Instalatii de Conditionare Si Ventilare

Instalații de condiționare și ventilare

Titlulproiectului: Instalație de condiționare a aerului pentru o cameră de cămin studențesc

Tema de proiectare

O cameră de căminstudențesctrebuiedotată cu unsistem de condiționare a aeruluipetimp de vară.

Dimensiunilecamereisunturmătoarele:

PerețiiamplasațispreEst și Vest au lungimea de 4,7+0,3i m

Pereții amplasați spre Nord șiSud au lungimea de 2,7+0,2i m

Înălțimeacamereieste de 2,4+ 0,05i m

Perețiiexteriorisuntrealizați cu plăci prefabricate din betonavândrezistențatermică 0,8 (m2K)/W.

Perețiiinteriorisuntrealizați din betonavândrezistențatermică 0,3 (m2K)/W.

Fereastrarealizată cu geam de tip termopan, esteamplasatăpepereteledinspreSudși are lățimea de 1,4 + 0,07i m respectiv înălțimea de 1,28 + 0,01i m.

Rezistențatermică a ferestreitermopan are valoarea de 0,6 – 0,02i (m2K)/W. Fluxultermicunitarpătrunsprinradiațiesolarăprinfereastră, este de 153 W/m2.

Camera se învecineazăspreEstșiSud cu exteriorul, spre Vest cu o altăcamerășispre Nord cu un coridor. Camera esteamplasată la ultimuletajiaracoperișuleste de tip planșeuterasăavândrezistențatermică 1,2 (m2K)/W. La etajul inferior se găsește o altăcameră.

Sistemul de condiționare a aeruluitrebuiesămenținăîncamerătemperaturaconstantă de 22 + 0,2i ºC șiumiditatearelativăconstantă 50 – 0,7i % încondițiileîn care temperaturaaerului exterior esteconsiderată 32 + 0,2i ºC iarumiditateaexterioarăeste 51 – 0,7i %.

Amplasamentulstudiatesteinfluențat de radiațiasolarăși de acest element se țineseamaconsiderândcă la Sudtemperaturaestemai mare decâtceaexterioarăconsiderată cu 5 ºC iarimediatdeasupraacoperișuluitemperaturaestemai mare decatceaexterioarăconsiderată cu 15 ºC. În camera vecină de la Vest, aerul nu estecondiționatșitemperaturaînaceastăcamerăeste de 29 ºC. Camera de la etajul inferior nu esteinfluențată de radiațiasolarătransmisăprinplanșeulterasă, deciînaceastatemperaturaestemaiscăzută, avândvaloarea de 27 ºC. Pecoridortemperatura se considerăcă are valoarea de 26 ºC

Coeficienții de convecție au valorile:

pentrusuprafețele exterioare (pereți și planșeul terasă): 12 W/(m2K);

pentrusuprafețele interioare: 8 W/(m2K);

Încamerălocuiesc un număr de persoanecalculatduparelația: INT(4+0,16i). Acestepersoanedesfășoarăîncamerădoarmuncăușoară.

Cantitatea de umiditatedegajată de o persoană care desfășoarămuncăușoarăpetimp de varăeste de 0,12 kg/h.

Aparateleelectrocasniceși de iluminat care funcționeazăîncamerăsunt: unbec (100W), un televizor (200 W), un frigider (140 W) șidouăcalculatoare (150 W fiecare).

Se considerăcăaparatul de aercondiționat care se vamonta, poate fi de tipul:

split, cu răcitorul de aermontatîncamerășigrupul de comprimaremontatpeacoperiș (fărăcontrolulumiditățiiîncameră);

prelucreazăaerul exterior pentru a-l suflaîncameră, fărărecirculareaaerului;

prelucreazăaerul exterior pentru a-l suflaîncamerășirecirculăparțialaerul din cameră (înproporție de 80 %).

Temperaturaaeruluisuflatîncameră de aparatul de condiționareva fi cu celmult 4 ºC maimicădecâtcea din cameră (pentruvariantele constructive b si c).

Cerințeleproiectului

1. Să se deseneze o schemă a camereipe care să fie notate dimensiunileșiparametriinecesaricalculului.

2. Să se calculezenecesarul de frigpentrucondiționareaaerului din camerăutilizândrelații de calculanalitice. Alternativ, se poateutilizaprogramul de calculCoolPack. Să se reprezinte într-o diagramă circulară ponderea componentelor fluxului termic luat în considerare la calculul necesarului de frig.

3. Să se reprezinteîndiagrama i-x aaeruluiumed, stărilecaracteristiceșiproceseletermodinamicepe care le suferăaerulînaparatul de condiționareșiîncameră (pentruvariantele constructive b si c).

4. Să se determine parametriitermofiziciaiaeruluiumedînstărilecaracteristicereprezentate (pentruvariantele constructive b si c).

5. Să se precizeze care suntschimbătoarele de căldurăcomponente ale aparatului de condiționare a aeruluișisă se deseneze o schemă a acestuiași a circulatieiaerului, din mediul exterior, pânăîn camera climatizată (pentruvariantele constructive b și c).

6. Să se calculezedebitul de aercirculat de aparatul de condiționare, debitul de condensevacuat de acestașisarciniletermice ale schimbătoarelor de căldurăcomponente ale aparatului de condiționare a aerului (pentruvariantele constructive b si c).

7. Să se studiezeșisă se reprezintegraficpentru prima variantăconstructivă, influențelepe care le prezintăasupranecesarului de frig, următoriiparametri:

temperaturaaerului exterior;

temperaturaaerului interior;

dimensiunileferestrei;

rezistențatermică a ferestrei (tipulacesteia);

rezistențatermică a pereților (materialului din care suntrealizațiaceștia).

1.Schema și dimensiunile camerei

Nr. de ordine din

Lungimea peretilor Est, Vestlc1 4,7+0,3i 7.40 m

Lungimea peretilor Nord, Sudlc2 2,7+0,2i 4.50 m

Inaltimea camereihc 2,4+0,05i 2.85 m

Rezistenta termica a peretilor exteriori Rtpe 0.8 (m2K)/W

Rezistenta termica a peretilor interioriRtpi 0.3 (m2K)/W

Latimea ferestreilfe 1,4+0,07i 2.03 m

Inaltimea ferestreihfe 1,28+0,01i 1.37 m

Rezistenta termica a ferestreiRfe 0,6-0,02i 0.42 (m2K)/W

Flux termic unitar prin radiatie prin fereastrăQf 153 W/m2

Rezistenta termica a planseului terasaRpt 1.2 (m2K)/W

Temperatura interioara din camera ti 22+0,2i 23.8 0C

Umiditatea relativa din cameraφi 50-0,7i 43.7 %

Temperatura aerului exteriorte32+0.2i 33.8 0C

Temperatura interioara in camera de la Vest 29 0C

Temperatura interioara in camera de dedesubt 27 0C

Temperatura interioara pe coridor 26 0C

Coeficient de convectie pt. suprafete exterioare αe 12 (m2K)/W

Coeficient de convectie pt. suprafete interioare αi 8 m2K)/W

Numar de persoane in camera n INT4+0,16i) 5 pers.

Cantitatea de umiditate/persoana 12 kg/oră

Puterea aparatelor electrocasnice 740 W

2.Calcululnecesarului de frig

Fluxultermiccetrebuieluat in considerare la calcululnecesarului de frig se obține cu relația:

=1+2+3

Unde:

1 – fluxul termic transmis prin elementele de construcție;

2 – fluxul termic degajat de persoanele aflate in

3- fluxul termic degajat de aparatele electrocasnice si iluminat.

În cazul primei variante constructive (aparat de tip split) necesarul de frig este egal cu fluxul termic În cazul celei de a doua și a treia variante constructive, necesarul de frig se determină pe baza încărcării termice a bateriei de răcire (vaporizatorului instalației frigorifice).

2.1 Fluxul termic transmis prin elementele de construcție

Elementele de construcție sunt pereți,planșeele, fereastra

1 =perete Est+perete vest+perete Sud+perete Nord+planșeu terasa+planșeu inf+fereastra

Relația de calcul a fluxului termiceste:

=k*S*∆t (W)

unde:

k – coeficientul de transfer termic [W/m2K)

S – suprafața prin care trece căldura [m2];

Δt – diferența de temperatură dintre cele două fețe ale peretelui [șC sau K]

Relația de calcul pentru k este:

k=

αe este coeficientul de convecție termică pentru suprafețele exterioare [W/m2K]; Rt este rezistența termica a elementului de construcție [m2K/W];

αi este coeficientul de convecție termică pentru suprafețele interioare [W/m2K].

2.1.1 Fluxul termic transmis prin peretele Est

k=0,9917 W/m^2K

perete Est= k*S*∆t =0,9917*7,4*2,85*(33,8-23,8)=209,149 W

Unde S este suprafața perete Est: S=7,4*2,85 m^2

2.1.2 Fluxul termic transmis prin peretele Sud

Coeficientul global de transfer termic este același ca și cel de pe peretele Est, k=0,9917[W/m2K. La calculul suprafeței peretelui Sud se ia în considerare suprafața ferestrei amplasată pe acest perete, care se scade din suprafața fațadei.

S=4,5*2,85-2,03*1,37=10,04 m^2

*S*∆perete Sud= k t =0,9917*10,04*(33,8+5-23,8)=149,4134 W

perete Sud= k*S*∆t =0,9917*10,04*(33,8+5-23,8)=149,4134 W

perete Sud= k*S*∆t =0,9917*10,04*(33,8+5-23,8)=149,4134 W

2.1.3 Fluxul termic transmis prin peretele Vest

Acest perete este spre camera alaturata în care temperatura este 290C. Coeficienți de convecție sunt acceași în ambele camere și au valoarea de 8 W/m^2K

k==1,8181 W/m^2K

perete Vest=k*S*∆t =1,8181*21,09*(29-23,8)=199,3964 W

2,1,4 Fluxul termic transmis prin peretele Nord

Acest perete este spre coridor în care temperatura este de260C. Coeficienții deconvecție sunt acea în ambele spații și au valoarea de 8 W/m^2K

k==1,8181 W/m^2K

perete Nord=k*S*∆t =4,50*2,85*(26-23,8)=51,3 W

2.1.5. Fluxul termic transmis prin planșeul terasă

Deasupra planșeului terasă, în exterior, temperatura este 32+15=47 șC. Rezistența termică a planșeului terasă este superioară rezistenței termice a pereților și are valoarea Rpt=1,2 m2K/W.

k==0,7100 W/m^2K

planșeu terasa=k*S*∆t =0,710*7,4*4,5*(48,8-23,8)=591,1243 W

Unde S este suprafața planșeu terasa S=7,4*4,5 m^2

2.1.6. Fluxul termic transmis prin planșeul inferior

În camera situată sub camera studiată, temperatura este de 27 șC.

Rezistența termică a planșeului inferior este egală cu rezistența termică a pereților interiori și are valoarea

Rtpi=0,3 m2K/W.

k==1,8181 W/m^2K

planșeu inf=k*S*∆t =1.8181*4.50*7.74*(27-23.8)=193.73 W

Unde S este suprafața planșeului inferior: S=7,4*4,5 m^2

2.1.7. Fluxul termic transmis prin fereastră

Fluxul termic transmis prin radiație:

fereastra radiație=qfe*S=1,53*2,7811=425,508 W

Fluxul termic transmis pri convecție:

: fereastra convecție=k*S*∆t=1,591*2,7811*(38,8-23,8)=66,392 W

Fluxul termic total transmis prin fereastra

fereastra total= fereastra convecție+ fereastra radiație

=66,392+425,508=491,900 W

2.1.8. Fluxul termic total transmis prin elementele de construcție

1 =perete Est+perete vest+perete Sud+perete Nord+planșeu terasa+planșeu inf+fereastra

=209,149 +149,4134+199,3964+51,3+591,1243+193.73+491,900 =1886,037 W

2.2. Fluxul termic degajat de persoanele aflate în incintă

2=N*pers=5*140=700 W

Unde:

N- numărul persoanelor;

pers – fluxul termic degajat de o persoană aflată în incintă. Conform [3] pag. 122

2.3. Fluxul termic degajat de aparatele electrocasnice și de iluminat

3=740 W

2.4. Fluxul termic ce trebuie luat în considerare la calculul necesarului

de frig

=1 +2+3=1886,037+700+740=3326,037 W

Și atunci fluxul termic este:

=3326,037 W

În concluzie, dacă se utilizează pentru condiționarea aerului în camera studiată un aparat de tip split cu răcitorul de aer montat în cameră și grupul de comprimare montat pe acoperiș (fără controlul umidității în cameră) acesta trebuie să aibă o capacitate de răcire de minim 11400 btu/h.

2.5. Reprezentarea ponderii componentelor fluxului termic

3. Varianta cu aparat de aer condiționat fără recircularea aerului

3.1. Reprezentarea în diagrama h-x a stărilor caracteristice și a proceselor termodinamice

3.1.1. Determinarea fluxului de umiditate

Fluxul de umiditate introdus în cameră se datorează persoanelor care ocupă spațiul. Întrucât fluxul introdus de o persoană este dat prin tema de proiectare, se calculează fluxul de umiditate total:

Ẇ=n*Ẇpers=5*0,12/3600=0,0001667 kg/s

Unde:

n- numar de persoane

Ẇpers-cantitatea de umiditate degajata de o persoana

3.1.2. Raportul de termoumiditate

Acest raport trebuie determinat pentru a se putea trasa în diagrama h-x, direcția procesului pe care îl

sufera aerul în camera de camin

ε===19956223 J/kg =19956,223 kJ/kg

3.1.3. Reprezentări în diagrama h-x

Reprezentarea stărilor și proceselor în diagrama h-x se face în programul CoolPack și urmează pașii de
mai jos:

a. Se trasează punctul E corespunzător aerului din mediul exterior. Întrucât priza de aer proaspăt este pe
acoperiș, temperatura aerului proaspăt la acest nivel este: 48,8 0C (33,8+15). Din cauza temperaturii
ridicate, pentru a nu fi nevoie de un consum exagerat de energie la răcirea aerului, se propune ca priza
de aer să fie amplasată la nivelul unei fațade a clădirii și în acest caz temperatura aerului proaspăt este
egală cu temperatura aerului exterior. (33,8 0C) Umiditatea relativă a aerului exterior esta dată prin tema
de proiectare, φ =44,7%. Punctul E poate fi marcat în diagrama h-x, pe baza temperaturii și a umidității relative.

b. Se trasează punctul I corespunzător aerului din incinta climatizată. Pentru acest punct, se cunosc temperatura t=23,8 0C și umiditatea φ =43,7%.

c. Prin punctul I se trasează o dreaptă ce are raportul de termoumiditate calculat la pct. 3.1.2., ε=19956,223kJ/kg. Trasarea dreptei în diagrama h-x se face astfel

-din relația de mai sus h2 este;

h2=ε*(x2-x2)+hi=19956*(0,0095-0,00798)+44,15=74,48

– se trasează pe diagrama h-x dreapta care trece prin punctele I și 2, acum complet definite. Primul punct al dreptei este punctul 2. Al doilea punct este punctul C corespunzător aerului suflat în incintă de instalația de aer condiționat. Pentru punctul C se cunoaște temperatura aerului suflat tC=18șC. Trasarea dreptei se face astfel încât ea să treacă prin punctul I. Deci dreapta pornește dinpornește din punctul 2, se termina în punctul C pe izoterma tC=19,8 0C și trece prin punctul I.

d. Din punctul C se coboară o verticală (xC=xR) și se stabilește punctul R la intersecția acesteia cu curba φ=95%.

e. Se trasează o dreaptă prin punctele E și R și se prelungește aceasta până intersectează curba φ=100%. Acest punct de intersecție se notează cu P și lui îi corespunde temperatura tP. Aerul proaspăt care circulă peste suprafața schimbătorului de căldura ce are temperatura tP se răcește și se dezumidifică urmând direcția E-R. Temperatura suprafeței tP se asigură cu o instalație frigorifică, a cărei temperatură de vaporizare este t0<tP.

În Tabelul 3.1. se prezintă punctele caracteristice procesului studiat, extrase din diagrama h-x. Valorile citite din diagramă sunt îngroșate.

Tabel 3.1

+ 43,07 = 64,3kJ

Fig 3.2 Reprezentarea în diagrama h-x cu programul CoolPach a proceselor termodinamicepentru varianta cu aparat aer condiționat fără recircularea aerului

3.2. Schema aparatului de condiționare

Aparatul de condiționare trebuie dotat cu două schimbătoare de căldură: o baterie de răcire și o baterie de reîncălzire. Bateria de răcire va fi reprezentată de vaporizatorul unei instalații frigorifice iar temperatura de vapoeizare va trebui sa fie mai mica decât temperaturapunctului P din fig 3.2 și tabelul 3.1

3.3. Calculul debitului de aer, debitului de condens și a sarcinilor termice

Debitul masic de aer m introdus de ventilator în spațiul condiționat, se determină pe baza fluxului

termic Qși a diferenței de entalpie între starea C a aerului condiționat suflat în incintă și starea I a

aerului din incinta

ṁ===0,7137 kg/s

4. Varianta cu aparat de aer condiționat cu recircularea aerului

4.1. Reprezentarea în diagrama h-x a stărilor caracteristice și a proceselor termodinamice

4.1.1. Determinarea fluxului de umiditate

Fluxul de umiditate introdus în cameră se datorează persoanelor care ocupă spațiul. Întrucât fluxul introdus de o persoană este dat prin tema de proiectare, se calculează fluxul de umiditate total:

introdus de o persoană este dat prin tema de proiectare, se calculează fluxul de umiditate total:



W = N ⋅

unde: N – numărul de persoane;



W pers = 4⋅

0,12
3600

= 0,0001333 kg/s

Ẇpers – cantitatea de umiditate degajată de o persoană pe oră.

4.1.2. Raportul de termoumiditate

Acest raport trebuie determinat pentru a se putea trasa în diagrama h-x, direcția procesului pe care îl

suferă aerul în camera de cămin.

ε ===19956 kJ/kg

4.1.3. Reprezentări în diagrama h-x

Reprezentarea stărilor și proceselor în diagrama h-x se face în programul CoolPack și urmează pașii de mai jos:

a. Se trasează punctul E corespunzător aerului din mediul exterior. Întrucât priza de aer proaspăt este pe acoperiș, temperatura aerului proaspăt la acest nivel este: 48,8 0C (33,8+15). Din cauza temperaturii ridicate, pentru a nu fi nevoie de un consum exagerat de energie la răcirea aerului, se propune ca priza de aer să fie amplasată la nivelul unei fațade a clădirii și în acest caz temperatura aerului proaspăt este egală cu temperatura aerului exterior. (33,8 0C) Umiditatea relativă a aerului exterior esta dată prin tema de proiectare, φ =44,7%. Punctul E poate fi marcat în diagrama h-x, pe baza temperaturii și a umidității relative.

b. Se trasează punctul I corespunzător aerului din incinta climatizată. Pentru acest punct, se cunosc temperatura t=23,8 0C și umiditatea φ =43,7%.

c. Prin punctul I se trasează o dreaptă ce are raportul de termoumiditate calculat la pct. 3.1.2., ε=19956,223kJ/kg. Trasarea dreptei în diagrama h-x se face astfel

d. Din punctul C se coboară o verticală (xC=xR) și se stabilește punctul R la intersecția acesteia cu curba φ=95%.

e. Se traseanză o dreaptă prin punctele E și I. Pe această dreaptă se determină punctul M corespunzător amestecului între aerul proaspăt (punctul E) și aerul recirculat (punctul I). Întrucât proporția aerului recirculat este de 80% din aerul total refulat, se determină raportul de recirculare n:

n==4

undem este debitul total de aer ce este refulat în camera climatizată.

Poziția punctului M pe dreapta EI se determină prin calculul conținutului de umiditate al punctului M,

după relația:

xM== 0.009344

și marcarea pe diagrama h-x a punctului M la intersecția verticalei xM=0,009644 cu dreapta EI.

f. Se trasează o dreaptă prin punctele M și R și se prelungește aceasta până intersectează curba φ=100%. Acest punct de intersecție se notează cu P și lui îi corespunde temperatura tP. Aerul proaspăt care circulă peste suprafața schimbătorului de căldura ce are temperatura tP se răcește și se dezumidifică urmând direcția M-R. Temperatura suprafeței tP se asigură cu o instalație frigorifică, a cărei temperatură de vaporizare este t0<tP.

În Tabelul 4.1. se prezintă punctele caracteristice procesului studiat, extrase din diagrama h-x. Valorile citite

din diagrama sunt;

În fig 4,1 sunt reprezentate procesele termodinamicede mai sus cu programul CoolPack

4.2. Schema aparatului de condiționare

Aparatul de condiționare trebuie dotat cu două schimbătoare de căldură: o baterie de răcire și o bate
de reîncălzire. Bateria de răcire va fi reprezentată de vaporizatorul unei instalații frigorifice iartemperatura de vaporizare va trebui sa fie mai mică decât temperatura punctului P din fig. 4.2. și tabelul

4.1.

Fig. 4.2.Schema aparatului de condiționare cu recircularea aerului.F-filtru, BR-baterie de răcire, BRI-baterie de reîncălzire, C-compresor, K-condensator, VL-ventil de laminare, CA-camera de amestec.

4.3. Calculul debitului de aer, debitului de condens și a sarcinilor termice

Debitul masic de aer m introdus de ventilator în spațiul condiționat, se determină pe baza fluxului termic Qși a diferenței de entalpie între starea C a aerului refulat în incintă și starea I a aerului din incintă:

ṁ===0.1737 kg/s

Debitul de condens al aparatului se calculează luând în considerare răcirea cu dezumidificare pe care o suferă aerul exterior în bateria de răcire și este dat de relația:

Ẇ=ṁ*(xM-xR)=0.1737*(0.009344-0.0075)=0.001316 kg/s

Sarcina termica a bateriei de răcire este;

QBR=ṁ*(hM-hR)=0 ,1737*(46,56-30,94)=11,148 kW

Sarcinatermică a bateriei de reîncălzireeste;

BRI= ṁ*(hC-hR)= ṁ*(hE-hR)=0,1737*(39,49-30,94)=6,102 kW

Concluzii:

• La utilizarea soluției constructive cu aparat de condiționare cu recircularea aerului, necesarul de
frig pentru camera de cămin este de 8 kW. Acesta valoare este de patru ori mai mare decât cea
necesară în cazul adoptării variantei constructive cu aparat de tip split dar este la mai puțin de
jumătate din valoarea obținută pentru cazul în care nu se utilizează recircularea aerului.

• Pentru situația în care este necesar controlul umidității, soluția cu recircularea aerului este mai
economică decât cea fără recirculare.

• Daca nu se face controlul umidității, soluția split este cea mai economică.

5. Studiul influenței diferiților parametri asupra necesarului de
frig

Acest studiu se face pentru prima variantă constructivă, cea a aparatului de tip split.

5.1. Influența temperaturii aerului exterior

Pentru acest studiu, s-a considerat că temperatura aerului exterior variază între limitele 24-38 0C. Valorile necesarului de frig sunt prezentate în tabelul 5.1.

Se observă că pe măsura creșterii temperaturii exterioare, necesarul de frig crește.

5.2. Influența temperaturii aerului interior

Pentru acest studiu, s-a considerat că temperatura aerului interior variază între limitele 18-260C. Valorile necesarului de frig sunt prezentate în tabelul 5.2.

Se observă că pe măsura creșterii temperaturii interioare, necesarul de frig scade

5.3. Influența dimensiunilor ferestrei

Pentru acest studiu, s-a considerat că dimensiunile ferestrei variază de la 1,40m x 1,20m pana la 2,4m x 1,45 m. Valorile necesarului de frig sunt prezentate în tabelul 5.3.

Se observă că pe măsura creșterii dimensiunilor ferestrei, necesarul de frig crește

5.4. Influența rezistenței termice a ferestrei

Pentru acest studiu, s-a considerat că rezistența termică a ferestrei variază de la 0.60 m2K/W (cazul

unei ferestre tip termopan) până la 0.30 m2K/W (cazul unei ferestre clasice cu două rânduri de geam). Valorile necesarului de frig sunt prezentate în tabelul 5.4.

Se observă că pe măsura scăderii rezistenței termice a ferestrei, necesarul de frig crește. Totuși, variația necesarului de frig între cea mai performată fereastra și cea mai proastă, este de numai 110W, ceea ce duce la concluzia că înlocuirea ferestrelor vechi cu cele de tip termopan, nu aduce economii substanțiale de energie dacă se ia în considerare numai condiționarea aerului vara.

5.5. Influența rezistenței termice a pereților exteriori

Pentru acest studiu, s-a considerat că rezistența termică a pereților exteriori variază de la 0,80 m2K/W (cazul unei clădiri construite înainte de 1990) până la 1,60 m2K/W (cazul unei clădiri construite sau reabilitate termic după anul 2006). Rezistența termică a planșeului terasă variază de la 1,20 m2K/W (cazul unei clădiri construite înainte de 1990) până la 3,0 m2K/W (cazul unei clădiri construite sau reabilitate termic după anul 2006).

Valorile necesarului de frig sunt prezentate în tabelul 5.5.