Instituții Publice Implicatei ȘI Rolul Acestora ÎN Organizarea ȘI Desfășurarea Alegerilor

CAPITOLUL II

INSTITUȚII PUBLICE IMPLICATEI ȘI ROLUL ACESTORA ÎN ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA ALEGERILOR

II.1. ORGANIZAREA ALEGERILOR

1.Stabilirea datei alegerilor

Stabilirea datei alegerilor diferă de la un sistem constituțional la altul. De regulă stabilirea duratei de timp dintre actul de stabilire a datei alegerilor și ziua alegerilor se face ținând cont de conținutul și succesiunea operațiunilor electorale.

În practica electorală data alegerilor se stabilește cel puțin 45-60 de zile înaintea votării și până la împlinirea a 5 zile de la expirarea mandatului.

2. Stabilirea numărului, delimitarea și numerotarea circumscripțiilor electorale

Ce este o circumscripție electorală? Circumscripțiile electorale constituie cadrul organizatoric teritorial în care se desfășoară operațiunile de alegeri. De regulă circumscripția electorală se identifică chiar cu unitatea administrativ – teritorială.

Stabilirea numărului și delimitării circumscripțiilor electorale se face prin Constituție sau legi, iar în anumite situații de autoritățile publice în funcție de numărul celor ce vor fi aleși și de scrutinul practicat.

Stabilirea numărului celor ce vor fi aleși în fiecare circumscripție electorală revine autorităților stabilite de lege și dup criteriile legale.

3. Listele electorale.

Electoratul cuprinde cetățenii cu drept de vot (art. 36 din Constituție).

Identificarea și nominalizarea alegătorilor (a electoratului) se înfăptuiește prin întocmirea listelor electorale, cu respectarea a două reguli: fiecare alegător este înscris într-o singură listă electorală; obligativitatea înscrierii în listele electorale permanente.

Listele electorale sunt de două categorii: permanente sau întocmite cu prilejul fiecărei alegeri.

Listele permanente sunt mai avantajoase deoarece: realizează o evidență clară și exactă, realizează o evidență permanentă, ușor controlabilă, dificil de falsificat; evită înscrierea în mai multe liste electorale; permit urmărirea dinamicii numărului de alegători.

Listele electorale sunt întocmite, în două exemplare, de autoritățile administrației publice centrale însărcinate cu evidența populației și de primarii comunelor, orașelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ–teritoriale.

Listele electorale permanente se păstrează în două registre speciale, unul la primărie și unul la judecătorie.

Listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea respectivă.

Cetățenii străini, la cerere, pot fi înscrișii în listele electorale permanente ale localității în care sau născut sau au avut ultimul domiciliu.

Actualizarea listelor electorale se face în cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votării.

Verificarea listelor electorale se face de către cetățenii înscriși în listele electorale. Dacă aceștia constată omisiuni, greșeli sau orice alte erori pot adresa întâmpinare autorității publice care a întocmit-o. Aceasta are obligația legală de a se pronunța asupra întâmpinării în 3 zile de la înregistrare printr-o dispoziție. Dacă soluția îl nemulțumește pe alegător poate contesta, în termen de 5 zile de la comunicarea, dispoziția la judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază, care se pronunță prin hotărâre definitivă și executorie.

Alte reguli privind listele electorale permanente. Primarul are obligația de a comunica, cu trei zile înainte de data alegerilor, o copie a listelor electorale, cuprinzând alegătorii din fiecare secție de votare, birourilor electorale ale secțiilor de votare.

Listele electorale speciale sunt listele întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare în care sunt cuprinși cetățenii cu drept de vot care în ziua alegerilor nu se află în localitatea de domiciliu.

4. Birourile și oficiile electorale

Birourile și oficiile electorale sunt forme organizatorice care asigură organizarea și desfășurarea alegerilor.

Birourile electorale sunt de trei categorii și anume: Biroul Electoral Central, birourile electorale de circumscripție și birourile electorale de secții de votare. La nivelul sectoarelor municipiului București se constituie oficii electorale.

Biroul electoral central este alcătuit din judecători ai Înaltei Curții de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinte Autorității Electorale Centrale din reprezentanți ai partidelor politice și formațiunilor politice care participă la alegeri și un reprezentant al grupului parlamentar al minorității naționale de la Camera deputaților.

Compoziția Biroului electoral central este stabilită prin lege. De asemenea, tot prin lege este stabilită modalitatea și procedura de constituire a Biroului electoral central.

Aparatul de lucru al Autorității Electorale Permanente sprijină Biroul Electoral Central în realizarea atribuțiilor ce-i revin.

Atribuțiile Biroului electoral central sunt numeroase și importante, printre acestea fiind următoarele: veghează la actualizarea listelor electorale, aducerea acestora la cunoștința cetățenilor și la depunerea în mod legal a candidaturilor, asigură interpretarea uniformă a dispozițiilor legale, verifică și înregistrează rezultatul alegerilor, etc.

Legea definește frauda electorală electorală ca fiind orice acțiune ilegală care are lor înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor verbale și care are ca rezultat deturnarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin voturi și mandatate în plus pentru un partid, o alianță politică, o alianță electorală sau un candidat independent (Legea nr. 372/2004 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului).

Biroul electoral de circumscripție conduce operațiunile electorale dintr-o circumscripție electorală (județ). Ca și Biroul electoral central este compus din judecători, reprezentanții ai partidelor și formațiunilor politice care participă la alegeri, legea stabilește modalitatea de constituire și funcționare a acestora.

În lege sunt stabilite și atribuțiile acestor birouri electorale dintre care menționăm: urmărirea aplicării dispozițiilor legale privitoare la alegeri, înregistrarea candidaților, realizarea publicațiilor și afișelor necesare, distribuirea buletinelor de vot, totalizarea rezultatelor alegerilor, distribuirea mandatelor, etc.

Oficiile electorale sunt organizate la nivelul sectoarelor municipiului București, și au atribuții asemănătoare birourilor electorale mai puțin distribuirea mandatelor.

Biroul electoral al secției de votare conduce operațiunile de alegere ce se desfășoară în cadrul secțiilor de votare. Biroul electoral al secției de votare este alcătuit dintr-un președinte, de regulă magistrat sau jurist, un locțiitor al cestuia și reprezentanți ai partidelor politice.

Legea stabilește atribuții specifice acestor birouri electorale între care, conduc toate operațiunile de votare, iau toate operațiunile de ordine la locul secțiilor de votare, primesc copia listelor electorale și a buletinelor de vot, fac numerotarea votului și consemnează rezultatul votării, rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate, predau cu proces verbal judecătorie din raza lor teritorială, buletinele de vot neîntrebuințate și necontestate, precum și cele anulate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării, listele electorale speciale de la secțiile de votare constituite pe lângă secțiile de votare se transmit, sub pază militară, acestor unități și se păstrează de comandantul unității.

Alte reguli privind birourile electorale. Două mari reguli trebuie, de asemenea, reținute, una privind membrii birourilor electorale, și alta privind procedura de lucru a acestor birouri.

Cât privește prima regulă, ea constă în aceea că nu pot fi membri ai birourilor electorale cei care candidează în alegerile respective, precum și cei care nu au dreptul de vot.

A doua regulă, de procedură, stabilește că birourile electorale lucrează în prezența a jumătate plus unul din numărul total al membrilor și iau hotărâri cu majoritatea membrilor prezenți.

Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă autonomă care are drept scop asigurarea aplicării unitare a legilor privind organizarea și desfășurarea alegerilor, asigurării condițiilor logistice necesare aplicării întocmai a dispozițiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum și a condițiilor corespunzătoare pentru buna desfășurare a alegerilor.

5. Secțiile de votare

Secțiile de votare sunt delimitării teritoriale astfel încât toți alegătorii să poată vota într-o singură zi.

De aceea potrivit legii se organizează secții de votare pentru minim 1000 și maxim 2000 locuitori. În comune sunt organizate secții de votare la 500 la 1000 locuitori.

Se mai formează secții de votare pe lângă unității militare, spitale, maternității, misiunii diplomatice, etc.

Operațiunile de delimitare și numerotare a secțiilor de votare, precum și de aducerea lor la cunoștința cetățenilor, cad în sarcina primarilor și prefecților și se realizează în 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.

6. Propunerea candidaților

Dreptul de a propune candidați aparține:

partidelor sau formațiunilor politice ( singure sau în alianțe electorale);

organizațiilor cetățenești aparținând minorităților naționale;

candidaturi individuale.

Procedura de propunere a candidaturilor comportă următoarele reguli:

1. Prima regulă privește autoritatea publică la care se pot depune candidaturile.

propunerile de candidații pentru Președintele României se depun la

Biroul Electoral Central;

propunerile pentru Parlament, primari, consilieri locali se depun la birourile electorale de circumscripție.

2. A doua regulă privește modul în care se fac propunerile.

pentru Președintele României se poate propune o singură candidatură susținută de o listă de cel puțin 200.000 alegători. Un alegător nu poate susține două sau mai multe candidaturi.

Propunerile pentru Parlament se fac pe liste de candidați sau individual.

3. A treia regulă privește termenul până la care se pot propune candidaturi. Legea prevede că acesta poate fi propus „cel mai târziu cu 30-45 de zile înainte de data alegerilor”.

4. A patra regulă este în sensul că pentru Parlament se poate candida numai într-o singură circumscripție electorală.

Excepția privește organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care pot depune aceiași listă de candidați pentru Camera Deputaților în mai multe circumscripții electorale.

A patra regulă se referă la faptul că propunerile de candidați se fac în scris, în patru exemplare, sub semnătura conducerii partidului sau formațiunii politice, sau în cazurile candidaților independenți pe baza listei susținătorilor.

5. A cincia regulă stabilește obligația candidatului de a depune, o dată cu propunerea declarația de acceptare a candidaturi.

După verificarea legalității propunerilor de candidaturi, în termen de 24 ore de la înregistrarea candidaturilor, birourile electorale fac publice candidaturile.

Împotriva înregistrării sau neînregistrării candidaturilor se pot face contestații atât de către cetățeni cât și de către partidele politice care pot fi introduse, la birourile electorale până la împlinirea a 20 de zile înainte de data alegerilor,

La expirarea termenelor de depunere și rezolvare a contestațiilor, și recursurilor prevăzute de legile electorale, birourile electorale constată, pe bază de proces – verbal rămânerea definitivă a candidaturilor, le afișează la sediul lor și dispun imprimarea lor pe buletinele de vot.

7. Buletinele de vot. Semnele electorale. Ștampilele electorale

Buletinele de vot sunt documente în care se concretizează grafic opțiunile alegătorilor.

Legile electorale cuprind dispoziții de ordin tehnic privind buletinele de vot, reglementările acestora merg până la detalii privind stabilirea ordinii în care sunt înscrise toate mențiunile în buletinele de vot, de a permite alegătorilor să identifice ușor listele de candidați, de a asigura secretul votului etc.

Legile electorale reglementează de asemenea patru aspecte importante privind buletinele de vot:

uniformitatea grafică a buletinelor de vot, prevedere menită să garanteze corectitudinea operațiunilor electorale;

numărul buletinelor de vot care trebuie să acopere, eventual, numărul alegătorilor, admițându-se un supliment de 10%;

organele care au obligația imprimării buletinelor de vot, acestea fiind birourile electorale;

termenul de îndeplinirea a acestei obligații și anume 10 zile înainte de data alegerilor.

Pentru ca alegătorii să cunoască și să se obișnuiască cu buletinele de vot lege prevede obligația afișării unui exemplar, vizat și anulat de președintele biroului electoral de circumscripție.

Potrivit legii sunt nule și nu intră în calculul voturilor valabil exprimate buletinele de vot care nu poartă pe ele ștampila de control a secției de votare, cele de alt model decât cele legal aprobate, cele care nu au ștampila „votat” sau la care această ștampilă este aplicată pe mai multe patrulatere.

Semnele electorale, sunt imprimate pe buletinele de vot (în unghiul din partea dreaptă a patrulaterului de pe buletinul de vot) și au ca scop identificarea mai ușoară a listelor de candidați.

Legile electorale cuprind reguli privind conținutul, procedura și publicitatea semnelor electorale.

Ștampilele electorale sunt accesorii necesare bunei desfășurării a operațiunilor de votare.

Acestea sunt de două categorii:

Ștampila de control a secției de votare, identificată de regulă prin număr, este folosită de către președintele secției de votare ștampilarea buletinelor de vot, sigilarea urnelor de vot, oficializarea înscrisurilor provenite de la secția de votare.

Ștampila cu mențiunea „Votat” folosită de alegători, în ziua votării, pentru a-și exprima votul, prin aplicarea ei pe buletinele de vot.

II.2 INSTITUȚII IMPLICATE ȘI ROLUL ACESTORA ÎN ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA ALEGERILOR LOCALE

Așa cum am arătat anterior, data alegerilor este stabilită de către guvern prin hotărâre de guvern urmând ca ulterior acesteia să fie emise o serie de hotărâri care reglementează diferite aspecte privind organizarea alegerilor, între acestea putându-se enumera:

cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor;

numerotarea circumscripțiilor electorale județene și a municipiului București;

aprobarea modelului copiei de pe lista electorală permanentă, modelului copiei de pe lista electorală complementară, modelului listei electorale suplimentare, al extrasului de pe copia listei electorale permanente, complementare sau a listei suplimentare, al listei susținătorilor, al declarației de acceptare a candidaturii, al declarației de renunțare la candidatură, precum și a modelului listei membrilor organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale;

stabilirea modelului timbrului autocolant și a condițiilor de tipărire, de gestionare și de utilizare a acestuia la alegerile locale, aprobarea modelului buletinelor de vot ce urmează a fi folosite;

aprobarea modelelor proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării la alegeri;

aprobarea modelului ștampilelor ce urmează a fi folosite.

Tot prin hotărâri ale guvernului sunt stabilite măsuri cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor, ocazie cu care sunt desemnate autoritățile publice cu atribuții în organizarea și desfășurarea alegerilor, astfel: Ministerul Afacrilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerul Culturii, Ministerul Transportului și Infrastructurii, Ministerul Muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul pentru societatea informațională, Administrația Națională a Rezervelor de Stat, Instituția Prefectului, primăriile, consiliile locale și județene.

Ministerul Afacerilor Interne asigură dotarea tehnică și materială a Biroului Electoral Central, precum și personalul tehnic auxiliar necesar funcționării acestuia împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă.

Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale iau măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și liniștii publice în localitățile țării, pe întreaga perioadă electorală. Astfel, Ministerul Afacerilor Interne relizeză un plan general de măsuri și un număr semnificativ de persoane (polițiști, jandarmi, polițiști de frontieră, lucrători ai inspectoratului pentru situații de urgență și polițiști comunitari) efectieză misiuni privind asigurarea liniștii și ordinii publice, paza birourilor electorale și a secțiilor de votare, transportarea documentelor electorale în condiții de securitate, precum și paza locațiilor de tipărire și depozitare a buletinelor de vot. Stabilirea efectivelor necesare se realizeză de către instituțiile prefectului împreună cu autoritățile administrației publice locale, inspectoratele județene de poliție, jandarmi, poliție de frontieră, și alte structuri ale Ministerul Afacerilor Interne.

Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor împreună cu Oficiul Român pentru Imigrări asigură tipărirea copiilor de pe listele electorale permanente și a copiilor de pe listele electorale complementare, pentru tururile de scrutin.

La nivelul Institutului Național pentru Evidența Persoanelor și al Serviciilor Publice Comunitare Județene de Evidență a Persoanelor, inclusiv municipiul București, sunt eliberate acte de identitate, respectiv cărți de identitate și cărți de identitate provizorii. Inclusiv în ziua alegerilor sunt eliberate acte de identitate.

În eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, Ministerul Afacerilor Interne ia măsuri ca toate cadrele din subordine să asigure buna desfășurare a scrutinului în toate secțiile de votare de la nivelul întregii țări. În secțiile de votare considerate cu un grad ridicat de risc în ceea ce privește posibilitatea apariției unor incidente sunt dispuse suplimentarea forțelor de ordine și de siguranță publică.

Ministerul Afacerilor Interne organizează instruirea prefecților și subprefecților cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor. De asemenea, se acordă sprijin de specialitate prefecților și primarilor în vederea realizării la termen și în condiții corespunzătoare a sarcinilor ce le revin în organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale.

În procesul de organizare a alegerilor, Ministerul Afacerilor Interne achiziționează ștampile cu mențiunea „VOTAT” precum și timbre autocolante, care au fost aplicate pe cărțile de identitate ale alegătorilor.

Ministerul Afacerilor Externe face propuneri Biroului Electoral Central pentru acreditarea observatorilor străini, precum și a delegaților mass-media străini.

Ministerul Sănătății ia măsurile necesare penrtu asigurarea asistenței medicale la secțiile de votare. Împreună cu Ministerul Educației și Cercetării Științifice, Ministerului Culturii, Ministerul Transportului și Infrastructurii, Ministerul Muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, dispun măsurile necesare pentru a pune la dispoziția autorităților administrației publice locale spații corespunzătoare în unitățile din subordine, în vederea organizării secțiilor de votare, precum și pentru sprijinirea cu personal a operațiunilor tehnice la secțiile de votare.

Secretariatul General al Guvernului asigură sediul Biroului Electoral Central.

Administrația Națională a Rezervelor de Stat furnizează întreaga cantitate de hârtie necesară tipăririi buletinelor de vot.

Institutul Național de Statistică (I.N.S.) asigură statisticieni, informaticieni și personal tehnic auxiliar, dotarea necesară cu echipamente, aplicații informatice și tehnică de calcul. De asemenea, se organizeză instruirea conducerilor direcțiilor regionale și județene de statistică privind participarea specialiștilor statisticieni, informaticieni și a personalului auxiliar la efectuarea operațiunilor tehnice pentru stabilirea rezultatului alegerilor la nivelul circumscripțiilor județene respectiv al municipiului București precum și al birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București.

În cadrul stațiilor de prelucrare a datelor, personalul Institutului Național de Statistică realizează următoarele operațiuni tehnice:

verifică și prelucrează automat procesele verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare pentru alegerea consiliilor județene, a președinților acestora, respectiv a celor întocmite la nivelul secțiilor de votare din Municipiul București pentru alegerea consiliilor locale de sector, a primarilor de sector, respectiv a membrilor Consiliului General a municipiului București, precum și a Primarului General al municipiului București;

obținerea automată a proceselor verbale la nivel de circumscripție județeană pentru prezentarea rezultatelor alegerilor și a modului de atribuire a mandatelor de consilieri județeni precum și cel de președinte al consiliului județean;

obținerea automată, la nivelul municipiului București, a proceselor verbale, atât la nivel de circumscripție de sector cât și la nivel de municipiu, cu rezultatul atribuirii mandatelor de consilier și de primar de sector, respectiv cele de consilier general și de primar general al municipiului București;

verificarea și prelucrarea automată a proceselor verbale întocmite de birourile electorale ale circumscripțiilor locale organizate pe raza județelor (municipiului București) privind rezultatele alegerii consiliilor comunale, orășenești (de sector), municipale precum și a primarilor;

obținerea automată la nivelul județului (municipiului București) a proceselor verbale centralizatoare cu rezultatele votării autorităților administrației publice locale;

transmiterea, conform unui orar prestabilit, a rezultatelor parțiale, pe toată durata desfășurării scrutinului electoral.

Responsabilitatea organizării activității de verificare și centralizare a proceselor verbale în cadrul stației de prelucrare revine directorului direcției teritoriale de statistică. La nivelul fiecărei stații de prelucrare, reprezentanții I.N.S. organizează un sistem unitar de înregistrare a intrărilor și ieșirilor de documente în cadrul desfășurării operațiunilor tehnice de constatare a rezultatului alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale.

Reprezentanții I.N.S. primesc procesele verbale validate, sub semnătura președintelui sau a unui membru al birourilor electorale județene, al municipiului București sau ale sectoarelor municipiului București, desemnat de acesta, în vederea prelucrării electronice.

Copia certificată a procesului verbal primit de la secția de votare (circumscripția electorală locală), validată de către membrii biroului electoral județean (al sectorului municipiului București) respectiv al municipiului București rămâne în stația de prelucrare până la terminarea operațiunilor de verificare și omologare a rezultatului alegerilor locale la nivel național, iar după aceea este arhivată de către direcțiile teritoriale ale Institutului Național de Statistică.

Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură sistemul de comuncații date și voce între stațiile de prelucrare organizate pe lângă birourile electorale județene, Biroul Electoral al municipiului București, respectiv birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și pe lângă Biroul Electoral Central și închiriază de la operatorii publici elementele de infrastructură pentru serviciile de comunicații, pentru crearea de aplicații specifice și funcționarea sistemului de colectare a datelor privind participarea la vot.

Instituțiile prefectului organizează instruirea primarilor și a secretarilor comunelor, orașelor și municipiilor cu privire la sarcinile ce le revin în vederea organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale.

Împreună cu primarii și președinții tribunalelor, acestea iau măsurile necesare pentru întocmirea, în termen util, a listelor care au cuprins persoanele ce puteau fi desemnate ca membri ai birourilor electorale. Prefecții, împreună cu primarii și președinții consiliilor județene, asigură condițiile corespunzătoare pentru funcționarea birourilor electorale de circumscripție. De asemenea, instituțiile prefectului trebuie să asigure materialele consumabile necesare tipăririi listelor electorale permanente, listelor electorale complementare, copiilor de pe listele electorale permanente și a copiilor de pe listele electorale complementare.

Prefecții stabilesc, prin ordin, numărul membrilor fiecărui consiliu local, consiliu județean și al Consiliului General al municipiului București; un grafic de distribuire a buletinelor de vot și a celorlalte materiale necesare votării, în funcție de asigurarea condițiilor de păstrare în siguranță a acestora, cu respectarea prevederilor legale și, de asemenea, asigură condițiile materiale necesare funcționării grupului tehnic de lucru.

Prin intermediul prefecților sunt distribuite de către autoritățile și organismele care au atribuții în domeniul electoral broșurile care conțineau actele normative în vigoare privind alegerile locale.

Prefecții aduc la cunoștință publică sediile birourilor electorale de circumscripție și programul de activitate al acestora. Totodată, prin grija prefecților sunt confecționate ștampilele birourilor electorale de circumscripție, care sunt predate președinților acestora.

Instituțiile prefectului inițiază procedurile în vederea confecționării ștampilelor de control ale birourilor electorale ale secțiilor de votare. Birourile județene de administrare a bazelor de date privind evidența persoanelor primesc de la fiecare instituție a prefectului materialele necesare imprimării listelor electorale permanente (hârtie xerox, plicuri cu burduf, toner imprimantă și copiator).

Primarii, împreună cu prefecții și cu direcțiile județene ale Centrului Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor, delimitează și numerotează, în cadrul localităților, secțiile de votare și au informează alegătorii cu privire la acestea în cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Totodată, sunt datele, informațiile și sprijinul necesar prefecților pentru actualizarea secțiilor de votare în urma modificărilor intervenite în structura activităților unităților administrativ teritoriale sau în planul urbanistic al localităților. De asemenea, sunt actualizate listele electorale permanente împreună cu Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor; primesc în două exemplare listele electorale permanente de la Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor în termen de 35 de zile de la data stabilirii alegerilor.

Primarii pun la dispoziția partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, la cererea și pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente în termen de 10 zile de la data stabilirii alegerilor; primesc în trei exemplare copii de pe listele electorale permanente care cuprindeau alegătorii din fiecare secție de votare; semnează și predau în două exemplare copii de pe listele electorale permanente, pe bază de proces verbal, președintelui biroului electoral al fiecărei secții de votare, cu trei zile înainte de data alegerilor; asigură condițiile necesare consultării de către alegători a copiilor de pe listele electorale permanente, atât la sediul primăriei, cât și la sediul secției de votare; comunică biroului electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, după caz, precum și biroului electoral de circumscripție județeană numărul de alegători rezultat din listele electorale permanente și complementare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. Primarii sectoarelor municipiului București comunică numărul total de alegători atât birourilor electorale de circumscripție de sector, cât și Biroului Electoral al Municipiului București; sunt realizate și se semnează copiile de pe liste electorale complementare pe care le-au înaintat pe bază de proces verbal, în două exemplare, birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor; soluționează de îndată, orice neconcordanță între lista electorală permanentă și copie.

Până la începerea campaniei electorale, primarii au obligația de a stabili, prin dispoziție, locuri speciale pentru afișajul electoral ținând seama de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale precum și de candidații independenți care sunt înregistrate legal; aceste locuri sunt stabilite în zone frecventate de cetățeni, fără să stânjenească circulația pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective.

Primarii asigură, împreună cu prefecții, un număr suficient de cabine de vot, urne, ștampile și celelalte materiale necesare biroului electoral al secției de votare; predau pe bază de proces verbal, materialele necesare președintelui biroului electoral al secției de votare (buletine de vot, ștampile, timbrele autocolante). După încheierea votării, primarii primesc de la președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare timbrele autocolante neutilizate.

Pentru coordonarea și urmărirea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în legislațiaîn vigoare care revin Guvernului, ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și instituțiilor prefectului, se constituie Comisia tehnică centrală. La ședințele Comisiei tehnice centrale au putut participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai partidelor politice parlamentare, ai Clubului Român de Presă, precum și ai altor instituții ale administrației publice centrale interesate și ai organizațiilor neguvernamentale.

De asemenea, se constituie comisiile tehnice județene și Comisia tehnică a municipiului București care au atribuții în coordonarea și urmărirea îndeplinirii sarcinilor ce revin autorităților administrației publice locale și serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale în domeniul alegerilor.

La ședințele comisiei tehnice pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai partidelor politice parlamentare, ai Clubului Român de Presă, precum și ai organizațiilor neguvernamentale.

Pe lângă comisia tehnică se mai poate constitui și un grup tehnic de lucru pentru urmărirea și soluționarea operativă a problemelor curente din circumcripția electorală județeană, respectiv a municipiului București. Acest grup tehnic de lucru poate fi condus de un subprefect și format din specialiști desemnați de conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, organizate la nivelul județului, respectiv al municipiului București. În perioada cât își desfășoară activitatea în cadrul grupului tehnic de lucru membrii acestuia sunt degrevați de sarcinile de serviciu.

Comisiile tehnice județene și a municipiului București au obligația de a informa săptămânal Comisia tehnică centrală în legătură cu stadiul pregătirii și organizării alegerilor autorităților administrației publice locale. De asemenea, Comisia tehnică centrală are obligația de a informa săptămânal Guvernul în legătură cu stadiul îndeplinirii acțiunilor privind pregătirea și organizarea alegerilor autorităților administrației publice locale.

II.3. AUTORITATEA ELECTORALĂ PERMANENTĂ (A.E.P.)

Autoritatea Electorală Permanentă reprezintă o noutate la nivel instituțional și un pas ferm spre consolidarea statului de drept și aderarea României la standardele și valorile țărilor cu tradiție democratică. Pe lângă atribuții de natură logistică și legislativă, Autoritatea are și o importantă componentă educativă, vizând afirmarea unei culturi politice a participării, o angajare lucidă, în cunoștință de cauză a cetățenilor. Crearea unui cadru propice tuturor cetățenilor pentru redescoperirea participării la viața politică, pentru înțelegerea mecanismelor democrației și a semnificației votului, precum și creșterea gradului de încredere și al atașamentului lor față de sistemul pluralist sunt tot atâtea coordonate ale activității instituției. Organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente sunt stipulate atât în Constituția României, cât și într-o lege organică.

Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică și cu competență generală ce asigură, la nivel național, aplicarea unitară, în intervalul dintre două perioade electorale, a dispozițiilor legale privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter național sau local. În timpul perioadelor electorale, Autoritatea Electorală Permanentă își desfășoară activitatea pe lângă Biroul Electoral Central și birourile electorale de circumscripție.

Scop, funcții și atribuții

Scopul Autorității Electorale Permanente este de a asigura condițiile logistice necesare aplicării întocmai a dispozițiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum și a condițiilor corespunzătoare pentru buna desfășurare a operațiunilor electorale.

Conform Regulamentului privind organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, aceasta are următoarele funcții:

de strategie, prin care se asigură stabilirea obiectivelor sectoriale din domeniul său de activitate;

de reglementare, prin care se asigură elaborarea și supunerea spre aprobare a cadrului normativ necesar realizării atribuțiilor strategice în materie electorală;

elaborarea și aprobarea de normative și prescripții tehnice proprii, obligatorii pentru celelalte autorități publice;

de reprezentare, pe plan intern și extern, a statului român, în materie electorală;

de autoritate de stat, prin care se realizează urmărirea și asigurarea aplicării pe întreg cuprinsul țării, a reglementărilor specifice sistemului electoral, precum și a celor stabilite pentru modernizarea și conectarea acestora la sistemul electoral din țările Comunității Europene;

de îndrumare, sprijin și control al autorităților administrației publice locale și al aparatului propriu de activitate în domeniul organizării și desfășurării alegerilor electorale.

În intervalul dintre două perioade electorale, Autoritatea Electorală Permanentă are următoarele atribuții principale:

a) elaborează propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfășurării alegerilor, pe care le transmite spre însușire Guvernului și autorităților administrației publice locale, și urmărește modul de îndeplinire a propunerilor;

b) urmărește modul de stabilire a localurilor secțiilor de votare și a sediilor birourilor electorale;

c) urmărește și asigură realizarea din timp a dotărilor specifice secțiilor de votare: urne și cabine tipizate, ștampile, tușiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot și altele asemenea; controlează modul de păstrare a acestora între perioadele electorale;

d) urmărește modul de asigurare a fondurilor necesare realizării eșalonate, din timp, a logisticii necesare desfășurării procesului electoral;

e) elaborează sisteme de protecție a secțiilor de votare, a buletinelor de vot și a celorlalte documente și materiale specifice perioadei electorale;

f) monitorizează și controlează modul de întocmire și actualizare a listelor electorale permanente și de păstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente, precum și modul de efectuare a comunicărilor prevăzute de lege și de operare a acestora, la timp, în listele electorale;

g) urmărește modul de întocmire și eliberare a cărților de alegător, în concordanță cu listele electorale permanente;

h) urmărește și controlează modul de asigurare a concordanței dintre conținutul listelor electorale permanente existente la primării și exemplarul aflat la judecătorii;

i) asigură, în limita competențelor sale, aplicarea unitară a dispozițiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;

j) elaborează studii și propuneri vizând îmbunătățirea sistemului electoral, pe care le dă publicității și le prezintă autorităților publice, partidelor politice, precum și organizațiilor neguvernamentale interesate;

k) prezintă Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat, pentru președintele României și pentru autoritățile administrației publice locale sau a unui referendum național, un raport asupra organizării și desfășurării alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul de desfășurare a acestuia, abaterile și neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate și rezultatul consultării. Raportul se dă publicității sub forma unei Cărți Albe;

l) elaborează materiale și programe de informare și instruire a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc și asupra respectării deontologiei electorale și asigură popularizarea acestora;

m) elaborează programe specifice de instruire în materie electorală, pentru primarii și secretarii unităților administrativ-teritoriale, precum și pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale, organizează desfășurarea acestor programe, împreună cu Institutul Național de Administrație și cu filialele regionale;

n) elaborează programe și stabilește reguli unitare privind exercitarea votului de către persoanele neștiutoare de carte sau cu handicap și asigură popularizarea acestora;

o) elaborează proiectul bugetului propriu, care se aprobă prin legea bugetului de stat;

p) întocmește lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Național de Statistică, care participă la centralizarea, prelucrarea datelor și constatarea rezultatelor alegerilor;

q) sprijină constituirea bazei materiale specifice sistemului informațional la nivel național, necesar stabilirii rezultatelor alegerilor;

r) organizează licitații în vederea selecționării programelor de calculator care urmează a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;

s) elaborează și supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale;

ș) elaborează și supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, proiectele de hotărâri specifice bunei organizări și desfășurări a alegerilor;

t) elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătățirea și perfecționarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză și exercitare a dreptului de inițiativă legislativă;

ț) prezintă Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor, proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor; hotărârea se aprobă în termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoștință publică a zilei alegerilor;

u) certifică spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, programele de calculator selecționate în urma licitației organizate potrivit prevederilor legale în vigoare și le pune la dispoziție partidelor înscrise în competiția electorală, la cererea acestora;

v) ține evidența comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București în care sunt vacante posturile de primar sau în care au fost dizolvate consiliile locale și face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare și desfășurare a noilor alegeri;

x) sprijină organizarea și desfășurarea alegerilor parțiale.

Organizare și funcționare

Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un președinte, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat în ședință comună. Președintele este ajutat de doi vicepreședinți, cu rang de secretar de stat, unul numit de președintele României, iar celălalt de primul-ministru. Președintele și vicepreședinții sunt desemnați pentru un mandat de 8 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă are un secretar general, numit de primul-ministru, pe bază de concurs, conform legii. Mandatele președintelui și vicepreședinților încetează la expirare sau prin demisie, deces sau revocare. Revocarea se face, pentru motive temeinice, de către autoritățile care i-au numit. În realizarea atribuțiunilor legale, președintele și vicepreședinții îndeplinesc o funcție ce implică exercitarea autorității de stat. Art. 27 alin (6) din Legea nr. 373/2004 stipulează că aceștia nu pot fi membri ai unui partid politic.

Pentru îndeplinirea funcțiilor și a atribuțiilor sale, Autoritatea Electorală Permanentă are un aparat propriu, organizat pe compartimente. Atribuțiile aparatului propriu sunt cele ale Autorității Electorale Permanente, iar repartizarea lor pe compartimente se realizează prin ordin al președintelui instituției.

Autoritatea poate organiza filiale regionale în fiecare dintre regiunile de dezvoltare.

Potrivit Regulamentului privind organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, în cadrul instituției funcționează:

a) Direcția generală de logistică electorală, îndrumare, control și relații publice;

b) Direcția pentru legislație.

c) Direcția de studii, evidență, documentare și relații externe;

d) Serviciul financiar – contabilitate, resurse umane, protocol și administrativ;

e) Filiale regionale;

Autoritatea Electorală Permanentă are un buget propriu care face parte din bugetul de stat.

Raporturile Autorității Electorale Permanente cu Biroul Electoral Centralși cu birourile electorale de circumscripție

Președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente fac parte din Biroul Electoral Central și contribuie la organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadelor electorale.

Conform art. 31 din Legea nr. 373/2004, Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, 16 reprezentanți ai partidelor politice și alianțelor acestora, care participă la alegeri, precum și un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.

Președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente se vor alătura Biroului Electoral Central în termen de 24 de ore de la alegerea președintelui acestuia.

Biroul Electoral Central transmite Autorității Electorale Permanente rezultatele alegerilor publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, în vederea redactării Cărții Albe a alegerilor.

Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor parlamentare, prezidențiale, locale sau a referendumului național, un raport care va cuprinde analiza amănunțită a modului de organizare și desfășurare a consultării electorale, participarea cetățenilor la scrutin, cauzele absenteismului, dacă este cazul, abaterile constatate, propuneri pentru înlăturarea acestora în viitor, precum și rezultatul alegerilor. Acest raport se dă publicității sub forma unei Cărți Albe.

Aparatul propriu al Autorității Electorale Permanente constituie personalul tehnic auxiliar, care sprijină Biroul Electoral Central și birourile electorale de circumscripție în realizarea atribuțiilor ce îi revin și a activităților pe care le desfășoară în perioada electorală.

În perioadele electorale, personalul filialelor regionale își desfășoară activitatea la birourile electorale de circumscripție județene și al municipiului București, potrivit repartizării făcute, prin ordin, de președintele Autorității Electorale Permanente.