Instanțeletextuluinarativ-Ion,deLiviuRebreanu [619975]

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
3CUPRINS
ARGUMENT…………………………………………………………………………………………………………4
ParteaI…………………………………………………………………………………………………………………..6
Capitolul1AMonografia.Aspecteteoretice(definițiialetermenului,clasificări,
considerațiisociologice)…………………………………………………………………………………………..6
Capitolul2ARelațialiteratură-societate………………………………………………………………….8
Capitolul3ALiviuRebreanu-profilulspiritual.Crezulartistic…………………………………9
Capitolul4ARomanulcaspecieliterară…………………………………………………………………3
4A.1.Conceptulderoman,evoluțiaacestuia………………………………………………………..3
4A.2.Romanulînliteraturauniversală…………………………………………………………………5
Capitolul5ARomanulînliteraturaromânească.Perspectivădiacronică……………………10
Capitolul6AUniversulromanescrebrenian…………………………………………………………..18
6A.1.Prozascurtă-fundamentalromanelor………………………………………………………33
6A.2.Ruralitatea-spațiulfaceriilumiirebreniene………………………………………………37
6A.2.1-RomanulION……………………………………………………………………………..37
6A.2.2-RomanulRĂSCOALA…………………………………………………………………39
6A.3.Elementelemonografice-piloniiuniversuluirural……………………………………..42
B.ParteaaII-a………………………………………………………………………………………………………47
Capitolul1BReperemetodologiceînreceptareatextuluiliterarînliceu………………….47
1B.2.1.Receptareatextuluiliterarepic……………………………………………………………..49
1B.2.2.Stabilireadeobiective,formareadecompetențe………………………………………51
Capitolul2B-Metodedepredareînabordareatextuluiliterar…………………………………….54
2B.2.Metodedepredareaelementelornarativedintextulliterar………………………….55
2B.2.1Lectura…………………………………………………………………………………………..55
2B.2.2Conversațiaeuristică……………………………………………………………………….58
2B.2.3Braistorming…………………………………………………………………………………..59
2B.2.4.Evocare-Constituireasensului–Reflecție……………………………………….60
2B.2.5Învățareaprindescoperire………………………………………………………………..62
2B.2.6Joculderol…………………………………………………………………………………….64
CONCLUZII………………………………………………………………………………………………………..66
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………..67
ANEXE……………………………………………………………………………………………………………….70

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
4ARGUMENT
LiviuRebreanuaremerituldeaficonsideratunveritabildeschizătordedrumuriîn
ceeacepriveșteconceperearomanuluimodernînliteraturaromână.Spiritinovator,
deosebitdeimplicatșidedicatactivitățiiscriitoricești,romancierulseconstituieîntr-un
demiurgcarecreeazăuniversurinoi,oglindindtotușirealitateaimediatălui.
Lucrareametodico-științificăintitulată„ASPECTEALEPREDĂRII
ELEMENTELORMONOGRAFICEÎNROMANELECUTENTĂRURALĂIONși
RĂSCOALAALELUILIVIUREBREANU”încearcăsăsurprindăactivitatea
romancieruluiRebreanu,aplecatasupraelementelormonograficecareconturează
tablourilesocialecreionateînromanelesale,pedeoparte,precumșimanieradea
dezvoltaîndemersuldidacticstrartegiioptimedepredareaacestora.
Structuratăîndouăpărți,peoptcapitole,lucrareaevidențiază,înParteaI,viziunea
rebrenianăasupralumiișiasuprauniversuluietno-socio-culturalșilingvistic.Caracterul
inovatorallucrăriidefațăconstăînexploarareacoordonatelornarativeșiaelementelor
monograficecarestaulabazacreăriiuniversurilorficționalespecificeromanelor
rebreniene.
Capitolul1Aallucrăriiaducecâtevalămuriricuprivirelaconceptuldemonografie,
pornindchiardeladefinițiatermenului.Capitolul2Aprezintăconexiunilepecarele
stabileșteliteraturacusocietatea,aceastadinurmăconstituindu-seîntr-unnesecatizvorde
ideicaresetransformăînpoveștisubcondeiulmeșteșugitalscriitorului.Capitolul3A
evidențiazăprofilulspiritualșicrezulartisticalcelebruluiscriitortransilvănean,care,prin
operelesale,adăruitlectorilorsăiundramdinharulcreatorcucareafostînzestratde
Divinitate.Înacestcontext,descoperimcăopereleluiRebreanuîșitragsevadin
experiențelescriitoruluitrăiteîncopilărie,dinexperiențelemembrilorfamilieisale,ale
apropiațilorsaucunoscuților,experiențepecaretalentulscriitoricescalautoruluile
transformăînadevăratefeliideviață.Capitolul4Aaduceînfațacititoruluioprezentarea
specificuluiacesteiformulenarative-romanul-porninddelaconcept,continuândcu
evoluțiaacestuia,ajungândapoilaoprezentarepanoramicăaparcursuluiacesteispeciiîn
literaturauniversală.Capitolul5Acontureazăoperspectivădiacronicăaromanuluiîn
literaturaromână,abordândînceputurilesalefiravecares-auconstituittotușiînbazeale
creațiilorromaneștiulterioare,culminândcucreațiilerebrenienecareaudattonuloperelor
narativemoderneînliteraturaromână.Capitolul6A,maiamplu,prezintăuniversul

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
5romanescrebrenian,cutoatedimensiunilesale,cutemele,cufrământărileșicuizbândade
afireușitcreareaunorlumiparalelespațiuluipalpabil,atâtdeveridice,atâtdeplinede
vitalitate,atâtdeîncărcatederealism.EstecuprinsăaicișiprozascurtăaluiRebreanu,
recunoscându-i-semerituldeaconstituifundamentulviitoarelorscrieriample.Oatenție
deosebităaprimitruralitatea,spațiulfaceriilumiirebreniene,prinanalizacelordouă
operevizatedecătrelucrareadefață.ParteaIsefinalizeazăcuprezentareaelementelor
monografice,considerateafipiloniiuniversuluiruralrebrenian,constituindu-seîn
coordonatealespațiuluiruralității,aducătoaredeoriginalitateîndemersulscriitoricesc,
păstrătoaredetradiții,deobiceiuri,deesențănațională,despecificardelenesc/românesc.
Parteaadouaalucrăriiseconcentreazăasupramodalitățilordereceptareatextului
epicînciclulliceal.Capitolul1Bsurprindeanumiteperspectivedidacticeasupra
importanțeiînsușiriinoțiunilordeteorieliterară,învedereaadordăriitextuluinarativ,iar
Capitolul2Binventariazăoseriedemetodeutilizateîndemersuldidacticînscopul
abordăriitextuluiliterar.
Universulrebrenianoferăomultitudinedefațetealeexistențeiumane,cuprinsetoate
înromaneledeexcepțiecareauîmbogățitincontestabiltezaurulliterarromânescși
universal.Prinintegrareaînoperelesaleaelementelormonografice,romancierul
re-creeazăspațiulspiritualitățiiromânești,conturândastfelspecificulnostrunațional
inconfundabil.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
6ParteaI
Capitolul1A
Monografia.Aspecteteoretice(definițiialetermenului,
clasificări,considerațiisociologice)
Căutândsemnificațiatermenului„monografie”,descoperimcăDicționarulExplicativ
alLimbiiromâneoferănumaipuțindezecedefinițiialeacestuicuvânt.Unadintreaceste
definițiiseprezintăînfelulurmător:MONOGRAFÍE,monografii,s.f.Studiuștiințific
ampluasupraunuisubiectanumit,tratatdetaliatșicvasiexhaustiv.–Dinfr.monographie.1
Monografiilesunt,îngeneral,lucrărideomarecomplexitate,eleoperândcudateșicifre
cecuprindtoatesfereleviețiispiritualeșisocial-economicealeuneilocalitățisauarii
geograficemailargișialecomunitățilorlorumane.Caurmare,autoriilortrebuiesăfie
oamenicumultăîmplinireintelectuală,capabilicaanidezilesăsesupunăunuiregim
asprudestudiu,analizășisintezăadatelordocumentarecarepenetreazătrecutul,decenii,
secoleșichiarmilenii,aceastaînraportcuvechimeasubiectului.2Înceeaceprivește
trăsăturilecercetăriidetipmonografic,DimitrieGustifixeazășaptetrăsăturiale
observației3.Observațiatrebuiesăfie:-sincerășiobiectivă-exactă,pătrunzătoareși
completă-verificatășicontrolată-colectivă-informatășipregătită-intuitivă.Același
autor,discutândtemeiurileteoreticealecercetărilormonografice,adefinitsocietateacao
totalitateautonomă,motivatădevoințasocialăaunormanifestărieconomiceșispirituale
(constitutive),manifestărijuridiceșipolitice(regulative),condiționatedecadrul
cosmologicșibiologic(natural),respectivdecadrulistoricșipsihic(social).Monografia
trebuiesăcuprindă,așadar,pentruaficompletă,unstudiualtuturorcadrelor:-cadrul
cosmologic:cumeașezatsatul,cumedeterminatăviațaacestuiadeteritoriu(munți,ape
etc.),sesubteritoriu(zăcăminteetc.),șidesuprateritoriu(faună,climatetc.)-cadrul
biologic:studiulpopulației,alimentație,igienăetc.-cadrulistoric:trecutulsatului
-cadrulpsihic:conformismșiinovație,conflicteetc.șialmanifestărilorsociale:
-manifestărieconomice:producție,câștiguri,comerțetc.-manifestărispirituale:
religioase,artistice,morale,ideologice-manifestărijuridice:obiceiurijuridicelocale,
1https://dexonline.ro/definiție/monografia.
2https://ro.wikipedia.org/wiki/Monografie.
3Gusti,Dimitrie,Opere,vol.I,EdituraAcademiei,1968,p.68.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
7formedereglementareaconflictelor-manifestăripolitice:formedeorganizareși
administrare.Înaceeașimăsură,DimitrieGustiatrageatențiacăacestecadreși
manifestărisestudiazăurmărind:-unitățilesociale:familia,neamul,șezătoarea,cârciuma
etc.-relațiilesociale:relațiiîntrevecini,întresexeetc.-proceselesociale:procesede
orășenizaresaumodernizare-tendințeledeevoluțiesocială:dezvoltareetc.4Totînacest
context,într-oabordaresociologicăatemei,înlucrareasaTehnicamonografiei
sociologice(1934),HenriStahlprezintăetapele,regulileșirezultatelecercetării
monografice:-luareacontactuluicuinformatorii(localniciicaredețincelemaimulte
informații)-regulaneamesteculuiînfaptelesocialeșiaobservăriidirecte-înregistrarea
observației:descrierea,numărareașimăsurarea,înregistrareamecanică,schițașidesenul,
colecționareadeobiecte-studiulcomplexelordefapte-exemplificări.
„Monografiilesociologiceconstituieunprocedeuimportantprinfaptulcănefac
cunoscutemultedinmijloacelederăspândireaculturiițărănești.Princercetările
monograficesepotobservauneletradițiisauobiceiuricareîncăsemaipăstreazăpână
azi.Așadar,printr-omonografiesociologicăruralăcaretindelaosociologieasatului,a
civilizațieițărănești,sesatisfaceinteresulsocialfundamentalalvremiișiinteresulteoretic
șieternalștiinței”5.
4Idem,p.81
5Stahl,Henri,Tehnicamonografieisociologice,EdituraInstitutuluiSocialRomân,1934,p.168.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
8Capitolul2A
Relațialiteratură-societate
Rolulliteraturii,raportatlaexistențaumană,estelafeldeînsemnatprecumrolul
științei.Literaturareprezintăcunoaștereaumanălacelmaiînaltnivel,fiindsingura
capabilăsădezvolteuniversuriparalele,prinintermediulcăroraființaumanăpoate
experimentaoricefeldetrăire,oricefeldesentiment,oricetipdeatitudine,fărăsăsufere
consecințegrave,fărăsăparcurgăcăifărădeîntoarceresaufărăsăiadeciziiireversibile.
Prinintermediulliteraturii,ființaumanăestecapabilăsăiacontactcudiferiteleși
multiplelefațetealesocietății,săexplorezedomeniinecunoscutesausăsedelecteze.Prin
intermediulscrierilorlor,literațiidezvoltăostrânsălegăturăculectoriicreațiilorlor,
deoareceaceștiatransmitunmesaj,ungând,otrăiremaimultsaumaipuținîncărcatăde
emoție.Totodată,literaturaesteceacarepoatesărelevezedescopeririînvariidomenii,
scriitoriiputândficonsiderați,denenumărateori,precursoriiunordescopeririștiințifice,
datorităcuriozității,cercetăriiși,nuînultimulrând,bogateilorfantezii.Unbunexemplu
înacestsensarfiJulesVerne,care,cutalentulșiimaginațiasa,s-adoveditafinunumai
unscriitorremarcabil,cișiunautorcelebrualunordescopeririimportanteînmateriede
geografie.Cucâtmijloaceletehnicedecomunicareseperfecționează,cuatâtcrescșansele
caliteraturașiproduseleeisădevinămaicunoscuteînrândulpasionațilordegen.Înzilele
noastre,societateaarelaîndemânăomultitudinedemijloacedeaccesareabibliotecilor
virtualeprinintermediulgadgeturilordinceîncemaiperformante,acesteafacilitând
pătrundereaînuniversulinformațieisaualfantezieiscriitoricești.
Decelemaimulteori,așadar,literaturaseconstituieîntr-ooglindăfidelăarealității,
deșiuneorineestegreusăcredemcăceeaceregăsimîntr-ooperăficționalăarecapunct
depornireunfaptreal.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
9Capitolul3A
LiviuRebreanu-profilulspiritual.Crezulartistic
„Căciromanuleolumeîntreagă,delaDumnezeu
pânălaultimagânganie,olumespecială,cuviața
eiproprieșitotușiatâtdeapropiatădesufletul
generalomenesc,încâtoricinesăopoată
reconstituicufantezia…”
LiviuRebreanu
OpiniileluiRebreanuînceeacepriveșteliteraturasuntarhicunoscute.Scriitorulle-a
împărtășitadeseoricumaximăclaritate,iarcriticiiliterariși,maiapoicercetătorii,le-au
sintetizat,le-ausistematizatșile-auanalizatfărăapierdedinvedereesențialulacestor
considerente.ÎnsănuconcepțiileliterarealeluiRebreanuintereseazăacum,cisensulmai
profundșimaicuprinzătorpecarecelebrulromancierîlconferealiteraturiișicreatiei,în
genere.Căci,fărăniciundubiu,unartistcautășiuneorișigăseșteunsenscutotulpropriu
înactulinepuizabilalcreației.Înraportcuacestsens,careexprimăointuițieprofundăși
organicăși,totodată,opropensiuneinvincibilăaființeicreatoarespresingurafinalitate
careojustifică,ideileesteticenusuntdecâtunfeldeepifenomeneexplicative.În
Amalgam,LiviuRebreanuîșiexprimacrezulliterar:„operaliterarătrebuiesăcreezeviață,
săexprimepulsațiaviețiiadevărate,prinimagineapersonajelorvii,nufrumosul(falsul)
carerămânenumaionăscocireomenească,estețintaartei;arta,literaturaînsemneazăviața
adevărată.Creândoameniviicuviațăproprie,culumeproprie,scriitorulseapropiede
misteruleternității.Nufrumosul,onăscocireomenească,intereseazăînartă,cipulsația
vieții.Cândaireușitsăînchiziîncuvintecâtevaclipedeviațăadevărată,airealizato
operămaiprețioasădecâttoatefrazelefrumoasedinlume.Precumnașterea,iubireași
moarteaalcătuiescenigmelecelemailegatedeviațaomenească,totelepreocupamaimult
șipescriitorulcareîncearcăsăcreezeviața.Literaturarezultatădinasemeneapreocupări
nuvamulțumi,poate,nicipesuperestețiicesavureazănumairafinăriilestilisticesau
extravaganțelesentimentale,nicipeamatoriidepovestirigentiledesalon.Nicin-are
nevoie.Literaturatrăieșteprineașipentrueaînsăși.Durabilitateaeiatârnănumaide

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
10cantitateadeviațăveritabilăceocuprinde”6.Oasemeneaconcepțiedemiurgicăasupra
sensuluiliteraturiinuignorăînsăsegregațiainevitabilădintreartășirealitate.Operanu
îmbogățesteîntr-adevărdomeniulviețiirealeși,deaceea,nicinupoatefaceînfondvreo
concurențăstăriicivile,cumseconsideraadeseacuometaforăevidentexpresivă,darnu
maipuțineronată.Operacreeazăoaltărealitate,nudivergentăînraportcuceadintâi,dar
întotdeaunaesențialășisinteticăfațădeea.Esteputereaartei,pecareRebreanua
întrevăzut-o,deasmulgerealitățiiprimareaviețiiomeneșticotidieneadevărurileei
fundamentaleșidealeexprimaînformelecutotulpropriialeuneirealitățifictive,
similarăcumodelulei,darniciodatăconfundabilăcuel.„Acreaoameninuînseamnăa
copiadupănaturăindiviziexistenți.Unasemenearealismsauunasemeneanaturalisme
maipuținvaloroscaofotografieproastă.Creațialiterarănupoatefidecâtsinteză.Omul
pecareîlzugrăvesceuofiavândșitrebuiesăaibăasemănăricumiideoameni,lafelcum
aușiînviațătoțioamenii,dartrăiestenumaiprinceareunicșideosebitdetoțioamenii
dintoatevremurile.Unic,însă,enumaisufletul.Viațaeternizatăprinmișcărisufletești-
realism”7.Preocupărileartiștilormodernipentruproblemeleșiposibilitățilestiluluimerg
împreunăcuoanumeneglijareaviziuniigeneraleaexistențeișiaomului.Eevidentcă
tehnicismulnouluispiritartisticnuizbuteșteniciodatăsăelimineoanumităviziunea
artistuluiasupralumii,numaicănupoatefivorbadeoviziuneînînțelesuldeimagine
figurativășiconfigurativăarealitătii,cidoardeunarezultatăprindeducerișiprin
multipleanalizesemiotice.Dezideratulviziuniipropriu-ziseesteînacestfelabandonatîn
beneficiulvariațiunilorstilisticecarerăspunddesigurinstinctuluiartisticalabstractizării.
Judecatdinacesteperspectivealeunornecesarediscriminărideesteticașiteoriaartei,
Rebreanuconstituie,fărăîndoială,celmaicaracteristicreprezentantprintrescriitorii
româniaisensuluirealist,demiurgicalliteraturii,înopozițiepolarăireversibilăși
categoricăcuunanumesensalevoluțieimoderne.Literaturaexperiențeișiaautenticității
dindeceniulalpatruleanuedecâtosemnificativășigrăitoarerecrudescențăaaceleiași
obsesiipecareautorulluiIonaîntrupat-oîntr-ooperănemuritoare.Convingerealui
Rebreanuînsuperioritateaarteicreatoaredeviațăproprieînspiritulviețiirealearelabază
șiovocațieagenerozitățiiumane,aaceleiomeniidesprecares-avorbitdeatâteaoriîn
legăturăcuel.Artanuesteșinupoatefiunprodusaljoculuișialgratuității,eaexprimă
„onostalgieaeticului”:„Dacăpriveștiartadreptcreație,trebuiesă-iatribuișiovaloare
etică.Artacaușoarăjucăriearfitotatâtdeincomprehensibilăcașiviațasocotităfărărost.
6Rebreanu,Liviu,Amalgam,EdituraDacia,Cluj-Napoca,1943,p.342.
7Ibidem

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
11Artan-aremenireasămoralizezepeom,evident,darpoatesă-lfacăsăsebucurecaeom
șicătrăiește,șichiarsă-lfacăom”8.Deaiciobligațiașiresponsabilitateascriitoruluidea
acordacapacitățiisalecreatoareîntreagademnitateceisecuvine,deaicinecesitateadea
fișidearămânesincerpânălacapătînactulfundamentalalcreației:„Aicinupoate
încăpeafarsa.Artaecevapreaserioscasănepetrecemvremeacujongleriidebâlci.Casă
conținăelementulviabiltrebuiemaiîntâisăfiisincerfațădetineșiapoifațădeoperata.
Oricelipsădecredințăsevaoglindiîncuprinsulînfăptuiriitale”9.Lapestejumătatede
secoldelastingereadinviațăamareluiromancier,cuvintecaacesteanunisepar
inactuale.Căcidincolodevariațiileșicapriciileevoluțieimoderne,artașiliteraturamare
cuadevărat,adicăartașiliteraturaumanitătiinoastreceleimaiadâncișimairevelatoare,
continuă-înceamaiînsemnatăpartealor-săserevendiceșiazidinrealism,firește
dintr-unrealismsuperiorșirenovatcenuignorăniciodatăvalorileșimijloacele
contemporaneității.Rebreanunuestepentrunoinumaiunscriitordegeniuprintrealții,el
seconstituieîntr-unsimbolalvitalitățiișialsupremațieirealismuluimodem.
OperaluiLiviuRebreanuseintegreazăesteticiirealismuluiromânesc,concepție
afirmatăclarînMărturisirișiînCred,principalulsăutextprogramatic.Ideileșiintențiile
exprimateteoreticsevorregăsiconstantîncreațiaautorului.Romancierulîșistudiază
personajele,sedocumenteazăatent,acumuleazămaterialinformativdesprerăscoalele
țărănești,desprerăzboi,pentrucăunconceptesențialpentruviziuneasaliterarăestecelde
viață.Sedesprindeopțiuneapentruautentic,pentrufaptulcredibil,veridicși,maiales,
refuzulscrisuluifrumos,alornamentuluistilistic.Anticalofilconvins,Rebreanupreferă
expresiaexactă,mesajuldirect,înloculformulelorartisticecăutate.„Realismulsăudevine
astfelsinonimcuviațaînsăși,darșisintezăaaspectelorsemnificative,amarilorteme
(dragoste,moarte,pământ,război)transfigurateartistic.Genezaoperelorsalerevendicate
dinimpresiiafectivepersonale,dinamintirisaudinîncercărilesumaredinnuvele
demonstrează,înacestsens,drumulparcursdelamateriabrutălaoperadeartă,dela
prototiplapersonaj,delarealitatelaficțiune”10.Realismulobiectivalopereisalese
personalizeazăcunuanțanaturalistămodernășicuviziuneapsihologizantădeinfluența
dostoievskiană,într-oformulăliterarăadecvatăprozeideobservațiesocială,darșicelei
analitice.
8Idem,p.351
9Idem,p.355
10Săndulescu,Alexandru,IntroducereînoperaluiLiviuRebreanu,EdituraMinerva,București,1976p.
164.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
3Capitolul4A
Romanulcaspecieliterară
4A.1.Conceptulderoman,evoluțiaacestuia
Termenulprovinedinlimbafranceză-roman(atestatînFranțaîncepânddinadoua
jumătateasecoluluialXII-lea).
Definiție:Romanulestespecialiterarăaparținândgenuluiepic,înproză,cuacțiune
complexășidemareîntindere,desfășuratăpemaimulteplanuri,cupersonajenumeroase
șiintrigăcomplicată.Romanulesteoscriereepicăînproză,deschisămodificărilorde
structurășiîmbogățirilordeconținut.Definireatermenuluievolueazăodatăcuistoria
specieișiînraportcuepocașicudeziderateleesteticealefiecăruimomentcultural.
Ajunsastăzi,înmodincontestabil,celmaiabordattipdeprozăliterară,romanula
avutotraiectorieplinădesinuozități.Originealuiegreudeprecizat,amintindde
amploareanarativăaepopeii.AbialasfârșitulsecoluluialXIII-leadevineospecie
exclusivînproză.PânăînsecolulalXVIII-lea,afostconsideratpreponderentcao
literaturădedivertisment.
Fiecăreiperioadeîiestespecificunanumitgenderoman:înRenaștere,însecolulal
XVII-lea,regăsimromanulalegoric,picaresc/eroic-galant,psihologic,comic,realist.
SecolulalXVIII-leapromoveazăromanuldeaventuri,celsentimentalșipecelepistolar,
întimpcesecolulalXIX-leaestedominatdeprezențaromanuluirealist,
naturalist-(experimental),comportamentist,eseistic,parabolic,existențialist,precumșide
noul-roman(cumestecelfantastic).
Actualmente,romanulareunascendentasupracelorlaltespeciiepice.Într-operioadă
încaregranițeledintregenurișiopereliterareseestompează,romanulsedovedește
scriereacucelemaimaridisponibilități,cuceamaimaredeschiderecătresondarea
universuluiexistențialșicătreexperimentareaunortehnicinarative.
Caracteristici:
-romanulareostructurănarativăamplă;
-permitedesfășurareasubiectuluiînplanuriparalele;

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
4-combinănucleenarativedistincte;
-foloseșteunnumărmaredepersonaje,deosebitecapondereînansamblulepic;
-prezintădestinulunorpersonalitățibineindividualizatesaualunorgrupurideindivizi;
-cunoașteomarevarietatedeforme.
Clasificarearomanuluisepoatefacedupăcriteriifoartediverse,nereușindsăse
epuizezevarietateaformelorsale:
1.dupăsituareaîntimpaacțiunii:picaresc,eroic,istoric,contemporan,deanticipație;
2.dupăcadrulsocialsaugeografic:urban,rural,provincial,exotic;
3.dupăformadeorganizareepică:epistolar,jurnal,eseistic;
4.dupăamploareaepică:roman-frescă,saga,romanciclic,roman-fluviu;
5.dupăcurentulliterar:romantic,realist,naturalist;
6.dupăceeacereprezintăînraportcurealitatea:alegoric,fantastic,realist,experimental,
parabolic,existențialist;
7.dupărespectareacronologieievenimentelornarate:tradițional,modern;
8.dupătehnicanarativă:detipbalzacian,stendhalian,tolstoian,proustian,gidian,
avangardist,postmodernist;
9.dupăprocesulnarativdominant:psihologic,sentimental-galant,comportamentist.
Romanulînliteraturalumii:
MigueldeCervantes-DonQuijote
DoamnadelaFayette-PrincipesadeClèves
AlainRenéLesage-GilBlas
HenryFielding-TomJones
JohannWolfgangvonGoethe-SuferințeletânăruluiWerther
Stendhal-Roșușinegru
HonorédeBalzac-Comediaumană(cicluderomane)
CharlesDickens-ViațaluiDavidCopperfield
GustaveFlaubert-DoamnaBovary
FiodorMihailoviciDostoevski-Crimășipedeapsă;FrațiiKaramazov
LevNicolaeviciTolstoi-Războișipace;AnnaKarenina
EmileZola-Germinal
MarcelProust-Încăutareatimpuluipierdut
AndréGide-Falsificatoriidebani
ThomasMann-Muntelevrăjit

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
5FranzKafka-Procesul
JamesJoyce-Ulysses
AlbertCamus-Ciuma
GabrielGarciaMarquez-Unveacdesingurătate
Romanulromânesc:
DimitrieBolintineanu-Manoil;Elena
NicolaeFilimon-Ciocoiivechișinoi
DuiliuZamfirescu-CiclulComăneștenilor
IoanSlavici-Mara
LiviuRebreanu-Ion
HortensiaPapadat-Bengescu-CiclulHallipilor
CamilPetrescu-Ultimanoaptededragoste,întâianoaptederăzboi;PatulluiProcust
MihailSadoveanu-NeamulȘoimăreștilor;Baltagul;FrațiiJderi;ZodiaCanceruluisau
VremeaDucăi-Vodă
GeorgeCălinescu-EnigmaOtiliei;BietulIoanide;ScrinulNegru
MarinPreda-Moromeții;Celmaiiubitdintrepământeni
PetreDumitriu-Cronicădefamilie
EugenBarbu-Groapa;Principele
DumitruRaduPopescu-Vânătoarearegală
NicolaeBreban-Animalebolnave
AugustinBuzura-Orgolii;Vocilenopții
GeorgeBălăiță-Lumeaîndouăzile
MirceaNedelciu-Zmeuradecâmpie
DumitruȚepeneag-HotelEuropa
4A.2.Romanulînliteraturauniversală
ComplexitateaviețiisocialeșispiritualeasecoluluialXX-lea,precumșievoluția
tehnicilorscriitoricești-prozăcetindesădevinăuninstrumenttotmaiperfecționatde
expresieliterarăatâtarealitățiloristorice,sociale,individuale,câtșiadomeniilor
invizibilului(viațapsihicăînliteraturadeanaliză,lumileîncăneexploratedinliteratura

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
6științifico-fantastică)suntregăsiteplenarînopereledinzodiaromanului.Epicademai
micidimensiuni(schița,nuvela,povestirea)sedezvoltăînspecialpedirecțiileobservației
sociale,asimboliculuișiafantasticului.LaînceputulsecoluluialXX-lea,nuvelelelui
ThomasMannîmbinăobservațiaoamenilorcuestetismuldinperspectivaunuiideal
neoclasic.Influențastiluluiziaristic,sobru,direct,concisseexercităasupraprozei,
ilustratădeErnestHemingway.ÎnpreajmaPrimuluiRăzboiMondial,FranzKafkaaduce
ocontribuțieesențialălaimpunereapovestirilorcucaracterparabolicșiexprimând
absurdulexistențeiîntr-olumemărginitășiopresivăprincreații,precumVerdictul,
Metamorfozaetc.Nuvelafantastică,avândrădăciniînromantism,seîmbogățeșteîn
secolulalXX-lea,aprofundândlaturafilosoficășidesubstratmitic,datorităunorscriitori
precum:VasileVoiculescu,MirceaEliadeșiGabrielGarciaMarquez.Oformulăoriginală,
defantasticlivresc,cultivăprozatorulargentinianJorgeLuisBorges.Asistăm,de
asemenea,laproliferareapovestirilorșiaromanelorștiințifico-fantastice.Darniciuna
dintrespeciileprozeinucunoaștesuccesul,răspândireașidiversificarearomanului,
secolulalXX-leafiindnumitpebunădreptate„secolulromanului”.Astfel,evoluția
romanuluisecaracterizeazăprintr-ounitatedialecticăîntrecontinuitateșidiscontinuitate,
întretradițieșiinovație.Aparoperecarecontinuătradițiaprozeiobiective,alemarilor
construcțiiepicedinveaculprecedent,ampleromanefrescăprezentândoîntreagă
societatelaunmomentdatsaude-alungulanilorprinprismagenerațiilorsuccesiveale
aceleiașifamilii(ThomasMann-CasaBuddenbrook,JohnGalsworthy-ForsyteSagași
Ocomediemodernă,RogerMartinduGard-FamiliaThibault,WladyslawReymont-
Țăranii,LiviuRebreanu-Răscoala),oriurmărindprocesuldeformareauneipersonaltăți,
caînbildungsromanulpecareîlrealizeazăRomainRollandprinJeanChristophe.În
literaturaromână,GeorgeCălinescuseîntoarceprogramaticlatradițiileromanului
balzacianscriindEnigmaOtiliei.Naturalismulestecontinuatînromanelescriitorului
maghiarMoriczZsigmond,iarprozatorulamericanJohnSteinbeckîmbinăelementele
naturalisteculirismulspreaprezentaviațadezmoșteniților(Pășunileraiului,Fructele
mâniei,LaestedeEden).Literaturarusăaadoptatcupredilecțietipulderomanvast,
epopeic,adecvatnecesitățiideaexprimaprofundeleșiteribileletransformăridinviațași
conștiințaoamenilorprodusedeevenimenteleMariiRevoluțiidinOctombrie.Pelinia
marilortradițiialeliteraturiiruse,aucreatsplendidecicluriromaneștiscriitoricaA.
TolstoișiBorisPasternac(DoctorJivago).ÎnsecolulalXX-leaaparromanecare
inoveazăformulelespeciei,fieprindeplasareaunoraccente,fieprinmodificăride

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
7structură.Dacăoperelecitatemaisuscontribuielalărgireaperspectiveiromaneștiprin
extindereainvestigațieiasupraunormediidiverse,altecreațiioaprofundeazăîn
direcțiaexplorăriizoneloradâncialepsihiculuișiadesprinderiiunorsensurifilozofice
privinddestinuluman.AvândînDostoievskiungenialprecursorșibeneficiindde
cuceririlepsihologieimoderne,înspecialpeorientareaeipsihanalitică,romanuldepășește
analizaraționaluluișiseadânceșteîncercetareasubconștientului.Pentruaexprima
amesteculcomplexdegânduri,senzații,percepții,impulsurisubconștientecare
caracterizeazăpsihiculuman,scriitoricaJamesJoyce(înUlysses)sauWilliam
Faulkner(înZgomotulșifuria)utilizeazăprocedeulmonologuluiinterior,bazatpe
principiisimilareaceloraaledicteuluiautomatcultivatdesuprarealiști.Romanulsecolului
alXX-leaafostprofundmarcatdeexperiențaproustiană,deautoanalizaminuțioasăși
pătrunzătoaredinÎncăutareatimpuluipierdut,sensibilălastărilecelemaivagișila
modificărileaproapeimperceptibilealesenzațiilor,subordonatăînsăunorprincipiide
riguroasăconstrucțiearomanului.Larafinareamodalitățilordeanalizăpsihologicăau
contribuitșiromaneleVirginieiWoolf(Valurile,Sprefar).ProzaanaliticăaluiFrançois
Mauriacmanifestăpreocuparepentruproblematicamorală(Noduldevipere,Thérèse
Desqueyroux).Preocupareapentruproblematicafilozoficăacondițieiumanesemanifestă
înromanecuunpronunțatcaractersimbolic,parabolic,aflatesubsemnulexistenței
absurde,încareindvidulestesfărâmatdemecanismeleunuiuniversinuman(FranzKafka
-Procesul,Castelul),îșiconsumăviațaînașteptareaunuievenimentdecisiv(carenuse
întâmplă)(DinoBuzzatti-Deșertultătarilor),origăseștesensulviețiiînacțiuneși
solidaritateaoamenilor(ErnestHemingway-Bătrânulșimarea,Pentrucinebatclopotele,
Adioarme;AndreMalraux-Condițiaumană,AlbertCamus-Ciuma).Alteromane
utilizeazăalegoriașiparabolaspreaprotestaîmpotrivadictaturii(ErnstJunger-Pe
falezeledemarmură;GabrielGarciaMarquez-Toamnapatriarhului),orisprea
întruchipaunidealdepersonalitateumană(HermanHesse-Joculcumărgeleledesticlă).
Seproducmutațiișipeplanulformeiromanului,lanivelulelementelorsaleesențiale.
Astfel,subinfluențapsihanalizei,aexistențialismuluișiacreațieidostoievskiene,
personajulîșipierdecoerențapecareoaveaînromanultradițional,încetândsămaifieun
tipsauuncaracter,pentruaevoluaîntimpsauasemodificaînfuncțiedeunghiuldincare
esteprivit,caînromaneleluiMarcelProust,JamesJoycesauHortensiaPapadat-Bengescu.
Asistămastelladislocareanarațiunii,carenumaiurmăreștetotdeaunaevenimenteleîn
succesiunealorlogică,cileschimbăordineaînfuncțiedeasociațiilepecareleface

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
8personajul-precumînUlyssesdeJ.JoycesauÎncăutareatimpuluipierdutdeMarcel
Proust.Perspectivanaratoruluinumaiesteaceeaacreatoruluiatotștiutor,situatdeasupra
evenimentelor,ciselimiteazălafaptelecucareelvinedirectîncontact.Aceastăsituație
trebuiepusăînlegăturăcutrecereanarațiuniidelapersoanaatreialapersoanaîntâișicu
integrareanaratoruluiîncelerelatate(Încăutareatimpuluipierdut),ceeacecontribuiela
implicareamaiprofundăacititoruluiînuniversulromanului.Pentruasporiimpresiade
autenticitate,romanciericaAndréGide(Falsificatoriidebani),ThomasMann(Doctor
Faustus),CamilPetrescu(PatulluiProcust)recurglaprocedeulintroduceriiînoperăa
unordocumente,scrisorisaujurnaleintime.Sesugereazăînacestmodșirelativitatea
punctelordevedere,carealterneazășiînromanerealizateprinaltemodalități,cumsunt
aceleaaleluiJoyceșiFaulkner.Întâlnimaceeașirelativitateapunctelordevedereînnoul
romanfrancez:TreptedeM.ButorșiÎnlabirintdeAlainRobbe-Grillet-
reiauprezentareaaceleiașirealitățidinperspectivemultiple.Încadrulacesteiorientări,
NathalieSarrauteinoveazăromanulpsihologicprininvestigareazoneidintreinconștientși
conștient(Portretulunuinecunoscut,Fructeledeaur,Întreviațășimoarte).Întendințasa
decuprinderetotalăarealității,romanulsecoluluialXX-learecurgelainterferențaîntre
genuri,deschizându-sepătrunderiiunorelementepoetice(MarcelProust-Încăutarea
timpuluipierdut,GabrielGarciaMarquez-Unveacdesingurătate)sauîmbinândliricul,
epiculșidramaticul(J.Joyce-Ulysses),comiculșitragicul(W.Faulkner-Cătunul).De
asemenea,romanulpreiamodalitățispecificealtorarte:muzica,alecăreiinfluențeatâtde
specificesuntvizibileînstructuraoperelorluiThomasMann-MuntelevrăjitșiDoctor
Faustus,saucinematografia,acăreitehnicăserecunoaște(pentruînceputuri)încreațialui
JohnDosPassos-Paralela42.Timpuldevinesubiectdemeditațiepentruoimportantă
categoriederomancieri(M.Proust,Th.Mann,G.G.Marquez),caredauproblemei
interpretărioriginale,bazatepeopozițiadintretimpobiectiv(exterior)șitimp
subiectiv(duratătrăită),peunraportîntrespațiușitimpceaminteșteteoriarelativitățiia
luiA.Einsteinoripeideeasimultaneitățiiunormomentesuccesiveșiarepetabilității
evenimentelor.Reluândtradițiialeromanuluiromantic,anumițiromancieriaisecoluluial
XX-leacuprindîncreațialormiticulșifantasticul,pecareleîmbinăcurealul,așacumse
întâmplă,deexemplu,înoperaluiG.G.Marquez(Unveacdesinguătate)sauM.
Bulgakov(MaestrulșiMargareta).Aceastăpreocuparesedezvoltăpealtecoordonateîn
romaneleștiințifico-fantastice,înopereleunorscriitoricaHerbertGeorgeWells,Isaac
Asimov,FrankHerbertetc.Spiritulironic(caracteristicpentruunelecreațiialeluiThomas

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
9MannsaupentruOmulfărăînsușirideRobertMusil)seîntâlneșteînromanulacestui
secolcuspiritulparodic.Înacestsens,darînmodalitățidiferite,UlyssesdeJ.Joycedăo
replicăpestetimpluiDonQuijote,capodoperaluiCervantes.Prinpersonalitățilecareîl
ilustrează,prinînnoirileprofundepecareleaduce,prindiversitateaformulelorpecarele
propune,romanulsecoluluialXX-leareprezintăunmomentdeodeosebităimportanțăîn
evoluțialiteraturiiuniversale.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
10Capitolul5A
Romanulînliteraturaromânească.Perspectivădiacronică
RomanulromânescaapărutînadouajumătateasecoluluialXIX-lea,deși,într-o
accepțielargă,cedepășeștesferaspeciei,operaIstoriaieroglificăaluiDimitrieCantemir
arputeaficonsideratădreptprimulromandefacturăalegorică,fiindpublicatîn1705.
Romanulromânescadebutatsubinfluențaromantismului(MihailKogălniceanu,Tainele
inimei,1855;DimitrieBolintineanu,Manoil,1855șiElena,1862,AlexandruVlahuță,
Dan)șiarealismului(NicolaeFilimon,Ciocoiivechișinoi,1863).PrinDuiliu
Zamfirescu,CiclulComăneștenilor(1898-1910)șiIoanSlavici,Mara(1906),romanul
nostruevolueazăspreconstrucțianarativăpedeplinindividualizatăestetic.
Înperioadainterbelică,romanulautohtonajungelavaloareapecareodobândiserăla
noialtespeciiliterareșisesincronizeazăvaloricșicaformulădecreațiecuoperele
româneștieuropeneșiuniversale(LiviuRebreanu,HortensiaPapadat-Bengescu,Camil
Petrescu).GenerațialuiMirceaEliade,AntonHolban,MihailSebastianopteazăpentruo
literaturăatrăirilorautentice,notateîntr-unstilconfesivdejurnalliterar.Dupăcelde-al
DoileaRăzboiMondialșiînultimeledeceniiseafirmăromancieridecertăvaloare:Marin
Preda,EugenBarbu.D.R.Popescu,SorinTitel,NicolaeBreban,AugustinBuzura,Fănuș
Neagu,MirceaHoriaSimionescu,PetruDumitriușialții.Datorităaparițieitârziiaspeciei
lanoi,abialasfârșitulsecoluluiXIX-lea,potfiîntâlnitesporadicopiniinotabiledespre
roman(TituMaiorescu,DuiliuZamfirescu,ConstantinMille,NicolaeIorga).În1919,în
studiulCreațieșianaliză,GarabetIbrăileanudisociazătipulderomanșivehiculează
personajeșiîntâmplăriobiectivatederomanulcarepuneaccentulpeanalizacauzelor
psihicealereacțiilorumane.EugenLovinescu(Istorialiteraturiiromânecontemporane)
facedisociereaîntre,,subiect"(rural)și,,obiect"(urban),atribuinddezvoltarealentăa
romanuluiromânescpreponderenței,,subiectului"asupra,,obiectului",adicăa,,ruralului"
asupraurbanului.CamilPetrescu,înNouastructurășioperaluiMarcelProust,din1935,
pledeazăpentrurenunțarealaprocedeeleclasicealerealismului,deschizândcalea
experimentelortehnice,necesareliteraturiideanalizăpsihologică.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
11PânălaLiviuRebreanu,precursoriiromanuluimodernsuntNicolaeFilimoncu
Ciocoiivechișinoi,IonSlavici,IonCreangă,IonAgârbiceanu,BarbuȘt.Delavrancea,
DuiliuZamfirescu,MihailSadoveanu(pânăla1820).
AparițialuiLiviuRebreanuesteanticipatăprintemeledesprinsedinviațasatuluila
Slavici,Creangă,DuiliuZamfirescu,prinuniversulcitadinînCiocoiivechișinoi,prin
tipulavaruluisauarivistuluilaSlaviciînoperaMoaracunoroc,reprezentatdeGhiță,la
DelavranceaînHagiTudose,reprezentatdeHagișilaNicolaeFilimonînCiocoiivechiși
noireprezentatdeDinuPăturică.Maiesteanticipatprintipuldemagoguluiprezentla
NicolaeFilimonîn,darșiînschițeleluiCaragialeșiprinboieruldeneamDinuMurguleț
dinViațalațarășiTănaseScatiu.ȚăranulasupritesteprezentatînromanulÎnvremuride
bejenie,Arendașulromân,Socoteală,intelectualulînArhangheliișiînBuduleaTaichiiși
adolescentullaCreangăînAmintiridincopilărie,laSlavicireprezentațiprinTricășiHuțu,
laLiviuRebreanuprinTituHerdelea.
Esteanticipatșiprinformulaartistică,prinviziuneamonograficăasuprasatuluila
Creangă,prezentăapoilaRebreanuînIonșiRăscoala,prinanalizasocialălaCaragialeîn
1907dinprimăvarăpânăîntoamnă.CaracterizareaprinfizionomielaNicolaeFilimon
prinDinuPăturicălaRebreanuestecontinuatăprincaracterizareaprinstărifiziologice.
MaiesteanticipatșiprintitlulsugestivalcapitolelordinCiocoiivechișinoi.
Principaleleelementealemodernitățiisunt:mediulcitadin,personajulintelectual,
analizapsihologică,introspecția-sondareaproprieiconștiințe,retrospectivaprinmemoria
afectivă,abolireacronologiei,monologulinterior,perspectivismul,suprapunereadevoci,
subconștientulalăturideplanulraționalșiafectiv,elementeeseistice.
Aniiinterbelicisecaracterizeazăînliteraturaromânăprintr-oremarcabilădezvoltarea
romanuluicareînscurttimpatingenivelulvaloriceuropean.Romanulromânescîși
lărgeștetematica,elcuprinzândmediisocialediferiteșiproblematicimaibogateșimai
complexe.Unandereferințăpentruromanulromânesceste1920,cândapareIonallui
LiviuRebreanu.PânălaaparițiaacestuiromanauapărutșialteromanecumsuntCiocoii
vechișinoialuiNicolaeFilimon,CiclulComăneșteniloraluiDuliuZamfirescu,Marade
IonSlavicișiNeamulșoimăreștilordeMihailSadoveanu.Ionesteînsăprimulroman
românesccomparabilcucapodopereleuniversaleprinimpresiacopleșitoaredeviațape
careodegajă.
ÎnromanulinterbelicsecontinuăinspirațiaruralăprinopereleluiSadoveanuși
aleluiRebreanu,darpetreptevaloricesuperioareșicumodalitățispecifice.Acumapar

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
12romanelecitadineîncarecadruldedesfășurareaacțiuniiesteorașulmodern.Așaavem
creațiileluiCamilPetrescu,GeorgeCălinescu,HontensiaPapadat-Bengescu.Legatde
mediulcitadinsedezvoltășiproblemaintelectualuluistrălucitilustratăderomanelelui
CamilPetrescu.Înperioadainterbelicăseintensificădezbaterilecucaracterteoreticîn
legăturăcuromanul.AstfelGarabetIbrăileanuînstudiulCreațieșianalizăconstată
existentaadouăprincipaletipurideroman:romanuldecreații,careprezintăpersonajele,
îndeosebi,princomportamentullorșiromanuldeanalizăcareesteinteresatdeviața
interioară,depsihic.Înperioadainterbelică,romancieriiexperimenteazătehnicimultiple
aleromanuluimodern.Astfelavemtendințaderevenirelamodeleletradiționaleprecum
celbalzacianpecareGeorgeCălinescuîlfoloseșteînEnigmaOtiliei.Elconsideraabsolut
necesarădezvoltarearomanuluiromânescpeliniastudiuluicaracterului.
Careprezentantdeseamăalprozeiinterbelice,LiviuRebreanuesteconsiderat
întemeietoralromanuluiromânescobiectivprinpublicarearomanuluiIon,datapublicării
fiindconsideratăodatăistorică„înprocesuldeobiectivarealiteraturiinoastreepice”11.
PrinIon,Rebreanudeschidecalearomanuluiromânescmodern,dândocapodoperăîn
manierarealismuluidurafirmatînliteraturauniversalăprinromaneleluiBalzac,Stendhal
sauZola.RomanulIonesteomonografieasatuluiromandinTransilvaniadelaînceputul
secoluluialXX-leaîncentrulcăruiastăimagineațăranuluiromâncareluptăpentru
pământ.Conflictulromanuluiestegeneratdeluptaaprigăpentrupământ.Într-olumeîn
carecondițiaomuluiestestabilităînfuncțiedepământulpecare-lposedă,estefiresc
faptulcamândrialuiIonsă-lducăsprepatimadevoratoarepentrupământ.Soluțialui
RebreanuesteaceeacăIonsevacăsătoricuofatăbogată,Ana,deșinuoiubeste,Florica
sevacăsătoricuGeorgepentrucăarepământ,iarLaura,fiicaînvățătoruluiHerdeleaîlva
luapePinteanudindragoste,cipentrucănucerezestre.
Rebreanuesteprimulnostrumareromancieralstiheisociale,darșialcelei
psihologicereprezentatădePădureaspânzuraților,primulromandeanalizapsihologică,
obiectivșirealistdinliteraturaromână.Temaromanuluioconstituieevocarearealistăși
obiectivăaPrimuluiRăzboiMondial,încareaccentulcadepecondițiatragicăa
intelectualuluiardeleancareestesilitsăluptesubsteagstrăinîmpotrivapropriuluineam.
Pădureaspânzurațiloreste„monografiaincertitudiniichinuitoare”12.Romanularedouă
planuridistincte,careevolueazăparalel,darseintercondiționează,unulaltragediei
11Lovinescu,Eugen,Istorialiteraturiiromânecontemporane,EdituraMinerva,București,1975,p.376.
12Călinescu,George,Istorialiteraturiiromânedelaoriginipânăînprezent,EdituraMinerva,
București,1982,p.638.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
13războiului,altulaldrameipsihologiceapersonajului.Atmosferadezolantăapeisajuluide
toamnămohorâtă,cucerrece,încarecâmpiaesteneagră,arboriisuntdesfrunziți,iar
ploaia,vântul,întunericul,cimitirul,precumșisârmaghimpatăconstituiemanifestăriale
naturiiaflateînconcordanțăcustărilesufleteștialepersonajelor.ApostolBologa,
protagonistulromanului,camembrualCurțiiMarțiale,afăcutpartedincompletulde
judecatăcarel-acondamnatlamoarteprinspâzurarepesublocotenentulcehSvoboda,
pentrucăîncercasesătreacăfrontullainamic.Convinscăși-afăcutdatoriafațădestat,
ApostolBologasupravegheazăcuseveritateexecuția,careisepareunactdedreaptă
justiție.Momentulcrucialcarevaaveaputerniceinfluențeînconștiințaerouluișicareva
declanșaconflictulpsihologicalpersonajuluiesteprivireaobsedantăaochilorluiSvoboda,
„simțilimpedecumflacăradinochiicondamnatuluiiseprelingeaîninimăcaoimputare
dureroasă…ochiiomuluiosânditparcăîlfascineazăcuprivirealordisprețuitoarede
moarteșiînfrumusețatădeodragosteuriașă”13.Esteacumoprimămanifestareacrizeide
conștiință,care,treptat,vadominaminteașisufetulluiApostolBologa.
Întreagasaființăestedominatădeaspirațiasprelibertateșiconștiințaapartenenței
etnice.Deaceea,cândaflăcăregimentulsăutreceînArdeal,încearcăsăobținăaprobarea
deanuparticipalaacesteluptecesevorpurtaîmpotrivaneamuluiromânesc,însănici
dupăcevadistrugereflectorulrusesc,generalulsăunuvaaccepta.Încercândsădezerteze,
esterănitșiseîntorcelaParvaîncovalescență.VarupelogodnacuMartapentruca,
revenitpefrontsăseîndrăgostescădeIlona,fiicagroparuluiVidor,decareeragăzduit.
Dupăceestepusînsituațiadeacondamnalamoarte12români,Bologadezerteazădin
noufiindprinsdecelmaivigilentdușmnanalsău,locotenentulungurVarga;refuzăcu
încăpățânaresăfieapăratșiestecondamnatlamoarteprinspânzurare.ApostolBologa
moarecaunerou,întruchipândputereadescrificiupentrucauzanobilăaneamuluisău,
pentrulibertateșiiubiredeadevăr,„cuochiiînsetațideluminarăsăritului”,cuprivirile
îndreptate„sprestrălucireacerească”.
LiviuRebreanucreeazăromanulromânescmodern,pecândMihailSadoveanu
desăvârșeșteromanultradiționalist.Sadoveanu,„ȘtefancelMarealliteraturiiromâne”14,
cumi-aspusGeorgeCălinescu,areooperamonumentalăacăreimărețieconstăîn
densitateaepicășigrandoareacompozițională,surprinzândtreisecoledeistorie
zbuciumată,capodoperaacestuigencreatorconstituindu-lromanulFrațiiJderi,care
evocăepocadeglorieaMoldoveiînsecolulalXV-lea.Temaprezintăistoriaacestuitărâm
13Rebreanu,Liviu,Pădureaspânzuraților,EdituraEduard,Constanța,2017,p.138.
14Călinescu,George,op.cit.,p.483.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
14întimpulluiStefancelMare,construităcaoamplăcronicăaviețiisocialedinperioadade
maturitateadomniei,epocadeînflorireațării,deprogresșilibertatenațională.Acțiunea
aredouăplanuri:unulistoric,ilustrândevenimentelepoliticeșimilitarealeepocii,șiunul
social,avândîncentrufamiliaJderilorșidevotamentul„oamenilorMarieiSale”.Romanul
secompunedintreivolume,fiecarepurtânduntitlusemnificativpentruesențasubiectului.
Timpulîncaresepetrecîntâmplările,fapteledinîntreagaprozăsadoveniană,esteun
timpmitic,untimpalcredințelorstrămoșești,într-olumearhaică,primitivă,foarte
puterniclegatădenaturaînconjurătoare,untimpcaresemăsoarădupăsemnelevremii,
dupăsuperstiții,dupălegistrămoșeștinescrise,darpăstratecusfințeniedegenerațiiși
transmisecucredințăurmașilor,Baltagulfiindunadevărat„poemalnaturiișialsufletului
omuluisimplu,oMiorițaîndimensiunimari”.Scrisînnumai17zile,esteconsiderat
supremasintezăsadoveniană.Romanulilustreazălumeaarhaicăasatuluiromânesc,
sufletulțăranuluimoldoveancapăstrătoraltradițiilorșialspecificuluinațional,cuunmod
propriudeagândi,asimțișiareacționaînfațaprovocărilorcrucialealevieții.Operaeste
structuratăevidențiindu-sedouăcomponente:unasimbolică-miticășicealaltă
epică-realistă,careinterfereazăpeparcursulîntreguluiroman.
Ariatematicăaromanuluiinterbelicselărgeștesubstanțial,dupăceRebreanu
fundamentasestilulobiectiv,romanul-frescăprinIon,întemeindu-seromanuldeevocare
istoricăprinMihailSadoveanu,trecânddinlumeasatului,înceaaorașului.Formeleepice
tradiționalecoexistăcutehniciartisticemoderne(MarcelProust);seabordeazășise
afirmăromanuldeanalizăpsihologicălaCamilPetrescusauHortensiaPapadat-Bengescu,
romanulevoluândastfeldelaformulaobiectivăspreceasubiectivistă.
Primulautorremarcabildeprozăsubiectivă,promotorîndramaturgiealconflictelorde
idei,eseistpercutant,gânditormodernesteCamilPetrescu.Autenticitateaesteesența
nouluiîncreațialiterarăaautorului.Înscriindu-seînmodernismullovinescianalepocii,
alecăruinoidirecțiiîșipropuneausincronizarealiteraturiiromâneculiteraturaeuropeană,
CamilPetrescusevainspiradinmediulcitadinșivacreaeroulintelectuallucid,analitcși
intorspectiv.TemaromanuluiUltimanoaptededragoste,întâianoaptederăzboi
surprindedramaintelectualuluilucid,însetatdeabsolutulsentimentuluideiubire,dominat
deincertitudini,caresesalveazăprinconștientizareauneidramemaiputernice,aceeaa
omeniriicetrăieștetragismulunuirăzboiabsurd,văzutcaiminențăamorții.Romanuleste
alcătuitdindouăcărțiaparentdistincte.Primacartecuprindemonografiaanaliticăa
sentimentuluigeloziei,caelementpsihicdominantînviațasufleteascăaluiȘtefan

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
15Gheorghidiu.Nuesteoanalizădepsihologiegenerală,cianalizasentimentuluitrăitde
personajîncondițiidate,celealeuneisocietățicuprinsedefebraafacerilorprilejuitede
pregătireaintrăriiînrăzboișideparticiparealarăzboi.Adouacarteestepropriu-zis
jurnaluldecampaniealautoruluiîmprumutaterouluidinroman.Integrareaacestuijurnal
înromani-aschimbatcaracteruldenotărizilnice,documentare,iarartascriitoruluii-adat
autenticitateauneiexperiențedramatice,încareerouladobânditînțelesurileprofundeale
viețiișisoluțiilejustealechinurilordinconștiințaluistăpânitădegelozie.Celedouăcărți
seîmbinăîntr-ounitatedecompozițiedelargăviziunestructurală;elesuntdouăpărțicare
sealăturăcronologic,suduralornuesteojuxtapunere,ciosudurăorganicăîncare
problemaprimeipărțiserezolvăprinexperiențadinadouacarte,cauntriumfmoralal
personajuluiprincipal.Dacăprimacarteesteoficțiune,deoareceprozatorulnuera
căsătoritșinicinutrăiseodramadeiubirepânălascrierearomanului,carteaadouaeste
însăoexperiențătrăită,scriitorulfiindofițeralarmateiromâne,întimpulPrimuluiRăzboi
Mondial.IdeealiterarăesteadoptatădeCamilPetrescudelascriitorulfrancezMarcel
Proust.OapropierevizibilăesteșiîntreeroiiluiStendhalșiailuiCamilPetrescu,în
specialînînzestrarealorcuenergie,forțăinterioarășiloialitate.Laambiiscriitori,eroii
sfârșesctragic,fiindînvinșidepropriapasiune,depropriulideal.Însăpersonajelelui
CamilPetrescudobândescenergiiuriaședeclanșatedepasiunidevoratoare,fiind
impresionanteprincapacitatealordetrăiidei.
EnigmaOtiliei(1938),constituieorevenirelaformulaobiectivăderoman,lametoda
balzaciană.RomanulluiGeorgeCălinescudevineastfelunulpolemic,replicăliterarăla
cultivareaasiduăînepocăaformuleiproustiene,darșioilustrareaconcepțieisaledespre
curenteliterare.Unprim-planalromanuluiprezintăceledouăfamilii-
Giurgiuveanu-MărculescușiTulea.Mobilulprincipalaltuturoracțiunilorcarese
desfășoarăestemoștenirea,esteaverealuiCostacheGiurgiuveanu,pecareovânează
clanulTulea.AltplanalromanuluiprezintădestinultânăruluiFelixSima,rămasorfan,
venitsăstudiezemedicinaînBucureștișidornicdeafacecarieră,caretrăieșteprima
experiențăerotică.Aceastaconstituiefondulliricalromanului:iubirearomantică,
adolescentinăaluiFelixpentruOtilia,pecareocunoscusedoardincorespondența
întreținută.Otiliaesteunpersonajtipicdefeminitateenigmaticăpentrutoatepersonajele
romanului.Amesteculteribilelorcopilării,alplăcerilordeaalergadesculțăpriniarbăcu
seriozitateașirațiunearececucarejudecășiexplicăimposibilitateamariajuluidintreeași
Felixnedumireșteșifascinează.Esteînțelegătoareșiplinădetactîncomportamentulei

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
16fațădemoșCostache,dar,aparent,imunălarăutățilecelordinclanulTulea.Această
„enigmăaOtiliei”senaștemaialesînmintealuiFelix,carenupoategăsiexplicații
plauzibilepentrucomportamentulfetei,cerămânepânălasfârșitulromanuluio
tulburătoareîntruchipareanaturiicontradictoriiasufletuluifeminin.Îndrăgostittotalde
Otilia,Pascalopoloadmirășioînțelege,darnicielnupoatedescifraînprofunzime
reacțiileșigândurilefetei,confirmându-iluiFelixînfinalulromanului:„Afostofată
delicioasă,darciudată.Pentrumineeoenigmă”.RomanulEnignaOtilieiîntrunește
spiritulclasicbalzacian,cuelementedefacturăromanticășicutrăsăturiputerniceale
romanuluimodern,realistșiobiectivprinintrospecțiașiluciditateaanalizieipsihologicea
personajelor,dincaresedesprindpsihologiiderutante(Otilia),degradăripsihiceca
alienarea,senilitatea(Simion),consecințeleeredității,constituindu-seîntr-ocreație
fundamentalăaliteraturiiromâne.
Perioadainterbelicăaromanuluiromânesceounadeefervescențăspirituală
nemaiîntâlnităînculturanoastră.Viațaculturalăcunoașteînfăptuiristrălucite,multedin
elecuecoumondial(numecaIorga,Enescu,Brâncusitrecdehotarelețării),darșide
degradăridezolanteînaniifascismului.Niciodatăliteraturaromânăn-aavutîntr-osingură
perioadăatâțiareprezentanțiiluștri(Sadoveanu,Arghezi,Rebreanu,Blaga,Hortensia
Papadat-Bengescu,GeorgeCălinescu,CamilPetresc),niciodatăn-atrăitșiomaiaprinsă
dispozițielacontestareavalorilor.Tabloulactivitățiiscriitoriceștiprezintă,prinurmare,o
puternicăvarietateșiomarecomplexitate,realizându-sedintr-oțesăturădeasădelumini
efervescenteșiumbreputernice.
Perioadapostbelicăaduceînfațacriticiiliterareșialectorilorpasionațideacestgen
romanecaresuntputernicmarcatedecontextulsocio-politic.Primiianiai„obsedantului
deceniu”proletcultistînregistreazăproducțiiilizibileastăzi,compromise,respectând
temeleșiconvențiileepicealemomentului,peliniadogmaticărealist-socială,sub
presiuneauneicenzuritotalitare.
Romanul„Moromeții”deMarinPreda(1955),primaizbândăagenuluiîndeceniulal
VI-lea,careanunțășiunaldoileavolum,deschideseriaoperelorvaloroasealeuneiîntregi
generațiideromancieri,afirmateînperioada1960-1980:NicolaeBreban,FănușNeagu,
AlexandruIvasiuc,AugustinBuzura,D.R.Popescu,GeorgeBălăiță,ConstantinȚoiuș.a.
CriticulEugenSimionrealizează,înlucrareaScriitoriromânideazi,volumulI,o
tipologiearomanuluiacestordouădecenii,careilustreazăfenomenuldecontinuitatecu
modernismulșicuformeleromanuluiinterbelic:realismulpsihologic,prozadeanaliză,

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
17eseulromanesc,romanulpitorescșibaroc,realismulartistic-romanulmitic,proza
fantasticășicomedialimbajului.
Prozadedupă1980stăsubsemnulpostmodernismului,curentliterarcareacunoscuto
puternicăautohtonizareprinreprezentanțiiGenerației`80,careaparepefonduluneiacute
crizeaadevăruluișicaremanifestăostentativrefuzulcompromisului,alminciuniipolitice
șialcanonuluiculturalimpusdeideologiașipropagandacomunistă.Careprezentanți,în
aceastăperioadăseremarcăMirceaCărtărescu,GheorgheCrăciun,MirceaNedelciu,
NicolaeIliescu,CristianTeodorescu,IoanGroșan.Dupăanul2000,alăturideMircea
Cărtărescu,celmaisemnificativscriitoralultimelordouădecenii,îșifacloctineri
prozatoriprecumFilipFlorian,IonManolescu,RăzvanRădulescu,aceștiaaducândun
sufluepicnou.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
18Capitolul6A
Universulromanescrebrenian
LiviuRebreanuesteunscriitormonumental.Elaparținefamilieidescriitori
ardelenicaracterizațiprinnaționalism,mesianismșicaractermoralizator.Literaturape
careoabordeazăseraporteazătotușilaTolstoiprinviziuneapanoramică,laDostoievski
prinsuferințacurolpurificatorșiîntoarcereaîncredință,laZolaprinelementenaturaliste,
instinctivitateșielementeobsesive,laReymontprindescriereaviețiițărănimii,laThomas
Mannprinromanuleseistic,laProustprinmemoriainvoluntară.Rebreanucreeazăcu
măiestriaunuidemiurgostructurăarhitectonicăsferoidală,ostructurăsimetricăși
antiteticăaunuiuniverspecareîlînzestreazăcuviață,cuoameni,cudestine,cuaspirații,
cusatifacțiișicruntedezamăgiriînacelașitimp.ÎnoperaluiRebreanuîntâlnimmaimulte
planuri:individual,colectiv,istoric,social,etic,filozofic,afectiv,terestru,celest,auditiv,
etc.Încreațiilesale,regăsimmaimultecategoriidepersonaje,stilulsăuesteobiectiv,
aspru,antiliric,anticalofil,sobru.Temelemajorerebrenienesunt:războiul,viațalațară,
iubirea,răscoala.
Încadrulevoluțieiromanuluiromânesc,sepoatevorbide„momentulRebreanu”.
Prozatorulcontinuășiadânceștecercetareasocietățiiromânești,întradițialuiNicolae
Filimon,DuiliuZamfirescu,IoanSlavicișiMihailSadoveanu,printr-ovastădocumentare
șicompoziție,printr-unstudiuatentdeanalizăpsihologică.Elarecontingențăînfiecare,
darsediferențiazădeeiînchipradical.DeSlavicișideSadoveanuîlapropieorientarea
predilectăcătrelumeasatului,deDuiliuZamfirescusurprindereascenelordemasă.
Neaflămînfațaunuiscriitorobiectiv,careuimeșteprinputereadeaprezenta
viațaîncomplexitateaeisocialășipsihologică.Rebreanu,avândoconștiințămai
frământată,rămânelaromanul-frescăsocială,palpitânddedramatism.Înaceastădirecțiea
vastelorconstrucțiiepice,cucaracterobiectiv,șiînorientarearomanuluipsihologicpe
făgașrealiststăprincipalacontribuțiealuiRebreanu,carefacedinelcreatorulromanului
modernînliteraturaromână.Peaceastăbazăsesitueazășiloculluieminentîntre
romancieriieuropeniaiproblematiciițărăneștișiaicazurilordeconștiință.
FormuladeromanpecareoadoptăLiviuRebreanuestemodernă:earezultăîn
primulrând,dinschimbareaperspectiveideinvestigațieromânească.Diferităedoar
metoda,căciromanul,șiîncazulluiRebreanu,rămâneînactualitateavieții.Acestaînsăo

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
19interpreteazăobiectiv,caproblemă,fărăintențiimoralizatoaresausentimentalism.În
aceastăperspectivălargăcapătămotivațiedramacăsnicieidinromanulIon,răscoaladin
romanulcuacelașinume,încercareadeevadaredinromanulPădureaspânzuraților,ori
crimadinromanulCiuleandra.
PrimulînordinecronologicăesteromanulIon,apărutîn1920,careschimbă
cursulistorieiromanuluiromânesc,scoțându-ldincrizaîndelungiisaleașezări.Ionesteun
romanalstructurilorsocialețărănești:intelectualitateasatului,îndisputapentruautoritate,
estereprezentatădepreotulBelciug,șiîmpovăratafamilieaînvățătoruluiHerdelea;
țărănimeaînstărită,prinVasileBaciușiGeorge,ceasăracă,prinfamiliaGlanetașului.
Romanul,conceputastfel,extindeviziuneaepicăîntoatestraturilesocietățiiromânești,
prindiversitateacotidianului,prinacumularedeîntâmplăriîndreptatesprefiresculvieții.
Înacestfiresc,alvieții,seconstituieoîntreagălume,omultitudinedepersonaje,puternic
individualizate.Determinarealorestesocială;conduitaînsă,particulară,diferențiază
structurisocial-umane,potrivitcurosturileintimealefiecăruipersonaj.Procesulcreatoral
romanuluiafostîndelungșiconstăînsudareaîntr-oviziuneunitarăatreiexperiențede
viațătrăită(sărutatulpământuluiîntâlnitășilaeroulButeaudinromanulLaterreallui
EmileZola;pățaniafeteibogatedelațarăRodovica-Rușinea;convorbireacuunfecior
delațarădeznădăjduitcăn-arepământ).EroulprincipalesteIoncare-șisacrificăiubirea
pentruaintraprincăsătorieînposesiapământului,daracestanu-iaducefericire.Cele
douăvolumeGlasulpământuluișiGlasuliubiriireunescîntr-ostructurăarhitectonică
specificăluiLiviuRebreanuvastafrescăasocietățiiromâneștidelaînceputulsecoluluial
XX-lea.
RomanulluiLiviuRebreanuestemodernșisubaspectulsondajuluipsihologic.
Destinulfiecăruipersonajdevineastfeloproblemădepsihologieumană,determinatănu
numaidefactorisociali,cișideimpulsurialeființeicerăbufnescînîmprejurări,uneori
pătimașefieînromanulIon,fieînromanulRăscoala(MelinteHeruvim,LeonteOrbișor,
SerafimMogoș,babaIoana,TrifonGuju,MarinStan)alteori,răscolindconștiințeîn
derutăcaînromanulPădureaspânzuraților(Svoboda,ApostolBologa).Obiectiv,în
desfășurarealuiepică,defrescăsocială,romanulluiRebreanuesteșianaliticprin
motivareapsihologicăafaptuluiuman.PrinRebreanuromanulromânescseîndreaptă
astfelcătreprozadeanalizăpsihologicăremarcabilăînromaneleulterioarealeluiCamil
Petrescu,CezarPetrescu,HortensiaPapadat-Bengescu.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
20PrimulromanconstituitînacestsensestePădureaspânzuraților,publicatîn
1922.Ideeafundamentalăaromanului,ilustratăprindestinultragicalluiApostolBologa,
susținutartisticdedestinulasemănătoralluiSvobodașialcelorlalțispânzurați,este
condamnarearăzboiuluiimperialist.Rebreanuvedelimpedecaracterulluiodiosși-l
realizeazăartisticfărăemfază,lăsându-lsăsedesprindăcuforțăelementarădinrealitățile
zugrăvite.Prinmodalitățiledeanalizăpsihologicășiurmărireapasionatăafeluluicumo
construcțieabstractă,raționalistă,detipulideiidatorieifațădestatulhabsburgic,se
destramăînciocnireacusentimentulmoralcrescutdintemeiurilecelemaiadânciale
ființeiomenești,dinraporturileeiefective,romanulapropiepeRebreanudeDostoevski.
RomanulluiRebreanusedistingeșiprinarhitecturaluicomplexă,numaipuțin
modernă(douăpărți,câte6capitoleînfiecareparte,titluriantonime,acelașiaspectla
începutșisfârșit).EroiiluiRebreanuseintegrează,cuantecedentelelorbiograficeîn
conjuncturaevenimentelor,cuconfigurațialorpsihică.Istorialorsedesfășoarătreptat,se
descoperăprogresivînangrenajulsocialcomplexîncaresuntsurprinși,îndialectica
relațiilorsociale,desfășurateepisodic,înplanurinarative,cestrăbatdiferitemediideviață
șiseinterferează.Epicul,sinteticînînlănțuireaepisoadelorșisimetricînconstrucția
întregului,capătăreliefprinsituațiișicaractereopuse,imagineadeansambluseîntregește
monograficprindiversificareadetaliilor,mereuînsăînaceeașiproblemă,cadrude
dezbatereșidocumentdeepocă.Ținutasobrăanaratorului,conciziuneastilului,claritatea
șiprecizianotațieisuntatributecareseintegreazăorganicînviziunearealistăa
scriitorului.
AparițialuiLiviuRebreanuînliteraturăînseamnăunmomentderăspântie.
Analizândacestmoment,TudorVianuconsiderăcă„rolulsămănătoriștiloreraîncheiat,
iarDelavrancea,DuiliuZamfirescușiBrătescu-Voineștiîșidăduserămăsuralor…numai
Sadoveanucontinuăsăcreascădinfundamenteleașezatemaidinainte”15.
Reprezentândepiculpur,LiviuRebreanumarcheazăonouăfazăarealismului
românesc:„Niciodatărealismulromânesc,înaintealuiRebreanu,nuînfiripaseoviziunea
viețiimaisumbră,înfruntândcumaimultcurajurâtulșidezgustătorul,întocmaicaîn
varietateamainouăarealismuluieuropean,crudulnaturalismfrancezșirus”16.Eugen
LovinescuvorbeștederealismuldurdinoperaluiRebreanu,deoriginalitateamarilorsale
construcțiiepice,deobiectivareaprozei.
15Vianu,Tudor,Artaprozatorilorromâni,volumulalII-lea,EditurapentruLiteratură,1965,p.323.
16Ibidem

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
21RomanulluiRebreanufortificăintuițiileromanuluidinsecolulalXIX-lea,restabilind
legăturacutradițiareprezentatădeNicolaeFilimonșiDuiliuZamfirescu,darșicuproza
luiIoanSlavici.AsemenealuiNicolaeFilimon,creatorulprimuluiromanrealist,detip
balzacian(Ciocoiivechișinoi),Rebreanuașazăîncentrulromanuluisăuunerouvoluntar,
produssimbolicaluneianumiterealitățisocial-istorice,dar,înplus,îiconferă
monumentalitate.
Asimilânddateleromâneștitradiționale,Rebreanucreeazădiferitetipurideroman,de
laromanulsocial,cuvirtuțimonografice(Ion)șidetipepopee(Răscoala)pânăla
romanuldeanalizăpsihologică(Pădureaspânzuraților,Ciuleandra).Potrivitviziuniisale
realiste(“pentrumineartaînseamnăcreațiedeoamenișideviață”),Rebreanudăsens
multitudiniidefapte,carepulseazălacelemaiînaltecotedeexpresivitate.
Originalitateașimodernitatearomanuluisăuestesusținutășidevocațiaconstructivăa
scriitorului,comparabilăcuaceeaamarilorcreatorideformuleepice.Ctitorulromanului
românescmodernmodeleazăcumigalăfiecarestructurăaîntreguluiansamblu
arhitectonic.Încompozițiacărțilorsale,Rebreanupuneaccentpesimetriaansamblului.
Autorulînsușimărturiseștecă„încursulelaborăriiamcăutatsărealizezîmpărțirea
fiecăruicapitolînmicidiviziuni,carecuprindcâteoscenă,câteunmoment.Toateacestea
apoiautrebuitînnodateînanumefelcasăsepoatăîntoarceîncuprinsulacțiunilor
principale.Acțiunileprincipalelasfârșitterbuiausăseunească,săserotunjească,săofere
imagineauneilumiundeînceputulseconfundăcusfârșitul”17.Semnificativeînacestsens
suntpaginiledeînceputșidesfârșitalefiecăruiroman,încaremetaforadrumului(Ion)și
aceeaaspânzurătorii(Pădureaspânzuraților)circumscriudrameiumane.Planurile
paralele,așezateuneoriîncontrast,gradațiaascendentăaepisoadelorșisuccesiunealorca
într-unscenariucinematograficconferăromanelorunitatestructuralășidimensiuni
epopeice.
Modalitățiledeplăsmuireapersonajelorsuntdiverse,făcândposibilăimpunerea
unorcaracterecomplexe,tipiceșiviabile.Prezentareaunorfapteșiîntâmplări,schița
biografică,părereaaltorpersonajesuntprocedeeartisticecețindetradițiaromânească.
SurprindeîncreațialuiRebreanuinteresulpentrusondajulpsihologicșipentrumonolog,
pentruanalizaatitudinilor,agesturilor,apriviriișitonuluipersonajelor(ApostolBologa,
IonsaupersonajulcolectivdinRăscoala).Personajerealisteșiclasice,înacelașitimp,
eroiiluiLiviuRebreanusuntcomparabilicutipuridinliteraturauniversală.
17Rebreanu,Liviu,Amalgam,EdituraDacia,Cluj-Napoca,1943,p.182.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
22„Satirico–socialînCiocoiiluiFilimon,sentimentalînîncercărileluiBolintineanu,
idilicșiarmoniosstilizat,printr-oconcepțiedeviațășideartă,înciclulluiDuiliu
Zamfirescu,eroicînpovestiriled-luiSadoveanu,subiectivșipsihologicînDanșiînmai
toateîncercăriledinultimultimp–adevăratulroman,realistprinmetodășiepicprin
amploareaplanului,sefixează,însfârșit,înIonald-luiRebreanu.Nueunic,desigur,nici
înaceastăprivință,darînîncetulprocesalliteraturiinoastresprecreațiaobiectivăestenu
numaiunpopas,cișiorealizaredefinitivă”18.
CeeaceimpresioneazăînprimulrândînromanulluiRebreanuesteevadareadin
cătușeleuneiformuleîngusteșiparticulare;eintențiadeaîmbrățișalargnunumaioclasă
socială,citoatestrateleromânilordinArdeal.Prinimportanțapunctuluideplecare,prin
metodașiprinrealizareaunuiplanatâtdevast,romanuld-luiRebreanuetolstoian,este
echivalentulnemuritoruluiRăzboișipace,procedândprinaceeașiadunareneistovităde
amănunte,prinaceeașirisipireaobservației,împinsăpânălaîmprăștiereaatenției,prin
aceeașivigoaredecreațieobiectivă,prinacelașihaosdeepisoadeordonatetotușiîn
tainicecorespondențe,prinimpresiadenelimitat.Ioneceamaiputernicăcreațieobiectivă
aliteraturiiromâneși,cumprocesulfirescalepiceiespreobiectivare,poatefipuspe
treaptaultimăascăriievolutive.
Romanrealist,cuevidentesemnealeclasicismuluișialenaturalismului,creațialui
Rebreanuseînscrieînformulamarilorconstrucțiiepice,„formularomanuluinaturalist,a
“Comedieiumane”,dar,maiales,formulaepiceitolstoiene:formulaciclicăazugrăviriinu
auneiporțiunideviațălimitatălaoanecdotă,ciaunuivastpanoucurgătordefapte
învălmășite…”19.
Porninddelatreiexperiențedeviață:unțărandinsatulPrislopsărutăpământuljilav
derouadimineții;pățaniauneifetebogate,Rodovica,amăgitădeunflăcăusărac,impresia
puternicăpecarei-alăsat-odiscuțiacuunflăcăudinvecini(IonPopalGlanetașului),
materializateartisticînnuveleleZestreașiRușinea,romanulIoncapătătreptatmari
dimensiuni,desfășurându-sepeparcursulaaproapezeceani.Celedouăpărțiale
romanului:GlasulpământuluișiGlasuliubirii,împărțiteîncapitolecutitluri
semnificativecompunundiscursepicunitar,încaresubansamblurilesețesîndouă
planuriprincipale.Seteadepământestemobilulîntregiiacțiuni.
Fiecarepersonajesteintrodusînromancuosumarăbiografie.Modulîncarese
comportăpersonajelesugereazăambianțasocială.Prozatorulordoneazădoarevenimentele,
18Lovinescu,Eugen,Istorialiteraturiiromânecontemporane,EdituraMinerva,București,1975,p.377
19Ibidem

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
23succesiunealor,îndouăacțiuni:unalegatădeIon,alta–defamiliaînvățătoruluiHerdelea.
Amândouăpornescșisesfârșescdinacelașiloc,dincurteaTudosiei,undesatulseaflă
adunat,caînfiecarezideduminică,lahoră.Dispuseînparalel,celedouăplanurinarative
seinterfereazășiapoisedesprind,înfuncțiedeecoulevenimentelorînviațasatului,el
hotărândcursulaltora,fiealuiIon,fieaînvățătoruluiHerdelea.
Nucleulnarativ,careseconstituiecamomentsemnificativîncadruldiscursuluiepic,
ilconstituietradiționalahorădeduminică.Într-untablouschițatînliniisobre,autorul
surprindegrupurilesociale,darșifigurileindividualecaracteristiceuneicomunitățisătești,
văzutăînîntreagaeistratificație.Aiciseîntâlnesc,într-unsistemdecomunicarespecific,
lumeațăranilorșiaceeaaintelectualilor.Lahorăsuntsesizatediferențeleîntrețăranii
bogațișiceisăraci.
Subiectulromanuluiestesimplu.IonalGlanetașului,țăransărac,îlsileștepeVasile
Baciusă-ideapământurile,prefăcându-secăoiubeștepeAna,fiicaacestuia.
Reprimându-șiglasuliubirii,IonsecăsătoreștecuAna,ascultândde“glasulpământului”.
Într-ungestdeadorare,Ionsărutățărâna.Proaspătîmbogățit,mândrucăseaflăprintre
fruntașiisatului,Ioncontinuăsă-șidisprețuiascăpărințiișisă-ifacăAneiviațaamară,de
nesuportat.ElesteautorulmoralalsinucideriiAnei.Dupămoarteacopiluluisău,Ion
încearcăsăseîntoarcălaFlorica,fatasăracă,darfrumoasă,adevărataluiiubire.Acumîn
sufletulluiseproduceorăsturnarespectaculoasă.Patimapentrupământsestingeși
izbucneșteceaadragostei.Cumaltădatăsezbătusesă-ismulgăluiVasileBaciu
pământurile,așanăzuiade-acumsăi-osmulgăluiGeorgepeFlorica:„–Săștiubinecă
facmoartedeomșitotameaaisăfii!”îideclarăel,fărășovăire.Deznodământuleste
tragic,căci,într-adevăr,moartedeoms-afăcut,darIonafostcelcareacăzutsub
lovituriledesapăaleluiGeorge.Acestavamergelaocnă,iarpământurileluiVasileBaciu
intrăînproprietateabisericii.
Învățătorul,dependentdeautoritățileungare,estesilitadeseasăseumilească,să
renunțelamultedinpreceptelesaledeviață,arborateuneoricuemfază.Așaseexplică
faptulcăpensionareasadinoficiuestedeclarată,cudezinvoltură,unactpentrumerite
deosebite;căsătoriaLaureicuGeorgePintea–osituațiedecompromis,acceptatămaiales
dinconsiderentemateriale–esteproclamatăcaunmarenorocpentruLaura,iar
înfrângerealuiTitu,înciocnireacuviața,estesocotităunadevăratsucces.
Antagonismelesocialedinlumeasatuluisuntaduseaiciînprim-plan.Satulnueste
oinsulăliniștită,ciocomunitatecuviicontradicții,atâtînlumeațărănească,câtșiîn

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
24aceeaaintelectualilor.Ionesteomonografieasatului,văzutdinperspectivăsocialăși
națională,darșidinpunctdevederespiritual.Elementetopografice,alăturideobiceiuriși
datinidelanaștere,nuntășiînmormântare,delasărbătorisaudelamuncă,dela
petrecereaduminicalălahorăsaulacârciumă,compununtablouautenticdeviață,de
realitatesocialăzugrăvităînscenecrude.
Împletindarmoniosnarațiuneacudialogul,monologulșidescrierea,Rebreanu
gradeazăefectelecumăiestrieincontestabilă.Narațiuneaestelaînceputlentă,pentruca
apoisăseprecipite,devenindfurtunoasă,încărcatădeunprofunddramatism.Tensiunea
discursuluiepic,discernământulanalitic,sobrietateașipreciziastiluluiconferă
ansambluluiunitateșimonumentalitate.RomanulIon–epopeeaspațiuluiromânescrural
–impresioneză„prinlărgimeaconcepțieișiprinvigoareaconstructivădeadunătorde
materialuripentrupiramidefaraonice,darmaialespentruaceaobiectivitatefundamentală,
careoscoatedinrândulliteraturiideluptă,înălțând-opetreaptauneicreațiifărăcauze
eficienteșifinalevizibile”20.
LiviuRebreanupuneînmișcareogaleriebogatădepersonaje.Întreacestea,Ion
evolueazăasemeneaeroilordintragediaantică,subsemneleuneifatalități.Înpsihologia
erouluiprincipalscriitorulaîntrebuințatsimplificareaarteiclasice,întrucâtIoneredus,în
realitate,launsingurinstinct,totașadupăcumeroiiluiMolièresecristalizeazăînjurul
uneisingurepasiuni.Opasiuneunicăeuncazrar,pecândartatrebuieturnatăîntiparele
multiplealevieții.Abaterenunumaidelageneralitate,singularizareaprejudiciazăși
interesuldramaticdeoarece,într-unsufletdominatdeosingurăpasiune,numaisuntcu
putințăciocnirile.ÎnsufletulluiIonexistăoluptăîntre“glasulpământului”și“glasul
iubirii”,darforțelesuntinegaleșinudominădecâtsuccesiv.LaînceputIonelipsit,deci,
deinteresuluneilupte:“glasulpământului”îlstăpâneșteșiînfațaluitotultace;numaila
urmăis-aadăugatși“glasuliubirii”.Prezentădelaînceput,dragosteapentruFlorica
stăvileștepuținșiîndezbaterisumaremarealuipasiunepentrupământșinuseafirmă,
năprasnică,decâtatuncicândis-apotolitseteadepământ.
CumIonesteexpresiaviolentăauneienergii,înlimiteleideațieiluiobscureșireduse,
euneroustendhalian,încarenumaiobiectuldorințeieschimbat,darîncordarea,
tenacitateașilipsaoricărorscrupulemoralerămânaceleași.FeciorulGlanetașuluirâvnește
ladelnițeleluiVasilecufoameadepământauneivechisărăcii;femeianuedecâto
treaptănecesarăunuialtscopsuprem,unobiectdeschimbînvedereastăpâniriibunurilor
20Idem,p.387.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
25pământești.Îndârjitdedisprețulcelorînstăriți,dupăbătaiacuGeorge,dupăînfruntareacu
VasileBaciudinbiserică,flăcăulînțelegecearedefăcut;unsingurlucruaredefăcut,
numaiocale.
„Maispreseară,cândrachiulîiamorțidetotsimțirea,selăudăcăn-aresăselasepână
nuvaluapeAnadenevastă,numaicasă-iarateelpopiică,dacă-ilaadicătelea,nu-ipasă
luidenimeniînlume”21.Altdrumcaresă-lscoatădinrușineșiumilințănuareînainteasa.
Adouaziîșizicecăaredreptatepreotul,nuecumintecevreasăfacă,elpeFloricao
iubește,dar,dupăaceea,îșiiaseama,șihotărâreadeatrecepesteoriceșialuadenevastă
peAnaluiVasileBaciuîlobsedeazăcuputeretotmaimare,căcifărăpământ,nuvaputea
vreodată,oricâtarfideharnic,săiasălaunliman,înrândcuoamenii.Vatrăifără
dragosteșicefeldeviațăvafiaceasta,decâtîntuneacată,receșineomenească?Darșice
feldedragostevafiaceeapetrecutăînumilință,terorizatăzicuzidegriji,derușineși
nedreptate?Elarenevoiedepământcasătrăiască,darpământulîlîmpiedicăcasătrăiască
cupatimășibucurie.Estedilemaîncarevatrebuisăsezbată.Îndemonstrațiaacestui
drumînchis,Rebreanuaexprimattoatăfrământareațăranuluiprinsînrețeauaunor
raporturideterminate,necesare.Izbucnireapasionalăcaredeschideromanul,cutoatecăse
manifestăînformelimitate,estefreneticomenescă,darîncaleaeiseridicăoputerenouă,
rece,sălbatică.Dinînfruntareaaceasta,fărăsoluție,Ionnuvaieșiviu.Indiscutabilcă
hotărâreaîndărătnicădea-șischimbasoarta,deasfidalipsadenoroc,esteșiunactde
revoltă,darunulprincare,fatal,seautomutileză.Nuegestcaresănufieînsemnatde
aceastăcontradicție.Iontrăieșteîntr-olumeîncaregestulposibil„frumos”,abandonarea
planuluidealuacanevastăpeAna,șiodatăcueapământurileluiVasileBaciu,nuare
nicioponderereală,n-areconsistență.ApărăsigândulcăsătorieicuAnaînseamnă,
practic,aînmulțipământurileluiGeorge.ArenunțalaAnanuînseamnăafaceungest
nobil,ciungestcaritabilfațădeGeorge,șia-idaacestuiatemeisă-lumilescășimaimult.
Darelnupoate,nuefăcutsăurmezesugestiileHristosuluidetinicheauitatdetoțiundeva
lamargineasatului.„Îiveneasăturbeze–motivezăscriitorul–gândindu-secă
pământurileluiVasileBaciuvorînmulțiaverealuiGeorge,iarelvarămânetotcalic,mai
răuchiardecâtoslugă”22.
Fărăpământ,“totcalic”,slugălaalții,ajutațideel,cade-unbinefăcătorabsurd,Ion
nuvaputeatrăialăturideFlorica,șifaptulcărespingeaceastăsoluție,numaiabstract
morală,nu-lface”scelerat”.Bucuriaomenească,voioșia,senzațiadelibertate,dinclipa
21Rebreanu,Liviu,Ion,EdituraEminescu,București,1980,p.70.
22Idem,p.143.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
26întâlniriicuFlorica,acesteasuntstăriîntrevăzute,însăcuneputințădepermanentizat.În
condițiireale,decarefireasaactivănupoatesănuținăseama,valorileacesteareprezintă
doarnădejdifugare,umbreleuneifericirineaderentelasituațiadată.Deajunssă-idispară
dinmintedatelerealitățiicuputerealorrece,metalicășiatâtdeconstrângătoareîncâtva
trebuisă-icedeze,deajunssăignoreoclipăexistențaluiGeorge,nevoiadepământ,
umilința,căcinumaicuprețulacesteiignorărisepoatedinnouapropiadeFlorica–și
bucuriaadevăratăîipătrunde„îninimă,mereuvieșistăpânitoare…”Numaischimbândîn
mintesauignorânddatelerealului,poatespune„deodată,cuglasrăgușit,cașicumomână
dușmanăis-arfiîncleștatînberegată:–Florico,ascultă,săștiicăteiaudenevastămăcar
de-arfiorice!…”23.Dartotulnudureazădecâtoclipă,întrucâtesteevidentcăscriitorul
n-avrutsăconceapă,înIonuneroucaresăignoredatelerealitățiișisăacționeze
împotrivaintereselorsale,aceeaceesterealșiplindevitalitatesocialăînființasa.Dacă
Ionarficedatînacestpunctpatimiisaleumane,înaintedeaintraînstăpânirea
pământului,existențasaînplanulficțiuniirealisteși-arfipierdutînsușireacapitalăa
organicității.Obiecțiaunorcritici,dupăcareIonesteunpersonajneconsecventrealizat,ar
fifostîndreptățitădacăel,conceputcaeroureprezentativ,arfiurmatdelaînceputglasul
inimii.
Încredințatcăaintratînrândulceloravuți,prinpământulsmulscuvicleniedela
VasileBaciu,„îșilipeștebuzelecuvoluptatedepământulud”24.Dintr-odată,sentimentul
eliberăriidesărăcieîidezlănțuieouriașăîncredereînsine,bazatăpesentimentulșipe
orgoliulforțeidecaredispune.Autorulconsemneazăsuccint,cuoremarcabilăcapacitate
deînțelegereainefabilului:„Satulînvale,departe,păreauncuibdepăsăriascunsîn
văgăunădefricauliului”25.GestulerouluiluiRebreanuafost,adesea,interpretatînmod
tendențios,s-avorbitdeo“misticăapământului”,deoînclinațiestrămoșeascăațăranului
românpentrupământ,defaptulcăIonarreprezenta,înfond,specificulnațional.
Asemeneatezenusuntîntemeiatepeocunoaștereprofundăarealitățiipsihologicea
țăranului.Înfond,Ionvreasădepășeascăpropria-icondiție,deinsumil,anonim,
desconsideratdebogătani,simțind,desigur,căarecapacitateas-ofacă,cănue„maiprost
caalții”,cumjudecăel.Eoreacțieademnitățiielementare.Laînceputtotulpareovagă
aspirație,orinumaiunvis.Dar,flăcăuchipeșșiisteț,cucerindinimauneifetedeombogat,
simtecăceeaceeranumainăzuințătimidădevineodorințădinceîncemaiaprigă,mai
23Idem,p.72.
24Idem,p.322.
25Idem,p.430.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
27obsedantă,maitiranică.Înfond,ambițiosdinfire,Ionvreasă-șiverificepropria-i
capacitate,maialescăintraseîntr-oaprigăcompetițiecuunfeciorbogat–astfelde
competițiiducândnuodată,înlumeasatului,lacrime.
Aicicompetițiaseducenupentrufată,căciAnaestelipsitădeoricefarmecfeminin,
cipentruaverealuiVasileBaciu.Ioncalcăînpicioareoricescrupulemorale,își
terorizeazăsoțiacuobrutalitatesălbatică.RefuzulluiVasileBaciutransformăpeIon
într-ofiară,deșiflăcăulnuprezintănicidecumantecedenteleunuisufletodios.Eraîn
manifestăriledecruzimealeluiIon,demențadeziluziei,darșisperanțasecretăcăviolența
fațădeAnavapuneînmișcaresentimentelepaternealesocrului,carearconstituiun
factordeconcesie.Când,însfârșit,obținepământurilefăgăduite,satisfacțiaîiera
amplificatădeenergiadepusă,unităcuîncleștareaaprigăși,nuodată,cudisperarea.
Prețuleramare,eraimens.Deaceea,izbândaisepăreaamețitoare,delirant,eroule,purși
simplu,depășitdeeveniment.Cucerireapământuluiisepareunmirajșideaicigestul
sărutuluibrazdei.Gestulnuarenimicinoportun,estepregătitprintr-omulțimede
antecedente,elnuaparedinsenin.Ionesteoputernicăindividualitateșioriceexcese
criticeprivitoarelatipicitateaomuluisuntdelaînceputvulnerabile.Nupământulînsineîl
interesapeIon,cifaptulcăprinelîșivaatingescopuldeaintraînrânduloamenilorde
vază.PeGhițădinMoaracunorocîlintereseazăcașipeMara,banii.Încondițiilelor,Ion
arfiaspirat,desigur,spreagonisireadebani.
Odatăeliberatdeluptaînvedereaatingeriiscopului,eroulrevinelafondulinițial,
ispititde„glasuliubirii”.El,nualtcineva,exprimăurmătoarele:„Cefolosdepământuri,
dacăcineți-epelumemaidragnu-ialtău”26.Obsedatnumaideglasulpământului,Ionar
deveniunpersonajunilateral,satanic,unmonstru.“Glasuliubirii”nu-l“înnobilează”ci-l
completează.Chiardacăparteaadouaacărțiinuarevivacitateaprimei,eaconstituieo
ilustrarearealismuluiluiRebreanu,tocmaiprincomplexitatea,prinadevărulpersonajului.
ÎnviziunealuiPompiliuMarcea,„umanizarealuiIonpriniubirenuesteforțată,
nepregătită.JudecânddupăpersistențasentimentuluipentruFlorica,Ionesteunîndrăgostit
profund,fiindcapabildecontemplațiegratuită,nealteratădeelementeexterioare,cumar
fiaverea.Aproapecăavemconvingereacăodiseeaobțineriipământuluiesteunfapt
trecător,permanentăfiindstatorniciasentimentelorfațădeFlorica.SimțimparcălaIon
sentimentulculpabilitățiipentruoaspirațieinfracțională,seteadepământ.Înaltăepocă,
26Idem,p.226.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
28favorabilăintegritățiișipersonalitățiiumane,IonalGlanetașuluiarfidevenitexemplual
uneiumanitățisuperioare”.
LadoianidupăIon,romansocialîncaremișunăoîntregălume,Rebreanunedăîn
Pădureaspânzuraților,unromanpsihologic,unuldincelemaiputerniceromane
psihologicecunoscute,încaretotinteresulneesteabsorbitdetribulațiilesufleteștiale
unuisingurerou,Bologa.Problemaceși-opuneRebreanuede-oîndrăznealăpuțin
cunoscutăși,deaceea,atâtdeoriginalăînlumearomanului.Pădureaspânzurațilorse
constituie„într-omonografieaincertitudiniichinuitoare”27,cuml-adefinitG.Călinescu.
proiectândconflictulsocialdinexteriorînviațainterioară,înlumeaconștiințeiumane,
autoruldevine„unanalistalstărilordeconștiință,alînvălmășelilordegândurial
obsesiilortiranice”28.
Pădureaspânzurațiloreocartehalucinantă.SuperioarăluiIoncavioiciunede
analiză,îiesteinferioarăcasănătate.Eaesterezultatuluneipsihoze.Printr-aceastase
aseamănăculiteraturarusă,care,înmareaeimajoritate,arecaracteristicaaceastaa
misticismuluibolnăvicios.Darestecudesăvârșirealtcevadecâtaceastăliteratură.„Cu
obiectivitatea-iolimpică,Rebreanu,șiînacestroman,izbuteștesăatingămaximumde
efect.Astfelcă,nepunândnimicliricînoperasa,elapareîntr-însacaminteasănătoasăa
unuidoctorgenial,caredisecăadâncurilesufletuluiomenesclaluminamăritoareaunei
maladiisufleteșt”,considerăcriticulMihailDragomirescu29.
PrimulcapitoldinPădureaspânzurațilorpovesteștemoarteaprinspânzurătoarea
locotenentuluicehSvoboda,iarultimulpeaceeaaluiApostolBologa.Întreceledouă
evenimenterelatate,sedesfășoară,cuologicăriguroasă,procesuldeconștiințăalunuiom
traversatdecelemaigravecontradicții.Eleeraualeuneiîntregicategoriideintelectuali
silițisăparticipelaîncleștareaabsurdăarăzboiului.DramaluiApostolBologadevinecu
atâtmaiapăsătoarecucâteroulvafipuspânălaurmăînsituațiadealuptapefrontul
românesc.Fiecarecapitoldincelepatrupărțialeromanuluireprezintăcâteotreaptăa
analizeipsihologice,întreprinsăprinînfățișareacomportamentuluipersonajului,totul
ținândademonstracăviațașifaptelesuntîntotdeaunamaitaridecâtlegileși
regulamentelepecarelefacoamenii.Tactulromancieruluiconstă,maiînaintedeorice,în
a-șialegecapersonajunomobișnuit,nuînsășters,neinteresant.Prototipulerachiar
fratelesăumaitânăr,EmilRebreanu,careîncercasesătreacăfrontullaromâniși,
27Călinescu,George,Istorialiteraturiiromânedelaoriginipânăînprezent.EdițiaaII-arevăzutăși
adăugită,EdițieșiprefațădeAl.Piru,EdituraMinerva,București,1982,p.650.
28Vianu,Tudor,op.cit.,p.326.
29Dragomirescu,Mihail,Delamisticismlaraționalism,București,Tipografiileromâneunite,1925,p.412.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
29neizbutindfuseseprinsșicondamnatlamoarteprinspânzurătoare.Rebreanucomplică
însă,întrucâtva,biografiaerouluisău.ApostolBologaestefiulunuiavocatmemorandist,
luptătorînfocatpentrucauzaromânilorardeleni.Amintireatatăluiîlobsedează;copilul
primeștedinparteamameioeducațiereligioasă,aproapemistică,atenuatăabiaprin
studiilefilozoficepecarelefacelaUniversitate.Altminteritânărulsearatăafiuncaracter
îndeajunsdeșovăitor,ușuratecchiar,atuncicândîlvedemînrolându-sevoluntarînarmată
șiplecândpefrontdintr-unimpulsdemoment,contrariatdefaptulcălogodnicasa,Marta,
privisecuadmirațielaunofițerdehusari.Pefrontîșifacedatoria,secomportăcaun
viteazși,pusînsituațiadeafacepartedincompletuldejudecatăalocotenentuluiSvoboda,
îlcondamnăcuinimaîmpăcată.Cutoateacestea,faptulestedenaturăa-lrăscoliîn
adâncurileconștiinței:„Conștiințameaeîmpăcată…Șinumaidecât,calaporuncă,îi
răsărirăînminteargumentele,cuzecile,îmbulzindu-sesă-lîncredințezecăSvobodaafost
vinovat,aîncercatsădezertezeșică,prinurmare,el,caredinîntâmplarel-ajudecatșil-a
osândit,n-aresă-șiimputenimic…Totuși,pecândascultaînsufletdovezileliniștitoare,în
tavanulcugrinzinegreseiviră,întâicaniștesclipirifărărost,apoitotmailămurit,ochii
omuluidesubștreangcuprivireamândră,tulburătoarecaochemare,înalcăreifoc
straniuvaluriledeargumentesetopeauneputincioase”30.
Deaiciîncolo,ApostolBologatrăieșteoadevăratăderută,devinetotmaiiriscibilîn
convorbirilecucamaraziișisecomportădinceîncemaicontradictoriu.Gânduldezertării
îlpreocupătreptat,insădepunereînaplicareaunuiplanbinechibzuitnupoatefivorba.
Continuăafiunofițerconștiincios,primeștelaudelegeneraluluiKarg,nufărăînsăa-l
înfruntaîncâtevarânduri,desfacelogodnacuMarta,deoareceavăzut-oîncompaniaunui
ofițermaghiar;însăeliubeșteadâncpeIlona,ofatăsimplă,ounguroaică,fiicagroparului
Vidor.Numaicândgeneralulîlnumeștedinnouîntrejurațiicaretrebuiausăcondamnepe
dezertori,deastădatăpefrontulromânesc,Apostolîncearcăsătreacăliniile.Acționează
însăcafărăsine,maimultîntr-unfeldetransă,ceeaceușurezăprinderealuidecătre
locotenentulVarga,judecareașicondamnarealamoarte.
Daroricâtdeconvingătoarearfitoateacestedateînlegăturăcuviațașifireaeroului,
elenuarfipututintraîntrehotareleartei,fărăaceasecretă,uimitoareștiințăaprozatorului,
deapunetotulsubsemnuldurateiînficțiune.Dinacestpunctdevedere,simetriași
echilibrulîncompoziție,altfelspus:ritmulșiatmosferaauoimportanțăhotărâtoare.Și
30Rebreanu,Liviu,Pădureaspânzuraților,EdituraEduard,Constanța,2017,p.184.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
30chiaraceastapareafirațiuneapentrucarecapitolulultimreia,într-ocircumstanțăabia
ușordiferită,gestulepicalceluidintâi.
Situațiileparidentice,cumdefaptșisunt,obiectivvorbind:acelașiritualalcitirii
actuluidecondamnare,acelașidecorsinistru:„unstâlpalbșilucios,cuunbrațcârligatla
vârf”,ștreangul,groapadelapicioare,lumeasperiată,înfricoșată,dinjur,gesturile
mecanice,făcutecaînvisetc.ÎnsămoartealuiSvobodaevăzutădinafară,întimpce
aceeaaluiApostolBologaeprivitădininterior,cașicumromancierularfitrăitînsuși
înfiorătorulact.Lucrulsepoatevedeadinnotareaexactăareacțiilorpsiho-fiziceale
personajului,înaceletreceribrușteșiparcăfărăsens,delastareadecoșmarlagesturile
obișnuitealeviețiidetoatezilele.
Rămassingur,dupămiezulnopții,înainteaexecuțieicetrebuiasăaibălocînzori,
Apostoltrăieștesenzațiamormântului:„Otăcereimensăîlîmpresura,parcătoatălumea
arfiîncremenitîntr-unsomndemormânt”31șitotuși,istovit,adoarme.Trezitdepașiice
răsunaupetrepte,„săriînmijloculodăițeișirămasepironitacolo,murmurânddinbuzele-i
albe–DoamneDumnezeule…Dumnezeule…”32.Întimpcepriveștelapretorulcareține
„ofoaiedehârtiealbăîndreapta”33–textulsentinței–șilaplutonierulcarepoartă„ceva
subbrațulstâng”34–hainacivilăpecaretrebuias-oîmbraceosânditul–prinușa
întredeschisăsevedeauafară,înîntuneric,„capetemulte,sclipeauochiînfrigurați,cao
vedeniedintr-obaladăsângeroasă”35.Atunci„milioanedegânduriîirăsăreaușimureauîn
creieri,parcătoțiatomiimaterieicenușiis-arfiaprinsșiarardecuflăcăriclocotitoare”36.
Vorbeleceluiceciteștesentințasuntprinsenumaifragmentar:“înnumeleîmpăratului”,
“crimesăvârșite”,“trădareșidezertarelainamic”,decătrecondamnatulcarepăreacă
ascultăatent,dar“seuitanumailabuzelepretorului,roșii,late,uscate,neteziteuneoricu
vârfullimbiitrandafirii”.Cuomareminuțiesuntobservatemișcărileautomatealelui
Bologa,cândiseceresădezbracehainamilitarășisăîmbraceoalta,civilă.Eroulpareafi
într-unuldinmomenteleluiobișnuite;schimbareaseproducenumaicândbagădeseamă
căceidefațăprivesclagâtulluigol,albșisubțire:„Îșipotrivicămașaînspateși-și
îndreptăbretelelecare-ialunecaserăpuțindepeumeri.Atunci,uitându-seîntrebătorîn
fațapretoruluivăzucăochiiluiîiexamineazăcuspaimăgâtulalb,subțire,cuarterele
31Idem,p.194.
32Idem,p.242.
33Idem,p.245.
34Idem,p.247.
35Idem,p.248.
36Idem,p.250.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
31umflate.Seîntoarsespreplutonierulcare-iîntinsecevașiobservăcășiplutonierulseuita
lagâtullui.Setulburășiseîntrebădeceseuităamândoilagâtullui?”37.
Închipulacesta,deloceroic,cuunrealismdur,aînțelesRebreanusăînfățișeze
moarteaunuiromâncarenuputea,dintr-oporuncămaipresusdefire,sălupteîmpotriva
frațilorsăi.AcestaePădureaspânzuraților,„celmaibunromanpsihologicromân,în
sensulstudieriievolutiveaunuisingurcazdeconștiință–studiumetodic,alimentatde
faptepreciseșideincidenteșiîmpins,dincolodețesăturalogică,înadâncurile
inconștientului.ÎnniciunmomentBologanudevineun“naționalist”militant,nuvorbește
depatriotismsaudeRomâniamare;cazulluideconștiințăsezbatemaimultîncadrul
uneiincompatibilitățimoraleșiomenești38”.Monologulinteriorșisondajulpsihologic,
configureazădestinultragicaleroului.Pasajelecedescriuatmosferadezolantădepefront
saunaturacenușieșimohorâtădintr-ozidetoamnă,suntînconcordanțăculumea
gândurilorșiatrăiriieroului,prefigurânddestinulsăutragic.AsemenealuiI.L.Caragiale,
cumobservăT.Vianu,LiviuRebreanuabordeazănotațiaorganică„regăsindprocedeul,îi
dăoîntrebuințarecumultmaiîntinsă”39.
PrinartaluiRebreanu,romanulromânescseînscrieîncircuitulrealismuluimodern.
DacăprinSadoveanuexplorareamediuluiruralsebucurădeoexcepționalăsinteză
poeticăîntreliricșiepic,prinRebreanu,literaturaromânădobândeșteonouădimensiune,
reprezentatăderomanulobiectiv.PrinRebreanu,literaturanoastrăîșiaflăprimul
romancierobiectiv,atrasdemarilemișcărialeviețiimulțimiloranonime:„Ionreprezintăo
revoluțieșifațădelirismulsămănătoristsaudeatitudineapoporanistă,șifațădeeticismul
ardelean,constituindodată,istoricăamputeaspune,înprocesuldeobiectivarealiteraturii
noastreepice”40.
Operfectănaturalețeanarațiuniiesteîncăunadincaracteristiciledefruntealeoperei
luiRebreanu.Nuestepoatescriitorromâncontemporanîncaresălipseascămaimult
manierismulșiobsesiafrazeifrumoase.ÎnviziunealuiAlexandruPhilippide,„Rebreanu
nuesteundetailistliterarcasă-șitârâiecuglăsciordegreierunpăienjenișdefraze
iscusite.Substanțaopereilui,sănătoasășiterestră,edeosebităînfrazelargișisimple,
monotone,poate,câteodată,darniciodatăinutile.Naturadinamicăatalentuluisăunuse
poatemulțumicuadânciripreadeseșicucizelăripreaatente.Îiplacfaptele,dramatismul,
37Idem,p.243.
38Lovinescu,Eugen,op.cit.,p.363.
39Vianu,Tudor,op.cit.,p.318.
40Lovinescu,Eugen,op.cit.,p.364.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
32vâltoarearealității,adevărulsituațiilor,desfășurărilelargișiimpetuoase.Cuasemenea
însușiri,fărăîndoialăcămeticulosulstilfrumosnu-lpreocupă.”
Stilulsecaracterizeazăprinsobrietate,limpezimeșiprecizie,scriitorulfiindun
“anticalofil”,cumînsușiprecizează:„Prefersăfieexpresiabolovănoasășisăspun
într–adevărcevreudecâtsăfiușlefuitșineprecis.Strălucireastilistică,celpuținînopera
decreație,sefacemaitotdeaunaîndetrimentulprecizieișiamișcăriideviață.Dealtfel,
credcăemultmaiușorascriefrumosdecâtaexprimaexact”41.
Excelentmaitotdeunaîndialog,încarepersonajelevorbescînfiecaremoment
potrivitcufirealorsaucuclasasocialădincarefacparteșiunde,printr-ofrazăsau
câteodatăprintr-unsimplucuvântchiar,autorulreușeștesăneredeacevadinfizionomia
lorsufletească,stilulluiRebreanuelipsitîndescrieri,narațiisauanalizedemijloace
artisticedeprimulrang,nuarestrălucireașivirtuozitateapecareoîntâlnimînpaginile
unuiSadoveanusauGalaction,nicisobrietateasaupreciziaclasicăaluiBrătescu-Voinești.
Cutotacestdeficitdeînsușiriartistice,estetotușicevacarenusepoatenegastiluluilui
Rebreanu:putereadeacreaviață.
Prinacumulareaunordetaliimicișiuneoritriviale,darsemnificative,redateîntr-o
formădeobiceibanală,câteodatăvulgarășineîngrijităpealocuri,camîncetșicamgreoi
uneori,Rebreanuizbuteșteceeacenuseîntâmplăîntotdeaunaartiștilor,săînsuflețeascăo
scenă,sădeaviațăunuicaracter.Limbajulartisticestebogatșivariat;întreprocedeele
stilisticepreferatedeautorsenumărăcomparațiașiepitetul.Seremarcăimaginilevizuale
șiauditive.Frazaestesacadatășiarmonioasă,cuprinzânduneorirepetițiiobsesivede
cuvinte.
Dinperspectivaarteinarative,trebuiereținutfaptulcăromanulluiRebreanuse
impuneprindinamizareaacțiunii,izvorâtădinacumulareatreptatăafaptelorsemnificative.
Dacălaînceputulfiecăreicărținarațiuneasedesfășoarălent,acumulândtreptatșigreoi
tensiunicaremaitârziuvorexploda,înceledinurmădiscursulepicsebazeazăpe
dialecticaunorurcușuridinceîncemairapide,pregătinddeclanșareafurtunii.
Referindu-selastructuratextului,G.Călinescuestedepărerecă„frazeleconsiderate
singuresuntincolore,caapademareținutăînpalmă,câtevasutedepaginiautonalitatea
neagră-verdeșiurletulmării42”.ProzaluiRebreanusecontureazăînjurulatreiteme
majore,însă,cusiguranță,LiviuRebreanurămâneînaintedeorice,analistullumiiruralea
căreimentalitateocunoașteșioexprimăcuprecizie,demonstrându-imecanismulintim.
41Rebreanu,Liviu,Amalgam,EdituraDacia,Cluj-Napoca,1943,p.50.
42Călinescu,George,op.cit.,p.651.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
336A.1.Prozascurtă-fundamentalromanelor
Înceeacepriveștelegăturadintreromanșinuvelă,puncteledecontactalnuvelisticii
cuprozaromanescăsuntnumeroase.Înnuvelesuntprefigurateprototipuridepersonajeși
situațiiacăroratmosferăpoatefiîntâlnităînoperamatură.
Deșiedestuldepuținapreciatcanuvelist,înperioadaînceputurilorsale
scriitoricești,nuveleleșischițeleformeazăoparteimportantăaopereiluiLiviuRebreanu,
unexercițiupremergătorconstrucțiilorromanești.Tematicaruralăreprezintăpunctulde
plecareanuvelelorLacrima,Dintele,Ofilire,Răfuiala,Nevastaetc.Priviteînansamblu,
acesteacompunomonografieaspațiuluiardelenesc,întimpceoaltăseriedenuvele
precumOrdonanțacolonelului,Maiorul,Codrea,Calvarul,Horamorții,IțicȘtrul,
dezertorilustreazătematicarăzboiului.
NuveleleluiLiviuRebreanu,insuficientapreciateladataaparițieilorînrevisteca
șiînvolume,nuerauinferioarenuvelelorcontemporanealeluiAgârbiceanu,Gârleanusau
Sadoveanușiaduceauînliteraturavremiiolumenouă,țărănimeașimica-burgheziea
satelorșitârgurilordinnordulTransilvaniei,aflateînstăpânireaimperiuluiaustro-ungar.
Căelereprezentaunișteexercițiiînvedereamarilorcreațiiurmătoares-aobservatlatimp.
Deoarecefuseseofițer,nuvelistulveneamaiîntâicuîncercăridinviațadecătănie.În
Codrea,unpărinteeracontrariatdefugadinoasteafeciorilorsăi.Problemasoldatului
românîntr-oarmatăstrăinăfuseseproblemascriitoruluiînsuși,care,demisionândîn1908,
tulburasepetatălsău,ceeacevadeveniproblemafiuluiluiMacedonGlanetașudin
Rușinea.Titlurileulterioaretrebuieraportateladouăromane:DezertorullaPădurea
spânzuraților,iarGlasulinimiilaIon.Altănuvelădeînceput,Volburadragostei(Cântec
dedragoste,Răzbunarea,Cânteculiubirii),cuprindenumaipuțintemadinceade-adoua
partearomanuluiIon,subintitulatăGlasuliubirii-răzbunarea,aici,auneicătanepe
locotenentulcare-iademeniseibovnica.
Încădelaînceputulactivitățiisale,înplinsămănătorismșipoporanism,Rebreanu
observăantagonismeledeclasă,îngenere,șipeaceleadinsânulțărănimii,înspeță.În
Ofilire,fatațăranuluisăracIonPrundaruestesedusășipărăsitădefeciorulpopii,student
laMedicinăși,pentruea,„boier”(temafeteiînșelatevafireluatămaicomplexînIon).În
Răfuiala,TănaseUrsu,„săraccadegetul”,esugrumatdeTomaLotru,flăcău„voinicși

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
34bogat”,pentrucă,deșis-amăritatcuToma,Rafila,„fatăorfană,crescutășiîmbrăcatădin
milaoamenilor”,iubeștemaidepartepeTănase(orăfuialăfinalăvomaveașiînIon).În
Proștii,doițăranidinNăsăud,tatălșifeciorul,suntîmpiedicațisă-șicumperebiletdetren
latimp,cutoatecăsesculaserăcunoapteaîncap,fiindcopleșițidefrustrărileșefuluide
gară,aleconductoruluișichiaralegardistuluișihamalului.Revolta„proștilor”sereduce
deocamdatălaunblestemamar:„Nuv-ajuteDumnezeusfântul!”(oversiuneaacestui
episodapareînRăscoala).DăscălițaAglaianusezbuciumăînnuvelaDintelenumai
fiindcăvarămâneprematurștirbă,cișipentruinsensibilitateadascăluluilafenomenul
îmbătrânirii,„Nutenecăji,băbucă,dinpricinadintelui,căți-lscoteucâtbațidinpalme…”
(povestireaereluatăînIonpeseamasoțilorHerdelea).Tristadependențăafemeiimăritate
însocietatearurală,esteînfățișatăînnuvelaNevasta.FemeialuiIonBolovanu,căsătorită
cusiladepărinți,arobitîncasabărbatului,supusă,șisebucurălamoartealuicăînsfârșit
varămâneliberășisevaremărita.Credințaînstrictadependențăanevesteidesoț,totala
eidesconsiderareîncondițiileiobăgieimergpânăacoloîncât,atuncicândvăduvasecaină
cămortuli-amâncatviațași-lblestemă,lumeacredecă,demaredurere,femeiaîșiva
pierdemințile(șiaceastănuvelăerepovestităînIon,peseamanevesteiluiDumitru
Moarcăș).Țăraniinuautotdeaunarespectdecler,și„păgânul”Vasileestedeanidezile
înconflictcupopaGrozea,care-lacuzăcăumblădupăocomoarăarătatăînvisde
Necuratul,învremeceVasileîliapestepiciorcu„țăndăriceadincrucealuiHristos”,
adusădeeldelaIerusalim.CeartaeîntreținutădedascălulTofan,spiritmalign,însă
neutru,decândunțăranl-apălmuitlaprimărie,fiindcăi-abătutuncopil(Vrăjmașii).
IntelectualiidinMaieru-notarul,popa,dascălul-seadunăîncârciumaarmeanului,
cafeneauasatului.IonalGlanetașuluipretindecăvacaBoroiuluiapieritculimbascoasă
de-uncot,întimpceFloareaOaneisusținecădedouăziledădea„câtezeceocaledelapte
amestecatcusânge”.EsteinteresantăintroducerealuiIonalGlanetașuluiînaceastăidilă
delațară,extrasădesigurdinZestrea.DealtfelșiVrăjmașiianunțăcevadinconflictullui
ZahariaHerdeleacupopaBelciugdinIon.VomreîntâlnilaRebreanușinumeleBoroiuîn
Horamorții.TodosiadinTaleriie„proastasatului”nufiindcăarfiîntr-adevărproastă,ci
fiindcăslugărește„robotindpeundeputea,adăpostindu-sepeundeapuca”.Dornicăsăse
mărite,Todosiadăpesteunvăduvoibețivșitrândav,careoamăgeșteși-olasăcuuncopil
șifărăsalbadetaleridelagât.Culmeanenorocirii,copilulmoaredupăcâtevasăptămâni.
TodosiaeoprefigurareaoloageiSavistadinIon.Toateacestenuvele,maimultdecât
onorabile,aufostcutotulumbritederomaneleluiRebreanu,încaredealtminterierau

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
35absorbite.RăzboiulainspiratluiLiviuRebreanutreidincelemaicaracteristiceșimai
solidenuvelealesale,publicateîntr-unvolumaparteîn1921.Prima,Horamorții,
studiazăsoluțiatragicăpecarerăzboiuloaduceînviațaoamenilorsimpli,combătuțide
conflictesocialeadânci.Catastrofapuneproblemaintelectualuluiburghezîntr-unstat
plurinațional,silitsăluptepefrontîmpotrivafrațilordeaceeașinație.Problematicaacestei
nuvelevafidezvoltatădeLiviuRebreanuînPădureaspânzuraților.Ceade-atreianuvelă
dinciclulderăzboi,IțicȘtrul,dezertor,trateazăsoartasoldatuluievreuînarmataromână
întimpulrăzboiului.NaturalismulunoradinnuveleleluiRebreanuafostsubliniatîncăde
laînceput.Esteadevăratcăoanumităpredilecțiepentruscenelebrutalecubătăiși
omorurisaupentrueroidinlumeadeclasațilorșiadelicvențilorexistălaRebreanu,fărăa
constitui,cutoateacestea,onotăpredominantăanuvelelorsale,înceamaimareparte
puternicancorateînviațasocială,realistefărăperspectivă,dardeunrealismcarenuo
dată,directsauocolit,iaaspectecritice,protestatare.Proporțiaîntrerealismșinaturalism
dinnuvele,cărorascriitorulle-aconsacratotreimedinactivitateasa,maimultdeun
deceniu,sevapăstrașiînromane,operasacapitală,dinperioadamaturității.Nuveleleși
schițelesale,cupersonajeluatemaitotdeaunadindrojdiasocietății,dovedeaudesigur
simțdeobservațieșidarulanalizei,reunitec-oînclinațiespredetaliultrivialșispreo
formăderealismbrutalșirece–darînelegreuarfipututcinevasăîntrevadăpe
romancieruldemaitârziu.EstefiresccapânălaunpunctnuvelisticaluiLiviuRebreanu
sănufieprivităcauncapitoldesinestătător,caoetapăcuautonomieestetică,cisăfie
raportatădintoatepuncteledevedere–latriadaIon,Pădureaspânzuraților,Răscoala.
Erafiresc,deasemeni,caaceastăperspectivăsăseperpetueze,săseamplifice,sădevină
dinceîncemaiexplicitădeoarece“romaneleamintiteaurămasșiastăzi,arhetipuri,
reperecuovaloareexemplarăpecareniciogenerațieșiniciuncreatoradevăratnule-a
negatșinule-apussubsemnulîntrebării.”,dupăcumasusținutcriticulValeriuRâpeanu
“ArfirezistatRebreanucascriitordacăn-arfiscrisdecâtnuvele?Desigur,puțin.
Nuveleleaufostabsorbitederomane,darprestigiulromancieruluis-arăsfrântșiasupra
compuneriloranterioare,acordându-leimportanțaunorexperiențeșiunsporde
semnificațieînoperagenerală”43
Existăoîntreagămigrațieapersonajelor,carenuodatăpărăsescchenarele
nuveleiintrândînroman.Trecereapoatefiobservatășidelaonuvelălaalta,relevând
parcănevoiadespațiu,deîntindere,atâtdecaracteristicăautorului.Dinnuvele,
43Piru,Alexandru,LiviuRebreanu,Editurapentruliteratură,București,1965,p.XXXVII.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
36personajeleevadeazăsolicitândreluareaînalteplanuri.Nuveleleexprimășiuneledin
circumstanțelebiologicealeautorului,transfigurateartistic.Formelesuntvariate,dela
celecucaracterpredominanatevocator(CuibulVisurilor,Dincolo)laînsemnareadirectă
dejurnal(Calvarul),cevaevoluaînromanspreobiectivare.
„…Debuturileatâtdepuținsemnificativealeautoruluinuseexplicănumaiprin
evoluțiapreaînceatăatalentuluisău,cișiprinnaturageniuluiîncares-aîncercat;creator
obiectivprinîngrămădiredeimponderabilitateșiprinconstrucțiearhitectonică,chiarșiîn
opereledinurmătalentulluisedesfășoarălentșinusepoatefixaînplasinteresuluiunei
construcțiilaborioasedecâtdupăunnumărdestuldemardepagini…”44.
Personajelenuveleloraufiriaprinse,neîndurătoare,cupasiuniviolentecesecer
răzbunatenumaiprinsânge.Alteori,atuncicândsuntlovițifărămilă,fărămotiv,glasul
loraruncăosudalmăcuimprecațiiamareîmpotrivacelorceinăpastuiesc:„Nuv-ajute
DumnezeuSfântul!”,cazulluiNicolaeTabărădinProștii.Glasulsăusunăcaoliniște
sufletească,darșicaunblestemetern.Conflictelemoralesuntmairevelatoriipentruviața
satului.ÎnNevasta,dramamoralăiesedinciocnireadintreaparențășiesență.Toatălumea
deplângesoartanevasteiluiIonBolovancare,împietritădedurere,asistălaultimeleclipe
deviațăalebărbatului.Eanuși-aiubitbărbatul,dargesturilesaleparpornitedintr-omare
durere.Nuvelelecuefectetragicepeplanmoralsuntceleinspiratederealitățilerăzboiului.
ÎnHoramorțiidramelesatuluiseprelungescpânăînzonafrontului,acoloundemoartea
imparțialăcurmăfrământărileexistenteîntreIonBoroiușiHaramu.Catastrofapune
problemaopțiuniitratatepelargînPădureaspânzuraților.DavidPop,omcuviațatihnită,
crescutîncultuldisciplineișialrespectuluifațădeautoritățileaustro-ungare,luptă
împotrivaarmateiromâne.Înurmauneicrâncenebătălii,esurprinsdeostașiiromâni
căroralecerecompasiune,însăeiîivoraplicadreaptăpedeapsăpentruslăbiciunealui.Ițic
Ștrul,dezertorpuneînevidență,maiîntâi,omeniafundamentalăasoldatuluisimplu,apoi
dramelepecarelepoateprovocașovinismul.DusdecătrecaporalulGhiogăpânăaproape
deliniiledușmaneșiîndemnatsăfugă,Ștrulpreferăsăsespânzuredecâtsădezerteze.
Dupăcumvamărturisicudiverseprilejuri,LiviuRebreanutindesădeaoimagineexactă
alumii,punândaccentulpescenacaracteristică,pedetaliu,pentruaexplicanișteprocese
moralecesapădinadânc,izbucnindvijelioslasuprafață.Dinbogataexperiență
nuvelisticăaautoruluis-anăscutunromancuoconstrucțiesolidă,realistșiobiectiv,prin
observațiileșiproblematicacestălabază.Printr-ovastădocumentare,printr-unstudiu
44Lovinescu,Eugen,op.cit.,p.364.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
37atentdeanalizăpsihologică,prozatorulcontinuășiadâncestecercetareasocietății
românești,întradițialuiNicolaeFilimon,DuiliuZamfirescusauIoanSlavici.
6A.2.Ruralitatea-spațiulfaceriilumiirebreniene
6A.2.1-RomanulION
RomanulIonseînscrieîntematicasatulșițăranulșiarecamesajideeacăiubirea
pământuluiîntreceînsufletulțăranuluioricepasiune.Compozitiaromanuluiesteuna
clasică.NarațiuneaaredouăfirecareîncepcudescriereadrumuluiceducedinArmadia
spreBistrițașitreceprinsatulPripas.SedescriecasaînvățătoruluiHerdelea,careeste,în
realitate,casafamilieiRebreanudinPrislop,șiseredășioimaginedepestedrum,casalui
IonalGlanetașului,eroulprincipalalromanului.FirulreprezentatdeIon,conturând
planulțărănimii,șifirulreprezentatdeTituHerdelea,conturândplanulintelectualității,
vorurmăriproblematicasatuluiromânescdinArdealdelaînceputulsecoluluialXX-lea,
apoiromanulsevaîncheiacudescriereaaceluiașidrumînsensinvers,cuplecarea
familieiînvățătoruluiHerdeleașialuiTituHerdelea.Celedouăfiresegăsescîntr-un
raportcomplementar,fiindcăfirulIonurmăresteproblemelețăranilorșialesatului,iar
firulTituHerdelea-viațacărturarilor,problemelenaționale,politiceșisociale.Romanul
esterealizatdindouăpărțicareilustreazăceledouăpatimidinsufletulerouluiprincipal:
GlasulpământuluiesteprimaparteșiurmăreștefelulîncareIonizbuteștesă-și
împlineascădorințadeaaveapământ,iarparteaadoua,Glasuliubirii,urmărește
consecințelepatimiierouluipentruFlorica.PersonajulIonareodezvoltaresecvențială.
RomanulurmăreșteetapeleevoluțieiluiIonalGlanetasului,caresegăseșteînfațaunei
dilemefundamentaleșiprofunde:secăsătoreștecuFloricaluiMaximOprea,fiindcăeste
frumoasășioiubește,deșiestesăracă,sausecăsătoreștecuAnaluiVasileBaciuurâtă,
darbogată,cupământuri,caseșivitemulte,desin-oiubește.Romanulîncepecu
momentuldeclanșăriielementuluideintrigă.IonnujoacălahorăcuFloricaluiMaxim
Oprea,deșijoculsedesfășuraînbătăturacaseiacesteia,cicuAnaluiVasileBaciu,
promisădetatăleiluiGeorgeBulbuc,care,pentrua-lprovocapeIon,ovalualadanspe
ceamaifrumoasăfatădinsatdecareesteîndrăgostit,peFlorica.Joculdevineunulal
viețiișialmorții,aliubiriișialurii,alintereselormaterialeșialpasiunilorsufletești.
Existăotehnicăsubtilăalgoritmicăamișcărilorinterioarealeeroilor,caresetransmite

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
38princomportamentullor.Episoadeleauosuccesiunedeterminatădepatimapentrupământ
aluiIon,cândjoacălahorăcuAna.Urmeazăjignireapecarei-oaduceVasileBaciu
numindu-l„sărăntocule”,ceeaceîlîndârjeșteși-iprovoacăhotărâreadeaocuceripe
Anuțașidea-iluapământurilebocotanului.ConflictuldelacârciumaluiAvrum,terminat
cubătaiadintreGeorgeBulbucșiIonalGlanetașului,trădeazăconflictuldinsufletullui
Ion.Anaareuniculeimomentdebucurie,fiindcăeacredecăiubirealuiIonpentrueaa
declanșatconflictulșinupatimaacestuiapentrupământ.Pasulurmătoralalgoritmului
estediscuțiadintreTituHerdeleașiIon,cândacestaîisugereazăsă-lsileascăpeVasile
Baciusăi-odeapeAna.ÎnmintealuiIonîncolțeștehotărâreadealuptacuVasileBaciu
pentruAnașiopțiuneavagădelahorădevineohotărârefermă.OseducepeAnașiîl
determinăpeVasileBaciusă-ideapământurilerâvnite.CedareaneașteptatăaluiVasile
Baciu,carenu-șiiamăsuriledeprecauțiepropusedenotar,esteurmatădeanumitefapte
lesnedeanticipat:AnadeduceadevăruldincomportamentulbrutalalluiIonșisesinucide.
Copilulrezultatdinaceastăcăsătorienefericitămoare.IonestesilitdeVasileBaciusă-i
returnezepământurile,daraflăcălegeaestedepartealui.Copiluleramoștenitorulmamei,
iarelmoștenitorulcopilului.PreotulBelciugpropuneosoluțiepuținstranieșianumeca
Ionsădeaactînscris,că,dacăvamurifărăsăaibăurmași,pământurilesărevinăbisericii.
PatimapentruFloricaestetotușivieînsufletulluiIon:„Crede-mă!Îninimameatottuai
rămascrăiasă”45.AcestasevaprefaceprietencuGeorgeBulbuccas-opoatăvedea.
UrmeazăchiaroscurtăidilăcuFlorica,deșiaceastaestecăsătorităcuGeorgeBulbuc,a
căruigelozienuîntârziesăapară,aplicându-iluiIonoloviturăletalăcusapa.Dacăîn
urmaconflictuluicuSimionLungu,Ionesteadmonestatdepreotulsatului,Belciug,acum
elestelăudatșiînmormântatîncurteabisericiicaunctitor,fiindcătoatăaverealuia
rămasbisericii.Ionapareparcădirijatînuneleactealeluideovoințăexterioară,deun
destin,deaceea,deșiprofundrealist,romanulinvitălaomeditațieadâncă,petema
fortunalabilis46.Finalulareșionotăclasicistămoralizatoareurmândparcămodelul
prozeiardeleneinauguratedeIoanSlavici.
FirulHerdelea,reprezentândplanulintelectualității,estecomplementar.Urmează
viațafamilieiînvățătoruluiHerdelea,aventurileluiTituHerdeleacuRozaLang,
activitatealuicaajutordenotar,plecarealuilaSibiușiapoiînRomania.Seurmărește
conflictulînvățătoruluiHerdeleacuautoritățilemaghiare,fiindcăpredaînlimbaromânăși
nuaderaselapoliticademaghiarizareviolentăaromânilordinArdeal.Pentrucă
45Rebreanu,Liviu,Ion,EdituraEminescu,București,1980,p.227.
46Expr.lat.-soartaschimbătoare

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
39inspectorulșcolarungurconstatăaceastaabatere,elestedestituit.Esteprezentatăfarsa
alegerilor,falsademocrație,naivitatearomânilor,careluptăcaGrofșorusădevinădeputat,
conflictulînvățătoruluiHerdeleacupreotulBelciug,cuceilalți,pentrufaptulcădavotul
săupentrucandidatulungur,căsătorireafetelor,aLaureicuGeorgePintea,preotromân
bineconturatcaluptător,șiaceleideadouafete,Ghighi,cuînvățătorulZăgreanu,toate
acesteafiindramurialeacestuifir.Împletireacelordouăfireestecontinuă,fiecare
dezvoltândelementeledeconexiuneșiconturândnoiaspectealeuniversuluirural
românescdelaînceputulsecoluluialXX-leadinTransilvania.Întreeleexistăunraport
complementar,fiindcăfiecareurmăreștealteproblemealeviețiisatului.
RomanulIonesterealist.Eroiisunttipurisocialeșireprezintăcategoriisociale.Ion
estetipulțăranuluiinteligent,VasileBaciuestetipulțăranuluiavar.AlexandruGlanetașu
estetipulțăranuluileneș,Florica,fataluiMaximOprea,estețărancafrumoasă,George
Bulbucestetipulțăranuluibogat,mândrușiviolent,preotulBelciugestetipulpreotului
avar,darșiactiv,TituHerdeleaestetipultânăruluicărturar,Grofșoruestetipulavocatului
luptătorsocialpentrudrepturileromânilor.Eroiiacționeazăînîmprejurăritipice:muncala
câmp,viațaîngospodărie,conflicteleinteretnice,politice,personale,fiindcătema,eroii,
conflictele,subiectulsuntîmprumutatedinviațasocială.Problematicasocialășipersonală
esteanalizatăobiectiv,nuanțat,logic,peunfircareintersecteazășielementeneașteptate
sauparadoxale,așacumesteviațaautentică.Suntsurprinseșielementelespecificului
național,nuostentativ,ciimplicatecudiscreție.Aceastaatitudineobiectivăesteoformă
superioarăaspirituluicriticcecaracterizeazărealismul.Creațiașianalizapsihologică
interfereazășicontureazăechilibrateroiidinexterior,darșidininterior.
6A.2.2-RomanulRĂSCOALA
RomanulRăscoalaarecatemărevoluțiaburghezo-democratăînmomentuleicelmai
important,cândburgheziapreiaputereapolitică.Ideeaestecăosocietateparazitară,că
societateafeudalăromâneascăreprezentatădemonarhiaabsolutistăprusacăadinastieide
Hohenzolern,estesortităpieirii.
Subiectulîlconstituieevenimenteledela1907,pecareautorullevaanalizacu
luciditate.Momentuldela1907estecreatdeburgheziaînascensiunepentruapunemâna
peputereapolitică.Eadeținemajoritateaparlamentară,darnușiînvestituraparlamentară

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
40pentruafaceguvernul,adicădeapreluaputereapolitică,deaceeaagitămaseleprinpresă,
fiindcățărănimeanemulțumitădepierdereapământurilorobținuteprinreformalui
AlexandruIoanCuzaestegataderevoltă.Unuibutoidepulbereîitrebuiedoarunchibrit,
deaceeaîntoaterevoluțiileburgheziaaridicatmasele,apreluatputereapoliticășiapoia
reprimatmasele.MironIuga,reprezentantulconștiințeiclaseifeudale,exprimaexactacest
mesaja1romanului:„Promitavereanoastrățăranilorcasăstârneascădușmănieîntrenoi
șițărani.Celepasălordacăastfelsedafocțării?Pentrueinuexistăinteresulțării,ci
numaiinteresulpartiduluilor.Suntstăpâniiorașelorcareneexploateazădupăcumvor.
Nuleajunge.Penoinune-aupututsubjugaprinbăncileșicreditelelor,niciprinindustria
lor.Numainoilemairezistăm,șipentrucănuauizbutitsănedoboarealtfel,iată-i
apărătoriițăranilorîmpotrivanoastră,eicaren-autrecutbarieraorașelordefricăsănu-și
mânjeascăghetele.Vorsăîmpartăpământurilenoastrețăranilor,darnusegândescsă
împartăcunimenibeneficiilefabricilorșibăncilorlor.Înfondvorsădecapitezepețărani
omorându-nepenoi,căciturmațărăneascăfărăpăstorivafipeurmăcompletlacheremul
lor”47.Mironlugaexprimăexactpunctuldevederealclaseifeudale.Elvedebine
consecințelepierderiiputeriiși,deaceea,pentruelmodulcumacționeazăburghezia,este
otrădaredețară:„Cefaceinu-ipolitică,ecrima”.Adevărulacestorcuvintevafi
confirmatdedesfășurareaevenimentelor.CaracterulrealistalromanuluiRăscoalase
exprimă,înprimulrând,prinfaptulcaeroiireprezintăcategoriisocialeșiacționeazăîn
împrejurărilerevoluțieiburghezo-democratice.Mironlugaestetipulboieruluiautoritar.
FiulsăuGrigorelugaesteliberal.Elînțelegenecesitateareformelorpentruafaceca
tensiunilesocialesăscadă,deaiciconflictulcutatălsău.Nadinaluga,soțialui,este
variantafemininăaparazitului.Mondenă,răsfățată,capricioasă,rafinată,imorală,fără
minte,vasfârșiprintr-omoarteviolentă.Gogulonescu,vecinuldemoșie,darșirudeniecu
aceștia,esteboierulparazit,monden.Grupulsocialalarendașilorestemaislabreprezentat.
Caracterulunicatalsituațiilordăromanuluioriginalitate.Astfel,dupăceîlîmpușcăpe
TrifonGuju,MironIugatrăiește„osatisfacțiecare-iîngrașăinima”.Omăciucaîlloveste
încapcuatâtasete,„căseauziîmprejurunpârâit48".Deșimort,elrămâneînpicioare,
fiindcățăraniiînghesuindu-sesă-llovească„parcă-lsprijineausănucadă”49.Reacția
mulțimiiestesurprinsăpoetic:„Mulțimea,frământatăcaobaltărăscolitădeofurtună
năprasnică,seîndoiacândîncoace,cândîncolo,căutândparcăsă-șidescarcemairepede
47Rebreanu,Liviu,Răscoala,EdituraAlbatros,București,1932,p.264
48Idem,p.322.
49Ibidem

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
41furiaceosugruma”50.CaracterulsimbolicalmomentuluimorțiiluiMironlugaeste
subliniatînpasajul„țăranii,îmbrâncindu-sefărăodihnă,treceaupestetrupullui,îlcălcau
înpicioare,apăsându-lșifrământându-lcupământul,încareîșiînfipsesedinviațătoate
rădăcinile”51.Nuanțarea,catehnicărealistăesteușordeurmăritînscenaîncarePetre
PetreestechematdeMarioara,care-ispunecățăraniil-auucispeMironluga.Reacțialui
estespontană:„Fărăaltăvorbăîșicurmălucrulșipornigrăbit,aproapefugind”52.Pedrum
segândeștecă„elsingurn-aresăsepoatăluptacutotsatulșinicisăopreascăpeoameni
de-aserăcori”53.DupăceîlvedepeMironlugamortși-iscoatepețăranidincasă,vrea
să-iopreascăpeaceștiasădistrugăconaculconstruitdeGrigorelugapentruNadina.Când
vedefotografiaNadinei,care-lpriveacudispret,elseînfurieșiloveștecubardaportretul,
apoiPetreestecelcare-iîndeamnăpețăranisădistrugăconaculșisă-ideafoc.Este
aceeașitehnicăpecarelesneoputemremarcașiînromanulIon,cândunerou,pedouă
pagini,îșischimbăatitudineașicomportamentulîntr-ologicăinterioarăsurprinsă,cu
multaartă,dovedindcalitățiledeanalistaleautorului.CașiînromanulIon,acțiunea
romanuluiRăscoalaaredouămarisecvențe:SemișcățarașiFocurile,începecu
elementuldeintrigă,adicădiscuțiadintren,desprepământîntreGrigoreIuga,Simion
Modreanu,IlieRogojinarușiseîncheiecuplecarealuiGrigoreIugadinBucuresti,undeîn
garăareonouăîntâlnirecuIIieRogojinaru,încarefiecare-șiexpuneconcluziilela
premizeledindiscuțiadelaînceputulromanului.Laaceastătehnicăderomansferoidalse
adaugătehnicaalgoritmicăaanalizeipsihologice,precumșiostratificarepetreifire
narative:MironIuga,Petre-Petre,TituHerdelea,princaresefacramificațiiînclasa
dominantă,înstructurasatuluișiînviațaorașului,aparlamentului,înpoliticășipresă.
50Ibidem
51Idem,p.323.
52Ibidem
53Ibidem

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
426A.3.Elementelemonografice-piloniiuniversuluirural
„Rebreanuareambițiadeaînfățișaviațaînmultipleleșicomplicateleeiipostazeca
unatentșiintransigentobservator.”54
Pentrurealizareauneiimaginicompleteșicomplexecureferirelacereprezintăsatul
românescînviziunealuiLiviuRebreanu,înromanulIon,estenecesarăoabordarea
subiectuluidindouăpunctedevedere:primulsereferălaspațiulsatului,iaraldoileala
oameniidinacestsat.Tematicaromanuluiestecirculară,deoareceîncepecudescrierea
drumuluispresatulPripasșicuimagineasatuluiadunatlahorașiseterminăcuimaginea
satuluiadunatlasărbătoareahramuluinoiibisericișidescriereadrumuluidinspresatul
Pripas,ceeacecontureazăprofilulunuiromanmonografic.Toponimelefolositesuntreale,
inclusivnumelesatuluiPripas,ceeacearatăcăsatulesteunspațiureal,populatcuolume
imaginară,creatădeautorulcuputeridemiurgice.„Cititorulcares-adusînsatulPripaspe
soseaualaterală,trecândpesteSomeșșiprinJidovițaseîntoarcelasfârșitpeacelașidrum
pânăceiesedinlumeaficțiuniișireintrăînlumealuireală”55.Descriereasatuluidela
începutulromanuluiesterealizatăprintr-otehnicăutilizatădeautor,numitătehnica
focalizării.Aceastatehnicăarelabazăprincipiulfilmăriiselective,concentrarea
obiectivuluicăzândpeunanumitelement.Cameranuurmăreștetotpeisajul,ciîșifixează
atențiaasupraunoraspectedinviațacomunității.Primulobiectfocalizatdecamerăeste
cruceadelaînceputulsatului.Imagineasatrădeazămultedespresatșilocuitoriiacestuia
„ocrucestrâmbăpecareerăstignitunHristoscufațaspălăcitădeploișicuocununițăde
floriveștedeagățatădepicioare”56.Imagineacruciisugereazăneglijențașiaredouăroluri:
esteprezentatălaînceputcaoanticiparealucrurilorcesevorîntâmpla,iarînfinalcrucea
esteînaceeașicondiție,deciîntâmplărilenuauschimbatnimic,toatedramelefiindlipsite
desemnificațieîncomparațiecuexistențaînansamblulei.Apoisetrecelaprezentarea
satului,atmosferaacestuiafiindunacalma.Nuexistănimiccaresăanunțeceseva
întâmpla,toatăaceastădescrierepărândafilinișteadedinainteafurtunii.Primacasă
focalizatăasatuluiestecasaînvățătoruluiHerdelea.Învățătorulareceamaiimportanta
pozițiedinsat,iarfaptulcălocuințasaesteprimadelaintrateaînsat,îioferăacestuiaun
statutprivilegiat.Însăcasaacestuiaseaflăpeobucatădepământaparținândbisericii,
54MușatMatei,Carmen,Romanulromânescinterbelic,EdituraHumanitas,București,1998,p.186
55Rebreanu,Liviu,Amalgam,EdituraDacia,Cluj-Napoca,1943,p.187.
56Rebreanu,Liviu,Ion,EdituraEminescu,București,1980,p.9.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
43avândastfelopozițieincomodă,învățătorulfiindînpermanențăpreocupatpentrucă
locuieștepeobucatădepământcenuîiaparține.ApoiestedescrisăcasaluiAlexandru
Pop-Glanetașul,„ușaeînchisăcuzăvorul;coperișuldepaieparcăeuncapdebalaur;
peretiivaruitidecuranddeabiasevadprinsparturilegardului”57.Aceastădescrierea
satuluispunemultedespreoameniicelocuiescînaceacasă,eisesimtamenintațișiauo
atitudinedefensivă,producându-seastfeloizolareaîntregiifamilii.Ultimulelement
focalizatestecârciumacereprezintăunpunctderăscruce,peacolotrecândtoțioamenii,
constituindu-seînloculundeseproduccelemaimulteevenimentedinviațasatului.
Oameniicepopuleazăacestspațiusuntbineorganizați,respectăcustrictețeregulile
nescrise,tradițiile,șifuncționeazăcaunmecanism.Funcționalitateaacestuimecanism
esteasiguratădeierarhizareasocialăriguroasă,prezențatradițiilorșiimplicarea
instituțiilorexistenteînsatînviațaoamenilor.Stratificareasocialăesteprezentatăîncăde
laînceputcuprilejuladunăriilahoră,undetoatălumeaeraprezentă.Delaînceputse
impuneimagineahorei,elementstrăvechialtradițieipopulare,seaudacorduriale
Someșanei,aleînvârtitei,iardestinelesedesprindcaadevăratedrumurialenarațiunii.
Acesteavorevoluaalăturisausevorîntretăia,comunicândmereupentruadaoimagine
amplă,monograficăasatuluiromanesc.HoraarelocduminicaîncasavăduveiTodosialui
MaximOprea,mamaFloricăi.Lăutariiprezenți,tocmițidecătrefeciori,menținatmosfera,
iardansuldevinedinceîncemaiagitat.Lahoratoatepasiunileserevarsăînacestdans,
iarperechilesuntformatedupăunadevăratritual.Darexistătotușiostratificaredupăsex,
vârstășistatutsocial.Nevestelesuntobilgatesăsteacubabele,întimpcebărbațiistau
deopartedejoc.Ungrupimportantînpeisajestecelal„bocotanilor”dinsat,aiciexistând
unconflictlatentpentruputereîntreprimarsiHotnog.Încelde-aldoileagrup,încarese
aflăoameniidemijloc,existăunsingurliderincontestabilpecaretoatalumeaîlrespectă.
Departeacealaltă,aintelectualității,regăsimbalul,corespondentulhoreițărănești.La
balulanualnusepoateprezentaoricine,deci,doarintelectualiișiclaselesocialecuun
nivelfinanciarridicat.Înaintedeacestspectacolsefacpregătiriserioase,elavândo
importanțămaimaredecâthoradeoarecenuarelocdecâtosingurădatapean.
Ierarhizareasefaceaici,deasemenea,dupăsex,existândgrupuriseparatedetinereși
tineri,șidupăvârstă,într-opartestândelevii,iarînaltamajorii.Domnișoareleerauaici
privilegiate,fiindașezateînprimulrând.Dansulesteprecedatdeunspectacol,iarfetele
acordaubăiețilordiferitedansuri,înfuncțiedeatențiaprimitășidesentimentelepecarele
57Idem,p.10.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
44nutreaupentruei.Dansultradiționalsepăstreazătotuși,baluldeschizându-secuSomeșana.
Spredeosebiredehoră,aiciexistașiunbufet.
Funcționalitateamecanismuluiesteasiguratășideprezențatradițiilorșiaobiceiurilor
respectatecustrictețedesăteni.Suntprezentatedouăevenimentecare,înesențalor,
reprezintăacelașiprincipiu,însăobiceiurilediferădelaoclasăsocialălaalta,fiindastfel
redatăîndouămoduridiferiteșiîndouăplanuridistincte.
Substanțaepicăaromanului,dramaluiIonsederuleazăpefundalulsatului,într-o
corelațiecuritmurileșipulsațiaacestuia.Deșifixatgeografic,spațialșitemporal,satul
rebreniancapătăaccentemitice,iarviațasedesfăsoarăritualic,înritmdenaștere,
căsătorieșimoarte.Nunta,unevenimentprimodialînlumeasatului,esteampluprezentată
decătrenarator,într-omanierărealistă,darcumenționareadatinii.Înplanulțărănimii,
cândIonșiAna„s-auluat”,nuntaloraținuttreizile,aînceputîntr-osâmbătă,înfruntea
alaiuluiaflându-secălărețiicarepocneaudinpistoale,urmațideoprimăcăruțăîncarese
aflaumiriiși„druștele”-domnișoareledeonoare.Apoiurmeazăobrișcăducândnașii,iar
dupăaceasta,într-oaltăcăruțăseaflăpărințiimirilor.CununiacivilăarelocînJidovițași
esteoficiatăînlimbamaghiară.Dupăaceasta,semergelabiserică,iarapoiarelocospățul
careseținelasocrulcelmic.La12noapteamireasatrebuiesăjoacepebanicufiecare
invitat,iardupădansulmiresei,sejoacăSomeșana.Înceade-atreiazi,ospățulseținela
socrulcelmare.Decealaltăparte,înplanulintelectualității,lanuntaLaureicuGeorge
Pintea,rochiademireasăestelucratăchiardemireasă,iaraccentulcadepecadourilede
nuntaprimite:uninelcuunbriliantimpresuratcurubine,cerceideaurcustropide
diamantșiuncolierdeplatinășiocruciulițădeaur.CununiacivilăareloctotlaJidovița,
iarduminicalabisericăsuntprezențișasepreoțișicântăcorulstudenților.Nuntaeste
serbatălaberăriaRahova,iardupănuntă,miriipetrecosăptămânădemierelaparohialui
George.Laaceastănuntăparticipănumaiceicesuntpersonalinvitațișisefaceschimbde
verighete.Antologicăesteșiscenanașteriipecâmp,cândAnatrăieștedurerileparoxistice
alefacerii.Naștereacopilului,misterulcreațieiîiînfioarăpeceidoibărbați,peIonșipe
tatălsău:„amândoibărbațiistăteaunemișcați,înpicioare,cucapeteledescoperite,cuochii
spreloculundeființanouăîșicereadreptullaviață.Amândoiaveauînsufletuimireași
smereniaînfațaminuniicesepetrecezilnicsubprivireaoamenilorșipecaretotușiomul
n-aajunsîncăs-oînțeleagăîntoatămărețiaeidumnezeiască”58.Moartea,pedealtăparte,
esteunmotivfrecventalromanuluișiîncheieviolentdramele.Eroiivorsfârșitragic-Ion
58Idem,p.275.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
45ucisdeGeorgeBulbuc,iarAnaprinsinucidere.Destinelelorînseamnăabateredelalegea
universalăasfârșituluifiresc.Oadevăratămeditațieasupramorții,conceputăcuseninatate
țărănească,rosteșteDumitruMoarcăș,omsimplu,darcuofilosofieabunului-simt:
„Omultrăieștecasămoară.Șicumtrăieșteașamoare.Dacătrăieșterău,moartea-ibunăși
blândăcaosărutaredefatămare.Dacătrăieștebine,atuncimoartea-ireașicoasanutaie
șitechinuiește”59.Discuțiiledespremoarteilustreazătehnicaanticipării,princarese
prefigureazădestinelecelordouăpersonaje.
ÎnceeacepriveșteinstituțiiledinsatulPripas,școalaesteunadintreacestea,pecare
comunitatearuralănupuneaaccent.Învățătorulaveaunrolimportantînsat,elsfătuindu-i
pesăteni,ajutându-isă-șiformulezejalbele,scrisorile,documentele,prinurmare,aceștia
nuconsideraunecesarsăînvețeșieilarândullor.Învățătoruleraunerudit,înmăsurăsă
citeascăîntreagaexistențăafiecăruisăteanînsufletulacestuiacapeocartedeschisă.Însă
aceastăimaginepecareînvățătorulîmpreunăcufamilialuioafișează,intrăîncontrastcu
situațiilepenibileîncaresegăsesccâteodatămembriifamiliei.
Bisericareprezintășieaoinstituțieimportantă.Preotulesterespecatdesăteni,iar
absențafamilieiîlsacralizează.Searatăunomdevotat,încercândsăconstruiascăonouă
biserică,însăelfacedinaceastăconstrucțieunscoppersonal.Elștiesăîșiurmărească
interesele,areoatitudinesuperioară,întruchipândmoralitatea.Atâtîncazulpreotului,cât
șiîncelalînvățătorului,imaginealornuarputeafiafectatăînochiisătenilor,chiardacă
aceștias-arfidoveditafilipsițidemoralitate,deoarecesătenii,defapt,nuîșipierd
încredereaniciodatăînacesteinstituții,pecareaceștialereprezintă.
Însatexistăcâtevafamiliireprezentative.Unadintreelearfifamiliaînvățătorului
Herdelea,careesteofamilieclasică,tradițională,Herdeleanefiindunomcumentalitate
deoraș.OaltăfamiliecareseremarcăînoperăarficeaaGlanetașului,ofamilietipicăde
țărani,careînsăs-aizolatderestullumiiînurmapierderiiaveriipecareZenobiaaadus-o
încasăcazestre.Acesteifamiliiîilipseștecalmul,liniștea,aiciproducându-seoruptură
întremembriifamiliei,aspectreieșinddinconflictulinterioralfiecăruimembru.Oaltă
familie,dardedataaceastaînformare,estafamilialuiIon.Eanuestebazatăpedragoste,
nicipesentimentedeafecțiune,realitatecarenuseschimbăniciînmomentulîncareapare
copilul.
SatuldinromanulIonreprezintăocomunitateînchegatăpăzitădediverseinstituții,
oamenicerespectătradițiileșicuostratificaresocialăcenupoatefiîncălcată.Însă,în
59Idem,p.297.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
46ciudacelorîntâmplate,evenimentelenureușescsăschimbenimic,iarviațaoamenilor
mergeînainte,aceștiacontinuândsăfacăaceleașigreșeli.
ÎnromanulRăscoala,regăsimsurprinseaceleașivalorialecomunitățiitradiționale,
însăaicitotulsepercepelanivelcolectiv,autorulfiindpreocupatînacestcontextde
colectivitateșinudeindividualități.Trăindprofunddramapământului,eroiiacesteiopere
numaisavureazăniciunmomentfericitdinexistențalor,totulfiindabordatlanivelde
pretext.AicihoraparcănuestejucatăcuaceeașifervoarecaînIon,aceasta
constituindu-seîntr-unprilejdeîntâlnireațăranilor,determinându-isăseîmbărbăteze
reciprocînatingereascopuluilor,aceladea-șiredobândipământurile.Diferențeledintre
ceioprimațișiceiînstărițisuntmaiputernicresimțite,peisajelesuntdominateimaginea
tristăasărăciei,întimpceinstituțiilestatuluinusprijinăînniciunfelomulderând.Cu
toateacestea,ceacarerezistăesteimagineafamiliei,cutoatecăînacestroman,este
substanțialpusălaîncercare.
Astfel,tabloulmonograficpecareîlcontureazăRebreanuînromanelesale,Ionși
Răscoala,vreasăevidențiezefaptulcăfamiliaseconstituieîntr-unelementdebazăal
societății,iar,cândreguliledupăcareseconstruieștenumaisuntrespectate,easedezbină,
șubrezindîntreagacomunitate.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
47B.ParteaaII-a
Capitolul1B
Reperemetodologiceînreceptareatextuluiliterarînliceu
1B.1.Perspectivedidacticeasupraimportanțeiînsușiriinoțiunilorde
teorieliterarăînvedereaabordăriitextuluiepic
Procesuldeconceptualizareanoțiunilordeteorieliterară,derealizareaeducației
esteticeaelevilorîncepedinciclulgimnazial,cândaceștiasuntfamiliarizațidejacu
anumitetipuridetextecarepunîndiscuțieraportulrealitățiicuficțiunea,șicontinuăîn
ciclulliceal,suscitându-leatențiaprinmodalitățiledeconstrucțiepropusedeautor.
ÎncepândcuclasaaV-a,literaturadevineobiectdestudiudesinestătătorprinrealizarea
unordemersuricurriculareînvedereaînsușiriidecătreelevianoțiunilordeteoria
literaturiișiaelementelorstructuralealetextuluiliterar.Astfel,,,sistemuldeorganizarea
noțiunilordeteorialiteraturiiestepredominantcelliniar,îmbinatuneoricusistemul
concentric.Adicăonoțiuneestedefinităosingurădată,dareasereia,adâncindu-seprin
alteconcretizăriînfuncțiedetextulcareurmeazăsăfiestudiat.”60
Odatăcutrecereaînciclulliceal,eleviireiaustudiulșiaprofundeazăconcepte,
precumnarațiunea,descrierea,dialogul,subdenumireademodurideexpunerecucarevor
operașipeparcursulacesteietape,princompletareacualteelementedefinitoriiale
acestora,abordatedinperspectivediferite.Prinvalorificareanoțiunilordejadeprinse,
eleviivorajungecupașimicișisiguripânăînpunctuldea-șiformaunveritabillimbaj
beletristiccarevaconstituiunaspectesențialînanalizatextuluiliterar.
Înprogrameleșcolareactualetextulliteraresteurmăritîncelepatrumari
compartimente:structuraopereiliterare,figuridestil,versificație,genurișispeciiliterare.
Așadar,,,noțiuniledeteorieliterarăalcătuiescunsistemdecunoștințecareservescla
60VistianGoia,Didacticalimbiișiliteraturiiromânepentrugimnaziușiliceu,EdituraDacia,Cluj-Napoca,
2002,p.52.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
48conștientizareaemoțieiesteticeșidezvoltareacapacitățiielevilordeadescifra,pecale
analitică,multiplelevalorietice,ideologiceșiartisticealeunuitext.”61
Conținuturileprevăzuteînprogrameleșcolarepentrustudiultextuluiepiclaclasele
IX-XIIvizeazăurmătoareleaspecte62:
-stabilireaideilorprincipale-rezumarea-identificareacâmpurilorsemantice
dominantedintr-untext;
-temă,motiv,viziunedesprelume-relațiitematiceîntretextelepentrustudiuși
textestudiateîngimnaziu;
-moduldereflectareauneiideisauauneitemeînmaimulteopereliterare
(aparținândunorepocidiferitesauunorariiculturalediferite);
-componentestructuraleșiexpresive(elementedeconstrucțieasubiectuluișia
personajelorîntexteepice;
-ficțiune,imaginație,invenție;realitate,adevăr;
-scopulcomunicării(informare,delectare,divertismentetc.);
-reacțiilereceptorului(cititor,ascultător)-„euficțional“și„eureal“,textficțional
șitextnonficțional;
-genulepicșiinstanțelecomunicăriinarative:autor,narator,cititor;
-modurideexpunere-narațiunea(narațiunealapersoanaaIII-așilapersoanaI;
momentelesubiectului;timpulșispațiulînnarațiune)-descrierea(portretulliterar,tabloul)
-dialogul(mijlocdecaracterizareapersonajelor)-personajul(caracterizareapersonajului,
portretulfizicșiportretulmoral)-figuridestil(personificare,comparație,enumerație,
repetiție,epitet,hiperbolă,antiteză,metaforă,alegorie,inversiune);
-rolulverbelorînnarațiune;
-roluladjectivelorîndescriere;
-exprimareaoralăareacțiilorșiaopiniilorfațădetexteliterareșinonliterare,față
defilmevăzute(monolog,dialog);
-exprimareaînscrisareacțiilorșiaopiniilorfațădetexteliterareșinonliterare,
fațădefilmevăzute(jurnaldelectură,eseustructurat,eseuliberetc.);
-relatareauneiexperiențepersonale,descriere,argumentare,rezumat,
caracterizaredepersonaj,povestire*,fiședelectură,referat;știri,anunțuripublicitare,
corespondențăprivatășioficială,formularetipizate;
61GheorgheMircea,Ghidmetodicpentrupredarealecturiiliterare,EdituraDidacticășiPedagogică,
București,1982,p.7.
62ProgrameleînvigoarepentruLimbașiliteraturaromână–clasaaIX-a,aX-a,aXI-așiaXII-a,
București,2006,2009.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
49Operareacuacesteconceptearelocîncadrulorelordeliteratură,prindemersuri
creative,avândcapunctdeplecareatâttextecucaracterdeobligativitate,câtșitexte
liberecaresăcorespundăvârsteielevilorșisăatragăprintemă.Astfel,elesepot
transformaîninstrumentedeînțelegereșianalizăafenomenuluiartistic.
1B.2.Abordareatextuluiliterardinpunctdevederecurricular
1B.2.1.Receptareatextuluiliterarepic
Însușireanoțiunilordinsferateorieiliteraturiireprezintăunprocescomplex,de
duratăcareantreneazăatâtgândirea,câtșiregistrulafectiv.Receptareatextuluiepic,după
cumaratășistudiiledeesteticășidepsihologiepedagogică,areînvederedouăaspecte
esențiale:niveluldevârstăaelevuluișiexperiențadeviațășidelectură.
Textulepicsenumărăprintrecreațiilepreferateînrândulelevilordeliceu,
deoareceledeschideolumeîncarepotcălători,auprilejuldeaexploratărâmuri
necunoscute,potînsoțieroiiîndrumulpecare-lparcurg.Epiculareomarecapacitatedea
modela,nunumaiprinfaptulcăpropuneunaltunivers,darîideterminăpeelevisăviseze,
săempatizezecupersonajul,săsetranspunăîndiverseipostaze,stabilindcorelațiicu
realitatea,într-undiscursaccesibil.Acoperindovarietatedeconținuturi,receptarea
textuluinarativvizeazămaimulteetapebazatepecomprehensiune:
Pre-lectura-arelabazăoseriedeîntrebăricurăspunsdeschis:
Cevăsugereazătitlul?
Cepărereavețidespredispunereatextuluiînpagină?
Descriereareacțiiloremoționaleprovocateînurmalecturii;
Cesentimentev-auprovocatfapteleexpuse?
Cepărereavețidesprepersonaje?
Înțelegereacorectăaniveluluiliteral:explicațiaunortermenisauexpresiidin
text,identificareacâmpurilorlexicale,precizareaideilorprincipale,
rezumatul;
Desprececredețicădiscutătextul?(Tema)

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
50Comprehensiuneasedefineștecaomodalitatede,,cuprindereatextuluidin
interiorullumiilui”63,propunândunmodunicdeaprofundareasemnificațiilorsale
contextuale.Studiultextuluiliterarparcurgedouăetapemajore:pregătireatematică
(legăturaconținut/temă-biografiaelevului)prinrecursullanoțiuniconceptuale,
corelațiacuparcursulliteraralscriitoruluișireceptareatextului.
Experiențadeviațăaelevuluipoatefacilitaprocesuldereceptareatextului,prin
afinitățilepecareaceștialestabilesccuanumiteteme,situațiisautrăirialepersonajelor
(prezentareatemeicopilărieiprinimagineafamiliei-Moromeții,deMarinPreda).De
asemenea,încadrulstudieriielementelortextuluiepic,trebuiefăcutădistincțiaclarăîntre
definirea/explicațiaștiințificășitransfigurareaînactulartistic.Spreexemplu,îndefinirea
conceptuluidenarațiune,termeniiutilizațipotpuneîndificultateelevulșicapacitateasa
deaînțelegeterminologia.AlinaPamfildefineștenarațiuneacao,,tehnicăprincare
ficțiuneaepusăînscenăprindemersurididactice(timp,spațiu,profilulpersonajelor).”
Înurmalecturiitextului,acestmoddeexpunereprindeconturînminteaelevului
prinurmărireaunorpașiprecum:identificareareperelorspațio-temporale,apersonajelor
(Când?Undesepetreceacțiunea?Cineparticipă?),expunereasituațiilorprincaretrec
acestea.Prinurmare,aceștiavordefininarațiuneaprinprismaacestorelementeaccesibile,
reperealetextului:relatareaunorfapte/evenimenteîntr-oanumităordinelacareparticipă
unulsaumaimultepersonaje.
Programașcolarăcuprindecategoriifundamentalealegenuluiepic(conceptele
autor–narator-cititor,ficțiune-narațiune),darșispeciinarativeprecumpovestirea,
basmul,nuvelaetc.Înceeacepriveșteabordareaspeciilorreprezentative,seurmăreșteîn
cadruloreloraprofundareaproblematiciigenuluilanivelulformelorceîlconcretizează.În
cazulactivitățilordepredareaacestora,cașiîncazulconceptelordeteorieliterară,
profesorulpoateoptapentruunuldincelepatrudemersuri:inductiv,deductiv,analogic,
dialectic.
Existăoseriedepașicareprecedformareaconceptelor:
Lectura/relecturaînvedereacomprehensiuniitextului,încadrareaconceptelordin
perspectivadeținutădeelevi;
Structurareaconceptului;
Reflecțiaasupratextuluișiamoduluideaplicare;
63AlinaPamfil,Limbașiliteraturaromânăîngimnaziu.Structurididacticedeschise.EdituraParalela45,
Pitești,2002,p.142.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
51Textulnarativpropunere-prezentareauneilumi,cualtecoordonatetemporaleși
spațiale,redatăsubformaacțiunii,afaptelorexpuseîntr-oanumităordine.Aceste
elementetextualeseregăsescintegratecoerentînspeciapovestirii,formănarativăcare
încorporeazătoatecaracteristicilegenului.Astfel,eleviiintrăîncontactcuraportul
realitate-ficțiune,ultimareconstituindlumeaprinpovestire,plonjatăînvremealui,,a
fostodată”.Distincțiaautor–narator-lectordelimiteazăspațiulrealdecelfictiv.Autorul
rămâneînafaratextului,naratorulconstituindvocealui.Diferențadintreacesteconcepte
poatefiabordatăprinstrategiidiverse,precumdramatizareacaremodificăinstanța
naratorialăprindistribuirearolurilor(autorul,naratorulșipersonajele-Amintiridin
copilărie,deIonCreangă).Drumulcelmaiscurtspreevidențiereadistincțieiautor-
naratorîlreprezintărepovestireaunuitextscurt,realizatăprinschimbareainstanței
narative.
Exempludeactivitate:RescriefinalulromanuluiIon,imaginându-țicătueștinaratorul
faptelor,prezentândcititorilordetaliattotceeaceîntâmplăînPripasdupămoartea
personajuluiprincipal,ținândcontdefaptulcătueștiimplicatînacțiunearoamnului,la
final.Acestexercițiureprezintăobunămodalitatedeaobservamodificareatextului
prininstanțelecomunicăriinarative:tipologia,registrullingvistic,discursuletc.
1B.2.2.Stabilireadeobiective,formareadecompetențe
Competențegeneralealestudiuluilimbiișiliteraturiiromâneînliceu
Actualaprogramășcolarăafostelaboratădinperspectivatreceriidelamodelulde
proiectarecurricularăcentratpeobiectivelacelbazatpecompetențe.Acestdemers
asigurăracordarealadezvoltărilecurriculareactuale,centrateperezultateexpliciteși
evaluabilealeînvățăriișiareînvedereasigurareacalitățiieducațieișicompatibilizareacu
standardeleeuropeneprinformareadomeniilordecompetențe-cheie,îndeosebia
competențelordecomunicareșiacelorculturale(cunoaștereaculturiilocaleșinaționale,
participarealamanifestăriculturale,precumșideschidereainteresuluispreculturadiversă
aEuropei),indispensabileviețiiîntr-osocietateacunoașteriispecificăsecoluluiXXI.
Competențelesuntdefinitecaansambluridecunoștințe,deprinderișiatitudinicare
urmeazăsăfieformatepânălafineleșcolaritățiiobligatorii,decarearenevoiefiecare
individpentruîmplinireașidezvoltareapersonală,pentrucetățeniaactivă,pentru

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
52incluziunesocialășipentruangajarepepiațamuncii.Structurareaacestor
competențe-cheieserealizeazălaintersecțiamaimultorparadigmeeducaționaleșivizează
atâtuneledomenii„academice”,precumșiaspecteinter/transdisciplinare,metacognitive,
realizabileprinefortulmaimultorariicurriculare.
DisciplinaLimbașiliteraturaromânăareunroldeosebitdeimportantînformarea
personalitățiielevilor,înformareacompetențelordecomunicare,aunordeprinderiși
abilităținecesarepentrualeasiguraaccesulpostșcolarlaînvățareapetoatădurataviețiiși
integrareaactivăîntr-osocietatebazatăpecunoaștere.
CurriculumuldelimbașiliteraturaromânăpentruclaseleIX-XIIsebazeazăpe
modelulcomunicativ-funcțional,regăsitșiînprogrameledegimnaziu,ceeaceasigurăo
continuitateînprocesulinstructiv-educativ,cepresupunestudiulaprofundatallimbii,al
comunicăriișialtextuluiliterar,fiindadecvatnudoarspecificuluiacestuiobiectdestudiu,
cișimodalitățilorpropriu-zisedestructurareacompetențeidecomunicareaelevilor.
Înmodconcret,dezvoltareacompetențelordecomunicare,adicăutilizareacorectă
șiadecvatăalimbiiromâneînproducereașireceptareamesajelororaleșiscrise,se
realizeazăprinfamiliarizareaelevilorcusituațiidiversedecomunicare,cutexteliterareși
nonliterareadecvatevârsteișcolare.
Valorișiatitudini:
Cultivareainteresuluipentrulecturășiaplăceriideaciti,agustuluiesteticîn
domeniulliteraturii;
Stimulareagândiriiautonome,reflexiveșicriticeînraportcudiverselemesaje
receptate;
Cultivareauneiatitudinipozitivefațădecomunicareprinconștientizarea
impactuluilimbajuluiasupracelorlalțișiprinnevoiadeaînțelegeșideafolosi
limbajulîntr-omanierăpozitivă,responsabilădinpunctdevederesocial;
Cultivareauneiatitudinipozitivefațădelimbaromânășirecunoașterearolului
acesteiapentrudezvoltareapersonalășiîmbogățireaorizontuluicultural;
Dezvoltareainteresuluifațădecomunicareainterculturală;
Scopulreceptăriitextuluiliterarșialnoțiunilorliterareînprocesul
instructiv-educativpeparcursulcicluluiliceal,continuându-lpecelgimnazialseregăsește
înstimulareaconștientizăriirelațieidintreuniversulpecareîlpropuneoperaliterară,epică
șiproiectareatraseuluiexistențialindividual.
Obiective:

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
53Valorificareadimensiunilortextuluinarativdinpunctdevederestructuralși
estetic;
Decodificareaelementelortextualeșiaprocedeelornarativedintr-untext;
Folosireaunortehnici,strategiidelucrucutextulepic;
Utilizareaunormodalitățidiversederealizareaexpresivitățiiunuitextdescriptiv;
Distingereamodurilordeexpunereînfuncțiedesemnificațiatextuală;
Aspectetematicevizate:
Raportulrealitate-ficțiune;
Rolulinstanțelorcomunicăriinarative;
Mijloacedeexpresivitateîntextuldescriptiv;
Moduriledeexpunere.Tipologie;
Speciinarative:povestirea,romanul;
Structurinarativeînroman;
Procedeenarativeînroman(inserția,înlănțuirea,alternanța);
Prinobiectiveșiconținuturi,programașcolarăpentruliceuurmărește,pelângă
formareacompetențeidelectură,începutăînciclulgimnazial,șiconturareacompetențelor
culturalealedisciplinei.Oradeliteraturăsetransformăîntr-unspațiudelectură.Creația
devineunmediudedezvoltareșioperăcaobiectesteticînregistratdememoriaculturală.
Deaici,derivănecesitateaunordemersuricapabilesăcuprindărelațiadialogicăcititor-
textșisăvalorizezeprocesullecturii.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
54Capitolul2B-Metodedepredareînabordareatextuluiliterar
2B.1.Definireaconceptuluide,,metodă”.Rolulmetodei.Clasificarea
metodelordepredare
Termenulmetodăderivăetimologicdindouăcuvintegrecești:odos-,,cale’’și
metha-,,spre’’,,,către’’,iarprintraducereseregăseșteînsintagma,,caleacareducespre”.
Îndidactică,metodasereferăla,,caleacareseurmează”,drumulceconducelaatingerea
obiectivelorpropuse.Metodeledeinstruireseaseamănăcumetodeledecercetareîn
sensulcăambeleconduclaconturareaunorfapte,legități,descrieri,interpretăricâtmai
aproapederealitate.Deosebireafundamentalăestecămetodeledecercetareproduc,
elaboreazăcunoștințe,pecândmetodeledidactice,deobicei,prezintă,vehiculează
cunoașterealaunmomentdat.
Înprocesuldidacticalstudieriilimbiiromâneînșcoalăseutilizeazăogamăvariată
demetodeșiprocedee,oferitefiedepracticașcolarătradițională,fiededidacticamodernă.
Utilizareaacestoratrebuiesăfiedeterminatăderealizareauneiînvățăriactive,procesîn
carerelațiaprofesor-elevisăsebazezepedinamizareaactivitățilorprinantrenarea
întregiiclase.Înacestcontext,profesorulîndeplineșterolulunuighidcompetentșiabil,
careîșipunediscipoliiînsituațiideînvățare.
Altfelspus,metodareprezintă,,omodalitatedelucru,omanierădeaacționa
practic,înmodsistematicșiplanificat,undemersprogramatcareseaflăînpermanențăîn
atențiaprofesoruluișicareconstituiepentruacestasubiectdereflecție.”64Noțiuneade
metodăincludeînsinepatruelemente:punctuldeplecare(scopul,obiectivele),punctul
final(rezultatele),subiectulacțiunii(tema,conținuturile)șiobiectulasupracăruiase
răsfrângeacțiunea,concretizatînpersoanaelevului.
Metodologiaseaflăîntr-ocontinuăschimbareprinaccentuareacaracterului
euristic,dinamicșicreativalmetodelor,procesdeterminatderitmulschimbărilordin
societatecarenecesităocreștereacereriideeducație,impunândracordarealaexigențele
dinprocesuldeînvățământ.Princorelațiacumetodele,mijloaceledeînvățământau
dobânditîntimpmultiplevalențepsihopedagogice,facilitândaccesullainformație,și
implicitlaprocesuldepredare-învățare.Modernitateagândiriididacticeevăzută,,în
64MironIonescu,Demersuricreativeînpredare-învățare,EdituraPresaUniversitarăClujeană,
Cluj-Napoca,2000,p.127.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
55perspectivauneilecțiiprofundumanizate,cuuncumuldemomentepsihologiceîncare
eleviisăfieapropiațipermanentdeînvățare.”65
MironIonescu,înstudiulDemersuricreativepropuneoclasificareametodelordin
următoareleperspective:
Metodedetransmitereșiînsușireacunoștințelor
a)decomunicareorală/expozitivă:expunerea,povestirea,descrierea,explicația,
informarea;
b)decomunicareorală/conversativă:conversația,dezbaterea,discuția,brainstorming;
c)decomunicarescrisă:lecturaexplicativă/dirijată,activitatecumanualul;
d)decomunicarelanivelullimbajuluiintern:reflecțiapersonală,introspecția;
Metodedecercetarearealității
a)directă:demonstrația
b)indirectă:observareasistematică,învățareaprindescoperire;
Metodebazatepeacțiunepractică
a)acțiunepractică:exercițiul,studiuldecaz,temadecercetare;
b)acțiunesimulată:joculderol;
IoanCerghitconsiderăreflecțiaomodalitatedeesențializareainformațiilor
transmise,afirmândcă:,,operândînplaninteriorcuobiectiveșifapteimaginate,reflecția
estegeneratoaredenoistructurioperatoriișicognitive.Construcțiiledeliberateale
gândiriișialeimaginațieisuntdeneconceputfărămeditațiepersonală.Fărăreflecție,nu
existăcunoaștere,elaborare,creație.Simplainformațienueadevăratăcunoaștere.”66
2B.2.Metodedepredareaelementelornarativedintextulliterar
2B.2.1Lectura
,,Lecturareprezintăometodădidactică/deînvățământîncarepredominăacțiunea
decomunicarescrisăcarepropuneelevuluiocalede(auto)instruireeficientă,
autoperfectibilăprindobândireaunortehniciintelectualespecifice.Astfeldetehnici
asigurăvalorificareadeplinăaprocedeuluimunciicucartea,respectivamunciicu
manualulsaucualtematerialedeacestgen,destinateînspecialînvățării.”67
65GeorgetaCorniță,CuvântînaintelaMetodicapredăriilimbiișiliteraturiiromâne,EdituraUmbria,BaiaMare,1993.
66IoanCerghit,Metodedeînvățământ,EdituraDidacticășiPedagogică,București,1980,p.137-138.
67CristeaSorin,Dicționardetermenipedagogici,EdituraDidacticășiPedagogică,București,1998,p.170.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
56Lecturadețineunlocesențialînformareacunoștințelorelevilorșidevine,în
practicașcolară,unprocescomplexfundamentatpecompetențeșideprindericevizează
decodificareasensurilortextuluiliterar.Casă-șiîndeplineascărolulsăuformativ,lectura
ceremuncăorganizată,îndrumareșievaluare.Încalitatedeeducatori,trebuiesăgăsimo
seriedestrategiicuajutorulcărorasăputemdezvoltaelevilorcapacitateadeînțelegerea
textului,darșideformareapropriiloropinii.Majoritateastudiilorcareautratat
problematicalecturiis-auaxatperaportuldintreinteresulpentruliteraturășiactulde
lecturăpropriu-zisaunuitextliterar.Însă,actullecturiinuvizeazănumaidescifrarea
sensurilor(aparițiahipertextuluilărgeștesferatematicăalecturii),cișiaimaginilor,a
sunetelor,asecvențelorvideodintr-undocumentelectronic.Metodalecturiiîndeplinește
treifuncții:deinformare-documentaresistematică,destimulareainstruirii-autoinstruirii,
deculturalizare-educarepermanentăaelevului.
Obiectivelepedagogiceconcreteproiectatecuajutorulmetodeilecturiisunt:
Stăpânireașiaprofundareacunoștințelorfundamentaleșioperaționale;
Perfecționareacapacitățilorgeneraleșispecificedestudiuindividual;
Cultivareaaptitudinilorșiatitudinilorcognitivedeschise;
Identificareaunornoiproblemeșisituații-problemă;
Obiectivulprincipalallecturiiesteaceladeafavorizalecturafuncțională.
Învățământulmodernpropunedesprindereademodelelerigidepropusedemanualele
școlareșiorientareaspreoconduităautonomădelectură,favorizându-seînvățarea
continuă.Opțiuneaactualăarfinuatâtanaliza,câtmaidegrabăinterpretareadintr-o
perspectivăempatică,permițândcititorului/receptoruluisăseregăseascăîntextpesine/
săsereflecteînel,raportândexperiențalecturiilapropriilesaleexperiențeșitrăiri.
Demersurilecreativepuseînjocdefiecaredascăl,trebuiesăcreezelaelevidobândirea
unordeprindericomprehensive,esențializate,demonstrative,problematizate.
Încadrulorelordeliteratură,sepropuncâtevatipurideabordareatextuluide
studiat:
Lecturaexpresivă
Lecturapanoramică-strategiecarepermiteelevului,într-untimpfoartescurt,să
iacunoștințădeconținutuluneicărți,lectorulajungândsăcunoascărepede
subiectultextuluișistructuraacestuia;
Lecturaselectivă-strategiecarepropunereconstruireasemnificațieigeneralea
textului,pebazaunorcuvinte-cheiecareconțininformațiiesențiale;

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
57Lecturaorientată-constăîncăutareaîntr-untextarăspunsului,înurmadelegării
uneisarciniprecisedelucru;
Lectura-problematizarepresupuneformulareauneitemedecercetareplecândde
laoipotezăinteresantă,aunordirecțiidecercetareșiauneimetodologiiadaptate
lanecesități,prinelaborareadeinterpretăribazatepeanalizainformațiilorși
reformularea(problemei)temeiceconstituieobiectulcercetăriiînfuncțiede
rezultatelelacares-aajuns;
Lecturaliniară-oferăoimagineglobalăasuprauneitemedintr-untext;
Abordareatextuluiliterarintegralpresupunecapașidelucru:
Identificareaimaginii/asuccesiuniideimagini.
Argument1.Textulliterareconstruitinevitabilpeunanumittipdeimaginar,eo
configurareimaginarăauneirealitățiposibile;
Enunțareaaspectuluideviață(atemei),,camuflat”înimagine.
Argument2.Imaginarulartisticesteunpretextpentrureflectarearealității.Eleste
imagineasecundăaacesteia;
Stabilireaideiicaesențăatemei/aimaginii.
Argument3.Ideeaestesufletul/esența/miezulimaginii.Oricetemăînchideînea
celpuținoidee;
Identificarea/enunțareasemnificațiilor;
Argument4.Oriceimagineconoteazăunasaumaimultesemnificații;
Abordareatextuluiliterarcaprocesdecomprehensiunepresupune:
Dimensiuneacognitivă,rațională:abordareprinprismajudecăților,clasificărilor,
structurărilor;
Dimensiuneempatică:abordareprinreacțiiemoționale,comparații,regăsiriale
sineluiîntext;
Activitățidestimularealecturii:dramatizarea,prezentareadecarte,spectacolul
teatral.
Exempludeactivitatecarearelabazăactullecturii:
Fișădecaracterizareaunuipersonajliterar-Nadina,dinromanulRăscoala,deL.
Rebreanu
Perspectiva:
Condițiasocială,rolulînoperă;
Întâmplări/situațiipecareletrăiește;

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
58Structurăsufletească/sentimente/stări/reacții;
Opțiunideexistență;
Citatesugestive;
Impresia/apreciereapersonalăaelevuluidesprepersonaj,raportarealaacesta;
2B.2.2Conversațiaeuristică
Conversațiasedefineștecaomodalitatedeangajareaunuiîntregsistemde
interacțiuniverbaleprofesor-elevișiinverscarepotcontribuilaclasificareașiprecizarea
noilorcunoștințe,laaprofundareaînțelegeriișiintegrăriiacestora,darșilasistematizarea
șievaluarealor.Esteutilizatăîntoateetapeleuneilecțiidelapredare-învățare,pânăla
evaluare.Foartefrecventutilizatălaclasă,conversațiaeuristicăareuncaracterformator.
Aceastămetodăseprezintăcaosuccesiunedeîntrebări,adresatecuabilitatedecătre
profesor,înalternanțăcurăspunsurileelevilorcaresuntstimulațisăîntreprindăo
investigațieînsferainformațiilorexistentedejaînmintealor.Prinprelucrareaacestor
informații,aceștiatrebuiesăelaborezenoiadevăruri,laimaginareaunorsoluțiipentru
problemelepuseîndiscuție.Întrebărileenunțatetrebuiesăsuscitecuriozitatea,să
provoacelacăutări,săfacilitezealegereadeciziilor,săconducăsprenoiachiziții.
Eficiențaconversațieieuristiceseregăseșteîncaracterulîntrebărilorutilizateșiîncalitatea
răspunsuriloroferite.Suntpreferabileîntrebăriledeschisecareoferălibertatedecercetare,
deînvățareprindescoperirecareantreneazăgândireaelevilor.Cametodăstimulativă,
vizeazădezvoltareagândiriilogice,aposibilitățiideexprimare,formândîncredereaîn
propriilecapacități.Inițiativadialoguluinuaparținedoarprofesorului,cișielevilor,iar
acestexercițiudecomunicareseîncurajeazădetimpuriuprinimportanțaacordată
răspunsurilorcarevindinparteaacestora,prinsubliniereaaceeaceaueleesențialși
integrareacapunctedesprijinîncontextullecțiilor.Astfel,sepotdelimitaurmătoarele
categoriideîntrebări:
,,Convergente-îndeamnălaanalize,comparații,sinteze,interogări,asociațiide
idei;
Divergente-exerseazăgândireapetraiectoriiinediteoriginale,ceconduclao
diversitatecâtmaimaredesoluții;
Deevaluare-solicităeleviisăemităjudecățipropriidevaloare.”68
Tema:Instanțeletextuluinarativ-Ion,deLiviuRebreanu
68Iucu,B.Romiță,Instruireașcolară.Perspectiveteoreticeșiaplicative,EdituraPolirom,Iași,2008,p.87.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
59Întrebăriposibile:
Lacepersoanăsenarează?Cumexplicațiacestlucru?(convergentă,frontală)
CineesteIon?Dincemediuprovine?Înceipostazăesteprezentat?(divergentă,
directă)
Ceînseamnăroman?(deevaluare,imperativă)
Avantajulconversațieieuristiceseregăseșteîndeterminareaelevuluideaînvățasă
gândească,deanupreluainformațiigataprelucrateșideafiimplicațișiantrenațiîn
activități.Receptareanoțiunilorliterarenusepoaterealizafărăexistențaunuidialog
autentic,cabazăacultivăriitrăirilorafectiv-atitudinale,porninddelatexteliterare.
2B.2.3Braistorming
Metodadidacticănumităbraistorming(dinengl.brain-,,creier”șistorm-,,furtună”),
printraducereliberămetoda,,asaltuluideidei”sau,,metodaevaluăriiamânate”(S.F.
Parnes)esteconsideratădeuniispecialiștiovariantăaproblematizării.Numită
și,,cascadaideilor”,aceastămetodăaredreptscopemitereaunuinumărcâtmaimarede
soluții,privindmodulderezolvareauneiprobleme,coordonațideunmoderatorprintr-o
provocareladiscuțieatututorparticipanților.Evaluareasoluțiiloreamânată,pentrua-i
determinapeceiimplicațisăcomunicefărăconstrângeri,să-șiexprimeliberideilefără
teamadeagreșisaudeafiironizațideceilalțimembriaigrupului.Desfășurarea
activitățilorîntr-oatmosferărelaxantădevinepropicestimulăriicreativitățiișimanifestării
spontaneității,transformându-seastfel,,într-ometodădedescoperireaunorsoluții
inovatoare.”69Demersularelabază,,formulareauneiasauamultorîntrebărimenitesă
dezlănțuieefervescențagândiriielevilorșiemitereaspontanăarăspunsurilor.”70
Înabordareaoperelorliterare,aceastămetodăîșigăseșteutilitateaînsituațiile
problematicepecarelesuscitătextul,adiverselorinterpretăricuscopuldeaincita
spontaneitateaactuluireceptăriiestetice.
Momenteleesențialealebraistorming-uluiseregăsescînparcurgereaurmătoareloretape:
Constituireagrupuluidebraistorming;
Organizareaactivitățilordelucru;
Stabilireatemei,aproblemeidedezbătut;
Emiterea/producereaaideilor;
69FlorinaAchim,MaierMonica,AlinaBoja,OlimpiaIgnat,Maria-TerezaPirău,Prelegeridedidactică
generală,EdițiaaII-aadăugită,EdituraUniversitateadeNord,BaiaMare,2010,p.77.
70NicolaeEftenie,IntroducereînMetodicastudieriilimbiișiliteraturiiromâne,EdițiaaIV-arevăzutăși
adăugită,EdituraParalela45,Pitești,2008,p.233

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
60Găsireasoluțieifinale/Aprecierea/Evaluareacritică;
Unrolimportantîldeținemoderatorulgrupuluidelucru,întrucâtacestanoteazătoate
ideileemise,apoi,împreunăcugrupul,analizeazășiopteazăpentrusoluțiafinală.
Utilizareacorectăametodeitrebuiesăaibăînvedere:
Avantajele:
permiteparticipareaactivăatuturorparticipanților;
obținerearapidășispontanăaideilor;
dezvoltăabilitățidemuncăînechipă,spirituldecooperareșidecompetiție;
dezvoltăspontaneitateașicreativitateadegrup;
puneaccentpestimulareafiecăruiparticipantladiscuție;
Dezavantajele:
oferăsoluțiiposibile,darnuneapăratvalabile;
tendințaspresuperficialiateaunoradintremembriigrupului,rămânânddoarîn
ipostazadespectatori;
uneori,devinesolicitantatâtpentruparticipanți,câtșipentrumoderatori;
Metodaesteeficientăîncadrulorelorîncareseîncearcădefinireaunuiconceptliterar,
aunortermenicarepotprovocaconfuziisauîncadrulsecvențelordesistematizarea
cunoștințelor,destudiereaprofundatăatextelorliterare,princaresepotstabiliinterpretări
multiplealeunorsubiectecomplexesauteme.
Exempludeactivitate:
PrezentațisemnificațiacontextualăafragmentuluicitatdinromanulRăscoala,deL.
Rebreanu:
,,Sutedefețecuaceeașiexpresiepăreauafialeaceluiașicapcuaceleașigânduri
șisimțiri,unsingurșiacelașiomîninfiniteexemplare,caunprodusînmarealuneiuzine
uriașe…”
Răspunsurilevorfiajutateprinintermediulunorprocedeeinteractive,precum
lecturaexpresivă,dialogulautenticsauproblematizarea.Sevorselectarăspunsurilecele
maiapropiatedesemnificațiatextului.
2B.2.4.Evocare-Constituireasensului–Reflecție
Ceestegândireacritică?
Îndomeniuleducației,gândireacriticăsereferălaimperativultreziriiconștiinței,
alcreșteriisentimentuluideparticipare,aceluicareînvață,laconstruireapropriuluidestin.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
61Gândireacriticăesteunprocesactiv,coordonat,complexcareseproduce,uneori,
intenționat,alteorispontan,șicaredeterminăelevulsădeținăcontrolulasuprainformației,
punând-osubsemnulîntrebării,integrând-o,adaptând-osaurespingând-o.
Proiectarealecției
Configuratcuintențiadeageneraunspațiupropicepentrudezvoltareagândirii
critice,demersuldidacticincludeurmătoareleetape:
I.EVOCAREA
II.CONSTITUIREASENSULUI
III.REFLECȚIA
Primaetapăconstăînactualizareatuturorcunoștințelorpecareeleviiledețin
despresubiectullecției(corectesauincorecte),precumșiîndefinireauneizonedeinteres,
capabilesăjustificeabordareaproblemei.Discuțiaevidențiazăincertitudinilesau
necunoscutelereferitoarelaproblemă,pregătindastfeltrecerealastudiulpropriu-zis.Un
asemeneadebutesteadecvatînmajoritateaorelordelimbășiliteratură,cuexcepția
activitățilorceurmăresclecturaunortexteliterarenecunoscute,activitățiîncarediscuțiile
inițialevizează,deobicei,conturareaorizontuluideașteptarealcititorilorșinu
cunoștințeleloranterioare.
Adouaetapăreprezintăsecvențacentralăalecțieișisecaracterizeazăprin
monitorizareaînțelegerii.Sintagmasereferăatâtlaîncercărileelevuluideasupraveghea
șideaconducepropriulprocesdeînțelegere,câtșilasupraveghereadecătreprofesora
activitățiideînvățare.Înaceastăetapă,eleviivinîncontactcunoileconținuturideidei,
prinintermediulcitiriitextului,adescifrăriisensurilor,audieriiunorprelegerisauprinalte
modalități,încercândsăintegrezeacesteideiînpropriileschemedegândirepentruale
conferiunsenssauosemnificație.
Atreiaetapăleoferăelevilorposibilitateadeameditalaceeaceauînvățat,
raportândnoileconținuturilacunoștințeleanterioareșiposibilitateadea-șireconstrui
schemelecognitivepentruaintegranoileachiziții.Înacestmod,eleviiprogreseazăîn
cunoaștereșisedezvoltăpersonal.Maimult,discuțiafinalăurmăreștesăpunăînevidență,
nunumaices-aînțeles,cișimodulîncares-apetrecutînțelegerea.Aceastăetapăvizează
capacitateaelevilordeaexprimanoileconținuturiîncuvinteproprii,realizateprin
discuții.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
62Tema:Ion,LiviuRebreanu.Structurinarativealeromanului.
ClasaaX-a
Ceștiudespresubiectși
ce-așdorisăaflu?Învățareanoilor
conținuturiCeamînvățat,cumexplicși
coreleznoilecunoștințe?
Conceptulderoman
Tipurideroman
Caracteristiciale
personajelor
Momentele
subiectuluiLacepersoanăse
relatează?Dince
perspectivă?
Cemoduride
expunereseregăsesc
întext?Careeste
rolulacestora?
Careesteipostaza
naratorului?Identificareacorectăa
elementelorstructuraledin
textulepic;
Eliminareaconfuziilordintre
instanțeletextuluiepic;
Corelareaconținuturilorînalte
speciinarative,precumnuvela,
povestirea;
2B.2.5Învățareaprindescoperire
Fundamentareapsihopedagogicășididacticăametodeideînvățareprin
descoperires-arealizatînultimeledeceniialesecoluluialXX-leadin
necesitatea,,revitalizăriiînvățământului,dindorințaactivizăriiautenticeaprocesului
învățăriiînșcoală.”71Aceastămetodăestelegată,cașiconversația,decontextuleuristicii,
elevuldevenindsubiectalcunoașterii.Profesorulîideterminăpeelevisăgăsească
rezultatuldorit,soluția,printr-oseriedeîntrebăripusecuabilitatecarecorespundunei
etapedindescoperireafinală.Oricecercetarearecapunctdeplecareosituație-problemă
careangajeazăelevulîntr-oacțiunedeinvestigareprinefortpersonal.Metodaareun
caracterformativ,sprijinindu-sepecapacitateadeautodirjare,determinându-lpeelevsă-și
cautemodalitateaceamaipotrivităpentruaaflarăspunsurile.Sepoaterealizapecale
inductivă(realitateamaterialuluilingvisticreguli,definiții),deductivă(categorii,
reguliraționamente),analogică(asociere/disociere).Arelabazăcercetarea,
investigareapersonală,respectândcondițiile:
Situația-problemăsăseînscrieînsistemuldeoperațiimentale;
Cunoștințelesăfieperceputedeelevi;
71ConstantinParfene,Metodicastudieriilimbiișiliteraturiiromâneînșcoală,EdituraPolirom,Iași,1999,
p.53.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
63Asimilarearaționalăamaterialului;
Etape:
Confruntareacusituația-problemă;
Descoperirea/Structurarea/Interpretareadatelor/Utilizareaoperațiilorgândirii/
Reliefareanoului;
Formulareaconcluziilor;
Consolidareaelementelordenoutate;
Metodaseutilizeazăîntoatetipuriledelecție,fiindcorelatăcuconversațiaeuristicăsau
problematizarea.
Tema:Romanulsubiectivvs.Romanulobiectiv
ClasaaX-a
Eleviicunosccaracteristicileromanuluiobiectivși,printr-oanalizăcomparativă,
vorreușisăidentificecorect,pebazaraționamentuluiinductiv,particularitățileromanului
subiectiv,avândcatexte-suportdouăfragmentediferitedin:Ion,deL.Rebreanuși
Ultimanoaptededragoste,întâianoaptederăzboi,deCamilPetrescu.
,,Îșiziceadinceîncemaidescă,robotindoricât,nuvaajungeniciodatăsăaibă
șielceva.Vasăzicăvatrebuisăfieveșnicslugăpelaalții?Toatăistețimealuinu
plăteșteoceapădegerată,dacăn-areșielpământmult,mult…”(Ion,LiviuRebreanu)
,,Începusemtotușisăfiumăgulitdeadmirațiapecareoaveamaitoatălumea
pentrumine,fiindcăeramatâtdepătimașiubitdeunadintrecelemaifrumoasestudente,
șicredcăacestorgoliuaconstituitbazaviitoreimeleiubiri.”(Ultimanoaptededragoste,
întâianoaptederăzboi,deCamilPetrescu)
Romanulobiectiv Romanulsubiectiv
1.Narațiuneasedesfășoarăobiectiv,la
persoanaaIII-a,esteheterodiegetică;1.Narațiuneasedesfășoarăsubiectiv,la
persoanaI,estehomodiegetică;
2.Naratorulesteobiectiv,omniscient,
avândaccesdirectșinelimitatlaconștiința
personajului;2.Naratorulesteșipersonaj,N=P,
naratorulestesubiectiv;
3.Perspectivanarativăesteobiectivă,
detașată;3.Perspectivanarativăestesubiectivă,
implicată;
4.Faptelesuntprezentatecronologic,în
funcțiedememoriavoluntară;4.Cronologiafapteloresteabsentă,faptele
suntprezentatedupăfluxulconștiinței,
dupămemoriainvoluntară;

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
64Texteleaulabazăosuccesiunedeîntrebăricarevizeazăatâtcunoștințeleanterioarepe
careeleviile-auaprofundat,câtconfruntareacuelementeledenoutate,stimulându-le
capacitățilemintalepentruadescifrasingurielementeledefinitoriialedescrierii:
Cefeldetextprezintăautorul?Careestetematextului?
Cemodalitățiartisticeutilizeazăautorulînrealizareatemelor?
Cevătransmitefiecaretext?
2B.2.6Joculderol
ConformafirmațieiluiFreinet,,problemaprincipalăaeducațieirămânenuatât
conținutulînvățământuluicums-arcredeastăzi,câtmoduldeaprovocaseteade
cunoaștereacopilului.”Astfel,sepoateconcluzionacă,defoartemulteori,nuaplicăm
ceeacecunoaștem,iarapelullajocpoateestompaacestedeficiențeprezentelanivelul
învățământuluiromânesc,transformându-seîntr-oactivitateplăcutășidoritădecopii.
Joculderolreprezintăometodădepredare-învățarebazatăpesimulareaunor
acțiunifenomene,relații.Elevii,înipostazaactorilor,auposibilitateadeaconștientiza
ceeaceseîntâmplăînjurullorsaupotprivispreeiînșiși,dezvoltându-legândireacritică
șicapacitățiledeexprimareprinsimulare.
Avantaje:
Formareașimodelareacomportamentuluiumanpebazasimulăriiinteracțiuniice
caracterizeazăostructură,orelațiesausituațiesocialădegrup;
Familiarizareacualtemoduridegândire,acțiune,trăire;
Formareacapacitățiideempatieșiînțelegereatrăirilorcelordinjur;
Dezvoltareacapacitățiielevuluideaînțelege,deaevaluaopiniileșiorientările
valoricealepersoanelorcucarerelaționează;
Formareaaptitudinilordemuncăîngrup;
Formareauneiconduitemorale;
Dezavantaje
Consumulmaredetimpdatorităpregătiriiprealabile,uneoridificildeaplicat;
Blocajeemoționaledinparteaelevilor;
Risculdevalorizăriiprintendințaspresuperficialitate;
ETAPE
I.Identificareasituațieilacaresepreteazăjoculderol;
II.Stabilireaobiectivelor,atemei;

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
65III.Pregătireagrupului;
IV.Proiectareascenariuluiprinstabilireadetaliiloresențiale;
V.Alegereapartenerilorșiexplicarearegulilor,distribuirearolurilorpefișe,cu
explicațiiclare;
VI.Interpretarearolurilor.Sepotfacedigresiuniînvedereareflectăriiunor
situații;
VII.Dezbaterecuactoriișispectatorii/observatorii.Analizareamoduluide
interpretare/concluzionarea;
Cesentimenteavețiînlegăturăcurolulinterpretat?
Afostointerpretareconformăcurealitatea?
Ceațiînvățatdinaceastăexperiență?
Printretipuriledeactivitățiprevăzuteînprogrameleșcolare,privindabordarea
structurilortextualeînoperelestudiateînliceu,senumără:
Jurnaluldelecturăînregistreazăpropriaexperiențădelecturăoferăoportunitatea
dea,,reflectaasuprapropriuluiprocesdecomprehensiuneșidea-șinumiși/sau
interogarelațiaculiteratura”72șidea-șiexprimagândurile,trăirile,reacțiile,fără
constrângeri;
Argumentareaunuipunctdevederepersonal;
Îndemersuldidacticîntreprinsînvedereaînsușiriinoțiunilordeteorieliterară,un
rolimportantl-adeținututilizareamijloacelordidacticecareauavutcaefectfacilitareași
optimizareaproceselordecomunicare,darșideînțelegereanoilorconcepte.
Mijloaceinformativ-demonstrative(conținoinformație):intuitiv-obiectualeși
imagistice(fotografii,planșe,portretealescriitorilor,ilustrațiidecarte,
manuscrise,revisteliterare);
Mijloaceaudiovizuale(multimedia)-calculatorul,videoproiectorul,tabla
inteligentă;
Înceeacepriveșteevaluarealecturiișianoțiunilordeteorieliterară,s-au
doveditafieficienteatâtmetodeletradiționale(conversația,fișadeapreciere,observarea
directăaelevilor),câtșicelemoderne(jurnalulreflexiv,jurnaluldelectură,eseuldecinci
minute,portofoliul).
72AlinaPamfil,Op.cit.,p.115.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
66CONCLUZII
LiviuRebreanuseconstituie,fărăîndoială,într-unspiritinovatorînceeace
priveșteromanulromânescmodern.Perioadainterbelicăstăsubsemnulscrierilor
rebrenienecaredautonulorientăriispreliteraturaeuropeană,lasugestiileluiEugen
Lovinescu.Ceeaceimpresioneazălaacestmarecreatordeartăestevoițaluiputernicăde
acreaviață,deaconturauniversuri,deaconstruidestine,deaatragelectorulpeuntărâm
construitfideldupămodelulrealitățiiimediate,undeîșicautămodele,apelândlamimesis.
Totceeacecreeazăacesttitanalcondeiuluistabileșteputernicecorespondențecuviața
reală,fărăa-șidoricâtușidepuținsăocopieze,aceastafiinddoarun„pretext”,dupăcum
însușimărturisește73.
Contactulpecareîliaueleviicuoperelerebreniene,peparcursulcicluluiliceal,
favorizeazăîntâlnireaacestoracuuniversulîncareavăzutluminazilei,acrescutșiafost
educatscriitorultransilvănean,acestafiindprofundlegatdetotceeacereprezintăzona
natală.Dinacestmotiv,operelesaleepice,precumIonsauRăscoalaseconstituieîn
adevăratefrescesociale,profundimpregnatedeparfumulelementelormonografice
specificezoneiNăsăudului.Astfel,elevii,prinintermediulexpuneriididacticeșia
conversațiiloreuristice,sepotlesneimaginadansândlahorasatuluialăturideflăcăișifete,
fâcândpartedincategoria„calicilor”oprimațisaua„bocotanilor”influențidintr-o
comunitate,luândatitudineîncaliatedeedili,predândlecțiilelașcoalăînlimbaoficială,
contrardorinței,fiindjudecatîntr-olimbăcarenuîțiestefamiliarăetc.Prinintermediul
lecturii,eleviipotdescoperi,deasemenea,paginiînțesatedemărturii,camuflatesub
statutulunuipersonaj,legatederelațiațăranuluiromâncustăpânireaaustro-ungară,cu
autoritățilestataleneputicioaseînfațaputerniculuiimperiu.RomaneleluiRebreanu
oglindescrealitateadinproximitateascriitoruluisubformaunuitablouînimagineacăruia
lectorulvadescoperidetaliialeexistențeiumanecarecompun,defapt,viațadezicuzia
individuluiumanpecareRebreanudoreștesa-lcreionezeînoperelesale,oresteevident
că,decelemaimulteori,omulestecaracterizatdemediulîncaresedezvoltă.Asta
realizeazășiLiviuRebreanuînoperelesale,îșițesefundalulacțiunii,alemoțiilorși
trăirilorpersonajelorsalecuajutorulelementelormonograficecareconferăculoareși
vitalitatescrierilorsale.
73Rebreanu,Liviu,Amalgam,EdituraSocec,București,1943,p.42

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
67BIBLIOGRAFIE
OPERELITERARE
1.Rebreanu,Liviu,Ion,EdituraEminescu,București,1980
2.Rebreanu,Liviu,Nuvele,EdituraTineretului,București,1957
3.Rebreanu,Liviu,Pădureaspânzuraților,EdituraEduard,Constanța,2017
4.Rebreanu,Liviu,Răscoala,EdituraAlbatros,București,1932
LUCRĂRITEORETICEȘICRITICE
1.Apetroaie,Ion,OrfeușiAristarc,EdituraJunimea,Iași,1982
2.Auerbach,Erich,Mimesis.Reprezentarearealitățiiînliteraturaoccidental,Polirom,
Iași,2000.
3.Balotă,Nicolae,DelaIonlaIoanide.ProzatoriromâniaisecoluluialXX-lea,
EdituraEminescu,București,1974
4.Breazu,Ion,LiteraturacontemporanăaTransilvaniei,București,EdituraCasa
școalelor,1944
5.Călinescu,George,Istorialiteraturiiromânedelaoriginipânăînprezent.EdițiaaII-a
revăzutășiadăugită,EdițieșiprefațădeAl.Piru,EdituraMinerva,București,1982.
6.Cioculescu,Șerban,Înmargineaopereid-luiLiviuRebreanu,înRevistaFundațiilor
regale,III,nr.2,februarie,1936
7.Ciopraga,Constantin,Personalitatealiteraturiiromâne,EdituraJunimea,1973
8.Comarnescu,Petru,LamoarteascriitoruluiRebreanu,înRevistaFundațiilorregale,
XI,nr.9,septembrie1944
9.***Dicționardetermeniliterari,AutoriN.Balotă,Z.D.Bușulenga,G.Muntean,
EdituraAcademiei,București,1976.
10.Gheran,Niculae,Rebreanu-amiazauneivieți,EdituraAlbatros,București,1989
11.Glodeanu,Gheorghe,Dimensiunialeromanuluicontemporan,EdituraGutinul,Baia
Mare,1998.
12.Glodeanu,Gheorghe,Poeticaromanuluiromânescinterbelic,EdituraLibra,
București,1998.
13.Gusti,Dimitrie,Monografia-teorieșimetodaEdituraPaideia,Bucuresti,1999
14.Hațegan,Ioan,Ghidmonografic.Bibliografiamonografiilordelocalitățibănățene,
EdituraBanatul,Timișoara,2006

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
6815.Herseni,Traian,Teoriamonografieisociologice,EdituraInstitutuluiSocial
Roman,1934
16.Horvat,Săluc,LiviuRebreanu,Ion,universuluman,EdituraDacia,Cluj-Napoca,
2002.
17.Lovinescu,Eugen,Istorialiteraturiiromânecontemporane,EdituraMinerva,
București,1976
18.Manolescu,Nicolae,ArcaluiNoe,Editura100+1Gramar,București,1999
19.Moldovan,Andrei,UnRebreanuhăituit,EdituraTipoMoldova,Iași,2013
20.Micu,Dumitru,Scurtăistoriealiteraturiiromâne,(Perioadainterbelică.Poezia
contemporană),EdituraIriana,București,1995.
21.Munteanu,Ștefan,MijloceartisticeînanalizapsihologieilaLiviuRebreanu,în
„Limbășiliteratură”,nr.6,1962
22.MușatMatei,Carmen,Romanulromânescinterbelic,EdituraHumanitas,București,
1998
23.Piru,Alexandru,LiviuRebreanu,EdituraTineretului,București,1965
24.Raicu,Lucian,LiviuRebreanu,Editurapentruliteratură,1967
25.Rebreanu,Liviu,Amalgam,EdituraSocec,București,1943
26.Rebreanu,Liviu,Jurnal,București,1984
27.Simuț,Ion,Revizuiri,EdituraFundațieiCulturaleRomâne,București,1955
28.Stancu,Ilin,LiviuRebreanuînatelieruldecreație,EdituraMinerva,București,1985
29.Stahl,HenriH.,Tehnicamonografieisociologice,EdituraInstitutuluiSocial
Roman,1934
30.Streinu,Vladimir,LiviuRebreanu,înrevistaRevistaFundațiilorregale,VII,nr.5,mai
1940
31.Todoran,Eugeniu,RealismulluiLiviuRebreanu,înRevistaFundațiilorregale,IX,
nr.17,1decembrie1942
32.Vianu,Tudor,Artaprozatorilorromâni,vol.alII-lea,EditurapentruLiteratură,
București,1965.
33.Vianu,Tudor,Scriitoriromâni,EdituraMinerva,București,1971.
SITE-URI
https://dexonline.ro/definitie/monografia
https://www.revista22.ro/bucurestiul-cultural-nr-102–o-inspectie-a-conceptului-de-monog
rafie

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
69http://www.banaterra.eu/romana/files/ghid_pentru_elaborarea_monografiilor.pdfhttps://ro.
wikipedia.org/wiki
REPEREMETODICO-DIDACTICE
1.***Programeșcolare–LimbașiliteraturaromânăpentruclaseleaIX-a–aXII-a,
MinisterulEducației,CercetăriișiInovării,2006.
2.Achim,Florina,MonicaMaier,Boja,Alina,Olimpia,Ignat,PirăuMaria-Tereza,
Prelegeridedidacticăgenerală.EdițiaaII-aadăugită,EdituraUniversitateadeNord,
BaiaMare,2010.
3.Cerghit,Ioan,Metodedeînvățământ,EdituraDidacticășiPedagogică,București,
1980.
4.Corniță,Georgeta,Metodicapredăriilimbiișiliteraturiiromâne,EdituraUmbria,
BaiaMare,1993.
5.Cucoș,Constantin,Pedagogie.EdițiaaII-arevăzutășiadăugită,EdituraPolirom,Iași,
2002.
6.Eftenie,Nicolae,Introducereînmetodicastudieriilimbiișiliteraturiiromâne.Ediția
aIV-arevăzutășiadăugită,EdituraParalela45,Pitești,2008.
7.Gheorghe,Mircea,Ghidmetodicpentrupredarealecturiiliterare,EdituraDidactică
șiPedagogică,București,1982.
8.Goia,Vistian,Didacticaliteraturiiromânepentrugimnaziușiliceu,EdituraDacia,
Cluj-Napoca,2008.
9.Ilie,Emanuela,Didacticaliteraturiiromâne.Fundamenteteoretico-aplicative,Ediția
aII-arevăzutășiadăugită,EdituraPolirom,Iași,2008.
10.Ionescu,Miron,Demersuricreativeînpredare-învățare,EdituraPresaUniversitară
Clujeană,Cluj-Napoca,2000.
11.Ionescu,Miron,Radu,Ioan,Didacticamodernă.EdițiaaII-arevăzută,Editura
Dacia,Cluj-Napoca,2001.
12.Pamfil,Alina,Limbașiliteraturaromânăîngimnaziu.Structurididacticedeschise,
EdituraParalela45,Pitești,2004.
13.Parfene,Constantin,Metodicastudieriilimbiișiliteraturiiromâneînșcoală,Editura
Polirom,Iași,1999.
14.Romiță,B.,Iucu,Instruireașcolară.Perspectiveteoreticeșiaplicative,Editura
Polirom,Iași,2008.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
70ANEXE
ANEXA1
PROIECTDIDACTIC
Școala:COLEGIULNAȚIONALMIHAIEMINESCU
Profesor:MihaelaPOPAN
Disciplina:Limbașiliteraturaromână
Unitateadeînvățare:ROMANUL
Subiectul:MoromețiideMarinPreda-Recapitulare
Clasa:aXII-aA
Data:
Loculdesfășurăriiactivității:Saladeclasă
Scopullectiei:fixareacunoștințelorreferitoarelaromanulMoromeții,formarea
deprinderilordeanalizăaunuitextnarativ,identificareașiînțelegereatrăsăturilor
romanului.
Tipullectiei:derecapitulare,sistematizareșievaluareacunoștințelor
Competentegenerale:
2.Comprehensiuneașiinterpretareatextelor;
4.Argumentareaoralăsauînscrisaunoropiniiîndiversesituațiidecomunicare.
Competentespecifice:
2.1adecvareastrategiilordelecturălaspecificultextelorliterarestudiate,învederea
înțelegeriișiinterpretăriipersonalizate;
2.2compararea,pebazaunorcriteriiclarformulate,aunorviziunidesprelume,despre
condițiaumanăsaudespreartăreflectateîntextelestudiate;
3.1analizarelațiilordintreooperăstudiatășicontextulculturalîncareaapărutaceasta;
4.2comparareașievaluareaunorargumentediferite,pentruaformulajudecățiproprii.
Obiectiveoperationale:
a.cognitive
-săinterpretezeuntextlaprimavedere;
-săexplicesemnificațiatitluluiMoromeții;
-săidentificescenele-cheiealeromanului;
-sănumeascăelementelecareasigurăsimetriaromanului;
b.afective
-sămanifesteinteresșicuriozitatepentrucunostințeleasimilate;
-sămanifesteinterespentrulectură;
c.psihomotorii
-săciteascășisăinterpretezecorecttexteledinmanualulșcolarșidinaltesurse;
-sărealizezeschemeîncaresăsintetizezecunoștințeledobândite;
-săformulezenoiitemipebazaunorexempledatedeprofesor.
Strategiedidactică:dirijată,exercițiile
Materiale:-VolumulMoromeții
-Marker

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
71-Planșe
-Fiședelucru
-Rebus
-Cubul
-Manualulșcolar
Metodeșiprocedee:-Lucrulcumanualul
-Comparația
-Conversațiaeuristică
-Explicația
-Metodacubului
-Observația
-Metodaciorchinelui
-Construireadenoiitemi
Organizareaactivitățiielevilor:pegrupe,frontală
Evaluare:continuă,petotparcursullecției,prindiversemetode
Duratalecției:50minute
Nivelulclasei:bun,corespunzătorniveluluiprogrameiscolare
DESFĂȘURAREAACTIVITĂȚIIDEÎNVĂȚARE
Etapele
lecțieiTimpActivitatea
profesoruluiActivitatea
elevilor MetodeMijloaceEvaluare
1.Orga
nizarea
activită
ții5′-Salută
-Noteazăabsenții
-Verificăprezența
mijloacelorde
învățământ:tabla,
manual,volumede
versuri
-Împarteeleviiin6
grupe-Pregătesc
materialelede
lucru
-Seîmpartîn6
grupeConvers
ația
Explicaț
iaManualul
școlar
Volumde
versuri
CubulObserva
rea
comporta-
mentului
elevilor
Atențio
nări
2.
Verificar
eatemei
și
actualiza
rea
cunoștinț
elor6′-Verificătema,
solicitândelevilorsă
punctezeasemănările
șideosebiriledintre
romanulIondeLiviu
Rebreanu și
MoromețiideMarin
Preda.-Prezintă
asemănărileși
deosebirile
identificateExpuner
ea
Convers
ațiaCaietul
Evaluare
Aprecieri
3.
Capta
rea
atenției1′-Întreabăeleviidacă
recunoscimaginilecu
personajeledate.Răspund
Convers
ațiaChestionar
eorală
Aprecie
rea
răspunsu
rilor

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
724.
Anunța
rea
lecțieisi
aobiecti
velor
operațion
ale
propuse1′-Noteazăpetablătitlul
lecției:Moromeții-
Recapitulare;
-Expuneoral
obiectivele
operaționale-Noteazăîn
caietetitlul
lecției
-RecepteazăConver
sația
Explica
țiaCaietulde
notițe
Manualul
școlarObserva
rea
comporta-
mentului
elevilor
4.Fixarea
și
sistemati
zarea
cunostin
țelor36′-Utilizeazălaînceput
metodacubului
-Cerefiecăreigrupe
săaruncecucubulși
săaleagăcerințape
careoaudeîndeplinit:
asociați,comparați,
enumerați,explicați,
completați,identificați
-Primagrupă
identificăscenacheie
prezentăînfragment,
tipuldeperspectivă
narativă,ofigurăde
stil,douăcaracteristici
alegenuluiepic
într-unfragmentdin
MoromețiideMarin
Preda.
-Pentruadouagrupă:
asociațititlulopereicu
speciaîncarese
încadrează
-Pentrualtăgrupă:
explicațivaloarea
simbolicăascenei
cinei,semnificația-Fiecare
echipăalege
sarcinade
îndeplinit
aruncând
cubul:ogrupă
identificăscena
cheieprezentă
înfragment
(scenacinei),
tipulde
perspectivă
narativă
(obiectivăsau
heterodiegetică
),ofigurăde
stil(enumerația
șirepetiția„pe
Niculae,pe
Ilincașipe
Tita”)șidouă
caracteristici
alegenuluiepic
(prezența
personajelor,
modul
predominantde
expunnereeste
narațiunea,
acțiuneaeste
localizatăîn
timpșispațiu)
Asociază:
teatru–Martin
Borman;
nuvelă–
Îndrăzneala;
roman–Cel
maiiubitdintre
pământeni;
eseu–Viațaca
opradăExpune
re
sistema
tică
Lucrul
cufișele
Descrie
rea
Expune
re
sistem
atică
Expune
re
sistema
ticăCubul
Coli
Rebus
Coli
Markere
FlipchartAprecierea
răspunsu
-rilor
Evaluare
orală
Evaluare
continuă
Stimularea
interesului
participării
laoră
Evaluarea
răspunsuri-
lor
Aplicatii

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
73titlului,deceeste
roman-frescăsocial.
-A4-agrupa:
precizați:Tipulde
roman;Scenelecheie
aleromanului;Sursele
deinspirație-explică
valoarea
simbolicăa
sceneicinei
(scenaeste
simbolică
pentru
imaginea
tatăluiîn
calitatede
centrual
familiei
deoareceeleste
celcare„stătea
parcădesupra
tuturor”,fiind
autoritatea
supremăîn
casă.Deși
aceastăscenă
trebuieprivită
dreptuntablou
perfectal
familieidetip
tradițional
dominatădeun
„pater
familias”,ea
puneîn
evidență
conflictele
familiei),
romanfrescă
social(prezintă
imagineade
ansamblua
satuluiSiliștea
Gumeștidin
Câmpia
Dunării,cutrei
aniînaintede
izbucnireacelui
de-alDoilea
Război
Mondial).
Precizeazăcă
esteunroman
obiectiv,
realist,
monografic,de
familie,frescă
social;sceneleDialogul
Exerciți
ul
Conver
sația
euristicăCiorchinele
Caietulde
notițe
Coli
Markere
Flipchart
Coli
MarkereAprecieri
Observare
a
comporta-
mentului
elevilor

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
74-Grupaa5-a:arede
enumeratmembrii
familieiMoromete;
trăsăturiledefinitorii
aleluiIlieMoromete;
elementelecare
asigurăsimetria
romanului
-Ultimagrupă:
utilizeazăunrebusși
cereelevilor,perând,
să-lcompleteze.
Citeștecuvântul-cheie.
-Cereelevilorsă
formuleze
răspunsurilela
întrebăriledepefișă
pentruaobține
dezlegarearebusului.
-Coordonează
activitateacheieale
romanului:
cina,tăierea
salcâmului,
secerișul,
foncierea,
Poianalui
Iocan;sursele
deinspirație:
autobiografice
–tăierea
salcâmuluide
cătretatălsău;
reformele
comunistedin
agricultură,
dispariția
libertății
cuvântului,
confiscarea
bunurilor,
migrația
țăranilordela
satlaoraș)
Enumeră
membrii
familiei
Moromete(Ilie,
Achim,Nilă,
Paraschiv,
Niculae,Tita,
Ilinca,Catrina);
trăsăturile
definitoriiale
luiIlie
Moromete
(țăranabsolute,
filozof,
authentic,
mucalit,ironic,
personalitate
puternică,
stăpâneștearta
disimulării,fin
analist,
contemplativ);
elementelecare
asigurăsimetria
romanului
CompleteazăTehnica
tipurilor
deitemiFlipchart
Markere
Flipchart
Coli
Markere
Flipchart
ColiNotează
Observa
rea
comporta-
mentului
elevilor
Aprecieri
Suprave-
gheazași
îndrumă
eleviiîn
realizarea
rebusului
Aprecieri

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
75-Foloseștemetoda
ciorchinelui:pornind
delanoțiunile
referitoarelaNiculae
Morometeșipropune
elevilorsă
construiascăunele
corelațiisubforma
unuiciorchine
-Noteazăceamai
bunăechipășiceamai
puținpregatită.rebusul,
formulând
răspunsurilela
întrebărilede
pefișă.
Explicăajutați
deprofesor.
-Fiecaregrupă
construiește
itemidiferiți
cerândaltor
grupesă
răspundăla
întrebări
-Fiecareelev,
perândscrie
cuvintesau
sintagmeîn
legăturăcu
temasauideea
pusăîndiscuție
(dinamic,
multidimensio-
nal,
exponențial;
alteregoal
autorului).
Realizează
conexiuniîntre
cuvinteșiidei.Metoda
ciorchi
nelui
Expune
re
sistema
ticăMarkere
Flipchart
Ciorchinele
ColiAprecieri
5.Tema
pentru
acasă1′-Precizeazăelevilor
sărealizezeuneseude
2-4paginicutitlul
Dramapaternitățiiîn
romanulMoromeții.-Ascultă,
recepteazăși
noteazăîn
caietetema
pentruacasăExpune
re
sistema
ticăManualul
școlar
Caietulde
notițeObserva
rea
comporta-
mentului
elevilor

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
76ANEXA2
PROIECTDIDACTIC
ȘCOALA:COLEGIULNAȚIONALMIHAIEMINESCU,BAIAMARE
CLASA:aXII-aB
OBIECTUL:Limbașiliteraturaromână
PROFESOR:MihaelaPOPAN
SUBIECTULLECȚIEI:MarinSorescu–Iona
TIPULLECȚIEI:Dobândiredenoicunoștințe
DATA:
COMPETENȚESPECIFICE:
1.2.Receptareaadecvatăasensului/sensurilorunuimesajtransmisprin
diferitetipuridetexteoralesauscrise;
1.3.Folosireaadecvatăastrategiilorșiaregulilordeexprimareoralăîn
monologșiîndialog;
1.5.Utilizarea,înexprimareaproprie,anormelorortografice,ortoepice,de
punctuație,morfosintacticeșifolosireaadecvatăaunitățilorlexico-semantice,
compatibilecusiuațiadecomunicare;
3.2.Comparareaunorargumentediferitepentruformulareajudecăților
proprii.
OBIECTIVEOPERAȚIONALE:
O1:Săcomparetrăsăturileteatruluimoderncucelealeteatruluiclasic;
O2:SăprezintegenezaparaboleiIona;
O3:Săidentificetemeleesențialealeoperei;
O4:Săprezintestructurasemnificațiileparabolei;
STRATEGIADIDACTICĂ
Metodeșiprocedee:
Expunerea;
Conversațiaeuristică;
Exercițiul;
Explicația
Problematizarea;
Mijloacedidactice:fiședelucru,portofoliul,videoproiectorul;
Resurse:
Spațiuldelucru:saladeclasă
Timpdelucru:50deminute

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
77Capacitățiledereceptarealeelevilor
Modalitățideevaluare:
Evaluareformativă
Evaluarescrisă
Formedeorganizareaactivității:
Activitatefrontală;
Activitateindividuală/degrup/înperechi.
Bibliografiedespecialitate:
Limbașiliteraturaromână,ManualpentruclasaaXII-a,coordonator
AdrianCostache,EdituraAll,2000
EugenSimion,Scriitoriromanideazi,I,EdituraLitera,București,1998
Bibliografiemetodică:
Secrieru,Mihaela,Didacticalimbiiromâne,Iași,EdituraOvi-art,2004
Parfene,C.,Metodicapredăriilimbiișiliteraturiiromâne,Iași,Editura
Polirom,1999.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
78SCENARIUDIDACTICEtapelelecției
Ob.
Activitateadeînvățare
Timp
Formede
organizare
Metode
Mijloace
Evaluare
1.Moment
organiza
toricEsteorganizatcontextul
educativ(seasigurăliniștea
înclasă,sepregătesc
materialele necesare
desfășurăriiactivității).1’Frontal
2.Verifica
rea
cunoștințe
lor
anterioare
șiatemeiSecereelevilorsă
încadrezeoperaIonaîn
dramaturgialuiMarin
Sorescu:Iona–faceparte
dintrilogiaSeteamunteluide
sare,alăturideParacliserul
șiMatca,temadominantă
fiindseteadeabsoluta
omului superior.
Subintitulatătragedieîn
patrutablouri,piesaiesedin
clasificărileclasice,fiindo
parabolădramatică,alcătuită
subformaunuimonologcare
cultivăalegoriașimetafora.4’Frontal,
IndividualConver
sația
Explica
țiaCaiete
le
elevilorObs.
sist.
3.
Captarea
atențieiSevarealizeazao
analizacomparativăa
teatruluiclasiccucelmodern
(Iona);eleviivorprezenta
trăsăturilecelordouătipuri
deteatru(Anexa1).4’Frontal,
IndividualConver
sația
Explica
ția
Observ
areaFișa
nr.1Obs.
sist.
Enunțarea
temeișia
obiective
lorSeenunțătemalecției:
MarinSorescu–Iona–
tragedieînpatrutablouriși
obiectiveleurmărite.1’FrontalConver
sațiaTabla
Caiete
le
elevilor

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
795.
Prezentar
ea
sarcinilor
de
învățareși
dirijarea
învățării
01
02
03
04Seprezintăsursele
deinspirațiealeoperei:elevii
facreferirelaMitulBiblical
pescaruluiIonadinVechiul
Testament.Seanalizează
comparativceledoua
ipostazeîncareprofetulIona
șiIonaluiSorescusuntpuși,
realizându-seodiagrama
Wenncuasemănăriși
deosebiri(Anexa1)dincare
rezultăcămituledoarun
pretextalopereiluiSorescu,
acestaredimensionându-l.
Sepropuneelevilor
analizareasemnificației
titlului:datdepersonajul
eponimaloperei,Iona,
trimitelaMitulBiblic.În
ebraică,,iona”înseamnă
porumbel,pasărece
asimileazăsimbolullibertății,
ideegrefatăîndiscursul
dramatic.Seproiectează
secvențedinpiesadeteatru
Iona.
Porninddela
afirmațialuiMarinSorescu
Știunumaicăamvrutsă
scriucevadespreunom
singur,nemaipomenitde
singur,elevii,pebaza
citatelordinoperă,identifică
următoareatematică:
căutareaidentitățiidesine,
scindareaeului,dedublarea25’Individual
Frontal
Individual
Lucrulpe
grupe
Frontal
Înperechi
FrontalMetoda
ciorchi
nelui
Exerci
țiul
Explica
ția
didacti
că
Învăța
reaprin
desco
Perire
Proble
matiza
rea
Observ
area
Exerciț
iul
Explica
ția
didacti
căFișede
lucru
TablaObs.
sist.
Evalu
are
fronta
lă
Obs.
sist.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
80(Iona–pescarulghinionist;
visătorul;victima;căutătorul,
ascetul, luptătorul;
iluminatul),solitudinea
individului,moartea,
nașterea,destinul,criza
comunicării,eliberarea.
Spațiuldiegeticeste
reprezentatdeplajășide
burtachitului,metaforecare
definescunspațiuînchis,
autolimitat,spațiu–labirint,
tabloulIsiIVprezinta
exteriorul,pecândcelelalte2
interiorul,timpuldiegetic
atemporal (sepoate
petreceoricând),totulse
raporteazălapropriuleu:
Începesăfietârziuînmine.
Seanalizează
semnificațiilefiecăruitablou.
6.
Obținerea
performan
țeiși
asigurarea
feedbacku
luiProfesorulfaceaprecieri
dupăfiecaresarcinădelucru,
sugerează soluții/
reformuleazărăspunsuricare
nusuntcorectconstruitesau
nusuntconcludente.2’FrontalConver
sația
Explica
țiaEvalu
are
fronta
lă
7.
Evaluarea
procesului
educativEleviivorfi
împărțițipepatrugrupeși
voraveadeanalizatșide
comentatcitatedinfiecare
tablouînparte.10’Înperechi
FrontalJocde
rolTablaEvalu
are
scrisă
Asigurare
aretenției
șia
transferu
luiProfesorulnoteazăeleviicare
aucontribuitladesfășurarea
orei;
Secomunicătema:
RescriețifinalulpieseiIona
deMarinSorescu3’FrontalConver
sația
Explica
țiaCaiete
le
elevilor

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
81FIȘĂDELUCRU(Anexa2.A)
1.Completațiprincomparațietrăsăturialeteatruluiclasic:
Teatrulclasic Teatrulmodern–IonadeM.Sorescu
Dialogul
Structuratextului:scene,tablouri,acte,
părți.
Spațiulșitimpul–menționateîn
didascaliișivizeazăplasareaacțiuniila
modulreal.Cadrulesteloculacțiunii.
Conflictputernicexteriorsau
psihologic.
Textulestructuratpemomentele
subiectului.
Maimultepersonaje
2.Completațielementealemituluibiblic,sursadeinspirațiealuiMarin
Sorescu:
Iona–MarinSorescuElementecomune MitulBiblic
nuesteprofet
închisfărămotiv
seaflădelaînceput
în,,gurapeștelui”
stăaicioviață,,lagura
groteirăsarebarbaluiIona”
cautaocaledescăpare
monstrulcareîlînghiteeste
elînsușiînghițit
oredimensionareamitului

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
82FIȘĂDELUCRU(Anexa2.B)
GrupaI
1.Prezentațiprimultabloualpiesei.
2.Explicațisemnificațiaindicilordespațiu:
-Secitescdidascaliileprimuluitablou.
-Relațiaspațiu–ideal-ocupație
3.Comentați:Ionastăîngurapeștelui,nepăsător…

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
83FIȘĂDELUCRU
GrupaII
1.Prezentațialdoileatabloualpiesei.
2.Cesemnificațieareurmătoareareplică:
-Începesăfietârziuînmine.Uite,s-afăcutîntunericînmânadreaptăși
însalcâmuldinfațacasei[…]șiamlăsatvorbăînamintireamea,măcarla
soroacemaimari,universulîntregsăfiedatlumiidepomană.
3.Careestesensulunei„băncidelemnînmijloculmării”?Dece
îșidoreșteoareIonasăfacăoastfeldeconstrucție?

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
84FIȘĂDELUCRU
GrupaIII
1.Prezentațialtreileatabloualpiesei.
2.Interpretațiintroducereaînscenăacelordoipescaricarenuvorbesc,nu-i
răspundluiIonașirămânînscenăcubârnelepeumeri.
3.Cesemnificațiearereplica:Dacănuexistăferestre,eletrebuieinventate?

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
85FIȘĂDELUCRU
GrupaIV
1.Prezentațiultimultabloualpiesei.
2.ExplicațisemnificațiadetaliuluidesprebarbaluiIona,carefâlfâieafară,în
timpceelseaflăînpeșteră.
3.ComentatigestulluiIonadinfinal:,,-(Scoatecuțitul.)Gata,Iona?(Își
spintecăburta.)Răzbimnoicumvalalumină.”

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
86ANEXA3
PROIECTDIDACTIC
COLEGIULNAȚIONALMIHAIEMINESCU,BAIAMARE
CLASA:aXI-aD
PROFESOR:PopanMihaela
OBIECTUL:Limbașiliteraturaromână
SUBIECTUL:OSCRISOAREPIERDUTĂ,deI.L.CARAGIALE
TIPULLECȚIEI:fixareșiformareapriceperilorșideprinderilor
COMPETENȚEGENERALE:
1.Receptareamesajuluioralîndiferitesituațiidecomunicare;
2.Utilizareacorectășiadecvatăalimbiiromâneînproducereademesajeoraleîn
situațiidecomunicaredialogatășimonologată;
3.Receptareamesajuluiscris,dintexteliterareșinonliterare,înscopuridiverse.
4.Realizaredemesajeorale,cuscopuridiverse.
COMPETENȚESPECIFICE:
încadrareatextuluiînspecialiterarăcomedieșiexplicareasemnificațieititlului;
-precizareastructuriișisemnificațiilor;
-cunoaștereașievidențiereatipurilordecomic;
-evidențiereașiexplicareatemei;
-argumentareaapartenențeitextuluilagenuldramatic.
METODEDIDACTICE:conversațiaeuristică,exercițiul,analizalexicală,demonstrația,
muncapegrupe.
RESURSEUMANE:clasadeelevi
MATERIALDIDACTICȘIBIBLIOGRAFIC:manualul,fiședeexerciții,fișecu
exemple.
BIBLIOGRAFIE:
1.Ghidmetodologicpentruaplicareaprogramelordelimbașiliteraturaromână.
Învățământprimarșigimnazial,M.E.C.,C.N.C.,București,EdituraAramisPrint,
2002
2.Cerghit,I.-Metodedeînvățământ,EdituradidacticășiPedagogică,București,1998
3.Pânișoară,IoanOvidiu–Comunicareeficientă,EdituraPolirom,
4.Ionescu,M.;Radu,I.-Didacticamodernă,Cluj,EdituraDacia,1995
5.Parfene,Constantin-Metodicastudieriilimbiișiliteraturiiînșcoală.Ghid
teoretico-aplicativ,Iași,EdituraPolirom,1999
6.Pamfil,Alina,Limbașiliteraturaromânăîngimnaziu.Structurididacticedeschise,
2003,EdituraParalela45,București;
7.Chevalier,Jean,Gheerbrant,Alain,Dicționardesimboluri,vol.2,3,EdituraArtemis,
București;
8.IonPop(coord.)-Dicționarulanaliticdeopereliterareromânești,vol.I-IV,
Cluj-Napoca,EdituraCasaCărțiideȘtiință,1998-2001

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
879.RamonaGaman,LăcrămioaraMutoiu–Propedeuticașipragmaticatextuluidramatic,
Iași,EdituraVersus,2006;
10.Al.Săndulescu–Dicționardetermeniliterari,edituraAcademiei,București,1976.
DESFĂȘURAREALECȚIEI
Moment
ele
lecțieiActivitatea
profesoruluiActivitateaelevului Observații
Momen
tul
organiza
toricNotareaabsenților.
Pregătireapentru
lecție.Pregătireapentrulecție. Conversația
Verifica
reatemeiCeațiavutde
pregătitpentru
astăzi?Eleviiaufostîmpărțițiîncinci
echipedecâte4-5șiauavutde
pregătitnișteplanșecaresă
ilustrezetipuriledecomicși
modalitățileprincarese
realizează.Aceștiaauavut
libertateadeadaonotăde
originalitatecunoștințelor
dobânditelalecțiaanterioară.Conversațiași
explicația.
Muncapegrupe
Deschide
rea
cadrului
tematic
Anunțare
alecției.
Anunțare
acompe
tențelor
vizateÎnlecțiadeastăzine
vomîndreptaatenția
asupracomedieiO
scrisoarepierdută,
scrisă de
I.L.Caragialeșimai
exactasupra
categorieiesteticela
careapelează
scriitorulpentrua-i
conferioperei
literarecaracterulde
comedie,respectiv
comicul.
Profesorulnotează
titlullecțieipetablă.
Lecțiadeastăziare
în vedere
familiarizarea
voastrăcutipurilede
comicșifixarea
deprinderilordea
recunoaște,
identificașiilustra
modalitățileprin
careserealizează,
vomefectuaexerciții
deanalizăliterarăși
deinterpretarea
textului.Eleviinoteazătitlulîncaiete.Problematizareși
conversație
Explicația
Explicația
Problematizare
Conversația

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
88Consolid
area
cunoștinț
elorLasfârșitullecției
fiecaredintrevoiva
ficapabil:
-săîncadreze
textulînspecia
literarăcomedie
șisăexplice
semnificația
titlului;
-săprecizeze
structurași
semnificația
textului;
-săcunoascăși
săevidențieze
tipurilede
comic;
-săevidențiezeși
săexplicetema;
-săargumenteze
apartenența
textuluilagenul
dramatic
Vămaiamintițice
estecomicul?
Pentruînceput,vă
propununexercițiu
ușor.
Acumcăne-am
reamintitceeste
comicul,săîncercăm
sădescoperimcare
sunttipurilede
comicprezenteîn
operacaragialiană,
princesunt
reprezentateșisăle
interpretăm.
Osărogpecineva
săenumeretipurile
decomic.
Profesorulsolicită
grupelordeelevisă
prezinteperândcâte
untipdecomic,cu
modalitățilede
realizare șiComiculestecategoriaestetică
presupunândsituațiicare
provoacărâsulcititorilorșial
spectatorilorprindisproporția
dintreesențășiaparență,dintre
efortșirezultatelelui,dintre
scopurișimijloace.
Unelevenumerătipurilede
comic.
1.comiculdesituație
2.comiculdenume
3.comiculdelimbaj
4.comiculdecaractere
5.comiculdemoravuri
Primaechipăprezintăcomiculde
situațiecareconstitue
rezultatulfaptelorneprevăzute,
aparelanivelulacțiunilorșieste
provocatdeuneleîntâmplări
surprinzătoare:
-prezențaunorgrupuriinsolite
(cuplulcomic:Farfuridiși
Brânzovenescu),
-triunghiulconjugal:Trahanache
–Zoe–Tipătescu,
-încurcăturiprivindpersoane
(DandanacheoiapeZoedrept
soțialuiTipătescu,iarpe
Trahanacheîlconsiderăprefectul
județului),
-încurcăturicreatedepierderea
șigăsireasuccesivăascrisorii,
-coincidențesauîntorsături
neașteptatedesituație
(Dandanacheajungesăfienumit
candidatlapostuldedeputattot
înurmaunuișantajcuoscrisoareComicul
Muncapegrupe
Clasaafostîmpărțităîn
cincigrupeacâte4-5
membri.
Fiecareechipăarealizat
o planșă
corespunzătoareunui
anumittipdecomic,pe
carel-adetaliatprin
modalitățiderealizare
șiexempledintextul
operei.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
89exemplelegăsitede
cătreeleviîntext.
Înceconstăcomicul
desituație?Prince
serealizează?Ceare
caracteristic?
Referitorlanumele
personajelor,am
observatcăv-ați
amuzatdefiecare
datăcândle-am
pomenitlaora
trecută.Cineexplică
princeserealizează
comiculdenume?
Cearecaracteristic?
GarabetIbrăileanu
observăînstudiul
săuintitulatNumele
propriiînopera
comicăaluiIon
LucaCaragialecă
numelesugerează
caracterul,clasa
socială,originea.deamor),
-acumulareaprogresivă
(Cațavencununumaicănumai
esteînposesiascrisorii,cise
acumuleazădovezipentru
încriminarealuicareși-aînsușit
baniisocietății),
-evoluțiainversă–răsturnareade
situație(triunghiulamoros
triumfădeșipăreausăpiardă,iar
Cațavencuesteînvins,deșipărea
victorios),
-paralelismulintrigii(traseul
scrisoriipierdutedeZoese
intersecteazăsimboliccuacelaal
răvașuluidecaresefolosește
Dandanache)
Adouaechipăprezintăcomicul
denumecarereliefeazăefectele
generalcomicealenumelor.
-ZahariaTrahanache
*Prenumelederivatdela„zahăr”
=zahariseală,decrepitudine,
ramolisment,etratatcu
amabilitatedisprețuitoare
*Numeledefamiliederivatdela
„trahana”=cocămoaletraducând
caracterulușordemodelatal
personajului
-ȘtefanTipătescu
*Numelederivatdela„tip”=
juneprim,aventurier,definind
imoralitateapersonajului
-NaeCațavencu
*Numelederivatdela„cață”=
mahalagioaică (definind
caracteruldemagogic)saudela
„cațaveică”=hainăcudouăfețe
(caracterduplicitar,ipocrit,
fățanic)
-GhițăPristanda
*Numelederivatdela
„pristanda”=jocmoldovenescîn
caredansatoriijoacădupăcum
comandăunlider,definind
caracterulumill,slugarnic,
lingușitor
-FarfuridișiBrânzovenescu
*Numederivatedela„farfurie”
și„brânză”=aluziiculinare
primaredefininddependența
unuiafațădecelălalt,caracterdeProblematizare
Conversația

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
90Exprimați-văopinia
înlegăturăcu
preferința
scriitoruluiI.L.
Caragialepentru
alegereanumelor
personajelor.Înce
operăcaragialiană
ammaiîntânitun
personajcunume
predestinat?
Scrisoareapierdută
primeșteconotațiide
suprapersonaj,
deoareceînjurulei
sețeseintriga,
rezultândapoi
comicul de
moravuri.
Cereprezintă
scrisoareapentru
fiecarepersonaj?cuplucomic
-AgamemnomDandanache
*Prenumelefacetrimiterela
numeleerouluigrecdinIliadalui
Homer,carerefuzândsăoredea
pesclavaBriseis,furatădela
Menelau,prelungeșterăzboiul
troian=>diminutivulGagamiță
rostitdeTrahanachesublinează
cădereaînpuerilitatea
personajului;cuvântuldealint
„ga-ga”semnificăoformălipsită
deconținutcecaracterizează
vorbireacopiilor
*Numelederivatdela
„dandana”= încurcătură,
definește ramolismentul
personajului,caracterulgrotescal
acestuia
-Zoe
*alintulJoițicasublineazăun
zoonimdiminutival
Eleviivorfacetrimiterelanuvela
Douăloturișilapersonajul
principalalacesteia,Lefter
Popescu.
PentruTipătescu,scrisoareaeste
ochestiunedeviațășidemoarte.
PentruZoe,scrisoareareprezintă
orușinepublică.
ZahariaTrahanacheopercepeca
peoafaceremaicomplicată,dar
rezolvabilă.
Pristandaoconsiderăochestiune
deserviciu.
NaeCațavencuinvesteșteînea
iluziiînalteșiculegeocădere
umilitoare.
Cetățeanulturmentatareo
atitudinedezinteresată,elestecel
careoreaducelasemnificațiileei
reale.Muncapegrupe
Prezentarea
Expunerea

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
91Cumsepoatedefini
comiculdemoravuri
șiprincemodalități
serealizează?
Darcomiculde
caracter?Caresunt
mijloacelesalede
realizare?
Ceanumev-amai
amuzatcândați
lecturatopera?Cum
vis-apărutlimbajul
personajelor?Prince
seevidențiazăOaltăgrupădeelevivaprezenta
comiculdemoravuricare
rezultădinrelațiilecarese
stabilescîntrepersonaje.
-Triunghiulconjugalalcătuitdin
Trahanache,ZoeșiTipătescu.
Ceidoibărbațiparafibuni
prieteni,Trahanachefiindcel
careîlconsoleazășiîncurajează
peTipătescususținândcă
scrisoareaesteunfals
-Temându-sedeconsecințele
publicăriiscrisorii,Zoedecidesă
îlsusținăcuardoarepe
Cațavenculaalegerilepentru
funcțiadedeputatșiseluptă
pentrueliberarealuidin
închisoare
-Fărăsăsesperiedepublicarea
scrisorii,Trahanachedescoperă
unfalsînactelefundațieiprin
careCațavencuîșiînsușiseilegal
baniisocietățiișiîlarestează
-Pristandaparesăfiedepartea
luiTipătescu,însănuezităsă-l
lingușeascășipeCațavencu
atuncicândceldinurmăseaflă
înarest
-Cațavencuacceptăsăținăun
discursîncinstealuiDandanache
Oaltăechipăvaprezenta
comiculdecaractercare
reliefează defectele
general-umane.
I.L.Caragialecreeazăotipizare
comicăpringeneralizareaunei
categorii,eroiifiind
individualizațiprindetaliicarese
referălasituațiasocială,
intelectuală,temeperament,
limbaj.Ceamaicunoscută
tipizareesteceaaluiPompiliu
Constantinescu
-Tipulîncornoratului–
Trahanache
-Tipulamorezului–
Tipătescu
-Tipulcocheteișial
adulterinei–Zoe
-Tipulpoliticșial
demagogului–Cațavencu,
Farfuridi,DandanacheBingo
Eleviitrebuiesă
completezecuatenție
fiecarerubricășidupă
ceaurezolvattoate
cerințele,reprezentantul
grupeiridicămânași
strigăBINGO
Conversația

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
92Reflecție
asupra
activitățiicomiculdelimbaj?
Dacătimpulpermite,
profesorulleîmparte
elevilorfișelede
bingo,
propunându-leun
jocdistractiv.
Despreceam
discutatastăzi?
Cumvomputea
folosicunoștințele
desprecomediepe
carele-amînvățat
oraaceasta?
Dincemotiveste
importantăstudierea
tipurilordecomic?-Tipulcetățeanului–
Cetățeanulturmentat
-Tipulraisonneurului–
Brânzovenescu
-Tipulservitorului–
Pristanda
Unalttipdecomicestecomicul
delimbajilustratdeoaltăgrupă
deelevi.Acestaesteprovocatde:
-Prezențanumeroaselor
greselidevocabular:
Pronunțareagreșităe
unor cuvinte
(renumerație,famelie)
Folosireaetimologiei
populare(capitaliști=
locuitoriaicapitalei,
faliți=oamenidefală)
Lipsadeproprietatea
termenilor
(liber-schimbist=elastic
înconcepții)
-Încălcarea regulilor
gramaticaleșialelogicii:
Contradicțieîntermeni
dupăluptesecularecare
audurataproape30de
ani
Asociațiiincompatibile
diavoluldepopă
Pleonasmne-amrătăcit
împreună
Truismele(adevăruri
evidente)unpoporcare
numergeînainte,stăpe
loc
-Ticuriverbale
Pristanda:curat,termen
omniprezentajungândla
structuridetipulcurat
murdar
Trahanache:aipuțintică
răbdare
Dandanache:
neicușorule,puișorule
-Neconcordanțastilurilor,
personajelefolosescunlimbajîn
contradicțiecusituațiaîncarese
află•Cațavencu,aflatînarest,îi
vorbeșteluiPristandaîntr-unstil
oratoric
Dandanache se
adreseazămulțimiiîn
stilulsăufamiliar

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
93Eleviirezolvăcerințeledepe
fișă.
AmdiscutatdesprecomediaO
scrisoarepierdută,scrisădeI.L.
Caragiale.
Acestecunoștințenepermitsă
recunoaștem,săanalizămșisă
interpretămmaiușorocomedie.
Studiereatipurilordecomiceste
esențialăpentruarecunoașteșia
interpretaocomedie,precumși
pentruîncadrareauneiopereîn
specialiterarăcomedie
aparținândgenuluidramatic.
TemăAlcătuițidouă
echipedecâtezece
elevișiunjuriu
formatdintrei
membri(profesorul
șidoielevi).Fiecare
echipăvamonta
primascenădin
ActulIalpieseiO
scrisoarepierdută.
Încadrulechipei,
împărțiți-vărolurile
astfel:
-unregizor(care
concepeîntreaga
organizareaacestei
activități,propuneo
interpretareoriginală
atextului,dă
indicațiiactorilorși
tuturorcelorlalți
membriaiechipei);
-doiasistențiai
regizorului(care-l
vorajutasăplanifice
șisăurmărească
întreagaactivitate);
-doiscenografi
(unulsevaocupade
costumeleactorilor,
celălaltvaaveaîn
grijădecorul);
-unelevcareva
asigurailustrația
muzicală(delaEleviiprimescfișecutema.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
94începutulșisfârșitul
scenei)
-unelevcareseva
ocupademachiajul
actorilor
-doiactori(carevor
interpretarolurilelui
Tipătescu și
Pristanda)
-unsufleur
TEMĂPENTRUACASĂ
Alcătuițidouăechipedecâtezeceelevișiunjuriuformatdintreimembri(profesorulși
doielevi).FiecareechipăvamontaprimascenădinActulIalpieseiOscrisoarepierdută.
Încadrulechipei,împărțiți-vărolurileastfel:
-unregizor(careconcepeîntreagaorganizareaacesteiactivități,propuneointerpretare
originalăatextului,dăindicațiiactorilorșituturorcelorlalțimembriaiechipei);
-doiasistențiairegizorului(care-lvorajutasăplanificeșisăurmăreascăîntreaga
activitate);
-doiscenografi(unulsevaocupadecostumeleactorilor,celălaltvaaveaîngrijă
decorul);
-unelevcarevaasigurailustrațiamuzicală(delaînceputulșisfârșitulscenei)
-unelevcaresevaocupademachiajulactorilor
-doiactori(carevorinterpretarolurileluiTipătescușiPristanda)
-unsufleur

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
95FIȘĂDELUCRU
TIPURIDECOMIC
Comiculestecategoriaesteticăpresupunândsituațiicareprovoacărâsulcititorilorșial
spectatorilorprindisproporțiadintreesențășiaparență,dintreefortșirezultatelelui,dintre
scopurișimijloace.
Tipuridecomic
1……………………………………………….
2………………………………………………
3………………………………………………
4………………………………………………
5………………………………………………
Comiculdenume–reliefeazăefectelegeneralcomicealenumelor.
ZahariaTrahanache:
Prenumelederivatdela„zahăr”=zahariseală,decrepitudine,ramolisment,etratatcu
amabilitatedisprețuitoare;
Numeledefamiliederivatdela„trahana”=cocămoaletraducândcaracterul…..…
….…………………………………………………………………………………….
ȘtefanTipătescu
Numelederivatdela„tip”=juneprim,aventurier,definind……………………………
….……………………………………………………………………………………
NaeCațavencu
Numelederivatdela„cață”=mahalagioaică(definindcaracterul………………….)saude
la„cațaveică”=hainăcudouăfețe(caracter……………………………………………)
GhițăPristanda
Numelederivatdela„pristanda”=jocmoldovenescîncaredansatoriijoacădupăcum
comandăunaltul,definindcaracterul…………………………………………………………
FarfuridișiBrânzovenescu
Numederivatedela„farfurie”și„brânză”=aluziiculinareprimaredefininddependența
unuiafațădecelălalt,caracterdecuplucomic
AgamemnomDandanache
PrenumelefacetrimiterelanumeleerouluigrecdinIliadaluiHomer,carerefuzândsăo
redeapesclavaBriseis,furatădelaMenelau,prelungeșterăzboiultroian=>diminutivul
GagamițărostitdeTrahanachesublineazăcădereaînpuerilitateapersonajului;cuvântul
dealint„ga-ga”semnificăoformălipsitădeconținutcecaracterizeazăvorbireacopiilor
Numelederivatdela„dandana”=încurcătură,defineșteramolismentulpersonajului,
caracterul…………………….
Zoe
AlintulJoițicasubliniazăunzoonimdiminutival.
Comiculdesituație–constituierezultatulfaptelorneprevăzute,aparelanivelul
acțiunilorșiesteprovocatdeuneleîntâmplărisurprinzătoare:

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
96-prezențaunorgrupuriinsolite……………………………………………………………………..
-triunghiulconjugal:……………………………………………………………………………………
-încurcăturiprivindpersoane………………………………………………………………………..
-încurcăturicreatedepierdereașigăsireasuccesivăascrisorii,
-coincidențesauîntorsăturineașteptatedesituație………………………………………….
-acumulareaprogresivă……………………………………………………………………………….
-evoluțiainversă–răsturnareadesituație……………………………………………………….
-paralelismulintrigii…………………………………………………………………………………….
Comiculdemoravuri–rezultădinrelațiilecaresestabilescîntrepersonaje:
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………….
Comiculdecaracter–reliefeazădefectelegeneral-umane.
I.L.Caragialecreeazăotipizarecomicăpringeneralizareauneicategorii,eroiifiind
individualizațiprindetaliicaresereferălasituațiasocială,intelectuală,temeperament,
limbaj.CeamaicunoscutătipizareesteceaaluiPompiliuConstantinescu
-Tipulîncornoratului–…………………………………………………………………
-Tipulamorezului–……………………………………………………………………………
-Tipulcocheteișialadulterinei–…………………………………………………………..
-Tipulpoliticșialdemagogului–…………………………………………………………
-Tipulcetățeanului–…………………………………………………………………………
-Tipulraisonneurului–…………………………………………………………………………
-Tipulservitorului–……………………………………………………………………………..
Unalttipdecomicestecomiculdelimbaj.Acestaesteprovocatde:
-Prezențanumeroaselorgreșelidevocabular:
Pronunțareagreșităaunorcuvinte………………………………………………………..
Folosireaetimologieipopulare……………………………………………………………
Lipsadeproprietateatermenilor………………………………………………………..
-Încălcarearegulilorgramaticaleșialelogicii:
Contradicțieîntermeni……………………………………………………..
Asociațiiincompatibile…………………………………………………….
Pleonasm…………………………………………………………………..
Truismele(adevărurievidente)……………………………………………
-Ticuriverbale

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
97Pristanda:……………………………………………………………………………………………………..
……………………………….
Trahanache:………………………………………………………………………………………………….
………………………………
Dandanache:………………………………………………………………………………………………….
………………………………..
-Neconcordanțastilurilor,personajelefolosescunlimbajîncontradicțiecusituațiaîn
careseaflă:
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………….…

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
98BINGO
Completațicuatențiefiecarerubricăși,dupăceațirezolvattoatecerințele,reprezentantul
grupeiridicămânașistrigăBINGO!
1.Precizațirolulpecareîlare
comiculdenumeînopera
caragialiană.2.Menționațidouătrăsături
alegenuluidramatic.3.Cumsenumeștecelmai
derutat personaj al
comediei? Explicați
alegereafăcută.
4.Cerolauindicațiilescenice
care însoțesc replicile
personajelor?5.Pebazacăruimodde
expunereestealcătuittextul
dramatic?

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
99ANEXA4
PROIECTDIDACTIC
UNITATEAȘCOLARĂ:ColegiulNaționalMIHAIEMINESCU,BAIAMARE
PROFESOR:MIHAELAPOPAN
CLASAaX-aD
OBIECTUL:Limbașiliteraturaromână
DATA:
SUBIECTUL:Formulanarativăaromanuluideanaliză.
Ultimanoaptededragoste,întâianoaptederăzboideCamil
Petrescu
TIPULLECȚIEI:lecțiedereceptareauneiopereepice
COMPETENȚESPECIFICE:
2.1.Utilizareastrategiilordelecturăînvedereaînțelegeriiadecvateatextelorstudiate;
3.1.Identificareașiexplicarearelațiilordintreoperaliterarăstudiatășicontextual
culturalîncareaapărutaceasta.
OBIECTIVEOPERAȚIONALE:Lasfârșitullecției,eleviivorficapabili
O1săstabileascărelațiilenarativeșiperspectivanarativădinromanulstudiat,
argumentândcuexempledintext;
O2sădiferențiezeipostazelepersonajuluiȘtefanGheorghidiu(eul-narator,eul-scriitor)
prinanalizădetext;
C3săidentificetehnicilenarativemoderne(fluxulmemorieiinvoluntare,monologul
interior,discursulanalitic)înromanulstudiat;
VALORIȘIATITUDINI:
-săapreciezeșisăreceptezeromanuldeanaliză;
-sămanifestegândireautonomă,reflexivășicriticăprinlecturașianalizatextelor.
STRATEGIADIDACTICĂ
METODEȘIPROCEDEE:conversațiaeuristicășicatehetică,lucrulcu
textul,exemplificarea,problematizarea,muncaindependentă,lucrulîngrup,
explicația,expunerea,comparația
FORMEDEORGANIZARE:activitatefrontală,activitateindependentă
individuală,activitatepegrupe
MIJLOACEDEÎNVĂȚĂMÂNT:fișecucitate,textulintegral–opera;
RESURSE:capacitățileintelectualealeelevilorșicompetențeleacestora
dereceptareșiinterpretareatextelorliterare,cunoștințeleanterioaredespreroman,
instanțenarative,perspectivănarativă;
TIMP:50deminute
BIBLIOGRAFIE
AdrianCostache,FlorinIoniță,M.N.Lascăr,AdrianSăvoiu,Limbași
literaturaromână.ManualpentruclasaaXI-a,GrupEditorialART;
CamilPetrescu,Ultimanoaptededragoste,întâianoaptede
război.PatulluiProcust,Ed.Eminescu,1985;
NicolaeEftenie,Introducereînmetodicastudieriilimbiișiliteraturii
române,Ed.Paralela45,2000;

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
100ConstantinParfene,Literaturaînșcoală,Ed.Univ.“Al.I.Cuza”,Iași,
1997;
ElenaBoboc,Concepteoperaționale.Limbașiliteraturaromână,Ed.
PorțileOrientului,Iași,2001;
EmiliaBoghiu,LăcrămioaraVulpeș,Hermeneuticășinaratologie
aplicată,EdițiaaII-a,Eurocart,Iași,2003;
DorinaApetrei,Lecturiinterpretative.Îndreptarpentruanalizătextuală,
Ed.Petrodava,2004;
***,Limbașiliteraturaromânăpentruexamenuldebacalaureat,
GrupulEditorialArt,2003.
MODALITĂȚIDEEVALUARE:apreciereaverbală,notarea,eseulstructurat.
DESFĂȘURAREALECȚIEI
I-Organizareaclasei
II-Captareaatențieielevilor
Încadrarearomanuluistudiatînepocă.Discuțiedespretipurile
variatederoman.
III-Anunțareasubiectuluilecției,atipuluieișiacompetențelorvizate
IV-Actualizareacunoștințeloracumulateanterior
EleviiamintescconcepțialuiCamilPetrescudespreroman,
prezentatăînarticoleleNouastructurășioperaluiMarcelProustșiDecenu
avemroman.
Princonversație,seactualizeazăelementelenarativespecifice
romanuluiIondeLiviuRebreanustudiatînanulșcolaranterior(romanobiectivde
tiptradițional,acțiuneadesfășuratăînordinecronologică,naratoromniscient,
discurslapersoanaaIII-a).
Sedistribuiefiședelucruînclasășiseanunțămodalitateade
rezolvareasarcinilordate.
Dirijareaînvățăriișiobținereaperformanțelor
1.Princonversațiefrontală,sestabilescurmătoareleidei:
a)DiscursulutilizatdeCamilPetrescuestelapersoanaI,fiindevidențiat
princomparareaincipituluiromanuluistudiatcuincipitulromanuluiIondeLiviu
Rebreanu;
b)Existăunnarator-personaj,ȘtefanGheorghidiu(intelectualpreocupatde
reflectareaînconștiințasaaunorexperiențefundamentale:iubireașirăzboiul);
c)Perspectivanarativăestesubiectivă,datoratăpersonajului-narator;
d)Princomparareaunuifragmentdinromancuunfragmentdinromanul
Încăutareatimpuluipierdut.SwanndeMarcelProust(fișa1),esteevidentă
modalitateaasemănătoaredeprezentareaevenimentelorcarenurespectăordinea
cronologică,cisuntprezentateprintehnicaflash-back-ului,datorităfluxului
memorieiinvoluntare.
2.Sarcinădelucruînclasă:Eleviisuntsolicitațisăciteascăfragmentele
detextdepefișele2și3șisăstabilească,prindiscuțiedegrup,ipostazele
personajuluiȘtefanGheorghidiușitimpurilenarative.

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
101Princonversațiefrontalășianalizădetext,sevafacedistincțieîntre
eul-naratorșieul-scriitor(scriitorimaginar)carecreeazătextulromanului.Astfel,
sepotstabili:timpulevenimentelor,timpulpovestirii,timpulscrierii.
3.Folosindfișelecucitate,eleviivorfiîndrumațisăidentificenotelede
subsolșivorfisolicitațisăstabileascărolulîntextșiconținutul.
4.Princonversațieșifolosireacitatelor,sestabilesctehnicilenarative:
fluxulmemorieiinvoluntare,monologulinterior,discursulanalitic.
5.Sereamintesctrăsăturilestabilite,fiindprezentatedreptcaracteristici
aleromanuluimodern,deanaliză(cf.G.Ibrăileanu),ionic(cf.Nicolae
Manolescu):
-interespentruinteriorulființeiumane;
-discurslapersoanaI;
-existențaunuipersonaj-narator;
-perspectivănarativăsubiectivă;
-nerespectareasuccesiuniicronologiceaevenimentelor;
-inovareatehnicilornarative:fluxulmemorieiinvoluntare,monologul
interior,discursulanalitic.
Asigurareafeed-back-ului
Feed-back-ularelocpermanent,peparcursulconversației,prinaprecieri
verbalefăcutedeprofesor,vizândparticipareaelevilor,calitateaexemplelorșia
argumentației,claritateașicorectitudineaexprimării.
Asigurarearetențieișiatransferului
Sedăelevilor,catemăpentruacasă,realizareaeseuluistructuratcutema
Modernitateaunuiromanstudiat,avândînvedereurmătoarelerepere:
-precizareasensuluiconceptuluioperațional«romanmodern»;
-perspectivanarativă/viziuneaînromanulales;
-construcțiasubiectuluișiapersonajelorcuargumentăridintextul
romanului;
-interpretarea,încontextsauprinanalogie,acitatului:«Sănudescriu
decâtceeacevăd,ceeaceaud,ceeaceînregistreazăsimțurilemele,ceeace
gândesceu…»(CamilPetrescu)

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
102FIȘA1
MarcelProust,Încăutareatimpuluipierdut.SwannI,EPL,1968,p.4
,,Adormeamdinnoușiuneorimădeșteptamdoarcâteoclipă,
timpulnecesarsăaudtrosnetulorganicallemnului,sădeschidochii,casăfixez
caleidoscopulîntunericului,săgustgrațiauneilicăririmomentaneaconștiinței(…).
Retrăiamdinnou,însomn,fărătrudăovârstăpentrutotdeaunaîncheiată,aviețiimele
primitive,regăseamvreunadinspaimelecopilărești,caaceeacândunchiulmeumă
trăgeadecârlionți,spaimăcareserisipiseînziuaîncareaceșticârlonțiîmifuseseră
tunși’’.
CamilPetrescu,Ultimanoaptededragoste,întâianoaptederăzboiînvol.
Ultimanoaptededragoste,întâianoaptederăzboi.PatulluiProcust,Ed.
Eminescu,1985,p.162
,,Iericredințaastacă<<suferăfărămine>>îmidădeaobeție
înduioșătoare,iaraziamintireaacesteiîncrederiîmiprovoacăgreață,demisestrâmbă
buzele.Și,cumbatelaunorganismbolnavpulsul,cuatâtmaitarierauzvâcniriledesilă,
cucâtmaiviifuseserăbucuriile.
Ah,mascaradacândsărbătorisemdoianidelacăsătorianoastră.Invitasem
laFlora,careerapeatuncicelmaicăutatrestaurantdepetreceri,pestedouăzecide
prieteni(…).Eramfericitcauncopil.(…)Toțimăpriveaucuduioșieșioarecareinvidie.’’

AspectealepredăriielementelormonograficeînromanelecutentăruralăIONșiRĂSCOALA
aleluiLiviuRebreanu
103FIȘA2
,,Areunsurâsdesincerăironie.
-Crezidumneataserioscădumneavoastrăromâniisuntețimaibravidecâtnoi,
saudecâtfrancezii?1
-Atunci?
Taceascultândlungdurereaînel,caungând.Șipeurmă,dupăces-astrâmbat
puțin:
-Atunciînseamnăcădațitotconcursularmateigermanesăajungămairepede
laBucurești…
1.Acumcândsetipăreșteaceastăcarte,ebinesăadaugămșiopărere
ulterioară,darmultmaiautorizatăînaceastăprivință.<<Săcrezicăpentrucasă
înfrângiinamiculnuexistăaltemijloacedecâtataculimediat,împinspânălacapăt,
eostrategiecuadevăratrudimentară.Nuenevoiesăaimultcreiercas-opoți
practica>>(…)(LemémorialdeFoch,pag.116-118)’’(p.274)
,,-Fugide-aci…!Domnulecăpitan…aînnebunit.
Cuomutrăipocrită,defatășireată:
-Darnueniciunpericol…Absolutniciunpericol.
-Lasă-ljos,domnule,îmistrigărăspândiți.
Îlaruncjos,cumaiarunca,dupăceaiprivit-o,osfeclă…șiînghețșiazide
nebuniamea,căciaruncatjos,izbindu-se,proiectilulputeafaceexplozie.
Cândmăîntorclacamaraziimeiînțelegtoatănedelicatețeagestuluimeu.Știu
binecăsuntungrupdeoamenicareși-aufăcutmaimultdecâtdatoriași,acum
cândscriu,știucăînafarădedouă-treiexcepții,aufostpoateceimaideispravă
ofițeriairăzboiuluiromânesc.Daroexpunerecopilăreascășiinutilălerepugna,iar
gestulmeunedelicat,subliniindoastfelderezervă,dinsubstraturiabiabănuite,era
deoindiscrețiepenibilă.’’ (p.224-225)