Instalatie Pentru Încălzirea Si Conditionarea Aerului, Într O Pensiune Turistică Montana

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ENERGETICĂ ȘI MANAGEMENT INDUSTRIAL

SPECIALIZAREA: INGINERIA SISTEMELOR DE ENERGII REGENERABILE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Instalație pentru încălzirea și condiționarea aerului, într-o pensiune turistică montană, utilizând surse regenerabile de energie

Conducător de proiect: Absolvent:

Șef lucrări dr.ing. Barla Eva Mihuța Robert Nicușor

ORADEA

2016

Prezentarea generală a lucrării

În momentul de față la nivel mondial, principala sursă energetică aproximativ 70 % se obține din arderea combustibililor: cărbune, petrol, gaze naturale, însă acestea sunt epuizabile si arderea lor produce mari cantități de CO2, o altă parte constituind-o energia obținută în centralele nucleare și hidrocentrale. O treime din energia produsă este utilizată pentru încălzire și producerea de apă caldă menajeră.

În ritmul actual de creștere a consumului de combustibili clasici este nevoie să găsim surse energetice mai ieftine. Totodată începe să se vadă efectul negativ al utilizării combustibililor clasici cum ar fii: emisiile de noxe, efectul de seră. Este important sa ne preocupăm de găsirea și promovarea de noi tehnologii și aplicații privind utilizarea resurselor energetice neconvenționale.

Din acest motiv, în lucrare am proiectat o instalație destinată pentru încălzirea și condiționarea aerului, într-o pensiune turistică montană, utilizând surse regenerabile de energie (energie solară și combustibil solid regenerabil).

Principiul de funcționare se bazează pe conversia radiației solare în căldură și utilizarea acesteia pentru încălzirea apei. Pentru perioadele în care intensitatea radiației solare nu este suficient de mare se utilizează pentru încălzirea apei un cazan care funcționează cu combustibil solid regenerabil (peleți). Apa caldă obținută este folosită fie ca apă caldă menajeră fie ca agent termic primar care va ceda căldură agentului termic secundar din instalația de încălzire în pardoseală. Apa ca agent termic primar este stocată într-un boiler acumulator.

Energia solară se folosește și pentru funcționarea instalației de climatizare pe bază de bromură de litiu-apă. Acest principiu este favorizat de faptul că perioadele în care avem un necesar de frig mai mare coincid cu cele în care radiația solară este mai intensă. Utilizarea instalației de climatizare cu absorție pe bază de bromură de litiu-apă folosind energie solară s-a dovedit ar fi mai avantajoasă și din punct de vedere economic așa cum reiese din lucrare, dar și în ceea ce privește protecția mediului înconjurător.

Este importantă eficientizarea energetică, mai ales în cazul construcțiilor care utilizează surse regenerabile de energie prin reducerea pierderilor de caldură, acest lucru fiind realizabil cu ajutorul materialelor termoizolante cu conductivitate termică redusă.

Cuprins

CAP.I. INTRODUCERE…………………………………………………………………..5

I.1. Clasificarea imobilelor în care se pot utiliza surse regenerabile de energie……………………5

I.2. Descrierea imobilului (amplasament, dimensiuni, desene)………………………………………….8

I.3. Parametrii climatici……………………………………………………………………………………………….11

I.3.1. Parametrii climatici exteriori ai aerului……………………………………………………………11

I.3.1.a. Situația de vară………………………………………………………………………………………….11

I.3.1.b. Situația de iarnă…………………………………………………………………………………………12

I.3.2. Parametrii climatici ai solului………………………………………………………………………………13

I.4. Prezentarea soluțiilor tehnice care se pot utiliza pentru încălzire și climatizare…………….14

CAP.II. DETERMINAREA NECESARULUI DE CALDURĂ ȘI DE FRIG……………18

II.1. Influența stratului de izolație………………………………………………………………………………..19

II.2. Calculul necesarului de caldură și de frig………………………………………………………………20

II.2.1. Necesarul de caldură………………………………………………………………………………………..20

II.2.2. Necesarul de frig pentru restaurant…………………………………………………………………….20

II.3. Degajări de umiditate (raport de termoumidificare), reprezentarea în diagrama h-x a aerului umed…………………………………………………………………………………………………………….21

CAP.III. SOLUȚII TEHNICE DE ÎNCĂLZIRE / CONDIȚIONARE UTILIZÂND SURSE REGENERABILE DE ENERGIE……………………22

III.1. Utilizarea energiei solare…………………………………………………………………………………….22

III.2. Cazan cu combustibil solid regenerabil…………………………………………………………………27

III.3. Instalații funcționând cu energie solară cu absorție pe bază de bromură de litiu-apă………………………………………………………………………………………………………………………….30

CAP.IV. CALCULUL TERMIC AL SISTEMULUI DE PREPARARE AL APEI CALDE MENAJERE CU ENERGIE SOLARĂ………………………33

IV.1. Capacitatea minimă de acumulare a apei calde menajere……………………………………….33

IV.2. Calculul suprafeței necesare de captare și a numărului de colectori solari………………..34

CAP.V. CALCULUL TERMIC AL SISTEMULUI DE PREPARARE A APEI CALDE MENAJERE SI DE ÎNCĂLZIRE CU COMBUSTIBIL SOLID REGENERABIL…………………………………………………………………36

V.1. Calculul termic al cazanului cu combustibil solid regenerabil…………………………………..37

V.2. Calculul termic al instalației de încălzire în pardoseală……………………………………………38

CAP.VI. CALCULUL TERMIC AL INSTALAȚIEI DE CLIMATIZARE ȘI ALEGEREA COMPONENTELOR……………………………………………..38

VI.1. Calculul termic la o instalație de climatizare cu compresie mecanică……………………….38

VI.2. Alegerea componentelor instalației de climatizare cu bromură de litiu-apă……………….39

VI.2.1. Alegerea instalației de climatizare cu bromură de litiu-apă…………………………………..40

VI.2.2 Calculul suprafeței necesare de captare și a numărului de colectori pentru instalația cu absorție LiBr-H2O…………………………………………………………………………………………………….41

VI.2.3. Alegerea unității de răcire pentru instalația de climatizare cu bromură de litiu-apă…………………………………………………………………………………………………………………………..42

VI.2.4. Alegerea turnului de răcire, pentru instalația de climatizare cu bromură de litiu-apă…………………………………………………………………………………………………………………………..43

VI.2.5. Calculul pierderilor de presiune și alegerea pompelor de recirculare pentru elementele componente ale instalației de climatizare cu bromură de litiu-apă……………………………………44

CAP.VII. SCHEMA DE AUTOMATIZARE…………………………………….45

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….51

ANEXE…………………………………………………………………………………………..

INTRODUCERE

I.1. Clasificarea imobilelor în care se pot utiliza surse regenerabile de energie

De mare actualitate sunt analizele și intervențiile legate de economia de energie în condițiile asigurării unui confort corespunzător. Acest aspect a fost denumit ca fiind eficientizarea energetică a clădirilor. În paralel cu reducerea necesarului de energie, se realizează două obiecte importante ale dezvoltării durabile și anume, economia de resurse primare și reducerea emisiilor poluante în mediul înconjurător.

Eficientizarea energetică a clădirilor reprezintă o prioritate de prim rang, având în vedere slaba calitate a majorității construcțiilor existente, fie vechi, fie ieftine. Pe de altă parte, costurile legate de reabilitarea termică a unei clădiri sunt mai mici decât costurile legate de instalarea unei capacități suplimentare de energie termică pentru încălzire. În România, consumurile energetice pentru sectorul populației sunt la nivelul a circa 40 % din consumul total de energie al țării, iar ponderea aceasta s-a constatat mai mult sau mai puțin peste tot în lume. În procesele de propagare a căldurii se urmărește fie determinarea energiei termice maxime care poate fi transmisă prin unitatea de suprafață, fie obținerea randamentului optim de utilizare a unor surse de căldură, sau reducerea la minium a trecerii unui flux termic printr-o anumită suprafață.

Fenomenele de transmitere termică sunt variabile în timp, ele fiind și fenomene ireversibile, deoarece diferența de temperatură care intervine nu poate fi niciodată infinit mică.

Mecanismele sau modurile de transfer al căldurii sunt: conducția termică, convecția termică și radiația termică. Fluxul de căldură prin anvelopa unei clădiri se poate realiza prin unul, două sau toate cele trei moduri.

Conducția termică poate fi văzută ca transferul de energie de la particulele cu energie mai ridicată, aparținând corpului sau regiunii cu temperatură mai ridicată, către particulele cu energie mai coborâtă, aparținând corpului sau regiunii cu temperatură mai scăzută. Transferul propriu zis se realizează prin interacțiunea dintre particule. Ea mai reprezintă și transportul direct al căldurii în interiorul aceluiași corp material. Apare într-un mediu staționar, fie el solid, lichid sau gazos prin transferul de energie icroscopică de la particulele componente (molecule, atomi) cu viteze mari spre cele cu viteze mici, ca urmare a ciocnirilor inerente dintre particule.

Ca urmare, conducția termică se realizează mai bine prin solide si lichide decât în gaze, unde densitatea de particule este scăzută.

Materialele izolatoare termic au adesea o structură poroasă, cu spații umplute cu aer, reducând astfel fluxul de căldură prin anvelopă. Proprietatea materialelor de a transfera căldură prin conducție se numește conductivitate termică, iar valorile ei sunt dependente de temperatură. În literatura de specialitate sunt prezentate valori sau expresii de calcul prin conductivitatea termică a majorității materialelor utilizate în inginerie.

Convecția termică este o transmitere de căldură microscopică. Apare între o suprafață și un fluid în mișcare, realizandu-se prin acțiunea combinată a conducției termice prin fluid și a mișcării microscopice de ansamblu a fluidului. Aceasta din urmă este în mare parte responsabilă de transportul de energie microscopică între suprafața și fluid. Într-o încăpere neizolată, de exemplu, aerul (culege) căldura de la peretele cald, apoi circulă, ajugând la peretele rece prin care ea se pierde. O parte a căldurii se transferă și prin amestecarea aerului cald cu aer rece. Convecția termică este de două feluri: convecție forțată, atunci când mișcarea fluidului este impusă cu mijloace mecanice (cu pompe, ventilatoare, etc) sau naturale (vânturile); și convecție naturală, atunci când mișcarea fluidului se naște natural din diferențele de densitate generate de diferențele de temperatură locale (fluidul mai cald urcă, iar cel rece coboară, formându-se așa numiții curenți convectivi).

Radiația termică este radiația electromagnetică emisă de toate corpurile aflate în stare condensată, la temperaturi mai mari de 0 absolut. Ea este generată de agitația termică a constituenților substanței (atomi, electroni, ioni) care sunt în același timp purtători de sarcini electrice. Ea mai reprezintă și calea de transmitere a căldurii sub formă de energie radiantă (sub forma undelor electromagnetice), ca urmare a modificărilor intervenite în configurația electronică a corpului emitor. Radiația termică se manifestă la orice nivel de temperatură și spre deosebire de conducție și convecție, nu necesită un mediu transportor. Sunt situații în care radiația termică este mică, chiar neglijabilă, în comparație cu celelalte moduri de transfer (la diferențe mici și medii de temperatură), sau sunt situații în care radiația termică este dominantă (la diferențe mari de temperatură, precum radiația incidentă de la soare, sau pe timp de noapte spre spațiul atmosferic îndepărtat). De exemplu dacă o persoană stă în fața unei ferestre reci, ea pierde căldură și simte frig, chiar dacă temperatura aerului în interior este ridicată. Radiația termică nu este polarizată, fiind produsă de sarcini electrice accelerate haotic.

Fig. I.1. Repartizarea pierderilor de energie la o construcție

Controlul fluxului de caldură prin anvelopă se realizează prin intermediul unui material izolator termic, care învelește anvelopa clădirii pentru a-i reduce pierderile de caldură spre exterior.

Consumul de energie termică pentru încălzire, cu referire la energia primară la nivelul sursei termice, depinde, atât de sarcina termică a consumatorului, cât și de performanțele de ansamblu ale instalației dar și de caracteristicile constructive și funcționale ale elementelor componente.

Clasificarea construcțiilor:

fără izolație termică

cu izolație rudimentară

termoizolație normală (2 cm polistiren)

case cu termoizolație bună (5 cm polistiren)

case cu consum energetic redus

case pasiv energetic

I.2. Descrierea imobilului (amplasament, dimensiuni, desene)

Pensiunea turistică cu o capacitate medie de cazare este situată în județul Alba în zona de munte și are un restaurant cu o capacitate de 50-60 locuri dotat cu aer condiționat, 15 camere cu două paturi dotate cu baie cu duș și o sală de conferință cu o capacitate de 30-40 de locuri.

Este construită pe 6 nivele: demisol cu o baie, hol, spațiu de depozitare, spațiu pentru echipamentele termice și biroul; parter unde este restaurantul pensiunii, un mini bar și două toalete; etajul 1 și etajul 2 sunt identice, având 3 camere cu balcon și 3 camere fără balcon; mansardă cu 3 camere și un spațiu de relaxare; în pod este o sală de conferință, iar la ultimul nivel al pensiunii, în pod este boilerul de acumulare al apei calde menajere.

Fig. I.2. Pensiunea

Fig. I.3. Demisolul: o baie, o camera, un depozit, centrala termică și holul

Fig. I.4. Parter: restaurant, bar, bucătărie și două toalete

Fig. I.5. Etajul 1 și etajul 2 au aceleași dimensiuni: 6 camere cu baie cu duș

Fig. I.6. Mansarda: 3 camere cu baie cu duș

Fig. I.7. Podul: Sala de conferință

I.3. Parametrii climatici

I.3.1. Parametrii climatici exteriori ai aerului sunt calculați conform STAS 6648/2-82

I.3.1.a. Situația de vară

I.3.1.b Situația de iarnă

I.4. Prezentarea soluțiilor tehnice care se pot utiliza pentru încălzire și climatizare

Funcționarea instalației aferente pensiunii turistice montane este determinată de echipamentele care alcătuiesc componența instalației și este strâns legată de regimurile de temperatură la care funcționează.

La determinarea regimurilor termice ale instalației s-a stabilit o diferență de temperatură ∆t, de aproximativ 10 – 20 °C pe fiecare aparat din componența instalației.

Agentul termic primar din instalația de încălzire cu combustibil solid regenerabil are o temperatură minimă de 60 °C pe tur. Valoarea maximă este de 85 °C, iar valoarea permisă în cazan este de 95 °C. Agentul termic primar este încălzit în cazan până la temperatura de 85 °C.

La această temperatură intră în boiler unde se răcește până la 65 °C, astfel cedează căldură apei calde menajere care se încălzește până la temperatura de 60 °C. Valoarea temperaturii pe returul circuitului cazan – boiler este de 65 °C și reprezintă valoarea minim admisă a temperaturii de pe retur.

Agentul termic din instalția de încălzire cu energie solară are o temperatură de 65 °C.

În interiorul panoului solar agentul termic se încălzește pana la 85 °C. Având această temperatură agentul termic din instalația cu energie solară intră în boiler unde răcindu-se până la temperatura de 65 °C cedează căldură apei calde menajere care se încălzește până la 60 °C.

Agentul termic din instalația ce folosește energia solară încălzit în colectorii solari la temperatura de 85 °C intră în instalația cu absorție pe bază de LiBr – H2O fiind utilizat în generatorul instalației pentru producerea de apă racită la temperatura de 6,5 °C, atunci când valva de schimbare încălzire / răcire este închisă. Apa racită la temperatura de 6,5 °C va fi folosită ca agent frigorific în unitatea de răcire care va realiza procesul de climatizare.

În condițiile funcționării instalației cu absorție pentru furnizarea de agent termic primar în circuitul de încălzire valva de schimbare încălzire / răcire este deschisă, astfel se va produce agent termic la temperatura de 55 °C. Având temperatura de 55 °C agentul termic primar va trece prin schimbatorul intermediar de căldură și va ceda căldură agentului termic secundar din instalția de încălzire în pardoseală, răcindu-se astfel la temperatura de 47 °C.

Apa de răcire pentru instalația cu absorție provine de la un turn de răcire cu funcționare în circuit deschis. Apa se încălzește până la o temperatură de 35 °C și este răcită în turnul de răcire până la o temperatură de 30 °C.

Apa potabilă este preluată de la un izvor având o temperatură minimă de 5 °C. În interiorul boilerului apa se încălzește de la o valoare de 5 °C corespunzătoare temperaturii de intrare până la valoarea de 60 °C corespunzătoare temperaturii dorite a apei calde menajere.

Încălzirea apei este posibilă prin preluarea căldurii provenite de agentul termic primar din instalația de încălzire cu energie solară, iar când aceasta nu este suficientă apa va prelua căldura și de la agentul termic primar din instalația de încălzire cu combustibil solid regenerabil. La ieșirea din boiler apa caldă menajeră la temperatura de 60 °C este pompată în rețeaua de distribuție, unde e utilizată la această temperatură și deasemenea este recirculată prin schimbătorul de căldură intermediar unde va ceda căldură, răcindu-se la temperatura de 50 °C și încălzind astfel agentul termic secundar din instalția de încălzire. Agentul termic primar care iese din schimbătorul de căldură intermediar la temperatura de 50 °C se amestecă cu apa potabilă. Temperatura la care se realizează acest amestec este influențată de mai mulți factori: consumul de apă caldă menajeră, necesarul de căldură pentru încălzirea pensiunii cât și de anotimp.

Agentul termic secundar din circuitul de încălzire în pardoseală intră în schimbătorul de căldură intermediar unde se încălzește de la temperatura de 30 °C (temperatura de intrare a agentului termic secundar în schimbătorul de căldură intermediar) până la temperatura de 40 ° C (temperatura de ieșire a agentului termic secundar din schimbătorul de căldură intermediar). În sistemul de disipare a căldurii agentul termic secundar având temperatura de 40 °C se răcește la temperatura de 30 °C, valoare corespunzătoare temperaturii de pe returul circuitului de disipare a căldurii. Căldura cedată de agentul termic secundar încălzește pardoseala care va ceda căldură spațiului care trebuie încălzit.

Fig.I.10. Schema instalației de încălzire și climatizare cu boilerul de acumulare montat jos, instalația funcționează pe timpul iernii

În figura I.10 este prezentată schema de funcționare a instalației de încălzire și climatizare, cu boilerul de acumulare al apei calde menajere montat în apropierea cazanului în poziție verticală. Astfel pentru recircularea agentului termic provenit de la colectorii solari este necesară o pompă de recirculare deci instalația de preparare a apei calde menajere este o instalație cu circulație forțată.

Fig.I.11. Schema instalației de încălzire și climatizare cu boilerul de acumulare montat în pod, în apropierea captatorilor solari, instalația funcționează în timpul iernii

În figurile I.11 și I.12. este prezentată aceeași schemă a instalației de încălzire și climatizare cu diferența că boilerul de acumulare este montat în pod, în apropierea captatorilor solari, astfel nu va mai fi necesară o pompă de recirculare pentru agentul termic primar provenit de la colectorii solari. Circulația apei calde de la colectorii solari este produsă de diferența dintre presiunea realizată de coloana de apă cu temperatură mai ridicată (tur, temperatura de 85 °C) și coloana de apă cu temperatură mai coborâtă (retur, temperatura de 65 °C). În consecință consumul de energie electrică va fi mai mic, instalația funcționând pe principiul gravitației (efectul de termosifon).

Fig.I.12. Schema instalației de încălzire și climatizare cu boilerul de acumulare montat în pod, în apropierea captatorilor solari, instalația funcționează în timpul verii

În figura I.12. este prezentat modul de funcționare pe timp de vară, când agentul termic primar provine în pricipal de la colectorii solari și este folosit atât pentru producerea de apă caldă menajeră cât și pentru climatizare cu instalația de răcire prin absorție LiBr-H2O.

II. Determinarea necesarului de căldură și de frig

II.1. Influența stratului de izolație

Izolația termică – semnificația coeficientului K

Cel mai important în ceea ce privește pierderea de căldură este coeficientul k, mai exact coeficientul caracteristic pierderii căldurii, prin care se exprimă cantitatea de energie termică, ce este cedată de către un anumit element al construcției, în condițiile în care diferența de temperatură este de 1 °C. Cu cât valoarea corespunzătoare coeficientului k este mai redusă, cu atât izolația termică este mai bună și cu atât mai mare este economia de energie. În ceea ce privește valorile corespunzătoare coeficientului k se face mereu o diferențiere între valoarea admisibilă calculată și valoarea determinată în laborator, fiecare firmă producătoare de materiale de constucții specificând condițiile în care au fost determinate valorile corespunzătoare coeficientului k.

Izolația termică constituie un factor determinant atât în ceea ce privește economia de energie, cât și în ceea ce privește confortul climatic în clădire și reducerea emisiilor de substanțe dăunătoare pentru mediul înconjurător. Cu toate acestea, problema izolației termice este uneori neglijată în mod nepermis. Foarte multe decizii care se iau și în cadrul cărora este neglijată problema izolației termice au la bază lipsa de informație. Iată în acest sens câteva opinii:

Izolația termică nu este necesară, deoarece chiar și iarna soarele încălzește pereții.

Acest câștig datorat energiei solare ne oferă mai puțin de 1/100 din energia care ne este necesară.

Datorită izolației, pereții vor avea o densitate atât de mare, încât va fi nevoie să aerisim mai mult și toată cantitatea de energie pe care am economisi-o s-ar pierde cu siguranță.

Este necesar să subliniem faptul că nici un perete, fie că este realizat din lemn, beton sau cărămidă, nu permite un transfer de aer demn de luat în calcul.

Diagrama .II.1. Influența stratului de izolație

II.2. Calculul necesarului de căldură și de frig

II.2.2. Necesarul de frig pentru restaurant

II.3. Degajări de umiditate (raport de termoumidificare ), reprezentarea în diagrama h-x a aerului umed

III. Soluții tehnice de încălzire / condiționare

utilizând surse regenerabile de energie

III.1. Utilizarea energiei solare

În momentul de față la nivel mondial, principala sursă energetică aproximativ 70 % se obține din arderea combustibililor: cărbune, petrol, lemn însă acestea sunt epuizabile și arderea acestora produce mari cantități de CO2 o altă parte constituind-o energia obținută în centralele nucleare și hidrocentrale. O treime din energia produsă este utilizată pentru încălzire și producerea de apă caldă menajeră.

În ritmul actual de creștere a consumului de combustibili clasici este nevoie să găsim surse energetice mai ieftine, totodată începe să se vadă efectul negativ al utilizării combustibililor clasici (emisiile de noxe, riscurile de accidente, efectul de seră, dependența de resurse și rețelele comune).

Este important să ne preocupăm de găsirea și promovarea de noi tehnologii și aplicații privind utilizarea resurselor energetice neconvenționale.

Se încearcă folosirea energiei solare captată cu ajutorul panourilor solare, aceasta nu pot fi captată decât în timpul zilei și astfel energia trebuie să fie stocată pentru a putea fi furnizată și pe timpul nopții.

Calități remarcabile ale energiei solare:

este gratuită ca formă de energie primară,

este în totalitate ecologică,

conservă resursele energetice ale plantei și determină reducerea emisiilor de substanțe poluante,

instalațiile solare sunt simple și eficiente în exploatare,

se găsește în cantități nelimitate (practic inepuizabilă),

utilizând energia solară nu suntem afectați de creșterile de prețuri ale energiei termice convenționale,

nu implică instalații de prelucrare sau transport a resurselor, înainte de utilizare.

Radiația solară este un flux energetic care pornește de la soare uniform în toate direcțiile astfel pământul primește zilnic un flux important de energie solară. Pe Pământ ajunge o cantitate enormă de lumină solară care este absorbită sau reflectată înapoi în spațiu în timpul zilei.

Valoarea medie a acestei energii care ajunge pe o suprafață perpendiculară în aceeași măsură, vara și iarna este echivalentă cu 1000 W/m2. Aceasta variază în funcție de unghiul de incidență pe receptor și de intensitate, ajugând pe Pământ mai degrabă sub formă de căldură decât ca lumină. Această resursă este însă distribuită inegal și fluctuant. Regimurile din apropierea ecuatorului primesc mult mai multă lumină decât zonele cu latitudine mai mare, iar norii pot absorbi sau împrăștia energia solară înainte ca aceasta să ajungă pe Pământ.

Radiația solară mai este și radiația electromagnetică emisă de Soare având lungimi de undă din întregul spectru al undelor electomagnetice. Trecând prin atmosfera Pământului, o parte a radiației solare este absorbită, încălzind aerul, o altă parte este împrăștiată de moleculele aerului, vaporii de apă, pulberile din atmosferă (constituind radiația solară difuză), dar cea mai mare parte ajunge pe suprafața Pământului (constituind radiația solară directă).

Intensitatea radiației solare este cantitatea de radiație solară, ce cade pe o anumită suprafață terestră în decursul unei perioade de timp și se determină cu ajutorul pirheliometrelor și a radiometrelor.

Spectrul și intensitatea radiației solare difuze depind de natura particulelor întâlnite. Când atmosfera este curată sunt împrăștiate îndeosebi radiațiile cu lungimi de undă mici, ceea ce explică albastrul cerului.

Intensitatea radiției solare directe depinde de starea atmosferei și de poziția pe glob, având variații zilnice și anuale în funcție de mișcarea globului terestru, aceasta fiind cauza modificărilor de temperatură de la zi la noapte și de la un anotimp la altul.

Sunt 10 tipuri de radiații:

radiația solară directă

radiația solară difuză

radiați solară globală sau totală

radiația solară reflectată sau absorbită

radiația vizibilă

radiația infraroșie

radiația ultravioletă

radiția terestră

radiația atmosferică

radiația efectivă

Radiația globală

La pentrarea în atmosfera terestră, radiația solară înregistrează o pierdere în intensitate datorită reflexiei, dispersiei și absorției cauzate de particulele de praf și de molecule de gaz.

Radiația care pătrunde nestingherit în atmosferă ajunge direct pe suprafța pământului este radiația solară directă.

O parte din radiația solară este absorbită de particulele de praf sau moleculele de gaz, aceasta reprezintă radiația solară difuză.

Radiația globală (radiația totală care ajunge la suprafața pământului), este egala cu suma dintre radiația directă și radiația difuză. Cu colectorii solari, în funcție de tipul acestora, poate fi captată până la circa 75 % din radiația globală.

Fig.III.1. Principiul de funcționare al captatorilor solari

Utilizarea energiei solare prin intermediul sistemelor cu colectori solari: agent termic specific înmagazinează și transferă această energie termică serpentinei boilerului solar sau este stocată pentru a putea fi utilizată pentru prepararea apei calde menajere și/sau aport la încălzire, sau în instalațiile de condiționare a aerului.

Fig.III.2. Distribuția energiei solare în România

Fig.III.3. Gradul de acoperire cu energie solară a necesarului de energie pentru preparare a.c.m pe parcursul unui an

Cea mai rentabilă metodă de preparare a apei calde menajere, în comparație cu achiziția unui boiler clasic (o investiție cu cheltuieli de energie pentru funcționare), este utilizarea unui sistem solar de producere a apei calde menajere (o investiție cu economie de energie).

Instalațiile solare corect dimensionate și dotate cu componente compatibile pot asigura între 50 și 60 % din energia necesară pe an pentru prepararea de apă caldă menajeră. Pentru o dimensionare economică a instalațiilor solare pentru apă caldă, este indicat să se folosească nivelul mediu de insolație a lunilor martie – octombrie. Energia solară poate servi la funcționarea unor instalații de producere a frigului pentru conversarea produselor perisabile, pentru obținerea gheții artificiale și pentru condiționarea aerului. Utilizarea energiei solare pentru producerea frigului este favorizată de faptul că în general, perioadele în care există o cerere mai mare de frig coincid cu cele în care radiația solară este mai intensă. Cele mai indicate instalații de producere a frigului cu ajutorul energiei solare sunt cele în care energia folosită este sub formă termică, cum sunt cele prin absorție. Instalațiile pot fi cu absorție continuă sau cu absorție periodică. Apa încălzită în colectorii solari este utilizată în generatorul de vapori al instalației de răcire cu absorție servind la producerea de apă răcită.

III.2. Cazan cu combustibil solid regenerabil

Un mod de a proteja mediul înconjurător este de a folosi combustibili din surse de energie alternativă. Folosirea lor joacă un rol foarte important pentru viitorul nostru în materie de energie. Multe țări au introdus ideea de energie alternativă pentru a reduce dependența de combustibili minerali, care reprezintă o cauză majoră în deteriorarea mediului înconjurător datorită emisiei de gaze nocive.

Combustibilul solid regenerabil este reprezentat de lemn sau rezidurile lemnoase obținute în urma prelucrării industriale a lemnului. Cele mai importante surse de masă lemnoasă sunt: rumegușul, talașul și praful de lemn de la instalațiile industriale de prelucrare a lemnului, crengile, scoarța de copac precum și copacii nevalorificați din exploatările forestiere.

Pentru a aduce deșeurile la o formă valorificabilă, superioară energetic, este indicată o prelucrare mecanică prin brichetare sau peletizare. Rumegușul poate fi prelucrat mecanic, dacă umiditatea nu depășește anumite limite, de ordinul 12 % pentru peletizare. Dacă umiditatea materiei prime este mai mare se atașează sistemului de prelucrare mecanică un uscător, cu tambur rotitor sau cu strat fluidizant. Deșeurile lemnoase cu dimensiuni mari, crengi, paie etc, pot fi tocate mecanic cu un consum mic de energie, sunt aduse la dimensiune necesară prelucrării finale.

Peletizarea este o presare mecanică a materialului la dimensiuni mult mai mici și cu densitate mult mai mare. Peleții sunt combustibili solizi, cu conținut scăzut de umiditate, obținuți din rumeguș, așchii de lemn sau chiar scoarța de copac. Rășinile și lianții existenți în mod natural în rumeguș au rolul de a menține peleții compacți și de aceea aceștia nu conțin aditivi.

Fig.III.4 a) Peleți combustibili solizi regenerabili

Fig.III.4. b) Alimentarea unui cazan cu peleți

Aspecte generale:

peleții ard aproape fără emisie de fum,

în gazele de ardere praful este alcain,

au conținut scăzut de metal iar sulfurile sunt aproape inexistente,

sacii de peleți sunt compacți și se depozitează cu ușurință. O tonă de peleți poate fi depozitată într-un spațiu de 1,2 metri cubi.

cenușa bogată în minerale, poate fi folosită cu succes drept îngrășământ.

Avantajele folosirii peleților:

sunt economici în primul rând. Costul încălzirii pe bază de peleți este cu până la 60 % mai mic decât prețul produselor petroliere și cu cel puțin 40 % mai mic decât prețul energiei electrice,

sunt non-poluanți. Cantitatea de CO2 provenită din arderea peleților este egală cu cantitatea folosită de copaci pentru a crește.

este combustibil domestic, deoarece materia primă folosită provine din pădurile naționale, se reduce importul și alți combustibili și se crează locuri de muncă.

Caracteristici tehnice: diametru: 4-10 mm, lungime: 50 mm, densitate volumetrică: 1,12 kg/dm cubi, umiditate: 12 %, conținut de cenușă: 1,5 %, putere calorifică: 17,5 – 19,5 MJ/kg.

Pentru arderea peleților se folosesc arzătoare speciale. Acestea au o construcție modernă, se pun în funcționare similar celeor pe țiței și pot beneficia de automatizări complete.

arzătoarele de peleți trebuiesc curățate aproximativ o dată pe săptămână prin scoaterea cenușii.

Fig.III.5. Cazan cu peleți Vitolig 300

Ventilatorul cu aer cald ajută la aprinderea automată în tava arzătorului din oțel.

Ventilatorul cu turație variabilă (suflanta în modulație) pentru aerul de ardere adaptează puterea cazanului la necesarul de căldură.

Datorită automatizării procesul de ardere, arderea se realizează cu un randament de 92 %, iar emisiile de gaze poluante sunt foarte scăzute.

Încărcarea cu peleți se face automat, cutia pentru peleți este integrată, iar capacitatea acestea se poate mări până la 150 kg, astfel va putea funcționa până la două zile fără o reîncărcare.

III.3. Instalații funcționând cu energie solară cu absorție pe bază de bromură de litiu-apă

Chillerele, sau instalațiile de răcire destinate climatizării sunt alimentate tradițional, în varianta cu absorție, cu energie termică reziduală de la diverse agregate, precum turbine cu gaze, cu abur, instalații industriale și altele.

Energia solară poate fi utilizată pentru alimentarea unei instalații care funcționează cu absorție pe bază de bromură de litiu-apă. Apa încălzită în colectorii solarii este utilizată în generatorul instalației de răcire cu absorție servind la producerea de apă răcită.

Sistemele de răcire cu absorție alimentate cu energie solară tind să se autoregleze datorită reducerii sarcini termice de climatizare odată cu diminuarea intensității radiației solare.

Alimentarea generatorului cu apa încălzită cu ajutorul colectorilor termici solari permite modificarea capacității de răcire a instalației conform cu gradul de insolație. Capacitatea de răcire a instalațiilor cu absorție funcționând cu bromură de litiu, scade practic liniar cu temperatura. Este importantă corelarea temperaturii din aparatele termice ce compun instalația de răcire cu absorție cu sarcina termică specifică.

Apa este utilizată ca agent frigorific, fiind component ușor volatil, iar bromură de litiu este dizolvantul. Agentul frigorific apa-cedează căldura la bromura de litiu, se produce astfel vaporizarea când apa de răcire este circulată prin condensator și absorbitor.

Capacitatea frigorifică a instalației cu absorție cu LiBr este asigurată de vaporizator și poate fi realizată dacă, atât absorbitorul cât și condensatorul sunt răcite corespunzător, în condițiile furnizării de generator a căldurii necesare.

Ciclul de răcire

Generatorul

Când temperatura de intrarea a apei fierbinți de la colectorii solari crește peste 68 °C, pompa de soluție va introduce soluție diluată de LiBr în generator. Soluția de LiBr fierbe sub presiune rezultând picături concentrate de LiBr și vaporii de agent frigorif ajung în condensator și soluția concentrată e subrăcită în schimbătorul de căldură înainte să ajungă în absorbitor.

Fig.III.6. Schema instalației, ciclul de răcire

Condensatorul

În condensator, vaporii de agent frigorific condensează pe suprafața răcitorului și căldura latentă este preluată de apa de răcire și dusă la turnul de răcire. Agentul frigorific lichid se acumulează în condensator de unde acesta va ajunge în vaporizator printr-un orificiu.

Vaporizatorul

În vaporizator, agentul frigorific lichid este expus unei presiuni de absorție substanțial mai mare decât în condensator datorită influenței absorbitorului. Pe măsură ce agentul frigorific lichid trece peste suprafața vaporizatorului, acesta fierbe și preia căldură de la circuitul de răcire. Apa din circuitul de răcire este răcită la o temperatură de 6,5 °C și vaporii de agent frigorific sunt atrași spre absorbitor.

Absorbitorul

O presiune mare în absorbitor este menținută de afinitatea soluției concentrate în generator pentru vaporii de agent frigorific formați în vaporizator. Vaporii de agent frigorific sunt absorbiți de soluția concentrată de bromură de litiu care curge peste suprafața absorbitorului. Căldura generată în absorbitor și condensator este preluată de apa de răcire și dusă la turnul de răcire. Soluția diluată rezultată e preîncălzită în schimbătorul de căldură înainte să se reîntoarcă în generator unde ciclul se va repeta.

Fig.III.7. Schema instalației, ciclul de încălzire

Generatorul

Când temperatura de intrare a apei fierbinți de la colectorii solari crește peste 68 °C, pompa de soluție introduce soluție diluată de bromură de litiu în generator. Soluția fierbe sub presiune generând vapori de agent frigorific și picături de soluție concentrată. Din moment ce valva adică ventilul de schimbare răcire/încălzire e deschisă pe perioada operației de încălzire, amestecul de vapori de agent frigorific și soluție concentrată intră direct în vaporizator. O parte din vaporii de agent frigorific trec prin condensator înainte de a ajunge in vaporizator.

Vaporizatorul

Vaporii de agent frigorific încălziți condesează pe suprafața vaporizatorului și căldura corespunzătoare căldurii latente a agentului frigorific este transferată circuitului de încălzire. Apa recirculată e încălzită până la 55 °C. Agentul frigorific lichid se amestecă cu soluția concentrată de bromură de litiu și rezultă o soluție diluată care se întoarce în generator unde ciclul se repetă.

IV. Calculul termic al sistemului de preparare a apei calde menajere cu energie solară

IV.1. Capacitatea minimă de acumulare a apei calde menajere

IV.2. Calculul suprafeței necesare de captare și a numărului de colectori solari

V. Calculul termic al sistemului de preparare a apei calde menajere și de încălzire cu combustibil solid regenerabil

VI. Calculul termic al cazanului cu combustibil solid regenerabil

V.2. Calculul termic al instalației de încălzire în pardoseală

VI. Calculul termic al instalației de climatizare și alegerea componentelor

VI.1. Calculul termic la o instalație de climatizare cu compresie mecanică

VI.2. Alegerea componentelor instalației de climatizare cu bromură de litiu-apă

VI.2.1. Alegerea instalației de climatizare cu bromură de litiu-apă

VI.2.2 Calculul suprafeței necesare de captare și a numărului de colectori pentru instalația cu absorție LiBr-H2O

VI.2.3. Alegerea unității de răcire pentru instalația de cliamatizare cu bromură de litiu-apă

VI.2.4. Alegerea turnului de răcire, pentru instalația de climatizare cu bromură de litiu-apă

VI.2.5. Calculul pierderilor de presiune și alegerea pompelor de recirculare pentru elementele componente ale instalației de climatizare cu bromură de litiu-apă

VII. Schema de automatizare

Rolul sistemului de automatizare într-o instalație de încălzire și climatizare este foarte important. Este unanim recunoscută afirmația că nu se poate purta o discuție despre creșterea eficienței unei instalații de încălzire și climatizare sau a gradului de confort pe care aceasta l-ar putea asigura fără să se cunoască posibilitățile de automatizare ale acesteia.

Rolul principal al sistemului de automatizre aferent unei instalații termice pentru încălzirea și climatizarea unei pensiuni este de a menține valoarea temperaturii incintei încălzite sau climatizate într-un interval prestabilit, care se încadrează în parametrii de confort și de a permite totodată o funcționare optimă a instalației de încălzire și climatizare.

VII.1. Prezentarea schemei de automatizare

Schema de automatizare a instalației de încălzire și climatizare aferente pensiunii turistice este prezentată în figura VII.1.

Fig.VII.1. Schema de automatizare a instalației

VII.2. Descrierea funcționării sistemului de automatizare

Pentru a menține temperatura spațiului încălzit la o valoare dorită se montează câte un servomotor pe fiecare nivel al pensiunii comandat de către un termostat al cărui senzor de temperatură decelează variațiile de temperatură din spațiul încălzit și reglează debitul de agent termic secundar din instalația de încălzire în pardoseală. În acest mod este posibilă reglarea independentă a temperaturilor de pe fiecare nivel al pensiunii.

Când termostatul sesizează o creștere a temperaturii peste valoarea dorită în spațiul încălzit servomotorul va reduce debitului de agent termic secundar din circuitul de încălzire în pardoseală determinând astfel scăderea temperaturii mediului ambiant. Dacă temperatura spațiului încălzit depășește cu mult valoarea dorită servomotorul va reduce debitul de agent termic secundar până la închiderea circuitului de încălzire pe nivel. Pompa de recirculare a agentului termic secundar situată pe returul circuitului de încălzire pe fiecare nivel va sesiza o scădere a debitului, până la oprirea acesteia când termostatul va comanda totodată închiderea circuitului instalației de încălzire pe nivel prin intermediul servomotorului.

Când necesarul de căldură scade în condițiile creșterii temperaturii din spațiul încălzit și o parte din servomotoare sunt în poziția închis, agentul termic secundar, care este pompar de pompa de recirculare de pe returul circuitului de disipare a căldurii este redicționat de către o vană cu trei căi comandată de aceleași termostat prin conducta de by-pass, astfek încât nu va mai circula prin schimbătorul intremediar de căldură până când valoarea temperaturii acestuia va înregistra o scădere care va determina scăderea temperaturii mediului încălzit care va fi detectată de senzorul de temperatură montat în aceasta. Sesizând această scădere o va transmite termostatului care va determina deschiderea vanei cu trei căi ce va redicționa agentul termic secundar prin schimbătorul intermediar de căldură unde acesta se va încălzi din nou.

Când necesarul de căldură scade de așa natură încât toate termostatele vor comanda închiderea tuturor servomotoarelor și a pompelor de pe fiecare nivel atunci termostatele comandă oprirea motorului pompei de circulație montată pe conducta de retur a circuitului de disipare a căldurii.

Apa de la sursă este pompată cu ajutorul unei pompe în boiler până la un nivel stabilit, unde este încălzită prin schimbul de căldură realizat între agentul termic primar din sistemul de preparare a apei calde menajere cu ajutorul colectorilor solari sau în cazul unei insuficiente radiații solare complementar și din sistemul de încălzire folosind cazanele cu combustibil solid regenerabil.

În momentul utilizării apei calde menajere prin deschiderea unuia sau mai multor robineți de pe circuitul de apă caldă menajeră, astfel apa caldă menajeră fiind consumată, un senzor de nivel din interiorul boilerului va sesiza această scădere și va comanda pornirea motorului de antrenare a pompei de circulație ca va pompa apă de la sursă.

Producerea apei calde menajere cu ajutorul energiei solare se face prin schimbul de căldură între agentul termic din sistemul colectorilor solari și apa din boilerul de acumulare.

Circulația agentului termic primar din sistemul colectorilor solari este produsă de diferența dintre presiunea realizată de coloana de apă de temperatură mai ridicată (tur, temperatura de 85 °C) și coloana de apă de temperatură mai coborâtă (retur, temperatura de 65 °C). În consecință consumul de energie electrică va fi mai mic, instalația funcționând pe principiul gravitației (efectul de termosifon). Senzorul de temperatură montat în boiler va comanda în momentul creșterii temperaturii apei în boiler servomotorului monyay pe turul instalației cu colectori solari reducerea debitului de agent termic primar până la oprire.

Dacă senzorul termostatului detectează o temperatură insuficientă a apei în boiler realizată de sistemul de colectori solari, atunci se pune în funcțiune circuitul de încălzire cu ajutorul cazanului cu combustibil solid regenerabil.

Agentul termic primar al circuitului de producere a căldurii cu ajutorul cazanului pe combustibil solid regenerabil este pompat spre cazan de către o pompă de circulație care deservește acest circuit și care este montată pe returul acestuia. Pornirea și oprirea pompei de pe returul circuitului de producere a căldurii este comandată de către un termostat al cărui senzor de temperatură sesisează scăderea sau respectiv creșterea temperaturii apei din interiorul boilerului.

Când senzorul de temperatură sesisează scăderea temperaturii apei din interiorul boilerului sub o valoare prestabilită termostatul comandă pornirea pompei de circulație de pe acest circuit. Același termostat va comanda simultan și vana cu trei căi aflată pe circuitul agentului primar al circuitului de producerea a căldurii cu ajutorul cazanului pe combustibil solid regenerabil, care va deschide by-pass-ul redirecționând agentul termic înapoi spre cazan până când acesta va ajunge la temperatura dorită pentru a putea produce efectul util. În momentul în care agentul termic primar al circuitului de poducere a căldurii cu ajutorul cazanului ajunge la o valoare prestabilită a temperaturii, termostatul va comanda vana cu trei căi care va redirecționa agentul termic spre boiler unde va ceda căldură apei din interiorul boilerului. Comanda de oprire a acestei pompe este dată de același termostat în momentul în care senzorul acestuia sesisează o creștere a temperaturii peste o valoare prestabilită.

Când senzorii termostatelor din spațiul încălzit detectează o scădere a temperaturii vor porni pompele de recirculare de pe instalația de încălzire în pardoseală și pompa de recirculare ca va recircula apa caldă din boiler prin schimbătorul de căldură cedând căldură agentului termic secundar din instalația de încălzire în pardoseală.

Fig.VII.2. Schema de automatizare a instalației de încălzire și preparare a apei calde menajere

Pentru automatizarea instalației de climatizare cu absorție este necesară o unitate de comandă care primește informații de la mai mulți senzori de temperatură, aceasta va analiza informațiile și va porni pompele de recirculare ale instalației de climatizare. Senzorul de temperatură de la colectorii solari va detecta o temperatură suficient de mare astfel încât să poată funcționa instalația cu absorție. Senzorul de temperatură din restaurant va sesiza o creștere a temperaturii peste valoarea stabilită și informația va fi transmisă la unitatea de comandă.

Unitatea de comandă va analiza informațiile și va porni instalația de absorție împreună cu pompele de recirculare și ventilatorul de la turnul de răcire. Când senzorul termostatului montat pe turul instalației soalre detectează o creștere a temperaturii peste o valoare prestabilită comandă pompa de circulație de pe circuitul instalației de captare a energiei solare prin intermediul unității de comandă. Dacă acest senzor va detecta o temperatură mai mică agentul termic din instalația cu energie solară va fi redirecționat de către o vană cu trei căi înapoi către colectorii solari până la o creștere a temperaturii când va începe să funcționeze instalația cu absorție.

Când termostatul din spațiul climatizat sesizează o scădere a temperaturii sub valoarea dorită servomotorul va reduce debitului de agent frigorific (apă răcită) din circuitul instalației de climatizare cu absorție determinând astfel creșterea temperaturii mediului ambiant la valoarea dorită. Dacă temperatura spațiului climatizat scade cu mult sub valoarea dorită servomotorul va reduce debitul de agent frigorific până la inchiderea circuitului de climatizare. Pompa de recirculare a agentului frigorific situată pe returul circuitului de climatizare va sesiza o scădere a debitului, până la oprirea acesteia când termostatul va comanda totodată închiderea circuitul instalației de climatizare prin intermediul servomotorului. Unitatea de comandă pornește pompa de recirculare a apei de răcire de la turnul de răcire și totodată ventilatorul de la turnul de răcire care răcește apa provenită de la instalația cu absorție, în circuit deschis intrând în contact direct cu aerul.

Fig.VII.3. Schema de automatizare a instalației de climatizare și preparare a apei calde menajere cu ajutorul energiei solare

Instalația cu absorție poate fi utilizată și pentru încălzirea pensiunii. Senzorul de temperatură montat în exterior va detecta o temperatură scăzută, această informație fiind trimisă la unitatea de comandă. Unitatea de comandă va primi informații în același timp și de la senzorii de temperatură din restaurant, de pe fiecare nivel al pensiunii și de la colectorii solari. Astfel va analiza aceste informații, va comuta instalația de absorție pentru a produce apă caldă care va fi folosită ca agent termic primar în instalația de încălzire. Unitatea de comandă va inchide circuitul instalației de climatizare spre unitatea de răcire și instalația de încălzire cu agent termic provenit de la boilerul de acumulare. Pompa de recirculare de pe instalația de încălzire cu combustibil solid regenerabil va fi oprită. În această situație apa caldă menajeră va fi preparată cu colectorii solari.

Bibliografie

Apahidean B, Mreneș M, Combustibili și teoria proceselor de ardere, Ed. U.T. Pres, Cluj-Napoca, 1997

Bălan M, Pleșa A, Instalații frigorifice, Teorie și programare de instruire, Cluj-Napoca, 2002

Leonăchescu N, Șandru E, Probleme de termotehnică, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1977

Manualul inginerului termotehnician, vol. II, III, Ed. Tehnică, București, 1986

Macovescu S.C. Teleptean L, Camere și instalații frigorifice- teorie și practică, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004

Mădărășan T, Bălan M, Termodinamică tehnică, Ed. Sincron, Cluj-Napoca, 1999

Popa B, Vintilă C, Transfer de căldură în procesele industriale, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1975

Teberean I, Mădărășan T, Agenții termodinamici și mașini termice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1999

Țurcanu C, Ganea N, Pompe volumice pentru lichide, Ed. Tehnică, București, 1987

Attila P, Laing-Specialistul dumneavoastră în încălzirea prin pardoseală, Tehnica Instalațiilor, Ed. Minos, anul V.1 (26)/2005

Avram N, Încălzirea prin pardoseală – Henco Floor, Tehnica Instalațiilor, Ed. Minos, anul IV.5 (22)/2004

Boian I, Interdependența condițiilor de lucru cu performanțele funcționale ale sistemelor de climatizare cu absorție pe bază de litiu-apă, Tehnica Instalațiilor, Ed. Minos, anul IV.5 (22)/2004

Costache C, Romstal – Încălzire prin pardoseală, Tehnica Instalațiilor, Ed. Minos, anul V.4 (29)/2005

Kelemen G, Ursa D, Alternativă energetică: Energia solară, Tehnica Instalațiilor, Ed. Minos, anul IV.1/2004

Bălan M, Pompe de căldură și instalații frigorifice, Complemente de proces, calculul și construcția instalațiilor frigorifice, Utilizarea frigului artificial, Note de curs

Hodor H, Transfer de căldură și masă, Note de curs

STAS 6648/1,2-82, Parametrii climatici exteriori, calculul aporturilor de căldură din exterior

STAS 1907/1,2-97, Instalații de încălzire, calculul necesarului de căldură

Îndrumător de eficiență energetică pentru clădiri

De Dietrich, Dietrisol, Panouri solare, boilere solare, sisteme solare

EWK, Turnuri de răcire în circuit deschis, www.ewk.ro

Grundfos, Pompe de recirculare (Program Grundfos WinCAPS)

Lindab, Air duct systems, www.lindab.ro

Oventrop, Robineți, acționări și regulatoare

Prihoda, Textile air diffusers, www.kip.ro

Rehau, Încălzire în pardoseală, www.rehau.ro

Romstal, Sisteme pentru utilizarea energiei solare

Swisspor, Termoizolații

Trane, Chilled water fan coil unit, www.trane.com

Vissemann, Tehnical guide, Solid fuel boiler, Vitolig, Vitosol, www.viessmann.de

www.ecolemn.ro

www.gealan.de

www.ioanina.ro

www.intelterm.ro

www.termo.utcluj.ro