Instalaţii de afumare (camere de afumare) [304250]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” [anonimizat].dr. Marius DOLIȘ

Absolvent: [anonimizat]. Ionel ALBU

2020

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

MASTER: [anonimizat].dr. Marius DOLIȘ

Absolvent: [anonimizat]. Ionel ALBU

IAȘI, 2020

CUPRINS

LISTĂ TABELE

LISTĂ FIGURI

PARTEA I

[anonimizat] o pondere de 12-15%. Carnea de pește are calități organoleptice deosebite cu o [anonimizat], [anonimizat], sărurile minerale etc.

[anonimizat], viteza de digerare a [anonimizat] 2-3,5 ore, față de 3,5-5 ore cât este cazul la cea de vită; s-a demonstrat că secreția de suc gastric este mai abundentă la o [anonimizat].

Gradul de asimilare al peștelui proaspăt este de circa 97%, față de numai 90% [anonimizat]. Și nivelul de asimilare a [anonimizat] 96,4-97,0%; [anonimizat]. Prin introducerea în rația alimentară a produselor care conțin grăsimi de pește se reduce simțitor riscul apariției aterosclerozei și a [anonimizat]; [anonimizat]-transferazei, se împiedică coagularea sângelui și se micșorează riscul formării cheagurilor de sânge.

[anonimizat] a proceselor de îmbătrânire. Astfel, consumul de 2-3 ori/săptămână a [anonimizat]. 5 ori frecvența infarctului miocardic și previne maladiile canceroase. [anonimizat] a celulelor canceroase și reducerea numărului tumorilor; [anonimizat] (mercur, cadmiu).

Pentru prevenirea îmbolnăvirilor vaselor sanguine, o persoană adultă are nevoie zilnic de 0,5g [anonimizat] a 40g sardină, 90g scrumbie sau 125g somn. [anonimizat].

[anonimizat], pe timpul metabolizării în organismul uman; fenomenul se poate aprecia după produsele finale ale metabolismului azotat care se elimină prin urină. Astfel, [anonimizat] 79,35% în cazul alimentației cu carne și numai 69,24% în cea cu pește. În urma consumului de carne se elimină cu 34,9% mai puțin acid uric, decât în cazul consumului de pește, ceea ce prezintă importanță pentru persoanele predispuse la gută.

Cercetări de nutriție au condus la concluzia că viteza de creștere este mai mare la consumul de pește, decât la cel de carne de vită; eficiența proteică este de 1,96 pentru scrumbie, de 2,23 pentru macrou și de 1,64 pentru carnea de vită. Datele privind superioritatea valorii nutritive a cărnii de pește se referă la cea proaspătă, pentru că, atunci când peștele se învechește, valoarea nutritivă scade, ajungând ca, în stare de descompunere avansată, aceasta să devină toxică.

Capitolul 1

DATE CU PRIVIRE LA PRODUCȚIA DE SOMON

Somonul (Salmo salar) este considerat de "pește rege" în farfurie. Prețul de achiziție este ridicat și de aceea, consumat fără noțiuni minime de informare, poate determina "daune" sănătății umane.

1.1. Evoluția producției de somon la nivel mondial

Virgilsen V., specialist în industria alimentară, menționa că în Norvegia sunt peste 3500 de crescătorii de somon, care produc în fiecare an un milion de tone pește proaspăt la nivelul pieții peștelui și produselor piscicole. Paraziții și bolile la pești sunt transmise prin intermediul apei de la o crescătorie la alta. În anul 2018 au fost administrate circa 67.000 tone de substanțe chimice în scopul combaterii paraziților. Efectul secundar din administrarea acestor substanțe a fost distrugerea mediului marin și a habitatului din zona respectivă (www.apc-romania.ro).

Somonul crescut în mediu sălbatic, dar și cel din crescătoriile canadiene a fost exterminat. Pentru 1 kg de somon de crescătorie sunt necesare alte 2 kg de pești din specii diferite, care constituie materia primă pentru pregătirea hranei. În prezent au fost înlocuite cu hrană vegetală (soia) provenită din America de Sud, aceasta fiind stropită cu endosulfan. Datorită substanțelor nocive, a resturilor medicamentoase, a metalelor grele și a dioxinei, specialiștii din Norvegia și Scandinavia nu recomandă consumul somonul de crescătorie copiilor și femeilor gravide.

Schileru I., profesor doctor în cadrul ASE București menționa în urma unor studii faptul că: "Piața somonului este formată din somon sălbatic și somon de cultură, acesta din urmă provenind din crescătorii specializate, cu dezvoltarea într-un ritm susținut în ultimul deceniu, datorită creșterii cererii explozive pentru carnea de somon”. Din motive economice, somonul de crescătorie este un produs cu biologie modificată genetic fiind supus unor principii de creștere și exploatare în sistem industrial, respectiv: încrucișări ale speciilor cu intervenții genetice, furajare industrială (hrană bogată în principii ce trebuie să asigure o creștere corporală rapidă, dar și conținutul în aditivi furajeri cu rol în asigurarea unei cărni de culoare roșcată specifică, somonului oceanic.

Tabelul 1.1

Producțiile de somon (Salmo salar) exprimate în tone la nivel mondial

(www.fishbase.se)

Avantajele pentru sănătatea consumatorului nu sunt întâlnite la somonul de crescătorie, ci la somonul sălbatic din Alaska sau numeroase alte specii de pești sălbatici (macrou, scrumbie, sardină etc).

Somonul sălbatic reprezintă numai 0,5-1% din cantitatea de somon disponibil la nivelul pieței mondiale de pește (tab. 1.1). Diferența este dată de pește de acvacultură din state precum: Norvegia, Marea Britanie, Chile, Canada, Irlanda, Insulele Feroe, Rusia și Tasmania (Australia). În România piața este reprezentată de somon importat din Polonia (tab. 1.2) .

Tabelul 1.2

Producția globală de somon (tone)

(www.fao.org)

Somon de Pacific, este ofertat la nivelul piețelor din state precum: Japonia, China și vestul SUA, cu dominația peștelui sălbatic. Sunt consumatori care manifestă reticență în consumul somonului alb (de cultură), care primește adaos în furaje aditivi de colorare a cărnii: astaxantin (E161j) și cantaxantină (E161g), aditivi obținuți din materii prime naturale (făină de creveți, drojdie roșie uscată sau microalge), care sunt din punct de vedere economic mai ieftine, obținute pe cale sintetică (Usturoi și colab., 2007).

Pentru satisfacerea consumatorului care asociază culoarea cărnii de somon mai intensă cu un plus de calitate (element de sporire a vânzărilor), producătorii cresc permanent conținutul de carotenoizi/kg. În ultimele decenii, creșterea a fiost de 2,5 mg în perioada anilor 1976-1982, 3,5 mg în perioada anilor 1982-1988, ajungând în primul deceniu al acestui secol la 8 mg. Colorantul este administrat în hrana somonilor începând cu greutatea de circa 200 g, fiind consumat până la maturitate (circa 6 kg), comparativ cu păstrăvul curcubeu sau "păstrăv somonat", la care colorantul este administrat în hrană numai cu 6-8 săptămâni înainte de comercializare.

În mediul natural sunt întâlnite mai multe specii de somon, repartizate în două genuri:

– genul Salmo (cu specii numeroase, cea mai cunoscută fiind Salmo salar, din Atlanticul de Nord) și

– genul Oncorhynchus, cu peste zece specii (Chinook, Chum, Coho, Masu, Pink, Sockeye), din Pacificul de Nord.

S-a încercat naturalizare somonului de Atlantic în Pacific, unde rezultatele au fost cele așteptate, dar în încercarea naturalizării speciilor din Pacific în Atlantic, rezultatele nu au fost cele dorite.

Fig. 1.1. Aspecte ale fibrei musculare la somonul de crescătorie, față de somonul sălbatic

(după Păsărin, 2016)

Aproape 100% din somonul Atlantic găsit pe piață provine din surse de fermă, deoarece pescuitul comercial istoric pentru stocurile sălbatice a încetat. Somonul atlantic este cultivat în întreaga lume, în principal în țarcurile și cuștile din golfurile protejate cu apă deschisă și din ce în ce mai mult în sistemele de acvacultură închisă pe uscat. În multe cazuri, somonul atlantic primește numele țării în care a fost cultivat, adică „somon norvegian”. Aprovizionarea durabilității pentru somonul atlantic bazat pe datele de producție din 2016-2017 și pe cele mai recente evaluări de la Watch Watch și certificări ASC (Aquaculture Stewardship Council) arată faptul că:

– circa 25% din producția globală de somon atlantic este certificată conform standardelor Acvaculturii Stewardship Council (și recunoscută prin certificarea ecologică a companiei Seafood Watch ca cel puțin echivalentă cu o recomandare „Good Alternative (galben)” (fig. 1.2).

Fig. 1.2 Sustenabilitatea somonului de Atlantic (Salmo salar)

(www.fishchoice.com)

– sub 1% din somonul global al Atlanticului îndeplinește o recomandare „cea mai bună alegere” din diverse sisteme de acvacultură recirculante.

– circa 7% din somonul global al Atlanticului îndeplinește o recomandare „bună alternativă„ (din Columbia Britanică și Insulele Feroe) fiind o porțiune din care se suprapune cu somonul care este certificat ASC. Seafood Watch recunoaște somonul certificat ASC ca cel puțin echivalent cu calificativul său „Good Alternative” din iunie 2017

– circa 70% din somonul de acvacultură la nivel mondial îndeplinește o recomandare "evitare" din cadrul rețelelor de fructe de mare (cele mai multe producții nete, cu excepția Maine, SUA și Orkney Isles, Scoția și marca Verlasso din Chile). Norvegia produce circa 55% din somonul atlantic global de crescătorie și circa 55% din somonul global certificat ASC.

Chile produce circa 25% din somonul atlantic la crescătorie globală și circa 30% din somonul global certificat ASC. Producția globală de somon este de aproximativ 70% somon din Atlanticul de acvacultură și 30% somon sălbatic recoltat din Pacific (www.fao.org).

Producția globală de somon de crescătorie din 2017 a crescut cu 5% față de 2016.

Somonul Chinook, cunoscut și sub numele de King, este considerat cel mai bogat în nutrienți și acizi grași esențiali, deci este cel mai solicitat la nivelul pieței de pește.

Somonul Chinook (Oncorhynchus tshawytscha) a înregistrat la aprovizionare valori bazate pe combinarea datelor privind debarcările din anii 2016-2017 și pe cele mai recente evaluări privind produsele de tip Watch Watch și certificările MSC din mai 2019:

– circa 25% din debarcările globale de somon Chinook sunt certificate MSC (din Alaska);

– circa 55% din debarcările globale de somon Chinook îndeplinesc calificativul „buna alternative” de la Watch Watch (circa 45% din Washington, circa 35% din Columbia Britanică, circa 15% din Oregon și circa 5% din California);

– circa 10% din debarcările globale de somon Chinook au un rating „Evitați” de la fructele de mare (circa 95% din Puget Sound, Washington și circa 5% din Coasta de Sud a Columbiei Britanice);

– circa 10% din debarcările globale de somon Chinook sunt nevalorizate (90% din Rusia și 10% din Japonia) (fig. 1.3).

Fig. 1.3 Sustenabilitatea somonului Chinook (Oncorhynchus tshawytscha)

(www.fishchoice.com)

Debarcările globale de somon Chinook au scăzut în medie cu 30% în 2017 față de 2016 și circa 55% față de 2014 (www.fao.org).

Datorită variabilității naturale, apar diferențe majore de calitate între carnea de somon sălbatic, indiferent cât de bine este manipulat peștele. Cunoașterea habitatului bancurilor de somon este adesea cea mai bună modalitate de a găsi consistența în somonul sălbatic care se potrivește nevoilor specifice.

Oncorhynchus nerka sau somonul Sockeye pe baza debarcărilor medii din anii 2016-17 și folosind cele mai recente certificări MSC din iulie 2019, defalcarea durabilității somonului de sos este următoarea:

Fig. 1.4 Sustenabilitatea somonului Sockeye (Oncorhynchus nerka)

(www.fishchoice.com)

– circa 75% din somonul global de sos este certificat MSC (100% din Alaska și Canada, iar 15% din debarcările din Rusia);

– sub 1% din somonul de sos se confruntă cu noțiunea de „alternativ bun”, provenind din coasta de vest a Statelor Unite (aproape în totalitate din Washington). (fig. 1.4).

Circa 25% din somonul roșu de sos este neevaluat (Rusia și Japonia).

Debarcările la nivel global ale somonului roșu au scăzut cu 3% în 2017 față de 2016 și circa 6% față de 2014 (www.fao.org).

La Oncorhynchus kisutch sau Somonul Coho, aprovizionarea durabilității, pe baza debarcărilor globale medii din 2016-2017 și folosind cele mai actuale calificative de tip Watch Watch și certificări MSC din august 2019:

– circa 70% din debarcările de somon coho global sunt certificate MSC (98% din Alaska și 2% din debarcările rusești);

Fig. 1.5 Sustenabilitatea somonului Coho (Oncorhynchus kisutch)

(www.fishchoice.com)

– 10% din debarcările de somon coho global au o evaluare „Bună alternativă„ Watch Watch ( 80% din Coasta de Vest a Statelor Unite și 99% din Columbia Britanică);

– sub 2% din debarcările de somon coho global au o evaluare „Evitați” de la fructele de mare (din râul Columbia și coasta de sud a Columbia Britanică);

– 20% din debarcările de somon coho global sunt necunoscute/necunoscute pentru durabilitate (fig. 1.5).

Debarcările globale de somon coho în 2017 au scăzut cu 15% față de 2016 și au scăzut cu circa 50% față de 2014 (www.fao.org).

Fig. 1.6 Sustenabilitatea somonului roz (Oncorhynchus gorbuscha)

(www.fishchoice.com)

Aprovizionarea durabilității pentru somon roz pe baza datelor de debarcare din 2016-2017 și pe baza celor mai recente certificări MSC din iunie 2019:

– circa 50% din debarcările globale de somon roz sunt certificate MSC (100% din Alaska și Canada și 25% din debarcările rusești);

– sub 1% din somonul roz global are un rating „bun alternativ”;

– 50% din somonul roz global nu este evaluat.

Debarcările din perioada de doi ani din 2016-2017 au crescut cu peste 3% comparativ cu perioada anilor 2014-2015 și au scăzut cu circa 20% față de perioada de doi ani 2012-2013 (www.fao.org).

Capitolul 2

SORTIMENTE DE SOMON

Într-un studiu efectuat de Asociația Pro Consumatori s-a constatat că prezența pe piață a unui număr de peste 42 sortimente din carne de somon, produse comercializate în marile lanțuri de magazine comerciale. Mărcile somon afumat/marinat sau congelat analizate au fost: Alfredo Seafood, ArcticFish, Auchan, BlueShark, Copanex, Cora, Defish, Delhaize, Gastronatura, Fish, Frosta, Hedonia, H.Van Wijnen, Labeyrie, Ocean Negro 2000, OceanSea, Vici, și 365.

Concluziile extrase de cercetători au fost următoarele:

– ”Somonul de crescătorie” colorat cu coloranți sintetici poate să conțină pesticide, metale grele și dioxine. În fermele din Norvegia sunt folosite anual peste 67.000 tone de substanțe chimice în combaterea paraziții peștilor. Astfel, în cele mai multe ferme piscicole hrana administrată somonilor este reprezentată de făina de pește, ulei de pește, soia modificată genetic și coloranți artificiali;

– Consumul cărnii de somon afumat (la rece) poate determina îmbolnăvi (listerioză);

– Somonul afumat și congelat nu se recomandă consumului pentru persoanele cu intoleranță la histamină;

– Somon este marinat cu glutamat monosodic;

– Somonul Carpaccio conține zahăr și lactat de sodiu;

– Somon afumat cu conținut de proteine din lapte sau somon afumat cu adaos de zahăr;

– Rondele de somon au un conținut de 20% glazură de gheață.

La 100 g somon afumat, un consumator adult poate asimila sarea în necesarul zilnic; consumului unui sfert din somonul afumat conține o jumătate din cantitatea zilnică de sare necesară adultului.

În România, 76% din somonul comercializat este cel de crescătorie sub formă afumată, iar 45% din cantitatea de somon afumat și comercializat este pregătit în țara noastră.

Un sfert din cantitatea de somon comercializat în țara noastră este capturat din Oceanul Pacific, acesta fiind somon sălbatic care este superior calitativ față de cel din crescătorie.

Tabelul 2.1

Compoziția chimică a cărnii de somon

(prelucrare proprie după diverși autori)

Doar 12% din cantitatea de somon afumat sau congelat are proveniență din ferme piscicole cu certificare și care respectă codurile bunelor practici din domeniul acvaculturii. Somonul comercializat în România are certificat BIO, în proporție de 5%.

În Europa și SUA există ferme piscicole care cresc păstrăv somonizat. Nu este indicat consumul de somon de crescătorie de către copii sau femei însărcinate, deoarece se exploatează somon modificat genetic.

Somonul atlantic (Salmo salar) ar trebui să aibă pielea strălucitoare de argint și, cu rețelele negre de cruce, seamănă îndeaproape cu somonul coho. Aroma este mai blândă decât somonul sălbatic, iar colorația cărnii variază de la o portocală profundă la o portocaliu roz și această variație provine de la diferite tipuri de furaje din diferite ferme. Când este crudă, carnea pare aproape marmorată.

Tabelul 2.2

Perioada de recoltare și forma de consum a somonului

(prelucrare proprie)

Fig. 2.3. Specii de somon din Pacific și somon de crescătorie

(www.fishchoice.com)

Fig. 2.4. Forme de prezentare a produsului somon – refrigerat și congelat

(http://atlantis-food.md)

Somonul Chinook (Oncorhynchus tshawytscha) are carnea cea mai roșie comparativ cu celelalte specii de somon, iar carnea ei bogată în carne are un conținut ridicat de ulei. Acest somon este comercializat proaspăt (fig. 2.5), înghețat, sărat și conserve. Exista diferențe majore de calitate, datorită variabilității naturale, mai mult decât a modului în care pescarii și procesatorii gestionează produsul.

Fig. 2.5. Somonul Chinook (Oncorhynchus tshawytscha), refrigerat

(http://seaproducts.eu)

Somonul Coho (Oncorhynchus kisutch) are o carne bogată, roșiatică-portocalie și a fost numit unul dintre cele mai bune gusturi de somon. Deși coho costă mai puțin decât somonul rege și sockeye, calitatea sa este încă destul de ridicată. Coho sunt un somon gras mediu care are aproape de două ori conținutul de ulei de somon roz și chum, dar mai puțin decât șosetele sau regii. Somonul coho este disponibil în primul rând cu întreg, în fileuri (fig. 2.6) atât congelate cât și proaspete în sezon, din iulie până în octombrie.

Fig. 2.6. Somonul Coho (Oncorhynchus kisutch) – file proaspăt

(http://seaproducts.eu)

O cantitate limitată de somon coho fără piele și fără piele este vândută. Ca și alte tipuri de somon, calitatea somonului coho diferă foarte mult în funcție de alergare, astfel încât cumpărătorii recomandă să învețe despre rulajele specifice și caracteristicile acestora pentru a identifica cel mai bun somon. Potrivit unor cumpărători, somonii coho prinși de vasele mari și înghețați pe mare tind să aibă o calitate foarte înaltă, deși au un preț mai mare decât somonul coho înghețat pe mal.

Oncorhynchus gorbuscha sau somonul roz este cel mai mic somon sălbatic din Pacific, iar carnea sa este roz pal. Acest somon este cu aromă ușoară, mai moale decât majoritatea somonului, are un fulg mic și conține o cantitate relativ mică de ulei. La nivelul pieței consumatorul caută somonul roz cu carne fermă care are pierderi minime la scară și fără bare verticale de filigrane care să indice peștele care a apropiat de apă dulce (fig. 2.7). Somonul roz este vândut în cea mai mare parte congelat sau în conservă și este vândut din ce în ce mai mult în produse cu valoare adăugată, precum burgerii de somon și fripturile marinate.

Fig. 2.7 Somon roz (Oncorhynchus gorbuscha) – congelat și viu

http://seaproducts.eu

O cantitate foarte mică se vinde proaspăt, condus și scurs din iulie până în august, precum este somonul roz complet de înaltă calitate prins de cărucioare și congelat pe mare. Unitățile de procesare care fac atât congelarea, cât și conservele tind să înghețe doar somon roz de cea mai bună calitate, astfel încât unii cumpărători sugerează achiziționarea de la ei. Cumpărătorii sugerează să învețe despre rulajele speciilor de somon pentru a găsi somon de cea mai bună calitate, deoarece există variații naturale între ele.

Oncorhynchus nerka sau somonul Sockeye are carnea cea mai roșie comparativ cu celelalte specii de somon, iar carnea ei bogată în carne are un conținut ridicat de ulei. Acest somon este comercializat proaspăt, înghețat, sărat și conserve. Exista diferențe majore de calitate, datorită variabilității naturale, mai mult decât a modului în care pescarii și procesatorii gestionează produsul.

Oncorhynchus keta sau somonul Chum poate fi cea mai bună valoare de pe piață atunci când pielea este strălucitoare și carnea roșie profundă, potrivit unor cumpărători. Deoarece majoritatea somonului de chum habitează în apropierea gurilor râului, acestea au un conținut mai mic de ulei decât Sockeye, Chinook sau Coho (ω=0,7 g). Somonul de chum are un gust ușor, este sărac în sodiu și este o sursă bună de acizi grași omega-3, niacină, vitamina B12 și seleniu. Chum este disponibil ușor proaspăt și congelat, atât H&G, cât și fileuri (fig. 2.8), dar pot fi, de asemenea, conserve sau afumate.

Fig. 2.7 Somon Chum (Oncorhynchus keta) – refrigerat și trunchi

(http://seaproducts.eu)

Ca și alte tipuri de somon, calitatea diferită diferă foarte mult în funcție de alergare. Cumpărătorii recomandă să învețe despre piste specifice și caracteristicile lor pentru a identifica cel mai bun somon. Icrele sunt vândute ca ikura în Japonia, unde au o valoare ridicată. Atenție cumpărătorului: chum-urile sunt vândute uneori sub formă de coho, un pește mai scump, deoarece au dimensiuni similare. Chum poate fi identificat printr-un peduncul caudal mai subțire (zona chiar în fața cozii).

PARTEA A II-A

CONTRIBUȚII PROPRII

Capitolul 3

OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA STUDIULUI ÎNTREPRINS

3.1. Obiectivele studiului

Obiectivele studiului au fost cele de analiză a atitudinii consumatorilor din orașul Iași, față de produsele din somon bazându-ne pe următoarele etape:

1. studiul pieței pentru produsele alimentare din gama somon;

2. analiza gradului de cumpărare a produsul alimentar somon;

3. tehnici de promovare a produsului alimentar somon, în magazinele luate în studiu;

4. tehnici de distribuție a grupei de produse alimentare din specia somon.

3.2. Metodologia cercetării studiului efectuat

Metodologia de lucru aplicată a fost cea a comparației produselor alimentare din specia somon (refrigerate și congelate) în două hipermarketuri din oraș, respectiv Carrefour și Auchan.

Cercetarea s-a realizat prin comparația între produsele de somon (file, rondele, întreg, afumat etc) comercializate sub mărci diferite.

Informații care au format studiu nostru au constituit la cunoaștrea nivelul de consum a prodului alimentar somon pe durata anul 2019. Rezultatele ne-au permis stabilirea gradului de consum al populației din Municipiul Iași pentru consumul de produse din somon, din gama sortimentelor somon pe pat de gheață sau refrigerat (rondele, burtă file), somon afumat, conserve din somon, icre de somon etc.

Metoda de lucru s-a aplicat prin eșantionarea simplă și aleatorie, la nivelul a două supermarketuri din Iași, respectiv, Carrefour și Auchan. Numărul planificat de repondenți a fost 400, care s-a constituit din 200 persoane intervievate în supermarketul Carrefour Iași și 200 persoane întervievate în cadrul supermarketul Auchan.

După colectarea datelor din chestionare, în perioada 01.04.2019-30.06.2019, s-a trecut la prelucrarea rezultatelor. Baza de dată utilizată a fost exprimată procentual.

CHESTIONAR PRIVIND CONSUMUL PREPARATELOR DIN SOMON

Vă rugăm să permiteți câteva minute pentru completarea unui chestionar și să încercuiți varianta corespunzătoare situației dumeavoastră

Vârstă până la 30 ani între 30 și 60 ani peste 60 ani

Sex masculine feminin

Locație urban rural

Ocupație salariat pensionar casnic

1. Cât de des consumați pește și preparate din pește?

zilnic săptămânal

lunar nu consum

2. Preferați să consumați următoarele specii de pește

crap păstrăv fitofag

somon alte sortimente

3. Cunoașteți noțiunea produsului somon?

da nu

4. De ce sunteți consumator de somon și produse din carne de somon?

deoarece carnea de somon este o dietă sănătoasă

deoarece carnea de somon are conținut în omega 3

deoarece este somonul are o carne dietetică

5. Cumpărați preparatele din carne de somon în funcție de prețul acestora?

da nu uneori

6. Când cumpărați preparate din carne vă ghidați și după:

culoarea produsului mirosul produsului

termen de valabilitate în funcție de preț

7. Preferați să cumpărați preparate din somon din:

magazine cu profil pescăresc supermarketuri

indiferent

8. Preferați să cumpărați preparatele din somon:

refrigerate congelate în vid

conserve alte sortimente

9. În ce locație consumați somon ?

acasă restaurant

10. Ați contactat Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România în situația în care produsul cumpărat s-a dovedit neconform?

da nu nu a fost cazul

somon alte sortimente

Vă mulțumim!

3.3. Descrierea unităților gazdă

3.3.1. Carrefour reprezintă o companie multinațională franceză, înființată din anul 1958, cu data de 1 ianuarie, cu sediul principal în Boulogne-Billancourt. Este unul din cei mai mari retaileri la nivel Mondial, cu peste 12.300 de magazine (incluzând peste 1450 de hipermarketuri) în anul 2018.

Capitalul grupului Carrefour era în anul 2018 de 9,61 miliarde euo, cu un număr total de 374478 de angajați. La nivelul anului 2018, Carrfour a înregistrat un venit de 77,91 miliarde euro, cu un profit brut de 758 miliarde euro.

Grupul Carrefour se extinde din Franța în Spania, Italia, Belgia, Polonia, România, Argentina, Brazilia, China și Taiwan.

În România, acest important retailer deține o afacere de 10 miliarde de lei (la nivelul anului în 2018). Primul hypermarket Carrefour a deschis în 2001, în București, zona Militari, la intrarea pe Autostrada A1, printr-un proiect dezvoltat de EMCT, propietar fiind Sun Plaza.

În anul 2006, Carrefour a preluat restul pachetului de 50% la subsidiara din România, hotărând să numai opereze hipermarketuri în franciză, cumpărând grupul Hyparlo.

Fig. 3.1. Prezentarea generală a locațiilor Carrefour Iași

(foto original)

Din anul 2007, Carrefour România a preluat lanțul de supermarketuri Artima, contra sumei de 55 milioane euro, marcându-se astfel intrarea brandului pe egmental de supermarketuri.

Întreaga rețea de magazine Artima (21 locații) erau concentrate în zona de vest a țării, extinzându-se pe o suprafață de vânzare de 21.000 m2. Recent magazinele Artima au fost redenumite Carrefour Express.

După decembrie 2010, toate cele 25 supermarketuri redenumite Carrefour Express s-au transformat în Carrefour Market.

Odată cu anul 2017, Carrefour România a preluat, lanțul de supermarketuri ”Billa” contra sumei de 97 milioane euro, fiind redenumite Carrefour Market, Supeco și Carrefour Express (www.org/wiki/Carrefour).

3.3.2. Auchan reprezintă o companie multinațională franceză, înființată din anul 1961, cu data de 6 iulie, cu sediul principal în Croix, Franța, cu peste 4084 de magazine în anul 2018.

Capitalul grupului Auchan era în anul 2018 de 7839 miliarde euro, cu un venit de 50986 miliarde euro, cu un profit brut de 857 miliarde euro.

Grupul Auchan este cel de-al 35-lea angajator la nivel Mondial 354 851 angajați dintre care 206,000 dețin 5% din companie.

În anul 2005 s-a înființat MGV Distri-Hipe, firmă unde investitorii dețineau circa 71% iar Auchan 29%. În anul 2008, noiembrie și decembrie, Auchan a devenit proprietar pe restul acțiunilor, devenind unicul propietar.

Fig. 3.2. Prezentare generală a locației Auchan Iași

(foto original)

Primul hipermarket Auchan a fost inaugurat, în România, la 7 noiembrie 2006, în București, cartier Titan, iar până în anul 2009, compania s-a extins realizând investiții de peste 400 milioane euro. Compania a adoptat costuri reduse în hipermarketurile deschise inițial (cu podelele nepavate, netipărire de cataloage și publicitate limitată), iar comercializarea produsele la raft se face fără taxă, fără aranjare preferențială după marcă, fiind amplasate după sortiment (www.auchan-holding.com).

Capitolul 4

REZULTATELE CERCETĂRII ȘI INTERPRETAREA LOR

4.1. Studiul pieței produselor alimentare din categoria somon

Somonul este un pește aflat în vârful clasamentului ca preferință în alimentația românilor în materie de produse piscicole, înregistrând vânzări de peste 5% în anul 2017, față de 2018; vânzările la somon au crescut cu peste 30% în 2017 în perioada posturilor (sărbătorile pascale și sărbătorile de iarnă).

În România, în anul 2018, somonul importat din Alaska este înregistrat la un nivel scăzut, fenomen întâlnit în toată Europa estică, însă tendința de creștere este majoră comparative cu anii anteriori.

În baza datelor Alaska Seafood Marketing Institute (ASMI), la nivelul anului 2017 România a importat numai 6 to somon sălbatic, iar în anul 2018 creșterea importului a fost majoră la 154 to.

Conform surselor ASMI importurile de somon sălbatic din Alaska care s-au efectuat în Europa încadrază statele din zona de est, aici încadrându-se și România, în coada clasamentului. În Europa Centrala s-au importat 9 463 to somon în anul 2017, în Europa de Vest 6 074 to, în Europa de Sud 3 694 to, iar în Europa de Est numai 1196 to.

Principalele sortimente din somon comercializate pentru consumul uman sunt:

– somon refrigerat (rondele, file;

– somonul congelat (rondele, file);

– semi-conserve de somon (afumat/marinat);

– conserve de somon (în ulei cu legume etc.);

Somonul refrigerat la comercializare este trecut pe pat de gheață (cantitatea de gheață fiind cel puțin egală cu cea de somon), iar paturile de gheață sunt mărunțite alternativ cu cele de somon. Temperatura țesutului muscular de somon nu trebuie să fie mai mare de 5șC.

Refrigerarea somonului se mai poate practica prin imersia acestuia în saramură 2% (foarte rece), la o temperatură de -1șC.

Congelarea somonului se practică în două metode:

– congelare uscată (amestec de gheață cu sare sau în aer foarte rece);

– congelare umedă (cufundarea somonului în saramură foarte rece).

În scopul evitării contactului corpului somonului congelat cu oxigenul din aer (fenomen care ar determina apariția procesului de râncezire, un defect tipic la carnea de pește gras congelat) se practică fenomenul de glasare, adică imersarea fiecărei bucăți de somon congelat, de două-trei ori în apă răcită la temperatura de 1șC.

Somonul congelat, în special cel glasat, se menține bine pe o perioadă de șase luni (la somonul gras) sau mai mult (la somonul slab).

Exemplarele de somon mici se congelează întregi, rareori neeviscerat; somonul mare se eviscerează și se tranșează înainte de procesul de congelare.

Alte metode de conservare a somonului sunt uscarea, sărarea și afumarea, metode considerate ancestrale, care asigură scăderea conținutului de apă, ce limitează acțiunea factorilor interni degradativi. Prin adaosul de sare și fum se induc o serie de modificări importante, organoleptice, asupra cărnii de somon, ceea ce determină aprecierea produsului de către consumatori.

Afumarea se practică la somonul proaspăt sau decongelat, dar numai după o sărare parțială și zvântare la rece. Fumul este produs prin arderea mocnită a unor anumite specii de lemn. Procesul de afumare se face la rece (20-40șC) sau la cald (60șC); se mai practică afumarea cu fum fierbinte la temperatura de peste 150șC).

Somonul afumat la cald are un termen de valabilitate redus (câteva zile) comparativ cu somonul afumat la rece, cu termen de valabilitate până la două luni de zile.

Marinarea somonului constă în imersarea fileelor într-o substanță de apă rece cu sare, condimente și numeroase adausuri: oțet, vin, zahăr, muștar, legume etc.).

Prepararea somonului proaspat sau congelat trebuie să se realizeze după decongelare se decongelare la temperatura camerei, ușor acoperit. Solzii sunt îndepărtați diferite scule și prin metode variate. Cel mai practicat este curățarea solzilor cu dinții furculiței, sub jet de apă. Spălarea somonului se face scurt, viguros, în apă rece. Somonul proaspăt se sărează bine înainte de tratarea termică, cu circa 15 minute. Prepararea somonului prin tratament termic cel mai sănătos este: fierbere – rasol, coacere sau la grătar; somonul prăjit în ulei este mai puțin sănătos.

Conform datelor transmise de Romfood Trading, brandului Alfredo Seafood rămâne unul dintre principalii importatori și distribuitori de produse din somon.

În anul 2018 somonul a fost lider pe piața de pește totalizânt o vânzare de circa 210 milioane.

Somonul este pește mai scump, deoarece are carnea extrem de gustoasă, având un conținut foarte ridicat de nutrienți în stare pură (ω-3 și ω-6).

În perioada celor două mari posturi (Paște și Crăciun) sunt înregistrate cele mai mari vânzări de somon, de-a lungul unui an întreg. Conform datelor furnizate de Romfood Trading, consumul de somon a înregistrat o creștere de peste 30% (lunile martie – aprilie, noiembrie – decembrie).

Sortimentele de somon cele mai cumpărate au fost cele din captură și acvacultură din afara țării, refrigerate și congelate, file și rondele sau medalioane.

Firma Alfredo Seafood se află amplasată în primele trei mărci reprezentative la nivelul piaței de pește și fructe de mare din țara noastră și printre primele companii cu un volum ridicat de vânzări a produselor din somon, comercializate, atât în formă refrigerată cât și congelată.

Firma a investit în conceptul de pește proaspăt ambalat în atmosferă modificată (MAP), cu investiții mari în ultimii ani în gama produselor „ultra proaspete”, somon extrem de proaspăt, abia capturat, fiind la raft pe un într-un interval de 10 și 60 ore de la capturare.

Ca noutate, firma Alfredo Seafood dispune de produsele din gama bio care pot fi ușor recunoscute, datorită mărcii prin etichete speciale, de culoare verde, prevăzute cu specificația de calitatea “produs bio” și proveniență. Somonii sunt capturați și transportați la destinația finală, rspectiv magazinele și superkarket-uri într-un interval de timp variabil între 24 și 72 ore de la momentul pescuitului. Produsele de somon încadrate în gama bio au certificate de calitate la standardele practicate la nivelul marilor procesatori europeni: Bio EcoCert și H.A.C.C.P.

Sistemul pieței produselor alimentare din categoria somon este format din trei subsisteme:

– intrări reprezentate de importuri;

– piața propriu-zisă reprezentată de ansamblul cerere-ofertă a produselordin somon;

– ieșiri reprezentate de gradul de achiziție pentru consum a produselor din somon de către populația locală.

Piața produselor alimentare din categoria somon sunt influențate de gradul de accesibilitate a produsului pe piață, influențată deurmătorii factori:

• prețul produsului din somon;

• calitatea produsului din somon;

• veniturile cumpătătorilor;

• prețul și tarifulo sortimentelor din somon;

• ambalajul și forma de prezentare;

• calitatea serviciului comercial a produselor din somon;

• acțiunile de marketing practicate de producători, distribuitori și comercianți.

Pieța produselor din somon depinde în cea mai mare parte de mărimea cererii de consum, redată prin numărul de consumatori și intenstatea achiziției produselor de către consumatori.

4.2. Promovarea produselor din somon

Promovarea produselor din somon constă în utilizarea unui ansamblu de acțiuni și mijloace de informare a consumatorilor, atât în vederea satisfacerii cât mai complete a nevoilor de consum, prin cumpărarea produselor, cât și prin creșterea vânzărilor și a profitului firmelor.

Operațiune de promovare are la bază trei acțiuni:

• consumator;

• distribuitor;

• comercială organizată de distribuitor, utilizând condițiile promoționale oferite de producător.

Obiectivele principalele ale promovării vizează dezvoltarea sau menținerea mărcii sau creșterea cantităților medii cumpărate, redate prin următoarele forme:

• standuri de gustare a produsului din somon;

• primul produs din somon cumpărat;

• dorința de a cumpăra produslui iarăși;

• fidelitatea menținută asupra produselor;

• reținerea clienților pentru produsul din somon;

• dorința de achiziție a somonului la prețuri mici;

• sporirea cantitativă a procentului de cumpărare;

• sporirea consumului cantitativ al produselor din somon;

• frecvența crescută pentru achiziția produselor din somon;

• încercarea unor noi produse din aceași gamă sau marcă.

Promovarea sortimentelor din somon are ca principale obiective:

– majorarea volumului de vânzarea reflectată prin cifra de afaceri a firmei distribuitoare;

– majorarea valorii medii a cumpărăturilor;

– lărgirea ariei de cumpărători pentru firma distribuitoare;

– reducerea costului de vânzarea a produselor alimentare din somon;

4.3. Distribuția produsului

Pentru numeroasele sortimente din somon, în România se folosește „canalul de distribuție“ care este redat în mai multe etape de circuit, de la producător (pescari) la consumator, cu verigile intermediare.

Fig. 4.1 Canal scurt de distribuție somon

La utilizarea canalului scurt de distribuție există doi intermediari (fig. 4.1).

La utilizarea circuitul lung al canalului de distribuție presupune existența a trei intermediari între producătorii piscicoli și consumatori sau cumpărători.

Distribuția somonului și a sortimentelor din somon se realizează prin intermediul magazinelor de specialitate sau generale, în cantități mici preambalate sau în cantități mari, la vrac (fig. 4.2).

Fig. 4.2. Principalele fluxuri ale distribuției sortimentelor din somon

Producția de somon este livrată din export, iar preparatele din carne de somon sunt livrate din import.

La nivelul orașului Iași studiul s-a realizat pe două grupări comerciale denumite și hipermarketuri. S-a pus accent pe acest două centre comerciale deoarece sunt unități de vânzare en detail cu suprafațe de vânzare de cel puțin 2500 m2, și care oferă, metoda autoservirii. Prețuri la produsele analizate sunt cu discount, din care 10-15 % numai în domeniul alimentar.

În urma studiului s-a remarcat faptul că că la Carrefour la raft au fost regăsite 22 produse din somon (fig. tab. 4.1 și fig. 4.3 – 4.5), iar la Auchan 25 produse din somon (tab.4.1 și fig. 4.6 -4.8)

Tabelul 4.1

Numărul articole pe rețeaua de magazine analizate și cota de piață la raft

Consumatorul are de articole la raft ce acoperă toate palierele de preț și, desigur, cele mai exigente gusturi în materie de sortiment. Raportul calitate-preț rămâne singurul element de diferențiere pentru foarte multe branduri din segmentul economic și mediu.

Fig. 4.3 Produse din somon refrigerate din cadrul magazinului Carrefour

(foto original)

Fig. 4.4. Produse din somon congelate din cadrul magazinului Carrefour

(foto original)

Fig. 4.5 Produse din somon în vid din cadrul magazinului Carrefour

(foto original)

Fig. 4.6. Produse din somon în vid din cadrul magazinului Auchan

(foto original)

Fig. 4.7. Produse din somon în vid și refrigerate din cadrul magazinului Auchan

(foto original)

Fig. 4.8. Produse din somon conserve și icre din cadrul magazinului Auchan

(foto original)

Retailerilor afișează spații de expunere generoase, cu impact asupra cotei de piață la raft a mărcilor proprii. În tabelel 4.2-4.3. prezentăm produsele din somon prezentate la raft în cele două unități alimentare luate în studiu. Articolele sunt grupate după brand, rețetă, greutate și preț.

Pe raftul magazinului Carrefour am întâlnit un număr 22 produse din somon, care au fost grupate în funcție de forma de prezentare, respectiv: produse congelate sau refrigerate, produse ambalate în vid, produse ambalate la cutie (icre sau salată de icre), conserve etc.

Din cele 22 articole din somon (100%), prezentate la raft, 36% sunt reprezentate de brandul Ocean fish, 18% de marca Alfredo Seafood, marcile Gastronatura, Frosta, Home garden participă fiecare cu câte 9%. Produsele din somon marca Carrefour reprezintă tot 9% din total gamă. Cu numai 5% participă mărcile De Fish și My food.

Tabelul 4.2

Produse din somon – preț mediu la raft

(Carrefour)

Analizând datele din tab. 4.2 putem observa faptul că gama de produse congelate (32%) și produse vidate (36%) predomină, comparativ cu gama produselor refrigerate (14%), la cutie și conservă, unde fiecare deține o pondere de 9%.

În cadrul magazinului Auchan, la raft s-au întâlnit un număr 25 produse din somon, din care 44% produse ambalate în vid, 20% produse congelate și 20% produse la cutie, 8% produse regrigerate și 8% conserve.

Din cele 25 articole din somon (100%), prezentate la raft, predomină marca Ocean fish cu 28%, urmată de marca proprie Auchan, cu 16%. Brandul Alfredo Seafood, Frosta și Home garden dețin câte 8%, fiecare din toată gama de produsele din somon.

Tabelul 4.3

Produse din somon – preț mediu la raft

(Auchan)

Reprezentanța Auchan are contrat cu o serie de mărci precum, Blue Shark, Labeyrie, Rompescaris și Plasmon, mai puțin cunoscute, cu participarea fiecăruia cu câte 4% din gama de produse din somon.

De asemenea, tot cu 4% participă și mărcile Gastronatura, De fish, Rio mare și Negro 2000.

Nivelul prețurilor variază în cele două magazine, fiind stabilite în funcție de performanțele obținute de mărcile din magazine, dar și de natura produsului cu nivel mediu de profit, somonul fiind un pește cu preț ridicat față de nivelul de cumpărare a populației județului Iași.

Principalul competitor la nivelul pieței produselor din somon este brandul Ocean fish. Putem observa din datele tabelelor 4.2 și 4.3 faptul că fiecare magazinele au propriul brand.

Magazinul Carrefour participă cu 2 produse din somon, din care unul Bio, față de Auchan care deține la nivelul pieței o participare dublă, respectiv cu 4 produse din somon.

Fig. 4.9 Cota procentuală de participare a produselor din somon la raft

în funcție de modul de prezentare

Per total la nivelul celor două mari lanțuri de magazine procentul participării brandurilor este redat în tab. 4.4 și fig. 4.9, 4.10 și 4.11.

Fig. 4.10 Cota de participare a produselor din somon în funcție de brand, la nivelul celor două magazine luate în studiu

Fig. 4.11 Cota de participare a produselor din somon în funcție de brand, la nivelul pieței

Tabelul 4.4

Cota procentuală de participare a brand-uri la raft

Creșterea cotei de piață în cele două hipermagazine din orașul Iași se caracterizează prin două elemente evolutive:

1. bipolarizarea accentuată a tipodimensiunilor magazinelor;

2. ameliorare ofertelor din punct de vedere calitativ, respectiv produsele din somon.

4.4. Centralizarea chestionarelor și analiza datelor

Chestionarul a prezentat pentru început câteva întrebări generale, referitoare la vârsta consumatorului, la sex, locație și în final ocupația acestora.

Chestionarul a fost distribuit unui număr de 300 de repondenții (câte 150 repondenți în fiecare unitate luată în studiu), fiind rugați ofere răspunsuri cât mai sincere, bifând un singur răspuns, ca fiind prioritar.

În prima parte a studiului, analizând chestionarele s-a constatat faptul că din toți repondenții 20% au avut vârste până la 30 ani, 52% cu vârste între 30 și 60 ani și 28% cu vârste peste 60 ani.

În ce privește sexul 67% au fost femei, 38% bărbați.

Locația a indicat un procent de 79% în mediul urban și numai 21% din mediu rural.

În final, ca ocupație, 53% au reprezentat salariații, 40% pensionarii și numai 7% personae casnice.

În partea a II-a a studiului, analizându-se răspunsul pentru cele 10 întrebări (stabilite ca prioritare pentru a nu reține mult repondentul din timpul său) s-au stabilit următoarele:

Pentru întrebarea 1. Cât de des consumați pește și preparate din pește? 15% din repondenți au răspuns cu un consum săptămânal, 75% cu un consum lunar, iar 10% nu consumă pește, din anumite motive (fig. 4.12).

Fig. 4.12 Procentul consumului pește și preparate din pește

La întrebarea numărul 2. Preferați să consumați următoarele specii de pește, repondeții au indicat un consum preferențial la crap (34%), urmat de păstrăv (18%), fitofag (19%) și 10% alte sortimente. Pentru specia somon, numai 19% din repondenți (fig. 4.13).

%

Fig. 4.13 Gradul de consum la diverse specii de pește

Repondenții au fost întrebați dacă cunosc noțiunea produsului somon, din care 84% au afirmat și 16% au negat (fig. 4.14).

Fig. 4.14 Gradul de cunoaștere pentru noțiunea de somon

Deoarece 6 întrebări din chestionar au făcut referire la consumul specie somon, studiul s-a axat în continuare pe cei 57 de repondenți care au confirmat consumul cărnii acestei specii.

Pentru început, la întrebarea 4. De ce sunteți consumator de somon și produse din carne de somon?, 35% au confirmat faptul că carnea de somon este sănătoasă, 59% datorită conținutului în omega 3 și 6% deoarece somonul are o carne dietetică (fig. 4.15).

Fig. 4.15 Gradul de cunoaștere a calității cărnii de somon

Pentru întrebarea 5. Cumpărați preparatele din carne de somon în funcție de prețul acestora?, 32% au răspuns cu da, 51% cu nu și 17% uneori (fig. 4.16).

Fig. 4.16 Gradul de cumpărare a somonului în funcție de preț

La întrebarea 6. Când cumpărați preparate din carne vă ghidați și după…., 8% au preferat culoarea produsului, 15% mirosul produsului, 64% în funcție de termenul de valabilitate, iar 13% în funcție de preț (fig. 4.17).

%

Fig. 4.17 Gradul de cumpărare în funcție de anumite criterii

Achiziția produsului carne de somon a indicat pentru întrebarea 7. Preferați să cumpărați preparate din somon din 18% dintre repondenți au prefeat magazinele cu profil pescăresc, 71% din supermarketuri, iar 11% indiferent de punctul de vânzare.

La întrebarea 8. Preferați să cumpărați preparatele din somon, au rezultat următoarele preferințe: 52% somon refrigerat, 27% somon congelat, 11% somon în vid, 7% sub formă de conserve, iar 3% sub forma altor sortimente din carne de somon (icre, pate, batoane, piure etc) (fig. 4.18-4.19).

%

Fig. 4.18 Gradul de cumpărare în funcție de punctul de vânzare

%

Fig. 4.19 Gradul de cumpărare în funcție de modul de prezentare a somonului la raft

Pentru întrebarea 9. În ce locație consumați somon ?, numai 15% din repondenți preferă consumul la restaurant, iar 85% consumul acasă, în familie (fig. 4.20).

%

Fig. 4.20 Gradul de consum în funcție de locație

La finalul chestionarului a urmat întrebarea 10. Ați contactat Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România în situația în care produsul cumpărat s-a dovedit neconform, unde toți repondenții au afirmat faptul că nu a fost cazul.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Concluzii

La finalul studiului întreprins în cadrul celor două supermarket-uri (Auchan și Carrefour) din cadrul orașului Iași, ne-am referit la nivelul de cerere a produselor din somon pe piața consumatorilor.

Principalele sortimente din somon comercializate în cele două mari magazine au fost:

– somon refrigerat (rondele, file);

– somonul congelat (rondele, file);

– semi-conserve de somon (afumat/marinat);

– conserve de somon (în ulei cu legume etc.);

La nivelul pieței produselor alimentare din categoria somon influență majoră asupra gradul de accesibilitate la acest produs au avut: prețul, calitatea, veniturile, ambalajul și forma de prezentare, calitatea serviciului comercial și acțiunile de marketing practicate de producători, distribuitori și comercianți.

Brandul reprezentativ la nivelul pieței este reprezentat de produsele Ocean fish, prezentate la raft sub formă refrigerată și congelată, file și rondele.

La nivel de supermarket în cadrul Auchan din 25 produse de somon 44% sunt sub formă vidată în timp ce la Carffoure 37% sunt produse vidate și 32% produse congelate. Diferențele sunt completate de alte branduri precum: Alfredo Seafood, Gastronatura, Frosta etc.

Linia conserve din somon este oferită de brandul Home Garden.

În timp ce în cadrul supermarket-ului Carrfour sunt prezentate produse proprii bio, precum ”Somon afumat bio”, Auchan au marca proprie pentru ”Somon file afumat”.

În urma analizei rezultatelor repondenților din cele 300 de chestionare s-a constat că circa 52% dintre aceștia prefer somonul refrigerat, 27% somonul congelat și numai 11% somonul în vid.

Consumul preparetelor din somon precum conservele (7% din repondenți) și alte sortimente din carne de somon (icre, pate, batoane, piure etc) (3%), este mult mai redus.

Cota de piață pentru produsele din somon în cele două supermarketuri din orașul Iași se caracterizează prin două elemente evolutive:

1. bipolarizarea accentuată a tipodimensiunilor magazinelor;

2. ameliorare ofertelor din punct de vedere calitativ a produsele din somon.

Recomandări

Penru a ridica procentul consumului cărnii de somon recomandăm managerilor de magazine să-și extindă gama de produse din carne de somon și somon refrigerat sau congelat, încercând informarea populației consumatoare de calitatea și beneficiile consumului acestui sortiment de pește.

BIBLIOGRAFIE

Alexandri Cecilia, 1999 – Modelul de consum alimentar al populației din mediul rural. Lucr. șt., U.S.A.M.V.B. Timișoara, seria I, vol. I – Management agricol. Ed. Agroprint, Timișoara.

Bondoc, I. și Șindilar E.V., 2002 – Controlul sanitar veterinar al calității și salubrității alimentelor. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași

Florescu C.și colab., 1992 – Marketing. Editura Marketer – Grup Academic de Marketing și Management, București.

Ionescu, Aurelia, 1995 – Tehnici și procedee de conservare ale peștelui. Editura Hypatya, Galați.

Kotler Ph. și colab., 1999 – Principiile marketingului. Ed. Teora, București.

Păsărin B., 2016 – Controlul și expertiza calității peștelui. Curs, Facultatea de Zootehnie, Iași.

Savu, C și Petcu, C., 2002 – Igiena și controlul produselor de origine animală. Editura Semne, București

Schileru I., 2000 – Știința mărfurilor în România, Editura Qlassrom, București

Usturoi M.G., Păsărin B., Boișteanu P.C., Fotea Lenuța, 2009 – Industrializarea peștelui, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași,

https://www.apc-romania.ro/

https://www.fishbase.se/report/FAO/FAOAquacultureList.php?scientific=Salmo+salar

https://www.fishbase.in/summary/Salmo-salar.html

http://www.fao.org/fishery/species/2929/en

www.org/wiki/Carrefour

https://www.auchan-holding.com/uploads/files/modules/results/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Carrefour

https://atlantis-food.md/ro/produs/steak-somon/

https://www.shutterstock.com/search/russian%2Bfishing?page=2

http://seaproducts.eu/salmon/