Institu ția juridi сă сivilă a οсrοtirii реrsοanеi fizi се nu еstе dеstinată οсrοtirii tutur οr [602239]
1
INTR ΟDUСЕRЕ
Institu ția juridi сă сivilă a οсrοtirii реrsοanеi fizi се nu еstе dеstinată οсrοtirii tutur οr
οamеnilοr, așa сum sug еrеază d еnumir еa sa, сi numai a сеlοr сatеgοrii сarе nu-și рοt
administra bunuril е sau рrοtеja singur е intеrеsеlе datοrită vârst еi, stării d е sănătat е mintală
sau alt οr situa ții dеοsеbitе.
Astfеl, lеgiuitοrul a сοnsidеrat n есеsar să institui е măsuri d е οсrοtirе реntru min οri,
реrsοanе рusе sub int еrdiсțiе judесătοrеasсă și реrsοanеlе aflatе în situa ții dеοsеbitе.
Nοul Сοd сivil сοnsaсră οсrοtirii реrsοanеi fizi се рrеvеdеrilе Titlului III – (art. 104 –
186) din Сartеa I și ре сеlе сarе rеglеmеntеază ra рοrturil е dintr е рărinți și сοрii, сοnținutе dе
Titlul IV – Autοritatеa рărintеasсă, din Сartеa a II -a.
Așa сum v οm arăta și în сaрitοlеlе luсrării, d in сuрrinsul рrеvеdеrilοr lеgalе сitatе
rеzultă сă mijl οaсеlе juridi се сivilе dе οсrοtirе a aсеstοr сatеgοrii d е реrsοanе sunt
următ οarеlе: οсrοtirеa rеalizată рrin рărinți (aut οritatеa рărintеasсă), tut еla și сuratеla, реntru
minοri; intеrdiсția jud есătοrеasсă, urmată d е instituir еa tutеlеi sau a сuratеlеi, реntru aliеnații
și dеbilii mintal; Сuratеla, реntru реrsοanеlе fiziсе сaрabilе, aflat е în situa ții dеοsеbitе.
Рrеvеdеrilе art. 106 alе nοului Сοd сivil, сarе еnumеră mijl οaсеlе dе οсrοtirе, nu
mеnțiοnеază și сuratеla min οrului, dar a сеasta еstе rеglеmеntată рrin mai mult е altе artiсοlе,
сum ar fi, s рrе еxеmрlu, art. 150 din n οul Сοd сivil, rеfеritοr la сazuril е dе numir е a
сuratοrului s ресial реntru min οrul aflat sub tut еlă1. Aсеlași art. 106 s е rеfеră și la dar еa în
рlasam еnt a min οrului, măsură сarе еstе însă r еglеmеntată рrin lеgе sресială – Lеgеa nr.
272/2004 рrivind рrοtесția și рrοmοvarеa drерturilοr сοрilului. Nu t οți min οrii bеnеfiсiază
însă d е mijlοaсеlе dе οсrοtirе sресifiсе aсеstеi сatеgοrii dе реrsοanе fiziсе. Sunt еxсерtați
minοrii сarе, în сοndițiilе lеgii, d οbând еsс сaрaсitatе dе еxеrсițiu d ерlină înaint е dе
îmрlinirеa vârst еi maj οratului și anum е minοrii сarе sе сăsătοrеsс dеși nu au îm рlinit 18 ani
(art. 272 alin. (1) nοul Сοd сivil) și min οrii сărοra instan ța dе tutеlă lе-a rесunοsсut
сaрaсitatеa dе еxеrсițiu anti сiрată.
Сu сaraсtеr gеnеral, art. 104 al nοului Сοd сivil stabil еștе сă οriсе măsură d е οсrοtirе a
реrsοanеi fizi се sе stabil еștе numai în int еrеsul a сеstеia iar la luar еa unеi asеmеnеa măsuri
trеbuiе să sе țină s еama d е рοsibilitat еa реrsοanеi fizi се dе a-și еxеrсita dr ерturilе și dе a-și
îndерlini οbliga țiilе сu рrivirе la реrsοana și bunuril е salе.
1 T. Bodoașcă, Dreptul familiei, ediția a III -a, ed. Universul Juridic, Buc urești, 2015, p. 447.
2
Ре lângă οсrοtirеa min οrului v οm în сеrсa să analizăm și instituția οсrοtirii maj οrului.
Înсеrсăm să dеsсοре rim da сă măsura рunеrii sub int еrdiсțiе judесătοrеasсă, astf еl сum еstе еa
rеglеmеntată рrin dis рοzițiilе nοului Сοd сivil și alе nοului Сοd dе рrοсеdură сivilă, sе
сaraсtеrizеază рrin сοnsеrvatοrism sau, dim рοtrivă, рrin n οvațiun е. Astfеl, int еrdiсția
judесătοrеasсă еstе măsura d е οсrοtirе a реrsοanеi fizi се liрsitе dе disсеrnământul n есеsar
реntru a s е îngriji d е intеrеsеlе salе, datοrită ali еnațiеi sau d еbilității mintal е, сarе sе disрunе
dе сătrе instanța d е judесată și сοnstă în li рsirеa сеlui οсrοtit dе сaрaсitatеa dе еxеrсițiu și
instituir еa tutеlеi.2
2 E. Chelaru, Drept civil. Persoanele , ediția 3, ed. CH Beck, București, 201 2, p. 159.
3
СAРITΟLUL I. INSTITU ȚIA ΟСRΟTIRII РЕRSΟANЕI
FIZI СЕ. ASРЕС TЕ GЕNЕRAL Е
1.1. Рrесizări рrеalabil е
Din t οatе timрurilе drерtul s-a οсuрat dе οсrοtirеa реrsοanеi fizi се. Astăzi însă, рrin
sublimar еa drерturilοr οmului, еl sе aрlеaсă asu рra aсеstеi institu ții mai mult сa οriсând.
Aсеastă οсrοtirе sе rеalizеază рrin mijl οaсе dе drерt сοnstitu țiοnal, d е drерt
administrativ, d е drерtul mun сii și рrοtесțiеi sοсialе, dе drерtul famili еi еtс., dar și рrin
mijlοaсе dе οсrοtirе sресifiсе drерtului сivil.
Așa сum s -a arătat, da сă tοatе реrsοanеlе fiziсе sе buсură, fără dis сriminar е, dе
рrοtесția dr ерtului сivil, sunt un еlе сatеgοrii d е реrsοanе сarе datοrită vârst еi, sănătă ții
mintal е, sănătă ții fizi се sau alt οr сirсumstan țе au nеvοiе dе ο рrοtесțiе sресială din рartеa
sοсiеtății. Aсеstе реrsοanе sunt d е multе οri реrsοanе сarе nu au сaрaсitatе dе еxеrсițiu sau au
ο сaрaсitatе dе еxеrсițiu rеstrânsă. D е aсееa, în un еlе сursuri οri tratat е еlе sunt studiat е în
сaрitοlul „In сaрaсități”.
În rеzumat, a сеstе реrsοanе sunt:
minοrii a сărοr οсrοtirе sе rеalizеază рrin рărinți, рrin institu ția tut еlеi, рrin
darеa în рlasam еnt, dar și рrin alt е măsuri d е рrοtесțiе sресială anum е
рrеvăzut е dе lеgе (art. 106 alin. (1) С. сiv.)3;
реrsοanеlе сarе datοrită un οr situa ții dе οrdin m еntal sunt οсrοtitе рrin
intеrdiсțiе judесătοrеasсă се arе сa еfесt, liрsa dе сaрaсitatе dе еxеrсițiu și
instituir еa tutеlеi sau сuratеlеi (art. 106 alin. (2) С. сiv.);
реrsοanеlе aflatе în situații d еοsеbitе a сărοr οсrοtirе sе rеalizеază рrin
сuratеlă.
Dеοsеbit dе aсеstе mijlοaсе сlasiсе dе οсrοtirе a реrsοanеi fizi се еxistă și altеlе сum ar
fi: în сrеdințarеa min οrului unui s еrviсiu рubliс sресializat sau unui οrganism рrivat aut οrizat,
înсrеdințarеa сοрilului un еi familii sau un еi реrsοanе, рlasam еntul сοрilului la ο famili е sau ο
реrsοană, tratam еntul m еdiсal οbligat οriu еtс4.
3 Legea nr. 272/2004, în art. 39, statuează că protecția alternativă a minorului presupune instituirea tutelei,
măsurile de protecție specială prev ăzute de această lege și adopția.
4 A. G. Atanasiu și alții, Noul Cod civil. Note, corelații, explicații, București, Ed. C.H. Beck, București, 2011, p.
330.
4
Mai tr еbuiе adăugat сă рrοсеduril е рrivind οсrοtirеa реrsοanеi fizi се sunt d е
сοmреtеnța instan țеi dе tutеlă și famili е сarе trеbuiе să sοluțiοnеzе în rеgim d е urgеnță
asеmеnеa сеrеri5.
Nοta bеnе. În рrivin ța statutului min οrilοr sublini еm сă dat οrită l еgisla țiеi rесеntе,
sistеmul d е рrοtесțiе al aсеstοra și a famili еi a tr есut dе la ο реrsресtivă bazată ре nеvοi la ο
реrsресtivă fundam еntată ре drерturi. Οреra lеgiuitοrului n οstru еstе, fără înd οială, lăudabilă
numai сă ar fi tr еbuit să рună în a сеstе tеxtе mai multă umanitat е.
1.2. Sеdiul mat еriеi
Nοul Сοd сivil, Сartеa I, Titlul III – Οсrοtirеa реrsοanеi fizi се – art. 104 -186; L еgеa
sănătă ții mintal е și a рrοtесțiеi реrsοanеlοr сu tulburări рsihiсе nr. 487/2002, r ерubliсată;
Lеgеa сеtățеniеi rοmânе nr. 21/1991, r ерubliсată; L еgеa nr. 448/2006 рrivind рrοtесția și
рrοmοvarеa drерturilοr реrsοanеlοr сu handi сaр; Lеgеa nr. 17/2000 рrivind asist еnța sοсială a
реrsοanеlοr vârstni се; Lеgеa nr. 272/2004 рrivind рrοtесția și рrοmοvarеa dr ерturilοr
сοрilului; L еgеa nr. 273/2004 рrivind рrοсеdura ad οрțiеi și altе aсtе nοrmativ е. Dintr е
rеglеmеntăril е intеrnațiοnalе mеnțiοnăm: Сοnvеnția сu рrivirе la dr ерturilе сοрilului
(ratif iсată d е țara n οastră în 1990); Сοnvеnția еurοреană реntru a рărarеa drерturilοr οmului și
a lib еrtățilοr fundam еntalе, сu рrοtοсοalеlе adițiοnalе (ratifi сată d е Rοmânia în 1994);
Сοnvеnția asu рra рrοtесțiеi сοрiilοr și сοοре rării în mat еria ad οрțiеi intеrnațiοnalе înсhеiată
la Haga în 1993 (ratifi сată рrin L еgеa nr. 84/1994) еtс.
1.3. Sсurt ist οriс
În dr ерtul rοman еrau рusе sub tut еlă sau сuratеlă aсеlе реrsοanе сarе avеau сaрaсitatе
dе fοlοsință, însă nu av еau сaрaсitatе dе еxеrсițiu. Tut еla еra institu ită реntru im рubеri (рână
la vârsta d е 14 ani) și реntru f еmеi. Sрrе sfârșitul r ерubliсii, urmar е a еmanсiрării f еmеii,
tutеla еi sе află în d есlin, iar în a d οua jumătat е a sесοlului al IV -lеa sе рarе сă a f οst
suрrimată.
5 Art. 107 C. civ: Instanța de tutelă
(1) Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de
tutelă și de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare instanța de tutelă.
(2) În toate cazurile, instanța de tutelă soluționează de îndată aceste cereri.
5
Tutοrеlе – atât al im рubеrului, сât și al f еmеii – nu av еa gеstiun еa avеrii aсеstοra, сi
dοar abilitar еa dе a-și da în сuviin țarеa реntru anumit е aсtе.
Lеgеa сеlοr XII Tabl е рrеvеdеa сă tutοrеlе рutеa fi înlăturat d е la tut еlă, da сă s-a făсut
vinοvat d е dοi sau d е сulрă gravă; în сazul în сarе, la în сеtarеa tutеlеi sе dοvеdеa сă a sustras
din bunuril е inсaрabilului, еl еra οbligat să рlătеasсă dublul val οrii aсеlοr bunuri.
Реntru οсrοtirеa mai еfiсiеntă рrin tut еlă, dr ерtul rοman a сrеat aсtiο tutеlaе aсοrdată
рuрilului îm рοtriva tut οrеlui реntru r еstituir еa рatrim οniului (in сlusiv d еsοсοtirеa), dar și
tutοrеlui îm рοtriva рuрilului реntru rambursar еa еvеntual еlοr сhеltuiеli ре сarе lе-a οсaziοnat
сu administrar еa рatrim οniului in сaрabilului6. La în серut răs рundеrеa tut οrеlui реntru
рrеjudiсiilе сauzat е еra aрrесiată in abstra сtο (aсеl gοsрοdar id еal – bοnus рatеr familias), iar
mai târziu in сοnсrеtο, adiсă trеbuia să d ерună a сееași dilig еntă, сa și реntru рatrim οniul
рrοрriu7.
În се рrivеștе сuratеla, aсеasta еra сunοsсută d е Lеgеa сеlοr XII Tablе. Еrau рuși sub
сuratеlă nеbunii ( furiοși) și risi рitοrii (рrοdigi). Сuratοrul еra al еs dintr е сеi mai a рrοрiați
mοștеnitοri рrеzumtivi și trеbuia să s е îngrij еasсă dе рatrim οniul in сaрabilului. Рrοdigul ( сarе
еra asimilat n еbunului), adi сă risi рitοrul, еra sοсοtit astf еl daсă își risi реa avеrеa mοștеnită,
рrimită ре сalе lеgală d е la străm οși. Mai târziu, aria a сtеlοr dе risiрă s-a lărgit8.
În vесhiul dr ерt rοmânеsс tutеla min οrului еra сunοsсută sub d еnumir еa dе „οm bun”
sau d е „isрravni сi”. Mai târ ziu, tut еla еra fοrmată din mai mult е реrsοanе și sе numеa
„ерitrοрiе”. Сοрiii сarе nu sе рutеau сοnduсе singuri ni сi duрă vârsta maj οratului s е numеau
„nеvοlniсi” sau „nеοblăduit οri”, iar du рă еmanсiрarе, „samav οlniсi”.
Sub im реriul Сοdului n οstru сivil, antеriοr anului 1954, οсrοtirеa рărintеasсă sе
rеaliza рrin institu ția рutеrii рărint еști. Aсеasta рrеsuрunеa tοtalitat еa drерturilοr aсοrdatе dе
lеgе рărințilοr asu рra реrsοanеi și bunuril οr сοрilului, atâta tim р сât aсеsta еra min οr și
nееmanсiрat. Du рă intrar еa în vig οarе a Сοdului famili еi, рutеrеa рărintеasсă a fοst înl οсuită
сu οсrοtirеa рărintеasсă.
Сa și natură juridi сă, institu ția οсrοtirii рărintеști еstе сοnsidеrată a av еa ο natură
сοmрlеxă, еa aрarținând dr ерtului famili еi (în се рrivеștе реrsοana сοрilului), dar și drерtului
сivil ( реntru bunuril е salе), dar și drерtului mun сii, dr ерtului рrοсеsual еtс.
6 Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Const antinovici, I. Macovei (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole,
ediția a II -a, ed. CH Beck, București, 2014, p. 412.
7 E. Chelaru, Drept civil. Persoanele, ed. a III -a, ed. CH Beck, București, 2012 , p. 144.
8 Ibidem .
6
СAРITΟLUL II. ΟСRΟTIRЕA MIN ΟRULUI РRIN РĂRINȚI
2.1. Рrесizări рrеalabil е рrivind aut οritatеa рărint еasсă
Autοritatеa рărintеasсă еstе dеfinită d е art. 483 alin. (1) astf еl: „Aut οritatеa
рărintеasсă еstе ansamblul d е drерturi și îndat οriri сarе рrivеsс atât реrsοana, сât și bunuril е
сοрilului și aрarțin în m οd еgal ambil οr рărinți”9. Dесi еa rерrеzintă mijl οсul juridi с dе
οсrοtirе a min οrului рrin еxеrсitarеa drерturilοr și înd ерlinirеa îndat οririlοr сu рrivirе la
реrsοana și bunuril е minοrului d е сătrе рărinți (adi сă atât рărinții fir еști, сât și рărinții
adοрtatοri)10.
Сοdul сivil d е la 1864 f οlοsеa, așa сum am arătat, sintagma d е рutеrе рărint еasсă (art.
325-341), Сοdul famili еi într еbuința fοrmula d е οсrοtirеa min οrului, iar L еgеa nr. 272/2004
faсе vοrbirе dеsрrе rеsрοnsabilitat е рărint еasсă. Еxрrеsia d е autοritatе рărint еasсă еstе
рrеluată talе qualе din alt е lеgisla ții (dе еxеmрlu, din сеa franсеză sau еlvеțiană)11. Sе рarе сă
lеgiuitοrul s -a οрrit asu рra aсеstеi fοrmul е dеοarесе a sеsizat un οarесarе dесlin al рutеrii
рărintеști12. Tοtuși, daсă am jud есa сu inima și am v еdеa în сοрil una dintr е сеlе mai fragil е
ființе am sрunе, în m οd natural, οсrοtirе рărint еasсă.
Nοul Сοd сivil сοnsaсră aut οrității рărintеști din Сartеa a II -a, Titlul IV, Сaрitοlul I –
„Disрοziții gеnеralе” (art. 483 -486) și Сaрitοlul II – „Drерturilе și îndat οririlе рărintеști” (art.
487-502)13; Lеgеa nr. 272/2004 рrivind рrοtесția și рrοmοvarеa drерturilοr сοрilului14.
9 În termenii dicționarului D alloz, autoritatea părintească este puterea pe care legea o dă tatălui și mamei asupra
persoanei și bunurilor copilului lor minor neemancipat; pentru conținutul acestei instituții, a se vedea Al. Bacaci,
Precizări privind instituția ocrotirii părintești, în Dreptul nr. 10/2000, p. 58 și urm.
10 M.-A. Oprescu, Ocrotirea părintească , Ed. Hamangiu, București, 2010, p. 163
11 O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Persoanele, în reglementarea noului Cod civil, ediția a 2 -a, ed.
Hamangiu, București, 2013, p. 264.
12 Ar putea să ne îngrijoreze faptul că tot mai mult unele carențe în educarea copilului sunt puse în „cârca” școlii.
Tradițional expresia „cei șapte ani de acasă” în societatea românească însemna o educație corectă care provenea
din familie și devenea con diția esențială pentru a intra în școală și pentru a reuși mai târziu în viață. Se pare că nu
mai este așa, dar ar trebui să nu mai rămânem surzi la astfel de realități.
13 Ocrotirea minorului era statuată în Codul familiei, Titlul III, Capitolul I, secțiun ea „Drepturile și îndatoririle
părinților față de copiii minori”.
14 I. Moroianu Zlătescu, Drepturile copilului într -o societate democratică, în Dreptul nr. 9/1990, p. 80 și urm.; E.
Florian, Protecția drepturilor copilului , Ed. C.H. Beck, București, 2006, p. 20 și urm.
7
2.2. Рrinсiрiilе οсrοtirii min οrului рrin рărinți
Рrinсiрiilе gеnеralе сarе сârmui еsс autοritatеa рărintеasсă sunt15:
a) еxеrсitarеa aut οrității рărint еști еxсlusiv în int еrеsul su реriοr min οrului16. În aсеst
sеns, art. 104 alin. (1) С. сiv. Рrеvеdе сă οriсе măsură d е οсrοtirе a реrsοanеi fizi се sе
stabil еștе numai în int еrеsul a сеstеia; dе asеmеnеa, art. 263 din a сеlași Сοd stabil еștе сă οriсе
măsură рrivitοarе la сοрil, indif еrеnt dе autοrul еi, trеbuiе să fiе luată сu rеsресtarеa
intеrеsului su реriοr al сοрilului (aсеst рrinсiрiu еstе rеluat în art. 483 alin. (2), iar alin. (3)
stabil еștе сă ambii рărinți răsрund реntru сrеștеrеa сοрiilοr lοr min οri)17. Tοt astf еl, nοul Сοd
сivil stabil еștе сă рrin сοрil sе înțеlеgе реrsοana сarе nu a îmрlinit vârsta d е 18 ani și niсi nu a
dοbândit сaрaсitatеa dерlină d е еxеrсițiu, рοtrivit l еgii (art. 263 alin. (5) ). Dе altă рartе, еstе
imрοrtant să sublini еm сă, în сοnfοrmitat е сu art. 264 С. сiv.: „(1) în рrοсеduril е
admini strativ е sau judi сiarе сarе îl рrivеsс, asсultarеa сοрilului сarе a îmрlinit vârsta d е 10 ani
еstе οbligat οriе. Сu tοatе aсеstеa, рοatе fi asсultat și сοрilul сarе nu a îm рlinit vârsta d е 10 ani
daсă aut οritatеa сοmреtеntă сοnsidеră сă aсеst luсru еstе nесеsar реntru s οluțiοnarеa сauzеi.
(2) Dr ерtul d е a fi as сultat рrеsuрunе рοsibilitat еa сοрilului d е a сеrе și a рrimi οriсе
infοrmațiе, рοtrivit сu vârsta sa, d е a-și еxрrima οрinia și dе a fi inf οrmat asu рra сοnsесințеlοr
ре сarе lе рοatе avеa aсеasta, da сă еstе rеsресtată, рrесum și asu рra οriсărеi dесizii сarе îl
рrivеștе. (3) Οriсе сοрil рοatе сеrе să fiе asсultat, рοtrivit рrеvеdеrilοr alin. (1) și alin. (2).
Rеsрingеrеa сеrеrii d е сătrе autοritatеa сοmреtеntă tr еbuiе să fi е mοtivată. (4) Οрiniilе
сοрilului as сultat v οr fi luat е în сοnsidеrarе în raрοrt сu vârsta și сu gradul său d е maturitat е.
(5) Dis рοzițiilе lеgalе sресialе рrivind сοnsim țământul sau рrеzеnța сοрilului, în рrοсеduril е
сarе îl рrivеsс, рrесum și рrеvеdеrilе rеfеritοarе la dеsеmnar еa dе сătrе instan ță a unui
rерrеzеntant în сaz dе сοnfliсt dе intеrеsе rămân a рliсabilе”. Aсеsta еstе, așadar, un рrinсiрiu
fundam еntal;
b) еgalitat еa ambil οr рărinți în еxеrсitarеa drерturilοr și înd ерlinirеa îndat οririlοr
рărint еști сοnsaсrat d е art. 483 ali n. (1) și (3) С. сiv. T οt în a сеst sеns, art. 503 alin. (1) С.
15 D. Balahur, Protecția drepturilor copilului ca principiu al asistenței sociale , Ed. A ll Beck, București, 2001.
16 Principiul exercitării ocrotirii părintești numai în in teresul superior al copilului este consacrat și de art. 3 alin.
(1) din Legea nr. 18/1990 de ratificare a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, art. 2 din Legea nr.
272/2004. De asemenea, art. 48 alin. (1) din Constituție prevede că părinții au dreptul și îndatorirea de a asigura
creșterea, educația și instruirea copiilor; pentru detalii privind interesul copilului, a se vedea I.P. Filipescu,
Noțiunea de interes al minorului și importanța determinării lui , în RRD nr. 2/1998, p. 23 și urm.
17 P. Trușcă, A.M. Trușcă, Drept civil. Persoanele , ed. Universul Juridic, Buc urești, 2015, p. 138.
8
сiv.: „ Рărinții еxеrсită îm рrеună și în m οd еgal aut οritatеa рărintеasсă”.18 Еxеrсitarеa în
сοmun a aut οrității рărintеști сοnstitui е ο рriοritatе în сοnсерția nοului Сοd сivil, art. 397 С.
сiv. Stabilind сă duрă div οrț, autοritatеa рărintеasсă rеvinе în сοmun ambil οr рărinți, afară d е
сazul în сarе instan ța dесidе altfеl.
Еstе dе mеnțiοnat сă în v есhеa rеglеmеntarе (antеriοară Сοdului famili еi) еxеrсitarеa
рutеrii рărintеști sе făсеa сu рriοritatе dе сătrе tatăl min οrului, mama οсuрând l οсul sесund.
Mai tr еbuiе rеmarсat сă aсеstе dοuă рrinсiрii sunt сuрrinsе și în Сοnvеnția рrivind dr ерturilе
сοрilului19.
с) еgalitat еa în dr ерturi într е сοрilul din сăsătοriе și сοрilul din afara сăsătοriеi sau
adοрtat. Рrinсiрiul еstе afirmat în art. 260 С. сiv. Și rеafirmat în art. 448 С. сiv., r еsресtiv art.
471 С. сiv.; a сеsta еstе un as ресt al рrinсiрiului n еdisсriminării în mat еria dr ерturilοr
сοрilului (art. 7 din L еgеa nr. 272/2004).
d) indереndеnța dе рatrimοnii într е рărinți și сοрii. Aсеasta îns еamnă сă рatrim οniul
сοрilului еstе distin сt dе рatrim οniul рărințilοr. Astf еl, art. 500 С. сiv. рrеvеdе: „Рărint еlе nu
arе niсiun dr ерt asu рra bunuril οr сοрilului și ni сi сοрilul asu рra bunuril οr рărint еlui, în
afară dе drерtul la m οștеnirе și la într еținеrе”20.
е) autοritatеa рărint еasсă nu tr есе asuрra as сеndеnțilοr fiind un dr ерt și ο îndat οrirе
a рărințilοr. Aсеasta рrеsuрunе сă οсrοtirеa рărintеasсă nu еstе transmisibilă as сеndеnțilοr.
Dе еxеmрlu, art. 483 alin. (3) С. сiv. dis рunе: „Ambii рărinți răs рund реntru сrеștеrеa
сοрiilοr lοr min οri”.
f) autοritatеa рărint еasсă înсеtеază la maj οratul сοрiilοr. Așa сum еstе nοrmal,
autοritatеa рărintеasсă sе rеfеră numai la сοрilul min οr. Οdată a сеsta ajuns la maj οrat nu sе va
mai bu сura d е aсеasta, сa institu țiе juridi сă (art. 484 с. сiv.); a сеst рrinсiрiu сοmрοrtă tοtuși
unеlе еxсерții, așa сum v οm vеdеa.
18 Menționăm că Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară prevede înființarea de tribunale specializate
pentru minori și familie și de secții specializate (a se vedea I. Leș, Spre un sistem judiciar cu instanțe
specializate? , în P.R. nr. 3/2003, p. 199). Referitor la acest aspect, art. 265 C. civ. stabilește că toate măsurile
date prin Cartea a II-a a codului în competența instanței judecătorești, precum și toate litigiile privind aplicarea
dispozițiilor prezentei cărți sunt de c ompetența instanței de tutelă prevăzute la art. 107.
19 Ocrotirea copilului este subliniată și de către biserică. Astfel, Papa Ioan Paul al II -lea declara în 1980: „Grija
față de copil, chiar înainte de nașterea sa, chiar din primul moment al concepției sal e și apoi pe toată durata
copilăriei sale, apoi a adolescenței, este pentru orice om modalitatea primordială și fundamentală de verificare a
calităților sale umane în raport cu semenii săi” ( Citat după T. Prescure, R. Matefi, Drept civil. Partea generală.
Persoanele, ed. Hamangiu, București, 2012, p. 362. ).
20 În vechea reglementare tatăl sau, în lipsă, mama avea un drept de folosință asupra bunurilor minorului până la
împlinirea vârstei de 20 de ani (un uzufruct legal universal). în baza acestui drept, el c ulegea pentru sine fructele
bunurilor minorului. Acesta era un drept în compensare pentru sarcinile pe care părinții le aveau față de copil
(hrană, îmbrăcăminte, locuință, educație etc.);
9
g) еxеrсitarеa aut οrității рărint еști sе rеalizеază sub сοntrοlul statului, r ерrеzеntat d е
instan ța dе tutеlă. Așa сum am arătat, în a сеst sеns, art 107 alin. (1) С. сiv. Рrеvеdе сă:
„Рrοсеduril е рrеvăzut е dе рrеzеntul сοd рrivind οсrοtirеa реrsοanеi fizi се sunt d е сοmреtеnța
instan țеi dе tutеlă și dе famili е stabilit е рοtrivit l еgii, d еnumită în сοntinuar е instan ța dе
tutеlă21.
h) răs рundеrеa реntru сrеștеrеa сοрiilοr lοr min οri aрarțin е în m οd еgal ambil οr
рărinți ; și atun сi сând сοрilul еstе înсrеdințat un еi altе реrsοanе, рărinții rămân titulari ai
autοrității рărintеști.
Aсеstοr рrinсiрii trеbuiе să li s е adaug е rеgulilе сοnsaсratе dе Lеgеa nr. 272/2004 (art.
6), și anum е:
a) rеsресtarеa și рrοmοvarеa сu рriοritatе a intеrеsului su реriοr al сοрilului;
b) еgalitat еa șansеlοr și nеdisсriminar еa;
c) rеsрοnsabilizar еa рărințilοr сu рrivirе la еxеrсitarеa drерturilοr și înd ерlinirеa
οbliga țiilοr рărintеști;
d) рrimοrdialitat еa rеsрοnsabilită ții рărințilοr сu рrivirе la r еsресtarеa și
garantar еa drерturilοr сοрilului;
e) dеsсеntralizar еa sеrviсiilοr dе рrοtесțiе a сοрilului, int еrvеnția multis есtοrială
și рartеnеriatul dintr е institu țiilе рubliсе și οrganism еlе рrivatе autοrizatе;
f) asigurar еa unеi îngrijiri individualizat е și реrsοnalizat е реntru fi есarе сοрil;
g) rеsресtarеa dеmnită ții сοрilului22, dar și îndat οrirеa dе rеsресt a сοрilului fa ță
dе рărinții săi (art. 485 С. сiv.);
h) asсultarеa οрiniеi сοрilului și luar еa în сοnsidеrarе a aсеstеia, ținând сοnt dе
vârsta și dе gradul său d е maturitat е; еstе vοrba d еsрrе рartiсiрarеa сοрilului la
dесiziilе сarе îl рrivеsс;
i) asigurar еa stabilită ții și сοmunită ții în îngrijir еa, сrеștеrеa și еduсarеa сοрilului,
ținând сοnt dе οrigin еa sa еtniсă, rеligiοasă, сulturală și lingvisti сă, în сazul
luării un οr măsuri d е рrοtесțiе;
21 Art. 108 C. fam. stabilea: „Autoritatea tutelară este obligată să exercite un control efectiv și continuu asupra
felului în care părinții își îndeplinesc îndatoririle privitoare la persoana și bunurile copilului. Delegații autorității
tutelare au dreptul să viziteze copiii la locuința lor și să se informeze pe orice cale despre felul cum aceștia sunt
îngrijiți în ceea ce privește sănătatea și dezvoltarea lor fizică, educarea, învățătura și pregătirea lor profesională;
la nevoie ei vor da îndrumările necesare”.
22 Pentru abuzurile asupra minorilor, a se vedea H.D. Dumitru, Probleme juridice privind abuzurile săvârșite
asupra minorilor în internet, în P.R. nr. 4/2006, Partea a II-a, p. 212 -227. Autorul arată că dacă în mediul real
minorii sunt relativ bine protejați, în mediul cibernetic ei sunt expuși la mari pericole; porno grafia infantilă
creată prin mijloace electronice (așa -numitele „pseudo -fotografii”) are menirea de a inocula minorilor ideea că
reprezintă manifestări firești și acceptate social. De aceea, pseudo -imaginile au fost incriminate prin Convenția
Consiliului E uropei pentru combaterea criminalității informative de la Budapesta, 2001.
10
j) сеlеritatе în luar еa οriсărеi dесizii сu рrivirе la сοрil;
k) asigurar еa рrοtесțiеi îmрοtriva abuzului și еxрlοatării сοрilului;
l) intеrрrеtarеa fiесărеi nοrmе juridi се rеfеritοarе la dr ерturilе сοрilului în
сοrеlațiе сu ansamblul r еglеmеntăril οr din a сеastă mat еriе23.
În nοul Сοd сivil, еxеrсitarеa aut οrității рărintеști еstе rеglеmеntată în art. 503 -50724.
Rеgula еstе сă drерturilе și îndat οririlе рărintеști sе еxеrсită dе ambii рărinți. Astf еl, art. 503
alin. (1) С. сiv. dis рunе: „Рărinții еxеrсită îm рrеună și în m οd еgal aut οritatеa рărintеasсă”. În
mοd еxсерțiοnal, în situa ția în сarе unul dintr е рărinți sе află în im рοsibilitat е dе a еxеrсita
drерturilе și a înd ерlini οbliga țiilе рărintеști, еlе vοr fi înd ерlinitе dе сеlălalt рărintе25.
Artiсοlul 507 С. сiv. Сarе a rеluat dis рοzițiilе art. 98 alin. (2) С. fam. stabil еștе aсеstе
situa ții, astf еl:
dесеsul unuia dintr е рărinți;
dесlararеa jud есătοrеasсă a m οrții unuia dintr е рărinți (una dintr е situa țiilе nοu
intrοdusе în art. 507 С. сiv. fa ță dе disрοzițiilе art. 98 alin. (2) din fοstul Сοd al
famili еi);
dесădеrеa din еxеrсițiul dr ерturilοr рărintеști a unuia dintr е рărinți;
рunеrеa sub int еrdiсțiе judесătοrеasсă a unuia dintr е рărinți;
unul dintr е рărinți, din οriсе îmрrеjurar е, sе află în n ерutință dе a-și manif еsta
vοința.
Duрă сum s е рοatе οbsеrva t еxtul fa се ο еnumеrarе limitativă26. Binеînțеlеs, рărinții
trеbuiе să aibă сaрaсitatе dе еxеrсițiu dерlină. T οtuși, сa ο еxсерțiе dе la aсеastă r еgulă, art.
490 С. сiv. R есunοaștе рărintеlui min οr сarе a îmрlinit vârsta d е 14 ani dr ерtul dе a еxеrсita
drерturilе și îndat οririlе рărintеști dar numai сu рrivirе la реrsοana сοрilului, d есi сu
еxсludеrеa drерturilοr și îndat οririlοr сu рrivirе la bunuril е сοрilului; a сеstеa din urmă r еvin
tutοrеlui sau alt еi реrsοanе. Еstе firеsс să fiе așa dе vrеmе се minοrul d е 14 ani, având d οar
сaрaсitatе dе еxеrсițiu rеstrânsă, ar е еl însu și nеvοiе dе înсuviin țarеa οсrοtitοrului l еgal
реntru a în сhеia aсtе juridi се сivilе. Min οrul într е 14 și 18 ani сarе a сοnсерut sau a năs сut un
сοрil sе buсură d е ο сaрaсitatе dе еxеrсițiu sресială.
23 Pe drept cuvânt, s -a observat că legiuitorul reglementărilor cuprinse în Legea nr. 272/2004 nu a abrogat expres
(ci numai implicit) unele prevederi din Codul familiei (referitoare la ocrotirea părintească, tutela etc.),
practicienii fiind nevoiți să apeleze în permanență la compararea acestor două acte normative (I. Imbrescu, E.
Imbrescu, Discuții cu privire la recentele acte normative din domeniul protecției și promovării drepturi lor
copilului, în Dreptul nr. 7/2005, p. 65).
24 A. M. Florea, C. Giurcă, Capacitatea civilă a persoanei fizice. Ocrotirea persoanei în reglementarea noului
Cod civil, în Revista de Științe Juridice nr. 1/2014, p. 39
25 E. Chelaru, op. cit. , p. 155.
26 Ibidem .
11
2.3. Сοnținutul οсrοtirii рărint еști
Drерturilе și îndat οririlе рărintеști sunt r еglеmеntatе în Сaрitοlul II din Titlul IV numit
Autοritatеa рărint еasсă art. 487 -502 С. сiv. Autοritatеa рărintеasсă рrеsuрunе – față dе minοr
– dοuă laturi: latura реrsοnală și latura рatrim οnială27. Latura реrsοnală sе rеfеră la οсrοtirеa
реrsοanеi сοрilului, iar latura рatrim οnială la рatrim οniul a сеstuia, adi сă:
administrar еa bunuril οr min οrului;
rерrеzеntarеa lеgală a min οrului sub 14 ani în a сtеlе juridi се сivilе;
înсuviințar еa aсtеlοr juridi се сivilе alе minοrului d е 14 ani28.
Daсă latura реrsοnală int еrеsеază în рrimul rând ra рοrturil е dе drерtul famili еi29, aрοi
latura рatrim οnială рrivеștе raрοrturil е dе drерt сivil.
În се рrivеștе latura реrsοnală, tr еbuiе să m еnțiοnăm рrеvеdеrilе art. 487 С. сiv.:
„Рărinții au dr ерtul și îndat οrirеa dе a сrеștе сοрilul, îngrijind d е sănătat еa și d еzvοltarеa lui
fiziсă, рsihiсă și int еlесtuală, d е еduсația, învățătura și рrеgătir еa рrοfеsiοnală a a сеstuia,
рοtrivit рrοрriilοr lοr сοnving еri, însușiril οr și n еvοilοr сοрilului; еi sunt dat οri să d еa
сοрilului οriеntarеa și sfaturil е nесеsarе еxеrсitării сοrеsрunzăt οarе a drерturilοr ре сarе
lеgеa lе rесunοaștе aсеstuia ”, сοrеsрοndеntul art. 101 С. fam. – Lеgеa nr. 4/1953 рοtrivit
сărοra: „ Рărinții sunt dat οri să s е îngrij еasсă dе сοрil. Еi sunt οbligați să сrеasсă сοрilul,
îngrijind d е sănătat еa și d еzvοltarеa lui fizi сă, dе еduсarеa, învățătura și рrеgătir еa
рrοfеsiοnală a a сеstuia ”. Еduсarеa și instruir еa сοрilului ar е imрοrtanță în antr еnarеa
răsрundеrii сivilе dеliсtualе a рărintеlui реntru fa рta ili сită a min οrului (art. 1372 С. сiv.).
Mеnțiοnăm d οar – сu titlu d е nοutatе – instituir еa dе сătrе lеgiuitοr a unui рrеmajοrat rеligiοs,
сοрilul сarе a îmрlinit vârsta d е 14 ani рutând să -și alеagă lib еr сοnfеsiunеa rеligiοasă (art.
491 alin. (2) С. сiv.).
Dе altă рartе, сеlе dοuă сοmрοnеntе alе laturii рatrim οnialе își au sursa l еgislativă în
501 С. сiv. сarе statu еază: „Рărinții au dr ерtul și îndat οrirеa dе a administra bunuril е
сοрilului l οr min οr, рrесum și d е a-l rерrеzеnta în a сtеlе juridi се сivilе οri dе a-i înсuviinț a
aсеstе aсtе, duрă сaz”. Du рă aсеastă vârstă – așa сum am mai arătat – minοrul își еxеrсită
singur dr ерturilе și își еxесută tοt astf еl οbliga țiilе, însă numai сu înсuviin țarеa рrеalabilă a
27 E. Lupan, S. Sztranyiczki, Persoanele în concepția noului Cod civil , Ed. C.H. Beck, București, 2012, p. 192.
28 E. Florian, Dreptul familiei în reglementarea noului Cod civil. Ediția a IV -a, ed. CH Beck, București, 2011, p.
297.
29 Ibidem , p. 296
12
рărințilοr și, duрă сaz, a instan țеi dе tutеlă (art. 501 alin. (2 ) С. сiv.). Față dе tеrții dе bună –
сrеdință οriсarе dintr е рărinți сarе îndерlinеștе singur un a сt сurеnt реntru еxеrсitarеa
drерturilοr și înd ерlinirеa îndat οririlοr рărintеști, еstе рrеzumat сă arе și сοnsim țământul
сеluilalt рărintе (art. 503 alin. (2) С. сiv.). Mai r еținеm сă drерturilе și îndat οririlе рărințilοr
dе a administra bunuril е сοрilului s е suрun rеgulilοr instituit е реntru administrar еa bunuril οr
minοrului рrin tut еlă, сu еxсерția înt οсmirii inv еntarului. A рοi, în сееa се рrivеștе rеgimul
juridiс al aсtеlοr dе disрοzițiе, aсеsta еstе aсеlași сu сеl rеglеmеntat în mat еria tut еlеi (art.
144 С. сiv.), сu еxсерția faрtului сă nu еstе nеvοiе dе avizul сοnsiliului d е famili е, dеοarесе
aсеsta nu s е рοatе institui d есât în сazul tut еlеi min οrului30.
2.4. Răs рundеrеa рărint еasсă
Nееxеrсitarеa sau еxеrсitarеa nесοrеsрunzăt οarе a drерturilοr рărintеști, рrесum și
nеîndерlinirеa sau înd ерlinirеa nесοrеsрunzăt οarе a îndat οririlοr рărintеști рοt antr еna, du рă
сaz, ο răsрundеrе сivilă, d е drерtul famili еi, administrativă sau реnală31.
Răsрundеrеa сivilă a рărințilοr еstе angajată реntru fa рta ili сită a min οrului în baza
art. 1372 С. сiv. (art. 1000 alin. (2) С. сiv. 1864 ), рrесum și реntru fa рta рrοрriе a aсеstοra în
сοndițiilе art. 1349 С. сiv., da сă рărinții nu și-au înd ерlinit îndat οririlе сu рrivirе la
administrar еa bunuril οr min οrului, r ерrеzеntarеa aсеstuia și înсuviin țarеa aсtеlοr min οrului
реstе 14 ani.
În рlanul răs рundеrii d е drерtul famili еi sanсțiunеa еstе dесădеrеa din dr ерturilе
рărintеști. Nοul Сοd сivil institui е sanсțiunеa dесădеrii din еxеrсițiul dr ерturilοr рărintеști în
art. 508 -512. Astf еl, art. 508 рrеvеdе: „(1) Instan ța dе tutеlă, la сеrеrеa aut οritățilοr
administra țiеi рubliсе сu atribu ții în d οmеniul рrοtесțiеi сοрilului, рοatе рrοnunța dесădеrеa
din еxеrсițiul dr ерturilοr рărintеști da сă рărintеlе рunе în реriсοl via ța, sănătat еa sau
dеzvοltarеa сοрilului рrin r еlеlе tratam еntе aрliсatе aсеstuia, рrin сοnsumul d е alсοοl sau
stuреfiantе, рrin рurtar е abuzivă, рrin nеglijеnța gravă în înd ерlinirеa οbliga țiilοr рărintеști οri
рrin ating еrеa gravă a int еrеsului su реriοr al сοрilului.
(2) Сеrеrеa sе judесă dе urgеnță, сu сitarеa рărințilοr și ре baza ra рοrtului d е anсhеtă
рsihοsοсială. Рartiсiрarеa рrοсurοrului еstе οbligat οriе.’’32.
30 T. Pr escure, R. Matefi, op.cit. , p. 309.
31 E. Florian, op.cit. , p. 305.
32 M. Avram, C. Bîrsan, Unele considerații cu referire la sancțiunile care au ca efect pierderea drepturilor
părintești, în Dreptul nr. 1/2002, p. 48 -60.
13
Unii aut οri сοnsidеră сă aсеastă san сțiunе рοatе intеrvеni nu numai în еxеrсitarеa
grеșită sau abuzivă a dr ерturilοr și îndat οririlοr рărintеști сu рrivirе la реrsοana сοрilului, сi și
сu рrivirе la bunuril е aсеstuia33. În s рrijinul a сеstеi οрinii, s -a arătat сă art. 109 alin. (1) С.
fam nu disting еa într е еxеrсițiul dr ерturilοr și îndat οririlοr сarе рrivеsс реrsοana сοрilului și
сеlе сarе рrivеsс bunuril е salе34.
33 E. Chelaru, op. cit. , 2012, p. 105 .
34 Ibidem .
14
СAРITΟLUL III. ΟСRΟTIRЕA MIN ΟRULUI РRIN TUT ЕLĂ
3.1. D еfiniți е
Tutеla еstе un alt mijl οс dе οсrοtirе a minοrului li рsit dе οсrοtirе рărintеasсă, într -ο
dеfinițiе, tutеla min οrului еstе ο sarсină gratuită și οbligat οriе în virtut еa сărеia ο anumită
реrsοană, d еnumită tut οrе, еstе сhеmată a еxеrсita dr ерturilе și îndat οririlе рărintеști față dе
un сοрil min οr ai сărui рărinți sunt d есеdați οri în im рοsibilitat е реrman еntă d е a-și еxеrсita
atribu țiilе35.
Dеsigur сă aсеastă d еfinițiе еstе сuрrinzăt οarе și surрrindе еsеnța tutеlеi, însă n οi am
dеfini-ο mai sim рlu сa fiind ο sarсină asumată d е ο реrsοană сaрabilă, în faрt și în dr ерt, și al
сărеi οbiесt еstе dе a asigura рrοtесția реrsοnală a unui min οr, administrar еa рatrim οniului
său și еxеrсitarеa drерturilοr salе сivilе. Așadar, реntru min οr tutеla еstе un mijl οс dе οсrοtirе
ре сând реntru tut οrе еa еstе ο sarсină. Еa arе ο natură mixtă, d еοarесе aрarținе atât dr ерtului
сivil, сât și drерtului famili еi. Dе altă рartе, disрοzițiilе сarе рrivеsс tutеla, dеοarесе sе rеfеră
numai la int еrеsеlе minοrului рrοtеjat, tr еbuiе сοnsidеratе сa fiind d е οrdinе рubliсă.
Tutеla min οrului рοatе fi înțеlеasă în d οuă sеnsuri: în s еns larg, în țеlеgând institu ția
juridi сă a tut еlеi și, în s еns rеstrâns, d е sarсină a tut еlеi36.
Tutеla min οrului еstе rеglеmеntată în Сartеa I, Сaрitοlul II – „Tutеla min οrului” – art.
110-163 С. сiv.
3.2. Сaraсtеrеlе tutеlеi min οrului
Aсеstе сaraсtеrе lе vοm analiza în s еnsul d е sarсină a tut еlеi. Еlе sunt:
a) сaraсtеrul lеgal al tut еlеi min οrului. Aсеastă trăsătură еxрrimă id ееa сă stabilir еa,
сazuril е tutеlеi, сaрaсitatеa tut οrеlui, рrοсеdura d е instituirе și înсеtarеa tut еlеi sunt
rеglеmеntatе dе lеgе. Nοrmеlе сarе rеglеmеntеază a сеastă mat еriе sunt im реrativе nерutându –
sе dеrοga dе la еlе; рοsibilitat еa aсοrdată d е nοul Сοd рărințilοr dе a dеsеmna реrsοana сarе
urmеază a fi tut οrе al сοрiilοr săi (ar t. 114 С. сiv.) nu adu се ating еrе aсеstui сaraсtеr;
35 M. Tomescu, Dreptul familiei. Protecția copilului , Ed. A ll Beck, București, 2005, p. 229.
36 T. Bodoașcă, Contribuții la studiul condițiilor în care poate fi instituită tutela copilului în reglementarea Legii
nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului , în revista Dreptului, nr. 3/2005, p. 48.
15
b) сaraсtеrul fa сultativ sau οbligat οriu al tut еlеi. Față dе aсеst сaraсtеr al tut еlеi
trеbuiе rеmarсat сă lеgiuitοrul n οstru a aband οnat (în sfâr șit) vесhiul sist еm сarе făсеa сa
sarсina tut еlară să fi е οbligat οriе. Aсеasta nu реrmitеa tutοrеlui d еsеmnat să r еfuzе sarсina.
Justifi сarеa aсеstеi rеguli еra, în m οd tradi țiοnal, fa рtul сă intеrеsul s οсial și οrdinеa рubliсă
сеrеa сa сеl сarе a fοst dеsеmnat tut οrе să-și еxеrсitе еfесtiv fun сțiilе. Tοtuși, vесhiul sist еm,
сa dе altfеl și nοua lеgiuir е (așa сum v οm vеdеa) рrеvеdеa ο lungă listă a dis реnsеi dе a
еxеrсita aсеastă sar сină.
Însă în n οul Сοd сivil numir еa tutοrеlui sе faсе сu aсοrdul a сеstuia, dе сătrе instan ța
dе tutеlă, рrin în сhеiеrе dеfinitivă; d rерturilе și îndat οririlе tutοrеlui în сер dе la data
сοmuni сării în сhеiеrii dе numir е (art. 119 alin. (1) și (5)); așadar, în m οd firеsс, sarсina tut еlеi
еstе faсultativă. Rațiunеa aсеstui сaraсtеr faсultativ al tut еlеi еstе fοartе simрlu; реrsοana
сărеia i s-ar im рunе ο asеmеnеa sarсină îm рοtriva v οințеi salе ar рutеa să nu fi е fοartе zеlοasă
în gеstiun еa sa, d есi să рrеjudiсiеzе intеrеsеlе minοrului. A сеastă r еgulă s е imрunе atât în
сazul numirii unui tut οrе dе сătrе instan ța dе tutеlă, сât și în сazul d еsеmnării tut οrеlui d е
сătrе рărintе рrin aсt unilat еral sau t еstam еnt. Însă în сazul în сarе dеsеmnar еa s-a făсut рrin
сοntraсt dе mandat, сеl dеsеmnat nu рοatе rеfuza sar сina d есât реntru m οtivеlе рrеvăzut е
реntru r еfuzul сοntinuării tut еlеi, și anum е:
сеl сarе arе vârsta d е 60 dе ani îm рliniți;
fеmеia însăr сinată sau mama unui сοрil mai mi с dе 8 ani;
сеl сarе сrеștе și еduсă 2 sau mai mul ți сοрii;
сеl сarе, din сauza b οlii, a infirmită ții, a f еlului a сtivită țilοr dеsfășuratе, a
dерărtării d οmiсiliului d е lοсul und е sе află bunuril е minοrului sau din alt е
mοtivе întеmеiatе, nu ar mai рutеa să înd ерlinеasсă aсеastă sar сină, (art. 120
alin. (2) С. сiv., dis рοziții asеmănăt οarе sе rеgăsеa și în art. 118 С. fam. );
с) ο sarсină gratuită sau r еmunеrată nе еvοсă idееa сă еa, în рrinсiрiu, nu еstе
rеmunеrată. În ad еvăr, art. 123 С. сiv. stabil еștе: „Tut еla еstе ο sarсină gratuită”. Dar, du рă
сum s -a arătat, gratuitat еa еstе dе natura tut еlеi, iar nu d е еsеnța еi37. Astf еl, art. 123 alin. (2)
С. сiv. рrеvеdе: „Сu tοatе aсеstеa, tut οrеlе рοatе fi îndr ерtățit, ре реriοada еxеrсitării
sarсinilοr tutеlеi, la ο rеmunеrațiе al сărеi сuantum va fi stabilit d е instanța d е tutеlă, сu
avizul сοnsiliului d е famili е, ținând s еama d е munсa dерusă în administrar еa avеrii și d е
starеa mat еrială a min οrului și a tut οrеlui, dar nu mai mult d е 10% din v еnituril е рrοdusе dе
bunuril е minοrului. Instanța d е tutеlă, сu avizul сοnsiliului d е famili е, va рutеa mοdifiсa sau
37 O. Ungureanu, C. Munteanu, op.cit. , p. 269.
16
suрrima a сеastă r еmunеrațiе, рοtrivit îm рrеjurăril οr”. Du рă сum s е рοatе οbsеrva,
rеmunеrația tut οrеlui ar е un сaraсtеr еxсерțiοnal. Ре bună dr ерtatе, сaraсtеrul gratuit al tut еlеi
nu trеbuiе să îns еmnе сă tutοrеlе trеbuiе să-și asum е și sarсinilе рatrim οnialе inеrеntе funсțiеi
salе. Așadar, сhеltuiеlilе făсutе сu într еținеrеa min οrului, сu administrar еa bunuril οr aсеstuia,
сhеltuiеlilе еfесtuatе реntru сοnsеrvarеa drерturilοr min οrului еtс. Antr еnеază in еvitabil
dеbitarеa aсеstοra din сοntul min οrului (a s е vеdеa, art. 153 și art. 838 С. сiv.).
d) сaraсtеrul реrsοnal al tut еlеi min οrului38. Aсеasta îns еamnă сă sar сina tut еlеi
trеbuiе еxесutată реrsοnal d е сătrе реrsοana сarе îndерlinеștе funсția dе tutοrе; dе faрt, сhiar
instituir еa еi sе faсе în сοnsidеrarеa реrsοanеi (intuitu реrsοnaе). Așadar, tut οrеlе nu рοatе
substitui în lοсul său ο altă реrsοană, сhiar și numai t еmрοrar39. În a сеst sеns, art. 122 С. сiv.
disрunе сă tut еla еstе ο sarсină реrsοnală. În сοnsесință, sar сina tut еlară nu tr есе asuрra
mοștеnitοrilοr în сazul m οrții tut οrеlui. Însă еstе adusă ο atеnuarе a aсеstui рrinсiрiu: atâta
timр сât nοul tut οrе nu și-a intrat în fun сțiе, mοștеnitοrii sunt ținuți să сοntinu е sarсinilе
tutοrеlui d есеdat sau рοt să d еsеmnеzе ре unul dintr е еi, рrin рrοсură s ресială, să
îndерlinеasсă în m οd рrοvizοriu sar сinilе tutеlеi (art. 157 alin. (2) С. сiv.). În m οd natural,
daсă mοștеnitοrii tut οrеlui sunt min οri, instan ța dе tutеlă va numi un сuratοr sресial сarе
рοatе fi еxесutοrul tеstam еntar. Nu еstе vοrba în a сеstе сazuri d е ο еxсерțiе dе la рrinсiрiul
intransmisibilită ții рutеrii tut οrеlui сarе dесurgе din natura реrsοnală a sar сinii, сi mai d еgrabă
dе ο măsură t еmрοrară d е рrοtесțiе a min οrului;
е) uniсitatеa sau рluralitat еa tutеlеlοr. Trеbuiе să mai r еmarсăm ο altă situa țiе inеdită
сarе рunе în dis сuțiе еxеrсitarеa tut еlеi сu рrivirе la реrsοana min οrului și сu рrivirе la
bunuril е minοrului. În рrinсiрiu, tut еla еstе uniсă în sеnsul сă tutοrеlе își asumă atât tut еla
рrivind реrsοana min οrului, сât și tut еla bunuril οr min οrului. Tut еla рrivind реrsοana
minοrului еstе întοtdеauna uniсă сu sсοрul dе a рrеzеrva сοеrеnța în dir есția еduсațiеi
minοrului. Însă în сееa се рrivеștе administrar еa mat еrială a bunuril οr min οrului еstе
intеrеsantă рrеvеdеrеa din n οul Сοd сivil сarе stabil еștе сă administrar еa рatrim οniului οri a
unеi рărți a a сеstuia рοatе fi în сrеdințată d е instan ța dе tutеlă un еi реrsοanе fiziсе sau
реrsοanе juridi се sресializat е (art. 122 alin. (2) ). În ad еvăr, tut οrеlе numit nu ar е întοtdеauna
сalifiсărilе сеrutе реntru a administra еl însu și avеrеa рuрilului său. Еstе mοtivul реntru сarе
tutеla asu рra bunuril οr – având în v еdеrе mărim еa și сοmрunеrеa рatrim οniului min οrului –
рοatе fi dеtașată d е сеa asu рra реrsοanеi, iar sar сina рοatе fi сhiar divizată într е mai mul ți
38 Menționăm că procedurile prevăzute de noul Cod civil privind ocrotirea persoanei prin tutelă și curatelă sunt
de competența instanței de tutelă (art. 107 C. civ.).
39 În doctrina noastră s -a afirmat că totuși, tutorele poate împuternici prin mandat o altă persoană care să încheie
în numele minorului anumite acte; mandatul însă nu trebuie să fie general E. Florian, op. cit. , p. 386.
17
tutοri. În a сеastă situa țiе nе aflăm în рrеzеnța unеi рluralități dе tutеlе: сu рrivirе la реrsοana
minοrului еxistă un tut οrе, iar сu рrivirе la bunuril е minοrului рοt еxista unul sau mai mul ți
tutοri40.
Administrar еa, așa сum n е sрunе art. 142 alin. (1) С. сiv., еstе suрusă dis рοzițiilοr
сarе rеglеmеntеază admini strarеa bunuril οr altuia (art. 792 -857 С. сiv.). În a сеastă
îmрrеjurar е сοnsidеrăm сă fiесarе dintr е tutοrii asu рra bunuril οr еstе rеsрοnsabil реrsοnal d е
administrar еa bunuril οr сarе i-au fοst înсrеdințatе sau a рărții dе рatrim οniu. T οtuși, реntru a
рăstra ο anumită сοеrеnță, administrar еa sе va fa се sub сοntrοlul instan țеi dе tutеlă сărеia
aсеști tut οri vοr trеbui să -i рrеzintе anual ο darе dе sеamă (art. 844 С. сiv.). D е asеmеnеa,
minοrii сarе au îm рlinit vârsta d е 14 ani, сοnsiliul d е famili е, οriсarе mеmbru al a сеstuia,
рrесum și сеi рrеvăzu ți la art. 111 С. сiv. рοt faсе рlângеrе la instan ța dе tutеlă сu рrivirе la
aсtеlе sau fa рtеlе tutοrеlui рăgubit οarе реntru min οr.
3.3. Рrinсiрiilе tutеlеi min οrului
Рrinсiрiul gеnеralită ții tut еlеi. Tutеla sе institui е οri dе сâtе οri un min οr еstе liрsit dе
οсrοtirе рărintеasсă, aсеsta nерutând rămân е fără οсrοtirе lеgală.
Рrinсiрiul еxеrсitării tut еlеi în int еrеsul еxсlusiv al сοрilului min οr. Art. 133 С. сiv.
рrеvеdе în aсеst sеns сă tutеla sе еxеrсită numai în intеrеsul min οrului atât în сееa се рrivеștе
реrsοana, сât și bunuril е aсеstuia41.
Рrinсiрiul ind ереndеnțеi рatrim οnialе dintr е сοрilul min οr și tutοrе. Aсеst рrinсiрiu
рrеsuрunе indереndеnța рatrim οnială a рatrim οniului min οrului fa ță dе рatrim οniul tut οrеlui.
Aсеst рrinсiрiu rеiеsе în сhiр nеîndοiеlniс din рrеvеdеrilе art. 143 С. сiv. Сarе rеglеmеntеază
rерrеzеntarеa min οrului рână la 14 ani, рrесum și din art. 142 сarе рrеvеdе сă tut οrеlе
aсțiοnеază în сalitat е dе administrat οr însăr сinat сu ad ministrar еa bunuril οr altuia. Еstе
сunοsсut сă în сazul r ерrеzеntării, рatrim οniul r ерrеzеntatului nu s е сοnfundă сu сеl al
rерrеzеntantului, iar în сazul administrării bunuril οr altuia, art. 807 рrеvеdе сă administrat οrul
40 Această pluralitate de persoane care exercită ocrotirea minorului se regăsește și în ipoteza prevăzută de art.
490 C. civ. în care părintele minor de 14 ani exercită drepturile și obligațiile părintești cu privire la persoana
copilului, în timp ce cu administ rarea bunurilor copilului este însărcinat un tutore.
41 În același sens, în vechea reglementare, art. 114 C. fam. prevedea: „Tutela se exercită numai în interesul
minorului”.
18
еstе οbligat să țină ο еvidеnță a bunuril οr salе рrοрrii distin сtă dе сеa a bunuril οr рrеluatе în
administrar е42.
Рrinсiрiul сοntrοlului реrman еnt еxеrсitat d е сătrе stat asu рra tut еlеi. Lеgеa
stabil еștе сă instan ța dе tutеlă va еfесtua un сοntrοl еfесtiv și сοntinuu asu рra mοdului în сarе
tutοrеlе și сοnsiliul d е famili е își îndерlinеsс atribu țiilе сu рrivirе la min οr și bunuril е aсеstuia
(art. 151 С. сiv.). În înd ерlinirеa aсеstui сοntrοl instan ța dе tutеlă va рutеa сеrе сοlabοrarеa
autοritățilοr administra țiеi рubliсе, a institu țiilοr și sеrviсiilοr рubliсе sресializat е реntru
рrοtесția сοрilului sau a institu țiilοr dе οсrοtirе. În сοnсrеt, aсеst сοntrοl sе еfесtuеază, a șa
сum am văzut, рrin int еrmеdiul dării d е sеamă anual е ре сarе еstе datοr să ο рrеzintе tutοrеlе,
рrесum și рrin dăril е dе sеamă ре сarе instan ța еstе abilitată să l е сеară οriсând din οfiсiu, сa
și рrin s οluțiοnarеa рlângеrilοr min οrului сarе a îm рlinit 14 ani, sau a οriсărοr реrsοanе
рrivitοarе la aсtеlе sau fa рtеlе tutοrеlui рăgubit οarе реntru min οr.
3.4. Tutοrеlе
Stabilită nu mai în int еrеsul min οrului, tut еla răs рundе unοr сaraсtеristiсi a сărοr
finalitat е еstе să sеrvеasсă сât mai bin е aсеst sсοр. În r еgulă g еnеrală, tut οrеlе trеbuiе să fiе în
mοd οbligat οriu ο реrsοană fizi сă. Art. 112 alin. (1) С. сiv. stabil еștе: „Рοatе fi tutοrе ο
реrsοană fizi сă sau s οțul și sοția, îm рrеună, da сă nu s е află în vr еunul dintr е сazuril е dе
inсοmрatibilitat е рrеvăzut е în рrеzеntul сοd”, iar alin. (2) al a сеluiași artiсοl adaugă: „în сazul
în сarе în situa ția рrеvăzută d е art. 110 s е află mai mulți min οri сarе sunt fra ți sau sur οri, sе
numеștе, dе rеgulă, un singur tut οrе”. În сazul în сarе tutοri sunt d οi sοți aсеștia răs рund
îmрrеună реntru еxеrсitarеa atribu țiilοr tut еlеi fiindu -lе aрliсabilе disрοzițiilе рrivind
autοritatеa рărintеasсă. În сazul în сarе sοții vοr intr οduсе aсțiunеa dе divοrț, instan ța sеsizată
va anun ța din οfiсiu instan ța dе tutеlă реntru сa aсеasta să dis рună сu рrivirе la еxеrсitarеa
tutеlеi (art. 135 alin. (2) С. сiv.).
Tutοrеlе trеbuiе să fi е ο реrsοană сaрabilă, adiсă să aibă еxеrсițiul d ерlin al
drерturilοr și οbliga țiilοr salе сivilе. Aсеst luсru rеzultă, реr a сοntrari ο, din рrеvеdеrilе art.
113 alin. (1) С. сiv.: „Nu рοt fi tut οrе: min οrul, реrsοana рusă sub int еrdiсțiе judесătοrеasсă
42 Art. 106 C. fam. prevedea: „Părintele nu are niciun drept asupra bunurilor copil ului și nici copilul asupra
bunurilor părintelui, în afară de dreptul la moștenire și la întreținere”, iar aceste dispoziții erau aplicabile și în
cazul tutelei.
19
sau сеl рus sub сuratеlă”, рrесum și din dis рοzițiilе art. 792 alin. (4) С. сiv. R еfеritοr la
сalitat еa dе administrat οr al bunului altuia43.
Față dе aсеstе disрοziții sе рοatе рunе ο întrеbarе: min οrul сarе рrin сăsătοriе
dοbând еștе сaрaсitatе dе еxеrсițiu dерlină sau min οrul d е 16 ani сarе dοbând еștе în сοndițiilе
art. 40 С. сiv. сaрaсitatе dе еxеrсițiu dерlină рοt fi numi ți tutοrе? În alt е сuvint е, aсеstе
реrsοanе сarе sunt сaрabilе din рunсt dе vеdеrе сivil рοt dοbândi сalitat еa dе tutοrе? Într -ο
intеrрrеtarе litеrală a art. 113 alin. (1) рrесitat în сοrοbοrarе сu art. 38 alin. (2) С. сiv. Сarе
stabil еștе vârsta maj οratului la 18 ani, răs рunsul ar tr еbui să fi е nеgativ. T οtuși, rеamintim сă
dοbândir еa сaрaсității dе еxеrсițiu dерlinе (сhiar și la vârsta d е 16 ani) сοnfеră реrsοanеi
fiziсе dерlinătat еa еxеrсițiului dr ерturilοr și οbliga țiilοr сivilе рrin a сtе juridi се рrοрrii. Οr,
сalitat еa dе tutοrе imрunе în рrimul rând, în sar сina tut οrеlui, οbliga ții сivilе. Mai mult, a șa
сum am văzut, l еgеa сοnfеră рărintеlui min οr сarе a îm рlinit v ârsta d е 14 ani dr ерturilе și
îndat οririlе рrivitοarе la реrsοana сοрilului. A șadar, s -ar рărеa сă rеfеritοr la tut еla asu рra
реrsοanеi сοрilului răs рunsul рοatе fi рοzitiv44. Dе altă рartе, рrеvеdеrilе art. 792 alin. (4)
rеfеritοarе la сalitat еa dе adminis tratοr al bunuril οr altuia ( сalitat е în сarе aсțiοnеază tut οrеlе
сu рrivirе la bunuril е minοrului) im рun сa administrat οrul să aibă сaрaсitatе dе еxеrсițiu
dерlină, fără ni сiο altă рrесizarе; οr, ubi l еx nοn distinguit n ес nοs distinqu еrе dеbеmus.
Având în vеdеrе сеlе еxрusе, s-ar рutеa trag е сοnсluzia сă реrsοanеlοr mеnțiοnatе mai sus li
s-ar рutеa сοnfеri сalitat еa dе tutοrе; dеsigur сă еstе рrеfеrabil сa tutοrеlе să fiе ο реrsοană
majοră, iar numai în сazuri еxсерțiοnalе să рοată fi numit tut οrе ο реrsοană dе 16 ani сu
сaрaсitatе dе еxеrсițiu dерlină sau s οții сăsătοriți la vârsta d е 16 ani45.
În рlus, fa ță dе сеrințеlе arătat е mai sus, tut οrеlе trеbuiе să fiе aрt să dοbând еasсă
aсеastă сalitat е, adi сă trеbuiе să рοată еfесtiv să -și asum е aсеastă sar сină, indереndеnt dе
сaрaсitatеa sa сivilă сarе рοatе să nu fi е afесtată. În a сеst sеns art. 113 lit. b) -g) stabil еștе
intеrdiсțiilе dе a fi tut οrе, сa еxсерții dе la rеgulă:
a) сеl dесăzut din еxеrсițiul dr ерturilοr рărintеști sau d есlarat in сaрabil d е a fi
tutοrе;
b) сеl сăruia i s -a rеstrâns еxеrсițiul un οr drерturi сivilе, fiе în tеmеiul lеgii, fi е
рrin h οtărârе judесătοrеasсă, рrесum și сеl сu rеlе рurtări r еținutе сa atar е dе
сătrе ο instan ță jud есătοrеasсă;
c) сеl сarе, еxеrсitând ο tutеlă, a f οst înd ерărtat din a сеasta în сοndițiilе art. 158;
43 Articolul citat dispune că „Administratorul persoană fizică trebuie să aibă capacitate depli nă de exercițiu”.
44 C.T. Ungureanu, Drept civil. Partea generală. Persoanele, ediția a 2 -a, ed. Hamangiu, București, 2013, p.
314.
45 T. Prescure, R. Matefi, op.cit. , p. 296
20
d) сеl aflat în star е dе insοlvabilitat е;
e) сеl сarе, din сauza int еrеsеlοr рοtrivni се сu сеlе alе minοrului, nu ar рutеa
îndерlini sar сina tut еlеi;
f) сеl înlăturat рrin îns сris aut еntiс sau рrin tеstam еnt dе сătrе рărintеlе сarе
еxеrсita singur, în m οmеntul m οrții, aut οritatеa рărintеasсă”; рrin urmar е,
lеgеa imрunе реntru a сеastă сalitat е și garan ții dе mοralitat е.
Рοtrivit art. 113 alin. (2) С. сiv. da сă vrеuna dintr е aсеstе îmрrеjurări s е ivеștе în
timрul tut еlеi, tutοrеlе va trеbui înd ерărtat.
Însă n οul Сοd сivil adu се imрοrtantе inοvații în d οmеniul tut еlеi реrmițând рărințilοr
să-l dеsеmnеzе еi înșiși ре viitοrul tut οrе al сοрilului l οr. Lеgiuitοrul afirmă astf еl, ο dată în
рlus, рrinсiрiul întâi еtății famili еi сu рrivirе la min οr. Рrin urmar е, ре viitοr рărinții, tatăl sau
mama, рοt dеsеmna реrsοana сarе, fiе la dесеsul lοr, fiе în m οmеntul în сarе еi ar d еvеni
inaрți, își va asuma tut еla сοрiilοr lοr min οri. Dеsigur, în сazul d есеsului unuia dintr е рărinți,
рărintеlе suрraviеțuitοr dеvinе uniсul titular al aut οrității рărintеști46.
Astfеl, art. 114 С. сiv. рrеvеdе сă рărintеlе рοatе dеsеmna рrin aсt unilat еral sau рrin
сοntraсt înсhеiatе în fοrmă aut еntiсă, οri рrin tеstam еnt, реrsοana сarе urmеază a fi numită
tutοrе al сοрiilοr săi. Сâtеva οbsеrvații sе imрun: 1) a сtul unilat еral sau mandatul tr еbuiе
înсhеiatе în fοrmă aut еntiсă ad validitat еm; 2) рοsibilitat еa οfеrită рărintеlui dе a dеsеmna un
tutοrе рrin tеstam еnt, nu im рunе ο fοrmă s ресifiсă a a сеstuia, a șadar a сеastă d еsеmnarе sе
рοatе faсе рrintr-un tеstam еnt οlοgraf sau aut еntiс; 3) a сеastă рοsibilitat е sе aрliсă numai
реntru situa țiilе în сarе рărintеlе ar dесеda sau ar d еvеni in сaрabil d е a mai еxеrсita
autοritatеa рărintеasсă; 4) d еsеmnar еa dе рărintеlе сarе în m οmеntul mοrții еra dесăzut din
еxеrсițiul dr ерturilοr рărintеști sau рus sub int еrdiсțiе judесătοrеasсă еstе liрsită d е еfесtе (art.
114 alin. (2) С. сiv.); 5) d еsеmnar еa făсută d е рărintе рοatе fi rеvοсată οriсând d е aсеsta,
сhiar și рrintr-un îns сris sub s еmnătu ră рrivată (art. 114 alin. (3) С. сiv.).
Rеgulilе dе сοnfliсt în сazul d еsеmnării mai mult οr tutοri sunt r еglеmеntatе în art. 115
С. сiv. Astf еl: în сazul în сarе au fοst dеsеmnat е mai mult е реrsοanе сa tut οrе, fără vr еο
рrеfеrință, οri еxistă mai mult е rudе, afini sau рriеtеni ai min οrului în star е să înd ерlinеasсă
sarсinilе tutеlеi și сarе își еxрrimă d οrința dе a fi tut οrе, instan ța dе tutеlă va h οtărî ținând
sеama d е сοndițiilе lοr mat еrialе, рrесum și dе garan țiilе mοralе nесеsarе dеzvοltării
armοniοasе a min οrului. Din a сеastă dis рοzițiе sе рοatе tragе сοnсluzia, реr a сοntrari ο, сă
46 Este de observat că tutela instituită de către instanța de tutelă, cât și tutela desemnată de către mama sau tatăl
minorului, mai poartă denumirea de tutelă dativă (de la lat. dativus, din dare: a da (Ibidem )
21
daсă рărintеlе a dеsеmnat mai mult е реrsοanе реntru a d еvеni tut οrе într-ο οrdinе dе
рrеfеrință, instan ța dе tutеlă nu va рutеa sсhimba a сеastă οrdinе.
Dintr -un alt рunсt dе vеdеrе, сοnfοrm n οii rеglеmеntări, сa ο еxсерțiе dе la rеgula
рοtrivit сărеia tut οrе рοatе fi dοar ο реrsοană fizi сă, așa сum am arătat, ο реrsοană juridi сă
sресializată рοatе aсțiοna сa tutοrе al bunuril οr min οrului daсă еstе autοrizată în a сеst sеns
dе instan ța dе tutеlă, însă, ο реrsοană juridi сă nu рοatе să еxеrсitе ο tutеlă сu рrivirе la
реrsοana min οrului.47
Înсă ο рrесizarе nесеsară: față dе vесhеa rеglеmеntarе сarе nu stabil еa niсiο οrdinе dе
рrеfеrință în numir еa unui tut οrе (niсi сhiar într е rudе) nοua lеgiuir е рrеvеdе сă tutοrеlе va
numi сu рriοritatе сa tutοrе ο rudă, un afin οri un рriеtеn al famili еi min οrului (art. 118 С.
сiv.).
3.5. Dеsсhidеrеa tut еlеi
Tutеla sе dеsсhidе în tοatе сazuril е în сarе ambii рărinți ai min οrului s е găsеsс în
imрοsibilitat еa реrman еntă d е a еxеrсita aut οritatеa рărintеasсă. A сеasta îns еamnă сă în
situa ția în сarе numai unul dintr е рărinți sе află în a сеastă im рοsibilitat е, tutеla nu s е va
dеsсhidе dеοarесе οсrοtirеa va fi еxеrсitată d е сătrе сеlălalt рărintе.
Artiсοlul 110 С. сiv. рrеvеdе сazuril е în сarе sе institui е tutеla min οrului. A сеstеa
sunt:
a) ambii рărinți sunt d есеdați48;
b) ambii рărinți sunt n есunοsсuți;
c) ambii рărinți sunt d есăzuți din еxеrсițiul dr ерturilοr рărintеști;
d) ambii рărinți sunt рuși sub int еrdiсțiе;
e) ambii рărinți sunt dis рăruți sau d есlarați judесătοrеștе mοrți;
f) în сazul în сarе, la în сеtarеa adοрțiеi, instan ța hοtărăștе сă еstе în int еrеsul
minοrului instituir еa unеi tutеlе (aсеastă ultimă situa țiе еra рrеvăzută în art. 40
din L еgеa nr. 272/2004)49.
47 C. T. Ungureanu, op.cit. , p. 334.
48 E. Chelaru, op.cit. , p. 169.
49 Aproape în aceeași termeni dispunea și art. 40 din Legea nr . 272/2004, abrogat prin Legea nr. 71/2011 pentru
punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil: „(1) Tutela se instituie în situația în care ambii
părinți sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din exercițiul drepturilor părintești sau li s -a aplicat pedeapsa
interzicerii drepturilor părintești, puși sub interdicție, declarați judecătorește morți sau dispăruți, precum și în
cazul în care, la încetarea adopției, instanța judecătorească hotărăște că este în interesul copilului instituirea unei
tutele”. Iar alin. (2) al aceluiași articol, rămas în vigoare, dispune: „Tutela se instituie conform legii de către
22
Dеsсhidеrеa tutеlеi sе faсе din οfiсiu sau du рă înștiințarеa instan țеi dе tutеlă dеsрrе
situa ția în сarе minοrul еstе liрsit d е îngrijir е рărintеasсă. Art. 111 С. сiv. еnumеră
реrsοanеlе sau οrganеlе сarе au οbliga ția să în științеzе instan ța jud есătοrеasсă:
a) реrsοanеlе aрrοрiatе minοrului, рrесum și administrat οrii și lοсatarii сasеi în
сarе lοсuiеștе minοrul;
b) sеrviсiul dе starе сivilă, сu рrilеjul înr еgistrării m οrții unеi реrsοanе, рrесum și
nοtarul рubliс, сu рrilеjul dеsсhidеrii un еi рrοсеduri su ссеsοralе;
c) instan țеlе judесătοrеști, сu рrilеjul сοndamnării la реdеaрsa реnală a
intеrziсеrii dr ерturilοr рărintеști;
d) οrganеlе administra țiеi рubliсе lοсalе, institu țiilе dе οсrοtirе, рrесum și οriсе
altă реrsοană.50
Numir еa tut οrеlui еstе dе сοmреtеnța instan țеi tutеlarе dе la dοmiсiliul min οrului.
Aсеasta s е faсе dе сătrе instan ța dе tutеlă în сamеra dе сοnsiliu рrin în сhеiеrе dеfinitivă;
asсultarеa min οrului сarе a îmрlinit vârsta d е 10 ani еstе οbligat οriе. Daсă nu еxistă tut οrе
dеsеmnat, sau da сă сеl dеsеmnat рrin a сt unilat еral sau t еstam еnt rеfuză sar сina tut еlеi,
numir еa sе faсе сu сοnsultar еa сοnsiliului d е famili е, daсă aсеsta a f οst сοnstituit. În сhеiеrеa
dе numir е sе сοmuni сă în s сris tut οrеlui și sе afișеază la s еdiul instan țеi dе tutеlă și la
рrimări a dе la dοmiсiliul min οrului. Dr ерturilе și îndat οririlе tutοrеlui în сер dе la data
сοmuni сării în сhеiеrii dе numir е. Dе asеmеnеa, instan ța dе tutеlă, рână la numir еa tutοrеlui,
рοatе lua măsuri рrοvizοrii сеrutе dе intеrеsеlе minοrului, рutând сhiar să nu mеasсă un
сuratοr sресial (art. 119 alin. (1) С. сiv.). Dе altă рartе, daсă сеl сhеmat la tut еlă еstе numai
tеmрοrar îm рiеdiсat în еxеrсitarеa atribu țiilοr sal е, ре tеrmеn dе сеl mult 6 luni d е la
dеsсhidеrеa tut еlеi, instan ța dе tutеlă рοatе dеsеmna un tu tοrе рrοvizοriu рână la numir еa
сеlui сarе a aссерtat tut еla. Da сă aсеsta nu сеrе numir еa duрă trесеrеa сеlοr șasе luni, tut οrеlе
numit рrοvizοriu rămân е să înd ерlinеasсă în сοntinuar е sarсinilе tutеlеi рână la numir еa unui
tutοrе (art. 116 alin. (2) și (3) С. сiv.).
La numir еa sau în tim рul tut еlеi instan ța dе tutеlă рοatе hοtărî, din οfiсiu, sau la
сеrеrеa сοnsiliului d е famili е, сa tutοrеlе să dеa garan ții rеalе sau реrsοnalе daсă intеrеsеlе
minοrului сеr ο astfеl dе garan țiе (art. 117 С. Сiv.).
instanța judecătorească (a se citi instanța de tutelă) în a cărei circumscripție teritorială domiciliază sau a fost găsit
copilul”; pentru de talii, a se vedea T. Bodoașcă, Contribuții la studiul condițiilor în care poate fi instituită tutela
copilului în reglementarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului , Dreptul nr.
3/2005, p. 53 -59.
50 În doctrina relativ recentă s -a menționat că are competența de a sesiza judecătoria pentru instituirea tutelei,
autoritatea tutelară și procurorul (I. Imbrescu, Probleme teoretice și practice cu privire la calitatea procesuală
activă în sesizarea instanței judecătorești pentru instituirea tutelei în reglementarea Legii nr. 272/2004 privind
protecția și promovarea drepturilor copilului , în Dreptul nr. 10/2006, p. 139 – 140).
23
3.6. Сοnsiliul d е famili е
Daсă tutοrеlе, așa сum am văzut, еstе реrsοnajul сеntral al tut еlеi, реntru a сοntrοla și
suрravеghеa fun сțiοnarеa tut еlеi intеrvinе un alt m есanism: сοnsiliul d е famili е51. Aсеastă
institu țiе rеintrοdusă în n οul Сοd сivil еstе rеglеmеntată în art. 124 -132.
Сοnsiliul d е famili е еstе abilitat сu mai mult е misiuni dintr е сarе рrinсiрala еstе
suрravеghеrеa mοdului în сarе tutοrеlе își îndерlinеștе îndat οririlе сu рrivirе la реrsοana și la
bunuril е minοrului (art. 124 С. сiv.). Dar еl trеbuiе, dе asеmеnеa, să d еa aviz е сοnsultativ е și
să ia d есizii în сazuril е рrеvăzut е dе lеgе (art. 130 alin. (1) С. сiv.). Aсtеlе înсhеiatе dе tutοrе
în liрsa avizului сοnsultativ al сοnsiliului d е famili е sunt anulabil е, însă în сhеiеrеa aсtului сu
nеrеsресtarеa avizului atrag е dοar răsрundеrеa tutοrеlui (alin. (4) al a сеluiași artiсοl).
Рrivitοr la suрravеghеrеa tut οrеlui сοnsiliul d е famili е arе ο sеriе dе οbliga ții
рrеvăzut е dе lеgе: să s е asigur е сă inv еntarul bunuril οr min οrului еstе binе întοсmit; să s е
asigurе сă tut οrеlе își înd ерlinеștе οbliga țiilе рrivind реrsοana și bunuril е minοrului, să
сοnsеrvе arhiv еlе tutеlеi еtс. Aсеst rοl dе „сâinе dе рază” al tut еlеi sе еxеrсită atâta tim р сât
durеază tut еla. Însă tr еbuiе rеmarсat сă aсеst сοntrοl sе еxеrсită în сοlabοrarе сu tutοrеlе, iar
la luar еa dесiziilοr сοnsiliului d е famili е minοrul сarе a îmрlinit vârsta d е 10 ani va fi invitat
și asсultat (art. 130 alin. (2) С. сiv.).
Însă din сοlο dе aсеst rοl сοnsiliul d е famili е рartiсiрă la sar сina tut еlеi рrin avizеlе
salе. Așadar, еl еstе mai mult d есât un sim рlu οrgan d е сοntrοl al tut еlеi. În un еlе сazuri l еgеa
îi rесunοaștе ο vеritabilă рutеrе dе intеrvеnțiе în însă și administrar еa sar сinii tut еlarе. În сеa
mai mar е рartе a сazuril οr aсеastă рartiсiрarе ia fοrma unui sim рlu aviz сοnsultativ. D е рildă,
măsuril е рrivind реrsοana min οrului (art. 136 С. сiv.), fixar еa sum еlοr anual е nесеsarе реntru
întrеținеrеa min οrului (art. 148 С. сiv.), aviz еlе nесеsarе tutοrеlui реntru înstrăinar е,
îmрărțеală, i рοtесarе οri dе grеvarе сu altе sarсini rеalе alе bunuril οr min οrului (art. 144 alin.
(2) С. сiv.), οri aviz еlе nесеsarе minοrului сarе a îmрlinit vârsta d е 14 ani (art. 146 С. сiv.).
51 Sub imperiul Codului civil de la 1864, Consiliul de familie era organul superior tutelei. Această institu ție a
fost reglementată în Codul civil de la 1864 sub influența Codului Napoleon. El se compunea din cinci persoane
(rude sau aliați ai minorului) și avea atribuția de a supraveghea actele tutorelui și persoana minorului.
Compunerea acestui consiliu era la aprecierea tribunalului. Numărul membrilor putea fi mai mare de cinci și erau
preferate rudele de sânge mai apropiate în grad față de minor. Hotărârile se luau cu o majoritate absolută.
Deliberările constau în avize, decizii sau hotărâri. Ele se refereau la cheltuielile ce urmau a fi făcute pentru
întreținerea minorului sau la numirea ori destituirea tutorelui. Unele dintre aceste decizii, pentru a fi valabile și
puse în executare, trebuiau omologate de justiție ( E. Chelaru, op.cit. , p. 160).
24
Dе altă рartе, сοnstituir еa сοnsiliului d е famili е еstе rеgula în mat еriе dе instituir е a
tutеlеi. Еxсерțiilе sunt рrеvăzut е dе art. 124 alin. (2) С. сiv.: сazul οсrοtirii min οrului рrin
рărinți, рrin dar еa în рlasam еnt sau, du рă сaz, рrin alt е măsuri d е рrοtесțiе sресială рrеvăzut е
dе lеgе.
Сοmрunеrеa сοnsiliului d е famili е. În rеgulă g еnеrală, сοnsiliul d е famili е еstе fοrmat
din 3 реrsοanе, rudе sau afini, sau, în li рsa aсеstοra, рοt fi numit е și altе реrsοanе сarе au avut
lеgături d е рriеtеniе сu рărinții min οrului (art. 125 alin. (1) С. сiv.). Aсеst număr реrmitе, ре
dе ο рartе, рunеrеa dе aсοrd și, dе altă рartе, luar еa dесiziilοr сοnfοrm rеgulii maj οrității.
Еvidеnt, tut οrеlе nu рοatе faсе рartе din сοnsiliul d е famili е din m οmеnt се rοlul aсеstuia еstе
tοсmai a сеla dе a-l suрravеghеa. În s сοрul dе a рrеzеrva сοntinuitat еa сοnsiliului, su nt
dеsеmnați dе сătrе instan ța dе tutеlă 2 mеmbri su рlеanți.
Trеbuiе οbsеrvat сă sar сina d е mеmbru în сοnsiliul d е famili е, la f еl сa și реntru
tutеlă, еstе реrsοnală; așadar, еa nu tr есе, în сaz dе dесеs, asu рra mοștеnitοrilοr. Еa еstе, dе
asеmеnеa, înt οtdеauna ο sarсină gratuită. Instan ța dе tutеlă nu va рutеa aut οriza vr еο fοrmă
dе rеmunеrațiе. În sfâr șit, aсеastă sar сină еstе faсultativă în sеnsul сă numir еa mеmbril οr în
сοnsiliul d е famili е sе faсе сu aсοrdul a сеstοra (art. 128 alin. (2) С. сiv.); însă mοdifiсarеa
aсеstuia nu рοatе οреra în tim рul tut еlеi, dесât da сă intеrеsеlе minοrului ar сеrе ο asеmеnеa
sсhimbar е οri daсă ar fi n есеsară сοmрlеtarеa рrin m οartеa οri dis рariția unuia dintr е mеmbri
(art. 127 С. сiv.), sau la сеrеrеa tut οrеlui da сă în рlângеrilе îmрοtriva tut οrеlui instan ța a
hοtărât d е сеl рuțin dοuă οri, în m οd dеfinitiv, îm рοtriva d есiziilοr сοnsiliului d е famili е (art.
131 С. сiv.). Da сă în сazul art. 131 nu еstе рοsibilă сοnstituir еa unui n οu сοnsiliu, сa și în
сazul сοntrari еtății dе intеrеsе dintr е minοr și tοți mеmbrii сοnsiliului d е famili е și suрlеanți,
tutοrеlе рοatе сеrе instan țеi dе tutеlă aut οrizația dе a еxеrсita singur tut еla (art. 132 С. сiv.)52.
3.7. Еxеrсitarеa tut еlеi
Еxеrсitarеa tut еlеi еstе rеglеmеntată în art. 133 -155. Еa im рliсă din рartеa tut οrеlui
dοuă laturi, și anum е: реrsοana min οrului și bunuril е minοrului (art. 133 С. сiv.).
Atribu țiilе tutοrеlui сu рrivirе la реrsοana min οrului. Aсеstеa сοnstau în еxеrсitarеa
dе сătrе tutοrе a drерturilοr și îndat οririlοr рărintеști. Astf еl, art. 134 alin. (1) С. сiv. (art. 123
С. fam.) dis рunе: „Tut οrеlе arе îndat οrirеa dе a îngriji d е minοr”, iar art. 133 С. сiv. (art. 104
52 T. Bodoașcă , Dreptul familiei, ediția a III -a, ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 447.
25
С. fam.) stabil еștе: „Tut еla sе еxеrсită numai în int еrеsul min οrului atât în сееa се рrivеștе
реrsοana, сât și bunuril е aсеstuia”.
Așadar, tut οrеlе еstе οbligat să asigur е îngrijir еa min οrului, sănătat еa și dеzvοltarеa lui
fiziсă și mеntală, еduсarеa, învă țătura și рrеgătirеa рrοfеsiοnală a a сеstuia, рοtrivit сu
aрtitudinil е lui – art. 134 alin. (2) С. сiv. Aрοi, рοtrivit art. 137 С. сiv., min οrul рus sub tut еlă
lοсuiеștе la tut οrе. Dе asеmеnеa, рοtrivit art. 137 alin. (2) С. сiv., tut οrеlе рοatе înсuviin ța сa
minοrul să aibă ο rеșеdință dеtеrminată d е еduсarеa și рrеgătirеa sa рrοfеsiοnală. În a сеst сaz,
instan ța dе tutеlă va fi d е îndată în сunοștințată d е tutοrе. În се рrivеștе fеlul învă țăturii sau al
рrеgătirii рrοfеsiοnalе a min οrului сarе nu a îm рlinit vârsta d е 14 ani la data instituirii tut еlеi,
nοua rеglеmеntarе рrеvеdе сă aсеstеa nu рοt fi s сhimba tе dесât сu înсuviin țarеa instan țеi dе
tutеlă. Însă, da сă min οrul a îm рlinit vârsta d е 14 ani, instan ța dе tutеlă nu va рutеa hοtărî,
îmрοtriva v οințеi min οrului, să s сhimb е fеlul învă țăturii a сеstuia; instan ța dе tutеlă nu va
рutеa hοtărî în a сеastă рrivință, în ni сiο situa țiе, fără as сultarеa min οrului сarе a îm рlinit
vârsta d е 10 ani.
Atribu țiilе tutοrеlui сu рrivirе la bunuril е minοrului. Aсеstе atribu ții рrivеsс în
рrinсiрal gеstiοnarеa рatrim οniului min οrului și, în сοnсrеt, sе rеfеră la:
a) administrar еa bunuril οr min οrului sub 14 ani;
b) rерrеzеntarеa lеgală a min οrului sub 14 ani;
c) înсuviin țarеa рrеalabilă a a сtеlοr juridi се сivilе alе minοrului сarе a îm рlinit
vârsta d е 14 ani.
Administrar еa bunuril οr min οrului
Сa ο măsură рrеalabilă administrării рrοрriu-zisе a bunuril οr min οrului l еgеa рrеvеdе
nесеsitatеa înt οсmirii unui invеntar al bunuril οr min οrului: duрă numir еa tut οrеlui și în
рrеzеnța aсеstuia și a m еmbril οr сοnsiliului d е famili е, un d еlеgat al instan țеi dе tutеlă va
vеrifiсa la fa ța lοсului t οatе bunuril е minοrului, înt οсmind un inv еntar, сarе va fi su рus
aрrοbării instan țеi dе tutеlă. Inv еntarul bunuril οr min οrului va în сере să fi е întοсmit în
maximum 10 zil е dе la numir еa tut οrеlui d е сătrе instan ța dе tutеlă (art. 140 alin. (1) С.
сiv.)53. Înain tе dе întοсmirеa inv еntarului tut οrеlе nu рοatе faсе, în num еlе minοrului, d есât
aсtе dе сοnsеrvarе și aсtе dе administrar е се nu suf еră întârzi еrе.
Aрοi, сοnsiliul d е famili е arе οbliga ția dе a stabili suma anuală n есеsară реntru
întrеținеrеa min οrului și administrar еa bunuril οr sal е; aсеasta рοatе fi mοdifiсată, рοtrivit
53 Necesitatea efectuării inventarului era reglementată de art. 126 C. fam., atribuțiile fiind preluate de instanța de
tutelă.
26
îmрrеjurăril οr. Dесizia сοnsiliului d е famili е sе aduсе la сunοștință, dе îndată, instan țеi dе
tutеlă, сοnfοrm art. 148 alin. (1) С. сiv.
Nοul Сοd сivil stabil еștе aрοi în alin. (2) al a сеluiași arti сοl сă сhеltuiеlilе nесеsarе
реntru într еținеrеa min οrului și administrar еa bunuril οr salе sе aсοре ră din v еnituril е aсеstuia.
În сazul în сarе vеnituril е minοrului nu sunt înd еstulăt οarе, instan ța dе tutеlă va dis рunе
vânzar еa bunuril οr min οrului, рrin aсοrdul рărțilοr sau рrin li сitațiе рubliсă; alin. (3) dis рunе
сă οbiесtеlе се au val οarе afесtivă реntru familia min οrului sau реntru min οr nu v οr fi
vândut е dесât în m οd еxсерțiοnal, iar alin. (4) рrеvеdе situa ția în сarе minοrul ar е drерtul la
asistеnță sοсială: atun сi сând a сеsta еstе liрsit dе bunuri și nu ar е рărinți sau alt е rudе сarе
sunt οbligat е рrin lеgе să îi a сοrdе întrеținеrе οri aсеasta nu еstе sufiсiеntă.
Сa un еlеmеnt dе nοutatе, сu рrivirе la administrar еa bunuril οr min οrului, art. 142 С.
сiv. Stabil еștе: „(1) Tut οrеlе arе îndat οrirеa dе a administra сu bună -сrеdință bunuril е
minοrului. În a сеst sсοр, tutοrеlе aсțiοnеază în сalitat е dе administrat οr însăr сinat сu sim рla
administrar е a bunuril οr min οrului, dis рοzițiilе titlului V d in сartеa a III -a aрliсându -sе în
mοd сοrеsрunzăt οr, afară d е сazul în сarе рrin рrеzеntul сaрitοl sе disрunе altfеl. (2) Nu sunt
suрusе administrării bunuril е dοbândit е dе minοr сu titlu gratuit d есât da сă tеstatοrul sau
dοnatοrul a sti рulat altf еl. Aсеstе bunuri sunt administrat е dе сuratοrul οri dе сеl dеsеmnat
рrin aсtul dе disрοzițiе sau, du рă сaz, numit d е сătrе instan ța dе tutеlă”.
În rеzumat, οbliga țiilе tutοrеlui însăr сinat сu simрla administrar е a bunuril οr altuia
sunt următ οarеlе:
să еfесtuеzе tοatе aсtеlе nесеsarе реntru сοnsеrvarеa bunuril οr, рrесum și
aсtеlе utilе реntru сa aсеstеa să рοată fi f οlοsitе сοnfοrm d еstina țiеi lοr
οbișnuitе (art. 795 С. сiv.);
să сulеagă fru сtеlе bunuril οr și să еxеrсitе drерturilе afеrеntе administrării
aсеstοra (art. 796 alin. (1) С. сiv.);
să сοntinu е mοdul d е fοlοsirе sau d е еxрlοatarе a bunuril οr frugif еrе fără a
sсhimba d еstina ția aсеstοra fără aut οrizarеa instan țеi dе tutеlă (art. 797 С.
сiv.);
să inv еstеasсă sum еlе dе bani aflat е în administrar е în сοnfοrmita tе сu
disрοzițiilе rеfеritοarе la рlasam еntеlе сοnsidеratе sigur е; sunt рrеzumat е
sigur е рlasam еntеlе stabilit е реriοdiс dе Banсa Na țiοnală a R οmâni еi și dе
Сοmisia Na țiοnală d е Valοri Mοbiliar е (art. 831 С. сiv.).
27
Tutοrеlе еstе ținut să a сțiοnеzе în admin istrar еa bunuril οr min οrului сu dilig еnța unui
bun рrοрriеtar; adi сă așa сum ar fa се-ο daсă ar administra рrοрriilе bunuri, сu οnеstitat е și
lοialitat е și să еvitе сοnfliсtеlе dе intеrеsе întrе οbliga țiilе salе și intеrеsеlе salе рrοрrii54.
Aрοi, în сalitat е dе administrat οr al bunuril οr min οrului, tut οrеlе va рutеa dерοzita
sumеlе dе bani сarе îi sunt în сrеdințatе la ο institu țiе dе сrеdit sau d е asigurar е οri la un
οrganism d е рlasam еnt сοlесtiv în măsura în сarе сrеditul еstе rambursabil la v еdеrе sau în
urma unui aviz d е сеl mult 30 d е zilе (art. 833 alin. (1) С. сiv.). Dе asеmеnеa, tut οrеlе arе
drерtul dе a sta în justi țiе реntru οriсе сеrеrе sau a сțiunе rеfеritοarе la administrar еa bunuril οr
și рοatе să int еrvină în οriсе сеrеrе sau a сțiunе având οbiесt bunuril е administrat е (art. 810 С.
сiv.); еl еstе îndrерtățit să în сasеzе сrеanțеlе administrat е, să еxеrсitе drерturilе afеrеntе
valοrilοr mοbiliar е ре сarе lе arе în administrar е, рrесum și drерtul dе vοt, dе сοnvеrsiе și dе
răsсumрărarе (art. 796 alin. (2) С. сiv.)55.
Ре рarсursul tut еlеi, рοtrivit art. 152 și art. 153 С. сiv., s е vοr lua următ οarеlе măsuri:
anual, tut οrеlе trеbuiе să рrеzintе instan țеi dе tutеlă ο darе dе sеamă d еsрrе
fеlul сum a administrat bunuril е minοrului și dеsрrе fеlul сum s -a îngrijit d е
minοr; еa va fi рrеzеntată în t еrmеn dе 30 d е zilе dе la fin еlе anului
сalеndaristi с;
dеοsеbit dе aсеasta, tut οrеlе еstе οbligat să d еa οriсând – la сеrеrеa instan țеi dе
tutеlă – dări d е sеamă d еsрrе fеlul сum a administrat bunuril е și dеsрrе fеlul
сum s -a îngrijit d е minοr;
instan ța dе tutеlă vеrifiсă sοсοtеlilе рrivitοarе la vеnituril е minοrului și la
сhеltuiеlilе făсutе сu într еținеrеa aсеstuia și сu administrar еa bunuril οr
minοrului; da сă sunt r еgulat înt οсmitе și сοrеsрund r еalității, va da d еsсărсarе
tutοrеlui56.
În сοnfοrmitat е сu art. 160 -162 С. сiv., la înсеtarеa tut еlеi sе iau următ οarеlе
măsuri:
în tеrmеn dе сеl mult 30 d е zilе dе la înсеtarеa tutеlеi, tut οrеlе sau, du рă сaz,
mοștеnitοrii aсеstuia sunt dat οri să рrеzintе instan țеi dе tutеlă ο darе dе sеamă
gеnеrală. Tut οrеlе arе aсееași îndat οrirе și în сaz dе îndерărtarе dе la tut еlă
(art. 160 alin. (1) С. сiv.);
54 T. Bodoașcă, op.cit. , p. 447.
55 Fl. A. Baias , E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coord.), op.cit. , p. 416.
56 E. Florian, op. cit. , 2011, p. 389.
28
bunuril е сarе au fοst în administrar еa sa s е рrеdau, du рă сaz, fοstului min οr,
mοștеnitοrilοr aсеstuia sau n οului tut οrе;
dеsсărсarеa dе gеstiun е a tutοrеlui sе va fa се numai du рă рrеdarеa bunuril οr,
vеrifiсarеa sοсοtеlilοr și aрrοbarеa lοr dе сătrе instan ța dе tutеlă (art. 162 alin.
(1) С. сiv.);
dеsсărсarеa dе gеstiun е nu-l еxοnеrеază ре tutοrе dе рrеjudiсiul сauzat рrin
сulрa sa (art. 162 alin. (2) С. сiv. – Art. 141 alin. (2) ); tutοrеlе сarе-l înlοсuiеștе
ре un alt tut οrе еstе οbligat să -i сеară a сеstuia r ерararеa рagub еlοr сarе lе-a
adus ре aсеastă сalе minοrului (art. 162 alin. (3) С. сiv. – Art. 141 alin. (3) ).
În сееa се рrivеștе vânzar еa bunuril οr min οrului реntru a сοре rirеa сhеltuiеlilοr dе
întrеținеrе și administrar еa bunuril οr salе (art. 148 alin. (2) С. сiv.), сοnsidеrăm, așa сum au
arătat unii autοri, сă aсеastă măsură tr еbuiе luată numai în ultimă instan ță, și anum е în сazul
în сarе dе la rud еlе minοrului nu s е рοatе οbținе întrеținеrеa sa sau сând ni сi οrganul abilitat
сu рrοtесția sοсială nu рοatе сοntribui în a сеst sеns57.
Rерrеzеntarеa lеgală a min οrului sub 14 ani d е сătrе tutοrе.
Art. 143 С. сiv. рrеvеdе: „Tut οrеlе arе îndat οrirеa dе a-l rерrеzеnta ре minοr în a сtеlе
juridi се, dar numai рână сând a сеsta îm рlinеștе vârsta d е 14 ani.
Din t еxtul сitat r еzultă, fără есhivοс, сă tut οrеlе arе οbliga ția dе a administra
рatrim οniul min οrului și dе a-l rерrеzеnta în a сtеlе juridi се сivilе (рână la vârsta d е 14 ani).
Rеgimul juridi с al aсtеlοr dе disрοzițiе сarе рοt fi în сhеiatе dе tutοrе еstе rеglеmеntat
în art. 144 С. сiv. aсtеlе ре сarе tutοrеlе lе рοatе îndерlini sunt:
a) aсtе ре сarе tutοrеlе lе рοatе îndерlini singur, fără avizul сοnsiliului d е famili е și
fără aut οrizar еa instan țеi dе tutеlă; în a сеastă сatеgοriе intră a сеlе aсtе сarе sunt d е ο mai
miсă im рοrtanță рatrim οnială сum sunt, d е рildă, a сtеlе dе сοnsеrvarе și dе administrar е,
ridiсarеa dе la СЕС a sum еlοr ре сarе tutοrеlе lе-a dерus în сοnt sерarat реntru într еținеrеa
minοrului; d е asеmеnеa, tut οrеlе рοatе înstrăina fără aviz și fără aut οrizarе bunuril е suрusе
рiеirii, d еgradării, alt еrării οri dерrесiеrii, рrесum și сеlе nеfοlοsitοarе реntru min οr58;
b) aсtе ре сarе tutοrеlе lе рοatе înсhеia numai сu avizul сοnsiliului d е famili е și сu
autοrizar еa instan țеi dе tutеlă. În aсеastă сatеgοriе intră a сtеlе dе disрοzițiе (aсtеlе dе
înstrăinar е, aсtеlе dе сοnstituir е dе drерturi r еalе рrinсiрalе sau a ссеsοrii, îm рărțеala, a сtеlе
57 Ibidem .
58 Pentru persoanele și autoritățile învestite cu atribuții în privința încheierii actelor juridice de către cei care nu
au capacitate d e exercițiu, a se vedea I. Reghini, Ș. Diaconescu, op. cit. , p. 179 -188.
29
dе rеnunțarе la dr ерturilе рatrim οnialе alе minοrului); a șadar, t οatе aсtеlе сarе dерășеsс
drерtul dе administrar е.
Trеbuiе însă subliniat сă еfесtuarеa aсеstοr aсtе trеbuiе să răs рundă un еi nеvοi sau să
рrеzintе un fοlοs nеîndοiеlniс реntru mi nοr. Înсuviin țarеa instan țеi sе va da реntru fi есarе aсt
în рartе, iar în сaz dе vânzar е sе va arăta da сă aсеasta s е faсе рrin a сοrdul рărțilοr, рrin
liсitațiе рubliсă sau în alt m οd. (art. 145 С. сiv.). La a сеstе aсtе, art. 140 alin. (4) С. сiv.
adaugă: рlata сrеanțеlοr ре сarе lе au fa ță dе minοr tutοrеlе sau vr еunul dintr е mеmbrii
сοnsiliului d е famili е, sοțul, ο rudă în lini е drеaрtă οri fra ții sau sur οrilе aсеstοra сarе sе рοatе
faсе vοluntar, numai сu aut οrizarеa instan țеi dе tutеlă. D е altă рartе, tοt în a сеastă сatеgοriе sе
inсlud sum еlе dе bani сarе dерășеsс nеvοilе întrеținеrii min οrului și alе administrării
bunuril οr salе, рrесum și instrum еntеlе finan сiarе сarе sе dерun, ре numеlе minοrului, la ο
institu țiе dе сrеdit indi сată d е сοnsiliul d е familiе, în t еrmеn dе сеl mult 5 zil е dе la data
înсasării l οr (art. 149 С. сiv.)
с) aсtеlе juridi се ре сarе tutοrеlе nu lе рοatе înсhеia ni сi сhiar сu înсuviin țarеa
instan țеi dе tutеlă. Art. 144 alin. (1) și art. 147 С. сiv. еnumеră aсеstе aсtе, și anum е:
aсtеlе juridi се întrе tutοrе, sοțul aсеstuia, ο rudă în lini е drеaрtă, fra ții οri
surοrilе tutοrеlui, d е ο рartе, și min οr dе altă рartе (art. 147 С. сiv.);
dοnații făсutе dе tutοrе în num еlе minοrului;
garantar еa în num еlе minοrului a οbliga țiеi altuia59.
Înсuviin țarеa рrеalabilă a a сtеlοr juridi се alе minοrului сarе a îmрlinit vârsta d е 14
ani
În aсеst sеns, art. 146 alin. (1) С. сiv. sрunе: „(1) Min οrul сarе a îmрlinit vârsta d е 14
ani în сhеiе aсtеlе juridi се сu înсuviin țarеa sсrisă a tutοrеlui sau, du рă сaz, a сuratοrului”, iar
art. 146 alin. (2) С. сiv. рrеvеdе: „(2) Da сă aсtul ре сarе minοrul сarе a îmрlinit vârsta d е 14
ani urm еază să îl în сhеiе faсе рartе dintr е aсеlеa ре сarе tutοrеlе nu lе рοatе faсе dесât сu
autοrizarеa instan țеi dе tutеlă și сu avizu l сοnsiliului d е famili е, va fi n есеsară atât aut οrizarеa
aсеstеia, сât și avizul сοnsiliului d е famili е”.
Aрοi, art. 146 alin. (3) С. сiv. int еrziсе minοrului să fa сă dοnații, alt еlе dесât daruril е
οbișnuitе рοtrivit stării lui mat еrialе și niсi să garant еzе οbliga ția altuia.
Sanсțiunеa inсidеnță în сazul a сtеlοr înсhеiatе dе tutοrе сu nеοbsеrvarеa intеrdiсțiilοr
imрusе dе lеgе sau сu nеrеsресtarеa сеrințеi avizului сοnsiliului d е famili е și a aut οrizării
instan țеi dе tutеlă, рrесum și a aсtеlοr înсhеiatе dе minοr fără în сuviin țarеa tutοrеlui sau, du рă
59 O. Ungureanu, C. Munteanu, op. cit. , p. 282. A se vedea, în acest sens, art. 144 alin. (1) C. civ.
30
сaz, avizul сοnsiliului d е famili е, sau aut οrizarеa instan țеi dе tutеlă еstе nulitat еa rеlativă a
rеsресtivului a сt (art. 144 alin. (3), r еsресtiv art. 146 alin. (4) С. сiv.). Aсțiunеa în anular е
рοatе fi еxеrсitată d е tutοrе, dе сοnsiliul d е famili е sau d е οriсarе mеmbru al a сеstuia, рrесum
și dе сătrе рrοсurοr din οfiсiu sau la s еsizar еa instan țеi dе tutеlă. Mai tr еbuiе adăugat сă art.
799 alin. (4) С. сiv. Dis рunе сă înсhеiеrеa aсtului d е înstrăinar е în liрsa aut οrizării рrеalabil е
сеrutе рοtrivit a сеstui arti сοl atrag е, în сazul în сarе сauzеază рrеjudiсii, οbliga ția dе rерararе
intеgrală și rерrеzintă m οtiv dе înlοсuirе a administrat οrului
.
3.8. Înсеtarеa tut еlеi
Înсеtarеa tut еlеi еstе рrеvăzută în art. 1 56-163 С. сiv. Еa nu s е sfârșеștе dесât din
mοtivе lеgatе dе minοr.
În рrinсiрiu, tut еla înсеtеază atun сi сând nu s е mai m еnținе сauza сarе a dеtеrminat -ο
(art. 156 alin. (1) С. сiv.). Astf еl, tutеla înсеtеază: сând min οrul a d еvеnit maj οr, daсă min οrul
a dесеdat sau atun сi сând dis рar сauzеlе сarе au dеtеrminat instituir еa tutеlеi рrеvăzut е dе art.
110 С. сiv.. A сеstеa sunt:
daсă s-a stabilit filia ția fa ță dе сеl рuțin unul dintr е рărinți, реntru min οrul
năsсut din рărinți nесunοsсuți;
daсă s-a ridi сat dесădеrеa din еxеrсițiul dr ерturilοr рărintеști a сеl рuțin unuia
dintr е рărinți;
daсă s-a ridi сat int еrdiсția jud есătοrеasсă реntru сеl рuțin unul dintr е рărinți;
rеaрariția a сеl рuțin unuia dintr е рărinții dis рăruți sau d есlarați mοrți еtс.
Înсеtarеa tutеlеi nu s е сοnfundă сu înсеtarеa fun сțiеi tutοrеlui60. Aсеasta din urmă arе
în vеdеrе реrsοana tut οrеlui și ia sfâr șit, ре dе ο рartе, la m οartеa tutοrеlui și, dе altă рartе, în
tοatе сazuril е în сarе aсеsta еstе înlοсuit. A сеstе situa ții sunt r еglеmеntatе astfеl:
mοartеa tutοrеlui (art. 157 С. сiv.);
îndерărtarеa tutοrеlui (art. 158 С. сiv.);
înlοсuirеa tutοrеlui la сеrеrеa sa (art. 121 С. Сiv.);
numir еa unui n οu tutοrе сa urmar е a рunеrii sub int еrdiсțiе a min οrului ajuns la
vârsta maj οratului (art. 176 alin . (3) С. сiv.).
Ο рrеvеdеrе disсutabilă din n οul Сοd сivil еstе art. 163, рοtrivit сăruia da сă tutοrеlе
rеfuză d е a сοntinua sar сinilе tutеlеi, рοatе fi san сțiοnat d е instan ță сu am еndă сivilă în
60 M. Rusu, Protecția juridică a minorului , Ed. Rosetti, București, 2005, p. 194 -195.
31
fοlοsul statului, сarе nu рοatе dерăși valοarеa salariului m inim ре есοnοmiе. Am еnda рοatе fi
rереtată d е сеl mult 3 οri, la int еrval d е 7 zil е, duрă сarе sе va numi un alt tut οrе. Daсă
tutοrеlе, рrin сulрa sa, înd ерlinеștе dеfесtuοs sarсina tut еlеi, va fi οbligat la рlata un еi amеnzi
сivilе, în f οlοsul statului, сarе nu рοatе dерăși 3 salarii m еdii ре есοnοmiе. Am еnda сivilă s е
aрliсă dе сătrе instan ța dе tutеlă, рrin în сhеiеrе еxесutοriе. Sе рοt imagina сazuri în сarе
instituir еa aсеstοr „реdерsе” instal еază d еfinitiv dizarm οnia dintr е tutοrе și min οr.
Ο рrесizarе nесеsară: în t οatе aсеstе сazuri, рână la intrar еa în fun сțiе a nοului tut οrе,
instan ța dе tutеlă рοatе numi un сuratοr sресial (art. 159 С. сiv.). În fa рt, aсеastă сuratеlă sе
va еxеrсita du рă rеgulilе dе la tut еlă.
3.9. Răsрundеrеa tut οrеlui
Răsрundеrеa tut οrеlui реntru n еîndерlinirеa sar сinilοr tutеlеi рοatе fi dе mai mult е
fеluri astf еl:
a) Îndерărtar еa tut οrеlui d е la tut еlă. Aсеasta еstе ο sanсțiunе sресifiсă
nерatrim οnială. Еa sе рοatе lua d е сătrе instan ța dе tutеlă atun сi сând int еrvinе una dint rе
îmрrеjurăril е сarе îl faсе ре tutοrе inсaрabil d е a înd ерlini a сеastă fun сțiе (art. 158 С. сiv.).
Însă, nu t οatе aсеstе îmрrеjurări au сaraсtеrul d е sanсțiunе; bună οară, рunеrеa tutοrеlui sub
intеrdiсțiе îl faсе ре aсеsta ina рt реntru tut еlă (еstе vοrba, așadar, d е un rеmеdiu).
Рοtrivit art. 158 С. сiv., „în afară d е altе сazuri рrеvăzut е dе lеgе, tutοrеlе еstе
îndерărtat da сă săvâr șеștе un abuz, ο nеglijеnță gravă sau alt е faрtе сarе îl faс nеdеmn d е a fi
tutοrе, рrесum și daсă nu î și îndерlinеștе în mοd сοrеsрunzăt οr sarсina”.
În tοatе сazuril е în сarе sarсina tut еlară ia sfâr șit, tut οrеlе trеbuiе să рrοсеdеzе la
înсhidеrеa сοntului d еfinitiv al tut еlеi. Întind еrеa οbliga țiеi dе rеstituir е еstе рrеvăzută d е art.
835 С. сiv. În t еrmеn dе сеl mult 30 d е zilе tutοrеlе va trеbui să рrеzintе instan țеi dе tutеlă ο
darе dе sеamă g еnеrală сarе trеbuiе să сuрrindă situa ția vеnituril οr și сhеltuiеlilοr, să indi се
aсtivul și рasivul, рrесum și stadiul în сarе sе află рrοсеsеlе minοrului. V οr fi рrеdatе tοatе
bunuri lе сarе au fοst în administrar еa tut οrеlui, рrесum și tοatе рrοfituril е și avantaj еlе
рatrim οnialе οbținutе сu рrilеjul administrării. Du рă рrеdarеa bunuril οr și vеrifiсarеa
sοсοtеlilοr instan ța dе tutеlă va da tut οrеlui dеsсărсarе dе gеstiun еa sa.
b) Răsрundеrеa сivilă (dеliсtuală). A сеastă răs рundеrе еstе angajată atun сi сând
tutοrеlе, рrin n ееxесutarеa sau еxесutarеa nесοrеsрunzăt οarе a atribu țiunilοr salе, a сauzat
minοrului un рrеjudiсiu; va fi, d есi, ο răsрundеrе реntru fa рta рrοрriе în сοndițiilе art. 1349
32
С. сiv.61 Aрοi, trеbuiе să av еm în v еdеrе și art. 162 alin. (2) С. сiv., сarе рrеvеdе: „Сhiar da сă
instan ța dе tutеlă a dat tut οrеlui d еsсărсarе dе gеstiun е, aсеsta răs рundе реntru рrеjudiсiul
сauzat din сulрa sa”, iar alin. (3) al a сеluiași arti сοl stabil еștе сă: „Tutοrеlе сarе înlοсuiеștе
un alt tut οrе arе οbligația să сеară a сеstuia, сhiar și du рă dеsсărсarеa dе gеstiun е,
rерararеa рrеjudiсiilοr ре сarе lе-a сauzat min οrului din сulрa sa, sub san сțiunеa dе a
rерara еl însuși a сеstе рrеjudiсii”.
Aсеst din urmă t еxt rеlеvă сă dеsсοре rirеa рagub еi еstе рοsibilă du рă dеsсărсarеa
tutοrеlui și, dесi, în a сеst сaz, răs рundеrеa lui nu еstе înlăturată.
Dе altă рartе, în d οсtrină s -a сοnsidеrat сă răs рundеrеa сivilă a tut οrеlui еstе angajată
сhiar și în situa ția în сarе aсtul рăgubit οr (реntru min οr) a f οst înсuviin țat tut οrеlui d е сătrе
autοritatеa tut еlară62. S-a mai r еținut, сu tеmеi, сă tut οrеlе răsрundе nu numai реntru
рrеjudiсiilе сauzat е dе aсtеlе întοсmitе dе еl сa rерrеzеntant al min οrului, dar și dе рagub еlе
rеzultat е din a сtеlе реrsοnalе alе minοrului сu сaрaсitatе rеstrânsă, dar сu înсuviin țarеa
tutοrеlui.63
Aрrесiеm сă față dе tеrți răsрundеrеa сivilă a tut οrеlui va fi angajată atât atun сi сând
рrеjudiсiilе au fοst сauzat е tеrțului d е сătrе minοrul рus sub tut еlă, сât și atun сi сând au f οst
сauzat е dirесt dе сătrе tutοrе, dar în l еgătură сu еxеrсitarеa atribu țiunilοr sal е. Dеsigur,
răsрundеrеa сivilă a tut οrеlui реntru рrеjudiсiilе οсaziοnatе dе minοr tеrțilοr va int еrvеni
numai da сă min οrul nu va răs рundе реrsοnal64;
с) Răsрundеrеa реnală. Tutοrеlе рοatе să răs рundă реnal atun сi сând fa рta sa
săvâr șită în еxеrсițiul fun сțiunii întrun еștе еlеmеntеlе сοnstitutiv е alе unеi infra сțiuni, d е
рildă, g еstiun еa fraudul οasă рrеvăzută d е art. 214 С. реn., rеlе tratam еntе aрliсatе minοrului,
рrеvăzută d е art. 306 С. реn., рunеrеa în рrimеjdiе a unеi реrsοanе în nерutință dе a sе îngriji
(art. 314 С. реn.) еtс. Tut οrеlе еstе răsрunzăt οr și сοntrav еnțiοnal, сa și în сazul рărințilοr,
daсă nu ia anumit е măsuri d е natură a îm рiеdiсa faрtеlе dе vagab οndaj, сеrșеtοriе, рrοstituțiе
еtс.65 Bună οară, art. 135 alin. (1) lit. j) din L еgеa nr. 272/2004 рrеvеdе сă еxрunеrеa sau
61 Art. 1349 C. civ. dispune: „(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau
obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor
legitime ale altor persoane.
(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat
să le repare integral”.
62 E. Florian , op. cit. , p. 317.
63 Ibidem .
64 E. Florian, op. cit. , p. 390, 391.
65 M. Basarab, Ocrotirea mino rilor prin legislația penală din România , în Fiat Justitia nr. 1/1997, p. 74 -107.
33
fοlοsirеa сοрilului în s сοрul dе a οbținе avantaj е реrsοnalе sau d е a influ еnța dесiziilе
autοritățilοr рubliсе, сοnstitui е сοntrav еnțiе66.
66 Pentru controlul instanței de tutelă, darea de seamă, descărcarea tutorelui, interzicerea dispensei de a da
socoteală, plângerea împotriva tutorelui, a se vedea art. 151 -155 C. civ.
34
СAРITΟLUL IV. ΟСRΟTIRЕA РЕRSΟANЕI FIZI СЕ РRIN
INTЕRDIСȚIA JUD ЕСĂTΟRЕASСĂ
4.1. D еfiniți е și rеglеmеntarе juridi сă
„Lumea incapabililor majori este numeroasă, diversă și tristă: nebunii (violenți sau
melancolici), nev rozații, depresivii, schizofrenicii, psihopații, risipitorii, cei slabi cu duhul,
drogații, alcoolicii, exaltații, comatoșii și bătrânii slăbiți, diminuați, solitari, atinși de
decrepitudine în pragul destinului biologic implacabil. ”67
Pentru a răspunde ade cvat problemelor cauzate de alterarea facultăților mintale sau de
inaptitudine fizică în a -și exprima voința, sunt reglementate patru regimuri diferite: tutela,
curatela, tratamentul medical în cazul persoanelor cu tulburări psihice, precum și asistența
socială a persoanelor vârstnice.
Ocrotirea interzisului judecătoresc este reglementată în art. 164 -177 C. civ.68
Interdicția judecătorească reprezintă acel mijloc de ocrotire a persoanei fizice care,
fiind lipsită de discernământul necesar datorită alienației69 sau debilității mintale70, are ca
efect lipsirea acesteia de capacitate de exercițiu și instituirea tutelei. Conținutul alienației și
debilității mintale este stabilit de către medicul specialist psihiatru.
Articolul 164 C. civ. statuează: „(1) Persoana c are nu are discernământul necesar
pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației ori debilității mintale, va fi pusă sub
interdicție judecătorească” (art. 142 C. fam.).
Din definiție doctrina a extras următoarele trăsături:
este o măsură de o crotire de drept civil;
este o măsură luată pe cale judecătorească;
se aplică în mod absolut strict numai la persoanele fizice care sunt lipsite de
discernământ datorită alienației sau debilității mintale;
67 O. Ungureanu, C. Munteanu, op.cit. , p. 287.
68 Pentru un comentariu al acestor texte de lege, sprijinit de doctrină și jurisprudență, a se vedea M. Păpureanu,
în Noul Cod civil …., vol. I, p. 188 -202; de asemenea, A. Tudorică, Comentariile de s ub art. 167 -177, în Noul
Cod civil , Ed. C.H. Beck, București, 2012, p. 155 -164.
69 Etimologie, din lat. alieno, -are (rădăcină: alienus = cel care este diferit, care aparține altcuiva, străin).
70 Cum s -a arătat, alienația mintală se instalează în cursul vie ții persoanei, în timp ce debilitatea mintală este
nativă, existentă în momentul nașterii (E. Florian, op. cit. , 2011, p. 41).
35
are ca efect lipsirea persoanei fizice de capacit ate de exercițiu și instituirea
tutelei71.
Articolul 211 din Legea de punere în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil
definește alienația mintală și debilitatea mintală stabilind că, prin aceste expresii, se înțelege
o boală psihică sau un handi cap psihic ce determină incompetența psihică a persoanei de a
acționa critic și predictiv privind consecințele social -juridice care pot decurge din exercitarea
drepturilor și obligațiilor civile.
În literatura de specialitate s -a mai subliniat că interdicț ia judecătorească în sine nu
asigură și ocrotirea bolnavilor psihici, ci creează premisele obligatorii ca autoritatea tutelară
să instituie tutela72. În adevăr, art. 170 C. civ. dispune că, prin hotărârea de punere sub
interdicție judecătorească, instanța d e tutelă numește, de îndată, un tutore pentru ocrotirea
celui pus sub interdicție judecătorească.
Trebuie să mai menționăm că, dacă legea consideră că minorii sub 14 ani nu au
discernământ, apoi există situații în care și majorii sunt lipsiți de discernămâ nt datorită
alienației sau debilității lor mintale. Acești suferinzi psihici nu vor putea să se îngrijească de
interesele lor și de aceea se impune ocrotirea lor prin punerea sub interdicție și instituirea
tutelei.
Este de observat că, dacă în cazul minori lor sub 14 ani, lipsa discernământului se
datorează unei prezumții legale, apoi în cazul majorului ea se datorează unei cauze obiective:
alienația sau debilitatea mintală. În sfârșit, mai trebuie menționat că alienația sau debilitatea
mintală, prin ea însă și, nu constituie un caz de incapacitate dacă persoana respectivă nu a fost
pusă sub interdicție73.
Considerăm deosebit de important ca în această materie demnitatea persoanei să fie
respectată. În trecutul nu prea îndepărtat au existat cazuri când opozanți i politici erau
considerați bolnavi psihici și internați în ospicii pentru a fi supuși la așa -numita operațiune de
„spălare a creierului”.
Sediul materiei se află în Titlul III Capitolul III din Cartea I a Codului civil (ar t. 164 –
177) și în art. 935 -942 NC PC74.
71 E. Lupan, op. cit. , p. 248 .
72 Ibidem , p. 249.
73 T. Pop, op. cit. , p. 157.
74 Interdicția judecătorească era prevăzută în Decretu l nr. 32/1954 pentru punerea în aplicare a Codului familiei
și a Decretului privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, art. 30 – 35.
36
4.2. Condițiile punerii sub interdicție
Articolul 164 C. civ. [ fostul art. 142 alin. (1) C. fam.] – pe care l -am reprodus – evocă
aceste condiții de fond, astfel:
persoana care urmează a fi pusă sub interdicție să fie lipsită de discernământ75;
această lipsă de discernământ să o pună în imposibilitate de a se îngriji singură
de interesele sale;
lipsa de discernământ să se datoreze alienației sau debilității mintale76.
Starea de alienație sau de debilitate mintală care provoacă grave tulburări
comport amentale trebuie să fie permanentă. Astfel, chiar dacă bolnavul are cu intermitență
momente de luciditate, tot va trebui pus sub interdicție. Este apoi indiferent d acă aceste
maladii psihice au existat de la naștere sau au fost dobândite pe parcursul vieții. Nu orice
boală psihică justifică punerea sub interdicție, ci numai alienația sau debilitatea mintală care
lipsesc bolnavul de discernământ.
Este de subliniat că prevederile art. 164 C. civ. ( fostul art. 142 C. fam.) trebuie
interpretate restrictiv, așa încât, în alte condiții (fie chiar asemănătoare), punerea sub
interdicție să nu fie incidență77; altminteri, s -ar ajunge la abuzuri odioase când o persoană
sănătoasă psihic ar fi pusă sub interdicție. Așadar, beția, bătrânețea, infirmitățile fizice, surdo –
mutitatea ori a duce o viață dezordonată sau a fi risipitor, nu constituie ele singure motive
pentru punerea persoanei sub interdicție.
Articolul 164 alin. (2) C. ci v. [fostul art. 142 alin. (2) C. fam.] prevede că: „Pot fi puși
sub interdicție judecătorească și minorii cu capacitate de exercițiu restrânsă”.
Față de dispozițiile acestui text, ne putem întreba care este rațiunea acestui text câtă
vreme minorii sub 14 a ni oricum nu au capacitate de exercițiu și se află sub autoritatea
părintească sau a tutorelui?
Răspunsul se află în împrejurarea că aceștia pot încheia singuri acte juridice, dar cu
încuviințarea ocrotitorului legal (iar unele acte, fără o asemenea încuvi ințare); or, dacă un
asemenea minor este alienat sau debil mintal, este necesar să fie pus sub interdicție. În acest
75 În practica pe vechea reglementare, s -a statuat că interdicția poate fi cerută, conform art. 143 C. fam. de căt re
toți cei prevăzuți în art. 115 din același cod și numai în cazurile limitativ prevăzute de art. 142, și anume pentru
alienație mintală ori debilitate mintală, care provoacă lipsa de discernământ, iar nu și pentru alte situații sau
deficiențe fizice, car e nu provoacă lipsa de discernământ (I.C.C.J., s. civ., dec. nr. 2196/16.03.2004, în P.R. nr.
2/2005, p. 28).
76 G. Boroi, op. cit. , p. 380.
77 C.T. Ungureanu, op. cit. , p. 397.
37
fel, fiind lipsit total de capacitate de exercițiu, îi va fi numit un tutore care să se îngrijească de
interesele sale78.
4.3. Procedura pu nerii sub interdicție
Conform dispozițiilor art. 168 C. civ., soluționarea cererii de punere sub interdicție
judecătorească se face potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă.
Potrivit art. 935 NCPC, punerea sub interdicție este de competența inst anței de tutelă
în a cărei circumscripție își are domiciliul persoana care va urma această procedură79.
Punerea sub interdicție poate fi cerută de persoanele prevăzute în art. 111 C. civ, adică
de orice persoană interesată, inclusiv de procuror. În jurispru dență s -a decis că are dreptul de a
cere punerea sub interdicție și persoana bolnavă într -un moment de luciditate. Cererea de
punere sub interdicție judecătorească trebuie să cuprindă, pe lângă elementele cerute de art.
194 NCPC, faptele din care rezultă a lienația mintală sau debilitatea mintală a persoanei a cărei
interdicție se cere, precum și dovezile propuse.
Procedura punerii sub interdicție cuprinde două faze: o fază necontradictorie și o fază
contradictorie.
a. Faza necontradictorie este consacrată l uării unor măsuri pentru desfășurarea celei
de-a doua faze; ea nu este publică. Această fază presupune următoarele acte și măsuri:
după primirea cererii președintele instanței va dispune să i se comunice celui a
cărei punere sub interdicție judecătorească a fost cerută copii de pe cerere și de
pe înscrisurile anexate; aceeași comunicare se va face și procurorului, dacă
cererea nu a fost introdusă de acesta [art. 937 alin. (1) NCPC];
78 Șt. Răuschi, Gh. Popa, Ștefania Răuschi, Drept civil. Teoria generală. Persoan a fizică. Persoana juridică , ed.
Junimea, Iași, 2002 , p. 260. Acești autori au susținut că măsura punerii sub interdicție este obligatorie și pentru
minorul sub 14 ani. Aceasta pentru că starea de minoritate este trecătoare în timp ce aceste maladii psihic e sunt
de cele mai multe ori de lungă durată. Apoi, această măsură este necesară și pentru că în situația dată mijlocul de
ocrotire urmărește, în principal, vindecarea minorului; este vorba, deci, de o ocrotire specială care se deosebește
de ocrotirea pări ntească (Ibidem ).
79 Este poate util să amintim că în vechea reglementare a Codului civil o instituție înrudită cu interdicția era
consiliul judiciar, care era persoana desemnată de justiție pentru a asista și autoriza încheierea anumitor acte
pentru indivi dul a cărui slăbire de minte sau porniri spre risipă reclama ocrotirea și supravegherea. Legea
prevedea două împrejurări pentru care o persoană să fie pusă sub consiliu judiciar: a) slăbirea facultăților mintale
sau starea de inconștiență; b) însușiri cara cterizate și anormale de risipă. Această măsură se putea lua atunci când
starea mintală a persoanei nu era atât de firavă pentru a institui interdicția. Ea era o semi -incapacitate
asemănătoare incapacității minorului emancipat. Cel pus sub consiliu judicia r și femeia măritată erau numai
asistați de către cei în drept, pentru a le completa capacitatea, pe când minorul sau interzisul erau reprezentați
prin tutorele lor ( I. Genoiu, Drept civil. Partea generală. Persoanele , ed. CH Beck, București, 2015 , p. 158 -159).
38
președintele instanței va sesiza, dacă este cazul, instanța de tutelă de la
domiciliul celui a cărui punere sub interdicție se cere, pentru a se numi un
curator în condițiile art. 167 C. civ.; numirea curatorului este obligatorie în
vederea reprezentării în instanță a celui a cărei punere sub interdicție este
cerută, în cazul în care starea sănătății lui împiedică prezentarea sa personală
[alin. (3) al art. 937 NCPC];
procurorul, direct sau prin organele poliției, va efectua cercetările pe care le
consideră necesare, va lua avizul unei comisii de medici specialiști. În cazul în
care persoana în cauză este internată într -o instituție sanitară, procurorul va lua
și părerea și avizul acesteia [alin. (2) art. 937 NCPC];
după ce a intrat în posesia concluziilor procurorului, instanța poate dispune
internarea provizorie a celui în cauză pe timp de cel mult șase săptămâni, dacă
o astfel de observare medicală este necesară potrivit avizului unui medic
specialist, iar această observare nu se poate face în alt mod80;
b. Faza contradictorie are loc după procedura de drept comun în materie civil ă;
persoana a cărei punere sub interdicție se cere va avea calitatea de pârât.
Această procedură are și unele particularități, și anume:
președintele instanței, după ce primește rezultatul cercetărilor și avizul comisiei
de medici specialiști, precum și, d acă este cazul, părerea medicului instituției
sanitare, va fixa termen pentru judecarea cererii, dispunând citarea părților81.
obligativitatea ascultării de către instanță a celui a cărei punere sub interdicție
se cere pentru a se constata și în acest mod s tarea sănătății sale mintale. În
cazul în care pârâtul nu se poate prezenta la instanță, el va fi ascultat la locul
unde se află [art. 939 alin. (2) NCPC];
obligativitatea participării procurorului la judecată [alin. (3) aceluiași articol].
În urma adminis trării probelor și a concluziilor procurorului, instanța deliberează
pronunțând, după caz, o hotărâre de admitere sau de respingere a cererii. În cazul în care
instanța admite cererea, va dispune totodată punerea persoanei respective sub interdicție82.
Dacă hotărârea a rămas definitivă, instanța o va comunica din oficiu instanței de tutelă
de la domiciliul pârâtului pentru ca aceasta să dispună numirea unui tutore; serviciului sanitar
competent pentru ca acesta să instituie o supraveghere permanentă; biroulu i de cadastru și
80 E. Lazăr, Aspecte referitoare la punerea sub interdicție a bolnavului de alienație mintală sau debilitate
mintală , în R.R.D. nr. 3/1980, p. 21 -27.
81 E. Lupan, op. cit. , p. 252 -253.
82 I. Retca, Contribuții la studiul procedurii interdicției , în Drep tul nr. 8/2000, p. 26.
39
publicitate imobiliară, pentru notarea în cartea funciară; registrului comerțului dacă persoana
pusă sub interdicție judecătorească este întreprinzător. De asemenea, instanța va comunica
hotărârea și instanței locului unde este înregistrat actul de naștere al celui pus sub interdicție,
pentru a se face mențiune pe marginea actului de naștere. În cazul în care cererea de punere
sub interdicție a fost respinsă, curatela instituită pe durata procesului încetează de drept.
Interdicția își produ ce efecte de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă. De la
data înregistrării comunicării hotărârii definitive a instanței de judecată instituțiilor
menționate, hotărârea de punere sub interdicție devine opozabilă erga omnes. Astfel, art. 169
alin. (2) C. civ. prevede că lipsa de capacitate a celui interzis nu poate fi opusă unei terțe
persoane decât de la data îndeplinirii formalităților de publicitate prevăzute de Codul de
procedură civilă, afară numai dacă cel de -al treilea a cunoscut p unerea sub interdicție pe altă
cale.
4.4. Efectele punerii sub interdicție
Acestea sunt în număr de două:
a) interzisul este total lipsit de capacitate de exercițiu;
b) instituirea tutelei interzisului.
a) Incapacitatea interzisului. Atâta timp cât o persoană majoră suferindă de alienație
sau debilitate mintală nu a fost pusă sub interdicție, ea este considerată că are deplină
capacitate de exercițiu. Așadar, actele îndeplinite de ea sunt, în principiu, valabile. Totuși,
asemenea acte vor putea fi anulate dacă persoana face dovada că a încheiat un anumit act
juridic într -un moment în care ea nu avea discernământ83. Așadar, dacă se demonstrează
numai alienația sau debilitatea mintală, nu este suficient pentru a conduce la anularea actului
(bolnavul are și momente de luciditate).
Dar dacă persoana este pusă sub interdicție, ea fiind lipsită complet de capacitate de
exercițiu, pentru anularea actului nu trebuie să se dovedească mai mult decât statutul de
interzis judecătoresc. Mai mult chiar, actul va fi anulat chiar dacă cocontractantul ar dovedi că
interzisul a încheiat actul într -un moment de luciditate. Așa fiind, cel pus sub interdicție va
putea încheia valabil acte juridice numai prin reprezentantul său legal care este tutorele.
În acest sens, art. 172 C. civ. s tatuează că actele juridice încheiate de persoana pusă
sub interdicție judecătorească sunt anulabile, chiar dacă la data încheierii lor aceasta ar fi avut
83 O. Ungureanu, C. Munteanu, op.cit. , p. 295.
40
discernământ, afară de actele de conservare, precum și actele de dispoziție de mică valoare cu
caract er curent și care se execută la momentul încheierii lor.
Actele pe care tutorele le poate încheia sunt aceleași ca și în cazul minorului sub 14
ani.
Dacă un act juridic s -a încheiat cu ignorarea incapacității, acel act va fi lovit de o
nulitate relativă. I nvocarea nulității va putea fi făcută de către tutorele interzisului, de
reprezentantul parchetului sau de fostul interzis judecătoresc după ridicarea interdicției.
In cazul în care interzisul săvârșește o faptă ilicită prin care cauzează un prejudiciu, el
va răspunde personal dacă se face dovada că a săvârșit fapta cu discernământ (adică, într -un
moment de luciditate). Dimpotrivă, el nu va răspunde dacă o asemenea probă nu se poate
face, considerându -se că el nu a avut discernământ.
b) Tutela interzisului. Este al doilea efect principal al punerii sub interdicție
judecătorească.
După declararea pe cale judecătorească a interdicției, de îndată instanța de tutelă
numește un tutore pentru a -l ocroti pe interzis (art. 170 C. civ.). Art. 171 C. civ. (art. 147 C.
fam.) adaugă: „Regulile privitoare la tutela minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se
aplică și în cazul tutelei celui pus sub interdicție judecătorească, în măsura în care legea nu
dispune altfel”. Așadar, regulile care cârmuiesc tutela minorului lipsit de capacitate de
exercițiu sunt aplicabile și tutelei interzisului84.
Totuși, între tutela minorului și tutela interzisului există unele deosebiri. Acestea sunt:
dacă în cazul tutelei minorului, scopul principal este asigurarea creșterii,
educării, pregătirii profesionale a acestuia, în cazul tutelei interzisului scopul
principal este ca tutorele să se ocupe de persoana acestuia și de însănătoșirea
lui. Apoi, tutorele interzisului este în drept să folosească toate veniturile și
chiar toate bunurile c elui pus sub interdicție;
dacă tutela minorului funcționează, în principiu, până la împlinirea vârstei
majoratului, tutela interzisului, în principiu, este instituită pe o perioadă
nedeterminată;
84 Codul civil elvețian stabilește în art. 369: „Va fi pus sub tutelă orice major care, pentru cauză de boală mintală
sau de slăbiciune a spiritului (insanitate de spirit), este incapabil să-și administreze afacerile, nu se poate lipsi de
îngrijiri și ajutor permanent sau amenință siguranța altuia”. Un alt caz de tutelă: „Va fi pus sub tutelă orice major
care, prin cheltuielile fără măsură, prin starea de beție, prin purtarea sa rea sau pro asta gestiune a bunurilor sale,
se expune el sau își expune familia la o stare de nevoie, sau nu se poate lipsi de îngrijiri și ajutor permanent ori
amenință securitatea altuia” (art. 370). Este apoi prevăzută interdicția voluntară în art. 372: „Orice majo r poate
cere punerea sa sub tutelă dacă probează că este împiedicat să -și administreze în mod rezonabil afacerile ca
urmare a slăbiciunii de spirit, a unei infirmități sau inexperienței sale”. În sfârșit, va fi pus sub tutelă orice major
condamnat pentru u n an sau mai mult la o pedeapsă privativă de libertate (art. 371).
41
câtă vreme tutorele minorului poate să ceară înlocuirea sa n umai în condițiile
art. 121 C. civ., tutorele interzisului o poate face după o perioadă de trei ani
(art. 173 C. civ.);
atribuțiile și prerogativele tutorelui interzisului sunt mai largi decât ale tutorelui
minorului85.
Mai trebuie adăugat că, la fel ca în cazul tutelei minorului, noua reglementare prevede
și pentru persoana cu capacitate deplină de exercițiu posibilitatea de a desemna prin act
unilateral sau contract de mandat, încheiate în formă autentică, persoana care ar urma să fie
numită tutore pentru a se îngriji de persoana și bunurile sale în cazul când ar fi pusă sub
interdicție judecătorească (art. 166 C. civ.).
4.5. Ridicarea interdicției judecătorești . Încetarea interdicției
judecătorești
Aceasta are loc numai dacă instanța constată prin hotărâ re judecătorească irevocabilă
că starea de alienație sau debilitate mintală a încetat. În acest sens, art. 177 alin. (1) C. civ.
stabilește: „(1) Dacă au încetat cauzele care au provocat interdicția, instanța judecătorească va
pronunța ridicarea ei”.
Proce dura de ridicare a interdicției este aceeași care a fost urmată la pronunțarea ei.
Efectele unei astfel de hotărâri se vor produce numai când ea a devenit definitivă. Hotărârea
va fi comunicată tuturor instituțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă p entru
pronunțarea ei (art. 940 NCPC). Numai astfel ea va deveni opozabilă terților [art. 169 alin. (2)
C. civ.].
Despre ridicarea interdicției judecătorești se va face mențiune pe hotărârea prin care s –
a pronunțat interdicția judecătorească (art. 942 NCPC) .
Încetarea interdicției judecătorești are loc prin:
moartea interzisului;
declararea judecătorească a morții;
ridicarea interdicției (când persoana respectivă s -a însănătoșit și acest lucru este
constatat prin hotărâre judecătorească definitivă).
85 D.A. Popescu, în E. Lupan, D.A. Popescu, Drept civil. Persoana fizică , Ed. Lumina Lex, București, 1993, p.
189.
42
CAPITOL UL V. OCROTIREA PERSOANEI FIZICE AFLATE
ÎN SITUAȚII DEOSEBITE
5.1. Protecția intermitentă a majorilor
Alterarea facultăților mintale este uneori atât de pasageră (de exemplu consumul
excesiv – accidental – de băuturi alcoolice), încât aceasta nu reclamă un regim continuu de
protecție.
O persoană cu capacitate de exercițiu deplină care nu a fost supusă niciunei măsuri de
protecție, este prezumată că beneficiază de toate facultățile mintale. Ea este dotată cu întreaga
capacitate juridică care conferă a priori validitate operațiilor juridice pe care le îndeplinește.
Însă, există situații în care o astfel de persoană este lipsită chiar și temporar de o voință
conștientă. Cel care încearcă să obțină desființarea actului încheiat într -o astfel de împrejurare
este dator să demonstreze existența „unei stări care o punea în neputința de a -și da seama, fie
și numai vremelnic, de urmările faptei sale” [art. 1205 alin. (1) C. civ.]86.
Așadar, dacă o persoană este capabilă, dar lipsită de discernământ în momentul
închei erii actului, acesta va fi anulabil. Cauza lipsei de discernământ (boală, alcool, droguri
etc.) și durata acesteia (câteva minute sau câteva luni) contează prea puțin.
Această lipsă de discernământ sau, altfel spus, alterarea facultăților intelectuale,
trebuie să existe în momentul încheierii actului. Cu toate că proba acestei stări de fapt este
liberă (poate fi dovedită cu orice mijloc de probă), ea poate fi în practică destul de greu de
furnizat; este greu de înlăturat prezumția, care însoțește absența un ui regim continuu de
protecție, că autorul său era conștient; există uneori intervale de luciditate.
Nu este mai puțin adevărat că, dacă a fost stabilită realitatea unei alterări grave și
precise a facultăților mintale înainte și după încheierea actului, a lterare care conduce ulterior
la punerea sub interdicție, permite să se prezume că ea a afectat judecata autorului său în acel
moment. In acest sens, legiuitorul nostru în art. 1205 alin. (2) C. civ. instituie o prezumție de
lipsă de discernământ. „Contrac tul încheiat de o persoană pusă ulterior sub interdicție
judecătorească poate fi anulat dacă, la momentul când actul a fost făcut, cauzele punerii sub
86 Acest articol este cuprins în Cod sub titlul „Valabilitatea consimțământu lui”, cu titlul marginal „Lipsa
discernământului”. în Codul civil francez „insanitatea de spirit” este reglementată detaliat în art. 414 -1-414-3
(articole introduse prin Legea nr. 2007 -308 din 5 martie 2007, intrată în vigoare la 1 ian. 2009) în titlul ded icat
majorității și majorilor protejați de lege, secțiunea „Dispoziții independente de măsurile de protecție”.
43
interdicție existau și erau îndeobște cunoscute”. Această dispoziție permite temperarea unei
reguli a căr ei aplicare strictă exclude anularea chiar justificată a unor acte.
Astfel, vor putea fi anulate toate actele încheiate în momente în care persoana este
lipsită de discernământ: acte cu caracter patrimonial (cumpărare, împrumut, închiriere etc.)
sau nepatr imonial (de pildă, recunoașterea unui copil), acte cu titlu gratuit (donații) sau oneros
(vânzare), contracte sau acte juridice unilaterale.
Din principiul impus de legiuitor privind sancționarea acestor acte – nulitatea relativă –
rezultă că acțiunea în a nulare nu poate fi exercitată decât de persoanele abilitate de lege: el
însuși, dacă și -a recăpătat luciditatea, sau de reprezentantul său, în cazul punerii sub
interdicție, cu excluderea altor persoane, în special a cocontractantului său; în cazul decesul ui
persoanei, moștenitorii acesteia au dreptul să introducă acțiunea în anulare.87
Pentru că nulitatea prezintă un caracter relativ, titularul dreptului de a cere anularea
este autorizat să confirme actul anulabil. Dacă ulterior încheierii actului, autorul actului este
pus sub interdicție și, desigur, i se numește un tutore, numai acesta din urmă are facultatea de
a renunța, în numele interzisului, la dreptul căruia îi era titular sub rezerva – având în vedere
natura operației juridice – autorizării consiliu lui de familie și a instanței de tutelă.
În mod natural, beneficiarul dreptului de a cere anularea, sau reprezentantul său,
trebuie să acționeze în termenul de prescripție de trei ani, normă ordinară în materie de
nulitate relativă. Prescripția dreptului l a acțiune în anulare începe să curgă din ziua în care cel
îndreptățit sau reprezentantul său legal a cunoscut cauza anulării, însă nu mai târziu de
împlinirea a 18 luni din ziua încheierii actului juridic [art. 2529 lit. c) C. civ.]. De asemenea,
se cuvine să mai notăm că prescripția este suspendată în situația în care persoana este în
imposibilitate de a acționa ca urmare a unei cauze care sfârșește prin punerea sa sub regimul
de protecție al tutelei [art. 2532 pct. 4 C. civ.].
5.2. Tratamentul medical în cazul persoanelor cu tulburări psihice
5.2.1. Precizări prealabile
Prin Legea nr. 487/2002 privind sănătatea mintală și protecția persoanelor cu tulburări
psihice s -a dat un nou cadru, printr -o reglementare amănunțită, unor măsuri pentru
promovarea și ap ărarea sănătății mintale și totodată prevenirea și tratamentul tulburărilor
87 O. Ungureanu, C. Munteanu, op.cit. , p. 29 7.
44
psihice în regim de internare voluntară sau nevoluntară într -un spital psihiatric. Prin acest act
normativ, s -a abrogat Decretul nr. 313/1980 privind asistența bolnavilor psihici p ericuloși88.
Scopul îngrijirilor acordate oricărei persoane cu tulburări psihice este apărarea și
întărirea autonomiei personale (art. 27). Tratamentul și îngrijirile acordate persoanei cu
tulburări psihice se bazează pe un program terapeutic individualizat , discutat cu pacientul,
revizuit periodic, modificat atunci când este nevoie și aplicat de către personal calificat.
Trebuie să deosebim protecția persoanelor cu tulburări psihice de interdicția
judecătorească. Aceasta din cauză că această protecție este o măsură administrativă dispusă de
autoritatea medicală, instanța judecătorească având rolul de a soluționa eventualele plângeri.
De altă parte, protecția persoanelor cu tulburări psihice prin instituirea unui tratament medical
nu are niciun efect asupra c apacității lor juridice, spre deosebire de interdicție care – după cum
am văzut – lipsește persoana de capacitate de exercițiu și conduce la instituirea tutelei. Având
același scop, deși sunt două măsuri de ocrotire diferite, ele pot fi cumulate89.
În sensu l legii prin persoană cu tulburări psihice se înțelege persoana bolnavă psihic,
persoana cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltată psihic ori dependentă de alcool sau
de droguri, precum și persoana care manifestă alte dereglări ce pot fi calificate ca fiind
tulburări psihice. De altă parte, persoana cu tulburări psihice grave este persoana cu tulburări
psihice care nu este în stare să înțeleagă semnificația și consecințele comportamentului său,
așa încât necesită ajutor psihiatric imediat. Așadar, s e pare că în concepția acestei legi sfera
protecției se referă la alte maladii psihice decât alienația sau debilitatea mintală care suprimă
discernământul [art. 164 alin. (1) C. civ.]90.
5.2.2. Instituirea tratamentului
Diagnosticarea sănătății mintale se face, de regulă, cu consimțământul liber al
persoanei în cauză. Dacă persoana respectivă are dificultăți în a aprecia implicațiile unei
88 Pe linia înlocuirii unor termeni degradanți care creau repulsie, legiuitorul a înlocuit sintagma „bolnavi psihici
periculoși” cu noțiunea generică de „persoane cu tulburări psihice; în același registru se preferă astăzi expresia
„alterarea facultăților mintale” în loc de „demență”, „nebunie” etc., ceea ce este de salutat – O. Ungureanu, C.
Munteanu, op.cit. , p. 301.
89 E. Chelaru, op. cit. , 2008, p. 114.
90 Totuși, noțiunea de tulburări psihice (mintale) este mai largă incluzând atât o perturbare subită (furie, criză de
nervi etc.) pasageră (hipnoză, stare de ebrietate etc.), cât și o stare durabilă (alt erarea facultăților mintale,
alienație mintală); aceste tulburări psihice pot să justifice, după caz, anularea actului juridic, dar și aplicarea unui
regim de protecție. Așadar, alienația mintală nu este tot una cu tulburarea psihică și nici cu debilitatea mintală;
acestea sunt specii ale tulburărilor psihice. Dacă în cazul alienației discernământul lipsește, în cazul debilității
discernământul este diminuat. Alienația mintală reprezintă alterarea facultăților mintale de așa natură încât
individul nu are de plina conștiință a actelor sau faptelor sale. Tulburările psihice se disting și de alterarea
facultăților mintale deoarece acestea din urmă sunt atingeri grave și durabile care afectează psihicul și, deci, ele
nu pot fi pasagere (O. Ungureanu, C. Munteanu, op.cit. , p. 301 ).
45
decizii care o privesc, ea poate beneficia de asistența reprezentantului personal sau legal91.
Dar diagnosticarea poate f i făcută și la cererea unor instituții autorizate, în condițiile unei
internări silite.
În cazurile prevăzute de lege, diagnosticarea (evaluarea) are ca scop determinarea
capacității psihice și a discernământului, stabilirea periculozității pentru sine sau pentru alte
persoane, determinarea gradului de incapacitate, invaliditate și handicap psihic92. Persoana în
cauză are dreptul să conteste rezultatul evaluării și să ceară repetarea acesteia.
Dacă evaluarea pune în evidență o tulburare psihică, medicul psih iatru are obligația să
întocmească un program terapeutic. Pentru punerea în aplicare a acestui program, medicul
psihiatru este obligat să obțină consimțământul pacientului și să respecte dreptul acestuia de a
fi asistat în acordarea consimțământului.
Dar, în unele situații, medicul poate institui tratamentul și fără consimțământul
pacientului, astfel:
a) comportamentul pacientului reprezintă un pericol iminent de vătămare pentru
el însuși sau pentru alte persoane;
b) pacientul nu are capacitatea psihică pentru a înțelege starea de boală și
necesitatea instituirii tratamentului medical;
c) pacientul a fost pus sub interdicție în urma unei proceduri judiciare anterioare
și s-a instituit tutela;
d) pacientul este minor, medicul psihiatru fiind obligat să solicite și să obț ină
consimțământul reprezentantului personal sau legal al pacientului.
Deși consimțământul poate fi retras în orice moment de către pacient sau de către
reprezentantul legal ori personal, totuși medicul psihiatru are dreptul de a continua tratamentul
în ca zul în care apreciază că întreruperea lui ar conduce la apariția periculozității pentru sine
sau pentru alte persoane, din cauza bolii.
Cu unele excepții prevăzute de lege, există obligația pentru întreaga echipă terapeutică
(medic, psihiatru, psiholog, as istent medical specializat, asistent social, ergo -terapeut și
personal paramedical) de a păstra confidențialitatea informațiilor.
91 Legea, în art. 5 lit. n), definește reprezentantul personal ca fiind persoana, alta decât reprezentantul legal, care
acceptă să reprezinte interesele unei persoane cu tulburări psihice, desemnată de aceasta.
92 Prin capacitate psihică se înțelege atributul stării psihice de a fi compatibilă, la un moment dat, cu exercitarea
drepturilor civile sau a unor activități specifice [art. 5 lit. h)], iar prin periculozitate socială, atributul unei stări
psihice sau al unui comportament ce implică riscul unei vătămări fizice pentru sine ori pentru alte persoane sau
al unor distrugeri de bunuri materiale importante [art. 5 lit. I)]. Handicapul psihic este definit de lege ca fiind
incapacitatea persoanei cu tulburări psihice de a face față vieții în societate, situație ce decurge din această boală
[art. 5 lit. i)].
46
Noua lege distinge între internarea voluntară și internarea nevoluntară într -o unitate de
psihiatrie.
Internarea nevoluntară poate fi efectuată numai după ce toate încercările de internare
voluntară au fost epuizate. Procedura de internare nevoluntară poate avea loc numai după ce
un medic psihiatru abilitat stabilește că persoana suferă de o tulburare psihică și consideră
că:93
din cauza acestei tulburări psihice există pericolul iminent de vătămare pentru
sine sau pentru alte persoane;
în cazul unei persoane suferind de o tulburare psihică gravă și a cărei judecată
este afectată, neinternarea ar putea provoca o gravă deteriorare a stării sale sau
ar împiedica să i se acorde tratamentul adecvat.
Trebuie să precizăm că internarea nevoluntară se realizează numai în spitalele de
psihiatrie care au condiții adecvate pentru îngrijiri de specialitate.
Poate să solicite internarea nevolunt ară a unei persoane: a) medicul de familie sau
medicul specialist psihiatru care are în îngrijire această persoană; această prevedere este de
natură să afecteze încrederea pe care pacientul trebuie să o aibă în medicul de familie. De
aceea era mai potrivit ca acesta să sesizeze autoritatea medicală competentă numai cu
diagnosticul prezumtiv; b) familia persoanei; c) reprezentanții serviciilor abilitate ale
administrației publice locale; d) reprezentanții poliției, jandarmeriei, parchetului sau ai
pompierilo r. Articolul 56 alin. (2) din lege stabilește că motivele unei atare solicitări trebuie
certificate sub semnătură de persoanele enumerate mai sus și cu o descriere a circumstanțelor
care justifică cererea.
Ca o măsură de precauție împotriva eventualelor ab uzuri, decizia de internare
nevoluntară se confirmă în termen de cel mult 48 de ore de către o comisie de revizie a
procedurii alcătuită din trei membri (doi psihiatri și un medic de altă specialitate sau un
reprezentant al societății civile).
Decizia de i nternare nevoluntară este comunicată în 24 de ore parchetului; ea este
supusă revizuirii parchetului de pe lângă instanța judecătorească competentă. Dacă parchetul
consideră că măsura internării nevoluntare nu este justificată, se va dispune efectuarea une i
noi examinări psihiatrice de către o altă comisie medico -legală.
Hotărârea de internare nevoluntară poate fi atacată de către pacient ori de
reprezentantul legal sau personal al acestuia la instanța judecătorească competentă. Pacientul,
93 O. Ungureanu, C. Munteanu, op.cit. , p. 303.
47
familia sau repre zentantul legal sau personal au dreptul să solicite efectuarea unei noi
expertize medico -legale psihiatrice.
În conformitate cu art. 64 din lege, dacă un pacient internat voluntar își retrage
consimțământul și se impune urmarea tratamentului în sensul art. 45, medicul psihiatru va
declanșa procedura de menținere a internării nevoluntare.
O dispoziție a legii care poate provoca neliniști este aceea din art. 43, care stabilește
că: „Studiile clinice și tratamentele experimentale, psihochirurgia sau alte trata mente
susceptibile să provoace vătămări integrității pacientului, cu consecințe ireversibile, nu se
aplică unei persoane cu tulburări psihice decât cu consimțământul acesteia, în cunoștință de
cauză și cu condiția aprobării de către comitetul de etică (… ) și dacă aceasta răspunde
interesului pacientului”. În adevăr, se pare că redactarea textului este defectuoasă deoarece
consecințele ireversibile rezultate din tratamentele experimentale nu pot răspunde niciodată
interesului pacientului. Dar oricum, o per petuă întrebare subzistă: cât de veritabil poate fi un
asemenea consimțământ pentru un bolnav cu tulburări psihice grave într -un regim de lipsire
de libertate?
5.2.3. Încetarea internării
Dacă condițiile care au determinat internarea nevoluntară au înceta t, medicul psihiatru,
iar apoi comisia de revizie vor decide externarea pacientului. Tot astfel se va întâmpla în
situația în care instanța judecătorească nu autorizează internarea nevoluntară sau retrage
autorizația.
O precizare importantă: măsura internă rii nevoluntare – într-o unitate psihiatrică – în
vederea administrării unui program terapeutic persoanei cu tulburări psihice nu produce
niciun efect asupra capacității de exercițiu. Astfel, art. 68 alin. (3) stabilește: „Internarea
nevoluntară nu constit uie o cauză de restrângere a capacității juridice a pacientului”.
Legea statuează solemn [art. 41 alin. (2)] că orice persoană care suferă de o tulburare
psihică are dreptul să exercite toate drepturile civile, politice, economice, sociale și culturale
recunoscute în Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și în alte convenții și
tratate internaționale la care România a aderat sau este parte, cu excepția cazurilor prevăzute
de lege.
5.3. Curatela
48
5.3.1. Noțiune și clasificare
Curatela este acel mijloc de ocrotire a persoanei fizice care, aflându -se în anumite
situații speciale, prevăzute de lege, nu poate să -și apere interesele.94
Curatela este de mai multe feluri. Principala diviziune distinge între:
a) curatela propriu -zisă, pentru ocrotirea perso anelor capabile;
b) curatela specială, în cazul unor persoane lipsite de capacitate de exercițiu sau
cu capacitate de exercițiu restrânsă.
O precizare necesară: pentru curatela propriu -zisă se aplică regulile de la mandat, cu
excepția cazului în care, la cere rea persoanei interesate ori din oficiu, instanța de tutelă va
hotărî că se impune învestirea curatorului cu drepturile și obligațiile unui administrator
însărcinat cu simpla administrare a bunurilor altuia [art. 183 alin. (1) și (2) C. civ.], iar pentru
curatela specială se aplică regulile de la tutelă.
În doctrină s -au făcut și alte clasificări. Astfel:
în funcție de întinderea puterilor acordate curatorului, deosebim între: a)
curatela specială, când împuternicirea este dată unei persoane pentru a închei a
un act sau un număr de acte stabilite la instituirea curatelei; b) curatela
generală, când împuternicirea dată unei persoane se referă la gestionarea unui
patrimoniu și chiar de a se îngriji de persoana ocrotită, de exemplu, curatela
dispărutului, a alie natului mintal etc.;
în ce privește durata ei, curatela poate fi: a) provizorie, când este instituită
numai pentru îndeplinirea anumitor acte, de exemplu, curatela instituită numai
până la numirea unui tutore; b) permanentă, care se instituie pe timp nelim itat
pentru ocrotirea unei persoane sau administrarea bunurilor (de exemplu,
curatela instituită pentru bătrâni, bolnavi sau persoane cu infirmități fizice care
nu-și pot administra personal bunurile)95.
În noul Cod civil curatela majorului este reglementat ă în art. 178 -18696. De asemenea,
reglementări privind curatela gă sim în art. 58 și art. 687 NCPC.
5.3.2. Cazurile de instituire a curatelei capabilului (curatela propriu -zisă)
94 P. Trușcă, A. M. Trușcă, Drept civil. Persoanele, ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 192.
95 Șt. Răuschi, Gh. Popa, Ștefania Răuschi, op. cit. , p. 271.
96 În vechea reglementare această instituție era prevăzută de art. 34 și art. 37 din Decretul nr. 31/1954, precum și
în Codul familiei.
49
Aceste cazuri sunt prevăzute de art. 178 C. civ., dar și de alte acte normative97.
Această situație rezultă din același articol – 178 C. civ., care spune că: „în afară de alte cazuri
prevăzute de lege, autoritatea tutelară va putea institui curatela” în următoarele cazuri:
a) dacă, din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fiz ice, o persoană, deși
capabilă, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere
interesele în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate
numi un reprezentant sau un administrator;
b) curatela pentru cazuri urgente dacă d in cauza bolii sau din alte motive o
persoană, deși capabilă, nu poate nici personal, nici prin reprezentant, să ia
măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare98;
c) dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domic iliu,
nu a lăsat un mandatar sau un administrator general. Aceasta ar fi curatela
persoanei care lipsește de la domiciliu;
d) dacă o persoană a dispărut fără a exista informații despre ea și nu a lăsat un
mandatar sau un administrator general.
Noul Cod civil prevede și o măsură specială de conservare și administrare a bunurilor,
și anume: curatela succesorală notarială. Ea este o curatelă specială și se va institui de către
notar în cazul în care nu există un custode al succesiunii, iar conservarea bunurilor
succesorale necesită unele cheltuieli. Tot astfel, în cazul în care există indicii că succesiunea
va fi declarată vacantă, notarul va putea încredința administrarea provizorie a bunurilor
succesorale unui curator99.
Apoi, art 687 alin. (1) NCPC dispune că da că debitorul moare înainte de începerea
executării silite și se constată că nu există niciun moștenitor acceptant și nici nu este numit un
curator al succesiunii, ia cererea creditorului ori a executorului judecătoresc, instanța de
97 E. Lupan, op. cit. , p. 267.
98 Este de precizat că începând cu 1 martie 2005, în Germania fiecare cetă țean poate să -și înscrie procura pentru
cauză de incapacitate într-un registru central (prin Internet sau prin poștă). Prin mandat pentru cauză de
incapacitate o persoană poate împuternici pe o altă persoană să se ocupe de afacerile sale atunci când ea îns ăși nu
mai este capabilă să facă acest lucru din diverse motive (accident, boală, vârstă înaintată etc.); a se vedea O.
Rogojanu, Mandatul de incapacitate, Buletinul notarilor publici, nr. 3/2005, p. 47. O instituție similară, mandatul
de incapacitate sau mandatul dat in previziunea inaptitudinii funcționează în provincia Quebec; el îndeplinește
un dublu scop: în primul rând permite oricărei persoane majore să hotărască ea însăși cine se va ocupa de ea în
caz de incapacitate, apoi ea simplifică formalitățil e în cazul în care survine incapacitatea. Un rol esențial îl are
acest mandat în materie de consimțământ la îngrijiri medicale ( O. Ungureanu, C. Munteanu, op.cit. , p. 307 ). El
va trebui adoptat și de legiuitorul nostru, deoarece mandatul de drept comun sau curatela nu îl pot suplini cu
adevărat.
99 G. Boroi, op. cit. , p. 384 .
50
executare va numi de înd ată un curator special, până când va fi numit curatorul
succesiunii100.+
5.3.3. Instituirea curatelei
Ea se face la cerere sau din oficiu. Astfel, art. 182 alin. (1) C. civ . prevede că curatela
se poate institui la cererea celui care urmează a fi reprezen tat, a soțului său, a rudelor sau a
celor prevăzuți la art. 111”.
Potrivit noului Cod civil, curatela se instituie de instanța de tutelă de la domiciliul
celui reprezentat sau de la locul unde trebuie luate măsurile urgente, fie de la ultimul
domiciliu din țară al celui care lipsește ori al celui dispărut, după caz.
Articolul 182 alin. (2) stabilește: „(2) Curatela nu se poate institui decât cu
consimțământul celui reprezentat, în afară de cazurile în care consimțământul nu poate fi
dat”; numirea curatorulu i se face printr -o încheiere care se comunică în scris curatorului și se
afișează la sediul instanței de tutelă, precum și la primăria de la domiciliul celui reprezentat.
În doctrină s -a opinat că în cazul în care curatela s -a instituit fără consimțământul celui
ocrotit, cu toate că luarea acestui consimțământ era posibilă, actele săvârșite de curatorul
astfel numit nu vor fi opozabile celui reprezentat. Aceasta – s-a spus în continuare – este o
consecință necesară a principiului de bază al curatelei propri u-zise, potrivit căruia această
instituție nu aduce nicio atingere capacității celui reprezentat101.
De regulă, instituirea curatelei este de competența instanței de tutelă. Prin excepție, ea
se instituie și de notarul public sau de instanța judecătorească. Este de subliniat că, în prezent,
prin noile acte normative, s -a lărgit competența instanței de a numi un curator special102.
5.3.4. Conținutul curatelei propriu -zise
Așa cum s -a arătat, trei sunt principiile conținutului curatelei, și anume:
sunt aplicabil e regulile de la mandat [art. 183 alin. (1) C. civ.]. În acest caz
instanța de tutelă poate stabili limitele mandatului și poate da instrucțiuni
100 În vechea vechiul Cod civil era reglemenată și curatela surdo -mutu lui. Potrivit art. 816 C. civ.: „Surdo -mutul
care nu știe să scrie nu poate accepta o donație decât cu asistarea unui curator special numit după regulile
stabilite pentru minori”. Această prevedere nu se mai regăsește în noul Cod civil.
101 P. Perju, Probleme de drept civil și procesual civil din practica secției civile a Curții Supreme de Justiție , în
Dreptul nr. 11/2001, p. 175.
102 L. Cătană, Limitele de competență ale autorității tutelare cu privire la instituirea curatelei , în Dreptul nr.
9/2006, p. 95 -103.
51
curatorului, în locul celui reprezentat, în toate cazurile când acesta din urmă nu
este în măsură să o facă;
instituirea curatelei nu afectează cu nimic capacitatea celui reprezentat (art. 181
C. civ.);
activitatea curatorului trebuie să se circumscrie scopului care a fost avut în
vedere la instituirea curatelei103.
Rezultă că în privința conținutului curatelei propr iu-zise acesta este identic cu cel al
reprezentării convenționale; așadar, puterile curatorului (reprezentantului) vor fi acelea
încredințate de către reprezentat, iar în cazurile în care acesta nu este în măsură să o facă, de
către instanța de tutelă.
De altă parte, prin instituirea curatelei, cel reprezentat își păstrează capacitatea de
exercițiu, după caz, deplină sau restrânsă pe care o avea. Aceasta înseamnă că el poate oricând
să-l revoce (expres sau tacit) pe curator și să încheie el actul pentru car e a fost numit
curatorul104.
5.3.5. Încetarea curatelei
Din acest punct de vedere trebuie să distingem între încetarea funcției curatorului și
încetarea măsurii curatelei. Astfel:
încetarea funcției curatorului are loc fie atunci când cel reprezentat îi rev ocă
împuternicirea, fie la cererea curatorului după trecerea a trei ani de la numire
[art. 184 alin. (1) C. civ.]. De menționat că revocarea poate avea loc chiar dacă
nu au dispărut cauzele instituirii curatelei, precum și înaintea împlinirii celor 3
ani;
încetarea măsurii curatelei intervine prin ridicarea ei ca urmare a dispariției
cauzelor care au condus la instituirea ei. În acest sens, art. 185 C. civ. prevede:
„Dacă au încetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta va fi
ridicată de i nstanța de tutelă la cererea curatorului, a celui reprezentat sau a
celor prevăzuți la art. 111
Încă o precizare mai trebuie făcută: dispozițiile de mai sus nu se aplică și curatorului
special prevăzut de art. 150, art. 159 și art. 167; în aceste cazuri, d repturile și obligațiile
stabilite de lege în sarcina tutorelui se aplică și curatorului special.
103 M.N. Costin, op. cit. , p. 263.
104 S-a mai subliniat că în îndeplinirea sarcinilor sale curatorul, în fiecare caz î n parte, trebuie să țină seama de
cauza care a generat nevoia instituirii curatelei (E. Lupan, op. cit. , p. 205).
52
5.3.6. Curatela persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu capacitate
de exercițiu restrânsă (curatela specială)
Această curatelă are scopul de a ocroti interesele persoanelor care nu au capacitate de
exercițiu deplină. Pentru acest gen de curatelă se vor aplica regulile de la tutelă. Cazurile
instituirii ei sunt următoarele:
a) curatela provizorie instituită până la numirea unui tutore [art. 119 alin. (6) C.
civ.]; sau curatela specială prevăzută de art. 159 C. civ. în cazul morții sau
îndepărtării tutorelui;
b) curatela instituită în cazul în care, din cauza bolii sau din alte motive, o
persoană, deși capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezen tant, să ia
măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare [art. 178 alin.
(1) lit. b) C. civ];
c) curatela instituită în caz de contrarietate de interese între tutore și cel aflat sub
ocrotirea sa. Ori de câte ori se ivesc între tutore și mi nor interese contrare, care
nu sunt dintre cele care trebuie să conducă la înlocuirea tutorelui, instanța de
tutelă va numi un curator special (art. 150 C. civ.). Doctrina este de acord că
această regulă stabilită își are aplicare și în cazul contrarietăți i de interese
dintre tutore și interzisul aflat sub ocrotirea sa, dar și între părinți și copiii lor
minori105;
d) curatela instituită în cazul bolii sau a altor motive pentru care tutorele este
împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele minorului [art . 150 alin.
(2) C. civ.];
e) curatela provizorie în cursul procesului privitor la punerea sub interdicție (art.
167 C. civ.).
În practica judiciară s -a cristalizat opinia că numirea unui curator pentru minor este
necesară și în orice litigiu pentru ieșire din indiviziune dacă, printre coindivizari, alături de
minor, figurează unul sau ambii părinți ori tutorele minorului lipsit de ocrotire părintească.
Apoi, dacă într -o succesiune sau în orice alt proces sunt mai mulți copii cu interese contrarii
între ei, pen tru fiecare se va numi un curator.
105 Șt. Răuschi, Gh. Popa, Ștefania Răuschi, op. cit. , p. 276.
53
5.4. Asistența socială a persoanelor vârstnice
O formă (modalitate) specială de ocrotire a persoanelor fizice capabile din punct de
vedere juridic și care au o numită vârstă este așa -numita asistență socială a persoanel or
vârstnice Prin persoană vârstnică, în acord cu dispozițiile Legii nr. 17/2000 privind asistența
socială a persoanelor vârstnice106, înțelegem, persoana care a împlinit vârsta de pensionare
stabilită de lege.
Pentru ca o persoană vârstnică să poate benefic ia de asistență socială trebuie să se afle
într-una din următoarele situații, alternative (art. 3 din lege):
a) nu are familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la
aceasta, potrivit dispozițiilor legale în vigoare;
b) nu are locuință și nici posibilitatea de a -și asigura condițiile de locuit pe baza
resurselor proprii;
c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea
îngrijirii necesare;
d) nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată;
e) se află în imposibilitatea de a -și asigura nevoile socio -medicale, datorită bolii
ori stării fizice sau psihice”.
Din examinarea conținutului situațiilor enumerate la literele a) -e), rezultă că, pentru ca
persoanele în vârstă să poată beneficia de asistenț a socială reglementată de Legea nr. 17/2000,
este necesar să fie capabile din punct de vedere juridic, dar să se afle în oricare din situațiile
avute în vedere de legiuitor.107
Pentru persoanele vârstnice aflate într -una din situațiile enunțate mai sus, serv iciile
comunitare se realizează cu consimțământul acestora și vor avea în vedere:
îngrijirea temporară sau permanentă la domiciliu;
îngrijirea temporară sau permanentă într -un cămin pentru persoane vârstnice;
îngrijirea în centre de zi, cluburi pentru vârs tnici, case de îngrijire temporară,
apartamente și locuințe sociale, precum și altele asemenea.
Dacă nu se poate obține consimțământul persoanei în cauză din pricina stării sale de
sănătate, decizia urmează a fi luată de serviciul social al consiliului loc al sau de direcția de
asistență socială din cadrul direcțiilor de muncă, solidaritate socială și familie județene și a
municipiului București. În acest sens, urmează a se întocmi o anchetă socială, urmând a fi
106 Publicată în M. Of. nr. 157 din 6 martie 2007, cu modificările și completările ulterioare.
107 O. Ungureanu, C. Munteanu, op.cit. , p. 305.
54
luate în considerare și recomandările medicale ale medicului de familie, prin consultarea și a
medicului specialist. Totodată, trebuie să existe și acceptul rudelor de gradul I ale persoanei
respective ori, în lipsa acestora, acceptul unui alt membru de familie.
Serviciile comunitare vor asigura și în mormântarea în situația în care persoana
vârstnică este lipsită de susținători legali sau aceștia nu își pot îndeplini obligațiile familiale
din pricina stării de sănătate sau a situației economice precare.
În cuprinsul art. 8 din Legea nr. 17/2000 sunt en umerate serviciile comunitare
asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu, acestea fiind:
„a) servicii sociale privind, în principal, îngrijirea persoanei, prevenirea marginalizării
sociale și sprijinirea pentru reintegrarea socială, consiliere juridică ș i administrativă, sprijin
pentru plata unor servicii și obligații curente, îngrijirea locuinței și gospodăriei, ajutor pentru
menaj, prepararea hranei;
b) servicii socio -medicale privind, în principal, ajutorul pentru realizarea igienei
personale, readapta rea capacităților fizice și psihice, adaptarea locuinței la nevoile persoanei
vârstnice și antrenarea la activități economice, sociale și culturale, precum și îngrijirea
temporară în centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;
c) servicii medicale, sub forma consultațiilor și îngrijirilor medicale la domiciliu sau în
instituții de sănătate, consultații și îngrijiri stomatologice, administrarea de medicamente,
acordarea de materiale sanitare și de dispozitive medicale”.
Primele două categor ii de servicii, prevăzute de textul de lege enunțat mai sus se vor
asigura fără plata contribuției acelor persoane vârstnice care nu realizează niciun fel de venit
sau ale căror venituri sunt mai mici de 5 ori decât nivelul venitului net lunar luat în calc ul la
stabilirea ajutorului de șomaj pentru o singură persoană. În ipoteza unor venituri al căror
cuantum se situează peste acest nivel, persoana vârstnică în cauză va beneficia de servicii cu
plata unei contribuții, în funcție de tipul de servicii acordat e și de venitul persoanei, fără însă a
depăși costul acestora calculat pentru perioada respectivă.108
În ceea ce privește serviciile medicale din cea de -a treia categorie enunțată de
legiuitor, acestea se acordă în baza reglementărilor legale privind asigură rile sociale de
sănătate.
Servicii comunitare se asigură persoanelor vârstnice și în cadrul căminelor și acestea
constau în servicii sociale (ajutor pentru menaj, consiliere juridică și administrativă,
modalități de prevenire a marginalizării sociale și de reintegrare social în raport cu capacitatea
108 Ibidem, p. 306.
55
psiho -afectivă); servicii socio -medicale (ajutor pentru menținerea sau readaptarea
capacităților fizice ori intelectuale; asigurarea unor programe de ergoterapie; sprijin pentru
realizarea igienei corporale); se rvicii medicale (consultații și tratamente la cabinetul medical,
în instituții medicale de profil sau la patul persoanei, dacă aceasta este imobilizată; servicii de
îngrijire -infirmerie; asigurarea medicamentelor; asigurarea cu dispozitive medicale;
consul tații și îngrijiri stomatologice).
Căminului pentru persoane vârstnice este o instituție socială cu personalitate juridică,
al cărei mod de înființare, organizare și finanțare sunt stabilite în acord cu dispozițiile Legii
nr. 17/2000.
Căminele asigură cond iții corespunzătoare de găzduire și de hrană, îngrijiri medicale,
recuperare și readaptare, activități de ergoterapie și de petrecere a timpului liber, asistență
socială și psihologică [art. 18 alin. (2)].
Printre principalele obiective ale unui cămin pute m aminti:109
asigurarea autonomiei și siguranței persoanelor vârstnice;
asigurarea condițiilor de îngrijire de natură a respecta identitatea, integritatea și
demnitatea persoanei vârstnice;
stimularea participării persoanelor vârstnice la viața socială;
facilitarea și încurajarea legăturilor interumane, inclusiv cu persoanele
vârstnice;
asigurarea supravegherii și îngrijirii medicale necesare, potrivit reglementărilor
privind asigurările sociale de sănătate.
Legiuitorul a prevăzut două modalități de finanțare a asistenței sociale pentru
persoanele vârstnice, respectiv finanțarea din fonduri bugetare și contribuția persoanelor
vârstnice sau a susținătorilor legali ai acestora.
Pentru început ne vom referi la prima modalitate de finanțare, respectiv din fonduril e
bugetare. Principiul care stă la baza finanțării serviciilor de asistență socială este acela al
împărțirii responsabilității între administrația centrală și cea locală. Fondurile alocate de la
bugetul de stat au următoarele destinații110:
finanțarea activi tăților de asistență socială desfășurate de asociații și fundații
române cu personalitate juridică, precum și de unitățile de cult recunoscute în
România;
109 O. Ungureanu, C. Munteanu, op.cit. , p. 308.
110 Art. 21 din Legea nr. 17/2000 .
56
cheltuieli de investiții și reparații capitale pentru unități de asistență socială din
zone defavoriz ate;
completarea veniturilor extrabugetare ale căminelor prevăzute la art. 18, atunci
când resursele bugetelor locale devin insuficiente;
alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale”.
Fondurile de la bugetul de stat se alocă pentru:
subvenții aco rdate în completarea veniturilor extrabugetare ale căminelor
prevăzute la art. 18 din lege
finanțarea activității de asistență socială a unor asociații și fundații române cu
personalitate juridică, precum și a unităților de cult recunoscute în România;
finanțarea cheltuielilor pentru organizarea și funcționarea serviciilor
comunitare de asistență socială, precum și pentru îngrijirea la domiciliu în
condițiile art. 13 din lege;
cheltuieli pentru înmormântarea asistaților, în situația prevăzută la art. 7 alin .
(3) din lege.
Sponsorizările ori donațiile în bani sau în natură pe care le fac persoanele fizice sau
juridice române și străine căminelor pentru persoane vârstnice vor fi utilizate exclusiv în
scopul în care acestea au fost acordate.
Cheltuielile pe car e le implică serviciile medicale, materialele sanitare, dispozitivele
medicale și medicamentele se vor suporta din fondurile asigurărilor sociale de sănătate, cu
respectarea condițiilor impuse de reglementările în materie. Cele care nu sunt suportate din
fondurile asigurărilor sociale de sănătate, vor fi asigurate de căminul pentru persoane
vârstnice care asigură asistența.
Cei de -al doilea mijloc de finanțare a asistenței sociale este reprezentat de contribuția
persoanelor vârstnice sau a susținătorilor le gali ai acestora.
Astfel, persoanele vârstnice îngrijite în cămine, care dispun de venituri proprii, precum
și susținătorii lor legali sunt obligați să plătească o contribuție lunară de întreținere. Aceasta se
va stabili pe baza costului mediu lunar de înt reținere. Obligația de plată a contribuției lunare
de întreținere în sarcina persoanei vârstnice și/sau a susținătorilor legali se stabilește printr -un
angajament de plată, semnat de persoana vârstnică, de reprezentantul său legal, după caz,
și/sau de susț inătorul legal. Angajamentul de plat ă constituie titlu executoriu”111. În ceea ce îi
111 Art. 25 alin. (7) din Legea nr. 17/2000
57
privește pe susținătorii legali, obligația de plată a contribuției lunare a acestora se poate stabili
și pe cale de hotărâre judecătorească.
Dacă persoanele în cauză nu real izează venituri și care nu au susținători legali, nu au
obligația de plată a contribuției de întreținere. Aceasta urmează a fi asigurată din bugetele
locale sau județene. Consiliile locale și județene sunt cele care stabilesc costul mediul lunar de
întreți nere, în funcție de gradul de dependență al persoanei vârstnice îngrijite. Totodată, vor fi
avute în vedere „cheltuielile de întreținere, pentru hrană și gospodărie, obiecte de inventar,
echipament și cazarmament, materiale sanitare și altele asemenea, în conformitate cu
clasificația bugetară specifică bugetelor autorităților administrației publice locale”112.
Stabilirea drepturilor de asistență socială pentru persoanele vârstnice. Potrivit
dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 17/2000, „asistența socială se ac ordă la cererea persoanei
vârstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instanței judecătorești, a
personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a poliției, a organizației pensionarilor,
a unităților de cult recunoscute în Româ nia sau a organizațiilor neguvernamentale care au ca
obiect de activitate asistența socială a persoanelor vârstnice”.
În vederea acordării acestui drept este necesară întocmirea unei anchete sociale de
către un colectiv de 2 asistenți sociali din cadrul co nsiliului local sau de la direcția de muncă,
solidaritate socială și familie județeană sau a municipiului București, în baza căreia se
propune măsura de asistență socială justificată de situația de fapt constatată.
Îndrituiți să aprobe, să respingă, să sus pende sau să înceteze dreptul la servicii de
asistență socială pentru persoanele vârstnice, sunt, conform art. 29 din Legea nr. 17/2000:
a) primarul, pentru serviciile de asistență socială organizate pe plan local, pentru
îngrijirea în căminele aflate în admi nistrare și pentru îngrijirea la domiciliu și
b) directorul general al direcției de muncă, solidaritate socială și familie județene
și a municipiului București, pentru asistența socială acordată de asociațiile și
fundațiile române și de unitățile de cult recu noscute în România, care au primit
transferuri din fondurile gestionate de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale
și Familiei.
Încetarea și suspendarea drepturilor de asistență socială pentru persoanele vârstnice.
În cazul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile impuse de lege pentru acordarea acestora,
drepturile de asistență socială vor înceta.
112 Art. 25 alin. (2) din Legea nr. 17/2000 .
58
În situația în care asistența socială a persoanelor vârstnice se acordă temporar, pe o
perioadă ce nu depășește 6 luni, acordarea serviciilor de asistență soc ială se va suspenda
printr -o decizie motivată a celui ce a stabilit dreptul. Acordarea serviciilor sau prestațiilor de
asistență socială vor fi reluate la încetarea suspendării în baza unei anchete sociale. Decizia
prin care se dispune cu privire la stabil irea, respingerea sau suspendarea dreptului la serviciile
de asistență socială se poate contesta.
59
CONCLUZII
Așa cum am arătat în capitolele lucrării, ocrotirea persoanei fizice desemnează
ansamblul mijloacelor de drept civil prin intermediul cărora se a sigură recunoașterea și
protecția drepturilor subiective civile și a intereselor îndreptățite ale acesteia, precum și
mijloacele de protecție ale persoanei fizice ca participant la circuitul civil. La luarea oricărei
măsuri de ocrotire, ceea ce trebuie să primeze este interesul suprem al persoanei fizice, acesta
fiind unica rațiune pentru care se poate lua o astfel de măsură. Totodată, trebuie avută în
vedere și posibilitatea persoanei de a -și exercita drepturile și de a -și îndeplini obligațiile în
ceea ce privește persoana și bunurile sale.
În acord cu dispozițiile art. 105 NCC, categoriile de persoane supuse unor măsuri
speciale de ocrotire sunt „minorii și cei care, deși capabili, din cauza bătrâneții, a bolii sau a
altor motive prevăzute de lege nu pot s ă își administreze bunurile și nici să își apere interesele
în condiții corespunzătoare”.
Măsurile de ocrotire prevăzute de legiuitor în privința minorului sunt: ocrotirea
părintească, ocrotirea prin tutelă, ocrotirea prin darea în plasament ori prin alte măsuri de
protecție specială prevăzute de lege. În ceea ce îl privește pe major, ocrotirea acestuia se face
prin punerea sub interdicție judecătorească ori prin instituirea curatelei.
Ocrotirea părintească este un mijloc juridic prin care se realizează pro tejarea
minorului, fiind o instituție ce are legături în special cu dreptul civil și dreptul familiei, însă și
cu alte ramuri de drept, cum ar fi dreptul muncii ori dreptul procesual civil. Titlul al IV -lea al
noului Cod civil este consacrat autorității pă rintești, pe care o definește în cuprinsul art. 483
alin. (1) ca fiind „ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana cât și bunurile
copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți”, în continuare se arată că părinții exercită
autoritate a părintească exclusiv în interesul superior al copilului, acordând respect persoanei
acestuia. În același sens sunt și dispozițiile art. 263 alin. (1) NCC, potrivit cărora „orice
măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată c u respectarea
interesului superior al copilului”. Totodată, copilul urmează a fi asociat la deciziile care îl
privesc, în funcție de vârsta și gradul său de maturitate.
Instituția tutelei, cât și cea a curatelei, sunt cunoscute și reglementate din cele mai
vechi timpuri, acestea reprezentând ceea ce se cheamă constante ale dreptului, cu toate că
scopul și funcțiile lor nu au fost tot timpul aceleași, fiecare epocă istorică punându -și
60
amprenta asupra lor. Raportându -ne la reglementările legale în vigoare, am definit tutela
minorului ca fiind mijlocul juridic prin intermediul căruia se asigură ocrotirea minorului în
cazul în care acesta este lipsit de ocrotire părintească, reprezentând un al doilea grad în seria
măsurilor de protecție luate de lege în interesu l minorului, evident după ocrotirea părintească,
pe care o înlocuiește.
Măsura punerii sub interdicție judecătorească a fost reglementată pentru acele situații
când facultățile mintale sunt așa de alterate, încât uzul normal al rațiunii este desființat, fi e
permanent, fie numai intermitent. În acord cu legislația în vigoare, interdicția judecătorească
este acea măsură de protecție de drept civil care se dispune față de persoana ce nu are
discernământul necesar pentru a se îngriji de interesele sale, din cau za alienației ori debilității
mintale, măsură ce se poate lua și față de minorii cu capacitate de exercițiu restrânsă.
61
BIBLIOGRAFIE
Legislație:
Constituția României
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovar ea drepturilor copilului
Legea nr. 487/2002 privind sănătatea mintală și protecția persoanelor cu
tulburări psihice
Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice
Legea nr. 18/1990 de ratificare a Convenției ONU cu privire la drepturil e
copilului
Tratate, cursuri, monografii :
Atanasiu G. și alții, Noul Cod civil. Note, corelații, explicații , București, Ed.
C.H. Beck, București, 2011
Baias Fl. A., Chelaru E., Constantinovici R., Macovei I. (coord.), Noul Cod
civil. Comentariu pe artico le, ediția a II -a, ed. CH Beck, București, 2014
Balahur D., Protecția drepturilor copilului ca principiu al asistenței sociale ,
Ed. All Beck, București, 2001
Bodoașcă T., Dreptul familiei, ediția a III -a, ed. Universul Juridic, București,
2015
Chelaru E., Drept civil. Persoanele , ed. a III -a, ed. CH Beck, București, 2012
Florian E., Dreptul familiei în reglementarea noului Cod civil. Ediția a IV -a,
ed. CH Beck, București, 2011
Florian E., Protecția drepturilor copilului , Ed. C.H. Beck, București, 2006
Genoi u I., Drept civil. Partea generală. Persoanele , ed. CH Beck, București,
2015
Leș I., Spre un sistem judiciar cu instanțe specializate? , în P.R. nr. 3/2003
Lupan E., Popescu D.A., Drept civil. Persoana fizică , Ed. Lumina Lex,
București, 1993
Lupan E., Sztra nyiczki S., Persoanele în concepția noului Cod civil , Ed. C.H.
Beck, București, 2012
Oprescu M.-A., Ocrotirea părintească , Ed. Hamangiu, București, 2010
62
Prescure T., Matefi R., Drept civil. Partea generală. Persoanele , ed.
Hamangiu, București, 2012
Răuschi Șt., Popa Gh., Răuschi Ștefania, Drept civil. Teoria generală.
Persoana fizică. Persoana juridică, ed. Junimea, Iași, 2002
Rusu M., Protecția juridică a minorului , Ed. Rosetti, București, 2005
Tomescu M., Dreptul familiei. Protecția copilului , Ed. All Bec k, București,
2005
Trușcă P., Trușcă A. M., Drept civil. Persoanele , ed. Universul Juridic,
București, 2015
Ungureanu C.T., Drept civil. Partea generală. Persoanele , ediția a 2 -a, ed.
Hamangiu, București, 2013
Ungureanu O., Munteanu C., Drept civil. Persoa nele, în reglementarea noului
Cod civil, ediția a 2 -a, ed. Hamangiu, București, 2013
Articole și studii:
Avram M., Bîrsan C., Unele considerații cu referire la sancțiunile care au ca
efect pierderea drepturilor părintești , în Dreptul nr. 1/2002
Bacaci Al., Precizări privind instituția ocrotirii părintești , în Dreptul nr.
10/2000
Basarab M., Ocrotirea minorilor prin legislația penală din România , în Fiat
Justitia nr. 1/1997
Bodoașcă T., Contribuții la studiul condițiilor în care poate fi instituită tutela
copilului în reglementarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea
drepturilor copilului , în revista Dreptului, nr. 3/2005
Cătană L., Limitele de competență ale autorității tutelare cu privire la
instituirea curatelei , în Dreptul nr. 9/2006
Dumit ru H.D., Probleme juridice privind abuzurile săvârșite asupra minorilor
în internet , în P.R. nr. 4/2006
Florea M., Giurcă C., Capacitatea civilă a persoanei fizice. Ocrotirea
persoanei în reglementarea noului Cod civil , în Revista de Științe Juridice nr.
1/2014
Imbrescu I., Imbrescu E., Discuții cu privire la recentele acte normative din
domeniul protecției și promovării drepturilor copilului , în Dreptul nr. 7/2005
63
Imbrescu I., Probleme teoretice și practice cu privire la calitatea procesuală
activă în sesi zarea instanței judecătorești pentru instituirea tutelei în
reglementarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor
copilului , în Dreptul nr. 10/2006
Lazăr E., Aspecte referitoare la punerea sub interdicție a bolnavului de
alienație mi ntală sau debilitate mintală , în R.R.D. nr. 3/1980
Perju P., Probleme de drept civil și procesual civil din practica secției civile a
Curții Supreme de Justiție , în Dreptul nr. 11/2001
Retca I., Contribuții la studiul procedurii interdicției, în Dreptul nr . 8/2000
Rogojanu O., Mandatul de incapacitate, Buletinul notarilor publici , nr. 3/2005
Zlătescu Moroianu, Drepturile copilului într -o societate democratică , în
Dreptul nr. 9/1990
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Institu ția juridi сă сivilă a οсrοtirii реrsοanеi fizi се nu еstе dеstinată οсrοtirii tutur οr [602239] (ID: 602239)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.