Instituții de dreptul securității sociale [607021]

4
Universitatea Bioterra din Bucuresti
Facultatea de Drept

Instituții de dreptul securității sociale
Note de curs

BUCURESTI
2015

5

Prof. univ. dr. Barbu Vlad
Conf. univ. dr. Macarovschi Laura

Instituții de dreptul securității sociale
Note de curs

Editura Bioterra Bucuresti
2015

6
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 9

CAPITOLUL I NOȚIUNI GENERALE ………………………….. ………………………….. 11
I.1. Tipologia asigurărilor sociale ………………………….. ………………………….. ……….. 12
I.2. Sistemul național de asigurări sociale ………………………….. …………………………. 16
I.2.1. Importanța și conținutul asigurărilor sociale ………………………….. …………….. 16
I.2.2. Principiile sistemului public național al asigurărilor sociale și rolul
acestuia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 19
I.2.3. Sursele de constituire a fondurilor asigurărilor sociale ………………………….. . 24
I.2.4. Bugetul asigurărilor sociale de stat ………………………….. ………………………….. 29

CAPITOLUL II ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA … 31
II.1. Considerații introductive, reglementare ………………………….. …………………….. 31
II.2. Principiile asigurărilor sociale de sănătate din România ………………………….. 40
II.3. Contractul de asigurare ………………………….. ………………………….. ……………….. 43
II.4. Contractul de furnizare de servicii medicale ………………………….. ………………. 46
II.5. Casa Națională de Asigurări de Sănătate ………………………….. …………………… 49
II.5.1. Atribuțiile C.N.A.S. ………………………….. ………………………….. …………………. 53
II.5.2. Servicii medicale în cadrul asigurărilor medicale de sănătate – servicii
medicale suportate de casa de asigurări de sănătate ………………………….. …………… 58
II.5.3. Servicii medicale nesuportate de casa de asigurări de sănătate ………………. 59
II.6. Concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate ……………………. 60
II.6.1 Concedii și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și
întărirea sănătății ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 60
II.6.2. Concediul și indemnizația în caz de pierdere temporară a capacității de
muncă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 63
II.6.3. Indemnizația de naștere ………………………….. ………………………….. ……………. 66
II.6.4. Concediul și indemnizația de maternitate ………………………….. ……………….. 66
II.6.5. Concediul și indemnizația de risc maternal ………………………….. ……………… 68
II.6.6. Concediul și indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului în
vârsta de până la doi ani ………………………….. ………………………….. …………………….. 69
II.6.7. Concediul și indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav …………………. 70
II.6.8. Ajutorul în caz de deces ………………………….. ………………………….. …………… 71

CAPITOLUL III SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE DIN
ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 73
III.1. Noțiunea și reglementarea juridică a sistemului unitar de pensii publice …… 73
III.1.2. Principalele schimbări aduse de Legea nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice ………………………….. ………………………….. ……………………… 74

7
III.1.3. Persoanele asigurate ………………………….. ………………………….. ……………….. 78
III.1.4. Stagiul de cotizare ………………………….. ………………………….. ………………….. 80
III.2. Pensia pentru limită de vârstă ………………………….. ………………………….. …….. 83
III.2.1. Noțiune și condiții de acordare ………………………….. ………………………….. … 83
III.2.2. Reducerea vârstelor standard de pensionare pentru asigurații care au
desfășurat activități în condiții speciale de muncă ………………………….. ……………… 84
III.2.3. Stabilirea pensiei ………………………….. ………………………….. ……………………. 87
III.2.4. Actele necesare pentru înscriere ………………………….. ………………………….. .. 89
III.2.5. Încetarea plății pensiei ………………………….. ………………………….. …………….. 91
III.2.6. Suspendarea plății pensiei ………………………….. ………………………….. ……….. 91
III.3. Pensia anticipată și pensia anticipată parțială ………………………….. ……………. 94
III.3.1. Noțiune și condiții de înscriere ………………………….. ………………………….. … 94
III.3.2. Data acordării pensiei ………………………….. ………………………….. ……………… 98
III.3.3. Plata pensiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 99
III.4. Pensia de invaliditate ………………………….. ………………………….. …………………. 99
III.4.1. Condițiile de înscriere și beneficiarii pensiei de invaliditate. ………………… 99
III.4.2. Gradele de invaliditate ………………………….. ………………………….. ………….. 102
III.4.3. Revizuirea medicală periodică ………………………….. ………………………….. .. 103
III.4.4. Stagiul potențial ………………………….. ………………………….. ……………………. 109
III.5. Pensia de urmaș ………………………….. ………………………….. ………………………. 110
III.5.1. Categorii de beneficiari și condițiile de acordare ………………………….. ….. 110
III.5.2. Stabilirea pensiei ………………………….. ………………………….. ………………….. 113
III.5.3. Revizuirea și recalcularea pensiei ………………………….. ……………………….. 115
III.5.4. Cumulul pensiei de urmaș cu veniturile provenite din situații pentru
care asigurarea este obligatorie ………………………….. ………………………….. …………. 116

CAPITOLUL IV ASIGURĂRILE SOCIALE DE ȘOMAJ ………………………….. . 118
IV.1. Noțiuni introductive ………………………….. ………………………….. ………………… 118
IV.2. Concepte utilizate de Legea nr. 76/2002 privind asigurările pentru șomaj
și stimularea ocupării forței de muncă ………………………….. ………………………….. .. 119
IV.2.1. Indemnizația de șomaj – noțiune ………………………….. ………………………… 120
IV.2.2. Noțiunea de șomer ………………………….. ………………………….. ……………….. 120
IV.3. Categorii de asigurați – beneficiari ai sistemului asigurărilor pentru
șomaj ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 121
IV.3.1. Persoane care nu beneficiază de indemnizația de șomaj …………………….. 126
IV.3.2. Condiții pentru nașterea dreptului la indemnizația de șomaj ………………. 126
IV.3.3. Cuantumul indemnizației de șomaj ………………………….. ……………………… 128
IV.3.4. Obligațiile persoanelor care beneficiază de indemnizația de șomaj ……… 129
IV.3.5. Suspendarea plății indemnizației de șomaj ………………………….. …………… 130
IV.3.6. Încetarea plății indemnizației de șomaj ………………………….. ……………….. 131
IV.3.7. Recuperarea sumelor plătite fără temei legal ………………………….. ………… 132
IV.4 Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ………………………….. .. 132

8
IV.4.1. Obiectivele și atribuțiile Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de
Muncă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 133
IV.4.2. Completarea veniturilor salariale ale angajaților ………………………….. …… 138
IV.4.3. Stimularea mobilității forței de muncă ………………………….. ………………… 140
IV.4.4. Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor ………… 142

CAPITOLUL V ASIGURĂRILE PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ………. 148
ȘI BOLI PROFESIONALE ………………………….. ………………………….. ……………… 148
V.1. Noțiunea asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale ……… 148
V.2. Riscurile asigurate prin Legea nr. 346/2002 ………………………….. …………….. 148
V.3. Asigurații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 149
V.4. Asigurătorul ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 152
V.5. Riscurile asigurate și raporturile de asigurare ………………………….. …………… 152
V.6. Servicii și prestații de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 155
V.6.1. Prestații și servicii pentru reabilitare medicală și recuperarea capacității
de muncă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 156
V.6.2. Prestații și servicii pentru reabilitare și reconversie profesională ………….. 158
V.6.3.Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă …………………………. 158
V.6.4. Indemnizația pentru trecerea temporară în alt loc de muncă și
indemnizația pentru reducerea timpului de muncă ………………………….. …………… 159
V.6.5. Compensații pentru atingerea integrității ………………………….. ………………. 161
V.6.6. Despăgubiri în caz de deces ………………………….. ………………………….. ……. 161
V.6.7. Rambursări de cheltuieli ………………………….. ………………………….. …………. 162
V.7. Cooperare între angajat și angajator ………………………….. ………………………… 163
V.7.1. Lucrătorii din sectorul curățeniei ………………………….. …………………………. 164
V.7.2. Prevenirea accidentelor ………………………….. ………………………….. ………….. 166
V.7.2.1. Reducerea accidentelor la locul de muncă ………………………….. ………….. 167
V.8. Aplicarea Regulamentelor CE 1408/71 și 574/72 în domeniul accidente
de muncă și boli profesionale ………………………….. ………………………….. ……………. 176
V.8.1. Acordarea prestațiilor în caz de accidente de muncă sau boli
profesionale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 178
V.8.2. Salariatul român detașat într -un alt stat membru ………………………….. ……. 180
V.8.3. Lucrător independent român care desfășoară activități independente în
alt stat membru din UE ………………………….. ………………………….. …………………….. 185
V.8.4 Salariatul străin detașat în România ………………………….. ………………………. 188
V.8.5 Lucrător independent străin în România ………………………….. ………………… 189

9
INTRODUCERE

Integrantă a securității sociale, asigurarea socială are drept scop
principal compensarea – beneficii în bani sau în servicii, a prejudiciilor
suferite în unele situații de risc1 cu care se pot întâlni cei asigurați.
Colectarea fondurilor de la persoanele asigurate este fundamentul pe
care s -a clădit sistemul asigurărilor sociale și funcționează în vederea
repartizării beneficiilor provenite din asigurare c ătre persoanele ce se
confruntă cu evenimentul nedorit sau, potrivit prevederilor contractului de
asigurare către urmașii acestora. Securitatea socială este compusă din
asigurările sociale și de asistența socială.
Sistemul de asigurări sociale de stat și s istemul de asistență socială,
respectiv împletirea celor două elemente, reprezintă premisa sistemului de
securitate socială2, astf el încâ t acesta să protejeze persoanele asigurate
împotriva riscurilor ce se pot ivi. Asigurările sociale ș i asistența socială
trebuie să se completeze una pe cealaltă, în interesul asiguratului. Pentru a
beneficia de asistență socială nu este impusă condiția de a exista o contribuție
anterioară ca în cazul asigurărilor sociale.
Echitatea socială3 este cea care ne dictează cuantumul când vorbim
despre contribuții.
Motivația de la care am pornit în abordarea cercetării Regimului
asigurărilor sociale din România este orientată cel puțin în următoarele
direcții: disput ele asupra subiectului la nivel internațional, multiplele aspecte
ale subiectului științific expus, inexistența unui model ideal de urmat în ceea
ce privește asigurările sociale, implicațiile asupra stării de sănătate a
populației și nu în ultimul rând imp ortanța acordată din ce în ce mai mult
asigurărilor sociale și în contextul crizei economice mondiale.

1 incapacitate temporară sau permanentă de muncă, bătrânețe, șomaj, etc.
2 safety net
3 solidarita te intra și inter -generațională

10
De asemenea, un motiv în plus în alegerea tezei l -a constituit experiența
profesională în vastul domeniul al asigurărilor sociale din România din
punctul de vedere al consilierului din cadrul Casei naționale de Asigurări de
Sănătate (C.N.A.S.) și mai apoi al Directorului Direcției Juridice din cadrul
Comisei Naționale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS).
Asigurările sociale din România reprezintă un domeniu de actualitate,
în acest context fiind un demers util identificarea soluțiilor moderne de
asigurare socială, în vederea dezvoltării durabile a capacităților individuale
sau colective necesare asigurării nevoilor sociale. Toate aceste elemente au un
impact considerabil asupra creșterii calității vieții.
Cercetarea din cadrul tezei de doctorat urmărește să analizeze
problematica asigurărilor sociale din România și să ofere soluții legislative în
combaterea acestora.

11
CAPITOLUL I
NOȚIUNI GENERALE

Riscurile la care se supun oamenii au constituit un motiv de îngrijorare
și de economisire în același timp încă din vremuri străvechi. Accidentele de
muncă și boli profesionale, șomaj, diverse boli, maternitatea, constituie risuri
sociale. Modificările ce au survenit în politică și în mediul economic din
România au dus la schimbări majore în ceea ce privește asigurările sociale,
statul căpătând din ce în ce mai multe atribuții în acest domeniu.
Problema de bază, problemă care se regăsește și în alte țări mai
dezvoltate din punct de vedere economic, este aceea că statul nu poate să
acopere integral necesitățile persoanelor asigurate prin intermediul
asigurărilor sociale.
Persoanele asigurate prin sistemul asigurărilor sociale4 sunt protejate și
primesc asistență medicală, bilete la tratament și odihnă, prin aceasta
formându -se5 fondurile bănești în vederea ocrotirii angajaților și a
pensionarilor.
Raporturile de muncă sunt într -o strânsă legătură cu asigurările sociale.
În lipsa reglementării corespunzătoare a raporturilor juridice de muncă,
asigurările sociale ar fi în dificultate, acestea fiind direct determinate de
contractul individual de muncă. Aceste asigurări sociale au implicații atât
asupra angajaților cât și a membrilor de familie ai acestora.
Domeniile de activitate care dețin propriile sisteme de asigură ri sociale
au instituit aceste sisteme ținând cont de liniile directoare ale legislației
muncii.
Asigurările sociale – deosebit de importante în ceea ce privește
repartizare sumelor de bani6 și acor darea acestora în funcție de contribuțiile

4 engl. social insurance, fr. assurance sociale
5 în procesul repartiției produsului i ntern brut
6 88% din totalul transferurilor în 2010 și 83% în 2012

12
vărsate, sunt legate de ivirea unui context determinat, ca de exemplu,
atingerea unei anumite vârste, șomajul, boala, maternitatea.
Fiind finațate de la bugetul asigurărilor sociale de stat7 și din bugetul
pentru plata ajutorului de șomaj, printre asigurările sociale se includ pensiile,
asigurările de șomaj, accidente de muncă și boli profesionale.
Fiecare asigurare cuprinde, la rândul său, mai multe tipuri de asigurare.

I.1. Tipologia asigurărilor sociale
Asigurările sociale nu au capacitatea de a asigura bunăstarea
persoanelor care au contribuit. Nici nu au această menire. Acestea asigură un
minim neces ar, spre exemplu în cazul pensiei. În majoritatea țărilor dezvoltate
din punct de vedere economic, alături de pensia publică, un rol important îl
joacă și pensia privată oferind un venit suplimentar asiguratului care își
schimbă statutul din angajat în pen sionar. Este un prag de trecere de la viața
activă a angajatului (care nu are timp să cheltuie banii) la cea a pensionarului.
În lipsa unui venit suplimentar cum ar fi cel provenit din pensia privată,
pensionarul român se simte marginalizat și față de sem enii săi din tările
dezvoltate economic, privind pensionarea ca pe o pedeapsă și o limitare a
veniturilor. Sistemul de pensii diferă de la o țară la alta, acesta putând fi
public sau privat, implicit sistem obligatoriu sau facultativ.
Diferenț a dintre aceste sisteme de asigurări rezidă în modul populației
respective de a privi viața, de nivelul de dezvoltare economică al țării și
modul de implicare al populației. Statul nu trebuie și nu poate să asigure toate
serviciile la un nivel înalt de cal itate și cu minime contribuții din partea
asiguraților.
Țin să subliniez, încă de la începutul tezei de doctorat, faptul că, din
cercetarea efectuată, am ajuns la concluzia că modelul ideal de asigurări
sociale nu există. Acest model este foarte greu de r ealizat, dacă nu imposibil,

7 pensiile și celelal te drepturi de asigurări sociale

13
având în vedere simplul argument că statul în lipsa contribuțiilor
corespunzătoare la asigurările sociale nu își poate îndeplini îndatorirea sa de
protecție socială a asiguraților decât la un nivel minim. Acest aspect constituie
o sursă de permanentă nemulțumire din partea cetățenilor.
Persoanele care contribuie la fondurile de asigurări sociale sunt din ce
în ce mai puține, în timp ce persoanele care au nevoie de serviciile oferite prin
aceste asigurări sociale sunt din ce în ce mai multe. Încadrarea strictă într -un
model specific de asigurări sociale este o utopie, având în vedere
complexitatea și diversitatea asigurărilor sociale publice. În același timp, se
poate face o încadrare a asigurărilor sociale având în vedere presta ția
proporțională cu venitul persoanei asigurate, fiind în acest caz în prezența
asigurărilor sociale de tip bismarkian8 și asigurările sociale de tipul celor
beveridgean.
În demersul efectuat de căutare a modelului ideal de asigurări sociale,
după ce am constatat că acest model nu există, vă propun împletirea,
coroborarea el ementelor pozitive specifice fiecărui tipologii/model de
asigurare socială.
Una dintre motivațiile constituirii sistemului public de pensii a fost cea
de protecție a persoanelor vârstnice, în contextul interesului și implicării tot
mai scăzute a familiei. Noțiunea de familie a fost redusă strict de la noțiunea
de familie extinsă9 la cea de familie nucleară10.
Printre fucțiile asigurărilor sociale p utem enumera:
– alocarea unei sume din salariu contribuției de asigurare în vederea
folosirii acestei în cazul sau la momentul apariției riscului asigurat, în vederea
satisfacerii cerințelor materiale ale persoanelor asigurate.

8 În acest caz primează logica necesitatii, acestea constituind "sursa de inspira ție" în apari ția și dezvoltarea
sistemelor de asigurări sociale din multe tari, inclusiv din România.
9 constituita din trei generatii si caracteristica societatilor agrare
10 formată numai din părinți și copii

14
Intrarea în vigoare a fucți ei mai sus descrise este legată de principiul
obligativității. Persoana care desfășoară activități producătoare de venituri
este obligată prin lege să se asigure. Momentul de la care intră în vigoare
asigurarea nu are nicio legătură cu voința persoanei, ci cu obligația impusă de
lege.
– sumele provenite din fondurile de asigurare sunt redistriuite în mod
solidar, persoanele asigurate având dreptul la contraprestații în momentul în
care riscul asigurat se produce;
Principiul este simplu persoanele asigurate contribuie solidar pentru
ajutorarea asiguraților asupra cărora riscul asigurat a produs efecte. Astfel, cei
care preconizează un risc viitor contribuie pentru asigurarea ajutorului
material pentru cei care se află deja în situația de risc șii care au con tribuit la
rândul lor pentru alte persoane. Cu alte cuvinte, asigurații activi îi întrețin pe
cei inapți de muncă. Problema apare în cazul în care persoanele active sunt în
minoritate față de cele inapte de muncă. În literatura de specialitate principiul
repartiției, denumit și principiul compensării între generatii, este utilizat ca
termen pentru definirea principiului solidarității.
La baza organizării din punct de vedere economic a redistribuirii
asigurărilor sociale se află fondul de asigurare ș i stabilirea contribuțiilor,
având în vedere faptul că, prin această stabilire a cotelor de contributie, se
satisfac riscurile asigurate.
Prevenția, protecția și ocrotirea constituie dezideratele ce la au în
vedere asigurații.
Protecția socială în sist emul asigurărilor sociale se dezvoltă11 prin
mentinerea standardului de trai obținut de asigurați până la momen tul

11 În concluzie, programele complexe de asigurări sociale dezvoltate în aproape toate na țiunile din lume
variază, totodată acestea fiind marcate de anumite trăsături, ca de exemplu:
1. Sunt legate de "riscurile sociale" , care pot apărea în cursul vietii unui om;
2. Acestea sunt stabilite prin efectul legii;

15
producerii riscului asigurat, prin utilizarea sistemelor de compensare a
cheltuielilor provenite ca urmare a diverselor tratamente medicale,
reabilitare12, lipsa salariului.
Clasificarea asigurărilor sociale este de terminată de natura riscurilor
sociale, nevoile asiguraților, specificul reglementarii13 juridice a acestora.
În țara noastră, asigurările sociale14 sunt structurate după cum ur mează:
un procent de 69,5% este deținut de asigurările sociale de stat, urmat de 28%
procent deținut de asigurările sociale de sănătate, asigurările pentru șomaj
dețin 2%, în timp ce asigurările pentru accidente de muncă și boli
profesionale dețin un proce nt de 0,5%.
Independent de asigurările sociale clasice, asigurările sociale pentru
avocați și pentru cadrele militare, sunt construite și funcționează separat.
Păstrând aceeași linie, cultele religioase dețin sisteme specifice de
asigurări sociale.
Cea mai răspândită formă de asigurări sociale este cea a asigurărilor
sociale de stat, având garanția statului și deținând în majoritate cetățenii
asigurați din țara noastră. Asigurările sociale cuprind o întreagă paletă de
prestații.

3. Beneficiile financiare, presta țiile de asigurări sociale sunt acordate persoanelor asigurate care au
pierdut, total sau par țial, veniturile provenite din profesie ca urmare a invalidită ții, accidentelor,
îmbolnăvirii, maternită ții, bătrâne ții sau decesului;
Plata contribu ției condiționează ob ținerea beneficiilor financiare.
12 medicală, profesională sau socială
13Transformările structurale care au intervenit în societate precum și punerea în practică a politicii sociale de
către România s -au reflectat în sistemul asigurărilor so ciale, cuprinzând astfel reglementări privind:
1. Asigurările sociale de stat ce au ca reglementare juridică de bază Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice;
2. Asigurările sociale de sănătate ce au ca reglementare juridică de bază Leg ea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare;
3. Asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale având ca reglementare juridică de bază
Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale;
4. Asigurările pentru somaj reglementarea juridică de bază fiind Legea nr. 76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru somaj și stimularea ocupării for ței de muncă, cu modificările și completările
ulterioare, care a înlocuit Le gea nr. 1/1991 privind protec ția socială a șomerilor și reintegrarea lor
profesională.
5.
14 Fondurile de asigurari sociale reprezinta peste 10% din Produsul intern brut.

16
I.2. Sistemul na țional de asigurări sociale
I.2.1. Importan ța și con ținutul asigurărilor sociale
Importanța asigurării sociale a persoanelor s -a desprins o dată cu
industrializarea și dezvoltarea producției15.
Necesitățile oamenilor nu au putut fi acoperi te în întregime de
asigurările sociale în formă incipientă. Astfel încât, pe măsură ce s -a dezvoltat
industria, dezvoltarea asigurărilor sociale a devenit stringentă.
Riscurile la care se supuneau lucrătorii au determinat, încă o dată,
realizarea sistemul ui de asigurări sociale, pentru ca aceștia să fie protejați în
fața riscului de a rămâne la un moment dat fără venit sau de a -și lăsa familia
fără venit ca urmare a unui accident. Aceste asigurări determină o normalitate
a mediului de lucru, persoanele asi gurate fiind puse la adăpost vis a vis de
eventualele riscuri. Statul s -a implicat și a diminuat riscul de oamenilor de
rămâne fără venit din diverse motive, ca de exemplu: maternitate, boală,
accidente de muncă, pierderea locului de muncă, imposibilitatea de a mai
munci ca urmare a atingerii unei anumite vârste.
Dezvoltarea durabilă a unei societăți depinde în mare măsură de
dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de asigurări sociale.
Statul trebuie să își protejeze populația în fața riscurilor și să in tervină
activ când acestea s -au produs.
Constituția16 României consființește dreptul cetățenilor la as igurări
sociale. Acestea sunt garantate, de asemenea și de Codul muncii, Legea nr.
53/2003, republicată și de alte acte normative.

15 Din inițiativa lucrătorilor din fabrici, în România au apărut primele forme ale asigurărilor sociale către
sfârsitul sec. al XIX -lea și începutul sec. XX -lea.
16 Art. 34 din Consti țutia României prevede Dreptul la ocrotirea sănătă ții este garantat. Organizarea asisten ței
medicale și a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate și recup erare, controlul
exercitării profesiilor și alte măsuri de protec ție a sănătatii fizice și mentale a persoanei se stabilesc potrivit
legii. Totodată art. 47 prevede faptul că Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de
protecție socială de natură să asigure cetă țenilor un nivel de trai decent. Cetă țenii au dreptul de pensie la
concedii de maternitate platit, la asisten ță socială prevazută de lege.
Cetățenii au dreptul și la măsuri de asisten ță socială portivit legii.
Art. 49 Copii și tineri se bucură de un regim special de protec ție și de asisten ță în realizarea drepturilor lor.

17
Garant al unui trai decent al populației unei țări, sistemul asigurărilor
sociale trebuie a fi privit strict ca un drept con stituțional, având în vedere
faptul că, riscul se poate produce oricând și se presupune că niciun cetățean
nu dorește producerea acestui risc. Evident, fraudarea legii și abuzul
cetățenilor de acest drept trebuie limitat.
Situația incapacității temporare sau permanente de muncă a salariatului,
a pensionarului, precum și a familiilor este susținută de protecția prin
intermediul sistemului asigurărilor sociale.
Alimentarea, repartizarea și utilizarea sumelor provenite din asigurări
sociale, din punct de ved ere financiar, participă la împărțirea unei părți din
PNB și reprezintă o cheie de verificare a acestuia.
Caracteristicile așezării social -economice determină consistența
economică a asigurărilor sociale.
Prin sistemul asigurărilor sociale se gestionează , utilizează și distribuie
sume, fiind protejate în fața riscurilor persoanelor asigurate, ca de exemplu:
persoanele salariate, pensionarii care au lucrat/lucrează în societățile
naționale, comerciale, companiile naționale, asociații meșteșugărești, regii le
autonome, asociatii de bloc, întreprinzători particulari, personalului clerical,
casnic, persoanele ce se găsesc în incapacitate temporară/permanentă de
muncă, bătrânețe precum și în alte cazuri prevazute de lege17.
În situațiile în care persoanele asigurate se află temporar/definitiv în
incapacitate temporară de muncă este de datoria asigurărilor sociale să
acționeze pentru ajutorarea acestora prin măsuri active, acordarea difer itelor
indemnizații, bilete de trimitere la tratament balnear și odihnă, pensiilor.
În vederea prevenirii îmbolnăvirilor, însănătoșirii, asigurării traiului
necesar celor care și -au pierdut capacitatea de muncă, ca urmare a

Statul acordă aloca ții de stat pentru copii și ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav sau cu handicap.

17 Asigurarile sociale ocrotesc si membri i familiilor persoanelor de mai sus.

18
accidentelor sau a vârstei, pri n sistemul asigurărilor sociale se întreprind
acțiuni corespunzătoare.
Sumele provenite din fondul asigurărilor sociale susțin anumite
categorii defavorizate de cetățeni, cum sunt cei care nu pot lucra – persoanele
inapte de muncă, persoanele vârstnice, p ersoanele cu deficiențe, copii
abandonați sau orfani.
Protejarea avocaților ce sunt membri ai barourilor și a personalului
clerical se realizează prin asigurări sociale diferite de sistemul general. În
acest sens au existat diverse opinii referitoare la o bligativitatea acestora la
plata contribuțiilor în sistemul general de asigurări sociale. Această spetă am
dezbătut -o pe larg în alt capitol al tezei de doctorat.
Calculul contribuțiilor personalului clerical către fondurile de asigurări,
în vederea plă ții pensiilor și a indemnizației acestora, se aplică având în
vedere fondul de salarii utilizat de instituția în cauză.
Sistemul național al asigurărilor sociale s -a dezvoltat ca urmare a
critalizării în practică a politicilor statului în domeniul asigur ărilor sociale și a
perfectării unui plan național în acest sens.
Asigurările sociale s -au dezvoltat o dată cu dezvoltarea țării noastre,
conducând la un sistem național al asigurărilor sociale.
Schimbările ivite în procesul de dezvoltare economico – socială18 a
României a influențat structura asigurărilor sociale din zilele noastre.
Crearea și dezvoltarea sistemului public național al asigurărilor sociale
a condus la aplicarea în mod unitar a reglementărilor legislației în vigoare,
folosirea rațională a fondului material și a resurselor umane, alocarea
fondurilor în funcție de necesități, îmbunătățirea calității prestațiilor
diverselor servicii, precum și la o intensificare a controlului privind
constituirea și folosirea resurselor.

18 Începând din 1992 se contureaza realizarea unui sistem public national unificat de asigurarile sociale prin
integrarea în asigurarile sociale de stat a sistemului distinct de asigurari sociale.

19
Premisele dezvoltării durabile a sistemului asigurărilor sociale îl
constituie co ntinua perfecționare a acestui sistem.

I.2.2. Principiile sistemului public na țional al asigurărilor sociale și
rolul acestuia
În vederea unei funcționări optime, asigurările soci ale au ca fundament
principii, după cum urmează:
a. Principiul unicității
Asigurările sociale, în forma actuală gândită de stat au bază
reglementările legale referitoare la solidaritate.
Diminuarea riscurilor se are în vedere când vorbim despre asigurăr i
sociale, această diminuare fiind realizată prin solidaritate socială și
solidaritate între generații.
Sistemul asigurărilor sociale19 s-a creat ținând cont de structura
ocupațională a populației active, de asemenea reconversia profesională și de
mecanismele financiare ale pieței din România.
Acest sistem obligatoriu de asigurări sociale, cu implicarea majoră a
statului, nu exclude însă utilizarea concomitentă a asigurărilor private,
facultative.
Componentele principale ale sistemului securității sociale din România
sunt: caracterul obligatori u al asigurărilor sociale și sistemul unic de
reglementare, asigurările sociale private facultative coroborate cu soluții
moderne privind domeniul securității sociale.
Asociațiile profesionale ar tebuie să fie constituite ca instituții publice,
cu autofin anțare, în vederea implementării unei serii de măsuri de prevenție a
accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, pentru reintegrarea
asiguraților și recuperarea capacității de muncă a acestora.

19 Prin existenta unui sistem unic public national de asigurari sociale este încurajata mobilitatea pe piata
muncii, nema i-existând rigiditatea anterioara a organizarii asigurarilor sociale.

20
b. obligativitatea
Contribuția pentru asigurări sociale este obligatorie pentru persoanele
care au un venit. Acestea au drepturi și obligații corelative bine definite,
neavând opțiunea de a renunța la sistemul asigurărilor sociale.
Toți angajații indiferent dacă lucrează în mediul public sau privat,
personalu l clerical, pensionarii și membrii lor de familie, datorează contribuții
la fondul asigurărilor sociale. Calitatea de asigurat20simbolizează ocrotirea
acordată de către stat prin asigurările sociale.
Asigurarea obligatorie21 se realizează prin efectul legii și se aplică
angajaților cu contract individual de muncă, cetățenilor aleși sau numiți în
diverse funcții executive, legislative sau judecătorești pe durata mandatului,
șomerilor ce beneficiază de indemnizație, membrii în consilii de administrație
care au încheiat un contract de mandat în acest sens, în condițiile acceptării
exprese a mandatului, persoane fizice autorizate, angajații instituțiilor
internaționale.
În vederea beneficierii de către prestațiile asigurărilor sociale,
asigurații22 sunt ținuți să plătească contribuții la fondul de asigurări sociale.
c. garantarea de către stat a drepturilor de asigurări sociale
Deficitul financiar, în conformitate cu legea bugetului, este acoperit în
unele situații de către stat care sprijină asigurăril e sociale, fiind garantul
acestui drept utilizat, având în vedere sistemul de asigurări sociale.

20 Cetățeni români, straini sau apatizi pe perioada în care au domiciliul sau resedin ța în România pot fi
asigurați.
21 Consisten ța solidarită ții sociale este dată de caracterul obligatoriu al sistemului asigurărilor sociale, fiind
corelativ garantării de stat a acestui sistem, reducând pos ibilitatea dependen ței persoanei în cazul producerii
riscurilor asigurate și a lipsei veniturilor. Acest caracter obligatoriu constituie premisa fundamentală a
echilibrului financiar al asigurărilor sociale.

22 Toti cetatenii activi ai t arii, pensionari si membrii lor de familie sunt ocrotiti prin asigurarile sociale ceea
ce înseamna ca la baza asigurarilor sociale se afla principiul generalitatii si ca statul garanteaza aceste
drepturi prin constitutie si prin alte acte normative.

21
d. Protecția persoanelor asigurate în toate situațiile, ca de exemplu:
pierdere temporară/definitivă a capacității de muncă, concediu de maternitate
și conce diu pentru creșterea și îngrijirea copilului bolnav.
e. Contributivitatea
Contribuțiile diverșilor actori, ca de pildă, societățile naționale,
societăți comerciale, contribuțiile persoanelor fizice care utilizează personal
casnic și personal de administr are a blocurilor de locatari.
Referitor la plata contribuțiilor la asigurările sociale, acestea se suportă
din fondul constituit în vederea efectuării plății indemnizației de șomaj.
Contribuția echivalentă cu un procent de 33% din fondul de asigurări
sociale, după reforma în domeniul asigurărilor sociale, a fost trecută în sarcina
asiguratului.
f. egalitatea
În cazul în care cetățenii asigurați îndeplinesc condițiile prevăzute de
lege, aceștia beneficiază de aceleeași drepturi cărora le corespund aceleaș i
obligații.
Deși contribuția la fondul asigurărilor sociale este procentuală, în
funcție de venitul realizat23, astfel încît persoanele asigurate ce produc un
venit mai mare plătesc o contribuție mai mare la fondul asigurărilor sociale,
toți asigurații sunt protejați în mod egal.
Aceleași condiții se aplică și cetățenilor străini sau apatrizi care
îndeplines c condițiile specifice și lucrează pe teritoriul țării noastre.
Lucrătorii de naționalitate română ce activează în interesul României pe
teritoriul altui stat sunt luați în evidență în sistemul național de asigurări
sociale beneficiind de drepturile prevă zute în domeniul asigurărilor sociale,
potrivit convențiilor internaționale încheiate de țara noastră în acest sens.
g. Solidaritatea socială

23 Nivelul salariului (venitului) reprezinta elementul fundamental în functie de care se determina cuantumul,
îndemnizatiilor, ajutoarelor, pensii lor.

22
În vederea prevenției, limitării sau chiar a eliminării riscurilor,
asigurații în sistemul de asigurări sociale î și asumă obligații și drepturi
corelative.
h. repartitia
Repartiția sumelor, indemnizațiilor provenite din colectarea asigurărilor
sociale se realizează sub forma biletelor la tratament balnear și odihnă,
pensiilor, indemnizațiilor pentru șomaj – în cazu l celor care și -au pierdut locul
de muncă.
i. etica în domeniul echității sociale asigură ocrotirea persoanelor
asigurate, ceea se traduce prin aceea că, pensiile, alături de alte modalități de
protecție socială sunt reglementate și repartizate în funcție de aportul fiecăruia
adus la bunul mers al societății, ținându -se cont în același timp de un echilibru
între cotele de contribuție ce au ca sursă salariul și cele care au ca sursă de
contribuție pensia.
Acest calcul – raportul dintre cotele de contribuți e ce au ca sursă
salariul și cele care au ca sursă pensia – are drept scop instituirea unui
echilibru între veniturile care provin din salariu și cele care provin din pensie,
în vederea stimulării forței de muncă.
j. până la un anumit cuantum, pensiile d e asigurări sociale sunt
scutite de taxe și impozite
Cuantumul până la care pensiile din sistemul public de asigurări sociale
sunt scutite de plata taxelor și impozitelor este de 900 lei. De asemenea, nu
sunt taxabile și nici impozitabile, actele procedur ale efectuate în vederea
dobândirii acestor pensii24.
k. Dreptul la indemnizații de asigurări sociale și p ensii sunt
drepturi imprescriptibile

24 Cererile care au drept scop stabilirea dreptului la pensie sau indemnizatie de asigurari sociale adresate
oricaror institutii sunt scutite de taxe.

23
Legislația țării noastre din domeniul asigurărilor sociale prevede, în
mod expres, principiul mai sus enunțat.
Sub rezerva îndeplinii condițiilor legale impuse, persoanele asigurate
pot solicita în orice moment stabili rea dreptului la pensie, respectiv
indemnizațiile.
l. Dreptul la indemnizații de asigurări sociale și pensii nu poate fi
cedat nici total, nici partial.
Dreptul la indemnizații de asigurări sociale și la pensii este un drept
social și nu poate fi tranzac ționat, limitat sau cedat sub nicio formă, total sau
parțial, deoarece legiuitorul a avut în vedere binele ce se răsfrânge asupra
persoanei asigurate.
m. Descentralizarea și autonomia
Acest principiu reglementează înfăptuirea asigurărilor sociale prin
intermendiul asiguraților cu sprijinul organelor competente.
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), reprezintă instituția
autonomă ce are competențe și atribuții în domeniul administrării sistemului
public de pensii. CNPP are ca atribuții principale stabi lirea și respectiv plata
drepturilor de asigurări sociale, întocmirea proiectului bugetului asigurărilor
sociale, se preocupă de realizarea veniturilor și de efectuarea cheltuielilor în
acest domeniu.
Sistemul asigurărilor sociale izvorăște din principiil e mai sus enunțate,
la baza acestui sistem fiind aceste principii alături de modul de constituire și
utilizare a fondului bănesc respectiv.
Asigurările sociale s -au bucurat de o perfecționare și dezvoltare
continuă25, dezvoltarea acestora fiind realizată o dată cu dezvoltarea
economiei țării noastre.

25 Rolul deosebit al asigurarilor sociale consta în ocrotirea cetatenilor în toate cazurile de pierdere a
capacitatii de munca.

24
Creșterea nivelului calificării profesionale a angajaților, îmbunătățirea
nivelulu i calității muncii pe care aceștia o desfășoară, combaterea absențelor
nemotivate de la serviciu, obținerea unei vechimi cât mai mari în câmpul
muncii, reducerea numărului de zile neutilizate pentru muncă au constituit
rezultatele perfecționării și dezvolt ării continue a sistemului asigurărilor
sociale.

I.2.3. Sursele de constituire a fondurilor asigurărilor sociale
Contribuțiile plătite de către instituții și de către agenț ii economici
constituie sursele de formare a fondurilor necesare asigurărilor sociale.
Contribuțiile sunt calculate prin aplicarea unor procente asupra
fondului de salarii brut și pe baza contribuțiilor individuale suportate de
persoanele asigurate.
În fu ncție de mărimea veniturilor realizate de persoanele asigurate
încadrate în câmpul muncii se determină cuantumul contribuțiilor la fondurile
asigurărilor sociale.
Majorarea veniturilor persoanelor asigurate a condus la creșterea
veniturilor fondurilor de asigurări sociale.
Contribuțiile pentru asigurările sociale de stat26 sunt transferate lunar
de către agenții economici cu capital de stat, capital mixt, capital privat,
instituții, întreprinderi mici și mijlocii, pentru angaj ații acestora.

26 Procentele contribu țiilor pentru alimentarea fondurilor asigurărilor sociale de stat sunt determinate de
factori, ca de exemplu :
a. importa ța domeniilor de activitate socială, științifică culturală, de protejare a sănătă ții sau a ramurii
economice;
b. condițiile de muncă;
c. felul și caracterul activită ții desfășurate;
d. gradul de toxicitate și de periculozitate în care se prestează activitatea;
e. cuantumul salariilor;
f. ponderea angajaților pe sexe;
g. formele concrete de protec ție a pensionarilor și a familiilor acestora.

25
Relațiile economice pot fi exprimate și prin plata contribuției la
fondurile asigurărilor sociale, sursa de constituire a acestora fiind munca
prestată de angajatul în cauză.
Contribuțiile pentru fondul asigurărilor sociale care sunt dator ate de
către angajatori se calculează asupra fondului total de salarii brute lunare
realizat de asigurați. Aceste contribuții se calculează și asupra veniturilor
bugetare ale asiguraților ce își desfășoară activitatea doar pe bază de contract
de antrepriză reglementat de Noul Cod Civil (convenții civile de prestări
servicii). Venitul calculat pe an calendaristic trebuie să fie echivalent cu cinci
salarii medii brute pe economie. În acestea sunt cuprinse: onorariile achitate
specialiștilor în vederea efectuă rii expertizelor, salariile tarifare ale
angajaților, indemnizațiile pentru concedii, drepturile salariale datorate
angajaților noi din sectorul producției, drepturile bănești cuvenite elevilor
școlilor profesionale în perioada efectuării practicii profesi onale, sporurile
aplicate la salarii, indemnizațiile de conducere, drepturile banești cuvenite
cetățenilor pe perioada de îndeplinire a obligațiilor de stat, premiile
prognozate a se acorda angajaților în cursul anului.
Cererile depuse în vederea stabilir ii dreptului la indemnizație de
asigurări sociale sau a celui de pensie sunt scutite de taxe.
Pentru persoanele asigurate, baza lunară de calcul a contribuției
individuale la fondurile de asigurări sociale27 este raportată la: salariile
individuale brute ce sunt realizate lunar, la care se adaugă sporurile obținute și
instituit e prin lege sau la nivelul contractului colectiv de muncă aplicabil și
veniturile corelate în funcție de categoriile de asigurați.
Conform rigorilor legii, venitul lunar asigurat și înscris în contractul de
asigurare încheiat, nu poate fi mai mic de o pătr ime raportată la salariul mediu
brut pe economie.

27 Marimea sumei contributiilor pentru asigurarile sociale de stat, depinde de doi factori: cotele procentuale
de contributii si fondul de salarii inclusiv impozitul aferent acestuia.

26
Contribuția la fondul asigurărilor sociale se achită cu respectarea
următoarelor termene:
1. În cazul persoanelor angajate pe bază de contract individual de
muncă, se ia ca dată de referin ță data ce este stabilită de către angajator pentru
plata salariului pe luna în curs, dar nu numai târziu de data de 20 a lunii
următoare celei pentru care se datorează persoanei angajate plata salariului.
2. Termenul se consideră a fi până la sfârsitul lunii pentru lun a în curs,
atunci când este vorba despre societă ți comerciale, respectiv asocia ți,
acționari, manageri care au încheiat contract de management (contractul de
management este asimilat contractului individual de muncă doar prin prisma
obligațiilor la fondur ile de asigurări sociale), administratori, persoane fizice
autorizate.
3. În cazul proprietarilor de terenuri care au dat spre arendă suprafe țele
agricole sau forestiere pe care le de țin, cetățenilor care se ocupă de activită ți
agricole î n cadrul propriilor gospodării/ferme sau desfă șoară activită ți private
în domeniul forestier, membriilor societă ților agricole sau ai altor forme de
asociere din agricultură, cetă țenilor care desfă șoară activită ți în institu țiile de
cult recunoscute de leg e și care nu au încheiat un contract individual de
muncă, precum și altor categorii de persoane, termenul de referin ță este cel
mai târziu până la datele fixate în cadrul contractului de asigurare.
4. Referitor la cetă țenii care beneficiază de indemniza ția de integrare
profesională sau aloca ție de sprijin, precum și de indemniza ția de șomaj
termenul de referin ță este cel până la data de 20 a lunii următoare celei pentru
care se efectuează plata drepturilor din bugetul fondului pentru plata acestor
indemni zații.
5. În cazul persoanelor care au încheiat conven ție civilă de prestări
servicii, contract de antrepriză potrivit reglementărilor art. 1851 din Noul Cod
Civil, termenul de referin ță este data prevăzută în contractul de antrepriză

27
pentru plata sumelor , însă fără a depă și data de 20 a lunii următoare celei
pentru care se datorează plata28.
Legiuitorul a dat posibilitatea caselor teritoriale de pensii, pentru
neachitarea î n termen29 a contribu țiilor ce sunt datorate către bugetul
asigurărilor sociale, să aplice măsurile în vederea executării sil ite în scopul
încasării sumelor cuvenite, în conformitate cu prevederile legisla ției în
vigoare referitoare la executarea crean țelor bugetare.
Atunci când ne confruntăm cu falimentul angajatorului, respectiv al
debitorului, sumele datorate bugetului asigu rărilor sociale de către acesta se
recuperează potrivit procedurii legale.
Patronii întreprinderilor mici și mijlocii, angaja ții acestora, persoanele
care desfă șoară o activitate independentă autorizată și membrii asocia țiilor cu
scop lucrativ datorează c ontribuția pentru asigurările sociale ale unită ților
particulare bazate pe liberă ini țiativă.
Aceste unită ți mai sus arătate virează contribu ția pentru asigurările
sociale ulterior calculării și reținerii sumelor necesare efectuării plă ților
impozitului pe salarii aferent drepturilor de asigurări sociale și drepturilor de
asigurări sociale.
Drepturile de asigurări sociale plătite către pensionari sau salaria ți nu
sunt suspendate sau amânate de către întârzierea efectuării plă ții
contribuțiilor30. Când ne aflăm într -o asemenea situa ție, drepturile de
asigurări sociale se vor da din fondurile proprii ale angajatorului respectiv.
Pensionarii sau salaria ții care utilizează biletele de tratament balnear
sau de odihnă au contribu ții diferențiate.

28 Angajatorii, indiferent de forma sub care î și desfășoară activitatea sunt obliga ți să depuna în bancă, alături
de documenta ția depusă pentru plata salariilor și altor venituri ale asigura ților și documentele pentru plata
contributiilor datorate bugetului asigurarilor sociale de stat, platite efectuându -se simultan sub control bancar.
29 Întârzierea în plata contributiei se sectioneaza cu aplicarea unor dobânzi si majorari calculate pentru fiecare
zi de întârziere.
30 Neplata în termen a contributiei de asigurari sociale atrage aplicarea de dobânzi si majorarea cu 2% pentru
fiecare luna sau fractiune din luna de întârziere.

28
Din totalul contribu țiilor pensionarilor și salariaților care utilizează
biletele de tratament balnear sau de odihnă, cuantumul veniturilor asigurărilor
sociale de stat din odihnă este reprezentat de un procent de 1% din totalul
veniturilor ce se regăsesc în bugetul asigurărilor sociale.
În funcție de costul mediu ce îl implică trimiterea, cuantumul
contribuțiilor se stabilesc în mod diferen țiat în func ție de stațiuni, sezon,
cuantumul salariilor lunare și al pensiilor.
Pensionarii I.O.V.R. neangaja ți, beneficiari ai ajutorului social,
pensionarii din sistemul de asigurării sociale care de țin pensii minime se
bucură, în mod gratuit, de tratament, fiind scuti ți de la plata acestor
contribuții.
Dobânzile, amenzile și majorările calculate și aplicate pentru neplata
integrală și în termenele prevăzute a contribu țiilor la fondurile de asigurări
sociale, sumele pro venite din lichidarea deficitelor existente în anii anteriori,
restituirea unor sume ce au fost plătite în mod eronat, subven ții ce au fost
acordate sta țiunilor balneare în anii preceden ți și nu au fost utilizate, pensii
neachitate, constituie alte venitur i31 și alimentează bugetul asigurărilor
sociale.
Având în vedere cele mai sus expuse, putem identifica sursele din car e
sunt constituite fondurile asigurărilor sociale, după cum urmează:
1) Contribuțiile achitate de către institu țiile publice și de către agen ții
economici;
2) Contribuțiile cetățenilor și ale salaria ților;
3) Contribuțiile suportate de către unită țile pa rticulare ce sunt bazate
pe libera ini țiativă;
4) Contribuțiile agricultorilor ce de țin gospodării individuale;

31 Bugetul asigurarilor sociale de stat mai este alimentat si cu excedentul bugetului anului precedent care se
raporteaza pe anul urmator.

29
5) Contribuțiile membrilor societă ților agricole sau ai altor forme
de asociere din cadrul agriculturii;
6) Contribuțiile personalului clerical;
7) Contribuțiile cetățenilor care î și desfășoară activită țile doar în baza
contractului de antrepriză potrivit prevederilor Noul Cod Civil;
8) Contribuțiile diferentiate ale pensionarilor și salariaților care
utilizează bilete le la tratament balnear și odihnă;
9) Alte venituri.

I.2.4. Bugetul asigurărilor sociale de stat
Veniturile și cheltuielile sistemului public sunt cuprinse în bugetul
asigurărilor sociale32.
În cazul în care legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost
adoptată înainte de expirarea exerci țiului bugetar, cu cel pu țin 3 zile, se va
aplica, până la adoptarea noului buget33, bugetul asigurărilor sociale de stat pe
anul precedent.
Cheltuielile efectuate cu organizarea și funcționarea sistemului public,
finanțarea investi țiilor proprii, contravaloarea presta țiilor de asigurări sociale,
precum și alte cheltuiel i efectuate în conformitate cu prevederile legale în
vigoare reprezintă cheltuieli acoperite din bugetul asigurărilor sociale de stat.
În vedere constituirii fondului de rezervă, anual, până la un procent de
3%, se va preleva din veniturile bugetului asigu rărilor sociale de stat.
Acest fond de rezervă trebuia să respecte regula potrivit căreia nivelul
cheltuielilor prevăzute pentru un an bugetat nu poate fi depă șit de fondul de
rezervă cumulat pentru anul respectiv.

32 Guvernul e laboreaza anual pe baza propunerilor CNPAS proiectul bugetului asigurarilor social de stat pe
care îl supune spre aprobare Parlamentului.
33 Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin din contributiile de asigurari sociale, dobânzi,
majorari pentru plata cu întârziere a contributiilor si din alte venituri potrivit legii.

30
În conformitate cu legea bugetului asig urărilor sociale de stat, fondul de
rezervă este folosit34 în vederea acoperirii presta țiilor asigurărilor sociale,
justificate în mod temeinic sau acoperirii cheltuielilor efectu ate de sistemul
public.

34 În mod exceptional, în situatii motivate pentru acoperirea deficitului bugetului asigurarilor sociale de stat,
dupa epuiza rea fondului de rezerva, veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat se completeaza cu sume
care se aloca de la bugetul de stat.

31
CAPITOLUL II
ASIGURĂRILE SOCIALE DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA

II.1. Considera ții introductive, reglementare
Complex de măsuri adoptate de stat în vederea prevenirii bolilor,
întărirea și refacerea sănătății, prelungirea vieții și a capacității de muncă a
oamenilor, este definiția dată de dicționarul explica tiv al limbii române
noțiunii de ocrotire a sănătății. Protejarea prin asigurări sociale de să nătate
reprezintă o problemă națională, sănătatea fiind o valoare deosebit de
importantă pentru societatea românească35.
În valorificarea dispozițiilor cuprinse în prevederile unor acte
internaționale de o deosebită importanță în domeniul sănătății36, Constituția37
României stipulează dreptul la sănătate ca un drept fundamental.
Dreptul la securitate socială, inclusiv dreptul de a fi asigurat în sistemul
asigurărilor sociale este consacrat38, de asemenea, în Pactul internațional39 cu
privire la drepturile economice sociale și culturale.
Articolul 12 din acest pact prevede, mai mult decât atât, dreptul pe care
îl are orice persoană de a se bucura de cea ma i bună sănătate fizică și mintală
pe care o poate atinge40. Sistemul principal, fundamental de protejare a
sănătății cetățenilor îl constituie sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

35 Eugen Blaga, Configurația Socială a Asig urărilor de Sănătate, Editura Pinguin, București, 2005, p. 40
36 Articolul 25 alin. l din „Declarația universală a drepturilor omului”, adoptată de Adunarea Generală a
Organizației Națiunilor Unite, la 10 decembrie 1948, prevede că orice persoană are dreptul la un nivel de
viață corespunzător asigurării sănătății sale, la îngrijire medicală și la serviciile sociale necesare.
37 Articolul 34 din Constituția României prevede faptul că dreptul la ocrotirea sănătății este garantat, statul
este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și sănătății publice, organizarea asistenței medicale și a
sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate și recuperare, controlul exercitării
profesiilor medicale și a activităților paramedicale, precum și alte măsuri de protecție a sănătății fizice și
mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
38 în articolul 9
39 Pactul internațio nal a fost adoptat de către Adunarea Generală a O.N.U. la 19 decembrie 1966.
40 în baza următoarelor măsuri: scăderea mortalității noilor născuți și a mortalității infantile, precum și
dezvoltarea sănătoasa a copilului, îmbunătățirea tuturor aspectelor igienei mediului și ale igienei industriale,
profilaxia și tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale și a altora, precum și lupta împotriva
unor maladii, crearea de condiții care să asigure tuturor servicii medicale și un ajutor medical în caz de boală.

32
Ca un corolar al dispozițiilor legale în vigoare, putem defini asigurările
sociale de sănătate ca fiind un ansamblu de norme juridice prin care se
reglementează îngrijirea medicală a salariaților și a altor categorii de persoane
cu ajutorul serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare și
dispozitivelor medicale. Supravegherea din punct de vedere calitativ al
prestațiilor se ef ectuează de către casele de asigurări sociale de sănătate,
acestea funcționând descentralizat, local.
Astfel, având în vedere definiția mai sus enunțată, se poate ajunge la
concluzia că sistemul asigurărilor sociale de sănătate conține anumite
elemente ese nțiale, ca de exemplu: dreptul primordial al persoanelor asigurate
de a beneficia de servicii medicale, medicamente și materiale sanitare.
Legiuitorul a reglementat sistemul de asigurări sociale de sănătate ca
un sistem obligatoriu, asigură rile sociale de sănătate ocrotind toți cetățenii,
atât pe cei salariații, cât și pensionarii, șomerii, inclusiv persoanele care nu au
încheiat un contract individual de muncă și nu dețin calitatea de angajat, dar
au obligația să fie asigurați, în conformit ate cu prevederile imperative ale
Legii nr. 95/200641 privind reforma în domeniul sănătății, c u modificările și
completările ulterioare.
Ca un efect imediat al obligativitații sistemului de asigurări sociale este
acela al achitării contribuției la Fondul Național Unic de Asigurări de
Sănătate (FNUASS) în mod obligatoriu, pentru toate păturile socia le, la
termenele și în cuantumurile prevăzute.
Legătură pur materială42, stabilită între persoane, constând în
înlănțuirea debitorului față de creditor43 este defini ția pe care o regăsim în
dreptul roman, pentru prima dată, referitoare la no țiunea de obliga ție.

41 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006 și rectificată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 391/5 mai 2006.
42 vinculum corporis
43 Corneliu Turianu, Curs de Drept Civil. Drepturi Reale. Teoria Generală a Obligaț iilor, Editura
Universitară, București, 2007, p. 169.

33
Din punct de vedere etimologic, no țiunea de obligație î și are sorgintea
în cuvântul obligatio , care simboliza în latina veche „a lega” pe cineva, „din
pricina” neîndeplinirii obliga ției datorate altuia44.
Obligația reprezintă raportul juridic, în conținutul căruia se include
creditorul, acesta fiind subiectul activ, de a cere debitorului, subiectul pasiv,
să dea, să facă sau să nu facă ceva. Constrângerea exercitată de către stat este
sancțiunea pentru neexecutarea de bunăvoie45.
În regim obligatoriu de stat, alături de sistemul asigurărilor sociale de
sănătate, pot funcționa în regim privat și alte forme de asigurări de sănătate.
Aceste as igurări private se referă strict la riscurile individuale, la anumite
situații speciale și nu sunt obligatorii.
Având vedere primele de asigurare din sistemul privat care sunt mult
mai mari, asigurările sociale de sănătate reprezintă singurul sistem prin care
se pun în echivalent riscurile și eforturile financiare46.
Astfel, asigurările sociale de sănătate de țin un rol deosebit de
important.
Din vechime au existat eforturi sus ținute ale statului cu privire la
ocrotirea î n caz de boală a popula ției.
Accesul la asistența medicală finanțat prin intermediul asigurărilor
sociale de sănătate a pătruns în țara noastră mult după apariția sa în plan
european.
Organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești, în
Româ nia aferentă perioadei 1912 -1933, implicit sistemul asigurărilor sociale,
era reglementat prin lege. Casa Centrală a Meseriilor, Creditului și
Asigurărilor Muncitorești, se înființează în temeiul legii mai sus men ționate.

44 I. Albu , Drept civil. Introducere în studiul obligațiilor , Editura Dacia, Cluj Napoca, 1984, p. 14 -30.
45 C. Stătescu, C. Bârsan, Drept Civil. Teoria Generală a Obligațiilor, Editura All, București, 1994, p. 10.
46 Eugen Blaga, op. cit. , p. 12

34
Casă de asigurare împotriva „boal ei” și a suporta cheltuielile de
înmormântare, veniturile acestei case se constituiau din cotizațiile persoanelor
asigurate precum și din amenzi.
Ca un corolar al schimbărilor intervenite în sistemul asigurărilor, Legea
nr. 145/199747 vine să reglementeze, într -un mod eficient, asigurările sociale
de sănătate si marcheaza48 începutul unor schimbări a sistemului de îngrijire a
sănătății ca parte integrantă din sistemul securității sociale.
Ministerul Sănătă ții de la a cea vreme, până la intrearea în vigoare a
legii mai sus arătate, coordona protejarea sănătății, într -un mod centralizat
prin direcția sanitară a municipiului București și cele 41 de direcții sanitare
județene.
Aflate în directa subordonare a Ministerului S ănătății, Ministerului
Muncii, Familiei, Protecției Sociale, Ministerului Transporturilor,
Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, și Serviciului
Român de Informații, după caz, se aflau o serie de rețele medicale paralele,
institu te, unități spitalicești și centre naționale de înaltă specializare, care
furnizau servicii medicale și răspundeau de ocrotirea sănătății pentru o
anumita categorie de populație.
Fond special de sănătate reglementat prin Ordonanța Guvernului nr.
22/199249, utilizat în perioada 1990 – 1998, a reprezentat un sistem dualist de
finanțare de la bugetul de stat / cofinanțare.
Acest fond special de sănătate a avut ca temei modelul de asigur ări de
sănătate de tip Bismark. Acest tip de asigurare este obligatorie fiind bazat pe
principiul solidarității și subsidiarității.

47 Publicată în Monitoru l Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 31 iulie 1997.
48 Abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului. nr. 150/2002 privind organizarea și funcționarea
sistem ului de asigurări sociale de sănătate, abrogată prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății.
49 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 28 august 1992, abrogată prin Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu excepția prevederilor privind cota de 12% din încasări din
activități publicitare la produse de tutu n, țigări și băuturi alcoolice care se abrogă la data de 1 ianuarie 2007.

35
Caracteristici noi și democratice au apărut prin intrarea în vigoare a
Legeii nr. 145/2002 a asigurărilor sociale de sănăta te. Acest act normativ a
fost primul care a făcut vorbire despre principiile asigurărilor sociale de
sănătate50.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.), din punct de
vedere administrativ, organizează sistemul asigurărilor sociale de sănătate
prin casele de asigurări de s ănătate județene și a municipiului București și prin
oficii teritoriale51. Adunarea generală a reprezentan ților și consiliul de
administra ție al acesteia au fost desemnate ca foruri de conducere pentru
C.N.A.S.
Președintele și vicepreședintele adunării generale a reprezentanților,
erau aleși dintre membrii acestuia52, iar pentru Casele Jude țene de Asigurări
de Sănă tate (C.J.A.S.), forurile de conducere erau adunarea reprezentanților și
consiliul de administrație53.
Casele Jude țene de Asigurări de Sănătate aveau în conformitate cu
Legea nr. 145/1997, organe proprii de conducere. Aceste organe de conducere
cuprindeau reprezentanți ai asiguraților și ai patronatului și erau alese prin vot
secret, pe o perioada de 5 ani. Atât asigura ții, cât și angajatorii desemnau câte
doi reprezentanți pentru fiecare 10.000 de asigurați. Ace știa erau desemna ți
pe categorii re prezentative pentru: salariați, elevi și studenți, liber
profesioniști, pensionari, agricultori, șomeri și pentru personalul casnic.
Desfășurarea alegerilor pentru adunarea generală a reprezentanților se realiza
potrivit unui regulament electoral, în confo rmitate cu prevederile legii.
Regulamentul electoral era elaborat de către comisia electorală centrală.

50 cuprinderea obligatorie a populației într -un sistem unitar de protecție socială, alegerea liberă a medicului,
unității sanitare și a casei de a sigurări de sănătate, acordarea pachetului definit de servicii medicale –
reglementate prin Contractul -cadru, finanțare prin contribuții și subvenții de stat, echilibrul financiar,
funcționare descentralizată, solidaritate și subsidiaritate în colectarea ș i utilizarea fondurilor, echitate,
accesibilitate în acordarea serviciilor medicale
51 Art. 63 din Legea nr. 145/1997 Legea asigurărilor sociale de sănătate.
52 art. 66
53 art. 71

36
Comisia electorala a municipiului Bucure ști și comisiile electorale jude țene
funcționau în baza regulamentului electoral. Componen ța comisiilor era
aprobată de către comisia electorală centrală54.
C.N.A.S.55 și Colegiul Medicilor, prin comisiile de specialitate,
elaborează criteriil e privind calitatea asisten ței medicale ce se acordă
asiguraților.
În accepțiunea legii, art. 99(1), ordonator principal de credite este
Președintele C.N.A.S. Potrivit art. 101(4) ordonatori secundari de credite sunt
președinții C.A.S..
Reprezentanți ai asociațiilor patronale și sindicale, reprezentative la
nivel național56 și ai puterii executive formează consiliile de administra ție,
fiind statuat tripartitismului la nivelul conducerii C.N.A.S. și C.A.S., în
conformitate cu prevederile Ordonanț ei de Urgență a Guvernului nr.
30/199857.
În conformitate cu prevederile art. 10158, consiliul de administrație al
C.N.A.S. era compus din 15 membri59, în timp ce consiliile de administrație
ale C.J.A.S. erau formate din 9 membri. Pre ședintele și doi Vicepreședinți
conduce au consiliile de administrație ale caselor de asigurări de sănătate.
Conducerea C.N.A.S. este asigurată de un pre ședinte numit la
propunerea ministrului sănătății, de către primul -ministru dintre membrii

54 art. 75 și art. 76
55 S. Ghimpu, A. Țiclea, C. Tufan, Dreptul Securității Sociale, Editura All Beck, București, 1998, p. 256.
56 art. 94
57 Ordonanța de Urgență nr. 30/1998 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate
nr. 145/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421/6 noiembrie 1998, abrogată prin
Ordonanța de Urgență nr. 150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de
sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838/20 noiembrie 2002, abrogată la rîndul
ei prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 372/28 aprilie 2006 și rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391/5 mai 2006.
58 În perioada 1997 – 2001, Legea a sigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 a fost modificată succesiv
prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/1998, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/1998,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 180/2000 și Ordonanța de urgență a Guvernului n r. 150/2002 – care
abrogă Legea nr. 145/1997 (art. 108).
59 art. 95

37
consiliului de administrație. Vicepreședinții erau nominaliza ți din rândul
membrilor consiliului de administrație60 de către ceilalți parteneri sociali.
La nivelul C.J.A.S., președintele și vicepreședinții acestuia erau aleși
din rândul membrilor consiliului de administrație61 .
Directorul general asigura conducerea operativă a caselor jude țene de
asigurări de sănătate. În conformitate cu prevederile Legii nr. 145/1997,
modificată și completată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/1998,
coroborate cu prevederile Protocolul ui Patronal din 01.04.1999 și a Acordului
Sindical din 24.03.1999, la data de 01 aprilie 1999, consiliile de administrație
C.J.A.S. și -au intrat în atribuțiile legale.
Repartizarea, în consiliile de administrație ale caselor de asigurări de
sănătate, a rep rezentanților organizațiilor patronale și ai confederațiilor
sindicale reprezentative și organizațiile patronale62 la nivel național, s -a
realizat prin Protocolul Patronal și Acordul Sindical.
Intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.
180/200063 a adus modificări referitoare la organele de conducere C.N.A.S. și
C.A.S., prin modificarea și completarea Legii nr. 145/1997.
Astfel, în vederea unei repre zentări eficiente a intereselor persoanelor
asiguratet, atribuțiile consiliilor de administrație C.N.A.S. și C.J.A.S. și ale
Directorilor generali au fost stabilind în concret. Reprezentan ții pensionarilor
au completat, cu doi membrii, componen ța consiliil or de administrație ale
C.N.A.S. și C.J.A.S..

60 art. 98
61 art. 101
62 care au dobândit această calitate potrivit Legii nr. 130/199662 privind contractul colectiv de muncă,
modificată și completată prin Legea nr. 143/1997, abrogată de Legea nr. 62/2011 a dialogului social
63 Ordonanța de Urgență nr. 180/2000 pentru mod ificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de
sănătate nr. 145/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537/31 octombrie 2000,
abrogată prin Ordonanța de Urgență nr. 150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări
sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838/20 noiembrie 2002, abrogată
la rîndul ei prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 37 2/28 aprilie 2006 și rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391/5
mai 2006.

38
Directorii generali ai caselor de asigurări de sănătate au devenit
ordonatori secundari de credite ca urmare a modificărilor aduse prin intrarea
în vigoare Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 180/2000 care ve nea să
modifice și să completeze Legea nr. 145/1997. Astfel, în urma unui concurs
promovat, Directorii generali ai caselor de asigurări de sănătate au fost numi ți
de către Președintele C.N.A.S., potrivit prevederilor mai sus invocate.
Directorii generali și consiliile de administrație64 erau forurile de
conducere a caselor de asigurări de sănătate.
Atribuirea responsabilită ților ordonatorilor secundari de credite65, în
mod corespunzător și eficient la nivelul caselor jude țene de asigurări de
sănătate, în vederea monitorizării activită ților desfă șurate, a constituit unul
dintre motivele emiterii Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 180/2000.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 150/200266 privind organizarea și
funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate67 a aborgat, cu data de
20 noiembrie 200268, Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997.
Modificările legislative survenite au permis modificarea no țiunii de
asigurări sociale de sănătate din temelie, o dată cu modificarea conceptului de
asigurare socială de sănătate și a structurii acesteia, s -a procedat la trecerea
către un sistem unitar de finan țare a o crotirii și promovării sănătă ții
persoanelor asigurate.
Au fost abordate principii precum solidaritatea, confidențialitatea
actului medical, libertatea alegerii, calitatea serviciilor și respectul pentru
asigurat, concurenta. Toate aceste elemente ne ajut ă să descoperim o
concluzie unică: asiguratul este, sau ar trebui să fie potrivit principiilor și

64 art. 101
65 a directorilor generali
66 Publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 838/20 noiembrie 2002 abrogată prin Legea nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
372/28 aprilie 2006 și rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391/5 mai 2006.
67 art. 108
68 data apariției în Monitorul Oficial

39
actelor normatie, principalul element al sistemului asigurărilor sociale de
sănătate.
În slujba persoanelor asigurate se află toate instituțiile ce au ca obi ect
de activitate acest domeniu, ca de pildă Casa Națională de Asigurări de
Sănătate, furnizorii de servicii medicale, alături de profesioni știi din domeniu,
medicii și personaluil medical.
Casele de asigurări sociale de sănătate69, furni zorii de servicii de
sănătate70 și persoanele asigurate constituie cele trei componente majore ale
sistemului de asigurări sociale de sănătate din țara noastră.
O dată cu modificările legislative men ționate s -a creat un fond în care
se colectează contribu țiile persoanelor asigurate, denumit Fondul na țional
Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Casei Na ționale de Asigurări de Sănatate îi revine rolul determinat,
alături de casele jude țene de asigurări de sănătate, de a administra fondurile
provenite din colectarea contribu țiilor persoanelor asigurate. Din FNUASS se
asigurau, în procent de 96%, sume pentru plata medicamentelor, a serviciilor
medicale efectuate, a materialelor sanitare și dispozitivelor medicale de care
beneficiază persoanele asigurate.
Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătății au intrevenit schimbări majore în sistemul asigurărilor sociale de
sănătate. De și mult discutată, existâ nd opinii contrare, cu toate încercările
repetate de a modifica această lege, respectiv de a modifica fundamental, din
nou, sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România, Legea nr. 95/2006
este legea fundamentală care reglementează sistemul sanitar românesc la acest
moment.

69 terțul plătitor
70 medicii, spitalele, farmaciile

40
II.2. Principiile asigurărilor sociale de sănătate din România
Principiile din domeniul asigurărilor sociale de sănătate, formulate ca
idei de maximă generalitate, exprimă asp ectele esențiale și decisive din
sistemul asigurărilor sociale de sănătate românesc.
În conformitate cu prevederile reformei în domeniul sănătă ții71,
Principiile asigurărilor sociale de sănătate din România sunt următoarele:
descentralizarea și autonomia referitoare la administrare, solidaritate și
subsidiaritate în colectarea și utilizarea fondurilor, obligativitatea contribuției
de asigurări sociale de să nătate în vederea constituirii Fondului național unic
de asigurări sociale de sănătate, pachetul de servicii medicale de bază este
acordat, în mod echitabil și nediscriminatoriu, oricărui asigurat, alegerea
liberă a casei de asigurări de sănătate de către persoanele asigurate, alegerea
liberă de către personele asigurate a furnizorilor de servicii medicale, de
medicamente și de dispozitive medicale, participarea persoanelor asigurate, a
statului și a angajatorilor la managementul Fondului național unic de a sigurări
sociale de sănătate, transparența activității sistemului de asigurări sociale de
sănătate, libera concurență între furnizorii care încheie contracte cu casele de
asigurări de sănătate.
Dintre toate principiile enun țate, principiul solidarită ții și subsidiarită ții
în colectarea și utilizarea fondurilor, este cel care stă la temeiul sistemului
asigurărilor sociale de sănătate.
Acest principiu iterează ideea că, în afara persoanelor expres exceptate,
raporturile de reciprocitate socială solicită parti ciparea tuturor partenerilor
sociali la formarea Fondului na țional de asigurări sociale de sănătate, fiind
antisocial și chiar imoral ca un subiect să nu se supună unei atare prevederi
imperative.

71 Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, Titlul VIII, Cap. 1, art. 208, alin. (3).

41
Soluția subsidiarită ții este utilizată pentru cazul în care , spre exemplu,
titularul dreptului de proprietate intelectuală nu are alte venituri72.
Aplicarea în mod concret a acestui principiu conduce la preluarea unei
părți, contribuții din sursa de venit, singura, pe care acesta o realizează.
Procedând într -un asemena mod se respectă, pe de o parte exigența textelor de
drept pozitiv și obligația de a contribui și pe de altă parte aspectul morale a
legii cu aplecare asupra asigurărilor sociale de săănătate, care impune, cu
exceptarea cazurilor strict și limitativ prevăzute, tuturor partenerilor sociali,
participarea la constituirea Fondului na țional de asigurări sociale de sănătate.
Fără a face vreo distin cție în func ție de veniturile de care dispun,
potrivit principiului solidarității sociale, toate persoanele asigurate, se bucură,
sau ar trebui să se bucure, de o ocrotire sănătă ții și de o protecție adecvată a
stării de sănătate prin serviciile medicale o ferite, medicamente, dispozitive,
etc.
Prin lege sunt enumerate prestațiile de care ar trebui să se bucure
persoanele asigurate, însă probelemele apar când este vorba de fondurile
necesare pentru a sus ține din punct de vedere financiar aceste presta ții. Având
în vedere reglementarea prin lege a acestor presta ții, finanțarea trebuie să
răspundă condițiilor impuse ducerea la îndeplinire a acestora.
Sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin transferuri în flux,
asigurări întâlnite și sub denumirea de re distributive73, a dat na ștre
Principiului solidarității, principiu care este pozi ționat la temelia asigurărilor
sociale de sănătat e din România.

72 O soluționare pe coordonate similare poate fi întâlnită și în alte ipoteze ținând tot de regimul fiscalității. De
exemplu, în cazul veniturilor obținute din cedarea folo sinței bunurilor, contribuția de asigurări sociale se
calculează raportat la veniturile respective doar în cazul în care plătitorul nu mai beneficiază de alte surse de
venit.

73 Acestea s -au organizat prin analogie cu sistemul general de impozite: plătești pe măsură ce câștigi (pay as
you earn -PAYE).

42
În cadrul acestui sistem de asigurări solidaritatea se realizează atât între
generații, cât și între persoanele din care se află în cadrul aceleiași generații.
În concluzie, generația activă reprezentată de persoanele care de țin
venituri și cotizează contriu ții la Fondul unic de asigurări de sănătate susține
prin plata beneficiarilor actuali de presta ții în înțelesul legii, generația activă
viitoare74, procedând în acela și mod. Un avantaj al acestui mod al organizării
sistemulu i de asigurări sociale de sănătate din România este flexibilitatea de
care dă dovadă, fiind cu facilitate adaptabil de aspectele care apar. Un
dezavantaj major al sistemului de asigurări sociale de sănătate din România
este cel al dezechilibrelor între cei care contribuie la Fondul na țional unic de
sănătate și persoanele care beneficiază de servicii medicale finan țate din acest
fond.
Această situa ție este des întâlnită ca urmare a faptului că un număr mai
restrâns de activi, persoane care realizează v enituri și trebuie să plătească
contribuțiile la Fondul unic de asigurări de sănătate trebuie să plătească
pentru un număr mai mare de populație inactivă.
Libera alegere a furnizorului de servicii medicale, alături de libera
alegere a medicului și a casei de asigurări de sănătate au fost posibile prin
consacrarea principiului alegerii libere.
Atunci când un cetă țean se confruntă cu situa ții de urgen ță75 și este
nevoie d e asistență medicală de urgență, îngrijirile se acordă în spitale, cu
prezentarea la camera de gardă, în dispensare, policlinici. Serviciile medicale
acordate fără a face discriminare către persoanel asigurate și membrii acestora
de familie, constituie un alt principiu al asigurărilor sociale de sănătate76.

74 ce îi succede
75 Asistența medicală de urgență nu este condiționată de calitatea de asigurat.
76 Potrivit acestui principiu asigurații și membrii lor de familie au dreptul la servicii medicale, fără a se ține
cont de criterii politice, etnice, confesionale, de vârsta, sex și de stare materială.

43
II.3. Contractul de asigurare
Persoanele asigurate, majoritatea ca urmare a încheierii unui contract
individual de muncă, angajatorii acestora, contribuțiile la Fondul unic de
asigurări sociale de sănăta te, casele de asigurări jude țene de sănătate, Casa
Națională de Asigurări de Sănătate, furnizorii de servicii medicale, de
aparatură și de medicamente, constituie elementele componente ale sistemului
asigurărilor sociale de sănătate din țara noastră
Relaț iile dintre acestea sunt de natură contractuală.
Persoanele asigurate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare77
sunt toate persoanele care sunt cetă țeni români, cu domiciliul în țară, precum
și cetățenii străini și apatrizii care au domiciliul în țară și contribuie la Fondul
unic de asigurări de sănătate sau aceia care au solicitat și obținut prelung irea
dreptului de ședere temporară.
Toate persoanele asigurate trebuie să încheie un contract de asigurare
de asigurare cu casele de asigurări de sănătate. Acest contract se poate încheia
de către perssoana ce va fi asigurată direct cu casa de asigurări de sănătate
aleasă sau prin angajator. C.N.A.S. prin Ordin al președintelui, după ce a
obținut avizul consiliului de administrație aprobă modelul contractului de
asigurări de sănătate.
Modelul contractului de asigurări de sănătate a fost aprobat prin art. 1 a
Ordinului Pre ședintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr .
345/200678.
În funcție de luarea în eviden ță a altor asigura ți, contractele de
asigurări sociale de sănătate vor fi încheiate și cu ace știa.

77 art. 211 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al
României Partea I, nr. 372/28 aprilie 2006 .
78 Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720/23 august 2006, modificat prin Ordinul nr.
636/2007 pentru modificarea Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 345/2006
privind aprobarea modelului contractului de asigurări sociale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 608/4 septembrie 2007.

44
În cazul modificării raporturilor de serviciu sau de muncă, contractul de
asigurări sociale de sănătate urmează angajatul, se transferă de la un angajator
la altul.
Acordul între două sau m ai multe persoane se concretizează în contract.
Acest acord se dă în vederea constituirii sau stingerii unui raport juridic.
Doctrina a criticat și a catalogat această defini ție ca incompletă
deoarece aceasta nu include, alături de efectele contractului și modificarea
raportului juridic care are loc. Din acest considerent au fost emise mai multe
definiții79.
Astfel, drepturi și obligații iau naștere, se sting sau se modifică prin
încheierea contractelor.
În vederea constituirii sau stingerii unor rapoarte juridice între două sau
mai multe persoane, contractul reprezintă un acord.
Potrivit unor autori, raport juridic prin care se nasc drepturi și obligații,
contractul reprezintă un acord de voin ță. și, în sf ârșit, potrivit altor autori80,
„contractul este acordul de voință care dă naștere, modifică sau stinge drepturi
și obligații”.
Când se analizează diferitele defini ții ale contractului se poate obser va
faptul că accentul se pune pe efectele juridice produse de contract. Diferen țele
între modurile de definire constau în aceea că, unii autori includ în definiția
contractului civil toate efectele pe care acesta le generează, în timp ce al ți
autori iau în considerare doar scopul contractului81.
Obligațiile pe care contractul le creează fa ță de persoanele contractante82
sunt efectele contractului respectiv.

79 Corneliu Turianu, op. cit. , p. 193
80 Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., p. 25.
81 acela de a produce efecte juridice, fără a enumera aceste efecte
82 Corneliu Turianu, op. cit., p. 67.

45
Identificarea drepturilor și obligațiilor care s -au născut, modificat sau
stins prin contractul respectiv duce la stabilirea în concret a efectelor
contractului.
În acest scop trebuie să se arate existen ța contractul ui și interpretarea
clauyelor con ținute. Cercetarea manifestării de voin ță a părților aflată în
concordan ță cu voința internă83 a acestora sem nifică interpretarea contractului.
Sub condi ția efectuării dovezii de asigurat84 toate persoanele cu cetă țenie
română care domiciliază în țară, precum și cetățenii str ăini și apatrizii care au
solicitat și obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau au domiciliul
în România și fac dovada plății contribuției la fond, de țin calitatea de asigurat,
bucurându -se de drepturile și obligațiile corelative. Acestea nu se mai pot
utiliza, se pierd85 o dată cu pierderea dreptului de domiciliu sau d e ședere în
România.
Documentele medicale justificative referitoare la calitatea personei de
asigurat se prezintă furnizorilor de servicii medicale în vederea beneficierii de
aceste servicii. Pentru urgențele medico -chirurgicale și al bolilor cu potenția l
endemo -epidemic nu este solicitată calitatea de asigurat a personei care

83 Elena Cîrcei, În legătură cu interpretarea legii și a convențiilor civile, în „Dreptul” nr. 1/1993, pag. 44 – 47
84 în conformitate cu art. 211 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății
85 Asigurații au dreptul să aleagă furnizorul de servicii medicale, precum și casa de asigurări de sănătate la
care se asigură, în condițiile prevederilor legale în vigoare și ale contractului -cadru, să fie înscriși pe lista
unui medic de familie pe care îl solicită, daca îndeplinesc toate condițiile prevederilor legale în vigoare,
suportând cheltuielile de transport dacă opțiunea este pentru un medic din altă localitate, să își schimbe
medicul de familie ales numai după expirare a a cel puțin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia, să
beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale în mod
nediscriminatoriu, să efectueze controale profilactice, să beneficieze de servicii de asiste nță medicală
preventivă și de promovare a sănătății, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor. De asemenea asigurații
mai au dreptul să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii și în spitale aflate în relație contractuală cu
casele de asigurări de sănătate, să beneficieze de servicii medicale de urgență, de unele servicii de asistență
stomatologică, de tratament fizioterapeutic și de recuperare, de dispozitive medicale, de servicii de îngrijiri
medicale la domiciliu.
Asigurații au dreptul de a li se garanta confidențialitatea privind datele, în special în ceea ce privește
diagnosticul și tratamentul, au dreptul la informație în cazul tratamentelor medicale și concedii și
indemnizații de asigurări sociale de sănătate în condițiile legii.
Asiguratul are obligația de a se înscrie pe lista unui medic de familie și de a -l anunța medicul de familie ori
de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate, de a se prezinta la controalele profilactice și periodice
stabilite, de a anunța în termen de 15 zi le medicul de familie și casa de asigurări asupra modificarilor datelor
de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într -o anumită categorie de asigurați.
Respectarea tratamentului cu strictețe și indicațiile medicului este una din obli gațiile asiguratului alături de
conduita civilizată față de personalul medico -sanitar și achitarea contribuției datorate fondului și suma
reprezentând coplata, în condițiile stabilite prin contractul -cadru.

46
beneficiază. Această calitate de asigurat nu este necesară nici în cazul
monitorizarea evoluției sarcinii și a lăuzei, servicii de planificare familială86 și
a Programul național de imunizări. Aceste servicii de care beneficiază și
neasigura ții sunt stabilite în contractul cadrul printr -un pachet minimal de
servicii.
II.4. Contractul de furnizare de servicii medicale
În vederea acordării serviciilor medicale persoanelor asigurate prin
sistemul de asigurări sociale de sănătate, furnizorii de servicii medicale, de
dispozitive medicale și de med icamente încheie contracte cu casele de
asigurări de sănătate. Ace ști furnizori de servicii medicale, dispozitive și
medicamente sunt: farmaciile, unitățile sanitare, organizate conform
legislației în vigoare, publice sau private, autorizate și evaluate în condițiile
legii, distribuitorii și producătorii de medicamente și materiale sanitare, alte
persoane fizice și juridice care furnizează servicii medicale, medicamente și
dispozitive medicale. Rela țiile care guvernează legătura dintre furnizorii de
servici i medicale, medicamente și dispozitive medicale și casele de asigurări
de sănătate sunt de natură civilă avînd în vedere contractul încheiat anual
înter aceste două păr ți. Prin încheierea actelor adi ționale sunt modificate sau
completate clauzele negociate de către păr ți. Prin Ordin
comun al Ministrului Sănătă ții și al Președintelui Casei Naționale de
Asigurări de Sănătate este aprobat contractul cadrul în care este inserat un
model de contract. Acest contract stabile ște bazele rela țiilor contractuale
dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale și
casele de asigurări de sănătate. Contractul cadru este aplicabil tuturor
furnizorilor de servicii medicale.
Contractarea anuală reprezintă procesul ce reglemen tează relațiile
contractuale dintre furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări de

86 În condiț iile art. 223 din Legea nr. 95/2006.

47
sănătate. Aceste contracte se încheie în scopul asigurării drepturilor
persoanele asigurate.
Obligațiile furnizoriilor de servicii medicale în asistența medicală
ambulatorie de specialitate născute ca urmare a încheierii contractelor cu
casele de asigurări de sănătate sunt următoarele: sub condi ția prezentării
biletului de trimitere, persoanele asigurate beneficiază de servicii de
asistență medicală ambulatorie de specialitate, în cazul urgențelor și
afecțiunilor confirmate care dau posibilitatea de a se prezenta la medicul de
specialitate din ambulatoriul de specialitate nu mai este necesar biletul de
trimitere; de servicii de medicină dentară, homeopatie și planif icare familială
precum și de servicii de acupunctură, fitoterapie. Pentru a facilita accesul
persoanelor asigurate la serviciile medicale a fost elaborată o lista care
conține afecțiunile confirmate ce dau posibilitatea persoanei asigurate de a
se prezenta rea direct la medicul de specialitate din ambulatoriul de
specialitate. Aceasta se stabilește prin norme. Cu excluderea serviciilor
medicale de recuperare -reabilitare acordate asigura ților și a investigațiilor
medicale paraclinice, în cazul furnizării serv iciilor medicale în asistența
ambulatorie de specialitate, furnizorii nu solicită bilet de trimitere pentru
acestor servicii pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene care
sunt titulari ai cardului european de asigurări de sănătate.
Furnizorii de servicii medicale au obliga ția de a aduce la cuno ștința
medicului de familie87, despre diagnosticul și tratamentele efectuate și
recomandate de către persoane asigurată. Furnizorul de servicii medicale
poate elibera concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă
atunci când se justifică din punct de vedere medical și concluziile medicale
conduc la această solu ție pentru refacerea capacită ții de muncă și a sănătă ții.

87 Actul medical efectuat de către furnizorii de servicii medicale este finalizat prin eliberarea prescripției
medicale pentru medicamente cu sau fără contribuție personală , a biletului de trimitere pentru investigații
paraclinice.

48
Coresponden ța dintre furnizorul de servicii medicale și medicul de familie se
poartă pe un document tipizat, formular denumit scrisoare medicală. Acesta
conține, în mod obligatoriu numărul contractului închiat de furnizor cu casa
de asigurări de sănătate. Acest formular se poate utiliza doar de către medicii
unităților medicale ce se află în relații cont ractuale cu o casa de asigurări de
sănătate.
În conformitate cu reglementările legale în vigoare, când ne aflăm în
situația serviciilor medicale efectuate potrivit prevederilor contractului
încheiat de furnizorul de servicii medicale, acest furnizor tebuie să trebuie să
prescrie medicamente cu sau fără contribuție personală în tratamentul
ambulatoriu și să facă recomandări pentru investigații medicale paraclinice.
În cazul în care furnizorii de servicii medicale paraclinice au efectuat
investigațiile medic ale paraclinice persoanelor care nu prezintă biletul de
trimitere88 de la medicul de familie, ace știa nu respectă clauzele contractului
încheiat cu casa de asigurări de sănătate.
În condițiile prezentate de prevederile legale, norme, furnizorii de
servicii medicale în asistența medicală am bulatorie de specialitate care au
încheiat contract cu casa de asigurări de sănătate pot solicita, în acela și timp
de la persoanele asigurate cota de contribuție personală a asiguraților pentru
unele servicii medicale, contravaloarea serviciilor medicale l a efectuate la
cerere, coplata pentru servicii medicale.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite spre casele de
asigurări de sănătate valoarea definitivă a punctului, rezultată în urma
regularizării trimestriale. Începând cu ziua următoare trans miterii acestei
informații, în relațiile cu furnizorii de servicii medicale în asistența medicală
ambulatorie de specialitate casele de asigurări de sănătate sunt obligate să
facă publică, atât prin afișare la sediu, cât și pe pagina electronică.

88 cu condiția ca medicul care a eliberat biletul de trimitere să se afle în relație contractuală cu aceeași casă de
asigurări de sănătate cu care se află în relație contractuală furnizorul d e servicii medicale paraclinice.

49
Furnizori i de servicii medicale care au încheiat contracte sunt
informați de către casele de asigurări de sănătate asupra numelui și codului
de parafă al medicilor care nu mai sunt în relație contractuală cu casa de
asigurări de sănătate.

II.5. Casa Na țională de Asigurări de Sănătate
Casa Națională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor art. l din
Statut este o instituție publică autonomă de interes național, cu personalitate
juridică, fără scop lucrativ . Casa Na țională de Asigurări de Sănătate are obiect
principal de activitate coordonarea sistemului se asigurări sociale de sănătate
și asigurarea funcționării unitare a acestuia.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate s -a înființat la l ianuarie 1999,
o dată cu intrarea în vigoare a Legii asigurărilor de sănătate89. Acest moment
a reprezentat declanșarea celei mai ample reforme din România de după 1989
asupra sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Noul sistem se bazează pe
anumite principii, ca de exemplu: concurența profesională a cadrelor
medicale, solidaritatea, descentralizarea, liber tatea alegerii medicului. Aceste
elemente nu existau în reglementările anterioare.
Parte intergrantă a reformei sanitare declan șate, având premisele
politicii sanitare începută de către Guvern prin Ministerul Sănătății, Casa
Națională de Asigurări de Sănăt ate a demarat o adevărată reformă în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate.
Au fost organizate diferite campanii de aducere la cuno ștința
persoanelor asigurate despre modificările ce au intervenit în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate. Aceste c ampanii au oferit transparență în
vederea con știentizării de către persoanele asigurate a problemelor cu care se

89 Legea nr. 145/1997 Legea asigurărilor sociale de sănătate publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 178 din 31 iulie 1997.

50
confruntă sistemul asigurărilor sociale și de care se ocupă cei implica ți și cu
sarcini în acest domeniu.
Casa Națională de Asigurări de Sănăt ate s -a implicat90 în planul
antisărăcie prin ducerea la îndeplinirea a obiectivelor prevăzute în programul
social, promovând în acela și timp incluziunea socială prin sporirea
accesibilității persoanelor neasigurate la pachetul minimal de servicii.
În vederea ducerii la îndeplinire a demersului de recuperare a debitelor,
semnalarea aspectelor ce rid ică probleme în cadrul sistemul sanitar și
rezolvarea acestora fără conflicte, Casa na țională de Asigurări de Sănătate a
colaborat activ cu sindicatele și patronatele. Strategia și politica aplicată de
către Casa Na țională de Asigurări de Sănătate au fost specifice sistemului
asigurărilor sociale de sănătate.
Colectarea și administrarea fondurilor, precum și achizi ționarea serviciilor
medicale utile persoanelor asigurate în noul sistem au reprezentat principalele
funcții ale Casei Naționale de Asigurări d e Sănătate.
Raționalizarea cheltuielilor din domeniul asigurărilor sociale de
sănătate și eliminarea risipei au fost efectele politicii de furnizare a serviciilor
medicale în func ție de cerere și ofertă.
Casele de asigurări de sănătate acreditează furnizo ri de servicii
medicale, persoane fizice și juridice în scopul de a încheia contracte de
prestări servicii cu acestea, cu finalitatea de a furniza asistență medicală91
persoanelor asigurate și care implicit contribuie la finan țarea furnizorilor de
servicii medicale prin contribu ția la Fondul na țional de asigurări de sănătate.
Casele județene de asigurări de sănătate sunt cele care asigură interfa ța
între relația medic -pacient.

90 alături de alte instituții centrale și locale, servicii publice descentralizate, specialiști în domeniul cercetării,
asociații și organizații nonguvernamentale
91 S. Ghimpu, A. Țiclea, C. Tufan, Dreptul Securității Sociale, Editura All Bec, București , 1998, p. 259

51
În vederea aplicării unitare a sistemului asigurărilor sociale de sănătate,
Casa Națională de Asigurări de Sănătate are sarcina de a monitoriza
respectarea cadrului legislativ precum și punerea în practică a acestuia. Cu
toate a cestea, potrivit principiului descentralizării prezentat mai sus, casele
județene de asigurări de sănătate, în vederea solu ționării și controlului
aspectelor specifice ce se regăsesc la nivel local92, se bucură de autonomie.
Sistemul Informatic Unic Integrat (S.I.U.I) realizat în vederea
finalizării reformei efectuate, este destinat să realize ze obținerea unui flux
rapid în colectarea, centralizarea și prelucrarea datelor din sistemul
asigurărilor de sănătate.
C.N.A.S. a dezvoltat, ca prima etapă a activității sale, rețele
administrativ instituționale la nivel național. Casele județene de asigu rări de
sănătate formează această rețea. Casele județene de asigurări de sănătate î și
desfășoară activitatea la nivelul fiecăriu jude ț. Înființarea și desfășurarea
activității acestor case se face cu respectarea principiului descentralizării,
casele deținând autonomie.
C.N.A.S. a introdus un sistem cu totul nou de retribuire a medicilor de
familie și a specialiștilor din ambulatoriu din România. Venitul acordat în
funcție de competența și profesionalismul fiecărui medic a înlocuit salariul fix
ce era stabil it pînă la acea dată potrivit vechimii în muncă de ținute.
În funcție de volumul de muncă se realizează calculul acestor venituri.
Astfel, veniturile acestor categorii de profesioni ști din domeniul
medical au crescut în mod substanțial.
Soluții concrete pr ivind acordarea spațiilor necesare desfă șurării
activităților cabinetelor medicale93 au fos t identificate prin conlucrarea
Ministerul Sănătății alături de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Noul

92 În acest sens au loc întâlniri frecvente între membrii C .N.A.S. și reprezentanții locali, pentru integrarea
acestor aspecte locale într -un cadru general și unitar.
93 Prin intermediul încheierii contractelor de comodat. Drept urmare, în prezent, medicii dispun de spații
adecvate activității medicale, închiriate cu titlu gratuit.

52
sistem de asigurări sociale de sănătate instituit a fost larg acceptat ca urmare a
acestor facilități acordate.
Colectarea contribu țiilor asigura ților și angajatorilor la Fondul na țional
unic de sănătate a cunoscut o îmbunătățire nea șteptată.
Cardul de asigurat reprezintă o realizare de mare anvergură. La cerere,
cu achitarea unei sume modice, persoanele asigurate primesc cardul de
asigurat de la c asa de asigurări de sănătate cu care au încheiat un contract.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în îndeplinirea atribu țiilor
sale utilizează anumite funcții. Administrarea fondurilor colectate și
finanțarea serviciilor medicale persoanelor asigurate reprezintă func ții ale
C.N.A.S.
Cererea și oferta este cea care reglementează cadrul furnizărilor
serviciilor medicale.
Plata pentru serviciile medicale efectuate, criteriile calitative și
cantitative privind evaluarea activității medicale sunt instituit e prin contractul –
cadru care se semnează de către furnizorii de servicii medicale cu casele de
asigurări de sănătate.
C.N.A.S. are sarcina de a veghea la aplicarea prevederilor legale în
domeniu într -un mod unitar, la nivelul întregii țări, cu respectarea, așa cum
ama mai precizat, a principiului descentralizării, casele județene de asigurări
de sănătate, bucurându -se de autonomie și controlul la nivel local.
În vederea respectării acestui principiu, cu aplicarea unitară a
prevederilor referitoare la asigur ările sociale de sănătate, reprezentan ți ai
C.N.A.S. și reprezentanții locali ai caselor de asigurări de sănătate participă la
întâlniri de lucru organizate la nivel local sau na țional.
Unul dintre cele mai mari proiect dezvoltate în România în domeniul
asigurărilor de sănătate este cel informatizat, resepectiv Sistemul Informatic
Unic Integrat. Programul a fost dezvoltat de Casa Na țională de asigurări de

53
sănătate în vederea ob ținerii unui flux rapid și sigur în vederea colectării,
centralizării și prelucr ării datelor din sistemul asigurărilor de sănătate.
Prin intermendiul caselor de asigurări de sănătate, Casa Națională de
Asigurări de Sănătate, hotără ște și duce la îndeplinire politica și strategia ce
trebuie implementată la nivelul României în cadrul si stemului de asigurări
sociale de sănătate.
Organizat ca un sistem obligatoriu, descentralizat, autonom, având ca
fundament principiului solidarității și al subsidiarității referitoare la colectarea
și utilizarea contribu țiilor la Fondul unic de asigurări s ociale de sănătate, acest
sistem func ționează potrivit normelor emise de Casa Națională de Asigurări
de Sănătate. Normele referitoare la modalitatea de colectare94 a contribuțiilor
la Fondul na țional unic de asigurări sociale de sănătate sunt stabilite de Casa
Națională de Asigurări de Sănătate.
Aceasta urmăre ște, de asemenea, respectarea obligației avute în vedere
de către părți95 la încheierea contractului.

II.5.1. Atribuțiile C.N.A.S.
Gestionarea Fondului na țional unic de asigurări sociale de sănătate este
în sarcina C.N.A.S., prin organele sale de conducere, respectiv prin
Președintele C.N.A.S. Gestionarea fondului se realizează alături de casele de
asigurări de sănătate96.
Proiecte de acte normative, cu avizul prealabil al Ministerului Sănătății ,
sunt propuse de Casa Na țională de Asigurări de Sănătate în vederea unei mai

94 În cazul neachitării la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate Fondului de asigur ări sociale de
sănătate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a
municipiului București, precum și Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței
Naționale și Autorității Ju decătorești și Casa de Asigurări de Sănătate a Transporturilor procedează la
aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite.

95 Corneliu Turianu, op. cit ., p. 179
96 inclusiv Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității
Judecătorești și Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor.

54
bune funcționări a sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Totodată, Casa
Națională de Asigurări de Sănătate avizează proiectele cu privire la actele
normative ce pot influe nța Fondul na țional unic de asigurări sociale de
sănătate.
În vederea administrării asigurărilor sociale de sănătate, cu avizul
prealabil al Ministerului Sănătă ții, Casa Na țională de Asigurări de Sănătate,
elaborează, implementează și gestionează formularele aplicabile în mod unitar
și procedurile.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate elaborează și publică raportul
anual, precum și execuția bugetară pe capitole și subcapitole. De asemenea,
Registrul unic de evidență a asiguraților și planul de activitate pentru anul
următor sunt în sarcina acestei case.
În vederea gestionării și administrării Fondului na țional unic al
asigurărilor sociale de sănătate și înregistrarea asigura ților, Casa Na țională de
Asigurări Sociale de Sănătate organizează Siste mul informatic unic integrat.
La propunerea Colegiului Medicilor din România, Colegiului Medicilor
Dentiști din România și Casei Na ționale de Asigurări de Sănătate, Ministerul
Sănătății stabilește indicatorii utiliza ți în vederea raportării datelor în sis temul
de asigurărilor sociale de sănătate. Ace ști indicatori sunt unitari.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate97 elaborează strategia în
doemeniul colectării contribu țiilor persoanelor asigurate și a angajatorilor
acestora, după caz, la Fondul na țional unic de asigurări de sănătate.
Aceasta implică totodat ă angajarea răspunderii Casei Na ționale de
Asigurări de Sănătate fa ță de Guvern și față de persoanele asigurate.

97 C.N.A.S. participă la stabilirea obiectivelor programelor de sănătate publică în colaborare cu Ministerul
Sănătăț ii Publice, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciștilor din România, reprezentanți ai
asiguraților, spitalelor și clinicilor universitare, ai unităților de cercetare, ai organizațiilor neguvernamentale,
ai sindicatelor și patronatelor, ai minist erelor și instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie.

55
După consultarea patronatelor și sindicatelor reprezentative pentru
domeniul asigurărilor sociale de sănătate, Colegiului Medicilor din România ,
Ordinului Biochimiștilor, Colegiului Farmaciștilor din România, Colegiului
Medicilor Dentiști din România, Biologilor și Chimiștilor din România,
Ordinului Asistenților Medicali și Moașelor din România, Casa Na țională de
Asigurări Sociale de Sănătate el aborează proiectul contractului -cadru. Acest
proiect se înaintează spre aprobare guvernului de căte Ministerul Sănătă ții.
Cerințele privind nivelul calită ții serviciilor medicale acordate
persoanelor asigurate în ceea ce prive ște diagnosticul și tratament ul medico –
chirurgical și stomatologic sunt elaborate de către Casa Na țională de
Asigurări de Sănătate98, după ce în prealabl au fost consulta ți reprezentan ții
legali ai Colegiului Medicilor din România și ai Colegiului Medicilor Dentiști
din România. În acela și cadru se stabile sc condițiile în vederea acordării
asistentei medicale către persoanele asigurate.
Lista medicamentelor ce se eliberează în baza prescrip țiilor medicilor,
cu sau fără contribuție personală către persoanele asigurate este modificată la
pronunerea Casei Na ționale de Asigurări Sociale de Sănătate.
Aceasta efectuează între ținerea și administrarea bunurile imobile și a
dotărilor materiale din patrimoniu, cu analizarea la propunerea emisă de către
casele de asigurări sociale de sănătate a proiectelor bugetelor d e venituri și
cheltuieli ale acestora.
Casa Națională de Asigurări Sociale de Sănătate are atribu ții de a
determina caracteristicile tehnice ale cardului european de asigurări sociale de
sănătate și de a asigura o implementare viabilă a acestuia.
O altă funcți îndeplinită de casă este aceea de organism de legătură cu
organismele similare din statele semnatare alături de România a unor

98 C.N.A.S., prin comisiile organizate la nivel național, elaborează și stabilește metodologia și nivelul de
evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale și medicamente împreună cu Ministerul
Sănătății Publice.

56
documente internaționale cu prevederi ce au impact în domeniul asigurărilor
sociale de sănătate.99
Colectarea și prelucrarea informa țiilor referitoare la serviciile medicale
oferite persoanelor asigurate de către furnizorii de servicii medicale prin
finanțarea primită de la casele de asigurăr i de sănătate jude țene, se realizează
cu ajutorul instituții abilitate de lege.
Furnizorilor de servicii medicale și angajatorilor le sunt oferite
informații, consiliere, referitoare la asigurările sociale de sănătate de către
Casa Națională de Asigurări S ociale de Sănătate.
Achiziția de medicamente și materiale specifice în vederea derulării
programelor de sănătate se realizează prin desfă șurarea la nivel na țional a
licitațiilor organizate de către Ministerul Sănătă ții, cu participarea Casei
Naționale de A sigurări Sociale de Sănătate.
Controlul și monitorizarea eliberării medicamentelor compensate și
gratuite se efectuează de către Casa Na țională de Asigurări de Sănătate prin
organele sale de control de la nivel na țional sau de la nivel local, organe de
control care apar țin caselor de asigurări de sănătate jude țene.
O altă atribu ție a Casei Na ționale de Asigurări de Sănătate este aceea
de a asigura evidența statistică utilă în desfă șurarea activită ții în cadrul
asigurărilor sociale de sănătate. În vederea ducerii la îndeplinire a acestei
atribuții, casa conlucrează cu instituții care lucrează în domeniul statisticii, al
sondajelor pentru a reflecta nivelul de satisfacție al asiguraților referitor la
serviciile medicale de care au beneficiat.
Alături de part enerii sociali100, Casa Na țională de Asigurări Sociale de
Sănătate realizează demersurile necesare în vederea promovării și asigurării

99 În vederea perfecționăr ii sistemului de asigurări sociale de sănătate din România C.N.A.S. realizează
prognoze, strategii, studii și analize privind dezvoltarea, funcționarea, eficacitatea și performanțele acestuia,
în același timp îndrumând metodologic și controlând modul de ap licare a dispozițiilor legale de către casele
de asigurări.
100 patronate, sindicate, societate civilă

57
sănătății și dezvoltarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate din
România.
Informarea persoanelor asigurate este asigurată de către casele de
asigurări de sănătate jude țene. Această informare cuprinde, dar fără a se
limita la aceste, drepturile și obligațiile persoanelor asigurate, informa ții
referitoare la serviciile medicale l a care acestea au dreptul, cota de contribuție
și modalitate efectuării pla ții, modalită ți de prevenire a îmbolnăvirii,
pericolele consumului de droguri, alcool și tutun.
Monitorizarea și controlul încheierii și ducerii la îndeplinire a
contractelor închei ate între furnizorii de servicii medicale, de medicamente și
de dispozitive medicale și casele de asigurări de sănătate la nivel jude țean,
revine în sarcina Casei Na ționale de Asigurări Sociale de Sănătate. Acest
control și monitorizare se răsfrânge și asu pra organelor de conducere ale
caselor de asigurări de sănătate.
Coordonarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate este asigurat de
către Casa Na țională de Asigurări Sociale de Sănătate prin oferirea logisticii
necesare funcționării unitare.
În veder ea informării și promovării intereselor persoanelor asigurate,
Casa Na țională de Asigurări de Sănătate utlizează forme adecvate de
mediatizare, controlează calitatea și realitate serviciilor medicale efectuate de
către furnizorii de servicii medicale. Aces t control se efectuează, în general,
alături de casele de asigurări de sănătate, ca urmare a contractelor de furnizare
de servicii încheiate101 cu furnizorii acestor servicii.
Fotografia exactă a sistemului asigurărilor sociale de sănătate este
realizată de Casa Na țională de Asigurări de Sănătate în raportul anual

101 Potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, asigură aplicarea unitară a modalităților
de ac ordare a asistenței medicale cetățenilor statelor cu care România a încheiat acorduri, asigură logistica și
baza materială necesare activității de pregătire și formare profesională a personalului, din cheltuielile de
administrare a Fondului

58
transmis Guvernului și în rapoartele transmise Parlamentului, la solicitarea
acestuia.
Programele naționale de sănătate sunt implementate de Casa na țională
de Asigurări Sociale de Sănătate, potrivit strategiei aprobate de Ministerul
Sănătății. Aceste programe sunt finanțate din bugetul Fondului na țional unic
de asigurări sociale de sănătate, astfel înc ât casa răspunde de alocarea,
monitorizarea și controlul fondurilor alocate în acest scop și în acela și timp de
analiza indicatorilor fizici și de eficiență, care se realizează cu sprijinul
caselor de asigurări de sănătate.
Analiza derulării programele naț ionale de sănătate cu scop curativ
finanțate din bugetul Fondului na țional unic de asigurări sociale de sănătate
este transmisă Agenției Naționale pentru Programe de Sănătate anual,
trimestrial sau la solicitare.
După consultarea prealabilă a reprezentan ților legali ai Colegiului
Medicilor din România, Colegiului Medicilor Dentiști din România,
Colegiului Farmaciștilor din România, și Ordinului Asistenților Medicali și
Moașelor din România, Casa Na țională de Asigurări Sociale de Sănătate, în
vederea unei de contări adecvate și cu limitarea cheltuielilor, elaborează alături
de Ministerul Sănătă ții, protocoale de practică.

II.5.2. Servicii medicale în cadrul asigurărilor medicale de sănă tate
– servicii medicale suportate de casa de asigurări de sănătate
Persoanele asigurate beneficiază de acces la servicii medicale,
medicamente, materiale sanitare, precum și la dispozitive medicale.
Furnizorii de servicii medica le acordă către persoanele asigurate aceste
servicii ca urmare a contractelor încheiate anual cu Casa de asigurări de
sănătate a municipiului Bucure ști, casele de asigurări de sănătate județeane,

59
Casa Asigurărilor de Sănătate a Transporturilor, Casa Asigur ărilor de Sănătate
a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.
Ca urmare a perfectării contractelor de asigurări de sănătate, persoanel
asigurate au dreptul la îngrijire medicală pentru refacerea sănătă ții, în caz de
accident sau de boală, din prima zi de îmbolnăvire și până la vindecare102.
Oferirea accesului la servicii medicale se consideră a se realiza în cele mai
bune condi ții, respectiv se consideră a fi optimă în cazul în care exi stă
liberatatea persoanei asigurate de a -și alege furnizorul de servicii medicale,
casa de asigurări de sănătate, persoanele fiin informate complet și corect
asupra serviciilor medicale la care au dreptul.

II.5.3. Servicii medi cale nesuportate de casa de asigurări de
sănătate
În cadrul asigurărilor sociale de sănătate nu sunt incluse anumite
servicii medicale103, ca de exemplu: asistența me dicală curativă la locul de
muncă, unele servicii medicale de înaltă performanță, servicii de sănătate
acordate în caz de risc profesional104, unele servicii de asistenta
stomatologică, servicii hoteliere cu grad îna lt de confort. Aceste servicii nu
sunt suportate din Fondul na țional unic de asigurări sociale de sănătate.
Prin contribu țiile la Fondul unic de asigurări sociale de sănătate,
instituțiile, societă țile cu capital privat și mixt, inclusiv cu capital străin
asigură premisele func ționării sistemului asigurărilor sociale de sănătate.

102 În categoria serviciilor medicale suportate de Casa de asigurări de sănătate intră următoarele servicii
medicale: servicii de asistență medicală preventivă și de promovare a sănătății, inclusiv pentru depistarea
precoce a bolilor; servicii medicale ambulatorii; servicii medicale spitalicești; servicii de asistență
stomatologică; servicii medicale de urgență; servicii medicale complementare pentru reabilitare; asistență
medicală pre -, intra -, și postnatală; îngrijiri medicale la domiciliu; medicamente, materiale sanitare, proteze,
orteze.
103 Serviciile prevăzute mai sus se stabilesc prin contractul –cadru
104 boli profesionale și accidente de munca

60
Referitor la serviciile medicale nedecontate, în practica judiciară105, în
cazul săvârșirii infracțiunii de lovituri cauza toare de moarte, sub aspectul
laturii civile, inculpatul a fost obligat la despăgubiri atât către familia
victimei, cât și către spitalul în care victima a primit îngrijiri.

II.6. Concediile și indemniza țiile de asigură ri sociale de sănătate
Protecția sănătă ții persoanelor asigurate se mai asigură și prin
indemniza ții și ajutoare.
Următoarele indemniza ții se acordă în sistemul asigurărilor sociale de
sănătate: ajutorul de somaj, ajutorul de in tegrare profesională, indemniza ții
pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătă ții; indemniza ții
în caz de pierdere temporară a capacită ții de muncă; indemniza ția pentru
îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani; indemniza ții în ca z de
maternitate.

II.6.1 Concedii și indemniza ții pentru prevenirea îmbolnăvirilor,
refacerea și întărirea sănătă ții
În vederea preîntâmpinării îmbolnăvirilor și prevenirii accidentelor,
statul, prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, acordă indemniza ții în
acest scop.
Indemniza ția pentru trecerea temporară la alt loc de muncă se acordă ca
urmare a unui accident survenit la locul de muncă sau a unor boli profesionale
pe care le suferă angaja ții. Aceștia, pentru o anumită perioadă de timp sau
definitiv pot fi repartiza ți la alt loc de muncă.
Numai în cazul în care există o diferen ță salarială în defavoarea
salariatului, adică dacă la noul loc de muncă angaj atul are un venit de natură
salarială mai mic decât media veniturilor din ultimele șase luni, care au

105 Secția penală – decizia penală nr. 130/A/08 aprilie 2004.

61
constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale pe lunile
respective, persoana asigurată beneficiază de indemniza ția mai sus arătată.
Indemn izațiile pentru reducerea timpului de muncă se acordă, pentru
cel mult 90 de zile într -un an calendaristic, la propunerea medicului de familie
și a medicului expert al asigurărilor sociale.
Cuantumul lunar al acestei indemniza ții se calculează la fel ca în cazul
mai sus prezentat.
Indemniza ția pentru carantina se acordă atât salaria ților cu carte de
muncă pe o perioada nelimitată precum și angajaților pe perioadă
deternimată. Vechimea în muncă nu constituie o condi ție obligatorie, în cazul
în care salaria ții sunt opriti la locul de muncă de către organele medico –
sanitare din cauza unei boli contagioase ivite.
Protejarea sănătă ții populației și prevenirea extinderii epidemiilor se
realizează prin declan șarea carantinei. Cotele de contribu ție ale angajatorulu i
și salariatului achitate pentru asigurările sociale de sănătare, respectiv un
procent de 75% din baza de calcul determinata ca medie a veniturilor pe sase
luni, determină cuantumul lunar al indemniza ției.
Prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor, ref acerea și întarirea
sănătății salariaților sunt motivele pentru care se acordă indemniza țiile mai
sus arătate.
De asemenea, alături de măsurile mai sus prezentate, trimiterile la
tratament balneoclimateric și la odihnă, reprezintă o altă modalitate de a
proteja persoanele asigurate prin intermendiul sistemului asigurărilor sociale
de sănătate. Aceste trimiteri se pot acorda pensionarilor, angaja ților și
membrilor lor de familie. În cazul angaja ților ce au contracte individuale de
muncă încheiate pe durată nedeterminată, ace știa se bucură de indemniza ții
calculate și date pentru zilele de tratament balnear care depă șesc durata
concediului de odihnă, dacă sunt trimi și în timpul concediului lor legal de

62
odihnă pentru tratament. În vederea efectuării transportu lui și pentru
readaptarea la locul de muncă, la cele mai sus arătate se adaugă două, trei zile.
Pentru cei care se află în incapacitate temporara de muncă beneficiază
de indemniza ție aferentă duratei tratamentului în cazul în care recomandarea
privind trat amentul este primită de la organele medicale competente.
Un procent de la 50% pâna la 85% din sporurile legale și din salariul
tarifar reprezintă cuantumul indemniza ției pentru trimiterea la tratament
balnear.
Trimiterea la odihnă și la tratament balneo climateric se acordă
salariaților106 și pensionarilor în baza prescrip țiilor medicale.
Finanțate din fondurile asigurărilor sociale, biletele de odihnă
reprezinta aproximativ 15% în comparatie cu cele de tratament. Numărul de
locuri pentru odihnă sunt aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de
stat.
Copii persoanei asigurate în cazul în care au vârsta cuprinsa între 6 și
18 ani și frecventează cursurile unei unită ți de învatamânt preuniversitar,
soțul, soția acestuia beneficiază de bilete la odihnă și tratament.
În vederea beneficierii de bilete de pdihnă, beneficiarii trebuie să
plăteas că următoarele contribu ții: în cazul salaria ților bugetari, ace știa trebuie
să plătească 50% din pre țul integral al biletului de odihnă; pretul integral al
biletului de odihna în cazul sotului, sotiei; un procent de 50% din contribu ția
părintelui în cazul copiilor.
În procent de 70%, pre țul cazării și al tratamentului balneoclimateric,
costul transportului, mesei, se suporta pentru angaja ți și membrii lor de
familie, pensionari din bugetul asigurărilor sociale de stat, în func ție de
stațiune și de sezon în funcție de nivelul pensiei sau al salariului.

106 Se acorda prioritate salariatilor care lucreaza în conditii foarte grele sau foarte vatamatoare, sunt suferinzi
de boli cronice sau profesionale, invalizilor.

63
În cazul pensionarilor de invaliditate și a persoanelor asigurate care se
găsesc în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de
zile, se suportă în totalitate, din bugetul asigurărilor soc iale de stat,
contravaloarea biletelor de tratament balnear.
Având în vedere natura tratamentului și tipul afec țiunii persoanei
asigurate, 15+21 de zile durează tratamentul balnerar, acesta fiiind stabilit de
medicul expert al asigurărilor sociale, în fun cție de tipul afec țiunii și de
natura tratamentului.

II.6.2. Concediul și indemniza ția în caz de pierdere temporară a
capacită ții de muncă
Formă de ocrotire socială107, indemniza ția în caz de pierdere temporară
a capacită ții de muncă reprezintă o suma de bani, acordată din fondul
asigurărilor sociale.
Indem nizația se oferă pe toată perioada în care angaja ții permanen ți,
temporari sau sezonieri aflati în perioada de proba, îsi pierd temporar
capacitatea de munca, din cauza unei boli profesionale sau a unui accident de
munca, a unui accident în afara de munca sau a unei boli obisnuite, precum si
pe toata durata convalescentei, pâna la însanatosire sau pensionare. Asiguratii
beneficiaza de concediu medical si de indemnizatie pentru incapacitate
temporara de munca daca dovedesc incapacitatea temporara de munca pr intr-
un certificat medical eliberat de catre medicii asigurarilor sociale de stat.
Acordarea acestor indemnizatii necesita un stagiu de cotizare de cel
putin 6 luni, realizat în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu
medical înscrisa în certi ficatul de concediu medical.
Beneficiaza de indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, în
aceleasi conditii ca si ceilalti asigurati, pensionarii care realizeaza venituri

107 Deci, indemnizatia se acorda salariatilor cu contracte de munca încheiate pe durata determinata sau
nedeterminata

64
dintr -o activitate profesionala pentru care se calculeaza si se plateste
contributia de asigurari sociale.
Concediul medical în caz de boala sau accident se acorda salariatilor,
inclusiv persoanelor aflate în perioada de proba, indiferent de durata
determinata sau nedeterminata a contractului de munca, în caz de incapacitate
temporara de munca provocata de boala sau de accident. Totusi, salariatii
încadrati cu contract de munca pe durata determinata trebuie sa aiba o
vechime în munca de minimum 4 luni în ultimele 12 luni sau de 10 luni în
ultimii doi ani premergatori acordarii c oncediului medical. Când concediul
medical depaseste 6 luni, el poate fi prelungit de Ministerul Sanatatii cu cel
mult 90 de zile. În cazul în care nici dupa expirarea acestei perioade de timp
asiguratul nu -si reface capacitatea de munca, se avizeaza pensi onarea de
invaliditate.
Indemnizatia108 în caz de pierdere tempor ara a capacitatii de munca din
cauza unei boli sau a unui accident se suporta din prima zi de incapacitate
temporara de munca si pâna la data încetarii acesteia sau pensionarii numai
din fondurile unitatii în care salariatul îsi desfasoara activitatea. Dac a unitatea
economica îsi încheie activitatea, indemnizatiile respective se suporta din
asigurarile sociale de stat.
Conditia de acordare a indemnizatia în caz de pierdere temporara a
capacitatii de munca este ca asiguratul sa fi realizat cel putin 6 luni de plata a
contributiei de asigurari sociale în ultimele 12 luni anterioare primei zile de
concediu medical înscrisa în certificatul de concediu medical.
Indemnizatia se acorda fara conditii de stagiu de cotizare, în cazul
urgentelor medico -chirurgicale, a tuberculozei si a bolilor infectocontagioase
din grupa A.

108 Aceasta indemnizatie constituie o forma de protectie sociala concretizata în suma de bani ce se acorda prin
asigurarile sociale de stat pe toata perioada de timp în care salariatii permanenti, temporari sau sezonieri îsi
pierd temporar capacitatea de munca, datorita unei boli profesionale sau accident de munca, a unui accident
în afara de munca sau boala obisnuita, precum si pe toata durata convalescentei pâna la însanatosire sau
pensionare.

65
Cuantumul indemnizatiei în caz de incapacitate temporara de munca se
determina prin aplicarea cotei de 75% asupra bazei de calcul determinate ca
medie a veniturilor lunare din ultimele sase luni, pe baza carora s -a stabilit
contributia pentru asigurarile sociale .
Angajatii în vârsta de pâna la 18 ani, cu o vechime neîntrerupta în
munca de pâna la 2 ani au dreptul, în cazul incapacitatii temporare de munca,
la un ajutor ce reprezinta 56% din sala riul tarifar lunar. În caz de incapacitate
temporara de munca, din cauza unui accident care nu are legatura cu munca
sau a unei boli obisnuite, indemnizatia ce se acorda pentru primele 3 zile
calendaristice de concediu medical este de 50% din cuantumul cuv enit.
Salariații unitatilor miniere precum si cei care îsi desfasoara activitatea
în conditii foarte grele de munca, cum ar fi otelarii, turnatorii, forje etc. si care
se afla în concedii medicale datorita accidentelor de munca, îmbolnavirilor
profesional e precum si în cazurile de urgenta medicala beneficiaza de o
indemnizatie ce reprezinta 100% din salariul tarifar de încadrare. De
asemenea cuantumul indemnizatiei în caz de incapacitate temporara de munca
cauzata de tuberculoza, SIDA, cancer de orice tip si boala contagioasa este de
100% din baza de calcul determinata ca medie a veniturilor lunare din
ultimele 6 luni de cotizare.
Indemnizatia în caz de pierdere temporara a capacitatii de munca se
suporta de catre angajator109 si/sau de catre bugetul asigurarilor sociale de
stat.

109 Angajatorul suporta aceasta in demnizatie în functie de numarul de angajati, astfel:
> Pâna la 20 de angajati, din a patra zi pâna în a zecea zi de
incapacitate de munca;
> Între 21 -100 de angajati, din prima zi pâna în a 12 -a zi de
incapacitate de munca;
> Peste 100 de angajati, d in prima zi pâna în a 17 -a zi de incapacitate de munca. Din bugetul asigurarilor
sociale de stat, indemnizatia în caz de pierdere temporara a capacitatii de munca se suporta astfel:
> Din prima zi de incapacitate temporara de munca, în cazul persoanelor c are beneficiaza de indemnizatie de
somaj, de integrare profesionala sau alocatie de sprijin, persoanele care au calitatea de asigurat si realizeaza
un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel putin 5 salarii medii brute pe economie;
> Din ziua urmatoare celei suportate de angajator si pâna la data încetarii incapacitatii temporare de munca
sau pensionarii.

66
Indemnizatia acordata pentru incapacitate temporara de munca se
acorda pe o durata de timp de cel mult 180 de zile în interval de un an, socotit
din prima zi de îmbolnavire.
Începând cu a 90 -a zi concediul medical se poate prelungi pâna la 180
de zile, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale.
În cazul unor boli spec iale, durata de acordare a indemnizatiei pentru
pierderea temporara a capacitatii de munca poate fi mai mare.

II.6.3. Indemniza ția de na ștere
Indemnizatia de nastere reprezinta o forma de încurajare de catre stat a
natalitatii si se acorda mamelor, indiferent daca sunt sau nu asigurate, numai
la nasterea celui de -al doilea copil si pentru fiecare copil nascut ulterior, viu
sau mort. Cuantumul acestei indemnizatii este stabilit în suma fixa pentru
fiecar e dintre acesti copii. Stabilirea si plata indemnizatiei de nastere se face
prin dispozitia primarului localitatii în a carei raza teritoriala domiciliaza
mama îndreptatita.
Plata indemnizatiei se face pe baza actelor de nastere ale copiilor, din
bugetele locale, din sumele defalcate cu aceasta destinatie din bugetul de stat.
Aceasta indemnizatie unica se acorda indiferent de natura si de nivelul
veniturilor parintilor si independent de toate celelalte forme de protectie a
familiilor cu copii.

II.6.4. Concediul și indemniza ția de maternitate
Concediul de maternitate, pe perioada caruia se va primi indemnizatia
pentru maternitate sau indemnizatia pentru sarcina si lehuzie, se concretizeaza
în concediu pr enatal si concediu postnatal si se acorda pe o durata maxima
însumata de 126 de zile calendaristice pe baza certificatului medical.
Concediul de maternitate cuprinde 63 de zile concediu prenatal si 63 de
zile concediu postnatal cu posibilitatea compensari i între ele, în functie de

67
recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare, în conditiile
respectarii concediului postnatal de minim 42 de zile110.
Perioada concediului postnatal a fost stabilita obligatoriu la 42 de zile
deoarece înainte de aparitia Legii 577 au existat cazuri în care î n care medicii
au acordat toate cele 126 de zile de concediu de maternitate înainte de nastere.
În prezent, în cazul aparitiei unor astfel de cazuri, persoana aflatã în aceastã
situatie nu va primi nici un fel de remunerare pe perioada concediului
postnata l. Ea va putea sã primeasca indemnizatie pentru cresterea copilului
pâna la doi ani doar dupa ce se epuizeaza cele 42 de zile de concediu
postnatal.
Indemnizatia111 care se acordã pentru cele 126 de zile de concediu de
maternitate se stabileste dacã persoa na respectivã are îndeplinitã conditia de a
avea sase luni stagiu de cotizare la asigurarile sociale în ultimele 12 luni
anterioare datei nasterii copilului.
Indemnizatia în caz de maternitate se plateste pe baza certificatului de
concediu medical si a ce rerii tip privind solicitarea drepturilor de asigurari
sociale, si, dupa caz, a certificatului de persoana cu handicap, emis în
conditiile legii. De aceste drepturi beneficiaza si femeile însarcinate care au
încetat plata contributiei de asigurari sociale, dar care nasc în termen de noua
luni de la data pierderii calitatii de asigurat. Femeile cu handicap asigurate
beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, începând cu luna a sasea de
sarcina.
Tot din bugetul asigurarilor sociale se suporta si un ajutor de
maternitate în suma fixa acordat studentelor ai caror soti sunt studenti sau
efectueaza stagiul militar, ori studentilor ale caror sotii nu realizeaza venituri.

110 conform Legii 577 din 22 decembrie 2003, publicatã în Monitorul Nr. 1 din 5 ianuarie 2004, care ap robã
Ordonanta nr.9 din 2003, ce modificã Legea 19 privind sistemul public si alte drepturi de asigurari sociale
111 În ceea ce priveste valoarea indemnizatiei care se acordã în perioada de maternitate, ea a fost stabilitã la
85% din media veniturilor realizate în ultimele sase luni de stagiu anterioare nasterii copilului si se suporta
din bugetul asigurarilor sociale.

68
La acest ajutor care se acorda în suma fixa pentru fiecare sarcina se adauga o
suma s eparata pentru procurarea rufariei fiecarui copil nou nascut.

II.6.5. Concediul și indemniza ția de risc maternal
La sfârsitul anului 2003 pentru prima data î n tara noastra au fost puse
bazele legislative pentru acordarea concediului si indemnizatiei de risc
maternal. Pe de o parte reglementarile legale adoptate cuprind o multime de
masuri si conditii cu caracter obligatoriu112 pe care angajatorii trebuie sa le
asigure femeilor gravide iar pe de alta parte ele se constituie si ca masuri
speciale si drepturi de protectie sociala specifice pentru femeile care sunt
salariate, se afla în stare de graviditate, sunt mame, lauze sau care alapteaza si
care au cetatenie româna sau al unui stat membru al Uniunii Europene sau
sunt cetateni ai altor state cu domiciliul în România.
Solicitantele indemnizati ei de risc maternal trebuie sa dovedeasca
starea de maternitate si necesitatea protectiei speciale cu documente emise de
medicul de familie sau medicul de specialitate. O data cu aparitia
reglementarilor legale referitoare la riscul maternal, toti angajato rii au fost
obligati sa procedeze la evaluarea locurilor de munca din punct de vedere al
securitatii salariatelor gravide sau în perioada imediat urmatoare nasterii,
lauze sau în perioada de alaptare. Astfel, angajatorul trebuie sa îndeplineasca
toate masu rile cerute pentru crearea conditiilor corespunzatoare evitarii
riscului potential semnalat si procedeaza în continuare la evaluarea
posibilitatii de a modifica orarul de lucru al angajatei sau a conditiilor la locul
de munca respectiv la repartizarea unui alt loc de munca. În cazul în care nici
una dintre actiunile precizate nu este posibila, angajatorul va întocmi toate

112 Aspectele esentiale care trebuie a vute în vedere la respectarea acestor reglementari sunt: > Riscul maternal
se confunda, de multe ori, cu o eventuala sarcina în timpul careia medicul de specialitate constata probleme;
> De aceste prevederi poate beneficia numai o persoana care este
Angajata sub forma contractului individual de munca;
> Aceste reglementari nu sunt aplicabile persoanelor asigurate în cadrul sistemului public de pensii în baza
declaratiei de asigurare (având calitatea de patron, asociat, persoana fizica autorizata etc. ) sau contract de
asigurare si nici persoanele beneficiare ale drepturilor de somaj;

69
formele pentru a proceda la acordarea concediului si indemnizatiei de risc
maternal. Acest concediu si acest tip de indemnizatie nu se ac orda simultan cu
alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte
drepturi de asigurari sociale.
Concediul pentru risc maternal nu poate depasi 120 de zile si va fi
acordat în functie de situatia specifica a salariatei:
> În situatia femeii gravide salariata poate beneficia de acest tip de
concediu în urmatoarele conditii: înainte de concediul de maternitate,
respectiv înainte cu cele 63 de zile de nasterea copilului; daca solicita
dispensa pentru consultatii prenatale care nu se pot efectua decât în timpul
programului de lucru, cu conditia ca acestea sa nu depaseasca 16 ore pe luna;
reducerea cu 25% a duratei normale de lucru daca nu poate îndeplini durata
normala de munca;
> În situatia în care salariata a nascut recent, p oate cere concediu de
risc maternal daca au trecut minim 42 de zile calendaristice de la nastere si nu
a solicitat concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului pâna la
împlinirea vârstei de doi ani113;
> În situatii speciale, ca de exemplu munca de noapte sau în conditii
insalu bre sau greu de suportat salariata însarcinata sau în perioada de alaptare
va trebui transferata la un alt loc de munca unde timpul de lucru este ziua si în
conditii normale, mentinându -i-se salariul de baza brut lunar.

II.6.6. C oncediul și indemniza ția pentru cre șterea și îngrijirea copilului
în vârsta de până la doi ani
Indemnizatia pentru cresterea si îngrijirea copilului constituie o alta
forma de sprijin banesc ce se acorda mamelor salariate care au copii în vârsta
de pâna la doi ani. Acest tip de indemnizatie se acorda, la cerere, în

113 De asemenea, ea mai poate beneficia de anumite f acilitati la locul de munca, ca de exemplu doua pauze de
alaptare de câte o ora fiecare în timpul programului de lucru sau reducerea duratei normale de lucru cu doua
ore zilnic

70
continuarea indemnizatiei în caz de maternitate sau oricând pentru îngrijirea
copilului, pâna când acesta împlineste vârsta de doi ani.
Indemnizatia pentru crestere si îngrijirea copilului constituie o alta
forma de sprijin banesc ce se acorda mamelor salariate care au copii în vârsta
de pâna la doi ani114.
În cazul copilului handicapat, indemnizatia se acorda, la cerere, pâna la
vârsta de trei ani pe baza certificatului de persoana cu handicap.
De concediul si de indemnizatia pentru cresterea copilului pâna la
vârsta de doi an i poate beneficia, optional, oricare dintre parintii copilului iar
durata acestui concediu constituie vechime în munca. Mamele care au copii în
vârsta de pâna la sapte ani, pe care îi îngrijesc, pot lucra ½ din norma, daca nu
beneficiaza de crese sau camin e iar în aceste conditii se ia în considerare la
calculul vechimii în munca, timpul lucrat o norma întreaga.

II.6.7. Concediul și indemniza ția pentru îngrijirea copilului bolnav
Indemnizatia pentru î ngrijirea copilului constituie o alta forma de
sprijin banesc ce se acorda mamelor salariate pentru îngrijirea copilului
bolnav, în vârsta de pâna la sapte ani, iar în cazul copilului cu handicap, pâna
la împlinirea vârstei de 18 ani. Durata de acordare a indemnizatiei este de 14
zile calendaristice într -un an cu exceptia situatiilor în care copilul
contracteaza boli contagioase, este imobilizat sau este supus unor interventii
chirurgicale, caz în care durata concediului medical se stabileste de catre
medic ul de familie.

114 Pâna la 31 decembrie 2003, cuantumul indemnizatiei reprezinta 85% din media veniturilor lunare din
ultimele sase luni , pe baza carora s -a stabilit contributia individuala de asigurari sociale în lunile respective si
se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.
Începând cu 1 ianuarie 2004, ea s -a stabileste pentru persoanele care au îndeplinit conditia d e a avea cel putin
zece luni stagiu de cotizare realizat în ultimele 12 luni anterioare datei nasterii copilului.
Pentru femeile care nasc dupa aceasta data, indemnizatia era în cuantum fix de 85% din salariul mediu brut
lunar prognozat pentru anul urmato r, prevazut de Legea bugetului de asigurari.
De aceasta indemnizatie beneficiaza si mamele care înfiaza sau adopta copii, au fost numite tutore, au copii
încredintati spre crestere si educare sau primiti în plasament familial, pâna la împlinirea de catre copii a
vârstei de doi ani.

71
Cuantumul lunar al indemnizatiei este de 85% din baza de calcul a
indemnizatiilor de asigurari sociale determinate ca medie a veniturilor din
ultimele sase luni, pe baza carora s -a stabilit contributia individuala de
asigurari sociale, si s e suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

II.6.8. Ajutorul în caz de deces
Ajutorul în caz de deces este o forma de protectie ce se concretizeaza
într-o suma de bani care se acorda p rin sistemul asigurarilor sociale de stat în
caz de încetare din viata a persoanelor încadrate în munca, a pensionarilor si a
membrilor lor de familie. Ajutorul115 în caz de deces cauzat de un accident de
munca sau de o boala profesionala, se acorda indiferent de vechimea în
munca, în celelalte cazuri solicitându -se o ve chime minima în munca.
Ajutorul în caz de deces se acorda si în situatia în care decesul a survenit la 90
de zile de la desfacerea contractului de munca sau de la lasarea la vatra, cu
conditia ca cel în cauza sa fi fost încadrat într -o unitate de stat.
Acest ajutor116 poate fi solicitat în termen maxim trei ani de la data
decesului si plata acestuia nu este conditionata de îndeplinirea unui stagiu de
cotizare. Cuantumul ajutorului de deces ce se cuvine pentru un membru de
familie reprezinta jumata te din cuantumul ajutorului pentru asigurat sau
pensionar.
Ajutorul în caz de deces se acorda în termen de 24 de ore de la
solicitare de catre:
– Angajator, în cazul decesului persoanelor care desfasoara activitati pe
baza de contract individual de munca , al persoanelor care îsi desfasoara
activitatea în functii elective sau care sunt numite în cadrul autoritatilor
judecatoresti sau executive, pe durata mandatului, al membrilor cooperatori

115 Cuantumul ajutorului în caz de deces se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor so ciale de stat si
nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe economie prognozat.
116 De acest ajutor beneficiaza o singura persoana care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul,
parintele, tutorele, mostenitorul, în conditiile dreptului comun, sau, în lipsa acestora, persoana care dovedeste
ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

72
dintr -o organizatie a cooperativei mestesugaresti si al persoanelo r care
desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii civile de prestari servicii si
care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin cinci
salarii medii brute pe economie, respectiv al unui membru din familia
acestuia;
– Institutia care gestioneaza bugetul fondului pentru plata
indemnizatiilor de somaj, în cazul decesului somerului, respectiv al unui
membru din familia acestuia;
– Casa Teritoriala de Pensii si Asigurari Sociale, în cazul decesului
pensionarului sau a asigura tului care realizeaza un venit brut pe an
calendaristic echivalent cu cel putin cinci salarii medii brute pe economie si
care sunt: asociat unic; asociati; comanditari sau actionari; administratori sau
manageri; membrii ai asociatilor familiale; persoane a utorizate sa desfasoare
activitati independente; persoane angajate la institutii internationale, daca nu
sunt asiguratii acestora; proprietare de bunuri și/sau arendati de suprafete
agricole si forestiere; persoane care desfasoara activitati agricole în ca drul
gospodariilor individuale sau activitati private în domeniul forestier, membri
ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura; persoane
care desfasoara activitati în unitatile de cult recunoscute de lege si care n -au
încheiat contract individual de munca.

73
CAPITOLUL III
SISTEMUL UNITAR DE PENSII PUBLICE DIN ROMÂNIA

III.1. No țiunea și reglementarea juridică a sistemului unitar de pensii
publice
Din punct de vedere etimologic, termenul de pensie este de origine
latină; el are semnifica ție de provizie pentru mâncare și locuință. La romani
desemna aloca ția plătită periodic veteranilor (din armată) în semn de
recunoștință pentru serviciile aduse.
Ea era oferită și persoanelor din afara grani țelor imperiului, asigurând
acestora locuin ță și un venit. Totu și, acolo unde nu existau locuin țe
disponibile, se putea încasa o aloca ție în numerar sau echivalent valoric pe tot
restul vieții. Așadar, primele pe nsii au fost cele ale militarilor117.
În sistemul asigurărilor sociale de stat s -a constatat că pensiile sunt plă ți
lunare acordate fo știlor salaria ți deveni ți inap ți de muncă din cauza bătrâne ții
și invalidită ții, precum și urma șilor acestora.
Pensia a fost definită ca suma de bani acordată lunar persoanelor care
au ie șit din produc ție pentru limită de vârstă sau pentru invaliditate, precum și
în unele cazuri urma șilor acestor a118.
În literatura de specialitate se mai arată că, alături de venitul profesional
(de regulă salariul), pensia constituie o sursă principală de trai pentru o
importantă parte a popula ției.
Altfel spus, pensia reprezintă un venit de înlocuire acord at pentru
pierderea totală sau par țială a veniturilor profesionale, ca urmare a bătrâne ții
sau atingerii unei vârste, invalidită ții sau decesului persoanei asigurate sau
suma de bani lunară ce se acordă persoanelor care au ie șit din activitatea

117 Alexandru Țiclea, Editura Universul Juridic , București, 2011, p. 107

118 Idem

74
profesională pentru limită de vârstă, pentru invaliditate etc., care și-au
pierdut sus ținătorul și sunt incapabile de muncă119.
Drep tul la pensie este un drept garantat și de Constitu ția României120.
Actul normativ în materie este Legea nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice121.
În sistemul public de pensii se acordă următoar ele categorii de pensii122:
a) pensia pentru limită de vârstă;
b) pensia anticipată;
c) pensia anticipată par țială;
d) pensia de invaliditate;
e) pensia de urma ș.

III.1.2. Principalele schimbări aduse de Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice
Legea nr. 263/2010 continuă și ajustează procesul de reformă a
pensiilor început la 1 aprilie 2001, prin intrarea î n vigoare a Legii nr. 19/2000,
aducând o serie de schimbări majore cum ar fi:
Creșterea vârstelor standard de pensionare și a stagiilor complete de
cotizare pentru femei.
Legea prevede continuarea cre șterii vârstelor standard de pensionare
până î n luna ianuarie 2015, la 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru
bărba ți, așa cum a fost stabilită în baza Legii nr. 19/2000. La finalizarea
acestei etape, se continuă cre șterea graduală a vârstei standard de pensionare
numai pentru femei de la 60 la 63 de ani, până în ianuarie 2030.

119 Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Edi ția a II -a, Editura Univers Enciclopedic, Bucure ști, 1998.
120 Art. 47 alin. (2)
121 Publicată în Monitorul Oficial al Româ niei, Partea I, nr. 850 din 20 decembrie 2010, modificată ulterior prin Ordonan ța de urgen ță a
Guvernului nr. 117/2010 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 30 decembrie 2010).
122 Art 51 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

75
De asemenea, actul normativ sus men ționat prevede o cre ștere graduală
și a stagiului complet de cotizare pentru femei, de la 28 de ani în ianuarie
2011 la 35 de ani în ianuarie 2030.
Integrarea persoanelor apar ținând sist emelor neintegrate sistemului
public de pensii în sistemul unitar de pensii publice.
Prin abrogarea legilor speciale de pensii, respectiv Legea nr. 164/2001
și Legea nr.179/2004, cadrele militare, solda ții și grada ții voluntari, poli țiștii
și func ționarii publici cu statut special din sistemul administra ției
penitenciarelor, din domeniul apărării na ționale și al ordinii publice au fost
integra ți sistemului unitar de pensii publice.
Prin aceasta s -a avut î n vedere stabilirea pentru aceste categorii de
persoane a acelora și obliga ții și drepturi ca pentru to ți asigura ții sistemului
unitar de pensii publice.
În cazul acestora, contribu ția individuală de 5% plătită până la 1
ianuarie 2011 la bugetul de stat, se majorează la 10,5% și se virează la bugetul
asigurărilor sociale de stat. Majorarea cu 5,5% a contribu ției se realizează prin
creșterea soldei/salariului de bază, astfel încât câ știgul net să nu fie afectat.
Creșterea vârstelor standard de pensionare, a s tagiului complet de
cotizare și a stagiului minim de cotizare în specialitate pentru
cadrele militare, solda ții și grada ții voluntari, poli țiștii și
func ționarii publici cu statut special din sistemul administra ției
penitenciarelor.
Legea prevede cre șterea graduală a vârstei standard de pensionare atât
pentru femei, cât și pentru bărba ți, de la 55 de ani în ianuarie 2011 la 60 de
ani în ianuarie 2030.
Aceată majorare a vârstelor standard de pensionare a condus și la
modificarea statutelor profesionale, res pectiv a Legii nr. 80/1995 privind
statutul cadrelor militare și Legii nr. 360/2002 privind statutul poli țistului.

76
De asemenea, legea prevede cre șterea graduală a stagiului complet de
cotizare, atât pentru femei, cât și pentru bărba ți, de la 20 de ani în ianuarie
2011 la 30 de ani în ianuarie 2030, precum și a stagiului minim de cotizare în
specialitate, atât pentru femei, cât și pentru bărba ți, de la 15 ani în ianuarie
2011 la 20 de ani în ianuarie 2030.
Reglementarea unei noi proceduri de stabilire a valorii punctului
de pensie.
Valoarea punctului de pensie se stabile ște prin lege. Astfel, valoarea
punctului de pensie de la intrarea în vigoare a legii și până în anul 2020 se va
majora anual cu 100% din r ata infla ției, la care se adaugă 50% din cre șterea
reală a câ știgului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.
În cazul în care unul dintre ace ști indicatori are valoare negativă, la
stabilirea valorii punctului de pensie se utilizeză indicatorul cu valoare
pozitivă. În situa ția în care ace ști indicatori au valori negative se păstrează
ultima valoare a punctului de pensie.
Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual
cu 100% din rata infla ției, la care se adaugă 45% din c reșterea reală a
câștigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.
Procentul de cre ștere reală a câ știgului salarial mediu brut, luat în
considerare la majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se reduce
gradual cu câte 5% în fiecare an, astfel încât, începând cu anul 2030,
valoarea punctului de pensie să se majoreze anual numai cu 100% din rata
inflației realizată în anul precedent.
Creșterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii
publice prin includerea în sistem a per soanelor care realizează
venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, din
drepturi de autor și drepturi conexe, precum și din contracte și
conven ții civile.

77
În virtutea principiului obligativită ții și a principiului contributivită ții la
sistemul unitar de pensii publice, toate persoanele care ob țin venituri din
activită ți profesionale au obliga ția să plătească contribu ții la bugetul
asigurărilor sociale de stat în condi țiile legii.
De asemenea, se pot asigura în sistemul public de pensii, p e bază de
contract de asigurare socială avoca ții, personalul clerical și cel asimilat din
cadrul cultelor recunoscute de lege, neintegrate în sistemul public, precum și
orice alte persoane care doresc să se asigure în sistemul public, inclusiv cele
care su nt deja asiguate obligatoriu.
Descurajarea numărului de pensionări anticipate par țiale.
Noua lege prevede înăsprirea condi țiilor de acordare a acestei categorii
de pensie, stabilind penalizarea la 0,75% pentru fiecare lună de anticipare fa ță
de data î mplinirii vârstei standard de pensionare reduse, în condi țiile legii.
Anticiparea nu poate să depă șească 60 de luni (5 ani) fa ță de vârsta
standard de pensionare, iar penalizarea maximă devine 45% fa ță de 30 %, cât
era prevăzut în Legea nr 19/2000.
De re ținut că, în perioada de anticipare, persoana nu poate cumula
pensia anticipată par țială cu un venit salarial (cu excep ția consilierilor
locali sau jude țeni).
La îndeplinirea condi țiilor de pensie pentru limită de vârstă, penalizarea
se elimină, iar trecere a la pensie pentru limită de vârstă de face din oficiu.
Reglementarea unor criterii mai stricte în ceea ce prive ște accesul
la pensia de invaliditate și descurajarea pensionărilor de
invaliditate abuzive, nejustificate medical.
Documentul medical completa t de medicul curant a fost înlocuit cu
raportul de expertiză medicală a capacită ții de muncă, completat de medicul
expert al asigurărilor sociale.

78
De asemenea, se prevăd reglementări suplimentare, cu termene și mai
ales cu sanc țiuni, la procedura de exper tizare medicală, dar și o intensificare a
controalelor ulterioare înscrierii la pensie.
În acest mod se asigură cre șterea responsabilită ții medicului expert al
asigurărilor sociale. În sprijinul acestuia legea prevede posibilitatea încheierii
de conven ții între Casa Na țională de Pensii Publice și unită ți medicale de
specialitate pentru edificarea cazurilor neconcludente și a cazurilor unde
există suspiciuni cu privire la documenele medicale prezentate.
De asemenea, a crescut stagiul de cotizare necesar în r aport cu vârsta
persoanei la data emiterii deciziei medicale asupra capacită ții de muncă,
condi ție esen țială pentru înscrierea la pensie de invaliditate.
Reglementarea unei noi proceduri privind contestarea deciziilor de
pensie.
Conform noii legi, deciziile de pensii emise de casele teritoriale de
pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate la Comisia centrală de
contesta ții din cadrul Casei Na ționale de Pensii Publice, respectiv la comisiile
de contesta ții care fun cționează în cadrul Ministerului Apărării Na ționale,
Ministerului Administra ției și Internelor și Serviciului Român de Informa ții.
Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedura
administrativă prealabilă, obligatorie, fără cara cter jurisdic țional.

III.1.3. Persoanele asigurate
Asigura ții sistemului public de pensii pot fi cetă țeni români, cetă țeni ai
altor state sau apatrizi, pe perioada în care au domiciliul sau re ședința în
România.
Pot fi asigura ți ai sistemului public de pensii și cetă țenii români,
cetățenii altor state și apatrizii care nu au domiciliul sau re ședința în România,
în condi țiile prevăzute de instrumentele juridice cu caracter interna țional la
care România este parte.

79
Aceștia au obliga ția să plătească contribu ții de asigurări sociale și au
dreptul să beneficieze de presta ții de asigurări sociale.
În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul
legii123:
– persoanele care desfă șoară activită ți pe bază de contract individual de
muncă, inclusiv solda ții și grada ții voluntari;
– funcționarii publici;
– cadrele militare în activitate, solda ții și grada ții voluntari, poli țiștii și
funcționarii publici cu statut special din sistemul administra ției penitenciare,
din domeniul apărării na ționale, ordinii publice și siguran ței na ționale;
– persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât
cele salariale, din drepturi de autor și dreptu ri conexe definite potrivit art. 7
alin. (1) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal124, precum și din
contracte și conven ții civile încheiate p otrivit Codului civil;
– persoanele care î și desfă șoară activitatea în func ții elective sau care
sunt numite în cadrul autorită ții executive, legislative ori judecătore ști, pe
durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr -o organza ție a
coopera ției me șteșugăre ști, ale căror drepturi și obliga ții sunt asimilate cu cele
ale persoanelor amintite mai sus;
– persoanele care benficiază de drepturi băne ști lunare, ce se asigură din
bugetul asigurărilor de șomaj;
– persoanele care realizează, î n mod exclusiv, un venit brut pe an
calendaristic echivalent cu de cel pu țin 4 ori câ știgul salarial mediu brut
utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în
una dintre situa țiile următoare:

123 Art 6 din Legea nr. 263/2010 prvind sistemul unitar de pensii p ublice
124 Art. 7 alin. (1) pct. 131 din Codul fiscal: dreptul de autor și drepturile conexe – constituie obiect al acestora operele originale de
creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi modalitatea de crea ție, modul sau forma de exprimare și
independent de valoarea și destinația lor, operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, precum
și drepturile conexe dreptului de autor și drepturile sui -generis, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și
drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare.

80
a) administratori sau manag eri care au încheiat contract de
administrare sau de management;
b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate să defă șoare activită ți economice;
d) persoane angajate în institu ții interna ționale, dacă n u sunt
asigura ții acestora;
e) alte persoane care realizează venituri din activită ți
profesionale.
– cadrele militare trecute în rezervă, poli țiștii și func ționarii publici cu
statut special din sistemul administra ției penitenciare, ale căror raporturi de
serviciu au încetat, din domeniul apărării na ționale, ordinii publice și
siguran ței na ționale, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din
bugetul de stat;
Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de
asigurare socială, a voca ții, personalul clerical și cel asimilat din cadrul
cultelor recunocute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice
persoană care dore ște să se asigure, respectiv să î și completeze venitul
asigurat.

III.1.4. Stagiul de cotizare
Stagiul de cotizare este perioada de timp pentru care s -au datorat
contribu ții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea
pentru care asigura ții cu declara ție individuală de asigurare socială sau
contract de asigurare socială au datorat și plătit contribu ții de asigurări sociale
la sistemul public de pensii.
Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:
– perioada de asigurare realizată după data intrării în vi goare a legii,
începând cu data de 1 ianuarie 2011;

81
– perioada de asigurare realizată între 1 aprilie 2001 și 31 decembrie
2010, în baza prevederilor Legii nr. 19/2000;
– vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la
data de 1 aprilie 2001;
– vechimea în servici u recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în cazul
cadrelor militare în activitate, solda ților și grada ților voluntari, poli țiștilor și
funcționarilor publici cu statut special din sistemul administra ției
penitenciarelor, din domeniul apărării na ționale, ordinii publice și siguran ței
naționale, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice;
– perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 31 decembrie 2010, în cazul
cadrelor militare trecute în rezervă, poli țiștilor și func ționarilor publici cu
statut special din sistemul administra ței penitenciarelor ale căror raporturi au
încetat, din domeniul apărării na ționale, ordinii publice și siguran ței na ționale,
care au beneficiat de ajutoare lunare de la bugetul de stat;
– perioada de vechime în muncă recunoscută în baza prevederilor
Decretului -lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6
martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite prizonieri,
republicat;
– perioada suplimentară la vechimea în muncă sau la vechimea în
serviciu acordată pentru perioadele realizate în grupele I și a II -a de muncă,
respectiv în condi ții deosebite, speciale și alte condi ții de muncă;
– perioadele de asigurare realizate în alte țări în condi țiile stabilite prin
acordurile sau conven țiile interna ționale la care România este parte;
– timpul util la pensie realizat de agricultori în condi țiile reglementate
de legisla ția specifică, anterioară datei de 1 aprilie 2001.

82
În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare și
perioadele necontributive, denumite perioade asimilate, în care asiguratul125:
– a beneficiat de pensie de invaliditate;
– a urmat cursurile de zi ale învă țământului universitar, pe durata
normală a studiilor respective, cu condi ția absolvirii acestora cu
diplomă;
– a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen s au militar cu
termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat
sau în prizonierat;
– a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de
indemniza ții de asigurări sociale;
– a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu
pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de
muncă și boli profesionale;
– a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu
pentru cre șterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handica p, de până la 3 ani;
– a fos elev al unei școli militare/ școli de agen ți de poli ție sau student
al unei institu ții de învă țământ din sistemul de apărare na țională,
ordine publică și siguran ță na țională pentru formarea cadrelor
militare, poli țiștilor și fun cționarilor publici cu statut special din
sistemul administra ției penitenciare, cu excep ția liceului militar.
Asigura ții care au absolvit mai multe institu ții de învă țământ superior
beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de
studii, la alegere. Ace știa benficiază de perioadele asimilate dacă în aceste
perioade nu au realizat stagii de cotizare.

125 Art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pe nsii publice

83
Stagiul de cotizare se certifică asigura ților, din oficiu, o dată la 2 ani, de
Casa Na țională de Pensii Publice și de casele de pensii sectoriale, dar și la
cererea pensionarilor, cotra cost.

III.2. Pensia pentru limită de vârstă
III.2.1. No țiune și condi ții de acordare
Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc,
cumulativ, la data pensionării, condi țiile privind vârsta standard de
pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz.
Vârsta standard de pensionare este de 65 d e ani pentru bărba ți și
de 63 de ani pentru femei . Pentru a elimina efectele imediate negative ale
aplicării legii și discriminarea în func ție de vârstă, legiuitorul a prevăzut
eșalonarea vârstelor standard de pensionare în perioada 2011 – 2030 pentru
femei, respectiv în perioada 2011 – 2014 pentru bărba ți, prin cre șterea
graduală a vârstelor de pensionare, pornindu -se de la 59 de ani pentru femei
și de la 64 de ani pentru bărba ți de la 1 ianuarie 2011.
Stagiul minim de cotizare este de 15 ani , atât pentru femei, cât și
pentru bărba ți. Similar cu cre șterea vârstelor standard de pensionare, cre șterea
stagiului de cotizare de la 13 ani la 15 ani se face conform e șalonării
prevăzute în anexa nr. 5 la lege.
Condi țiile men ționate mai sus sunt generale și esențiale, neîndeplinirea
uneia conduce la respingerea dosarului de pensie de către casa de pensii
competentă.
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani , atât pentru femei, cât și
pentru bărba ți.
În cazul cadrelor militare în activitate, solda ților și grada ților
voluntari, poli țiștilor și func ționarilor publici cu statut special din
sistemul administra ței penitenciare, din domeniul apărării na ționale, ordinii

84
publice și siguran ței na ționale, vârsta standard de pensionare este de 60 de
ani, atât la fem ei, cât și pentru bărba ți.
Stagiul minim de cotizare în specialitate, specific în cazul
persoanelor amintite mai sus, este de 20 de ani , atât pentru femei, cât și
pentru bărba ți, iar stagiul complet de cotizare este de 30 de ani , atât pentru
femei, cât și pentru bărba ți.
În cazul acestor persoane, condi țiile generale și esen țiale care trebuie
îndeplinite cumulativ pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă sunt:
vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare în specialitate.
Legea prevede pentru aceste persoane alte vârste standard de
pensionare, alte stagii complete de cotizare, respectiv un stagiu minim de
cotizare în specialitate, cuprinse în anexa nr. 6 la lege.
Creșterea graduală a vârstelor standard de pensionare pentru aceste
persoane a pornit din ianuarie 2011 de la vârsta de 55 de ani atât pentru
femei, cât și pentru bărba ți, pentru a ajunge în ianuarie 2030 la vârsta de 60 de
ani atât pentru femei, cât și pentru bărba ți.

III.2.2. Reducerea vârstelor sta ndard de pensionare pentru asigura ții
care au desfă șurat activită ți în condi ții speciale de muncă
Persoanele care au realizat stagii de cotizare în condi ții deosebite,
condi ții speciale și/sau alte condi ții de muncă beneficiază de pensie pentr u
limită de vârstă înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, în func ție
de numărul anilor de stagiu de cotizare realiza ți în astfel de condi ții de muncă.
Reducerea vârstei standard de pensionare pentru persoanele care au
realizat stagii de coti zare în condi țiile de muncă enumerate mai sus, se face
numai dacă au realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.
În cazul personalului civil, stagiul complet de cotizare este de 35 de ani,
atât pentru femei, cât și pentru bărba ți, iar în cazul p ersonalului militar/cu

85
statut special stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei,
cât și pentru bărba ți.
În func ție de numărul de ani de stagiu de cotizare realiza ți în condi ții
speciale și/sau alte condi ții de muncă, reducerea vâ rstei standard de
pensionare se face conform tabelului126 de mai jos:
Stagiul de cotizare realizat în condi ții
speciale
(ani împlini ți) Reducerea vârstei standard de
pensionare:
Ani Luni
2 1 –
3 1 6
4 2 –
5 2 6
6 3 –
7 3 6
8 4 –
9 4 6
10 5 –
11 5 6
12 6 –
13 6 6
14 7 –
15 7 6
16 8 –
17 8 6
18 9 –
19 9 6
20 10 –

126 Art. 55 alin. (1) lit. b) – Tabelul nr. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

86
21 10 6
22 11 –
23 11 6
24 12 –
25 12 6
26 de ani și peste 13 –

Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la art. 55 din
lege, precum și cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca
reducerea totală să fie mai mare de 13 ani127.
Astfel, vârstele standard de pensionare reduse nu pot fi mai mici de
50 de ani pentru femei și de 52 de ani pentru bărba ți, respectiv de 45 de
ani pentru cadrele milita re în activitate, solda ții și grada ții voluntari,
polițiștii și func ționarii publici cu statut special din sistemul
administra ției penitenciare , din domeniul apărării na ționale, ordinii
publice și siguran ței na ționale.
Există și situa ții expres prevăzute d e lege unde vârsta standard de
pensionare redusă nu poate fi mai mică de 40 de ani pentru femei și 45 de ani
pentru bărba ți, în cazul balerinilor și acroba ților.
Exemplu:
Un bărbat născut în octombrie 1955 a realizat un stagiu de cotizare
astfel:
– 9 ani și 2 luni, în condi ții speciale de muncă;
– 6 ani, în condi ții deosebite de muncă;
– 17 ani și 5 luni, în condi ții normale de muncă.
Stagiul de cotizare realizat se calculează după cum urmează:
– 9 ani și 2 luni, în condi ții speciale de muncă;
– 6 ani, î n condi ții deosebite de muncă;

127 Art. 60 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

87
– 17 ani și 5 luni, în condi ții normale de muncă;
– 4 ani și 6 luni spor la vechime pentru cei 9 ani și 2 luni lucra ți în
condi ții speciale de muncă;
– 1 an spor la vechime pentru cei 6 ani lucra ți în condi ții deosebite de
muncă.
Total stagiu de cotizare realizat: 38 ani și 3 luni
Conform anexei nr. 5 la lege, vârsta standard de pensionare este de 65
de ani, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani.
Întrucât a realizat stagiul complet de cotizare, beneficiază de pen sie
pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare.
Pentru cei 9 ani și 2 luni realiza ți în condi ții de muncă speciale și 6 ani
realiza ți în condi ții de muncă deosebite beneficiază de o reducere a vârstei
standard de pensionare cumula tă de 5 ani și 6 luni și, prin umare, poate
solicita pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 59 de ani și 6
luni (65 de ani – 5 ani și 6 luni).

III.2.3. Stabilirea pensiei
Pensia pentru limită de vârstă se acordă la cererea persoanei
îndreptă țite, a tutorelui acesteia, a curatorului acesteia, precum și a
mandatarului desemnat prin procură specială.
Cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, împreună cu
actele care dovedesc îndeplinirea condi țiilor pre văzute de lege, se depune,
începând cu data îndeplinirii acestor condi ții, la casa teritorială de pensii, în
funcție de domiciliul solicitantului. Prin domiciliul persoanei solicitante se
înțelege locul unde o persoană î și are locuin ța statornică sau princ ipală și se
dovede ște cu actul de identitate.
În cazul persoanelor care au domiciliul în state cu care România aplică
instrumente juridice cu caracter interna țional, depunerea cererii și a actelor
doveditoare se face cu respectarea dispozi țiilor prevăzute de acestea. Astfel,

88
pentru stabilirea drepturilor de pensie, persoana îndreptă țită se adresează unei
singure institu ții, cererea astfel depusă fiind valabilă pentru toate institu țiile la
legisla ția cărora persoana respectivă a fost supusă, potrivit princip iului cererii
unice.
Cererile pentru stabilirea dreptului la presta ții se depun la:
a) institu ția de la locul de re ședință al persoanei interesate, dacă
lucrătorul/asiguratul sau, după caz, asiguratul decedat a fost supus legisla ției
acestei institu ții;
b) institu ția statului membru la a cărui legisla ție a fost supus ultima
dată, dacă persoana îndreptă țită sau asiguratul decedat, după caz, nu a fost
supus legisla ției pe care o aplică institu ția de la locul de re ședință;
c) în cazul men ționat la lit. b) cererea se depune de către persoana
interesată direct la institu ția de instrumentare sau prin intermediul institu ției
de la locul de re ședință, care nu poate refuza primirea cererii pentru acordarea
presta țiilor.
Dacă solicitantul nu are r eședința pe teritoriul unui stat membru, acesta
adresează cererea de acordare de presta ții institu ției statului la legisla ția căruia
a fost supus ultima dată lucrătorul/asiguratul sau asiguratul decedat, după caz.
În România , cererea se adresează casei teritoriale de pensii din raza de
reședință, respectiv casei teritoriale de pensii în raza căreia persoana
interesată sau asiguratul decedat a fost asigurat ultima dată.
În situa ția în care solicitantul stabilit în străinătate sau asiguratul
decedat a avut, respectiv are calitatea de pensionar în sistemul public de
pensii din România, competen ța îi va reveni casei de pensii în eviden ța/arhiva
căreia se află dosarul de pensie activ sau pasiv.
În cazul în care dosarul de pensie al beneficiarului stabil it în străinătate
se află în eviden ța/arhiva unei case locale de pensii, competen ța va fi
transferată, cu excep ția unor situa ții temeinic justificate, în sarcina casei
teritoriale de pensii în subordinea căreia func ționează casa locală.

89
Pentru personalul m ilitar care a realizat cel pu țin stagiul minim de
cotizare în specialitate, cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârstă,
împreună cu actele doveditoare, se depune de la data îndeplinirii condi țiilor de
acordare a pensiei la unitatea militară/ins pectoratul jude țean/structura sau
direc ția jude țeană de informa ții, după caz, din care a făcut parte persoana la
data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu.
Cererea privind acordarea drepturilor de pensie poate fi r etrasă de
persoana care a depus -o, până la emiterea deciziei de pensionare.

III.2.4. Actele necesare pentru înscriere
În vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, cererea va fi
însoțită de următoarele documente:
– carnetul de muncă, în original și copie;
– carnetul de muncă pentru membrii C.A.P., în original și copie, în
cazul persoanelor care au desfă șurat activitate în cadrul fostelor cooperative
agricole de produc ție;
– carnetul de asigurări sociale pentru agricult ori, în original și copie, în
cazul persoanelor care au fost asigurate conform Legii nr. 80/1992 privind
pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor128, cu
modifică rile și completările ulterioare;
– actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate,
certificat de na ștere și de căsătorie, în original și copie, după caz;
– livretul militar, în original și copie, în cazul persoanelor care au
efectua t stagiul militar ca militar cu termen sau militar cu termen redus;
– diplomă de absolvire a învă țământului universitar și foaia matricolă,
în original și copie, și/sau adeverin ță eliberată de institu ția de învă țământ
superior, din care rezultă durata norm ală, perioada efectuării studiilor și faptul
că acestea au fost urmate la zi, pentru persoanele care au absolvit o institu ție

128 Publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 180 din 29 iulie 1992

90
de învă țământ superior la cursuri de zi. Pentru persoanele care au absolvit
institu ții de învă țământ universitar în străinătate es te necesară și dovada
echivalării acestora de către statul român;
– actele doveditoare privind stagiul de cotizare în specialitate solicitate
de către persoana interesată de la centrul militar zonal/jude țean/de sector,
unitatea militară/inspectoratul jude țean/structura sau direc ția jude țeană de
informa ții din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă sau direct
în retragere/încetării raporturilor de serviciu, după caz;
– adeverin ță privind stagii de cotizare realizate în alte sisteme de
asigur ări sociale, neintegrate în sistemul public, în original, în cazul
persoanelor care au realizat stagii de cotizare într -un astfel de sistem;
– adeverin ță privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin
lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original. Adeverin ța
este necesară doar pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001 și numai
pentru acele sporuri permanente care nu au fost înregistrate în carnetul de
muncă. De asemenea, dovedirea sporului de vechime în muncă prin
adeverin ță se face numai pentru perioada 01 aprilie 1992 – 1 aprilie 2001,
dacă nu este înregistrat în carnetul de muncă, întrucât pentru perioada
anterioară acestei date se valorifică sporul de vechime potrivit legii129;
– adeverin ță privind stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă,
grupa a II -a de muncă, în condi ții deosebite, speciale și alte condi ții de muncă,
în original;
– procură specială pentru mandatar, în original și copie, în cazul în care
persoana îndreptă țită la pensie pentru limită de vârstă mandatează prin
procură specială o altă persoană pentru a întocmi formalită țile necesare
înscrierii la pensie;
– acte care dovedesc calitatea de beneficiar al Decretului -lege nr.
118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive

129 Art 165 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

91
politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a
celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri130, republicat, sau al
Legii nr. 341/2004, legea recuno știnței față de eroii -martiri și luptătorii care
au contribuit la victoria Revolu ției române din decembrie 1989, precum și față
de persoanele care și-au jertfit via ța sau au avut de suferit în urma revoltei
muncitore ști anticomuniste de la Bra șov din noiembrie 1987131, cu
modificările și completările ulterioare;
– adeverin ță care să ateste perioadele de activitate realizate după data de
1 ianuarie 2011, în original. Aceste adeverin țe sunt necesare întrucât,
începând cu 1 ianuarie 2011, nu se mai întocme ște și nu se mai completează
carnetul de muncă și este necesară identificarea anga jatorului, respectiv a
casei teritoriale sau sectoriale de pensii, în vederea ob ținerii adeverin ței
privind stagiul de cotizare și venitul asigurat, necesară stabilirii drepturilor de
pensie;
– alte acte întocmite conform procedurilor legale prin care se d ovedesc
elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

III.2.5. Încetarea plă ții pensiei
Plata pensiei pentru limită de vârstă încetează începând cu luna
următoare celei în care pensionarul a decedat sau acesta nu mai îndepl inește
condi țiile legale în temeiul căreia i -a fost acordată pensia.
Încetarea plă ții pensiei se face prin decizie emisă de casele teritoriale de
pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, cu respectarea regimului
juridic al deciziei de înscriere la pensie.

III.2.6. Suspendarea plă ții pensiei
Plata pensiei pentru limită de vârstă se suspendă începând cu luna
următoare celei în care:

130Publicat în Monitorul Oficial, Partea I , nr. 50 din 9 aprilie 1990
131 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004

92
– pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care
România a î ncheiat conven ție de reciprocitate în domeniul
asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se
plăte ște de către celălalt stat;
– pensionarul nu mai îndepline ște condi țiile prevăzute de lege,
referitoare la cumulul pensiei cu salariu l;
– pensionarul a depus o cerere în acest sens.
Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorită ți și institu ții
publice, ra ționalizarea cheltuielilor publice, sus ținerea mediului de afaceri și
respectarea acordurilor –cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar
Inerna țional132, permite cumulul pensiei nete pentru limită de vârstă cu
veniturile salariale , sau după caz, asimilate salariilor realizate din
exercitarea unei activită ți pe bază de contract de muncă, raport de
serviciu sau în baza actului de numire , în cadrul autorită ților și institu țiilor
publice centrale și locale, precum și în cazul regiilor autonome, societă ților
naționale, companiilor na ționale și societă ților come rciale la care capitalul
social este de ținut integral sau majoritar de stat, numai dacă nivelul acesteia
nu depă șește câ știgul salarial mediu brut pe economie utilizat la
fundamentarea Bugetului asigurărilor sociale de stat.
În caz contrar, pensionarii au obliga ția ca, în termen de 15 zile de la
data survenirii situa ției de cumul, să î și exprime în scris op țiunea între
suspensarea plă ții pensiei și încetarea contractului/raportului de muncă sau de
serviciu/actului de numire în func ție.
Un caz tipic de suspe ndare a plă ții pensiei pentru limită de vârstă la
cererea pensionarului este cel în care so țul supravie țuitor care are dreptul la
pensie proprie și îndepline ște condi țiile pevăzute de lege pentru ob ținerea
pensiei de urma ș după so țul decedat poate opta pe ntru cea mai avantajoasă
pensie.

132 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009

93
În această situa ție, suspendarea plă ții pensiei pentru limită de vârstă se
face cu luna următoare înregistrării solicitării la casa teritorială de pensii,
respectiv casa de pensii sectorială.
De asemenea, în situa ția pensi onarilor pentru limită de vârstă care
beneficiază și de indemniza ție de înso țitor, ca urmare a trecerii de la pensie de
invaliditate de gradul I la pensie pentru limită de vârstă, plata acestei
indemniza ții se suspendă pe perioada î n care pensionarul este internat într -o
institu ție de asisten ță socială sau într -o unitate medicală specializată, în care
se asigură supraveghere și îngrijire permanentă, cu excep ția pensionarilor
nevăzători.
Aceste prevederi nu se aplică în situa ția în c are pensionarul este internat
într-o institu ție de asisten ță socială sau unitate medicală specializată,
constituită exclusiv pe bază de fonduri private.
Suspendarea și reluarea plă ții pensiei se fac prin decizie emisă de casele
teritoriale de pensii, res pectiv de casele de pensii sectoriale, cu respectarea
regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.

Exemplu:
Un pensionar, având cuantumul pensiei nete de 3007 de lei, încheie un
contract individual de muncă pe durată determinată (6 luni) la o institu ție
publică, începând cu data de 15 martie 2011.
Considerând că a îndeplinit toate formalită țile cu privire la op țiunea
pentru suspendarea plă ții pensiei, prevăzute în Legea nr. 329/2009, plata
pensei pentru limită de vârstă se suspe ndă începând cu luna următoare
angajării, respectiv cu data de 1 aprilie 2011.
La data de 15 septembrie 2011 contractul de muncă încetează de drept.
Persoana depune cerere pentru reluare a plă ții pensiei pentru limită de
vârstă la data de 5 octombrie 2011 .

94
În acest caz, plata pensiei penru limită de vârstă se reia începând cu
data de 1 octombrie 2011, întrucât a depus cererea în termen de 30 de zile de
la data încetării contractului de muncă.

III.3. Pensia anticipată și pensia anticipată parț ială
III.3.1. No țiune și condi ții de înscriere
Față de legisla ția anterioară, care prevedea acordarea pensiei anticipate
pentru asigura ții care au depă șit stagiul complet de cotizare cu cel pu țin 10
ani, Legea nr. 263 /2010 privind sistemul unitar de pensii publice este mai
generoasă.
Pentru civili, pensia anticipată poate fi acordată, cu cel mult 5 ani
înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare din anexa nr. 5 la lege, dacă
au realizat un stagiu de cotizare cu cel pu țin 8 ani mai mare decât stagiul
complet de cotizare prevăzut în aceea și anexă.
Pentru personalul militar/asimilat acestuia, pensia anticipată se
cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare din
anexa nr. 6 la lege, dacă:
– au realizat un stagiu complet de cotizare cu cel pu țin 8 ani mai mare
decât stagiul complet de cotizare prevăzut în aceea și anexă;
– au realizat stagiul minim de cotizare în specialitate;
– sunt trecu ți în rezerv ă/au încetat raporturile de serviciu ca urmare a
împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzute de statutul cadrelor
militare/poli țiștilor/func ționarilor publici cu statut special din
sistemul administra ției penitenciare sau ca urmare a reorganizării
unor unită ți și a reducerii unor func ții din statele de organizare,
precum și pentru alte motive sau nevoi ale institu țiilor din domeniul
apărării na ționale, ordinii publice și siguran ței na ționale;
– sunt trecu ți în rezervă sau direct în retragere/au încetat raporturile de
serviciu ca urmare a clasării medicale ca inap ți sau ap ți limitat

95
pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză
medico -militară.
Specific pentru cadrele militare în activitate, solda ții și grada ții
voluntari, poli țiștii și func ționarii publici cu statut special din sistemul
administra ției penitenciare, din domeniul apărării na ționale, ordinii publice și
siguran ței na ționale, este că pentru obținerea pensiei anticipate , pe lângă
condi țiile generale , Legea nr. 263/2010 impune obligativitatea realizării
stagiului minim de cotizare în specialitate133 și regăsirea în una dintre
sitațiile enumerate mai sus.
În vederea înscrierii la pensi e anticipată, stagiul de cotizare realizat nu
cuprinde perioadele asimilate în care persoana:
– a beneficiat de pensie de invaliditate;
– a urmat cursurile la zi ale învă țământului universitar, organizat
potrivit legii, pe durata normală a studiilor respe ctive, cu condi ția
absolvirii acestora cu diplomă;
– a satisfăcut stagiul militar ca militar în termen sau militar cu termen
redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în
prizonierat;
– a fost elev al unei școli militare/ școli de agen ți de poli ție sau student
al unei institu ții de învă țământ din sistemul de apărare na țională,
ordine publică și siguran ță na țională pentru formarea cadrelor
militare, poli țiștilor și func ționarilor publici cu statut special din
sistemul admi nistra ției penitenciare, cu excep ția liceului militar.
Perioadele asimilate stagiului de cotizare se vor valorifica la trecerea la
pensia pentru limită de vârstă.
De asemenea, la determinarea stagiului de cotizare necesar înscrierii la
pensie anticipată n u se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în
sistemele de asigurări sociale neintegrate sistemului public.

133 A se vedea anexa nr. 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

96
Stagiul de cotizare în specialitate nu cuprinde perioadele suplimentare
acordate pentru activitatea desfă șurată în condi ții deosebite, c ondiții speciale
și alte condi ții de muncă.
În vederea deschiderii dreptului la pensie anticipată, stagiul de cotizare
cuprinde și perioadele suplimentare la vechime acordate pentru activitatea
desfă șurată în grupele I și a II -a de muncă, respectiv în cond iții deosebite,
speciale și alte condi ții de muncă.
Este interzis cumulul pensiei anticipate cu venituri ob ținute în calitatea
de asigurat obligatoriu al sistemului unitar de pensii publice; excep ția o
reprezintă consilierii locali și consilierii jude țeni.
Pentru a evita înregistrarea unor debite reprezentând drepturi încasate
necuvenit, persoana aflată în situa ție de cumul al pensiei anticipate cu alte
venituri de natura celor men ționate mai sus trebuie să solicite casei teritoriale
de pensii/casei de pens ii sectoriale care achită drepturile suspendarea plă ții
pensiei anticipate .
La data îndeplinirii condi țiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de
vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se
recalculează prin adăuga rea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de
cotizare realizate în perioada de suspendare a plă ții pensiei anticipate.
Opera țiunea de transformare a pensiei anticipate în pensie pentru limită
de vârstă se face din oficiu, nefiind necesară o soli citare din partea
pensionarului.
Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută pentru pensia
anticipată nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de lege
sau de alte acte normative134.
Dacă în cazul pensiei anticipate noua lege este mai generoasă nu
acela și lucru se poate spune și în cazul pensiei anticipate par țiale, unde

134 Art 63 din Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

97
procentul de penalizare a crescut, tocmai pentru a descuraja înscrierea
persoanelor, încă apte de muncă, la acest tip de pensie.
Totu și, pensia anticipată par țială poate fi acordată, cu cel mult 5 ani
înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat
stagiul complet de cotizare, precum și cele care au depă șit stagiul complet de
cotizare cu până la 8 ani.
La stabilirea acestei categorii de pensii nu sunt luate în considerare
perioadele asimilate stagiului de cotizare , enumerate la pensia anticipată.
Perioadele asimila te stagiului de cotizare se vor valorifica la trecerea la
pensia pentru limită de vârstă.
La fel ca și la pensia anticipată legea interzice cumulul pensiei
anticipate par țiale cu venituri ob ținute în calitatea de asigurat obligatoriu al
sistemului unitar d e pensii publice; excep ția o reprezintă consilierii locali și
consilierii jude țeni.
Pentru a evita înregistrarea unor debite reprezentând drepturi încasate
necuvenit, persoana aflată în situa ție de cumul al pensiei anticipate par țiale cu
alte venituri de natura celor men ționate mai sus trebuie să solicite casei
teritoriale de pensii/casei de pensii sectoriale care achită drepturile
suspendarea plă ții pensiei anticipate par țiale.
Trecerea de la pensia anticipată par țială la pensia pentru limită de vârstă
se face din oficiu, spre deosebire de legisla ția anterioară, care condi ționa
această trecere de depunerea unei cereri de către pensionar.
Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută pentru pensia
anticipată par țială nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de
lege sau de alte acte normative.
Procentul de penalizare a cuantumului pensiei este fix – 0,75% pentru
fiecare lună de anticipare, ceea ce poate conduce la o penalizare maximă de
45% din cuantumul pensiei pen tru limită de vârstă. Legisla ția anterioară

98
prevedea procente diferen țiate, cuprinse între 0,5% și 0,50%, iar penalizarea
maximă ajungea la 30%.
Penalizarea se aplică până la îndeplinirea condi țiilor pentru
obținerea pensiei pentru limită de vârstă.
Cu tit lu de noutate absolută , Legea nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice introduce posibilitatea pensionarii anticipate
parțiale fără penalizare pentru persoanele care au locuit cel putin 30 de ani
în zonele afectate de poluarea remanentă dator ată extrac ției și prelucrării
minereurilor neferoase cu con ținut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu,
zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Cop șa Mică și Zlatna, pe o
raza de 8 km în jurul acestor localită ți.
Aceste persoane vor putea beneficia de reducerea vârstei standard de
pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută de lege.
Pentru a putea beneficia de reducerea men ționată mai sus, persoana are
obliga ția să dovedească că a domiciliat sau a avut re ședința într -una din
localită țile respective sau în unită țile administrativ -teritoriale aflate pe o rază
de 8 km în jurul acestor localită ți.

III.3.2. Data acordării pensiei
Pensia anticipată, respectiv pensia anticipată par țială se cu vine de la
data îndeplinirii condi țiilor prevăzute de lege, se acordă de la data înregistrării
cererii la casa teritorială de pensii sau casa de pensii sectorială, după caz, și se
plăte ște de la data acordării, dar nu înainte de data încetării calită ții de
asigurat.
Prin excep ție, în cazul persoanelor asigurate pe bază de contract de
asigurare socială nu este necesară încetarea calită ții de asigurat.
În situa ția în care data îndeplinirii condi țiilor de pensionare coincide cu
o zi de sărbătoare legală, de r epaus săptămânal sau când serviciul este
suspendat, cererea de pensionare, împreună cu actele necesare, se poate

99
depune în prima zi lucrătoare ce urmează, fiind considerată depusă de la data
îndeplinirii condi țiilor.

III.3.3. Plata pensiei
Plata pensiei se face lunar.
În func ție de op țiunea pensionarului titular sau pensionarului de urma ș,
plata pensiei de face astfel;
– prin mandat po ștal, la domiciliul solicitantului;
– în cont curent sau în cont de card, în condi țiile stabilite prin
conven țiile încheiate între Casa Na țională de Pensii Publice, casele
de pensii sectoriale și Compania Na țională „Po șta Română” S.A.
sau între Casa Na țională de Pensii Publice, casele de pensii sectorile
și bănci.

III.4. Pe nsia de invaliditate
III.4.1. Condi țiile de înscriere și beneficiarii pensiei de invaliditate.
Au dreptul la pensie de invaliditate, în condi țiile legii, asigura ții care și-
au pierdut total sau cel pu țin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
a) accidentelor de muncă și bolilor profesionale;
b) neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;
c) bolilor obi șnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.
De asemenea, mai beneficiază de pensie de invaliditate:
– asigura ții care și-au pierdut total sau cel pu țin jumătate din capacitatea
de muncă în timpul sau din cauza obliga țiilor militare, respectiv au satisfăcut
serviciul miliar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata
legal stabilită, a fost concentr at, mobilizat sau în prizonierat sau au fost elevi
ai unei școli militare/ școli de agen ți de poli ție/studen ți ai unei institu ții de
învățământ din sistemul de apărare na țională, ordine publică și siguran ță

100
națională pentru formarea cadrelor militare, poli țiștilor și func ționarilor
publici cu statut special din sistemul penitenciare, cu excep ția liceului militar;
– elevii, ucenicii și studen ții care și-au pierdut total sau cel pu țin
jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor sau bolilor
profe sionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale;
– persoanele care și-au pierdut total sau cel pu țin jumătate din
capacitatea de muncă și marii mutila ți, ca urmare a participării la
evenimentele care au avut loc î n Decembrie 1989, dar care erau cuprin și într –
un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidită ții din această
cauză.
În vederea înscrierii la pensie de invaliditate, trebuie îndeplinite
următoarele condi ții:
– persoana trebuie să fie încadra tă într -un grad de invaliditate prin
decizie medicală emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, iar în cazul
personalului militar/asimilat acestuia de către comisiile de expertiză medico –
militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare na țională, ordine publică
și siguran ță națională;
– persoana care și-a pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli
obișnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca trebuie să aibă un
stagiu de cotizare necesar în raport cu vârsta acesteia la data emiterii deciziei
medicale asupra capacită ții de muncă conform tabelului135 de mai jos:

Vârsta persoanei la data emiterii deciziei
medicale asupra capacit ății de muncă Stagiul de cotizare necesar
(ani)
până la 20 ani 1
de la 20 -23 ani 2
23-25 ani 3
25-29 ani 6

135 Art. 73 alin. (1), Tabelul nr. 3 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

101
29-33 ani 9
33-37 ani 11
37-41 ani 14
41-45 ani 17
45-49 ani 20
49-53 ani 23
53-57 ani 25
57-60 ani 26
peste 60 de ani 27

Compartiv cu Legea nr. 19/2000, actuala reglementare în domeniul
pensiilor cre ște stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta persoanei la data
emiterii deciziei medicale asupra capacită ții de muncă, condi ție esen țială
pentru înscrierea la pensie de in validitate.
În vederea deschiderii dreptului la pensie de invaliditate, stagiul de
cotizare necesar cuprinde și perioadele suplimentare acordate pentru
activitatea desfă șurată în grupele I și a II -a de muncă, respectiv în condi ții
deosebite, speciale și alte condi ții de muncă.
De asemenea, au dreptul la pensie de invaliditate și persoanele cu
handicap grav sau accentuat, preexistent calită ții de asigurat, precum și
nevăzătorii, dacă au realizat cel pu țin jumătate din stagiul de cotizare necesar
prevăzut în tabelul de mai sus.
Persoanele cu handicap care solicită pensie de invaliditate trebuie să
facă dovada acestui statut cu certificatul de încadrare în grad de handicap,
emis în condi țiile legii, care con ține obligatoriu următoarele elemente: data
ivirii han dicapului, gradul de handicap, termenul de revizuire permanent,
precum și men țiunea că a fost emis în vederea aplicării prevederilor art. 73
alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

102
Schimbarea ulterioară înscrierii la pensie de invaliditate a gradului de
handicap nu afectează drepturile de pensie acordate, cu excep ția cazului în
care certificatul de încadrare în grad de handicap a fost anulat.

III.4.2. Gradele de invaliditate
În raport cu gradul de reducere a capacită ții de muncă , invaliditatea
este:
a) de gradul I , caracterizată prin pierderea totală a capacită ții de
muncă și a capacită ții de autoîngrijire. Acest grad de invaliditate determină și
lipsa capacită ții de autoservire, autoconducere sau de orientare spa țială,
invalidu l necesitând îngrijire și supraveghere permanentă din partea altei
persoane, fiind considerat cel mai grav tip de invaliditate;
b) de gradul II , caracterizată prin pierderea totală a capacită ții de
muncă, cu păstrarea capacită ții de autoîngrijire. Spre de osebire de
invaliditatea de gradul I în cazul invalidită ții de gradul II, invalidul are
posibilitatea să se autoservească, autoconducă și să se orienteze spa țial, fără
ajutorul altei persoane;
c) de gradul III , caracterizată prin pierderea a cel pu țin jumă tate din
capacitatea de muncă, persoana putând să păstreze o activitate profesională,
corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Conform prevederilor legii, criteriile și normele pe baza cărora se face
încadrarea în gradele I, II și III de invaliditate se stabiliesc prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Protec ției Sociale,
Ministerului Apărării Na ționale, Ministerului Administra ției și Internelor și
Serviciului Român de Informa ții, după caz, cu aviz ul Ministerului Sănătă ții.
În acest sens, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 pentru
aprobarea criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic func țional și

103
de evaluare a capacită ții de muncă pe baza cărora se face încadrarea în
gradele I, II și III de invaliditate136.
Evaluarea capacită ții de muncă, în vederea stabilirii gradului de
invaliditate, se face la cerere de către medicul specializat î n expertizarea
medicală a capacită ții de muncă din cadrul Casei Na ționale de Pensii Publice,
iar în cazul cadrelor militare în activitate, solda ților și grada ților voluntari,
polițiștilor și func ționarilor publici cu statut special din sistemul administra ției
penitenciare, din domeniul apărării na ționale, ordinii publice și siguran ței
naționale, de către comisiile de expertiză medico -militară de pe lângă spitalele
din sistemul de apărare na țională, ordine publică și siguran ță națională.
Comisiile astfel co nstituite sunt organizare și func ționează în baza
ordinului emis de conducătorul institu ției respective.

III.4.3. Revizuirea medicală periodică
Pensionarii de invaliditate sunt supu și periodic revizuirii medicale, în
funcție de afec țiune, la intervale cuprinse între 1 și 3 ani, până la împlinirea
vârstelor standard de pensionare, fiind obliga ți să urmeze programele de
recuperare întocmite de medicul expert în vederea reintegrării
socioprofesionale.
Revizuirea medicală a pen sionarilor încadra ți în grade de invaliditate se
efectuează la termenul stabilit de medicul expert al asigurărilor sociale de la
cabinetul de expe rtiză medicală și de recuperare a capacită ții de muncă, care
are în eviden ță pensionarul.
În conformitate cu p revederile legii, pensionarii au obliga ția să se
prezinte periodic la revizuirea medicală , sub sanc țiunea suspendării plă ții
pensiei.
Revizuirea medicală se poate efectua și la cererea pensionarilor, dacă
starea sănătă ții lor s -a îmbunătă țit sau s -a agrav at, înaintea termenului stabilit

136 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011

104
în decizia medicală asupra capacită ții de muncă, indiferent de gradul de
invaliditate, dar numai până la împlinirea vârstelor standard de pensionare
pentru ob ținerea pensiei pentru limită de vârstă.
Cererile de revizuire, împreună cu documentele medicale care atestă
starea de sănătate, se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacită ții de
muncă sau la comisiile de expertiză medico -militară, după caz.
După fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul
casei teritoriale de pensii sau comisia de expertiză medico -militară emite o
nouă decizie prin care se stabile ște:
a) men ținerea în acela și grad de invaliditate ;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate , ceea ce, în practică se
nume ște schimbare a gradului de invaliditate, determinând emiterea
unei noi decizii de pensie de către casa teritorială de pensii,
respectiv casa de pensii sectorială.
În cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie de invaliditate se
deschid după data intră rii în vigoare a legii, la schimbarea gradului de
invaliditate stagiul poten țial acordat la înscrierea ini țială se men ține, iar
eventualele stagii de cotizare realizate după pensionare, precum și pensia de
invaliditate de care a beneficiat nu se valorifică .
Prin excep ție, nu se acordă stagiul poten țial în cazul schimbării în
gradul III de invaliditate, atunci când cauza ivirii invalidită ții este o boală
obișnuită sau un accident, fără legătură cu munca.
c) încetarea calită ții de pensionar de invaliditate , ca urmare a
redobândirii capacită ții de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu
luna următoare celei în care s -a emis decizia medicală asupra capacită ții de
muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
Documenta ția me dicală pentru revizuirea medicală la termen cuprinde:

105
– referatul medical detaliat cu consemnarea stării prezente și a evolu ției
bolii, a datelor clinice și paraclinice care sus țin diagnosticul clinic, completat
de către medicul curant, specialist pentru afecțiunile invalidante;
– rezultatele investiga țiilor solicitate;
– biletele de ie șire din spital sau copii de pe foaia de observa ție clinică,
pentru spitalizările recente, după caz;
– datele din fi șa de dispensarizare a bolnavului, după caz;
– progra mul de recuperare completat de către medicii curan ți.
La revizuirea medicală, medicul expert al asigurărilor sociale va avea în
vedere modul de respectare a programului de recuperare a capacită ții de
muncă a bolnavului, în perioada de valabilitate a deciz iei.
Pensionarul încadrat în grad de invaliditate are obliga ția să se prezinte
la termenul de revizuire fără a fi notificat, la cabinetul de expertiză medicală a
capacită ții de muncă sau la comisiile de expertiză medico -militară, după caz,
în vederea reviz uirii medicale.
În situa ția în care pensionarul încadrat în grad de invaliditate este
netransportabil și dovede ște acest fapt prin documente medicale recente,
acesta este obligat să anun țe cabinetul de expetiză medicală a capacită ții de
muncă, până la ter menul de revizuire stabilit.
În acest caz, expertizarea se face pe baza documentelor medicale
recente trimise de acesta la cabinetul de expe rtiză medicală a capacită ții de
muncă.
În cazul persoanelor internate în spitale sau sanatorii revizuirea
medicală se face pe baza referatului medical întocmit de medicul curant ori,
după caz, pe baza documentelor medicale recente, solicitate prin decizia
medicală asupra capacită ții de muncă emisă la revizuirea medicală anterioară.
Dacă pensionarul încadrat în grad de invaliditate se prezintă cu
întârziere la revizuirea medicală, aceasta se face ulterior la cererea acestuia.

106
În situa țiile în care pensionarul s -a prezentat la revizuirea medicală și
aceasta nu s -a putut efectua la termenul stabilit din motive neimputa bile
acestuia, revizuirea se efectuează la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de
sfârșitul lunii următoare termenului stabilit. În acela și mod se procedează și în
situa ția în care pensionarul a comunicat, cel mai târziu până la termenul de
revizuire medi cală stabilit, imposibilitatea prezentării, din motive
neimputabile lui. Până la data emiterii deciziei medicale asupra capacită ții de
muncă se men ține acela și grad de invaliditate stabilit prin decizia anterioară.
Institutul Na țional de Expetiză Medicală și Recuperare a Capacită ții de
Muncă, centrele regionale de expertiză medicală a capacită ții de muncă sau
comisiile de expertiză medico -militară ale Ministerului Apărării Na ționale,
Ministerului Administra ției și Internelor și Serviciului Român de Informa ții
pot convoca, pentru expertizare, pensionarul de invaliditate.
Concluziile expertizării sunt obligatorii și definitive.
Neprezentarea la această formă de revizuire, din motive imputabile
pensionarului, atrage suspendarea plă ții pensiei.
Nu sunt supu și revizuirii medicale pensionarii de invaliditate
care137:
– prezintă invalidită ți care afctează ireversibil capacitatea de muncă;
– au împlinit vâ rstele standard de pensionare prevăzute de lege;
– au vârsta mai mică cu până la 5 ani fa ță de vârsta standard de
pensionare și au realizat stagiile complete de cotizare prevăzute de
lege.
Prin urmare, există trei cazuri în care revizuirea medicală a
pensi onarilor încadra ți în grade de invaliditate, care se efectuează la
termenul stabilit de medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetul de
expertiză medicală și recuperare a capacită ții de muncă care are în eviden ță
pensionarul, nu mai are loc .

137 Art. 79 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

107
Primul caz de nerevizuire medicală periodică este cel al
persoanelor fără poten țial recuperator, a căror dinamică a invalidită ții
este sta ționară și pentru care revizuirile medicale nu mai aduc elemente
noi în pronosticul de recuperabilitate . Prin urmare, există anumite afec țiuni
care, prin trăsăturile lor caracteristice, sunt nevindecabile potrivit
cuno ștințelor științifice medicale de până la acea dată.
Constatarea acestor situa ții se face numai cu avizul Institutului Na țional
de Expetiză Medicală și Recu perare a Capacită ții de Muncă sau al comisiilor
de expertiză medico -militară ale Ministerului Apărării Na ționale, Ministerului
Administra ției și Internelor și Serviciului Român de Informa ții, după caz.
Astfel, în aceste cazuri, medicul expert emite o deciz ie asupra
capacită ții de muncă, prin care nu mai acordă un termen de revizuire
medicală, ci folose ște expresia „nerevizuibil prin afecțiune” .
Al doilea caz de nerevizuire medicală periodică este cel al
pensionarilor care au împlinit vârstele standard de pe nsionare prevăzute
de lege . Prin urmare, în acest caz este vorba doar de vârstele standard
prevă zute în anexa nr. 5, respectiv în anexa nr. 6 la lege, după caz, nu și
despre vârstele standard de pensionare reduse conform legii sau altor acte
normative cu c aracter special.
De altfel, caracteristic trecerii de la pensia de invaliditate la pensia
pentru limită de vârstă este că aceasta se face din oficiu, de la data
îndeplinirii condi țiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
Pentru a nu exist a cazuri de neîndeplinire a obliga ției legale de către
casele teritoriale, respectiv casele sectoriale de pensii, s -a prevăzut în
Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a
prevederrilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul un itar de pensii publice138
obliga ția compartimentului stabiliri presta ții de a comunica lunar cabinetului
de expertiză medicală a capacită ții de muncă lista pensionarilor î ncadra ți în

138 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011

108
grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după
caz, condi țiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de
vârstă.
În acest caz de „nerevizuire medicală periodică” nu se emite decizie
asupra capac ității de muncă, prin care să se constate îndeplinirea condi țiilor
prevăzute de lege.
Al treilea caz de nerevizuire medicală periodică este cel al
pensionarilor de invaliditate care au vârsta mai mică cu până la 5 ani
față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiile complete de
cotizare , conform legii.
În vederea aplicării corecte a acestei prevederi, se pune problema dacă,
la determinarea stagiului complet de cotizare, se ia în considerare și perioada
în care persoana în cauză a beneficiat de pensie de invaliditate, perioadă care
este asimilată stagiului de cotizare.
Soluția impusă de litera și spiritul legii este aceea conform căreia, la
determinarea stagiului complet de cotizare , prevăzut în anexa nr. 5 sau, după
caz, anexa nr. 6 la lege, s e ia în considerare numai stagiul de cotizare realizat
care a fost valorificat și la înscrierea ini țială la pensie, respectiv la ultima
schimbare de grad (dacă a fost schimbat gradul de invaliditate anterior datei
de 1 ianuarie 2011, deci conform legisla ției anterioare).
Prin urmare, calculul îndeplinirii condi ției de realizare a stagiului
complet de cotizare se face de către medicul expert al asigurărilor sociale, la
solicitarea pensionarului, după analizarea unei decizii emise de casa teritorială
de pens ii, iar în cazul îndeplinirii condi țiilor prevăzute de lege se emite
decizia medicală asupra capacită ții de muncă prin care se atestă situa ția de
„nerevizuibil” .
Declararea unui pensionar de invaliditate ca nerevizuibil nu are nicio
influen ță asupra cuantu mului pensiei sau naturii pensiei pe care o încasează,
reprezentând doar o opera țiune administrativă prevăzută de lege.

109

III.4.4. Stagiul poten țial
În Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, în prezent
abrogată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a
fost introdus pentru prima dată stagiul poten țial, lucru preluat și de actualul
act normativ, cu men țiunea că a fost diminuat, în func ție de tipul pensiei de
invaliditate, astfel:
Tipul pensiei de
invaliditate Legea 19/2000 Legea nr.263/2010
gradul I 0,75 puncte 0,70 puncte
gradul II 0,60 puncte 0,55 puncte
gradul III 0,40 puncte 0,35 puncte

Diminuarea punctajului acordat pentru stagiul poten țial a fost necesară
întrucâ t prevederile legisla ției anterioare s -au dovedit a fi:
– mult prea generoase în raport cu principiul contributivită ții (acest
stagiu poten țial este perioada necontributivă);
– profund inechitabile din punctul de vedere al persoanelor asigurate
care, î n multe situa ții, nu realizează – pe baza contribu țiilor – un punctaj
asemănător.
Stagiul poten țial reprezintă diferen ța dintre stagiul complet de cotizare
prevăzut în anexa nr. 5 sau, după caz, în anexa nr. 6 la lege, și stagiul de
cotizare realizat pân ă la data acordării pensiei de invaliditate, stagiu pentru
care se acordă punctaj în func ție de gradul de invaliditate.
Acesta nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana
l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditat e până la
împlinirea vârstei standard de pensionare.
În situa ția pensiei de invaliditate gradul III, nu se acordă stagiu
poten țial persoanelor care au drept cauză a ivirii invalidită ții o boală obi șnuită
sau un accident care nu are legătură cu munca.

110
Persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare ca nevăzător sau în
condi ții de handicap preexistent calită ții de asigurat li se acordă un stagiu
poten țial, determinat ca diferen ță între stagiile de cotizare cerute de lege
pentru aceste categorii de persoan e și stagiile de cotizare realizate până la data
acordării pensiei de invaliditate.
În cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare atât ca salariat
civil, cât și ca personal militar, la determinarea stagiului poten țial și a
punctajului mediu anua l aferent acestuia se utilizează stagiile complete de
cotizare prevăzute în anexa nr. 5 sau, după caz, anexa nr. 6 la lege, în func ție
de ultimul loc de asigurare.
Stagiul poten țial se stabile ște în ani, luni și zile.

III.5. Pensia de urmaș
III.5.1. Categorii de beneficiari și condi țiile de acordare
Au dreptul la pensie de urma ș, dacă persoana decedată era pensionar
sau îndeplinea condi țiile pentru ob ținerea unei pensii, următoarele categorii de
persoan e: copiii și soțul supravie țuitor .
Copiii au dreptul la pensie de urma ș:
– până la împlinirea vârstei de 16 ani;
– dacă î și continuă studiile într -o formă de învă țământ organizată
potivit legii, până la terminarea acestora, fără a depă și vârsta de 26
de an i;
– pe toată durata invalidită ții de orice grad, dacă aceasta s -a ivit în
perioada în care se aflau în una dintre situa țiile enumerate mai sus.
Dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condi țiile pentru
obținerea unei pensii, copiii au drepul l a pensie de urma ș până la împlinirea
vârstei de 16 ani, fără necesitatea îndeplinirii unei alte condi ții. Întrucât nu
au capacitate de exerci țiu sau au capacitate de exerci țiu restrânsă, copiii vor fi
reprezenta ți în vederea ob ținerii pensiei de urma ș de către tutore, curator,

111
respectiv persoana căreia i s -a încredin țat sau i s -a dat în plasament copilul
minor.
În situa ția copiilor de peste 16 ani, pensia de urma ș se acordă dacă
aceștia urmează cursurile unei forme de învă țământ organizate potivit legii,
indif erent de nivelul ei, fără a depă și vârsta de 26 de ani.
Astfel, în luna în care copilul beneficiar al pensiei de urma ș a împlinit
vârsta de 16 ani, acesta trebuie să facă dovada continuării studiilor pentru a
beneficia în continuare de pensia de urma ș.
De asemenea, în situa ția copiilor beneficiari ai pensiei de urma ș care î și
continuă studiile între 16 și 26 de ani, dovada continuării acestora trebuie
prezentată obligatoriu casei teritoriale de pensii, respectiv casei de p ensii
sectoriale, în termen de 10 zile de la data începerii anului școlar sau
universitar, după caz.
Neprezentarea acestui document, care constă într -o adeverin ță eliberată
de unitatea de învă țământ la care copilul este înmatriculat în anul de
învățământ următor, duce la suspendarea plă ții pensiei de urma ș.
Unită țile de învă țământ, tipurile și formele de organizare a activită ții de
instruire și educare din sistemul na țional de învă țământ sunt cele prevăzute în
Legea educa ției na ționale nr. 1/2011139.
Astfel, acordarea pensiei de urma ș, în condi țiile prevăzute de lege, nu
este condi ționată de nivelul formei de învă țământ frecventate, de tipul sau
modul ei de organizare, de numărul formelor de învă țământ frecventate sau de
absolvirea uneia sau a mai multora dintre acestea.
Pensia de urma ș poate fi ob ținută de cei care urmează orice tip de curs
prevăzut de actul normativ sus arătat, în țară sau în străinătate, în
învățământul liceal, postliceal, profesional, universitar, postuniversitar,
masterat sau doctorat.

139 Publica tă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011

112
Soțul supravie țuitor are dreptul la pensie de urma ș pe tot timpul
vieții, la împlinirea vârstei standard de pensi onare, dacă durata căsătoriei a
fost de cel pu țin 15 ani.
În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel
puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urma ș cuvenit so țului supravie țuitor se
diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an
de căsătorie în minus.
Soțul supravie țuitor are drepul la pensie de urma ș, indiferent de vârstă,
pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost
de cel pu țin un an.
În acest caz, expertizarea, revizuirea medicală periodică, precum și
obliga ția de a urma programele de recuperare se fac conform reglementărilor
prevăzute pentru pensia de invaliditate.
În această situa ție, acordarea pensiei de urma ș nu este condi ționată
de data ivirii invalidită ții so țului supravie țuitor, spre deosebire de
acordarea pensiei de urma ș copiilor încadra ți în grad de invaliditate, unde
cerin ța era ca invaliditatea să fi intervenit înaintea împlinirii vârstei de
16 ani sau între 16 și 26 de ani, dacă se face dovada continuării studiilor
la data ivirii invalidită ții.
Soțul supravie țuitor are dreptul la pensie de urma ș, indiferent de vârsta
și durata căsătoriei, dacă decesul so țului sus ținător s -a produs ca urmare a
unui accident de mun că sau a unei boli profesionale și dacă nu realizează
venituri lunare dintr -o activitate profesională pentru care asigurarea este
obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câ știgul salarial mediu
brut.
Pentru anul 2011, valoarea câ știgului sa lariul mediu brut este de
2.022 lei , stabilit prin Legea nr. 287/2010 a bugetului asigurărilor sociale de
stat pe anul 2011140.

140 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 880 din 28 decembrie 2010

113
Prin urmare, în situa ția îndeplinirii condi țiilor men ționate mai sus, soțul
supravie țuitor trebuie să realizeze venituri lunare brute dintr -o activitate
profesională de maximum 707 lei, pentru a putea cumula pensia de
urma ș cu aceste venituri.
În cazul în care nu îndepline ște condi țiile de vârstă sau de durată a
căsătoriei, beneficiază de pensie de urma ș pe o perioadă de 6 luni de la data
decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr -o
activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea
sunt mai mici de 35% din câ știgul brut prevăzut mai sus.
De asemenea, so țul supravie țuitor care are în îngrijire, la data decesului
susținătorului, unul sau mai mul ți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază
de pensie de urma ș până la data împlinirii de către ultimul co pil a vârstei de 7
ani, în perioadele în care nu realize ază venituri lunare dintr -o activitate
profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai
mici de 35% din câ știgul brut.
Există și situa ția în care so țul supravie țuitor car e are dreptul la o pensie
proprie și îndepline ște condi țiile prevăzute de lege pentru ob ținerea pensiei de
urma ș după so țul decedat să poată opta pentru cea mai avan tajoasă dintre
acestea. În acest caz plata drepturilor se efectuează începând cu data de 1 ale
lunii următoare solicitării lor.

III.5.2. Stabilirea pensiei
Pensia de urma ș se acordă la cererea persoanei îndreptă țite, a tutorelui
acesteia, a curatorului, a persoanei căreia i s -a încredin țat sau i s -a dat î n
plasament copiulul minor, precum și a mandatarului desemnat prin procură
specială.
Cererea de înscriere la pensie de urma ș, împreună cu actele care
dovedesc îndeplinirea condi țiilor prevăzute de lege, se depune, începând cu

114
data îndeplinirii acestor cond iții, la casa teritorială de pensii competentă în a
cărei rază domiciliază persoana.
Pentru persoanele din domeniul apărării na ționale, ordinii publice și
siguran ței na ționale, cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare se
depune la centrul mili tar zonal/jude țean/de sector, unitatea
militară/inspectoratul jude țean/structura sau direc ția jude țeană de informa ții,
după caz, din raza de domiciliu a urma șilor sau la casele de pensii sectoriale
care func ționează în subordinea Ministerului Apărării Na ționale, Ministerului
Administra ției și Internelor și Serviciului Român de Informa ții, potrivit
protocoalelor încheiate între acestea.
În cazul acestor persoane, cererea de pensionare, înso țită de actele
doveditoare, se transmite, în termen de 15 zile de la data depunerii, la casa de
pensii sectorială competentă, în func ție de ultimul loc de muncă la care
susținătorul decedat a realizat stagiile de cotizare în specialitate.
Cererea de pensionare poate fi retrasă de persoana care a depus -o până
la emiterea de ciziei de pensionare.
Cuantumul pensiei de urma ș se stabile ște prin aplicarea unui procent
asupra punctajului mediu anual realizat de sus ținător, aferent pensiei care i se
cuvenea sus ținătorului, în func ție de numărul urma șilor îndreptă țiți, astfel:
– pentru un singur urma ș – 50%;
– pentru 2 urma și – 75%
– pentru trei sau mai mul ți urma și – 100%.
În cazul urma șilor orfani de ambii părin ți, pensia se stabile ște prin
însumarea drepturilor de pensie de urma ș cuvenite după fiecare
părinte141.
Pensia de urma ș se stabile ște prin decizie a casei teritoriale de pensii
sau a casei de pensii sectoriale, după caz, și se acordă astfel:

141 Art. 90 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

115
– din prima zi a lunii următoare celei î n care a avut loc decesul, dacă
cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situa ția
pensiei de urma ș acordate persoanei al cărei sus ținător era pensionar, la data
decesului;
– de la data decesului, dacă cererea a fost înregistra tă în termen de 30 de
zile de la această dată, în situa ția pensiei de urma ș acordate persoanei al cărei
susținător nu era pensionar, la data decesului;
– de la data îndeplinirii condi țiilor de pensionare, dacă cererea a fost
înregistrată în termen de 30 d e zile de la această dată, în situa ția pensiei de
urma ș acordate persoanei care îndepline ște condi țiile prevăzute de lege,
referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului sus ținătorului.
Exemplificarea primei situa ții prezentate : sus ținătorul avea calitatea
de pensionar aflat în plată la casa de pensii sectorială a Ministerului
Administra ției și Internelor și a decedat la data de 25 iunie 2011.
Soțul supravie țuitor având îndeplinite condi țiile privind vârsta standard
de pensionare confor m anexei nr. 5 la lege și durata căsătoriei de minimum 15
ani, depune cererea de înscriere la pensia de urma ș la data de 20 iulie 2011.
Astfel, drepturile de pensie se acordă și se plătesc începând cu data de
1 iulie 2011 – prima zi a lunii următoare cel ei în care a avut loc decesul,
întrucât cererea a fost depusă în termenul de 30 de zile de la data decesului.

III.5.3. Revizuirea și recalcularea pensiei
În situa ția în care, ulterior stabilirii și/sau plă ții pensiei de urma ș, se
constată diferen țe între sumele stabilite sau plătite și cele legal cuvenite, casa
teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială, emite decizia de
revizuire, din oficiu, sau la solicitarea pensionarului.
Sumele rezultate ca urmare a revizuir ii deciziei de pensie se acordă sau
se recuperează, după caz, în termenul general de prescrip ție de 3 ani, calculat
de la data constatării diferen țelor.

116
Pensia de urma ș poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a
stagiilor de cotizare nevalori ficate la stabilirea pensiei. Drepturile de pensie
de urma ș recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost
înregistrată solicitarea la casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii
sectorială.
Atât revizuirea, cât și recalcula rea drepturilor de pensie se fac prin
decizii emise de casele teritoriale de pensii, respectiv casele de pensii
sectoriale.

III.5.4. Cumulul pensiei de urma ș cu veniturile provenite din situa ții
pentru care asigurarea este obligatorie
În cazul cumulu lui pensiei de urma ș cu veniturile provenite din situa ții
pentru care asigurarea este obligatorie, vorbim despre:
a) cumulul pensiei de urma ș cu veniturile în cazul copiilor;
b) cumulul pensiei de urma ș cu veniturile în cazul so țului
supravie țuitor.
Ca regulă generală , copiii care beneficiază de pensie de urma ș pot
cumula pensia cu veniturile realizate dintr -o activitate profesională, indiferent
de nivelul acestora.
Excep ția o reprezintă copiii beneficiari de pensie de urma ș încadrați în
grad de invaliditate, asfel:
– urma șii încadra ți în gradul III de invaliditate nu pot desfă șura
activită ți profesionale decât în locuri de muncă în care se pot asigura
condi ții ca timpul normal de lucru al invalidului să fie de cel
mult jumătate din programul normal de lucru;
– urma șii încadra ți în gradul I sau II de invaliditate, întrucât au
capacitate de muncă pierdută nu pot presta activită ți profesionale.
Prin urmare aceste două categorii nu pot cumula pensia de urma ș
cu veniturile de natură p rofesională .

117
Soțul supravie țuitor , beneficiar al pensiei de urma ș, poate cumula
pensia cu veniturile din activită ți profesionale pentru care asigurarea este
obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depă șesc 35% din câ știgul
salarial mediu brut utilizat la fundamentarea Bugetului asigurărilor sociale
de stat.
În luna octombrie 2011, câ știgul salarial mediu nominal brut a fost de
2008 lei, în scădere cu 9 lei fa ță de luna septembie.

118
CAPITOLUL IV
ASIGURĂ RILE SOCIALE DE ȘOMAJ

IV.1. No țiuni introductive
Asigurările sociale din România cuprind asigurarea de sănătate,
prestațiile de maternitate, ajutorul de deces, indemnizația de șomaj, dreptul la
pensie, asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Se apreciază că, în cadrul asigurărilor sociale, intră cu titlu de prestații
noncontributive și drepturile acordate: invalizilor, văduvelor și orfanilor de
război, veteranilor de război, foștilor deținuți pol itici, eroilor martiri,
urmașilor și răniților din timpul Revoluției din 1989, magistraților înlăturați
din justiție în perioada 1945 – 1952.
Într-un fel, se poate aprecia că, în prezent, cu privire la anumite
instituții juridice, există anumite norme de d rept comun în domeniul
securității sociale, dar și norme specifice pentru anumite categorii de personal
– legea nr. 76/2002142 privind asigurările pentru șomaj ș i stimularea ocupării
forței de muncă.
Trăsăturile asigurărilor sociale sunt considerate a fi următoarele :
– subiectele raportului de asigurare sunt, pe de o parte, persoana fizică
(asiguratul), iar, pe de altă parte, organizația de asigurări prin organis mele
competente;
– conținutul raportului de asigurare este alcătuit în esență din dreptul
asiguratului la primirea indemnizației de asigurări sociale și obligația
corelativă a instituției de asigurări de a o plăti, din obligația asiguratului de a
vira cont ribuția de asigurări sociale, corelativă cu dreptul instituției de
asigurare de a pretinde plata contribuției143;

142 Publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 103/6 februarie 2002.
143 raport juridic de tip comutativ

119
– raportul de asigurare se naște, ca regulă, ex lege, neavând la bază
voința subiectelor sale;
– conținutul ra portului de asigurare constă, în principal, în furnizarea
unor prestații ce reprezintă venituri de înlocuire a câștigului profesional144.

IV.2. Concepte utilizate de Legea nr. 76/2002 privind asigurări le pentru
șomaj și stimularea ocupării for ței de muncă
Angajatorul este persoana juridică sau persoana fizică cu sediul,
respectiv domiciliul, în România ori sucursala, filiala, agenția, reprezentanța
din România a unei persoane juridice străi ne cu sediul în străinătate,
autorizată potrivit legii, care încadrează forță de muncă în condițiile legii.
Loc de muncă reprezintă cadrul în care se desfășoară o activitate din
care se obține un venit și în care se materializează raporturile juridice de
muncă sau raporturile juridice de serviciu.
Persoana în căutarea unui loc de muncă este persoana care face
demersuri pentru a -și găsi un loc de muncă, prin mijloace proprii sau prin
înregistrare la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază
teritorială își are domiciliul sau, după caz, reședința ori la alt furnizor de
servicii de ocupare, acreditat în condițiile legii.
Șomer145 înreg istrat este persoana care îndeplinește cumulativ condițiile
prevăzute la art. 5, pct. IV146 și se înregistrează la agenț ia pentru ocuparea
forței de muncă în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau, după caz,

144 salariu, alte forme de venit profesional
145 G. Crețoiu, V. Cornescu, I. Bucur, Economie Politică, Casa de editură și Presă „Sansa”, București, 1993,
p. 363.
146 În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și
stimularea ocupării forței de muncă pentru a fi șomer trebu iesc a fi îndeplinite cumulativ următoarele
condiții: „a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea
condițiilor de pensionare; b) starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestar ea
unei munci; c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate potrivit
legii venituri mai mici decât indemnizația de șomaj ce i s -ar cuveni potrivit prezentei legi; d) este disponibilă
să înceapă lucrul în perioada imediat următoare dacă s -ar găsi un loc de muncă; e) este înregistrată la
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care
funcționează în condițiile prevăzute de lege.”

120
reședința ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcționează în
condițiile prevăzute de lege, în vederea obținerii unui loc de muncă.
Stagiul de cot izare reprezintă perioada în care s -a plătit contribuția de
asigurări pentru șomaj atât de către asigurat, cât și de angajator sau, după caz,
numai de către asigurat.
Asiguratul este persoana fizică care realizează venituri, potrivit legii, și
este asigura tă pentru riscul pierderii locului de muncă147.
Indemnizația de șomaj este o compensație parțială a veniturilor
asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor
absolvenților instituț iilor de învățământ și militarilor care au efectuat stagiul
militar și care nu s -au putut încadra în muncă.

IV.2.1. Indemnizația de șomaj – noțiune
Cuvântul șomaj provine din termenul francez chomage, preluat la
rândul să u din latinescul caumare148.
Indemnizația de șomaj149 reprezintă o compensație parțială a veniturilor
asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă sau a veniturilor
absolvenților instituțiilor de învățământ și militarilor care au efectuat stagiul
militar și nu s -au putut încadra în muncă.

IV.2.2. Noțiunea de șomer
Șomerul este definit de legislația în vigoare150 ca fiind persoana care
îndeplinește cumulativ unele condiții151.

147 prin plata contribuției de asigurări pentru șomaj.
148 Eugen Blaga, op. cit. , p. 271
149 Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor la cerere, pe perioade stabilite diferențiat, în funcție de stagiul
de cotizare 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an; 9 luni, pentru persoanele cu
un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani; 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10
ani.
150 Prevederile art. 5 pct. IV din Legea nr. 76/2002 privind asigurările pentru șomaj și stimularea ocupării
forței de muncă.
151 Gheorghe Brehoi, Ajutorul de Șomaj și reintegrarea profesională a șomeril or din România, „Dreptul”, nr.
4-5, p. 3 -5

121
Este șomer, persoana care este în căutarea unui loc de muncă de la
vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de pensionare,
având starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice care o fa c aptă pentru
prestarea unei munci și nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau
realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât
salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare, iar în cazul în
care s -ar găsi un loc de muncă, este disponibilă să înceapă lucrul în perioada
imediat următoare.

IV.3. Categorii de asigura ți – beneficiari ai sistemului asigurărilor pentru
șomaj
Asigurații în sistemul asigurărilor pentru ș omaj sunt următoarele
categorii de persoane fizice152: cetățenii români care sunt încadrați în muncă
sau realizează venituri în România, în condițiile legii, cu excepția persoanelor
care au calitatea de pensionari; cetățeni români care lucrează în străinătate;
cetățeni străini sau apatrizi care, în pe rioada în care au domiciliul sau
reședința în România, sunt încadrați în muncă sau realizează venituri, în
condițiile legii.
Potrivit art. 17 alin. 1, în vederea stabilirii dreptului de indemnizație de
șomaj, șomerii prevăzuți la art. 16 lit. a, adică cei care nu au un loc de muncă,
nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate potrivit legii
venituri mai mici decât salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată în
vigoare, sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situații: le –
a încetat contractul individual de muncă sau contractul de muncă temporară
din motive neimputabile lor; le -au încetat raporturile de serviciu din motive
neimputabile lor; le -a încetat mandatul pentru care au fost numiți sau aleși,
dacă anterio r nu au fost încadrați în muncă sau dacă reluarea activității nu mai

152 În acord cu dispozițiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării
forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002.

122
este posibilă din cauza încetării definitive a activității angajatorului; a expirat
durata pentru care militarii au fost angajați pe bază de contract sau li s -a
desfăcut contractul din mo tive neimputabile lor; le -a încetat raportul de
muncă în calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor.
De asemenea, sunt șomerii prevăzuți la art. 16 lit. a persoanele care au
încheiat contract de asigurare pentru șomaj și nu realizează venit uri sau
realizează din activități autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul
de bază minim brut pe țară garantat în plată ce li s -ar fi cuvenit potrivit legii;
au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate și care,
ulterior, au redobândit capacitatea de muncă și nu au reușit să se încadreze în
muncă; le -au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive
neimputabile lor, în perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;
reintegrarea în muncă, dispusă prin hot ărâre judecătorească definitivă, nu mai
este posibilă la unitățile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza
încetării definitive a activității, sau la unitățile care au preluat patrimoniul
acestora; le -a încetat activitatea desfășurată exclus iv pe baza convenției civile.
Potrivit art. 17 alin. 2, au dreptul la indemnizația de șomaj și persoane
asimilate șomerilor153.
În sistemul asigurărilor pentru șomaj, persoanele fizice pot fi asigurate
obligatoriu sau facultativ.
În sistemul asigurărilor pentru șomaj sunt asigurate obligatoriu , prin
efectul legii154 cu excepția persoanelor care au calitatea de pensionari,
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă
sau pe bază de contract de muncă tem porară, funcționarii publici și alte

153 respectiv cele care nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituții de învățământ sau după
satisfacerea stagiului militar dacă îndeplinesc următoarele condiții: sunt absolvenți ai instituțiilor de
învățământ, în vârstă de minimum 16 ani, care într -o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reușit să se
încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale; sunt abso lvenți ai școlilor speciale pentru persoane cu
handicap în vârstă de minimum 16 ani, care nu au reușit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii
profesionale; sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost încadrate în muncă și care
într-o perioadă de 30 de zile de la data lăsării la vatră nu s -au putut încadra în muncă.
154 Potrivit art. 19 din Legea nr. 76/2002.

123
persoane care desfășoară activități pe baza actului de numire, persoanele care
își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul
autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durat a mandatului,
militarii angajați pe bază de contract, persoanele care au raport de muncă în
calitate de membru cooperator.
Angajatorii la care își desfășoară activitatea persoanele prevăzute la art.
19 sunt obligați să depună, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care se datorează drepturile salariale și/sau veniturile de natura
acestora, la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială
își au sediul sau domiciliul, declarația lunară privind evidența nominală a
asiguraților și a obligațiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Șomajul este permanent și crescător datorită creșterii demografice155.
Termenul de depunere a declarației lunare priv ind evidența nominală a
asiguraților și a obligațiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru șomaj
constituie și termen de plată156.
În caz de neplată a contribuțiilor datorate la bugetul asigurărilor pentru
șomaj, se aplic ă reglementările legale privind executarea creanțelor bugetare.
Conform art. 26 din Legea nr. 76/2002157 coroborat cu art. 23 alin. 1 lit.
a din Legea nr. 487/2006158 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
2007, angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul
asigurărilor pentru șomaj, în cotă de 2%, aplicată asupra fondului total de
salarii brute lunare realizate de persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul
legii. Art. 7 alin. 2 din Legea nr. 200/2006159 privind constituirea și utilizarea
fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale dispune că de la data
intrării în vigoare a acestei legi, respectiv 1 ianuarie 2007, cota contribuț iei

155 P. Burloiu, Economia Muncii, Editura Lumina Lex, 1993, p. 77.
156 Art. 31 din Legea nr. 76/2002.
157 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002.
158 Public ată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1047/29 decembrie 2006.
159 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453/25 mai 2006, rectificată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 532/20 iunie 2006.

124
datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj de către angajatorii care au
obligația de a plăti lunar o contribuție la Fondul de garantare, în cotă de
0,25% aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de
salariați, se diminuează cu 0,25 puncte procentuale.
Art. 3 alin. 1 din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 200/2006
privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor
salariale prevede că diminuarea cotei de contribuție, prevăzută la art. 7 alin . 2
din Legea nr. 200/2006, nu se aplică contribuției datorate de către angajatori
la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferentă următoarelor categorii de
persoane asigurate obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul asigurărilor
pentru șomaj: funcționa ri publici și alte categorii persoane care desfășoară
activități pe baza actului administrativ de numire; persoane care își desfășoară
activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității
executive, legislative ori judecătorești, pe d urata mandatului;
c) soldați și gradați voluntari; persoane care au raport de muncă în
calitate de membru cooperator; alte persoane care realizează venituri din
activități desfășurate potrivit legii și care nu se regăsesc în una dintre situațiile
prevăzute la lit. a – d sau la art. 1 alin. 1 din Norma metodologică de aplicare a
Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare
pentru plata creanțelor salariale, respectiv nu au calitatea de salariații încadrați
în temeiul unui contr act individual de muncă încheiat pentru normă întreagă
sau cu timp parțial sau a unui contract de muncă la domiciliu, de muncă
temporară sau de ucenicie la locul de muncă, indiferent de durata acestora.
Și asigurații au obligația să plătească contribuțiile de asigurări pentru
șomaj și, corelativ, dreptul să beneficieze de indemnizația de șomaj.
Angajatorii au obligația de a reține și de a vira lunar contribuția
individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cotă de 1%, aplicată
asupra salariului de ba ză lunar brut, pentru asigurații prevăzuți la art. 19 lit. a

125
– d sau, după caz, pentru asigurații prevăzuți la art. 19 lit. e, asupra veniturilor
brute lunare realizate.
Aceste prevederi nu se aplică pe perioada în care raporturile de muncă
sau de serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu, prin efectul legii,
prevăzute la art. 19, sunt suspendate potrivit legii, cu excepția perioadei de
incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu depășește 30 de zile.
Se pot asigura160 în sistemul asigurărilor pentru șomaj, pe baza unui
contract de asigurare, următoarele persoane: asociat unic, asociați;
administratori care au încheiat contracte potrivit legii; persoane autorizate să
desfășoare activități independente; membri ai asoci ației familiale; cetățeni
români care lucrează în străinătate.
Persoanele asigurate în mod facultativ pot încheia contract de asigurare
pentru șomaj cu agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază
teritorială își au domiciliul sau, după caz, reș edința, dacă au cel puțin vârsta
de 18 ani și sunt asigurate în sistemul public de pensii și în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate161.
Venitul lunar pentru care persoanele prevăzute la art. 20 se asigură î n
mod facultativ nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară
garantat în plată.
Persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru șomaj,
prevăzute la art. 20 din Legea nr. 76/2002, au obligația de a plăti lunar o
contribuție l a bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cotă de 3,25%, aplicată
asupra venitului lunar declarat în contractul de asigurare pentru șomaj162.

160 Art. 20 din Legea nr. 76/2002 .
161 Art. 22 alin. 1 din Legea nr. 76/2002 .
162 Art. 28 din Legea nr. 76/2002 coroborat cu art. 23 alin. 1 lit. c din Legea nr. 487/2006 privind bugetul
asigurărilor sociale de stat pe anul 2007.

126
IV.3.1. Persoane care nu beneficiază de indemnizația de șomaj
Conform art. 42 alin. 1 din Legea nr. 76/2002, nu beneficiază de
indemnizație de șomaj persoanele care, la data solicitării dreptului, refuză un
loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor, situat la o distanță de
cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau refuză participarea la servicii
pentru stimularea ocupării și de formare profesională oferite de agențiile
pentru oc uparea forței de muncă.
Art. 44 lit. d prevede că în caz de refuz nejustificat de a se încadra
conform pregătirii sau nivelului studiilor într -un loc de muncă situat la o
distanță de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu intervine încetarea plății
indemnizațiilor de șomaj acordate beneficiarilor. Nu beneficiază de
indemnizație de șomaj absolvenții care, la data solicitării dreptului, urmează o
formă de învățământ.

IV.3.2. Condiții pentru nașterea dreptului la indemnizația de șomaj
a) Condiții care trebuie îndeplinite de către șomeri
În literatura juridică s -a dezbătut problema naturii juridice a ajutorului
de șomaj. Conform unei opinii, acest ajutor excede sferei raportului juridic de
asigurări sociale de stat, fiind vorba de un raport juridic de asigurare prin
efectul legii163.
Potrivit art. 34 alin. 1, șomerii prevăzuți la art. 17 alin. 1 beneficiază de
indemnizație de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au un
stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare
datei înregistrării cererii; nu realizează venituri sau realizează din activități
autorizate potrivit legii venituri mai mici decât indemnizația de șomaj; nu
îndeplinesc condiții le de pensionare, conform legii; sunt înregistrați la
agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au

163 S. Ghimpu, A. Țiclea, C. Tufan, op. cit. , p. 299

127
domiciliul sau, după caz, reședința, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au
realizat venituri în acea localitate.
La stabi lirea perioadei de 24 de luni, prevăzută la alin. 1 lit. a, nu se iau
în calcul: perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu, cu
excepția perioadei de incapacitate temporară de muncă, dacă aceasta nu
depășește 30 de zile; perioada de pen sionare pentru invaliditate, dacă aceasta
nu depășește 12 luni, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. 1 lit. g164;
perioada cuprinsă între data suspendării raporturilor de muncă sau de serviciu
și data încetării motivului pentru care acestea au fost suspendate, pentru
persoanele prevăzute la art. 17 alin. 1 lit. h165; perioada cuprinsă între data
încetării raporturilor de muncă sau de serviciu și data rămânerii definitive a
hotărârii judecătorești de reintegrare în muncă, dacă această perioadă nu
depășește 12 luni, pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. 1 lit. j166.
Constituie stagiu de cotizare perioadele în care angajații sau, după caz,
angajatorii au plătit contribuții de asigurări pentru șomaj în sistemul
asigurărilor pentru șomaj din România precum și în alte țări, în condițiile
stabilite prin acordurile și convențiile internaționale la care România este
parte. Drepturile cuvenite în sistemul asig urărilor pentru șomaj din România
se pot transfera în țările în care asigurații își stabilesc domiciliul sau reședința,
în condițiile reglementate prin acordurile și convențiile internaționale la care
România este parte. Constituie stagiu de cotizare și pe rioadele în care
angajatorul nu a plătit contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj și se
află în procedură de executare silită, reorganizare judiciară, faliment,
închidere operațională, dizolvare, lichidare, administrare specială sau nu și -a
achitat contribuțiile datorită unor situații de forță majoră.

164 Adică cei care au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate și care, ulterior, au
redobândit capacitatea de muncă și nu au reușit să se încadreze în muncă.
165 Adică cei cărora le -au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputabile lor, în
perioada de suspendare a acestora, potrivit legii.
166 Adică cei pentru care reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este
posibilă la unitățile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activității, sau
la unitățile care au preluat patrimoniul acestora.

128

b) Condiții care trebuie îndeplinite de către persoanele asimilate
șomerilor
Potrivit art. 34 alin. 3, persoanele asimilate șomerilor beneficiază de
indemnizații de șomaj dacă sunt înregistrați la age nțiile pentru ocuparea forței
de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliul, nu realizează venituri sau
realizează din activități autorizate potrivit legii venituri mai mici decât
indemnizația de șomaj și nu îndeplinesc condițiile de pensionare.
Pentru persoanele care au avut raporturile de muncă sau de serviciu
suspendate, cu excepția suspendării pentru incapacitate temporară de muncă,
dacă aceasta nu depășește 30 de zile, stagiul minim de cotizare se realizează
prin cumularea perioadei de asigur are realizată înainte de suspendare cu
perioada de asigurare realizată după reluarea activității.

IV.3.3. Cuantumul indemnizației de șomaj
Indemnizația de șomaj167 este o sumă acordată lunar și în mod
diferențiat, în funcție de stagiul de cotizare.
Pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an
indemnizația reprezintă 75% din salariul de bază min im brut pe țară garantat
în plată.
Cotele procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare sunt de
3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 3 ani, 5% pentru
persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani, 7% pentru perso anele
cu un stagiu de cotizare de cel puțin 10 ani, 10% pentru persoanele cu un
stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani.
Pentru persoanele care au fost asigurate în baza unui contract de
asigurare pentru șomaj, la determinarea sumei calculate prin aplic area unei

167 Art. 39 alin. 2 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurăril or pentru șomaj și stimularea ocupării
forței de muncă.

129
cote procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare168 se va avea în
vedere venitul lunar de clarat în contractul de asigurare pentru șomaj.
În ceea ce privește persoanele asimilate șomerilor, indemnizația de
șomaj se acordă pe o perioadă de 6 luni și este o sumă fixă, neimpozabilă,
lunară, al cărei cuantum reprezintă 50% din salariul de bază mini m brut pe
țară garantat în plată în vigoare. Indemnizația de șomaj se plătește titularului
ori mandatarului acestuia stabilit prin procură specială169.
Cererile pentru acordarea indemnizației de șomaj precum și toate actele
procedurale în legătură cu stabilirea acestui drept sunt scutite de orice fel de
taxă de timbru. Indemnizația de șomaj se reactualizează ori de câte ori se
modifică salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

IV.3.4. Obligațiile p ersoanelor care beneficiază de indemnizația de șomaj
Persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj au ca obligație170,
pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă, să se prezinte lunar, p e
baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenția pentru ocuparea
forței de muncă la care sunt înregistrate.
De asemenea aceste persoane au obligația, potrivit prevederilor legale,
de a comunica în termen de 3 zile agenției pentru ocuparea forței de muncă la
care sunt înregistrate orice modificare a condițiilor care au condus la
acordarea drepturilor; de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării și
de formare profesională oferite de agenția pentru ocuparea forței de muncă la
care sunt înregistrate și de a căuta activ un loc de muncă.
Angajatorii care au încadrat în muncă, conform legii, persoane din
rândul beneficiarilor de indemnizații de șomaj au obligația de a anunța în
termen de 3 zile agențiile pentru ocuparea forței de munc ă la care aceștia au

168 Prevăzute la art. 39 alin. 2 lit. b. din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și
stimularea ocupării forței de muncă.
169 Art. 125 din Legea nr. 76/2002.
170 Art. 41 alin. 1 din Legea nr. 76/2002.

130
fost înregistrați. Această obligație revine și caselor teritoriale de pensii care au
stabilit și au pus în plată pensiile cuvenite beneficiarilor de indemnizație de
șomaj.

IV.3.5. Suspendarea plății indemnizației de șoma j
Suspendarea plății indemnizațiilor de șomaj acordate beneficiarilor are
loc171 la data la care nu și -a îndeplinit obligația de a se prezenta lunar, pe baza
programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenția pentru ocuparea forței
de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea încadrării
în muncă; pe perioada îndeplinirii obligațiilor militare; la data încadrării în
muncă, conform legii, pe o peri oadă de cel mult 12 luni; la data plecării din
țară pe o perioadă mai mică de 3 luni, la cererea persoanei;
Pe perioada în care beneficiarul indemnizației de șomaj este arestat
preventiv sau pentru executarea unei pedepse privative de libertate de până la
12 luni, se suspendă plata indemnizaației de șomaj.
Plata indemnizației de șomaj se suspenda de asemena, la data
pensionării pentru invaliditate și pe perioada acordării indemnizației pentru
incapacitate temporară de muncă, a indemnizației de maternitate și a
indemnizației pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani,
respectiv de 3 ani în cazul copilului cu handicap.
Potrivit legii, indemnizația de șomaj se suspendă pe perioada
incapacității temporare de muncă mai mare de 3 zile datorită accidentelor
survenite în perioada cursurilor de calificare, recalificare, perfecționare sau,
după caz, a altor forme de pregătire profesională, în timpul și din cauza
practicii profesionale și pe perioada acordării plăților compensatorii.
Repunerea în p lată, după suspendarea pentru neîndeplinirea obligației
de a se prezenta lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate,
la agenția pentru ocuparea forței de se face de la data depunerii cererii

171 În condițiile prevăzute de art. 45 alin. 1 din Legea nr. 76/2002.

131
beneficiarului172. Repunerea în plată, după suspendarea în celelalte cazuri se
face de la data depunerii cererii beneficiarului173.

IV.3.6. Încetarea plății indemnizației de șomaj
Încetarea plății indemnizațiilor de șomaj acordate beneficiarilor are loc
după cum urmează174: la data încadrării î n muncă, conform legii, pentru o
perioadă mai mare de 12 luni; la data când realizează, din activități autorizate
potrivit legii, venituri lunare mai mari decât salariul de bază minim brut pe
țară garantat în plată; la 90 de zile de la data emiterii autori zației de
funcționare pentru a desfășura activități independente sau a certificatului de
înmatriculare, conform legii, dacă realizează venituri lunare mai mari decât
salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Plata indemnizației de șomaj încet ează, de asemenea, la data refuzului
nejustificat de a se încadra conform pregătirii sau nivelului studiilor într -un
loc de muncă situat la o distanță de cel mult 50 km de localitatea de
domiciliu; la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru
stimularea ocupării și de formare profesională sau la data întreruperii acestora
din motive imputabile persoanei; dacă perioada de pensionare pentru
invaliditate depășește 12 luni.
La data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârs tă, de
la data solicitării pensiei anticipate sau la data când pensia de invaliditate
devine nerevizuibilă, la data începerii executării unei pedepse privative de
libertate pentru o perioadă mai mare de 12 luni și la data plecării în străinătate
a benefici arului pentru o perioadă mai mare de 3 luni, încetează plata
indemnizației pentru șomaj.
În cazul decesului beneficiarului indemnizației pentru șomaj plata
acesteia încetează.

172 dar nu mai târziu de 60 de z ile calendaristice de la data suspendării
173 dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării situaț iei care a condus la suspendare
174 Art. 44 din Legea nr. 76/2002.

132
De asemenea, la expirarea termenelor de 60 de zile calendaristice,
respectiv 30 de zile calendaristice prevăzute pentru depunerea cererii în
vederea reluării plății indemnizației de șomaj, după suspendare și la expirarea
termenelor prevăzute la art. 39 alin. 1 și la art. 40 alin. 1, respectiv la
expirarea perioadelor pentru care se ac ordă indemnizația de șomaj, plata
indemnizației pentru șomaj încetează.
La data admiterii într -o formă de învățământ, în cazul persoanelor
asimilate șomerilor175, respectiv în cazul absolvenți lor instituțiilor de
învățământ în vârstă de minimum 16 ani și absolvenților școlilor speciale
pentru persoanele cu handicap plata indemnizației de șomaj încetează.

IV.3.7. Recuperarea sumelor plătite fără temei legal
Sumele plă tite fără temei legal, cu titlu de indemnizație de șomaj,
precum și debitele create în condițiile legii se recuperează de la persoanele
care le -au primit în mod necuvenit, pe baza deciziilor emise de agențiile
pentru ocuparea forței de muncă, care constitu ie titluri executorii176.
Sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizație de șomaj se
recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție legal.
Sumele rămase nerecuperate de la beneficiarii decedați n u se mai
urmăresc.

IV.4 Agen ția Na țională pentru Ocuparea For ței de Muncă
Piața muncii a suferit schimbări puternice în ultimul deceniu.
Modificările apărute au creat nevoia unei noi instituții moderne, flexibile, cu
capacitatea de a răspunde acestor provocari.

175 Prevăzute la art. 17 alin. 2 lit. a și b din Legea nr. 76/2002.
176 Art. 47 alin. 1 din Legea nr. 76/2002.

133
Cadrul legal privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției
Naționale pentru Ocupare și Formare Profesională îl constituie Legea nr.
145/1998177.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM),
împreună cu cele 41 de agentii județene, cu Agenția Municipiului București și
cu cele 88 agenții locale și 156 puncte de lucru, răspunde acestor provo cari178.

IV.4.1. Obiectivele și atribu țiile Agen ția Na țională p entru Ocuparea
Forței de Muncă
Obiectivele Agenției Naționale Pentru Ocuparea Forței De Muncă sunt
următoarele: institutionalizarea dialogului social în domeniul ocupării și
formării profesionale, aplicarea strategiilor în domeniul ocuparii s i formarii
profesionale, aplicarea măsurilor de protecție socială a persoanelor
neîncadrate în muncă.
Atribuțiile Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt:
organizarea, prestarea si finanțarea, în conditiile legii a serviciilor de formare
profesională pentru persoanele neîncadrate în muncă, orientarea persoanelor
neîncadrate în munca și medierea între acestea și angajatorii din țară, în
vederea realizarii echilibrului dintre cerere și ofertă pe piața internă a forței de
muncă, propuneri priv ind elaborarea proiectului de buget al asigurărilor
pentru șomaj, administrearea bugetului asigurărilor pentru șomaj și
prezentarea rapoartelor trimestriale și anuale privind execuția bugetară către
Ministerului Muncii, Familiei, Protec ției Sociale și Pers oanelor Vârstnice,
propune acestuia proiecte de acte normative în domeniul ocuparii si formarii
profesionale si al protectiei sociale a persoanelor neîncadrate în muncă,
organizarea serviciilor de stabilire, plată și evidență a ajutoarelor, alocatiilor si
indemnizatiilor finantate din bugetul asigurarilor pentru șomaj, implementarea

177 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I , Monitorul Oficial nr. 261/13 iulie 1998.
178 Serviciile sale se adresează șomerilor și agenților economici. Principalul său obiectiv este creșterea
gradului de ocupare a forței de muncă și implicit scăderea ratei șomajului.

134
programelor finanțate din Fondul Social European, elaborarea, în baza
indicatorilor sociali de performanta stabiliti de Ministerul Muncii, Familiei,
Protec ției Sociale și Persoa nelor Vârstnice179 a programelor anuale de
activitate.
Informarea și consilierea profesională180 constituie un ansamblu de
servicii acordate în mod gratuit persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă care au ca scop: furnizarea de informații privind piața muncii și
evoluția ocupațiilor; evaluarea și autoevaluarea personalității în vederea
orient ării profesionale; dezvoltarea abilității și încrederii în sine a persoanelor
în căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către acestea a deciziei
privind propria carieră; instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de
muncă.
Informarea și consilierea profesională se realizează de centre
specializate, organizate în cadrul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă,
precum și de alte centre și furnizori de servicii din sectorul public sau privat,
acreditați, care încheie cu agențiile pentr u ocuparea forței de muncă contracte,
în condițiile legii.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are ca atribuție și
crearea unui mediu corespunzător creșterii șanselor de ocupare a persoanelor
în căutarea unui loc de muncă, în principal, prin informarea și consilierea
profesională, medierea muncii, formarea profesională, consultanță și asistență
pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri,
completarea veniturilor salariale ale angajaților, stimularea mobili tății forței
de muncă.
Nu toate aceste probleme fac parte din dreptul securității sociale, însă
având în vedere faptul că se află în strânsă corelație cu regimul juridic
aplicabil șomerilor în cele ce urmează le vom prezenta concis.

179 pe care le supune spre aprobare Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale
180 Art. 58 alin. 1 din Legea nr. 76/2002.

135
Măsurile care vizează creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în
căutarea unui loc de muncă181, se pot realiza și contra cost de către furnizori
de servicii din sectorul public sau privat acreditați și/sau autorizați în
condițiile legii.
Medierea muncii este activitat ea prin care se realizează punerea în
legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă în
vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu182.
Agențiile pentru ocuparea forței de mu ncă au obligația de a identifica
locurile de muncă vacante la angajatori și a le face cunoscute persoanelor în
căutarea unui loc de muncă.
Serviciile de mediere pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă
se acordă gratuit de către agențiile pentru oc uparea forței de muncă și constau
în informații privind locurile de muncă vacante și condițiile de ocupare a
acestora prin publicarea, afișarea, organizarea de burse ale locurilor de
muncă; mediere electronică având ca scop punerea automată în corespondenț ă
a cererilor și ofertelor de locuri de muncă prin intermediul tehnicii de calcul;
preselecția candidaților corespunzător cerințelor locurilor de muncă oferite și
în concordanță cu pregătirea, aptitudinile, experiența și cu interesele acestora.
În vederea realizării măsurilor183 pentru stimularea ocupării forței de
muncă, agențiile pentru ocuparea forței de muncă au obligația de a întocmi,
pentru fiecare persoană în căutarea unui loc de muncă, planul individu al de
mediere.
Pentru șomerii care beneficiază de indemnizații de șomaj în condițiile
legale, participarea la serviciile de mediere la solicitarea agențiilor pentru
ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrați este obligatorie.

181 Creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se poate realiza de către
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și prin promovarea unor progra me speciale în
parteneriat cu alte persoane juridice de drept public sau privat.
182 art. 59 alin. 1 din Legea nr. 76/2002.
183 S. Ghimpu, A. Țiclea, C. Tufan, op. cit. , p. 281

136
Șomerii184 care nu beneficiază de indemnizații de șomaj trebuie să
depună o cerere la agențiile pentru ocuparea forței de muncă pentru a fi luați
în evidență în vederea med ierii și, în cazul neîncadrării în muncă, să
reînnoiască cererea la 6 luni.
Medierea muncii se poate realiza și contra cost de către furnizori de
servicii specializate, din sectorul public sau privat, acreditați de Agenția
Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Formele prin care se realizează formarea profesională a persoanelor
în căutarea unui loc de muncă sunt: cursuri, stagii de practică și specializare,
precum și alte forme, în condițiile legii.
Activitatea de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc
de muncă se desfășoară pe baza planului național de formare profesională
elaborat anual de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Persoanele care nu au un loc de muncă, nu realizează venituri sau
realizează din activită ți autorizate potrivit legii venituri mai mici decât salariul
de bază minim brut pe țară garantat în plată; persoanele care nu au putut
ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituții de învățământ sau după
satisfacerea stagiului militar; cele care au o bținut statutul de refugiat sau altă
formă de protecție internațională, conform legii; cetățeni străini sau apatrizi
care au fost încadrați în muncă sau au realizat venituri în România, conform
legii; persoanele care nu au putut ocupa loc de muncă după rep atriere sau
după eliberarea din detenție precum și persoanele care desfășoară activități în
mediul rural și nu realizează venituri lunare sau realizează venituri lunare mai
mici decât indemnizația de șomaj și care sunt înregistrate la agențiile pentru
ocup area forței de muncă beneficiază în mod gratuit de servicii de formare
profesională, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care se află în căutarea
unui loc de muncă

184 De servici i de mediere gratuite beneficiază, la cerere, și persoanele prevăzute la art. 16 lit. c – f .

137
Serviciile de formare profesională se asigură gratuit, la cererea
persoanelor angajat e, cu acordul angajatorului sau la cererea angajatorului și
pentru persoanele aflate în următoarele situații: au reluat activitatea ca urmare
a încetării concediului pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de
2 ani, respectiv 3 ani în cazul c opilului cu handicap; au reluat activitatea după
satisfacerea stagiului militar; au reluat activitatea ca urmare a recuperării
capacității de muncă după pensionarea pentru invaliditate185.
Serviciile de consultanța și asistența pentru începerea unei activități
independente sau pentru inițierea unei afaceri186 pot fi realizate de agențiile
pentru ocuparea forței de muncă sau, după caz, de firme private, organizații
profesionale, fundații și asociații specializate în ac este domenii187.
Aceste servicii se acordă gratuit:
a) persoanelor prevăzute la art. 16, respectiv cele care nu au un loc de
muncă, nu realizează venituri sau realizează din activităț i autorizate potrivit
legii venituri mai mici decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în
plată; nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituții de
învățământ sau după satisfacerea stagiului militar; ocupă un loc de muncă și,
din d iferite motive, doresc schimbarea acestuia; au obținut statutul de refugiat
sau altă formă de protecție internațională, conform legii; cetățeni străini sau
apatrizi care au fost încadrați în muncă sau au realizat venituri în România,
conform legii; nu au p utut ocupa loc de muncă după repatriere sau după
eliberarea din detenție, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care se află
în căutarea unui loc de muncă;

185 Aceste prevederi se aplică în cazul în care cererea este formulată în termen de 12 luni de la data reluării
activității persoanelor, o singură dată pentru fiecare situație.
186 La cerere se poate acorda pe rsoanelor în căutarea unui loc de muncă consultanță și asistență pentru
începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri, sub formă de servicii juridice, de
marketing, financiare, metode și tehnici eficiente de management și alte se rvicii de consultanță, în
conformitate cu prevederile art. 71 alin. 1 din Legea nr. 76/2002.

187 cu care agențiile încheie contracte în condițiile legii.

138
b) persoanelor care au calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor
pentru șomaj, o singură d ată, pentru fiecare perioadă în care au calitatea de
asigurat;
c) studenților care solicită acordarea de credite cu dobândă avantajoasă
din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile prezentei legi.

IV.4.2. Completarea veniturilor salar iale ale angajaților
Ajutorul de șomaj reprezintă un drept188. Astfel, persoanelor189 cărora li
s-a stabilit dreptul la indemnizația de șomaj potrivit legii și care se angajează
pentru program normal de lucru, conform prevederilor legale în vigoare, și, ca
urmare a angajării, le încetează plata indemnizației de șomaj beneficiază, din
momentul angajării până la sfârșitul perioadei pentru care erau îndreptățite să
primească indemnizația de șomaj, de o sumă lunară, acordată din bugetul
asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizației de
șomaj, stabilită și, după caz, reactualizată conform legii190.
Pot beneficia de această sumă lunară, cei care se angajează în baza unui
contract individual de muncă, încheiat pe durată nedeterminată sau
determinată, dar numai cu program normal de muncă, conform prevederilor
legale în vigoare , așadar fiind exclus un program de lucru cu timp parțial.
Nu beneficiază de această sumă persoanele care se încadrează la
angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani
precum și persoanele pentru care plata indemnizației de șomaj a fost
suspendată ca urmare a încadrării în muncă pe o perioadă de cel mult 12 luni,
iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei contractului individual de muncă,
plata indemnizației de șomaj încetează ca urmare a încadrării în munc ă pentru
o perioadă mai mare de 12 luni.

188 drept care se realizează în cadrului unui raport juridic
189 Prevăzute la art. 17 alin. 1 și alin. 2 lit. C din Legea nr. 76/2002.
190 Art. 72 alin. 1din Legea nr. 76/2002.

139
Aceste persoane beneficiază de această sumă și în situația în care, în
perioada pentru care au dreptul la indemnizația de șomaj le încetează raportul
de muncă sau de serviciu la primul angajator și se încadrează la un alt
angajator.
Absolvenții instituțiilor de învățământ și absolvenții școlilor speciale, în
vârstă de minimum 16 ani, înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de
muncă, în situația în care se angajează cu program normal de lucru, pentru o
perioa dă mai mare de 12 luni beneficiază din bugetul asigurărilor pentru
șomaj de o primă egală cu un salariu de bază minim brut pe țară garantat în
plată, în vigoare la data încadrării.
Și în acest caz, pot beneficia de această primă lunară191 doar cei care se
angajează în baza unui contract individual de muncă, încheiat pe durată
nedeterminată sau determinată, dar numai cu program normal de muncă,
conform prevederilor legale în vigoare. Absolvenții cărora li s-a stabilit
dreptul la indemnizație de șomaj și se angajează în perioada de acordare a
indemnizației, cu program normal de lucru, beneficiază din bugetul
asigurărilor pentru șomaj de o sumă egală cu indemnizația de șomaj la care ar
fi avut dreptul în c ondițiile legii până la expirarea perioadei de acordare a
acesteia, dacă nu s -ar fi angajat.
Aceste drepturi se acordă absolvenților care își mențin raporturile de
muncă sau de serviciu pentru o perioadă de cel puțin 12 luni de la data
angajării. Nu benefi ciază de aceste facilități absolvenții care la data absolvirii
studiilor aveau raporturi de muncă sau de serviciu; absolvenții care se
încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu
în ultimii 2 ani; absolvenții care la data solicitării dreptului urmează o formă
de învățământ; absolvenții instituțiilor de învățământ față de care angajatorii
au obligația legală de a -i încadra în muncă. De aceste facilități nu beneficiază
nici absolvenții pentru care plata indemnizației de șoma j a fost suspendată ca

191 S. Ghimpu, A. Țicl ea, C. Tufan, op. cit. , 1998, p. 283.

140
urmare a încadrării în muncă pe o perioadă de cel mult 12 luni, iar ulterior, ca
urmare a schimbării duratei contractului individual de muncă, plata
indemnizației de șomaj încetează ca urmare a încadrării în muncă pentru o
perioadă m ai mare de 12 luni.

IV.4.3. Stimularea mobilității forței de muncă
Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizație de
șomaj se încadrează în muncă într -o localitate situată la o distanță mai mare
de 50 km de loca litatea în care își au domiciliul stabil beneficiază de o primă
de încadrare, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, egală cu nivelul
a două salarii minime brute pe țară garantate în plată.
Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemn izație de
șomaj se încadrează în muncă într -o altă localitate și, ca urmare a acestui fapt,
își schimbă domiciliul primesc o primă de instalare, acordată din bugetul
asigurărilor pentru șomaj, egală cu nivelul a 7 salarii minime brute pe țară
garantate în plată.
Angajații care au primit anumite sume de bani din bugetul asigurărilor
pentru șomaj au obligația de a restitui integral sumele primite192, în situația în
care raporturile de muncă le încetează într -o perioadă m ai mică de 12 luni de
la data încadrării în muncă în temeiul următoarelor prevederi:
– art. 55 lit. b din Codul muncii193;
– art. 56 lit. g din Codul muncii194;
– art. 56 lit. i din Co dul muncii195;
– art. 61 lit. a din Codul muncii196;

192 Conform art. 76 din Legea nr. 76/2002.
193 încetarea contractului individual de muncă ca urmare a convenției părților, la data convenită de acestea
194 încetarea de drept a contractului individual de muncă ca urmarea a condamnării penale la executarea unei
pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești
195 încetarea de drept a contractului individual de muncă ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau
unei funcții, ca măsură de siguranță sau pedeapsă complimentară, de la data rămânerii definitive a hotărârii
judecătorești prin care s -a dispus interdicția

141
– art. 79 din Codul muncii197;
– art. 61 lit. b din Codul muncii198, dacă au fost condamnați prin
hotărâre judecătorească definitivă.
În legătură cu cele arătate trebuie evidențiat că, potrivit art. 76 din
Legea nr. 76/2002, dacă raportul de muncă încetează potrivit art. 61 lit. b,
angajații au obligația de a restitui integral sumele primite din bugetul
asigurărilor pentru șomaj numai dacă există o hotărâre judecă torească de
condamnare definitivă; este firească o asemenea reglementare, deoarece, în
timp ce măsura concedierii în temeiul art. 61 lit. b din Codul muncii nu are la
bază culpa salariatului, ci pur și simplu absența să de la lucru, obligația de
restituire intervine numai dacă există culpă, respectiv o hotărâre
judecătorească definitivă.
Între cazurile în care salariații au obligația de a restitui integral sumele
primite din bugetul asigurărilor pentru șomaj nu figurează și ipoteza potrivit
căreia contractu l individual de muncă încetează de drept, ca urmare a
constatării nulității absolute a contractului, de la data la care nulitatea a fost
constatată prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească definitivă, în
condițiile în care cauza nulității ar putea fi însăți fapta culpabilă a salariatului.
De asemenea, între cazurile în care salariații au obligația de a restitui
integral sumele primite din bugetul asigurărilor pentru șomaj nu se rețin
prevederile art. 61 lit. d din Codul muncii, potrivit căror a angajatorul poate
dispune concedierea în cazul în care salariatul nu corespunde profesional
locului de muncă în care este încadrat.

196 încetarea contractului individual de muncă în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri
repetate de la regulile de disciplină a muncii sau de la cele stabilite prin contractul individual de muncă,
contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară
197 demisia
198 încetarea contrac tului individual de muncă în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o
perioadă mai mare de 30 de zile, în condițiile Codului de procedură penală

142
Prin urmare, se subliniază că nu se reține culpa salariatului dacă este
concediat pentru necorespundere profesională, așa cum s -a arătat deja în
doctrina juridică199.

IV.4.4. Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor
Stimularea angajatorilor200 pentru încadra rea în muncă a șomerilor se
realizează prin: subvenționarea locurilor de muncă, acordarea de credite în
condiții avantajoase în vederea creării de noi locuri de muncă și prin
acordarea unor facilități.
Subvenționarea locurilor de muncă
Subvențiile se aco rdă, la solicitarea autorităților publice locale,
angajatorilor cărora li s -au atribuit contracte cu respectarea reglementărilor în
vigoare privind achizițiile publice pe o perioadă de cel mult 12 luni pentru
fiecare persoană încadrată, din rândul șomerilo r în baza unui contract
individual de muncă pe perioadă determinată de cel mult 12 luni.
Cuantumul lunar al subvenției acordate este în perioada 1 aprilie – 31
octombrie, 70% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, iar î n
perioada 1 noiembrie – 31 martie, un salariu de bază minim brut pe țară
garantat în plată, la care se adaugă contribuțiile de asigurări sociale datorate
de angajatori, aferente acestuia.
Art. 80 alin. 1 stabilește că angajatorii, care încadrează în munc ă pe
durată nedeterminată absolvenți ai unor instituții de învățământ, sunt scutiți pe
o perioadă de 12 luni de plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor
pentru șomaj, aferentă absolvenților încadrați și primesc lunar, pe această
perioadă, pentru fiecare absolvent 1 salariu de bază minim brut de țară
garantat în plată, în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții
ciclului inferior al liceului sau ai școlilor de arte și meserii; 1,2 salarii de bază

199 A. Athanasiu, op. cit , p. 90.
200 Conform art. 77 din Legea nr. 76/2002.

143
minime brute pe țară garantate în pl ată, în vigoare la data încadrării în muncă,
pentru absolvenții de învățământ secundar superior sau învățământ postliceal;
1,5 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, în vigoare la data
încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ superior.
În sensul Legii nr. 76/2002, prin absolvent al unei instituții de
învățământ se înțelege persoana care a obținut o diplomă sau un certificat de
studii, în condițiile legii, în una dintre instituțiile de învățământ gimnazial,
profesional, special , liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular,
autorizat sau acreditat în condițiile legii201.
Absolvenții pot fi încadrați în condițiile arătate, o singură dată pentru
fiecare formă de învățământ, î n termen de 12 luni de la data absolvirii
studiilor.
Aceste facilități se acordă doar dacă se încheie un contract individual
de muncă pe durată nedeterminată, cu timp de lucru integral sau parțial, legea
nefăcând distincție.
Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată
absolvenți din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare
absolvent, sumele menționate pe o perioadă de 18 luni202.
Nu beneficiază de facilitățile prevăzute de art. 80 alin. 1 și 2 angajato rii
care au obligația, potrivit legii, de a încadra în muncă absolvenți ai instituțiilor
de învățământ.
Încadrarea în muncă pe o perioadă nedeterminată a absolvenților se va
face numai pe posturi vacante (art. 53 alin. 1 din Normele metodologice). Nu
sunt considerate posturi vacante cele care au fost reînființate după mai puțin
de 6 luni de la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu pe motivul
reducerii personalului203.

201 art. 82
202 art. 80 alin. (2)
203 art. 53 alin. (2) din Normele metodologice

144
Suma lunară se acordă angajatori lor proporțional cu timpul efectiv
lucrat de absolvenți în luna respectivă.
Măsurile de stimulare prevăzute nu se acordă pe perioadele în care
raporturile de muncă sau de serviciu sunt suspendate.
Angajatorii care încadrează absolvenți în condițiile arătat e sunt obligați
să mențină raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puțin 3 ani de
la data încheierii204.
Dacă după îndeplinirea obligații, angajatorii mențin raporturile de
muncă sau de serviciu cu absolvenții încadrați prim esc, pentru fiecare an de
continuare a raporturilor de muncă sau de serviciu, un ajutor financiar egal cu
suma aferentă contribuțiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste
persoane și virate, conform legii.
Ajutorul financiar poate fi acordat pe o perioadă de cel mult 2 ani.
Angajatorii, în condițiile în care nu mențin, fără motivație obiectivă,
raporturile de muncă ale persoanelor încadrate timp de cel puțin 3 ani de la
data încheierii, sunt obligați205 să restituie sumele încasate din bugetul
asigurărilor pentru șomaj plus dobânda Băncii Naționale a României, dacă
respectivul contract individual de muncă a încetat în baza art. 55 lit. b din
Codul Muncii206, art. 56 lit. c din Codul Muncii, art. 56 lit. e din Codul
Muncii207, art. 56 lit. f din Codul Muncii208, art. 65 din Codul Muncii209.
În legătură cu obligația de restituire a angajatorului nu se ridică
probleme, deoarece acesta este obligat să restituie în toate cazurile posibile.

204 art. 83 alin. (1)
205 Conform art. 83 alin. 2 din Legea nr. 76/2002.
206 Încetarea contractului individual de muncă ca u rmare a convenției părților, la data convenită de acestea.
207 încetarea de drept a contractului individual de muncă ca urmare a constatării nulității absolute a
contractului, de la data la c are nulitatea a fost constatată prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească
definitivă.
208 Încetarea de drept a contractului individual de muncă ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția
ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești
de reintegrare.
209 Încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat
din unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana acestuia.

145
Angajatorii care încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată șomeri
în vârstă de peste 45 de ani sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai
familiilor monoparentale sunt scutiți pe o perioadă de 12 luni de plata
contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferentă pe rsoanelor
încadrate din aceste categorii, și primesc lunar pe această perioadă, pentru
fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu un salariu de
bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare, cu obligația menținerii
raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 2 ani (art. 85 alin. 1).
De facilitățile prevăzute210, cu excepția contribuției la bugetul
asigurărilor pentru șomaj datorată de angajator pentru persoanele respective
beneficiază și angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată
persoane cu handicap și le mențin raporturile de mu ncă sau de serviciu cel
puțin 2 ani, deși nu au obligația legală de a încadra astfel de persoane211.
Angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale
persoanelor precizate de art. 85 alin. 1 și 2, anterior termenului de 2 ani sunt
obligați să restituie în totalitate agențiilor pentru ocuparea forței de muncă
sumele încasate pentru fiecare persoană, plus dobânda de referință a Băncii
Naționale a României dacă încetarea acestora a avut loc în temeiul art. 55 lit.
b, art. 5 6 lit. c , e, f, art. 65 din Codul muncii.
Angajatorii care încadrează în muncă șomeri care în termen de 3 ani de
la data angajării îndeplinesc condițiile pentru a solicita pensia anticipată
parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă benefi ciază lunar, pe
perioada angajării, până la data îndeplinirii condițiilor respective, de o sumă
egală cu un salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată, acordată din
bugetul asigurărilor pentru șomaj212.

210 Facilitățile prevăzute de art. 85 din Legea nr. 76/2002 sunt acordate doar angajatorilor care încadrează pe
baza unui contract individual de muncă încheiat pe durată n edeterminată.
211 art. 85 alin. (2)
212 art. 85 alin. (5)

146
Trebuie precizat faptul c ă nu beneficiază de facilitățile prevăzute la la
art. 85 alin. 1, 2 și 5 din Legea nr. 19/2000213 angajatorii care în ultimii 2 ani
au fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoanele angajate din
categoriile menționate.
Acordarea de credite în condiții avantajoase
Pentru crearea de noi locuri de muncă prin înființarea sau dezvoltarea
de întreprinderi mici și mijlocii, unități cooperatiste, asociații familiale,
precum și activități independente desfășurate de persoane fizice autorizate se
pot acorda, din bugetul asig urărilor pentru șomaj, credite în condiții
avantajoase214.
Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurărilor pentru șomaj,
în condițiile art. 86, beneficiază de reducere la plata contribuției numai pentru
șomerii încadrați peste n ivelul de 50% din locurile de muncă nou -create215.
Creditele se acordă în baza unor proiecte de fezabilitate, proporțional
cu numărul de locuri de muncă ce vor fi create, pentru o perioadă de cel mult
3 ani, pentru invest iții, inclusiv perioada de grație de maximum 6 luni și,
respectiv, un an pentru asigurarea producției, cu o dobândă de 50% din
dobânda de referință a Băncii Naționale a României.
În județele în care rata medie anuală a șomajului s -a situat peste rata
medie anuală a șomajului pe țară, comunicată de Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă, creditele se acordă în anul calendaristic următor
cu o dobândă de 25% din dobânda de referință a Băncii Naționale a României.
Beneficiază de credite, în condițiil e legii, cu dobânda prevăzută și
persoanele în vârstă de până la 30 de ani, care au statut de student pentru
prima dată și urmează studiile la cursuri de zi la o instituție de învățământ
superior de stat sau particular, autorizată sau acreditată, în condiț iile legii.

213 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140/1 aprilie 2000, rectificată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 183/27 aprilie 2000 ș i în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580/6
august 2002.
214 art. 86 alin. (1)
215 art. 94 alin. 1 Legea nr. 76/2002.

147
Creditele se acordă studenților care înființează sau dezvoltă, individual
sau împreună cu alți studenți care îndeplinesc condițiile legale, întreprinderi
mici și mijlocii, unități cooperatiste, asociații familiale sau care desfășoară în
mod ind ependent o activitate economică în calitate de persoană fizică
autorizată.
Beneficiarii de aceste credite trebuie să aibă cel mult 249 de angajați
și/sau membri cooperatori cu raporturi de muncă sau de serviciu, activitatea
de bază să se realizeze în produ cție, servicii sau în turism.
Pe cel puțin 60% din numărul locurilor de muncă nou -create prin
înființarea sau dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii ori de unități
cooperatiste trebuie să fie încadrat personal provenind din rândul șomerilor
înregist rați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, iar personalul
încadrat să fie menținut în activitate cel puțin 3 ani.
Este obligatoriu ca locurile de muncă avute în vedere la acordarea de
credite să nu fie locurile de muncă vacante, rezultate în urma î ncetării
raporturilor de muncă a unor angajați în ultimele 12 luni premergătoare
încheierii contractului de creditare.
Pentru acordarea creditelor în condiții avantajoase sau a fondurilor
nerambursabile, contribuția beneficiarului trebuie să fie de cel pu țin 25% din
valoarea proiectului de fezabilitate depus.
Beneficiarii de credite sau de fonduri nerambursabile au obligația de a
menține locurile de muncă nou -create pentru o perioadă minimă de 5 ani.

148
CAPITOLUL V
ASIGURĂRILE PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ
ȘI BOLI PROFESIONALE

V.1. Noțiunea asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale
În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 346/2 002, asigurarea
pentru accidente de muncă și boli profesionale reprezintă o asigurare de
persoane, apar ține sistemului de asigurări sociale, fiind garantată de stat.
Acesta con ține raporturi specifice prin care se asigură protecția socială a
salariaților împotriva diminuării sau pierderii capacității de muncă și
decesului acestora ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor
profesionale.

V.2. Riscurile asigurate prin Legea nr. 346/2002
Potrivit Legii nr. 346/2002, riscurile a sigurate sunt accidentele de
muncă și bolile profesionale, definite conform Legii nr. 319/2006 a securității
și sănătății în muncă216.
Prin accident de muncă217 se înțelege vătămarea violentă a
organismului precum și intoxicația acută profesională, care au loc în timpul

216 Publicată în “Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006.
217 Constituie, de asemenea, accident de muncă – în acord cu dispozițiile art. 30 alin. 1 din Legea nr.
319/2006 :
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere și/sau unitate, cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul
unor activități culturale, sportive, în țară sau în afara granițelor țării, în timpul și din cauza îndeplinirii acestor
sarcini;
c) accidentul survenit în cadrul activităților cultural/sportive organizate, în timpul și din cauza îndeplinirii
acestor activități;
d) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acțiuni întreprinse din proprie inițiativă pentru
salvarea de vieți omeneșt i;
e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acțiuni întreprinse din proprie inițiativă pentru
prevenirea ori înlăturarea unui pericol care amenință avutul public și privat;
f) accidentul cauzat de activități care nu au legătură cu procesul muncii, dacă se produce la sediul persoanei
juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator ori în alt loc de muncă organizat de aceștia, în
timpul programului de muncă și nu se datorează culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s -a făcut în timpul și pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului
la locul de muncă organizat de angajator și invers;

149
procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și care
provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puț in 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces218.
Bolile profesionale219 sunt afecțiunile care se produc ca urmare a
exercită rii unei meserii sau profesii, cauzate de agenți nocivi fizici, chimici
ori biologici caracteristici locului de muncă precum și de suprasolicitarea
diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.
Afecțiunile suferite de elevi ș i studenți în timpul efectuării instruirii
practice se încadrează la rândul lor în categoria bolilor profesionale220.
Declararea bolilor profesionale este obligatorie și se face de către me dicii din
cadrul autorităților de sănătate publică teritoriale.

V.3. Asigurații
Există două categorii de persoane asigurate, și anume:
1. în mod obligatoriu;

h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adres a persoanei fizice la
locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă;
i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la
care este încadrată vict ima, ori de la orice alt loc de muncă organizat de acestea, la o altă persoană juridică
sau fizică, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe durata normală de deplasare;
j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru,
locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de
protecție sau orice alt echipament pus la dispoziție de angajator, dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă
se depl asa de la locul de muncă la ieșirea din întreprindere sau unitate și invers;
k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de
angajator precum și în timpul și pe traseul normal spre și de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române, delegați pentru
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara granițelor țării, pe durata și traseul prevăzute în documentul de
deplasare;
m) accide ntul suferit de personalul român care efectuează lucrări și servicii pe teritoriul altor țări, în baza
unor contracte, convenții sau în alte condiții prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice române cu
parteneri străini, în timpul și din cauza înde plinirii îndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecționare a pregătirii
profesionale, în timpul și din cauza efectuării activităților aferente stagiului de practică;
o) accide ntul determinat de fenomene sau calamități naturale, cum ar fi furtună, viscol, cutremur, inundație,
alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului de muncă sau în
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
p) dispa riția unei persoane, în condițiile unui accident de muncă și în împrejurări care îndreptățesc
presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.
218 art. 5 lit. g din Legea nr. 319/2006
219 Art. 5 lit. h din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății
220 Art. 33 din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă

150
2. în mod facultativ.
1. Persoanele asigurate obligatoriu221, prin efectul legii sunt:
a) salariații și funcționarii publici;
b) persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care
sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe
durata mandatului precum și membrii cooperatori dintr -o organizație a
cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate cu ale
persoanelor prevăzute la lit. a;
c) șomerii, pe toată durata efectuării practicii profesionale în cadrul
cursurilor organizate potrivit legii;
d) ucenicii, elevii și studenții, pe toată durata efectuării practicii
profesionale.
De asemenea, potrivit art. 7 din Legea nr. 346/2002, sunt asi gurați
obligatoriu și :
– angajații români care prestează muncă în străinătate din
dispoziția angajatorilor români, în condițiile legii;
– cetățenii străini sau apatrizii care prestează muncă pentru
angajatori români, pe perioada în care au, potrivit legi i, domiciliul sau
reședința în România.
2. Asigurații în mod facultativ pot fi222, persoanele care încheie
contract individual de asigurare și care se află într -una din următoarele
situații:
a) asociat unic, asociați, comanditari sau acționari;
b) comanditați, administratori223;

221 Art. 5 alin. 1 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale
222 conform art. 6 alin. 1 din Legea nr. 346/2002
223 Art. 6 alin. 1 lit. b din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli
profesionale se referea și la manageri. Însă , Legea nr. 66/1993 privind contractul de management (p ublicată
în “Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 244 din 13 octombrie 1993) a fost abrogată prin Ordonanța
de Urgență a Guvernului nr. 49/1999 privind administrarea companiilor/societăților n aționale, a societăților
comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar precum și a
regiilor autonome (p ublicată în “Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 170 din 22 aprilie 1999).

151
c) membri ai asociației familiale;
d) persoane autorizate să desfășoare activități independente;
e) persoane angajate în instituții internaționale;
f) proprietari de bunuri și/sau arendași de suprafeț e agricole și
forestiere;
g) persoane care desfășoară activități agricole în cadrul gospodăriilor
individuale sau activități private în domeniul forestier;
h) membri ai societăților agricole sau ai altor forme de asociere din
agricultură;
i) alte persoane interesate, care își desfășoară activitatea pe baza altor
raporturi juridice decât cele menționate anterior.

Ordonanța de Ur gență a Guvernului nr. 49/1999 a fost însă respinsă prin Legea nr. 136/2000 (p ublicată în
“Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 345 din 25 iulie 2000).
Așadar, dispozițiile referitoare la c onducerea regiilor autonome, societăților și companii lor naționale și a
societăților comerciale la care statul sau o unitate administrativ – teritorială este acționar majoritar sunt
cuprinse în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico –
financiare și alte dispoziț ii cu caracter financiar (p ublicată în “Monitorul Oficial al României”, partea I, nr.
297 din 7 iunie 2001).
Conform art. 4 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2001, conducerea operatorilor
economici prevăzuț i la art. 1 (regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile comerciale la
care statul sau o unitate administrativ – teritorială este acționar majoritar) se asigură de către persoane fizice
în baza unui contract de performanță, anexă l a contractul individual de muncă, încheiat în condițiile prezentei
ordonanțe de urgență.
Contractul de performanță este acordul de voință încheiat între operatorul economic, printr -un reprezentant
al acestuia, desemnat de adunarea generală a acționaril or, în cazul societăților comerciale, sau, după caz, de
consiliul de administrație, în cazul regiilor autonome, și conducătorul operatorului economic, care are ca
obiect îndeplinirea obiectivelor și criteriilor de performanță, aprobate prin bugetul de veni turi și cheltuieli, în
schimbul drepturilor salariale stabilite prin contractul individual de muncă (art. 4 alin. 3 din Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 79/2001). La nivelul operatorului economic, în contractul de performanță, în afara
indicatorilor d e performanță, se prevăd în mod obligatoriu obiective și criterii cuantificate privind reducerea
creanțelor și plăților restante, a pierderilor înregistrate precum și creșterea productivității muncii, calculată
potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 din Ordo nanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2001. Contractul de
performanță se revizuiește anual.
Conform art. 16 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2001, contractele de administrare încheiate
în baza dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 49/1999 precum și contractele de management
încheiate în baza Legii nr. 66/1993 , cu modificările și completările ulterioare, la regiile autonome încetează la
data încheierii contractelor de performanță.

152
V.4. Asigurătorul
Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale,
denumită în continuare C.N.P.A.S, are calitatea de asigurător, potrivit art. 8
alin. 1 din Legea nr. 346/2002.
Atribuțiile specifice de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale se exercită de casele teritoriale de pensii și de asociații
profesionale de asigurare, în calitate de prestatori de servicii, constituite în
acest scop pe sectoare de activitate ale economiei naționale.

V.5. Riscurile asigurate și raporturile de asigurare
Raporturile de asigurare, rezultate în temeiul legii și din contractele de
asigurare se stabilesc224 între:
1. angajatori și asigurător , în cazul persoanelor asigurate în mod
obligatoriu225;
În vederea încheierii asigurării pentru accidente de muncă ș i boli
profesionale și a stabilirii cotei contribuției datorate, angajatorul are obligația
de a comunica asigurătorului, printr -o declarație pe propria răspundere,
domeniul de activitate conform Clasificării Activităților din Economia
Națională – C.A.E.N., numărul de angajați, fondul de salarii precum și orice
alte informații solicitate în acest scop.
Declarația se depune la sediul asigurătorului, în termen de 30 de zile de
la data dobândirii personalității juridice sau a începerii raporturilor de muncă
ori de serviciu între părți, după caz226. În cazul modificării uneia sau mai
multor informații din declarația prevăzută, angajatorul are obligația să anunțe
asigurătorul în termen de 15 zile.
În cazul bolilor profesionale, declarate în condiți ile legii, în timpul
activității profesionale , dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare se

224 art. 9 alin. 1
225 prevăzute în art. 5 și la art. 7 din Legea nr. 346/2002
226 art. 10 alin. 3

153
menține și ulterior încetării raporturilor de muncă/serviciu și a contractelor
individuale de asigurare227.
În cazul bolilor profesionale, declarate în condițiile legii, ulterior
încetării raporturilor de muncă și a contractelor de asigurare , dreptul la
prestațiile și serviciile de asigurare se acordă dacă fostul asigurat face dovada,
cu acte medicale eliberate conform legii, că boala a fost cauzată de factori
profesionali specifici locului de muncă.
Pentru asigurații în mod obligatoriu, angajatorii datorează contribuția
pentru accidente de muncă și boli profesionale. Prin excepție, angajatorii nu
datorează contribuția p entru ucenici, elevi, studenți pe toată durata efectuării
practicii profesionale228.
Baza lunară de calcul la care persoanele asigurate în mod obligatoriu
datorează contribuția de asigurări pentru accidente de muncă ș i boli
profesionale este reprezentată de fondul total de salarii brute lunare
realizate229.
Conform art. 24 din Legea nr. 487/2006 privi nd bugetul asigurărilor
sociale de stat pe anul 2007230, cotele de contribuție datorate de angajatori, în
funcț ie de clasa de risc, se stabilesc de la 0,4% la 3,6%, aplicate asupra
fondului total de salarii brute lunare realizate.
Contribuția de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale
nu se aplică asupra sumelor reprezentând:
a) prestații de asig urări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor
sociale sau din fondurile angajatorului și care se plătesc direct de către acesta,
potrivit legii;

227 art. 15 alin. 1 din Legea nr. 346/2002
228 art. 96 lit. a din Legea nr. 346/2002
229 Potrivit art. 2 lit. j din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru
accidente de muncă și boli profesionale, publicată în „Monito rul Oficial al României”, partea I, nr. 708 din
17august 2006, fondul total de salarii brute reprezintă totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru
plata drepturilor salariale sau de natură salarială.
230 Publicată în „Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 1047 din 29 decembrie 2006.

154
b) drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale în cazul încetării
contractelor individuale de m uncă, al încetării calității de funcționar public
sau de membru cooperator, altele decât cele acordate potrivit legii pentru
perioada de preaviz;
c) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare,
detașare și transfer, precum și drepturil e de autor;
d) sumele reprezentând participarea salariaților la profit;
e) premii și alte drepturi exceptate prin legi speciale.

2. asigurați și asigurător , pentru persoanele asigurate în mod
facultativ231.
Calitatea de asigurat se dobândește, iar raporturile de asigurare se
stabilesc la data: încheierii contractului individual de muncă, stabilirii
raporturilor de serviciu în cazul funcționarilor publici, validării mandatului
pentru persoanele care desfășoară activități în funcții elective, numirii în
cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, depunerii adeziunii în
cazul membrilor cooperatori, începerii practicii profesionale pentru șomeri,
ucenici, elevi și studenți sau încheierii contractu lui individual de asigurare,
după caz.
Asiguratul, o dată cu încheierea contractului individual de asigurare are
obligația de a depune o declarație de venituri și de a comunica, în termen de
15 zile, asigurătorului orice modificare intervenită cu privire l a situația și
statutul ei.
Dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare pentru accidente de
muncă și boli profesionale se naște de la data stabilirii raporturilor de
asigurare și încetează o dată cu aceste raporturi.
În cazul bolilor profesionale, declarate în condițiile legii, în timpul
activității profesionale , dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare se

231 art. 6 din Legea nr. 346/2002

155
menține și ulterior încetării raporturilor de muncă/serviciu și a contractelor
individuale de asigurare232. În cazul bolilor profesionale, declarate în
condițiile legii, ulterior încetării raporturilor de muncă și a contractelor de
asigurare , dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare se acordă dacă fostul
asigurat face dovada, cu acte m edicale eliberate conform legii, că boala a fost
cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă.
Contribuția datorată de persoanele fizice asigurate facultativ este
unică, în valoare de 1%, aplicată asupra venitului lunar asigurat, indiferent de
activitatea prestată.

V.6. Servicii și presta ții de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale
Asigurații sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale au dreptul233 la următoarele servicii și presta ții:
1. reabilitare medicală și recuperarea capacității de muncă;
2. reabilitare și reconversie profesională;
3. indemnizaț ie pentru incapacitate temporară de muncă;
4. indemnizație pentru trecerea temporară în alt loc de muncă și
indemnizație pentru reducerea timpului de muncă;
5. compensații pentru atingerea integrității;
6. despăgubiri în caz de deces;
7. rambursă ri de cheltuieli.

232 art. 15 alin. 1
233 Art. 19 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale

156
V.6.1. Prestații și servicii pentru reabilitare medicală și
recuperarea capacității de muncă
Asigurații au dreptul la prestații medicale pentru reabilitarea stării de
sănătate și recuperarea capacității de mu ncă, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare234.
Asigurătorul are obligația de a achita235 contravaloarea serviciilor
medicale acordate.
Asigurații au următoarele drepturi:
a) beneficiază de tratament medical , corespunzător leziunilor și
afecțiunilor cauzate prin accidente de muncă sau boli profesionale, după cum
urmează: asistență medicală de urgență la locul accidentului, în mijloacele de
transport specializate și în unitățile spitalicești; tratament medical
ambulatoriu, analize medicale și medicamente, prescrise de medic; servicii
medicale în spitale sau în unități sanitare cu personalitate juridică specializate
pentru boli profesionale; tratament de recuperare a capacității de muncă în
unități de specialitate; servicii de chirurgie reparatorie; cure
balneoclimaterice236.
b) au acces la programe individuale de recuperare , stabilite de
medicul specialist al asigurătorului, în funcție de natura ș i de diagnosticul
bolii237.
Programul individual de recuperare poate include tratament balnear, în
funcție de tipul bolii.
Art. 5 alin. 6 din Legea nr. 487/2006 privind bugetul asigură rilor
sociale de stat pe anul 2007 stabilește că, în cursul unui an calendaristic, se
poate elibera un singur bilet de tratament balnear sau de odihnă aceluiași

234 art. 21 din Legea nr. 346/2002
235 Obligația de a achita se realizează p ână la: restabilirea stării de sănătate sau ameliorarea deficiențelor de
sănătate survenite în urma unui risc asigurat; prevenirea diminuării ori a pierderii capacității de muncă și a
necesității de îngrijire permanentă.
236 art. 23 alin. 1 din Legea nr. 346/2002
237 art. 25 alin. 1 din Legea nr. 346/2002

157
beneficiar. Biletele de tratament balnear se distribuie asiguraților sistemului
public de pensi i, sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale și pensionarilor de către casele teritoriale de pensii238.
Asigurații aflați în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai
mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear și de
recuperare a capacității de muncă p e baza biletului de trimitere239, în
condițiile prevăzute în Contractul -cadru privind condițiile acordării asistenței
medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
În funcție de tipul afecțiunii și de natura tratamentului, durata
tratamentului balnear este de 15 – 21 de zile și se stabilește de m edicul
curant240.
Programul individual de recuperare este obligatoriu și se realizează în
unități sanitare specializate aflate în relație contractuală cu casele de asigurări
de sănătate.
După fiecare etapă prevăzută în programul individual de recuperare,
asigurații sunt supuși reexaminării medicale. În funcție de rezultatele acesteia,
medicul expert al asigurărilor sociale poate propune medicului curant
actualizarea programului individual de recuperare sau, după caz, recomandă
reluarea activității profesionale ori propune pensionarea de invaliditate241.

238 Dispozițiile referitoare la reabilitarea medicală și recuperarea capacității de muncă prin programul
individual de recuperare și, posibil, prin tratament balnear, cuprinse în art. 19 lit. a coroborat cu art. 25 din
Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, au fost modificate și
completate prin prevederile art. 18, art. 21 și art. 22 al in. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, precizându -se că, în scopul
prevenirii îmbolnăvirilor și recuperării capacității de muncă, asigurații pot beneficia și de tratam ent balnear,
în conformitate cu programul individual de recuperare.
239 art. 21 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005. Alin. 2 al aceluiași articol dispune că
tratamentul balnear și de recuperare a capacității de muncă se desfășoară î n conformitate cu prevederile
programului individual de recuperare întocmit de medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al
asigurărilor sociale, în funcție de natura, stadiul și prognosticul bolii, structurat pe etape.
240 art. 21 alin. 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005
241 art. 21 alin. 5 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005

158
Plata indemnizațiilor nu se cuvine pentru perioadele în care asiguratul ,
din motive imputabile lui, nu își îndeplinește obligația de a urma și de a
respecta programul individual de recuperare242.

V.6.2. Prestații și servicii pentru reabilitare ș i reconversie profesională
Aceste prestații și servicii se acordă de către asigurător243, la solicitarea
asiguraților, care, deși nu și -au pierdut complet capacitatea de muncă, nu mai
pot desfășura activitatea pentru care s -au calificat, ca urmare a unui accident
de muncă sau a unei boli profesionale244.
Indemn izația245 pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se
acordă lunar și reprezintă 70% din salariul de bază brut al persoanei asigurate,
avut la data survenirii accidentului de muncă sau a bolii profesionale.

V.6.3.Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă
Asigurații beneficiază de o indemnizație246 pe perioada în care se află
în incapacitate temporară de muncă în urma unui accident de muncă sau a
unei boli profesionale247.
Cu privire la cuantumul indemnizației pentru incapacitate tem porară de
muncă cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională trebuie
făcute următoarele precizări :

242 art. 21 alin. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005
243 Asigurătorul preia în sarcina sa cheltuielile pentru următoarele prestații și servicii de reabilitare și
reconversie profesională: cheltuielile privind ser viciile medicale și psihologice pentru aprecierea stării fizice,
mentale și aptitudinale în vederea reconversiei profesionale; costul cursurilor de calificare sau de reconversie;
plata unei indemnizații pe durata cursurilor de calificare și de reconversie.
244 art. 29 din Legea nr. 346/2002
245 Indemnizația se acordă pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie cu respectarea următoarelor
condiții: 1. persoana asigurată nu beneficiază, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de
indemnizație pentru incapacitate te mporară de muncă sau de pensie de invaliditate gradul III, acordată
potrivit legii (art. 31 alin. 2 din Legea nr. 346/2002); 2. persoana asigurată, conform art. 32 din Legea nr.
346/2002, respectă dispozițiile asigurătorului cu privire la: instituția la c are urmează să se desfășoare cursul;
programul de instruire; modalitatea de absolvire.
246 Dacă incapacitatea temporară de muncă este cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii ,
asigurații au dreptul la concedii medicale și indemnizații, însă nu potrivit Legii nr. 346/2002, ci în condițiile
evidențiate de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005.
247 art. 33 alin. 1 din Legea nr. 346/2002

159
a) în cazul asiguraților în mod obligatoriu, cuantumul indemnizației
pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media veniturilor
salariale brute realizate în ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului248;
b) în cazul asiguraților în mod facultativ, cuantumul indemnizației
pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 80% din media venitului
lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului249;
c) cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă în
cazul urgențelor medico -chirurgicale este de 100% din media venitului lunar
asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestării riscului250;
Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă în cazul
accidentului de muncă sau al bolii profesionale se sup ortă în primele 3 zile de
incapacitate de către angajator, iar din a 4 – a zi de incapacitate, din
contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Durata de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de
muncă este de 18 0 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de
concediu medical. În situații temeinic motivate de posibilitatea recuperării
medicale și profesionale a asiguratului, medicul curant poate propune
prelungirea concediului medical peste 180 de zile, p entru cel mult 90 de
zile251.

V.6.4. Indemnizația pentru trecerea temporară în alt loc de muncă și
indemnizația pentru reducerea timpului de muncă
a) Indemnizația pentru trecerea temporară în alt loc de muncă
Asigurații care, din cauza unei boli profesionale sau unui accident de
muncă nu își mai pot desfășura activitatea la locul de muncă anterior

248 art. 34 alin. 1 din Legea nr. 346/2002
249 art. 34 alin. 2 din Legea nr. 346/2002
250 art. 34 alin. 3 din Legea nr. 346/2002
251 art. 37 alin. 1

160
manifestării riscului asigurat pot trece temporar în alt loc de muncă (art. 37
alin. 1).
Indemnizaț ia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se acordă în
condițiile în care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de
muncă este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate
de la momentul depistării af ecțiunii.
Indemnizația pentru trecerea temporară în alt loc de muncă se acordă la
propunerea medicului curant, cu avizul medicului asigurătorului, pentru cel
mult 90 de zile într -un an calendaristic, în una sau mai multe etape252.
b) Indemnizația pentru reducerea timpului de muncă253
Potrivit art. 19 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
158/2005, i ndemnizația pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din
durata normală se acordă persoanelor asigurate care, din motive de sănă tate,
nu mai pot realiza durata normală de muncă.
Persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate au
dreptul, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României,
la concedii medicale și indemnizații de asigurări socia le de sănătate, dacă:
– desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau în baza
raportului de serviciu;

252 art. 42 alin. 1 din Legea n r. 346/2002
253 În ceea ce privește această indemnizație, prevăzută de art. 9 lit. d coroborat cu art. 40 – 41 din Legea nr.
346/2002, trebuie făcută următoarea precizare:
– potrivit art. 2 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005, c oncediile medicale și
indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate la care au dreptul asigurații sunt:
concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de mun că, cauzată de boli obișnuite
sau de accidente în afara muncii;
concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de
muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli
profes ionale;
concedii medicale și indemnizații pentru maternitate;
concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav;
concedii medicale și indemnizații de risc maternal.
Conform art. 18 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 158/2005 , în scopul prevenirii îmbolnăvirilor și
recuperării capacității de muncă, asigurații pot beneficia de:
 indemnizație pentru reducerea timpului de muncă;
 concediu și indemnizație pentru carantină;
 tratament balnear, î n conformitate cu programul individual de recuperare.
Așadar, indemnizația pentru reducerea timpului de muncă este reglementată de art. 2 alin.1 coroborat cu
art. 18 lit. a, cu art. 19 alin. 1, 2, 3 și cu art. 22 alin. 1 din Ordonanța de Urgență a Guve rnului nr. 158/2005.

161
– desfășoară activități în funcții elective sau sunt numite în cadrul autorității
executive, legislative ori judecătorești, pe durat a mandatului precum și
membrii cooperatori dintr -o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror
drepturi și obligații sunt asimilate cu ale persoanelor prevăzute la lit. a.
Indemnizația se acordă, la propunerea medicului curant, cu avizul
medicul ui expert al asigurărilor sociale, pentru cel mult 90 de zile în ultimele
12 luni anterioare primei zile de concediu, în una sau mai multe etape.

V.6.5. Compensații pentru atingerea integrității
Au dreptul la o compensație pentru atingerea integrității asigurații care,
în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, rămân cu leziuni
permanente care produc deficiențe și reduc capacitatea de muncă între 20 –
50%254.
Trăsăturile compensaț iei pentru atingerea integrității sunt următoarele:
A. compensația se acordă la solicitarea persoanei îndreptățite, pe
baza deciziei medicului asigurătorului;
B. compensația pentru atingerea integrității reprezintă o sumă fixă în
bani și se acordă integral , o singură dată, potrivit art. 45 alin. 1, fără a afecta
celelalte drepturi sau indemnizații la care este îndreptățit asiguratul și nu este
luată în baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.
C. cuantumul compensației pentru atingerea integrităț ii se stabilește,
conform art. 45 alin. 2, în funcție de gravitatea leziunii, în limita unui plafon
maxim de 12 salarii medii brute.

V.6.6. Despăgubiri în caz de deces
În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de muncă sau
a unei boli profesionale, beneficiază o despăgubire în caz de deces o singură
persoană, care poate fi, după caz: soțul supraviețuitor, copilul, părintele,

254 art. 43 din Legea nr. 346/2002

162
tutorele, curatorul, moștenitorul, în condițiile dreptului comun, sau, î n lipsa
acesteia, persoana care dovedește că a suportat cheltuielile ocazionate de
deces255.
Cuantumul despăgubirii în caz de deces este de 4 salarii medii brute pe
economie.
Cererea pentru obținerea despăgubirii î n caz de deces se depune la
sediul asigurătorului, însoțită de actele din care rezultă dreptul solicitantului.
Admiterea sau respingerea cererii256 se face prin decizie emisă de
asigurător în termen de 20 de zile de la data depunerii cererii.

V.6.7. Rambursări de cheltuieli
Asigurătorul acordă ra mbursări de cheltuieli în următoarele situații257:
a) transportul de urgență, în cazuri temeinic justificate, când salvarea
victimei impune utilizarea altor mijloace decât cele uzuale;
b) confecționarea ochelarilo r, a aparatelor acustice, a protezelor oculare,
în situația în care acestea au fost deteriorate în urma unui accident de
muncă soldat cu vătămări corporale;
c) în cazul aplicării dispozitivelor medicale implantabile prin
intervenție chirurgicală î n vederea recuperării deficiențelor organice,
funcționale sau fizice cauzate de accidente de muncă și boli profesionale.
Costurile suportate de asigurător sunt destinate să asigure recuperarea
funcționalității organismului celui asigurat, iar cuantumul ac estora se va
stabili anual prin decizie a președintelui C.N.P.A.S 258

255 art. 46 alin.1 din Legea nr. 346/2002
256 Decizia se comunică în scris solicitantului în termen de 5 zile de la data emiterii ei.
Plata despăgubirii în caz de deces se face în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei.
257 Art. 50 alin. 1 din Legea nr. 346 /2002
258 Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale reglementează și
unele aspecte ce țin de dreptul muncii, și anume “Comunicarea și constatarea accident elor de muncă și a
bolilor profesionale”. Angajatorii au obligația de a comunica asigurătorului accidentele soldate cu
incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraților. Comunicarea trebuie realizată de îndată ce angajatorul a
luat cunoștință despre accide nt. Obligația privind comunicarea revine și persoanelor asigurate în mod
facultativ, conform art. 6 din Legea nr. 346/2002, sau urmașilor acestora, în cazul în care accidentul de
muncă s -a soldat cu decesul asiguratului. Conform art. 27 alin. 1 lit.a și l it. c din Legea nr. 319/2006 a

163
V.7. Cooperare între angajat și angajator
Participarea lucrătorilor este o parte importantă a gestionării sănătății și
securității. Cadrele de conducere nu au soluții la toate problemele legate de
sănătate și securitate, în timp ce lucrătorii și reprezentanții acestora dețin
cunoștințe detaliate și experiență cu privire la derularea activității și la modul
în care îi afectează aceasta. Prin urmare, lucrătorii și cadrele de
conducere trebuie să colabore ze strâns pentru a găsi soluții la probleme
comune.
Pentru angajatori este vorba de a obține ajutor la identificarea
problemelor reale și găsirea soluțiilor potrivite și de a dispune de o forță de
muncă motivată. Pentru lucrători este vorba de a preveni vă tămările la locul
de muncă în rândul acestora.

securității și sănătății în muncă, toate celelalte evenimente , care nu sunt urmate de incapacitate de muncă sau
de decesul asiguraților, vor fi comunicate de către angajator inspectoratelor teritoriale de muncă, respectiv
organelor de urmărire penală, după caz. Art. 5 lit. f din din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în
muncă definește evenimentul ca fiind accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului,
produs în timpul procesului de muncă ori în î ndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situația de persoană dată
dispărută sau accidentul de traseu ori de circulație, în condițiile în care au fost implicate persoane angajate,
incidentul periculos precum și cazul susceptibil de boală profesională sau leg ată de profesiune. Art. 27 alin. 2
din Legea nr. 319/2006 prevede că orice medic, inclusiv medicul de medicină a muncii aflat într -o relație
contractuală cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boală
profesională sau legată de profesiune, depistată cu prilejul prestațiilor medicale. Semnalarea prevăzută la alin.
2 se efectuează către autoritatea de sănătate publică teritorială sau a municipiului București, de îndată, la
constatarea cazului. Potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 319/2006, cercetarea evenimentelor este obligatorie
și se efectuează după cum urmează: a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate
temporară de muncă; b) de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul ev enimentelor care au produs
invaliditate evidentă sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în cazul evenimentelor
care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice precum și în
situațiile cu persoane date dispărute; c) de către Inspecția Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de
unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; d) de către autoritățile de sănătate publică
teritoriale, respectiv a municipiului București, î n cazul suspiciunilor de boală profesională și a bolilor legate
de profesiune. Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într -un proces -verbal. În caz de deces al
persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituția medico -legală competent ă este obligată să
înainteze inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de
constatare medico -legală. Asigurătorul verifică modalitatea în care a fost efectuată cercetarea și decide
asupra caracte rului de muncă al accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă. În scopul stabilirii
caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă, asigurătorul poate
coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o anc hetă proprie sau poate evalua dosarul de cercetare
întocmit de comisia angajatorului, după caz. Drepturile de asigurare se acordă astfel: a) pentru accidente de
muncă, în baza procesului -verbal de cercetare a accidentului de muncă, întocmit, potrivit legii , de autoritatea
competentă;
b) pentru boli profesionale, în baza formularului de declarare finală a bolii profesionale, întocmit, potrivit
legii, de autoritatea competentă.
Până la stabilirea caracterului de muncă al accidentului sau caracterului profe sional al bolii, contravaloarea
serviciilor medicale acordate va fi suportată din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate, urmând ca decontarea să se realizeze ulterior din contribuțiile de asigurare pentru accidente de
muncă și bol i profesionale, după caz.

164
Conform legii, lucrătorii trebuie să fie informați, instruiți, formați și
consultați pe probleme de sănătate și securitate. Participarea deplină depășește
nivelul consultărilor – lucrătorii și reprezentanț ii acestora sunt, de asemenea,
implicați în luarea deciziilor. Participarea lucrătorilor în domeniul sănătății și
securității este un proces bidirecțional simplu.
Consultarea lucrătorilor este un principiu consacrat în legislația privind
sănătatea și secur itatea în muncă datorită importanței sale în prevenirea
riscurilor și găsirea unor soluții eficiente. Locurile de muncă în care angajații
contribuie activ la sănătate și securitate au, de cele mai multe ori, un nivel de
risc profesional mai scăzut și rate de accidente mai mici.
Printre principalele motive pentru care lucrătorii ar trebui să influențeze
în mod activ deciziile conducerii se numără:
– participarea lucrătorilor ajută la dezvoltarea unor metode realiste și
eficiente de protejare a lucrătorilor implicându -se într -o problemă în etapa de
planificare, există o probabilitate mai mare ca lucrătorii să identifice
problemele și cauzele acestora, să ajute la găsirea unor soluții practice și să
respecte rezultatul final;
– dacă lucrătorilor li se oferă po sibilitatea de a participa la modelarea
unor sisteme de muncă sigure, aceștia pot oferi sfaturi, sugestii și solicita
îmbunătățiri – ajutând la dezvoltarea unor măsuri de prevenire a accidentelor
de muncă și a bolilor profesionale în timp util și într -un m od eficient din
punct de vedere al costurilor
– în situațiile în care lucrătorii sunt implicați dintr -o etapă incipientă,
aceștia vor da dovadă de angajament față de soluția găsită
– comunicarea și motivarea, în general, se vor îmbunătăți

V.7.1. Lucrătorii din sectorul curățeniei
Curățenia este un sector de activitate de milioane de euro în care
lucrează milioane de lucrători din toată Europa, majoritatea lucrând în

165
întreprinderi mici. În orice loc de muncă se face curățenie. Coex istă
numeroase modele demografice și de ocupare a forței de muncă, ceea ce face
dificilă asigurarea securității și sănătății lucrătorilor din domeniul curățeniei.
Cu toate acestea, pornind de la o mai bună înțelegere a condițiilor de muncă
ale lucrătorilor , condițiile pot fi îmbunătățite.
Curățenia este o activitate generică – se efectueză în toate sectoarele de
activitate și în toate locurile de muncă, iar sectorul curățeniei s -a dovedit a fi,
timp de mai mulți ani, unul dintre cele mai dinamice sectoare ș i unul dintre
cele mai mari servicii pentru sectoarele de afaceri din Uniunea Europeană.
Structura ocupării forței de muncă include de la mari întreprinderi publice și
private, care angajează sau subcontractează mulți lucrători în domeniul
curățeniei, până la lucrători „independenți”. Femeile reprezintă majoritatea
lucrătorilor în domeniul curățeniei, iar majoritatea dintre acestea sunt lucrători
migranți. Munca este de obicei temporară, iar timpul și programul de lucru
sunt neregulate. Lucrătorii din domen iul curățeniei trebuie să facă față
faptului că sunt percepuți ca fiind „doar lucrători în domeniul curățeniei”, că
experiența și calificările lor nu sunt luate în considerare și că munca lor este
„invizibilă” – curățenia la locurile de muncă se face noapt ea și este
considerată implicită.
Pericolele și riscurile cu care se confruntă lucrătorii din domeniul
curățeniei sunt:
• expunerea la substanțe periculoase, inclusiv agenți biologici care pot
provoca astm, alergii și infecții transmisibile prin sânge
• zgomot și vibrații
• alunecări, împiedicări și căzături, în special în timpul curățeniei
cu apă
• pericole electrice cauzate de echipamentul de lucru
• riscurile afecțiunilor musculo -scheletice

166
• munca în izolare, stresul profesional, violența și intimidare a la
locul de muncă
• timpul de lucru neregulat și modele de muncă neregulate
Prevenirea vătămării lucrătorilor din domeniul curățeniei necesită
schimbări nu numai la nivelul societăților de curățenie, dar și în percepția
noastră despre curățenie și a modu lui de obținere a serviciilor de curățenie259.

V.7.2. Prevenirea accidentelor
Accidentele pot ucide și produce mut ilări. Acestea afectează toate
sectoarele economiei, însă problema este deosebit de acută în întreprinderile
mici și mijlocii (IMM -uri).
Pe lângă costul pierderilor de vieți omenești și suferința lucrătorilor și a
familiilor lor, accidentele afectează de a semenea economia și societatea în
ansamblu. Mai puține accidente înseamnă mai puține concedii de boală și
deci, cheltuieli mai mici și mai puține întreruperi în procesul de producție.
Aceasta îi scutește, de asemenea, pe angajatori de cheltuieli legate de
recrutarea și formarea de personal nou și poate reduce costurile aferente
pensionării timpurii și indemnizațiilor de asigurare.
Alunecările, împiedicările și căderile reprezintă cele mai frecvente
cauze ale accidentelor în toate sectoarele, de la producț ia grea la munca de
birou. Printre alte pericole, se numără obiectele în cădere, arsurile termice și
chimice, incendiile și exploziile, substanțele periculoase și stresul. Pentru
prevenirea producerii de accidente la locul de muncă, angajatorii ar trebui s ă
aplice un sistem de gestionare a securității care să integreze proceduri de
monitorizare și evaluare a riscurilor.

259 Schimbarea modelelor de ocupare a forței de muncă, cum ar fi trecerea de la curățenia în timpul nopții la
cea în timpul zilei, achiziții mai bune, care să ia în calcul valoarea, și nu numai prețul, și o mai bună legătură
între client și societatea de curățenie pot reduce în mod direct riscul apariției pericolelor la care sunt expuși
lucrătorii în domeniul curățeniei.

167
V.7.2.1. Reducerea accidentelor la locul de muncă
A. Realizarea unei evaluări a riscurilor
Angajatorii trebuie să ia orice măsuri considerate necesare pentru a
asigura sănătatea și securitatea lucrătorilor. Pentru prevenirea accidentelor,
trebuie să aplicați un sistem de gestionare a securității și a sănătății care să
integreze proceduri de monitorizare, gestionare și evaluare a riscurilor.
Principiile directoare care ar trebui luate în considerare pe parcursul
procesului de evaluare a riscurilor pot fi împărțite într -o serie de etape:
Etapa 1. Identificarea pericolelor și a persoanelor expuse
Identificarea surselo r posibile de vătămare la locul de muncă și a
lucrătorilor care pot fi expuși.
Etapa 2. Evaluarea riscurilor și clasificarea acestora în ordine prioritară.
Evaluarea riscurilor existente (gravitatea, probabilitatea acestora …) și
clasificarea riscurilor în ordine prioritară în funcție de importanță. Este
esențial ca activitățile de eliminare sau prevenire a riscurilor să fie clasificate
în ordine prioritară.
Etapa 3. Deciderea acțiunilor preventive
Identificarea măsurilor corespunzătoare pentru eliminarea s au ținerea
sub control a riscurilor.
Etapa 4. Adoptarea de măsuri concrete
Adoptarea măsurilor de prevenire și protecție pe baza unui plan care
stabilește ordinea de prioritate260, persoanel e responsabile și termenele de
realizare, precum și mijloacele alocate pentru punerea în aplicare a măsurilor.
Etapa 5. Monitorizarea și revizuirea
Evaluarea trebuie revizuită la intervale regulate, pentru a asigura o
actualizare permanentă. Revizuirea tre buie realizată ori de câte ori se produc
schimbări semnificative în cadrul organizației sau ca urmare a concluziilor
cercetării unui accident de muncă sau unui „accident evitat în ultima clipă”.

260 mai mult ca sigur, nu toate problemele pot fi rezolvate imediat.

168
B. Pericole și riscuri semnificative
Trebuie să fie abordate toate pericolele identificate prin evaluarea
riscurilor. Tipul pericolului, gradul de risc pe care acesta îl presupune și
gravitatea vătămării care poate fi cauzată diferă de la un loc de muncă la altul
și de la un sector la altul. În continuare sunt preze ntate doar câteva dintre
aceste aspecte.
Echipamentul de lucru și utilajul: măsuri necorespunzătoare de
protecție mecanică pentru prevenirea contactului cu obiecte periculoase, lipsa
întreținerii echipamentului de lucru și a vehiculelor, așchii și cioburi provenite
de la lame, colțuri, table metalice, unelte sau margini, pericole electrice.
Locul de muncă: întreținere proastă – ordine, curățenie și control,
vizibilitate slabă în zonele în care funcționează vehicule și echipamente de
ridicat, cum ar fi macar alele mobile, aglomerația de oameni și vehicule, în
special la intrarea și ieșirea din garaje, depozite și magazii.
Transportul la locul de muncă: deplasarea necontrolată a obiectelor,
cum ar fi butoaiele prost fixate, și a altor încărcături și containere în
momentul depozitării, al transportului, distribuției sau manipulării. Oameni
loviți sau doborâți de vehicule în mișcare, care cad din vehicule, care sunt
loviți de obiecte care cad din vehicule sau în urma răsturnării vehiculelor.
Forța de muncă: lipsa de informare, formare, instruire, supervizare și
educație.
Lucrul la înălțime: pe schele, scări mobile, casa scărilor, pe
echipamente mobile și rampe; de asemenea, există riscul scăpării de obiecte
peste oameni care lucrează dedesubt.
Arsuri: arsuri termic e provocate de lucrul cu suprafețe fierbinți, lichide
fierbinți, vapori, gaze sau sisteme de încălzire, arsuri chimice provocate de
substanțe corozive, în special de acizi și baze puternice, folosite în activități
de curățare.

169
Incendii ș i explozii provocate de cumularea a trei factori – combustibil,
oxigen și o sursă de aprindere.
Substanțe periculoase: pot fi fatale când sunt inhalate; de exemplu,
monoxidul de carbon, „ucigașul tăcut”, produs de arderea incompletă, cum ar
fi gazele de eș apament.
Asfixierea: unele activități presupun expunerea la riscul asfixierii, adică
lipsa oxigenului vital. Aceasta se poate întâmpla în spații închise, cum ar fi
cazane, rezervoare, reactoare sau tuburi.
Factori psihosociali: stresul poate crește riscul de accidente industriale.
C. Alunecări, împiedicări și căderi
Alunecările, împiedicările și căderile reprezintă cele mai frecvente
cauze ale accidentelor în toate sectoarele, de la producția grea la munca de
birou. Însă pot fi luate măsuri simple pentru a reduce riscul vătămării261.
Următoarea opțiune preferată este substituția; de exemplu, folosind o metodă
alternativă de curățare a podelei, urmată de delimitare262. Ultima măsură este
protecția; de exemplu, purtarea de încălțăminte cu talpă antiderapantă.
Echipamentul indivi dual de protecție ar trebui folosit după aplicarea tuturor
măsurilor colective de protecție și tehnice.
Prevenirea eficientă
O întreținere bună – păstrați mediul de lucru curat și ordonat, cu
podeaua și căile de acces libere, fără obstacole. Aruncați guno iul în mod
regulat pentru a nu se acumula.
Curățenia și întreținerea – gunoiul trebuie aruncat în mod regulat, iar
zonele de lucru trebuie păstrate libere. Metodele și echipamentele de curățenie
trebuie să fie adecvate pentru suprafața care va fi tratată.

261 Acolo unde este posibil, obiectivul trebuie să fie eliminarea riscului de la sursă; de exemplu, prin nivelarea
suprafețelor denivelate ale podelelor.
262 prin folosirea de bariere pentru a preveni pătrunderea lucrătorilor pe podelele ude.

170
Iluminatul – asigurați niveluri bune de iluminare, lumini de poziție
pentru a asigura iluminarea uniformă a întregii podele și vizibilitatea clară a
tuturor posibilelor pericole, piedici și scurgeri.
Podelele trebuie să fie verificate în mod regulat pentru identificarea
degradărilor, și la nevoie se realizează întreținerea acestora. Printre posibilele
pericole se numără găurile, crăpăturile și mochetele și preșurile nefixate.
Suprafața podelelor trebuie să fie corespunzătoare pentru desfășurarea
activității ; de exemplu, este posibil ca aceasta să trebuiască să fie rezistentă la
uleiuri și la substanțele chimice folosite în procesele de producție. Acoperirea
sau tratarea chimică a podelelor existente poate îmbunătăți proprietățile
antiderapante ale acestora.
Scările – balustradele, preșurile antiderapante pe scări, vizibilitatea
bună și marcajele antiderapante aplicate pe marginile frontale ale scărilor și o
iluminare bună, toate acestea pot ajuta la prevenirea alunecărilor și a
împiedicărilor pe scări.
Scurge rile – curățați imediat lichidele vărsate folosind o metodă
corespunzătoare de curățare. Utilizați indicatoare de avertizare acolo unde
podeaua este udă și stabiliți căi alternative.
Piedici – acolo unde este posibil, îndepărtați -le. Dacă acest lucru nu es te
posibil, trebuie să folosiți bariere și etichete de avertizare corespunzătoare.
Cabluri trenante – amplasați echipamentul astfel încât cablurile să nu se
intersecteze cu căile de circulație. Folosiți mantale pentru cabluri pentru a fixa
în siguranță cab lurile de suprafața podelei.
Încălțăminte – lucrătorii au nevoie de încălțăminte corespunzătoare.
Țineți cont de felul muncii, suprafața podelei, starea generală a podelei și
proprietățile antiderapante ale tălpilor.
Locurile de muncă din exterior trebuie să fie aranjate în așa fel încât
riscurile să fie minimizate; de exemplu, prin aplicarea unor măsuri pentru

171
antiderapare în condiții de îngheț și asigurarea unei încălțăminte
corespunzătoare.
D. Construcțiile – o gaură neagră a accidentelor
Construcțiile r eprezintă unul dintre cele mai periculoase sectoare din
UE. Printre principalele pericole se numără lucrul la înălțime, excavațiile și
deplasarea încărcăturilor. Trebuie să se acorde prioritate măsurilor de
eliminare sau reducere a pericolelor la sursă și să se asigure protecție
colectivă.
Lucrul la înălțime – căderile de la înălțime reprezintă cea mai frecventă
cauză a vătămării și a deceselor263.
Lucrul în excavații – înainte de a efectua o lucrare de excavare, țineți
cont de toate pericolele posibile, inclusiv prăbușirea șanțurilor, căderea
oamenilor și a vehiculelor în gropile săpate, și structurile din apropiere sub
care se excavează. Apoi aplicați măsuri corespunzătoare de protecție.
Localizați ș i marcați toate conductele subterane și luați măsuri de protecție
pentru a le evita; asigurați -vă că există pe șantier rezerve de materiale
corespunzătoare pentru susținerea unei excavații; asigurați -vă că există o
metodă sigură pentru așezarea și îndepărt area materialului de susținere.
Deplasarea încărcăturilor – planificați reducerea la minim a deplasării
materialelor și manipularea materialelor în condiții de siguranță. Asigurați -vă
că echipamentele sunt montate și manevrate de către lucrători instruiți și cu
experiență și că există o persoană competentă care realizează inspecția
acestora în mod regulat.
„Întreținerea” generală și accesul în siguranță – asigurați -vă că accesul
este sigur264 spre ș i de la toate locurile de muncă; materialele sunt depozitate
în siguranță; găurile sunt împrejmuite sau acoperite și prevăzute cu marcaje

263 Printre cauze se numără: lucrul pe schele sau pe platforme fără balustrade sau fără hamuri de siguranță
fixate corect, acoperișuri șubrede și scări mobile prost întreținute, amplasate și fixate. Întregul proces de
construcție trebuie planificat, încă din faza de proiectare, pentru a minimiza riscul căderilor.
264 drumuri, căi de circulație, scări mobile sau schele

172
clare; există mijloace corespunzătoare pentru colectarea și eliminarea
deșeurilor de materiale; și că există iluminare adecvată.
E. Consultare, informare și instruire
Angajatorii trebuie să se consulte cu forța lor de muncă în privința
măsurilor de securitate și sănătate și înaintea introducerii de noi tehnologii sau
produse. Folosirea cunoștințelor lucrătorilor ajută la asigurarea depistării
pericolelor și la implementarea unor soluții fiabile. Consultarea lucrătorilor
favorizează implicarea lor în respectarea procedurilor și îmbunătățirilor
privind sănătatea și securitatea.
Lucrătorii au dreptul de a primi informații în legătură cu riscurile
pentru sănătate și securitate, măsurile de prevenire, procedurile de acordare a
primului ajutor și în caz de urgență265.
Instruirea trebuie să vizeze:
– principiile sistemului de gestionare a securității și responsabilitățile
angajaților
– pericolele și riscurile de la locul de muncă
– competențele necesare pentru realizarea sarcinilor
– procedurile de urmat pe ntru evitarea oricăror riscuri
– măsurile de prevenire care sunt luate înainte, în timpul și după
realizarea sarcinii
– instrucțiunile specifice privind sănătatea și securitatea în cazul
lucrului cu echipamente tehnice și produse periculoase
– informațiile privind protecția colectivă și individuală
– locul din care angajații pot obține informații în legătură cu aspectele
de sănătate și securitate

265 Toți lucrătorii trebuie să înțeleagă cum să lucreze în siguranță.
Instruirea trebuie să fie relevantă și inteligib ilă, inclusiv pentru lucrătorii care vorbesc altă limbă. Instruirea
trebuie asigurată în cazul lucrătorilor noi sau a celor existenți atunci când se schimbă practicile sau
echipamentele de lucru, când se schimbă locul de muncă sau când se introduce o nouă tehnologie.

173
– persoanele care trebuie contactate în legătură cu riscurile emergente
sau în caz de urgență.
F. Angajarea unor lucrători care pot fi expuși unor riscuri crescute
Lucrători cu dizabilități
Lucrătorii cu dizabilități trebuie să beneficieze de un tratament egal la
locul de muncă. Aspectele privind sănătatea și securitatea nu trebuie să fie
folosite ca scuză pentru a nu recruta sau a nu continua angajarea persoanelor
cu dizabilități; de exemplu, presupunerea că un lucrător în scaun cu rotile nu
poate scăpa dintr -o clădire în caz de urgență, sau că un lucrător cu auzul
limitat nu poate auzi o alarmă de incendiu266.
Evaluarea riscurilor și măsurile de prevenire a accidentelor trebuie să
țină cont de diferențele individuale ale lucrătorilor267.
Măsurile de prevenire a accidentelor pentru persoanele cu dizabilități
pot ajuta și la reducerea accidentelor în cazul tuturor lucrătorilor, cum ar fi:
o iluminare b ună a locului de muncă
o cale de acces și o ieșire sigură pentru locul de muncă
căi de circulație și pentru pietoni bine întreținute la locul de muncă
comunicare clară și semnalizarea corectă a pericolelor și a riscurilor de
la locul de muncă.
Lucră tori tineri
Datele naționale și cele europene sugerează faptul că lucrătorii tineri
sunt mai expuși riscului de accidente la locul de muncă. Totuși, ratele și
cauzele accidentelor diferă foarte mult între diferite sectoare și ocupații.
Lucrătorii tineri a u rate mai mici de accidente mortale, în ansamblu,
însă în unele sectoare acestea pot fi ridicate. Agricultura are cea mai ridicată

266 Aceste a trebuiesc demonstrat, de exemplu, prin realizarea unei evaluări corecte a riscurilor și după
consilierea competentă din partea unei organizații specializate în dizabilități, că există o adevărată problemă
care nu poate fi rezolvată. Aceasta presupune lua rea de măsuri pentru acomodarea persoanei cu dizabilități,
cum ar fi transferul la un alt loc de muncă.
267 Este posibil ca pentr u lucrătorii cu handicap să fie necesară o evaluare a riscurilor și o formare separată.

174
incidență, urmată de construcții, transport și comunicații, și industria
prelucrătoare.
Construcțiile reprezintă sectorul c u cel mai mare număr de cazuri de
pierderi de vieți omenești printre lucrătorii tineri268.
Lucrători în vârstă
Studiile indică faptul că, deși lucrătorii în vârstă au mai puține
accidente, vătămările lor sunt deseori mai grave și vindecarea lor este de o
durată mai mare. Alunecările, împiedicările și căderile reprezintă cele mai
frecvente cauze ale accidentelor în toate sectoarele, de la producția grea la
munca de birou. În timp ce lucrătorii mai tineri tind să se rănească mai mult la
ochi și la mâini, lucrătorii în vârstă raportează mai multe afecț iuni dorso –
lombare.
Este posibil ca lucrătorilor în vârstă să le fie mai greu să vadă sau să se
concentreze vizual asupra anumitor raze de distanță, să aibă o vizibilitate
periferică redusă, să vadă lucrurile mai puțin clar, să perceapă mai greu
adâncimea sau să fie mai sensibili la lumină orbitoare. De asemenea, aceștia
sunt mai expuși riscului de apariție a altor afecțiuni care limitează vederea,
cum ar fi cataracta sau afecțiuni ale retinei. Aceste schimbări în capacitatea
vizuală poate crește riscul ac cidentelor. Căderile pot fi provocate de un
echilibru prost, de un timp de reacție mai lent, probleme cu vederea și lipsa
concentrării.
Femei
În general, bărbații au o rată mai ridicată a accidentelor, chiar și după
ce s-au făcut modificări privind ore de lucru mai puține pentru femei. Însă,
femeile tind să se concentreze în anumite meserii și, prin urmare, să fie
expuse pericolelor specifice meseriilor respective.

268 Cazurile de pierderi de vieți omenești în comercializarea cu amănuntul este de asemenea în creștere în
unele țări, reprezentând o proporție mare de pierderi de vieți o menești în rândul femeilor din acest sector.

175
Trebuie depuse eforturi permanente pentru îmbunătățirea condițiilor de
muncă, atât pentru fe mei, cât și pentru bărbați. Cu toate acestea, printr -o
abordare „neutră de sex” a evaluării și prevenirii riscurilor, se poate deduce că
riscurile la care sunt expuse femeile lucrătoare sunt subestimate sau chiar
ignorate cu totul.
Când examinăm pericolel e de la locul de muncă, suntem mai înclinați
să ne gândim la bărbații care lucrează în domeniile cu risc ridicat de
accidentare, cum ar fi construcțiile, decât la femeile care lucrează, de exemplu
în serviciile de sănătate sau cele sociale. O examinare ate ntă a împrejurărilor
reale ale muncii indică faptul că atât femeile, cât și bărbații pot fi expuși unor
riscuri semnificative la locul de muncă. Prin urmare, este importantă
includerea aspectelor specifice unui sex în evaluările riscurilor de la locul de
muncă. „Integrarea” aspectelor legate de apartenența la un sex în prevenirea
riscurilor reprezintă acum un obiectiv al Comunității Europene.
Lucrători migranți
Deși există o conștientizare crescută a rolului esențial pe care îl joacă
lucrătorii migranți în dezvoltarea economică a țărilor, trebuie să se acorde mai
multă atenție angajării lor și condițiilor de muncă ale acestora.
Termenul de „lucrători migranți” acoperă o varietate largă de oameni
care au diferite motive de emigrare și diferite niveluri de com petență. Nu toți
lucrătorii migranți sunt „expuși riscului”, însă există trei aspecte presante
privind securitatea și sănătatea la locul de muncă:
– rată mare de ocupare în sectoare cu risc ridicat;
– obstacolele lingvistice și culturale în comunicare și i nstruirea privind
sănătatea și securitatea;
– lucrătorii migranți deseori lucrează mult peste program și/sau au o
stare proastă de sănătate, fiind astfel mai predispuși vătămărilor și afecțiunilor
profesionale.
Lucrători ocazionali

176
Lucrătorii ocazionali – cei care nu au munca asigurată – pot fi expuși
unor riscuri mai mari asupra sănătății269.
Studiile au descoperit că forța de muncă angajată ocazional este
asociată cu o deteriorare a nivelurilor de sănătate și securitate la locul de
muncă în ceea ce privește rata vătămărilor, riscurile de îmbolnăviri și
expunerea la pericole.
Lucrători din domeniul întreținerii
Multe accidente, cum ar fi alunecările, împiedicările și căderile, se
produc din cauza lipsei de între ținere sau ca urmare a unei proaste întrețineri:
– multiplele acorduri de subcontractare pentru lucrări de întreținere fac
dificilă gestionarea SSM și împărtășirea cunoștințelor privind gestionarea
riscurilor;
– realizarea lucrărilor de întreținere î n condiții de termene foarte strânse
poate provoca accidente.

V.8. Aplicarea Regulamentelor CE 1408/71 și 574/72 în domeniul
accidente de muncă și boli profesionale
Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale
(CNPAS)270 este organismul de legătură în domeniul accidentelor de muncă și
bolilor profesionale între instituțiile competente din statele membre ale
Uniunii Europene (UE) și casele te ritoriale de pensii (CTP) din România.
Pentru stabilirea drepturilor privind acordarea de prestații în natură sau
bani, ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională, persoana
îndreptățită se adresează prin organismul de legătură unei singure instituții
competente, conform legislației aplicabile.

269 Acest tip de angajare, din ce în ce mai obșnuită în țările dezvoltate și des întâlnită în economiile în curs de
dezvoltare – poate fi definită ș i prin caracteristicile sale, cum ar fi munca temporară, niveluri scăzute de
control al muncii, lipsa beneficiilor și venitul redus.
270 prin Direcția Generală Accidente de Muncă și Boli Profesionale (DGAMBP).

177
În caz de accident de muncă sau boală profesională, casele teritoriale de
pensii, în calitate de instituții competente utilizează următoarele formulare
comunitare:
– Formularul E 001, intitulat “Formu lar de comunicare între instituții”;
– Formularul E 107, intitulat “Cerere de atestat privind dreptul la
prestațiile în natură”;
– Formularul E 115, intitulat “Cerere de prestații în bani pentru
incapacitate de muncă”;
– Formularul E 116, intitulat “Raport medical privind incapacitatea de
muncă”;
– Formularul E 117, intitulat “Acordarea de prestații în bani în caz de
maternitate și de incapacitate de muncă”;
– Formularul E 118, intitulat “Notificarea nerecunoașterii sau a
încheierii incapacității de muncă”;
– Formularul E 123, intitulat “Atestat privind dreptul la prestațiile în
natură pentru asigurarea împotriva accidentelor de muncă și bolilor
profesionale”
– Formularul E 124, intitulat “Cerere pentru acordarea ajutorului de
deces“;
– Formularul E 125, int itulat “Extras individual privind cheltuielile
efective”;
– Formularul E 213, intitulat “Raport medical detaliat“
CNPAS în calitate de organism de legătura utilizează următoarele
formulare:
Formularul E 101, intitulat “Certificat privind legislația aplicab ilă”
Formularul E 102, intitulat “Prelungirea detașării sau a activităților
independente”

178
V.8.1. Acordarea presta țiilor în caz de accidente de muncă sau boli
profesionale
Se utilizează următoarele formulare comunitare:
– Formularul E 107 – Cerere de atestat privind dreptul la prestațiile în
natură. Acest formular este emis de către instituția de la locul de
ședere/reședință din statul membru în care a avut loc accidentul de muncă/s -a
manifestat boala profesională și tran smis către instituția competentă din statul
membru în care lucrătorul salariat/independent este asigurat, prin organismul
de legătură271.
– Formularul E 115 – Cerere de prestații în bani pentru incapacitate de
muncă. Formularul este emis de către instituția de la locul de ședere/reședință
căreia i -a fost adre sată o cerere de acordare de prestații în bani ca urmare a
unui accident de muncă sau boală profesională și transmis către instituția
competentă din statul membru în care lucrătorul independent este asigurat
prin organismul de legătură;
– Formularul E 116 – Raport medical privind incapacitatea de muncă.
Formularul este un raport medical simplificat, întocmit de medicul expert al
instituției de la locul de ședere/reședință din statul membru în care lucrătorul
salariat/independent își desfășoară activitatea și transmis către instituția
competentă din statul membru în care lucrătorul salariat/independent este
asigurat prin organismul de legătură.
– Formularul E 117 – Acordarea de prestații în bani în caz de
maternitate și de incapacitate de muncă. E 117 este e mis de către instituția
competentă din statul membru în care lucrătorul independent este asigurat
pentru a confirma acordarea prestațiilor în bani272.
– Formularul E 118 – Notificarea nerecunoașterii sau a încheierii
incapacității de muncă. Formularul poate fi întocmit atât de către instituția

271 La primirea acestui formular, casa teritorială de pensii declanșează procedura de verificare a calității de
asigurat a l ucrătorului salariat/independent pentru accidente de muncă și boli profesionale.
272 Acest formular se eliberează ca urmare a primirii formularelor E 115 și E 116.

179
competentă din statul membru în care lucrătorul salariat/independent este
asigurat273 , cât și de instituția de la locul de ședere/reședință din statul
membru în care lucrătorul salariat/independent își desfășoară activitatea (în
caz de notificare a încheierii incapacității de muncă).
În funcție de instituția care a luat inițiat iva întocmirii formularului E
118, acesta va fi transmis atât lucrătorului salariat/independent, cât și
celeilalte instituții.
Decizia din formularul E 118 poate fi atacată în justiție, specificându -se
termenele și căile de atac274.
– Formularul E 123 – Atestat privind dreptul la prestațiile în natură
pentru asigurarea împot riva accidentelor de muncă și bolilor profesionale.
Formularul este emis de către instituția competentă din statul membru în care
lucrătorul salariat/independent este asigurat. Acest formular se eliberează ca
urmare a primirii formularului E 107.
– Formula rul E 124 – Cerere acordarea ajutorului de deces275.
– Formularul E 125 – Extras individual privind cheltuielile efective.
Formularul este întocmit de instituția de la locul de ședere/reședință care a
acordat prestațiile în caz de accident de mu ncă sau boală profesională sau care
a efectuat un control ori expertiză medicală în numele unei instituții
competente al unui alt stat membru și transmis instituției competente din
statul membru în care lucrătorul salariat/independent este asigurat, însoți t de
facturile și documentele justificative (desfășurătorul) privind cheltuielile
efective.
– Formularul E 213 – Raport medical detaliat. E 213 este emis atât de
către instituția competentă din statul membru unde este asigurat lucrătorul

273 în caz de notificare a nerecunoașterii incapacității de muncă.
274 Asiguratul care dorește s ă conteste o decizie a instituției competente poate, ca în termen de 60 zile de la
data de primire a notificării acesteia să introducă o acțiune în justiție.
275 E 124 este completat de către persoana îndreptățită și transmis instituției competente din statul membru în
care lucrătorul salariat/independent este asigurat, direct sau prin intermediul instituției de la locul de
ședere/reședință în care a avut loc evenimentul.

180
salariat/independe nt cât și de către instituția de la locul de ședere/reședință din
statul membru în care acesta își desfășoară activitatea, în vederea expertizării
capacității sale de muncă în cazul solicitării unei compensații pentru atingerea
integrității.
Formularul E 0 01 este utilizat în completarea altor formulare sau pentru
orice schimb de informații care nu este prevăzut în alte formulare,
nesubstituindu -se în nici un caz acestora276.
Formularul E 101 in titulat ”Certificat privind legislația aplicabilă”, este
utilizat atunci când angajatorul dorește să detașeze unul sau mai mulți salariați
pe teritoriul altui stat membru sau atunci când lucrătorul independent dorește
să desfășoare o activitate cu caracter temporar pe teritoriul altui stat membru.
Detașarea se poate face pentru o perioadă de maxim 12 luni, cu posibilitatea
de prelungire cu încă 12 luni.
Direcția comunicare și relații internaționale din cadrul CNPAS se
ocupă de eliberarea acestui formular.
Formularul E 102 intitulat „Prelungirea detașării sau a activităților
independente” este utilizat atunci când angajatorul / lucrătorul independent
dorește prelungirea perioadei de detașare/activității independente. Prelungirea
detașării/activității indepen dente se face pentru o perioadă de cel mult 12 luni.

V.8.2. Salariatul român deta șat într -un alt stat membru
In caz de accident de muncă sau boală profesională confirmată,
salariatul român se adresează instituț iei de la locul de ședere/reședință din
statul membru în care este detașat, prezentând formularul E 101 RO / E 102
RO, care atestă calitatea sa de asigurat.

276 Utilizarea formularului E 001 rămâne la inițiativa instituției care dorește să formul eze o cerere de
informații și/sau de formulare către instituția unui alt stat membru. Acest formular nu este destinat unei
situații particulare, ci servește doar în cazul în care nici un formular nu este adaptabil unei situații date.

181
Instituția de la locul de ședere/reședință din statul membru în care
lucrătorul salariat român est e detașat transmite către CNPAS – DGAMBP
formularul E 107 în 2 exemplare.
CNPAS – DGAMBP, în baza CNP al lucrătorului salariat român,
solicită Direcției comunicare și relații internaționale informații scrise cu
privire la statutul său, î n raport cu formularele E 101 RO / E 102 RO în
vederea identificării angajatorului.
CNPAS – DGAMBP redirecționează formularele E 107 și copia
formularului E 101 RO / E 102 RO către Casa Teritorială de Pensii pe raza
căruia își are sediul social angajatorul277.
În cazul persoanei accidentate asigurate Casa Teritorială de Pensii
primește de la angajator/ ITM, după caz, FIAM și PV, completând
formularele E 107 partea B și E 123 RO.
Casa Teritorială de Pensii transmite formularul E 123 RO și un
exemplar din formularul E 107 către CNPAS – DGAMBP.
CNPAS – DGAMBP transmite formularele primite de la CTP, către
instituția de la locul de ședere/reședință de la care a primit formularele E 107.
CNPAS – DGAMBP primește de la instituția competentă formularele E
116, E 118 și E 125 însoțite de facturile aferente serviciilor medicale acordate
asiguratului și le direcțio nează către CTP.
In cazul în care nu se primesc formularele E 116 și E 118 înaintea sau
simultan cu formularul E 125, CTP întocmește formularul E 001 RO prin care
solicită transmiterea formularelor menționate anterior instituției de la locul de
ședere/reșe dință, prin CNPAS – DGAMBP278.

277 Casa Teritorială de Pensii verifică calitatea de asigurat a salariatului român la data producerii accidentului
de muncă sau confirmării bolii profesionale.
278 Formularele E 116, și E 125 împreună cu facturile aferente serviciilor medicale acordate vor fi verificate
de către medicul expert al CTP, care -și va da acordul că prestațiile sunt legate de accident de muncă/boală
profesională confirmată întocmind un referat de avizare, conform anexei nr. 2 din Instrucțiunile nr. 616/2005
privind aplicarea Normelor metodologice ale Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de
muncă și boli profesionale, cu modificările și completăr ile ulterioare.
În cazul în care sunt necesare informații suplimentare medicul expert al CTP întocmește un formular E 001
RO pe care -l trimite instituției de la locul de ședere/reședință, prin intermediul CNPAS – DGAMBP.

182
Formularul E 116 se primește ori de câte ori se prelungește perioada de
incapacitate de muncă.
Casa Teritorială de Pensii efectuează plățile către instituția de la locul
de ședere/reședință conform documentelor mai sus prezentate.
Atunci când aceasta primește formularul E 118 de notificar e a
încheierii perioadei de incapacitate de muncă, are obligația de a înștiința
angajatorul despre încheierea acestei perioade.
In cazul primirii unui formular E 116 din care reiese că incapacitatea de
muncă nu se datorează accidentului de muncă/bolii prof esionale confirmate,
Casa Teritorială de Pensii întocmește formularul E 118 RO (prin care notifică
nerecunoașterea incapacității de muncă) și îl transmite către instituția de la
locul de ședere/reședință și solicitantului prin intermediul CNPAS –
DGAMBP.
Referitor la cazul boală profesională confirmată, Casa Teritorială de
Pensii verifică în baza de date înregistrarea formularului BP2 pentru
asiguratul respectiv.
În cazul depistării și confirmării unei boli profesionale în alt stat
membru, I.N.E.M.R.C.M., p rimește de la CNPAS – DGAMBP copia
formularului E 101 RO / E 102 RO și documentele transmise de la instituția
de la locul de ședere/reședință din statul membru în care își desfășoară
activitatea lucrătorul salariat român, analizează cazul, întocmește fișa de
semnalare BP1 și le transmite Autorității de Sănătate Publică spre soluționare.
În cazul în care, în urma verificărilor, se constată că lucrătorul român
salariat nu este asigurat pentru accidente de muncă și boli profesionale, CTP
completează formular ele E 107 partea B cu motivația neacordării atestatului
privind dreptul la prestațiile în natură pentru asigurarea împotriva accidentelor
de muncă și bolilor profesionale și transmite la CNPAS – DGAMBP un
exemplar pentru înștiințarea instituției de la locu l de ședere/reședință.

183
Lucrătorul salariat român nu are dreptul la prestații în următoarele
situații: a) contractuale: (ex.: salariat cu contract pe perioadă determinată
căruia i -a expirat contractul, expirare perioada de detașare, reziliere
unilaterală a contractului de muncă în baza căruia a fost detașat, etc.);
b) accidentul nu are caracter de muncă;
c) formularul BP2 neînregistrat în baza de date.
Prestațiile în bani ca urmare a unui caz de accident de muncă sau boală
profesională se acordă în următoar ele situații:
– indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă;
– compensația pentru atingerea integrității;
– despăgubirea în caz de deces
Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă
In baza FIAM/BP2 și a formularelor E 107, E 116 ș i E 118, CTP
verifică deducerea indemnizației pentru incapacitate de muncă din contribuția
datorată de angajator pentru perioada respectivă.
Compensația pentru atingerea integrității
Asiguratul care își desfășoară activitatea într -un stat membru și care e
îndreptățit să primească o compensație pentru atingerea integrității ca urmare
a unui accident de muncă sau boală profesională solicită acest lucru prin
cerere scrisă către CNPAS. CNPAS – DGAMBP în baza cererii primite
solicită Direcției comunicare și rela ții internaționale informații scrise cu
privire la statutul persoanei asigurate, în raport cu formularele E 101 RO / E
102 RO în vederea identificării angajatorului.
CNPAS – DGAMBP transmite Casa Teritorială de Pensii cererea
primită279 și copia formularului E 101 RO / E 102 RO.
Casa Teritorială de Pensii verifică în baza de date existența FIAM, PV
și formularului E 118 care notifică încheierea incapacității de muncă pentru

279 Cererea primită de c ătre aceasta se înregistrează în baza de date conform modelului anexei nr. 13 din
Ordinul nr. 450/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind
asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificăril e și completările ulterioare.

184
persoana asigurată și întocmește formularul E 001 prin care solicită instituției
de la locul de ședere/reședință din statul membru eliberarea formularului E
213 și îl transmite CNPAS – DGAMBP.
CNPAS – DGAMBP transmite instituției de la locul de ședere/reședință
din statul membru unde asigu ratul își desfășoară activitatea formularul E 001
prin care solicită formularul E 213.
CNPAS – DGAMBP primește formularul E 213 și îl direcționează
către Casa Teritorială de Pensii. Medicul expert al Casa Teritorială de Pensii
verifică formularul E 213 ș i evaluează pierderea de capacitate de muncă.
Casa Teritorială de Pensii efectuează plata în RON, prin virarea sumei
într-un cont deschis în România sau prin persoană împuternicită.
În cazul decesului asiguratului ca urmare a unui accident de muncă sau
boală profesională, persoana îndreptățită să solicite despăgubirea de deces
transmite către CNPAS / Casa Teritorială de Pensii direct, sau prin instituția
de la locul de ședere/reședință din statul membru formularul E 124 însoțită de
următoarele acte și doc umente justificative:
– actul / certificatul de deces (copie legalizată);
– actul de identitate a solicitantului (copie legalizată);
– acte de stare civilă ale solicitantului (copie legalizată) care să ateste
calitatea acestuia;
– acte din care să rezult e că au fost suportate cheltuieli ocazionate de
deces, după caz.
CNPAS – DGAMBP în baza formularului E 124 solicită Direcției
comunicare și relații internaționale informații scrise cu privire la statutul
persoanei asigurate decedate, în raport cu formular ele E 101 RO / E 102 RO
în vederea identificării angajatorului.
CNPAS – DGAMBP transmite formularul E 124 și copia formularului
E 101 RO / E 102 RO către CTP unde angajatorul își are sediul.

185
Casa Teritorială de Pensii solicită / primește de la angajator/ ITM
FIAM și PV.
Casa Teritorială de Pensii efectuează plata despăgubirii de deces în
RON, prin virarea sumei într -un cont deschis în România sau prin persoană
împuternicită280.

V.8.3. Lucrător independent român care desf ășoară activită ți
independente în alt stat membru din UE
Pentru a putea beneficia de asigurare pentru accidente de muncă și boli
profesionale lucrătorul independent trebuie să dețină un contract individual de
asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale și să desfășoare pe
teritoriul unui alt stat membru aceeași activitate cu cea pentru care a obținut
autorizație în România.
În vederea încheierii contractului individual de asigurare lucrătorul
independent trebuie să prezinte la Casa Teritorială de Pensii următoarele
documente:
a) copia contractului / contractelor din care să reiasă activitatea pe care
o va desfășura în statul de ocupare.
b) copie după autorizația pentru des fășurarea activității respective
(conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice și
asociațiilor familiale care desfășoară activități economice în mod
independent).
c) copia fișei de aptitudine281 eliberată cu cel mult 30 zile înainte de
solicitarea formularului E 101.

280 În cazul în care persoana îndreptățită solicită despăgubirea de deces direct l a CTP, plata se face conform
normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli
profesionale, cu modificările și completările ulterioare.
281 conform HG nr. 355/2007 privind supravegh erea sănătății lucrătorilor

186
3) De asemenea, lucrătorul independent trebuie să comunice la CTP un
cont în lei deschis la o bancă din România pentru plata indemnizației de
incapaci tate de muncă.
Pentru lucrătorii independenți, eliberarea formularului E 101 RO / E
102 RO nu este condiționată de asigurarea pentru accidente de muncă și boli
profesionale282.
Instituția de la locul de ședere/reședință din statul membru în care își
desfășoară activitatea accidentatul transmite către CNPAS – DGAMBP
formularul E 107 în 2 exemplare însoțit de FIAM sau alte documente care să
ateste caracterul de muncă al accidentului.
CNPAS – DGAMBP, în baza CNP al lucrătorului independent solicită
Direcției comunicare și relații internaționale informații scrise cu privire la
statutul acestuia/său, în raport cu formularele E 101 RO și E 102 RO în
vederea identificării domiciliului.
CNPAS – DGAMBP transmite către CTP unde lucrătorul independent
își are domiciliul documentele primite.
Casa Teritorială de Pensii verifică urm ătoarele:
– existența contractului individual de asigurare;
– valabilitatea contractului individual de asigurare283;
– dacă accidentul s -a produs în timpul desfășurării activităților din
contractele încheiate de accidentat în st atul de ocupare pentru care este
asigurat;
– dacă activitatea pe care o executa în momentul producerii accidentului
este cea pentru care a primit autorizația de desfășurare a activității
independente.

282 Accidentatul prezintă formularul E 101 RO / E 102 RO instituției de la locul de ș edere/reședință din statul
membru în care își desfășoară activitatea în vederea întocmiri formularului E 107.
283 plata la zi a contribuției.

187
Casa Teritorială de Pensii completează în baza de date un FIAM pe
baza FIAM extern sau a documentelor care atestă caracterul de muncă al
accidentului.
CTP transmite către CNPAS – DGAMBP un exemplar de formular E
107 completat partea B și formularul E 123 RO.
CNPAS – DGAMBP transmite instituției de la locul de ședere/reședință
din statul membru în care își desfășoară activitatea lucrătorul independent un
exemplar de formular E 107 și formularul E 123 RO.
CNPAS – DGAMBP primește de la instituția de la locul de
ședere/reședință din statul membru în care își desfăș oară activitatea lucrătorul
independent formularele E 115, E 116, E 118, E 125 și facturile aferente
serviciilor medicale acordate.
CNPAS – DGAMBP transmite către CTP formularele E 115, E 116, E
118, E 125 și facturile aferente serviciilor medicale a cordate.
Formularele E 115 și E 116 se primesc ori de câte ori se prelungește
perioada de incapacitate de muncă.
În cazul în care sunt necesare informații suplimentare CTP întocmește
un formular E 001 RO pe care -l trimite instituției de la locul de
ședere/ reședință prin intermediul CNPAS – DGAMBP.
In cazul primirii unui formular E 116 din care reiese că incapacitatea de
muncă nu se datorează accidentului de muncă, CTP întocmește formularul E
118 RO (prin care notifică nerecunoașterea incapacității de muncă) și îl
transmite către instituția de la locul de ședere/reședință, prin intermediul
CNPAS – DGAMBP.
Formularele E 116, și E 125 împreună cu facturile aferente serviciilor
medicale acordate vor fi verificate de către medicul expert al CTP284.

284 care-și va da ac ordul că prestațiile sunt legate de accident întocmind un referat de avizare, conform anexei
nr. 2 din Instrucțiunile nr. 616/2005 privind aplicarea Normelor metodologice ale Legii nr. 346/2002 privind
asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesion ale, cu modificările și completările ulterioare.

188
CTP efectuează plățile către instituția de la locul de ședere/reședință
conform documentelor mai sus prezentate.
CTP calculează și virează în contul comunicat de asigurat indemnizația
pentru incapacitate d e muncă solicitată prin formularul E 115 și transmite E
117 la CNPAS – DGAMBP cu pct. 5.1. bifat (căsuța care menționează că
plata indemnizației pentru incapacitate de muncă se acordă „prin grija
noastră”).
CNPAS – DGAMBP transmite formularul E 117 institu ției de la locul
de ședere/reședință. În cazul în care accidentatul nu este asigurat pentru
accidente de muncă și boli profesionale sau accidentul nu are caracter de
muncă CTP completează formularul E 107 partea B și transmite un exemplar
la CNPAS – DGAMBP. CNPAS – DGAMBP notifică instituția de la locul de
ședere/reședință prin formularul E 107 că accidentatul nu este asigurat pentru
accidente de muncă și boli profesionale.

V.8.4 Salariatul străin deta șat în România
Casa Teritoria lă de Pensii primește de la angajatorul la care s -a produs
evenimentul FIAM -ul și PV întocmit pentru lucrătorul salariat străin detașat
în România. Aceasta solicită de la angajatorul la care s -a produs evenimentul
copia formularului E 101 sau E 102 după c az, care atestă calitatea de asigurat
a accidentatului. Casa Teritorială de Pensii întocmește formularul E 107 RO,
partea A în 2 exemplare și îl transmite la CNPAS – DGAMBP. CNPAS –
DGAMBP transmite aceste formulare instituției competente din statul
membru în care lucrătorul salariat străin este asigurat, în vederea eliberării
către aceasta a formularului E 123. În cazul accidentatului neasigurat nu se
întocmește formularul E 123. CNPAS – DGAMBP reprimește de la instituția
competentă 1 exemplar din formula rul E 107 RO cu motivația neacordării
atestatului privind dreptul la prestațiile în natură pentru asigurarea împotriva
accidentelor de muncă și bolilor profesionale și îl direcționează către Casa

189
Teritorială de Pensii. Aceasta informează lucrătorul salaria t accidentat despre
acest lucru. În cazul accidentatului asigurat CNPAS – DGAMBP primește de
la instituția competentă 1 exemplar din formularul E 107 RO și formularul E
123 și le transmite Casei Teritoriale de Pensii. Medicul expert al CTP
completează form ularul E 116 RO. Casa Teritorială de Pensii transmite către
CNPAS – DGAMBP formularul E 116 RO. Formularul E 116 RO se
întocmește și transmite în mod regulat, cu ocazia fiecărei prelungiri a
perioadei de incapacitate de muncă și ori de câte ori este soli citat. La
încheierea perioadei de incapacitate de muncă, Casa Teritorială de Pensii
completează formularele E 118 RO și E 125 RO285 și le transmite către
CNPAS – DGAMBP. CNPAS – DGAMBP transmite formula rele E 116 RO,
E 118 RO, E 125 RO către instituția competentă286.

V.8.5 Lucrător independent străin în România
Pentru lucrătorul independent străin în România va fi utilizat a celași
circuit al formularelor ca și în cazul lucrătorului salariat străin detașat în
România. Pentru orice lucrător salariat/independent străin/român care are
rezidența în România, instituția competentă din orice stat membru în care
acesta este asigurat se poate adresa CNPAS prin transmiterea unei copii a
formularului E 101 și a formularul E 213 / unei cereri solicitând expertizarea
capacității de muncă a acestuia, în urma unui accident de muncă sau boală
profesională. CNPAS identifică Casa Teritorială d e Pensii către care vor fi
transmise formularele E 101 și E 213 / cererea. Casa Teritorială de Pensii
transmite formularul E 213 / cererea către INEMRCM în vederea programării
și efectuării expertizei capacității de muncă și completării / întocmirii
formul arului E 213 RO. INEMRCM întocmește formularul E 125 RO pe care
îl transmite, împreună cu facturile aferente serviciilor medicale acordate și

285 însoțite de facturile aferente prestațiilor acordate.
286 în vederea decontării costului prestațiilor acordate.

190
formularul E 213 RO către instituția competentă solicitantă. Pentru lucrătorii
salariați/independenți străini deta șați/care desfășoară activități independente
în România, CNPAS nu acordă prestații în bani pentru incapacitate de muncă,
compensația pentru atingerea integrității sau despăgubirea în caz de deces, în
caz de accident de muncă/boală profesională. Pentru lucr ătorii
salariați/independenți români detașați care desfășoară activități independente
într-un stat membru, Casa Teritorială de Pensii nu efectuează plăți pentru
prestații în natură și în bani, fără existența PV, FIAM / BP2, după caz287.

287 Decontările între ins tituții se efectuează pentru fiecare semestru calendaristic, în cursul semestrului
calendaristic următor prin virarea sumei prevăzute în formularul E 125 la pct. 6.11. „cheltuieli totale” din
contul instituției competente debitoare. Casa Teritorială de Pen sii întocmește un formular E 001 prin care
comunică instituției debitoare contul bancar în care va fi virată suma din formularul E 125.

191
Anexa 1
VÂRSTE STANDARD de pensionare, stagii complete și stagii
minime de cotizare
1.Femei
Luna și anul nașterii Luna și anul pensionării Vârsta asiguratului la ieșirea
la pensie
(ani/luni) Stagiul complet de cotizare
(ani/luni) Stagiul minim de cotizare
(ani/luni)
Aprilie 1944 Aprilie 2001 57/0 25/0 10/0
Mai 1944 Mai 2001 57/0 25/0 10/0
Iunie 1944 Iunie 2001 57/0 25/0 10/0
Iulie 1944 Iulie 2001 57/0 25/0 10/0
August 1944 August 2001 57/0 25/0 10/0
Septembrie 1944 Septembrie 2001 57/0 25/0 10/0
Octombrie 1944 Octombrie 2001 57/0 25/0 10/0
Noiembrie 1944 Noiembrie 2001 57/0 25/0 10/0
Decembrie 1944 Decembrie 2001 57/0 25/0 10/0
Ianuarie 1945 Ianuarie 2002 57/0 25/0 10/0
Februarie 1945 Februarie 2002 57/0 25/0 10/0
Martie 1945 Martie 2002 57/0 25/0 10/0
Aprilie 1945 Mai 2002 57/1 25/1 10/1
Mai 1945 Iunie 2002 57/1 25/1 10/1
Iunie 1945 Iulie 2002 57/1 25/1 10/1
Iulie 1945 August 2002 57/1 25/1 10/1
August 1945 Septembrie 2002 57/1 25/1 10/1
Septembrie 1945 Noiembrie 2002 57/2 25/2 10/2
Octombrie 1945 Decembrie 2002 57/2 25/2 10/2
Noiembrie 1945 Ianuarie 2003 57/2 25/2 10/2
Decembrie 1945 Februarie 2003 57/2 25/2 10/2
Ianuarie 1946 Martie 2003 57/2 25/2 10/2
Februarie 1946 Mai 2003 57/3 25/3 10/3
Martie 1946 Iunie 2003 57/3 25/3 10/3
Aprilie 1946 Iulie 2003 57/3 25/3 10/3
Mai 1946 August 2003 57/3 25/3 10/3
Iunie 1946 Septembrie 2003 57/3 25/3 10/3
Iulie 1946 Noiembrie 2003 57/4 25/4 10/4
August 1946 Decembrie 2003 57/4 25/4 10/4
Septembrie 1946 Ianuarie 2004 57/4 25/4 10/4
Octombrie 1946 Februarie 2004 57/4 25/4 10/4
Noiembrie 1946 Martie 2004 57/4 25/4 10/4
Decembrie 1946 Mai 2004 57/5 25/5 10/5
Ianuarie 1947 Iunie 2004 57/5 25/5 10/5
Februarie 1947 Iulie 2004 57/5 25/5 10/5
Martie 1947 August 2004 57/5 25/5 10/5
Aprilie 1947 Septembrie 2004 57/5 25/5 10/5
Mai 1947 Noiembrie 2004 57/6 25/6 10/6
Iunie 1947 Decembrie 2004 57/6 25/6 10/6
Iulie 1947 Ianuarie 2005 57/6 25/6 10/6
August 1947 Februarie 2005 57/6 25/6 10/6
Septembrie 1947 Martie 2005 57/6 25/6 10/6
Octombrie 1947 Mai 2005 57/7 25/7 10/7
Noiembrie 1947 Iunie 2005 57/7 25/7 10/7
Decembrie 1947 Iulie 2005 57/7 25/7 10/7
Ianuarie 1948 Septembrie 2005 57/8 25/8 10/8
Februarie 1948 Octombrie 2005 57/8 25/8 10/8
Martie 1948 Noiembrie 2005 57/8 25/8 10/8
Aprilie 1948 Ianuarie 2006 57/9 25/9 10/9

192
Mai 1948 Februarie 2006 57/9 25/9 10/9
Iunie 1948 Martie 2006 57/9 25/9 10/9
Iulie 1948 Mai 2006 57/10 25/10 10/10
August 1948 Iunie 2006 57/10 25/10 10/10
Septembrie 1948 Iulie 2006 57/10 25/10 10/10
Octombrie 1948 Septembrie 2006 57/11 25/11 10/11
Noiembrie 1948 Octombrie 2006 57/11 25/11 10/11
Decembrie 1948 Noiembrie 2006 57/11 25/11 10/11
Ianuarie 1949 Ianuarie 2007 58/0 26/0 11/0
Februarie 1949 Februarie 2007 58/0 26/0 11/0
Martie 1949 Martie 2007 58/0 26/0 11/0
Aprilie 1949 Mai 2007 58/1 26/2 11/2
Mai 1949 Iunie 2007 58/1 26/2 11/2
Iunie 1949 Iulie 2007 58/1 26/2 11/2
Iulie 1949 Septembrie 2007 58/2 26/4 11/4
August 1949 Octombrie 2007 58/2 26/4 11/4
Septembrie 1949 Noiembrie 2007 58/2 26/4 11/4
Octombrie 1949 Ianuarie 2008 58/3 26/6 11/6
Noiembrie 1949 Februarie 2008 58/3 26/6 11/6
Decembrie 1949 Martie 2008 58/3 26/6 11/6
Ianuarie 1950 Mai 2008 58/4 26/8 11/8
Februarie 1950 Iunie 2008 58/4 26/8 11/8
Martie 1950 Iulie 2008 58/4 26/8 11/8
Aprilie 1950 Septembrie 2008 58/5 26/10 11/10
Mai 1950 Octombrie 2008 58/5 26/10 11/10
Iunie 1950 Noiembrie 2008 58/5 26/10 11/10
Iulie 1950 Ianuarie 2009 58/6 27/0 12/0
August 1950 Februarie 2009 58/6 27/0 12/0
Septembrie 1950 Martie 2009 58/6 27/0 12/0
Octombrie 1950 Mai 2009 58/7 27/2 12/2
Noiembrie 1950 Iunie 2009 58/7 27/2 12/2
Decembrie 1950 Iulie 2009 58/7 27/2 12/2
Ianuarie 1951 Septembrie 2009 58/8 27/4 12/4
Februarie 1951 Octombrie 2009 58/8 27/4 12/4
Martie 1951 Noiembrie 2009 58/8 27/4 12/4
Aprilie 1951 Ianuarie 2010 58/9 27/6 12/6
Mai 1951 Februarie 2010 58/9 27/6 12/6
Iunie 1951 Martie 2010 58/9 27/6 12/6
Iulie 1951 Mai 2010 58/10 27/8 12/8
August 1951 Iunie 2010 58/10 27/8 12/8
Septembrie 1951 Iulie 2010 58/10 27/8 12/8
Octombrie 1951 Septembrie 2010 58/11 27/10 12/10
Noiembrie 1951 Octombrie 2010 58/11 27/10 12/10
Decembrie 1951 Noiembrie 2010 58/11 27/10 12/10
Ianuarie 1952 Ianuarie 2011 59/0 28/0 13/0
Februarie 1952 Februarie 2011 59/0 28/0 13/0
Martie 1952 Martie 2011 59/0 28/0 13/0
Aprilie 1952 Mai 2011 59/1 28/2 13/2
Mai 1952 Iunie 2011 59/1 28/2 13/2
Iunie 1952 Iulie 2011 59/1 28/2 13/2
Iulie 1952 Septembrie 2011 59/2 28/4 13/4
August 1952 Octombrie 2011 59/2 28/4 13/4
Septembrie 1952 Noiembrie 2011 59/2 28/4 13/4
Octombrie 1952 Ianuarie 2012 59/3 28/6 13/6
Noiembrie 1952 Februarie 2012 59/3 28/6 13/6
Decembrie 1952 Martie 2012 59/3 28/6 13/6
Ianuarie 1953 Mai 2012 59/4 28/8 13/8

193
Februarie 1953 Iunie 2012 59/4 28/8 13/8
Martie 1953 Iulie 2012 59/4 28/8 13/8
Aprilie 1953 Septembrie 2012 59/5 28/10 13/10
Mai 1953 Octombrie 2012 59/5 28/10 13/10
Iunie 1953 Noiembrie 2012 59/5 28/10 13/10
Iulie 1953 Ianuarie 2013 59/6 29/0 14/0
August 1953 Februarie 2013 59/6 29/0 14/0
Septembrie 1953 Martie 2013 59/6 29/0 14/0
Octombrie 1953 Mai 2013 59/7 29/2 14/2
Noiembrie 1953 Iunie 2013 59/7 29/2 14/2
Decembrie 1953 Iulie 2013 59/7 29/2 14/2
Ianuarie 1954 Septembrie 2013 59/8 29/4 14/4
Februarie 1954 Octombrie 2013 59/8 29/4 14/4
Martie 1954 Noiembrie 2013 59/8 29/4 14/4
Aprilie 1954 Ianuarie 2014 59/9 29/6 14/6
Mai 1954 Februarie 2014 59/9 29/6 14/6
Iunie 1954 Martie 2014 59/9 29/6 14/6
Iulie 1954 Mai 2014 59/10 29/8 14/8
August 1954 Iunie 2014 59/10 29/8 14/8
Septembrie 1954 Iulie 2014 59/10 29/8 14/8
Octombrie 1954 Septembrie 2014 59/11 29/10 14/10
Noiembrie 1954 Octombrie 2014 59/11 29/10 14/10
Decembrie 1954 Noiembrie 2014 59/11 29/10 14/10
Ianuarie 1955 Ianuarie 2015 60/0 30/0 15/0
Februarie 1955 Februarie 2015 60/0 30/0 15/0
Martie 1955 Martie 2015 60/0 30/0 15/0
Aprilie 1955 Mai 2015 60/1 30/1 15/0
Mai 1955 Iunie 2015 60/1 30/1 15/0
Iunie 1955 Iulie 2015 60/1 30/1 15/0
Iulie 1955 Septembrie 2015 60/2 30/2 15/0
August 1955 Octombrie 2015 60/2 30/2 15/0
Septembrie 1955 Noiembrie 2015 60/2 30/2 15/0
Octombrie 1955 Ianuarie 2016 60/3 30/3 15/0
Noiembrie 1955 Februarie 2016 60/3 30/3 15/0
Decembrie 1955 Martie 2016 60/3 30/3 15/0
Ianuarie 1956 Mai 2016 60/4 30/4 15/0
Februarie 1956 Iunie 2016 60/4 30/4 15/0
Martie 1956 Iulie 2016 60/4 30/4 15/0
Aprilie 1956 Septembrie 2016 60/5 30/5 15/0
Mai 1956 Octombrie 2016 60/5 30/5 15/0
Iunie 1956 Noiembrie 2016 60/5 30/5 15/0
Iulie 1956 Ianuarie 2017 60/6 30/6 15/0
August 1956 Februarie 2017 60/6 30/6 15/0
Septembrie 1956 Martie 2017 60/6 30/6 15/0
Octombrie 1956 Mai 2017 60/7 30/7 15/0
Noiembrie 1956 Iunie 2017 60/7 30/7 15/0
Decembrie 1956 Iulie 2017 60/7 30/7 15/0
Ianuarie 1957 Septembrie 2017 60/8 30/8 15/0
Februarie 1957 Octombrie 2017 60/8 30/8 15/0
Martie 1957 Noiembrie 2017 60/8 30/8 15/0
Aprilie 1957 Ianuarie 2018 60/9 30/9 15/0
Mai 1957 Februarie 2018 60/9 30/9 15/0
Iunie 1957 Martie 2018 60/9 30/9 15/0
Iulie 1957 Mai 2018 60/10 30/10 15/0
August 1957 Iunie 2018 60/10 30/10 15/0
Septembrie 1957 Iulie 2018 60/10 30/10 15/0
Octombrie 1957 Septembrie 2018 60/11 30/11 15/0

194
Noiembrie 1957 Octombrie 2018 60/11 30/11 15/0
Decembrie 1957 Noiembrie 2018 60/11 30/11 15/0
Ianuarie 1958 Ianuarie 2019 61/0 31/0 15/0
Februarie 1958 Februarie 2019 61/0 31/0 15/0
Martie 1958 Martie 2019 61/0 31/0 15/0
Aprilie 1958 Mai 2019 61/1 31/1 15/0
Mai 1958 Iunie 2019 61/1 31/1 15/0
Iunie 1958 Iulie 2019 61/1 31/1 15/0
Iulie 1958 Septembrie 2019 61/2 31/2 15/0
August 1958 Octombrie 2019 61/2 31/2 15/0
Septembrie 1958 Noiembrie 2019 61/2 31/2 15/0
Octombrie 1958 Ianuarie 2020 61/3 31/3 15/0
Noiembrie 1958 Februarie 2020 61/3 31/3 15/0
Decembrie 1958 Martie 2020 61/3 31/3 15/0
Ianuarie 1959 Mai 2020 61/4 31/4 15/0
Februarie 1959 Iunie 2020 61/4 31/4 15/0
Martie 1959 Iulie 2020 61/4 31/4 15/0
Aprilie 1959 Septembrie 2020 61/5 31/5 15/0
Mai 1959 Octombrie 2020 61/5 31/5 15/0
Iunie 1959 Noiembrie 2020 61/5 31/5 15/0
Iulie 1959 Ianuarie 2021 61/6 31/6 15/0
August 1959 Februarie 2021 61/6 31/6 15/0
Septembrie 1959 Martie 2021 61/6 31/6 15/0
Octombrie 1959 Mai 2021 61/7 31/7 15/0
Noiembrie 1959 Iunie 2021 61/7 31/7 15/0
Decembrie 1959 Iulie 2021 61/7 31/7 15/0
Ianuarie 1960 Septembrie 2021 61/8 31/8 15/0
Februarie 1960 Octombrie 2021 61/8 31/8 15/0
Martie 1960 Noiembrie 2021 61/8 31/8 15/0
Aprilie 1960 Ianuarie 2022 61/9 31/9 15/0
Mai 1960 Februarie 2022 61/9 31/9 15/0
Iunie 1960 Martie 2022 61/9 31/9 15/0
Iulie 1960 Mai 2022 61/10 31/10 15/0
August 1960 Iunie 2022 61/10 31/10 15/0
Septembrie 1960 Iulie 2022 61/10 31/10 15/0
Octombrie 1960 Septembrie 2022 61/11 31/11 15/0
Noiembrie 1960 Octombrie 2022 61/11 31/11 15/0
Decembrie 1960 Noiembrie 2022 61/11 31/11 15/0
Ianuarie 1961 Ianuarie 2023 62/0 32/0 15/0
Februarie 1961 Februarie 2023 62/0 32/0 15/0
Martie 1961 Martie 2023 62/0 32/1 15/0
Aprilie 1961 Aprilie 2023 62/0 32/1 15/0
Mai 1961 Mai 2023 62/0 32/2 15/0
Iunie 1961 Iulie 2023 62/1 32/2 15/0
Iulie 1961 August 2023 62/1 32/3 15/0
August 1961 Septembrie 2023 62/1 32/3 15/0
Septembrie 1961 Octombrie 2023 62/1 32/4 15/0
Octombrie 1961 Noiembrie 2023 62/1 32/4 15/0
Noiembrie 1961 Ianuarie 2024 62/2 32/5 15/0
Decembrie 1961 Februarie 2024 62/2 32/5 15/0
Ianuarie 1962 Martie 2024 62/2 32/6 15/0
Februarie 1962 Aprilie 2024 62/2 32/6 15/0
Martie 1962 Mai 2024 62/2 32/7 15/0
Aprilie 1962 Iulie 2024 62/3 32/7 15/0
Mai 1962 August 2024 62/3 32/8 15/0
Iunie 1962 Septembrie 2024 62/3 32/8 15/0
Iulie 1962 Octombrie 2024 62/3 32/9 15/0

195
August 1962 Noiembrie 2024 62/3 32/9 15/0
Septembrie 1962 Ianuarie 2025 62/4 32/10 15/0
Octombrie 1962 Februarie 2025 62/4 32/10 15/0
Noiembrie 1962 Martie 2025 62/4 32/11 15/0
Decembrie 1962 Aprilie 2025 62/4 32/11 15/0
Ianuarie 1963 Mai 2025 62/4 33/0 15/0
Februarie 1963 Iulie 2025 62/5 33/0 15/0
Martie 1963 August 2025 62/5 33/1 15/0
Aprilie 1963 Septembrie 2025 62/5 33/1 15/0
Mai 1963 Octombrie 2025 62/5 33/2 15/0
Iunie 1963 Noiembrie 2025 62/5 33/2 15/0
Iulie 1963 Ianuarie 2026 62/6 33/3 15/0
August 1963 Februarie 2026 62/6 33/3 15/0
Septembrie 1963 Martie 2026 62/6 33/4 15/0
Octombrie 1963 Aprilie 2026 62/6 33/4 15/0
Noiembrie 1963 Mai 2026 62/6 33/5 15/0
Decembrie 1963 Iulie 2026 62/7 33/5 15/0
Ianuarie 1964 August 2026 62/7 33/6 15/0
Februarie 1964 Septembrie 2026 62/7 33/6 15/0
Martie 1964 Octombrie 2026 62/7 33/7 15/0
Aprilie 1964 Noiembrie 2026 62/7 33/7 15/0
Mai 1964 Ianuarie 2027 62/8 33/8 15/0
Iunie 1964 Februarie 2027 62/8 33/8 15/0
Iulie 1964 Martie 2027 62/8 33/9 15/0
August 1964 Aprilie 2027 62/8 33/9 15/0
Septembrie 1964 Mai 2027 62/8 33/10 15/0
Octombrie 1964 Iulie 2027 62/9 33/10 15/0
Noiembrie 1964 August 2027 62/9 33/11 15/0
Decembrie 1964 Septembrie 2027 62/9 33/11 15/0
Ianuarie 1965 Octombrie 2027 62/9 34/0 15/0
Februarie 1965 Noiembrie 2027 62/9 34/0 15/0
Martie 1965 Ianuarie 2028 62/10 34/1 15/0
Aprilie 1965 Februarie 2028 62/10 34/1 15/0
Mai 1965 Martie 2028 62/10 34/2 15/0
Iunie 1965 Aprilie 2028 62/10 34/2 15/0
Iulie 1965 Mai 2028 62/10 34/3 15/0
August 1965 Iunie 2028 62/10 34/3 15/0
Septembrie 1965 Iulie 2028 62/10 34/4 15/0
Octombrie 1965 August 2028 62/10 34/4 15/0
Noiembrie 1965 Septembrie 2028 62/10 34/5 15/0
Decembrie 1965 Octombrie 2028 62/10 34/5 15/0
Ianuarie 1966 Noiembrie 2028 62/10 34/6 15/0
Februarie 1966 Ianuarie 2029 62/11 34/6 15/0
Martie 1966 Februarie 2029 62/11 34/7 15/0
Aprilie 1966 Martie 2029 62/11 34/7 15/0
Mai 1966 Aprilie 2029 62/11 34/8 15/0
Iunie 1966 Mai 2029 62/11 34/8 15/0
Iulie 1966 Iunie 2029 62/11 34/9 15/0
August 1966 Iulie 2029 62/11 34/9 15/0
Septembrie 1966 August 2029 62/11 34/10 15/0
Octombrie 1966 Septembrie 2029 62/11 34/10 15/0
Noiembrie 1966 Octombrie 2029 62/11 34/11 15/0
Decembrie 1966 Noiembrie 2029 62/11 34/11 15/0
Ianuarie 1967 Ianuarie 2030 63/0 35/0 15/0
2.Bărbați
Luna și anul nașterii Luna și anul pensionării Vârsta asiguratului la ieșirea
la pensie (ani/luni) Stagiul complet de cotizare
(ani/luni) Stagiul minim de cotizare
(ani/luni)

196
Ianuarie 1939 Ianuarie 2001 62/0 30/0 10/0
Februarie 1939 Februarie 2001 62/0 30/0 10/0
Martie 1939 Martie 2001 62/0 30/0 10/0
Aprilie 1939 Aprilie 2001 62/0 30/0 10/0
Mai 1939 Mai 2001 62/0 30/0 10/0
Iunie 1939 Iunie 2001 62/0 30/0 10/0
Iulie 1939 Iulie 2001 62/0 30/0 10/0
August 1939 August 2001 62/0 30/0 10/0
Septembrie 1939 Septembrie 2001 62/0 30/0 10/0
Octombrie 1939 Octombrie 2001 62/0 30/0 10/0
Noiembrie 1939 Noiembrie 2001 62/0 30/0 10/0
Decembrie 1939 Decembrie 2001 62/0 30/0 10/0
Ianuarie 1940 Ianuarie 2002 62/0 30/0 10/0
Februarie 1940 Februarie 2002 62/0 30/0 10/0
Martie 1940 Martie 2002 62/0 30/0 10/0
Aprilie 1940 Mai 2002 62/1 30/1 10/1
Mai 1940 Iunie 2002 62/1 30/1 10/1
Iunie 1940 Iulie 2002 62/1 30/1 10/1
Iulie 1940 August 2002 62/1 30/1 10/1
August 1940 Septembrie 2002 62/1 30/1 10/1
Septembrie 1940 Noiembrie 2002 62/2 30/2 10/2
Octombrie 1940 Decembrie 2002 62/2 30/2 10/2
Noiembrie 1940 Ianuarie 2003 62/2 30/2 10/2
Decembrie 1940 Februarie 2003 62/2 30/2 10/2
Ianuarie 1941 Martie 2003 62/2 30/2 10/2
Februarie 1941 Mai 2003 62/3 30/3 10/3
Martie 1941 Iunie 2003 62/3 30/3 10/3
Aprilie 1941 Iulie 2003 62/3 30/3 10/3
Mai 1941 August 2003 62/3 30/3 10/3
Iunie 1941 Septembrie 2003 62/3 30/3 10/3
Iulie 1941 Noiembrie 2003 62/4 30/4 10/4
August 1941 Decembrie 2003 62/4 30/4 10/4
Septembrie 1941 Ianuarie 2004 62/4 30/4 10/4
Octombrie 1941 Februarie 2004 62/4 30/4 10/4
Noiembrie 1941 Martie 2004 62/4 30/4 10/4
Decembrie 1941 Mai 2004 62/5 30/5 10/5
Ianuarie 1942 Iunie 2004 62/5 30/5 10/5
Februarie 1942 Iulie 2004 62/5 30/5 10/5
Martie 1942 August 2004 62/5 30/5 10/5
Aprilie 1942 Septembrie 2004 62/5 30/5 10/5
Mai 1942 Noiembrie 2004 62/6 30/6 10/6
Iunie 1942 Decembrie 2004 62/6 30/6 10/6
Iulie 1942 Ianuarie 2005 62/6 30/6 10/6
August 1942 Februarie 2005 62/6 30/6 10/6
Septembrie 1942 Martie 2005 62/6 30/6 10/6
Octombrie 1942 Mai 2005 62/7 30/7 10/7
Noiembrie 1942 Iunie 2005 62/7 30/7 10/7
Decembrie 1942 Iulie 2005 62/7 30/7 10/7
Ianuarie 1943 Septembrie 2005 62/8 30/8 10/8
Februarie 1943 Octombrie 2005 62/8 30/8 10/8
Martie 1943 Noiembrie 2005 62/8 30/8 10/8
Aprilie 1943 Ianuarie 2006 62/9 30/9 10/9
Mai 1943 Februarie 2006 62/9 30/9 10/9
Iunie 1943 Martie 2006 62/9 30/9 10/9
Iulie 1943 Mai 2006 62/10 30/10 10/10
August 1943 Iunie 2006 62/10 30/10 10/10
Septembrie 1943 Iulie 2006 62/10 30/10 10/10

197
Octombrie 1943 Septembrie 2006 62/11 30/11 10/11
Noiembrie 1943 Octombrie 2006 62/11 30/11 10/11
Decembrie 1943 Noiembrie 2006 62/11 30/11 10/11
Ianuarie 1944 Ianuarie 2007 63/0 31/0 11/0
Februarie 1944 Februarie 2007 63/0 31/0 11/0
Martie 1944 Martie 2007 63/0 31/0 11/0
Aprilie 1944 Mai 2007 63/1 31/2 11/2
Mai 1944 Iunie 2007 63/1 31/2 11/2
Iunie 1944 Iulie 2007 63/1 31/2 11/2
Iulie 1944 Septembrie 2007 63/2 31/4 11/4
August 1944 Octombrie 2007 63/2 31/4 11/4
Septembrie 1944 Noiembrie 2007 63/2 31/4 11/4
Octombrie 1944 Ianuarie 2008 63/3 31/6 11/6
Noiembrie 1944 Februarie 2008 63/3 31/6 11/6
Decembrie 1944 Martie 2008 63/3 31/6 11/6
Ianuarie 1945 Mai 2008 63/4 31/8 11/8
Februarie 1945 Iunie 2008 63/4 31/8 11/8
Martie 1945 Iulie 2008 63/4 31/8 11/8
Aprilie 1945 Septembrie 2008 63/5 31/10 11/10
Mai 1945 Octombrie 2008 63/5 31/10 11/10
Iunie 1945 Noiembrie 2008 63/5 31/10 11/10
Iulie 1945 Ianuarie 2009 63/6 32/0 12/0
August 1945 Februarie 2009 63/6 32/0 12/0
Septembrie 1945 Martie 2009 63/6 32/0 12/0
Octombrie 1945 Mai 2009 63/7 32/2 12/2
Noiembrie 1945 Iunie 2009 63/7 32/2 12/2
Decembrie 1945 Iulie 2009 63/7 32/2 12/2
Ianuarie 1946 Septembrie 2009 63/8 32/4 12/4
Februarie 1946 Octombrie 2009 63/8 32/4 12/4
Martie 1946 Noiembrie 2009 63/8 32/4 12/4
Aprilie 1946 Ianuarie 2010 63/9 32/6 12/6
Mai 1946 Februarie 2010 63/9 32/6 12/6
Iunie 1946 Martie 2010 63/9 32/6 12/6
Iulie 1946 Mai 2010 63/10 32/8 12/8
August 1946 Iunie 2010 63/10 32/8 12/8
Septembrie 1946 Iulie 2010 63/10 32/8 12/8
Octombrie 1946 Septembrie 2010 63/11 32/10 12/10
Noiembrie 1946 Octombrie 2010 63/11 32/10 12/10
Decembrie 1946 Noiembrie 2010 63/11 32/10 12/10
Ianuarie 1947 Ianuarie 2011 64/0 33/0 13/0
Februarie 1947 Februarie 2011 64/0 33/0 13/0
Martie 1947 Martie 2011 64/0 33/0 13/0
Aprilie 1947 Mai 2011 64/1 33/2 13/2
Mai 1947 Iunie 2011 64/1 33/2 13/2
Iunie 1947 Iulie 2011 64/1 33/2 13/2
Iulie 1947 Septembrie 2011 64/2 33/4 13/4
August 1947 Octombrie 2011 64/2 33/4 13/4
Septembrie 1947 Noiembrie 2011 64/2 33/4 13/4
Octombrie 1947 Ianuarie 2012 64/3 33/6 13/6
Noiembrie 1947 Februarie 2012 64/3 33/6 13/6
Decembrie 1947 Martie 2012 64/3 33/6 13/6
Ianuarie 1948 Mai 2012 64/4 33/8 13/8
Februarie 1948 Iunie 2012 64/4 33/8 13/8
Martie 1948 Iulie 2012 64/4 33/8 13/8
Aprilie 1948 Septembrie 2012 64/5 33/10 13/10
Mai 1948 Octombrie 2012 64/5 33/10 13/10
Iunie 1948 Noiembrie 2012 64/5 33/10 13/10

198
Iulie 1948 Ianuarie 2013 64/6 34/0 14/0
August 1948 Februarie 2013 64/6 34/0 14/0
Septembrie 1948 Martie 2013 64/6 34/0 14/0
Octombrie 1948 Mai 2013 64/7 34/2 14/2
Noiembrie 1948 Iunie 2013 64/7 34/2 14/2
Decembrie 1948 Iulie 2013 64/7 34/2 14/2
Ianuarie 1949 Septembrie 2013 64/8 34/4 14/4
Februarie 1949 Octombrie 2013 64/8 34/4 14/4
Martie 1949 Noiembrie 2013 64/8 34/4 14/4
Aprilie 1949 Ianuarie 2014 64/9 34/6 14/6
Mai 1949 Februarie 2014 64/9 34/6 14/6
Iunie 1949 Martie 2014 64/9 34/6 14/6
Iulie 1949 Mai 2014 64/10 34/8 14/8
August 1949 Iunie 2014 64/10 34/8 14/8
Septembrie 1949 Iulie 2014 64/10 34/8 14/8
Octombrie 1949 Septembrie 2014 64/11 34/10 14/10
Noiembrie 1949 Octombrie 2014 64/11 34/10 14/10
Decembrie 1949 Noiembrie 2014 64/11 34/10 14/10
Ianuarie 1950 Ianuarie 2015 65/0 35/0 15/0
Februarie 1950 Februarie 2015 65/0 35/0 15/0
Martie 1950 Martie 2015 65/0 35/0 15/0

Anexa 2
ANEXA Nr. 6: VÂRSTE STANDARD de pensionare, stagii
complete și stagii minime de cotizare în specialitate, pentru
cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari,
polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, din domeniul ap ărării
naționale, ordinii publice și siguranței naționale
Bărbați – Femei
Luna și anul nașterii Luna și anul pensionării Vârsta asiguratului la ieșirea
la pensie
(ani/luni) Stagiul complet de cotizare
(ani/luni) Stagiul minim de cotizare
(ani/luni)
Până în ianuarie 1956
inclusiv Ianuarie 2011 55/0 20/0 15/0
Februarie 1956 Februarie 2011 55/0 20/1 15/0
Martie 1956 Martie 2011 55/0 20/2 15/0
Aprilie 1956 Mai 2011 55/1 20/3 15/1
Mai 1956 Iunie 2011 55/1 20/3 15/1
Iunie 1956 Iulie 2011 55/1 20/4 15/1
Iulie 1956 Septembrie 2011 55/2 20/4 15/2
August 1956 Octombrie 2011 55/2 20/5 15/2
Septembrie 1956 Noiembrie 2011 55/2 20/5 15/2
Octombrie 1956 Ianuarie 2012 55/3 20/6 15/3
Noiembrie 1956 Februarie 2012 55/3 20/7 15/3
Decembrie 1956 Martie 2012 55/3 20/8 15/3
Ianuarie 1957 Mai 2012 55/4 20/9 15/4
Februarie 1957 Iunie 2012 55/4 20/9 15/4
Martie 1957 Iulie 2012 55/4 20/10 15/4
Aprilie 1957 Septembrie 2012 55/5 20/10 15/5
Mai 1957 Octombrie 2012 55/5 20/11 15/5
Iunie 1957 Noiembrie 2012 55/5 20/11 15/5
Iulie 1957 Ianuarie 2013 55/6 21/0 15/6

199
August 1957 Februarie 2013 55/6 21/1 15/6
Septembrie 1957 Martie 2013 55/6 21/2 15/6
Octombrie 1957 Mai 2013 55/7 21/3 15/7
Noiembrie 1957 Iunie 2013 55/7 21/3 15/7
Decembrie 1957 Iulie 2013 55/7 21/4 15/7
Ianuarie 1958 Septembrie 2013 55/8 21/4 15/8
Februarie 1958 Octombrie 2013 55/8 21/5 15/8
Martie 1958 Noiembrie 2013 55/8 21/5 15/8
Aprilie 1958 Ianuarie 2014 55/9 21/6 15/9
Mai 1958 Februarie 2014 55/9 21/7 15/9
Iunie 1958 Martie 2014 55/9 21/8 15/9
Iulie 1958 Mai 2014 55/10 21/9 15/10
August 1958 Iunie 2014 55/10 21/9 15/10
Septembrie 1958 Iulie 2014 55/10 21/10 15/10
Octombrie 1958 Septembrie 2014 55/11 21/10 15/11
Noiembrie 1958 Octombrie 2014 55/11 21/11 15/11
Decembrie 1958 Noiembrie 2014 55/11 21/11 15/11
Ianuarie 1959 Ianuarie 2015 56/0 22/0 16/0
Februarie 1959 Februarie 2015 56/0 22/1 16/0
Martie 1959 Martie 2015 56/0 22/2 16/0
Aprilie 1959 Mai 2015 56/1 22/3 16/1
Mai 1959 Iunie 2015 56/1 22/3 16/1
Iunie 1959 Iulie 2015 56/1 22/4 16/1
Iulie 1959 Septembrie 2015 56/2 22/4 16/2
August 1959 Octombrie 2015 56/2 22/5 16/2
Septembrie 1959 Noiembrie 2015 56/2 22/5 16/2
Octombrie 1959 Ianuarie 2016 56/3 22/6 16/3
Noiembrie 1959 Februarie 2016 56/3 22/7 16/3
Decembrie 1959 Martie 2016 56/3 22/8 16/3
Ianuarie 1960 Mai 2016 56/4 22/9 16/4
Februarie 1960 Iunie 2016 56/4 22/9 16/4
Martie 1960 Iulie 2016 56/4 22/10 16/4
Aprilie 1960 Septembrie 2016 56/5 22/10 16/5
Mai 1960 Octombrie 2016 56/5 22/11 16/5
Iunie 1960 Noiembrie 2016 56/5 22/11 16/5
Iulie 1960 Ianuarie 2017 56/6 23/0 16/6
August 1960 Februarie 2017 56/6 23/1 16/6
Septembrie 1960 Martie 2017 56/6 23/2 16/6
Octombrie 1960 Mai 2017 56/7 23/3 16/7
Noiembrie 1960 Iunie 2017 56/7 23/3 16/7
Decembrie 1960 Iulie 2017 56/7 23/4 16/7
Ianuarie 1961 Septembrie 2017 56/8 23/4 16/8
Februarie 1961 Octombrie 2017 56/8 23/5 16/8
Martie 1961 Noiembrie 2017 56/8 23/5 16/8
Aprilie 1961 Ianuarie 2018 56/9 23/6 16/9
Mai 1961 Februarie 2018 56/9 23/7 16/9
Iunie 1961 Martie 2018 56/9 23/8 16/9
Iulie 1961 Mai 2018 56/10 23/9 16/10
August 1961 Iunie 2018 56/10 23/9 16/10
Septembrie 1961 Iulie 2018 56/10 23/10 16/10
Octombrie 1961 Septembrie 2018 56/11 23/10 16/11
Noiembrie 1961 Octombrie 2018 56/11 23/11 16/11
Decembrie 1961 Noiembrie 2018 56/11 23/11 16/11
Ianuarie 1962 Ianuarie 2019 57/0 24/0 17/0
Februarie 1962 Februarie 2019 57/0 24/1 17/0
Martie 1962 Martie 2019 57/0 24/2 17/0
Aprilie 1962 Mai 2019 57/1 24/3 17/1

200
Mai 1962 Iunie 2019 57/1 24/3 17/1
Iunie 1962 Iulie 2019 57/1 24/4 17/1
Iulie 1962 Septembrie 2019 57/2 24/4 17/2
August 1962 Octombrie 2019 57/2 24/5 17/2
Septembrie 1962 Noiembrie 2019 57/2 24/5 17/2
Octombrie 1962 Ianuarie 2020 57/3 24/6 17/3
Noiembrie 1962 Februarie 2020 57/3 24/7 17/3
Decembrie 1962 Martie 2020 57/3 24/8 17/3
Ianuarie 1963 Mai 2020 57/4 24/9 17/4
Februarie 1963 Iunie 2020 57/4 24/9 17/4
Martie 1963 Iulie 2020 57/4 24/10 17/4
Aprilie 1963 Septembrie 2020 57/5 24/10 17/5
Mai 1963 Octombrie 2020 57/5 24/11 17/5
Iunie 1963 Noiembrie 2020 57/5 24/11 17/5
Iulie 1963 Ianuarie 2021 57/6 25/0 17/6
August 1963 Februarie 2021 57/6 25/1 17/6
Septembrie 1963 Martie 2021 57/6 25/2 17/6
Octombrie 1963 Mai 2021 57/7 25/3 17/7
Noiembrie 1963 Iunie 2021 57/7 25/3 17/7
Decembrie 1963 Iulie 2021 57/7 25/4 17/7
Ianuarie 1964 Septembrie 2021 57/8 25/4 17/8
Februarie 1964 Octombrie 2021 57/8 25/5 17/8
Martie 1964 Noiembrie 2021 57/8 25/5 17/8
Aprilie 1964 Ianuarie 2022 57/9 25/6 17/9
Mai 1964 Februarie 2022 57/9 25/7 17/9
Iunie 1964 Martie 2022 57/9 25/8 17/9
Iulie 1964 Mai 2022 57/10 25/9 17/10
August 1964 Iunie 2022 57/10 25/9 17/10
Septembrie 1964 Iulie 2022 57/10 25/10 17/10
Octombrie 1964 Septembrie 2022 57/11 25/10 17/11
Noiembrie 1964 Octombrie 2022 57/11 25/11 17/11
Decembrie 1964 Noiembrie 2022 57/11 25/11 17/11
Ianuarie 1965 Ianuarie 2023 58/0 26/0 18/0
Februarie 1965 Februarie 2023 58/0 26/1 18/0
Martie 1965 Martie 2023 58/0 26/2 18/0
Aprilie 1965 Mai 2023 58/1 26/3 18/1
Mai 1965 Iunie 2023 58/1 26/3 18/1
Iunie 1965 Iulie 2023 58/1 26/4 18/1
Iulie 1965 Septembrie 2023 58/2 26/4 18/2
August 1965 Octombrie 2023 58/2 26/5 18/2
Septembrie 1965 Noiembrie 2023 58/2 26/5 18/2
Octombrie 1965 Ianuarie 2024 58/3 26/6 18/3
Noiembrie 1965 Februarie 2024 58/3 26/7 18/3
Decembrie 1965 Martie 2024 58/3 26/8 18/3
Ianuarie 1966 Mai 2024 58/4 26/9 18/4
Februarie 1966 Iunie 2024 58/4 26/9 18/4
Martie 1966 Iulie 2024 58/4 26/10 18/4
Aprilie 1966 Septembrie 2024 58/5 26/10 18/5
Mai 1966 Octombrie 2024 58/5 26/11 18/5
Iunie 1966 Noiembrie 2024 58/5 26/11 18/5
Iulie 1966 Ianuarie 2025 58/6 27/0 18/6
August 1966 Februarie 2025 58/6 27/1 18/6
Septembrie 1966 Martie 2025 58/6 27/2 18/6
Octombrie 1966 Mai 2025 58/7 27/3 18/7
Noiembrie 1966 Iunie 2025 58/7 27/3 18/7
Decembrie 1966 Iulie 2025 58/7 27/4 18/7
Ianuarie 1967 Septembrie 2025 58/8 27/4 18/8

201
Februarie 1967 Octombrie 2025 58/8 27/5 18/8
Martie 1967 Noiembrie 2025 58/8 27/5 18/8
Aprilie 1967 Ianuarie 2026 58/9 27/6 18/9
Mai 1967 Februarie 2026 58/9 27/7 18/9
Iunie 1967 Martie 2026 58/9 27/8 18/9
Iulie 1967 Mai 2026 58/10 27/9 18/10
August 1967 Iunie 2026 58/10 27/9 18/10
Septembrie 1967 Iulie 2026 58/10 27/10 18/10
Octombrie 1967 Septembrie 2026 58/11 27/10 18/11
Noiembrie 1967 Octombrie 2026 58/11 27/11 18/11
Decembrie 1967 Noiembrie 2026 58/11 27/11 18/11
Ianuarie 1968 Ianuarie 2027 59/0 28/0 19/0
Februarie 1968 Februarie 2027 59/0 28/1 19/0
Martie 1968 Aprilie 2027 59/1 28/2 19/1
Aprilie 1968 Mai 2027 59/1 28/3 19/1
Mai 1968 Iulie 2027 59/2 28/4 19/2
Iunie 1968 August 2027 59/2 28/5 19/2
Iulie 1968 Octombrie 2027 59/3 28/6 19/3
August 1968 Noiembrie 2027 59/3 28/7 19/3
Septembrie 1968 Ianuarie 2028 59/4 28/8 19/4
Octombrie 1968 Februarie 2028 59/4 28/9 19/4
Noiembrie 1968 Aprilie 2028 59/5 28/10 19/5
Decembrie 1968 Mai 2028 59/5 28/11 19/5
Ianuarie 1969 Iulie 2028 59/6 29/0 19/6
Februarie 1969 August 2028 59/6 29/1 19/6
Martie 1969 Octombrie 2028 59/7 29/2 19/7
Aprilie 1969 Noiembrie 2028 59/7 29/3 19/7
Mai 1969 Ianuarie 2029 59/8 29/4 19/8
Iunie 1969 Februarie 2029 59/8 29/5 19/8
Iulie 1969 Aprilie 2029 59/9 29/6 19/9
August 1969 Mai 2029 59/9 29/7 19/9
Septembrie 1969 Iulie 2029 59/10 29/8 19/10
Octombrie 1969 August 2029 59/10 29/9 19/10
Noiembrie 1969 Octombrie 2029 59/11 29/10 19/11
Decembrie 1969 Noiembrie 2029 59/11 29/11 19/11
Ianuarie 1970 Ianuarie 2030 60/0 30/0 20/0