Institutul Na țional de Cercetare Dezvoltare [600418]

Raport
Zona Galati
Institutul Na țional de Cercetare Dezvoltare
pentru Fizica Pământului
www.infp.ro
contact @infp. ro

1 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013

Director General

Dr. Ing. Constantin Ionescu

Director Stiintific

Dr. Radulian Mircea

2 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013
Notă Introductivă

Toate informaț iile preze ntate î n acest raport reprezintă date revizuite de că tre specialiș ti
privind parametrii e veniment ului. Acestea pot diferi de cele preliminare publicate pe pagina
de internet ( www.infp.ro ) a Institutului National pentru Fizica Pământului imediat după
producerea cutremurului .
Informațiile din acest raport pot fi preluate ș i utilizate în scopul informă rii, doar cu
referințele corespunză toare.

Conținut

Director General ………………………….. ……………………… 1
Director General ………………………….. ……………………… 1
Notă Introductivă ………………………….. ……………………. 2
Conținut ………………………….. ………………………….. ……. 2
Introducere ………………………….. ………………………….. … 3
Parametrii cutremurului și seismicitatea zonei ………….. 4
Tectonica zonei. Mecanism de focar. ………………………. 8
Hărți cu accelerațiile solului ………………………….. ……… 9
Concluzii ………………………….. ………………………….. … 10
Anexa – Informatii detaliate despre tectonica zonei …. 12

3 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013 Introducere

Activitatea seismica din zona Galati, identificată ca un eveniment de tip “roi seismic”
a debutat la data de 23 septembrie 2013 continuand si in prezent.
Prin roi seismic se intelege : grupari de cutremure de magnitudini apropiate,
nediferentiindu -se un soc principal. Roiurile seismice se produc in conditiile in care
tensiunea acumulata se descarca printr -o structur a deosebit de neomogena.
Mai mult de 250 de cutremure s -au produs in zona, 19 evenimente cu M L>3 si 40 cu
ML>2. Acti vitatea seismica a scazut incepand cu data de 9.10.2013, frecventa de
producere fiind mult mai mica iar magnitudinile seismelor sub 2.5.
Incepând cu data de 28 septembrie 2013 Inst itutul Național de Cercetare-
Dezvoltare pentru Fizica Pământului a trimis în zona Galați – comuna Slobozia
Conachi, satele Izvoarele, Negrea și Schela în mai multe rânduri echipe de specialiști
pentru instalarea de aparatură de măsură, pentru o primă evalu are a aspectelor
geofizice relevante și a efectelor macroseismice. Pe durata producerii fenomenului seismic au fost trimiși în zonă 2 geofizicieni, 3 fizicieni și 2 tehnicieni. Aparatura
instalată a constat din 5 seismometri de înaltă sensibilitate, un accelerometru pentru
mișcări puternice, un sistem de înregistrare acustică a efectelor sonore din satul Izvoarele, 7 stații GPS pentru mișcări de deformare a solului, un magnetometru pentru
înregistrarea câmpului magnetic și o stație de infrasunete.

4 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013 Parametrii cutremurului ș i seismicitatea zonei

Evenimentele cu magnitudinea cea mai mare (M L =3.9) s-au produs in 29 si 30 septembrie si
in 4 octombrie (vezi tabelul de mai jos).
Zi Luna An Ora Latitudine
(oN) Longitudine
(oE) Adâncime
(km) Magnitudine
(M w) Zona
29 9 2013 18:10:51 45.5392 27.8723 6.6 3.9 Moldova,
jud.
Galați
30 9 2013 05:01:58 45.5233 27.8416 5.4 3.9 Moldova,
jud.
Galați
4 10 2013 14:29:27 45.5182 27.9160 5.5 3.9 Moldova,
jud.
Galați
*Obs : Magnitudinea poate diferi de cea publicata p reliminar pe pagina de internet a INCDFP,
fiind solutia finala, revizuita si obtinuta utilizand toate datele disponibile.
Intensitatea acestor cutremure în zona epicentrală a fost de V (scara Mercalli modificată).
Cutremurele s -a u s i m ț i t c u p r e c a d e r e î n localitățile din apropierea epicentrelor si dupa
relatarile martorilor pana la Galati (17 km) si Braila (27 km).

Cutremurele produse in zona intre
23.09.2013- 14.10.2013.
Cu triunghi rosu sunt figurate cele 3
statii seismice temporare instalate
in zona epicentrala dupa
declansarea roiului seismic
IZVR – Izvoarele
SLCR – Slobozia Conachi
NEGR – Negrea
Cutremur cu M L>1
Statie seismica permanenta
Statie GPS temporara
Statie GPS permanenta

5 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013
Dupa cum se poate observa si din analiza succesiunii de harti cu seismicitatea zonei,
grupata pe ferestre relevante de timp, cutremur ele ce alcatuiesc roiul seismic, declansat la data
de 23.09.2013, se aliniaza pe o directie NE -SV. Aliniamentul este perpendicular pe directia
sistemului principal de falii Peceneaga Camena (la sud) / Sf. Gheorghe (la nord).
Trebuie avut in vedere ca numar ul de cutremure detectate si localizate a crescut in ultimii ani
si datorita statiilor seismice amplasate in zona (pana in 2009 – 1 statie, 2004- 2008 – 2 statii,
2009- 2013(iunie) – 3 statii- minim pentru localizare , respectiv 2012- 2013 (octombrie) 8
statii ).

6 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013
Distributia 3D in adancime a epicentrelor

Hipocentrele cutremurelor indica o crestere a adancimii seismelor dinspre NE (falia Sf
Gheorghe) cat re SV (falia Peceneaga Camena)

7 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013

Seismograma zilnica din data de 3.10.2013 inre gistrata la statia IZVR

Distributia in timp si magnitudine a roiului seismic (23.09.2013 – 15.10.2013)

8 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013 Tectonica zonei. Mecanism de focar.

La sud de depresiunea Bârlad, este
ident ificată o zonă seismogenă care
se situează la granița dintre
marginea sud -vestică a Depresiunii
Predobrogene și orogenul nord
dobrogean: falia Sfântul Gheorghe.
In linii generale seismicitatea și
mecanismele focale definitorii sunt
similare cu acelea menți onate
pentru Depresiunea Bârlad: activitatea seismică moderată (M
W <
5,3), grupată mai ales de -a lungul
faliei Sfântul Gheorghe, și regimul
extensional al câmpului
deformărilor. Aceasta reflectă
apartenența celor două zone
aceleiași unități tectonice (platforma Scitică). Din acest punct de vedere
ele ar putea fi considerate ca o singură zonă seismogenă.
Pe 11.09.1980 s -a produs un
cutremur între localitățile Galați și
Brăila cu o magnitudine Mw=4,6, cu
hipocentru la cca 19 km adâncime și
cu o intensitate epicentrală de VI
grade. 49 de replici au fost
înregistrate la stația seismologică
Carcaliu, cca 18 km distanță
epicentrală, cea mai mare replică
atingând ML=3,3 (Radu and
Oncescu, 1988).
Harta seismotectonică a zonei
Strike 341,29
Dip 76,22
Rake -2,48

Mecanismul focal pentru seism ul din
29.09.2013 M L=3.9 determinat pe baza
polaritatilor undelor P observate la 20 din
cele mai apropiate statii de epicentru,
indica o faliere normala cu planul de falie
orientat SE -NV, axa principala compresiei
(P) verticala si axa principala a extensi ei(T)
orizontala, orientata N -S.

9 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013
Hărți cu accel erațiile solului

Tabel 1 Accelerații și viteze înregistrate la stația Izvoarele
Cutremur Stația Izvoarele
Accelerație (cm/s2) Viteză (cm/s)
Timp la origine Magnitud
ine (M L) Comp. Z Comp. N Comp. E Comp. Z Comp. N Com
p. E
3.10.13 4:37:40 3,6 36,5 3,48 34,4 0,43 0,11 0,74
3.10.13 05:52:50 3,0 11,0 0,64 5,99 0,13 0,015 0,11
3.10.13 9:27:41 3,8 32,0 4,78 18,7 0,37 0,093 0,43
4.10.13 14:29:27 3,9 35,3 7,4 35,8 0,42 0,29 1,59
4.10.13 21:08:11 3,6 14,2 13,4 7,97 0,14 0,057 0,17
5.10.13 15:19:08 3,5 13,9 4,39 19,5 0,2 0,13 0,56
5.10.13 15:20:20 3,3 7,34 1,8 6,93 0,088 0,062 0,18
7.10.13 02:44:10 3,1 11,6 1,02 8,52 0,14 0,022 0,17

Harta de tip ShakeMap cu accelera țiile solului 29.09.2013

10 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013 Concluzii

Concluzii la data de 15 octombrie 2013

In urma analiz ei datelor înregistrate în perioada 23 septembrie – 15 octombrie
2013 în zona Galați, tragem următoarele concluzii:

• Secvența de cutremure produse în zona Galați în perioada investigată este de
tip roi seismic , cu caracteristicile specifice acestor procese seismice:
– nu se distinge un eveniment cu magnitudinea semnificativ diferită de
restul evenimentelor
– eliberarea energiei tectonice se face pe o durată care poate să varieze de
la câteva zile la câteva luni
– alternanța unor perioade mai calme cu perioade de intensificare a
seismicității
– este greu de prognozat cu precizie durata roiului î ntrucât nu există o
relație de scalare între magnitudinea maximă înregistrată și durată

• Roiul seismic este neobișnuit pentru zona Galați prin amploarea sa (mag nitudine și durată) dacă ne raportăm la datele disponibile (începând cu
secolul 20). Nu excludem apariția în trecutul istoric a unor secvențe similiare
în zonă neidentificate din lipsa statiilor seismice de inregistrare .

• Fenomenul de roi seismic nu este unic, el fiind intalnit în multe alte zone de pe
Glob (ex: Bohemia de Vest
http://www.ig.cas.cz/en/earthquake- swarm -2013-
west-bohemia ), cât și în România (în avanfosa Arcului Carpat ic, zona Sinaia).
In Romania insa, din datele instrumentale, roiul de la Galati este semnificativ
mai mare, atat ca durata cat si ca numar de evenimente fata de manifestarile
similare din alte zone.

• In multe alte cazuri de roiuri seismice au fost semnalat e efecte sonore de tipul
celor înregistrate în satul Izvoarele (“boom earthquakes”).

• In prezent activitatea seismică în zon a Galați s -a redus semnificativ, frecventa
de producer e si magnitudinile scazand incepand cu data de 11.10.2013

• Localizarea cutremurelor indică:
– un aliniament orientat NE -SV de -a lungul unui sistem de falii active
cunoscute în zonă.
– adâncimi focale situate in proportie de 9 5% în intervalul 1 și 7 km

11 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013 • Cutremurele produse în zona Galați sunt de natură tectonică iar din an aliza
datelor existente nu reiese o influenta notabila a altor factori (inundații,
exploatări de petrol).

• Efectele constatate în cazul satului Izvoarele sunt neobișnuit de mari pentru
cutremure de magnitudine până în 4. Ele sunt puse pe seama următorilor
factori:
– efecte locale de amplificare a undelor seismice datorită condițiilor solului
din zona satului Izvoarele
– efecte de amplificare locală datorită topografiei din zona satului Izvoarele
– efecte macroseismice cumulate, prin acțiunea repetată a undelor seismic
– calitatea foarte precară a unor case

• Accelerațiile maxime înregistrate în satul Izvoarele (20 – 37 cm/s2) indică o
intensitate macroseismică în zonă de V pe scara Mercalli.

• Intensitatea macroseismică așteptată în zona Galați confo rm hărții de hazard
seismic este de V II (Mercalli). Aceasta poate fi cauzată numai de producerea
cutremurelor vrâncene de adâncime subcrustală.

• Monitorizarea activității seismice din zona Galați oferă o bază de date unică
care va fi valorificată prin stu dii viitoare detaliate. Având în vedere
complexitatea fenomenului, atât în ceea ce privește procesul seismic din zona
focală, cât și condițiile locale specifice din zona satului Izvoarele, propunem
sprijinirea financiară a unor proiecte dedicate soluționăr ii acestor probleme, cu
participare interdisciplinară.

• Având în vedere presiunea mare din partea mass -media în legătura cu o
posibilă influență a exploatărilor de petrol în diferite zone geografice ale țării
propunem includerea în procedura de aprobare a exploatării/extracției a monitorizării seismice în zona respectivă pe întreaga durată acestor procese.

12 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013
Anexa – Informatii detaliate despre tectonica zonei

Zona Izvoarele – Negrea se afla pe teritoriul prelungiri la vest a blocului
Dobrogei d e nord intre faliile crustale Sf. Gheorghe si la sud de o alta falie de
fundament (Fig.1).
Satul Izvoarele face parte din comuna Slobozia Conachi.
Comuna Slobozia -Conachi este situata in partea de sud a judetului Galati, la
aproximativ 27 de km, nord- est de orasul Galati, de o parte si de alta a DJ 251 Galati
– Pechea – Tecuci.
Teritoriul comunei este traversat de paralela 45 grade 43 minute latitudine N si
meridianul 27 grade 57 minute longitutine E.
Comuna Slobozia -Conachi este formata din satele Sl obozia -Conachi si
Izvoarele, are o suprafata de 6134 ha si un numar de 4505 locuitori. Comuna se
invecineaza la N cu comuna Cuza- Voda, la E cu comuna Smardan, la SE cu comuna
Schela, la S cu comuna Independenta, SV cu comuna Piscu si la V cu comuna Tudor –
Vladimirescu.
Comuna Slobozia -Conachi se incadreaza in Campia Covurlui care este o campie
inalta reprezentata e platourile intefluviale largi, acoperite de depozite foarte groase
de loess cu altituninea medie de 65m.
Raurile care strabat teritoriul comunei Slobozia -Conachi se caracterizeaza prin
variatii mari de debit: mari primavara si mici vara datorita lipsei de precipitatii.
Cel mai important rau este Suhurlui care strabate comuna de la N la S.
Apele subterane sunt situate la adancimi mici in lunci (3 -5 m) si la adancimi
foarte mari pe interfluvii (10 -30 m).
Partea estica a vai Suhurlui este terasata, diferenta de inaltime intre altitudinea
satului si altitudinea culmii este de 80 metri dezvoltati pe o lungime de 500 metri

Tectonica
Satul Ivoarele este jalonat la nord de Falia Sf. Gheorghe si la sud de falia
Peceneaga Camena (Fig.3) pe teritoriul prelungiri la vest de Dunare a blocului
Dobrogei de Nord(Fig.2).
Satul Izvoarele este situat de- a lungul unei falii de alunecare si
normale(dezvoltata in cadr ul invelisului sedimentar si care muleaza fundamentul

13 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013 cristalin) de -a lungul vai raului Suhurlui. Pe flancul estic al acestei falii si deci si a
satului Izvoarele se afla un zacamant de petrol aflat in curs de exploatare.
Blocul Dobrogei de Nord este o uni tate structurală cu caracter alohton, ca o pană
strivită între Platforma Scitică, la nord, și Platforma Moesică, la sud. Este o unitate
ajunsă în actuala poziție în urma unor mișcări de translație orizontală dextră în raport cu Platforma Scitică și senestr ă în raport cu Platforma Moesică. Blocul Dobrogei de
Nord se afundă spre nord -vest, prelungindu- se spre sudul Moldovei unde este
cunoscut sub numele de Promontoriul Nord -Dobrogean(Fig.1).

Fig.1. Schiță structurala (la nivelul
suprafetei fundamentului) a
Dobrogei
(după Visarion et al., 1988)

Blocul Dobrogei de Nord este o unitate structurală, alungită pe direcția NV -SE,
este delimitată de Platforma Scitică prin Falia Sf. Gheorghe la nord, iar spre SV vine
în contact cu Platforma Moesică de- a lungul Faliei Peceneaga- Camena(Fig.2).
1- Falia Sfântu Gheorghe, situată la limita Platforma Scitică- Blocul Dobrogei de
Nord;
2- Falia Peceneaga- Camena separă Blocul Dobrogei de Nord de Platforma Moesică;

14 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013

Fig.2. Harta tectonica la nivelul
fundamentului crist alin a zonei
Izvoarele- Negrea
(dupa Visarion et al., 1990)

In cuprinsul Promontoriului Nord Dobrogean există doua sisteme de falii: un
sistem de falii longitudinale orientate NV -SE și un sistem de falii transversale care
provoacă decroșarea primelor (Fig.3) .
Din prima categorie fac parte:
Falia Sfantul Gheorghe. Această falie, mascată de -a lungul traseului ei
dobrogean de sedimentele recente ale Deltei Dunării, este orientată paralel cu Brațul
Sf. Gheorghe al Dunării. Liteanu et al. (1967) au figurat t raseul sinuos al faliei, lucru
care sugerează raporturi de încalecare ale Dobrogei de Nord peste Platforma Scitică, de la nord. Falia Sf. Gheorghe este o falie crustală, dextră, înclinata spre sud. Caracterul ei de falie inversă reflectă efectul uni stress compresiv. Aceasta falie se
prelungește spre est, sub apele Mării Negre, unindu- se cu falia care desparte
Depresiunea Karkinitski de Blocul Scitic
Falia Peceneaga- Camena. Falia transcrustală Peceneaga- Camena, orientată
NV-SE, pune în contact Platforma Mo esică cu Blocul Dobrogei de Nord. De- a lungul
ei suprafața Mohorovicic a suferit o ridicare verticală de peste 10 km în compartimentul Platformei Moesice (Radulescu et al., 1976). Ea a fost identificată și
pe șelful Mării Negre și este jalonată de epicentr e.
Falie longitudinală cu decroșări repetate, situată la mijlocul distanței dintre
Falia Peceneaga – Camena și Falia Sfântu Gheorghe, se numește Falia Pechea
(Paraschiv et al., 1983). Aceasta trece pe la est de localitatea Izvoarele și de localitatea Bran iștea, traversând partea sud -vestică a norului de epicentre (v.figura).
Din a doua categorie face parte:

15 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013 O altă falie, de data aceasta transversală, este falia orientată V -E care uneste
localitatile Izvoarele si Negrea.
Date de seismicitate
La sud de depr esiunea Bârlad, este identificată o zonă seismogenă care se
situează la granița dintre marginea sud -vestică a Depresiunii Predobrogene și
orogenul nord dobrogean: falia Sfântul Gheorghe. In linii generale seismicitatea și
mecanismele focale definitorii sun t similare cu acelea menționate pentru Depresiunea
Bârlad: activitatea seismică moderată (M W ≤ 5,3), grupată mai ales de -a lungul faliei
Sfântul Gheorghe, și regimul extensional al câmpului deformărilor. Aceasta reflectă apartenența celor două zone aceleia și unități tectonice (platforma Scitică). Din acest
punct de vedere ele ar putea fi considerate ca o singură zonă seismogenă.

Pe 11.09.1980 s -a p r o d u s u n c u t r e m u r î n t r e l o c a l i t ă ț i l e G a l a ț i ș i B r ă i l a c u o
magnitudine M w=4,6, cu hipocentru la cca 19 km adâ ncime și cu o intensitate
epicentrală de VI grade. 49 de replici au fost înregistrate la stația seismologică Carcaliu, cca 18 km distanță epicentrală, cea mai mare replică atingând M
L=3,3 ( Radu
and Oncescu, 1988).
In aceasta zona facem distinctia intre zon a satului Negrea unde se dezvolta
activitatea seismica propriu zisa si satul Izvoarele unde se resimt, intr -un mod
amplificat, efectele cutremurelor (Fig.4).
Acest lucru este posibil datorita unor efecte locale. Aceste efecte locale le putem
clasifica in:
a) efecte locale datorate conditiilor de relief (topographical effects) b) efecte locale datorate conditiilor geologice( soil conditions effects)

Fig.4. Schita tectonica cu
distributie epicentrala. Tectonica dupa Visarion
et al., 1990.

16 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013
Datori ta acestor efecte locale se poate explica si modul in care cetatenii din
satul Izvoarele resimt efectele cutremurelor din zona.
Se remarca faptul ca epicentrele sunt distribuite in zona de intilnire a faliei
Pechea cu Falia care uneste satele Izvoarele si Negrea precum si cu falia longitudinal
care decroseaza faliile Peceneag -Camena, Sf. Gheorghe cat si Falia Pechea.
Din analiza datelor existente pina la aceasta ora se poate redesena traseul
faliilor, care au caracter local, in functie de distributia epice ntrala asaa cum este arata
in figura 5.Cu rosu este marcat traseul faliilor locale

Fig.5. Traseul faliilor locale
in functie de distributia
epicentrala

Dupa intrarea in normalitate a activitatii seismice si elaborarea solutiilor de
plan de falie, acolo unde este posibil, se va putea elabora un model seismotectonic al
zonei cat mai aproape de realitate. Datele de pina acum avand caracter preliminar.

17 Institutul Național pentru Fizica Pămâ ntului
01.10.2013
Fig.3 Profil elevatie satul Izvoarele