Institutii de Drept Financiar Si Fiscal

Drept financiar si fiscal

Competențe și responsabilități

Guvernul ca organ central al administrației de stat, inclusiv în domeniul finanțelor publice, elaborează anual proiectul bugetului de stat și cel al asigurărilor sociale de stat, pe care sepatar, le supune aprobării parlamentului.

Conform legii finantelor publice, bugetele se aprobă astfel:

-bugetul de stat, cel al asigurărilor sociale de stat, cele ale fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat și bugetele creditelor externe nerambursabile se aprobă prin lege;

-bugetele instituțiilor publice autonome, de organele abilitate pentru aceasta prin lege spacială;

-bugetele instituțiilor publice finanțate parțial din bugetele prevăzute la primul caz, prin lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite;

-bugetele instituțiilor publice finanțate integral din bugetele prevăzute la primul caz, de către ordonatorul de credite ierarhic superior acestora;

-bugetele instituțiilor publice care se finanțșează integral din venituri proprii, de organul de conducere al instituției publice și cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;

-bugetul Trazoreriei Statului prin hotărâre a Guvernului;

Ultimele trei se aprobă în 15 zile de la data legii bugetare anuale sau de rectificare în MO.

Parlamentul are rolul de a adopta legile bugetare anuale și legile de rectificare, ale căror proiecte se înaintează de Guvern, fără s se putea adopta amendamente care să determine majorarea deficitului bugetar. Tot parlamentul adoptă legile contului general anual de execuție.

Guvernul asigură realizarea politicii financiar fiscale conform priorităților politice din programul de guvernare acceptat de parlament.

Astfel, guvernul asigură:

-elaborarea raportului privind situația macroeconomică pentru anul în curs și proiecția pentru următorii trei ani;

-elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare parlamentului;

dacă legile bugetare anuale depuse în termen legal nu sunt adoptate de parlament până la 15 dec , guvernul va cere o pricedură de urgență;

-exercitarea conducerii generale a activității executive în domeniul finanțelor publice, examinând periodic situația bugetară și luarea unor măsuri pentru echilibru bugetar;

-supunerea către parlament pentru aprobare a proiectelor legii de rectificare și a contului anual de execuție bugetară;

-utilizarea fondului de rezervă bugetară și a fondului de intervenție la dispoziția sa.

MFP are în acest domeniu următoarele atribuții:

-coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului cu privire la sistemul bugetar: pregătirea proiectelor legilor bugetare, a legilor de rectificare , a celor privind aprobarea contului general anual de execuție;

-dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal bugetare;

-emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor;

-emite norme metodologice privind practicile și procedurile pentru încasarea veniturilo, angajarea lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, controlul cheltuiriim acestora, încheierea exercițiului bughetar, contabilizarea și raportarea;

-solicită rapoarte și informații oricăror instituții catre gestionează fonduri publice;

-aprobă clasificațiile bugetre și modificările lor;

-analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor;

-la cerea parlamentului furnizează acestuia documente ce au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare;

-asigură monitorizarea execuției bugetare și propune guvernului măsuri dacă constată abateri;

-avizează în fază de proiect, acorduri , memorandumuri etc, și alte înțelegeri încheiate cu parteneri externi, când sunt implicații financiare;

-stabilește conținutul, structura, forma de prezentare a programelor elaborate e ordonatorii principali de credite;

-blocheaza sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite;

-dispune măsurile necesare pentru administrarea și urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanțării în bani, rezultzate din contribuția financiară externă acordată Guvernului României;

-colaborează cu BNR în elaborarea balanței de plăți externe;

-prezintă semestrial guvernului si comisiilor de specialitate din parlament, împreună ca BNR informări asupra modului de realizare a balanței de plăți externe și propube soluții de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din acest cont;

-participă în numele statului în țarăp sau străinătate la tratative externe privind acordurile internaționale în domeniul investițiilor și de evitarea dublei impuneri și combatere a evaziunii fiscale, și cu BNR în probleme financiare, valutatre și de plăți.

Calendarul bugetar

Proiectele legii bugetare anuale se elaborează de guvern prin MFP pe baza:

-prognozelor indicatorilor macroeconomici și sociali pentru anul bugetar respectiv și pe următorii 3 ani;

-politicilor fiscale și bugetare;

-prevederilor memorandumurilor de finanțare, de înțelegere și alte acorduri internaționale cu organisme internaționale;

-politicilor și strategiilor sectoriele a priorităților stabilite în formularea propunerilor de buget prezentate de ordonatorii principali de credite;

-propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;

-programelor întocmite de ordonatorii principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni cărora le sunt asociate obiective și indicatori de rezultate și eficiență;

-propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat precum și de transferuri consolidabile pentru autoritățile administrației publice locale;

-posibilităților de finanțare a deficitului bugetar;

Indicatorii macroeconomoci și sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget și pentru următorii 3 ani se elaborează până la 31 martie a anului curent și se actualizează pe parcursul desfășurării procesului bugetar.

Până la 1 mai MFP va înainta guvernului obiectivele politicii fiscale și bugetare împreună cu limitele d cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali d credite, urmând ca acesta să le aprobe până la 15 mai și să informeze comisiile de specialitate ale parlamentului asupra principalelor orientări ale politicii macroeconomice și a finanțelor publice.

MFP va transmite ordonatorilor de credite până la 1 iunie o scrisoare cadru în care va menționa contextul macroeconomic precum și liomitele de cheltuieli aprobate de guvern.

Dacă se impun adaptări ale acestor limite se vor adapta până la 15 iunie.

Ordonatorii principali au obligația ca până la 15 iulie să depună la MFP propunerile lor pentru proiectul de buget și anexele lui cu încadrarea în limitele de cheltuieli și estimările pentru următorii 3 ani cu fundamentări detaliate.

Camera Deputaților și senatul își apobă propriile bugete și le înaintează guvernului pentru includerea lor în proiectul bugetului de stat.

MFP examinează aceste propuneri și dixcută cu ordonatorii de credite asupra lor.

Proiectele și anexele lor, definitivate, se depun la MFP până la 1 aug.

MFP pe baza lor întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor pe care le depune la guvern până la 30 septembrie După însușirea de guvern a acestor proiecte, acestea se depun la parlament până la 15 oct spre dezbatere și adoptare.

Conținutul bugetului de stat

Veniturile și cheltuielile sistemului bugetar, cunulate la nivel național, alcătuiesc veniturile totale, respectiv cheltuielile totale și după consolidare, adică după eliminarea transferurilor dintre bugete evidențiază dimensiunile efortului financiar public, starea de echilibru sau dezechilibru după caz.

Veniturile și cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificației bugetare; veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole ia rcheltuielile pe părți, capitole, subcapitole articole sau aliniate.

Cheltuielile prevăzute în capitole și articole au destinasție precisă și limitată.

Numărul de salariați, permanenți sau temporari și fondul salariilor de bază se aprobă distinct prin anexă la la bugetul fiecărui ordonator de credite principal. Acest număr aprobat pentru fiecare instituție nu poate fi depășit.

Cheltuielile de capital se aprobă la fiecare capitol bugetar ia programele se aprobă ca anexe la bugetele ordonatorilor principali. Fondurile nerambursabile se cuprin în anexe la bugetele ordonatorilor principal.

În bugetul de stat se include fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului și fondul de intervenție la dispoziția guvernului.

Acestea se folosesc de guvern prin hotărâre pentru finanțarea unor cheltuieli neprevăzute iar cel de-al doilea se repartizează unor ordonatori principali pentru finanțarea unor acțiuni urgente – calamități sau sprijin al persoanelor fizice afecatate.

Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi speciale și legile bugetare anuale.

Un principiu fundamental stabilit și de art 138 din Constituție este acela că nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Deci nici prin lege nu se pot stabili cheltuieli publice fără stabilirea sursei de finanțare, așltfel este neconstituțională. Dacă deci o inițiativă legislativă implică modificare prevederilor bugetului de stat trebuie trebuie precedată de solicitarea de parlament a informațiilor cu privire la implicații.

Nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonanțată șiplătită dacă nu este potrivit legii și nu are prevederi bugetare.

Dacă prin inițiative legislative s-ar putea scade veniturile sau crește cheltuielile trebuie prevăzute și mijloacele pentru acoperirea deficitului. În acest scop guvernul prin MFP va alabora fișa financiară ce va însoți expunerea de motive sau nota de fundamentare, unde vor fi înscrise efectele financiare asupra bugetului de stat consolidat care trebuie să aibă în vedere

-schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pe anul curent și pe următorii 4 ani;

-eșalonarea anuală a creditelor bugetare în acțiunile multianuale;

-propuneri de acoperire a majorării cheltuielilor;

-propuneri de acoperire a miniusurilor de venituri;

-obiectivele politicii financiare din programul de guvernare se materializează în proiectul bugetului de stat iar dimensionarea corectă a veniturilor și cheltuielilor cuprinse în bugetul de stat este foarte importantă pentru o decizie politică pertinantă ce va influiența viața economico-financiară.

Există trei metode de evaluare a veniturilor și cheltuielilor bugetare:

-Metoda autonomă – se ia drept bază la întocmirea bugetului veniturile și cheltuielile ultimului buget al cărui exercițiu a fost încheiat;

– metoda majorării(diminuării( – se iau în calcul rezultatele executării bugetului pe ultimii ani, minim 5 aniconsecutivi, determinându-se ritmul anual de creștere sau descreștere a veniturilor sau cheltuielilior;

-evaluarea directă – presupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de venit și fiecare categorie de cheltuieli;

Ajutorul de stat

Din bugetul de stat sau din bugetele locale se pot acorda subvenții sau transferuri de surse financiare pentru anumite cheltuieli ale unor instituții, asociații sau persoane juridice care nu sunt de stat pentru salvgardarea sau restructurarea lor.

Legea obligă însă ca nici o cheltuială să nu fie înscrisă în bugetele publice și nici o cheltuială angajată și efectuată dacă nu există bază legală pentru acea cheltuială.

Ajutorul de stat este o măsură de sprijin acordată de stat sau de unitățile adm teritoriale din resurse de stat sau ale colectivitățșilor locale, care distorsionează sau amenință să distorsioneze concurența prin favorizarea unora, a unei producții, a prestării unor anumite servicii sau care afectează comerțul dintre România cu state membre ale UE, și care este incompatibil cu un mediu concurențial normal.

Se concretizează in transferuri de venituri viitoare și care asigură unui agent economic un avantaj, un beneficiu economic sau financiar pe care altfel nu l-ar fi avut.

Poate fi și sub forma unor scheme de ajutor de stat sau ajutor individual.

Intră aici măsuri de natură fiscală, ajutoare sub forma unor serviciilor publice generale pentru activitatea economică în termeni care nu favorizează anumite sectoare sau anumiți agenți ec, împrumuturi sau garanții acordate de autorități publice conform condițiilor concrete de piață, participări cu capital ale statului dacă rata profitului este estimată a fi cel puțin egală cu rata profitului anticipat de către un investitor privat, ajutoare sociale pentru consumatorii individuali dacă sunt date fără discriminare în ce privește originea produselor sau serviciilor, ajutoare în caz de dezastre sau calamități.

Pentru protejarea concurenței loiale se instituie un mecanism pentru acordarea acestor ajutoare.

Astfel, intotdeauna trebuie autorizarea Consiliuljui Concurenței.

Dacă apare o inițiativă de un nou ajutor sau o modificare a unuia existent , este necesară o notificare de către inițiator către Consiliul Concurenței.

Sesizat acest consiliu poate:

-emite decizie de autorizare a a jutorului de stat;

-respinge autorizarea;

-decide deschiderea unei investigații când există îndoieli că se respectă legea.

Până la luarea unei dcizii măsură este afectată de o clauză suspensivă. Consiliul Concurenței poate cere Curții de Apel din raza careia se află beneficiarul sau furnizorul anularea actului administrativ și pe cale de consecință recuperarea ajutorului. Președintele Corții dispune prin Ordonanță președințială recuperarea rambursarea și anularea ajutorului. Dacă ajutorul este ilegal sau interzis se cere și recuperarea dobânzii.

Orice persoană poate cere despăgubiri pentru un ajutor de stat acordat fără acordul Consiliului Concurenței și dacă a fost păgubit.

Deciziile Consiliului Concurenței sun acte administrative ce pot fi atacate de cei interesați în 30 de zile în contencios administrativ la Curtea de Apel București, recursul la ICCJ.

Investițiile publice

Cheltuielile pentru investițile publice se cuprind în proiectele de buget în baza programelor de investiții publice și sunt aneză la bugetul fiecărui ordonator principal de credite.

Ordonatorii principali trebuie să prezinte anual programul de investiții publice pe clasificația funcțională, care grupeză cheltuielile după destinația lor. Ei trebuie să transmită pentru fiecare obiectiv de investiții informații financiare și nefinanciare.

Financiare: valoarea totală a proiectului, credite de angajament, credite bugetare, graficul de finanțare corelat cu cel de execuție, analiza cost-beneficiu, costurile de funcționare și de întreținere după punerea în funcțiune.

Nefinanciare: strategia în domeniul investițiilor cu prioritățile investiționale și legătura dintre aceste proiecte, descrierea proiectului, stadiul fizic al obiectivelor.

Pe baza propunerilor de programe de investiții formulate de ordonatorii principali guvernul prin MFP elaborează strategie în domeniul investițiilor publice.

MFP analizează programul de investiții în procesul de elaborare al bugetului, pentru încadrarea în limkitele de cheltuieli stabilite, respectarea criteriilor de selecție, eșalonării creditelor bugetare, el monitorizând tot programul de investiții. Obiectivele de investiții se cuprind în programele de investiții anuale ca anexă la buget.

Documentațiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiții noi care se finanțează se aprobă, în funcție de valoarea lor de guvern, ordonatorii principali de credite, sau ceilalți ordonatori de credite. Dacă este vorba de investiții publice pe bază de credite externe, indiferent de valoare se supun aprobării guvernului.

Ordonatorii de credite vor monitoriza pe parcursul execuție bugetare procesul investițional, și va menționa în raportul de monitorizare problemele apărute, iar dacă din motive obiective anumite proiecte de investiții nu se pot realiza conform proiecției bugetare, ordonatorii de credite șpot solicita până la 31 oct redistribuirea fondurilor.

Ordonatorii principali de credite sunt responsabili de realizarea obiectivelor de investiții.

În programele de investiții se nominalizează obiectivele de investiții grupate pe: investiți în continuare și investiții noi iar „alte cheltuielei de investiții” pe categorii și acestea de investiții. La ultimele se includ achiziții de imobile, dotări independente, cheltuieli pentru elaborarea stidiuilor de fezabilitate, cheltuieli de expertiză, proiectare și de execuție privind consolidările sau înlăturarea efectelor cutremurelor etc, licrări de foraj, cartarea terenului, tot felul de determinări, consultanță și asistență, toate aprobându-s e de ordonatorul principal de credite.

Aprobarea bugetului de stat

Aprobarea bugetului se face de cele două camere în ședință comună. Proiectul legii bugetului se depune la Parlament de guvern împreună cu raportul privind situația ec. socială a țării.

Etapele examinării și aprobării bugetului sunt:

-examinarea proiectului legii și raportului guvernului de comisiile permanente ale fiecărei camere – cele intaresate;

-avizele comisiilor permanente, inclusiv cele juridice se transmit comisiei de buget finanțe bănci cu eventuale amendamente formulate;

-comisiile de buget finanțe întrunesc un raport comun cu amendamentele formulate si formulează propuneri de adoptare sau respingere a proiectului de lege;

-dezbaterea generală a proiectului în plenul celor două camere;

-dezbatereay pe articole a proiectului legii;

-adoptarea legii prin vot deschis sau secret;

parlamentul aprobă bugetele pe ansamblu, pe părți, capitole subcapitole, titluri articole, aliniate și pe ordonatorii principali de credite.

După adoptare priectul devine lege -ordinară și nu organică.

Legea bugetară anuală

Legea trebuie supusă promulgării de șeful statului și apoi publicarea în MO.

Președintele poate să o promulge sau să ceară parlamentului reexaminarea, o singură dată iar obiecțiile lui se discută în fiecare cameră și se adoptă sau se resping cu majoritatea de voturi cerută de adoptarea legii. După primirea legii după reexaminare președintele este obligat să o promulge în 10 zile.

Președintele poate considera că s-au încălcat Constituția și poate cere Curții Constituționale să se pronunțe. Decizia Curții este obligatorie pentru președinte care în 10 zile de la primirea deciziei trebuie să promulge legea.

Legea intră în vigoare la 3 zile de la publicare sau la data prevăzută în textul ei.

Uneori s-a ajuns să fie promulgată și în cursul anului de plan, dar nu putem fi în prezența unei încălcări a principiului neretroactivității, pentru că aici este vorba de sarcini anuale pentru executiv plus că este o lege temporară, cu efecte doar asupra anului bugetar.

O situație specială este atunci când bugetul nu a fost adoptat cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, caz în care legea veche ultraactivează, pentru că va continua să se aplice legea veche. În acest caz limitele lunare de cheltuieli nu pot depăși 1/12 din prevederile bugetului din anul precedent, s-au 1/12 din cheltuielile prevăzute în buget dacă acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.

Legile bugetare pot fi modificate prin rectificare, după procedurile de adoptare inițiale.

În raport cu legea finanțelor publice, legea bugetară este o normă specială față de cea a finanțelor publice, care au un caracter general. Deci specialul derogă de la norma generală, iar normele cu caracter special sau cu caracter de excepție sunr de strictă interpretare.

Execuția bugetului de stat.

Procedura execuției bugetului cuprinde acte juridice și operațiuni prin care se realizează veniturile și se efectuează cheltuielile; deci încasarea la timp a taxelor, impozitelor, etc și respectiv efectuarea cheltuielilor conform legii.

Instituțiile cu competență în domeniu sunt:

Guvernul – exercită conducerea generală a execuției bugetelor centrale. Are și răspunderea pentru realizarea prevederilor bugetare, el examinând periodic situația financiară pe economie și ia măsuri în consecință.

Are competența de a aproba modificări în structură și între ordonatorii principali de credite cu încadrarea în nivelul total al cheltuielilor din credite externe, în funcție de derularea programelor de împrumut extern.

Guvernul poate fi autorizat prin legile bugetare să:

-contracteze împrumuturi pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și pentru refinanțarea datoriei publice interne cu rate scadente în anul bugetar respectiv;

-folosirea ca resurse a datoriei publice preluate de stat a sumelor provenite din vânzarea acțiunilor satului la societățile comerciale;

-aprobarea acțiunilor și categoriilor de cheltuieli pentru care se va putea face plăți în avans din fondurile nouluim an bugetar, pentru accelerarea investițiilor;

-propuneri de rectificare a bugetului de stat în urma schimbăriilor intervenite în evoluția indicatorulor macroeconomice, a unor măsuri fiscale adoptate legislativ sau alte cauze justificate;

-contractarea de împrumuturi externe în numele și în contul satului pentru realizarea programelor de dezvoltare, restructurare, obiective deosebite de interes public, crearea și menținerea rezervei valutare a statului, înlăturarea calamităților naturale etc;

MFP – ia măsurile necesare pentru asigurarea echilibrului bugetar.

Exercită atribuții ca:

-repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare, pe capitole de clasificație bugetară;

-deschiderea crediotelor bugetare și alimentarea cu fonduri a conturilor bancare deschise pentru ordonatorii principali de credite. Acordarea fondurilor de la bugetul de stat se face în limita creditelor bugetare și potrivit destinaților aprobate , în raport de gradul de folosire a resurselor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale pentru efectuarea cheltuielilor respective

-efectuarea transferurilor către autoritățile colectivităților locale, în limitele prevăzute în bugetul de stat;

– efectuarea controlului preventiv și de gestiune asupra veniturilor și cheltuielilor publice, precum și controlul de gestiune asupra patrimoniului public;

-conducerea trezoreriei naționale.

Ordonatorii de credite sunt persoanele imputernicite prin lege sau prin delegare sa dispuna si sa aprobe orice actiuni cu efect financiar pe seama fondurioor publice sau patrimoniului public, indiferent de natura acestora. Sunte de regulă conducătorii instituțiilor publice care primesc fonduri bugetare prin legea bugetului de stat.

Au obligația de a angaja fondurile publice numai în limita și cu destinația aprobată, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor respective cu respectarea dispotzițiilor legale.

Ordonatorii de credxite sunt de trei grade:

-Ordonatorii principali, sunt conducătorii autoritățiilor publice, miniștrii și conducătorii celorlalte organe de speciașlitate ale adm publice centrale, conducătorii autorităților administrative autonome.

Camera Deputaților și Senatul – ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali ai acestora.

Ei repartizează creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pe unitățile ierarhioc inferioare în raoport cu sarcinile acestora cuprinse în bugetele respective și aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu.

-Ordonatorii secundari de credite – conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali care aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii și a celor din bugetele fondurilor speciale, și repartizează creditele bugetare aprobate pe unitățile ierarhic inferioare, ai căror cconducători sunt ordonatori terțiari de credite.

-Ordonatorii terțiari de credite sunt conducători de instituții publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali sau secundari care utilizează creditele bugetare repartizate lor numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc.

Ordonatorii principali pot delega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane împuternicite pentru aceasta.

Ordonatorii principali v or repartiza creditele numai după reținerea a 10% din prevederile aprobate pentru asigurarea unei execuții bugetare prudente, cu excepția cheltuielilor de personal și a celor ce decurg din obligații internaționale ce se vor repartiza integral. Sumele reținute se vor repartiza în semestrul al II după examinarea de guvern a execuției bugetare pe primul semestru.

Cei principali și cei secundari au dreptul de a verifica modul de respectare de către cei din subordine, a disciplinei financiare și bugetare, la nereguli putând aplica sancțiuni cum ar fi nealocarea de alocații bugetare sau retragerea alocațiilor bugetare acordate.. Se poate stabili inclusiv răspunderea disciplinară, administrativă sau de altă natură.

Ordonatorii răspund de:

-angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limkita creditelor bugetare repartizate și aprobate;

-realizarea veniturilor;

-angajarea și utilizarea creditelor bugetare pe baza unei gestiuni financiare;

-integritatea bunurilor încredințate instituției;

-organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului din adminstrare și a execuției bugetare;

-organizarea monitorizării programului de achiziții publice și a celui de investiții publice;

-organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului.

Repartizarea veniturilor și cheltuielilor bugetare pe trimestre și pe ordonatori de credite.

Creditele sunt aprobate pe durata exercițiului bugetar.

Veniturile și cheltuielile din buget se repartizează pe trimestre funcție de tremenele legale de incasare a veniturilor și de perioada necesară de efectuare a cheltuielilor.

Ceasta repartizare se aprobă de :

-MFP, pe capitoler și în cadrul acestora pe titluri la propunerea ordonatorilor de credite; pe capitole și subcapitole la venituri și pe capitole și pe titluri de cheltuieli pentru bugetul asigurărilor sociale de stat și a fondurilor speciale la propunerea ordonatorilor principali de credite; pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat către bugetele locale la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale;

-ordonatorii principali de credite pentru celelte subdiviziuni ale clasificației bugetare, pentru bugetele proprii și pentru bugetele ordonatorilor secundari sau terțiari după caz;

-ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii și pentru bugetele ordonatorilor terțiari;

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite la cererea ordonatorilor proncipali de credite numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către MFP a conturilor deschise pe seama acestora la trezorerie sau bancă.

Repartizarea pe trimestre se face pentru un echilibru în cadrul fiecărei perioade și pentru evitarea diferențelor între nevoi și resurse.

Modificarea destinației creditelor bugetare

Creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite. Cheltuielile aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea cheltuielilo altui capitol. Utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate legal atrage răspunderea legală celor vinovați.

Normele juridice ce reglementează acest aspect au un caracter imperativ, pentru menținerea unei discipline financiare riguroase.

Dar situația economică poate cunoaște evoluții diferite față de momentul aprobării bugetului,. Care impun adaptarea prevederilor acestuia, deci modificarea destinației inițiale a creditelor bugetare.

O modificare în acest sens este dată de virările de credite bugetare între subdiviziunile clasificației bugetare. Aceasta este de competența fiecărui ordonator principal de credite pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor subordonate și se pot efectua în limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite care urmează a se suplimenta cu cel puțin o lună înainte de angajarea cheltuielilor.

De la un capitol la altul al clasificației bugetare și între programe, virările de credite se pot efectua la nivelul a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, cu cel ăpuțin o lună înainte de angajarea cheltuielilor cu acordul MFP.

Aceste virări se pot efectua începând cu trim al III al anului bugetar.

Sunt interzise virările de credite bugetare de la un capitol la altul când acestea au fost majorate din fondurile de rezervă bugetară și de intrevenție la dispoziția guvernului.

Propunerile sunt însoțite de justificări și detalieri privind execuția capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare de la care se disponibilizează și respectiv la care se suplimentează.

Lunar, până la 5 zile de la închiderea lunii ordonatorii principali vor transmite MFP situația virării de credite bugetare.

Mai există un alt tip de modificare și anume transferul de credite bugetare, când, în cursul anuluim bugetar, au loc treceri de unități, acțiuni sau sarcini de la un ordonator principal la altul sau în cadrul aceluiași ordonator.

Pot apărea și situații de nevoi publice urgente:obiective noi importante, calamități etc, caz în care vorbim de suplimentzarea creditelor bugetare, cu apelarea la fondul de rezervă bugetară sau a fondului de intervenție la dispoziția Guvernului. Se are în vedere menținerea echilibrului bugetar.

În cursul anului bugetar legea bugetară poate fi modificată prin rectificări, care se prezintă parlamentului până la 30 nov.

Se poate face și blocarea creditelor bugetare sau chiar anularea lor, când se constată că s-au prevăzut fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor principali și acest lucru îl poate constata MFP sau curtea de conturi Se poate dispune retragerea creditelor bugetare deschise și neutiliozate din conturile proprii sau ale instituțiilor subordonate numai în cazuri temeinic justificate, cu avizușl MFp, anterior datei de 25 ale fiecărei luni.

Realizarea veniturilor bugetare.

Are la bază urm principii:

-se înscriu la bugetul de stat numai dacă sunt prevăzute de lege;

-legea bugetară anuală stabilește pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor precum și a celorlalte venituri ce se vor percepe;

-este interzisă, sub orice denumire sau titlu, alte contribuții directe sau indirecte decât cele stabilite prin lege;

Execuția bugetară privește strict anul financiar care are aceiași durată ca cel bugetar. Orice venit neâncasat până la 31 dec seva încasa în contul anului următor.

Încasarea veniturilor se realizează prin mai multe procedee ca:

Calcularea și plata directă a acestora de către subiecții impunerii – ei evaluează obiectul impozabil, calculează impozitul și îl varsă la organul fiscal la termenul scadent. Cazul TVA, accizelor, impozit pe profit, taxe vamale etc.

Alt procedeu este , calcularea, reținerea și vărsarea la bugetul de stat a impozitului datorat de către o terță persoană – procedeul stopajului la sursă- Se utilizează în cazul impozitului pe venituri.

Mai este și impunerea și debitarea de către organele fiscale – pe baza actelor de control de ex.

Execuția cheltuielilor bugetare.

Sumele aprobate prin buget pe destinații în limita cărora sepot face cheltuieli se denumesc credite bugetare. A nu se confunda cu denumirea generală de credit pentru că aici nu suntem în prezența unui împrumut – ca relație contractuală prin care o persoană dă alteia bani cu împrumut cu obligația restituirii eventual și a unei dobânzi.

El este o sumă aprobată prin buget și care reprezintă limita maximă până la care se pot se pot ordonanța și efectua plăți în cursul anului bugetar. Angajarea , contractarea de lucrări, bunuri și servicii și efectuarea de cheltuieli de ordonatorii de credite se fac numai cum respectarea legii și în limita creditelor acordate.

Crediteșle bugetare sunt nerambursabile și nu sunt purtătoare de dobândă, scopul lor fiind finanțarea definitivă și cu titlu gratuit și fără echivalent.

Trebuie respectată strict destinația cheltuielilor bugetare aprobată prin legea bugetară, schimbarea destinației cestora fiind infracțiunea de deturnare de fonduri.

De asemenea creditele aprobate nu pot fi utilizate într-un alt exercițiu bugetar., cele neutilizate la încheierea anului sunt anulate de drept.

Procedura execuției cheltuielilor bugetare începe cu deschiderea creditelor bugetare. Aprobarea deschiderii de credite se face în limita creditelor și potrivit destinațiilor aprobate.

Pentru menținerea echilibrului bugetar guvernul poate aproba lunar, pentru luna următoare limite lunare de cheltuieli în funcție de estimarea încasării veniturilor bugetare în cadrul cărora ordonatorii principali de credite deswchid și repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu și pentru instituțiile subordonate.

După ce s-au deschis creditele, ordonatorii principali trec la repartizarea creditelor bugetare în baza dispoziției bugetare atât pentru cheltuielile proprii cât și pentru instituțiile subordonate.

Efectuarea propriu zisă a cheltuielilor se face în baza unor acte de drept financiar:

-angajarea acestora; achitarea sumelor cuvenite din credite bugetare se face prin operațiunile de plată efectuate ca urmare a ordonanțării cheltuielii (emiterea ordinului de plată) în favoarea terțului creditor.

Execuția bugetară are la bază principiul separării calității de ordonator de credite de cea de contabil. Operațiunile de angajare, lichidare. Și ordonanțare sunt de competența ordonatorilor de credite, iar plata se face de șeful compartimentului financiar contabil.

Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documente justificative care să certifice exactitatea sumelor, recepția bunurilor etc, . Instrumentele de plată se semnează de contabil și de șeful comp fin contabil.

Efectuarea plăților se face numai pe bază de acte justificative și numai după ce au fost lichidate și ordonanțate potrivit legii. Aceasta se aprobă de ordonatorul de credite iar plata se facve de contabil.

Se cere întotdeauna viza prealabilă de control financiar preventiv propriu.

Guvernul poate stabili prin hotărâre acțiunile și categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plăți în avans, iar dacă aceste avansuri nu sunt justificate prin bunuri livrate, lucrări sau servicii până la sf anului, instituția care le-a acordat le va recupera și le va restitui bugetului.