Instantele Comunicarii Narative Si Licrice In Programele In Vigoare Si In Manualele Aprobate de Limba Si Literatura Romana

CAPITOLUL AL II-LEA

2.1. Instanțele comunicării narative și lirice în programele în vigoare și în manualele aprobate de limba și literatura română

Domeniul de conținuturi lectură este integrat, în programele actuale pentru gimnaziu, scopului general al studiului limbii și literaturii române în perioada școlarității obligatorii, din perspectivele formării unei culturi literare de bază, utilizării eficiente și creatoare a capacităților proprii, în vederea rezolvării unor probleme concrete din viața cotidiană, precum și a sensibilizării elevilor față de frumosul din natură și cel creat de om.

Conținuturile din domeniul lectură, înțelese ca mijloace de atingere a finalităților disciplinei, sunt structurate în funcție de parametrii care privesc receptarea mesajului scris (competența generală 3 – „Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse”), producerea mesajului scris (competența generală 4 – „Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse”) și cultivarea următoarelor valori și atitudini: interesul pentru lectură, formarea gustului estetic, încurajarea gândirii autonome și reflexive față de textele abordate și trezirea interesului pentru comunicarea interculturală. Acești parametri sunt: raportul dintre realitate și literatură, texte literare (populare și culte), texte nonliterare, moduri de expunere, procedee de expresivitate artistică, folosirea strategiilor de lucru cu textul, redactarea de texte imaginative și reflexive. (Programă școlară de limba și literatura română, 2009)

La orele de lectură din gimnaziu, receptarea textelor literare și nonliterarare constă în lectura și discutarea diversității lor, sesizarea informațiilor esențiale și a celor de detaliu; identificarea structurilor specifice din textul epic și procedeelor de expresivitate din textul liric: deprinderea unor tehnici de lucru cu textul; explorarea și interpretarea textelor aparținând celor trei genuri literare și, în clasa a VIII-a, discutarea valorilor etice și culturale din textele studiate.

La clasa a V-a, conceptul operațional de autor este urmărit în vederea formării competenței specifice 3.5 („Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea”), în cadrul conținutului „Cartea – obiect cultural”, fiind discutat alături de alte elemente distinctive ale cărții, cum ar fi titlul, tabla de materii, coperta, cotorul, fascicula, pagina, filele, alineatul sau volumul. Acest conținut este ilustrat în manualele pentru clasa a V-a în cadrul Unității de învățare 1 – Cartea. Prezentarea conceptelor este adecvată particularităților de vârstă ale elevilor, autorul fiind definit ca „persoana care a creat opera cuprinsă într-un volum” (Manual de limba și literatura română, Clasa a V-a, Ed. Humanitas Educațional, 2008). Relația dintre autor și celelalte instanțe ale comunicării narative (narator, personaje și cititor) este nuanțată la secțiunea Conținuturi din programă și ilustrată în cadrul Unității de învățare 5 – Autor. Narator. Personaj, în care structura operei literare este prezentată pornind de la întrebări esențiale: cine povestește: naratorul; ce se povestește: narațiunea; cine participă la acțiune: personajele. Răspunsurile la aceste întrebări sunt formulate pe baza textului-suport „Amintiri din copilărie” de I. Creangă, fragmentul „La cireșe”, în manualul Editurii Humanitas, autorul fiind prezentat ca „persoana care imaginează și scrie o operă literară”. (p. 135)

În Manualul de limba română al Editurii Teora (Autori: Maria Emilia Goian, Miorița Got, Doina Manolache), conceptul de autor este explicat în cadrul Unității de învățare 1 – În casa bunicilor, la textul-suport „Bunicul a fost, bunica este” de I. Teodoreanu. Definirea pornește de la premisa că există, pentru orice text, un autor care își expune ideile, sentimentele sau opiniile. Manualul oferă și o clasificare a autorilor, după modul în care sunt enunțate ideile, în autori obiectivi sau impersonali, modelul precizat fiind savanții, respectiv autori subiectivi sau personali, reprezentativi fiind, pentru acest tipar, scriitorii. Legătura dintre autor și celelalte instanțe ale textului narativ apare clar delimitată în cazul personajelor, în Unitatea de învățare Basmul, fiind ilustrată pe textul-suport „Prâslea cel Voinic și merele de aur”. Precizarea constă în definirea personajelor ca ființe cu ajutorul cărora sunt transmise ideile autorului și în sublinierea rolului acestora de a îi emoționa pe cititori. Pe de altă parte, nu apare distincția netă dintre autor – narator, în următoarea observație: „Într-o narațiune, autorul își transmite ideile, sentimentele prin intermediul unor personaje angajate în conflicte, relatând (narând) întâmplări semnificative din existența acestora”. (Goian et. Al., 1997)

O utilă activitate pe grupe, având ca temă prezentarea relației între instanțele comunicării narative, este propusă în manualul Editurii All Educațional. Alegerea textului-suport „Amintiri din copilărie” de I. Creangă, începutul Părții I (descrierea satului natal și a humuleștenilor, prezentarea școlii părintelui Ioan și a școlarilor) este adecvată discutării relației dintre autor – narator – personaj. Scenariul didactic propus constă într-un concurs, care debutează cu discutarea unei diagrame care prezintă autorul textului, creator al operei literare discutate, naratorul și personajul, a căror prezență în lumea operei este semnalată prin citate semnificative. După această etapă, fiecare grupă formulează cât mai multe idei despre autorul I. Creangă, naratorul implicat în text și personajul, băiatul care participă la întâmplări, ilustrându-le cu citate din fragment. Este desemnată câștigătoare grupa care va redacta corect și clar idei rezulate din diagramă, în limita de timp stabilită. Recurgând la un joc, autorii manualului contribuie la accesibilizarea cunoștințelor de teorie, care vor fi cu ușurință deprinse de către elevi. O propunere la fel de activizantă privind același conținut este discutarea lui pornind de la două citate din critica literară, din G. Călinescu și Z. Dumitrescu-Bușulenga. Tema pentru acasă constă în alcătuirea unei scheme, completată cu datele despre autor, narator și personaj discutate. De asemenea, acestea vor fi exemplificate cu pronumele și verbele din primul paragraf al textului care să pună în evidență această relație.

În manualul aprobat de limba română al Editurii Petrion (Autori: Marin Iancu, Ion Dumitru, Vasile Molan, Gabriel Chelaru), tratarea conceptelor operaționale în discuție apare mai întâi la Unitatea de învățare Opera epică, fiind ilustrată pe baza narațiunii „Când stăpânul nu-i acasă” de E. Gârleanu. Naratorul este prezentat ca „povestitor”, iar personajele sunt „participanți la acțiune”, fiind clar subliniată, într-o schemă, prezența celor trei elemente definitorii pentru încadrarea textului în categoria operelor epice: narator, personaje și acțiune.

Definiția personajului literar este completată în cadrul studierii textului literar „Domnu Trandafir” de M. Sadoveanu, deoarece sunt incluse aici planul de caracterizare a unui personaj, precum și trăsăturile portretului literar. Conținutul nu evidențiază apartenența personajului la lumea ficțiunii („Persoana care participă la acțiunea unei opere literare epice se numește personaj literar”), fiind adăugată și mențiunea că personajele pot fi oameni, alte ființe care participă la acțiune sau obiecte cărora li se atribuie însușiri omenești. Această completare intră în contradicție cu definiția dată de autorii manualului.

În programa școlară de limba și literatura română pentru clasa a VI-a, instanțele comunicării narative și lirice sunt abordate în vederea formării competenței specifice 3.2 („identificarea modurilor de expunere într-un text epic și a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric”), fiind prezentate drept caracteristici ale operei epice, alături de narațiunea la persoana I sau a III-a, subiectul operei literare și momentele acestuia, indicii de spațiu și timp, respectiv ale operei lirice, alături de limbajul artistic și elementele de prozodie. Distincția autor – eu liric este operată în cadrul conținutului care se referă la deosebirile dintre opera epică și opera lirică, asociat aceleiași competențe specifice.

Conținuturile menționate apar în manualele aprobate de MEN în cadrul unităților de învățare 2 – Narațiunea, fiind discutate pe baza unui fragment de text din „Amintiri din copilărie”, în manualul Editurii Didactică și Pedagogică, (Autori: Elena Mazilu-Ionescu, Valentina Jercea) – fragmentul Procitania. Sunt adecvat explicate și incluse în exercițiile propuse pe marginea fragmentului conceptele de autor, narator, narațiune ca mod de expunere, făcându-se legătura între acestea și argumentarea apartenenței textului la opera epică. Un exercițiu potrivit pentru o oră de exprimare orală este plasarea elevilor în ipostaza de naratori, în locul părintelui Ioan care să îi povestească tatălui lui Nică evenimentele de la școală. Astfel, ei realizează că este necesară păstrarea persoanei la care se realizează narațiunea și se pun în locul naratorului-personaj, încercând să își imagineze emoțiile și gândurile acestuia.

Legătura dintre autor și eul liric este ilustrată la unitatea de învățare 4 – „Opera lirică”, prin sarcini de lucru formulate pe marginea poeziei „O, rămâi…” de M. Eminescu. Instanța textului liric este discutată mai întâi din punct de vedere morfologic, prin opozițiile care se stabilesc între persoana I și persoana a II-a, respectiv între persoana I și persoana a III-a, în penultima strofă. Sunt valorificate cunoștințele despre opera epică, printr-o schemă care include autorul și naratorul, urmând ca elevii să reconstruiască modelul, în cazul operei lirice și instanțelor corespunzătoare: autor, eu liric. În cadrul activității la clasă, elevii au completat cele două scheme, prin precizarea cititorilor, în ambele cazuri și a personajelor, pentru genul epic. Și cunoștințele teoretice sunt formulate adecvat, precizându-se distincția autor – eu liric și ipostzele acestuia în textul studiat.

Aceeași operă literară – fragmentul Pupăza din tei – este analizată din perspectiva distincției autor – narator și a prezentării întâmplărilor la persoana I de către naratorul-personaj, în Manualul de limba română al Editurii All Educațional (autori Anca Șerban, Sergiu Șerban), în cadrul Unității de învățare Opera epică – Narațiunea la persoana I; Naratorul ca personaj. Pornind de la schița „D-l Goe…” de I. L. Caragiale, în manualul Editurii All Educațional (Autori: Andra Vasilescu, Adela Rogojinaru, Mircea Vasilescu) sunt evidențiate distincția între autor și narator, respectiv între narațiunea la persoana I și narațiunea la persoana a III-a. Relația autor – narator – cititor este organizată pornind de la aspecte teoretice, iar în final schematizată. Premisa de la care se pornește este cea a existenței în orice operă literară în proză a unui narator care nu trebuie confundat cu autorul textului. Formele pe care le ia vocea imaginară a naratorului sunt exemplificate, pentru narațiunea la persoana a III-a, cu un fragment din „D-l Goe…”, iar, pentru narațiunea la persoana I, cu un fragment din schița „Vizită…” de același autor.

Rolul naratorului în relatarea evenimentelor și descrierea personajelor este prezentat în Manualul Humanitas Educațional (Autori: Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian) pe baza textului „Istoria unei plăcinte” de C. Negruzzi. Sunt exemplificate și discutate, pe baza unor itemi de itemi obiectivi și a unora semiobiectivi, cu răspuns scurt, includerea narațiunii la persoana I într-o povestire-cadru, precum și prezența naratorului, care poate fi mai mult sau mai puțin evidențiată, în raport cu întâmplările relatate. Persoanele I și a III-a la care se poate desfășura acțiunea sunt raportate la punctul de vedere al naratorului, fiind accesibilizată perspectiva narativă obiectivă prin explicațiile că naratorul povestește despre ceilalți și că pare să cunoască dinainte acțiunea și mobilurile personajelor. Aceeași observație utilă este reluată în cazul perspectivesubiective, în care naratorul se prezintă pe sine de-a lungul acțiunii, însușindu-și astfel și rolul de personaj.

În ceea ce privește legătura autor – eu liric – cititor, aceasta este ilustrată în cadrul Unității de învățare 4 – Opera lirică, pe baza textelor literarare „O, rămâi…” de M. Eminescu (manualul Editurii Didactică și Pedagogică), „Vânt străin” de T. Arghezi (manualul Editurii All Educațional, autori: Andra Vasilescu, Adela Rogojinaru, Mircea Vasilescu), „La mijloc de codru…” de M. Eminescu (manualul Editurii Humanitas Educațional) sau „Peste vârfuri…” de M. Eminescu (în manualul Editurii All Educațional, autori: Anca Șerban și Sergiu Șerban). În toate manualele este subliniată similitudinea între eul liric și naratorul dintr-o povestire, din punctul de vedere al comunicării ideilor și sentimentelor autorului. De asemenea, este reluată precizarea interdicției de a confunda autorul, prezentat ca persoană reală, cu eul liric, individualitatea artistică și creatoare ce se exprimă în text. Pe baza textului „La mijloc de codru…” de M. Eminescu, este formulat un item subiectiv care valorifică singura marcă indicând prezența eului liric în acest text (adjectivul pronominal posesiv „mele”) într-un eseu cu răspuns restrâns, care să evalueze receptarea sentimentelor transmise de autor și a gradului de generalitate. Se urmărește fixarea ideii că, în poezie, autorul poate exprima sentimente care depășesc propria experiență, trecând în sfera genereal umană.

În cazul poeziei „Peste vârfuri…” este de notat schema ilustrativă pentru legătura dintre opera literară și receptor, respectiv eul liric, care, prin confesiune, transmite către cititor idei și sentimente. Schema menționată semnalează și influența cititorului în receptarea operei. În plus, în cazul poeziei „Vânt străin” este prezentată distincția dintre vocea poetului – eul liric și vocea cititorilor, ilustrată prin alternanța pronumelor și adjectivelor pronominale posesive de persoana I singular („mă”, „meu”) cu cele de persoana I plural („noi”, „nostru”), sugerând asimilarea eului liric cu vocea cititorilor.

De asemenea, există, în toate manualele menționate, o nuanțare a noțiunii de autor pentru cazul particular al literaturii populare. La specia doină populară, este discutat procesul de creație și de transmitere al operei, în absența cunoașterii exacte a autorului și intercondiționarea caracter anonim – caracter oral – caracter colectiv – caracter sincretic.

Instanțele comunicării narative sunt reluate în programa școlară de limba și literatura română pentru clasa a VII-a, în vederea formării competențelor specifice 3.1 („citirea unei varietăți de texte literare sau nonliterare, demonstrând înțelegerea sensului acestora”), 3.2 („recunoașterea modalităților specifice de organizare a textului epic și a procedeelor de expresivitate în textul liric”) și și 4.3 („organizarea secvențelor textuale în funcție de o cerință specifică”). Conținuturile asociate, privind trăsăturile și structurile prezente în texte epice și lirice studiate, precum și redactarea unui text personal (caracterizare de personaje, comentarea de secvențe epice sau lirice, redactarea de compuneri narative sau descriptive), sunt repartizate în Unitatea de învățare 2 – Structuri narative, fiind analizate pe baza povestirii „Iapa lui Vodă” de M. Sadoveanu și Unitatea de învățare 4 – Autor. Narator. Personaj, pe textul-suport „Florin scrie un roman” de Mircea Cărtărescu, în manualul de limba și literatura română al Editurii Humanitas Educațional (Autori: Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian). Sunt reluate definițiile autorului, naratorului și personajului și sunt discutate rolurile acestora în textul lui Mircea Cărtărescu. Pornind de la cele trei secvențe ale textului, sarcinile de lucru care privesc identificarea naratorilor din fiecare dintre ele (Florin, Florescu și un narator-personaj), persoana la care se povestește, valorile timpurilor verbale, este demonstrată posibilitatea inversării rolurilor narator și personaj, iar elevii vor completa o schemă sintetizatoare a raporturilor dintre instanțele comunicării narative.

Instanțele comunicării lirice, identificarea vocii poetului cu cea a cititorilor în exprimarea sentimentelor unei generații sunt conținuturi actualizate și exemplificate în studierea operei literare „Imn lui Ștefan cel Mare” de V. Alecsandri, „Deșteaptă-te, române” de A. Mureșanu, în cadrul Unității de învățare 8 – Imnul. Oda, din același manual.

Prin receptarea și interpretarea nuvelei istorice „Alexandru Lăpușneanul” de C. Negruzzi sunt ilustrate conceptele operaționale de narator, subiect și personaj, la Unitatea de învățare 2 – „Opera epică”, în Manualul de limba română al Editurii All (Autori: Anca Șerban, Sergiu Șerban). Prezentarea autorului ca „primul mare scriitor român modern” este argumentată prin alegerea spațiului și timpului în care se desfășoară acțiunea, ca și prin cea a personajelor care împrumută caracteristici ale unor personalități din istoria națională. Activitățile de învățare propuse sunt nuanțate și clar orientate spre prezentarea și exemplificarea categoriilor de personaje din opera studiată, insistându-se pe mijloacele de caracterizare și trăsăturile personajului principal. Schema care urmărește clasificarea personajelor prezintă, într-un mod adaptat cerințelor de la clasă, atât aspectele teoretice, cât și ilustrarea acestora prin intermediul personajelor individuale sau colective din textul literar discutat. O importanță egală se acordă prezentării acțiunii pe momentele subiectului și argumentării apartenenței la specia nuvelă. Dintre trăsăturile menționate ale nuvelei sunt accentuate tot cele referitoare la personaje sau acțiune, însă nu sunt menționate tipul de narator, persoana la care se desfășoară evenimentele sau perspectiva narativă.

Instanța textului liric și relația autor – eu liric sunt discutate, în Unitatea de învățare 3 – „Opera lirică”, pornind de la textul-suport „O, rămâi…” de M. Eminescu. Exerciții foarte utile sunt cel de motivare a reluării pronumelui personal de persoana I singular în prima, a treia și a patra strofă, precum și cel care implică primele cinci strofe ale poeziei, discursul liric fiind asumat la persoana I, urmând ca elevii să recunoască vocea care îl rostește. Sunt puse în evidență și cele două ipostaze ale eului liric: copilul care înțelege glasul pădurii și maturul care nu mai rezonează la chemările de altădată.

În Manualul de limba română pentru clasa a VII-a al Editurii Corint (Autori: Marin Iancu, A. Gh. Olteanu, Ana Tulbă), relația autor – narator – personaje – cititor este prezentă în Unitatea de învățare 4 – „Structuri narative”, fiind ilustrată în nuvela „Două loturi” de I. L. Caragiale. Relațiile dintre cititor și celelalte instanțe ale textului epic se concentrează pe clasificarea personajelor și interpretarea transformărilor personajului Lefter Popescu, în discutarea comportamentului acestuia în fața soției, chivuțelor, șefului sau bancherului.

Aceeași unitate de învățare include fragmente din volumul întâi al romanului „Moromeții” de M. Preda, definitorii pentru încadrarea textului în specia literară. Cerințele privesc relațiile dintre personaje și semnificația lor în fragmentele citate, fiind de remarcat că nu există sarcini de lucru referitoare la narator și perspectiva narativă, acestea nefiind menționate nici în cazul trăsăturilor distinctive ale romanului.

La Unitatea de învățare 7 – „Idei și sentimente”, în același manual, specia doină este ilustrată prin poezia „Voi brazi, -nalți încetinați…”, iar sarcinile de lucru sunt formulate astfel încât elevii să recunoască existența unui autor necunoscut, adică a caracterului anonim al textului.

Programa școlară de limba și literatura română pentru clasa a VIII-a acordă o atenție specială unora dintre instanțele comunicării din textele epice și lirice studiate, punând accent pe rafinarea mijloacelor de analiză literară. Astfel, la competența specifică 3.1 („dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date”) sunt asociate conținuturi privind relațiile dintre personajele textelor epice, respectiv modalitățile de evidențiere a prezenței eului liric. Tot de aceste elemente de structură în textele narative și lirice sunt legate conținuturi asociate competenței specifice 3.3, privind identificarea și exprimarea opiniei despre elemente eice sau culturale din textele studiate. Aceste competențe și conținuturi sunt relaționate Unității de învățare 2 – Genul liric. Poezia lirică, în care instanțele comunicării sunt prezentate pornind de la un grupaj de texte ilustrative: „Lacul” de M. Eminescu, „Izvorul nopții” de L. Blaga și „Emoție de toamnă” de N. Stănescu, în manualul de limba română al Editurii Humanitas Educațional (Autori: Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian). De asemenea, pentru instanțele textului narativ, în același manual, sunt studiate textele „Popa Tanda” de I. Slavici (Unitatea de învățare 3 – Nuvela), „Baltagul” de M. Sadoveanu (Unitatea de învățare 5 – Romanul) și textul popular „Miorița” (Unitatea de învățare 8 – Balada populară). Sunt formulate, pentru fiecare text, cerințe privind persoana la care se desfășoară acțiunea, tipul de narator și perspectiva narativă, fiind subliniate aspectele privind implicarea celui care povestește în text (perspectiva naratoului marcată afectiv prin simpatia față de personaj, împrejurări în care naratorul pare să împrumute și să prezinte punctul de vedere al părintelui Trandafir – în nuvelă, secvențe de text în care persajul principal devine narator și discutarea efectelor acestei schimbări de viziune – în roman, prezența dativului etic într-unul dintre versurile baladei).

Prezența eului liric și exprimarea directă a sentimentelor sunt ilustrate și discutate pe baza textului „Frunză verde magheran”, la Unitatea de învățare 2 – „Structura textului liric”, din Manualul de limba română pentru clasa a VIII-a al Editurii Corint (Autor Marin Iancu). Sunt formulate exerciții de motivare a frecvenței verbelor la persoana I singular sau a rolului exclamațiilor în exprimarea sentimentelor eului liric, în ipostază de haiduc. Unul dintre argumentele pentru încadrarea textului în genul liric va fi astfel ilustrat prin mărcile eului liric și exprimarea directă a sentimentelor autorului anonim. Același tip de demonstrație este folosit în exercițiile propuse pe baza textului „Doina” de O. Goga, reprezentând lirica scrisă sau cultă. Sunt incluse aici și exerciții de diferențiere a stărilor sufletești exprimate în prima secvență poetică (primele cinci strofe) și a celor prezentate în finalul textului (ultimele două strofe). Ipostaza de îndrăgostit a eului liric și raportul autor – eu liric, prin raportarea la biografia poetului, sunt analizate în cadrul aceleiași unități de învățare, cu referire la textul literar „Dorința” de M. Eminescu.

În același manual, la Unitatea de învățare 4 – „Narațiune și construcție”, este abordată din aceeași perspectivă, a argumentării apartenenței textelor la genul epic și a naratorului și narațiunii ca trăsături definitorii ale genului, relația dintre autor și narator. În cazul nuvelei, „Dincolo de nisipuri” de Fănuș Neagu, există cerințe privind prezentarea acțiunii pe momentele subiectului, indicarea secvențelor ce conțin reperele spațiale și temporale, rolul modurilor de expunere în prezentarea întâmplărilor și caracterizarea personajelor, însă nu sunt incluse exerciții de stabilire a tipului de narator și a perspectivei narative. Naratorul apare menționat într-o schemă de încadrare a textului în specia nuvelă doar ca element ce definește apartenența la genul literar. Pe marginea fragmentului reprodus în manual din romanul „Baltagul” este propusă o dezbatere interesantă referitoare la modalitatea de integrare a autorului în relatarea narativă istorică. Aspectele sugerate pentru desfășurarea acestei dezbateri sunt rolul naratorului în cadrul acțiunii și poziția explicită sau implicită a autorului față de personaje. Dezbaterea este o activitate didactică foarte utilă în etapa de interpretare a textului. Pentru aceeași etapă de receptare a textului dramatic, în cazul comediei „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale, manualul Editurii Corint include activități didactice semnificative pentru ilustrarea conceptului de autor în acest gen literar. De exemplu, există exerciții de identificare a trăsăturilor proprii creației dramatice, exemplificate cu replici sub formă de dialog sau monolog și indicații de regie și decor formulate de autor, pentru punerea în scenă a textului.

Manualul de limba română pentru clasa a VIII-a al Editurii All (Autoare: Andra Vasilescu) propune la Unitatea de învățare 1 – „Tipuri de texte” o dezbatere pe marginea noțiunilor „carte, operă literară și text”, prin care să fie clarificate sensurile și semnificațiile lor, conceptul operațional de autor fiind implicit în acest caz. O altă activitate didactică semnificativă include prezentarea unor reguli cu caracter general pentru citirea și scrierea textelor, prin care elevii să se familiarizeze cu conceptul operațional de autor și cu etapele implicate de procesul de creație. Astfel, la întrebarea „Cum se citește un text?”, o primă etapă este perspectiva de ansamblu prin care un text este încadrat în una dintre categoriile literar/ nonliterar, sunt reliefate particularitățile de formă, așteptările cititorului, dar, mai ales, familiarizarea cu autorul și importanța cunoașterii altor titluri ale acestuia. Este promovată lectura activă, notarea impresiilor și ideilor originale pe marginea textului citit. O sugestie interesantă pentru redactare este aceea de a nu scrie pentru sine, ci pentru cititori, din această observație decurgând alegerea unei teme de interes și claritatea stilului.

Discutarea textului literar „Târziu, când zăpezile sunt albastre” de Fănuș Neagu, la Unitatea de învățare 3 – Genul epic, este completată de prezentarea și înțelegerea viziunii artistice ca mod particular în care un autor selectează și îmbină elemente din realitate, în scopul creării unei lumi posibile, cea a literaturii.

În Programa pentru disciplina limba și literatura română, pentru Evaluarea Națională 2015, cunoașterea conceptului de autor și prezentarea legăturii cu celelalte instanțe ale comunicării din textele narative și lirice au o importanță semnificativă și sunt precizate în cadrul competenței generale 1 („Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse”), detaliată în competența specifică 1.1 care privește capacitatea elevilor de a înțelege un text literar sau nonliterar la prima vedere, pornind de la cerințe precizate. La secțiunea conținuturi, sunt incluse conceptele de narator și de eu liric, dar și relațiile dintre personaje într-un text epic. Competența specifică 1.3, care se referă la discutarea unor valori etice și culturale extrase de elevi din textele analizate, privește relația dintre autor și cititori, care presupune interpretarea semnificațiilor generale și a mesajului pe care autorul le transmite [a2].

De asemenea, în cadrul competenței generale 2 din această programă, prin care se evaluează redactarea unor texte pe teme și cu destinații diverse, de către elevii absolvenți ai clasei a VIII-a, este subînțeleasă ilustrarea instanțelor comunicării în compuneri precum: narațiuni scurte, continuare de dialoguri, caracterizare de personaje sau motivarea apartenenței unui text propus la un gen literar sau la o anumită specie.

Așadar, este utilă reluarea prezentării instanțelor comunicării în texte epice, lirice și dramatice în programa pentru fiecare an de studiu, textele literare fiind, în general, selectate după criteriile adaptării la particularitățile vârstei și interesele de lectură ale elevilor. Un principiu semnificativ în didactica actuală este că introducerea cunoștințelor pe care le vor achiziționa elevii trebuie să pornescă de la aspecte cu care ei sunt familiarizați. Acest demers pornește de la ideea că achizițiile elevilor trebuie să se dezvolte treptat, prin asocieri, de la ceea ce cunosc deja spre ceea ce nu știu.

O limitare a ultimului principiu menționat este situația în care este considerat unicua modalitate reprezentativă de abordare a textelor. Alte sugestii semnificative de receptare sunt cele care valorizează reprezentările vizuale, antitezele, implicarea unor personaje create de profesor sau elevi, povesirile amuzante sau folosirea metaforelor pentru a prezenta viziuni subiective asupra situațiilor sau personajelor [Egan, 2007].

De asemenea, este necesară propunerea unor activități didactice diverse și folosirea unor metode moderne în abordarea conținuturilor: jocul de rol, dezbaterea, lectura și discutarea unor texte în care perspectiva narativă să difere sau proiectul.

Conținuturile sunt adaptate și din punctul de vedere al mijloacelor vizuale, știut fiind faptul că reprezentările grafice influențează înțelegerea și eficiența actului didactic. Există și au fost menționate, în cazul fiecărui manuale, scheme și diagrame ale relațiilor dintre instanțele comunicării, iar acestea sunt relevante în practica didactică de la fiecare clasă. Nivelul de participare și de interes, formularea de întrebări, participarea elevilor la rezolvarea activităților propuse și căutarea de răspunsuri sunt corelate cu folosirea acestor mijloace de lucru.

Profesorului i se oferă posibilitatea de a adapta conținuturile programei, în funcție de particularitățile clasei, prin selectarea unor texte literare din afara manualelor școlare, pentru ca această călătorie în lumea literaturii să devină ofertantă și atractivă pentru elevi. De exemplu, extinderea posibilităților de discutare a legăturilor dintre instanțele comunicării narative se poate face, pentru clasa a V-a, pornind de la textul „James” de I. Pârvulescu, cu o tematică mai apropiată de viața în contemporaneitate și cu o tensiune epică bine dozată de-a lungul lecturii.

Alte două texte care pot fi încadrate în aceleași criterii– respectarea particularităților de vârstă, gradul de interes al cititorilor sau ilustrarea relațiilor dintre instanțele comunicării narative – și a căror receptare beneficiază de interes din partea elevilor sunt „Florin scrie un roman”, de Mircea Cărtărescu, inclus în manualul de limba română al Editurii Humanitas Educațional, pentru clasa a VII-a și „Planeta celor doi sori” de H. Aramă, din manualul aceleiași edituri, ilustrând povestirea S.F., în cadrul Unității de învățare 2 – Genul epic. În textul lui Mircea Cărtărescu apar, în manieră postmodernistă, referințele culturale la texte deja studiate („Hanu Ancuței”, de M. Sadoveanu), la specii de largă popularitate (povestirea, romanul) sau la jocuri pe calculator (Duke).

Povestirea S.F. al cărei autor este H. Aramă oferă un univers alternativ, căruia elevii îi descoperă corespondențe în lumea reală, indicând asemănări și deosebiri surprinzătoare între planetele Ahra și Terra. Respectarea tematicii și a convențiilor specifice literaturii S.F. (inventarea unei lumi inedite, plasată într-un context temporal ficțional, din viitor, impresia de verosimil, susținută de întâmplări și personaje) este completată de perspectiva narativă subiectivă. Opțiunea autorului pentru persoana I la care sunt relatate întâmplările și pentru această perspectiva narativă atribuită unui narator-personaj pământean asupra locuitorilor unei alte planete are efecte ce asigură menținerea interesului cititorilor, dar și plasarea intrigii și desfășurării acțiunii în limitele posibilului, ale limitelor științifice. Este vorba, pe de o parte, despre implicarea afectivă a naratorului și sporirea impresiei de autenticitate și, pe de altă parte, despre implicarea cititorilor în povestire și împărtășirea punctului de vedere exprimat de narator.

Astfel de texte contribuie la formarea competențelor specifice precizate anterior, dar ridică și multiple posibilități de interpretare, generând răspunsuri originale, veritabile dezbateri orale, dar și lărgirea orizontului cultural al elevilor, participanți la crearea semnificațiilor textelor propuse.

2.2. Conceptul de autor și sugestiile de abordare în didacticile moderne

Obiectivul enunțat anterior, referitor la deprinderea și interiorizarea competențelor specifice fiecărui ciclu de studiu, dar și evaluarea lor prin includerea în Programa pentru Evaluarea națională este urmărit în toate didacticile moderne ale lecturii. Extinderea conceptului de text, prin echilibrarea textelor literare, a textelor nonliterare și a textelor aparținând celorlalte arte (cinematografie, pictură, muzică) a avut drept consecință diversificarea scopurilor lecturii în școală și înțelegerea literaturii ca o altă formă de comunicare.

Pornind de la aceste premise, didactica lecturii se axează, în metodicile moderne, pe prezentarea unor modele de studiu al conținuturilor propuse în programe, pe structurarea lecțiilor de literatură, dar și pe probele de evaluare a competențelor vizate. În acest context sunt introduse conceptele privite ca dificile, pentru care sunt considerate necesare sugestiile de abordare la orele de lectură din gimnaziu.

Instanțele comunicării narative – autor, narator, cititor și naratar –, dar și ale textelor din celelalte genuri și specii literare sunt discutate și corelate cu o serie de texte literare care apar în manualele de limba română, pentru toate ciclurile de învățământ.

În cazul conceptului de autor apare precizarea semnificativă pentru extinderea tipurilor de texte studiate, referitoare la statutul de „persoană care concepe și scrie o operă (literară, științifică, publicistică etc.)” [Norel, Sâmihăian, 2011]. De asemenea, conceptul de autor este prezentat mai ales în legătură cu instanța aflată la celălalt pol al procesului de producere a semnificației textului, cititorul. Ambele instanțe există în spațiul real, din afara textului și influențează producția literară. Rolurile de autor și cititor sunt prezentate, așadar, din perspectiva esteticii receptării, care le acordă o semnificație egală în modelarea orizontului de așteptare și în construirea sensurilor textelor discutate.

Un alt aspect care facilitează abordarea conceptului în cazul textelor literare este prezentarea statutului autorului în cele trei genuri, dar și în texte aflate la granița dintre literar și nonliterar. Pentru textele epice, instanța desemnată de autor pentru a povesti întâmplările petrecute în lumea ficțiunii este naratorul, care, împreună cu personajele, contribuie la construirea viziunii despre lume prezentată în text.

În universul ficțional, naratarul, a cărui prezență este, în majoritatea cazurilor, implicită, este un corespondent al cititorului din lumea reală. Conceptul de naratar este prezentat adecvat în didactică, în vederea înțelegerii lui de către elevi, ca ființa de hârtie căreia naratorul îi adresează mesajele din text, pentru a-i spori sau pentru a-i crește interesul și atenția.

În textul literar „Istoria unei plăcinte” de C. Negruzzi este folosit pretextul corespondenței, frecvent în literatura pașoptistă, de exemplu în „Scrisori către Vasile Alecsandri” de I. Ghica (1880) sau ciclul „Negru pe alb. Scrisori la un prieten” (1857), din care face parte textul propus. Narațiunea-cadru include, în acest caz, pe lângă precizarea statutului de participant al naratorului și stabilirea legăturii cu destinatarul presupus al scrisorii, un prieten din copilărie.

Pentru ilustrarea intercondiționării universului real cu cel imaginar și a legăturii dintre instanțele comunicării în secvențe narative este foarte utilă sugestia de a se folosi, în lucrul cu elevii la clasă, o schemă simplificată a reprezentării propuse de Jaap Lintvelt, în lucrarea „Punctul de vedere”. Este o schemă folosită cu rezultate foarte bune încă de la clasa a V-a (Figura 2.1.).

Figura 2.1. Instanțele comunicării în textele narative (adaptare după Jaap Lintvelt)

Pentru operele lirice, corespondentul naratorului, entitatea care exprimă ideile, sentimentele și stările imaginare este eul liric. Prezența lui în text este discutată atât din perspectiva conținutului, prin sentimentele personale sau colective exprimate, cât și din punctul de vedere formal, prin identificarea și comentarea mărcilor lexico-gramaticale specifice.

Aspectul subliniat în didactici și asupra căruia se insistă în activitatea didactică este că toate cele trei entități create de autor există doar în lumea ficțiunii, sunt doar ființe de hârtie și mediatori între autor și cititori, aparținând lumii reale, ce include ficțiunea.

Un caz special în ceea ce privește legătura dintre autor și cititor este prezentat în didactica lecturii în legătură cu textele aparținând genului dramatic, incluse în Programa de limba și literatura română pentru clasa a VIII-a și, începând din anul școlar 2014 – 2015, în Programa de limba română pentru Evaluarea națională. Astfel, în aceste opere literare didascaliile sunt o modalitate de comunicare directă între autorul textului și cititori, aceștia din urmă familiarizându-se cu codul estetic și ideologic propus în text și primind informații referitoare la decor, jocul în scenă, mimica, gesturile, portretul fizic și chiar moral al personajelor, în dramaturgia modernă. Posibilitatea reprezentării scenice a textului dramatic aduce în prim-plan o a treia persoană căreia autorul i se adresează, pentru a-i transmite sugestii prin indicațiile scenice, regizorul. Acesta va avea, ca și cititorul, un rol determinant în modelarea textului, prin viziunea artistică proprie.

De asemenea, sunt menționate, în didactica actuală, memoriile, autobiografiile sau jurnalele ca texte în poate fi concretizată identitatea între autor, narator și personajul principal. Un text interesant, care poate fi analizat la clasă este fragmentul din opera „Viața ca o pradă” (1977) de M. Preda, propus ca text auxiliar la Unitatea de învățare „Momentele subiectului”, la clasa a VI-a, în Manualul Editurii Didactice și Pedagogice. Greu de încadrat într-o specie sau un gen literar (roman de formație, memorii), textul se referă la începuturile literare ale scriitorului, iar unele părți, cum este și fragmentul citat, pot fi considerate narațiuni independente, în care persoana I pare să reprezinte vocea unui narator ce se identifică cu personajul. Elevii vor fi îndrumați însă și spre concluzia că identitatea menționată este susținută de reconstituirea atmosferei culturale, prezentarea experiențelor de lectură sau portretele de scriitori, adică prezentarea surselor imaginației autorului.

Sugestiile de prezentare și discutare, în cadrul orelor de lectură, ale instanțelor comunicării narative sunt organizate pe trei coordonate centrale: distincția între autor și narator; diferența persoană – personaj literar; identificarea perspectivei narative și a rolului acesteia în crearea lumii imaginare. (Norel, Sâmihăian, 2011)

În cadrul orelor de lectură de la clasele a V-a – a VIII-a cele mai adecvate par a fi activitățile de învățare propuse pentru primele două coordonate, încercându-se dezvoltarea posibilităților de interpretare ale elevilor prin activități care să se înscrie pe a treia coordonată. Astfel, pentru relația autor – narator sunt foarte utile jocurile de rol. Elevii, organizați individual sau pe grupe, vor interpreta rolurile de autor, narator, personaje sau cititor, primind indicații din partea profesorului, încercând să se adapteze contextului propus și să ajungă la concluzii referitoare la instanțele comunicării narative reprezentate într-un mod original.

O altă activitate didactică prin care elevii pot să facă distincția între autor și narator este propunerea discutării unui text în care naratorul este neverosimil. Face parte din această categorie povestirea S.F. „Planeta celor doi sori” de H. Aramă, în care naratorul-personaj este un călător galactic ce ajunge pe o planetă imaginară, Ahra. Textul este inclus în manualul pentru clasa a VIII-a al Editurii Humanitas Educațional. De asemenea, au fost prezentate, în cadrul acestui tip de activitate, fragmente din cărți care se bucură de popularitate în rândul copiilor, discutate în cadrul Cercului de lectură: „Cum să faci să nu citești. Ghidul lui Charlie Joe Jackson” de Tommy Lee Greenwald, „Când te voi întâlni” de Rebecca Stead sau „Minunea” de R.J. Palacio. În ultimul roman menționat, există șase naratori, cu perspective diferite asupra aceluiași personaj și acelorași întâmplări, deși acțiunea se desfășoară numai la persoana I: August (Auggie) Pullman, personajul principal, Olivia (Via) Pullman, sora lui, Summer, Jack Will, Justin, Miranda – prieteni ai lui August. În acest caz, elevii au putut ilustra și a fost foarte bine înțeleasă, în activitatea la clasă, diferența dintre narator și autor. Mai mult decât atât, au considerat această particularitate unul dintre punctele tari ale romanului.

Pentru înțelegerea diferenței dintre personajul literar și persoană, didacticile lecturii propun studii de caz în care acțiunile personajelor dintr-o operă literară să fie corelate cu experiența de viață a elevilor. Este o activitate didactică adecvată pentru clasele a VII-a sau a VIII-a, ca și comparația între două texte, ambele redactate la persoana I, dar în care rolul naratorului este diferit (protagonist al întâmplărilor sau având un rol secundar în text). Concluzia acestor metode didactice este interdicția confuziei dintre persoana reală a autorului și statutul ficțional al naratorului.

În cazul perspectivei narative, sunt sugerate și se pot realiza următoarele activități individuale sau pe grupe: repovestirea unui text studiat, schiță, nuvelă sau basm, din altă perspectivă (a personajului principal sau a unuia dintre personajele secundare, dar și realizarea unei corespondențe între vocea naratorului sau protagoniști și prezența pronumelor personale și a verbelor care pun în evidență percepții subiective ale universului conturat.

Diversitatea activităților de învățare prezentate în didactici contribuie la înțelegerea viziunii despre lume și statutului autorului în raport cu celelalte instanțe din textele literare, operându-se în acest mod distincțiile necesare între realitate și iluzia literară. Se urmărește, de asemenea, înțelegerea lumii construite de autor în opera literară, ca o alternativă la universul real, puternic marcată de originalitate. Aceste demersuri didactice sunt menite să mute accentul de pe acțiunile exercitate din afara elevului, pe valorizarea inițiativei personale și pe achiziția de competențe dobândite ca rezulat al unei învățări active și constructive.

2.3. Proiecte de lecții privind relația autor – narator – personaje – cititor, acoperind conținuturi din clasele a V-a – a VIII-a

PROIECT DE LECȚIE

OBIECTUL: Limba și literatura română

CLASA: a V-a

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 5: AUTOR. NARATOR. PERSONAJ

TEMA: „James” de I. Pârvulescu (a treia lecție din patru)

TIPUL LECȚIEI: mixtă – consolidare si însușire de noi cunoștințe

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Cognitive

La sfârșitul lecției, toți elevii vor fi capabili:

O1 – să identifice autorul și naratorul textului;

O2 – să explice de ce autorul nu poate fi confundat cu naratorul;

O3 – să prezinte trăsăturile personajelor;

O4 – să exprime o opinie despre legătura autor – narator – personaje – cititor în textul studiat.

Afective

Toți elevii:

O1 – să fie dispuși să sistematizeze cunoștințele;

O2 – să manifeste grijă pentru modul în care își construiesc răspunsurile orale, precum și pentru felul în care scriu;

O3 – să participe cu interes la lecție.

RESURSE EDUCAȚIONALE:

Manualul de limba și literatura română pentru clasa a V-a, fișe de lucru, videoproiector, DEX, DOOM;

Capacitățile receptive normale ale elevilor;

Timp la dispoziție: o oră (50 de minute);

Sala de clasă: dotată cu mese pentru activitatea pe echipe

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode și procedee: conversația euristică, munca independentă, observarea comportamentului elevilor, metoda ciorchinelui, metoda lentilelor, eseul, lucrul cu manualul;

Forme de organizare a activității elevilor: activitatea frontală îmbinată cu activitatea independentă individuală și pe grupe;

Mijloace de învățământ: „ Limba și literatura română”, manual pentru clasa a V-a; fișe de lucru, desene, videoproiector, DEX, DOOM;

Material bibliografic și webografic:

Pamfil, A. – Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, Pitești, 2008;

Sâmihăian Fl., Norel M. – Didactica limbii și literaturii române, vol I, II, București, 2005;

www.dexonline.ro.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE:

Organizarea clasei și captarea atenției pentru activitatea ce urmează (șapte minute)

Se notează absențele și se discută cu elevii tema pentru acasă (Anexa 1).

Identificați și discutați, în două – trei rânduri, rolul enumerațiilor din finalul textului (penultimul și ultimul alineat).

Transcrieți repetițiile din text și prezentați, în două – trei rânduri, semnificația acestora.

Anunțarea temei și enunțarea obiectivelor operaționale (două minute)

Profesorul indică sarcinile mari ale lecției (stabilirea legăturii dintre autor, narator, personaje și cititori; caracterizarea personajelor) și mijloacele de învățare (lectura, notarea ideilor, dezbaterea).

Dirijarea învățării (25 de minute)

Ca activitate independentă individuală (cinci minute), elevii vor avea de rezolvat următoarele cerințe, din Fișa de lucru 1 (Anexa 2).

Reluați lectura textului din perspectiva unui polițist. Încercați să găsiți cât mai multe indicii care să se refere la adevărata identitate a lui James.

Notați cel puțin patru cuvinte/ structuri care aparțin câmpului semantic al anotimpului în care se întâlnesc Cristina și James.

Doi elevi vor nota la tablă răspunsurile. Prin conversația cu elevii, se completează, dacă este cazul, aspectele menționate, referitoare la conținutul textului.

Pentru evidențierea legăturii între autor – narator – personaje – cititor, elevii vor răspunde la următoarele întrebări:

Cine este autoarea textului „James”?

Cine povestește întâmplările?

Care sunt personajele textului?

Care sunt impresiile voastre despre personaje?

De asemenea, va fi desenată pe tablă o schemă care să sintetizeze aspectele discutate (Anexa 3).

Elevii identifică răspunsurile corespunzătoare fiecărei cerințe. Confruntarea rezultatelor activității individuale se face prin dialog, profesorul intervenind la nevoie pentru a corecta inexactitățile.

Evaluarea formativă (7 minute)

Se realizează pe tot parcursul învățării, precum și prin activitatea pe grupe de la finalul orei intitulată Micii profesori în cadrul căreia fiecare grupă de elevi va trebui să formuleze o întrebare, pentru fiecare dintre celelalte grupe, prin care să verifice o cunoștință teoretică, iar apoi să formuleze o cerință practică. Tot elevii vor fi cei care vor aprecia corectitudinea răspunsurilor, iar pe tablă vor fi notate definițiile instanțelor comunicării. Elevii sunt antrenați, astfel, într-un proces de interevaluare. Profesorul va interveni numai acolo unde va fi cazul.

Evaluarea performanței (trei minute)

Li se distribuie elevilor și o Fișă de autoevaluare a activității din timpul orei. (Anexa 4) Sunt apreciate răspunsurile elevilor, se fac, dacă sunt necesare, corecturi și se notează.

Asigurarea retenției și a transferului (între două și cinci minute):

Ca temă pentru acasă, elevii vor avea de rezolvat următoarea cerință:

Imaginați-vă că sunteți James. Prezentați, din perspectiva telefonului, întâmplările din timpul verii. Sunteți un narator care poate fi crezut? De ce?

ANEXA 1

Temă pentru acasă

Identificați și discutați, în două – trei rânduri, rolul enumerațiilor din finalul textului (penultimul și ultimul alineat).

Transcrieți repetițiile din text și prezentați, în două – trei rânduri, semnificația acestora.

ANEXA 2

Fișa de lucru 1 – Activitate independentă individuală (cinci minute)

Reluați lectura textului din perspectiva unui polițist. Încercați să găsiți cât mai multe indicii care să se refere la adevărata identitate a lui James.

Notați cel puțin patru cuvinte/ structuri care aparțin câmpului semantic al anotimpului în care se întâlnesc Cristina și James.

ANEXA 3

ANEXA 4

Completați fișa de autoevaluare a activității:

Ce am învățat din această activitate?

______________________________________________________

Ce dificultăți am întâmpinat în timpul orei ?

______________________________________________________

Cum aș putea să îmi îmbunătățesc activitatea?

______________________________________________________

Cred că merit, pentru astăzi, nota……….. și sunt…….

PROIECT DE LECȚIE

PROFESOR: Vamanu Albertina

OBIECTUL: Limba și literatura română

CLASA: a VI-a

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IX: PASTELUL

TEMA: „Mărțișor” – de I. Pillat (prima oră din trei)

TIPUL LECȚIEI: de receptare a unui text literar

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Cognitive

La sfârșitul lecției, toți elevii vor fi capabili:

O1 – să explice semnificația unor cuvinte și expresii noi din text;

O2 – să prezinte legătura dintre autor și eul liric;

O3 – să prezinte relația dintre titlu și conținut;

O4 – să își exprime opinia despre legăturile dintre realitate și textul literar.

Afective

Toți elevii:

O1 – să fie dispuși să sistematizeze cunoștințele;

O2 – să manifeste grijă pentru modul în care își construiesc răspunsurile orale, precum și pentru felul în care scriu;

O3 – să participe cu interes la lecție.

RESURSE EDUCAȚIONALE:

Manualul de limba și literatura română pentru clasa a VI-a, fișe de lucru, videoproiector;

Capacitățile receptive normale ale elevilor;

Timp la dispoziție: o oră (50 de minute);

Sala de clasă: dotată cu mese pentru activitatea pe echipe

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode și procedee: conversația, învățarea prin descoperire, problematizarea, munca independentă, observarea comportamentului elevilor, metoda cadranelor, tehnica: Gândiți / Lucrați în perechi / Comunicați;

Forme de organizare a activității elevilor: activitatea frontală îmbinată cu activitatea independentă individuală și pe grupe;

Mijloace de învățământ: „ Limba și literatura română”, manual pentru clasa a VI-a; fișe de lucru, videoproiector, DEX, DOOM;

Material bibliografic și webografic:

Călinescu, G. – Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva, București, 1982;

Livescu, C. – Introducere în opera lui I. Pillat, Ed. Minerva, București, 1980;

Pillat, I. – Opere 1927 – 1944, Ed. Eminescu, București, 1986;

Sâmihăian Fl., Norel M. – Didactica limbii și literaturii române, vol I, II, București, 2005;

http://www.carteaaudio.ro.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE:

Organizarea clasei și captarea atenției pentru activitatea ce urmează (șapte minute)

Se notează absențele și se discută cu elevii tema pentru acasă: identificarea tipurilor de subiecte din doă poezii aparținând lui I. Pillat – Brumărel, Cules. (Anexa 1) Elevii sunt întrebați de ce au optat pentru unul dintre cele două texte.

Fișa de lucru I (activitate independentă individuală, două minute) are următoarea cerință: Despre ce credeți că este vorba în textul Mărțișor de I.Pillat, având în vedere titlul? (Anexa 2)

Se explică elevilor că frumusețile patriei au constituit o sursă de inspirație pentru mulți dintre poeții noștri, că specificul lor a fost surprins în diferite anotimpuri sau momente ale zilei. Se solicită elevilor să-și amintească numele unor asemenea poeți și al unor texte studiate în anterior („Sfârșit de toamnă” de V. Alecsandri, „O, rămâi…” de M. Eminescu).

Li se comunică elevilor că versuri închinate naturii a scris și Ion Pillat ( 1891 – 1945), poet care și-a petrecut copilăria la moșiile familiei, de la Florica, în Argeș și de la Miorcani, pe râul Prut. Autorul a relevat poezia pământului natal în volume de poezii ca : „Pe Argeș în sus” (1923), „Satul meu” ( 1925), „ Limpezimi” (1928).

În aceste volume sunt descrise priveliștile românești, podgoriile Argeșului pline de roade, plăcerea de a se bucura de darurile pământului, pe fundalul sensibil al evocării atmosferei casei părintești.

Anunțarea temei și enunțarea obiectivelor operaționale (două minute)

Profesorul indică sarcinile mari ale receptării textului „Mărțișor” (observarea textului, explorarea lui – identificarea elementelor de conținut, precum și a particularităților de versificație), metodologia rezolvării lor (învățare prin descoperire, activitate individuală și pe grupe, conversație, dezbatere) și mijloacele de învățare (lectura, notarea ideilor).

Cunoașterea textului, dirijarea acestui proces (20 de minute)

Se realizează o lectură expresivă (http://www.carteaaudio.ro) și apoi una individuală a textului. Se discută, cu ajutorul DEX-ului, semnificația cuvintelor necunoscute.

Fișa de lucru doi are în vedere etapa de observare a textului și constă într-o activitate independentă individuală (cinci minute). (Anexa 3) Receptarea treptată a textului se face după următoarele puncte:

Fișă de lucru 2 – Observarea textului

Activitate independentă individuală (cinci minute)

1) Ce sentiment v-a trezit lectura poeziei?

2) Găsiți sinonime potrivite pentru cuvintele: sfântă, limpede, pace și rost. Alcătuiți enunțuri cu două dintre acestea, la alegere.

3) Arătați cum s-a format cuvântul Mărțișor.

Timp de lucru: cinci minute. Elevii identifică răspunsurile corespunzătoare fiecărei cerințe. Confruntarea rezultatelor activității individuale se face prin dialog, profesorul intervenind la nevoie pentru a corecta inexactitățile. Se proiectează o fișă în care sunt prezentate denumirile populare ale lunilor anului și se revine la discuția despre semnificația titlului, din etapa de Captare a atenției pentru activitate.

Explorarea textului se realizează prin rezolvarea cerințelor din Fișa de lucru 3, activitate pe grupe (zece minute), prezentată în Anexa 4.

Fișă de lucru 3 – Explorarea textului

Activitate pe grupe ( zece minute)

Grupa 1

Găsiți cel puțin două argumente pentru ideea că tabloul de natură este plin de mișcare și de culoare.

Selectați trei versuri în care există mărci lexico-gramaticale ale eului liric.

Grupa 2

Selectați versuri în care sunt exprimate sentimentele poetului generate de schimbările din natură. Comentați-le, în cel puțin trei rânduri.

Care este legătura dintre autor și eul liric, în textul discutat?

Grupa 3

Identificați cel puțin două imagini vizuale și două imagini auditive din poezie. Precizați modul de expunere utilizat.

Argumentați că între om și natură se stabilește o legătură.

Grupa 4

Atmosfera luminoasă, liniștită, calmă este sugerată și de armonia versurilor. Prezentați strucurarea textului pe strofe, tipul de rimă și măsura versurilor.

Explicați, în cel puțin trei rânduri, titlul textului.

Evaluarea formativă (12 minute)

Elevii vor fi împărțiți în patru grupe de cinci sau șase membri. Li se distribuie fișe de lucru care vor fi discutate prin tehnica: Gândiți / Lucrați în perechi / Comunicați (Anexa 4). Un elev din prima grupă își alege o pereche din grupa a doua cu care discută subiectul propus pe fișă, pe care apoi îl expune întregii clase. Un alt elev din a doua grupă își alege o pereche din grupa a treia cu care discută subiectul propus pe fișă, pe care apoi îl expune întregii clase, urmează a treia grupă care va discuta cu a patra grupă și a patra grupă care va adresa întrebarea grupei întâi. Ceilalți elevi monitorizează consultările și își iau notițe. Elevii sunt antrenați într-un proces de interevaluare.

Evaluarea performanței (trei minute)

Sunt apreciate răspunsurile elevilor, se fac, dacă sunt necesare, corecturi și se notează.

Asigurarea retenției și a transferului (între două și cinci minute):

Ca temă pentru acasă, elevii vor avea de rezolvat cel puțin două dintre cele patru cerințe repartizate conform metodei cadranelor. (Anexa 5)

Li se distribuie elevilor și o Fișă de autoevaluare a activității din timpul orei. (Anexa 6)

ANEXA 1

Temă pentru acasă

Identificați subiectele din următoarele texte. Precizați felul acestora:

ANEXA 2

Fișă de lucru 1

Activitate individuală (două minute)

Despre ce credeți că este vorba în textul Mărțișor, având în vedere titlul?

ANEXA 3

Fișă de lucru 2 – Observarea textului

Activitate independentă individuală (cinci minute)

Ce sentiment v-a trezit lectura poeziei?

Găsiți sinonime potrivite pentru cuvintele: sfântă, limpede, pace și rost. Alcătuiți enunțuri cu două dintre acestea, la alegere.

3) Arătați cum s-a format cuvântul Mărțișor.

Culori de primăvară, Anca Bulgaru

ANEXA 4

Fișă de lucru 3 – Explorarea textului

Activitate pe grupe ( zece minute)

Grupa 1

Găsiți cel puțin două argumente pentru ideea că tabloul de natură este plin de mișcare și de culoare.

Selectați trei versuri în care există mărci lexico-gramaticale ale eului liric.

Grupa 2

Selectați versuri în care sunt exprimate sentimentele poetului generate de schimbările din natură. Comentați-le, în cel puțin trei rânduri.

Care este legătura dintre autor și eul liric, în textul discutat?

Grupa 3

Identificați cel puțin două imagini vizuale și două imagini auditive din poezie. Precizați modul de expunere utilizat.

Argumentați că între om și natură se stabilește o legătură.

Grupa 4

Atmosfera luminoasă, liniștită, calmă este sugerată și de armonia versurilor. Prezentați strucurarea textului pe strofe, tipul de rimă și măsura versurilor.

Explicați, în cel puțin trei rânduri, titlul textului.

ANEXA 5

Temă pentru acasă

Rezolvați sarcina dată. Puteți opta, la alegere, pentru cel puțin două dintre cele patru cadrane:

ANEXA 6

Completați fișa de autoevaluare a activității:

Ce am învățat din această activitate?

______________________________________________________

Ce dificultăți am întâmpinat în această activitate ?

______________________________________________________

Ce aș face pentru a-mi îmbunătăți activitatea?

______________________________________________________

Eu cred că merit nota……….. și sunt…….

PROIECT DE LECȚIE

PROFESOR: Vamanu Albertina

OBIECTUL: Limba și literatura română

CLASA: a VII-a A

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE VII: NUVELA

TEMA: „Două loturi” de I.L. Caragiale – Autor, narator, personaje, cititor (A treia lecție din patru)

TIPUL LECȚIEI: de receptare a unui text literar

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Cognitive

La sfârșitul lecției, toți elevii vor fi capabili:

O1 – să clasifice personajele din text în funcție de participarea lor la momentele acțiunii;

O2 – să identifice, pornind de la fragmente din text, trăsăturile personajului principal;

O3 – să precizeze relația dintre autor – narator – personaje și cititor, în textul studiat;

O4 – să își exprime opinia despre evoluția personajului Lefter Popescu.

Afective

Toți elevii:

O1 – să fie dispuși să sistematizeze cunoștințele;

O2 – să manifeste grijă pentru modul în care își construiesc răspunsurile orale, precum și pentru felul în care scriu;

O3 – să participe cu interes la lecție.

RESURSE EDUCAȚIONALE:

Manualul de limba și literatura română pentru clasa a VII-a, fișe de lucru, text literar, imagini videoproiector, fragment din filmul „Două lozuri” (1957, regia Aurel Miheleș, Gheorghe Naghi, cu Grigore Vasiliu-Birlic, Dorina Done, Marcel Angelescu, Radu Beligan);

Capacitățile receptive normale ale elevilor;

Timp la dispoziție: o oră (50 de minute);

Sala de clasă: dotată cu mese pentru activitatea pe echipe

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode și procedee: conversația, învățarea prin descoperire, problematizarea, munca independentă, observarea comportamentului elevilor, metoda ciorchinelui, dezbaterea;

Forme de organizare a activității elevilor: activitatea frontală îmbinată cu activitatea independentă individuală și pe grupe;

Mijloace de învățământ: „ Limba și literatura română”, manual pentru clasa a VII-a; fișe de lucru, videoproiector, DEX, DOOM;

Material bibliografic și webografic:

Caragiale, I. L. – Momente. Schițe. Teatru. Nuvele, Ed. Steaua nordului, Constanța, 2007;

Călinescu, G. – Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva, București, 1982;

Manolescu, Fl. – Caragiale și Caragiale: jocuri cu mai multe strategii, Ed. Humanitas, București, 2002;

Pârvulescu, I. – În țara Miticilor. De șapte ori Caragiale, Ed. Humanitas, București, 2008;

Sâmihăian Fl., Norel M. – Didactica limbii și literaturii române, vol I, II, București, 2011;

www.colectiacinemateca.ro/doua-lozuri

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE:

Organizarea clasei și captarea atenției pentru activitatea ce urmează (șapte minute)

Se notează absențele și se discută cu elevii tema pentru acasă: Autorul oferă nuvelei Două loturi două variante de final. Imaginați voi alt final, care vi se pare potrivit. Se folosește metoda Care-i părerea ta? Doi elevi trec în fața clasei și prezintă tema. Își pun întrebări unul altuia și dau răspunsuri originale.

Se proiectează o scenă din filmul „Două lozuri” (1957, regia regia Aurel Miheleș, Gheorghe Naghi). Se discută semnificația secvenței în desfășurarea acțiunii și în conturarea portretului moral al personajelor.

Anunțarea temei și enunțarea obiectivelor operaționale (două minute)

Profesorul indică sarcinile mari ale receptării textului „Două loturi” (explorarea textului – clasificarea personajelor, identificarea modalităților de caracterizare, ilustrarea legăturii dintre autor – narator – personaje și cititori pe baza textului discutat), metodologia rezolvării lor (învățare prin descoperire, activitate individuală și pe grupe, conversație, dezbatere) și mijloacele de învățare (lectura, notarea ideilor).

Cunoașterea textului, dirijarea acestui proces (20 de minute)

Se proiectează o fișă de lucru (Anexa 1) – activitate independentă individuală (5 minute) prin rezolvarea căreia elevii vor clasifica personajele din text și vor prezenta conflictele în care este implicat Lefter Popescu.

Elevii identifică răspunsurile corespunzătoare fiecărei cerințe. Confruntarea rezultatelor activității individuale se face prin dialog, profesorul intervenind la nevoie pentru a corecta inexactitățile.

FIȘĂ DE LUCRU 1
Activitate individuală (5 minute)

1) Notați, într-o schemă, personajele care apar în fiecare moment al subiectului.

2) Identificați în text personajul principal, personajele secundare și pe cele episodice.

3) În desfășurarea acțiunii, personajul principal intră în conflict cu mai multe personaje. Numiți-le și indicați cauza care determină aceste conflicte.

Se formează patru grupe de câte șase elevi, iar explorarea textului se realizează prin rezolvarea cerințelor din Fișa de lucru 2, activitate pe grupe (zece minute). În timp ce elevii lucrează se proiectează o schemă privind compunerea de caracterizare a personajelor (actualizarea cunoștințelor).

Evaluarea formativă (12 minute)

După rezolvarea cerințelor din fișa de lucru, fiecare grupă își va desemna un lider care va citi răspunsurile. Membrii celorlalte grupe pun întrebări colegilor și sesizează eventualele greșeli. Elevii sunt astfel antrenați într-un proces de interevaluare.

Trăsăturile de caracter ale personajului principal, relațiile cu celelalte personaje, dar și legătura dintre autor – narator – personaje și cititor sau semnificația morală vor fi notate pe tablă, într-un ciorchine care va fi completat, după intervenția fiecărei grupe.

Evaluarea performanței (trei minute)

Li se distribuie elevilor și o Fișă de autoevaluare a activității din timpul orei. (Anexa 4) Sunt apreciate răspunsurile elevilor, se fac, dacă sunt necesare, corecturi și se notează.

Asigurarea retenției și a transferului (între două și cinci minute):

Ca temă pentru acasă, elevii vor avea de alcătuit o compunere în care să caracterizeze personajul principal din text (Anexa 3)

Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 de rânduri), în care să îl caracterizezi pe Lefter Popescu. În compunerea ta, trebuie:
– să numești cel puțin două mijloace de caracterizare a personajului;
– să ilustrezi cel puțin două trăsături ale personajului cu exemple adecvate, selectate din opera literară;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți limitele de spațiu indicate.

ANEXA 1

FIȘĂ DE LUCRU 1
Activitate individuală (5 minute)

1) Notați, într-o schemă, personajele care apar în fiecare moment al subiectului.

2) Identificați în text personajul principal, personajele secundare și pe cele episodice.

3) În desfășurarea acțiunii, personajul principal intră în conflict cu mai multe personaje. Numiți-le și indicați cauza care determină aceste conflicte.

ANEXA 2

Fișă de lucru 2
Activitate pe grupe – 10 minute

GRUPA 1: MIJLOACE DE CARACTERIZARE A PERSONAJULUI

Completați tabelul de mai jos cu informațiile potrivite:

Ce fel de narator este prezent în text? Care sunt secvențele care pun în evidență prezența lui?

GRUPA 2: MIJLOACE DE CARACTERIZARE A PERSONAJULUI

Completați tabelul de mai jos cu informațiile potrivite:

Explicați, în 5 – 7 rânduri, care este legătura dintre autorul textului și narator.

GRUPA 3: MIJLOACE DE CARACTERIZARE A PERSONAJULUI

Completați tabelul de mai jos cu informațiile potrivite:

Ce fel de personaj este Lefter Popescu în raport cu realitatea și după amploarea caracterizării și profunzimea investigației (personaj realist, istoric, fantastic, simbolic, alegoric, legendar, autobiografic; personaj unilateral sau complex; personaj static sau personaj dinamic)? Argumentați, în cel puțin trei rânduri.

GRUPA 4: MIJLOACE DE CARACTERIZARE A PERSONAJULUI

Completați tabelul de mai jos cu informațiile potrivite:

Prezentați, în 5 – 7 rânduri, legătura dintre instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor) în cazul nuvelei studiate.

ANEXA 3

Temă pentru acasă

Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte (15 – 25 de rânduri), în care să îl caracterizezi pe Lefter Popescu. În compunerea ta, trebuie:

– să numești cel puțin două mijloace de caracterizare a personajului;

– să ilustrezi cel puțin două trăsături ale personajului cu exemple adecvate, selectate din opera literară;

– să ai un conținut adecvat cerinței;

– să respecți limitele de spațiu precizate.

ANEXA 4

Completați fișa de autoevaluare a activității:

Ce am învățat din activitatea de astăzi?

______________________________________________________

Ce dificultăți am întâmpinat ?

______________________________________________________

Ce aș putea face pentru a-mi îmbunătăți activitatea?

______________________________________________________

Eu cred că merit, pentru astăzi, nota……….. și sunt…….

PROIECT DE LECȚIE

OBIECTUL: Limba și literatura română

CLASA: a VII-a

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3: AUTOR. NARATOR. PERSONAJ

TEMA: „Florin scrie un roman” de Mircea Cărtărescu (a treia lecție din patru)

TIPUL LECȚIEI: mixtă – consolidare și însușire de noi cunoștințe

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Cognitive

La sfârșitul lecției, toți elevii vor fi capabili:

O1 – să prezinte tema textului și modul de abordare al acesteia în cele trei secvențe, povestiri în ramă;

O2 – să explice de ce autorul nu poate fi confundat cu naratorul;

O3 – să prezinte asemănările și deosebirile dintre personajele celor trei povestiri în ramă;

O4 – să exprime o opinie argumentată despre legătura autor – narator – personaje – cititor în textul studiat.

Afective

Toți elevii:

O1 – să fie dispuși să sistematizeze cunoștințele;

O2 – să manifeste grijă pentru modul în care își construiesc răspunsurile orale, precum și pentru felul în care scriu;

O3 – să participe cu interes la lecție.

RESURSE EDUCAȚIONALE:

Manualul de limba și literatura română pentru clasa a VII-a, fișe de lucru, videoproiector, DEX, DOOM;

Capacitățile receptive normale ale elevilor;

Timp la dispoziție: o oră (50 de minute);

Sala de clasă: dotată cu mese pentru activitatea pe echipe

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode și procedee: conversația euristică, munca independentă, observarea comportamentului elevilor, metoda ciorchinelui, dezbaterea, eseul, lucrul cu manualul;

Forme de organizare a activității elevilor: activitatea frontală îmbinată cu activitatea independentă individuală și pe grupe;

Mijloace de învățământ: „ Limba și literatura română”, manual pentru clasa a VII-a; fișe de lucru, desene, videoproiector, DEX, DOOM;

Material bibliografic și webografic:

Micu, D. – Limbaje lirice contemporane, Ed. Minerva, București, 1988;

Pamfil, A. – Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, Pitești, 2008;

Sâmihăian Fl., Norel M. – Didactica limbii și literaturii române, vol I, II, București, 2011;

www.autorii.com;

www.dexonline.ro.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE:

Organizarea clasei și captarea atenției pentru activitatea ce urmează (șapte – opt minute)

Se notează absențele și se discută cu elevii tema pentru acasă: Prezentați, în 8 – 10 rânduri, secvența voastră preferată din textul literar „Florin scrie un roman” de M. Cărtărescu. Găsiți un titlu potrivit pentru aceasta. Se folosește metoda Care-i părerea ta?; doi elevi trec în fața clasei și prezintă eseurile. Își pun întrebări unul altuia și își argumentează alegerea.

Se proiectează o fișă de lucru (Anexa 1) – activitate independentă individuală (5 minute) prin rezolvarea căreia elevii vor prezenta instanțele comunicării narative, în textul discutat.

FIȘĂ DE LUCRU 1

Activitate individuală (5 minute)

1) Enumerați naratorii celor trei secvențe, precizând perspectiva din care sunt relatate întâmplările.

2) Transcrieți pasajele din text care relevează cine povestește acțiunea.

3) Comparați personajele din cele trei povestiri în ramă, punând în evidență următoarele aspecte: nume, vârstă, ocupație, narator omniscient/narator-personaj.

Elevii identifică răspunsurile pentru fiecare cerință. Prezentarea rezultatelor activității individuale se face prin conversație, profesorul intervenind la nevoie pentru a corecta inexactitățile.

Anunțarea temei și enunțarea obiectivelor operaționale (două minute)

Profesorul indică sarcinile mari ale receptării textului (explorarea textului – clasificarea personajelor, identificarea relațiilor dintre acestea, prezentarea rolului autorului), metodologia rezolvării lor (învățare prin descoperire, activitate individuală și pe grupe, conversație, dezbatere) și mijloacele de învățare (lectura, notarea ideilor).

Cunoașterea textului, dirijarea acestui proces (20 de minute)

Se propune elevilor să se organizeze în vederea unei dezbateri, pornind de la următoarea moțiune: „Autorul textului are la îndemână posibilități nelimitate de transformare a realității”.

Prima etapă a dezbaterii constă în notarea pe tablă, într-un tabel pe două coloane, a argumentelor pro sau contra moțiunii anunțate. Elevii vor enunța cel puțin câte două argumente, le vor analiza pe cele ale colegilor, urmând eliminarea argumentelor neconcludente sau a celor care exprimă aceeași idee. De asemenea, se vor stabili corespondențe între argumentele pro și cele contra (șapte minute).

În a doua etapă, de construcție a cazurilor, elevii se vor împărți în echipe de 3 – 5 elevi. Fiecare echipă construiește un set de argumente și unul de contraargumente (șapte minute).

Profesorul anunță că dezbaterea se va desfășura în două runde și că se va organiza o tragere la sorți, în urma căreia elevii vor fi distribuiți aleatoriu în una dintre următoarele echipe: afirmatoare, negatoare, de arbitri. Se va nota pe tablă componența celor șase echipe, iar membrii se vor pregăti pentru susținerea punctului de vedere al echipei (șase minute).

Evaluarea formativă (12 minute)

Fiecare echipă va avea la dispoziție câte patru minute și își va prezenta argumentele sau contraargumentele, discutate și susținute cu exemple din textul studiat. Datorită etapei de construcție a cazului, membrii echipelor își vor putea asuma rolurile și se vor putea pune în locul oponenților, judecând obiectiv argumentele.

Pentru etapa de evaluare a dezbaterii, se va propune un exercițiu de reflecție pentru toți participanții, deoarece profesorul va anunța că nu există echipă câștigătoare sau că uele puncte de vedere sunt cele corecte și că trebuie acceptate de ceilalți. Semnificația evaluării este ca elevii să înțeleagă că există puncte de vedere diferite, bazate pe argumente și că este întotdeauna necesar să îți argumentezi opinia.

Pentru echipa de arbitri se va distribui o Grilă de observare și evaluare a activității fiecărei echipe (Anexa 2), conform căreia fiecare echipă va primi calificativele „foarte bine”, „bine” sau „suficient”, pentru fiecare criteriu.

Evaluarea performanței (trei minute)

După consultarea echipelor de arbitri, se va desemna câte un purtător de cuvânt care va comunica aprecierile fiecărei echipe, însoțite de o justificare succintă.

În timp ce arbitrii își vor pregăti această prezentare, toți participanții la dezbatere vor primi câte o grilă de autoevaluare, ale cărei criterii vor coincide cu cele din fișa pentru arbitri (Anexa 2). În acest mod, fiecare elev va avea posibilitatea de a sintetiza impresiile privind participarea sa la dezbatere, eventuale neclarități sau dificultăți.

Asigurarea retenției și a transferului (între două și cinci minute):

Profesorul va face aprecieri despre punctele tari și punctele slabe ale fiecărei prezentări, și recomandări pentru dezbaterile următoare. De asemene, va sintetiza, într-un ciorchine desenat pe tablă ideile cele mai semnificative ale activității.

ANEXA 1

FIȘĂ DE LUCRU 1

Activitate individuală (5 minute)

1) Enumerați naratorii celor trei secvențe, precizând perspectiva din care sunt relatate întâmplările.

2) Transcrieți pasajele din text care relevează cine povestește acțiunea.

3) Comparați personajele din cele trei povestiri în ramă, punând în evidență următoarele aspecte: nume, vârstă, ocupație, narator omniscient/narator-personaj.

ANEXA 2

GRILĂ DE EVALUARE A DEZBATERII

Numele arbitrului:

Echipa:

PROIECT DE LECȚIE

PROFESOR: Vamanu Albertina

OBIECTUL: Limba și literatura română

CLASA: a VIII-a

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2: GENUL EPIC

TEMA: „Planeta celor doi sori” de H. Aramă – Autor, narator, personaje, cititori (A treia lecție din patru)

TIPUL LECȚIEI: de receptare a unui text literar

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Cognitive

La sfârșitul lecției, toți elevii vor fi capabili:

O1 – să identifice, pornind de la fragmente din text, tipul de narator și perspectiva narativă;

O2- să clasifice personajele din text în funcție de participarea lor la momentele acțiunii;

O3 – să facă distincția dintre personajul literar și persoană;

O4 – să își exprime opinia despre evoluția personajelor din text.

Afective

Toți elevii:

O1 – să fie dispuși să sistematizeze cunoștințele;

O2 – să manifeste grijă pentru modul în care își construiesc răspunsurile orale, precum și pentru felul în care scriu;

O3 – să participe cu interes la lecție.

RESURSE EDUCAȚIONALE:

Manualul de limba și literatura română pentru clasa a VIII-a, fișe de lucru, text literar, imagini videoproiector,;

Capacitățile receptive normale ale elevilor;

Timp la dispoziție: o oră (50 de minute);

Sala de clasă: dotată cu mese pentru activitatea pe echipe

STRATEGIA DIDACTICĂ:

Metode și procedee: conversația, învățarea prin descoperire, problematizarea, munca independentă, observarea comportamentului elevilor, jocul de rol;

Forme de organizare a activității elevilor: activitatea frontală îmbinată cu activitatea independentă individuală și pe grupe;

Mijloace de învățământ: „ Limba și literatura română”, manual pentru clasa a VIII-a; fișe de lucru, videoproiector, desene ale elevilor, DEX, DOOM;

Material bibliografic și webografic:

Pamfil, A. – Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, Pitești, 2008;

Manolescu, Fl. – Literatura S.F., Editura Univers, București,1980;

Sâmihăian Fl., Norel M. – Didactica limbii și literaturii române, vol I, II, București, 2005;

www.dexonline.ro;

www.wikimedia.org;

www.wikipedia.org.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE:

Organizarea clasei și captarea atenției pentru activitatea ce urmează (șapte minute)

Se notează absențele și se discută cu elevii tema pentru acasă, care a constat în redactarea unui text argumentativ, pornind de la următoarea cerință:

Prezentați, prin comparație, într-un text de 15 – 25 de rânduri, imagina diurnă și imaginea nocturnă ale orașului de pe Ahra, insistând asupra impresiilor naratorului-personaj.

În redactarea eseului, veți urmări:

-prezentarea celor două imagini ale orașului, însoțită de exemple adecvate, selectate din text; 40 de puncte

-comparația dintre stările de spirit ale exploratorului, în timpul celor două plimbări prin oraș; 30 de puncte

-formularea unui conținut adecvat cerinței; 10 puncte

-respectarea limitei de spațiu indicate. 10 puncte

Se folosește metoda Care-i părerea ta? Doi elevi trec în fața clasei și prezintă tema. Își pun întrebări unul altuia și dau răspunsuri originale.

Se proiectează două imagini cu clădiri din Futuroscope, oraș al viitorului, de lângă Poitiers (Franța) și următoarele fragmente din textul literar (Anexa 1):

a)„Fusesem sfătuit să evit planeta celor doi sori, așa cum făceau de regulă rătăcitorii solitari, dar tocmai aceasta mă decisese… Nu speram să închei, în cursul unei singure vieți, ocolul coloniilor terestre de la frontierele galaxiei, dar o vizită în plus nu era de lepădat. Despre Ahra circulau tot soiul de basme, dar nimeni nu mă avertizase concret și practic să-mi aduc un sac de dormit. Din fericire, aveam pe navă un culcuș exemplar, astfel că răul nu avea să dureze.

Nimic nu șterge mai bine penibila impresie a unei nopți dormite pe Ahra decât o zi petrecută pe aceeași planetă. Sunt singuratic atât prin formație și gusturi, cât și prin obișnuință, ca orice rătăcitor, dar totul pe Ahra părea că nu are altă menire decât să mângâie, să vindece, să consoleze.” („Planeta celor doi sori” – H. Aramă, Manual de limba română, Editura Humanitas Educațional, p. 56)

b)„Deodată, în fața mea s-a oprit o copilă, o adolescentă, poate o tânără. Experiența de rătăcitor mă învățase că în lumile noi nimic nu-i mai greu de intuit ca vârsta. Se oprise și mă privea drept în ochi. Avea gâtul de lebădă, iar părul roșcat.” („Planeta celor doi sori” – H. Aramă, Manual de limba română, Editura Humanitas Educațional, p. 57)

Se discută semnificația secvențelor prin încadrarea în etapele acțiunii.

Anunțarea temei și enunțarea obiectivelor operaționale (două minute)

Profesorul indică sarcinile mari ale receptării textului „Planeta celor doi sori” (explorarea textului – stabilirea tipului narator și a perspectivei narative, clasificarea personajelor, sublinierea distincțiilor autor – narator și personaj – persoană, exprimarea unor puncte de vedere personale despre evoluția personajelor), metodologia rezolvării lor (învățare prin descoperire, activitate individuală și pe grupe, conversație, dezbatere) și mijloacele de învățare (lectura, notarea ideilor).

Cunoașterea textului, dirijarea acestui proces (20 de minute)

Se proiectează o fișă de lucru (Anexa 2) – activitate independentă individuală (5 minute) prin rezolvarea căreia elevii vor face distincția dintre autor și narator, vor determina perspectiva narativă și vor clasifica personajele din text.

Elevii identifică răspunsurile corespunzătoare fiecărei cerințe. Confruntarea rezultatelor activității individuale se face prin dialog, profesorul intervenind la nevoie pentru a corecta inexactitățile.

FIȘĂ DE LUCRU 1

Activitate individuală (5 minute)

Formulați răspunsuri la următoarele cerințe, privind cele două secvențe de text citate:

1) În ce momente ale subiectului încadrați cele două secvențe?

2) Prezentați cel puțin două argumente, însoțite de exemple, pentru care autorul textului nu poate fi confundat cu naratorul.

3) Stabiliți tipul de perspectivă narativă din text.

4) Enumerați cel puțin trei trăsături ale personajelor din secvențe, precizând, în cazul fiecăreia, modalitățile de caracterizare.

Explorarea textului se realizează prin pregătirea intervențiilor pentru jocul de rol „Personajele din text – reprezentante ale unor moduri de viață exemplare.” Se formează patru grupe de câte șase elevi, urmând ca fiecare elev să opteze, după prezentarea sarcinii de lucru, pentru una dintre temele propuse. (Zece minute, Anexa 3)

Grupa 1 – Sunteți autorul textului. Prezentați colegilor voștri, participanți la manifestarea „La limita posibilului – Întâlnire cu scriitorul Horia Aramă”, procesul de creație al textului. Detaliați alegerea temei, geneza operei, decizia privind rolurile personajelor, ordinea întâmplărilor și selectarea naratorului. Finalul intervenției va fi reprezentat de semnificația pe care autorul a intenționat-o, în cazul fiecăruia dintre personaje.

Grupa 2 – Sunteți naratorul-personaj. Povestiți întâmplările din text și prezentați impresiile voastre despre planeta Ahra, dar și relațiile cu celelalte personaje din text (recepționerul de la hotel, Riluri) și cu locuitorii planetei. Finalul intervenției va fi reprezentat de susținerea modului de viață propriu și prezentarea semnificațiilor existenței, din perspectiva exploratorului pământean.

Grupa 3 – Sunteți personajul feminin din text. Prezentați întâlnirile cu naratorul-personaj și modul în care cei doi sori contribuie la activarea și adormirea alternativă a creierului receptiv la lumină și al celui nocturn. Finalul intervenției va fi reprezentat de susținerea modului de viață de pe planeta voastră și prezentarea semnificațiilor existenței, din punctul de vedere al locuitorilor de pe planeta Ahra.

Grupa 4 – Sunteți un colectiv de cercetare științifică a fenomenelor extraterestre. Înlocuiți perspectiva narativă din text cu una obiectivă, neimplicată și prezentați un studiu comparativ, de 15 – 25 de rânduri, despre viața pe planeta Terra, respectiv pe planeta Ahra. Finalul intervenției va fi reprezentat de concluziile acestui studiu, despre posibilitatea/ imposibilitatea existenței unui creier de zi, respectiv a unui creier de noapte.

Evaluarea formativă (12 minute)

După pregătirea răspunsurilor, fiecare grupă își va desemna un lider care va interpreta rolul desemnat. Membrii celorlalte grupe pun întrebări colegilor și apreciază punctele tari ale prezentării. Elevii sunt antrenați într-un proces de interevaluare.

Aspectele urmărite în cazul fiecărui rol vor fi notate pe tablă, într-un ciorchine care va fi completat, după intervenția fiecărei grupe.

Evaluarea performanței (trei minute)

Li se distribuie elevilor și o Fișă de autoevaluare a activității din timpul orei. (Anexa 4) Sunt apreciate răspunsurile elevilor, se fac, dacă sunt necesare, corecturi și se notează.

Asigurarea retenției și a transferului (între două și cinci minute):

Ca temă pentru acasă, elevii vor avea de alcătuit o compunere în care să caracterizeze unul dintre personajele textului. (Anexa 5)

Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte (15-25 de rânduri), în care să caracterizezi unul dintre personajele din „Planeta celor doi sori”. În compunerea ta, trebuie:
– să numești cel puțin două mijloace de caracterizare a personajului; 40 de puncte.
– să ilustrezi cel puțin două trăsături ale personajului cu exemple adecvate, selectate din opera literară; 30 de puncte
– să ai un conținut adecvat cerinței; 10 puncte
– să respecți limitele de spațiu indicate. 10 puncte

ANEXA 1

FIȘĂ DE LUCRU

Activitate individuală (Cinci minute)

Fântâna și fațada „Călătorilor în aer și pe apă”, construcție din Futuroscope

Se dau fragmentele:

a)„Fusesem sfătuit să evit planeta celor doi sori, așa cum făceau de regulă rătăcitorii solitari, dar tocmai aceasta mă decisese… Nu speram să închei, în cursul unei singure vieți, ocolul coloniilor terestre de la frontierele galaxiei, dar o vizită în plus nu era de lepădat. Despre Ahra circulau tot soiul de basme, dar nimeni nu mă avertizase concret și practic să-mi aduc un sac de dormit. Din fericire, aveam pe navă un culcuș exemplar, astfel că răul nu avea să dureze.

Nimic nu șterge mai bine penibila impresie a unei nopți dormite pe Ahra decât o zi petrecută pe aceeași planetă. Sunt singuratic atât prin formație și gusturi, cât și prin obișnuință, ca orice rătăcitor, dar totul pe Ahra părea că nu are altă menire decât să mângâie, să vindece, să consoleze.” („Planeta celor doi sori” – H. Aramă, Manual de limba română, Editura Humanitas Educațional, p. 56)

b)„Deodată, în fața mea s-a oprit o copilă, o adolescentă, poate o tânără. Experiența de rătăcitor mă învățase că în lumile noi nimic nu-i mai greu de intuit ca vârsta. Se oprise și mă privea drept în ochi. Avea gâtul de lebădă, iar părul roșcat.” („Planeta celor doi sori” – H. Aramă, Manual de limba română, Editura Humanitas Educațional, p. 57)

ANEXA 2

Formulați răspunsuri la următoarele cerințe, privind cele două secvențe de text citate:

1) În ce momente ale subiectului încadrați cele două secvențe?

2) Prezentați cel puțin două argumente, însoțite de exemple, pentru care autorul textului nu poate fi confundat cu naratorul.

3) Stabiliți tipul de perspectivă narativă din text.

4) Enumerați cel puțin trei trăsături ale personajelor din secvențe, precizând, în cazul fiecăreia, modalitățile de caracterizare.

ANEXA 3

Joc de rol – „Personajele din text – reprezentante ale unor moduri de viață exemplare” Activitate pe grupe (25 de minute)

Grupa 1 – Sunteți autorul textului. Prezentați colegilor voștri, participanți la manifestarea „La limita posibilului – Întâlnire cu scriitorul Horia Aramă”, procesul de creație al textului. Detaliați alegerea temei, geneza operei, decizia privind rolurile personajelor, ordinea întâmplărilor și alegerea naratorului. Finalul intervenției va fi reprezentat de semnificația pe care autorul a intenționat-o, în cazul fiecăruia dintre personaje.

Grupa 2 – Sunteți naratorul-personaj. Povestiți întâmplările din text și prezentați impresiile voastre despre planeta Ahra, dar și relațiile cu celelalte personaje din text (recepționerul de la hotel, Riluri) și cu locuitorii planetei. Finalul intervenției va fi reprezentat de susținerea modului de viață propriu și prezentarea semnificațiilor existenței, din perspectiva exploratorului pământean.

Grupa 3 – Sunteți personajul feminin din text. Prezentați întâlnirile cu naratorul-personaj și modul în care cei doi sori contribuie la activarea și adormirea alternativă a creierului receptiv la lumină și al celui nocturn. Finalul intervenției va fi reprezentat de susținerea modului de viață de pe planeta voastră și prezentarea semnificațiilor existenței, din punctul de vedere al locuitorilor de pe planeta Ahra.

Grupa 4 – Sunteți un colectiv de cercetare științifică a fenomenelor extraterestre. Înlocuiți perspectiva narativă din text cu una obiectivă, neimplicată și prezentați un studiu comparativ, de 15 – 25 de rânduri, despre viața pe planeta Terra, respectiv pe planeta Ahra. Finalul intervenției va fi reprezentat de concluziile acestui studiu, despre posibilitatea/ imposibilatea existenței unui creier de zi, respectiv a unui creier de noapte.

ANEXA 4

Completați fișa de autoevaluare a activității:

Ce am învățat din această activitate?

______________________________________________________

Ce dificultăți am întâmpinat în timpul orei ?

______________________________________________________

Cum aș putea să îmi îmbunătățesc activitatea?

______________________________________________________

Cred că merit, pentru astăzi, nota……….. și sunt…….

ANEXA 5

Temă pentru acasă

Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte (15-25 de rânduri), în care să caracterizezi unul dintre personajele din „Planeta celor doi sori”. În compunerea ta, trebuie:
– să numești cel puțin două mijloace de caracterizare a personajului; 40 de puncte.
– să ilustrezi cel puțin două trăsături ale personajului cu exemple adecvate, selectate din opera literară; 30 de puncte
– să ai un conținut adecvat cerinței; 10 puncte
– să respecți limitele de spațiu indicate. 10 puncte