică este mai precară, mai ales în mediul rural. Dacă școlile din
orașele mari dețin în proporție de 89,3% săli de gimnastică, iar cele din orașele mici în proporție de
93,5%, școlile din mediul rural dețin săli de gimnastică în propo rție de 56,9%.
Prezența orelor de educație fizică în curricula este declarată pentru toate școlile participante (este
cunoscut faptul că educația fizică este materie obligatorie în curricula școlară).
O mare parte dintre școlile participante la studiu cupr ind în curricula școlară educație pentru
nutriție (ca materie de sine stătătoare sau lecții incluse în curricula altor materii – educație pentru
sănătate, biologie etc.).
Doar 7,1% dintre școlile din orașele mari, 3,2% din orașele mici și 2,6% din mediul rural au cantine
școlare.
Mai mult de jumătate dintre școlile din orașele mari și 40% din orașele mici au magazine de unde
pot fi cumpărate alimente sau băuturi și doar 12,1% dintre școlile din mediul rural.
Aproximativ 80% dintre școli interzic publicita tea și marketing -ul privind alimentele hipercalorice și
sărace în nutrienți care ar putea submina promovarea dietei sănătoase, echilibrate.
Accesul elevilor la diverse tipuri de băuturi este semnificativ mai mare în cazul școlilor din mediul
urban. Cont rar prevederilor legale, elevii au acces la băuturi cu adaos de zahăr, de asemenea mai
ales în mediul urban.
Unele dintre școli oferă elevilor accesul la unele alimente atât gratis cât și cu plată, iar cele mai
multe alimente nu sunt disponibile. Aproximat iv jum ătate din tre școli, respectiv 45,8% , oferă acces
gratuit la fructe.

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
53
BIBLIOGRAFIE
1. A strategy for Europe on nutrition, overweight and obesity -related health issues. Brussels,
European Commission, 2015
2. Africa JA, Newton KP, Schwimmer JB. Lifestyle interventions including nutrition, exercise,
and supplements for nonalcoholic fatty liver disease in children. Dig Dis Sci.
2016;61(5):1375 –1386.
3. Bacha F, Gidding SS. Cardiac abnormalities in youth with obesity and type 2 diabetes. Curr
Diab Rep. 2016;16 (7):62. doi: 10.1007/s11892 -016-0750 -6.
4. Basic texts on food hygiene – third edition. Rome, Codex Alimentarius Commission, 2003.
5. Bass R, Eneli I. Severe childhood obesity: an under -recognized and growing health problem.
Postgrad Med J. 2015;91(1081):639 -45. doi: 10.1136/postgradmedj -2014 -133033.
6. Beck AR. Psychosocial aspects of obesity. NASN Sch Nurse. 2016;31(1):23 –27.
7. Branca F, Nikogosian H, Lobstein, T, eds. The challenge of obesity in the WHO European
Region and the strategies for response. Copenhagen , World Health Organization Regional
Office for Europe, 2007
8. Cole TJ et al. Body mass index cut offs to define thinness in children and adolescents:
international survey. British Medical Journal, 2007, 335:194.
9. Cole TJ et al. Establishing a standard defin ition for child overweight and obesity worldwide:
international survey. British Medical Journal, 2000, 320:1240 –1243.
10. Cote AT, Harris KC, Panagiotopoulos C, et al. Childhood obesity and cardiovascular
dysfunction. J Am Coll Cardiol. 2013;62(15):1309 –1319.
11. Currie C et al., eds. Health Behaviour in School -Aged Children: a WHO cross -national study.
Research protocol for the 2001/2002 survey. Edinburgh, University of Edinburgh, 2002.
12. de Onis M et al. Measurement and standardization protocols for anthropometry used in
the construction of a new international growth reference. Food and Nutrition Bulletin,
2004, 25:S27 -S36.
13. de Onis M, Wijnhoven TMA, Onyango AW. Worldwide practices in child growth monitoring.
Journal of Pediatrics, 2004, 144:461 –465.
14. Diet, nutrition and the prevention of chronic diseases. Report of a joint WHO/FAO expert
consultation . Geneva, World Health Organization, 2003 (WHO Technical Report Series, No.
916) (http://whqlibdoc.who.int/trs/WHO_TRS_916.pdf).
15. Dietz WH. Health consequences of obesity in youth: childhood predictors of adult disease.
Pediatrics, 1998, 101:518 –525.
16. Elmadfa I et al. eds. European nutrition and health report 2004 . Basel, Karger, 2005.
17. European Charter on Counteracting Obesity . Copenhagen, WHO Regional Office for
Europe, 200 6
18. European Opinion Research Group. Special Eurobarometer: physical activity. Brussels,
Commission of the European Communities, 2003.
19. Freedman DS et al. The relation of overweight to cardiovascular risk factors among children
and adolescents: the Bogalusa Heart Study. Pediatrics, 1999, 103:1175 –1182.
20. Gaining health. The European Strategy for the Prevention and Control of
Noncommunicable Diseases . Copenhagen, WHO Regional Office for Europe, 2006
(document EUR/RC56/8, http://www.euro.who.int/Document/RC56/edo c08.pdf).

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
54 21. Global strategy on diet, physical activity and health . Geneva, World Health Organization,
2004 (http://whqlibdoc.who.int/publications/2004/9241592222_eng.pdf).
22. Goran MI et al. Prediction of intra -abdominal and subcutaneous abdominal adipose tissu e
in healthy pre -pubertal children. International Journal of Obesity and Related Metabolic
Disorders, 1998, 22:549 –558.
23. Gordon -Larsen P, The NS, Adair LS. Longitudinal trends in obesity in the United States from
adolescence to the third decade of life. Obesity. 2010;18(9):1801 -–804.
24. Halfon N, Kandyce L, Slusser W. Associations between obesity and comorbid mental health,
developmental, and physical health conditions in a nationally representative sample of US
children aged 10 to 17. Academic Pediatrics. 2013;13.1:6 –13.
25. International ethical guidelines for biomedical research involving human subjects. Geneva,
Council for International Organizations of Medical Sciences/World Health Organization,
1993.
26. Janssen I et al. Utility of childhood BMI in the predictio n of adulthood disease: comparison
of national and international references. Obesity Research, 2005, 13:1106 –1115.
27. Jensen MD, Ryan DH, Apovian CM, et al, for the American College of Cardiology/American
Heart Association Task Force on Practice Guidelines; O besity Society. 2013 AHA/ACC/TOS
guideline for the management of overweight and obesity in adults: a report of the
American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Practice
Guidelines and The Obesity Society. J Am Coll Cardiol. 2014; 63(25 Pt B):2985 –3023. doi:
10.1016/j.jacc.2013.11.004.
28. Krassas GE, Tzotzas T. Do obese children become obese adults: childhood predictors of
adult disease. Pediatric Endocrinology Reviews, 2004, 1(Suppl. 3):455 –459.
29. Legea nr. 123/2008 pentru o alimentati e sanatoasa in unitatile de invatamant
preuniversitar, Monitorul Oficial, Partea I nr. 410 din 02/06/2008
30. Lehingue Y. The European Childhood Obesity Group (ECOG) project: the European
collaborative study on the prevalence of obesity in children. American J ournal of Clinical
Nutrition, 1999, 70(Suppl.):166S –168S.
31. Lloyd LJ, Langley -Evans SC, McMullen S. Childhood obesity and risk of the adult metabolic
syndrome: a systematic review. Int J Obes (Lond). 2012;36(1):1 –11
32. Lobstein T et al. Obesity in children and young people: a crisis in public health. Obesity
Reviews, 2004, 5(Suppl. 1):4 –104.
33. Lohman TG, Roche AF, Martorell R, eds. Anthropometric standardization reference manual.
Champaign, Human Kinetics Books, 1988.
34. Measuring childhood obesity. Guidance to prim ary care trusts. London, Department of
Health, 2006
35. Medium -Term Strategic Plan 2008 –2013 and Proposed Programme Budget 2008 –2009.
Geneva, World Health Organization, 2007 (document A/MTSP/2008 -2013 and PB/2008 –
2009, http://www.who.int/gb/e/e_amtsp.html).
36. Mohanan S, Tapp H, McWilliams A, Dulin M. Obesity and asthma: pathophysiology and
implications for diagnosis and management in primary care. Exp Biol Med (Maywood).
2014;239(11):1531 –40.
37. Morrison KM, Shin S, Tarnopolsky M, et al. Association of depression and health related
quality of life with body composition in children and youth with obesity. Journal of
Affective Disorders 2015;172:18 –23.

COSI
RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
55 38. Narang I, Mathew JL. Childhood obesity and obstructive sleep apnea. J Nutr Metab. 2012;
doi: 10.1155/2012/134202.
39. Ordin nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate prescolarilor si
scolarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii si
adolescenti,
40. Physical activity and health in Europe: evidence for action. Cope nhagen, WHO Regional
Office for Europe, 2006 (http://www.euro.who.int/document/e89490.pdf).
41. Physical status: the use and interpretation of anthropometry. Report of a WHO Expert
Committee. Geneva, World Health Organization, 1995 (WHO Technical Report Series 854).
42. Pollock NK. Childhood obesity, bone development, and cardiometabolic risk factors. Mol
Cell Endocrinol. 2015;410:52 -63. doi: 10.1016/j.mce.2015.03.016.
43. Robertson A et al, eds. Food and health in Europe: a new basis for action . Copenhagen,
WHO Regio nal Office for Europe, 2004 (WHO Regional Publications, European Series, No.
96).
44. Rolland -Cachera MF et al. Adiposity rebound in children: a simple indicator for predicting
obesity. American Journal of Clinical Nutrition, 1994, 39:129 –135.
45. Steps to health: a European framework to promote physical activity for health .
Copenhagen, WHO Regional Office for Europe, 2007
(http://www.euro.who.int/Document/E90191.pdf).
46. The “Five keys to safer food” manual . Geneva, World Health Organization, 2006
(http://www.who.int /foodsafety/ publications/consumer/manual_keys.pdf).
47. The world health report 2002. Reducing risks, promoting healthy life. Geneva, World
Health Organization, 2002 (http://www.who.int/whr/2002/en/).
48. WHO (2015). European Database on Nutrition, Obesity and Ph ysical Activity (NOPA) [online
database]. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe ( http://data.euro.who.int/nopa/
49. WHO child growth standards. Training course on child growth assessment: B, measuring a
child ’s growth. Geneva, World Health Organization, 2006.
50. Who European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI) – Protocol, Version October
2016
51. Who European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI) – Manual of data collection
Procedures, Versio n October 2016
52. WHO global strategy for food safety: safer food for better health. Geneva, World Health
Organization, 2002 (http://whqlibdoc.who.int/publications/9241545747.pdf).
53. WHO Multicentre Growth Reference Study Protocol. Appendix B. Measurement and
standardization protocols. Geneva, World Health Organization, 1999.
54. WHO Multicentre Growth Reference Study Protocol. Appendix B. Measurement and
standardization protocols. Geneva, World Health Organization, 1999.
55. Wilkinson JR et al. Surveillance and monitor ing. Obesity Reviews, 2007, 8(Suppl. 1):23 –29.
56. World Health Organization, US Centers for Disease Control and Prevention. 2006 Manual
for conducting the Global School -based Student Health Survey. Geneva, World Health
Organization, 2006

București 2017