Institutia Totala Prin Ochii Consumatorului de Heroina

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

MASTER : “DEVIANTA SOCIALA SI CRIMINALITATE”

LUCRARE DE DISERTATIE

institutia totala prin ochii consumatorului de heroina.

centrele de tratament : centrul de substitutie cu metadona si spitalele de dezintoxicare

Coordonator științific

Prof.Univ.Dr. MARIA VOINEA

Absolvent

POPICA SÂNZIANA LIANA

București

IUNIE 2016

Rezumat

În prezenta lucrare am tratat fenomenul consumului de heroina si riscurile asociate acestuia, dar si fenomenul institutionalizarii. In primul rand, am definit institutia totala, conform lui Goffman. Am analizat aspectele generale ale drogurilor, evidentiind si sanctiunile legale regasite in legea 143/2000 din Romania, precum si dinamica psihosociala si medicala a consumului de substante ilicite. Am expus trasaturile specifice ale heroinei ca si substanta ilicita puternica (fabricare, continut, mod de administrare). De asemenea, am prezentat si formele de prezentare si comercializare ale heroinei in prezent. Am tratat si una din formele de tratament pentru persoanele dependente de heroina, mai precis substitutia cu metadona : trasaturi specifice, fabricare, mod de administrare, efecte, riscuri. De asemenea, am subliniat si evolutia consumului de droguri in Romania, dar si riscurile asociate acestuia. Nu in ultimul rand, am prezentat unul dintre riscurile consumului de heroina, mai precis infectia cu HIV/SIDA (definitie, transmitere, tratament, prevenire).

Cercetarea am desfășurat-o in cadrul Centrului de Sanatate ARAS al Asociatiei Romane Anti-Sida din cadrul Institutului National de Boli Infectioase „Matei Bals”, Bucuresti, si am intervievat 6 subiecti, persoane foste consumatoare de heroina. In urma cercetarii, am obtinut informatii cu privire la motivele pentru care o persoana recurge la consum de heroina. Mai mult, am evidentiat riscurile consumului de heroina asupra consumatorilor si, in principal, s-a demonstrat probabilitatea mare de infectie cu HIV determinata de modalitatea de consum, mai precis injectarea. Totodata, am aflat detalii legate de consumul de heroina (durata, frecventa, mod de administrare). De asemenea, am evidentiat schimbarile produse in viata consumatorului, evidentiind diferente intre cele trei etape : inaintea consumului, in timpul consumului si dupa renuntarea la consum.

Consumul de droguri – o abordare socio-medicală

Consumul de droguri – dinamică psiho-socială și medicală

O instituție “totală” poate fi definită drept un loc unde își desfășoră activitatea un număr mare de indivizi cu statut similar, despărțiți de restul societății pentru o perioadă de timp apreciabilă și care duc împreună o viață strict delimitată, reglementată oficial de către instituții (Goffman, 2004). Exemple de astfel de instituții sunt: spitalele de psihiatrie, centrele de dezintoxicare, închisorile, cazărmile militare, navele, școlile cu internat, mânăstirile, căminele pentru nevăzători, sanatoriile (Goffman, 2004). In prezenta lucrare am tratat fenomenul uneia din institutiile totale existente, mai exact spitalele de dezintoxicare.

Drogurile sunt substanțe care și-au găsit receptori în organism, care acționează prin grăbirea, încetinirea, sau modificarea proceselor unui anumit organ. Dependenta de droguri este una psihică, iar dependența fizică implică sevrajul care intervine odată cu retragerea substanței, acest tip de dependență fiind des intalnit în rândul drogurilor tari (heroina, amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina) (Abraham, 2005). Drogul desemnează orice substanță (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În sens restrâns se referă la substanțe care provoacă toleranță și dependență. În limbaj uzual, acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale. Astfel, drogul este o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosință se transformă în obicei și care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență, modificând imaginea asupra realității înconjurătoare (Georgescu, 2007).

„Consumul de droguri reprezintă unul dintre cele mai complexe fenomene al zilelor noastre. În fiecare zi, milioane de oameni folosesc droguri. Consumul licit al unor droguri se face în domeniul medical atunci când se folosesc ca remedii contra durerii (opiul, morfina și heroina, de exemplu) sau la ameliorarea unor stări în diverse afecțiuni, precum și în acțiunile de dezintoxicare a consumatorilor de droguri” (Chipea, 1997, p.45). Astfel, drogurile pot fi folosite pentru ameliorarea anumitor stari negative pe care o persoana le are la un moment dat. Consumul de droguri este un fenomen social de mare amploare, care este influentat de catre familie, scoala, grup de prieteni, mediul social si societatea in ansamblu. Printre teoriile consumului de droguri, se numara si teoriile lui Merton, teoria invatarii sociale, a controlului social, teorii centrate pe substrat biologic sau medical (Abraham, 2004). Insa cel mai important lucru ce reiese in urma analizei acestora este faptul ca fenomenul consumului de droguri este unul des intalnit care ia amploare.

„Persoana apeleaza la consumul de droguri din numeroase cauze, cum ar fi relatia defectuoasa cu familia (aceasta este institutia de socializare primara a copilului unde acesta se formeaza), violenta domestica, personalitate, structuri genetice, normele societatii, normele comunitatii in care individul traieste, scoala, situatia economico-sociala si, nu in ultimul rand, grupul de prieteni, care are o influenta foarte mare asupra individului. Toxicomaniile par să fie cancerul care suprimă, nu numai organismul consumatorului de droguri, dar și/mai ales psihicul acestuia, prin dezorganizarea tragică a personalității umane” (Banciu, 1985, p.58). Din acest motiv majoritatea consumatorilor de droguri ajung sa comita fapte ilicite, cum ar fi furturi, intrucat gandirea lor nu mai este limpede (Stan, 2005).

Conform legii 143/2000 cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.Introducerea sau scoaterea din tara, precum si importul ori exportul de droguri de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani. Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de catre medic, fara ca aceasta sa fie necesara din punct de vedere medical, se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 5 ani. Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, in afara conditiilor legale, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani. Furnizarea, in vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda. Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vanzarea, transportul, livrarea sau orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente sau materiale, in scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare risc, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Organizarea, conducerea sau finantarea faptelor prevazute la art. 2 – 9 se pedepseste cu pedepsele prevazute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani. Indemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, daca este urmat de executare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. In cazul in care un toxicoman este condamnat pentru savarsirea unei infractiuni, se aplica in mod corespunzator dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala.

După efectul asupra sistemului nervos central, drogurile sunt substanțe stimulente, substanțe depresoare și substanțe halucinogene. După origine, dogurile pot fi naturale, de semisinteză și sintetice. In functie de gradul de dependență pe care il genereaza, exista droguri care creează dependență fizică, psihica si dependență mixtă. Cele care confera dependent fizica si psihica sunt considerate droguri de mare risc (Cicu, 2007). Efectele consumului de droguri sunt in stransa legatura cu dependența fizică și psihică, precum și cu supradoza în consum. Modul in care reactioneaza un organism la consumul de droguri confera dependenta fizica, iar cand corpul uman simte nevoia de substante se instaleaza starea de alerta violent, ce se exprima prin greturi, voma, diaree, transpiratie, trmuraturi, dureri, spasme, tahicardie. Drogurile sunt folosite si pentru influentarea starii sufletesti sau a dispozitiei, care reprezinta manifestari ale dependentei psihice. Un consum in exces de droguri poate duce la coma sau la deces, acest fapt purtand numele de supradoza. Aceasta afecteaza brutal starea fizica si mental a consumatorului (Abraham, 2004).

Consecintele consumului de droguri pot fi de ordin medical (hepatită, tuberculoză, sifilis, afecțiuni cardio-respiratorii, tulburări endocrine, insuficiență renală, infecții și afecțiuni ale pielii, SIDA, halucinatii si chiar deces), psihologic (panică, anxietate, depresie, suspiciune și tendințe paranoice, agresivitate, labilitate emoțională, tulburări de comportament, înstrăinare de propria persoană și afectarea imaginii de sine, modificări de personalitate care pot conduce la suicid sau omor, scăderea performanțelor intelectuale) si consecințe sociale (deteriorarea relațiilor sociale, excludere sociala, infractionalitate) (Abraham, 2004). De asemenea, traficul și consumul de droguri favorizeaza corupția si sărăcia. Toxicomanul, persoana dependentă de consumul de droguri, este în mod cert o victimă a societății, care are probleme serioase în relația sa cu familia, cu societatea și chiar cu propria sa viață, astfel încât socializarea, integrarea în societate și în muncă a acesteia este extrem de dificilă, dacă nu devine în timp imposibil de realizat, chiar cu prețul unor costuri imense. În condițiile în care o asemenea persoană ajunge să comită infracțiuni, în funcție de pericolul social al acestora, societatea o tratează, cum este și normal, ca pe un infractor care trebuie să răspundă conform legii pentru faptele comise, riscând excluderea socială și izolarea sa definitivă (Mitrofan, 2003).

Conform Raportului Anual privind Situatia Drogurilor din Europa realizat de EMCCDA, in 2008, injectarea drogurilor continuă să reprezinte un factor important în transmiterea bolilor infecțioase, printre care HIV/SIDA și hepatita C. Hepatita virală, în special infecția cauzată de virusul hepatitei C (HCV), este extrem de frecventă în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Europa. Consumul de droguri reprezintă una dintre cauzele importante ale mortalității în rândul tinerilor din Europa, atât în mod direct, prin supradoză (decese induse de consumul de droguri), cât și în mod indirect, prin boli și accidente asociate consumului de droguri, violență și suicid. Acelasi studiu indică rate ale mortalității în intervalul 1-2% pe an, ceea ce reprezintă o mortalitate în exces, de 10 până la 20 de ori mai mare decât cea anticipată. Astfel, EMCDDA a estimat că între 10 000 și 20 000 de consumatori de opiacee mor în fiecare an în Europa.

Problema consumului de heroină – implicații socio-medicale

Heroina este un derivat al opiului, obținut la sfârșitul secolului 19 prin sintetizarea

morfinei. A fost inclusă pe lista drogurilor narcotice de abuz și interzisă în numeroase state (Sanda Mihai, 2005).

Heroina este fabricata din opiul obținut prin procesele de rafinare. Etapele de lucru sunt:

intai, morfina este izolată din opiul brut (prin dizolvare în apă în prezența de carbonat de calciu, iar precipitatul este tratat cu amoniac); apoi, morfina este tratată cu anhidridă acetică în cantități egale, timp de circa 6 ore la temperatura de 850; urmeaza purificarea moderată în prezență de apă și acid clorhidric, cu adaos de carbonat de calciu(momentul introducerii carbonatului de calciu depinde de chimistul care execută purificarea); apoi, se incalzeste heroina rezultata cu un amestec de alcool și cărbune activat pînă la evaporarea alcoolului; ultimul pas este optional, fiind foarte periculos-se obtine heroina pura destinata uzului injectabil : heroina deja purificată este supusă (după prealabila dizolvare în alcool) acțiunii unui amestec format din eter și acid clorhidric, volatilitatea eterului și de potențialul său exploziv dand un nivel mare de risc. De obicei heroina pentru uz este diluată cu lactoză , amidon, pentru a crește numărul de doze (Dragan, 2005).

Heroina poate fi consumata prin înghitire, injectare, prizare, inhalare, fumare sau administrate ca supozitoare. Injectarea intramusculara sau intravenoasa este cea mai frecventa forma de utilizare a heroine (Abraham, 2005). Printre efectele pe termen scurt ale consumului de heroina, se numara ameteală, incetinirea respiratiei, gandire confuza, greata, varsaturi, avort spontan, imunitate la durere. Ca si efecte pe termen lung, heroina are un efect analgezic si euforic foarte puternic, incetineste activitatea intelectuala a omului, elimina frica, instaleaza buna dispozitie, elimina apetitul culinar, conduce la deshidratare. Multitudinea efectelor simtite de consumatori se numeste “kick”, mai exact reprezinta amplificarea senzatiilor prin care heroina controleaza comportamentul dependentilor. Cantitatea zilnica necesara de opiacee depinde de tipul substantei si gradul de obisnuinta. Sevrajul apare in momentul in care corpul necesita o doza de heroina, care se manifesta prin transpiratii, frisoane, dureri ale muschilor si oaselor, tulburari de somn si crize convulsive. In cele mai multe cazuri sevrajul se instaleaza dupa aproximativ doua-trei ore, moment in care efectele heroine dispar (Cicu, 2007). Astfel, consumatorii care sunt deja dependenti sunt obligati sa-si reinjecteze heroina din ce în ce mai des, pentru a evita sevrajul. De cele mai multe ori consumatorul recurge la acte criminale pentru procurarea substantei. Infractionalitatea directa si indirecta legata de procurarea heroinei apare mai rapid si se manifesta mai intens decât în cazul dependentei de alte substante (Chipea, 1997).

In urma consumului de heroina pot aparea urmatoarele boli asociate : HIV, boli cu transmitere secuala, scabie, carii dentare, tuberculoza, hepatita B si hepatita C, bronsite, absenta ciclului menstrual, reducerea libidoului, neobservarea sarcinii (Dragan, 1994).

Substituția cu metadonă

Metadona este un opioid produs pe cale sintetica, cu efect similar morfinei, elaborata in anul 1942 de fabrica de vopsele Hoechster. A fost patentata in anul 1953 si lansata pe piata ca analgezic forte sub denumirea de Polamidont. Din anii 1960, metadona a fost utilizata (mai intai in SUA) ca substanta impotriva sindromului de abstinenta fizica in cadrul dezintoxicarii de heroina. A fost sintetizata in Germania in 1937 cand, pentru a suplini rezervele mici de opiu, s-a ajuns sa se impuna companiilor farmaceutice si chimice germane obtinerea unei substante opiacee de sinteza. Efectul metadonei dureaza intre 24 si 72 ore, in stransa legatura cu doza administrata si metabolismul fiecaruia. Absorbtia incepe la 30 minute dupa administrare si sunt necesare aproximativ 4 ore pentru patrunderea ei in sange. Se acumuleaza in ficat, plamani si tesut adipos inainte de patrunderea in vase. Obiectivele tratamentului de intretinere cu metadona sunt: sa impiedice pacientul sa intre in sevraj si sa minimalizeze efectele drogului (Gottheil, 2002). Conform ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida, majoritatea subiectilor au nevoie de o doza cuprinsa intre 60-120 mg/zide metadona pentru a stopa consumul de heroina. Efectele primelor zile de tratament cu metadona sunt: edematierea gleznelor/articulatiilor si a picioarelor, artralgii. Metadona poate genera o stare de visare, mai putin intensa, dar de durata mai lunga decat heroina. Metadona scade sensibilitatea, reactia la durere, anxietatea si produce o stare de bine. Administrata in doze mari determina somnolenta sau pierderea cunostintei. Toleranta si dependenta se dezvolta dupa un consum repetat si se instaleaza relativ rapid. Riscul de supradoza este foarte mare in cazul utilizarii concomitente a altor medicamente in primele zile. Cele mai importante efecte adverse ale metadonei sunt: vertij, fatigabilitate, euforie, senzatia de gura uscata, cefalee, confuzie, depresie, dificultati de vedere si vedere dubla, eruptii cutanate, transpiratii, palpitatii, greata si voma, hipotensiune, deprimare respiratorie (Doran,2003).

Tratamentul cu metadona in timpul sarcinii poate provoca avort sau travaliu prematur. Poate fi administrata, fara afectarea semnificativa a eficientei, si sub forma de comprimate sau picaturi. Picaturile se dizolva de cele mai multe ori in suc de portocale. Are efect mai indelungat decat heroina, deci nu trebuie administrata decat o data pe zi. Datoria instalarii insidioase a efectului in cazul administrarii orale nu se produce asa-numitul kick (senzatie puternica de euforie, instalata brusc, la scurt timp dupa administrare). Astfel, lipseste sentimentul euforic care duce la agravarea adictiei. Daca insa metadona se administreaza intravenos, efectul este similar unei doze de heroina injectata (Mitrofan, 2003). Conform ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida, pentru pacientii care nu suporta metadona pe cale orala, in Elvetia exista posibilitatea de a obtine metadona ca solutie injectabila. Metadona are si efete adverse, cum ar fi :efect sedativ, transpiratii profuze, euforie, mioza, rar tahicardie, hipotensiune, constipatie, depresie respiratorie.Semne ale unei supradoze sunt: depresia respiratorie severa, hipotensiune marcata, tahicardie, hipertermie, tulburari de constienta pana la coma. Metadona poate fi administrate pacientului sub forma de comprimate, intravenos, intramuscular (Abraham, 2004).

Conform ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida, supradozajul este o mare urgenta medicala, pentru ca angajeaza prognosticul vital prin deprimare respiratorie si insuficienta cardiovasculara. De aceea, prima masura consta in spitalizarea intr-un spatiu de reanimare. Administrarea incepe in urma semnarii unui contract incheiat intre medic si pacient. Dozele administrate in urma cu 10 ani erau ridicate (120 mg/zi), ulterior acestea scazind spre 60–100 mg/ zi. Dozele de 90 mg/zi sint urmate de o mentinere in tratament a unui numar de pina la doua ori mai mare de pacienti decit cele mai mici de 60 de mg (80% la o luna, 67% la 3 luni si 52% la 6 luni). Este necesara permanenta ajustare a dozelor in cazul in care este posibila o modificare a concentratiei (Aras-Asociatia Romana Anti-Sida, 2000).

Dependenta psihica necesita un tratament complex, prelungit, uneori pe parcursul a ani, incluzind substitutia, psihoterapie, consiliere, individuala, de grup sau impreuna cu familia, sevicii postcura, de reabilitare psihosociala, avind drept scop redobindirea functiilor sociale si profesionale, prin mentinerea motivatiei, readaptarea la stilul de viata anterior, prevenirea recaderilor si prin confruntare cu propriile probleme (Abraham, 2006). Tratamentul in institutii specializate se adreseaza in special celor cu nevoi speciale (pacienti fara locuinta, adolescenti, bolnavi psihici). Intrarea in comunitati terapeutice isi propune resocializarea bolnavilor cu cresterea responsabilitatilor si adoptarea unui stil de viata productiv, schimbarea caracterului corelat cu uzul drogului. Filozofia de baza este ca toxicomanul este imatur emotional, necesita insertie in structuri sociale speciale pentru a-si modifica stilul de viata si comportamentul autodistructiv (Gottheil, 2002).

Conform ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida, tratamentul poate sa dureze si 10-15 ani. In general, tratamentul se incepe cu cate 30 de miligrame pe zi – ceea ce inseamna 12 tablete. In functie de nevoia pacientului, se creste si se poate ajunge pana la 100-120 mg pe zi. Metadona se inghite in priza unica si, dupa lege, ea trebuie inghitita in fata cadrelor medicale. Tratamentul se creste in general, fiindca doza de inceput nu este suficienta si totdeauna balansul se face cu 5 mg. Marirea dozei se face cu 5 mg, iar scaderea, care in general se face la cerere, se face tot cu 5 mg. Scaderea dozei se face in momentul in care apar foarte multe chestiuni disciplinare, cum ar fi absenta nemotivata, refuzarea tratamentului – atunci ajungandu-se la hotararea ca acea persoana sa fie scoasa din programul de metadona. Insa, aceasta scadere se face tot treptat, cu cate 5 mg pe zi. Fara intreruperi bruste. Poate, decat in cazuri extreme: daca este inchis sau nu mai vine la tratament. In acest program se intra la cererea pacientului. El semneaza un contract prin care solicita intrarea in proiect. In contract sunt trecute si o lista de conditii pentru pacient : obligativitatea de a inghiti tratamentul in centru, obligativitatea de a nu parasi unitatea in gasti, sa aiba teste pozitive dupa ce a inceput tratamentul. Pacientul vine si cere sa intre in programul de metadona. Printr-o hotarare de ordin intern,se tine o comisie in fiecare zi de luni, iar cei dispusi sa inceapa intra la aceasta comisie cu actele necesare, iar comisia trebuie sa vada daca respectiva persoana este motivata sa inceapa tratmentul, daca a parcurs niste etape premergatoare pentru a intra intr-un program de metadona si se da avizul de intrare in acest program. Apoi se completeaza niste formulare, iar in final obtin autorizatia propriu-zisa de stupefiante. Aceasta autorizatie trebuie sa fie tot timpul asupra pacientilor, in special sambata si duminica, atunci cand metadona li se da acasa, serviciul nefunctionand la sfarsit de saptamana (ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida, 2000).

Forme de prezentare si comercializare ale heroine

Heroina in Asia de Sud-Vest are doua forme de prezentare:
– pulbere fina (uneori cu aglomerari de particule ce se sfarama usor), de culoare bej-maroniu deschis(Dragan, 2005);
– pulbere fina alba sau aproape alba ce se afla sub forma de sare (Dragan, 2005).

Heroina in Orientul Mijlociu are doua forme de prezentare:
-pulbere bej-maronie (Dragan, 2005);
– pulbere fina alba sau aproape alba (Dragan, 2005).

Heroina pentru fumat se prezinta ca un aterial granulos tare, de culoare cenusiu-maroniu murdara (Dragan, 1994).

Riscurile medicale, sociale si psihologice asociate consumului de heroină

După efectul asupra sistemului nervos central, drogurile sunt substanțe stimulente, substanțe depresoare și substanțe halucinogene. După origine, dogurile pot fi naturale, de semisinteză și sintetice. In functie de gradul de dependență pe care il genereaza, exista droguri care creează dependență fizică, psihica si dependență mixtă. Cele care confera dependenta fizica si psihica sunt considerate droguri de mare risc (Abraham, 2005).

Efectele consumului de heroina sunt in stransa legatura cu dependența fizică și psihică, precum și cu supradoza în consum. Modul in care reactioneaza un organism la consumul de droguri confera dependenta fizica, iar cand corpul uman simte nevoia de substante se instaleaza starea de alerta, ce se exprima prin greturi, voma, diaree, transpiratie, trmuraturi, dureri, spasme, tahicardie (Sanda Mihai, 2005). Heroina este folosita si pentru influentarea starii sufletesti sau a dispozitiei, care reprezinta manifestari ale dependentei psihice. Un consum in exces de droguri poate duce la coma sau la deces, acest fapt purtand numele de supradoza. Aceasta afecteaza brutal starea fizica si mental a consumatorului (Georgescu, 2007).

Consecintele consumului de heroina pot fi de ordin medical (hepatită, tuberculoză, sifilis, afecțiuni cardio-respiratorii, tulburări endocrine, insuficiență renală, infecții și afecțiuni ale pielii, SIDA, halucinatii si chiar deces), psihologic (panică, anxietate, depresie, suspiciune și tendințe paranoice, agresivitate, labilitate emoțională, tulburări de comportament, înstrăinare de propria persoană și afectarea imaginii de sine, modificări de personalitate care pot conduce la suicid sau omor, scăderea performanțelor intelectuale) si consecințe sociale (deteriorarea relațiilor sociale, excludere sociala, infractionalitate). De asemenea, traficul și consumul de droguri favorizeaza corupția si sărăcia (Pincock, 2003). Toxicomanul, persoana dependentă de consumul de droguri, este în mod cert o victimă a societății, care are probleme serioase în relația sa cu familia, cu societatea și chiar cu propria sa viață, astfel încât socializarea, integrarea în societate și în muncă a acesteia este extrem de dificilă, dacă nu devine în timp imposibil de realizat, chiar cu prețul unor costuri imense. În condițiile în care o asemenea persoană ajunge să comită infracțiuni, în funcție de pericolul social al acestora, societatea o tratează, cum este și normal, ca pe un infractor care trebuie să răspundă conform legii pentru faptele comise, riscând excluderea socială și izolarea sa definitivă (Mitrofan 2003).

Confrom RHRN-Romanian Harm Reduction Network, heroina poate fi consumata prin înghitire, injectare, prizare, inhalare, fumare sau administrate ca supozitoare. Injectarea intramusculara sau intravenoasa este cea mai frecventa forma de utilizare a heroine. Printre efectele pe termen scurt ale consumului de heroina, se numara ameteală, incetinirea respiratiei, gandire confuza, greata, varsaturi, avort spontan, imunitate la durere. Ca si efecte pe termen lung, heroina are un efect analgezic si euforic foarte puternic, incetineste activitatea intelectuala a omului, elimina frica, instaleaza buna dispozitie, elimina apetitul culinar, conduce la deshidratare. Multitudinea efectelor simtite de consumatori se numeste “kick”, mai exact reprezinta amplificarea senzatiilor prin care heroina controleaza comportamentul dependentilor. Cantitatea zilnica necesara de opiacee depinde de tipul substantei si gradul de obisnuinta. Sevrajul apare in momentul in care corpul necesita o doza de heroina, care se manifesta prin transpiratii, frisoane, dureri ale muschilor si oaselor, tulburari de somn si crize convulsive. In cele mai multe cazuri sevrajul se instaleaza dupa aproximativ doua-trei ore, moment in care efectele heroine dispar. Astfel, consumatorii care sunt deja dependenti sunt obligati sa-si reinjecteze heroina din ce în ce mai des, pentru a evita sevrajul. De cele mai multe ori consumatorul recurge la acte criminale pentru procurarea substantei. Infractionalitatea directa si indirecta legata de procurarea heroinei apare mai rapid si se manifesta mai intens decât în cazul dependentei de alte substante (RHRN, UNICEF, 2005).

In urma consumului de heroina pot aparea urmatoarele boli asociate : HIV, boli cu transmitere secuala, scabie, carii dentare, tuberculoza, hepatita B si hepatita C, bronsite, absenta ciclului menstrual, reducerea libidoului, neobservarea sarcinii (Stan, 2005).

Problematica HIV/SIDA

Conform ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida, unul din cele mai des intalnite efecte ale consumului de heroina este reprezentat de infectia cu HIV/SIDA. Infecția cu HIV este ireversibilă, se trateaza dar nu se vindeva. SIDA este un sindrom care denumește totalitatea bolilor asociate infecției cu virusul HIV, infecție care determina slăbirea, respectiv distrugera sistemulului imun. Aproape toate persoanele netratate infectate cu HIV vor dezvolta în cele din urmă SIDA (Paun, 1988). Astfel SIDA reprezinta sindromul imunodeficienței umane dobândite, si este o consecință a infecției cu HIV – virusul imunodeficienței umane, care, în timp, produce diminuarea si prăbusirea imunității persoanelor infectate. Virusul se poate transmite pe trei căi : sexual, materno-fetala si sanguine. Fluidele biologice care conțin o cantitate mare de virus, indeajuns pentru infectarea altor persoane, sunt sângele, sperma si secrețiile vaginale (Petrea, 1999).

Transmiterea HIV pe cale sexuală este una din cele mai frecvente cai de raspandire a bolii si se poate produce în cursul unui raport sexual vaginal sau anal. Riscul de transmitere a infecției cu HIV este apreciat statistic conform ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida la 0,2-1%. Totusi, în practică, si un singur raport sexual cu risc este suficient pentru transmiterea infecției. Exista anumiti factori care cresc riscul de infectie pe cale sexuala, si cel mai important dintre acestia este existenta leziunilor (ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida, 2000).

Transmiterea HIV pe cale sanguină interesează utilizatorii de droguri cu administrare intravenoasă, deoarece mulți dintre acestia folosesc în comun acele si seringile. Tot pe această cale, acestia se expun si riscului de infecție cu virusurile hepatitei C si B, respectiv HCV si HBV. Riscul de contaminare prin folosirea în comun a acelor de seringă (practică întâlnită la toxicomani dependenți de heroină) scade o dată cu trecerea timpului dintre utilizările aceleiași seringi, ac de seringă, dar viruși din interiorul canulei pot rămâne mult timp virulenți, uneori chiar zile întregi. Fierberea acelor poate distruge virușii dacă se respectă timpul de sterilizare însă nu se poate efectua la acele uzuale din cauza amboului (capătului care se atașează seringii) care este din plastic. O dezinfecție prin alcool sau substanțe dezinfectante nu este suficientă (Nedelcu, 1991). Conform Raportului National Privind Situatia Drogurilor din Romania in 2013 realizat Agentia Nationala Anti Drog, s-a semnalat o crestere alarmanta a persoanelor infectate cu HIV, mai precis 49,2% dintre consumatori de droguri injectabile (heroina) erau seropozitivi in anul 2013.

Transmiterea HIV de la mamă la făt este estimata, pentru România, conform ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida, la aproximativ 40%. Infecția se poate transmite intrauterin (în timpul sarcinii), vaginal (în timpul nasterii) si după nastere (prin alăptare). Riscul de transmitere se poate reduce extrem de drastic prin mijloace profilactice: întreruperea sarcinii în primul trimestru, administrarea de medicamente anti-HIV gravidei, în timpul sarcinii si în timpul nasterii, administrarea de medicamente anti-HIV nou-născutului, operație cezariană, excluderea alimentației la sân si înlocuirea ei cu alimentația artificială a nou-născutului si sugarului (Petrea, 1999).

Consumul de droguri – aspecte statistice naționale și internaționale

Conform raportului național privind situația drogurilor 2012 din România, realizat de Agentia Nationala Anti-Drog (Noi evoluții, tendințe și informații detaliate cu privire la temele de interes european), România este unul dintre statele UE cu cele mai mari creșteri ale prevalenței consumului de substanțe interzise. În doar trei ani, procentele au crescut de la 1,7%, la 4,3%, conform Raportului realizat de Agentia Nationala Anti-Drog. Conform aceluiasi raport, in 2012 existau peste 600.000 de consumatori de droguri. In rândul consumului de etnobotanice și marijuana s-au observat cresteri semnificative, la fel si in randul consumului de heroina si cocaina, iar debutul in consumul de droguri a ajuns la varsta de 14 ani. Din cauza drogurilor injectabile, România a fost declarată, în 2013, drept focar HIV/SIDA, conform Raportului National Privind Situatia Drogurilor 2013 din Romania realizat de catre Agentia Nationala Anti Drog, iar drogurile ilegale consumate de catre populatia din Romania sunt : cannabis – 77,9%, cocaină – 89%, ecstasy – 57,6%, heroină – 91,1% și solvenți -53,7%.

Conform Raportului privind Situatia Drogurilor din Romania realizat de Agentia Nationala Anti-Drog in 2014 prevalența consumului de droguri ilicite de-a lungul vieții, în funcție de tipul de drog este de: 1,7% pentru cannabis, 0,4% pentru cocaină, 0,3% pentru ecstasy și 0,2% pentru heroină. Consumul drogurilor ilegale sunt consumate preponderent de catre populatia tanara.

Datele furnizate de catre Raportul privind Situatia Drogurilor din Romania realizat de Agentia Nationala Anti-Drog in 2014 arata urmatoarele tendinte de consum :

Cannabis : București (3,8%), Transilvania (2,8%) și Oltenia (2,1%).

Ecstasy : București -1,3%, Oltenia – 0,6%,Transilvania – 0,2%.

Amfetaminele :Transilvania (0,9%) și București (0,3%).

Cocaina :1,9% în București, 0,7% în Muntenia, 0,3% în Oltenia și 0,2%Transilvania.

Heroină : Bucuresti (1%), Moldova (0,3%) și Muntenia (0,1%)

LSD : Transilvania (0,8%)

In Europa, conform raportului ESPAD ((European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) din 2011, consumul de canabis pe durata vieții în rândul adolescenților de 15-16 ani varia de la 5% în Norvegia la 42% în Republica Cehă. Se estimează că 15,4 milioane de tineri europeni (cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani) (11,7% din această grupă de vârstă) au consumat canabis în ultimul an, 9,2 milioane dintre aceștia având vârste cuprinse între 15 și 24 de ani (14,9%). Consumul de canabis este, în general, mai mare în rândul bărbaților.

Conform Raportului Anual privind Situatia Drogurilor din 2008 realizat de EMCCDA (The European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction ) cocaina, amfetaminele și ecstasy sunt cele mai consumate droguri stimulente în Europa. Astfel, cocaina este cel mai consumat drog stimulent ilegal în Europa. Se estimează că circa 2,5 milioane de tineri europeni (1,9% din această grupă de vârstă) au consumat cocaina in tari precum Danemarca, Irlanda, Spania si Regatul Unit. Cocaina a fost menționată ca drog principal în cazul a 14% din numărul total al consumatorilor raportați care au început un tratament specializat pentru dependența de droguri în 2011 (60 000) și în cazul a 19% dintre consumatorii care au fost admiși pentru prima dată la tratament (31 000). Un număr estimat de 1,7 milioane (1,3%) de tineri adulți (din grupa de vârstă 15-34 ani) au consumat amfetamine. Conform aceluiasi studiu realizat de EMCCDA (The European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction), consumatorii de opiacee (în principal heroină) reprezintă 48% din numărul total al pacienților care au apelat la tratament specializat în 2011 în Europa (197 000 consumatori) și aproximativ 30% din consumatorii care au început tratamentul pentru prima dată.

Metodologia cercetării

Obiectivele cercetării

Ca si obiective de cercetare, imi propun sa aflu motivele pentru care respondentii au ales aceasta cale devianta-consumul de heroina, si detalii privind consumul (durata, frecventa, mod de administrare) si cum au ajuns la tratament. De asemenea, un alt obiectiv este identificarea perceptiilor consumatorilor cu privire la deficientele sistemului medical in strategiile de tratare. Nu in ultimul rand, imi propun sa aflu problemele cu care se confrunta centrele de tratament, din punctul de vedere al beneficiarilor, si care considera ca ii ajuta sa renunte la consum intr-o mai mare masura decat altele si in ce fel.

Ipotezele cercetării

Daca un consumator este infectat, atunci apeleaza la serviciile centrelor de tratament pentru dezintoxicare.

Daca un consumator se interneaza intr-un spital de dezintoxicare, atunci renunta la consum.

Daca serviciile spitalelor de dezintoxicare nu au rezultatele scontate, atunci consumatorul va apela la centrul de substitutie cu metadona.

Lotul cercetării

În vederea îndeplinirii obiectivelor cercetării, am ales ca eșantion un număr de 6 subiecți, aleator, trei de sex feminin si trei de sex masculin. Aceștia sunt formați din persoane foste consumatoare de heroina, care sufera maladii ca urmare a consumului, ei reprezentand grupul țintă al cercetării.

Varsta subiectilor este cuprinsa intre 24 si 36 de ani. Acestia sunt beneficiari ai tratamentului de substitutie cu metadona din cadrul Centrului de Sanatate ARAS al Asociatiei Romane Anti-Sida din cadrul Institutului National de Boli Infectioase „Matei Bals”, Bucuresti. Cei sase subiecti provin din mediul urban, mai precis din Bucuresti. Toti sufera sau au suferit de pe urma consumului de heroina, mai exact au fost infectati cu HIV sau cu hepatita. La Centrul de Sanatate ARAS, ei beneficiaza de tratament de substitutie cu metadona, consiliere psihologica si asistenta sociala. Toti cei sase subiecti au fost internati in centre de tratatemnt cel putin de doua ori si au avut parte de tratamentul oferit de acestea.

Operaționalizarea conceptelor

Adictie – „Dependență față de un drog, cu tendința creșterii progresive a dozelor” (Zamfir, 1998)

Drog –  “Substanță de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant” (Zamfir, 1998)

Stupefiant – „ Substanță medicamentoasă care inhibă centrii nervoși, provocând o stare de inerție fizică și psihică și care, folosită mult timp, duce la obișnuință și la necesitatea unor doze crescânde; substanță care, prin folosire repetată, dă naștere fenomenului de obișnuință” (Zamfir, 1998)

Dependenta – „Stare patologică datorată obișnuinței de a consuma alcool, stupefiante, medicamente” (Zamfir, 1998)

Dependent – „Care depinde de cineva sau de ceva” (Zamfir, 1998)

Consum – „Folosirea de bunuri, de produse pentru satisfacerea diferitelor necesități” (Zamfir, 1998)

Consumator –  “Persoană care consumă bunuri materiale pentru satisfacerea necesităților sale” (Zamfir, 1998)

Heroina – „Medicament derivat din morfină, cu acțiune analgezică și stupefiantă, mai toxic decât morfina” (Zamfir, 1998)

Infectie – „Proces rezultat din pătrunderea și dezvoltarea în organism a unor agenți patogeni (paraziți, microbi sau virusuri) și din reacția țesuturilor la acest atac, manifestată prin inflamații, supurații, cangrene etc” (Zamfir, 1998)

Infectat – „Care este contaminat cu substanțe sau germeni vătămători” (Zamfir, 1998)

Beneficiar – „Persoană. fizică sau juridică, căreia, în temeiul unui contract, i se predau anumite produse sau lucrări, ori i se prestează anumite servicii” (Zamfir, 1998)

Substitutie – „Inlocuire” (Zamfir, 1998)

Tratament – „Totalitatea mijloacelor dietetice, medicamentoase, balneoclimaterice și igienice de combatere a unei boli” (Zamfir, 1998)

Dezintoxicare – “Acțiunea de a se dezintoxica” (Zamfir, 1998)

Tratament –“Îngrijire medicală; ansamblu de mijloace igienice, dietetice, medicamentoase, balneare, climaterice etc. cu care se tratează o boală; spec. mod, metodă, mijloc terapeutic folosit în combaterea bolilor” (Zamfir, 1998)

Deficienta – “Lipsa” (Zamfir, 1998)

Toleranta – „Obișnuință sau dispoziție pe care o are organismul de a suporta anumite medicamente, substanțe, condiții de mediu” (Zamfir, 1998)

Riscuri – „Posibilitate de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă; pericol posibil” (Zamfir, 1998)

Efecte – „Fenomen care rezultă în mod necesar dintr-o anumită cauză, fiind într-o legătură indestructibilă cu aceasta; rezultat, urmare, consecință” (Zamfir, 1998)

Metoda și instrumentul folosite în cercetare

Pentru cercetare am folosit ancheta sociologică, orientarea studiului este una calitativă, de asemenea si metoda este una calitativa, instrumentul fiind interviul semistructurat. Acesta este format din 37 de intrebari. Primele patru sunt introductive si stabilesc varsta, mediul de provenienta, ocupatia si studiile respondentului. Urmatoarele patru pun accent pe personalitatea acestuia si pe relatia pe care acesta o are cu familia sa. Restul intrebarilor din interviu se refera la viata acestuia de consumator (ce tip de droguri a consumat, cand a inceput, motivele consumului, cand a apelat la consumul de heroina, mod de administrare, efectele consumului si infectiile survenite). De asemenea, o mare parte din intrebari au in vedere experienta respondentului in centre de tratament-spitale de dezintoxicare si centre de substitutie cu metadona, experienta acestuia in fiecare dintre ele, perceptia pe care acesta o are cu privire la centre si care crede ca prezinta un numar mai mic de deficient. Mai mult, un numar de intrebari vor sa evidentieze schimbarile pe care le-ar aduce respondentul in astfel de centre daca ar avea aceasta posibilitate. Am fost nevoita sa mai adresez intrebari respondentilor, pe langa cele existente in ghidul de interviu, deoarece in unele cazuri raspunsurile acestora aveau nevoie de o mai buna clarificare.

Culegerea datelor a avut loc in trei zile diferite. Am intervievat cate doua persoane in fiecare zi. Am ajuns sa pot discuta cu beneficiarii Centrului de Sanatate Aras al Asociatiei Romane Anti-Sida din cadrul Institului de Boli Infectioase “Matei Bals” deoarece sunt voluntar activ in cadrul asociatiei, astfel ca mi s-a permis accesul. Am vorbit cu coordonatoarea centrului si am stabilit de comun acord trei zile pentru interviuri. Subiectilor li s-a comunicat intentia mea, iar acestia au fost alesi aleator prin tragere la sorti din randul celor care s-au oferit voluntari sa participe. Interviurile au avut loc la sediul Centrului de Sanatate ARAS, dupa tratamentul subiectilor cu metadona, in biroul coordononatoarei sediului. Fiecare interviu a durat aproximativ 40 de minute. Le-am comunicat inca de la inceput ca interviurile sunt anonime, fapt care i-a determinat sa imi raspunda cu sinceritate la intrebari. Am preferat intervievarea individuala pentru a evita eventualele influente asupra respondentilor in oferirea de informatii

Interpretarea rezultatelor

Intrebarile adresate au fost menite să determine motivele pentru care subiectii au apelat la consumul de heroina, ce perioada au fost consumatori, dar si detalii legate de administrare. In al doilea rand, cu ajutorul intrebarilor am reusit sa aflu care este perceptia lor in legatura cu centrele de tratament si de ce au apelat la acestea. Nu in ultimul rand, am aflat parerea lor despre deficientele centrelor de dezintoxicare si ce modalitate de tratament considera ei ca este mai benefica decat celelalte si de ce. Am intervievat 6 subiecti pentru aceasta cercetare. Toti cei sase subiecti sufera sau au suferit de pe urma consumului de heroina, mai exact au fost infectati cu HIV sau cu Hepatita B sau C.

Varsta respondentilor este intre 24 si 36 ani, toti fiind din Bucuresti. In momentul de fata, 4 din ei nu au un loc de munca, iar 2 lucreaza, unul ca si ospatar, iar celalalt ca si vanzator. Cei patru care nu lucreaza au afirmat faptul ca “este greu sa gasesti un loc de munca dupa ce ai fost consumator de droguri atata timp cat toti au o parere proasta despre tine si se feresc sa stea de vorba cu tine, deci de ajutat nici nu se pune problema”. Aici trebuie să interpretezi ceva și tu. Ai tendința să fii doar descriptivă, nu și analitică. Cei doi care au un loc de munca au reusit sa se angajeze cu ajutorul familiei si prietenilor, mai precis unul lucreaza ca si vanzator la magazinul fratelui sau, iar cel de-al doilea, ca si ospatar la un local unde lucreaza si un prieten apropiat. Ca si studii, toti au terminat opt clase primare. Cinci din ei au terminat si liceul, iar unul din ei a renuntat la studiile liceale in clasa a zecea. Problema întregului text este că doar descrii și nu analizezi. Așadar, trebuie să îți concentrezi mai bine textul acesta și să îl completezi cu analiza.

In ceea ce priveste autocaracterizarea, toti cei sase subiecti au declarat ca perioada de consum i-a schimbat total ca si persoane, consumul punand o mare amprenta asupra personalitatii acestora. Au declarat ca inainte sa consume aveau o parere negativa despre substantele ilicite si despre cei care apelau la ele. De asemenea, au zis, de exemplu, ca : “inainte sa incep eram mereu vessel, sufletul petrecerii, nu imi era teama de nimic, faceam probleme parintilor dar nu grave, mai chiuleam sau mai ma luam la bataie cu cate unul. Aveam multa energie si chef de viata. Acum, o parte din mine nu mai e. Parca sunt in depresie tot timpul, nu am chef sa fac nimic si parca sunt asa degeaba. Dar acum ii inteleg pe consumatori, si cum functioneaza drogurile asupra lor. M-am schimbat mult, nu mai sunt la fel, sper ca macar cu timpul sa fiu macar jumatate din cum eram”; “Hai ca iti spun imediat. Din cauza de prea multi bani. Stateam in vatra luminoasa atuncea, undeva aproape de stadionul national, la 5 minute de stadionul national, la un apartament de patru camere, e o zona foarte exclusivista..aaa…mama tata ti-am zis tot timpul plecati, banii stateau undeva la vedere pe o na, pe undeva langa televizor intre video si televizor era un teanc mare de bani, cine avea nevoie isi lua de acolo, se plateau ce erau de platit, garganale..aa, am intrat intr-un anturaj..stiam ca’s…eu am fost impotriva la inceput, stii cata lume zicea aoleu nu sunt bune nu sunt bune, am intrat intr-un anturaj cu un tip foarte smecher, care se droga, da avea un lant de magazine in Bucuresti si care stia ca nu ma droghez da nu putea sa se duca cu marfa acasa si marfa ramanea la mine in fiecare seara..imi dadea gramele le tineam la mine, a doua zi venea cu masina ma claxona le lua..pleca, stii ? mult timp m-am tinut asa..avea incredere in mine.”

Cercetarea evidentiaza ca subiectii se simt mult mai slabi dupa perioada consumului-nu au tragere de inima sa faca nimic, se simt stigmatizati de catre cei din jur si se simt jenati deoarece au fost dependenti de substante.

In ceea ce priveste relatia cu familia, doi dintre subiecti au crescut in familii monoparentale (ambii fara tata). Trei dintre ei au delarat ca aveau o relatie normala cu familiile lor : “ne intelegeam bine, nu ne certam dar nici nu ne calcam unul pe altul prea mult. Nu ne spuneam chestii, nu povesteam, fiecare isi vedea de treaba lui. Mai stateam toti la masa in weekend si mai vorbeam diverse, dar nu chestii personale. Nu stiau ei ce face u pentru ca nu ma intrebau, si nici eu de ei prea mult ca nu ma interesa. Dar daca aveam o problema sau imi era rau la ei ma duceam si ma ajutau, mai ales tata, ca mama avea grija si de sor-mea care e mai mica cu patru ani”. Unul din cei sase subiecti mi-a spus ca avea o relatie defectuoasa cu familia sa :”ma enervau rau, nu ma lasau sa fac nimic, daca era dupa ei numa scoala si atat. Nu ascultau niciodata ce vroiam eu, trebuia sa fac numai ca ei. Mereu imi dadeau bani, asta nu a fost o problema, dar ma luaula rost mereu. Cred ca aveam scandaluri in fiecare zi, eu tipam si faceam istericale, iar tata imi mai dadea si cate una cica sa ma potoleasca”. Toti cei sase subiecti au declarat ca acum, dup ace au renuntat la consum, incearca sa se apropie de familiile lor si cauta sprijinul membrilor acestora.

Studiul evidentiaza faptul ca prima oara au consumat “din curiozitate”, si au intrat in posesia substantelor prin intermediul prietenilor : “toti cei din grup fumau iarba, si tot imi ziceau sa incerc si eu ca e misto. Eu preferam sa beau, nu stiu de ce aveam asa o oroare de droguri. Dar intr-o zi ma certasem si cu ai mei si am zis bine ma hai ca incerc, dati-mi si mie cateva fumuri. Era marijuana.” Substantele consummate de catre subiecti intre un an si doi au fost marijuana si canabis, pe care le consumau impreuna cu grupurile lor de prieteni la petreceri, in parcuri sau in zone retrase : “mergeam la party cu gasca si distractia nu era distractie fara un cui. Deja era obsinuinta”.

Unul dintre subiecti mi-a spus ca la un moment dat cineva din grupul sau de prieteni i-a propus sa faca un trafic de heroina pentru a castiga niste bani :”Mi-a zis ca persoana care trebuia sa il ajute l-a lasat balta si are nevoie de cineva de incredere cat mai repede. Si mi-a propus mie. Mie nu mi s-a parut nimic grav asa ca am acceptat. Si asa a inceput totul-dupa primul trafic urmeaza altul si altul si altul si banii vin si tie iti convine si nu vrei sa te opresti. Daca intri nu mai iesi”. Subiectul mi-a zis ca o perioada a facut doar trafic, iar intr-o zi era cu un alt traficant intr-o masina si asteptau sa aiba loc “schimbul”. Cealalta persoana se injecta si i-a propus si lui. El a refuzat in prima instant, dupa care si-a zis ca o data nu are ce sa pateasca. De atunci a devenit dependent de heroina. Doi dintre subiecti mi-au zis ca au consumat prima data heroina prin fumare, apoi au recurs la injectare deoarece li s-a zis ca “efectele se dubleaza daca iti injectezi, si nu se intampla nimic o data”. Un alt subiect mi-a zis ca era intr-o relatie, iar partenerul se injecta, iar la presiunile facute de acesta, a recurs la consumul de heroina prin injectare si a devenit dependent. Un alt respondent mi-a zis ca prima oara a consumat heroina deoarece “eram la o petrecere, eram destul de spart pentru ca fumasem si bausem. Si la un moment dat au venit unii pe care eu nu ii stiam, dar tipul la care eram da, si am vazut ca prepara ceva si apoi scot seringile. In ameteala mea, nu am realizat exact ce se intampla si am zis sa incerc si eu. Momentul ala il regret cel mai mult din viata mea, pentru ca cum s-ar spune m-am trezit dependent de heroina.”. Ultimul subiect mi-a spus ca el a incercat heroina din curiozitate, dupa aproape doi ani de consum de canabis constant, si deoarece simtea nevoia de ceva mai puternic. Pentru toti cei sase subiecti, modul de administrare a substantei era prin injectare. Ei obsinuiau sa consume in casele prietenilor consumatori : “La un moment dat cand incepi sa consumi puternic, nu mai ai prietenii tai, toti te parasesc. Si ramai cu aia de teapa ta-consumatorii ca si tine. Ne injectam pe la unu si pe la altu acasa, si ajunsesem sa o fac si de trei-patru ori pe zi”. Toti cei sase subiecti mi-au zis ca au inceput cu o administrare pe zi, dupa care usor usor au crescut doza deoarece “corpul cerea”, astfel ca se injectau de aproximativ 3-4 ori pe zi. Din cei sase subiecti, 4 din ei mi-au declarat ca au intrat in sevraj datorita lipsei substantei.

La intrebarea “care erau efectele consumului asupra ta?”, toti cei sase mi-au spus ca se instala senzatia de euforie si detasare totala fata de tot ce se intampla in jurul lor :”simteam ca nu am nicio problema pe lumea asta, ma simteam cel mai puternic si mai fericit. Nu aveam somn mai deloc. Era nasol uneori cand aveam o stare de frica si de neliniste, atunci stateam si ma leganam intr-un colt si imi treceau tot felul de porcarii prin cap. Dupa cateva ore insa efectul disparea si corpul cerea o noua doza. Eram slab, dormeam putin si eram sluga drogurilor”; “” Creierul tau secreta atata dopamina si…nu stiu cum sa-ti explic, in fine..nu e ceva nasol”. Cei sase subiecti mi-au declarat ca durata efectelor unei administrari era intre aproximativ intre 3 si 5 ore.

Pentru cei sase subiecti, consumul de heroina a avut si plusuri si minusuri. Printre plusurile pe care ei considera ca le-a avut consumul asupra lor, sunt starea de detasare, euforie, bucurie si faptul ca aveau un grup constant de prieteni care ii intelegeau deoarece si ei erau consumatori. Pe de alta parte, toti cei sase subiecti considera consumul de heroina ca avand mai multe minusuri : dependent fizica si psihica, dependenta de alta persoane (traficant), relatii defectuoase cu prietenii, familia si cu alti membrii ai comunitatii, schimbari de comportament, situatie financiara precara care uneori a dus la probleme cu politia (datorita talhariilor), efectele adverse ale heroinei (stari de greata, voma, dureri muscular):”uneori imi era asa de rau si fizic si psihic ca imi venea sa mor, nu dormeam cum trebuie, nu mancam cum trebuie si corpul ceda. Dar dup ace ma injectam totul era bine-asta era amagirea de zi cu zi, ca daia esti dependent, iei drogul ca sa te simti bine cand iti e foarte rau”. Nu in ultimul rand, unul din cele mai mari minusuri pe care mi l-au spus il reprezinta infectiile survenite ulterior. Unul din subiecti mi-a zis ca “Daca esti prins in consum greu iesi, tu esti un pic constient ca nu e bine si trebuie sa incetezi, dar dependenta e mai puternica si continui sa te injectezi. Familia nu a vrut sa mai vorbeasca cu mine, prietenii la fel, am avut problem cu politia de nenumarate ori pentru ca uneori mai furam ca sa facem rost de bani pentru heroina, ca nu aveam de unde, si trafic nu prea faceam ca eram prea sparti. Si ce regret cel mai tare e ca am 34 de ani si zici ca nu am trait deloc, am pierdut atata timp din viata mea ca o sluga a drogurilor, si pe deasupra m-am si imbolnavit si asta cred eu ca e cel mai nasol”.

Zilele celor sase subiecti din perioada consumului erau aproximativ la fel si presupuneau injectare, cumpararea substantei si incercarea de a face rost de bani intr-un mod sau altul “ma trezeam ametit si cu o greata imensa, mancam ceva, de obicei dulce, si il sunam pe dealer cu care ma certam ca nu mai lasa din pret, ma injectam sa ma calmez, si dupaia incepea goanna dupa bani. Ori furam din casele parintilor, ceea ce am facut pana nu am mai avut ce, ori mergeam pe strada sa vedem ce pica : un telefon, o masina, o geanta. Zilele mele erau o alergare dupa bani, sa am sa ma injectez. Daca aveam asta, nu ma mai interesa altceva.”

La intrebarea “cat timp ai fost dependent de heroina?”, am primit urmatoarele raspunsuri : 2 ani, 5 ani, 7 ani, 9 ani,12 ani si 14 ani. Cel care a fost dependent si consumator de heroina timp de 14 ani mi-a spus :”Ce mi s-a intamplat e o minune, nu credeam ca o sa mai pot sa am vreodata o viata normal, fara droguri, dupa 14 ani de consum.”

Subiectii mi-au spus ca au oprit consumul in momentul in care au aflat ca sufera de o infectia grava. Patru din ei avusesera si incercari ulterioare de a opri consumul, care insa nu au dat rezultat :”am fost internat de vreo 3 ori, la Obregia si la Stelian. M-am internat de dragul lui mama, care plangea intruna si se ruga de mine sa ma opresc. Si na am zis sa incerc. Dar nu am facut nimic, aia din spitale te tin doua saptamani si iti dau drumul, iar noi ca si consumatori dependent avem psihicul cam cazut si normal ca iesim si primul lucru e sa ne injectam. Si intr-o seara au venit ai cu ambulanta sa ne dea seringi, cred ca era a treia oara cand luam de la ei ca inainte nu aveam incredere. Si in ambulanta poti sa iti faci si test instant de SIDA. Si am facut si eu si a iesit pozitiv. Am zis ca mor, nu pot sa iti descriu ce ganduri si senzatii m-au trecut in momentul ala. Atunci am zis ca trebuie sa fac ceva daca vreau sa mai traiesc. Si asa am ajuns aici la centru”. Toti cei sase consumatori mi-au spus ca au oprit consumul cu ajutorul substitutiei cu metadona. Cei patru care mai fusesera internati in Spitale de Dezintoxicare mi-au spus ca acele incercari nu au avut niciun rezultat concret si nu i-au determinat sa inceteze consumul deoarece durata internarii era prea scurta pentru o dependenta asa puternica.

In ceea ce priveste infectiile suferite de catre cei sase subiecti, patru ssunt infectati cu HIV, avand SIDA. Dintre acestia, unul a avut Hepatita B, de care s-a tratat, si doi dintre ei au avut Hepatita C, de care, de asemenea, s-au vindecat. Doi dintre ei au descoperit de curand ca au Sifilis si alte infectii cu transmitere sexuala, in stadiu avansat. Toti cei sase subiecti au ajuns beneficiari si pacienti ai Centrului de Sanatate ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida pentru. Toti cei sase respondenti urmeaza tratamentul de substitutie cu metadona, consiliere psihologica si asistenta sociala. Dintre cei sase subiecti, 4 din ei urmeaza forma de terapie de grup impreuna cu psihologul centrului, iar doi dintre ei urmeaza terapia individuala.

Toti subiectii pe care i-am intervievat au fost internati cel putin o data intr-un centru de dezintoxicare :” tot ce-am facut de fiecare data cand m-am lasat de marfa m-am lasat de dragu’ lu’ mama pentru ca plange si face in ultimul hal, fratemiu vrea sa ma bata ea intra intre noi, normal, fratemiu o acuza pe nedrept ca esti moale, ca din cauza ta se drogheaza, tu ii tii asa si daca era pe mana mea il faceam il dregeam il nu stiu ce..haide ma pentru mama, haide ma lasa-te..hai mama lasa-te..hai bine. M-au internat in 2006 la Stelian, o chestie foarte nasoala pentru ca nu stiu daca ai fost vreodata la Sfantul Stelian ..” De asemenea, mi-au detaliat in ce consta o zi la central de dezintoxicare : “”la obregia, acolo e si mai nasol…primul sentiment e de nu stiu cum sa zic eu..de what the fuck..stii..hai ca stau doua trei zile aici, ies si ma duc sa trag…n-aveam niciun gand sa ma las, o faceam doar de ochii lu’ mama..intru, te dezbraca la pielea goala e foarte dezorganizat e foarte..nu stiu cum sa zic, cred ca acelasi sentiment l-au avut si evreii cand ii baga in camera de gazare..te dezbraca la pielea goala si mai nasol e ca te dezbraca o femeie, o baba stii…da serios..si acuma e acelasi rahat care se intampla la..da, te cauta peste tot, toata ideea e sa n-ai marfa stii, ca in momentul in care ajungi sa te internezi iti da niste pijamale dalea puscariase si nasoale care bineinteles ca tu ai patruzeci de kile imbracat si ud si cu cantaru’ in brate si in pijamale nu te lasa cu hainele de acasa..te interneaza, ca sa n-ai marfa daia te cauta stii..si odata ajuns acolo iti da metadona si metadona cu marfa vezi Doamne ca nu se pupa ca dai in coma in fine..te interneaza acolo si cauti sa-ti faci un anturaj cat de cat..la mine prima oara cand m-am internat toata lumea era la mine-n camera, stii..adica ne strangeam la mine, doua paturi..a fost ok..acuma, Sfantul Stelian e spital de vipuri, inainte sa te interneze, si atuncea era la fel, inainte sa te interneze sa zica da sau nu, in afara faptului ca stateai trei patru ore la usa cu alti 25 de parinti 30 de copii care voiau sa-si bage si ei copiii tot acolo si nu erau paturi, erau trei patru paturi si noi eram douazeci..la vii la 8 daca n-ai venit la 8 nu te mai interna da’ stateai pana la 11..in fine..primul lucru intrai pe usa si imediat stanga intri in birou la directoare, directoarea se uita la tine de doua trei ori, te intreba ce faci ce-ai tras ce nu stiu ce..o directoare foarte smechera acolo stie sa vorbeasca toate limbile si smechereste si frantuzeste si vorbeste cum ii vorbesti..daca ii place de fata te nu te interneaza asta ti-o zic clar, ciori nu interneaza acolo, poate s-a mai stricat acolo in ultimul timp , te interneaza ti-am zis te trece prin toata procedura asta pijamale blab la bla si te trece pe metadona. “

Mi-au relatat si in ce consta tratamentul primit :”m-a internat si am stat acolo, nu mai tin minte cat era inainte parca doua saptamani era timpul de internare. Ce se intampla ? o data, la inceput o data, dupaia de trei ori pe zi iti dadea in prize, prize ce se intampla, ce inseamna sa-ti dea in prize, iti dadea trei medicamente la ora opt, trei medicamente aaa la ora 4 si trei medicamente la ora 9-10 inainte de culcare, insemna ca da.. nici metadona atuncea dadea foarte putina metadona dadea 2,5 miligrame, deci o pastila dasta de-a mea face cat opt dalea de ne dadeau ei..iti dadea una sau doua dimineata, sa-ti dea doza mare, si un samval care e un intre somnifer si calmant si nu stiu ce, ca stia ca te adoarme. La pranz inainte de masa iti mai dadea inca o pastila si seara in functie de cum te simteai iti mai dadea inca una sau doua. Deci nu ti le dadea pe toate odata cum le luam noi acumna, iti dadea asa treptat. Treptat, treptat treceai de raul de marfa si intrai pe metadona. Cand ieseai afara, gata te-ai lasat, te pupa mama, te…erai obligat in fiecare zi de luni pana duminica sa te duci acolo sa-ti iei portia o data pe zi.” De asemenea, mi-au spus si despre regulile impuse de centrele de dezintoxicare :”nu ieseai afara, aveai camere si in camera. Camera de filmat care filmau in infrarosu, deci te filmau era si noaptea, inclusiv si la spitalul 9. Nu ieseai afara, era total interzis contactul cu exteriorul. nici macar cand veneau parintii la tine. In perioada aia i-am zis lu’ mama sa nu vina la mine pentru ca la geam, ai vazut cum sunt gratiile la parnaie, ai loc sa bagi o mana… ei aici nu aveai loc sa bagi o tigara…trebuia sa te urci pe pat si te asezai cu fundul pe pervaz si maicata era jos la parter la in curte si tu erai doua etaje mai sus si vorbeati prin plasa asta nasoala, in acelasi timp mai vorbea si colegul mitza din partea ailalta si vasilica din stanga si asa un… nu puteai sa vorbesti ce vrei ca nu vorbeam cum vorbim noi acuma..”

Mi-au povestit si despre modul in care erau tratati de catre personalul centrelor de dezintoxicare : “ne trezeam dimineata..ce se intampla acolo se intampla un lucru foarte smecher. N-aveai voie bani in schimb iti baga bani in cont, venea mama si-mi baga doua trei milioane da..si venea femeia de serviciu, acolo lucreaza numai babe si faceau piata..ce se intampla, eu aveam prima camera, bine ca eu am avut trei internari.. Venea la mine tanti nu mai stiu cum o cheama, faceti-va lista ca in juma de ora plec la piata. Ce inseamna lista ? scriai si tu pe lista cati bani am in cont, am doua milioane, bine, n-aveai voie bauturi carbogazoase, cola pepsi fanta blablabla, nimic cu acid, nimic cu cofeina, ca sa nu te tina noaptea din..da..scriai si tu acolo o sticla de santal, un pachet de dunhill, doua croisante, blablaba, blablabla..astea erau pentru, nu ca nu-ti dadeau ei sa mananci, era mancare da era mancare de cantina, o ciroba de zarzavat, un rahat de felul doi si un desert de mai bine nu il mancai…si cereai dulciuri ca ai, simti nevoia de dulce neaparat da..o ciocolata o aia o aia o aia o aia..si eu tot timpul ii trageam linie si radea baba..si ultimul lucru care il scriam ii scriam ori doua grame, ori sa ne aduca trei patru seringi, ori sa ne aduca nu stiu cate bile..stii..si iti facea totalul, ia sa vedem cat am cheltuit, am cheltuit 700 de mii de data asta bun deci mai am un million 300. Ne trezeam dimineata, ciuguleam ceva, daca era ceva bun la bucatarie, ceai sau astea, luam ceai de-acolo, si ne strangeam, de exemplu cel mai des ne strangeam la mine in camera. Da..se dadea startul stii..aveai televizor in camera, cu cablu, si in colt in stanga, aici in dreapta era camera, si vorbeam, despre ce pot sa vorbeasca drogatii sau ma rog, in curs de reabilitare, tot despre droguri. Si incepeam, eu ce am facut, ala mama ca ce am dres pfai sa vezi ce faceam si asta era.”

Cateva din deficientele centrelor de dezintoxicare pe care mi le-au zis sunt :” la stelian e o regula tampita care spune in felul urmator : daca te externezi in ianuarie trebuie sa treaca cel putin sase luni pana la urmatoarea ta internare. Ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie. In iulie, cel mai devreme in iulie. Si m-am externat in ianuarie, bineinteles ca am sarit iar in ele ca papaya pe mama lor, si in martie am vrut sa ma internez iar. Nu m-au mai internat, unde ma duc ? la 9…m-am dus la 9, la obregia..ma o iarna, nu stiu daca mi-era mie rau sau daca era chiar atat de frig..frate si o umilinta acolo stai la poarta, deci e poarta cu bodyguardul, se face o lista cu aia care trebuie sa intre, e o lista care nu se respecta ca vin ciorile lu peste si le dau pe toate peste cap. Nu vedeai usa doctorului, sau vedeai usa doctorului dar era atat de departe, deci aici era poarta cu gardul si tocmai la mama dracu’ era usa pe unde trebuia sa intri ca sa intri in alta parte si sa..era ca un complex, e ca un complex militar acolo. Am stat o saptamana, in fiecare zi…nu ii interna pe toti, eram zece insi din zece interna doi ca n-aveau paturi, trebuia sa se externeze ca sa se interneze…. In fiecare zi eram al treilea al patrulea veneam, urmatoarea zi iar eram la fund si tot asa, am stat o saptamana mi-a inghetat creierul pacolo, pafara. Bineinteles ca cu fratimiu dupa mine, fratimiu tot timpul m-a sustinut si m-a dus si m-a ajutat. Ala mare. In sfarsit, m-am internat. O puscarie..inchipuie-ti, ai zis ca n-ai fost sa faci cu detinutii sa faci interviuri..da’ ai vazut la televizor cum arata o puscarie, inchipuie-ti puscarie pe fata. Nici eu n-am fost niciodata, da inchipuie-ti o puscarie, intrai, vorbeai cu doctorul, doctorul care..dintr-un motiv sau altul eu nu pot sa-l inghit pentru ca in afara faptului ca e un doctor foarte lasa-ma sa te las, mai e si gay, si eu sunt si xenofob si antisemit si nazist..nu puteam sa halesc. In fine, m-a internat..acolo ce se intampla, erau trei rezerve, una doua, paranteza, tocmai incepusera, tocmai incepusera cu cateva luni in urma sa bubuie legalele..mama..deci, era asa, biroul lui, una doua trei rezerve.. trei rezerve in care erau doar doi, doi in camera, doi in camera, doi in camera..hai sa zicem patru rezerve..nu stiu daca era si a patra..patru si-un salon mare in care intrau cred ca vreo douazeci de paturi. Am zis din start eu nu stau acolo, dati-mi rezerva. Norocul meu ca am avut rezerva, si m-a bagat pe rezerva. Acolo aveai voie sa stai cu hainele tale, de exemplu cu treningul tau veneai in trening, stateai in trening. Cu sosetele tale…deci acolo la Stelian n-aveai sosete, n-aveai chiloti, iti lua tot, ramaneai in pijamalele alea., care alea le spala daca le spala si le dadea la altii. Bun, te lasa cu hainele tale, te lasa cu mancare de acasa, nu te lasa cu familia ca se gandeau sa nu ne bage marfa sa nu.. s-a intamplat si chestia asta s-a bagat. Stateai in hainele tale, cu adidasii tai, cu sosetele tale, cu niste lucruri care sa-ti fie cat de cat mai familiale.”

Cei sase subiecti mi-au spus ca din punctul lor de vedere in centrele de dezintoxicare nu exista siguranta :” Acolo nu exista siguranta nici ziua nici noaptea, se furau se talhareau..aveai doua alternative, medicamentatie de cheauneala sau fara medicamentatie de cheauneala iti faci rau pe picioare ceea ce inseamna urmatorul lucru, daca vroiai te intreba vrei sau nu, asta inseamna asa, daca vrei cheo, cheauneala, iti dadea un pumn de pastile, il luai si in juma de ora erai zombie, te duceai asa, n-a cazut unu si si-a part capul sau buza nu mai stiu, deci erai praf, aveai diazepam, mitrazepam, sauvan, imovan si inca doua feluri de somnifere, de ce, ca sa fii aproape adormit si sa nu mai simti raul. Sau, asta era medicamentatia de cheo, sau nu-ti dadea decat doua trei pastile ca sa nu te doara oasele la astia..eu cand i-am vazut paia cum sunt rupti in gura de trecea pe culoar si sarea dintr-un pachet de tigari eu zic ca nu ma fac asa..si am stat tot timpul fara…mi-era rau dar nu ma faceam ca aia. ..te culcai noaptea ca orice om te trezeai dimineata..nu eu n-am patit-o pentru ca nu m-am facut asa, isi dadeau interval erau unii care au fost la parnaie, interval insemna sa ne vedem pe hol sa ne-o tragem..isi dadeau intervale se bateau cadeau se spargeau..ochi urechi..te trezeai dimineata fara bluza fara tigari..n-aveai cu ce sa te duci dupa el..si ce faceau baietii, aveau..in rezerve erau in stanga sau in dreapta, uite cam cat sunt cutiile alea, era un dulap numa ca era de lemn si avea trei sertare, si scoteai sertarul de acolo si te duceai si-ti cautai blugii aaalaaala bam..deci spitalul 9 este puscarie. Isi legau doua sticle de apa mari, cu o coada de matura si ei faceau sala..cel mai urat a fost acolo, cel mai urat.”

In ceea ce priveste modul in care erau tratati de catre personalul medical, acestia mi-au zis :” mi-aduc aminte ca era o asistenta nu mai stiu cum o cheama, mai de varsta mea asa blonduta, care asculta rammstein si ne-am legat pe chestia asta, in rest celelalte erau..bai, nu stiu cum sa zic, te judeca lumea,.. ca nu spune bai drogatule da il simti, ochii aia te ard, simti cum se uita la tine, cum iti vorbeste, cum..si nu stiu, cateodata e..n-ai cum, facand chestia asta de atata timp..de exemplu eu cand aveam nevoie sa vand ceva stiam cum o sa reactioneze omul inainte sa deschida gura ce-o sa zica pentru ca mimica fetei si a corpului si incercam in schimb sa dau in asa fel incat sa corespunda cu gesturile lor..si ii simti, te judeca, te judeca..”

Studiul evidentiaza o experienta a unui subiect din centrul de dezintoxicare cu un asistent medical : “la spitalul 9 cand am fost internat era o seara cand nu puteam sa dorm si i-am cerut lu’..nu mai stiu cum il chema..Laurentiu, da cred ca mnai lucreaza si acuma, era un tip inalt care avea niste bratari de argint pe mana , multe 4, 5 bratari si inalt..si zic Laurentiu, m-am dus la el la..statea si asculta muzica acolo in cabinetul lui stii..astia erau infirmierii de noapte , el si cu o gagica, si Laurentiu mai da si mie un diazepam ca nu pot sa dorm, cu toate ca-mi daduse unul..mai imi da unul si pe urma a venit in camera sa vada ce facem, la fiecare…zic bai mai da si mie o pastila de somn ca uite tot nu m-a luat somnul…mai imi da o pastila, deci imi daduse vreo trei diazepame, era mult, si am adormit. Ei aveau camere..deci adormisem cu fata-n jos, adormisem cu fata-n jos da’ nu cu pe lateral asa, fix cu fata asa si m-am trezit la un moment dat ca ma sufoc nu mai puteam sa respir cu fata in perna, eu de obicei nu dorm cu perna da’ acolo era facut de asa natura patul ca in fine..si dormeam, adormisem asa, deci ma sufocam si nu puteam sa ma misc, asta n-a fost vis sau altceva stii, si singurul impuls care l-am avut atunci a fost sa-mi trag un pumn in barba ca sa ajung cu capu’ asa…nu puteam sa ma misc, si bineinteles ca m-am dus la Laurentiu si zic ba frate voi ce faceti aicia va uitati pe camerele alea sau nu va uitati ? pai de ce ? pai zic uite de ce era sa mor, cum domne era sa mori ? si i-am explicat un pic s-a uitat pe camera a dat inapoi a vazut ca ma foisem pana atuncea, era patul meu leoarca treningul de pe mine ud si m-a tras deoparte si mi-a zis ba nu fa, ca aveam de gand sa ma duc la doctoru’ asta sa ii fac o plangere daia..zice ba nu fa dastea ca nu.nu sa ma ameninte sa ma roage ca vezi domne..deci iti dai seama cat de buni erau..ca m-ai intrebat isi dadeau silinta ? nu..si nici acuma nu si-o dau. Ti-am zis de ce, ne judeca..eu nu-ti cer tie sa te droghezi ca sa vezi cum e si sa nu ma mai judeci..majoritatea oamenilor judeca si tu esti…te judeca pe nedrept, nu stiu cum sa zic, fara sa stie absolut nimic despre tine, da bine m-am drogat da asta nu inseamna ca sunt extraterestru sau ca nu stiu am omorat lumea am..am facut o prostie da asta nu inseamna ca..stii si niciodata nu trece stigmatul asta de drogat nici peste 20 de ani nu te crede nimeni, cine te cunoaste da ma nu te-ai lasat..toata lumea se fereste de tine cine afla.”

Cei sase subiecti au ajuns la Centrul de Sanatate ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida pentru tratament ambulatoriu cu metadona :” nu exista chestia asta sa-ti propui intr-o zi si…aa iti propui intr-o zi dar nu poti sa te tii..pur si simplu am venit si m-am..m-am bagat aicia la ARAS si am stat cuminte pe medicamentatie fara sa mai trag… si..nici asta nu e o salvare ca esti pe lantul asta al metadonei deci esti fortat sa vii aicia sa iti iei pastilele, ai o..te tine ceva nu esti liber, stii..”

Motivul principal pentru care au apelat la substitutia cu metadona a fost datorita faptului ca in spitalele de dezintoxicare nu au fost tratati corespunzator, iar perioada de timp cat au fost internati nu a fost suficienta pentru a-i determina sa renunte la consum. Substitutia cu metadona i-a ajutat sa renunte la consum deoarece nu sunt obligati sa stea internati impreuna cu alte persoane, ci trebuie sa vina la centru sa isi ia dozele fixe. Astfel, nu se mai simt stigmatizati de catre personalul spitalului deoarece sunt fosti consumatori si au o deschidere mai mare catre tratament in acest fel.

La intrebarea “care este atitudinea pe care o ai acum fata de consumatori?” mi-au spus ca ei ii vad mai mult ca pe niste pacienti, deoarece au fost si ei in locul lor si stiu ce inseamna si cu ce se confrunta un dependent de heroina : :”suntem foarte, foarte inapoiati…consumul de droguri e o boala, dar la noi nu e tratata ca o boala, la noi e tratat ca un viciu, ca un lucru care ti-l faci cu mana ta si pentru chestia asta meriti sa suferi adica nu e destul ca te chinui tu, mai esti chinuit si de altii care te judeca. In State sau in lumea civilizata este altfel si clinicile arata altfel si felul in care incearca sa ajunga la psihicul bolnavului, ca trebuie sa ajungi aici asta contureaza tot. clinicile sunt deplorabile nu stiu cate spitale de dezintoxicare clinici sunt in Bucurestiul asta, sunt multe cabinete, lumea ce a inteles ? lumea a inteles ca cutarica are cabinet particular pe Dorobanti, buuun. Lumea ce a inteles ? sunt multi drogati, dupa urma drogatilor se pot face bani. Adica iti vinde metadona, cum e si aici asa e si acolo …nu ii intereseaza sa te vindece, ii intereseaza sa-ti ia banii aia care oricum i-ai fi dat pe marfa..hai sa nu-i dai pe marfa sa-i dai lor, e cerere si oferta, atata timp cat e oferta e si cerere, atata timp cat cerere va fi si oferta..clinicile sunt de tot rahatul nu se schimba nimic in atatia ani si nu o sa se schimbe nimic pentru ca noi ti-am zis suntem priviti ca paria si nimeni nu investeste in paria. Drept urmare nici in clinici si nici in personal si nici in instrumentar nici in…mi-aduc aminte ca n-aveam seringi sa ne ia sange. :”rar se gasea o seringa, trebuia sa dai analizele ca in functie de analizele alea erai internat si te punea pe un anumit tratament..tu erai programat sa iti ia sange astazi si iti lua sange abia peste patru zile. De ce ? ca nu erau seringi, si alea care erau..nu stiu daca stii, tragand foarte mult timp nu mai ai vene si e nevoie de o seringa mai mica din alea cu ac mai mic nu iti trebuie ac de doi dala mare sa-ti ia sange sau de cinci, ai nevoie de o seringa daia de insulia sau de unu si nu erau seringi si pana iti faceau rost de seringi sa-ti ia analizele, in timp boala asta in tine sau medicamentele erau oprite..deci tot ce inseamna institutie de dezintoxicare in Bucuresti, nu stiu prin tara, e o mare farsa.

CONCLUZIILE CERCETĂRII

În urma cercetarii, am obtinut informatii cu privire la motivele pentru care o persoana recurge la consum de heroina-in cazul de fata, curiozitate si influenta grupului. De asemenea, au fost evidentiate riscurile consumului de heroina asupra consumatorilor, si, in principal, s-a demonstrat probabilitatea mare de infectie cu HIV determinata de modalitatea de consum, mai precis injectarea. Totodata, am aflat detalii legate de consumul de heroina (durata, frecventa, mod de administrare). Prima ipoteza, “daca un consumator este infectat, atunci apeleaza la serviciile centrelor de tratament pentru dezintoxicare” se confirma, insa nu doar infectiile determina un consumator sa apeleze la serviciile centrelor de dezintoxicare. O mare influenta in luarea acestei decizii o are si familia.

De asemenea, am evidentiat schimbarile produse in viata consumatorului, evidentiind diferente intre cele trei etape : inaintea consumului, in timpul consumului si dupa renuntarea la consum.

In urma cercetarii, a doua ipoteza s-a infirmat : “daca un consumator se interneaza intr-un spital de dezintoxicare, atunci renunta la consum”. Cei sase subiecti intervievati mi-au spus ca internarea intr-un spital de dezintoxicare nu i-a determinat sa renunte la consum, ci substitutia cu metadona intr-un centru de substitutie i-a determinat sa inceteze consumul.

Ipoteza “daca serviciile spitalelor de dezintoxicare nu au rezultatele scontate, atunci consumatorul va apela la substitutia cu metadona” s-a confirmat intrucat subiectii mi-au spus ca in urma substitutiei cu metadona de la centrul de substitutie, au oprit consumul.

Concluzii

Persoanele apeleaza la consumul de droguri din numeroase cauze, cum ar fi relatia defectuoasa cu familia (aceasta este institutia de socializare primara a copilului unde acesta se formeaza), violenta domestica, personalitate, structuri genetice, normele societatii, normele comunitatii in care individul traieste, scoala, situatia economico-sociala si, nu in ultimul rand, grupul de prieteni, care are o influenta foarte mare asupra individului.

Heroina este catalogată ca un drog foarte puternic, ce poate produce euforie. Senzația de

euforie dispare și se instalează toleranța, care poate fi inhalata, injectata sau ingerata. Ea acționează asupra receptorilor opioizi miu endogeni, răspîndiți în anumite zone ale creierului, măduvei spinării. Printre consecintele consumului de heroina, ar fi : dependenta de la prima doza, supradoza este fatala, datorita schimbului de seringi intre consumatori exista un risc ridicat de contaminare cu HIV sau virisul HBV.

Consecintele consumului de heroina pot fi de ordin medical (hepatită, tuberculoză, sifilis, afecțiuni cardio-respiratorii, tulburări endocrine, insuficiență renală, infecții și afecțiuni ale pielii, SIDA, halucinatii si chiar deces), psihologic (panică, anxietate, depresie, suspiciune și tendințe paranoice, agresivitate, labilitate emoțională, tulburări de comportament, înstrăinare de propria persoană și afectarea imaginii de sine, modificări de personalitate care pot conduce la suicid sau omor, scăderea performanțelor intelectuale) si consecințe sociale (deteriorarea relațiilor sociale, excludere sociala, infractionalitate)..Conform Raportului privind situatia drogurilor din Romania din 2014 realizat de Agentia Nationala Anti-Drog, din cauza drogurilor injectabile, România a fost declarată, în 2013, drept focar HIV/SIDA. Astfel, singura posibilitate de prevenire a infecției cu HIV, una din efectele majore a consumului de heroina, o reprezintă informarea si educarea populației în sensul cunoasterii si aplicării tuturor măsurilor de reducere a riscului de infecție, cunoscând măsurile asupra sursei si a căilor de transmitere

Bibliografie

Abraham,P, 2005, „Dicționar de droguri, toxicomanii și dependențe”, Bucuresti, Editura Științelor Medicale

Abraham, P. , 2005„Capcana drogurilor”, Bucuresti, Editura Detectiv

Abraham P., Nicolaescu, D, 2006 „Justiția terapeutică”, Arad, Editura Concordia

Abraham, P, 2004, “Drogurile, Aspecte juridice și psihosociale”, Timisoara, Editura Mirton

Abraham, P, 2004, „Asistența și reabilitarea persoanelor consumatoare de droguri. Metoda de Hoop”, Editura Național

ARAS-Asociatia Romana Anti-Sida,  Decembrie 2000, “Ghidul educatorului pentru sanatate”, Bucuresti

Banciu, D.; Rădulescu, S.; Voicu, M., 1985, “Introducere în sociologia devianței”, Bucuresti, Ed. Științifică și enciclopedică

Buzducea, D., Lazăr, F., 2008, “O monografie a fenomenului HIV/SIDA în România”, Bucuresti, Editura Universității din București.

Cicu, G., 2007, “Concepte de bază privind tulburările datorate consumului de substanțe”; manager proiect: prof.univ.dr.Pavel Abraham. București, Agenția Națională Antidro

Chipea, F, 1997, „Sociologia comportamentului infracțional”, Bucuresti, Editura Isogep-Euxin

DEX online-Dictionarul Explicativ al Limbii Romane

Doran, C., Shanahan,M., Mattick, R., 2003, “Buprenorphine versus methadone maintenance: a cost-effectiveness analysis”, Drug and Alcohol Dependence

Dragan, J., 1996, “Drogurile în viața românilor”, Bucuresti, Editura Magicart Design,

Drăgan , J., 1994, “Aproape totul despre droguri”, Bucuresti, Editura Militară

Dragan, J., 2005, “Dicționar de droguri”, București, Editura All Beck

Gottheil E, Mannelli P, Collins ED, 2002, “Recent developments in opiate detoxification. Program and abstracts of the American Society of Addiction Medicine 33rd Annual Meeting & Medical-Scientific Conference”

Georgescu, D, 2007, “Despre droguri”, Arad, Editura Concordia

Goffman, E, 2004, “Aziluri”, Editura Polirom, Bucuresti

Mitrofan, I, 2003,”Terapia toxicodependenței, posibilități și limite”, Bucuresti, Editura S.P.E.R

Neagu,I, 2008, “Prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri de droguri în România”, Bucuresti, Editura Hamangiu

Nedelcu, I, 1991 „HIV, aids, Sida” Bucuresti, Editura Militara

O'Connor PG, Waugh ME, Carroll KM, 1995 “Primary carebased ambulatory opioid detoxification: the results of a clinical trial”, Journal of General Internal Medicine

Paun, L, 1988, „Infecția cu virusul imuno-deficientei umane”, Bucuresti, Editura Medicala

Pincock, S, 2003, “Successful Opiate Detoxification May Increase Subsequent Overdose Risk”

Petrea, S, 1999, “Prevenirea transmiterii HIV in practica medicala”, Bucuresti, Editura All

Preda, M., Buzducea, D., Grigoras, V., Lazăr, F., 2008, “Prevenirea HIV în rândul adolescentilor la risc crescut din Europa de Sud-Est și Ucraina”, UNICEF.

RHRN, UNICEF, 2005, “Managementul programelor de schimb de seringi”,Bucuresti, Editura MarLink

Sanda Mihai, L,2005 „14 pași în lumea drogurilor,” București,

Stan, R, Chirita,V, Salavastru, T, 2005,. “Suferința psihică și drogul”, Câmpulung-Moldovenesc, Biblioteca Miorița

Zamfir, C., 1998, “Dictionar de Sociologie”, Bucuresti, Editura Babei

Raportul National Privind Situatia Drogurilor 2013, Agentia Nationala Anti Drog.

Raportul național privind situația drogurilor 2005 (pe baza datelor din 2004), elaborat de Observatorul Român pentru Droguri și Toxicomanie;

Raportul național privind situația drogurilor 2012, România, Agentia Nationala Anti-Drog “Noi evoluții, tendințe și informații detaliate cu privire la temele de interes European”;

Raport național privind situația drogurilor 2011, România, Agentia Nationala Anti-Drog, “Noi evoluții, tendințe și informații detaliate cu privire la temele de interes European”;

Raportul anual 2012, privind situația drogurilor în Europa, în cadrul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie

Raportul ESDAD (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs), 2011

Raportul Național privind Situația Drogurilor 2007, Agentia Nationala Anti-Drog,

Raportul Anual privind situatia drogurilor din Europa, 2008, EMCDDA (The European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction)

UNODC-United Nations Office for Drugs and Crime, 2007, World Drug Report

Strategia națională antidrog în perioada 2005-2012, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 73 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 112 din 3 februarie 2005

Legea 143/2000

www.unodc.org

www.wikipedia.ro

www.arasnet.ro

www.ana.gov.ro

www.drugabuse.gov

www.emcdda.europa.eu

Anexe

Ghid de interviu

Ce varsta ai ?

Provii din mediul urban sau din mediul rural ?

Care este ocupatia ta ?

Ce studii ai ?

Cum te-ai autocaracteriza ca si persoana ?

Care consideri ca sunt slabiciunile si punctele tale forte ?

Cum reusesti/reuseai sa iti invingi slabiciunile ?

Care este relatia pe care o ai cu familia ta ?

Cand si de ce ai apelat pentru prima oara la consumul de heroina ?

Cum ai intrat in posesia substantei si cu cine obisnuiai sa consumi ?

Care era modul de administrare a heroinei folosit de tine ? De ce ?

Cat de des iti administrai heroina ? De ce ?

Ai intrat vreodata in sevraj ?

Care erau efectele consumului asupra ta ? Detaliati.

Care era durata efectelor produse de consum asupra ta ?

Relateaza-mi o zi obsinuita din viata ta de consumator.

Cat timp ai fost dependent de heroina ?

Ce te-a determinat sa opresti consumul ?

Cum ai oprit consumul ? De ce ?

Suferi sau ai suferit de vreo infectie ca efect al consumului de heroina ? Care ?

Care a fost modalitatea de infectare ?

Cand ai aflat ca esti infectat/a ? La ce metode de tratament ai apelat ?

Ai dorit incetarea consumului ? Ce te-a determinat ?

Cat timp si de cate ori ai fost internat intr-un centru de dezintoxicare ?

Care a fost tratamentul primit acolo ?

Cum ai fost tratat de catre cadrele medicale ?

Povesteste-mi o zi obisnuita din viata la la central de dezintoxicare.

Explicați dacă internarea intr-un centru de dezintoxicare v-a determinat sa renunti la consum.

Care consideri ca ar fi deficientele unui centru de dezintoxicare ? Care au fost efectele internarii intr-un centru de dezintoxicare ?

Daca ar fi sa ai aceasta putere, ce ai schimba la un centru de dezintoxicare pentru a avea rezultatele scontate ?

Care este perceptia ta despre un centru de dezintoxicare ?

De ce ai apelat la substitutia cu metadona ?

Care au fost efectele subtitutiei cu metadona ?

Care consideri ca sunt deficientele substitutiei cu metadona si ale centrului ? Substitutia cu metadona te-a determinat sa renunti la consum ? De ce ?

Din punctul tau de vedere, care este cea mai buna metoda de dezintoxicare ? Detaliaza.

Care este opinia ta despre consumatorii de heroina ?

Cum consideri ca ar trebui tratati in centrele specializate consumatorii de heroina pentru a-i determina sa renunte la consum ?