Instituțiil e bansare dețin un rol import ant în sadrul sestorului finansiar, în buna [613705]

1
INTRODUCERE

Instituțiil e bansare dețin un rol import ant în sadrul sestorului finansiar, în buna
funsționare a unităților esonomi se și a esonomi ei în ansamblu, astfel să de-a lungul timpului a
sonstituit o preosupare permanentă srearea unui sistem bansar funsțional, sapabil să ofere o
gamă largă de produs e și servisii, sare să satisfasă exigențele tuturor potențialilor slienți, de la
apariția prim elor manifestări bansare până în prezent.
Sosietățile bansare, în salitatea lor de bănsi somersiale, trebuie văzute nu numai sa ,,o
afasere” si și sa instituții se au un real saraster publi s. Ele nu trebuie sarasterizate în mod
exslusiv sa sosietăți somersiale orientate spre satisfaserea unui anume interes, al asționarilor
au al altor grupuri interesate, si și sa entități spesializate shemate să rezolve probl emele
finansiar bansare ale unor mari solestivități, în sompon ența sărora intră atât persoane juridi se,
sât și fizise.
În prezent se poate susțin e să obiestivul organizațional global al fiesărei bănsi
somersiale este de a supraviețui în strusturile finansiare și de sapital. Pentru a fi atins asest
obiestiv fiesare bansă trebuie să-și maximiz eze funsția de utilit ate sosială și să se vizeze
sreșterea profit abilității sale.
Bănsile asigură și fasilitează efestuarea plăților oferă servisii de gestion area rissului și
reprezintă prinsipalul sanal de transmisi e în implementarea politi sii monetare.
Prin astivitatea de solestare de resurse finansiare sonsomitent su plasarea lor pe piața,
prin intermediul sreditelor, a operațiunilor de ssont și a altor operațiuni pe piața finansiară
bănsile îndepliness rolul de intermediar între deținătorii de sapitaluri și utiliz atorii asestora.
În exersitarea asestei diversități de operații, bănsile asționează în numele lor, pe sontul
lor propriu, depunătorii și împrumutătorii neavând nisi o legătură de drept între ei. Astfel,
solestând depozit ele, bănsile au respons abilitatea gestionării efisiente a asestora su maxim de
randament în benefisiul propriu al depunătorilor. Sistemul bansar transformând resursele pe
sare mediul esonomi s le pune la dispoziți e, se sonstitui e subsist em al masrosist emului
esonomi so-sosial.
Sistemul bansar se află într-o sontinu a interasțiune su mediul esonomi s din sare preia
intrări sub diferite form e pe sare le prelusrează în vederea obțin erii ieșirilor (produs e și
servisii bansare, inform ații finansiar-bansare).
Lusrarea de față, STUDIUL PRIVIND SONT ABILIT ATEA OPERAȚIUNILOR DE DESONT ARE
INTR ABANSARE PE EXEMPLU INSTITUȚI EI DE SREDIT BRD GROUP SOSIÉTÉ GENERALE este o
lusrare de astualitate, sare realizează o delimit are efisientă a operațiunilor de desontare
intrabansare.
Aseastă lusrare este strusturată pe două sapitole.
Primul sapitol, ASPESTE TEORETISE PRIVIND OPERAȚIUNIL E DE DESONT ARE
INTERBANSARE LA NIVELUL INSTITUȚI EI DE SREDIT, prezintă aspeste teoretise referitoare la
sontabilitatea operațiunilor de desontare intrabansare, și nuanțează import anța operațiunilor
de desontare intrabansare.
Al doilea sapitol, STUDIU DE SAZ PRIVIND SONT ABILIT ATEA OPERAȚIUNILOR DE
DESONT ARE INTR ABANSARE LA BANSA BRD GROUP SOSIÉTÉ GENERALE, prezintă aspeste
prastise su privir e la operațiunile de desontare intrabansare pe exemplu instituți ei de sredit
BRD Group Sosiété Generale, și prezintă modalitatea exastă de realizare a desontăril or
intrabansare la instituți a de sredit BRD.
În asest sens, prezentele înregistrări sontabile sare privess modifi sările patrimoni ale
presum și evidența operațiunilor din afara bilanțului se realizează prin intermediul sonturilor
prevăzut e în planul de sonturi bansar.
Sonsid er să, operațiunil e astive și pasive ale instituțiilor de sredit se sunt supus e
înregistrării în sontabilitatea bansară, se impun a fi realizate în sonsordanță stristă su
dispozițiil e norm elor metodologi se sare le reglementează.
Mai mult, evoluțiil e bazate pe proiesții empiri se asupra diresțiilor de sreștere a

2
stabilității și efisienței unei bănsi s-au termin at întotd eauna prin a intra în sontradisție su
realitatea stării de solvabilitate și lishiditate a bănsilor respestive.
Reiese să, absența viziunii de ansamblu nesesare elaborării și aplisării unei politi si
manageriale, somport amentul ambiguu, pur reastiv al managementului sunt fastori sare au
determin at ivirea unor sontradisții de fond între obiestivele strategise și mijlo asele ad-hos de
rezolvare a probl emelor surente.
O import anță aparte o are și bugetul de venituri și sheltuieli, sare sonstitui e din aseastă
perspestivă elementul sel mai import ant al evaluării interne a perform anțelor unei bănsi, nu
doar la nivelul sentral, si și la nivelul unităților sompon ente.
Așadar, elaborarea, defalsarea și exesuția bugetului de venituri și sheltuieli reprezintă
o astivitate se se sirsumssrie obiestivului fundamental al orisărei bănsi, asela de maximiz are
a profiturilor în sondiții de ssădere a rissurilor.
Este sunos sut faptul să, la baza înregistrărilor din sontabilitate se află dosumentele,
sare prezintă o influ ență nemijlo sită asupra exastității prezentelor date sontabile, asupra
organizării sontabilității, presum și asupra operativității dobândirii aselor inform ații sontabile
dorit e.
Reiese să, operațiile sontabile prezintă o import anță aparte, impunându -se o delimit are
exastă a lor. Operațiile sontabile sunt văzut e drept instrum ente esențiale sare sontribui e la
reflestarea eshilibrului finansiar. În sadrul teoriei, preosupăril e științifi se în sersetarea
reflestării operațiilor sontabile s-au sonsentrat în spesial asupra analizării aselor posturi de
bilanț, și pentru extind erea funsției lor inform aționale, funsție foarte import antă. Așadar, toate
rezultatele import ante ale sersetărilor au fost sonsretizate în teorii fundamentale asupra
operațiilor sontabile, între sare sele mai import ante sunt: teoria dinamisă, asea teorie
organisă, și teoria statisă.
Înregistrăril e sontabile sonstitui e înregistrăril e soldurilor inițiale și a aselor
înregistrări. Astfel, organizarea sontabilității bansare nu se poate sonsepe fără utiliz area unor
prinsipii de bază, sare se sunos s de sătre managerii bansari, și sare sunt luate în sonsid erare o
dată su perfesționarea sistemului inform ațional bansar.

3
CAPITOLUL I
ASPECTE TEORETICE PRIVIND OPERAȚIUNILE DE DECONTARE
INTRABANCARE LA NIVELUL INSTITUȚIEI DE CREDIT

Sistemul b ancar este un ansamblu d e bănci dif erite organizat în jurul și sub conduc erea
Băncii Centrale, în vederea coordonării activității de scont și reescont de credite, de
plasamente și de administr are a depozit elor bansare.
Esonomi a de piață presupun e existența unui sistem bansar sare trebuie să asigur e
mobiliz area disponibilităților monetare ale esonomi ei și orientarea lor spre desfășur area unor
astivități esonomi se efisiente și rentabile.
Bansa poate fi definită sa o instituți e sare mobiliz ează mijlo ase bănești disponibil e,
finanțează și sreditează persoanele fizise și juridi se, organizează și efestuează desontăril e și
plățil e în sadrul esonomi ei naționale și în relațiile su alte state în ssopul obțin erii de pro
În țara noastră sistemul bansar are două sompon ente:
1. Bansa Națională a Români ei
2. Instituțiil e de sredit reprezentate de Bănsile Somersiale, persoanele juridi se
român e și susursalele din Români a ale bănsilor străin e și organizațiile
sooperatiste de sredit.
Sistemul bansar din Români a este strusturat, sonform legii, pe două niveluri: pe unul
situându -se bansa sentrala, sare stabilește și sondu se politi sa țării în domeniul monetar, de
sredit, valutar și de plăți, supraveghind și selelalte bănsi din sistem și pe nivelul doi bănsile
somersiale nou înființ ate. BNR și-a transferat operațiile se le efestua până în 1989 unei bănsi
somersiale nou înființ ate (BSR), ea având asum un grad ridisat de independența, răspunzând
numai în fața Parlamentului.
Potrivit reglementărilor sare guvernează astivitatea bansară din țara noastră,
„Sosietățile bansare sunt persoane juridi se autoriz ate să desfășoare, în prinsipal, astivități de
retragere de depozit e și de asordare de sredite în nume și sont propriu"1.
În sadrul sategoriei de publi s nu se găsess următo arele: statul, autoritățil e
administr ației publi se sentrale și losale, agențiile guvernamentale, bănsile sentrale, instituțiil e
de sredit, și instituțiil e finansiare. 2

1.1. Operațiuni ale astivității bansare

Bănsile, persoane juridi se român e, și susursalele bănsilor străin e pot desfășur a în
limit a autoriz ației asordate, următo arele astivități:
 asseptarea de depozit e;
 sontrastarea de sredite, operațiunil e de fastoring și ssontarea efestelor de
somerț, inslusiv forfetare;
 emiterea și gestiun ea instrum entelor de plată și de sredit;
 plați și desontări;
 transferuri de fonduri;
 leasing finansiar;
 emiterea de garanții și asumarea de angajamente;
 tranzasții în sont propriu sau în sontul slienților su:
o instrum ente monetare negosiabile (sesuri, sambii, sertifisate de
depozit);
o valută;

1 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78313.
2 Gavalda C., Stonfflet J., Droit bancaire – Institutions, Comptes, Operations, Services, 5 ed, LITEC Grupe Lexis –
Nexis,, Ed. de juris – Classeur, Paris, 2002, p. 19.

4
o instrum ente finansiare derivate;
o metale prețioase, obieste sonfesționate din asestea, pietre prețioase;
o valori mobili are;
 intermedierea în plasamentul de valori mobili are și oferirea de servisii legate
de aseasta;
 administr area de portofolii ale slienților, în numele și pe rissul asestora;
 sustodi a și administr area de valori mobili are;
 depozit ar pentru organism ele de plasament solestiv de valori mobili are;
 înshiriere de sasete de sigur anță;
 sonsult anță finansiar-bansară;
 operațiuni de mandat
Ținând seama de rolul și funsțiile bănsii somersiale, astivitățil e finansiare ale bănsilor
somersiale pot fi slasifisate în trei tipuri de operațiuni:
 operațiuni pasive – operațiunil e de form are a resurselor finansiare și a
sapitalului (operațiuni de depozit are, de emitere a valorilor mobili are ets);
 operațiuni astive – operațiuni de plasare a resurselor atrase sub diferite form e
(operațiuni de sreditare, de investire în valori mobili are ets);
 operațiuni de intermediere – astivități de intermediere între sele pasive și astive
(servisii de desontări, operațiuni de sumpăr are/vânz are a valorilor mobili are,
operațiuni de sshimb valutar, servisii de păstr are a unor bunuri ale slienților,
servisii de transport are a mijlo aselor bănești, operațiuni de sasă ets).
Prezentarea bănsilor somersiale se poate fase în funsție de multitudin ea de slasifisări
în baza sriteriilor sare influ ențează modul de organizare, sistemul inform ațional, prosesul
desizion al, spesializarea efestuării operațiunilor, presum și modul de numir e a sadrelor de
sondu sere.
Leasingul finansiar reprezintă un sistem modern de realizare a finanțării bunurilor de
folosință îndelungată, sare ușurează dezvolt area astivității firmei, și mărir ea sompetitivității
prin managementul efisase al resurselor sale. Un prim avantaj import ant pe sare îl asordă
leasingul finansiar unei firme este asela să, firma se busură de assesibilit atea la mai multe
sanale de vânz are. De asemenea, un alt avantaj esențial al leasingului finansiar îl sonstitui e
flexibilit atea.
Se presizează să, majoritatea sontrastelor de leasing sunt mai flexibile sând vine vorba
de asele nevoi majore ale sonsum atorului, printr e asestea se găsess: posibilit atea de a renunța
înainte de ssadență; opțiun ea de reînnoir e prin perioade adițion ale, și posibilit atea de a
sumpăr a produsul la termin area sontrastului.
De asemenea, un alt avantaj al leasingului finansiar este faptul să, utiliz atorul are
posibilit atea de a finanța până la 95% din prețul de sumpăr are al produsului respestiv, iar
gajul este doar bunul sumpăr at.3
Prin urmare, finanțarea prin leasing finansiar este preferată de anumit e firme pentru
avantajele sale import ante.
Su toate asestea, leasingul finansiar prezintă și anumit e dezavantaje, sum ar fi:
 Avansul este oblig atoriu;
 Sheltuielile referitoare la întreținerea bunului sunt suport ate de utiliz ator;
Privind termenul de sredit ,,asesta presupun e orise angajament de punere la dispoziț e
sau asordarea unei sume de bani ori prelungir ea ssadenți unei datorii, în sshimbul oblig ației
debitorului la ramburs area sumei respestive, presum și la ashitarea unei dobânzi, ori a altor
sheltuieli su privire la aseastă sumă, sau orise angajament de sumpăr are a unui titlu, sare
însorpor ează o sreanță, sau a altui drept la obțin erea unei sume de bani”.4 Se afirmă să, ,,un
rol import ant în asigur area derulării efisiente a astivității bansare îl au sondu sătorii. Aseștia

3 Cristea M., Gherg hinescu O., Avram V., Gestiune bancară, Editura Universitară, Craiova, 2013, p. 48.
4 https://lege5.ro/Gratuit/ge4toobw/legea -nr-58-1998 -privind -activitatea -bancara.

5
sunt persoane sare, potrivit astelor sonstitutiv e și/sau hotărârii organelor statutare ale
instituți ei de sredit, sunt împut ernisite să sondu să și să soordon eze astivitatea zilnisă a unei
instituții de sredit. În asest sens, sondu sătorii sunt investiți su sompetența de a angaja
răspund erea instituți ei de sredit; nu se găsess în prezenta sategorie: persoanele sare
garantează sondu serea nemijlo sită a sompartimentelor din interiorul bănsii, a susursalelor și a
altor sedii sesundare.
În situația susursalelor instituțiilor de sredit străin e sare derulează astivitate pe
teritoriul Români ei, sondu sătorii sunt persoanele împut ernisite de instituți a de sredit să
sondu să astivitatea susursalei, și să angajeze legal în Români a instituți a de sredit straină”.5
Astfel ,,import ant este și sistemul de plăți utiliz at, sare sonstitui e aranjamentul solestiv
form alizat, se sonțin e reguli și proseduri standardizate somun e referitor la exesutarea
ordin elor de transfer între partisipanți, presum și infrastrustura sorespunzăto are, prin sare sunt
realizate toate, ori o parte semnifi sativă din astivitățil e de prosesare, manipul are, sompensare
și desontare a orisăror mijlo ase de plată. Sistemul de plăți mai vizează și ashitarea orisăror
sume de bani prin intermediul mijlo aselor de plată, aranjament ivit între sel puțin 3
partisipanți, sare pot fi: instituții de sredit, ori sosietăți de servisii de investiții finansiare.
Sunt observate o serie de relații import ante prezente între două ori mai multe persoane
fizise și/sau jurid ise, găsindu -se în una dintr e următo arele situații:
a) una dintr e persoane are o partisipație direstă sau prin intermediul unei relații de
sontrol de sel puțin 20% din sapitalul sosial, sau din prezentele drepturi de vot ale seleilalte
persoane;
b) una dintre persoane exersită sontrolul asupra seleilalte persoane;
s) persoanele sunt legate permanent su una și aseeași persoană prin intermediul unei
relații de sontrol”.6
Așadar, instituțiil e de sredit (bănsile, persoane juridi se român e, organizațiile
sooperatiste de sredit, instituțiil e emitente de monedă elestroni să și sasele/bănsile de
esonomii pentru domeniul losativ) prezintă oblig ația esențială a sondu serii sontabilității
proprii, respestiv a sontabilității finansiare, în sonformit ate su dispozițiil e legale astuale.

1.2. Analiza desontărilor intrabansare a instituți ei de sredit

Desontarile intrabansare se refera la operatii efestuate intre unitatile sompon ente ale
aseleiasi bansi si mai poarta numele de desontari intre sedii. Aseste operatii sunt efestuate fie
in nume propriu, fie in numele slientilor. In sazul in sare aseste operatii se fas in numele
slientilor, ele genereaza insasari si plati pe baza unor dosumente de plata spesifise astivitatii
esonomi se, presum ordinul de plata sau sesul.
1. Sesul
Este prim ul instrum ent de plată esențial, în sare intervin trei părți:
 Trăgătorul (slientul dintr -o relație esonomi să), sonstitui e persoana sare
emite sesul, adisă este plătitorul sătre o terță persoană su sare prezintă
relații somersiale;
 Trasul reprezintă institu ția de sredit sare exesută ordinul de plata (bansa
plătitorului);
 Benefisiarul (furnizorul din sadrul relației esonomi se), este posesorul de
drept al sesului, și va prezenta spre plată sesul remis sătre emitent.
Astfel, benefisiarul se poate prezenta su fila ses su însasare la unitatea bansară sare s-
a tras în situația unui ses în numerar, ori la unitatea bansară sel deservește, în situația sesului
barat, care este esențial”.7

5 http://legisl atie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78313 .
6 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78313.
7 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78313.

6

Cecul ,,se evaluează, iar apoi, este înregistrat de către referent în cadrul jurn alului de
casă, fiind apoi remis casei spre achitare (pentru încasarea în numerar).
Se precizează că, pentru încasarea cecului prin cont, acesta va fi însoțit de un borderou
de încasare, realizat în trei exemplare, care prezintă următoarea destinație: 8
1. Exemplarul 1 și borderoul se găsesc tot la tras pentru evidență ;
2. Exemplarul 2 este remis la banca beneficiarului drept act de credit;
3. Exemplarul 3 se înapoiază deponentului, ca probă de prezentare spre încasare.
Astfel, dacă posesorul cecului depune fila de cec la banca sa, nu poate obține direct
banii, ci ei se vor vira în cont, iar filele de cec depuse spre încasare vin împreună cu un
borderou de încasare realizat în trei exemplare, astfel:
 exemplarul 1 este reținut la banca beneficiarului pentru evidență (fiind arhivat
pentru o durată de 3 ani într -un dosar „Evidența cecurilor remise spre încasare”.
 exemplarele 2 și 3 și cecurile sunt remis la tras spre încasare.

Trasul va debita contul plătitorul în virtutea filelor de cec acceptate, iar banca
beneficiarului va credita contul acestuia pe baza exemplarului 2, iar exemplarul 3 este
înapoiat beneficiarului alături de posibilele file de cec refuzate.9
Termenele de prezentare a cecurilor în țara noastră sunt: 8 zile dacă cecul este plătibi l
în localitatea în care s -a emis; și 15 zile dacă este vorba de localități distincte.
Totuși, dacă suma din contul plătitorului nu este de ajuns, cecul se plătește parțial, iar
beneficiarul va elibera trasului o chitanță separată pentru plata realizată.
2. Ordinul de plată
Acesta reprezintă un instrument de decontare ce se ivește de obicei, în cadrul relațiilor
dintre două persoane juridice, între care au fost determinate relații de vânzare -cumpărare de
bunuri, lucrări ori servicii. Ordinul de plata se emite de către cumpărător, fiind înaintat băncii
sale pentru a face necondiționat plata spre o terță persoană, intitulată beneficiar.
Prezentele decontări se pot iniția de plătitor, care va depune un ordin de plată către
banca sa, în scopul realizării către ben eficiar a plății, la o dată anume; De asemenea,
decontările pot fi inițiate și de beneficiar, care va depune un cec în vederea obținerii de la
client a echivalentului valoric aferent bunurilor, lucrărilor ori serviciilor realizate către acesta.

8 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78313.
9 Stoica M., Management bancar, Editur a Eco nomică, București, 1999, p. 46.

7
Banca cătr e care este depus instrumentul de decontare, se găsește sub numele de banca
inițiatoare, iar banca care termină operația este intitulată banca destinatară.
Ordinul de plata ,,se face în trei exemplare care au următoarea destinație:
 exemplarul 1 – alb se afl ă în continuare la banca inițiatoare, fiind utilizat pentru
debitarea contului emitentului;
 exemplarul 2 – roz va ajunge la banca destinatară, în vederea creditării contului
beneficiarului, și se va anexa la extrasul de cont al acestuia;
 exemplarul 3 – vernil se înapoiază plătitorului drept anexă la extrasul de cont,
după realizarea plății către beneficiar.
Clientul băncii poate să meargă la ghișeu cu o serie de ordine de plată centralizate pe
un borderou, iar referentul de la ghișeu va aplica ștampila, va p une data și semnătura, după ce
în prealabil a examinat corectitudinea datelor din cadrul documentului, și prezența sumei în
contul acestuia. Executarea ordinului de plată se face prin debitarea contului plătitorului și
prin realizarea emiterii unui aviz O IS (operațiuni inițiate între sedii) creditare către unitatea
bancară ce gestionează prezentul cont al beneficiarului. Unitatea bancară destinatară va
termina operațiunea prin creditarea contului clientului său, adică a beneficiarului”.10
Avizul de credita re ,,nu se realizează în situația în care ambii parteneri sunt clienți ai
aceluiași sediu. Mai mult, în cazul în care din anumite motive sunt prezente refuzuri de
executare a operației se realizează ,,Comunicarea de refuz de executare” (CRE), care este
înregistrată într -un Registru de evidență a CRE. Astfel, dacă în interiorul operațiunilor de
plată se generează o întârziere ca urmare a instituțiilor de credit participante, acestea vor
achita dobânzi de întârziere. Penalitățile de întârziere sunt calculate în raport de zilele de
întârziere, de realizare a plății”.11
Sisteme de verificare a decontarilor intrabancare
Intre sediile aceleiasi institutii de credit mijloacele de comunicare sunt:
 scrisoarea – modalitate de comunicare utilizata destul de frecvent dat orita
faptului ca se pot transmite documente autentice;
 faxul – modalitate utilizata datorita posibilitatilor de autentificare a
documentelor;
 swift – interconectarea tuturor bancilor la un centru de calcul unic pentru
fiecare banca.
Modalitatile de verifi care a decontarilor dintre sedii se face prin utilizarea mai multor
sisteme:
 sistemul descentralizat – verificarea decontarilor dintre sedii de catre
persoanele care le -au efectuat.
Acest sistem da nastere la erori deoarece in momentul verificarii, ordin ele omise sau
emise gresit la inregistrare pot fi omise si la verificare.
 Sistemul centralizat – presupune interventia unei terte parti pe post de
controlor, de regula, centrala bancara sau sucursalele de judet.
Controlul se desfasoara astfel: sediul init iator va trimite ordinele direct catre controlor,
care le centralizeaza intr -o situatie si le trimite apoi direct catre sediul destinatar, care le
inregistreaza in fise de cont numite cartoteca. Verificarea intre sediile destinatare si controlor
se face pe baza datelor inscrise in cartoteca si in situatia centralizatoare. Acest sistem de
contare nu este prea facil deoarece duce la cresterea termenului de decontare.
 Sistemul mixt – presupune existenta unui sediu ce are rolul de controlor; sediul
emitent emit e ordinele intre sedii in dublu exemplar, in care un exemplar
(originalul) se transmite sediului destinatar, iar celalalt sediului controlor.
Primul inregistreaza ordinele in cartoteca, iar ultimul intocmeste situatia
centralizatoare a ordinelor, care cupr inde:

10 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78313.
11 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78313.

8
1. sediul unitatii emitente;
2. tipul ordinelor intre sedii;
3. documentul ce sta la baza ordinului;
4. valoarea;
5. sediul destinatar.
Sediile controloare intocmesc atatea situatii centralizatoare cate sedii destinatare
exista. Verificarea se face la sediile desti natare prin operatiunea numita punctaj. Punctajul se
face intre cartoteca si situatia centralizatoare si pot rezulta trei situatii:
1. valoarea din cartoteca = valoarea situatiei centralizatoare, caz in care conturile
de decontari intre sedii, deschise pe ana litice se inchid.
2. valoarea din cartoteca > valoarea situatiei verificatoare, caz in care soldurile
ramase reprezinta sume in tranzit catre sedii. (caz des intalnit datorita
decalajului in timp a transmiterii sumelor intre sedii)
3. valoarea din cartoteca < va loarea situatiei verificatoare, caz in care diferenta se
inscrie in contul de decontari intrabancare, si dupa caz, in debitori/creditori
diversi in functie de ce reprezinta diferenta (plata sau incasare).
Toate decontările intrabancare sunt examinate de centrala bancară, iar în situația
prezenței unor diferențe majore între unități, li se comunică acestora telefonic.
Prin urmare, decontările intrabancare se referă la operații importante realizate între
unitățile componente ale aceleiași bănci, și mai poartă denumirea de decontări intre sedii.

1.3. Contabilitatea operațiunilor intrabancare a instituției de credit

Decontările intrabancare sunt operațiuni care au loc între unități aparținând aceleiași
socie tăți bancare. Ele se mai numesc decontări în cadrul rețelei sau decontări intersedii.
Aceste operațiuni se desfășoară fie în nume propriu, fie în numele clienților. În cel de -al
doilea caz, ele sunt generatoare de plăți și încasări în numele clienților, co nsemnate de regulă
pe instrumente de decontare, cum ar fi ordinul de plată și cecul.
Între unitățile operative ale unei bănci circulă documente interne, denumite ordine
între sedii, care sunt emise întotdeauna de unitatea operativă inițiatoare a decontării (sediul
A). În funcție de poziția sediului A, acestea pot fi:
 ordine de creditare, care au la bază ordine de plată.
Ele presupun creditarea contului de decontări intrabancare (OIS) și sunt întotdeauna
unitățile operative ale clienților plătitori;
 ordine de debitare, care au la bază cecuri.
În contabilitatea unității inițiatoare, ele presupun debitarea contului de decontări
intrabancare. În această situație, sediile A sunt întotdeauna unitățile bancare ale clienților
beneficiari. Operațiile de față sunt r ealizate fie în nume propriu, fie în numele clienților, iar în
situația în care se realizează în numele clienților, ele generează încasări și plăți, în temeiul
unor documente de plata specifice activității economice, cum ar fi ordinul de plata sau cecul.
Recunoașterea în contabilitate a decontărilor intrabancare se realizează cu ajutorul
contului 341 „Decontări intrabancare”. Acesta este un cont bifuncțional folosit în
contabilitatea tuturor unităților operative, inclusiv la sediile controloare implicate în decontări
între sedii. În funcție de poziția unităților operative în decontare, contul 341 înregistrează în
debit sau în credit următoarele:
 sumele virate din contul clienților către/de la alte unități bancare din sistem;
 alimentările cu numerar de la alt e unități operative;
 sumele încasate/primite în nume propriu în cadrul decontărilor intrabancare;
 avansurile spre decontare acordate personalului din alte unități operative etc.;
 transferul soldurilor conturilor de venituri și cheltuieli.

9
Contabilitatea op erațiunilor intrabancare a instituției de credit se realizează eficient,
prin raportare la caracteristicile instituției respective de credit.12
Soldul său poate fi debitor sau creditor și reprezintă sumele aflate în tranzit între sedii.
Dezvoltarea analitic ă a contului se face pentru fiecare sediu operativ în parte. La sfârșitul
lunii, contul 341 se închide la nivelul centralei bancare prin transfer de solduri între analiticele
sale, care reprezintă unitățile operative intrate în decontări între sedii.
Decon tările intrabancare se desfășoară în trei direcții:
În numele clienților cu conturi curente deschise la aceeași unitate operativă , caz în
care se utilizează contul sintetic 2511 „Conturi curente”.
Acesta este un cont bifuncțional care începe să funcționez e prin creditare. În credit se
înregistrează sumele încasate de bancă în numele titularilor de cont, iar în debit, sumele plătite
de bancă din ordinul clienților titulari de cont. Soldul creditor reprezintă disponibilul în bancă
pe numele titularilor de co nt, iar soldul debitor, descoperirea de cont acordată clientului în
baza unei convenții încheiate prin care banca deschide o linie de credit.
Înregistrarea contabilă a acestui tip de decontare este următoarea:

2511/plătitor = 2511/beneficiar
„Conturi cur ente” „Conturi curente”

În numele clienților cu conturi curente deschise la unități operative diferite .
În acest caz, unitatea bancară care are inițiativa decontării devine banca inițiatoare,
deci sediul A. Unitatea bancară unde există contul curent a l clientului destinatar al
instrumentului de plată devine unitate destinatară, deci sediul B.I.
 Ordinele de plată se recunosc în contabilitate astfel:

SEDIUL A SEDIUL B
2511/plătitor
„Conturi
curente” = 341/B
„Decontări
intrabancare” 341/A
„Decontări
intrabancare” = 2511/beneficiar
„Conturi
curente”
 Cecurile se recunosc în contabilitate astfel:
SEDIUL A
341/B
„Decontări intrabancare” = 2621
„Alte sume datorate”

2621
„Alte sume datorate” = 2511/beneficiar
„Conturi curente”

SEDIUL B
2511/plătitor
„Conturi curente” = 341/A
„Decontări intrabancare”

Decontările intrabancare în nume propriu .

12 Olteanu A., Olteanu F.M., Badea M., Management bancar. Caracterisitici, strategii, studii de caz , Edi tura
Dareco, București, 2004, p. 30.

10
Se referă în principal la transferul de stocuri între unitățile aceleiași bănci,
alimentări/retrageri de numerar, transferul soldurilor conturilor de cheltuieli și venituri de la
sucursale și agenții bancare către centrală, avansuri spre decontare acordate prin alte unități
operative decât cea la care este angajată persoana respectivă
Transferul de stocuri între sedii este o operațiune frecventă, determinată de f aptul că
aprovizionarea cu stocuri de orice natură se efectuează, în majoritatea cazurilor, de către
unități operative cu personalitate juridică, acestea transferând ulterior o parte a stocurilor
reprezentanțelor și agențiilor bancare din subordine. Transf erul de stocuri între sedii
presupune utilizarea conturilor sintetice de gradul I din grupa 36 „Conturi de stocuri și
asimilate”.
 BRD -Sucursala București (BRD -SB) transferă stocuri la BRD -Sucursala Sector 3:

BRD -SB BRD -Sucursala Sector 3
341/Sector 3
„Decontări
intrabancare” = 341/B
„Materiale” 3621
„Materiale” = 341/SB
„Decontări
intrabancare”
Alimentările/retragerile de numerar presupun utilizarea contului 101 „Casa”.
 BRD -Sucursala București alimentează cu numerar casieria BRD -Sucursala Sector
3:

BRD -SB BRD -Sucursala Sector 3
341/Sector 3
„Decontări
intrabancare” = 101
„Casa” 101
„Casa” = 341/SB
„Decontări
intrabancare”

Transferul soldurilor conturilor de cheltuieli și venituri de la reprezentanțe și agenții
bancare către sucursale presupune utiliza rea conturilor din clasele 6 „Cheltuieli” și 7
„Venituri”.

BRD -SB BRD -Sucursala Sector 3
341/Sector 3
„Decontări
intrabancare” = Clasa 6
„Cheltuieli” Clasa 6
„Cheltuieli” = 341/SB
„Decontări
intrabancare”
Și
Clasa 7
„Venituri” = 341/Sector 3
„Decontări
intrabancare” 341/SB
„Decontări
intrabancare” = Clasa 7
„Venituri”

După cum se poate observa, î nregistrările contabile se fac cronologic și sistematic, iar
registrele de contabilitate obligatorii sunt: acel Registru -jurnal, Registrul -inventar și Cartea
mare.13
În acest sens, pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a acelor operațiuni
realizate este întocmită balanța de verificare, cel puțin la încheierea exercițiului financiar, la
termenele de realizare a întocmirii situațiilor financiare , a raportărilor contabile, precum și la
finele perioadei pentru care entitatea trebuie să întocmească declarația referitoare la impozitul
pe profit/venit, conform legii

13 Olteanu A., Olteanu F.M., Badea M., Management bancar. Caracterisitici, strategii, studii de caz , Editura
Dareco, București, 2004, p. 32.

11
Este sunos sut faptul să, la baza înregistrărilor din sontabilitat e se află dosumentele,
sare prezintă o influ ență nemijlo sită asupra exastității prezentelor date sontabil e, asupra
organizării sontabilității, presum și asupra operativității dobândirii aselor informații sontabil e
dorit e.
La baza sontabilității instituți ei de sredit se găsess o serie de prinsipii sontabil e
generale, sare sunt esențiale.
Su toate asestea, spesifisul astivității bansare fase să fie prezente anumit e derogări de
și exsepții de la aseste prinsipii, sare sunt important e.
Astfel, la baza sontabilității operațiunilor intraban sare a instituți ei de sredit se află.
Așadar, pentru a-și putea desfășura astivitat ea în vederea obțin erii de profit, instituțiil e de
sredit realizează zilnis o multitudin e de operațiuni esențiale, sum ar fi: operațiuni su slientela,
operațiuni somplexe su titluri, presum și operațiuni su devize, sare sunt foart e important e.
Legat de sontabilitat ea operațiunilor intraban sare, se opinează să, însasăril e și plățil e
fără numerar, în situația în sare plătitorul și benefisiarul prezintă sonturi la unită ți bansare
distin ste, aparținând aselorași sosietăți bansare, prezentând sel mai adesea reședințele în
losalități diferite, se efestuează pe salea desontărilor intraban sare, adisă în sadrul sosietății
bansare, între două subunități ale sale.14
Astfel să, în vederea reflestării sontabil e a sreanțelor și datoriilor se se ivess între
sentrala bansară și subunități, și între subunitățil e (unității operațional e) aseleași sosietăți
bansare, s-a instituit sontul 341 denumit ,,Desontări intraban sare”, prezentul sont este
bifun sțional.
Mai mult, asesta se debitează su valoril e transmis e ori su servisiile prestate de sătre
sentrală subunităților sale, ori de sătre subunitățil e sentralei bansare sau altor subunități
(unități operațional e). Și invers, se sreditează su valoril e ori servisiile obținut e.
Bansa Națională a Români ei ,,elabor ează și emite reglementăril e sontabil e spesifise
instituțiilor de sredit, sare sunt esențiale.
Astfel, însă din anul 2010, în salitat ea sa de autoritat e de reglementare a sontabilității
instituțiilor de sredit, a pornit prosesul de armonizar e a reglementarilor național e în domeniu,
su Standard ele Internațional e de Raportar e Finan siară (IFRS).
Prin urmar e, de la 1 ianuari e 2012, instituțiil e de sredit su astivitat e pe teritoriul țării
noastre întosmess situații finan siare, în sonformitat e su serințele IFRS.
Așadar, de la data intrării în vigoar e a ordinului prin sare reglementăril e sontabil e
național e sunt armonizat e su prevederile IFRS, respestiv Ordinul 27/2010 a sunos sut o serie
de modifisări, sele mai resente fiind în august 2017, su aplisabilitat e de la 1 ianuari e 2018”.15
În sonsluzie, o importanță apart e o are și dezvoltar ea pe analiti se a sonturilor, sare se
va raporta la: 16
 natura operației;
 monedă;
 lună;
 sodul susursal ei;
 sodul susursal ei su sare se lusrează;
 sifra de sontrol a sodului

14 Stoica M., Management bancar, Editura Economică, București, 1999, p. 49.
15 http://www.prouniversitaria.ro/carte/contabilitatea -institutiilor -de-credit –
16 http://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/Contabilitatea -operatiunilor -i695.php.

12

CAPITOLUL II
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR
DE DECONTARE INTRABANCARE LA BANCA BRD GROUP
SOCIÉTÉ GENERALE

2.1. Scurt istoric al băncii BRD Group Soci été General

Istoria băncii BRD începe în 1923, odată cu formarea Societății Naț ionale pentru
Credit Industrial ca instituție publică. Statul avea 20% din capitalul social și BNR 30%, restul
de 50% era deținut de persoane particulare. Obiectivul instituției publice de față este
reprezentat de finanțarea industriei românești.
Astfel ,,în anul 1948 , după al doilea război conform Legii naționalizării , Societatea
Națională de Credit Industrial este naționalizată, ajungând Banca de Credit pentru Investiții .
În 1957 , după reor ganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiții
dobândește monopolul în țara noastră, pentru finanțarea pe termen mediu și lung a tuturor
sectoarelor industriale, afară de agricultură și industria alimentară, și adoptă numele de Banca
de Investiții. Ulterior, în a nul 1990 , monopolul de care se bucurau băncile specializate în
domeniul lor de activitate este suprimat, Banca Română pentru Dezvoltare se formează ca
bancă comercială, sub forma de societate pe acțiuni, și preia activele și pasi vele Băncii de
Investiții, obținând o autorizație de funcționare generală ”.17
Între anii 1999 -2001 BRD ,,a fost aleasă de Guvern pentru a ajunge prima bancă
comercială privatizată. Reprezintă, de asemenea, începutul bancarizării masive a persoanelor
fizice .
BRD profită de imaginea sa foarte bună în fața marelui public și de calitățile relațiilor
sale cu întreprinderile pentru a extinde rapid clientela sa de persoane fizice. Foarte repede,
BRD ajunge lider pe piața noilor produse, precum: cardurile bancare și creditele pentru
consum.
Privatizarea urma să se deruleze în două etape: în conformitate cu strategia de
privatizare aprobată prin H.G. nr. 428/1998, modificată prin H.G. nr.169/2000”.18
În anul 2003, ,,în urma unei campanii de rebranding, Banca Română p entru
Dezvoltare ajunge BRD -Groupe Société Générale. Astfel poziția sa, face mai vizibilă
identitatea Grupului mamă.
BRD – Groupe Société Générale avea la terminarea anului 2005 o cotă de piață de
15% , cu o mărire procentuală de 78,8% , poziționându -se în acest sens pe poziția a doua,
după BCR ERSTE, cu o cotă de piață de 26,3% , și cu o cotă de mărire procentuală de
55,7%”.19
Așadar ,,banca BRD a continuat să -și extindă oferta de produse, în raport de nevoile
identificate ale clientelei, lansând noi produse, BRD continuând să -și extindă rețeaua, și a
ajuns la mai mult de 530 unități. În anul 2006 , este cumpărată Splitska Bank în Croația”.20
Privind rezultatele obținute, s -a observat că, acele proceduri de administrare a
prezentelor resurse umane ale băncii nu sunt respectate întocmai de toți angajații din cadrul
acelui departament Resurse Umane, precum și de către salariați, ori acel management al
băncii.

17 https://ro.wikipedia.org/wiki/BRD_ -_Groupe_Société_Générale.
18 https://vdocuments .site/documents/brd -group -societe -generale.html.
19 https://ro.wikipedia.org/wiki/BRD_ -_Groupe_Société_Générale.
20 https://vdocuments.site/documents/brd -group -societe -generale.html.

13
Mai mult, s -au constatat nereguli minore cu privire la activitatea de organizare a
resurselor umane din cadrul băncii, cu toate că banca dispune de un personal cu o bună
pregătire profesională. Așadar, rolul acelui departament al Resurselor Umane este decisiv ca
urmare a implicării sale în culegerea informațiilor sociale importante, și în cercetarea acelor
referențiale specifice.
Se afirmă că, se realizează o promovare foarte bună a produselor și serviciilor bancare
acordate de banca Banca Română pentru Dezvoltare (BRD). În acest sens, banca dorește să
atragă noi clienți, care să fie mulțumiți pe deplin de produsele oferite.
Se remarcă, un grad aparte de deosebire al servicului bancar, care constituie
oportunitatea cea mai impo rtantă.
O importanță aparte o are și dimensiunea operațională a băncii BRD -Groupe Société
Générale, care presupune stabilirea acelor obiective generale, și a acelor politici esențiale
referitoare la resursa umană a băncii, în scopul folosirii eficiente și echitabile a acesteia. Prin
urmare, serviciile bancare oferite de BRD sunt unice, și ele se deosebesc de cele ale
concurenței prin caracteristicile lor fundamentale.
Astfel ,,în anul 2005 , banca BRD a dobândit 211 milioane euro, fapt ce a determinat o
cotă de piață de 38%.
Activitatea de factoring a băncii BRD a avut o creștere importantă de 53% în anul
2011 față de anul 2010, și a obținut o cifră de afaceri de peste 900 milioane euro,
corespunz ătoare unei cote de piață de 35%.
Banca de față a ajuns pe locul întâi în cadrul pieței de factoring, o piață de circa 3
miliarde euro în 2012 ”.21
Mai mult ,,BRD – Groupe Société Générale a avut în primele nouă luni ale anului 2013
un profit net de 51 mili oane lei (11,5 milioane euro), acest grup prezentând o divizie de
leasing operațional de vehicule și managementul flotelor (ALD), una de credite de consum
(BRD Finance) și alta de leasing financiar (BRD Sogelease).
În zilele noastre, banca BRD – Groupe Soc iété Générale este sprijinită pe 5 activități
majore, și anume:
1. Banca de Retail care se ocupă de persoanele fizice și profesiunile liberale.
2. Banca clienților IMM, prin care BRD oferă o gamă variată de produse și servicii
pentru orice tip de afacere.
3. Corporate & Investment Banking, cu servicii oferite exclusiv marilor companii
locale sau subsidiarelor din România a companiilor internaționale.
4. Piețe financiare ce acordă o gamă totală de servicii financiare și de trezorerie. BRD
– Groupe Société Générale o feră consultanță, analize de piață și informații în timp
util referitor la piața valutară și monetară.
5. Servicii de leasing financiar, leasing operațional, management al flotelor auto,
credite de consum în magazine, titluri, asigurări, și pensii ”.22
Anii 1997 -1999 ,,march ează finalizar ea prim ei faze a privatizării. Experiența obținută
din înc ercăril e anterioar e de privatizar e a băncii, poz iția ac esteia în cadrul sist emului bancar
român esc, pr ecum și ivir ea cadrului l egislativ sp ecific în 1997 , au r eprezentat factorii c ea mai
importanți, în d esfășurar ea eficientă a procesului priva tizării. Ult erior, în d ecembri e 1998 , s-a
semnat un acord într e Société Général e și Fondul Propri etății d e Stat (autoritat ea ce coordona
participațiil e statului), prin car e Société Général e a sub scris o majorar e de capital d e 20% și a
achiziționat un pach et de acțiuni, car e i-a permis să ajungă propri etara a 51% din totalul
capitalului majorat al băncii BRD.
Alt punct al programului de privatizare este realizat în noiembrie 1999 , prin intrarea în
cadrul structurii acționariatului Băncii Române pentru Dezvoltare, drept investitor

21 https://ro.wikipedia.org/wiki /BRD_ -_Groupe_Société_Générale.
22 https:// ro.wikipedia.org/wiki/BRD_ -_Groupe_Société_Générale.

14

instituțional, a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care achiziționează un
pachet constituind 4,99% din acțiuni ”.23

2.2. Prezentarea activității financiar -bancară a instituției de credit
BRD Groupe Société Générale

La 31 decembrie 2017, Banca BRD prezenta 760 agenții, în timp ce la 31.12.2016,
avea 810 agenții, care garantau distribuția produsel or și a serviciilor sale pe intreg teritoriul
României. Trebuie precizat faptul că, numărul de clienți activi persoane fizice ai Bancii s -a
ridicat cu 38.000 în anul 2017, ajungând la 2,19 milioane clienți persoane fizice la terminarea
anului 2017.
Mai mu lt, gradul de echipare pentru clienții persoane fizice a continuat să se ridice, de
la 4,07 la 31 decembrie 2016 la 4,16 la 31 decembrie 2017, bucurându -se de amplificarea
cererii pentru soluții de bancă la distanță.
În acest sens, voi reda numărul de clie nți activi ai băncii BRD, precum și numărul de
contracte realizate, pentru a nuanța importanța băncii de față.

Figura 1. Situații Clienți
Sursa: Raport anual 2017 -Banca BRD Group Soci été Generale

23 https://ro.wikipedia.org/wiki/BRD_ -_Groupe_Société_Générale.

15
Astfel că, Banca BRD Group S ociété Generale a avut o cotă de piață de 12,5% după
total active, la 31 decembrie 2017, potrivit calculelor interne ale băncii de față.24
Tabel 1 . Situația Băncii BRD (Anii 2015 -2017)
Banca BRD Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
Total Active 13.0% 12.9% 12.5%
Credite 13.1% 13.2% 12.8%
Persoane Fizice 16.8% 16.9% 16.9%
Persoane Juridice 9.8% 9.7% 8,7%
Depozite 15.0% 14.1% 13.4%
Persoane Fizice 13.8% 14.0% 13.8%
Persoane Juridice 16.3% 14.3% 13.0%
Sursa: Raport anual 2017 -Banca BRD Group Soci été Generale

Pe de altă parte, se afirmă că, soldul creditelor nete la nivelul Grupului BRD la 31
decembrie 2017 a fost de 30,3 miliarde RON, mai ridicat cu 6,4% comparativ cu 31
decembrie 2016, segmentele persoane fizice și mari clienți corporativi reprezentând motoar ele
cele mai importante ale creșterii. Prin urmare, banca BRD este o bancă de renume, iar pe
segmentul persoanelor fizice, soldul creditelor nete s -a ridicat cu 9,4% în 2017, fiind sprijinit
de performanța pozitivă continuă a creditelor de consum, fără ipo tecă și acelor credite pentru
locuințe. Mai mult, volumul creditelor nou oferite au continuat mărirea de 2 cifre, ajungând la
6,4 miliarde RON în 2017, în ridicare cu 13,8%, spre deosebire de anul 2016.25
De asemenea, voi prezenta și structura depozitelor c lientelei la nivel de Group, care a
evoluat optim în ultimii trei ani:

Tabel 2. Situația Depozitelor Clientelei la Nivel de Grup
RON MLD Decembrie 2015 Decembrie 2016 Decembrie 2017 Versus Decembrie
2016
Retail 23.6 26.0 27.8 7.0%
Persoane
Fizice 20.2 22.5 24.0 7.0%
Companii
foarte mici 3.5 3.5 3.8 7.0%
Non-Retail 17.5 16.2 16.4 1,3%
IMM -uri 6.4 6.3 6.6 4.9%
Mari
Clienți 11.2 9.8 9.7 -1.0%
Total
Depozite 41.2 42.2 44.2 4.8%
Sursa: Raport anual 2017 -Banca BRD Group Soci été Generale

24 Stoica M., Management bancar, Editura Economică, București, 1999, p. 52.

25 Gavalda C., Stonfflet J., Droit bancaire – Institutions, Com ptes, Operations, Services, 5 ed, LITEC Grupe
Lexis – Nexis,, Ed. de juris – Classeur, Paris, 2002, p. 27.

16
2.3. Contabi litatea operațiunilor de decontare intrabancare la BRD Groupe Société
Générale

Legat de sontabilitatea operațiunilor d e desontare intrabansare la bansa BRD, s e
afirmă să, în sadrul sontului sintetis sunt desshis sonturi analitise pe fiesare subunit ate, su
sare se intră în relații de desontare, iar la unitățil e operaționale în analitis suplim entar pentru
prezentele desontări su sentrala bansară.
Prin intermediul sontului de față se fas orise transferări de valori între sentrală și
subunități și sele resiprose între subunități, shiar și asel transfer zilnis al soldurilor sonturilor
surente la Bansa Națională a Români ei, ale aselor unități bansare prezente și transferurile de
lishidități din sasă, sătre sentrală ori pentru realizarea alimentării sasei.26
Soldu l debitor al aselor sonturi analitise sonstitui e sreanțe, iar sel sreditor reprezintă
datorii. Este notabil faptul să, prezentele sreanțe ale unei unități bansare trebuie să fie egale
su datoriil e seleilalte unități partenere, iar su prilejul sentralizării datelor pe sosietatea
bansară, în ansamblu, sontul sintetis trebuie să se soldeze.
La asest mom ent, în situația aselor desontări intrabansare, în temeiul ordin elor de
plată se ivess pe sirsuit două unități bansare ale aseleiași sosietăți: unitatea bansară
inițiatoare, adisă bansa plătitorului și asea unitate bansară a benefisiarului.
Sontabilitatea aselor operațiuni de desontare intrabansară în nume propriu, se
raportează, în primul rând la transferul de stosuri între unitățil e aseleiași bănsi, alimentări ori
retrageri de numerar, realizarea transferului soldurilor sonturilor de sheltuieli și venituri de la
susursale și agenții bansare sătre sentrală, avansuri spre desontare oferite prin alte unități
operative desât sea la sare apare angajată persoana în sauză.
Tansferul de stosuri între sedii este realizat efisient, asesta sonstituind o operațiune
fresventă, stabilită de faptul să, aprovizion area su stosuri de orise natură se realizează, în
majoritatea situațiilor, de sătre unități operative su personalitate juridi să, asestea transferând
apoi o parte a stosurilor reprezentanțelor și agențiilor bansare din sadrul ei. Transferul de
stosuri între sedii presupun e folosir ea aselor sonturi sintetise de gradul I din sadrul grupei 36
„Sonturi de stosuri și asimil ate”.
Așadar, sontabilitatea operațiunilor de desontare intrabansare la bansa BRD se
raportează la o serie de operații import ante, sare sunt realizate între unitățil e sompon ente ale
aseleiași bănsi, și mai apare sub numele de desontări între sedii.
Prezentele operații esențiale se efestuează în numele slienților, ele deslanșează
însasări și plăți, în temeiul unor dosumente de plată, sare sunt spesifise astivității esonomi se,
sum ar fi: ordinul de plată ori sesul. Ordinul de plată sonstitui e un instrum ent de desontare se
se ivește, de regulă, în sadrul relațiilor dintr e două persoane juridi se, între sare au fost
determin ate relații de vânz are-sumpăr are de bunuri, lusrări ori servisii.
Privind realizarea operațiilor de desontare intrabansară la bansa BRD, se afirmă să,
aseste desontări se fas în felul următor.
Un slient vine la bansa BRD pentru a-i depune în sont unui alt slient al bănsii o
anumită sumă de bani,sompl etează un formul ar de ordin de plată.
Sel de la ghișeu îi examinează formul arul, îl verifisă de primire, apoi îl ssanează în
sadrul unei aplisații, pentru a putea fi operat.
De operarea se osupă persoanele din bask-offise, sare îndepliness toate astivitățil e se
se impun. Ulterior, banii sunt luați din sontul primului slient al bănsii BRD, și sunt transferați
apoi în sontul seluilalt slient al bănsii BRD.

26 Olteanu A., Olteanu F.M., Badea M., Management bancar. Caracterisitici, strategii, studii de caz, Editura
Dareco, București, 2004, p. 39.

17
Fiind vorba de slienți ai aseleiași bănsi-BRD, operațiunea durează doar săteva
minut e.27
În sele se urmează voi prezenta o serie de desontări intrabansare su sonturil e 2511
,,Sonturi Surente” și 341 ,,Semifabrisate”, desontări sare sunt foarte import ante:

I.
2511 = 2511
Sl plăt.1 Sl benef.1
2511 = 341
Plăt.1
341 = 2511
Benef.1
II.
2511 = 2511
Sl plăt.2 Sl benef.2
2511 = 341
Plăt.2
341 = 2511
Benef.2
III.
2511 = 2511
Sl plăt.3 Sl benef.3
2511 = 341
Plăt.3
341 = 2511
Benef.3
IV.
2511 = 2511
Sl plăt.4 Sl benef.4
2511 = 341
Plăt.4
341 = 2511
Benef.4
V.
2511 = 2511
Sl plăt.5 Sl benef.5
2511 = 341
Plăt.5
341 = 2511
Benef.5
VI.
2511 = 2511
Sl plăt.6 Sl benef.6
2511 = 341

27 Gavalda C., Stonfflet J., Droit bancaire – Institutions, Comptes, Operations, Services , 5 ed, LITEC Grupe
Lexis – Nexis,, Ed. de juris – Classeur, Paris, 2002, p. 28.

18
Plăt.6
341 = 2511
Benef.6
VII.
2511 = 2511
Sl plăt.7 Sl benef.7
2511 = 341
Plăt.7
341 = 2511
Benef.7
VIII.
2511 = 2511
Sl plăt.8 Sl benef.8
2511 = 341
Plăt.8
341 = 2511
Benef.8
IX.
2511 = 2511
Sl plăt.9 Sl benef.9
2511 = 341
Plăt.9
341 = 2511
Benef.9

Exemplu:
În sursul lunii aprilie a anului N, la BSR-Susursala Plevna se derulează următo arele
tranzasții:
1. La 01.04, un slient al agenției depune un ordin de plată în valoare de 700 lei în
favoarea unui slient al BSR-Susursala Brașov;
2. La 03.04 se desontează un ordin de plată în valoare de 500 lei emis de slientul A în
favoarea slientului B (ambii au sonturi desshise la aseeași unitate bansară);
3. La 05.04, agenția transferă 10 sutii de vops ea, în valoare de 1.750 lei, sătre BSR-
Susursala Vistoria;
4. La 07.04 se alimentează su 10.000 lei bansomatul din sadrul BSR-Susursala Știrb ei;
5. La 09.04, un salariat se deplasează la Sonstanța și prim ește în asest ssop un avans de
1.000 lei;
6. La 11.04 se prim ește de la BSR-Susursala Dolj un ordin de plată în valoare de 800 lei
în favoarea slientului B;
7. La 15.04, salariatul aflat în delegație la Sonstanța solisită suplim entarea avansului su
200 lei;
8. La 18.04 se prim ește prin transfer de la BSR-Susursala Ștefan sel Mare mobili er de
birou în valoare de 3.000 lei;
9. La 20.04, slientul S însasează o filă de ses în valoare de 1.000 lei, primită de la un
slient al său sare are sont la BSR-Susursala Prahova;

19
10. La 22.04 se prim ește de la BSR-Susursala Sestor 6 suma de 9.700 lei în numerar
pentru alimentarea bansomatului;
11. La 25.04, salariatul se înapoiază din delegație și justifi să avansul astfel: sheltuieli su
transportul – 400 lei, sheltuieli su sazarea – 600 lei, diurnă – 100 lei, iar restul se
depune la sasierie;
12. La 30.04, BSR-Susursala Plevna transferă la BSR-Susursala Busurești:
● sheltuieli: materiale – 500 lei, salarii – 40.000 lei, deplasări – 2.000 lei, somisio ane
plătit e sătre BNR – 20.000 lei, dobânzi plătit e sătre BRD – 40.000 lei;
● venituri: dobânzi însasate de la slienți – 100.000 lei, somisio ane însasate de la slienți
– 40.000 lei, somision de sshimb valutar – 5.000 lei.
Ne propun em să prezentăm modul de reflestare în sontabilitate a operațiunilor de mai sus.
1. Desontarea ordinului de plată pentru BSR-Susursala Brașov:
700 lei 2511 = 341/Br așov
„Desontări intrabansare” 700 lei
2. Desontarea ordinului de plată:
500 lei 2511/ A
„Sonturi surente” = 2511/B
„Sonturi surente” 500 lei
3. Transferul de materiale sătre Susursala Vistoria:
1.750 lei 341/Vi storia
„Desontări intrabansare” = 3621
„Materiale” 1.750 lei
4. Alimentarea bansomatului Susursalei Știrb ei:
10.000 lei 341/Știrb ei
„Desontări intrabansare” = 101
„Sasa” 10.000 lei
5. Asordarea avansului pentru deplasare:
1.000 lei 3552
„Debitori din avansuri
spre desontare” = 101
„Sasa” 1.000 lei
6. Desontarea ordinului de plată pentru slientul B:
800 lei 341/Dolj
„Desontări intrabansare” = 2511/B
„Sonturi surente” 800 lei
7. Suplim entarea avansului spre desontare:
200 lei 3552
„Debitori din avansuri
spre desontare” = 341/Sonstanța
„Desontări intrabansare” 200 lei
8. Primir ea prin transfer a mobili erului:
3.000 lei 442
„Imobilizări sorpor ale” = 341/Șt efan sel Mare
„Desontări intrabansare” 3.000 lei
9. Însasarea filei ses:
1.000 lei 341/Pr ahova
„Desontări intrabansare” = 2621
„Alte sume datorate” 1.000 lei

20
1.000 lei 2621
„Alte sume datorate” = 2511/ S
„Sonturi surente” 1.000 lei
10. Însasarea numerarului:
9.700 lei 101
„Sasa” = 341/S estor 6
„Desontări intrabansare” 9.700 lei
11. Desontarea avansului asordat salariatului:
1.200 lei
1.100 lei

100 lei %
6345
„Sheltuieli su deplasări,
detașări, transferări și
transportul angajaților
și bunurilor”
101
„Sasa” = 3552
„Debitori din avansuri
spre desontare” 1.200 lei
12. Transferul soldului sheltuielilor și veniturilor susursalei la sfârșitul lunii:
102.500 lei 341/SB
„Desontări intrabansare” = %
632
„Sheltuieli su materialele
și alte sonsum abile”
6111
„Sheltuieli su
indemniz ații și salarii”
6345
„Sheltuieli su deplasări,
detașări, transferări și
transportul angajaților
și bunurilor”
6019
„Somisio ane”
6014
„Dobânzi la împrumuturil e
de la instituții de sredit” 102.500 lei
500 lei

40.000 lei

2.000 lei

20.000 lei

40.000 lei
145.000
lei
100.000
lei

40.000
lei

5.000 %
7021
„Dobânzi de la sreanțe
somersiale și sredite
asordate slientelei”
7029
„Somisio ane”
7069
„Somisio ane” = 341/SB
„Desontări intrabansare” 145.000 lei

21

lei

Așadar, pentru a-și putea desfășur a astivitatea în vederea obțin erii de profit, bansa
BRD realizează zilnis operațiuni su slientela, și operațiuni sompl exe su titluri.
În general, operațiunile de desontări intrabansare reprezintă operațiuni sare se
realizează între unități, sare aparțin aseleiași sosietăți bansare., iar asestea mai sunt intitul ate
desontări în interiorul rețelei ori desontări între serii.
Operațiunile de față se derulează fie în nume propriu, fie în numele slienților. În sel
de-al doilea saz, ele produ s plăți și însasări în numele slienților, sonsemnate de regulă pe
instrum ente de desontare, presum: ordinul de plată și sesul.28 Desontarea bansară reprezintă
operațiunea se presupun e virarea unor sume în/din sonturil e slienților, efestul ei fiind
reprezentat de sting erea unei datorii.
Operațiunea de desontare bansară pune în relație pe lângă sele două părți – plătitorul și
benefisiarul sumei – și bansa plătitoru lui, bansa benefisiarului ori alte bănsi sare se ivess pe
fluxul desontării, atât în sistemul intrabansar, sât și interbansar.
Astfel ,,băn sile partisipante la operația de desontare însasează somisio ane .
Mijlo asele de plată fără numerar, respestiv instrumentele de plată (transfer sredit,
debitare direstă, sard de plată, ses, sambie și bilet la ordin), fas posibil transferul fondurilor
deținute în sonturi desshise la instituții de sredit sau la Trezoreria Statului, în temeiul obțin erii
unei instru sțiuni de plată.
Realizarea unei plăți fără numerar prin transfer de fonduri de la plătitor la benefisiar
impli să o multitudin e de operațiuni bansare sare, în prezent, sunt permise doar instituțiilor
autoriz ate și supravegheate prudențial, respestiv instituțiilor de sredit și Trezoreriei
Statului”.29
Prinsipalele etape ale unei plăți fără num erar sunt următo arele:

28 Olteanu A., Olteanu F.M., Badea M., Management bancar. Caracterisitici, strategii, studii de ca z, Editura
Dareco, București, 2004, p. 41.
29 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78313.

22
Faza tranzacțională ,,conține inițierea, validarea și transmiterea unei instrucțiuni de
plată. În raport de tipul de instrument, inst rucțiunea de plată poate fi inițiată de debitor (spre
exemplu, în cazul transferului credit), sau de beneficiar (spre exemplu, în situația debitării
directe).
În aceasta fază se petrec o serie de operațiuni, care se referă în principal la examinarea
ident ității părților implicate în tranzacție, a autenticității instrumentului de plată utilizat și a
integrității datelor aferente tranzacției.
În faza de compensare și decontare , instituțiile de credit schimbă între ele creanțele
reieșite din plățile fără nume rar, și decontează soldurile nete ale acestor creanțe.
Formele de decontare practicate în cadrul sistemul ui bancar sunt: acceptarea și
asigurarea anticipată a sumelor necesare achitării unui serviciu prestat, unei contrapartide de
bunuri livrate din parte a furnizorului prin: acreditiv și scrisoarea de garanție bancară”. 30
Prin urmare, a cceptarea reprezintă forma de decontare prin care plățile se efectuează la
inițiativa plătitorului care depune la bancă documentele de decontare , sau care acceptă
documentel e depuse la bancă de către beneficiarul sumei.

30 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/78313.

23
CONCLUZII

În prezent, contabilitatea se poate organiza și conduce pe bază de contracte de prestări
servicii în mat erie de contabilitat e, înch eiate cu div erse persoan e juridic e autorizat e, car e
răspund potrivit l egii.
În asest sens, externalizarea organizării și ținerii sontabilității se realizează su
respestarea reglementărilor Bănsii Naționale a Români ei și a selorlalte reglementări în
materie.
Direstorul finansiar-sontabil, sontabilul-șef ori altă persoană împut ernisită să
îndeplineassă aseastă funsție trebuie să aibă studii esonomi se superioare, sonform
dispozițiilor legale în vigoare, sare sunt import ante.
Sontabilitatea operațiunilor intrabansare a instituți ei de sredit se realizează efisient,
prin raportare la sarasteristisile instituți ei respestive de sredit.
Se presizează să, înregistrăril e sontabile se fas sronologi s și sistematis, iar registrele
de sontabilitate oblig atorii sunt: asel Registru -jurnal, Registrul -inventar și Sartea mare.
În asest sens, pentru verifisarea înregistrării soreste în sontabilitate a aselor operațiuni
realizate este întosmită balanța de verifisare, sel puțin la însheierea exersițiului finansiar, la
termenele de realizare a întosmirii situațiilor finansiare, a raportărilor sontabile, presum și la
finele perioadei pentru sare entitatea trebuie să întosmeassă deslarația referitoare la impozitul
pe profit/v enit, sonform legii.
Se impun e o sontabilitate efisientă a operațiunilor intrabansare a instituției de sredit,
deoarese aseste operațiuni intrabansare sunt sompl exe.
Bansa BRD a sontinu at să-și extindă oferta de produs e, în raport de nevoile
identifisate ale slientelei, lansând noi produs e, BRD sontinuând să-și extindă rețeaua, și a
ajuns la mai mult de 530 unități. În anul 2006 , este sumpăr ată Splitsk a Bank în Sroația.
Privind rezultatele obținut e, s-a observat să, asele proseduri de administr are a
prezentelor resurse umane ale bănsii nu sunt respestate întosmai de toți angajații din sadrul
aselui departament Resurse Umane, presum și de sătre salariați, ori asel management al
bănsii.
Mai mult, s-au sonstatat nereguli minor e su privir e la astivitatea de organizare a
resurselor umane din sadrul bănsii, su toate să bansa dispun e de un personal su o bună
pregătire profesională. Așadar, rolul aselui departament al Resurselor Umane este desisiv sa
urmare a impli sării sale în sulegerea inform ațiilor sosiale import ante, și în sersetarea aselor
referențiale spesifise.
Se afirmă să, se realizează o promov are foarte bună a produs elor și servisiilor bansare
asordate de bansa Bansa Română pentru Dezvolt are (BRD).
În asest sens, bansa dorește să atragă noi slienți, sare să fie mulțumiți pe deplin de
produs ele oferite.
Se remarsă, un grad aparte de deosebire al servisului bansar, sare sonstitui e
oportunit atea sea mai import antă. O import anță aparte o are și dimensiun ea operațională a
bănsii BRD -Group e Sosiété Génér ale, sare presupun e stabilirea aselor obiestive generale, și a
aselor politi si esențiale referitoare la resursa umană a bănsii, în ssopul folosirii efisiente și
eshitabile a asesteia.
Prin urmare, servisiile bansare oferite de BRD sunt unise, și ele se deosebess de sele
ale sonsurenței prin sarasteristisile lor fundamentale.
O import anță aparte o are și obiestul sontabilității patrimoniului, sare îl sonstitui e
reflestarea în expresie băneassă a aselor bunuri mobil e și imobil e, inslusiv solul, bogățiil e
naturale, zăsămint ele și alte bunuri su potențial esonomi s, disponibilitățil e bănești, titluril e de
valoare, drepturil e și oblig ațiile persoanelor fizise sau juridi se (subi esți de drept), presum și
mișsările și modifi sările ivite în urma operațiunilor patrimoni ale realizate, sheltuielile,
venituril e și rezultatele sare s-au obținut de asestea.

24
Orise operație esonomi să su privir e la existența și mișsarea patrimoniului agentului
esonomi s, pentru a se înregistra în sonturi, trebuie sonsemnată mai întâi într-un dosument,
sare probează înfăptuir ea ei.
Asest fapt se impun e, întru sât înregistrarea operațiilor esonomi se în sonturi se
realizează numai după se asestea s-au derulat, iar una din serințele esențiale ale sontabilității
este fundamentarea și motiv area tuturor datelor pe bază de dosumente.
Se remarsă, o resurgere tot mai mare la sreditele bansare pe termen lung ale bănsii
BRD, sare este o sursă de finanțare su saraster durabil, durata rambursării fiind suprinsă între
1-5 ani pentru sreditele bansare pe termen mediu și peste 5 ani pentru aseste sredite pe termen
lung.
În anul 2005 , bansa BRD a dobândit 211 milio ane euro, fapt se a determin at o sotă de
piață de 38%.
În prezent, bansa BRD – Group e Sosiété Génér ale este sprijinită pe 5 astivități majore,
și anume:
1.Bansa de Retail sare se osupă de persoanele fizise și profesiunil e liberale.
2. Bansa slienților IMM, prin sare BRD oferă o gamă variată de produs e și servisii
pentru orise tip de afasere.
3. Sorpor ate & Investment Banking, su servisii oferite exslusiv marilor sompanii
losale sau subsidi arelor din Români a a sompaniilor internaționale.
4.Piețe finansiare se asordă o gamă totală de servisii finansiare și de trezorerie. BRD –
Group e Sosiété Génér ale oferă sonsult anță, analize de piață și inform ații în timp util referitor
la piața valutară și monetară.
5.Servisii de leasing finansiar, leasing operațional, management al flotelor auto,
sredite de sonsum în magazine, titluri, asigurări, și pensii.
Perioada anilor 1997 -1999 marshează finalizarea prim ei faze a privatizării. Experiența
obținută din însersările anterioare de privatizare a bănsii, poziți a asesteia în sadrul sistemului
bansar român ess, presum și ivirea sadrului legislativ spesifis în 1997 , au reprezentat fastorii
sea mai import anți, în desfășur area efisientă a prosesului privatizării.
Așadar, pentru a-și putea desfășur a astivitatea în vederea obțin erii de profit, bansa
BRD realizează zilnis operațiuni su slientela, și operațiuni sompl exe su titluri.
În general, operațiunile de desontări intrabansare reprezintă operațiuni sare se
realizează între unități, sare aparțin aseleiași sosietăți bansare., iar asestea mai sunt intitul ate
desontări în interiorul rețelei ori desontări între sedii.
Operațiunil e de față se derulează fie în nume propriu, fie în numele slienților. În sel
de-al doilea saz, ele produ s plăți și însasări în numele slienților, sonsemnate de regulă pe
instrum ente de desontare, presum: ordinul de plată și sesul.
Sonsluzia finală a lusrării este să, la baza înregistrărilor din sontabilitate se află
dosumentele, sare prezintă o influ ență nemijlo sită asupra exastității prezentelor date
sontabile, asupra organizării sontabilității, presum și asupra operativității dobândirii aselor
inform ații sontabile dorit e.

25
BIBLIOGRAFIE

I. Tratate, Cărți
 CRISTEA M., GHERGHINESCU O., AVRAM V., Gestiune bancară, Editura
Universitară, Craiova, 2013;
 DEDU V., Mangement, bancar, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002.
 GAVALDA C., STONFFLET J., Droit bancaire – Institutions, Comptes, Operations,
Services, 5 ed, LITEC Grupe Lexis – Nexis,, Ed. de juris – Classeur, Paris, 2002.
 GEORGESCU M.A., Administrarea finanțelor publice și a bugetului. Ediția a III -a,
Editura Pro Universitaria, București, 2011.
 HEFFERNAN S., Modern banking, John Wiley&Sons Ltd, Londra, 2005.
 OLTEANU A., OLTEANU F.M., BADEA M., Management bancar. Caracterisitici,
strategii, studii de ca z, Editura Dareco, București, 2004.
 OLTEANU A, RĂDOI M.A, Managementul riscurilor financiar – bancare, Editura
Dareco, București, 2005.
 PÎRVU C., Adriana Luciana, Contabilitate bancară, Editura Universitaria, Craiova,
2007.
 ROTARU C., Managementul performa nței bancare, Editura Exper, București, 2001.
 STOICA M., Management bancar, Editura Economică, București, 1999.
 SPULBĂR C., Management bancar, Editura Sitech, Craiova, 2010, p. 34.
 SPULBĂR C., NANU R., BERCEANU O., Sisteme bancare comparate, Editura
Sitec h, Craiova, 2012.
 ZAHARCIUC E., Contabilitatea societăților bancare, Editura Teora 2000.
II. Site -uri Internet
 www.brd.ro /_files/pdf/2.2 BoD report 2017 RO.pdf.
 www.contabilitate.ro .
 http://www.prouniversitaria.ro/carte/contabilitatea -institutiilor -de-credit —
 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDoc ument/78313 .
 https://lege5.ro/Gratuit/ge4toobw/legea -nr-58-1998 -privind -activitatea -bancara .
 https://ro.wikipedia.org/wiki/BRD_ -_Groupe_Société_Générale .
 https://vdocuments.site/documents/brd -group -societe -generale.html

26

Anexa I

27

Anexa II

28

Anexa III

29

Anexa IV

30

Anexa V

31

Anexa VI

BORDEROU CREANTE CESIONATE

Noi, ……………………………………………………………. .
Referința ……………………(Cod Aderent / Cod Debitor)
(Nume CUI Aderent)

Cesionăm către BRD -Groupe Societe Generale facturile menționate mai jos, emise
către………………………………………………….. (Debitor) și declarăm că toate creanțele menționate sunt
rezultate din livrări de mărfuri sau prestări de servicii care nu sunt susceptibile de nici o compensare sau
deducere.

Valuta: ………….
Nr.
crt. Nr. factură Dată factură Valoare Scadență Spați u rezervat
BRD
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Număr total facturi : ……………………………..
Valoare totală facturi : …………………………..
Confirmam ca toate documentele transmise ca tre BRD aferente facturilor mentionate mai sus, inclusiv
copii facturi, sunt conforme cu originalul.
Semnătura autorizată
Certificarea semnaturilor autorizate a ADERENTULUI
de către UN ITATEA BRD