Instalarea Tinerilor Fermieri ÎN Mediul Rural. Studiu DE Caz

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:

Prof. univ. dr. ISTUDOR NICOLAE

Lector univ.dr. PETRESCU IRINA ELENA

Absolvent:

ȚONA CRISTIAN MARIAN

BUCUREȘTI

2016

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului

LUCRARE DE LICENȚĂ

DISCIPLINA:

TEMA: INSTALAREA TINERILOR FERMIERI ÎN MEDIUL RURAL. STUDIU DE CAZ

Coordonator științific:

Prof. univ. dr. ISTUDOR NICOLAE

Lector univ.dr. PETRESCU IRINA ELENA

Autor:

ȚONA CRISTIAN MARIAN

BUCUREȘTI

2016

-Pagină albă-

Introducere

Lucrarea de față își propune abordarea unei teme de actualitate și necesitate, și anume „Instalarea tinerilor fermieri în mediul rural. Studiu de caz”, ca urmare a integrării României în Uniunea Europeană. Privită și analizată din mai multe puncte de vedere, tema de față se dovedește a avea o importanta deosebită, prin prin dezvoltarea și găsirea celor mai bune metode pentru accesarea fondurilor, sprijin pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul agricol pentru dezvoltare rurală.

Sprijinul pentru intalarea tinerilor fermieri constituie un instrument de finanțare a agriculturii la nivel national și la nivel local în domeniul producției vegetale și zootehnice. Prin noua orientare a Politicii Agricole Comune, s-a conturat tot mai pregnant un curent favorabil unei dezvoltări rurale durabile, prin asigurarea pe termen lung a dezvoltării și stabilității sociale, economice și culturale a spațiului rural, în intercondiționalitate cu protecția și conservarea mediului și peisajelor, a menținerii fertilității solului, asigurării habitatelor și biodiversității, păstrării tradițiilor și patrimoniului cultural, cum se prefigurau de altfel prin Declarația Conferinței Dezvoltării Rurale de la Cork. Acest obiectiv a fost preluat și promovat și de România, integrat în UE de la 01 ianuarie 2007, reprezentând fundamentul Planului Național de Dezvoltare 2007-2013, Planului Național de Dezvolrare Rurală 2014-2020 și al Documentului Unic de Programare, prin care se aplica și în țara noastră măsurile de dezvoltare rurală, finanțate din fondurile naționale și europene.

Motivația alegerii acestei teme este reprezentată de încercarea de a stabili o legătură între materiile studiate în cadrul facultății Economie Agroalimentară și de Mediu și zona în care locuiesc, care este preponderant agrară, zona de sud a județului Teleorman. În vederea atingerii obiectivelor stabilite, am utilizat, pe lângă o vastă literatură de specialitate din țară și străinătate și datele oferite de Atlasele Ministerului Agriculturii, de Anuarele Statistice ale I.N.S., de Recensămintele generale Agricole (2002-2010), precum și datele oferite de anuarele Europene (Eurostat). Tot în vederea atingerii acestor deziderate, s-au folosit o serie de metode de cercetare științifică. Astfel, amintim metodele de analiză calitativă ce cuprind: binomul inducției și deducției, care ne-au permis evidențierea limitelor în cadrul teoriilor referitoare la conceptual de exploatație agricolă; analiza comparativă a celor două măsuri de finanțare 112 și 6.1. prevăzute de PNDR, analiza comparativă utilizată în comparația indicatorilor specifici proprii exploatațiilor agricole, în perioade diferite de timp sau în aceeași perioadă de timp în România.

Lucrarea este structurată în patru capitole, într-o ordine logică de abordare, pornind de la importanța agriculturii ca ramură în cadrul economiei naționale, continuând cu aspect conceptuale legate de exploatația agricolă ca element fundamental al economiei rurale, comparația celor două instrumente de finanțare din PNDR 2007-2013 și PNDR 2014-2020, și finalizând cu ilustrarea unui plan real de afacere pentru accesarea unor măsuri de dezvoltare rurală „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

Instalarea în cadrul unei exploatații agricole are ca scop:

– instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi ai unei exploatații agricole;

– îmbunătățirea managementului, creșterea competitivității sectorului agricol, precum și conformitatea cu cerințele de protecție a mediului, igiena și bunăstarea animalelor și siguranța la locul de muncă;

Stabilirea în cadrul unei exploatații agricole poate fi considerată un plan pe termen lung pentru foarte mulți dintre noi. Punerea în aplicare a unui astfel de proiect evidențiază spiritul antreprenorial prin: creativitate, pricepere, perseverență, ambiție, rigoare, pozitivitate, popularitate, sociabilitate etc.

Am decis să aduc în prim plan această tema deoarece cred cu tărie că instalarea în cadrul unei exploatații agricole poate îndeplini scopul de bază la oricărei afaceri: crearea de profit, dar poate îndeplini și visul de a fi inițiator, de a fi propriul tău șef. Consider că, instalarea are și un efect pozitiv asupra economiei naționale în general.

Facultatea de Economie Agroalimentară și de Mediu ne-a educat în spiritul anumitor valori cum ar fi: dorința de fi primii, încrederea în forțele proprii, să fi un generator de idei și un generator de energie pozitivă în domeniul în care vei activa. Această temă cuprinde elemente din toate materiile studiate în cadrul facultății de Economie Agroalimentară și de Mediu, consider că am abordat ”Dezvoltarea regională și rurală, ”am vorbit despre „Politica Agricolă comună”. În cadrul capitolului patru am efectuat o analiză economico-financiară a exploatației agricole, am folosit o serie de noțiuni din ”Sisteme tehnologice pentru culturile de câmp”, ”Sisteme tehnologice pentru culturile horticole”, ”Agromarketing”, ”Managementul fermei”, redactând un mic plan de management, ”Microeconomie”, și nu în ultimul rând, ”Finanțarea organizațiilor agroalimentare”, “Planificarea activităților în domeniile agroalimentare și de mediu”etc.

Capitolul 1. LOCUL AGRICULTURII ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI

Agricultura în economie

În context național, agricultura reprezintă o ramură deosebit de importantă a economiei. Din punct de vedere al contributiei silviculturii, agirculturii și pisciculturii în formarea PIB-ului (Produsul Intern Brut) acestea se regăsesc în jurul valorii de 6% din PIB, iar la nivelul statelor membre UE valoarea este de 1,7 % în anul 2015.

Tabel ponderea agriculturii, silviculturii, și pisciculturii în PIB mil. lei prețuri curente

Sursa: 2007-2012 Anuarul statistic al României 2012, 2013, 2014 tab. 11.1

2013: INS, Comunicat de presă nr. 255 din 9 oct.2015 – date definitive

2014: INS, Comunicat de presă nr. 81 din 7 aprilie 201 5 – date provizorii (2), serie brută

2015: primele 3 trimestre – INS, Comunicat de presă nr. 306 din 4 dec 2015 – date provizorii (1)

Activitatea care se defășoară în agricultură, ca orice activitate economică, are drept scop satisfacerea nevoilor de hrană a populației și creșterea economică de ansamblu a ramurilor naționale.

În vederea stabilirii locului pe care agircultura îl ocupă in economia României trebuie să avem în vederea stabilirea principalelor funcții ale agriculturii:

a) furnizor de produse- cu alte cuvinte prin această funcție se asigură alimentația populației țarii;

b) sectorul agricol participă la satisfacerea cererii nevoilor de bunuri de larg consum ale populației, furnizând materii prime pentru industria prelucrătoare (alimentară,usoară);

c) agricultura este o importantă sursă de bani pentru bugetul statului prin taxele și impozitele pe care le virează acestuia;

d) funcția socială a agriculturii constă în faptul că este principala furnizoare de forță de muncă pentru sectorul agricol, dar și pentru celelalte sectoare ale economiei naționale;

e) prin producția agricolă destinată exportului, agricultura este o sursă de valută pentru economia națională;

f) în perioada actuală, când mediul înconjurător este tot mai poluat, agricultura îndeplinește o funcție ecologică și contribuie la întreținerea și refacerea mediului înconjurător;

g) prin producțiile pe care le obține, agricultura participă la crearea, dezvoltarea și înlocuirea permanentă a rezervelor de stat, rezerve necesare pentru situații neprevăzute.

Activitatea agricolă se deosebește de celelalte ramurii ale economiei naționale printe-o serie de particularități:

a) Particularitatea fundamentală a agriculturii constă în faptul că producția agricolă se bazează pe procesele biologice de creștere și dezvoltare a organismelor vii (plante și animale), care se desfășoară sub influența factorilor naturali (lumină, apă, aer, sol, factori genetici).

b) Particularități tehnologice (dependența nemijlocită a plantelor de sol, prin natura sa pământul imprimă agriculturii un caracter „spațial”), cele mai multe lucrări agricole se constituie din operații tehnologice indirecte, sezonalitate și zonalitate, preponderența caracterului imobil al obiectului muncii;

c) Particularități economice ale agriculturii pornesc de la faptul că pământul cu însușirile sale este principalul mijloc de producție al acesteia:

– pământul este limitat ca întindere ,nesubstituibil și nemultiplicabil”;

– pământul prin natura sa posedă trăsătura de”fertilitate ”.

În același timp, și celelalte mijloace de producție specifice culturii (plantații) animale, pe parcursul utilizării lor, pe cea mai mare parte a duratei de exploatare nu se uzează, ci din contră, își pot crește continuu capacitatea de producție și implicit valoarea.

Fondul funciar

Din datele RGA 2010, din cele 23,8 milioane ha cât însumează teritoriul României, suprafața agricolă utilizată în exploatațiile agricole este de circa 13,3 mil. ha (55,9 %), din care circa 8,3 mil. ha reprezintă teren arabil. După modul de folosință, terenul arabil ocupă cca. 62,5% din suprafața agricolă. Cerealele și plantele oleaginoase ocupă circa 80% din suprafața arabilă.

Tabel fondul funciar, după modul de folosință -mii ha-

Sursa: Anuarul statistic al României 2013, 2014

1.2. Forța de muncă

Populația ocupată în agricultură în România era de 2,68 milioane de persoane și reprezenta în jur de 29% din totalul populației ocupate, în 2012, conform unei statistici INS. Forța de muncă ocupată din agricultura românească a scăzut cu 890 mii de persoane față de anul 2000, când ocupa o pondere de 41% din totalul populației ocupate, însă față de anii 1980 sau 1989 am rămas practic constanți ca pondere din totalul populației  ocupate.

„Aderarea la UE a dus la circulația liberă a persoanelor și ulterior la liberalizarea pieței muncii din toate țările europene”. Migrația a jucat un rol important în această scădere. România în 2005 înregistra o populatie de 21,3 milioane de locuitori, iar în 2015 aproximativ 19 milioane  locuitori. Migrația a două milioane de locuitori s-a făcut resimțită și în forța de muncă din agricultură, care s-a înjumătățit“.

Un alt motiv al declinului ar fi mecanizarea continuă a agriculturii și comasarea suprafețelor agricole exploatabile. „Practic s-a ajuns ca un număr mai mic de oameni să gestioneze suprafețe mai mari.“

Lei/oră

1.3. Situația exploatațiilor agricole

Făcând o analiză a exploatațiilor agricole, putem observa că în anul 2002 numărul total de exploatații agricole era de 4.299.361, exploatații care utilizau o suprafață de 13.930.710 ha, revenind o medie de 3,24 ha. Suprafața agricolă neutilizată a fost de 907 mii ha în anul 2002, în timp ce suprafața arabilă neutilizată a fost de 397 mii ha în anul 2002. Principalele cauze care au dus la necultivarea întregii suprafețe au fost: necultivarea terenurilor de către foștii proprietari aflați în orașe, municipii și alte localități, seceta accentuată, situarea pe pante nemecanizabile a unor suprafețe de terenuri, defrișarea unor plantații pomiviticole din diferite cauze, ocuparea cu deșeuri și gunoaie a unor suprafețe din jurul localităților.

Din datele statistice rezultă că la sfârșitul anului 2003 existau peste 4,7 milioane de gospodării țărănești individuale cu o suprafață de peste 7,7 milioane ha teren agricol (55.4% din suprafața țării), revenind 1,69 ha pe o gospodărie. În aceste condiții nu este posibilă desfășurarea unei activități normale privind organizarea și managementul producției agricole. La nivel național în 2004 exista un număr de 13.906.698 exploatații agricole, din care un număr de 1.906.792 exploatații – 43,3% se încadrau în categoria de mărime până la 1 ha. Însă, acestea au o pondere ca suprafață mult mai mică, de numai 4, 90%.

Din cauza fărâmițării excesive a terenului agricol, suprafața medie pe o gospodărie individuală este foarte mică, de 2,2 ha, iar suprafața medie la unitățile cu personalitate juridică este de 269,3 ha. Se mai impune o remarcă deosebit de interesantă. Exploatațiile comerciale, care firesc sunt cuprinse în categoria de mărime 10-100 ha, au crescut, atât numeric cât și ca dimensiune,

într-un ritm mult mai lent decât cele din categoria peste 100 ha, cel puțin sub aspect dimensional.

Structura și dimensiunile exploatațiilor agricole din România nu sunt încă compatibile cu cele ale țărilor membre ale Uniunii Europene și din această cauză sunt necesare măsuri urgente de ajustare structurală. Aceste măsuri vizează:

– Stimularea asocierii micilor producători agricoli pentru efectuarea mecanizată a lucrărilor agricole și practicarea asolamentelor, modernizarea zootehniei, depozitarea și comercializarea produselor și alte forme de cooperare;

– Stimularea formării exploatațiilor familiale viabile, de tip european, prin susținerea gospodăriilor de semi-subzistență, dezvoltarea pieței funciare, a creditului ipotecar, arendarea terenurilor;

– Creșterea numărului exploatațiilor agricole comerciale care să determine asigurarea eficienței economice a activităților agricole;

– Stimularea arendării terenurilor către tinerii agricultori și a pensionării șefilor de gospodării de vârstă înaintată;

– Restructurarea producției în marile societăți agricole;

– Constituirea fermelor care produc în sistem ecologic;

– Formarea unor structuri ecologice diversificate în zonele rurale pentru obținerea de venituri alternative;

– Comasarea terenurilor și organizarea teritoriului unităților agricole etc.

Sursă: INS comunicat de presă nr.149/2 iulie 2012, rezultate definitive RGA 2010

2013: INS, comunicat de presă nr.308/15 decembrie 2014, Ancheta Structurală în Agricultură 2013-rez. finale

1.4. Producția ramurii agricole

Producția principalelor produse agricole pe locuitor

Sursa: Anuarul statistic al României, 2013,2014 tab. 14.9

2013 date provizorii

Sectorul vegetal

Sursa: Anuarul statistic al României, 2013 2014, tab. 14.10, 14.11 2014 INS, Productia vegetala la principalele culturi 2014

Anul 2014, comparativ cu anul 2013

Producția de cereale pentru boabe a crescut cu 3,4% față de anul precedent, datorită creșterii randamentelor la hectar, astfel: porumb boabe (+7,2%), orz și orzoaică (+6,3%), grâu (+3,8%), ovăz (+1,5%).

La plante uleioase producția a crescut cu 15,1%, datorită atât creșterii suprafaței cultivate (+4,7%), cât și a randamentelor la hectar. Creșteri ale producției s-au înregistrat la: rapiță (61%) și soia (+35,3%) în principal datorită creșterii suprafeței cultivate (48,4%, respectiv +17,6%). Suprafața cultivată cu floarea soarelui a scăzut cu 7,6%.

La sfecla de zahăr producția a crescut cu 31,9%, în principal datorită creșterii randamentului la hectar cu 19,1% dar și a suprafeței cultivate cu 10,7%.

La cartofi, producția a crescut cu 7%, datorită creșterii randamentului la hectar (+9,1%) deși suprafața cultivată a scăzut (-2%) față de anul precedent.

Legume

Suprafața cultivată cu legume, în România a scăzut ajungând de la 225.000 hectare, în1989, la 42.000 ha suprafața cultivată de legume în câmp. Legumicultorii susțin că Tratatul de aderare a României la UE nu a prevăzut măsuri de protejare a micilor producători autohtoni față de politicile agresive ale marilor companii.

Sursa: Anuarul statistic al României, 2013,2014, tab 14.10, 14.11 2014 INS, Productia vegetala la principalele culturi 2014

La legume în 2014 față de 2013 producția a fost mai mică cu 3,9%, determinată de scăderea suprafeței cultivate cu 7,7%.

Struguri

Tabel cu suprefața de vii cultivată și producția la ha

Sursa: Anuarul statistic al României, 2013, 2014 tab 14.13

2014 INS, comunicat de presa nr 75/31 martie 2015 si INS, Productia vegetala la principalele culturi 2014

România, ca țară vitivinicolă, ocupă la nivelul Uniunii Europene locul 5 la suprafață viticolă și locul 6 la producția de struguri și vin. Suprafața cultivată cu viță de vie ocupă circa 1,4% din întreaga suprafață agricolă a țării.

În anul 2014, producția de struguri a scăzut cu 20,8% față de anul 2013, din cauza scăderii randamentului la hectar, atât la plantațiile de vii altoite (-11,7%) cât și la plantațiile de vii hibride (-30,4%). Suprafața cultivată a fost mai mică cu 0,6% față de anul 2013.

Producția de vin

Pt. Anul 2015, date operative MADR

Fructe

Tabel producție totală fructe

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2013, 2014,tab 14.14 2014, INS, Productia vegetala la principalele culturi 2014

1.5. Factorii tehnologici de producție

Sursa: Anuarul statistic al României, 2013, 2014 tab.14.18

2014 date MADR conform raportărilor DAJ

Consumul de îngrășăminte -mii tone-

Sursa: Anuarul statistic al României 2013, 2014, tab.14.19

Pt. 2014 date MADR Agr2b

Este de semnalat faptul că utilizarea moderată a îngrășămintelor chimice înlesnește reconversia terenurilor către agricultură ecologică celor care optează pentru acest tip de agricultură.

IRIGAȚII

-mii ha-

Sursa: * Anuarul statistic al României, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014

2014 date operative MADR

În 2010 a fost irigată circa 2,7 %, în 2011, 3,4%, în 2012 5,5%, iar în 2013 6% din suprafața amenajată pentru irigat. Suprafața fluctuează, întrucât din 2010 apa pentru irigații se livrează Organizațiilor de Îmbunătățiri Funciare (OIF) și celorlalți beneficiari. Agricultura, acest sector primar al activității umane, oferă omului, societății în general, hrană, resurse pentru industriile procesatoare care completează paleta foarte largă a nevoilor umane, locuri de muncă, piață de desfacere pentru industriile conexe, independență alimentară, economică și chiar politică, într-o expresie acoperirea nevoilor societății umane, ceea ce-i conferă statutul de ramură prioritară a economiei naționale.

Exploatațiile agricole, cele din sectorul vegetal în special, se confruntă cu o dotare insuficientă, formată în principal din tractoare, combine, mașini și echipamente agricole cu un grad ridicat de uzură fizică și morală. O agricultură sănătoasă, sub aspect structural, presupune creșterea cu precădere a ponderii fermelor comerciale din proprietatea producătorilor agricoli autohtoni. Aceștia reprezintă viitorul agriculturii românești, spre aceștia trebuie îndreptată atenția organelor decizionale românești.

CAPITOLUL 2. EXPLOATAȚIA AGRICOLĂ – CONCEPT, TIPOLOGIE

2.1. Concept și tipologie

În literatura de specialitate economică și în practica cea curentă se utilizează, alături de noțiunea de exploatație agricolă și cele de unitate agricolă, și cea de întreprindere agricolă, adesea intersectându-se sau chiar substituindu-se pe baza definirii celor trei concepte în literatura de specialitate. Rezultă că sfera lor de cuprindere și delimitarea noțiunii de „exploatație agricolă”.

Exploatația agricolă este o unitate tehnico-economică ce își desfășoară activitatea sub o gestiune unică, are ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole și/sau activitatea zootehnică. Aceasta reprezintă ansamblul unităților utilizate pentru activități agricole și gestionate de un fermier, situate pe teritoriul României.

Diferitele tipuri de exploatații agricole se pot grupa după mai multe criterii, ideologii politice și doctrine economice, dimensiune, structură de producție, relația dintre exploatația agricolă și proprietatea funciară, precum și față de resursa umană, nivelul de integrare, destinația producției, precum și după criterii juridico-economice. Pentru a scoate în evidență caracteristicile exploatațiilor agricole din România, în condițiile unei multitudini de tipuri, cea mai adecvată abordare a acestora este după criteriul juridic al „proprietății”. Pornind de la acest criteriu, s-au analizat caracteristicile următoarelor tipuri de exploatații: exploatații agricole familiale, exploatații agricole individuale, exploatații agricole de tipul societăților comerciale, exploatații agricole asociative, exploatații agricole publice.

Exploatațiile agricole familiale, au fost formă dominantă în agricultura țării noastre (ca de altfel întotdeauna în Europa) până la desființarea lor prin procesul de colectivizare. Ele s-au reînființat prin reconstituirea proprietății private asupra pământului în urma evenimentelor din decembrie 1989, în baza Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, în prezent desfășurându-și activitatea conform prevederilor noului Cod civil.

Exploatațiile agricole familiale individuale, de această dată sunt împărțite pe mai multe categorii și sunt reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.44/2008 cu modificările și completările ulterioare:

– exploatație agricolă individuală și independentă, ca persoană fizică autorizată;

– exploatație agricolă ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale;

– exploatație agricolă ca întreprinzător titular al unei întreprinderi familiale.

Exploatații agricole de tipul societăților comerciale, ca de altfel toate societățile comerciale din agricultură, au luat ființă prin și își desfășoară activitatea în temeiul Legii nr.31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare, în special Legea nr.441/2006, care cuprinde reglementări generale și specifice foarte detaliate privind înființarea și funcționarea celor cinci categorii de societăți de capital și persoane: comerciale, societăți în nume colectiv (SNC), societăți în comandită simplă (SCS), societăți în comandită pe acțiuni (SCA), societăți cu răspundere limitată (SRL).

Exploatații agricole asociative. La noi în țară, în cadrul asociațiilor de producție agricolă, constituirea și funcționarea exploatațiilor agricole este reglementată de Legea nr.36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură. Astfel, asociațiile de producție pot fi: asociații simple și societăți agricole.

Exploatațiile agricole publice se referă la unitățile cu personalitate juridică, care se află sub administrarea organismelor administrației publice, centrale sau locale, care desfășoară și activități agricole și care fac parte din domeniul public, precum și unitățile aflate sub administrarea altor instituții publice de interes național, care desfășoară activități agricole.

Exploatațiile agricole de tipul cooperativelor agricole se organizează și funcționează pe temeiul Legii nr.566/2004 – legea cooperației agricole, care le și definește ca reprezentând o asociație autonomă de persoane fizice/juridice, după caz, persoană juridică de drept privat, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de părți, în scopul promovării intereselor membrilor cooperatori în conformitate cu principiile cooperatiste, care se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentei legi (Legea nr.566/2004).

2.2. Exploatațiile agricole din România, stat membru al Uniunii Europene

Analiza evoluției exploatațiilor agricole din România ca stat membru al Uniunii Europene s-a realizat pe baza datelor statistice provenite din recensământul General Agricol 2002, 2010 și din Anchetele Structurale din Agricultură realizate în anii 2005-2007.

Sursă: INS comunicat de presă nr.149/2 iulie 2012, rezultate definitive RGA 2010

2013: INS, comunicat de presă nr.308/15 decembrie 2014, Ancheta Structurală în Agricultură 2013-rez. finale

Schimbări majore în ceea ce privește exploatațiile agricole (număr, structură, proprietăți, suprafață agricolă utilizată, culturi agricole, efective de animale, randamente pe hectar, dotare cu tractoare și mașini agricole) nu s-au evidențiat nici în perioada de preaderare, nici în perioada de postaderare, față de perioada anterioară. Totuși se poate remarca schimbări de mici proporții în reducerea numărului total de exploatații agricole, dotarea cu mașini și utilaje agricole, culturile agricole, efectivele de animale, comerțul exterior.

Făcând comparația dintre România și UE, pe perioada 2002-2010, în ceea ce privește exploatațiile agricole și evoluția lor, dimensiunea medie, numărul lor etc., putem să spunem că România se caracterizează prin:

– cel mai mare număr de exploatații agricole din UE (3,85 milioane de exploatații agricole);

– România deține 28,69 % din numărul total de exploatații agricole;

– suprafața medie a unei exploatații agricole din România este în 2010 mai mică (3,45 ha) față de UE(11,7 ha);

– suprafața medie a unei exploatații agricole în România,din anul 2002 în anul 2010 a crescut foarte puțin, de la 3,3 la 3,5 ha;

– populația rurală se menține în continuare ridicată ca pondere (cca 45 %);

– forța de muncă din agricultură este numeroasă, iar ponderea acesteia față de alte sectoare de activitate este 29,6% (în UE 5,6%). În România, forța de muncă din agricultură este numeroasă, totuși avem o productivitate a muncii foarte scăzută. Decalajul mare al productivității muncii din agricultură față de statele UE se datorează mai multor factori, cum ar fi: gradul scăzut de calificare a resursei forței de muncă disponibile, eficiență scăzută a proceselor de muncă, nivelul de tehnologizare a activităților agricole, randamentele scăzute la hectar și pe animal etc..

În perioada de preaderare, în România, implementarea PAC a pornit de la două situații reale și concrete, specifice țării noastre: pe de o parte, situația României în general, fiind știut faptul că există mari decalaje de dezvoltare, față de țările UE, mai ales în sectorul agricol, ceea ce se repercutează și asupra spațiului rural; iar pe de altă parte, cele mai importante tendințe și evoluții care vor modela agricultura europeană în viitorii ani. Agricultorii din România au beneficiat în perioada de preaderare de finanțare prin programul SAPARD (un instrument financiar oferit de UE în vederea ajutării statelor candidate în perioada de preaderare în domeniul agriculturii și al dezvoltării rurale). Această finanțare a avut în vedere: rambursarea cheltuielilor efectuate pentru achiziții de animale, dotare cu tractoare, utilaje, mașini, instalații și echipamente, modernizarea exploatațiilor agricole, refacerea plantațiilor pomicole și viticole, precum și pentru diversificarea activităților economice din mediul rural.

Agenția SAPARD, care gestiona fondurile de preaderare în agricultură, și-a continuat activitatea până în martie 2008, după care FEADR (Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) a preluat gestionarea fondurilor destinate agriculture în România.

Perioada de postaderare. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România urmează, în ceea ce privește agricultura și dezvoltarea rurală, principiile Politicii Agricole Comune (PAC), care însumează un set de reguli și măsuri ce au ca obiectiv principal creșterea productivității, garantarea unui nivel de viață echitabil pentru populația din zona rurală, stabilizarea pieței agricole, garantarea securității aprovizionărilor cu produse agroalimentare, asigurarea consumatorului cu bunuri agroalimentare la prețuri rezonabile.

Perioada 2014-2020. În propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, din 12 octombrie 2011, PAC se doreșteo politică de importanță majoră, bazându-se în continuare pe cei doi piloni de sprijin (Pilon 1 și Pilon 2) cu următoarea alocare financiară, care reprezintă 39% din bugetul total al UE. Cea mai mare parte din suma alocată este orientată spre cei doi piloni (96,1 %). Din această sumă cea mai mare parte revine Pilonului 1.

Conform art.6 din propunerea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul PAC, se apreciază că României îi vor reveni următoarele alocări:

Plafonul național alocat României de către UE în perioada 2014-2020

Sursa:comisia Europeană,Propunerea regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin schema de sprijin în cadrul PAC,2011/0280(COD),p.62

Este un plafon național propriu României, care crește până în anul 2017, după care se menține la aceeași valoare până în anul 2020.

Capitolul 3. PLAN DE AFACERI – Instalarea tânărului Țona Cristian Marian ca șef al exploatației. Țona Cristian Marian ca întreprindere individuală în comuna Suhaia, județul Teleorman.

3.1. Date generale privitoare la solicitant

Denumirea/ Forma juridică a solicitantului:

ȚONA CRISTIAN MARIAN ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ

Date de identificare ale acestuia:

Număr de înregistrare în registrul comerțului: F34/271/25.05.2015;

Cod unic de înregistrae: 34554590;

Adresa sediul social: sat Suhaia, comuna Suhaia, str.Șoseaua Dunării, nr.104, cod poștal 147370, județul Teleorman.

Obiectul de activitate:

0113 Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor:

0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor de semințe oleaginoase.

Responsabil legal:

ȚONA CRISTIAN – MARIAN

Funcția: titular întreprindere individuală

Adresa: sat Suhaia, comuna Suhaia, str.Șoseaua Dunării, nr.104, cod poștal 147370, județul Teleorman

Pregătirea profesională: Liceul teoretic în localitatea Zimnicea, județul Teleorman – Diplomă de bacalaureat, Curs de calificare ”Lucrător în cultura plantelor”, Student anul III Facultatea EAM

Elaborator Plan de Afaceri: ȚONA CRISTIAN – MARIAN

3.2. Descrierea situației curente

Am hotărât înființarea unei exploatații în care să se practice o agricultură de calitate. Înființarea acesteia este o necesitate pentru reînoirea generației, în noile condiții de piață având ca efect atât îmbunătățirea competitivității exploatației cât și îmbunătățirea vieții sociale a comunității rurale în care locuiesc. Am preluat integral exploatația bunicului meu, Țona Gheorghe, cod APIA RO257852181, situată în comuna Suhaia, și am declarat această exploatație pe persoana fizică Țona Cristian Marian, cu codul APIA RO08277958 atribuit în data de 17.04.2015.

În perioada următoare, am mărit exploatația prin încheierea unor noi contracte de arendă cu Țona Aurelia și Streche Ion Gică din comuna Fântânele. În data de 25.05.2015, datorită modificării condițiilor de accesare a submăsurii 6.1. PNDR 2014-2020, m-am înregistrat la ORC Teleorman cu o nouă formă de organizarea și autorizare, Țona Cristian Marian – Întreprindere Individuală, solicită la APIA atribuirea unui nou cod de identificare, respectiv RO 008492248 în data de 29.05.2015.

Situația curentă a exploatației

Dimensiunea exploatației măsurată în coeficienți standard (S.O) în anul 0 este de 34.971,0421 SO cu următoarea structură de culturi:

Exploatația agricolă este situată în două Unități Administrativ Teritoriale.

Comuna Suhaia

Comuna Fântânele

Calculul valorii producției standard (SO)

Calculul valorii sprijinului pornind de la dimensiunea economică a exploatațiilor agricole.

Total SO:

Toate costurile vor fi exprimate în lei.

1 Euro = 4,4670 lei la 10.06.2015

Bazele de producție ale solicitantului

Terenuri agricole (ha) în anul 0

3.3. Obiectivele și detalierea investițiilor propuse pentru atingerea acestora

– Creșterea nivelului de competitivitate din sectorul agricol prin abordarea unui management de promovare a tinerilor fermieri și îmbunătățirea procesului de modernizare prin respectarea legilor de protecție a mediului;

– realizarea unor venituri substanțiale de către tinerii fermieri;

-încurajarea numărului de tineri care să investească în astfel de afaceri, prin crearea de programe speciale pentru cei care încep pentru prima oară o activitate agricolă;

– Îmbunătățirea managementului exploatației agricole.

Pentru dezvoltarea activității doresc să achiziționez un tractor, o masină de erbicidat. Doresc achiziționarea tractorului pentru prestarea lucrărilor agricole, fiind un utilaj performant pe care il voi folosi la majoritatea lucrărilor agricole. Pe viitor doresc să achiziționez și alte utilaje agricole semănătoare. Cu ajutorul tractorului voi reduce costurile de producție, reducând în acest fel și costurile exploatației pentru ca aceasta să devină mai competitivă pe piață.

De asemenea, datorită performanțelor ridicate ale tractorului se vor putea executa lucrări agricole în condiții optime, fapt ce va duce impicit la creșterea producției cât și calității acesteia ce va face ca exploatația sa devină competitivă pe piață. Prin creșterea producției lor vor crește și veniturile exploatației, profitul rezultat fiind folosit în continuare pentru noi achiziții de utilaje.

Prin achiziția de utilaje agicole și utilizarea acestora în cadrul fermei se vor minimiza costurile, voi obține o rentabilitate economică crescută, prin reducerea la minimum a cheltuielilor cu terți și prin asigurarea lucrărilor tehnologice la timp, ceea ce va duce la o productivitate ridicată și la creșterea competitivității fermei. De asemenea, prin contractul de comodat din 16.04.2015, încheiat cu bunicul meu Țona Gheorghe, contract atașat prezentului memoriu, voi folosi și utilajele ce fac obiectul contractului de comodat, astfel ca lucrările agricole de pregătire a terenului să le execut în perioadele optime și în acest fel voi reduce ponderea lucrărilor executate cu terți, dar și calitatea lucrărilor cu implicații în creșterea veniturilor.

Pentru îmbunătățirea abilităților organizatorice, ca șef de exploatație voi începe un curs în cadrul managementului exploatației agricole. Ca urmare, voi putea să îmi dezvolt acele mijloace și practici agricole care să conducă la creșterea competitivității fermei prin îmbunătățirea abilităților organizatorice și practicarea unui management constructiv.

Modalitatea de gestionare a planului de afaceri

Întreprinderea individuală are sediul social în comuna Suhaia, județul Teleorman, eu având, de asemenea, domiciliul în comuna Suhaia;

Nu dețin un loc de muncă, dar în cazul în care mă voi angaja locul de muncă va fi în localitatea Suhaia unde este înregistrat sediul social sau în zona limitrofă a localității Suhaia;

Durata de implementare a planului de afaceri va fi de maxim 36 de luni.

Detalierea indeplinirii obiectivelor obligatorii solicitate pentru implementarea corectă a planului de afaceri

Comercializarea producției proprii în procent de cel puțin 20% din valoarea primei tranșe de sprijin;

Îndeplinirea condiției de fermier activ în maximum 18 luni de la momentul instalării (acordarea celei de-a doua tranșe de plată).

Descrierea principiilor de selecție propuse a fi îndeplinite

Criteriu de selecție 1 (CS1) Principiul sectorului prioritar care vizează sectorul zootehnic și vegetal (legumicultura)

30 pct deoarece ponderea culturii de legume este dominantă în total SO exploatație 96%(ponderea)=33433,403 legume /34971 total SO exploatație

Criteriu de selecție 2 (CS2) Principiul comasării exploatațiilor având în vedere numărul exploatațiilor preluate integral

5 pct deoarece aa preluat integral exploatația RO257852181 a bunicuilui său Țona Gheorghe suprafață declarată la APIA în anul 2013 4,53 hectare

Criteriu de selectie 3 – 10 pct deoarece am calificare ca lucrător agricol.

Criteriu de selecție 4 – 20 pct deoarece nota de bonitate a terenurilor din UAT Suhaia unde figurează cultura predominantă, legume înființate se încadrează în tipul de potențial mediu conform anexei nr.6, sinteza studiului privind zonarea potențialului agricol.

Criteriu de selecție 5 – 0 pct.

Total punctaj pentru criteriile de selecție îndeplinite este de 65 de puncte.

3.4. Plan de management

Pentru îmbunătățirea abilităților organizatorice, în anul trei de la primirea sprijinului voi urma un curs de formare în domeniul managmentului exploatației agricole. Ca urmare, îmi voi dezvolta aceste mijloace și practici agricole ce va conduce la creșterea competititivității fermei prin:

– îmbunătățirea abilităților organizatorice și practicarea unui management constructiv;

– mă voi informa permanent prin participarea la seminarii, simpozioane și întâlniri organizate la târguri și expoziții organizate la nivel național;

– voi colabora în permanență cu DADR, Camera de Consultanță Agricolă a Județului Teleorman și Stațiuni de cercetări agricole și alte instituții care se ocupă de exploatații agricole;

– voi avea în vedere realizarea unui studiu de piață continuu în vederea valorificării producțiilor la prețuri cât mai bune;

– voi analiza concurența și voi avea ca obiectiv obținerea de produse de calitate care să fie competitive pe piață;

– voi urmări ca distribuirea și desfacerea produselor să se realizeze către beneficiari stabili, prin încheierea de contracte ferme;

– voi achiziționa programe informatice și calculatoare pentru îmbunătățirea sistemului contabil și IT al fermei sale.

Creșterea producției estimate

Efectuarea lucrărilor de înființare și întreținere a plantelor de câmp cu ajutorul tehnologiei, în epoca optimă, asigură dezvoltarea corespunzătoare a plantelor și creează premisele pentru asigurarea unor producții ridicate la hectar. Astfel, în urma comercializării producției, solicitantul va obține venituri mai mari, iar alături de reducerea costurilor de exploatare activitatea devine mult mai profitabilă. De asemenea, realizarea investiției va permite reducerea consumurilor și costurilor cu combustibilul utilizat în lucrările agricole (comparativ cu lipsa finanțării nerambursabile și achiziționarea unor echipamente la mâna a doua) și a costurilor cu serviciile prestate cu terți. În plus, se va reduce și gradul de dependență față de utilajele prestatorilor de servicii agricole, asupra cărora solicitantul deține un grad redus de control.

În condițiile în care s-a identificat pe piața pentru legume de origine autohtonă o creștere a cererii, iar produsele oferite de solicitant corespund acesteia, putem afirma că implementarea proiectului va însemna pentru întreprinderea individuală obținerea unor venituri de aproximativ 32.000 lei/an. Și la capitolul profit se vor observa modificări în sensul creșterii acestuia, această creștere fiind reflectată prin reducerea costurilor și totodată creșterea productivității.

– Obiectivul de ordin tehnic – achiziționarea unui tractor performant conduce la dotarea tehnică a fermei, care în prezent nu deține utilaje agricole, fiind dependentă de serviciile prestate de către terți. Cu ajutorul acestui utilaj va crește productivitatea muncii, se vor îmbunătăți condițiile de muncă, dar și calitatea produselor obținute, iar tehnologia de cultivarea a plantelor de câmp utilizată în cadrul fermei va fi performantă și eficientă.

– Obiectiv de ordin economic – financiar – se va reflecta în reducerea costurilor de producție ale exploatației și se va realiza în mod concret prin reducerea costurilor cu serviciile prestate de către terți, solicitantul va putea să își diminueze costurile, activitatea să devină mai profitabilă.

– Obiectivul de mediu – se va reflecta în tractorul propus a fi achiziționat prin prezentul proiect, utilaj nou ce înglobează o tehnologie modernă. Aceste aspecte se vor reflecta într-un impact redus asupra mediului prin reducerea consumului de combustibili și lubrifianți, dar și utilizarea rațională și dozarea potrivită a îngășămintelor, erbicidelor, pesticidelor și substanțelor de tratament. Asigurarea siguranței alimentare a consumatorilor și a respectării normelor de mediu prin respectarea normelor date de cerințele fitosanitare. Această acțiune este realizată prin practicarea unor metode de cultivare sănătoase, în scopul de a proteja apa și solul, concomitent cu ținerea evidenței tratamentelor fitosanitare și a produselor achimice angrenate în procesul de producție.

Conform ”Studiului pentru determinarea zonelor cu potențial, a zonelor geografice”, comuna Suhaia și respectiv Fântânele au un potențial mediu pentru cultivarea legumelor.

Comercializarea producției proprii în procent de peste 20% din valoarea primei tranșe de sprijin;

Conform previziunilor din planul de afaceri prezentat mai jos veniturile realizate la sfârșitul anului 3 sunt :

99.203 lei = 32.998 lei anul I + 33.050 lei anul II + 33.155 lei anul 3

Voi depune dosarul de plată tranșa I în decursul anului 3, când conform previziunilor în primii doi ani voi realiza venituri totale de 66.048 lei, sumă mult superioară valorii de 33.505,50lei (20% din 167.512,50 lei ajutor nerambursabil tranșa I).

Astfel voi depune dosarul de plată tranșa II în decursul anului.

Creșterea producției estimate prin utilizarea unor semințe certificate, tratate corespunzător;

Creșterea randamentului producției agricole.

Tabel obiective

* 1 Euro +

** Cursul Euro – Cursul de schimb utilizat pentru elaborarea planului de afaceri este cursul euro-leu la data elaborării planului de afaceri publicat pe pagina web a Băncii Central Europene http://www.ecb.int/index.html.

Tabel acțiuni

Pentru atingerea obiectivelor se detaliază actiunile

Piața de aprovizionare/desfacere, concurența și strategia de piață ce va fi aplicată pentru valorificarea produselor/serviciilor obținute prin implementarea proiectului. Producția de cereale și oleaginoase a înregistrat ani de ani creșteri dar dependența în mare măsură a agricultorilor de condițiile meteo conduce la fluctuații semniificative ale producției de la un an la altul. Aceste fluctuații se reflectă în special în prețul de vânzare al recoltei pe piață.

În anii cu supraproducție, prețurile scad foarte mult deoarece pe piață este disponibilă o cantitate mare de cereale, iar producătorii care nu au capacitate de depozitare sunt nevoiți sa vândă recolta imediat. Prețuri de 0,5-0,6 lei/kg de grâu și porumb sunt insuficiente pentru ca agricultorii să își recupereze investiția ca să poată relua ciclul agricol toamna.

Principalul motiv al scăderii prețurilor la cereale este lipsa spațiilor de depozitare. Marii comercianți dispun de silozuri și ajung astfel sa impună prețul de achiziție de piață. Vânzarea ulterioară a producției depozitate permite obținerea unor prețuri mai mari. Astfel, într-un an cu producție record, agricultorii care nu au acces la spații de producție ies în pierdere, neacoperindu-și nici măcar costurile de producție. După cum se poate observa, piața românească a cerealelor și plantelor tehnice este destul de instabilă din cauza mai multor factori, dintre care cei mai importanți sunt meteodependența agricultorilor și lipsa spațiilor de depozitare a recoltei. Prețurile fluctuează foarte mult și există posibilitatea ca producătorii să nu poată să își acopere cheltuielile, de profit neputând fi vorba.

Politica și piața de aprovizionare

În vederea înființării culturilor de câmp, solicitantul necesită semințe, îngrășăminte, ierbicide, pesticide, fungicide și combustibili pentru utilaje agricole. Achiziția semințelor se va realiza de la producători sau comercianți autorizați. În alegerea furnizorilor se va ține cont de următoarele caracteristici ale semințelor:

Calitatea: Soiuri performante, rezistență la condiții de mediu, boli și dăunători, adaptabilitate la tipurile de sol, rezistență la frângere și cădere, productivitate ridicată.

În plus, este foarte importantă și relația cu furnizorul, astfel că vor fi luați în considerare și următorii factori: preț, termen de livrare, termene și modalități de plată. Desfacerea producției pornește de la faptul că legumele constituie un aliment esențial și hrana oricărei persoane, datorită însușirilor senzoriale deosebite și elementelor nutritive prețioase pe care le conțin.

O particularitate a legumelor rezidă în faptul că majoritatea pot fi utilizate în alimentație în stare proaspătă ca atare, precum și în diferite preparate culinare sau sub formă conservată. Putem spune că nu există meniu în care legumele să nu intervină într-o proporție, uneori destul de ridicată.

Valorificarea producțiilor va fi făcută în târguri și piețe și se va avea în vedere încheierea de contracte cu clienți stabili. Astfel producția va fi valorificată în piețele din orașele Turnu Măgurele 28 Km, Zimnicea 30 Km, Alexandria 30 Km, cât și în piețele comunale din Lisa, Piatra 3 Km, Furculești 12 Km. Concurența este redusă în zonă, mare parte a micilor producători locali au spații improprii de cultivare a legumelor și calitatea acestora este scăzută. Deoarece ferma are dimensiuni reduse, producțiile vor fi valorificare direct din câmp (dovleci, pepeni), cât și după recoltare, solicitantul având spații de depozitare adecvate. Pe termen lung, voi încerca să pătrund și pe piața națională, cu toate că va crește concurența, dar voi încerca să îmi asigur o bază de clienți stabilă prin calitatea legumelor sale.

O ofertă de calitate atrage clienți stabili care la rândul lor vor atrag clienți noi prin recomandări. În același timp, faptul că pe piețele mai mari concurența este mai intensă nu reprezintă neapărat un impediment, ținând cont că cererea pentru legume este abundentă.

Lucrările efectuate pentru fiecare tehnologie au fost încadrate pe luni calendaristice. În ceea ce privește materiile și materialele, acestea se referă la inputurile utilizate (îngrășăminte chimice, semințe, insecto-fungicide, erbicide, precum și alte materiale). Precizez faptul că tehnologiile de cultură se referă la toate lucrările, începând cu înființarea culturii și până la recoltarea și transportul produselor principale și secundare.

Aplicarea îngrășămintelor chimice

În cea ce privește aplicarea îngrășămintelor chimice, se face mențiunea că îngrășămintele cu fosfor și potasiu se administrează toamna înainte de aratură (fertilizarea pe bază 0, iar îngrășămintele cu azot se administrează primăvara, înainte de pornirea plantelor (la cerealele păioase), fie în perioada de vegetație (odată cu prașilele mecanice, la culturile de prășitoare), sau înainte de aplicarea udărilor.

Lucrările solului

Pentru culturile de cereale păioase:

– după premergătoarele timpurii, se ara imediat la 18-20 cm în agregat cu grapa stelată sau se lucrează cu grapa cu discuru, iar după 10-15 zile, când mijloacele mecanice sunt disponibile, se efectuează aratura. Patul germinativ se pregătește în preziua semănatului, prin lucrări cu combinatorul sau cu grapa cu discuri;

– după premergătoarele care eliberează terenul târziu, lucrările solului se diferențiază astfel: când solul este suficient de umed, se lucrează cu grapa cu colți, iar ultima lucrare se execută cu combinatorul;

– în toamnele secetoase, precum și în situația când sunt cantități reduse de resturi vegetale, arătura poate fi înlocuită prin lucrări repetate cu grapa cu discuri.

Pe terenurile irigate în toamnele excesiv de secetoase, înainte de lucrarea de bază a solului după premergătoare timpurii, se recomandă aplicarea unei udări de 350-400 m/ha. Terenul arat se discuiește imediat și se lucrează cu combinatorul. În cazuri deosebite, în care un sol uscat trebuie arat (are multe resturi vegetale, îmburuienare excesivă), mărunțirea solului se obține prin lucrări alternative cu tăvălugul și grapa cu discuri.

Pentru a evita compactarea solului în adâncime, se va alterna adâncimea de lucru a solului, atât în cazul arăturii, cât și al discuirilor repetate, de asemenea se va schimba direcția de lucrare a solului pentru a se evita denivelarea terenului.

Pentru culturile de prășitoare:

– arătura se execută imediat după eliberarea terenului, la adâncimi între 22-28 cm, adâncimea fiind mai mare pe terenurile puternic îmburuienate și cu multe resturi vegetale;

– terenurile nearate din toamnă se pot pregăti prin discuire sau aratură, în funcție de cantitatea de resturi vegetale; imediat după acestea, se pregătește patul germinativ. Pentru o mai bună uniformitate a nivelării arăturii, se recomandă să se are perependicular pe direcția arăturii din anul precedent, arătura fiind efectuată obligatoriu cu plugul în agregat cu grapa stelată.

Pregătirea patului germinativ:

– în cazul desprimăverării timpurii, se grăpează ogoarele numai pe terenuri zvântate;

– pe solele puternic îmburuienate și cu cantități mari de resturi vegetale, se lucrează cu grapa cu discuri în agrecat cu grapa cu colți sau cu lame nivelatoare.

Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ se execută în ziua sau preziua semănatului, cu combinatorul, pentru a împiedica îmburuienarea terenului înainte de răsărirea culturii.

Sămânța și semănatul

La semnanat se folosește numai sămânță certificată din soiurile zonate, cu puritate și capacitate de germinație corespunzătoare.

Perioada de semănat:

La culturile de cereale păioase, semănatul se va realiza în 10-15 zile; perioada optimă este în prima decadă a lunii octombrie, putând fi decalată cu 5-7 zile mai devreme sau mai târziu, în funcție de condițiile climatice ale anului respectiv. La culturile de proșitoare, semănatul se începe când în sol, pe adâncimea de semănat, se realizează 8-100 C (la porumb și fasole); 7-80 C la cultura soiei și florii soarelui.

Densitatea optimă de semănat:

Pentru culturile de cereale păioase, se asigură o densitate a boabelor germinabile de

450 -550 /m2. La culturile de prășitoare, pentru porumb, se vor asigura 45-60 mii plante recoltabile/ha la hibrizii timpurii, 40-55 mii plante recoltabile/ha la cei semitimpurii și 40-50 mii plante recoltabile/ha la cei tardivi; trebuie să existe la recoltare 40-50 mii/plante la neirigat și 45-55 mii plante/ha în regim irigat.

Distanța între rânduri:

La cerealele păioase, se seamănă la o distanță de 12,5 cm între rânduri, care se asigură cu semănătorile actuale.

La culturile prășitoare : – La porumb și floarea soarelui, 70 cm între rânduri.

Lucrările de întreținere a culturii

La culturile de cereale păioase:

– combaterea buruienilor, prin erbicidare pe întreaga suprafață a culturii;

– irigarea – se aplică în primăverile foarte secetoase până la doza udării cu norme de 400-500 m3/ha la începutul alungirii paiului și în faza de burduf;

– combaterea bolilor și a dăunătorilor, în anii când tratamentele la sămânță nu sunt suficiente

La culturile prășitoare:

– combaterea buruienilor prin ierbicidare, precum și prin prașile mecanice și manuale.

Rezultatele cele mai bune și mai economice în combaterea buruienilor se obțin prin utilizarea metodei de luptă integrată.

Măsurile agrotehnice referitoare la amplasarea culturilor după premergătoare, care lasă terenul curat de buruieni, efectuarea corectă a lucrărilor solului, distrugerea buruienilor răsărite, odată cu pregătirea patului germinativ și alegerea perioadei de semănat, contribuie într-o mare măsură la diminuarea gradului de infestare cu buruieni a culturii. La lucernă, combaterea buruienilor se realizează prin ierbicidare. Pentru combaterea bolilor și dăunătorilor, de asemenea se recomandă aplicarea metodelor de luptă integrată. Aceasta se referă, pe lângă aplicarea tratamentelor la sămânță, la respectarea cu strictețe a elementelor tehnologice (rotația, epoca de semănat, densitatea, combaterea buruienilor). Pentru prevenirea atacului de boli și dăunători sămânța se tratează cu fungicide.

Recoltarea

La cultura cerealelor păioase: Recoltarea se realizează la coacerea deplină, când boabele ating umiditatea de 14-15 %; lucrarea se va executa într-un timp cât mai scurt, pentru a reduce la minimum pierderile prin scuturare.

La culturile de prășitoare: Pentru porumb, recoltarea mecanizată sub formă de stiuleți începe când umiditatea boabelor a ajuns la 30-32% și se termină când aceasta este de 24-26 %. După această fază, recoltarea știuleților se face manual, pentru a evita pierderile prin scuturarea boabelor. Recoltarea mecanizată sub formă de boabe începe când umiditatea boabelor este sub 25 5, după recoltare, boabele trebuie uscate până la o umiditate de păstrare mai mică de 14 %.

La floarea soarelui: Recoltarea mecanizată începe când 75-80 % din calatidii sunt de culoare brună și brună gălbuie, iar umiditatea a scăzut la 14-155 și trebuie să se încheie rapid, până când umiditatea semințelor nu scade sub 10-11 5, când pierderile devin foarte mari.

Semănatul plantelor legumicole

Epoca de semănat la plantele legumicole este determinată de particularitățile agrobiologice ale speciilor (temperatura de germinare a semințelor, reacția termo și fotoperiodică) și condițiile climatice ale zonei de cultură, dar și de considerențe economice, dintre care cel mai important este termenul de livrare a producției, în funcție de consum.

La unele specii semănatul se poate face chiar înainte de a se realiza temperatura de germinare, deoarece semințele rămân în sol fără să se altereze, în schimb la fasole, pepeni, dovleci semințele se alterează ușor dacă rămân prea mult în sol fără să germineze. Semănatul legumelor în sol se poate face primăvara, vara și toamna.

Epoca de primăvară cuprinde mai multe urgențe, în funcție de cerințele față de temperatură:

urgență întâi (mustul zăpezii), când temperatura solului în zona de îngropare a semințelor atinge 2-3 0 C și acesta s-a zvântat suficient, semănându-se spanacul, salata, mazărea, pătrunjelul, morcovul, ceapa, mărarul și ridichiile de lună, calendaristic corespund primei jumătății a lunii martie.

– urgența a doua, când în sol în zona de îngroparea a semințelor temperatura ajunge la 5-60 C, semănându-se sfecla și cimbrul; calendaristic corespund sfârșitului lunii martie și începutul lunii aprilie;

– urgența a treia, când temperatura solului se ridică la 8-100C, semănându-se fasolea și tomatele: calendaristic corespunde decadei a doua a lunii aprilie;

– urgența a patra, când temperatura solului în zona de îngroparea a semințelor atinge 14-350 C, semănându-se castravetele, pepeni galbeni, pepenii verzi, dovlecelul, calendaristic corespund decadei a doua a lunii mai.

În funcție de cerințele de consum și de necesitățile de aprovizionare ritmică a fabricilor de conserve, la unele culturi se seamănă eșalonat, în mai multe etape, sau chiar în mai multe epoci (ex.: mazăre, fasole, tomate pentru industrializare). Metodele de semănat folosite la culturile de legume sunt următoarele: prin împrăștiere, în rânduri și în cuiburi.

La stabilirea metodelor de semănat se ține seama de asigurarea densității optime de plante la unitatea de suprafață, cât si de spațiul necesar efectuării lucrărilor de întreținere și recoltare. Semănatul prin împrăștiere nu se practică decât sporadic, pe suprafețe restrânse la unele culturi legumicole, și anume la cele care au perioadă scurtă de vegetație, nu se prășesc și nu se răresc. Semănatul în rânduri se practică la toate culturile de legume. Are ca avantaje: repartizarea uniformă a semințelor în sol, economie de sămânță de 20-40%, întreținerea mai ușoară a culturilor, mecanizarea prășitului și altor lucrări de înteținere și recoltare, irigare pe brazde etc. Semănatul în rânduri echidistante se face atât pe teren plan, cât și pe teren modelat, la speciile care se cultivă la distanțe mari. Semănatul în benzi este o variantă a metodei de semănat în rânduri echidistante, în bandă de semănat de 2-6 rânduri apropiate, între benzi se lasă distanțe mai mari, care permit deplasarea tractorului pentru executarea lucrărilor de îngrijire și recoltare. Această metodă se practică pentru culturile cu densitate mare la unitatea de suprafață.

Semănatul în cuiburi se face la acele culturi care necesită distanțe mai mari atât între rânduri, cât și între plante pe rând, cum ar fi pepeni verzi, pepeni galbeni, dovlecelul și fasolea urcătoare. La semănatul în cuiburi se distribuie, de obicei, un număr de semințe într-un cuib urmând ca după răsărire, plantele să se rărească lăsându-se cele mai bine dezvoltate și sănătoase.

Planul de cultură inclusiv pentru suprafețe cultivate cu furaje

CALCULUL VALORII PRODUCȚIEI STANDARD (SO)

Se va calcula totalul SO-urilor, rezultat din cumularea producției vegetale și/sau zootehnice pentru anul țintă (3 ani/ respectiv 5 ani pentru exploatațiile pomicole). Dimensiunea exploatației în anul țintă nu poate fi diminuată față de anul 0, pe parcursul implementării proiectului.

Durata de realizare prognozată (detaliat pe luni) și etape principale (grafic de eșalonare a investiției exprimat valoric pe luni și activități)

EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

Fenomenele naturale care generează pierderi importante de producție sunt:

– seceta excesivă, persistentă în timp și care afectează terenurile neirigate

– inundațiile din revărsări de râuri sau alte ape curgătoare și ruperi de baraje

– ploile abundente și de durată

– temperaturile excesiv de scăzute, sub limita biologică de rezistență a plantelor.

Voi analiza cu atenție și voi lua în calcul principalele riscuri ce pot apărea pe parcursul unui an agricol, pentru a putea lua măsurile necesare și în timp util pentru preîntâmpinarea acestora.

Principalele riscuri din agricultură sunt determinate în principal de instalarea procesului de încălzire globală și a efectelor sale complexe (valuri de căldură, inundații, furtuni, tomate, secetă, aridizare, deșertificare).

Productivitatea culturilor agricole prezintă fluctuații de la un an la altul, fiind influențate semnificativ de variabilitatea condițiilor climatice și în special de producerea evenimentelor climatice externe. Lipsa de apă, vântul, căldura, evaporația exercită influențe negative asupra solului, a apei din sol și indirect asupra recoltelor plantelor cultivate.

Rezervele de apă din sol se epuizează prin consumul plantelor și evaporația, uscarea solului provoacă apariția de crăpături pe adâncimi diferite care contribuie la degradarea acestuia. Plantele expuse la secetă își accelerează ciclul vegetativ în defavoarea creșterii, iar recoltele sunt mult diminuate.

În cadrul speciilor, gradul de rezistență la secetă diferă în funcție de soiuri și hibrizi. În condiții de secetă, plantele utilizează mai puține elemente nutritive, manifestând carențe de azot sau alți nutrienți. Reacția plantelor se modifică și față de dăunători, cele mai mari probleme ridicându-le buruienile, care fiind mai rezistente la secetă invadează culturile devenind mari competitoare pentru rezervele de apă din sol.

Prin impactul asupra producțiilor agricole, seceta reprezintă principalul factor de risc în reducerea potențialului productiv al solului. În anii extrem de secetoși, practica agricolă curentă recomandă alegerea sortimentelor de soiuri și hibrizi la începutul fiecărui an agricol, precum și tehnologiei corespunzătoare în funcție de rezerva de apă a solului de semănat. Prin cultivarea unui număr mai mare de varietăți/genotipuri,cu perioada de vegetație diferită, va conduce la o mai bună valorificare a condițiilor climatice, îndeosebi a regimului de umiditate, se pot preveni astfel pierderi însemnate de recolte.

În conformitate cu prevederile HG923/2007 privind aprobarea programului de măsuri pentru elaborarea Strategiei Naționale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu și lung, strategia la nivel județean are ca principale obiective:

– Folosirea soiurilor de sămânță și material semincer cu rezistență sporită la secetă. Aprecieri cu privire la rezistența la secetă a soiurilor și hibrizilor s-au relizat în fiecare an de producători agricoli, specialiștii Inspectoratului Teritorial pentru calitatea Semințelor și Materialului Săditor pentru loturile semincere și de oficiul Județean de Consultanță Agricolă pentru loturi demonstrative;

– Înființarea culturilor în funcție de prognoza meteo pentru anul agricol. La începutul fiecărui an agricol voi studia prognoza fenomenelor de secetă, astfel încât să iau decizii corecte cu privire la utilizarea de semințe din soiuri rezistente la secetă sau aplicarea de tehnologii specifice;

– Utilizarea unor tehnologii de lucru a solului pretabile în zonele aride. Executarea lucrărilor mecanice pe terenuri aride impune reînoirea parcului de tractoare și mașini agricole cu utilaje performante (cu consumuri reduse de motorină) care să realizeze lucrările mecanice ale solului cu treceri puține pe suprafață.

– Protecția și utilizarea durabilă a solului. Pentru protecția și utilizarea durabilă a solurilor în județul Teleorman, sunt necesare anual studii de monitorizare a calității solurilor efectuate de Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice – instituție de specialitate în domeniu.

În concluzie, preîntâmpinarea și contractarea riscurilor se realizează prin cunoașterea acestora și aplicarea de practici agricole sănătoase. Legea asigurărilor agricole LG 381/2002 acoperă o parte din riscurile generate de fenomenele naturale extreme cum ar fi: incendiu, grindină, furtună, ploi torențiale, prăbușire, alunecări de teren, îngheț târziu de primăvară.

SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATAȚIE

CONCLUZII

În contextul actual, programele Uniunii Europene încearcă să atenueze situația, prin creșterea fondurilor, cu precădere pentru exploatațiile mici și mijlocii, cele cu condiții defavorizante, în parelel încercând pe cât posibil să limiteze sau chiar în unele cazuri să sisteze învestițiile de dimensiuni foarte mari, stimularea tinerilor agricultori, constituirea unor noi exploatații de dimensiuni mijlocii, a organizării micilor fermieri în structuri de comercializare a producției etc. Faptul că marile exploatații dețin terenuri în mare măsură în arendă și concesionare și deci proprietatea asupra pământului este menținută de populația rurală, poate fi o bază de ameliorare a situației.

Oricum, ameliorarea acestui aspect și dezvoltarea în general echilibrată a exploatațiilor agricole presupune implicarea statului prin organismele sale de specialitate prin sprijinirea agriculturilor, prin consultanță și asistență în activitatea exploatațiilor mici și mijlocii, în organizarea cooperării lor în valorificarea producției etc. Măsurile ce trebuie întreprinse vizează nu numai problemele producției agricole, ci în egală măsură ruralul în ansamblul său, așa cum însăși denumirea Ministerului o cere.

Zona de sud a țării, a județului Teleorman poate deveni una din cele mai dezvoltate din punct de vedere agricol, economic și social, prin cea mai bună valorificare a resurselor locale, revigorarea tradițiilor, dezvoltarea turismului rural și agroturismului, crearea/reabilitarea infrastructurilor de tip urban și punerea în valoare a poziționării geografice, în deplin respect față de mediul înconjurător.

Foarte importante sunt în prezent rețelele de dezvoltare rurală, naționale sau internationale, ce oferă: accesul rapid la informații și consultanță, angajarea în diferite oportunități față în față sau on-line, promovarea parteneriatelor, dezvoltarea metodelor creative de a rezolva problemele și nevoile locale, putere mai mare de negociere și identificarea surselor de finanțare pentru diferite proiecte.

Pentru reducerea riscurilor care pot apărea într-un ciclu de producție, se pot adopta unele strategii, ce presupun:

– reducerea posibilității de apariție a unui rezultat negativ prin alegerea celei mai potrivite tehnologii (cultivarea unor hibrizi cu toleranță la secetă, investiții în infrastructura de irigații);

– luarea unor măsuri de diminuare a riscurilor (diversificarea culturilor, rotirea anuală a culturilor, asigurarea producției, utilizarea de semințe certificate genetic);

– luarea unor măsuri de adaptare la risc, ce presupune abordarea financiară (economisire, împrumuturi).

Sprijinul acordat prin această măsură contribuie la prevenirea abandonului terenurilor agricole prin sprijinirea tinerilor fermieri, inclusiv în vederea îndeplinirii statutului de fermier activ, a cerințelor privind eco-condiționalitatea și măsurile de înverzire, conducând la o activitate agricolă sustenabilă. Sprijinul vizează de asemenea, adaptarea fermelor mici la schimbările climatice și reducerea vulnerabilității acestora prin adoptarea de culturi rezistente și minima intervenție asupra solului, economisirea apei în agricultură.

Încurajarea instalării tinerilor fermieri ca manageri de exploatații agricole va facilita procesele inovative în sectorul agro-alimentar, tinerii fiind mai deschiși în direcția aplicării tehnologiilor și proceselor noi. De asemenea, tinerii au un rol important în diseminarea de bune practici, idei și concepte noi, deoarece au acces mai facil la informații noi, inovatoare. Sprijinul acordat exploatațiilor agricole de mici dimensiuni va facilita accesul acestora pe piață și noi tehnici și metode și tehnologii inovatoare. Sprijinul va acoperi inclusiv conformarea la standardele UE referitoare la producția agricolă și normele de securitate a muncii, precum și creșterea eficienței agricole prin diversificarea producției și promovarea inovației. Sprijinul se acordă pe baza unui plan de afaceri pentru dezvoltarea exploatației.

Planul de afaceri conține :

– situația economică a exploatației agricole (datele solicitantului, obiectul de activitate, forma juridică a solicitantului, competențe profesionale, istoricul activității întreprinderii agricole, baze de producție, dotări ale exploatației);

– etapele și obiectivele propuse pentru dezvoltarea exploatației agricole (ex.: obliectivul general, obiective operaționale – grafic de implementare, respectarea normelor comunitare legate de protecția muncii, mediului și sanitar-veterinare, riscuri în implementare, bilanț cheltuieli-venituri);

– detalii privind acțiunile, inclusiv cele legate de sustenabilitatea mediului și de utilizarea eficientă a resurselor, necesare pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole, formare, consiliere (ex.:îmbunătățirea performanțelor economice ale exploatației, apelarea la servicii de formare pentru obținerea unei eficiențe optime a fermei, restructurarea și diversificarea activităților agricole, evaluarea riscurilor de mediu și programul de implementare).

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Dan Boboc, Managementul calității produselor agroalimentare, Editura Academia de Studii Economice, București

2. Istudor Nicolae, Proiectarea unui sistem informational pentru monitorizarea trasabilității în producția cărnii de porc, Editura Eurogama, București

3. Manole Victor, Dan Boboc, Istudor Nicolae, Ion Raluca Andreea, Fliliere Agroalimentare, Editura Academia de Studii Economice, București, 2005

4. Iosif Gheorghe, Manole Victor, Stoian Mirela, Ion Raluca Andreea, Boboc Dan, Analiza calității produselor, Editura Tribuna economică, 2002

5. Bran, F.; Ioan, I. Terra – Casa vieții, Editura Universitară, București, 2013

6. Manole, Victor; Stoian, Mirela; Ion Raluca Andreea, Agromarketing, Ediția a II-a, Editura ASE, București, 2003

7. Negrei, C., Economia și politica mediului, Editura ASE, 2004

8. Popescu, G., Probleme de politică agrară, Editura ASE, București, 2003

9. Popescu, G., Cooperarea în agricultură, de la piața funciară la transferul de cunoaștere, Editura Terra Nostra, Iași, 2007

10. Voicu, R.; Dobre, Iuliana, Organizarea și strategia dezvoltării unităților agricole, Editura ASE, București, 2003

11. Voicu, R.; Rădulescu, Carmen Valentina, Managementul unităților agroalimentare, Editura ASE, Bucuresti

12. Bran F., Componenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economică, Editura ASE București 2002

12. Istudor Nicolae, Manole Victor, Dan Boboc, Ion Raluca Andreea, Îmbunătățirea calității produselor agroalimentare–condiție pentru integrarea agriculturii Românești în Uniunea Europeană, revista Amfiteatrul economic nr.20 /2006

Anuare Statistice din România

INS,Anuarul Statistic al României 1990,București,1991;

INS,Anuarul Statistic al României 1993,București,1994;

INS,Anuarul Statistic al României 2005,București,2006;

INS,Anuarul Statistic al României 2006,București,2007;

INS,Recesământul General Agricol 2010,București 2013;

Planul National de Dezvoltare Rurală 2007- 2013,versiunea a IX-a decembrie 2012;

Planul national de Dezvoltare Rurală 2014-2020,versiunea a II-a.