Inspectia Si Evaziunea Fiscala la Sc Prahova Sa

Economie

Inspectia Si Evaziunea Fiscala la Sc Prahova Sa

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

Capitolul 1. Noțiuni privind inspecția și evaziunea fiscală

1.1 Inspecția fiscală procedee și modalități

1.1.1 Conceptul de inspecție fiscală rolul și funcțiile acesteia

1.1.2 Procedee,tehnici și instrumente de control

1.1.3 Modalități de efectuare și finalizare a inspecției fiscale

1.1.4 Actele de inspecție fiscală

1.2 Evaziunea fiscală

1.2.1 Concept și forme de evaziune fiscală

1.2.2 Infracțiuni și pedepse,contravenții și sancțiuni în cazul

evaziunii fiscale

Capitolul 2 . Studiu de caz : Inspecția și evaziunea fiscală la

SC Prahova SA

2.1 Analiza evaziunii fiscale în județul Prahova

în perioada 2005 – 2007

2.1.1 Analiza activității de inspecție fiscală în 2005

2.1.2 Analiza activității de inspecție fiscală în 2006

2.1.3 Analiza activității de inspecție fiscală în 2007

2.2 Acțiuni de control la SC PRAHOVA SA (selectiv

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Anexe

CAPITOLUL 1

NOȚIUNI PRIVIND INSPECȚIA ȘI EVAZIUNEA FISCALĂ

1.1 INSPECȚIA FISCALĂ : PROCEDEE ȘI MODALITĂȚI

1.1.1 Conceptul de inspecție fiscală rolul și funcțiile acesteia

Constituția României precizează obligația cetățenilor români de a contribui, prin intermediul impozitelor și taxelor, denumite”contribuții financiare”, la cheltuielile publice.

Constituția României prevede că” Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure repartizarea justă a sarcinilor fiscale” 1.

Pe baza acestor principii constituționale și a concepției moderne, democratice a statului și administrației, inspecția fiscală are drept scop exclusiv corectitudinea fiscală , ceea ce înseamnă că stabilirea unei diferențe de impozit nu este neapărat un obiectiv al inspecției fiscale, ci unul din efectele sale și astfel, o contribuție a administrației pentru a asigura principiul impozitării uniforme. Derivat din principiul egalității tuturor cetățenilor în fața legii, acest principiu are rang constituțional.

Într-un sistem declarativ, inspecția fiscală este un instrument indispensabil pentru asigurarea principiului constituțional al egalității impunerii pentru toți cetățenii.

Activitatea de inspecție fiscală este destinată încurajării și obținerii gradului celui mai înalt de conformare voluntară la prevederile legislative în materie fiscală și la normele de aplicare ale acestora.

Inspecția fiscală trebuie să fie efectuată astfel încât să stabilească corectitudinea îndeplinirii obligațiilor fiscale de către contribuabil.

Aceasta, se exercită exclusiv, nemijlocit și neîngrădit prin Agenția Națională de Administrare Fiscală sau, după caz, de compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, ori de alte autorități care sunt competente, potrivit legii, să administreze impozite, taxe, contribuții sau alte sume datorate bugetului general consolidat.

În cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, competența de exercitare a inspecției fiscale se stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare aprobat în condițiile legii.

1 Constituția României republicată în Monitorul Oficial, Partea I , nr. 767 din 31/10/2003, art .56, alin (2)

1.1.2 Procedee, tehnici și instrumente de control

Codul de procedură fiscală stabilește formele inspecției fiscale și procedurile de control utilizate de inspectorii fiscali în acțiunile programate a se efectua, și anume:

Inspecția fiscală generală: reprezintă activitatea de verificare a modului de îndeplinire a tuturor obligațiilor fiscale ale unui contribuabil, pentru o perioadă de timp determinată;

Inspecția fiscală parțială: reprezintă activitatea de verificare a uneia sau mai multor obligații fiscale , pentru o perioadă de timp determinată.

Pentru a-și realiza atribuțiile , inspecția fiscală poate aplica urmatoarele proceduri de control: controlul inopinat, constă în activitatea de verificare faptică și documentară, în principal,ca urmare a unei sesizări cu privire la existența unor fapte de încălcare a legislației fiscale, fără trimiterea în prealabil a unui aviz de inspecție contribuabilului; controlul încrucișat, constă în activitatea de verificare a documentelor și operațiunilor impozabile ale contribuabilului în corelație cu cele deținute de alte persoane, controlul încrucișat poate fi și inopinat.

Pentru realizarea acestor proceduri se poate utiliza ca metodă de lucru controlul prin sondaj care constă în activitatea de verificare selectivă a documentelor și operațiunilor semnificative, care reflectă modul de calcul, evidențiere și plata a obligațiilor fiscale datorate bugetului general consolidat 2.

1.1.3 Modalități de efectuare și finalizare a inspecției fiscale

O inspecție fiscală de calitate constă în examinarea documentelor contribuabilului, astfel încât aceasta să poată scoate la iveală, dacă este cazul, faptele relevante privind abaterile de la legislația fiscală și astfel, să depisteze eventuala evaziune fiscală.

Echipa de inspecție fiscală trebuie să studieze cu atenție rapoartele întocmite cu ocazia inspecțiilor fiscale precedente realizate la contribuabil. Această examinare este obligatorie pentru a defini perioada verificabilă și, prin, urmare, pentru a respecta procedura de control.

Constituie în același timp o sursă de informații referitoare la contribuabil, în legătură cu comportamentul său fiscal obișnuit sau la identificarea punctelor slabe în sfera organizării activității sale.

2 Ordonanța Guvernului nr. 9 din 24/12/2003 (r3), privind Codul de procedură fiscală ,republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 513 din 31/07/2007, art. 97 , alin( 1)

Sursa cea mai importantă de informații fiscale, la care inspectorul fiscal trebuie să apeleze pentru a-l cunoaște pe contribuabil o constituie dosarul fiscal.

Dosarul fiscal al contribuabilului are în componența sa: actele constitutive ale contribuabilului; elementele patrimoniale; eventualele modificări intervenite;declarația sau declarațiile de deschidere de conturi bancare; rapoartele de inspecție fiscală anterioare.

Baza juridică a inspecției fiscale o reprezintă prevederile Codului de Procedură Fiscală, prin care se stabilesc obiectivele și atribuțiile inspecției fiscale, astfel:

Inspecția fiscală are ca obiect verificarea bazelor de impunere, a legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor de către contribuabili,respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, stabilirea diferențelor obligațiilor de plată, precum și a accesoriilor aferente acestora.

Inspecția fiscală are următoarele atribuții:

constatarea și examinarea fiscală a tuturor actelor și faptelor rezultând din activitatea contribuabilului supus inspecției fiscale sau altor persoane privind legalitatea și conformitatea declarațiilor fiscale, corectitudinea și exactitatea îndeplinirii obligațiilor fiscale, în vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale;

analiza și evaluarea informațiilor fiscale, în vederea confruntării declarațiilor fiscale cu informațiile proprii sau din alte surse;

sancționarea potrivit legii a faptelor constatate și dispunerea de măsuri pentru prevenirea și combaterea abaterilor de la prevederile legislației fiscale.

Pentru ducerea la îndeplinire a atribuțiilor prevăzute mai sus inspectorul fiscal va proceda la: examinarea documentelor aflate în dosarul fiscal al contribuabilului; verificarea concordanței dintre datele din declarațiile fiscale și cele din evidența contabilă a contribuabilului; discutarea constatărilor și solicitarea de explicații scrise de la reprezentanții legali ai contribuabililor sau împuterniciții acestora, după caz; solicitarea de informații de la terți; stabilirea corectă a bazei de impunere, a diferențelor datorate în plus sau în minus, după caz, față de creanța fiscală declarată și/sau stabilită, după caz, la momentul începerii inspecției fiscale; stabilirea de diferențe la obligații fiscale de plată, precum și a obligațiilor fiscale accesorii aferente acestora; verificarea locurilor unde se realizează activități generatoare de venituri impozabile; dispunerea măsurilor asiguratorii în condițiile legii; efectuarea de investigații fiscale potrivit prevederilor fiscale; aplicarea de sancțiuni potrivit prevederilor legale.

Persoanele supuse inspecției fiscale

Inspecția fiscală se exercită asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare, care au obligații de stabilire, reținere și plată a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevăzute de lege.

Perioada supusă inspecției fiscale

Inspecția fiscală se efectuează în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale.

La contribuabilii mari, perioada supusă inspecției fiscale începe de la sfârșitul perioadei controlate anterior.

La celelalte categorii de contribuabili inspecția fiscală se efectuează asupra creanțelor născute în ultimii 3 ani fiscali pentru care există obligația depunerii declarațiilor fiscale. Inspecția fiscală se poate extinde pe perioada de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale, dacă este identificată cel puțin una dintre următoarele situații: există indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat; nu au fost depuse declarații fiscale în interiorul termenului de prescripție; nu au fost îndeplinite obligațiile de plată a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat.

1.1.4 Actele de inspecție fiscală

Actele de inspecție fiscală sunt:

Procesul – verbal

Procesul – verbal se întocmește de către organele de inspecție fiscală, atunci când se efectuează o cercetare la fața locului, sau orice alt fel de verificare care nu impune trimiterea unui aviz de inspecție fiscală (control încrucișat, control inopinat) 3.

Acest act se va întocmi în cazul controlului inopinat, încrucișat sau pentru consemnarea unor situații faptice existente la un moment dat sau fapte de natura penală.Procesul – verbal nu are ca rezultat întocmirea deciziei de impunere.

Procesul – verbal este semnat de organul de inspecție fiscală și de contribuabilul supus inspecției, cu sau fără explicații ori obiecțiuni din partea acestuia. În cazul în care cel supus controlului refuză să semneze procesul-verbal,organul de inspecție fiscală va consemna despre aceasta în procesul-verbal.În toate cazurile procesul-verbal va fi comunicat contribuabilului.

3 Ordonanța Guvernului nr. 92 din 24/12/2003 (r3), privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial, Partea I , nr. 513 din 31/07/2007, art. 97 ,alin( 2)

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor: reprezintă actul prin care se constată fapte și se aplică sancțiuni contravenționale.

Raportul de inspecție fiscală

Rezultatul inspecției fiscale va fi consemnat într-un raport scris, în care se vor prezenta constatările inspecției fiscale, din punct de vedere faptic și legal. Raportul de inspecție fiscală se întocmește indiferent dacă se stabilesc sau nu diferențe ale bazei de impozitare, urmare unei inspecții fiscale generale sau parțiale.

La raportul de inspecție fiscală se vor anexa: procese verbale, situații, tabele, copii după documente și acte, note explicative, strict necesare susținerii constatărilor, fiind parte integrantă a acestuia.

Tabelele și situațiile se întocmesc în cazurile în care constatarea se bazează pe unesul-verbal,organul de inspecție fiscală va consemna despre aceasta în procesul-verbal.În toate cazurile procesul-verbal va fi comunicat contribuabilului.

3 Ordonanța Guvernului nr. 92 din 24/12/2003 (r3), privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial, Partea I , nr. 513 din 31/07/2007, art. 97 ,alin( 2)

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor: reprezintă actul prin care se constată fapte și se aplică sancțiuni contravenționale.

Raportul de inspecție fiscală

Rezultatul inspecției fiscale va fi consemnat într-un raport scris, în care se vor prezenta constatările inspecției fiscale, din punct de vedere faptic și legal. Raportul de inspecție fiscală se întocmește indiferent dacă se stabilesc sau nu diferențe ale bazei de impozitare, urmare unei inspecții fiscale generale sau parțiale.

La raportul de inspecție fiscală se vor anexa: procese verbale, situații, tabele, copii după documente și acte, note explicative, strict necesare susținerii constatărilor, fiind parte integrantă a acestuia.

Tabelele și situațiile se întocmesc în cazurile în care constatarea se bazează pe un număr mai mare de acte sau operațiuni, ori în alte cazuri pentru a se putea sintetiza expunerea constatărilor în raportul de inspecție fiscală.

Acestea vor fi semnate de organele de inspecție fiscală, și după caz de conducerea și salariații contribuabilului.

Raportul se semnează de către echipa de inspecție fiscală, se avizează de către șeful ierarhic, se aprobă de conducătorul activității de inspecție fiscală.

Raportul de inspecție fiscală se întocmește în trei exemplare cu titlu de original, din care un exemplar va fi comunicat contribuabilului, unul va fi transmis la unitatea de administrare fiscală pentru dosarul fiscal al contribuabilului, iar unul va rămâne la unitatea fiscală care a efectuat inspecția fiscală.

Raportul de inspecție fiscală va sta la baza emiterii deciziei de impunere care va cuprinde și diferențe în plus sau în minus, după caz, față de creanța fiscală existentă la momentul începerii inspecției fiscale 4 .

Decizia de impunere

În cazul în care inspecția se încheie printr-o bază de impunere modificată, raportul întocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere.

În situația în care, ca urmare a efectuării inspecției fiscale, au fost sesizate organele de urmărire penală, decizia de impunere privitoare la obiectul sesizării penale se poate emite după soluționarea cu caracter definitiv a cauzei penale.

4 Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1181 din 23/08/2007 privind modelul și conținutul Raportului de inspecție,f publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 611 din 04/09/2007

Decizia de impunere aprobată , constituie titlu de creanță privind obligația la plată a persoanei răspunzătoare și va cuprinde următoarele 5: denumirea organului fiscal emitent; data la care a fost emisă și data de la care își produce efectele; datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei împuternicite de contribuabil, după caz; obiectul actului administrativ fiscal; cuantumul și natura sumelor datorate; motivele de fapt; temeiul de drept; numele și semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii; ștampila organului fiscal emitent; posibilitatea de a fi contestată, termenul de depunere a contestației și organul fiscal la care se depune contestația.

Decizia de impunere trebuie să mai cuprindă și :

categoria de impozit;

taxa;

contribuția sau altă sumă datorată bugetului general consolidat;

baza de impunere ;

cuantumul acestora pentru fiecare perioadă impozabilă;

decizia de impunere poate fi atacată în condițiile legii

Decizie privind nemodificarea bazei de impunere

Decizia privind nemodificarea bazei de impunere se va emite la finalizarea unei inspecții fiscale generale sau parțiale, numai în cazul în care se constată că toate obligațiile bugetare care au făcut obiectul inspecției fiscale au fost corect determinate.

Aceasta se întocmește de către organul de inspecție fiscală, se avizează de șeful de serviciu și se aprobă de directorul executiv adjunct coordonator al activității de control.

Informațiile din conținutul Deciziei privind nemodificarea bazei de impunere se vor completa după cum urmează 6:

Datele de identificare ale contribuabilului va cuprinde, în clar, următoarele informații:

denumirea contribuabilului – se va înscrie denumirea completă a contribuabilului;

codul de identificare fiscală – se va înscrie codul de identificare fiscală inclusiv, dacă este cazul, atributul de plătitor de TVA și/sau de accize (RA);

domiciliul fiscal – se va înscrie adresa completă a domiciliului fiscal al contribuabilului.

5 Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 1046 din 27/08/2007 pentru modificarea unor ordine ale ministrului economiei și finanțelor, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.642 din 20.09.2007

6 Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor nr. 1045 din 27/08/2007 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 1.267/2006 pentru aprobarea formularului "Decizie privind nemodificarea bazei de impunere”, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.642 din 20.09.2007

Date privind obligațiile fiscale vor cuprinde:

Obligații fiscale verificate – se va completa câte un rând pentru fiecare obligație fiscală cu informații referitoare la: denumirea obligației fiscale: se va înscrie denumirea obligației fiscale care a făcut obiectul inspecției fiscale și care s-a constatat că a fost corect determinată.

Pentru perioada verificată: organele de inspecție fiscală vor înscrie următoarele: data de la care începe perioada supusă verificării – se va înscrie sub forma zz.ll.an; data de sfârșit a perioadei supuse verificării – se va înscrie sub forma zz.ll.an.

Motivul de fapt – se va înscrie numărul și data raportului de inspecție fiscală.

Temeiul de drept – se va înscrie baza legală care stabilește posibilitatea certificării corectitudinii bazei de impunere, respectiv art. 107 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

1.2 EVAZIUNEA FISCALĂ

1.2.1. Concepte și forme de evaziune fiscală

Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea de la impunerea unei parți mai mari sau mai mici din baza impozabilă. Ca fenomen , evaziunea fiscală se întâlnește deopotrivă atât pe plan național cât și internațional.

Definiția evaziunii conform legislației României este Sustragerea de către contribuabili ( persoane fizice și juridice române sau străine ), prin diferite căi, în întregime sau în parte, de la obligațiile fiscale, respectiv de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului consolidat al statului, bugetelor locale, reprezintă evaziune fiscală. În sfera evaziunii fiscale, se include și ascunderea sub diferite forme a resurselor și cuantumului de venituri impozabile 7 .

În România nu se poate spune că evaziunea fiscală a fost importată, însă acest fenomen este o urmare a situației economice, a permisivității autorităților, a grupurilor de interese ce își urmăresc afacerile proprii sub oblăduirea unor guvernări trecute ori prezente, a nivelului de trai al majorității cetățenilor, a gradului de civilizație, cultură și conștiință civică, și mai ales, a politicilor fiscale agresive și chiar exagerate uneori duse de către autorități.

7 Legea nr.87/1994 valabilă pâna în data 25 august 2005, art. 1 și înlocuită cu Legea nr. 241/2005 din 15/07/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I ,nr. 672 din 27/07/2005

Nu degeaba s-a constatat, în timp, prin intermediul experienței, că un sistem fiscal nu este eficient ori potrivit în funcție de nivelul mare al încasărilor ci de gradul în care acesta este acceptat de contribuabil, fie el persoană fizică ori juridică.

S-au dezvoltat în timp numeroase mijloace pentru a ocoli plata obligațiilor fiscale, însa cei ce le utilizează pot fi împărțiți în două categorii: cei care, exploatează insuficiențele actelor normative din domeniu și cei care utilizează procedee ilicite.

Acest fenomen are un efect direct și neîntârziat asupra nivelurilor încasărilor fiscale, fapt ce conduce nemijlocit la dezechilibre în mecanismele pieței, precum și la îmbogățirea, în mod ilicit, a practicanților acestei metode de înșelăciune ce afectează statul și în ultima instanță, pe fiecare dintre noi, contribuabili onești.

În funcție de cum este realizată sustragerea de la impunere poate fi:

sustragere la adăpostul legii;

sustragere care se realizează cu încălcarea legii, frauduloasă

Evaziunea fiscală legală este posibilă, deoarece legislația din diferite țări permite scoaterea de sub incidența impozitelor a unor venituri, părți din acestea ori a anumitor acte și fapte.

Facilitățile fiscale, care se acordă agenților economici din anumite ramuri ale economiei la înființare ( zonele defavorizate înființate de guvern conform Ordonanță de urgență nr. 24/1998 din 30/09/1998 privind regimul zonelor defavorizate Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 378 din 02/10/1998) sau pe parcursul desfășurării activității sub forma unor scutiri, reduceri de impozit pe profit, permit de asemenea, ca la adăpostul legii, o parte din venit să scape de la impunere.

Zonele defavorizate din județul Prahova sunt : zona minieră Filipești de Pădure și zona Ceptura 8.

Evaziunea fiscală frauduloasă se întâlnește pe o scară largă și se înfăptuiește cu încălcarea prevederilor legale, bazându-se pe fraudă și pe rea credință.

Frauda fiscală presupune, dincolo de o violare a spiritului legii și a intenției legiuitorului, o încălcare directă și deliberată a regulilor impuse pentru stabilirea și plata impozitului. Astfel, este cazul disimulării materiei impozabile prin absența declarației de impunere sau prin operații fictive ori de creare de societăți fictive.

8 Hotărârea Guvernului nr. 205 din 25/03/1999 privind declararea zonei miniere Filipești, județul Prahova, ca zonă defavorizată și Hotărârea Guvernului nr. 206 din 25/03/1999 privind declararea zonei miniere Ceptura, județul Prahova, ca zonă defavorizată

Determinarea tuturor procedurilor prin care se poate săvârși evaziunea fiscală frauduloasă nu este posibilă, dar din experiențele acestui gen de cazuri se pot enumera, între altele: ținerea unor registre contabile nereale; desfășurarea de activități, fără autorizație; intenția de eludare sau încălcare deliberată a prevederilor legale, în vederea sustragerii de la plată a obligațiilor datorate bugetului consolidat al statului; exploatarea la maximum a unor incoerențe sau inconsecvențe ale legislației fiscale; majorarea în mod nereal al cheltuielilor în scopul diminuării profitului impozabil; distrugerea voită a unor documente privind livrările de mărfuri, prețurile folosite, fără a se putea stabilii realitatea operațiunii; neevidențierea și nevirarea TVA aferentă avansurilor încasate de la clienții interni; nejustificarea cu documente legale a înregistrărilor în evidența contabilă; sustragerea de la plata TVA aferentă importului de bunuri din afara spațiului intracomunitar, prin prezentarea în vamă a unor acte fictive de donație ori facturi externe subevaluate precum și neincluderea în deconturi a TVA amânată la plată în vamă; necuprinderea unor operațiuni ce intră în sfera TVA în baza de calcul a taxei sau necuprinderea în TVA a tuturor facturilor; nejustificarea cu documente legale a înregistrărilor în evidența contabilă.

Pe măsura adâncirii cooperării economice internaționale și a dezvoltării – pe multiple planuri – a relațiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite și cu nivel de fiscalitate diferit, evaziunea fiscală nu se manifestă doar ca un fenomen intern național, ci a devenit unul internațional.

Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

Practica fiscală internațională atestă faptul că un sistem fiscal modern trebuie să aibă și comportamente care să conducă la educarea și informarea promptă a contribuabililor în legătură cu obligațiile lor privind întocmirea corectă a declarațiilor de impozite, a ținerii unor evidențe corecte a veniturilor și cheltuielilor ocazionate de activitatea desfășurată, pedepsele și sancțiunile care se aplică celor care încalcă prevederile legale9.

9 Iulian Văcărel și colectivul “ Finanțe Publice “, Ediția a-VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007, p.463

1.2.2 Infracțiuni și pedepse, contravenții și sancțiuni în cazul evaziunii fiscale

Evaziunea fiscală a fost definită ca faptă penală de Legea nr.87/1994 valabila pana in data 25 august 2005 si înlocuită cu Legea nr. 241/2005 din 15/07/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale 10 și constă în sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale extrabugetare, de către persoane fizice și persoane juridice române sau străine, denumite contribuabili.

Infracțiunile de evaziune fiscală reglementate de actele normative în vigoare( a se vedea anexa nr.1) sunt următoarele:

Contribuabilului care, cu intenție, nu reface documentele de evidență contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control, deși acesta putea să o facă.

Refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, după ce a fost somată de 3 ori, documentele legale și bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.

Împiedicarea, organelor competente de a intra, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale

Reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă.

Punerea în circulație, fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special precum și tipărirea acestora.

Stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor.

Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și urmatoarele fapte: ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidențe contabile duble,

10 Legea nr.87/1994 valabilă pâna în data 25 august 2005, art. 1 și înlocuită cu Legea nr. 241 din 15/07/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale , publicată în Monitorul Oficial, Partea I ,nr. 672 din 27/07/2005

folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.

Evaziunea fiscală constă, deci, în totalitatea procedeelor legale ori nelegale prin intermediul cărora contribuabilii persoane fizice sau juridice sustrag parțial ori integral materia lor impozabilă de la plata obligațiilor stabilite prin lege, încălcând nu doar un act normativ obișnuit ci însăși Constituția României,11

care prevede că “cetățenii au obligația de a contribui, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice.”

Pentru studiul de caz am folosit ca sursă de informare un raport de inspecție întocmit de organele de control din cadrul ACF Prahova, cu respectarea prevederilor legale cu privire la secretul fiscal.

Toate datele din raportul de inspecție fiscală prezentat mai jos sunt informative în vederea respectării precizărilor, art 11, alin (4) din OG 92/ 2003, modificată și completată ulterior, privind Codul de Procedură Fiscală “Este permisă transmiterea de informații cu caracter fiscal în alte situații decât cele prevăzute la alin. (2), în condițiile în care se asigură că din acestea nu reiese identitatea vreunei persoane fizice sau juridice ».

11 Constituția României republicată în Monitorul Oficial, Partea I , nr. 767 din 31/10/2003, art .56, alin (2)

CAPITOLUL 2. STUDIU DE CAZ: INSPECȚIA ȘI EVAZIUNEA FISCALĂ LA SC PRAHOVA SA

2.1 Analiza evaziunii fiscale în județul Prahova

în perioada 2005 – 2007

Pentru studiu de caz am folosit datele puse la dispoziție de AIF Prahova din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Prahova, aceste date nu afectează secretul fiscal.

În perioada 2005 – 2007, AIF Prahova cu un număr cuprins între 120 -124 de inspectori a efectuat 9982 controale la agenți economici și instituții publice.

Dinamica evaziunii fiscale în perioada 2005 – 2007 Tabel 1

– mii RON;%-

Sursa : „ Indicatori de performanță pentru perioada 2005 – 2007 „, puse la dispoziție de biroul de presă al DGFP Prahova.

În ceea ce privește dimensiunea fenomenului de evaziune fiscală, apreciez că există mari dificultăți de evaluare. Cifrele puse la dispoziție de AIF Prahova au dimensiuni îngrijorătoare în sensul că activitatea de colectare a veniturilor statului s-a desfășurat la un nivel foarte scăzut în ceea ce privește încasarea sumelor stabilite de organele de inspecție fiscală , din 387.957 mii lei ( diferențe suplimentare, accesorii amenzi în perioada 2005 – 2007 ) s-a încasat 44.058 mii lei adică 11,35 %.

Analiza volumului evaziunii identificate de către organele de inspecție fiscală din cadrul AIF Prahova în perioada 2005 – 2007, sintetic relevă faptul că volumul veniturilor suplimentare atrase la bugetul de stat a crescut cel mai mult în anul 2006 acestea fiind de 115.491 mii lei dar nivelul de încasare a fost cel mai scăzut în 2006 de 11.710 mii lei, în 2007 s-a pus accent și pe încasarea veniturilor suplimentare acestea situându-se la nivelul de 19.540 mii lei.( Graficul nr. 1)

Grafic 1. Evoluția fenomenului evaziunii fiscale în județul Prahova în perioada 2005 – 2007

Menționăm faptul că în anul 2007 AIF Prahova a fost reorganizată după cum urmează:

s-a constituit Activitatea de Inspecție Fiscală pentru toți agenții economici din Municipiul Ploiești, în cadrul Administrației Finanțelor Publice Ploiești cu un personal de 40 de inspectori;

totodată s-a înființat Activitatea de Inspecție Fiscală a contribuabililor mijlocii ( agenți economici care la sfârșitul anului 2006 cifra de afaceri depășea 100 mld lei vechi);

Activitatea de Inspecție Fiscală Prahova, structurată în trei servicii de inspecție fiscală, care asigură controlul agenților economici din județ cu excepția celor mai sus menționați.

Pentru analiza rezultatelor activității de inspectie fiscala s- a avut în vedere datele din rapoartele de activitate pe anii 2005; 2006 și 2007.

2.1.1 Analiza rezultatelor activității de inspecție fiscală în anul 2005

În cursul anului 2005 au fost efectuate 2.915 controale, pe forme de proprietate fiind structurate astfel: 2.207 controale la societăți comerciale cu capital privat, 444 la societăți comerciale mixte, 42 la societăți cu capital de stat, 58 la fundații non profit, 69 la instituții publice, 75 la asociații familiale și persoane fizice, 20 la regii autonome.

S-a dat curs tuturor acțiunilor prioritare și permanente din programele lunare, privind:

-verificarea realității și legalității sumelor înscrise în cererile de restituire a T.V.A. și a accizelor;

-efectuarea controlului fiscal în vederea emiterii certificatelor de sarcini fiscale;

-verificarea modului de calculare, evidențiere și virare în cuantumurile și la termenele stabilite de lege a obligațiilor față de bugetul de stat consolidat, administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală;

-verificarea agenților economici care desfășoară activități de jocuri de noroc;

-inspecția fiscală a contribuabililor inactivi care în decurs de 12 luni consecutive nu au depus declarații fiscale și situații financiare și nu au efectuat plăți;

-acțiunile de control financiar:

controlul privind transferurile și subvențiile alocate de la bugetul de stat;

verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind taxa pentru activitatea de prospecțiune, explorare și exploatare a resurselor minerale și a redevenței miniere și petroliere conform prevederilor Legii minelor nr.85/2003 și Legii petrolului nr.134/1995;

– controlul modului de respectare a prevederilor legale privind regimul concesionării și arendării terenurilor proprietate publică și privată a statului aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului conform prevederilor Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor și a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului;

– verificarea agenților economici care desfășoară activități de colectare și valorificare a deșeurilor feroase conform O.U.G. nr.16/2001, republicată.

Principalele constatări și măsuri luate pe linia combaterii evaziunii fiscale identificate în urma controalelor operative și inopinate efectuate în anul 2005

În anul 2005, organe din cadrul ACF Prahova au efectuat verificări operative și inopinate la un număr de 684 agenți economici care desfășoară activități de comercializare cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare, comercializare en-gross și en-detail de băuturi alcoolice și țigări precum și alimentație publică și baruri.

Totodată împreună cu lucrători din cadrul I.P.J. Prahova, I.T.M. Prahova și O.J.P.C. Prahova, s-au efectuat verificări la agenți economici care desfășoară activități de colectare deșeuri feroase, panificație, transport auto de mărfuri și persoane, disco-bar.

Rezultatele verificărilor operative și inopinate în anul 2005 efectuate de

ACF Prahova

Tabelul 2

Sursa : „Informare asupra activității desfășurate în anul 2005 de aparatul de control fiscal „, pusă la dispoziție de biroul de presă al DGFP Prahova

În toate acțiunile de control, în mod obligatoriu au fost verificate următoarele obiective:

modul de gestionare: primire, păstrare, dare în consum, evidențiere și utilizare a imprimatelor cu regim special;

organizarea și desfășurarea activității de inventariere a patrimoniului, valorificarea și înregistrarea în evidențele tehnic-operative și contabile a rezultatelor;

respectarea disciplinei financiare potrivit O.G. nr.15/1996, cu modificările și completările ulterioare;

Structura evaziunii în județul Prahova în anul 2005

Tabelul 3

– mii RON –

Sursa : „Informare asupra activității desfășurate în anul 2005 de aparatul de control fiscal „, pusă la dispoziție de biroul de presă al DGFP Prahova ( a se vedea anexa nr.2)

La solicitarea altor organe s-au efectuat 302 controale din care: Inspectoratul de Poliție al județului – 270 și Garda Financiară – 18, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel – 14.

După cum rezultă din situațiile transmise lunar nu se înregistrează întârzieri în soluționarea acestor solicitări acționându-se operativ în acest sens.

Între acțiunile sus menționate, unele prin natura și obiectivele specifice, deși au un pronunțat caracter preventiv în ceea ce privește evaziune fiscală, nu au contribuit la atragerea de venituri suplimentare la bugetul consolidat al statului, exemplific în acest sens: monitorizarea fiscală a celor cinci rafinării conform Ordinului președintelui ANAF nr.604/13.09.2004, verificarea agenților economici inactivi care nu au depus declarații timp de 12 luni, soluționarea cererilor de rambursare T.V.A. și restituirea de accize. Aceste acțiuni au diminuat fondul de timp afectat acțiunilor de control fiscal cu influență directă în atragerea de venituri la bugetul de stat.

Fără a insista în prezentarea acțiunilor care nu au condus direct la atragerea de venituri suplimentare verificarea la solicitarea Parchetului Național Anticorupție a unui număr de 15 societăți comerciale din alte județe (Bacău și municipiul București)între care și cele trei rafinării – Carom, Rafo și Dărmănești, acțiune întreruptă pentru finalizarea cercetărilor și efectuarea de controale încrucișate de Garda Financiară a consumat un fond important de timp (aferent a 24 inspectori).

Pentru continuarea cercetărilor s-au înaintat organelor abilitate 164 acte de control cu un prejudiciu în sumă de 35.258 mii RON .

În acțiunea prioritară din programele de activitate lunare privind soluționarea deconturilor cu opțiune de rambursare a soldului sumei negative a T.V.A., în anul 2005 au fost transmise de către organele fiscale teritoriale, în vederea efectuării controlului, un număr de 661 deconturi pentru suma totală de 115.728,80 mii RON din care s-au soluționat 619 cereri pentru suma de 111.510 mii RON, astfel:

Sursa : „Informare asupra activității desfășurate în anul 2005 de aparatul de control fiscal „, pusă la dispoziție de biroul de presă al DGFP Prahova

S-a acordat o atenție deosebită și acțiunilor de control inopinat, în cursul anului 2005 fiind verificați 684 agenți economici care desfășoară activități de comercializare cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare, comercializare en-gross și en-detail băuturi alcoolice și țigări, alimentație publică și baruri, fiind aplicate 782 amenzi contravenționale în valoare de 1.165 mii RON .

2.1.2 Analiza activității de inspecție fiscală în anul 2006

Activitatea de inspecție fiscală și-a continuat și în anul 2006 eforturile pentru întărirea structurii și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului, în scopul obținerii unei eficiențe din ce în ce mai mare.

Cu un număr faptic de 120 persoane, Activitatea de Inspecție Fiscală Prahova a obținut rezultate bune în acțiunile de control efectuate iar în cazul unor indicatori de performanță chiar foarte bune.

În cursul anului 2006 au fost efectuate 2.860 controale, pe forme de proprietate fiind structurate astfel: 2.117 controale la societăți comerciale cu capital privat, 489 la societăți comerciale mixte, 77 la asociații familiale și persoane fizice, 69 la fundații non profit, 44 la societăți cu capital de stat, 40 la instituții publice și 24 la regii autonome.

S-a dat curs tuturor acțiunilor prioritare și permanente din programele lunare, privind:

-verificarea realității și legalității sumelor înscrise în cererile de restituire a T.V.A. și a accizelor;

-efectuarea controlului fiscal în vederea emiterii certificatelor de sarcini fiscale;

-verificarea modului de calculare, evidențiere și virare în cuantumurile și la termenele stabilite de lege a obligațiilor față de bugetul de stat consolidat;

-inspecția fiscală a contribuabililor inactivi care în decurs de 12 luni consecutive nu au depus declarații fiscale și situații financiare și nu au efectuat plăți;

-acțiunile de control financiar:

controlul privind transferurile și subvențiile alocate de la bugetul de stat;

verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind taxa pentru activitatea de prospecțiune, exploatare și exploatare a resurselor minerale și a redevenței miniere conform prevederilor Legii minelor nr.85/2003;

Principalele constatări și măsuri luate pe linia combaterii evaziunii fiscale identificate în urma controalelor operative și inopinate efectuate în anul 2006.

În cursul anului 2006, organe din cadrul A.I.F. Prahova au efectuat verificări operative și inopinate la un număr de 841 agenți economici care desfășoară activități de comercializare cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare, comercializare en-gross și en-detail de băuturi alcoolice și țigări precum și alimentație publică și baruri.

Totodată, împreună cu lucrători din cadrul I.P.J. Prahova, I.T.M. Prahova și O.J.P.C. Prahova, s-au efectuat verificări la agenți economici care desfășoară activități de colectare deșeuri feroase, panificație, transport auto de mărfuri și persoane, disco-bar.

Rezultatele verificărilor operative și inopinate în anul 2006 efectuate de

AIF Prahova

Tabelul 4

Sursa : „Informare asupra activității desfășurate în anul 2006 de aparatul de control fiscal „, pusă la dispoziție de biroul de presă al DGFP Prahova

Pentru fiecare acțiune din programul de activitate transmis de ANAF s-au întocmit informări distincte și s-au transmis actele de control, după caz, în termenele stabilite.

În toate acțiunile de control, în mod obligatoriu au fost verificate următoarele obiective:

-modul de gestionare, primire, păstrare, dare în consum, evidențiere și utilizare a imprimatelor cu regim special;

-organizarea și desfășurarea activității de inventariere a patrimoniului, valorificarea și înregistrarea în evidențele tehnic-operative și contabile a rezultatelor;

-respectarea disciplinei financiare potrivit O.G. nr.15/1996, cu modificările și completările ulterioare;

În anul 2006 A.I.F. Prahova a fost solicitată pentru a efectua verificări de specialitate, îndeosebi de către I.P.J. Prahova, Ministerul Public – DIICOT și D.N.A.

S-au efectuat 330 controale din care: Inspectoratul de Poliție al județului – 271, Garda Financiară – 39, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel – 12, Departamentul Național Anticorupție – 8.

După cum rezultă din situațiile transmise lunar nu sunt întârzieri în soluționarea acestor solicitări.

Obiectivele avute în vedere au fost, în principal:

-stabilirea obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat (impozit profit, impozit venit, microîntreprinderi, accize, T.V.A. etc.) de către agenții economici la care s-a constatat neînregistrarea în evidențele contabile, în întregime sau în parte, a veniturilor realizate sau evidențierea prin acte contabile și alte documente a unor cheltuieli și T.V.A. care nu a avut la bază operațiuni reale;

-determinarea veniturilor ilicite obținute de agenții economici care au comercializat fraudulos drept benzină sau motorină importante cantități de subproduse petroliere improprii consumului auto pentru care nu se datorau accize și alte taxe;

-stabilirea obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat urmare înregistrării eronate în contabilitate a operațiunii de cedare a unor acțiuni deținute la o altă entitate economică.

Ca moduri de fraudare a bugetului de stat urmare instrumentării acestor dosare

s-au reținut, în principal:

-comercializarea de produse petroliere achiziționate în regim de scutire de la rafinăriile din județ cărora li s-a schimbat destinația și au fost comercializate în stații de distribuție a carburanților auto drept motorină și benzină auto.

Între acțiunile sus menționate, unele, prin natura și obiectivele specifice, deși au un pronunțat caracter preventiv în ceea ce privește evaziune fiscală, nu au contribuit la atragerea de venituri suplimentare la bugetul consolidat al statului; exemplific în acest sens: monitorizarea fiscală a celor cinci rafinării conform Ordinului președintelui A.N.A.F.

nr.604/13.09.2004, verificarea agenților economici inactivi care nu au depus declarații timp de 12 luni, soluționarea cererilor de rambursare T.V.A. și restituirea de accize.

Aceste acțiuni cărora le-a fost acordată atenția cuvenită rezultă că au afectat fondul de timp ce putea fi utilizat pentru acțiuni de control fiscal cu influență directă în atragerea de venituri la bugetul de stat.

Pentru continuarea cercetărilor s-au înaintat organelor abilitate 234 acte de control cu un prejudiciu în sumă de 40.348 mii RON .

În acțiunea prioritară din programele de activitate lunare privind soluționarea deconturilor cu opțiune de rambursare a soldului sumei negative a T.V.A. organele de inspecție fiscală din cadrul A.I.F. Prahova au efectuat în cursul anului 2006 verificări asupra modului de stabilire si evidențiere a taxei pe valoarea adăugată, la un număr de 145 societăți comerciale care au solicitat, prin deconturile de taxa pe valoarea adăugată (în număr de 642) depuse la organele fiscale competente, în valoare totală de 136.329,54 mii RON.

Principalele deficiențe și abateri de la prevederile legale constatate cu ocazia verificărilor efectuate au fost:

– aplicarea eronata a prevederilor art.160^1 referitoare la taxarea inversă, respectiv aplicarea acestei măsuri asupra unor bunuri ce nu intră sub incidența acestor prevederi;

Controlul efectuat la S.C. Prahova SA în vederea soluționării decontului de T.V.A. cu sumă negativă de 651.968 RON pe luna x 2006 a stabilit că societatea nu are drept de rambursare pentru aceasta sumă și că în fapt datorează bugetului de stat T.V.A. în sumă de 1.266.417 RON.

Astfel s-a reținut că pentru produsele (lingouri de aluminiu și aliaje) obținute în urma procesului de topire-turnare a materiilor prime (siliciu metalic, mangan metalic, magneziu metalic etc) , comercializate către diverși beneficiari, societatea a aplicat în mod eronat măsurile simplificate, întrucât potrivit prevederilor legale aceste măsuri nu se aplică pentru produsele principale rezultate din valorificarea deșeurilor și resturilor de metale feroase și neferoase .

Întrucât pentru o parte din materiile prime achiziționate societatea a dedus T.V.A., iar la comercializarea produselor finite, a aplicat măsurile de simplificare, evidențiind taxa pe valoarea adăugată atât ca T.V.A. deductibilă cât și colectată, la control nu a fost acordat drept de deducere pentru suma de 1.918.385 RON .

Pentru T.V.A. stabilită suplimentar, la control au fost calculate dobânzi în sumă de 385.734 RON și penalități în suma de 40.595 RON.

-majorarea nejustificată a T.V.A. solicitată la rambursare prin înscrierea în decontul de T.V.A. a unor sume pentru care la controlul anterior nu a fost acordat drept de restituire.

Urmare verificărilor efectuate, s-au stabilit urmatoarele:

Sursa : „Informare asupra activității desfășurate în anul 2006 de aparatul de control fiscal „, pusă la dispoziție de biroul de presă al DGFP Prahova.

S-a acordat o atenție deosebită și acțiunilor de control inopinat, în cursul anului 2006 fiind verificați 841 agenți economici care desfășoară activități de comercializare cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare, comercializare en-gross și en-detail băuturi alcoolice și țigări, alimentație publică și baruri, fiind aplicate 975 amenzi contravenționale în valoare de 3.215 mii RON

Structura evaziunii în județul Prahova în anul 2006

Tabelul 5

– mii RON –

Fig. 4. Valoarea totală a veniturilor suplimentare atrase la bugetul general consolidat al statului în anul 2006

Sursa : „Informare asupra activității desfășurate în anul 2006 de aparatul de control fiscal „, pusă la dispoziție de biroul de presă al DGFP Prahova. ( a se vedea anexa nr.3)

În sinteză pentru intervalul ianuarie 2005 – decembrie 2006,

au fost constatate următoarele:

Valoarea veniturilor suplimentare a crescut în anul 2006 cu 249 % în prețuri curente respectiv 164.813 mii RON față de 66.258 mii RON și cu 233 % în prețuri comparabile. Diferențele de impozite și taxe au înregistrat creșteri substanțiale respectiv 263 % în prețuri curente 115.491 mii RON față de 43.923 mii RON și 246 % în prețuri comparabile. În cadrul acestora reține atenția cuantumul accizelor cu creșteri de 1.098 % în prețuri curente (54.220 mii RON față de 4.940 mii RON) și 1.030 % în prețuri comparabile. Accesoriile aferente diferențelor suplimentare au înregistrat creșteri de 365 % în prețuri curente (44.528 mii RON față de 12.197 mii RON) și respectiv 343 % în

prețuri comparabile. Amenzile contravenționale aplicate (ca număr) respectiv 2.112 față de 1.623 au înregistrat creșteri de 221 % în prețuri curente 4.612 mii RON față de 2.086

mii RON și respectiv 207 % în prețuri comparabile. Prețuri comparabile reprezintă valoarea statistică înmulțită cu indicele de inflație. ( a se vedea anexa nr. 4)

Referitor la eficiența activității de inspecție fiscală, desfășurate în anul 2006 comparativ cu anul 2005.

Conform indicatorilor de eficiență s-a înregistrat următoarea evoluție:

-numărul mediu al inspectorilor care au participat direct la efectuarea inspecțiilor fiscale s-a diminuat la 102 față de 115 datorită preluării unor inspectori la Direcția generală de administrare mari contribuabili, concediilor medicale pre și post natale, etc.;

-numărul mediu de inspecții fiscale a crescut la 28 în 2006 față de 25 în 2005;

-valoarea medie a subvențiilor suplimentare atrase pe inspecție a crescut atât în prețuri curente 57,6 mii RON față de 22,7 mii RON cât și în prețuri comparabile 57,6 mii RON față de 24,2 mii RON respectiv 253 % și 238 %;

-valoarea medie a veniturilor suplimentare atrase pe inspector a înregistrat creșteri substanțiale 1.614 mii RON față de 576,2 mii RON în prețuri curente 280 % și respectiv 263 % în prețuri comparabile;

-valoarea medie a sancțiunilor aplicate pe inspecția fiscală a crescut de la 7,7 mii RON în 2005 la 17,2 mii RON în 2006 în prețuri curente 225 % și respectiv de la 8,2 mii RON în 2005 la 17,2 mii RON în 2006 în prețuri comparabile 211 %;

-și valoarea medie a sancțiunilor aplicate pe inspector a înregistrat creșteri substanțiale respectiv 483,5 mii RON în 2006 față de 194,2 mii RON în 2005 în prețuri curente 249 % și 234 % în prețuri comparabile (207,0 mii RON în 2005). ( Anexa nr. 4)

Referitor la colaborarea cu unitățile fiscale teritoriale, deși au trecut doi ani de la aplicarea soluționării deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare cu control ulterior încă se mai transmit în mod nejustificat pentru control deconturi cu risc fiscal mic sau mediu scăzut. Relevant în acest sens este numărul solicitărilor respectiv 665 în 2006 față de 661 în 2005.

Referitor la consumarea fondului de timp disponibil fără rezultate l-a constituit și solicitările I.P.J. Prahova pentru soluționarea sesizărilor penale făcute de unitățile fiscale teritoriale urmare nevirării în termen a obligațiilor cu stopaj la sursă fără ca în prealabil să fi fost chemați agenții economici în cauză pentru punctaj, aceste sesizări fiind întocmite pe baza datelor din fișa plătitorului.

2.1.3 Analiza activității de inspecție fiscală în anul 2007

Activitatea de Inspecție Fiscală și-a continuat și în anul 2007 eforturile pentru întărirea structurii și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului, în scopul obținerii unei eficiențe din ce în ce mai mare.

Menționăm faptul că în anul 2007 AIF Prahova a fost reorganizată după cum urmează:

s-a constituit Activitatea de Inspecție Fiscală pentru toți agenții economici din Municipiul Ploiești, în cadrul Administrației Finanțelor Publice Ploiești cu un personal de 40 de inspectori;

totodată s-a înființat Activitatea de Inspecție Fiscală a contribuabililor mijlocii

( agenți economici care la sfârșitul anului 2006 cifra de afaceri depâșea 100 mld

lei vechi);

Activitatea de Inspecție Fiscală Prahova, structurată în trei servicii de inspecție fiscală,( serviciu de inspecție fiscală nr. 1, serviciu de inspecție fiscală nr. 2 și serviciul de inspecție persoane fizice) care asigură controlul agenților economici din județ cu excepția celor mai sus menționati.

Cu un număr faptic de 120 persoane, Activitatea de Inspecție Fiscală Prahova a obținut rezultate bune în acțiunile de control efectuate iar în cazul unor indicatori de performanță chiar foarte bune.

Structura controalelor efectuate în anul 2007 pe forme de proprietate este prezentată în tabelul 6.

Controale efectuate în anul 2007 pe forme de proprietate

Tabelul 6

Sursa : „Raportări pentru perioada 01.01 – 31.12.2007 „, pusă la dispoziție de biroul de presă al DGFP Prahova.

S-a dat curs tuturor acțiunilor prioritare și permanente din programele lunare, privind:

-verificarea realității și legalității sumelor înscrise în cererile de restituire a T.V.A. și a accizelor;

-efectuarea controlului fiscal în vederea emiterii certificatelor de sarcini fiscale;

-verificarea modului de calculare, evidențiere și virare în cuantumurile și la termenele stabilite de lege a obligațiilor față de bugetul de stat consolidat;

-inspecția fiscală a contribuabililor inactivi care în decurs de 12 luni consecutive nu au depus declarații fiscale și situații financiare și nu au efectuat plăți;

-acțiunile de control financiar:

controlul privind transferurile și subvențiile alocate de la bugetul de stat;

verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind taxa pentru activitatea de prospecțiune, exploatare și exploatare a resurselor minerale și a redevenței miniere conform prevederilor Legii minelor nr.85/2003;

Structura evaziunii în anul 2007 în județul Prahova

Tabelul 7

– mii RON –

Fig. 5. Valoarea totală a veniturilor suplimentare atrase la bugetul general consolidat al statului în anul 2007

Sursa : „ Indicatori de performanță pentru perioada 01.01 – 31.12.2007 „, pusă la dispoziție de biroul de presă al DGFP Prahova. ( a se vedea anexa nr. 5.1 si anexa nr.5.2)

În 2007, A.I.F. Prahova a fost solicitată pentru a efectua verificări de specialitate, îndeosebi de către I.P.J. Prahova, Ministerul Public .

S-au efectuat 132 controale din care: Inspectoratul de Poliție al județului – 112, Ministerul Public 12, Prefectura 1, Corpul de Control al Guvernului 1, alte structuri 6.

Solicitări structuri proprii ANAF 280 , din care: DGFP – DAF – DGAMC 259; Garda Financiară – 20, Conducere ANAF – 1 .

În perioada 01.01.2007 – 31.12.2007, CSII Prahova a soluționat un număr de 275 de cereri de verificare a valabilității codurilor de TVA pentru 1625 de operatori intracomunitari din celelalte 26 de state membre. Pe primele locuri între statele membre către care au fost transmise cereri de verificare a valabilității codurilor se află, în ordine: Italia – 395 de operatori verificați, Germania – 222 operatori, Anglia -197 Franța – 163 și Olanda – 109.

Din cele 275 de cereri de verificare a valabilității codurilor de TVA, 44 cereri au fost primite de la agenți economici din județ, în baza OMFP 1706/2006 iar 231 cereri au fost primite de la structurile de inspecție fiscală.

Ca urmare a controalelor efectuate de către structurile de inspecție fiscală din cadrul DGFP Prahova la operatorii intracomunitari din județ, în cursul anului 2007 au fost primite la CSII un număr de 7 solicitări de informații cu privire la realitatea tranzacțiilor efectuate de contribuabili români cu operatori din celelalte state membre. Dintre acestea, 4 solicitări au fost transmise prin formulare SCAC2004 către Franța, Spania, Austria și Marea Britanie, fiind vizați 4 operatori, iar 3 solicitări au fost transmise prin formulare Antifraudă către Grecia, Slovenia, Belgia, Ungaria și Italia, fiind vizați 21 de operatori intracomunitari. Până la 31.12.2007 nu au fost primite răspunsuri de la autoritățile fiscale solicitate.

Evaziunea fiscală în ceea ce privește impozitul pe profit

în perioada ianuarie – decembrie 2007

În perioada ianuarie – decembrie 2007 organele Activității de Inspecție Fiscală Prahova au efectuat un număr de 505 de inspecții fiscale generale, ce au avut ca obiectiv verificarea modului de înregistrare, calculare și declarare a obligațiilor la bugetul statului. Dintre inspecțiile fiscale generale efectuate în această perioadă, într-un număr de 292 de cazuri au fost constatate diferențe suplimentare privind impozitul pe profit.

Urmare verificărilor efectuate, s-a stabilit impozit pe profit suplimentar în sumă de 19.196.809 RON. Aferent sumelor suplimentare stabilite, au fost calculate accesorii în sumă de 9.935.094 RON. Ca o altă consecință a verificării impozitului pe profit, organele de control, au diminuat pierderea fiscală, stabilită de societățile controlate, cu suma de 13.747.179 RON.

Principalele deficiențe și abateri de la prevederile legale constatate cu ocazia verificărilor, au fost următoarele:

– înregistrarea de cheltuieli cu bunuri și prestări de servicii fără a se face dovada cu documente justificative a realității și legalității acestora;

– neînregistrarea veniturilor realizate din orice sursă precum și orice alte elemente similare veniturilor (diferențe favorabile de curs valutar, înlesniri la plata obligațiilor restante la bugetul statului si bugetului asigurărilor sociale de stat);

– stornarea de venituri fără a avea la bază documente justificative;

– nedeclararea sau declararea eronată către organul fiscal teritorial a impozitului pe profit datorat;

– încadrarea eronată a societăților verificate în categoria plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor;

-neincluderea la calculul profitului impozabil a tuturor cheltuielilor nedeductibile (amenzi și penalități, aplicarea incorectă a procentului de deductibilitate în cazul cheltuielilor de protocol);

– aplicarea în mod eronat a unor facilități fiscale (scutirea de impozit a profitului

obținut prin aplicarea unui brevet de invenții, reducerea cu 50% a impozitului

pentru profitul utilizat in anul fiscal curent pentru investiții în active corporale și

necorporale , deducerea de 20% din valoarea de intrare a mijloacelor fixe

amortizabile);

– constatarea de bunuri lipsă din gestiunea agenților economici verificați.

Evaziunea fiscală identificată în contul taxei pe valoarea adăugată

în perioada ianuarie – decembrie 2007

În perioada ianuarie – decembrie 2007 organele Activității de Inspecție Fiscală Prahova au încheiat un număr de 1.158 de rapoarte de inspecție fiscală ( 505 inspecții fiscale generale și 653 inspecții fiscale parțiale) ce au avut ca obiectiv verificarea modului de înregistrare, calculare și declarare a obligațiilor la bugetul statului. În această perioadă au fost soluționate un număr de 924 de solicitări din partea contribuabililor depuse prin deconturile cu sume negative de T.V.A. cu opțiune de rambursare. Dintre inspecțiile fiscale efectuate în această perioadă, într-un număr de 582 de cazuri au fost constatate diferențe suplimentare privind taxa pe valoarea adăugată.

Urmare verificărilor efectuate, s-a stabilit taxă pe valoarea adăugată suplimentară în sumă de 59.707.541 RON. Aferent sumelor suplimentare stabilite, au fost calculate accesorii în sumă de 16.428.968 RON.

Principalele deficiențe și abateri de la prevederile legale constatate cu ocazia verificărilor, au fost următoarele:

– exercitarea dreptului de deducere a taxei pentru bunuri și prestări de servicii fără a se face dovada cu documente justificative (facturi fiscale sau alte documente prevăzute de lege) a realității și legalității achiziționării acestora;

– diminuarea sau neînregistrarea bazei de impozitare reprezentată de contravaloarea livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii impozabile, a importurilor impozabile sau a achizițiilor intracomunitare impozabile

– nejustificarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operațiunile de livrări intracomunitare și de export;

– nedeclararea sau declararea eronată către organul fiscal teritorial a taxei pe valoarea adăugată datorată;

– aplicarea în mod eronat a prevederilor privind aplicarea măsurilor de simplificare prevăzute la art.160, lit.c) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările si completările ulterioare

– neînregistrarea în scopuri de T.V.A. în România conform art.153 alin.(5) din Codul fiscal;

– nerespectarea obligațiilor ce îi revin unui reprezentant fiscal, din punct de vedere al drepturilor și obligațiilor privind T.V.A., pentru toate operațiunile efectuate în România de persoana impozabilă nestabilită în România;

În perioada ianuarie – decembrie 2007, organe din cadrul AIF Prahova au efectuat verificări operative și inopinate la un număr de 1105 agenți economici care desfășoară activități de comercializare cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare, comercializare en-gross și en-detail de băuturi alcoolice și țigări precum și alimentație publică și baruri.

Totodată împreună cu lucrători din cadrul I.P.J. Prahova, I.T.M. Prahova și O.J.P.C. Prahova, s-au efectuat verificări la agenți economici care desfășoară activități de colectare deșeuri feroase, panificație, transport auto de mărfuri și persoane, disco-bar.

În sinteză pentru intervalul ianuarie 2006 – decembrie 2007,

au fost constatate următoarele:

Referitor la eficiența activității de inspecție fiscală, desfășurată în anul 2007 comparativ cu anul 2006, s-a constatat că numărul de inspecții a crescut cu 1347, dar sumele suplimentare atrase pe total și pe categorii de venituri a scăzut față de anul 2006 fiind consecință a faptului că o mare parte din timpul alocat inspecțiilor fiscale a fost folosit pentru soluționarea deconturilor de T.V.A cu opțiune de rambursare și solicitări din partea altor organe ( Poliție, DNA etc.). Număr deconturi negative de T.V.A. soluționate în 2007 , 924 cu 282 mai multe față de 2006.

Menționăm faptul că în anul 2007 total sume încasate s-au ridicat la nivelul de 19.540 mii lei cu 67% mai mult decât în anul 2006, rezultând că s-a pus accent mai mult pe încasarea obligațiilor bugetare stabilite .

Totodată în anul 2007 s-au aplicat 3314 amenzi contravenționale în sumă de 10.566 mii RON cu 1202 amenzi contravenționale mai multe față de anul 2006 dar sumele încasate din acestea au fost mai mici în 2007 decât în 2006.

2.2 Acțiuni de control la SC PRAHOVA SA ( selectiv)

Datorită secretului fiscal Raportul de Inspecție Fiscală nu conține date în baza căruia să se poată identifica agentul economic controlat.

În RIF organele de inspecție fiscală au efectuat o inspecție fiscală generală , la solicitarea agentului economic prin decontul de T.V.A cu suma negativă de T.V.A depus la organul fiscal teritorial, care în urma analizării riscului acesta a fost transmis Activității de Inspecție Fiscală Prahova, în vederea efectuării inspecțiiei generale și a soluționării decontului de T.V.A.

La capitolul I din RIF sunt prezentate următoarele: organele de inspecție fiscală, adresa în baza căreia s-a efectuat controlul și obiectivile avute în vedere la verificare.

Totodată se precizează perioada supusă controlului și dacă societatea a mai fost verificată, se menționează rezultatele actelor de control anterior.

Datorită faptului că unitatea nu a fost verificată pe o perioadă mai mare de 3 ani și nu au fost îndeplinite obligațiile de plată a impozitelor , taxe la bugetul de stat, în aceste condiții inspecția fiscală s-a extins pe o perioadă de 5 ani termen prevăzut de Codul de procedură fiscală.

La capitolul II sunt menționate datele de identificare al SC PRAHOVA SA, adresa, cod fiscal, nr. de înregistrare la ORC Prahova, activitatea principală desfășurată fiind

,, Turnarea metalelor neferoase ușoare,,; structura capitalului social; conturile bancare prin care își derulează societatea operațiunile economice și evoluția cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani conform bilanțurilor încheiate și înregistrate la organele fiscale abilitate.

Totodată la acest capitol se pricează faptul că administrarea societății este asigurată de o persoană juridică SC ALFA SRL.

Referitor la obiectivele avute în vedere la control sunt și verificarea modului de întocmire și gestionare a formularelor cu regim special, respectiv facturi fiscale, fișe de magazie a formularelor cu regim special pâna la sfârșitul anului 2006 erau înseriate și numerotate de distribuitorii autorizați. După 01.01.2007 facturile fiscale se înseriază și numerotează de fiecare agent economic în baza unei decizii și răspunde de corectitudinea datelor înscrise.

Un alt obiectiv important avut în vedere în control este modul de efectuare și valorificare a inventarierii generale a patrimoniului, conform Legii nr.82/1991, constatările sunt prezentate la capitolul alte constatări.

La capitolul III sunt prezentate modul de determinare, evidența și virare a obligațiilor datorate bugetului de stat .

Impozit pe profit

Prima obligație fiscală controlată de către organele de inspecție fiscală fiind impozitul pe profit.

Verificarea s-a efectuat în baza mai multor acte normative pentru fiecare perioadă de aplicare a acestora și a cuprins intervalul 2001- 2005 .

Controlul s-a efectuat prin sondaj urmărindu-se modul de înregistrare în contabilitate a veniturilor și cheltuielilor, tratamentul fiscal al acestora, determinarea rezultatului contabil, fiscal și a impozitului pe profit.

Sunt menționate conturile de venituri și cheltuieli analizate. Determinarea rezultatului fiscal și a impozitului pe profit se face pe fiecare an.

În sinteza , în contul impozitului pe profit au fost stabilite următoarele obligații (RON) :

– impozit suplimentar : 3.018 RON

– dobânzi de întârziere : 1.996 RON

– penalități de întârziere : 386 RON

Taxa pe valoarea adaugată

Verificarea s-a efectuat în baza mai multor acte normative pentru fiecare perioadă de aplicare a acestora și a cuprins intervalul 2001- februarie 2006.

Referitor la T.V.A. deductibilă în intervalul verificat agentul economic a dedus T.V.A. în cea mai mare parte (73,42%) este aferentă aprovizionărilor de materii prime și materiale consumabile utilizate în procesul de producție , iar 24,35% ,reprezintă taxa deductibilă provenită din aplicarea măsurilor de simplificare privind taxarea inversă la vânzarea de bunuri din totalul T.V.A .dedusa de unitate.

În intervalul 2005 – 2006 T.V.A. deductibilă a fost majorată nejustificat cu suma totală de 1.915.716 RON . Ca urmare a aplicării eronată asupra vânzărilor de bunuri , a măsurilor simplificate adică „Bunurile pentru care se aplică măsurile simplificate sunt deșeuri” și resturile de metale feroase și neferoase , precum și materii prime secundare rezultate din valorificarea acestora.

Măsurile simplificate au fost introdu-se de legiuitor în vederea combaterii solicitărilor de recuperare de T.V.A. abuzive și ilegale. În esență măsurile simplificate constă în faptul că furnizorul nu colectează T.V.A., iar cumpărătorul nu deduce T.V.A. Condiția obligatorie fiind atât cumpărătorul cât și vânzătorul să fie înregistrați ca plătitori de T.V.A.

Din analiza efectuată asupra documentului de livrare factura fiscală s-a constatat că mărfurile înscrise în factura fiscală nu intră sub incidența mărfurilor simplificate , neâncadrându-se în categoria materiilor prime secundare sau a deșeurilor.

Datorită acestui lucru organele de inspecție fiscală au solicitat informații și precizări referitoare la definirea materiei prime secundare de la mai multe instituții abilitate ale statului.

Din adresa Ministerului Economiei și Comerțului reiese faptul că măsurile simplificate nu se aplică pentru produsele principale rezultate din valorificarea deșeurilor.

Comisia Națională pentru Reciclarea Materialelor precizează că „Lingourile din metale neferoase sau din aliaje neferoase obținute prin simpla topire a acestora fără adăugarea de elemente suplimentare de aliere sunt materii prime secundare.

Lingourile obținute prin topirea deșeurilor metalice neferoase la care în cursul elaborării li se adaugă elemente de aliere și la care compoziția chimică finală se încadrează într-un standard de marcă de fabricație sunt produse finite”.

SC PRAHOVA SA a livrat în perioada 2005 – 2006 bunuri rezultate din procesul de producție (aliaje neferoase) pentru care a folosit la realizarea acestora deșeuri neferoase siliciu metalic, mangan metalic, magneziu și lingouri de aluminiu A7, materii pentru care societatea a dedus T.V.A.

Pe baza evidenței tehnic – operative societatea nu a putut justifica realizarea de produse supuse măsurilor simplificate rezultând astfel un T.V.A deductibil mai mare cu 1.915.716 RON decât cel stabilit de organele de inspecție fiscală.

În sinteză , în contul taxei pe valoarea adaugată au fost stabilite următoarele :

– T.V.A de plată suplimentară : 1.266.417 RON

– majorări , dobânzi de întârziere : 385.734 RON

– penalități : 40.595 RON

La celelalte obligații fiscale nu s-au stabilit debite suplimentare.

Menționăm că pentru obligațiile cu stopaj la sursă aferentă perioadei 2004 – 2005 , reprezentând impozit pe venituri din salarii și asimilate acestora, CAS angajat, CASS angajat și șomaj angajat , au fost constatate întârzieri la plată cuprinse între 352 și 657 zile , prin aceasta încălcându-se prevederile art. 188 al. 2 din Codul de procedură fiscală aprobat , răspunderea revenindu-le d-lui Mihai Florin în calitate de reprezentant al S.C. ALFA S.R.L. , societate ce administrează unitatea verificată și dl. Stefan Dima contabil – persoană ce răspunde de conducerea evidenței contabile .

Față de acestea organele de inspecție fiscală au făcut propunerea înaintării actului de control către organele abilitate pentru extinderea verificării.

Soluționarea decontului de T.V.A înregistrat la A.I.F. Prahova sub nr. 2006

Prin adresa înregistrată la A.I.F. Prahova sub nr. 2006 se solicită rambursarea sumei negative a T.V.A de 651.968 RON , rezultată din decontul aferent lunii februarie 2006 întocmit de S.C. PRAHOVA S.A. și depus la organul fiscal teritorial sub nr 2006 .

Modul de evidență și determinare a T.V.A a fost prezentat detaliat la capitolul III , pct. 2 .Unitatea se află în situația de rambursare a T.V.A ca urmare a aprovizionărilor cu materii prime și a aplicării eronate a prevederilor art. 1601 din Legea nr. 571/2003 , modificată și completată .

Soluționarea decontului de TVA cu opțiune de rambursare s-a efectuat în baza prevederileor art. 149 (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal .

Față de cele arătate se concluzionează următoarele :

– T.V.A solicitată la rambursare : 651.968 RON

– T.V.A pentru care societatea

are drept de rambursare : –

– T.V.A care nu se justifică a fi

rambursată : 651.968 RON

– T.V.A de reportat în decontul

lunii următoare : –

După prezentarea impozitelor care au fost verificate , organele de inspecție fiscală prezintă constatările în ceea ce privește organizarea contabilității , ținerea registrelor contabile , neregulile privind efectuarea necorespunzătoare a inventarierii generale a patrimoniului , precum și sinteza constatărilor stabilite prin Raportul de inspecție fiscal.

În sinteză prin actul de control analizat au fost stabilite următoarele :

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Având în vedere cele prezentate în cuprinsul acestei lucrări, se pot desprinde anumite concluzii privitoare la amploarea fenomenului evazionist, în România, precum și la cauzele și implicațiile acestuia, dar și unele propuneri privind ținerea sub control a acestui fenomen.

Evoluția evaziunii fiscale în România, a fost una ascendentă, reflectată atât prin sumele din ce în ce mai mari, în termeni reali, sustrase bugetului public, cât și prin metodele și tehnicile de sustragere. Practic acestea au evoluat continuu, de la simpla evaziune fiscală tradițională, realizată prin nedeclararea unor venituri, la metode din ce în ce mai elaborate și mai complexe, mijlocele și pârghiile de ordin legislativ și administrativ dovedindu-se ineficiente în lupta împotriva acestui flagel.

Legea de combatere a evaziunii fiscale a apărut târziu, abia în 1994, când contribuabilul român deja se familiarizare cu fenomenul în cauză, până în acel moment aparatul fiscal neavând instrumentul necesar pentru a acționa corespunzător gravității faptelor (sancționarea unora din faptele de nerespectare a disciplinei fiscale se realiza numai prin aplicarea de amenzi contravenționale, în baza O. G. nr. 17 din 20 august 1993 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la reglementările financiar-gestionare și fiscale).

Evaziunea fiscală, în diversele sale forme de manifestare, reprezintă o amenințare reală pentru procesele de realizare a veniturilor statului ca urmare a nedeclarării și neplății sumelor reprezentând accize, T.V.A., taxe vamale sau impozit pe profit corespunzătoare activităților ilegale. Mai mult decât atât, prin sustragerea de la impozitare se acumulează profituri mari în mâna unor grupuri restrânse de persoane în detrimentul celorlalți contribuabili, sarcina fiscală fiind astfel distribuită inechitabil.

Odată acceptată ideea necesității ținerii sub control a fenomenului evazionist, se pune probleme identificării unor soluții de realizare a acestui deziderat. În condițiile în care frecvența controalelor fiscale joacă un rol determinant în atenuarea fraudei, dar un control meticulos al fiecărui impozit nu se justifică (și nici nu este posibil de realizat) prin costul acestuia, care ar putea depăși veniturile așteptate.

Deși incomplete datele furnizate de oficialități cu privire la nivelul și structura evaziunii fiscale identificate în urma controlului fiscal oferă suficiente informații pentru a caracteriza disciplina fiscală a contribuabilului român dar și atitudinea organelor abilitate în descoperirea și sancționarea fraudatorilor.

Astfel:

– menținerea, oarecum constantă a frecvenței cazurilor de evaziune fiscală, în condițiile crsterii, în perioada 2005 – 2007, a numărului de verificări efectuate, binențeles, luând în calcul și posibilitatea îmbunătățirii treptate a eficienței activității de identificare a cazurilor de evaziune fiscală, arată că, în timp, conformarea fiscală a contribuabilului român nu a suferit îmbunătățiri.

– amploarea fenomenului evazionist, în Prahova, este reflectată și prin sumele descoperite ca sustrase bugetului public. Astfel, dacă în anul 2005, contribuabilii descoperiți au prejudiciat bugetul public cu 66.258 mii RON, în anul 2005, ajungând la 164.631 mii RON, în anul 2006, iar in anul 2007 a scăzut la 157.256 mii RON și aceasta în condițiile în care numărul de verificări efectuate au crescut.

– sumele atrase suplimentar cu ocazia controalelor fiscale fiscală reflectă o mare capacitate a evaziunii fiscale de finanțare a deficitului bugetar, acestea reprezentând ponderi importante în deficitul bugetului general consolidat, din păcate, după ce au stabilit aceste sume, organele fiscale nu s-au dovedit capabile să asigure și încasarea efectivă a lor.

Referitor la prevenirea și combaterea evaziunii fiscale trebuie spus, încă de la început, că fenomenul evaziunii fiscale, atât, în forma sa legală cât și în forma sa frauduloasă, nu poate fi complet eradicat și aceasta pentru că legi fiscale perfecte nu există, iar inventivitatea contribuabilului nu are limite și, mai mult decât atât, oricât de drastice ar fi sancțiunile aplicate întotdeauna vor exista contribuabili pentru care câștigurile din fraudarea fiscului vor depăși riscurile la care aceștia se expun.

Metodele și tehnicile de combatere a fraudei fiscale, în special în planul prevenirii acesteia, trebuie să aibă în vedere, în principal, perfecționarea sistemului fiscal, pe de o parte, și, pe de altă parte, perfecționarea controlului fiscal.

Perfecționarea sistemului fiscal se poate realiza prin îmbunătățirea politicii fiscale și bugetare și prin reducerea presiunii fiscale.

Trebuie asigurată menținerea unui sistem fiscal cât mai echitabil, pe cât posibil fără prea multe excepții de la regula generală de impunere, eliminarea sau reducerea la maxim a exonerărilor, reducerilor, anumitor deduceri, care dau naștere la multiple interpretări din partea administrațiilor și contribuabililor, cât și la nemulțumiri din partea celor care nu beneficiază de ele.

Perfecționarea controlului fiscal, ca pârghie de combatere a evaziunii fiscale, trebuie să urmărească, în primul rând:

organizarea structurilor de control fiscal, planificarea și strategia programului de

control;

– specializarea personalului din structura controlului fiscal și motivarea corespunzătoare a acestuia;

– asigurarea mijloacelor de acțiune necesare (dotare tehnică, baze de date ușor accesibile, sistem informațional flexibil);

– perfecționarea schimbului de informații asupra tehnicilor de control între diversele administrații fiscale naționale;

– eliminarea corupției.

Eliminarea corupției este unul din elementele primordiale în perfecționarea controlului fiscal ca element de combatere a evaziunii fiscale. Corupția, alături de incompetență, sunt elementele care favorizează creșterea evaziunii fiscale. În lupta împotriva corupției, ca pârghie de combatere a evaziunii fiscale, trebuie acționat asupra cauzelor care o generează și o perpetuează. Aceasta presupune:

selecționarea și perfecționarea personalului pe baze competitive;

salarizarea motivantă a personalului din activitatea de control fiscal;

protejarea funcționarilor și a familiilor acestora împotriva pericolelor la care se expun prin activitatea de control;

promovarea în funcții de conducere a unor profesioniști în domeniu;

libertatea de decizie și neimplicarea politicului în activitatea de control fiscal;

alocarea de sume importante de la buget pentru combaterea evaziunii fiscale

(echipamente tehnologice, culegerea de informații, publicații de specialitate, etc);

pedepsirea celor care se fac vinovați de acte de corupție, indiferent de poziția pe care o dețin.

Protejarea intereselor financiare ale Comunităților și lupta împotriva fraudei și a altor activități ilegale în defavoarea intereselor financiare ale acestora reprezintă un obiectiv principal al politicii fiscale a Uniunii Europene.

Prin urmare, integrarea României în Uniunea Europeană transformă lupta internă împotriva fraudei fiscale într-una de interes comunitar și aceasta deoarece, după integrare, frauda fiscală nu va mai afecta doar bugetul public național ci și pe cel comunitar.

Pentru o țară nou intrată în Uniunea Europeană, politica fiscală va trebui să includă o puternică represiune a economiei subterane, a corupției, infracționalității economice și fraudei fiscale.

Promovarea unor obiective strategice de politică fiscală, în paralel cu eficientizarea controlului fiscal, ar trebui să îmbunătățească disciplina fiscală, să aibă ca efect creșterea volumului de taxe colectate, precum și reducerea corupției și creșterea eficienței în recuperarea sumelor derivate din evaziune fiscală.

Bibliografie

Hoanță Nicolae, „Evaziunea Fiscală” , Editura Tribuna Economică, București,1997 ;

*

* *

Clocotici Dorin ,Gheorghiu Gheorghe, „Dolul,frauda și evaziunea fiscală”, Editura

Lumina Lex, București, 1996 ;

Văcărel Iulian și colectivul „ Finanțe Publice” Ediția a-VI-a, Editura Didactică și Pedagogică , București, 2007.

*

* *

Legea privind Codul fiscal, nr. 571/2003, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.927 din 23.12.2003 , cu modificările și completările ulterioare;

Legea privind combaterea evaziunii fiscale,nr.87/1994,republicată în Monitorul Oficial, Partea I,nr.545 din 29.07.2003 și abrogată de Legea nr.241/2005 la data de 26.08.2005;

Legea pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I ,nr. 672 din 27/07/2005;

Ordonanța Guvernului privind Codul de procedură fiscală, nr. 92/2003 (r3), republicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 513 din 31/07/2007;

Ordinul Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală privind modelul și conținutul Raportului de inspecție , nr. 1181/2007, f publicat în Monitorul Oficial, Partea I , nr. 611 din 04/09/2007;

Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor privind modificarea și completarea Ordinului ministrului finanțelor publice, nr. 1.267/2006 pentru aprobarea formularului "Decizie privind nemodificarea bazei de impunere” nr.1045 din 27/08/2007, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.642 din 20.09.2007;

Ordinul Ministerului Economiei și Finanțelor pentru modificarea unor ordine ale ministrului economiei și finanțelor nr. 1046 din 27/08/2007, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.642 din 20.09.2007 ;

„Informare asupra activității desfășurate în anul 2005 de aparatul de control fiscal „, pusă la dispoziție de biroul de presă al DGFP Prahova;

„Informare asupra activității desfășurate în anul 2006 de aparatul de control fiscal „, pusă la dispoziție de biroul de presă al DGFP Prahova;

„ Raport de performanță pentru anul 2007 „, pus la dispoziție de biroul de presă al DGFP Prahova.

*

* *

www.mfinante.ro