Instituția insolvenței și a falimentului are o importanță deosebită în economia de [601618]

4

INTRODUCERE

Instituția insolvenței și a falimentului are o importanță deosebită în economia de
piață, de aceea legiferările în domeniu au trebuit să țină pasul cu dezvoltarea tuturor
ramurilor economiei. In trecut , termenii insol vență și faliment erau percepuți cam la fel,
adică era începutul sfîrșitului iar agenții economici erau excluși automat din tranzacții
economice. Abia după adoptarea legii insolvenței s -a perceput în practică diferențe intre
cei dor termeni.
În contextul actualei situa ții economice se anticipează ca o parte a agenților
economici să întâmpine dificultăți în desfășurarea activității și chiar să ajungă în stare
de insolvență . În continuare este prezentată procedura reorganizării judiciare prin
planul de reorgani zare judici ară, ca măsură de redresare a activității economice a unei
societăți aflate în insolv ență sau în tr-o stare iminenta de insolvență .
Debitorul care se confrunta cu dificultăți economice majore în realizarea
activității sale poate apela la procedura reorganizării judiciare că șansă optimă de
redresare a afacerii sale. Finalitatea acestei proceduri este reintegrarea viabilă a
societății debitoare în circuitul economic.
Deciziile strategice pentru reorganizare , se pot lua numai după efectuarea unei
analiz e complexe economico -financiare, care să stabilească momentul instaurării
incapacității de p lată și să asigure eficienț ă implementării planului de reorganizare.
În urma confirmării planului de reorganizare, societatea comercială debitoare își va
continua activitatea sub supravegherea administratorului judiciar și în strictă
conformitate cu planul con firmat de creditori și de judecă torul -sindic.
Numai în situația îndeplinirii fără întârziere a schimbărilor prevăzute în plan
judecatorul -sindic va dispune f ie încheierea procedurii insolventei și luarea deciziei de

5
reintegrare a debitorului în circuitul comercial, fie încetarea reorganizării și declanșarea
procedurii falimentului.
Legea 85/2006 privind procedura insolventei încurajează debitorul să ceară sau
să fie de acord cu deschiderea procedurii, în timp ce creditorul este des curajat să facă
același demers, dacă nu există motive bine întemeiate pentru declanșarea insolvenței.
Atenția legiuitorului se orientează prioritar către eventualul plan de reorganiz are propus
de către debitor, de administratorul ju diciar sau de către creditori.
Debitorul onest, atât cu creditorii săi, cât și cu sine însuși, va cere deschiderea
proce durii insolventei când insolvenț a este iminentă, dacă există șanse de reorganizare
judiciară, caz în care, practic, va recunoaște criza în care se afla și își va avertiza
creditorii asupra dificultăților financiare , cerându -le șansa reorganizării judiciare. În
orice caz, trebuie observat că reorganizarea judiciară, în sine, este o modalit ate
excepțională a procedurii. Majoritatea covârșitoare a cazurilor de insolventa se traduc
prin proceduri simplificate de faliment, fie pentru că legea prevede deschiderea
procedurii direct ca faliment stricto senso (comercianți persoane fizice, societăți
dizolvate), fie pentru că legea prevede falimentul după o scurtă perioadă de observație,
fără posibilitatea reorganizării (societăți fantomă, societăți fără bunuri, societăți fără
activitate etc., adică imens de multele cazuri de IMM -uri care fie nu au fă cut față
concurenței, fie au scurt circuitat mediul de afaceri și, pentru acest motiv, trebuie să fie
eliminate din acest mediu).
În această reglementare și -a găsit expresia concepția modernă privind
tratamentul aplicat comercianților aflați în încetare d e plăți. Scopul legii este instituirea
unei proceduri pentru plata pasivului debitorului, în încetare de plăți, fie prin
reorganizarea întreprinderii și a activității acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din
averea lui, până la acoperirea pasivului, fi e prin faliment.
Scopul final al oricărei acțiuni de reorganizare judiciară e salvarea societății
aflată în incapacitate temporară de plată de la faliment. Modul în care societatea își
propune să evite falimentul trebuie prezentat spre aprobare creditori lor sub forma unui
document, numit plan de reorganizare.
Legea insolvenței reglementează în art. 95 -97 conținutul planului de reorga –
nizare judiciară, conținut care va fi adaptat în rapo rt de specificul debitorului și va
indica perspectivele de redresare , dar va cuprinde în mod obligatoriu programul de
plată a creanțelor . Astfel, planul va cuprinde măsuri de ordin organizatoric, măsuri de

6
ordin financiar, măsuri de ordin social și de muncă, termenul de realizare a planului,
precum și programul de plată a creanțelor.
Lucr area de față este structurată pe capitole și subc apitole, astfel :
Capitolul 1 – Reorganizarea judiciară – conține un scurt istoric legislativ al
falimentului din antichita te până în prezent, semnificația unor termeni, aspecte
generale p rivitoare la reorganizarea judiciară , precum și o scurtă trecere în revistă a
procedurii efective a reorganizării judiciare, reglementată de Legea nr.85/2006
Capitolul 2 – Planul de reorganizare judiciară – acest c apitol tratea ză planul de
reorganizare p rin prisma reglementărilor legislative in vigoa re, organele participante la
procedură precum și natura juridică a planului de reoganizare și etapele de parcurs în
cadrul procedurii planului de reorganizare judiciară

Capitolul 3 – Conținutul planului de r eorganizare – fiind un plan de afaceri ce
trebuie să scoată debitorul din dificultățile financiare, conținutul planului are o
deosebită importanță , acesta trebuind să fie cât mai complex și cât mai viabil. Acesta
trebuie să conțină măsuri de ordin economic și organizatoric , măsuri de ordin financiar,
măsuri de ordin social și de muncă precum și pașii procedurali stabiliți prin Legea
nr.85/2006, t ermenul de propunere a planului de reorganizare , publicitatea planului de
reorganizare judiciară , votarea planul ui de reorganizare judiciară , programul de plată a
creanțelor , termenul de realizare a planului .

Capitolul 4 – Confirmarea planului de reorganizare – în conformit ate cu
prevederile legale după elaborarea și votarea planului, acesta trebuie să fie confirm at de
către judecătorul sindic, publicat prin Buletinul de procedurilor de insolvență și
producerea efectelor planului pentru toți participanții la procedură.

Capitolul 5 – Executarea planului de reorganizare judiciară – pentru execut area
plnului trebu ie respectați toți pașii propuși, activitatea debitorului va continua cu
îndeplinirea schimbărilor de structură prevăzute în plan, plata creanțelor conform
programului de plată. Debitorul prin administratorul special sau administratorul judiciar
are oblig ația raportărilor trimestriale, pe durata reorganizării debitorul având sarcina

7
ducerii la indeplinire a planului. Debitorul poate solicita p relungirea perioadei de
reorganizare precum și m odificarea planului pe parcursul reorganizării .
In cazul în care p lanul eș uează judecătorul -sindic va dispune încetarea reorganizării și
trecerea la faliment . Iar în cazul în care s-a realizat planul de reorganizare, fiind
respectat programul de plăți, judecătorul -sindic va pronunța închiderea procedurii
insolvenței.
Capitolul 6 – Planul de reorganizare judiciară a SC ETH SRL. Speță – In acest
capitol am expus situația societății aflate în insolvență, motivele , toți indicatorii
necesari pentru implemen tarea planului de reorganizare judiciară a SC ETH SRL.
Intrucât s-au produs modificări legislative de ultimă oră , am menționat
abrogarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, c are a fost în vigoare de la
20.07.2006 până la 28.06.2014, fiind înlocuită de Legea nr. 85/2014 privind
procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Concluzii – în partea finală a lucrării am arătat impactul pe care îl are
posibilitatea redresării comerciantului aflat în dificultate financiară pe o piață de
desfacere în continuă mișcare și dezvoltare.
Bibliografie – ca material informativ despre materia insolvenței, am folosit
lucrările de specia litate a unor autori de renume î n domeniul dreptului comercial și în
problema insolvenței și falimentului, precum și legile specifice dreptului comercial și
insolvenței.

8

CAPITOLUL 1

REORGANIZAREA JUDICIARĂ

1.1. Scurt i storic legislati v

Activitatea comercială are la bază stabilirea unor rapor turi juridice între
comercianți și asumarea de obligații în conformitate cu contractele încheiate pentru
desfășurare a normală a activității comerciale. Neexecutarea la scadență a obligațiilor,
mai ales a celor bănești, produce efecte negative atât asupra creditorului cât și față de
alți comercianți cu care cre ditorul se află în raporturi juridice.
Dreptul comercial cupr inde normele juridice care reglementează activitatea
comercială, adică producerea și circulația (distribuția) mărfurilor, executarea de lucrări
și prestarea de servicii. De-a lungul vremii , s-a tot pus problema reacției față de
comercianții a căror activit ate comercială necorespunzătoare îngreuna activitățile
celorlalți.
In perioada antică , dreptul roman a consacrat primele reglementări în privința
dator nicilor, care au pus bazele insti tuției falimentului, unde bunurile datornicului erau
cesionate în favo area creditorilor.
În perioada Evului Mediu , s-au păstrat reglementările rom ane, fiind introduse
noi reglementă ri în dreptul medieval, procedura căpătând și caracter penal și corporatist
fiind aplicată numai comercianților.1 Datornicul putea fi pus la Stâlpul infamiei și
judecat pentru bancrudă. O primă reglementare de bază a fost Ordonanța din 1673
emisă de Ludovic al XIV -lea. A apărut posibilitatea primelor scrisori de păsuire a
datoriei.

In perioada modernă , prima reglementare completă și sistematică a
falimentului a fost prin Codul comercial francez din 1807 , preluată de Codul comercial

1 S.D. Cărpenaru, Drept comercial roman; București 2000, p.530.

9
din 1882 , de acolo fiind preluată și de Codul comercial român in 1887 . Reglementările
aveau în vedere în primul rînd realizarea asigurării plății creanțelor întro fo rmă de
executare colectivă bazată pe pri ncipiul egalității creditorilor2 și pedepsirea falitului
precum și eliminarea din activitatea comercială a „eșuaților”. Sancțiunile aspre în
privința bancrudelor a dus la rezultate nesatisfăcătoare, impunându -se mod ificarea
cărții a III -a și înlăturarea lor, prin reforma din 1838.
In perioada contemporană , s-a abandonat ideea falimentului, admițându -se
existența unor dificultăți financiare în activitatea comerciantului, care nu întotdeauna îi
erau imputabile, fiind introdusă o nouă concepție potrivit căreia redresarea și
lichidarea judiciară prin măsuri prestabilite de lichidare judiciară, permitea
comerciantului aflat în dificultate să eșueze într -un mod organizat. Noua concepție și -a
găsit expresia în dreptul fr ancez , prin adoptarea a trei legi ,3 ce a consacrat dreptul
întreprinderilor aflate în dificultate. In dreptul anglo -saxon, a fost adoptată Legea din
1883 , care este cosiderată una din cele mai profunde opere legislative cu trăsături
caracteristice neînt âlnite încă în dreptul continental.
In vechiul drept românesc, primele legiuiri cuprinde au depoziții referitoare la
faliment . Codul C alimach din 1817 prevedea posibilitatea cesionării patrimoniului
creditorilor printr -o ” dare de avere„ precum și Codul C aragea din 1818 conțin
reglementări referito are la procedura falimentului. Conform reglementării judecătoria
numea un curator al averii și inventarierea acesteia, fiind prevăzută ”urmărirea averii
falitului precum și a persoanei acestu ia prin constrângere corporală„4
Condica pentru comerciu , adoptată în 1840, fiind considerată prima lege
românească completă a falimentului, reprezentând o traducere privitoare la faliment din
Codul comercial francez cu modificările din 1838.
Codul comercial român din 1887 consideră falimentul ca o procedură de
executare silită asupra bunurilor comerciantului debitor pentru satisfacerea creanțelor
tuturor creditorilor.5 Procedura falimentului putând fi declanșată și din oficiu.
Condițiile concordatului erau incluse în lege precum și cele referitoare la bancrudă, însă
era reglementate și condițiile de reabilitare a falitului.

2 Ibidem p.532
3 Legea nr.84 -148 din 1 martie 1984 privind prevenirea și reglementarea amiabilă a dificultăților
întreprinderilor; Lege nr. 85 -89 din 25 ianuarie 1985 privind redresarea și lichidarea judiciară a
întreprinderilor; Legea 85 -99 din 25 ianuarie 1985 privind administratorii judiciari, mandatarii lichidatori
și experții în diagnosticarea întreprinderilor.
4 G.Gheorghiu, op.cit, p 22
5 S.D. Cărpenaru, Drept comercial român; București 2000, p.534

10
Lege a nr.64 din 1995 – prin noua reglementare s -a instituit o procedură de
reorganizare cu scopul salvării comerciantului aflat î n dificultate sau proce dura de
lichidare a patrimoniului, în caz de nereușită. Lege a nr.64 din 1995 privind procedur a
reorganizării și lichidării judiciare a fost modificată și completată succesiv fiind
republicată în 1999 și în 2004. Legea are ca scop acoperirea pasivului debit orului aflat
în insolvență. A fost abrogată după mai bine de 10 ani fiind înl ocuită cu Legea
nr.85/2006 privi nd procedura insolvenței . 6
Lege a nr.8 5/2006 privind procedura insolvenței, este în mare parte o
reproducere a Legii nr.64/1994, cu modificări î n ceea ce privește eficientizarea
procedurii reorganizării judici are, consacrând procedura simplificată pentru persoane
fizice, întreprinderilor familiale și societăților comerciale în situații speciale.
Prin prevederile Legii nr.381/2009 a fost introdus co ncordatul preventiv și mandatul
ad-hoc, noi reglementări de salvgardare a debitorului aflat în dificultate prin procedura
amiabilă de renegociere a creanțelor.
Dispozițiile Legii nr.8 5/2006 privind procedura insolvenței se completează cu
cele ale Codului civil, Codului de procedură civilă, Codului comercial și ale
Regulamentului (C.E.) 1.346/2000 referitor la procedurile de insolvență.

1.2. Semnific ația unor termeni în sensul Legii nr. 85/2006

Insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care este caracterizată prin
insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și
exigibile. Insolvența este vădită atunci când debitorul după 90 de zile de la scadență nu
a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditor i.
Averea debitorului reprezintă totalitatea bunurilor și drepturilor patrimoniale,
care pot face obiectul executării silite in condițiile reglementate de Codul de procedură
civilă. In situatia falimentului , masa bunurilor pe care lichidatorul le poate li chida în
scopul stingerii pasivului.
Procedura colectivă este procedura în care creditorii îndreptățiți participă
împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor in modalitățile prevăzute de Legea
85/2006.

6 Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței , publicată în M.OF. nr.359 din 21.04.2006

11
Data deschiderii procedurii reprezintă data pronunțării încheierii judecătorului –
sindic la cererea debitorului, sau data pronunțării sentinței judecătorului -sindic în cazul
cererii creditorului.
Debitorul este persoana fizică sau persoana juridică de drept privat, care face
parte din una din categ oriile prevăzute la art. 1 din Legea 85/2006 și care este în stare
de insolvență.
Creditor este persoana fizică sau juridică care deține un drept de creanță asupra
averii debitorului și care a solicitat instanței să îi fie înregistrată creanța în tabelul
definitiv de creanțe și care poate face dovada creanței sale față de patrimoniul
debitorului.
Creditorul îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței este definit
de art.3 pct.6 drept creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debi torului este
certă, lichidată și exigibilă de mai mult de 30 de zile.
Creditorul îndreptățit să participe la procedura insolvenței este definit de art.3
pct.8 drept creditorul care a formulat și i -a fost admisă, total sau în parte, o cerere de
înregistr are a creanței sale pe tabelul definitiv al creanțelor contra debitorului și care are
dreptul de a participa și de a vota în adunarea creditorului, inclusiv asupra unui plan de
reorganizare judiciară admis de judecătorul sindic, de a fi desemnat în calitat e de
membru al comitetului creditorilor, de a participa la distribuțiile de fonduri rezultate din
reorganizarea judiciară a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi
informat ori notificat cu privire la desfășurarea procedurii și de a part icipa la orice altă
procedură reglementată de prezenta lege.
Creanțe garantate sunt creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie
reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor
principal sau tert garantat fa ta de persoanele beneficiare ale garantiilor reale.
Creanțe salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor
si angajatii acestuia. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de
catre administratorul judicia r/lichidator.
Creanțe bugetare sunt creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi
și alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora.

Valoare prag reprezintă cuantumul minim al creanței pe care o deține un
creditor față de un debitor, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a

12
procedurii insolvenței de către creditor. Este de 45 000 lei iarpentru salariați, 6 salarii
medii pe economie.
Creditori chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituite garanții
fața de patrimoniul debitorului și care nu au privilegii însoțite de drepturi de retenție,
ale căror creanțe sunt curente la data deschiderii procedurii de insolvență, precum și
creanțe noi, aferente activităților curente în perioada de observație in conformitate cu
prevederile Legii 85/2006.
Activitățile curente sunt acele fapte de comerț și operațiuni financiare propuse a
fi efectuate de debitor în perioada de observație, în cursul normal al comerțului sau,
cum ar fi:
– continuarea activităților contractate, conf orm obiectului de activitate;
– efectuarea operațiunilor de încasări și plăți aferente acestora;
– asigurarea finanțării capital ului de lucru în limite curente.

Perioada de observație este perioada cuprinsă între data deschiderii procedurii
de insolvență și data confirmării planului de reorganizare sau, dupa caz, a intrării în
faliment (procedura simplificată).
Tabelul preliminar de creanțe cuprinde toate creantele nascute inainte de data
deschiderii procedurii curente, scadente, sub conditie sau in litigiu, acceptate de catre
administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma
solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta . In cazul
procedurii simplificate. In acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa
deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment .
Tabelul definitiv de creanțe cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la
data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s -au
formulat contestatii in conformitate cu prevederile art. 73 din Legea privind procedura
insolventei, nr. 85/2006, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor.
In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate a creantei.
Tabelul suplimentar de creanțe cuprinde toate creanțele născute după data
desch iderii procedurii generale și până la data începerii procedurii falimentului,
acceptate de către lichidator în urma verificării acestora. În tabel va fi menționată atât
suma solicitată de către creditor, cât și suma acceptată și rangul de preferință.
Tabe lul definitiv consolidat cuprinde totalitatea creanțelor ce figurează ca
admise în tabelul definitiv de creanțe și cele din tabelul suplimentar necontestate,

13
precum și cele rezultate în urma soluționării contestațiilor la tabelul suplimentar. În
situația î n care s -a dispus intrarea în faliment după confirmarea unui plan de
reorganizare, urmează a se întocmi o variantă actualizată a tabelului definitiv
consolidat, în concordanța cu programul de plată a creanțelor, cuprins în planul de
reorganizare și cu dedu cerea sumelor achitate pe parcursul desfășurării acestuia .
Reorganizarea judiciar ă7 este procedura ce se aplică debitorului, persoană
juridică, în vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a
creanțelor. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, implementarea
și respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, împreună
sau separat:
– restructurarea operațională și/sau financiară a debitorului;
– restructurarea corporativă prin modificarea struc turii de capital social;
– restrângerea activității prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului.

Programul de plată a creanțelor este tabelul de creante mentionat in planul de
reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le
plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de
numerar aferente planului de r eorganizare, si care cuprinde:
a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante
pe care debitorul s e obliga sa le plateasca acestora;
b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume.

Procedura falimentului este procedura de insolvență colectivă și egalitară care
se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului,
fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat. Procedura
poate incepe fie dire ct fie după o perioadă de observație, fie ca urmare a nereusitei
planului de reorganizare confirmat.
Procedura generală preprezintă procedura prevăzută de Legea 85/2006 prin
care un debitor care îndeplineste conditiile prevazute la art.1 alin.(1) din lege a amintită,
fără a le îndeplini simultan și pe cele de la art.1 alin.(2) din aceeași lege, intră, după
perioada de observație, succesiv, în procedura de reorganizare judiciară și în procedură

7 Ion Turcu – Legea proceduri i insolvenței . Comentariu pe articole. p.57 și urm

14
de faliment sau separat, numai în reorganizare judiciară sau doa r în procedură de
faliment .
Procedura simplificată este procedura prin care debitorul care îndeplinește
condițiile prevăzute la art.1 alin.(2) din legea amintită intră direct în procedura de
faliment, fie o data cu deschiderea procedurii insolvenței, fie dupa o perioadă de
observație de maximum 60 de zile, perioadă în care vor fi analizate elementele arătate
la art.1 alin.(2) lit.c) si d) din aceeași lege.
Administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generală a
acționarilor/asociaților debitorului, persoană juridică, să efectueze în numele și pe
seama acestuia, actele de administrare necesare în perioadele de procedură când
debitorului i se permite să -și administreze activitatea și să le reprezinte interesele în
procedura de insolvență pe perioada în care debitorului i s -a ridicat dreptul de
administrare. Adunarea generală a acționarilor, asociaților sau membrilor persoanei
juridice va fi convocată de administratorul judiciar sau de lichidator, pentru desemnarea
administratorului special , în termen de maximum 20 de zile de la deschiderea
procedurii sau, după caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a -și administra averea.
Adunarea generală va fi prezidată de administratorul judiciar sau de lichidator.
Administratorul judiciar este p ersoana fizică sau juridică, practician în
insolvență compatibil, autorizat în condițiile Ordonanței de Urgență nr. 86/2006,
desemnat să exercite atribuțiile prevazute de art. 20 din Legea 85/2006 sau stabilite de
instanța de judecată, în procedura insolve nței în perioada de observație și pe durata
procedurii de reorganizare.
Lichidatorul este persoana fizică sau juridică, practician în insolvență
compatibil, autorizat în condițiile Ordonanței de Urgență nr. 86/2006, desemnat să
conducă activitatea debitor ului în cadrul procedurii de faliment, atât în procedura
generală, cât și în procedura simplificată, și să exercite atribuțiile prevăzute de art. 25
din Legea 85/2006 sau pe cele stabilite de instanța de judecată.
Buletinul procedurilor de insolvență reprezintă publicația editată de Oficiul
Național al Registrului Comerțului care are drept scop publicarea citațiilor,
convocărilor, notificărilor și comunicărilor actelor de procedura efectuate de instanțele
judecătorești, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii de
insolvență prevăzute de Lege a nr. 85/2006.

15
1.3. Aspecte generale
Procedura Insolvenței constituie un ansamblu de norme juridice prin care se
urmărește obținerea fondurilor bănești pentru plata datoriilor debitorului aflat în
imposibilitate de plată față de creditorii săi, în condițiile stabilite diferențiat pe categorii
de creditori, prin reorganizarea judiciarăbazată pe un plan de reorganizare sau prin
faliment.
Reorganizarea judiciara este procedura prevazuta de Legea nr. 85/2006 ce se
aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, confo rm
programului de plata a creanț elor.
Proce dura de reorganizare presupune î ntocmirea, aprobarea de catre adunarea
creditorilor, implementare a si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care
poate sa prevada:
– restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
– restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
– restrângerea activitatii prin lichidarea u nor bunuri din averea debitorului.

Legea nr. 85/2006 privind insolvența („Legea Insolvenței”) prevede în mod
specific procedura reorganizării judiciare, ca măsură de redresare a activității
economice a unei societăți aflate în insolvență sau într -o stare iminentă de insolvență.
Procedura insolvenței este ac ea procedură legală care se deschide, la cererea
debitorului sau a creditorilor, în cazul în care o societate se află în stare de insolvență.
Conform legii, starea de insolvență reprezintă acea stare a patrimoniului unei
societăți care se caracterizează p rin insuficiența fondurilor b ănești disponibile pentru
plata datoriilor certe, lichide și exigibile.
Pornind de la interpretarea coroborată a art. 94 alin 3 cu art. 95, reorganizarea,
în sensul larg al noțiunii, s e poate realiza în trei moduri:
– prin restructurarea – sticto sensu – a întreprinderii și continuarea activității
debitorului potrivit noii s tructurări și noilor obiective;
– prin lichidare a unei părți din activ în măsura necesară acoperirii pasivului, în
condițiile menținerii unei părți din act ivitate;
– prin lichidarea totală a bunurilor, în mod planificat, în vederea obținerii unei
sume cât mai mari pentru stingerea pasivului.

16
Scopul procedurii de reorganizare este de a institui o procedură de plată a
pasivului debitorului, în încetare de plăț i, prin reorganizarea întreprinderii și a activității
acesteia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui până la acoperirea pasivului.
Ea este de competența tribunalului în jurisdicția în care se află sediul debitorului,
organele care o aplică fiind: instanțele judecătorești, judecătorul sindic, administratorul,
lichidatorul, adunarea creditorilor și comitetul creditorilor.
Trebuie remarcat că actuala reglementare recunoaște importanța declarării
intenției de intrare în procedura de reorganizare judi ciară. Astfel, debitorul supus
procedurii de insolvență este obligat să depună o descriere sumară a modalităților avute
în vedere pentru procedura reorganizării, atunci când cererea este formulată de către
acesta, (art. 28 alin. (1) lit. I din lege) . Acee ași obligație a declarării intenției de a
participa la reorganizarea judiciară a debitorului îi revine și creditorului îndreptățit să
solicite deschiderea procedurii de reorganizare precizând în principiu modalitatea de
participare conform prevederilor art 31 alin. (1) lit. d) din lege.
De precizat că în conformitate cu prevederile legale, procedura reorganizării
judiciare nu este accesibilă debitorilor cărora li se aplică procedura simplificată. Astfel
nu vor putea beneficia de procedura de reorganizare judiciară persoanele fizice,
comercianți și asociații familiale care îndeplinesc u na din următoarele condiții:
1. nu are bunuri;
2. nu prezintă documentele con tabile sau actele constitutive;
3. sediul nu corespunde cu cel declarat la Oficiul Registrului Comerț ului:
4. administratorul nu poate fi găsit;
5. și-a declarat intenția de faliment;
6. a mai fost subiect al procedării de insolveta într -un inte rval de 5 (cinci) ani
anteriori formulării cererii introductive .
7. le-a fost respinsă contestația la starea de insolventa, atunci când cererea
introductivă este depusă de creditori;
8. debitorul a fost condamnat definitiv pentru: bancrută frauduloasă, gestiune
frauduloasă, abuz de încredere. înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă,
infracțiune de fals ori infracțiuni prevăzu te în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5
(cinci) ani ant eriori deschiderii procedurii.
Procedura demarează cu cererea introdusă la tribunal de către debitori sau
creditori. Reorganizarea activității debitorului sau lichidarea unor pasive ale debitorului
societate comercială va fi realizată conform unui plan.

17
1.4. Procedura Reorganizării în Legislația Română
1.4.1. Modificări legislative

In Români a legea aplicabilă este Legea nr.85/2006 publicată în Monitorul
Oficial nr. 359 din 21 Aprilie 2006, în vigoare la 90 de zile de la publicarea în
Monitorul Oficial al României .
Pornindu -se de la acquis -ul comunitar în domeniu8, legislația României s -a modificat
anulând neajunsuri importante și adăugând remedii judiciare în mediul afacerilor și
protecție s uplimentară creditorilor.
Pentru sporirea eficientei procedurii insolvenței s -a avut în vedere urmă toarele
modificări de principiu:
– introducerea unei proceduri simplificate, ca alternativă la procedura generală
– redefinirea rolului judecătorului -sindic și a raporturilor sale cu ceilalti
participanți la procedură
– stimularea uniformizării jurisprudenței
– asigurarea unui echilibru între șansele de redresare și eliminare controlată de pe
piață a agenților neviabili
– creșterea transparenței procedurii și a încred erii mediului de afaceri în soluțiile
oferinte de potențarea rolului creditorilor în supravegherea activității și
operațiunilor comerciale efectuate de administratorul judiciar și transferarea
aspectelor economice în responsabilitatea comitetului creditori lor
– clarificarea modalităților de citare, notificare și comunicare și instituirea
Bule tinului Procedurilor de Insolvență.
– îmbunătățirea eficienței procedurii prin eliminarea tendințelor de utilizare
abuzivă, îmbunătățirea sistemului de vot în adunarea cred itorilor
– creșterea transparenței procedurilor de vânzare în faliment
– adaptarea legislației secundare la modificările aduse proce durii insolvenței

Spre deosebire de legislatia altor state, legislati a romana nu reglement a decat
procedura reorganizarii pe c ale judiciara, fapt care nu inlatura totusi posibilitatea unei
reorganizari conventionale. Aceasta modalitate de reorganizare presupune in practica

8 Regulamentul consiliului nr.1346/2000 privind procedura insolvenței, Directiva 2002/74 din 22
septembrie 2002 pentru modificarea Dire ctivei 80/97/EEC privind protecț ia salariaților în cazul
insolvenței a ngajatorul ui precum și altor recomomandări

18
negocieri purtate de debitor cu principalii creditori in vederea reesalonarii platii
creantelor, insa intr -o asemenea procedura debitorul nu dispune a de nicio masura de
protectie legala . In cons ecinta, daca negocierile nu erau incununate de succes, sau daca
situatia economica a debitorului continua sa se deterioreze, intr -un final se deschide a
procedura insolve ntei prevazuta de Legea Insolventei, fie de catre debitor, fie de catre
oricare dintre creditorii sai. De aceea s -a impus reglementarea legală a procedurilor
preventive introducându -se concordatul preventiv si mandatul ad -hoc.
In anul 2010 a intrat în vi goare Legea nr. 381 din 10 decembrie 2009 9, privind
introducerea concordatului preventiv si mandatului ad -hoc.
Noua reglementare instituie mecanisme contractuale de evitare a insolventei,
prin proceduri amiabile de renegociere a creantelor sau a cond itiilor acestora ori prin
incheierea unui concordat preventiv, adresandu -se persoanelor juridice care
organizeaza o intreprindere aflata in dificultate financiara.
În înțelesul Legii nr. 381/2009, o întreprindere se află în dificultate atunci câ nd
potentialu l sau de viabilitate managerială și economică se află într -o stare dinamică
descrescă toare, dar al carei titular execută sau este capabil să execute obligaț iile
exigibile.
Mandatul ad -hoc reprezinta procedura confidentiala, declansata la cererea
debitorului, prin care un mandatar ad -hoc, desemnat de catre instanta, negociaza cu
creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si
debitor, in vederea depășirii stării dedificultate în care se află debitorul.
Concordatul preventiv10 reprezinta contractul incheiat intre debitor, pe de o
parte, si creditorii ce detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si
necontestate, pe de al ta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare a
intreprinderii sale si de acoperire a creantelor acestor creditori impotriva sa, iar
creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se
afla.
Legea nr. 381/2009 a intrat în vigoare începâ nd cu data de 13 ianuarie 2010.
Dispozițiile Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenței se completează cu cele ale

9 Publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 870 din 14 decembrie 2009
10 Gh.Piperea, O nouă realitate juridică, procedura concordatului preventiv, publicat in RRDA
nr.10/2009, p.87 și urm.

19
Codului civil, Codului de procedură civilă, Codului comercial și ale Regulamentului
(C.E.) 1.346/2000 referitor la procedurile de insolvență.11

1.4.2. Procedura reorgan izării reglementată de Legea nr.85/2006

Procedura reglementată de Legea nr. 85/2006 este o procedură concursuală,
colectivă, unitară, generală îndreptată împotriva comerciantului care se află în
insolvență, având ca scop acoperirea pasivului debitorului fie prin reorganizare
judiciară, fie prin lichidarea unor bunuri din patrimoniu până la stingerea pasivului, fie
prin faliment.
Procedura reorganizării constă în instituirea unei proceduri colective12 pentru
acoperirea pasivului debitorului aflat în inso lvență
Procedura reorganizării instituită prin Legea nr.85/2006, aduce modificări și
completări esențiale privind tratamentul aplicat comercianților, constituind
reglementarea general aplicabilă categoriilor de debitori prevăzute expres de lege.
Pentru a numite categorii de debitori sunt ap licabile reglementări speciale.
Astfel, instituțiile de credit li se aplică O.G nr.10/2004 privind falimentul instituțiilor de
credit 13. Societăților de asigurare li se aplică Legea nr.503/2004, privind redresarea
financ iară și falimentul societăților de asigurare. Reglementarea raportu rilor de drept
internațional privat în domeniul insolvenței face obiectul Legii nr.637/2002.14
Procedura insolvenței se poate realiza prin 2 căi: procedura generală și
procedura simplificată .
Conform art.1 alin.1 – Procedura generală se aplică următoarelor categorii de
debitori aflați în stare de insolvență sau de insolvență iminentă, cu excepția celor
prevăzute de art.1 alin.2 lit.c și d.
– societățile comerciale
– societățile cooperativ e
– organizațiile cooperative
– societățile agricole

11 Publica t in jurnalul oficial al comunităților europene nr.L.160 din 30 iunie 2000
12 Caracterul colectiv al procedurii insolvenței nu exclude posibilitatea ca un singur creditor să ceră
deschiderea procedurii (C.A B. s a V a com. dec. Nr.1450/2007 in C.A.B, Culege re,I 2007, p251)
13 M.Of.Partea I nr.84/30.01.2004. Ordonanța a fost aprobată cu midificări și completări prin legea
nr.278/2004(M.Of.Partea I nr.579.30.06.2004). Ordonanța a fost modificată și completată prin OUG
nr.37/2010
14 Publicată în M.Of.Partea I nr.9 31/19.12.2002

20
– grupurile de interes economic
– orice altă persoană juridică de drept privat care desfășoară și activități
economice.

Conform art.4 alin.2 – Procedura simplificată se aplică debitorilor aflați în stare
de in solvență, care se încadrează în una din următoarele categorii:
– comercianți, persoane fizice, acționând individual
– asociații familiale
– comercianți care fac parte din categoriile prevăzute la alin.1 și îndeplinesc una
din următoarele condiții: nu dețin nici un bun în patrimoniul lor; actele
constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite; administratorul nu poate
fi găsit; sediul nu mai există sau nu corespunde adresei din registrul comerțului;
În ambele variante ale procedurii se reglementează și o perioadă inițială de
observație, necesară pentru clari ficarea destinului debitorului.
În procedura simplificată este posibilă suprimarea acestei perioade de
observație, trecându -se direct la procedura falimentului. Atunci când este aplicată
perioada de observație, ea nu va dura mai mult de 60 de zile, necesare pentru a fi
verificate elementele menționate la art. 1 alin. (2) lit. c) și d).
În procedura generală, perioada de observație este cuprinsă între data
deschiderii procedurii și data confirmării planului sau, după caz, a intrării în faliment.

1.4.3. Demararea acțiunii judiciare. Introducerea cererii
Procedura insolvenței, ca procedura special ă se aplică debitorului în condițiile
prevăzute de Legea nr.85/2006. Legea înțelege prin debitor , orice persoană fizică sau
juridică de drept privat , care face parte din una din categoriile prevăzute la art.1. din
lege, care este în stare de insolvență.
Când a cțiunea se pornește la cererea debitorului cererea debitorului, însoțită de
înscrisurile e numerate la art. 28 din lege , trebuie să fie înregistrată la tribunal în termen
de maximum 30 de zile de la „apariția” stării de insolvență. Prin „apariția” stării de
insolvență se înțelege, constatarea de către debitor, pe baza datelor propriei
contabilit ăți, că fondurile sale bănești disponibile sunt insuficiente pentru a plăti

21
datoriile sale bănești, certe, lichide și exigibile, de mai mult de 30 de zile15. Natura
comercială, civilă, fiscală etc., a acestor datorii este indiferentă. Cuantumul acestor
datorii este, de asemenea, indiferent. Un prag valoric minim al creanțelor este
reglementat numai în ipoteza cererii introduse de creditor (art. 3 pct. 12). Judecătorul –
sindic prin incheiere, după analiza mijloacele de probă atașate cererii, precum și din
mărturisirea debitorului, va admite cererea deschizând procedura insolvenței împotriva
debitorului sau respingând cererea dacă motivele s -au dovedit a fi neîntemeiate .
Dacă procedura reorganizarii judiciare se declanșează prin cererea de intrare in
insolvenț ă pe care debitorul aflat in incapacitate de plată sau într -o stare iminentă de
insolvență, o înaintează tribunalului, la aceasta cerere, debitorul trebuie să atașeze în
mod obligatoriu o serie de acte, printre care se numară și declarația prin care debito rul
îți arată intenția de a intra în procedura de reorganizare și motivele acestuia. Formularea
cererii și anexarea actelor solicitate16 trebuie efectuată cu multă atenție deoarece în
cazul în care nu sunt depuse toate actele cerute de Legea Insolvenței sau actele depuse
sunt incomplete, judecatorul sindic va dispune intrarea debitorului în procedură
simplificată a insolvenței, chiar dacă acesta și -a manifestat intenția de a intra în
procedura de reorganizare.
Când acțiunea este pornită de creditor, cererea va avea conținutul minim
prevăzut la art. 31 și la cerere se vor anexa documentele justificative ale creanței și ale
celorlalte susțineri din cerere.
Este îndreptățit să ceară deschiderea procedurii creditorul definit la art. 3 pct. 6
contra unui debitor prezumat ca fiind în stare de vădită insolvență, definită la art. 3 pct.
1 lit. a), dacă posedă o creanță având un cuantum cel puțin egal cu pragul de 10.000 lei
prevăzut la art.3 pct. 12. Pentru creanțele izvorâte din raporturile juridice de muncă,
pragul este de 6 salarii medii pe economie.
În situația concursului mai multor cereri ale creditorilor, îndeplinirea condițiilor
pentru deschiderea procedurii se va analiza în raport de toate cererile, iar dacă se
înregistrează atât cererea d ebitorului cât și cele ale creditorilor, aceste cereri se
conexează.

15Debitorul aflat în stare de insolvență este obligat să ceară deschiderea procedurii, chiar dacă are un
singur creditor (C.A.B.,s a V -a com, dec.nr.1450/2007, în C.A.B., Culegere,I, 2007, p.251)
16 Legea nr.85/2006 cere anexarea: bilanțului, l ista cu bunuri a debitorului, lista creditorilor, listra cu
plățile si transferurile patrimoniale din urmă cu 120 de zile, lista activităților curente, contul de profit și
pierdere, listă cu membri grupului de interes economic, declarație in care debitorul iși arată intenția de a
intra in procedura simplificată sau reorganizare, declratie că nu a mai fost supus procedurii in ultimii 5
ani etc

22
Când cererea este înaintată de creditor, acesta trebuie să dovedească
incapacitatea de plată a debitorului, adică lipsa lichidităților. Simpla neplată la scadență
nu este o dovadă sufici entă, ci trebuie dovedită incapacitatea de plată a debitorului.
Deoarece dovada stării de insolvență a debitorului este dificilă Legea
nr.85/2006, consideră că insolvența este prezumată ca fiind vădită17, atunci cînd
debitorul, după 30 de zile de la scaden ță, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai
mulți creditori. In actuala reglementare, pentru protecția creditorilor, simplul fapt al
neplății datoriilor în 30 de zile de la scadență, dă dreptul creditorului să ceară aplicarea
procedurii insolvenței.¹
De aceea pentru a asigura și protecția debitorului, creditorul trebuie să facă
dovada lipsei disponibilului bănesc, in acest sens creditorul va stărui pe lângă debitor
să-i facă dovada în legătură cu incapacitatea de plată, pen tru a preveni calea abuzurilo r.
Cererea creditorului va fi comunicată debitorului în 48 de ore de la înregistrare.
Debitorul dispune de un termen de 10 zile în care fie recunoaște starea de insolvență,
fie o contestă. Dacă o contestă și ulterior contestația se respinge, debitorul nu m ai poate
cere reorganizarea judiciară. Debitorul poate cere obligarea creditorilor la cauțiune,
conform art. 33 alin. (3). Contestația debitorului va fi sau admisă odată cu respingerea
cererii creditorului sau va fi respinsă. Dacă nu este înregistrată cont estația debitorului,
se va continua procedura generală, fiind îndeplinite condițiile de la art. 3 pct. 24 sau se
va intra în procedura simplificată în situațiile prevăzute la art. 3 pct. 25.
Mijloacele de probă folosite pentru dovedirea insolvenței este n eplata datorată
lipsei de lichidități. Insolvența poate să rezulte și din mărturisirea debitorul ui (art. 27
din Legea 85/2006).18
Intrucât insolvența are la bază faptul material al neplății la scadență a datoriilor,
înseamnă că insolvența se poate proba cu dovezi din care să rezulte acest fapt, trebuind
dovedită și incapacitatea de plată a debitorului.
Un mijlor de probă, cu importanță deosebită în această materie îl constituie
înscrisurile din care să rezulte plățile neefectuate, termenele de plată precum și
atestarea lipsei disponibilului în contul debitorului. In privința insolvenței iminente,
dispoziția legii este clară. Debitorul trebuie să aducă dovezi din care să rezulte că el nu

17 Prezumția de insolvență este relativă,putând fi răsturnată de debitor prin dovezi de solvabilitate din
care să rez ulte că deține fonduri pentru plata datoriilor scadente. C.A.B. s. A VI -a com.,
dec.nr.1586/R/2007, în C.A.B., Culegere,II, 2007,p.398.
18 S.D.Cărpenaru, Probele în materie comercială, în RDC nr.2/1994,p.27 și urm.

23
va putea plăti la scadență datoriile exigibile pe care și le -a asumat c u fondurile bănești
de care va dispune la data scadenței.
Procedura reorganizării judiciare, condițiile aplicării, categoriile de debitori
supusi procedurii, dovezile insolvenței, participanții la procedură, conținutul și
desfășurarea procedurii, planul de reorganizare , reorganizarea judiciară, precum și
falimentul cu toate măsurile aferente procedurii, închiderea procedurii și răspunderea
membrilor sunt reglementate special prin Legea nr.85/2006 privind reorganizarea
judiciară .

1.4.4. Mențiunea triling vă

Obligația mențiunii trilingve este prevăzută de a rt. 45 din Legea nr.85/2006
După rămânerea irevocabilă a hotărârii de deschidere a procedurii , toate actele
și corespondența emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde,
în mod obligatoriu și cu caractere vizibile, în limbile română, engleză și franceză,
mențiunea : în insolvență, in insolvency, en proc edure collective.
După intrarea în procedura de reorganizare judiciară sau în procedura de
faliment, actele și cores pondența vor purta mențiunea : în reorganizare judiciară, in
judicial reorganisatio n, en redressement sau,respectiv , în faliment, in bankruptcy, en
faillite. În cazul intrării debitorului în procedura simplificată se va face mențiunea : în
faliment, in ban kruptcy, en faillite.
Dacă debitorul deține sau administrează o pagină de internet, organele de
conducere a debitorului sunt obligate să publice informațiile referitoare la starea
societății și hotărârea privind deschiderea procedurii insolvenței împotriv a debitorului.
În caz de nerespectare a obligațiilor de informare pentru prejudiciile suferite de terții de
bună -credință prin Încheierea de acte juridice cu debitorul în insolvență, răspunderea
aparține exclusiv persoanelor care au încheiat actele ca repr ezentanți legali ai
debitorului, fără a putea fi atacată averea debitorului.
Nerespectarea obligațiilor deinformare constituie contravenție și se sancțion ează
în condițiile art.148 din Legea nr.85/2006.

24
Obligația de consemnare se naște de la momentul în care hotărârea de
deschidere a procedurii rămâne irevocabilă și nu de la data pronunțării acesteia de către
judecătorul -sindic.19

1.4.5. Consecințele deschiderii procedurii

Principalele consecințe ale deschiderii procedurii, reglementate la art. 34 -6120
sunt:
– desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului (art. 34);
– obligarea debitorului să depună documente și să furnizeze informații (art. 35 și
art. 44);
– suspendarea proceselor contra averii debitorului precum și a procedurilor de
executare silită (a rt. 36) și posibilitatea ridicării suspendării (art. 39);21
– notificarea procedurii de deschidere (art. 37) ;
– continuarea furnizării serviciilor către debitor (art. 38);
– suspendarea cursului prescripției (art. 40);22
– înghețarea creanțelor negarantate (art. 41 );
– indisponibilizarea acțiunilor/părților sociale (art. 42);
– mențiunile trilingve din corespondența debitorului (art. 45);
– nulitatea actelor debitorului (art. 46);
– ridicarea dreptului de administrare (art. 47 -50);
– situația contractelor financiare calificat e (art. 51);
– compensarea creanțelor (art. 52);23
– regimul juridic al bunurilor debitorului vândute (art. 53);
– prezentarea raportului de 30 de zile de către administratorul judiciar, cu
propunerea privind procedura care va fi urmată (art. 54);

19 Ana Birchall – Procedura insolvenței -Reorganizarea Judiciară și procedura
falimentului – note de curs incluzând procedura concordatului preventiv și a mandatului
ad-hoc, ediția a III -a revizuită și adăugită, Editura Universul Juridic, București 2010 ,
p.122
20 Legea nr.85/2006 privind procedura ins olvenței , publicată în M.OF. nr.359 din 21.04.2006
21 De la data deschiderii procedurii, executările silite individuale se suspendă ăn faza ăn care se află, iar
orice act de executare săvârșit după data suspendării de drept este lovit de nulitate (C.A. Crai ova, s.com.
dec.nr.175/2007,in RDC nr.9/2007,p.122)
22 Nicoleta Țăndăreanu, Suspendarea acțiunilor, pentru realizarea creanțelor împotriva debitorului și a
termenelor de prescripție a acțiunilor , în RDC nr.4/1998, p.31 și urm.
23 Operațiunea compensației est e supusă controlului judecătorului -sindic, care verifică îndeplinirea
conditiilor compensației legale (C.A.B., s.com., dec.nr.3065/2006, în RRDA nr.10/2009, p.98)

25
– reconstituirea documentelor debitorului (art. 55);
– îndatoririle privind probele (art. 56);
– citațiile și notificările (art. 57);
– solicitarea de informații (art. 58);
– raportul de 60 de zile și aprobarea lui de către adunarea creditorilor (art. 59);
– adoptarea hotărârii adun ării creditorilor privind intrarea în faliment (art. 60).

Suspendarea proceselor și actelor de urmărire silită contra debitorului și a averii
sale se produc chiar dacă hotărârea de deschidere a procedurii nu este irevocabilă
conform art. 12 din Legea pri vind procedura insolvenței și conform dispozițiilor art.
720/8 Cod procedură civilă24. Creanțele care fac obiectul dosarelor suspendate se
înscriu, la cerere, în tabelul creanțelor care participă la procedura insolvenței

24 Suspendarea acțiunilor individuale împotriva debitorului nu are efect asupra codebitorilor solidari sau
fidejusorului. Nicoleta Țăndăreanu , Suspendarea acțiunilor, pentru realizarea creanțelor împotriva
debitorului și a termenelor de prescripție a acțiunilor , în RDC nr.4/1998, p.31

26

CAPITOLUL 2

PLA NUL DE REORGANIZARE JUDICIARĂ

2.1. Prevederi legislative.
Planul de reorganizare judiciară este reglementat de Legea nr.85/2006 în
secțiunea a VI -a, începând cu art.94 la art.106.
Planul de reorganizare constituie principalul instrument cu ajutoru l căruia
debitorul își desfășoară activitatea pe perioada reorganizării până la închiderea
procedurii sau, după caz, până la intrarea în faliment. Legea stabilește reguli speciale
privind persoanele abilitate să propună și să elaboreze planul , de asemenea și reguli cu
privire la: obiectul planului, cuprinsul planului, durata planului, durata reorganizării,
aprobarea planului, confirmarea planului , executarea planului etc.
Instituția procedurii planului are o istorie de aplicare comparativ scurtă în
compar ație cu experiența altor state în domeniul insolvenței
Atât vechea reglementare25 cât și noua reglementare privind procedura
insolvenței nu definește planul de reorganizare. Legea definește reorganizarea ca fiind
procedura care se aplică debitorului, per soană juridică, în vederea achitării datoriilor
acestuia, conform programului de plată a creanțelor.
Intr-o opinie 26 planul de reorganizare este considerat ca fiind un act
multilateral , având o natură complexă : contractual ă, jurisdicțională și legală.
O altă opinie 27 defineste planul de reorgani zare ca fiind un instrument juridico –
economic elabor at cu anticipație cuprin zând o serie de operațiuni de natură juridică,

25 Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizării și lichidării judiciare, publicată in M.Of.
nr.1130/29.06.1995
26 I. Schiau, op.cit, pag.220
27 2 M.N. Costin, I Schiau, T Prescure, Reorganizarea si lichidarea judiciară – analiză de legislație și
doctrină, 1997, pg.64

27
economică și social, destinată să conducă la restructurarea și continuarea activității
debitorului și plata pasivului acestuia sau dacă acest lucru nu este posibil, să ducă la
lichidarea prin vânzarea planificată a bunurilor debitorului pentru a obține valoarea
maximă.
Legea 85/2006 privind procedura insolvenței, în cadrul Secțiunii a 5-a „Planul“,
articolul 95, al in.(1) prevede că :
Art. 95 . – (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in
raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare
disponibile si cu cererea piet ei fata de oferta debitorului si va cuprinde masuri
concordante cu ordinea p ublică , inclusiv in ceea c e priveste modalitatea de selecție,
desemnare și înlocuire a administratorilor ș i a directorilor .
(2) Plan ul de reorganizare va cuprinde î n mod obliga toriu program ul de plată a
creanț elor. Creanțele î nscrise ca benefic iare ale unei cauze de preferința î n tabelul
definitiv al crea ntelor pot fi purtatoare de dobânzi ș i alte accesorii .
Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu
posibilitățile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și
cu cererea pieței față de oferta debitorului și va curpinde măsuri concordante cu ordinea
publică, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de selecție, desem nare și înlocuire a
administratorilor și directorilor.

2.2. Cadrul instituțional – Organele care aplică procedura

Organel e care aplică procedura sunt:
– instanțele judecătorești;
– judecătorul -sindic;
– administratorul judiciar;
– lichidatorul28
Instanțele ju decătorești
Art.6 din lege dispune că toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu
excepția recursului, sunt de competența tribunalului în a cărui rază teritorială își are
sediul debitorul, astfel cum figurează acestea în registrul comerțului, respec tiv în

28 Organele menționate sunt obligate să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor
prevăzute de lege,precum și realizarea ăn condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți
la aceste acte și operațiuni(art.5 alin. din lege)

28
registrul societăților agricole sau în registrul asociațiilor și fundațiilor. Același articol
prevede că aceste prevederi sunt exercitate de un judecător -sindic. Art.8 din lege
prevede competența curții de apel în soluționarea recursului declarat îm potriva
hotărârilor pronunțate de judecătorul -sindic în temeiul art.11. În consecință, instanțele
sunt: tribunalul, cu plenitudine de competență în primă instanță și curtea de apel, ca
instanță de recurs.

Judecătorul -sindic
Art. 9 prevede că repartizar ea cauzelor având ca obiect procedura prevăzută de
lege judecătorilor desemnați ca judecători -sindici se realizează potrivit art.53 din legea
nr.304/2004 privind organizarea judiciară republicată, în mod aleatoriu, în sistem
informatizat. Atribuțiile sunt prevăzute de art.11 din lege.29
Judecătorul -sindic în activitatea sa se poate sprijini pe persoane de specialitate – art.10
prevede că, în îndeplinirea îndatoririlor sale, judecătorul -sindic va putea numi de
asemenea, prin încheiere, persoane de specialitat e, stabilindu -le și renumerația.
Doctrina le -a numit deja „auxiliari ai judecătorului -sindic”.

Administratorul judiciar
Administratorul judiciar este potrivit art.3 pct.27 din lege, persoana fizică sau
juridică, practician în insolvență30, autorizat în co ndițiile legii, desemnat să își exercite
atribuțiile prevăzute de art.20 în perioada de observație și pe durata procedurii de
reorganizare. Este desemnat provizoriu de judecătorul -sindic, apoi confirmat sau
propus de adunarea creditorilor, în condițiile ar t.19. Atribuțiile sale sunt prevăzute de
art.20 din lege și i se pot stabili de către judecătorul -sindic și orice alte atribuții, cu
excepția celor date în competența ex clusivă a judecătorului -sindic.

Lichidatorul
Lichidatorul este definit de art.3 pct. 28 drept persoana fizică sau juridică,
practician în insolvență, autorizat în condițiile legii, desemnată să conducă activitatea
debitorului și să exercite atribuțiile prevăzute de art.25 în cadrul procedurii
falimentului, atât în procedura generală, cât ș i în cea simplificată.

29 Legea nr.85/2006 privind procedura ins olvenței , publicată în M.OF. nr.359 din 21.04.2006
30 Statutul juridic al practicienilor în insolvență este reglementat prin OUG nr.86/2006,privind
organizarea activității practicienilor în insolvență

29
Desemnarea sa se face de către judecătorul -sindic, în cazul trecerii la faliment,
cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art.19, 21, 22, 23 și 102 alin.5 din lege.
Când se stabilesc atribuțiile lichidatorului de către judecăto rul-sindic încetează
atribuțiile administratorului judiciar.
Dispozițiile art.24 alin.3 prevăd că poate fi desemnat lichidator și
administratorul judiciar desemnat anterior în cauză.
Atribuțiile lichidatorului sunt prevăzute de art.25 din lege .
După i ntrarea în faliment, conform prevederilor art. 18 alin. (2) lit. f), participă
la inventar, semnând actul, primește raportul final și bilanțul de închideri, participă la
ședința convocată pentru soluționarea obiecțiunilor și aprobarea raportului și primeșt e
notificarea închiderii procedurii. Conform art. 78 tot în cazul procedurii simplificate
administratorul special participă, în calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea
acțiunilor prevăzute la art. 79 și 80, și formulează contestații în cadrul procedurii.

2.3. Alți participanți la procedura insolvenței

Adunarea creditorilor – nu este definită de lege, dar analiza logică a actului
normativ impune concluzia că ea se compune din totalitatea creditorilor participanți la
aceeași procedură. Condițiile de convocare, de funcționare a ședințelor, de cvorum și de
majoritate pentru luarea hotărârilor sunt prevăzute la art.13 -15 din lege.
Comitetul creditorilor – Primul comitet al creditorilor este desemnat de
judecătorul -sindic, care, în baz a propunerilor, va desemna și un președinte al acestui
comitet. Comitetul va putea fi schimbat la prima ședință a adunării creditorilor.
Semnificativ este faptul că judecătorul -sindic va putea cere asistența comitetului
creditorilor sau a unui delegat al a cestuia (art.16). Atribuțiile și actele comitetului
creditorilor sunt prevăzute de art.17 din lege.
Administratorul special este definit de art.3 pct.26 din lege drept reprezentantul
desemnat de adunarea generală a acționarilor / asociaților debitoru lui persoană juridică
să efectueze în numele și pe seama acestuia actele de administrare necesare în
perioadele de procedură când debitorului i se permite să -și administreze activitatea și să
le reprezinte interesele în procedură pe perioada în care debito rului i s -a ridica dreptul
de administrare. Același persoane legale dispun cu privire la modul de desemnare a
administratorului special, iar atribuțiile acestuia din urmă sunt prevăzute de art.18
alin.2 din lege.

30
2.4. Necesitatea planului
La baza reorgan izării stă negresit un plan de reorganizare prin care se urmărește
și se trasează conditiile prin care se realizează . Reorganizarea31 se poate realiza prin:
– restructurarea și continuarea a ctivitătii debitorului
– lichidarea unei p ărți din activ , în măsu ra necesară acoperirii pasivului
– lichidarea totală a bunurilor din averea debitorului

Restructurarea și continuarea activitătii presupune efectuarea unor modificări
structural în activitatea debitorului, cu menținereaspecificului, insă cu adaptarea
modului de desfășurare a activitătii în raport cu resursele existente și cu cele ce vor fi
atrase.
Lichidarea unei p ărți din activ presupune vânzarea unor bunuri individual sau
în bloc, ori distribuirea lor către creditori în contul creanțelor lor , în măsura necesară
acoperirii pa sivului.
Lichidarea totală presupune vânzarea planificată a tuturor bunurilor, individual
sau în bloc și transmiterea lor către una sau m ai multe persoane fizice sau juridice ori
distribuirea lor către creditori în contul creanțelor lor.
Reorganizarea nu este posibilă în lipsa unui plan de reorganizare propus de persoanele
legal îndreptățite și confirmat de judecătorul -sindic.

2.5. Titularii dreptului de a propune planul de reorganizare
Pentru a propune un plan de reorganizare viabil trebuie pornit de la analiza și
diagnosticul financiar al societății, care va indica dacă există posibilitatea redresării
într-un interval de până la trei ani. Nu toate societățile pot propune un plan de
reorganizare, având în vedere gradul de îndatorare și indicatorii financiari dezastruoși
în momentul intrării în insolvență. Tot odată, la propunerea unui plan trebuie analizată
și încrederea creditorilor în posibilitatea firmei de a se redresa, încredere influențată de
relația istoric ă a colaborării, precum și a cauzelor care au îm pins societatea în
insolvență. Cine poate depune planul? Art.94 din L egea nr.85/2006

31 Ion Turcu – Legea procedurii insolvenței. Comentariu p e articole. p.46

31
Trei categorii de perso ane din participanții la procedură :
– debitorul,
– administratorul judiciar,
– creditorii.

2.5.1. D ebitorul
Debitorul prin administr atorul special, poate propune un plan de reorganizare ,
dar numai cu aprobarea adunării generale a acționarilor/asociaților și cu condiția
manifestării intenției de reorganizare prin cererea introductivă. Planul poate fi p ropus
de debitor în termen de 30 de zile de la afișarea tabelului definitiv de creanțe.
Spre deosebirede vechea reglementare32, noua lege privind procedura
insolvenței,nu mai dă posibilitatea debitorului să propună un plan de reorganizare
judiciară în cond ițiile în care nu și -a declarat starea de insolvență, potrivit obligației
impuse prin art.27 alin.1 din lege. În acest caz, la cererea creditorului și dacă debitorul
nu contestă, în termenul legal, că ar fi în stare de insolvență, judecătorul -sindic va
pronunța o hotărâre de deschidere a procedurii generale.33
Nu va putea propune un plan de reorganizare debitorul care, într -un interval de
5 ani anteriori formulării cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii
insolvenței și nici debitorul ca re a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru
infracțiuni prevăzute în Legea nr. 21/1996 sau ai căror administratori, directori și/sau
asociați au fost condamnați pentru bancrută frauduloasă, gestiune frauduloasă, abuz de
încredere, înșelăciu ne, delapidare, mărturie mincinoasă, infracțiuni de fals ori
infracțiuni prevăzute de Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani a nteriori deschiderii
procedurii.

2.5.2. Administratorul judiciar
Examinând situația economică a debitorului, administratorul judic iar cunoaște
situația patrimonială, fiind astfel în măsură să p ropună un plan de reorganizare.
Administratorul judiciar poate propune un plan de reorganizare de la data
desemnării sale și până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data afișării

32 Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizării și lichidării judiciare, publicată in M.Of.
nr.1130/29.06.1995
33 S.D. Cărpenaru, V.Nemeș, M.A.Hotca, op.cit.p.141

32
tabelului definitiv de creanțe, cu condiția să -și fi manifestat această intenție până la
votarea raportului prevăzu t la art. 59 alin. (2) din lege, adică a raportului asupra
cauzelor insolvenței, prin care acesta poate propune fie trecerea la faliment fie
continurea perioadei de observație, apreciind că există premise concrete pentru
reorganizare.
2.5.3. Creditorii
Legea insolvenței dispune, în art. 94 alin. (1) lit. c), că unul sau mai mulți
creditori care și -au anunțat această intenție până la votarea ra portului prevăzut la art. 59
alin. (2), deținând împreună cel puțin 20% din valoarea totală a creanțelor cuprinse în
tabelul definitiv de creanțe, au posibilitatea întocmirii și propunerii unui plan de
reorganizare. Creditorii pot propune planul de reorgan izare în termen de 30 de zile de la
data afișării tabelului definitiv de creanțe.
Perioadele pot fi prescurtate, la cererea oricărei p ărți interes ate, pentru motive
întemeiate. Persoanele îndreptățite pot depune mai multe planuri care vor fi analizate
temeinic.
2.5.4. Debitorul, administratorul judiciar și creditorii
Din art 59 alin.3 reiese că persoanele enumerate, pot propune un plan de
reorganizare și împreună. Astfel, textul prevede expres că administratorul judiciar poate
propune planul împreună cu debitorul la cererea acestuia sau ămpreună cu creditorii.

2.6. Natura juridică a planului de reoganizare

Din analiza prevederilor legale referitoare la planul de reorganizare, a
modalităților de aprobare și a efectelor acestuia, rezultă că planul d e reorganizare are o
triplă natură juridică: contractuală, judiciară și legală.
Natura juridică contractuală a planului de reorganizare34, decurge din faptul că
este propus de către anumite persoane îndreptățite să propună un astfel de plan.
Natura jurid ică a planului de reorganizare35,este dată de faptul că acesta este
confirmat de către judecătorul -sindic, după acceptarea si votarea in adunarea
creditorilor.

34 Nicoleta Țăndăreanu, Procedura reorganizării judiciare , p.220

33
Natura legală36 a planului de reorganizare este dată de îmărejurarea că legea
reglementează efect ele acestuia față de debitor și creditori.

2.7. Etapele de parcurs in cadrul procedurii planului de reorganizare judiară

– propunerea unui plan de reorganizare –art.94
– admiterea sau respingerea planului de c ătre judecătorul -sindic – art.98
– publicitatea pr opunerii planului – art.99
– votarea planului în adunarea creditorilor – art.100
– confirmarea planului de către judecătorul -sindic – art.101
– executarea planului – art.102 și urm.

35 Ion Sc hiau, op.cit, p.220
36 Ibidem, p.219

34

CAPITOLUL 3

CONȚINUTUL PLANULUI DE REORGANIZARE

Cu siguranță procedura reorganizării judiciare presupune continuarea activității
debitorului cu încercarea acestuia de a se redresa, de a se salva din punct de vedere
economic și de a începe sau a continua plata datoriilor sale.
Planul de reorganizare este, de fapt, un plan de afaceri, cu toate caracteristicile
necesare. În plus, el trebuie să conțină câteva puncte prevăzute expres în Legea
insolvenței, Legea nr. 85/2006.
Menționăm mai jos câteva dintre cele mai importante elemente care trebuie
introduse astfel:
– va fi prevăzut, în mod obligatoriu, programul de plată a creanțelor la data
deschiderii procedurii. Plata creantelor propusa prin planul de reorganizare
poate fi totala sau partiala.
– categoriile de creanțe care nu sunt defavorizate.
– tratamentul creanțelor def avorizate (dacă există).
– dacă și în ce măsură vor fi descărcați de răspundere debitorul, membrii grupului
de interes ecomomic, asociatii din societățile în nume colectivși asociații
comanditați
– ce despăgubiri le vor reveni tuturor categoriilor de creditori prin comparație cu
sumele pe care aceștia le -ar fi primit în cazul falimentului.
Potrivit dispozițiilor art. 94 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, planul de
reorganizare va putea să prevadă fie restructurarea și continuarea activității debitorului,
fie lic hidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinație a celor două variante de
reorganizare.

35
Pentru a avea șanse de a fi pus în practică și respectat, planul trebuie întocmit de
specialiști în măsură să ofere elaborarea unor previziuni economico -financiare realiste,
luând în calcul situația actuală a firmei și a pieței în care evoluează, dar și prognozele
economice pe perioada desfășurării planului. Dacă previziunile de bugete și cashflow
nu vor putea fi atinse, atunci planul are toate șansele de a fi întrerupt și de a se dispune,
chiar și la cererea unuia dintre creditori, intrarea în faliment a societății.
Legea insolvenței reglementează în art. 95 -97 conținutul planului de reorga –
nizare judiciară, conținut care va fi adaptat în raport de specificu l debitorului și de ceea
ce urmărește prin reorganizare, dar va cuprinde în mod obligatoriu programul de plată a
creanțelor37. Astfel, planul va cuprinde măsuri de ordin organizatoric, 38măsuri de ordin
financiar, măsuri de ordin social și de muncă, termenul de realizare a planului, precum
și programul de plată a creanțelor.
Deși legea nu precizează în mod expres toate elementele componente ale
planului din punct de vedere structural planul mai trebuie să cuprindă elemente
referitoare la:
– managementu l societății, piețele pe care aceasta acționează,
– prezentarea activului societății,
– necesarul de investiții, previziunea recuperării creanțelor deținute,
– evaluarea patrimoniului,
– surse de fina nțare pe perioada reorganizării: finanțarea prin aport de nume rar,
finanțarea prin credide bancare, finanț area prin vânzarea unor active,
– pasivul societății,
– tabelul creditorilor și categoriile de creditori, modalități de acoperire a
datoriilor -programul de plată a creditelor.
– previziunea situațiilor financiare ale societății pe perioada reorganizării,
– contul de profit și pierdere, situația fluxului de numerar.
Planul de reorganizare trebuie să indice perspectivele de reorganizare ale
debitorului cu mijloacele financiare disponibile în raport de condițiile pieței. Planul va
cuprinde, de asemenea, măsuri concordante cu ordinea publică, inclusiv în ceea ce

37 Programul de plată este un tabel de menționat în planul de reorganizare care cuprinde sumele pe care
debitorul se obligă să leplătească creditorilor și termenele de plată (art.3 pct.22)
38 Măsurile trebuie să fie realis te, adică să ofere șansele obiective de realizare. Condiția nu este
îndeplinită dacă planul se bazează pe eventualitatea obținerii unui credit bancar de o valoare apreciabilă
și o creanță a cărei existență nu este sigură (C.A.B., s.a VI com. dec.nr.300/R/2 005)

36
privește modalitatea de selecție, desemnare și înlocuire a administratorilor și a
directorilor. Executarea planului de reorganizare nu va putea depăși durata de 3 ani,
socotiți de la data confirmării planului. Planul va indica perspectivele de redresare ale
societatii, mijloacele de finantare, cererea pietei etc.
Măsurile adecvate pentru punerea în aplicare a planului de reorganizare sunt
prevăzute în cuprinsul a rt. 95 lin. 6 din lege.

3.1. Măsuri le de ordin economic și organizatoric

Potrivit art. 95 alin. 1, planul de reorganizare va indica, în funcție de modul de
reorganizare propus , perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul
activit ății debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de
oferta debitorului, specificând măsurile adecvate pentru punerea sa în aplicare, cum ar
fi:
– reorganizarea prin continuarea activității sau reorganizarea prin lichidarea tot ală
sau parțială a unor bunuri;
– păstrarea, în întregime sau în parte, de către debitor, a conducerii activității sale
prin administratorul special, inclusiv dreptul de dispoziție asupra bunu rilor din
averea sa ( dar cu supravegherea activității sale de căt re administratorul judiciar
desemnat);
– modificarea actului constitutiv al debitorului, în condițiile Legii nr. 31/1990,
dacă reorganizarea implică astfel de modificări, cum ar fi fuziunea debitorului
sau alte modificări în organizarea și conducerea debitor ului. Prin derogare de la
prevederile Legii nr. 31/1990 și ale Legii nr. 297/2004, planul propus de
creditori poate prevedea modificarea, (fără acordul statut ar al membrilor sau
asociaților sau acționarilor debitorului ), actului constitutiv, dacă se îndep linesc
cumulativ următoarele condiții:
– planul propus de debitor oferă o recuperare mai redusă a creanțelor debitorului;
– în caz de faliment, membrilor sau asociaților/acționarilor debitorului nu li s -ar
cuveni nimic din distribuire;
– membrii sau asociații/ac ționarii debitorului refuză să participe la planul propus
de creditori;

37
– transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului către una ori
mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior ori ulterior
confirmării planului;
– lichid area tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat ori în
bloc, libere de orice sarcini, potrivit art. 116 -120 din lege, sau distribuirea
acestora către creditorii debitorului, în contul creanțelor pe care aceștia le au
față de averea deb itorului;
– aspecte privind activitatea viitoare a întreprinderii, ținându -se seama de
specificul activității debitorului. Aceasta presupune trasarea unor obiective, a
unor ținte ce trebuie atinse în orizontul de timp planificat sub aspectul angajării
unor n oi afaceri, lansării pe piață a unor produse și servicii sau îmbunătățirii
calității și cantității produselor și serviciilor deja lansate. Deși legea se referă la
posibilită țile de redresare în raport de specificul a ctivității debitorului , nu
trebuie să în țelegem neapărat menținerea obiectului principal al activității.
Atingerea scopului legii, redresarea debitorului, se poate realiza în mod efectiv
numai lăsându -se posibilitatea debitorului de a întreprinde noi afaceri în oricare
dintre domeniile de activi tate statutare sau chiar necuprinse în actele
constitutive, cu modificarea corespunzătoare a acestora.
– planul strategic sau planurile de acțiune pentru realizarea obiectivelor pro puse
precum și posibilitățile de implementare a acestui plan. Adică adoptar ea unei
politici corespunzătoare de management, marke ting, măsuri organizatorice și
structurale.
– posibilitățile de redresare în raport cu poziția pe piață a debitorului, în acest
sens vor trebui stabilite măsuri pentru punerea în valoare a competențe lor
debitorului în domenii de vărf ale pieței , pentru creșterea numărului și loialității
clienților beneficiari ai produselor și serviciilor, pentru practicarea unor prețuri
cât mai scăzute, pentru întărirea mărcii produselor pe piață, precum și pentru
lansare a unor tehnologii superioare.

Toate acestea sunt s emne ale punctelor forte ale unui comerciant și de aceea
trebuie să li se acorde o atenție deosebită, ele constituind fundamentul unui plan
credibil în fața creditorilor. Pentru realizarea unei poziții c ât mai avantajoase pe piață,
fapt ce constituie cheia redresării, debitorul trebuie să urmărească atragerea unor

38
grupuri de clienți noi, cucerirea unor noi piețe sau segmente de piață, diversificarea sau
extinderea gamei produselor.
– măsuri pentru creșter ea rentabilității comerciantului , pentru real izarea unei
marje de profit bună , ca urmare a asigurării unui raport bun între profit și
costuri.
– măsurile de ordin organizatoric vizează o redimensionare a întreprinderii în
raport cu obiec tivele de ordin economi c preconizate . Ele se referă la posturile și
compartimentele de muncă, modul de constituire, grupare și subordonare,
legăturile ce se stabilesc între aceste entități. Redimensionarea presupune
reducerea posturilor de muncă la același volum de activitate, d epartamentarea
lor și specializarea muncii în scopul creșterii eficienței, îmbunătățirea fluxului
de legături în interiorul întreprinderii, îmbunătățirea raporturilor de sub ordonare
prin participarea persoanelor antrenate în structurile inferioare și medi i la
elaborarea deciziilor și punerea lor în acțiune.

Planul de reorganizare prin continuarea activității , trebuie să cuprindă asemenea
măsuri de redimensionare a întreprinderii încât să aibă eficiența de atingere a
obiectivelor propuse. Supradimensionar ea sau subdimensionarea structurii
organizatorice a întreprinderii sau lipsa unor măsuri de redimensionare pot duce la
eșecul restructurării și pot constitui o piedică pentru convingerea creditorilor de
realismul planului.
Lipsa din plan a unei strategii clare, existența unor canale de distribuție slabe și
carențe în derularea activității , sunt semne ale unor puncte slabe ale unei companii,
ceea ce face ca posibilitatea de redresare să fie redusă, iar un plan care nu conține
măsuri concrete riscă să nu fi e credibil în fața creditorilor.

3.2. Măsuri le de ordin financiar

Resursele financiare sunt unul dintre cele mai importante mijloace pentru
reușita reorganizării. De aceea, propunătorul planului va trebui să acorde o atenție
deosebită punerii în valoare a res urselor financiare interne, dar și să urmărească
atragerea unor resurse externe.
Planul de reorganizare va indica, în funcție de modalitatea de reorganizare
propusă:

39
– resursele financiare interne pentru susținerea realizării planului, existente sau
care vor exista în viitor. Pentru punerea în valoare a resurselor financiare interne
propunătorul planului , trebuie să realizeze o inventariere cât mai exactă a
bunurilor și disponibilităților bănești ale debitorului și să stabilească o strategie
clară pent ru recuperarea resurselor bănești de la clienții săi. Totodată, vor trebui
avute în vedere bunuri și sume de bani ce vor fi obținute de la viitori clienți sau
beneficiari, pe ba za unei strategii bune de lucru . Propunătorul planului , va
trebui să stabileasc ă destinații de utilizare cât mai rentabilă și mai eficientă a
resurselor.
– antrenarea unor resurse financiare externe39, prevăzând în plan măsuri exacte de
antrenare a acestora. Resursele externe pot fi obținute pe mai multe căi:
– majorarea capitalului soci al al debitorului comerciant, este una dintre sursele de
finanțare externă dintre cele mai rentabile, deoarece presupune intrarea în
patrimoniul debitorului a unor resurse nerestituibile și fără dobândă, dividendele
asociaților urmând să fie plătite numai în măsura în care există profit. Această
sursă de finanțare este foarte rentabilă la societățile pe acțiuni sau în comandită
pe acțiuni , care pot atrage resurse foarte mari prin majorarea capitalului.
– emiterea de titluri de valoare/obligațiuni de către deb itor sau de persoanele
cărora li se transmite eventual activul și pasivul debitorului, în condițiile
prevăzute de Legea nr. 31/ 1990 și de Legea nr. 297/2004 sau eventual ,
conversia datoriilor în titluri de valoare. Pentru înscrierea în plan a unei
emisiuni de titluri de valoare care să fie distribuite creditorului în contul
creanței sale împotriva averii debitorului , este necesar acordul expres, în scris,
al creditorului care urmează să pri mească titlurile de valoare emise, acord ce se
va da înainte de adm iterea planului de către judecătorul -sindic, în conformitate
cu prevederile art. 98 alin. 3. Planul de reorganizare nu poate prevedea
conversia crean țelor bugetare în titluri de valoare.
– credite de la bănci, credite în cadrul programelor naționale guverna mentale de
finanțare, credite în cadrul unor linii de finanțare interna țională. Î n timp ce
primele două surse externe sunt sigure, ele fiind deja hotărâte la data votării
planului de către creditori, creditele sunt doar surse posibile. Pentru a face
credibil un plan de reorganizare care se bazează pe surse de finanțare din credite

39 S.D. Cărpenaru, V. Nemeș, M.A. Hotca, op.cit, p.265

40
este necesar ca propunătorul planului să ofere anumite garanții, ca de pildă
scrisori din partea unor organe de finanțare care își exprimă disponibilitatea de a
negocia acordare a unor astfel de credite.
– împrumuturi de folosință a unor echipamente și utilaje, reprezintă o sursă de
finanțare externă foarte avantajoasă, în condițiile în care nu există fonduri
pentru investiții, iar restructurarea activității necesită investiții în noi tehnologii.
Împrumuturile de folosință de echipamente și utilaje , se pot realiza prin
intermediul contractelor de leasing. Echipamentele și utilajele sunt folosite în
procesul de producție perioade îndelungate d e timp, în schimbul unui preț de
folosin ță, calculat astfel încât să asigure amortizarea lor, debitorul având
opțiunea cumpărării lor la sfârșitul perioadei la valoarea reziduală, putându -se
practica leasingul cu clauza fermă de cumpărare .

3.3. Măsuri le de ordin social și de muncă

Planul va trebui să prevadă:
– măsura în care vor fi menținute contractele de muncă ale tuturor salariaților sau
ale unei părți din salariați;
– modul în care se vor face disponibilizările;
– măsurile de ordin social de care vor beneficia persoanele disponibilizate.

Măsurile se referă la menținerea, reducerea sau mărirea numărului locurilor de
muncă, menținerea sau mărirea salariilor, modificarea programului de lucru, alte
drepturi acordate personalului menținut, precum și drepturi acordate personalului ce va
fi disponib ilizat, facilități de ordin social acordate persoanelor încadrate în muncă,
precum și orice alte asemenea măsuri. Dacă proiectul planului de reorganizare prevede
restrângeri de personal din rațiuni economice, vor trebui respectate prevederile
imperative di n Codul muncii și alte legi speciale, precum și prevederile contractului
colectiv de muncă.
Redresarea debitorului depinde în mare măsură de perspectivele de redresare și
măsurile concordante, prevăzute în plan, conform dispozițiilor art.95, ” giganticul
articol cu peste 1000 de cuvinte„ 40

40 Ion Turcu, op.cit. p.386

41
Scopul final al oricarei actiuni de reorganizare judiciară este salvarea societății
aflată în incapacitate temporară de plata, de la faliment. Modul în care societatea
intenționează să evite falimentul trebuie prezentat spre aprobare creditorilor sub forma
unui document care poarta numele de "plan de reorganizare".
Planul de reorganizare, este de fapt un plan de afaceri având toate
caracteristicile acestuia. Diferența principală este că în loc ca acest plan de afaceri s ă fie
prezentat unei banci sau unui alt investitor financiar, el va fi supus aprobării
persoanelor cărora societatea le datorează deja bani – creditorii, iar aceast ă activitate
este reglementată prin legea insolvenței.

3.4. Termenul de propunere a planulu i de reorganizare
Propunerea planului de reorganizare trebuie să se facă în termen de 30 de zile de
la data afișării tabelului definitiv de creanțe.
Nerespectarea termenelor prevăzute de lege pentru depunerea planului, se
sancționează cu decăderea d in acest drept și adoptarea dispoziției procedurii
falimentului41.
Potrivit art.94 alin. 2 din lege, judecătorul -sindic poate scurta pentru motive
temeinice, la cererea oricărei personae interesate, termenul de 30 de zile. In lipsa unei
dispoziții exprese, se consider că judecătorul -sindic nu poate prelungi termenul, dar
fiind un termen de decădere, se consider că sunt aplicabile dispozițiile art.103 C.pr.civ.
privind repunerea în termen, în caz de împiedicare dintr -o împrejurare mai presus de
voința părții, de a depune planul în termenul stabilit de lege.

3.5. Publicitatea pla nului de reorganizare judiciară
Buletinul procedurilor de insolventa, denumit in continuare BPI, este publicația
editată de Oficiul National al Registrului Comertului, care are drept scop publicarea
citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de
instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar după deschiderea
procedurii de insolvență prevazute de Lege a nr.8 5/2006 , precum și a altor acte care,
potrivit legii, trebuie publicate.

41 C.A. Timișoara,s.com.cont.adm. dec.nr.1194 din 14 noiembrie 2002, in RDC nr.5/2004, p.219

42

Publicit atea pl anului cuprinde trei operațiuni:
– depunerea,
– comunicarea
– publicitatea.

Planul de reorganizare întocmit de persoanele și în condițiile prevăzute de lege,
trebuie dep us în copie, la grefa tribunalului și la oficiul registrului comerțului și va fi
comunicat debitorului, prin administratorul special, administratorul judiciar și comitetul
creditorilor.
Administratorul judiciar este obligat să publice în termen de 5 zile de la
depunerea planului un anunț referitor la acesta, în Buletinul procedurilor de insolvență ,
cu indicarea celui care l -a propus, a datei când se va vota cu privire la plan în adunarea
creditorilor, precum și a faptului că este admisibilă votarea prin corespondență [art. 99
alin. (2) din lege].
Potrivit art.99 alin.4 din momentul publicării anunțului, toate părțile interesate
vor fi socotite că au cunoștință de plan și de data de exprimare a votului.

3.6. Votarea planului de reorganizare judiciară

Cine poate vota planul de reorganizare și cum se votează?
Potrivit art.100, votarea planului se realizează într -o ședință a adunării
creditorilo r convocată de administratorul judiciar. Ședința adunării creditorilor se va
ține în termen de 20 până la 30 de zile de la publicarea planului în Buletinul
Procedurilor de Insolvență, termen ce este stabilit de administratorul judiciar și făcut
public prin anunțul respectiv.
Numai creditorii ale căror creanțe sunt cuprinse în tabelul definitiv al creanțelor
vor vota cu privire la plan. Creditorii cu drept de vot, prezenți vor vota personal sau
prin reprezentanți impurterniciți special pentru participarea l a votul planului
La ședința adunării creditorilor, participă și votează separate, în cadrul fiecărei
categorii de creanțe, fiecare beneficiind de un drept de vot, următorii creditori cu :

43
– creanțe garantate42;
– creanțe salariale;
– creanțe bugetare;
– creanțe chi rografare (negarantați) fără de care activitatea debitorului nu se poate
desfășura și care nu pot fi înlocuiți;
– alte creanțe chirografare

Pentru a putea fi aprobat, planul de reorganizare va trebui votat în adunarea
creditorilor de cel puțin jumătate plus unul din urm ătoarele categorii distincte
decreanțe: creanțe garantate; creanțe salariale; creanțe bugetare; creanțe chirografare
Menționăm că un plan va fi considerat acceptat de o categorie dacă este acceptat
cu o majoritate absolută din valoarea creanțe lor din acea categorie. Totodată, dacă la
masa credală avem înscrise doar două categorii de creanțe, planul se consideră acceptat,
în cazul în care categoria cu valoarea totală cea mai mare a creanțelor , a acceptat
planul.
Rezultatul votului asup ra planului se consemnează într -un proces -verbal, care
potrivit art.14. alin. 6 din lege, va fi semnat de administratorul judiciar și de m embrii
comitetului creditorilor.

3.7. Programul de plată a creanțelor
Planul de reorganizare va cuprinde în mod obl igatoriu programul de plată a
creanțelor care pornește de la tabelul definitiv de creanțe și cuprinde:
– cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creanțe
pe care debitorul se obligă să le plătească acestora;
– modul și termenele la care debitorul urmează să plătească aceste sume.
Modul de stingere propus în plan urmând a fi votat de creditori, ca parte
integrantă a planului. Din momentul confirmării planului, stingerea creanțelor se
realizează conform programului de plată, care este obligatoriu.
Propunătorul planului poate să prevadă stingerea integrală a creanțelor, la
anumite termene ca varianta cea mai optimista și mai convenabilă pentru creditori.
Propunătorul planului poate să prevadă stingerea unui anumit procent a tutur or

42 Ion Turcu – legea procedurii insolvenței. comentariu pe articole. p.55

44
creanțelor sau a unor categorii de creanțe, dar aceasta trebuie acceptată de creditori, iar
pentru comparație trebuie menționată în plan situația stigerii creantelor prin
reorganizare versus faliment .
Planul va trebui să prevadă în mod obligatoriu, ipo teza neîndestulării integrale a
creanțelor, categoriile de creanțe care nu sunt defavorizate si tratamentul categoriilor de
creanțe defavorizate, precum si in ce măsură debitorul va fi descărcat de răspundere.
Potrivit art. 96 alin 2 din lege, planul va st abili același tratament pentru fiecare creanță
din cadrul unei categorii distincte, cu exceptia cazului în care detinătorul unei creanțe
consimte un tratament mai putin favorabil pentru creanța sa. Totodată, în vederea
administrării eficiente a procedurii , planul poate desemna o categorie separată de
creanțe, aprobată de administratorul judiciar, compusă din acele creanțe chirografare,
care în sensul art.49 alin 1, aparțin furnizorilor fără de care activitatea debitorului nu se
poate desfășura și care nu p ot fi înlocuiți .

3.8. Termenul de realizare a planului
Planul de reorganizare va cuprinde termenul de realizare a lui, în care se vor
îndeplini schimbările de structură și organizatorice și în care va fi stins pasivul.
Executarea planului nu va pute a dep ăși 3 ani de la data confirmării, dar la
recomandarea administratorului judiciar, după trecerea unui termen de cel mult 18 luni
dela confirmarea planului, această perioadă va putea fi extinsă cu cel mult încă o
perioadă de un an dacă propunerea este votată de cel puțin două treimi din creditorii
aflați in sold la acea dată.

45

CAPITOLUL 4

CONFIRMAREA PLANULUI DE REORGANIZARE

4.1.Confirmarea planului de către judecătorul -sindic
Administratorul judiciar are obligația de a depune la tribuna l procesul -verbal al
ședinței adunării creditorilor în care s -a consemnat votul planului, la care acesta va
atașa actul de sesizare a judecătorului -sindic, prin care solicită confirmarea planului sau
trecerea la faliment, atunci când consideră că nu sunt condiții de confirmare a planului.
Planul de reorganizarea judiciară trebuie confirma t sau infirmat de către
judecătorul -sindic. Î n acest scop, judecătorul -sindic stabilește termenul pentru
confirmarea planului în 15 zile de la depunerea la tribunal de căt re administratorul
judiciar a procesului -verbal al adunării creditorilor prin care planul a fost aprobat.
Planul de reorganizare va fi confirmat43 de către judecătorul -sindic dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiții , cum sunt ele prevăzute de l egea insolvenței :
a) cel puțin jumătate plus una dintre categoriile de creanțe menționate în
programul de plăți, dintre cele menționate la art. 100 alin. (3), acceptă sau sunt socotite
că acceptă planul, cu condiția ca minimum una dintre categoriile defav orizate să
accepte planul ;
b) în cazul în care sunt doar două categorii, planul se consideră acceptat în cazul
în care categoria cu valoarea totală cea mai mare a creanțelor a acceptat planul;
c) fiecare categorie defavori zată de creanțe care a respins planul va fi supusă
unui tratament corect și echitabil prin plan.
d) vor fi considerate creanțe nedefavorizate și vor fi considerate că au acceptat
planul creanțele ce se vor achita integral în termen de 30 de z ile de la confirmarea

43 Ion Turcu – legea procedurii insolvenței. comentariu pe articole . p.401 și urm.

46
planului ori în conformitate cu contractele de credit sau leasing din care rezultă;
e) planul respectă prevederile art. 95.
Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat, fiind exclusă propunerea
sau votarea altui pla n după c onfirmarea unuia. Dacă niciun plan nu este confirmat și
termenul pentru propunerea unui plan a expirat, judecătorul -sindic va dispune începerea
de înda tă a procedurii falimentului potrivit art. 107 din lege. Dacă judecătorul -sindic
confirmă planul de reorg anizare, activitatea debitorului va trebui să respecte întru totul
măsurile dispuse prin plan.
Judecătorul -sindic confirm ă planul printr -o sen tință definitivă și executorie,
succeptibilă a fi atacată cu recurs. Dreptul de recurs il vor ave a debitoru l,
administratorul judiciar și creditorii înscriși în tabelul definitiv de creanțe sau comitetul
creditorilor. Termenul de recurs este de 7 zile și curge de la comunicare. Sențința
trebuie comunicată prin publicare în BPI , tuturor creditorilor, debitorulu i și
administratorului judiciar.

4.2. Efectele confirmării planului
Potrivit art.102 din lege, când hotărârea care confirmă planul de reorganizare
intră în vigoare, activitatea debitorului este reorganizată în mod corespunzător ,
începând perioad a de reorganizare propiu -zisă.
Odată confirmat planul de către adunarea creditorilor și prin sentința
judecătorului sindic, activitatea debitoarei se desfășoară conform acestuia. Planul
confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă și irevocabilă î mpotriva societății
debitoare. Pe parcursul procedurii, societatea va fi condusă de administratorul special
sub supravegherea administratorului judiciar.
Dacă debitoarea nu respectă planul de reorganizare, administratorul judiciar,
comitetul creditori lor sau oricare dintre creditori poate solicita judecătorului sindic
intrarea în faliment. Votarea planului se aseamănă cu o tranzacție prin care, de regulă,
creditorii renunță la o parte din datorie cu speranța de -a obține mai mult decât ar obține
în urma unei lichidări în procedura falimentului. Plata creanțelor în cota stabilită prin
plan este valabilă numai pentru creditorii ale căror creanțe s -au născut anterior
deschiderii procedurii.

47
Trimestrial, debitoarea, prin administratorul judiciar sau a dministratorul special,
va prezenta rapoarte privind respectarea planului comitetului creditorilor.
Creanțele împotriva debitorului, născute în cursul desfășurării activității,în
perioada de reorganizare, vor fi satisfăcute în totalitate în cursul desfășu rării
reorganizării.
Din reorganizarea judiciară se poate ieși în două moduri: prin încetarea
reorganizării și repunerea societății în situația normală sau prin intrarea în faliment,
dispuse în mod expres prin încheiere, de către judecă torul -sindic .

48

CAPITOLUL 5

EXECUTAREA PLANULUI DE REORGANIZARE JUDICIARĂ

5.1. Executarea planului de reorganizare
În urma confirmării planului de reorganizare, activitatea debitorului se
reorganizează corespunzător măsurilor stabilite prin plan. Tot astfel, creanțele și
drepturile creditorilor și ale celorlalte părți interesate sunt modificate astfel cum este
prevăzu t în plan [art. 102 alin. (1)].
Debitorul supus reorganizării își va conduce activitatea sub supravegherea
administratorului judic iar și în conformitate cu planul confirmat, până când judecătorul –
sindic va dispune, motivat, fie închiderea procedurii insolvenței și luarea măsurilor
pentru reinserția debitorului în activitatea comercială, fie încetarea reorganizării și
trecerea la fali ment. Conducerea debitorului pe parcursul reorganizării se realizează de
administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Pentru a avea o
situație clară a activității debitorului pe perioada reorganizării, administratorul special
sau, după caz, administratorul judiciar sunt obligați să prezinte trimestrial rapoarte
comitetului creditorilor asupra situației financiare a averii debitorului, precum și o
informare privind cheltuielile effectuate conform art.106 alin .2. aceste rapoarte vor fi
avizate de comitet ul creditorilor.In termen de 5 z ile de la sedința comitetului
creditorilor care a avizat situația cheltuielilor, același comitet va convoca adunarea
creditorilor pentru a preyenta măsurile luate de debitor sau de administratorul judic iar,
precum și efectele acestora. Comitetul creditorilor va putea propune și alte măsuri,
expunând și motivele acestora.

49
Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfășurarea activității aduce
pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetu l creditorilor sau oricare dintre
creditori, precum și administratorul special pot solicita oricând judecătorului -sindic să
aprobe intrarea în faliment a debitorului.

5.1.2.Activitatea debitorului

După confirmarea planului de reorganizare, debitorul i ntră în reorganizare
judiciară. Pe toată această perioadă activitatea debitorului este condusă de
administratorul special, sub supravegherea ad minstratorului judiciar. Asociaț ii sau
membrii conducerii nu au dreptul să intervină în conducerea activității pe perioada
reorganizării, cu excepția cazului în care legea sau planul prevede intervenția lor.
Planul de reorganizare confirmat este de fapt un contract judiciar , cu caractere și
efecte specifice , încheiat intre debitorul aflat în încetare de plăți și cre ditorii săi,
anteriori deschiderii procedurii, în baza căruia urmează să se facă plata pasivului
confor m programului de plăți cuprins î n plan.

5.1.3. Indeplinirea schimbărilor de structură prevăzute în plan

Aceste schimbări sunt prevăzute în planul de reorganizare și sunt obligatorii
pentru debitor, ele producându -se sub supravegherea administratorului judiciar.
Nerealizarea acestor schimbări structurale echivalează cu neconformarea la plan și este
sancționată cu conversia reorganizării și începerea pro cedurii falimentului.
Dacă planul de reorganizare prin continuarea activității prevede restrângeri de
personal din rațiuni economice, administratorul special va trebui să ducă la îndeplinire
aceste măsuri conform planului, cu respectarea drepturilor legal e ale salariaților.În acest
sens, se vor duce la îndeplinire concedierile propuse și se vor organiza eventuale
activități de reorientare profesională atât a celor rămași, care își vor schimba
compartimentul de muncă cât și a celor disponibilizați. Debitoru l va trebui să ducă la
îndeplinire orice alte măsuri prevăzute în plan, precum reorganizarea sectoarelor de
activitate, a secțiilor și serviciilor, procurarea resurselor de finanțare, efectuarea
investițiilor propuse etc.

50
5.1.4. Plata creanțelor conform p lanului de plată

Principala obligație a debitorului în perioada de reorganizare o constiutie
stingerea creanțelor conform program ului de plăți, la termenele și î n cuantumul
prevăzut în program. Stingerea masei pasive este măsura realizarii planului, dar, în
paralel, debitorul trebuie să -și achite la scadență și obligațiile curente, născute în
perioada de reorganizare.

5.1.5. Raportările trimestriale

Potrivit art. 106, debitorul prin administratorul special, trebuie să prezinte
trimestrial rapoarte co mitetului creditorilor asupra situației financiare a averii
debitorului. Comitetul creditorilor are sarcina aprobării raportului asupra situației
financiare și situația cheltuielilor de procedură aferente perioadei de raportare, sens în
care administratoru l judiciar va convoca comitetul creditorilor în condițiile art 17 alin .
2. Comitetul va trebui să aprobe sau să respingă raportul și situația cheltuielilor de
procedură, așa cum au fost întocmite ori completate, în condițiile art.17 alin.3 -5,
procesul -verbal urmând a fi semnat de administratorul judiciar și de membrii
comitetului. In acest mod, creditorii controlează stricta interpretare a planului de
reorganizare de către debitor, putând să propună în timp util măsuri de încadrare în
planul de reorganizar e sau de trecere în procedura de faliment. 44 Comitetul aprobă
raportul iar administratorul judiciar trebuie să -l depună și înregistreze la tribunal, să
publice în BPI notificarea tuturor creditorilor în legătură cu depunerea raportului și cu
posibilitatea consultării lui.

5.1.6. Durata reorganizării

Legea nr 85/2006 stabileste durata maximă a reorganizării este de 3 ani, durată
care poate fi prelungită cu cel mult un an, în conditiile art.95 alin. 4.
Durata efectivă a reorganizării fiecărui debitor trebuie stabilită prin plan45, în
raport de situația debitorului, de complexitatea si întinderea măsurilor de reorganizare
propuse.In cadrul acestui interval trebuie realizate schimbările de structură prevăzute în
plan, dar mai ales trebuie plătite creanțel e, conform programului de plăți,pentru că

44 I.Turcu, M.Stan, op.cit.p.26
45 Legea 85/2006, art.95 alin.3

51
scopul procedurii este stingerea pasivului. Cu toate acestea legiuitorul prevede o
excepție în privința stingerii creanțelor: prin plan se poate prevedea menținerea
termenelor îndelungate de plată, astfel cum sunt stabilite pri n contracte, î n special de
leasing sau credit, care depășesc durata reorganizării, chiar si atunci când aceasta se
întinde pe perioada maximă prevăzută de lege. Aceste termene se pot prelungi față de
cele din contractul inițial cu acordul exp res al creditorului, noile termene trebuind să fie
prevăzute în plan, chiar dacă ele exced durata propriu -zisă a reorganizării. Dispoziția
este extrem de importantă , căci dacă toate creanțele ar trebui stinse în cadrul duratei
reorganizării, s -ar putea cre a debitorului o situație mai grea î n reorganizare, operând
decăderea acestuia din beneficiile termenelor stabilite prin contractele încheiate, mai
ales prin contractele cu plăți succesive, pe termen lung. După încheierea procedurii
reorganizării, ca urmare a expirării duratei și a plăților tuturor creanțelor la termenul de
plată stabilit î n cursul acestei durate, plățile ce exced duratei reorganizării vor fi făcute
la termenele stabilite prin plan , planul confirmat constituind o hotărâre irevocabilă
împotri va debitorului, potrivit art.102. Durata reorganizării înce pe la data confirmării
planului

5.1.7. Prelungirea perioadei de reorganizare

Din prevederile art. 95. alin.4 reiese că perioada de reorganizare stabilită prin
planul confirmat poate fi prelun gită. Prelungirea se poate dispune:
– la recomandarea administratorului judiciar,
– la cel mult 18 luni de la confirmarea planului
– dacă propunerea este votată de cel putin 2/3 dintre creditorii aflați în sold la
acea dată.

Se consideră că titularul cererii de prelungire a duratei reorganizării este cel care
a propus planul, sau debitorului prin administratorul special. Recomandarea
administratorului judiciar se cere numai ca un aviz pentru aprobarea cererii de
prelungire.
După formularea recomandării, admi nistratorul judiciar trebuie să convoace
adunarea creditorilor, compusă din creditorii a căror creanțe nu au fost stinse prin
programul de plăți, pentru votarea prelungirii. Administratorul judiciar va aduce la
cunoștința creditorilor recoman darea făcută. După votare administratorul judiciar va

52
inștiința instanța urmând ca judecătorul -sindic să hotărască dacă va prelungi sau nu
perioada de reorganizare analizând dovezile aduse în sprijinul cererii de prelungire și
pronunțându -se prin încheiere asupra mențin erii perioadei inițiale sau prelungirii
perioadei.

5.1.8. Modificarea planului pe parcursul reorganizării

Art. 101 alin.5 din Legea nr.85/2006 prevede:
Modificarea planului de reorganizare se poate face oricând pe parcursul
procedurii, cu respectar ea condițiilor de vot și de confirmare, prevăzute de prezenta
lege. Dacă modificarea planului este propusă de debitor ea va trebui să fie aprobată de
adunarea generală a acționarilor/asociaților.
Planul de reorganizare judiciară trebuie să fie complet da r suficient de flexibil
pentru a putea fi aplicat și în condiț iile apariției unei situații noi , neprevăzute, în
vederea obținerii eficienței maxime și realizării scopului urmărit. În ipoteza apariției
unor împrejurări noi, precum și atunci când se constată că măsurile prevăzute în plan nu
asigură rezultatele scontate, se pune problema posibilității modificării planului de către
cel care l -a propus și îmbunătățirii lui.
Legea în forma initială nu făcea nici o referire la posibilitatea de modificare a
planul ui pe parcursul perioadei de reorganizare, dar jurisprudența a trebuit să se
pronunte asupra unei asemenea cereri, apreciind că modificarea poate să intervină
numai în acele condiții în care s -a votat și confirmat planul.46 Va fi adresată o cerere
administr atorului judiciar care va convoca comitetul creditorilor pentru ca modificarea
să fie acceptată sau respinsă. Deci modificarea trebuie supusă votului creditorilor în
condițiile art.99 și 100 din lege și trebuie confirmată de judecătorul sindic în condițiil e
art.101. Este perfect logic, odată ce și pentru propunerea planului au fost stabilite
condițiile de vot și confirmarea judecătorului -sindic.

46 Jurispudență – C.A.Ploiești s.com, dec.nr.925 din 17 iulie 2008

53
5.2. Încetarea reorganizării și trecerea la faliment
Dacă judecătorul -sindic hotărăște încetarea reorganiz ării și trecerea la faliment o
poate face din trei motive:
– debitorul nu se conformază planului
– desfășurarea activității aduce piederi averii debitorului
– debitorul nu îsi îndeplinește obligațiile de plată și celelalte sarcini în condițiile
stipulate prin p lanul confirmat, adică nu ajunge la scopul procedurii -stingerea
datoriilor conform programului de plăți.Întrucât legiuitorul nu definește
neconformarea la plan a revenit doctrinei și jurisprudenței sarcina formulării
unei definiții a instituției.
Neconfo rmarea la plan poate fi apreciată ca fiind nerealizarea schimbărilor de
structură și a măsurilor propuse, nerealizarea planurilor investiționale și imposibilitatea
atingerii scopului planului – plata creanțelor conform programului de plăți.
Necorformarea la plan poate să rezult e din rapoartele trimestriale î ntocmite de
administratorul special, sau de administratorul judiciar sau din constatările creditorilor.
Aceștia vor sesiza printr -o cerere judecătorul -sindic despre nerespectarea
planului solicitând în cetarea reorganizării prin plan și trecerea la faliment. Judecătorul –
sindic trebuie să analizeze situația debitorului, dacă s -a respectat programul de plăți și
termenele acestora. In urma verificărilor judecătorul -sindic va respinge cererea de
aplicare a s ancțiunii dacă motivele sunt neîntemeiate sau dacă constată că debitorul nu
se conformează planului și nu respectă programul de plă ți, o va admite, hotărând prin
încheiere începerea procedurii falimentului.
Întrucât legea este incompletă s -au făcut propun eri de lege ferenda – S-ar
impune reformularea alin.1 al art.105 astfel: Dacă debitorul nu se conformează
planului sau desfășurarea activității aduce pierderi averii sale, ori dacă debitorul nu
își îndeplinește obligațiile de plată și celelalte sarcini ăn conditiile stipulate prin planul
confirmat, adminiostratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori,
precum și administratorului special, pot solicita oricând judecătorului -sindic să
aprobe intrarea în faliment, în condițiile art. 10 7 și următoarele.47

47 Nicoleta Țăndăreanu – Insolvența în reglementare a Legii nr.85/2006. Comentarii, doc trină,
jurisprudență, p.335

54
5.3. Realizarea planului și închiderea procedurii
Din reorganizarea judiciara se poate ieși în două moduri: prin încetarea
reorganizării ș i repunerea societații în situația normală de comerciant sau prin intrarea
în faliment. In ambel e cazuri, trecerea dintr -o stare î n alta se va produce printr -o
hotărâ re a judecatorului -sindic.
In cazul f alimentului, activitatea societășii comerciale se oprește urmand ca, în
timp cât mai rapid, lichidatorul să vândă totalitatea bunurilor, să în caseze creanțele
societății iar banii obținuți să fie distribuiți către creditori. In cazul î n ca re după
distribuirea banilor către creditori rămâ n sume disponibile , acestea vor fi distribuite
către asociați/acț ionari .
In cazul în care , reorganizar ea judiciară s -a făcut prin realiza rea planului, scopul
principal î l constituie plata pasivului debitorului. Dacă plățile s -au făcut la termenele
stabilite ș i în masura stabilită prin plan conform programului de plată, se întocmește
raportul final, adminis tratorul judiciar raportează închiderea planului iar judecătorul –
sindic va închide procedura în temeiul art.132 alin.1 din lege. Ca efect al închiderii
procedurii se va produce reinserția debitorului în viața economică. Daca o reorganizare
judiciara s -a încheiat cu succes, judecătorul sindic va constata îndeplinirea tuturor
obligațiilor asumate în planul confirmat ș i va închide procedura printr -o sentință. Cu
unele excepții limitate, î ntrepr inderea debitorului redevine o întreprindere normală.
Personalitate a juridică a debitorului se păstrează, întrucâ t reorganizare a chiar a avut ca
scop supravieț uirea debitorului. Debit orul, î ntr-un termen de 5 ani , ulterior procedurii,
nu va mai putea face însă o nouă cerere de reorganizare, iar modificările aduse prin
plan creanț elor anterioare deschiderii procedurii sunt ireversibile.

5.4. Efectele î nchiderii procedurii insolvenței

Ca efect al î nchide rii procedurii, atât judecătorul -sindic, cât ș i adminis tratorul,
lichidatorul, precum ș i persoane le care i -au asistat, s unt descărcați de orice îndatoriri
sau responsabilități cu privire la procedură, cu privire la debitor și averea acestuia, cu
privire la creditori, titulari de garanț ii reale a le obligatiilor debitorilor, acționari sau
asociaț i ai debitorilor.
Descarca rea debitorului (art. 137)

55
De regula, î nchiderea proceduri i de faliment are ca efect descărcarea debitorului
persoană fizică de obligațiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, chiarvdacă
aceste obligatii nu au fost acoperite integral.
Prin e xcepție, debitorul persoană fizică nu va fi descărcat de obligațiile neplătite
dacă, î n cursul procedurii, a fost găsit vinovat de bancrută frauduloasă sau de plăț i ori
transferuri frauduloase (art. 14 3 alin. 2). In astfel de situații, el va fi descărcat d e
obligatii numai dacă aceste obligații au fost plătite în cadrul procedurii. Consecinț a
nedescărcarii este că fiecare creditor îți va păstra față de debitor dreptul de a urmă ri
direct ș i individual averea acestuia, potrivi t procedurii de executare silită de drept
comun, exceptând situațiile de î nchidere a procedurii care au drept efect dizolvarea si
radierea.
Deci, in concluzie se pot retine urmatoarele:
Inchiderea procedurii a re ca efect continuarea existenț ei deb itorului persoana
juridica, în urmatoare le situaț ii:
a) îndeplinirea planului confirmat (art. 132 alin. 1);
b) nu s -a inregistrat nici o creanta (art. 134 alin. 1).

Odată cu închiderea procedurii, încetează ș i existenta debitorului societate
comerciala48, prin dizolvare ș i rad iere din r egistrul comertului, în urmatoarele situaț ii
(conform dispozitiilor art. 227 alin. 1 lit. f si art. 232 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 si ale
art. 21 lit. f din Legea nr. 26/1990);
a) lichidarea totala a averii debitorului (art. 133);
b) dacă p rocedura de reorganizare a încetat ș i s-a trecut la proce dura
falimentului, care a fost închisă prin dispozițiile art. 132 alin. 1 , conform art. 131 alin.
2;
c) bunurile debitorului nu sunt suficiente (art. 131);

In situaț iile enumerate mai sus, debit orul, societate comercială, îsi încetează
existența la data rămânerii irevocabile a sentinț ei judecatorului -sindic , dată î n temeiul
prevederilor art. 131, chiar dacă nu s -a executat dispoziț ia de radiere din registrul
comerț ului.

48 În urma închiderii procedurii falimentuluibși radierii debitorului societate comercială, acesta încetează
să mi existe ca subiect de drept (I.C.C.J, s.com.dec.nr.706/2008, in R.Dreptul nr.3/3 009,p.243 )

56
Creditorii nu mai au nici o pos ibilitate de recuperare a creanțelor rămase
nestinse față de debitorul radiat .
În afara procedurii, înainte de deschidere, după deschidere și dupa închidere se
poate urmă ri averea codebitoril or și a fidejusorilor obligațiilor debitorului precum ș i
bunurile afecta te de alte persoane drept garanție reală pentru obligaț iile debitorului.

57

CAPITOLUL 6
STUDIU DE C AZ. PLANUL DE REORGANIZARE AL SC ETH SRL

În continuare, am făcut un studiu de caz într -o societate aflată în procedura
insolvenței, care a propus respectivul plan de afaceri, a fost confirmat de către
judecătorul sindic și este în stadiu de executare. Societatea reuș ind să respecte graficul
de plă ți prin programele investiționale, de dezvoltare, preconizate prin planul de
reorganizare. În prezent se află în prelungirea perioadei de reorganizare pentru
satisfacerea creanțelor din tabelul de plăți.

PLAN DE REORGANIZARE S.C. ETH S.R.L.
TRIBUNALUL BIHOR – SECTIA COMERCIALA SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV
DOSAR NR. 000/111/2010

58
CUPRINS

1.Prezentare generală a SC ETH SRL
1.1.Structura organizațională
1.2.Scurt istoric al societății
1.3.Prezentarea activității anterioare declanșării procedurii de
insolvență
1.4.Principalele cauze care au condus la apariția stării de
insolvență
2.Situația actuală a SC ETH SRL
2.1.Situația creditorilor
2.2.Situația debitorilor
2.3.Situația stocurilor
2.4.Situația activelor imobilizate
2.5.Situația activității generale de la data deschiderii
procedurii până la data de 30.09.2009
3.Considerente privind activitatea curentă de marketing a societății
3.1.Descrierea pieței
3.2.Sistemul de marketing
4.Perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității
debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea față de oferta debitorului

5. Avantajele reorganizării
5.1.Avantajele reorganizării în raport cu prevederile legii
85/2006 privind procedura insolvenței
5.2.Avantajele reorganizării pentru creditorii garantați
5.3.Avantajele reorganizării pentru creditorul bugetar
5.4.Avantajele reorganizării pentru creditorii chirografari
6.Programul de plată a creanțelor
6.1.Valoarea curentă a oblig ațiilor
6.2.Constituirea surselor de onorare a obligațiilor
6.3.Modalitatea de stingere a obligațiilor

59
7.Termenul de executare al planului de reorganizare
8.Categoriile de creanțe care nu sunt defavorizate în sensul legii
9.Măsuri adecvate pentru puner ea planului de reorganizare în practică
9.1.Păstrarea, în întregime sau în parte, de către debitor, a conducerii activității sale,
inclusiv dreptul de dispoziție asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea
activității sale de către administratorul desemnat în condițiile legii.
10.Previziunea activității pe perioada desfășurării planului

1. Prezentare generală a SC ETH SRL
Denumire : SC ETH SRL
Sediu social : Mun.Oradea, str. Rozelor 21, jud. BIHOR
Număr de înregistrare la ORC : J05/1111/2007
Cod u nic de Înregistrare : RO 2214000
Obiect de activitate : “Activități în ferme mixte (cultură vegetală combinată cu
creșterea animalelor)”, cod CAEN 0150.

Capital social : 200 ron
Natura capitalului social : Integral privat
Durata de funcționare a societăț ii : Nelimitată
Formă juridică : Societate cu răspundere limitată
Stare juridică actuală : Societate în insolvență, insolvency, en procedure collective,
conform legii 85/2006 privind procedura insolvenței
Date privind dosarul : Dosar nr. 000/111/2010, Trib unalul Bihor, Secția comercială și
contencios administrativ
Data deschiderii procedurii : 00.01.2010, conform încheierii comerciale nr.
2000/F/2010.
Structura acționariatului : Societatea are ca asociați două persoane juridice:
– SC Consulting SRL, cu sediul în Oradea, str. Rozelor, ap. 37, jud. Bihor, deținătoarea
unui procent de 5% din părțile sociale;
– SC Blick SRL cu sediul în Oradea, str.Florilor nr.21, jud. Bihor, deținătoare a unui
procent de 95% din părțile sociale.

60
1.1.Scurt isto ric al societății
SC ETH SRL a fost înființată în luna iulie a anului 2007, ca membră a grupului
Blick, grup de investiții în domeniul imobiliar agricol din România, cu patru proiecte
de achiziții în toată țara. Obiectul de activitate al firmei este ’’ activități în ferme
mixte’’. Practic, societatea urmărea achiziționarea de terenuri agricole în vederea
exploatării acestora, zona target fiind Lipova -Ilia, pe Valea Mureșului, în județele Arad
și Hunedoara. Conform planului de afaceri proiectat, suprafața achiziționată urma să fie
de cca 20.000 ha teren agricol, comasate în suprafețe de cel puțin 500 ha. Exploatarea
acestor suprafețe urma a se face în trei moduri:
– vânzarea unei cote părți, cu fondurile obținute urmând a fi achiziționate alte
terenuri și/s au mașini și utilaje în vederea realizării exploatării proprii a
suprafețelor rămase;
– arendarea unei alte cote părți;
– exploatarea proprie.

În prima etapă după înființare s -au cumpărat suprafețe de teren în cele două
județe menționate mai sus, urmărindu -se poziționarea strategică prin cumpărarea
răsfirată de suprafețe agricole pentru a evita apariția unor eventuali concurenți. În 2008
s-a început achiziționarea de suprafețe agricole în tarlale unde existau deja parcele deja
achiziționate pentru a putea comasa suprafețe cât mai mari și mai apropiate una de
cealaltă.
În ceea ce privește finanțarea pentru achiziția de suprafețe de teren, aceasta a
fost asigurată inițial de către o societate austriacă din Viena (Vien GMBH), urmând ca
din ianuarie 2008, când deținătorii părților sociale au devenit SC Consulting SRL (5%
din capitalul social) și SC Blick SRL (95% din capitalul social), aceasta din urmă să
restituie finanțatorului iniț ial fondurile primite anterior.
În anul 2007, societatea a achi ziționat peste 72% din suprafața totală a
terenurilor pe care le deține în prezent. Suprafața totală actuală este de 1710,3121 ha,
din care 765,5339 ha intabulate la Cartea Funciară.
În aprilie 2008, ETH a semnat, în calitate de debitor secundar, un c ontract de
credit negociat de către SC Blick SRL cu H BANK AG (HAAB) privind acordarea
unor facilități de credit, de 12.000.000 euro. Aceste facilități urmau să facă parte dintr –
un proiect mai vast al firmei mamă, SC Blick SRL, proiect în care era cuprins și planul

61
inițial de dezvoltare al SC ETH SRL. Valoarea totală a creditului inițial de care urma să
beneficieze SC Blick SRL (asociatul majoritar al firmei) era de 12.000.000 euro, o
parte a acestuia fiind destinat finanțării activită ții societății ETH.osc ha Agrar.
În anii 2008 -2009, s -au întocmit documente și măsurători pentru terenurile
deținute de SC ETH SRL, cu scopul a se face înscrierile în Cartea Funciară pentru
terenurile deținute. Pentru o parte a suprațelor achiziționate, s -au produs întârzieri în
soluționarea cererilor de înscriere ca urmare a unor neînțelegeri de ordin financiar cu
Oficiul de Cadastru și Publiciate Imobiliară (O.C.P.I.), neînțelegeri soluționate ulterior
în instanță. Aceste probleme au influențat continuarea planului de afaceri în forma
inițială, având ca efect întârzierea acordării tranșelor de finanțare stabilite inițial cu
banca și sistarea lor, astfel că etapa a doua a planului – comasarea de suprafețe agricole
în vederea vânzării/arendării/ exploatării agricole – a fost în mare măsură amânată.
Aceste sincope în aplicarea planului de afaceri inițial și acumularea de datorii
față de furnizori, au determinat conducerea societății să se adreseze instanței în vederea
declanșării procedurii generale a insolvențe i, în condițiile Legii 85/2006.
În prezent, au fost efectuate toate măsurătorile necesare intabulării suprafețelor
deținute de către SC ETH SRL, singurele probleme care vizează acest aspect fiind
legate de achitarea onorariului către notarul public și a taxei de carte f unciară.

1.2.Prezentarea activității anterioare declanșării procedurii de insolvență
Pentru relevarea cât mai clară a evoluției societății în cei trei ani de activitate
anteriori deschiderii procedurii de insolvență, s -a efectuat o analiză a celor mai
importanți indicatori economico -financiari și a ratelor de rentabilitate, pe baza
raportărilor financiar -contabile aferente perioadei 2007 -2009.
Indicatori din Contul de Profit si
Pierdere 2007 2008 2009
Cifra de afaceri – – –
Total venituri 18.169 7.215 6.869
Total cheltuieli 4.800 7.215 5.079

62
Profit brut 13.369 – 1.790
Profit net 11.230 – 323
Numar salariati – – –

Pe toată perioada de la înființare și până la data declanșării procedurii generale
a insolvenței, activitatea societății a constat în achiziționarea de terenuri folosindu -se
fondurile alocate către firmă de către Blick și H Bank. Ca urmare, cuantumul
veniturilor și cheltuielilor firmei a fost limitat, apariția lor datorându -se variațiilor de
curs valuta r și a dobânzilor înregistrate.
În ceea ce privește structura patrimoniului, s -a înregistrat creșterea valorii
activelor imobilizate ca urmare a achiziționării de terenuri, paralel cu creșterea
datoriilor firmei, pe fondul finanțării din fonduri împrumutate.

Indicatori din Bilant 2007 2008 2009
Total active imobilizate 7.232.218 9.178.142 10.001.172
Total active circulante 3.703.636 1.852.548 312.846
Stocuri 61.412 65.877 69.346
Casa si conturi 128.434 33.690 9.129
Creante 3.513.790 1.752.981 234.371
Capitaluri total 11.430 11.430 11.753
Capital social 200 200 200
Datorii total 10.924.424 13.020.576 12.821.780

Pornind de la valorile indicatorilor bilanțieri, situația firmei în anii anteriori
deschiderii procedurii, se poate reflecta și cu ajutorul următorilor indicatori:

63

Indicatori Derivati din Bilant 2007 2008 2009
Total datorii / capitaluri proprii 955,77 1.139,16 1,090,94
Total datorii / total active 1,51 1,42 1,28
Capitaluri proprii / total active 0,002 0,001 0,001

După cum se poate observa, capitalul propriu es te devansat de nivelul datoriilor,
același lucru fiind valabil și pentru totalul activelor. Această situație reflectă faptul că
societatea nu este în măsură să -și acopere datoriile pr in lichidarea activului curent.
În ceea ce privește indicatorii de profit abilitate,aceștia reflectă evoluția
societății; lipsa activității producătoare de venituri, oglindită de absența valorilor pentru
marjele de profit, și o înrăutățire a situației generale a firmei subliniată de valorile
rentabil ității capitalurilor proprii.
Sintetizând, evoluția firmei s -a caracterizat în perioada de la înființare și până la
intrarea în insolvență, prin lipsa activității generatoare de venituri; planul inițial privind
etapele de dezvoltare și de desfășurare a activității nu s -a aplic at decât parțial și a fost
întrerupt ca urmare a schimbării condițiilor pieței – efect al manifestărilor crizei
economico -financiare.

1.3.Principalele cauze care au condus la apariția stării de insolvență
Cauza principală și cu efect direct asupra evoluț iei societății o reprezintă criza
economică globlă, prin efectele manifestate asupra pieței imobiliare, concretizate în
scăderea valorii terenurilor și stagnarea vânzărilor din cauza lipsei de lichidități, dar și
asupra pieței creditelor financiar -bancare prin înăsprirea condițiilor de creditare.
Acestor factori li s -a adăugat și cadrul mai special în care s -a produs finan țarea
activității pentru ETH.
Astfel, începând cu ianuarie 2008, finanțarea activității societății s -a realizat de
către SC Bli ck SRL, deținătoare a 95 % din capitalul social. Această finanțare s -a
efectuat inițial din fonduri proprii, după care s -au contractat facilități de credit de
12.000.000 euro de la H Bank AG (HAAB), proiectul firmei Blick SRL fiind destul de

64
vast și impl icând mai multe tranșe de împrumut ce urmau a fi acordate în timp de către
bancă. Acordarea de fonduri pentru ETH reprezenta o parte a acestui proiect, astfel că
prin contractul de credit încheiat în aprilie 2008 cu HAAB, ETH SRL devine debitor
secundar î n cadrul acestui contract. H.A.A.B., în vederea garantării împrumutului
acordat, a solicitat instituirea unui gaj asupra conturilor societății precum și asupra
părților sociale deținute de asoc iații Blick și Consulting SRL.
Pe lângă problemele legate d e finanțare au apărut o serie de dificultăți, tot de
natură financiară, cauzate de instituirea unui privilegiu cu titlu de ipotecă asupra
imobilelor ce urmau a fi achiziționate din împrumutul acordat. Acest aspect a pus
serioase probleme cu privire la înr egistrarea acestei sarcini deoarece finanțatorul a dorit
ca asupra fiecărui imobil să se constituie o garanție la nivelul sumei de 16.000.000
euro, ori Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară din România (O.C.P.I.) văzând
valoarea ridicată a ipoteci i, au solicitat taxarea la valoare, ceea ce nu ar fi legal,
deoarece înscrierea privilegiului nu este taxabilă la valoare conform legislației în
vigoare. Taxele solicitate de O.C.P.I. ar fi depășit cu mult chiar și creditul acordat.
Ulterior, aceste proble me au fost soluționate în instanța de judecată, dar apariția lor a
generat întârzieri în aplicarea planului de afaceri.
Celor de mai sus li s -a adăugat și faptul că fondurile prevăzute în contractul de
creditare nu au fost transferate către beneficiar decât cu întârziere și parțial (cca.
7.000.000 euro), ceea ce a dus la imposibilitatea realizării planului de afaceri inițial și
automat la b locarea activității SC ETH SRL.
Sistarea tranșelor de împrumut pentru firma mamă, cumulată cu dificultatea în
găsirea unui noi surse de creditare pe o piață bancară deja afectată din plin de criză și
imposibilitatea valorificării terenurilor deja achiziționate, tot ca efect al crizei
economico -financiare, au dus la stoparea planului de dezvoltare a firmei și intr area ei în
stare de insolvență, fapt ce a determinat conducerea societății să solicite instanței
deschiderea procedurii generale, cu intenția de reorganizare a activității și depășirea
prin măsurile favorizate de reorganizare, a momentului de blocaj.

65
2. Situația actuală a SC ETH SRL
2.1.Situația creditorilor
În ceea ce privește situația creditorilor, valoarea totală de 79.662.923,53 lei a
creanțelor înscrise la masa credală, este constituită din ur mătoarele categorii de
creanțe:
Creanț e gar antate:
Nr.crt. Creditor Valoare creanță % din total creanțe
1 H-Bank AG 33.397.910,95 lei 41,92%
Total creanțe garantate 33.397.910,95 lei 41,92%

Creanț e bugetare:
Nr.crt. Creditor Valoare creanță % din total creanțe
1 Administratia Finantelor
Publice Ora 552,00 lei 0,0007%
2 Primaria Comunei Sava 2.247,60 lei 0,0028%
3 Primaria Comunei Ila 653,00 lei 0,0008%
4 Primaria Comunei Bir 1.197,00 lei 0,0015%
Total creanțe bugetare 4.649,60 lei 0,01%

Creanț e chirografare:
Nr.crt. Creditor Valoar e creanță % din total
1 SC Alter SRL 736.076,88 lei 0,924%
2 SC Blick SRL 33.320.726,89 lei 41,827%
3 SC Consulting SRL 1.266,38 lei 0,002%

66
4 Otte Goll 6.136,32 lei 0,008%
5 SC Sto SRL 312.428,48 lei 0,392%
Total creanțe chirografare 34.376.634,95 lei 43,15%

Creanț e subordonate:
Nr.crt. Creditor Creanta acceptata % din total
1 SC BLICK SRL 11.883.728,03 lei 14,92%
Total creanțe subordonate 11.883.728,03 lei 14,92%

2.2.Situația debitorilor

Evoluția societății, așa cum rezultă și din cele pr ezentate mai sus nu a permis
până în momentul deschiderii procedurii de insolvență crearea unui portofoliu de
clienți.

2.3.Situația stocurilor

În ceea ce privește situația stocurilor la data de 31.10.2010, acestea sunt în
cuantum de 69.588,69 lei și su nt reprezentate de obiecte de inventar.

2.4.S ituația activelor imobilizate

La 31.10.2010, valoarea contabilă a activelor imobilizate aflate în patrimoniul
societății este de 10.327.349,34 lei. Compoziția pe grupe a activelor imobilizate se
prezintă în felul următor:
– Imobilizări necorporale: 343 lei;
– Terenuri: 6.525.075,58 lei;
– Echipamente tehnologice: 82.330,58 lei;
– Imobilizări corporale în curs: 3.802.273,76 lei.

67
Echipamentele tehnologice cuprind echipamente IT (programe informatice,
calculatoare, i mprimante), iar imobilizările corporale în curs cheltuielile realizate cu
achiziționarea și intabularea terenurilor).

2.5.Situația activității generale de la data deschiderii procedurii până la data de
31.10.2010
În perioada scursă de la data deschide rii procedurii și până în prezent nu s -a
reușit continuarea planului de afaceri inițial ca urmare a lipsei fondurilor și a situației
economice de criză perpetuate și în 2010. Totuși, s -a acționat în vederea efectuării
măsurătorilor necesare în vederea inta bulării terenurilor achiziționate deja și contestării
în instanță a taxelor impuse de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru
unele din suprațele cumpărate.
De asemenea, s -au luat măsuri menite să reducă la maxim cheltuielile antrenate,
astfel încât să se poată continua demersurile privind intabularea terenurilor, comasarea
lor, pe de o parte, și valorificarea lor, pe de alta.

3. Perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității SC
ETH SRL, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea față de oferta sa
Conducerea societății noastre a analizat situația economico -financiară a
activității operaționale. În urma analizei s -a decis reorganizarea activității prin aplicarea
unor măsuri manageriale, tehnico -operative și economico -financiare, după cum
urmează:
– controlul foarte riguros al costurilor de exploatare ;
– creșterea responsabilității prin conștientizarea situației existente și a soluțiilor de
redresare a companiei ;
– gestionarea tuturor bunurilor materi ale și asigurarea integrității acestora ;
– urmărirea permanentă a evoluției economice și a schimbărilor din mediul
economic pentru a adapta activitatea societății acestor necesități ;
– inițierea/continuarea demersurilor în vederea valorificării unei părți a terenurilor
deținute și darea în arendă a celor rămase în posesia sa, astfel încât să fie reduse
la maxim cheltuielile de administrare a acestora și să fie obținute veniturile

68
necesare pe de o parte achitării datoriilor către creditori, iar pe de alta, pen tru
susținerea propriei activități.

În orientarea către aceste măsuri, conducerea societății a ținut cont de faptul că
terenurile arabile deținute se află pe raza județelor Arad și Hunedoara, caracterizate ca
fiind din categoria I -II de fertilitate. Zona de interes are un relief colinar, adecvat
exploatării agricole. Prețul terenurilor agricole necomasate este relative redus în
comparație cu alte zone ale țării, după cum reiese și din raportul de evaluare a bunurilor
imobile ale societății. În vederea creș terii valorii terenurilor s -a început comasarea
suprafețelor prin achiziționarea de parcele în tarlale unde există posibilitatea întregirii
acestora prin achiziționarea tuturor parcelelor componente. Valoarea terenurilor
comasate poate crește de la 500 -1.000 euro/ha la 3.000 -10.000 euro/ha, în funcție de
mărime, categorie de fertilitate, distanță față de celelalte suprafețe comasate.

4. Avantajele reorganizării
4.1. Avantajele reorganizării în raport cu procedura falimentului în condițiile legii
85/2006 privind procedura insolvenței
Analizând perspectivele cât și consecințele ce decurg din declanșarea procedurii
de insolvență se remarcă avantaje net superioare ale inițierii unei proceduri de
reorganizare a activității în raport cu demararea procedurii de faliment și lichidare
judiciară. Astfel, falimentul situează societatea debitoare într -o pozi ție antagonică fa ță
de creditorii acesteia, urmărindu -se recuperarea crean țelor prin lichidarea integrală a
averii și având ca finalitate excluderea acesteia di n mediul economic general. În
contradictoriu, prin reorganizarea activită ții se realizează men ținerea societă ții pe pia ță
și continuarea activită ții economice sub supravegher ea unui administrator judiciar.
Dacă în cazul falimentului crean țele de ținute de c reditori vor putea fi acoperite
doar prin lichidarea integrală a averii debitorului, expunându -se riscului de recuperare
parțială sau nulă atunci când averea debitorului nu acoperă suma datoriilor sale, în
cazul reorganizării, aceștia au ocazia recuperării sumelor datorate de debitor prin
continuarea activității economice a acestuia, cu consec ința creșterii sale economice.
În concluzie, realizând o comparație între cele două proceduri remarcăm că în
cadrul ambelor situații există un patrimoniu vandabil, do ar că în cazul reorganizării,
fondurile necesare acoperirii creanțelor deținute de creditori vor fi obținute într -o

69
anumită perioadă de timp din activitatea economică desfășurată de debitoare, timp în
care patrimoniul acesteia se conservă, astfel chiar și în situația eșecului planului de
reorganizare valoarea activelor va rămâne constantă, fiind doar sensibilă la modificările
pieței acestora.

4.2.Avantajele reorganizării pentru creditorul bugetar
În cazul SC ETH SRL, creditorii bugetari reprezintă un proc ent nesemnificativ
din totalul creanțelor (circa 0,01%). Pentru creditorii bugetari procedura reorganizării
este cea mai sigură cale de recuperare a creanțelor bugetare, dat fiind faptul că valoarea
creanțelor garantate este semnificativă, iar sumele obțin ute în urma vânzării activelor
nu ar acoperi în întregime această valoare.
Totodată, prin menținerea societății în mediul economic general se crează
premisele generării și achitării de noi taxe și impozite care conduc la reîntregirea
resurselor buget ului de stat.

4.3.Avantajele reorganizării pentru creditorii chirografari
În structura datoriilor societății creditorii chirografari dețin un procent consistent
de circa 43,15%, avantajul demarării procedurii de reorganizare rezultă în mod evident
din faptul că, în caz de faliment, șansele de recuperare integrală a creanțelor deținute de
aceștia ar fi îngreunate, depinzând în mod direct de condițiile pieței în momentul
vânzării. În momentul de față averea societății se compune în special din terenurile
arabile achiziționate, la care se mai adaugă echipamente tehnologice. După cum am mai
amintit, în cazul procedurii de faliment, lichidarea patrimoniului se face în condiții de
vânzare forțată. Condițiile de vânzare forțată presupun un vânzător forțat să vâ ndă care
se adresează unor cumpărători motivați în mod obișnuit acest fapt determinând situarea
prețurilor de vânzare la un nivel cuprins între 40%-60% din prețurile de piață.
Având în vedere cele specificate mai sus, considerăm că o valorificare integral ă a
activelor societății ar produce fonduri absolut insuficiente pentru satisfacerea tuturor
creditorilor restanți.

70
5. Programul de plată a creanțelor
5.1.Valoarea curentă a obligațiilor
Reorganizarea societății se va efectua pe o perioadă de 36 de lun i, valoarea
obligațiilor restante la data deschiderii procedurii fiind de 79.662.923,53 lei.
5.2.Constituirea surselor de onorare a obligațiilor
În ceea ce privește realizarea surselor de achitare a acestor obligații, considerăm
că ținând cont și de ca racteristicile pieței imobiliare pentru aceste tipuri de terenuri,
caracteristici de care am amintit mai sus, este posibilă susținerea activității curente și
plata datoriilor către credi torii înscriși la masa credală.
Sursa principală de finanțare va f i asigurată prin continuarea activității, prin
vânzare și arendare de terenuri, paralel cu achiziționarea de suprafețe care să
întregească parcelele răzlețe și să facă posibilă valorificarea lor la un preț maxim.
În primă parte, se va proceda la valorific area suprafețelor de teren cel mai ușor
vandabile și arendarea terenurilor rămase astfel încât pe de o parte să se poată realiza
plata cheltuielilor curente și a ratelor prevăzute în planul de reorganizare, iar pe de alta,
să se poată aloca sumele necesare planului de afaceri inițial, în vederea continuării
procesului de intabulare, comasare a terenurilor și ulterior valorificarea lor. Ulterior, în
funcție de evoluția pieței imobiliare, societatea își va adapta activitatea, fie continuând
planul de afaceri inițial, adaptat la noile modificări din piață, fie va urmări valorificarea
în întregime a terenurilor și achitarea astfel a datoriilor acumulate. Scopul urmărit însă,
este cel de a crea condițiile necesare continuării activității și rentabilizării aceste ia,
astfel încât să fie depășit momentul de blocaj financiar și să fie generate resursele
menite să asigure atât acoperirea cheltuielilor curente și plata creditorilor, cât și
dezvoltarea activității societății și obținerea de profit.

5.3.Modalitatea de stingere a obligațiilor

Referitor la modalitatea de achitare a obligațiilor restante propunem o eșalonare
a acestora pe o perioadă de 36 de luni, plata urmând a se efectua la intervale de 6 luni,
deci în 6 tranșe. Data începerii aplicării planului de re organizare va fi aprilie 2011,
prima plată urmând a fi realizată în luna octombrie 2011. Intervalul de 6 luni între plăți

71
este necesar în vederea finalizării tuturor demersurilor necesare comasării, intabulării și
vânzării suprafețelor de teren, astfel în cât să poată fi obținut maximul de preț în
condițiile actuale ale pieței. Primele cinci tranșe vor cuprinde plăți către H Bank
(H.A.A.B.), urmând ca plata creanțelor deținute de ceilalți creditori să se realizeze în
ultima tranșă, adică în luna 36. Plata c ătre H.A.A.B se va face în șase transe , primele
două în valoare fiecare de 500.000 euro, restul de 7.074.419,63 euro, cât reprezintă
valoarea creditului, urmând a fi împărțit în patru tranșe egale, fiecare în cuantum de
1.768.604,91 euro. Referitor la ult ima plată a creditului către bancă, aceasta va fi plătită
în luna 35 a pe rioadei de aplicare a planului.
De asemenea, cu privire la suma datorată către creditorul Blick, aceasta va fi
plătită în ultima tranșă, adică în luna 36 de aplicare a planului ș i va reprezenta exclusiv
suma care va rezulta ca și diferență între creditul primit de ETH de la H.A.A.B. și suma
deja achitată din acest credit.
În aceste condiții, desfășurătorul privind ratele ce urmează a fi plătite de
societate , se prezintă în felul următor:
Valoare creanță Valoare tranșă
Tranșa 1
octombrie 2011
H-Bank AG 33.253.389,79 lei 2.058.950 lei
Tranșa 2
aprilie 2012
H-Bank AG 33.253.389,79 lei 2.058.950 lei
Tranșa 3
octom brie 2012
H-Bank AG 33.253.389,79 lei 7,283.872,46 lei
Tranșa 4
aprilie 2013
HyBank AG 33.253.389,79 lei 7,283.872,46 lei

72
Tranșa 5
octombrie 2013
H Bank AG 33.253.389,79 lei 7,283.872,46 lei
Tranșa 6
Martie 20 14
HyBank AG 33.253.389,79 lei 7,283.872,46 lei
Aprilie 2014
Administratia Finantelor
Publice Ora 552,00 lei 552 lei
Primaria Comunei Sava 2.247,60 lei 2.247,60 lei
Primaria Comunei Ila 653,00 lei 653 lei
Primaria Comunei Bir 1.197,00 lei 1.197,00 lei
SC Alter SRL 736.076,88 lei 736.07.6,88 lei
SC Blick SRL 33.253.389,59 lei Sumă rezultată exclusiv
din diferența rezultată
între suma primită ca și
credit și cea deja achitată
catre bancă
SC Consulting SRL 1.266 ,38 lei 211,06 lei
Otte Goll 6.136,32 lei 1.022,72 lei
SC Sto SRL 312.428,48 lei 52.071,41
SC Blick SRL 11.883.728,03 lei 11.883.728,03 lei
Total creanțe: 79.451.065,07 lei

73
6. Termenul de executare al planului de reorganizare
Termenul de executare al planului de reorganizare este de 36 de lu ni, acest
interval fiind necesar acoperirii tuturor datoriilor din activitatea curentă a societății.
7. Categoriile de creanțe care sunt defavorizate în sensul legii
Există doi creditori ale căror creanțe pot fi incluse în categoria creanțelor
defavorizat e, deoarece planul de reorganizare permite plata parțială a creanțelor cu care
s-au înscris H Bank și SC Blick SRL
Ambilor creditori le -au fost diminuate creanțele cu valoarea dobânzilor
calculate la sumele acordate.
8. Măsuri adecvate pentru punerea plan ului de reorganizare în practică
8.1. Păstrarea, în întregime sau în parte, de către debitor, a conducerii activității
sale, inclusiv dreptul de dispoziție asupra bunurilor din averea sa, cu
supravegherea activității sale de către administratorul judiciar desemnat

În ceea ce privește structura organizațională și decizională în cadrul societății,
pe perioada de desfășurare a planului de reorganizare propunem menținerea conducerii
actuale, având în vedere cunoașterea activității și colaborarea cu beneficia rii. Întreaga
activitate economică și financiar – contabilă a debitoarei se va desfășura sub
supravegherea administratorului judiciar G RECOVERY IPURL, care își va îndeplini
atribuțiile în concordanță cu prevederile legii 85/2006 privind procedura insolv enței.

9. Previziunea activității pe perioada desfășurării planului
Resursele financiare pentru plata atât a obligațiilor restante cât și a celor curente
se vor obține din activitatea curentă a societății.
SC ETH SRL

____________________________________________________________________

74
NOTIFICARE PRIVIND DESCHIDEREA PROCEDURII GENERALE DE
INSOLVENȚĂ

1. Date privind dosarul:
Număr dosar : 000/111/2010, Tribunalul Bihor, Sec ția Comercială și Contencios
Administrativ
Judecător sindic: Cristian
2. Arhiva/registratura instanței:
Adresa: Parcul Traian nr.10, Oradea, Jud.Bihor
Număr de telefon: 0359 – 432000 .753
Programul arhivei/registraturii instanței 9 – 12.
4. Debitor:
SC ET H SRL
Cod de identificare fiscală :2214000 5789
Sediul social:Mun.Oradea,str. Rozelor 3, jud. Bihor.
Număr de ordine în registrul comerțului : J05/1111/2007.
5. Administrator judiciar:
G RECOVERY IPURL
Cod de identificare fiscală: 2330000 24014
Sediul socia l : Oradea, str. Speranței 3, jud. Bihor
Număr de înscriere în tabloul practicienilor în insolvență RSP 1111/2008
Tel/Fax: 0259 -222.000; Mobil: 0740 -555555 ; 0744 -888888 76.608 .
Adresa web: www.group.ro
E-mail: office@roup.ro
6. Subscrisa: G RECOVERY IPURL , în calitate de administrator judiciar al
debitorului SC ETH SRL, conform Încheierii nr. 2000/F/2009 din data de 00/01/2010
pronunțată de Tribunalul Bihor, Secția Comerciala și Contencios Administrativ în
Dosarul nr.000 /111/2010 , în temeiul art. 109 a lin (1) din Legea privind procedura
insolventei:
NOTIFICĂ
7. Deschiderea procedurii generale de insolvență impotriva debitorului SC ETH
SRL conform Încheierii nr. 2000/F/2009 din data de 00/01/2010 pronunțată în dosarul
nr. 000/111/2010.

75
7.1. Debitorul SC ETH SRL are obligația în temeiul art.4 din Legea privind procedura
insolvenței, ca în termen de 2 zile de la notificarea deschiderii procedurii să deschidă
un cont la o unitate bancară din care vor fi suportate cheltuielile de procedură, iar în caz
de neîndeplinire a acestei atribuții, contul va fi deschis de către administratorul judiciar.
7.2. Debitorul SC ETH SRL are obligația ca în termen de 10 zile de la deschiderea
procedurii să depună la dosarul cauzei documentele prevăzute la art. 28 alin.(1) din
Legea privind procedura insolvenței.
7.3. Creditorii debitorului SC ETH SRL, trebuie să procedeze la înscrierea la masa
credală a acestuia, prin depunerea cererii de admitere a creanței în condițiile următoare:
7.3.1. Termenul pentru depunerea cererii de admitere a creanței
Termenul limită pentru d epunerea creanțelor este 30/03/2010.În temeiul art. 76 alin.(1)
din Legea privind procedura insolvenței, nedepunerea cererii de admitere a creanței
până la termenul menționat atrage decăderea din drepturi privind creanța/creanțele pe
care le dețineți împo triva debitorului.
7.3.2. Alte termene stabilite prin hotărârea de deschidere a procedurii :
Termenul limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea
tabelului preliminar al creanțelor este 07/04/2010.
Termenul pentru soluționarea eventualelor contestații formulate împotriva tabelului
preliminar al creanțelor este 15/04/2010.
Termenul limită pentru întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului definitiv al
creanțelor este 21/04/2010.
8. Adunarea creditorilor :
Se notifică faptul că prima adunare a creditorilor va avea loc la sediul
administratorului judiciar G RECOVERY IPURL din Oradea, str . Speranței i3,
Jud.Bihor în data de 08/04/2010, ora 15, având ca ordine de zi:
Prezentarea situației debitorului;
Desemn area Comitetului creditorilor;
Aprobarea ofertei financiare a administratorului judiciar;
Aprobarea de principiu a intenției debitorului de reorganizare
Diverse.

76

Nr.inreg.4444/26.10.2010

Numar dosar : 000/111/2010, Tribunalul Bihor, Sectia comerciala si
contencios administrativ
Judecator sindic : CRISTIAN
Temei juridic : art.20, lit (k) si art.74, al. (1) din Legea nr.85/200 6 privind
procedura insolventei
Administrator judiciar : G RECOVERY IPURL
Debitor: SC ETH SRL
Termen : 03.11.2010

TABEL DEFINITIV DE CREANTE AL

DEBITORULUI SC ETH SRL

Grupa 1, art.121 pct. (1) – Creante garantate

Nr.c
rt. Creditor Adresa Creanta
depusa Creanta
acceptata % din
grupa % din
total Mentiun
i

1 H Bank
AG Klagenfurt,
Alpen 1, 9020,
Austria 33.397.910
,95 lei 33.397.910
,95 lei 100% 41,92
% Garantat
ă admisă
integral,
în
temeiul
art.66
din
Legea
85/2006

TOTAL
GRUPA 1 33.397.910
,95 lei 33.397.910
,95 lei 100% 41,92
%

77
Grupa 2, art.123 pct. (4) – Creante bugetare

Nr.c
rt. Creditor Adresa Creanta
depusa Creanta
acceptata % din
grupa % din
total Mentiun
i

1 Administr
atia
Finantelor
Publice
Oradea Oradea,Str.D.Ca
ntemir, nr.2 -4,
Jud.Bihor 552,00 lei 552,00 lei 11,87% 0,000
7% Privilegi
ata taxe
si
impozite

2 Primaria
Comunei
Sava Loc.Sava,
Str.Alba Iulia
nr.37, Jud.Arad 2.247,60
lei 2.247,60
lei 48,34% 0,002
8% Privilegi
ata taxe
si
impozite

3 Primaria
Comunei
Ila Loc.Ila,
Str.Libera nr.56,
Jud.Hunedoara 653,00 lei 653,00 lei 14,04% 0,000
8% Privilegi
ata taxe
si
impozite

4 Primaria
Comunei
Bir Loc.Bir nr.162,
Jud.Arad 1.197,00
lei 1.197,00
lei 25,74% 0,001
5% Privilegi
ata taxe
si
impozite

TOTAL
GRUPA 2 4.649,60
lei 4.649,60
lei 100,00
% 0,01
%
Grupa 3, art.123 pct. (7) și (8) – Creante chirografare

Nr.c
rt. Creditor Adresa Creanta
depusa Creanta
acceptata % din
grupa % din
total Mentiun
i

1 SC
ALTER
SRL Arad,
Str.Nicolaescu
nr.4, Ap.2,
Jud.Arad 736.076,88
lei 736.076,88
lei 2,14% 0,924
% Admisa
integral
in
temeiul
art.66
al.(1) din

78
Lege
2 SC
BLICK
SRL Oradea,
Str.Florilor
nr.21, Ap.12,
Jud.Bihor 33.320.726,
89 lei 33.320.726,
89 lei 96,93% 41,82
7% Admisa
integral
in
temeiul
art.66
al.(1) din
Lege

3 SC
CONSUL
TING
SRL Oradea,
Str.Rozelo r 37,
Jud.Bihor 1.266,38 lei 1.266,38 lei 0,00% 0,002
% Admisa
integral
in
temeiul
art.66
al.(1) din
Lege

4 OTTE
GOLL Austria, 8261,
Feldbach 134 A 6.136,32 lei 6.136,32 lei 0,02% 0,008
% Admisa
integral
in
temeiul
art.66
al.(1) din
Lege

5 SC STAB
SRL Oradea,
Str.Olarilor, 12,
Jud.Bihor 312.428,48
lei 312.428,48
lei 0,91% 0,392
% Admisa
integral
in
temeiul
art.66
al.(1) din
Lege

TOTAL
GRUPA 34.376.634,
95 lei 34.376.634,
95 lei 100,00
% 43,15
%

79
3

Grupa 4, art.123, pct.(9), lit.(a) – Creante subordonate

Nr.c
rt. Creditor Adresa Creanta
depusa Creanta
acceptata % din
grupa % din
total Mentiun
i

1 SC
BLICK
SRL Oradea,
Str.Florilor
nr.21, Jud.Bihor 11.883.728
,03 lei 11.883.728
,03 lei 100,00
% 14,92
% Admisa
integr al
in
temeiul
art.66
al.(1) din
Lege
TOTAL GRUPA 4 11.883.728
,03 lei 11.883.728
,03 lei 100% 14,92
%

TOTAL CREANTE 79.662.923,53 lei
Cursul Bancii Nationale a Romaniei valabil la data de 28.01.2010, data deschiderii procedurii – 4,117 9
lei/EUR;

Conform art.69, al.(2) din legea 85/2006 privind procedura insolventei, “creantele exprima te sau
consolidate in valută
vor fi inregistrate la valoarea lor in lei, la cursul Bancii Nationale a Romaniei existent la data deschiderii
procedurii."
Solicităm afișarea la ușa instanței a Tabelului Definitiv de Creanțe a debitoarei în cauză ,depus
la grefa Tribunalului
Bihor în două exemplare.

Administrator
judiciar

G RECOVERY IPURL

Av. Horia Cristia
________________________________________________________________

80
COMPLETARE A
PLA NULUI DE REORGANIZARE A DEBITORULUI
S.C. ETH S.R.L.

Număr dosar : 000/111/2010
Tribunalul Bihor
Secția comercială și contencios administrativ
Persoana care a propus planul : S.C. ETH S.R.L.
Debitor : S.C. ETH S.R.L.
Prezenta completare a planului de reor ganizare depus de SC Eth SRL se referă la
punctul 6 al planului, “Programul de plată a creanțelor”, mai precis la 6.2. “Constituirea
surselor de onorare a obligațiilor”, în cadrul căruia revenim cu detalii în ceea ce
privește sursele de finanțare a activi tății firmei. Astfel, am specificat că firma își
continuă activitatea, acționând pe mai multe planuri în ceea ce privește portofoliul de
terenuri pe care îl deține deja, ținând cont de condițiile actuale ale pieței și de situația în
care ne aflăm. Se au în vedere mai multe modalități de obținere a veniturilor astfel încât
să fie acoperite cheltuielile curente și să se efectueze plata datoriilor restante. Se disting
patru direcții în care vom acționa, urmărind să ne adaptăm în funcție de situația fiecărei
suprafețe în parte, obiectivul final fiind obținerea maximului de venit posibil:
1. Arendarea terenurilor;
2. Contractarea terenurilor către utilizatorii de biomasă;
3. Împădurirea terenurilor;
4. Vânzarea.
Considerăm că în condițiile actuale, vânzarea simplă, directă a terenurilor nu
poate să fie prima opțiune pe care să o luăm în calcul, pentru că nu este realizabilă
pentru toate parcelele în același timp și nici nu s -ar obține maximum de venit posibil,
mai ales în cazul unei vânzări forțate. De asemenea, este nevoie de timp în vederea
intabulării fiecărei parcele și definitivării demersurilor de înscriere în Cartea Funciară,
timp în care neexploatate în vreun fel, generează numai costuri. Pentru a evita această
situație, luăm în calcul arendarea, respectiv împădurirea suprafețelor deținute de noi,
acestea fiind măsuri menite să le îmbunătățească starea, să genereze venituri și astfel să
permită valorificarea lor în condiții de maxim profit.

81
6.2.1. Arendarea ca etapă necesară în vederea pregătirii vânzării
În acest e condiții, arendarea constituie o modalitate de pregătire pentru vânzare
a terenurilor deținute de societate, scopul pentru care se recurge la această soluție
temporară fiind protecția și scăderea costurilor proprietarului de terenuri, mai ales că în
acest moment nu ne permitem ex ploatarea directă a pământului.
Arenda presupune încheierea unui contract între proprietar, uzufructar sau alt
deținător legal de bunuri agricole și arendaș, cu privire la exploatarea bunurilor
agricole, pe o durată determinată ș i la un preț stabilit între părți. Intenția noastră este de
a încheia contracte de arendare pentru perioade de până la trei ani cu obligarea fiecărei
părți de a înștiința pe cealaltă în scris, cu cel puțin trei luni înainte de expirarea
contractului despre intenția de a reînnoi sau nu contractul de arendare. Dacă există
acordul plăților, contractul de arendare poate să înceteze și înainte de a ajunge la
termen.
Date fiind condițiile actuale, societate nu poate pe de o parte, din cauza
insuficienței fonduri lor, nici să exploateze terenurile asupra cărora deține proprietatea,
iar pe de alta, din cauza condițiilor din piață, să le valorifice foarte repede și în același
timp, la prețuri avantajoase. De aceea, pentru terenurile pentru care există cerere în
vederea exploatării, considerăm că este în avantajul nostru să încheiem contracte de
arendă, astfel încât, din fondurile astfel obținute să se poată plăti cheltuilelile generate
de activitatea curentă a societății. De asemenea, un alt avantaj al arendării sup rafețelor
de teren îl reprezintă evitarea plății impozitului pe terenul nelucrat, impozit neaplicabil
încă, dar aflat în discuție ca și proiect de lege în Parlamentul României. Conform
acestui proiect de lege, sunt prevăzute sancțiuni pentru proprietarii d e terenuri
nelucrate, iar în cazul dării în arendă a acestora și neexploatării lor de către arendași,
aceste sancțiuni, precum și impozitele și taxele aferente sunt supor tate de către aceștia
din urmă.
Considerăm că în această situație, se evită plata san cțiunii pentru terenul
neexploatat, estimată a fi de cca 100 euro/ha și pe de altă parte, după primul an de
arendare se vor obține și venituri sub forma arendei încasate. Pe lângă acest aspect de
care trebuie ținut seamă, se mai pot identifica încă trei av antaje ale arendării:
1. Un teren lucrat este mai productiv și oferă pentru potențialii cumpărători
posibilitatea de a -i evalua mai exact valoarea reală (investitorii străini în special,

82
apreciază mult suprafețele lucrate, fără buruieni); de asemenea nu se cr eează impresia
necesității unei vânzări urgente.
2. Deși în primul an se pune accent mai ales pe o exploatare minimală, se vor
cultiva și suprafețe în mod profesional, ulterior fiind prevăzută obținerea unor rezultate
competitive pe piața agricolă, fapt ce v a atrage și creșterea beneficiilor deținute de
societate. În susținerea acestei premise vine și faptul că zona în care au fost
achiziționate terenurile a fost aleasă ținându -se cont de calitatea și productivitatea lor,
ele fiind exploatate de către vechii proprietari înainte de achiziționare;
3. Prin preluarea terenurilor de către arendași, pe lângă suportarea costurilor de
exploatare și pregătirea lor, devine posibilă înregistrarea fiecărei parcele în registrele
Agenției de Plăți și Integrare Pentru Agricult ură (A.P.I.A.), existând astfel dovezi clare
referitoare la potențialul de producție al suprafețelor.
Având în vedere cele de mai sus, considerăm că prin arendare sunt acoperite
atât costurile fixe ale activității firmei, precum cele aferente pregătirii documentelor
pentru vânzarea fiecărui teren în parte.
6.2.2. Contractarea terenurilor către utilizatorii de biomasă
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din
agricultură, inclusiv substanțele vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe,
precum și partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane
Există o largă varietate de surse de biomasă, printre care se numără copacii cu
viteză mare de dezvoltare (plopul, salcia, salcâmul), trestia de zahăr, r apița, plantele
erbacee cu rapiditate de creștere și diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din
toaletarea copacilor și din construcții, paiele și tulpinele cerealelor, deșeurile rezultate
după prelucrarea lemnului, deșeurile de hârtie și uleiurile veg etale uzate.
Ca și măsură premergătoare vânzării, încheierea de contracte cu utilizatorii de
biomasă ca modalitate de obținere a unei surse noi de energie, este considerată de noi o
măsură binevenită ca modalitate de îmbunătățire a calității trenurilor. Av em în vedere
acest fapt deoarece permite pregătirea terenurilor prin rotația culturilor și măsurile de
îmbunătățire luate, astfel că acestea devin mult mai atractive pentru potențialii
cumpărători.

83
6.2.3. Împădurirea terenurilor
Această măsură se are î n vedere de către societatea noastră în primă fază pentru
acele terenuri care nu pot fi nici vândute, nici arendate. Această posibilitate de
valorificare a terenurilor a fost luată în calcul ca urmare a prevederilor din Măsura 221
“Prima împădurire a teren urilor agricole”, realizată în cadrul Programului Național de
Dezvoltare Rurală al Ministerului Agri culturii și Dezvoltării Rurale.
Obiectivul general al al acestei măsuri este îmbunătățirea condițiilor de mediu în
spațiul rural prin folosirea și gospodăr irea durabilă a a terenului prin împădurire. Se
urmărește astfel prevenirea pagubelor produse de factorii naturali dăunători, reducerea
eroziunii solurilor, îmbunătățirea capacității de retenție e apei, creșterea calității aerului,
producerea de biomasă , inclusiv masă lemnoasă de calitate.
Primele pentru întreținerea plantației
Acestea se acordă pe o perioadă de 5 ani începând cu anul înființării plantației
forestiere, sunt diferențiate la rând ul lor pe zone geografice și sunt fixe.
-euro-
ANI Câmpie Deal Munte
1 270 210 130
2 616 536 436
3 180 210 130
4 180 105 65
5 90 105 65

Menționăm că anul 1 este anul înființării plantației.
1. Primele compensatorii pentru pierderea de venit agricol

Aceste prime se diferențiază în funcție de tipul beneficiarilor de terenuri agricoli:
fermieri (persoane fizice și juridice a căror exploatație agricolă se află în România și
care practică în general, activități în domeniul agricol) și non -fermieri (alți deț inători de

84
terenuri agricole). Compensațiile se oferă pe o perioadă de 15 ani începând cu cu anul
înființării plantației forestiere, fiind reprezentate de sume fixe, exprimate în euro pe an
și pe ha.
Astfel, se acordă 215 euro/an/ha pentru fermieri și 110 euro/an/ha pentru non fermieri.
Sprijinul public acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăși 70% din costurile
standard pentru înființarea plantației. În zonele defavorizate și în siturile Natura 2000,
sprijinul public va fi limitat la 80% din costurile standard pentru înființarea plantațiilor
. Primele pentru întreținerea plantațiilor pe o perioadă de până la 5 ani și cele pentru
compensarea pierderilor de venit agricol pentru o perioadă de până la 15 ani, vor fi
acoperite în proporție de 100% din fondu ri publice.
2. Cheltuieli eligibile pentru realizarea proiectului de împădurire

Cheltuielile de întocmire a proiectului tehnic se suportă din sprijinul acordat
prin măsură și nu poate depăși 10% din valoarea eligibilă a proiectului, în limita
plafoanelor s tabilite.
Cheltuielile eligibile pentru realizarea proiectului tehnic de împădurire nu
trebuie să depășească 70 euro/ha pentru suprafețe de până la 50 ha, 50 euro pentru
suprafețe între 50 ha (inclusiv) și 150 ha (inclusiv) sau 30 euro pentru suprafețe ma i
mari de 150 ha.

6.2.4 Analiza aplicabilității Măsurii 221 la terenurile agricole deținute de SC Eth
SRL
Suprafața totală a terenurilor agricole deținute de SC Eth SRL este de
1.710,3121 ha, localizate în zonele sudice ale județelor Arad și Hunedoara.
Caracteristic acestor terenuri este faptul că sunt situate de -a lungul Văii Mureșului,
zona de câmpie alternând cu cea semicolinară sau de deal, înscriindu -se în clasa a doua
din pun ct de vedere al fertilității. În aceste condiții, considerăm că orice variantă de
valorificare a terenurilor pe care am avea -o trebuie să presupună, fie chiar și parțial,
posibilitatea aplicării Măsurii 221. Am ținut seama și de faptul că o parte din parcele
prezintă un anumit grad de dispersare, au suprafețe mai reduse, chi ar dacă mai mari de
0,5 ha, iar în acest caz se impune în primă etapă comasarea lor, efectuarea de schimburi

85
cu alți proprietari sau chiar vânzarea sau arendarea lor. Ca urmare, pornind de la
criteriile prevăzute în Măsura 221 (zona geografică, dacă aparți n sau nu unei zone
defavorizate), am efectuat un calcul estimativ cu privire la aplicarea prevederilor
măsurii în diferite proporții asupra suprefețelor de teren deținute, așa cum este prezentat
în anexele atașate prezentei completări a planului de reorgan izare.
Am realizat calculul primelor ce ar urma să fie încasate în cazul în care s -ar
realiza împădurirea în diferite procente a suprafețelor de teren deținute de societate.
Astfel, s -au calculat primele pentru un grad de împădurire de 25%, 50%, respectiv 75%
din suprafața totală și am comparat cu valoarea ratelor de plată către creditori, propuse
în planul de reorganizare. Au rezultat valori ale primelor de încasat de la 1.853.217,68
euro pentru cel mai mic grad de împădurire(25%), până la 5.559.653,04 eu ro la 75%
grad de împădurire. Valoarea încasată în primul an al aplicării Măsurii 221 a depășit în
fiecare caz cei 500.000 euro propuși în planul de reorganizare ca primă rată de plată în
plan către H.A.A.B.. În următorii doi ani de aplicare a Măsurii, val orile estimate ale
primelor sunt sub nivelul ratelor; trebuie ținut cont însă de faptul că pe de o parte, firma
va avea și alte resurse de venituri (arendare, vânzare de terenuri), iar pe de alta că
valoarea cu care creditorul H.A.A.B. s -a înscris la masa credală în cazul SC Eth SRL,
cuprinde practic întreaga sumă datorată de grupul firmelor din care face parte alături de
SC Sath SRL și Agia SRL. Aceasta înseamnă că în același interval, pe lângă plățile în
contul ratelor datorate efectuate de ETH SRL și ce lelalte firme ale grupului vor efectua
plăți care se vor acumula în contul creanței pe care H.A.A.B. o are de recuperat de la
întreg grupul.
Așa cum se poate observa din anexele atașate prezentei completări la plan, în
varianta cea mai pesimistă în care s-ar realiza împădurirea a doar 25% din suprafața
terenurilor deținute de firmă, în primii patru ani valoarea primelor ce s -ar încasa
potrivit Măsurii 221 este de 1.297.042,09 euro. Această sumă reprezintă aproximativ
44% din valoarea rezultată în urma eva luării terenurilor aflate în proprietatea societății,
estimată la 2.928.800 euro. Trebuie avut în vedere că în caz de vânzare forțată ,
terenurile ar fi valorificate cam la 40% -60% din valoarea stabilită prin evaluare, deci la
o sumă cuprinsă între 1.171.5 20 euro și 1.757.280 euro, deci destul de aproape de
valoarea obținută prin împădurirea a doar 25% din suprafață. De asemenea, am mai luat
în considerare și faptul că restul de 75% din terenuri vor fi valorificate fie prin
arendare, fie prin vânzare, deci la suma rezultată din primele pentru împădurire se mai

86
adaugă și veniturile aferente acestor măsuri, fapt ce vine să susțină varianta
reorganizării societății ca singură modalitate de îndestulare în întregime a creanțelor
creditorilor.
6.2.5. Măsuri luate în vederea realizării vânzării propriu zise
În vederea realizării vânzării în condiții cât mai optime, pentru fiecare comună
în parte se stabilesc tarlalele unde societatea deține parcele, luîndu -se în calcul, acolo
unde este nevoie, posibilitatea de a ac hiziționa suprafețe suplimentare în vederea
comasării și sporirii astfel a atractivității ofertei pentru potențialii cumpărători. De
asemenea, tot în acest sens, se urmărește, acolo unde este posibil, ca în loc de
achiziționare, să se realizeze schimburi de terenuri cu eventualii vecini ai supr afețelor
deținute de societate. Pe de altă parte, prin intermediul Camerei de Comerț și Industrie,
respectiv prin solicitări directe către A.P.I.A., urmărim identificarea de investitori
agricoli mari în zonele unde societatea deține suprafețe agricole. Pentru aceștia, vom
pregăti oferte pentru fiecare suprafață de teren mai mare de 5 ha compacte, inclusiv cu
sugestii și posibilități de exploatare a acestora. Datorită faptului că pentru o exploatare
agricolă eficient ă sunt necesare suprafețe mari, compacte, se recomandă înființarea de
culturi de legume, inclusiv cu posibilitatea construirii de sere pe suprafețe începând cu
5 ha. Acest tip de proiect este cu atât mai sustenabil cu cât în zona de achiziție există
sistem e de irigații funcționale. În tarlalele unde suprafețele depășesc 5 ha, dar nu sunt
compacte, existând între parcele și suprafețe aparținând altor proprietari, se va cere pe
cale amiabilă, în colaborare cu autoritățile locale, alocarea suprafeței deținute la
marginea tarlalei, pentru a asigura o exploatare cât mai eficientă.
După elaborarea documentelor pentru fiecare comună în parte, vom depune
scrisori de intenție de vânzare prin intermediul administrațiilor locale, în vederea
atragerii posibililor inves titori locali (prin arendare nu se creează impresia necesității
unei vânzări urgente, plata impozitelor fiind o dovadă în acest sens). Pe lângă
investitorii locali, suntem interesați de identificarea investitorilor străini deja existenți
care, cu know -how și cu utilaje performante exploatează deja suprafețe mari de teren în
zonele unde deținem și noi terenuri. În a doua etapă a ofertării ne vom adresa cu oferte
unor publicații speciale din domeniul agrar și celor on -line, având ca obiect prezentarea
potențialului suprafețelor, documentația necesară, dovezile de înregistrare sau
posibilitatea înregistrării în diferite asociații care sprijină derularea unor proiecte de

87
dezvoltare agricolă. Acest procedeu este menit să atragă investitori mari, pe care îi
putem sprijini prin planuri referitoare la dezvoltarea agricolă din zonă în conformitate
cu proiectul inițial de afaceri, aprobat și acceptat de H Bank (H.A.A.B.), proiect care a
stat la baza contractului de creditare semnat cu această bancă. În acest sens, în urma
demersurilor efectuate, am reușit inițierea discuțiilor cu un investitor norvegian
interesat de achiziționarea de terenu ri în această regiune a țării.
În urma măsurilor luate preconizăm că până la finele anului 2011, cu sprijinul
autorităților lo cale și prin negocieri cu alți proprietari din vecinătatea terenurilor
deținute de societate, să obținem primele suprafețe compacte 100%, cu întinderi mici
sau medii (10 -50 ha). Suprafețele care nu vor putea fi integrate în aceste parcele
compacte vor fi oferite la schimb, ori spre vânzare, spre a se evita existența unor
parcele de dimensiuni mici (mai mici de 1 ha) izolate. Se va avea în vedere, în cazul
vânzării, respectarea valorii terenurilor, așa cum este prevăzută în raportul de evaluare
efectuat îna inte de depunerea planului de reorganizare.
6.3. Modalități de stingere a obligațiilor
Deoarece termenul estimat pentru punerea în aplicare a planului nu mai
corespunde cu cel inițial, estimat ca fiind pentru luna aprilie 2011, ca urmare a
solicitărilor c reditorului principal, H Bank, de revenire asupra planului cu completări,
considerăm că se impune o decalare a tuturor termenelor prevăzute în plan pentru
punere în aplicare și plată a ratelor, cu trei luni.
SC ETH S.R.L.

Nr.înreg.: 1900 / 07.04.2010
Numar dosar: 00/111/2010, Tribunalul Bihor, Sectia comerciala, contencios
administrativ si fiscala
Judecător sindic: CRISTIAN
Temei juridic: art.20 lit.(a) din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei
Administrator judiciar: G RECOVERY IPURL
Debitor: SC ETH SRL – societate in insolventa, insolvency, en procedure collective
Termen: 21.04.2010

88
Raport privind cauzele și împrejurările care au determinat starea de insolvență a
S.C. ETH SRL

1. Date genera le.
SC ETH SRL a fost înființată în anul 2007, atribuindu -se codul unic de
înregistrare R 2214000 și numarul de ordine în registrul comerțului J05/1111/2007.
Sediul social a fost declarat în Mun. Oradea, str.Rozelor, nr. 21, jud. Bihor.
Capitalul socia l este de 200,00 RON.
Obiectul principal de activitate este “ Activități în ferme mixte ( cultura vegetală
combinată cu creștera animalelor ) ”, Cod CAEN 0150.
În ceea ce privește structura acționariatului, societatea are doi asociați, persoane
juridice române și anume, SC CONSULTING SRL, cu sediul social în Mun. Oradea,
Str. Rozelor, nr.37, jud. Bihor, deținând o parte socială, respective 5% din capitalul
social și SC BLICK SRL, cu sediul social în Mun. Oradea, Str. Florilor, nr. 21, jud.
Bihor, deținân d 19 părți sociale, respectiv 95% din capitalul social.
Conducerea activității societății este exercitătă de către administratorul societății
d-l GOLL OTTE, cetățean austriac, cu domiciliul în localitatea Feldbach, nr.134,
Austria.

2. Istoric societate
SC ETH SRL a fost înființată în luna iulie a anului 2007, având ca obiect de
activitate declarat ’’activități în ferme mixte’’. Practic, societatea urmărea
achiziționarea de terenuri agricole în vederea exploatării acestora, zona target fiind
Lipova -Ilia, pe Valea Mureșului. Conform planului de afaceri proiectat, suprafața
achiziționată urma să fie de cca 20.000 ha teren agricol, comasate în suprafețe de cel
puțin 500 ha. Exploatarea acestor suprafețe urma a se face în trei moduri:

89
– vânzarea unei cote părț i, cu fondurile obținute urmând a fi achiziționate alte
terenuri și/sau mașini și utilaje în vederea realizării exploatării proprii a
suprafețelor rămase;
– arendarea unei alte cote părți;
– exploatarea proprie.
În ceea ce privește finanțarea pentru achiziț ia de suprafețe de teren, aceasta a
fost asigurată inițial de către o societate austriacă din Viena (Wien GMBH), urmând ca
din ianuarie 2008, când deținătorii părților sociale au devenit SC CONSULTING SRL
(5% din capitalul social) și SC BLICK SRL (95% din capitalul social), aceasta din
urmă să restituie finanțatorului inițial fondurile primite anterior.
În anul 2007, debitoarea a achiziționat peste 72% din suprafața totală a
terenurilor pe care le deține în prezent. Suprafața totală actuală este de 1710,31 21 ha
din care 765,5339 ha intabulate la Cartea Funciară.
În aprilie 2008, debitoarea a semnat, în calitate de debitor secundar, un contract
de credit negociat de către SC BLICK SRL cu H BANK AG (HAAB) privind
acordarea unor facilități de credit de 12.00 0.000 euro. Aceste facilități urmau să facă
parte dintr -un proiect mai vast al firmei mamă, SC BLICK SRL, proiect în care era
cuprins și planul inițial de dezvoltare al SC ETH SRL. Valoarea totală a creditului
inițial de care urma să beneficieze SC BLICK S RL (asociatul majoritar al debitoarei)
era de 12.000.000 euro, o parte a cestuia fiind destinat finațării activității debitoarei.
Dificultățile apărute în acordarea creditului de către bancă și problemele pieței
imobiliare accentuate de criza economică, a u dus însă la sincope în aplicarea planului
de afaceri inițial și la acumularea de datorii față de furnizori, fapt ce a determinat
conducerea debitoarei să se adreseze instanței în vederea declanșării procedurii
generale a insolvenței, în condițiile Legii 85/2006.
3. Analiză economico -financiară
Administratorul judiciar a realizat analiza economico -financiară pentru perioada
corespunzătoare intervalului iulie 2007 (data înființării) – 31.12.2009, pe baza
raportărilor financiar -contabile întocmite de deb itoare și depuse la Administrația
Finanțelor Pu blice Oradea și O.N.R.C. Bihor. Din punct de vedere al evoluției
veniturilor și cheltuielilor, situația relevată de datele preluate din conturile de profit și
pierdere ale fiecărui an analizat arată că debito area nu a desfășurat activitatea

90
programată, singurele venituri și cheltuieli înregistrate fiind cele financiare, datorate
dobânzilor și diferențelor de curs valuta Evoluția elementelor patrimoniale este
cuprinsă în tabelul de mai jos:
Denumire indicatori 31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009
Total active imobilizate, din care 7232218 9178142 10001172
-imobilizări necorporale 343 343 343
– imobilizări corporale 7231875 9177799 10000829
– imobilizări financiare 0 0 0
Total active circulante, din care 370363 6 3853864 2830396
– stocuri 61412 65877 69346
– creanțe 2560136 1752981 234196
– casa și conturi la bănci 128434 33690 9129
– cheltuieli înregistrate în avans 953654 2001316 2517725
TOTAL ACTIV 10935854 13032006 12831568
Total capitaluri proprii 1143 0 11430 9963
Total datorii, din care 10924424 13020576 12821605
– datorii pe termen scurt 10924424 13020576 12821605
datorii pe termen mediu si lung 0 0 0
Venituri înregistrate în avans 0 0 0
TOTAL PASIV 10935854 13032006 12831568

Valoric, elemente le patrimoniale au avut tendința de a crește în 2 008, urmate de
scădere în 2009. Activul patrimonial cuprinde active imobilizate (formate în proporție
de aproape 100% din imobilizări corporale) a căror valoare a crescut permanent și

91
active circulante, rep rezentate de toate categoriile (stocuri, creanțe, disponibilități
bănești și cheltuieli în avans), a căror valoare se reduce cu aproape 27% în 2009
compa rativ cu cea aferentă lui 2008. Conform ratelor de structură calculate mai jos, se
poate observa că în cadrul activului, ponderea cea mai mare e deținută de activele
imobilizate care ajung în 2009 aproape la 78% din active. Aceasta se datorează pe de o
parte creșterii valorice a imobilizărilor corporale, iar pe de altă parte, scăderii activelor
circulant e, în special creanț e și disponibilități bănești . Se poate observa că de la un an
la altul au crescut cheltuielile în avans, datorită efectuării unor diverse cheltuieli care,
în lipsa veniturilor aferente, nu au fost înregistrate direct pe costuri cu in fluență
imediată în soldul negativ al rezultatului exercițiului, urmând ca acestea să fie
repartizate corespunzător în momentul valorificării bunurilo r și realizării de venituri.
În ceea ce privește pasivul patrimonial, structura acestuia rămâne nemod ificată
pe întreaga perioadă: capital propriu , în proporții subunitare și datorii , a căror valoare
reprezintă peste 99,9 % din total pasiv. Valoarea ridicată a ratei de îndatorare globală
pentru toată perioada de activitate subliniază că debitoarea și -a susținut dezvolata rea pe
baza resurselor atrase. Din punct de vedere al lichidității, valorile ratelor de lichiditate
sunt mult diminuate față de valorile minime admise, fapt ce subliniază lipsa de
lichidități a firmei.
Lichiditatea generală calculată c a raport între activele circulante și datoriile
curente, reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma
într-un termen scurt în lichidități pentru a satisface obligațiile de plată exigibile.
Dacă ținem cont că o lich iditate generală favorabilă este atunci când aceasta are
o mărime supraunitară, se observă că în cazul de față tendința este de scădere, situația
fiind din ce în ce mai nefavorabilă .
Lichiditatea rapidă arată măsura în care firma își poate onora datori ile pe
termen scurt din creanțe și disponibilități bănești. Se apreciază că nivelul minim
acceptat al acestei rate este 0,8, nivel neatens de debitoare pe perioada analizată.
Lichiditatea imediată apreciază măsura în care datoriile exigibile imediate po t
fi acoperite pe seama disponibilităților bănești. Nivelul asiguratoriu pentru această rată
a capacității imediate de plată este 1/3.

92
4. Concluzii privind cauzele și împrejurările care au determinat starea de
insolvență a SC ETH SRL
În urma analizei rea lizate, administratorul judiciar a identificat ca și posibile
împrejurări ale apariției stării de insolvență a debitoarei, următoarele:
– Dificultățile în obținerea fondurilor necesare în vederea derulării conform
programului inițial al plan ului de afaceri al firmei. În ceea ce privește finanțarea
activității debitoarei, începând cu ianuarie 2008 aceasta s -a realizat de către SC
BLICK SRL, deținătoare a 95 % din capitalul social. Această finanțare s -a
efectuat inițial din fonduri proprii, du pă care s -au contractat facilități de credit
de 12.000.000 euro de la o bancă austriacă, proiectul firmei BLICK fiind destul
de vast și implicând mai multe tranșe de împrumut ce urmau a fi acordate în
timp de către bancă. Acordarea de fonduri debitoarei reprezenta o parte a
proiectelor firmei mamă, BLICK , astfel că prin contractul de credit încheiat în
aprilie 2008 cu H BANK AG (HAAB), ETH SRL devine debitor secundar în
cadrul acestui contract. HAAB, în vederea garantării împrumutului acordat, a
solicita t instituirea unui gaj asupra conturilor debitoarei precum și asupra
părților sociale deținute de asociații BLICK și CONSULTING.
– Totodată, aupra imobilelor ce urmau a fi achiziționate din împrumutul acordat,
urma a fi instituit un privilegiu al finanțator ului cu titlu de ipotecă. Acest aspect
a pus serioase probleme cu privire la înregistrarea acestei sarcini deoarece
finanțatorul a dorit ca asupra fiecărui imobil să se constituie o garanție la nivelul
sumei de 16.000.000 euro, ori Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară din
România văzând valoarea ridicată a ipotecii, au solicitat taxarea la valoare, ceea
ce nu ar fi legal, nici în opinia administratorului judiciar deoarece înscrierea
privilegiului nu este taxabilă la valoare conform legislației în vigoare. În acest
sens debitoarea a inițitat demersurile legale, pentru a ataca poziția Oficiilor de
Cadastru și Publicitate Imobiliară, litigiile fiind în curs. Cu titlu de mențiune
precizăm că taxele necesare potrivit OCPI ar fi fost depășit cu mult chi ar și
creditul acordat.
– Cu toate acestea, fondurile prevăzute în contractul de creditare nu au fost
transferate către beneficiar decât cu întârziere și parțial (cca. 7.000.000 euro),
ceea ce a dus la imposibilitatea realizării planului de afaceri inițial ș i la blocarea
activității debitoarei.

93
– Sistarea tranșelor de împrumut, faptul că era imposibilă în condițiile deja
existente, obținerea unei creditări din altă sursă au determinat declanșarea
procedurii de insolvență asupra debitoarei.

5. Posibilitat ea reala de reorganizare a debitorului SC ETH SRL
În cadrul perioadei de observație asociații și administratorii debitoarei și -au
declarat intenția de reorganizare a firmei, depunând la dosarul cauzei declarațiile
specificate în cadrul art.28 din Lege. Ei au comunicat administratorului judiciar că
întrevăd o posibilitate reală pentru reorganizarea societății, sens în care și -au declarat
intenția de a p ropune un plan de reorganizare. În acest sens, constatând că sunt
îndeplinite condițiile art.9 4, al.(1), lit.(a) din legea 85/2006 privind procedura
insolvenței, în momentul în care debitoarea va propune un plan de reorganizare,
administratorul judiciar îl va supune votului adunării creditorilor.
6. Mențiuni privind incidența art.138 din Legea 8 5/2006 privind
procedura insolvenței
Precizăm că până în acest moment, administratorul judiciar nu a putut
identifica nicio persoană dintre cele prevazute la art.138 din Legea 85/2006
privind procedura insolvenței care să fi cauzat starea d e insolvență, prin niciuna
dintre modalitatile prevazute in acest text legal.
Totodată, în ceea ce privește prevederile art.80 din Legea 85/2006 privind
procedura insolvenței, până la această dată, administratorul judiciar nu a identificat
nicio situație în care să se poată face aplicarea acestor prevederi.
Precizăm că în ipoteza în care vom descoperi orice act, stare, imprejurare sau
situație care ne -a fost ascunsă, nu vom ezita în informarea adunarii/comitetului
creditorilor, nici în întreprinderea deme rsurilor legale la care avem dreptul.

Administrator judiciar
Precizez că planul re reorganizare este in desfăsurare, majoritatea creantelor din
tabelul de creanțe au fost achitate prin programul de plăți, urmând ca cele rămase să fie
plătite în următoarea tra nșă, conform programului de plăți din planul de reorganizare.

94

CONCLUZII

Intrepr inderile comerciale se confrunt ă din ce în ce mai des cu greut ăți
financiare, în contextul economic actual în care finan țarea a devenit din ce în ce mai
greu de ob ținut. In unele cazuri, nu pu ține la num ăr în Romania, dificultatea financiar ă
se transform ă în insolven ță.
Insolven ța este co șmarul oricaru i agent economic, dar daca totu și se ajunge într-
o astfel de situa ție, procedura insolven ței trebuie luată în calcu l la momentul potrivit,
astfel încât para metrii economici ai companiei s ă permit ă o reorganizare judiciar ă de
succes, iar riscurile asumate s ă poata fi gestionate corect.
Cele mai multe firme aplic ă prea tarziu aceasta procedura, de altfel i minent ă, în
anumite situa ții. Depunerea cererii de insolven ță înaintea altor creditor i, trebuie,
așadar, analizat ă la rece. Trebuie s ă știm c ă, aleas ă la momen tul oportun, procedura
insolven ței poate chiar elimina posibilitatea falimentului, readucand fi rma pe traseul
comercial obi șnuit. Prin implementarea unu i plan de reorganizare judiciar ă viabil ,
acceptat de creditori, firma își poate poate acoperi crean țele și, totodat ă, poate fi
revigorat ă financiar.
Procedura de insolven ță instituit ă prin Legea 85/2006 are drept scop acoperir ea
pasivului debitorului aflat în insolven ță, respect iv a acelui debitor car e se afl ă la un
anumit moment în imposibilitatea de a -și achita datoriile certe, lichide și exigibile. In
cazul unei firme insolvente se va desch ide, fie procedura generala de insolven ță, fie
procedura simplificat ă de insolvență.
Procedura insolvenței reprezint ă o procedur ă colectiv ă de realizare a crean țelor
condus ă de administratorul judiciar sau lich idator, sub supravegherea judec ătorului
sindic, pun ând astfel la ad ăpost debitorii de haosul execut ărilor silite individuale. In
perioada d erularii procedurii de insolven ță, sunt suspendate ac țiunile în justi ție initiate

95
pentru realizarea crean țelor asupra averii debitorului; de asemenea, pentru a ceasta
perioad ă nu curg penalit ăți sau dob ânzi, fi ind permisa continuarea activit ății debitorului
pentru realizarea planului de reorganizare, scopul prin cipal fiind crearea de lichidit ăți
destinate acoperirii crean țelor
Pe d e alta parte, trebuie s ă avem în vedere faptul c ă deschiderea procedurii
insolventei (generala sau si mplificata) poate avea consecin țe extrem de nefaste asupra
desfa șurării activit ății unei societ ăți comerciale, întruc ât este însoțită de cele mai multe
ori de ridicarea dreptului de admin istrare al administratorilor statutari. Simpla depunere
a unei cereri privind des chiderea procedurii de insolven ță poate avea consecin țe asupra
debitorului . Spre exemplu: majoritatea contractelo r de credit dau posibilitatea b ăncilor
de a solicita rambursar ea anticipat ă a creditului în cazul în care o cerere privind
deschiderea procedurii de insolven ță este depus ă.
Majoritatea comercian ților văd insolven ța ca punctul terminus al afacerii – un
moment în care societatea este asaltată de creditori, iar singu ra op țiune r ămasă este
falimentul sau închiderea societ ății. Într-adevar, în unele cazuri, insolven ța este unul
dintre simptomele unei afaceri neperformante , totu și în multe situa ții incapacitatea de
plata este doar rezultatul unei conjuncturi nefavorabil e cu care se poate întâlni orice
comerciant, chiar și cei care au o afacere viabil ă.
Diferen ța dintre societ ățile în insolven ță care rezista pe pia ță și cele care dispar
o face capacitatea managerilor de a identifica rapid resursele necesare unei redres ări.
Soluțiile trebuie c ăutate în primul r ând în sfera economicului și presupun întotdeauna
schimbari profunde în modul de func ționare a societ ății; nu trebuie însă neglijate și
celelalte instrumente care pot facilita o revenire mai rapid ă a societ ății aflat e în
dificultate. Un asemenea exemplu de instrument complementar poa te fi o reorganizare
judiciara în cadrul procedurii insolven ței reglementate de Legea nr. 85/2006. Astfel,
orice societate insolven tă poate solicita tribunalului în raza c ăreia își are sed iul să fie
pusă sub protec ția legii insolven ței până la elaborarea și implementarea unui pl an de
reorganizare judiciar ă.
Odat ă deschis ă procedura insolven ței, societatea (debito rul) beneficiaza de o
serie de privilegii legale temporare menite s ă-i dea răgazul necesar pentru a -și preg ăti
un pl an de reorganizare. Un exemplu în acest sens ar fi c a de la data deschiderii
procedurii are loc suspendarea de drept a oricarei ac țiuni judiciare sau extra judiciare de
recuperare a caren țelor de ținute împotriva de bitoru lui; astfel, creditorii societ ății având
crean țe anterioare datei deschiderii procedurii insolven ței vor fi obliga ți prin lege s ă își

96
aâne realizarea preten țiilor împotriva debitorului ți să își înregistreze crean țele la masa
creda lă. Planurile de reorganizare reprezint ă planuri de afaceri adaptate noilor
conjuncturi economice și juridice în care se afla societatea si care trebuie sa respecte
anumite conditii de forma si fond pentru a putea fi votate de catre creditori, confirmate
de catre judec atorul sindic si implementate cu succes de catre societatea debitoare
Prin planul de reorganizare se încearcă: salvarea debitorului de la faliment,
restructurarea operațională și/sau financiară a debitorului;restructurarea corporativă
prin modificarea structurii de capital social, restrângerea activității prin lichidarea unor
bunuri din averea debitorului, plata creanțelor potrivit programului de plată a creanțelor
Un plan de reorganizare judiciara, in cadrul procedurii de insolventa va fi strict
monito rizat de administratorul judiciar, motiv pentru care trebuie implementata o
solutie realista, pertinenta, sustenabila, de realizare a tuturor creantelor inscrise in
tablou, care sa fie accepta ta de majoritatea creditorilor.
Planul de reorganizare judici ara nu este altceva decat un plan de afaceri derulat
de regula pe un termen de maximum trei ani, si care presupune diferite masuri de
restructurare (restructurare corporativa, lichidare partiala a activelor, infuzie de capital,
etc.) ce pot fi luate impreu na sau separat.
Planul va trebui sa cuprinda in mod necesar si un program de plata a creantelor
anterioare deschiderii procedurii insolventei. Principalul sau avantaj este ca, potrivit
legii, acesta poate sa prevada reducerea, esalonarea sau chiar stergere a completa a
unora dintre datoriile societatii . Principala obligație a debitorului în perioada de
reorganizare o constiutie stingerea creanțelor conform programului de plăți, la
termenele și în cuantumul prevăzut în program. Stingerea masei pasive este mă sura
realizarii planului, dar, în paralel, debitorul trebuie să -și achite la scadență și obligațiile
curente, născute în perioada de reorganizare.
Reglementările legale aduse de Legea nr.85/2006 privind insolventa, prevăd în
mod specific procedura reorgani zării judiciare, ca măsură de redresare a activității
economice a unei societăți aflate în insolvență sau într -o stare iminentă de insolvență.
In conținutul Legii insolvenței la art. Art. 95 alin. (6 ) Planul va specifica
masurile adecvate pentru punerea s a in aplicare, cum ar fi: ( ……………..) C.
transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului catre una sau mai
multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior sau ulterior confirmării
planului ;

97
Prin prisma atitudinii medi ului economic față de comercianții aflați în procedură
de reorganizare judiciară, cosinder că, apelarea la transferul bunurilor patrimoniale
către un agent economic existent sau constituit în acest sens și continuarea activității
fără securea insolvenței, poate să aducă beneficii mai mari decât formularea unui plan
de redresare sub auspiciile nefavorabile a unui mediu de afaceri ostil insolvenților.
Persoana juridică va accede mult mai ușor la utilizarea regimului de finanțare și
obținerea unei creditări pe termen lung (motor al economiei). In acest sens persoana
juridică ce deține bunurile patrimoniale, constituită în forma dorită de creditori
împreună cu debitorul, vor putea constitui garanții pentru debitorul aflat în stare de
insolvență în sensul Legii nr.85/2006.
Orice activitate economică are nevoie de un mediu de afaceri predictibil.
Cresterea economică se crează prin măsuri economice și fiscale garantate prin
stabilitatea legislativă. România trebuie să asigure stabilitatea legislativă, fiscal ă și a
politicilor publice, precum și implementarea măsurilor de protectie unitară față de toți
participanții la activitatea economică care constituie dezvoltarea durabilă a societății.

98

MODIFICĂRI LEGISLATIVE DE ULTIMĂ ORĂ

Parlamentul României – a abrogat Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenței care a fost î n vigoare de la 20.07.2006 până la 28.06.2014, fiind înlocuită de
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență . Pe
15 aprili e 2014, Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat Legea
privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență . Aceasta va intra în
vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, urmând a se
aplica c ererilor i ntroduse ulterior acestei date.
Forma trimisă la promulgare
Legea este o forma revizuită a OUG 91/2013 din 02 octombrie 2013 privind
procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență , declara tă neconstituțională în
data de 1 noiembrie 2013 de către Curtea Constituțională, prin DECIZIA nr. 447 din 29
octombrie 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a
insolvenței și de insolvență. Potrivit Ministerul Justiției, noua lege urmează principiile
general valabile în legislațiile europene în domeniul insolvenței, dar și noile abordări
ale Comi siei Europene în materie. Se urmărește maximizarea gradului de valorificare a
activelor și de recuperare a creanțelor, acordarea unei șanse reale de redresare
debitorilor onești, transparență și previzibilitate în procedură, asigurarea unui tratament
egal al creditorilor de același rang. Legea este mai bună pentru creditori: acces la
procedură egalizat cu cel al debitorului, competențe sporite ale creditorilor, protecție
consolidată a celor care finanțează procedura, precum și ale titularilor de creanțe
curente, valorificarea bunurilor în mod transparent și în condițiile de stabilite de
creditori, plată echitabilă și periodică a creanțelor, pe măsu ra valorificării bunurilor.
La data intrării în vigoare, noua lege abrogă:
– Legea 85/2006 privind procedura in solvenței
– Legea 381/2009 privind introducerea concordatului p reventiv și mandatului ad –
hoc

99
OG 10/2004 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului
instituțiilor de credit, aprobată cu modificări și c ompletări prin Legea 278/2004
secțiu nile 1 -3 ale capitolului III, capitolul IV și art. 83 din Legea 503/2004
privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în
activitatea de asigură ri, republicată (MO 453/2013)
– Legea 637/2002 cu privire la reglementarea rapor turilor de drept internațional
privat în domeniul insolvenței
– art. 175 din Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii 286/2009 privind
Codul penal, precum și art. 81 din Legea 255/2 013 pentru punerea în aplicare
Legii 135/2010 privind Codul de p rocedură penală și pentru modificarea și
completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale .

100

BIBLIOGRAFIE

1. STANCIU D. CĂRPENARU – Drept comercial român, editia a IV -a, Editura all
Beck , București 20 02
2. STA NCIU D. CĂRPENARU – Tratat de Drept comercial român, Editura
Universul Juridic, București 2009

3. STANCIU D. CĂRPENARU, V NEMEȘ, M.A. HOTCA – Noua lege a insolven ței,
Legea nr.85/2006, comentarii pe articole, Editura H amangiu, București 2006

4. I.L. GEOR GESCU – Drept comercial român, Editura SOCEC, București 1946, vol.I

5. IOAN SCHIAU – Regimul juridic al insolvenței comerciale, Editura All Beck,
București,2001

6. ION TURCU – Teoria și practica dreptului comercial român, vol.I și II, Editura
Lumina Lex 1998

7. ION TURCU – Insolvența comercială, reorganizarea judiciară și falimentul, Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 2000

8. ION TURCU – Legea procedurii insolvenț ei. Comentariu pe articole, Editura C. H.
Beck, București 2007

9. ANA BIRCHALL – Procedura inso lvenței -Reorganizarea Judiciară și procedura
falimentului – note de curs incluzând procedura concordatului preventiv și a mandatului
ad-hoc, ediția a III -a revizuită și adăugită, Editura Universul Juridic, București 2010

101
10. NICOLETA ȚĂNDĂREANU – Insolvența în reglementarea Legii nr.85/2006.
Comentarii, doctrină, jurisprudență, Editura Universul Juridic, București 2012
11. GHEORGHIU GHEORGHE – Procedura reorganizării judiciare și a falimentului,
Editura Lumina Lex, București 2000
12. ACTE NORMATIVE PRINCIPA LE
– Codul comercial
– Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței pu blicată în M.Of. nr. 359/ 2006