.inspectia Muncii. Procedura In Inspectia Muncii
CAPITOLUL I
ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND INSPECȚIA MUNCII
Natura juridicã a Inspecției Muncii
Prin Legea nr.108/19991înlăturându-se o lacună existentă în legislația noastră, a fost înființată și organizată Inspecția Muncii.
Conform art.1 din această lege, Inspecția Muncii este un organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, care are personalitate juridică.
Prin intermediul său se exercită atribuții de autoritate în stat în domeniul muncii, relațiilor de muncă, securitații și sănătații în muncă, mai precis, controlul aplicării unitare a dispozițiilor legale în domeniile sale de competență în unitațile sale din sectorul public, privat, și alte categorii de angajatori2.
Și Codul muncii conține reglementări referitoare la inspecția muncii. Astfel, titlul X intitulat „inspecția Muncii”, conține trei articole.
Conform art.247, aplicarea reglementărilor generale și speciale în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă este supusă controlului Inspecției Muncii, ca organism specializat al administrației publice centrale, cu personalitate juridica, în subordinea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
Cu privire la organizarea unitară a activităților de control, menționăm evoluția pe care a înregistrat-o această activitate ca urmare a adoptarii ordonanței de urgența a Guvernului nr.64/20033 prin care s-a înființat Autoritatea Naționala de Control ca organ de specialitate a administrației publice centrale, cu personalitate juridica. Ministerul delegat pentru coordonarea activitaților de control asigură coordonarea directă a Inspecției Muncii4.
În baza Legii nr.90/1996 cei care trebuie să urmarească modul în care se aplică dispozițiile legale privind protecția muncii sunt inspectorii de protecție a muncii. Instituția în subordinea căreia se află aceștia este Inspecția Muncii, ce-și desfasoară activitatea conform Legii nr.108/16 iunie 1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii5.
La elaborarea acestei legi, s-a avut în vedere și Convenția O.I.M nr.81/1947 privind inspecția muncii, ratificată și de țara noastră. Ea prevede un sistem de inspecție a muncii menit să asigure aplicarea dispozițiilor legale relative la condițiile de muncă și protecția lucrătorilor în unitațile industriale, și pe baza facultative, în unitațile comerciale.
Convenția nr.81/1947 abordează problemele organizării și funcționarii serviciilor de inspecție care privesc: responsabilitatea unei autoritați centrale; cooperarea cu alte servicii publice sau private ca și cu organizațiile patronale și sindicale; recrutarea de personal calificat, în numar suficient și beneficiar al unui stat apropiat; dotări și servicii necesare desfășurării activității.
De asemenea, convenția prevede rolul inspectorilor de munca (să asigure aplicarea legii, să consilieze angajatorii și lucrătorii și să furnizeze informații autorităților), precum și puterile care le sunt conferite: autorizarea de a intra liber în orice unitate în care se deruleaza controlul, abilitatea de a proceda la orice cercetari, controale sau anchete considerate necesare, autorizarea de a da instrucțiuni pentru remedierea neajunsurilor. În schimb, inspectorii sunt ținuți să respecte anumite obligații: interdicția de a avea interes oarecare, direct sau indirect, în intreprinderile aflate sub controlul și obligația de a păstra secretul profesional absolut asupra secretelor de fabricație sau de comerț ori procedeele de exploatare cunoscute cu ocazia exercitarii funcțiilor lor. Totodată, inspectorii trebuie să considere absolut confidențiala sursa oricarei plângeri care semnaleaza defecțiuni de instalații sau încălcarea dispozițiilor legale. Așadar, în conceptța convenției, inspecția muncii are trei sarcini principale: aplicarea legislației în principal prin supervizare, furnizarea de informații și consilierea patronilor și lucrătorilor, precum și furnizarea de informații autoritații competente.
Atât Convenția O.I.M. nr.81/1947, cât și practica europeană au fost luate în considerare în procesul de elaborare a Legii nr.108 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii. În temeiul acestei legi, Hotarârea Guvernului României nr.767 din 20.09.1999 a fost adoptat regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Muncii.
Unul din obiectivele Inspecției Muncii este controlul aplicării prevederilor legale referitoare la relațiile de muncă, securitatea și sănaătatea în muncă, protecția salariaților care lucrează în condiții deosebite și a prevederilor legale referitoare la asugurările sociale6.
Inspecția Muncii are în subordine inspectoratele teritoriale de muncă, unitați fără personalitate juridică, care se organizează în fiecare județ și în municipiu București.
Secțiunea I: Organizarea și funcționarea Inspecției Muncii
Potrivit art.255 din Codul muncii și a art.2 din legea nr.108/1999 Inspecția Muncii are în subordine inspectoratele teritoriale de muncă, unitați cu personalitate juridică, care se organizează în fiecare județ și în municipiul București.
În conformitate cu dispozițiile legii nr.108/1999(art10-12) și ale Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Muncii(art.6-14 si 20), acest organism este condus de un inspector general de stat, care reprezintă Inspecția Muncii în raporturile cu autoritațile administrative publice, cu persoane fizice și juridice.
În exercitarea atribuțiilor de conducere inspectorul general de stat are în subordine 2 inspectori generali de stat adjuncți Corp de control al calității inspecției.
Inspectorul de stat și cei doi inspectori generali de stat adjuncți sunt inspectori de muncă.
Inspectorul general de stat are, în principal, urmatoarele atribuții:
conduce activitatea inspecției muncii;
aproba încadrarea, promovarea, sancționarea și eliberarea din funcție a personalului din cadrul Inspecției muncii, și inspectoratelor teritoriale de muncă, la punerea inspectorilor generali de stat adjuncți și a inspectorilor-șefi;
raspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;
exercita atribuțiile delegate de ministrul muncii, solidaritații sociale și familiei;
urmărește realizarea obiectivelor principale ale Inspacției Muncii la nivel național și teritorial;
analizează periodic și ori de cate ori este nevoie, cu inpectorii-șefi, activitatea inspectoratelor teritoriale de muncă;
stabilește măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor instituției și pentru aplicarea ordinelor ministerului muncii, solidaritații sociale și familiei;
organizarea acțiunilor de importanță națională în domeniul securitații, sănătății și relațiilor de muncaă;
elaborează anual priectul de buget de venituri și cheltuieli al Inspecției Muncii, distinct pentru activitațile finanțate de la bugetul de stat și de venituri extrabugetare, pe care le supune aprobării Ministerului Muncii, Solidaritații Sociale si Familiei;
aprobă bugetele de venituri și cheltuieli pentru inspectoratele teritoriale de muncă și pentru celelalte unitați subordonate;
organizează și coordonează elaborarea metodologiilor de aplicare unitară a legislației specifice domeniilor de activitate;
aprobă tematicile și programul de pregatire profesională pentru personalul Inspecției Muncii;
întocmește aprecierile personalului din directa lui subordonare;
îndeplinește atribuțiile ce îi revin din actele normative în vigoare și orice alte atribuții stabilite de Ministerul Muncii, Solidarițatii Sociale și Familiei(art.20 din Regulament).
În cadrul Inspecției Muncii se organizează și funcționarea Colegiului Inspecției Muncii, organ consultativ de activitate.
Corpul de control al calitații inspecției verifică modul în care personalul Inspecției Muncii respectă prevederile legale în domeniu.
Inspectoratele teritoriale de muncă subordonate Inspecției Muncii sunt conduse de inspectori-șefi. În exercitarea atribuțiilor inspectorii-șefi au în subordine câte doi inspectori-șefi adjuncti. Ei sunt inspectori de muncă.
Personalul Inspecției Muncii și al inspectorilor teritoriale de muncă este alcatuit din inspectori de muncă și alte categorii de personal.
Inspectorii au studii superioare și specialitatea necesară pentru realizarea activitații de control, conform obiectivelor și atribuțiilor prevazute de lege, în domeniul relațiilor de muncă, securitații și sănătății în muncă.
Inspecția Muncii poate înființa, în condițiile prevazute la art.3 din Legea nr.108/1999, unitați de personalitate juridică care efectuează prestații în domeniul său de competență, respectiv:
pregătirea și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului propriu al Inspecției Muncii;
pregatirea și perfecționarea personalului din alte sectoare de activitate în domeniul protecției muncii
alte tipuri de prestații legate de specificul activitații7.
Secțiune a II- a: Obiectivele principale ale Inspecției Muncii
Art.5 din Legea nr.108/1999 prevede că obiective principale ale activitații Inspecției Muncii sunt urmatoarele:
controlul aplicarii prevederilor legale referitoare la relațiile de muncă, la securitatea și sănătatea în muncă, la protecția salariaților care lucrează în condiții deosebite și al prevederilor legale referitoare la asigurarile sociale;
informarea autoritaților competente despre deficientele legate de aplicarea corectă a dispozițiilor legale în vigoare;
furnizarea de informatii celor interesati despre cele mai eficiente mijloace de respectare a legislatiei muncii;
asistarea tehnică a angajatorilor și angajaților, pentru prevenirea riscurilor profesionale și conflictelor sociale;
inițierea de propuneri adresate Ministerului Muncii, Solidaritații Sociale și Familiei pentru îmbunătățirea legislației existente și elaborarea de noi acte normative în domeniu.
Aceste obiective decurg din sarcinile generale ale Inspecției Muncii stabilite de Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.81 din anul 1947 privind inspecția muncii în industrie și comerț și Convenția Internaționala a Muncii nr.129/1999 privind inspecția muncii în agricultură, ambele ratificate de țara noastră.
Astfel, art.3 alin.1 din Convenția nr.81/1947 se prevede că „sistemul de inspecție a muncii va avea urmatoarele sarcini:
să asigure aplicarea dispozițiilor legale referitoare la condițiile de muncă și la protecția lucratorilor în exercitarea profesiei lor, cum sunt dispozițiile privind durata muncii, salarizarea, securitatea și igiena muncii, condițiile de trai, folosirea copiilor și a tinerilor și altele conexe, în măsura în care inspectorii de muncă sunt însărcinați să asigure aplicarea acestor dispoziții;
să furnizeze celor care angajează și lucrătorilor informații și îndrumări tehnice asupra mijloacelor celor mai eficace de respectare a dispozițiilor legale;
să aducă la cunoștință autorităților competente deficiențele sau abuzurile care constiuie încălcări ale dispozițiilor legale în vigoare”8.
CAPITOLUL II
DIRECȚIILE PENTRU DIALOG, FAMILIE ȘI SOLIDARITATE SOCIALA JUDEȚENE ȘI A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
Sunt instituții publice cu personalitate juridică, cu finanțare de la bugetul de stat și funcționează în subordinea Ministerului Muncii, Solidaritații Sociale și Familiei.
Atribuțiile, sarcinile și raspunderile acestor instituții, se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, CONFORM ART.26 ALIN.4 DIN Hotărârea Guvernului nr. 737/2003, aprobat prin ordin al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale și Familiei.
Printre atribuțiile acestor direcții se află urmatoarele:
atribuții privind auditul în conformitate cu prevederile Ordonanței de Guvern nr.119/1999, privind auditul intern și controlul financiar preventiv9;
organizează și coordonează activitățile de asistență socială de ocrotire a minorilor și familiei, a bătrânilor pensionari și nepensionari, precum și a altor categorii de persoane vulnerabile;
colaborează cu organizațiile non-profit care au ca obiect de activitate protecția socială;
sprijină agenaducă la cunoștință autorităților competente deficiențele sau abuzurile care constiuie încălcări ale dispozițiilor legale în vigoare”8.
CAPITOLUL II
DIRECȚIILE PENTRU DIALOG, FAMILIE ȘI SOLIDARITATE SOCIALA JUDEȚENE ȘI A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
Sunt instituții publice cu personalitate juridică, cu finanțare de la bugetul de stat și funcționează în subordinea Ministerului Muncii, Solidaritații Sociale și Familiei.
Atribuțiile, sarcinile și raspunderile acestor instituții, se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, CONFORM ART.26 ALIN.4 DIN Hotărârea Guvernului nr. 737/2003, aprobat prin ordin al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale și Familiei.
Printre atribuțiile acestor direcții se află urmatoarele:
atribuții privind auditul în conformitate cu prevederile Ordonanței de Guvern nr.119/1999, privind auditul intern și controlul financiar preventiv9;
organizează și coordonează activitățile de asistență socială de ocrotire a minorilor și familiei, a bătrânilor pensionari și nepensionari, precum și a altor categorii de persoane vulnerabile;
colaborează cu organizațiile non-profit care au ca obiect de activitate protecția socială;
sprijină agenții și unitațile bugetare în vederea aplicării corecte și concrete alegislației în domeniul salarizării, normării muncii, încheierii contractelor colective de muncă;
solicită agenților economici și instituțiilor publice că în aplicarea legislației să ia masuri pentru înlăturarea deficiențelor constatate;
aplică măsuri de sancționare contravențională a celor care încalcă dispozițiile legale din domeniul muncii și solidarității sociale;
sprijină acțiunea de negociere a contractelor colective de muncă; înregistrează și organizează evidența acestora;
asigura aplicarea prevederilor Ordonanței de Guvern nr.129/2000 privind formarea profesională a adulților;
exercită în condițiile prevazute de lege, concilierea și arbitrajul în cazul conflictelor de interese;
colaborează cu celelalte instituții și unități în vederea îndeplinirii atribuțiilor proprii;
desfașoara activități în domeniul respectării drepturilor femeii și politicilor familiale;
distribuie bilete de odihnă și tratament persoanelor îndreptațite, pe baza solicitărilor acestora în cotele stabilite prin ordin ale ministrului muncii și solidarității sociale10.
Secțiunea I: Inspectorii de muncă.
Inspectorii de muncă sunt funcționari publici. Ca funcționari publici, ei sunt independenți de orice schimbare guvernamentală și de orice influență neprevazută din afară (art.16).
Încadrarea lor se face prin concurs sau examen, în raport cu pregatirea profesională și cu aptitudile candidaților.
Funcția de inspector de munca poate fi ocupată de persoane cu studii superioare tehnice, juridice economice, psihosociologice și de medicina a muncii.
Înscrierea la concurs sau la examen pentru funcăiile de conducere din cadrul Inspecției Muncii se face avându-se în vedere, în principal, urmatoarele criterii:
aptitudini manageriale;
activitate desfașurată anterior;
capacitate deplină de exercițiu;
să nu fi fost condamnat pentru săvârșirea unei infractiuni cu intenție;
să aibă cetățenie română și domiciliul în Romănia11;
Inspectorii de muncă sunt competenți să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de Legea 108/1999.
De asemenea, inspectorii de muncă sunt competenți – potrivit art.23 -să constate și să sancționeze toate faptele care constituie contravenții și pentru care se prevede că agentul constatator face parte din personalul Ministerului Muncii, Solidaritații Sociale și Familiei, al direcțiilor pentru dialog, familie și solidaritate sociale, ale inspectoratelor teritoriale de protecție a muncii.
În cazul săvârsirii repetate de către angajatori a unor grave de la prevederile Codului muncii sau de la normele de securitate și sănătate în muncă, Inspecția Muncii poate cere radierea persoanei juridice din registrul comerțului12.
Secțiunea a II- a: Atribuțiile inspectorilor de muncă
Atribuțiile sunt prevazute la art.6 alin.1 din Legea nr.108/1999 precum și în Hotărârea Guvernului nr.767, care în art.3 prevede: atribuții generale, atribuții speciale, în domeniul securității și al sănătății în muncă.
Atribuții generale:
controlează aplicarea corectă și unitară a legilor și a altor acte normative care reglementează relațiile de muncă, securitatea și sănătatea în muncă, precum și protecția salariaților care lucrează în condiții deosebite;
coordonează, îndrumă metodologic și controlează activitatea inspectoratelor teritoriale de muncă și a unitaților înființate potrivit art.6 alin 1;
reprezintă Ministerul muncii, solidaritații Sociale și Familiei ca organ de specialitate, în relațiile de cooperare internațională cu instituții similare;
elaborează programele anuale de acțiuni și de inspecție pentru implementarea politicii Ministerului Muncii, Solidaritații și Familiei în domeniu;
elaborează metode și proceduri unitare de inspecție a muncii;
controlează respectarea criteriilor de încadrare a locurilor de muncă cu condițiile deosebite, evidența acestora și modul de realizare de către agentul economic a măsurilor tehnico-economice pentru normalizare;
organizează sistemul informational necesar activitații proprii;
face propuneri în vederea inițierii și elaborarii de proiecte de acte normative în domeniu;
organizează și controlează activitatea de pregatire și perfecționare a pregatirii personalului propriu;
organizează activitatea de formare a persoanelor cu atribuții în domeniu, angajate la persoanele fizice și juridice;
cooperează cu ministerele, cu alte inspecții de specialitate, cu instituțiii publice sau private și cu reprezentanții partenerilor sociali;
gestionarea veniturilor realizate din consultanță, asistentă de specialitate și din prestări de servicii, calculate pe baza de tarife, taxe, comision, și alte venituri obținute conform prevederilor legale;
controlează în limita competentelor modul de aplicare a prevederilor legale în domeniu, inclusiv la sesizarea oricarei persoane fizice sau juridice;
elaborează anual propuneri pentru proiectul bugetului de stat pe care îl înaintează Ministerului Muncii, Solidaritații Sociale și Familiei spre aprobare;
elaborează bugetul de venituri și cheltuieli pentru activitatea extrabugetară.
Atribții speciale:
îndrumă și controlează aplicarea unitară a legislației muncii;
organizează activitatea de control și evidență a angajatorilor, a muncii pe baza de contracte individuale de muncă;
controlează respectarea legalitații privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului de muncă;
verifica legalitatea clauzelor înscrise în contractele individuale de muncă, controlează respectarea lor de catre angajatori, asigură și urmărește înregistrarea acestora în carnetele de muncă;
controlează modul de completare a carnetelor de muncă și condițiile de păstrare a acestora la unitățile din sectorul public, privat și la alte categorii de angajatori;
asigură întocmirea și completarea, în temeiul prevazut de lege, a carnetelor de muncă pe care le are în pastrare, precum și evidența acestora;
controlează daca persoanele fizice și juridice respectă prevederile legale privind înregistrarea contractelor de muncă;
certifică și consemnează legalitatea înscrierilor efectuate în carnetele de muncă de către angajatorii cărora li s-a aprobat păstrarea și completarea acestora la sediu;
verifică documentele prezentate de angajatori din care rezultă că s-au achitat contribuția către bugetul asigurarilor sociale de stat, contribuția asigurărilor pentru somaj, precum și contribuția de asigurări de sănătate, conform legii, și sesizarea instituțiile care gestionează aceste fonduri în legatură cu încălcarea prevederilor legale din domeniul lor de competență;
ține evidența persoanelor juridice și fizice care datorează comisionul prevăzut de lege pentru păstrarea și completarea carnetelor de muncă, verificarea și certificarea acestora;
verifică și urmărește modul în care sunt calculate sumele virate cu titlu de comision pentru păstrarea și completarea carnetelor de muncă, precum și pentru verificarea și certificarea legalitații înregistrărilor efectuate de către angajatori în condițiile legii;
controlează modul de întocmire a registrului special de evidenta personalului angajat în baza contractelor individuale de muncă;
stabilește procedura de acreditare a societaților comerciale ce obiect de activitate în domeniul evidenței muncii;
stabilește metodologia de lucru pentru societațile comerciale care solicită dreptul de păstrare și completare a carnetelor de muncă.
În domeniul securitații și al sănătății în muncă:
controlează aplicarea prevederilor legii nr.90/1996, ale actelor normative privind regimul materialelor explozive și ale produselor și substanțelor toxice, precum și ale altor acte normative în vigoare, notificări prin înscrisuri neconformitațile dintre acestea și situația constatată;
controlează aplicarea prevederilor legale referitoare la politicile de prevenire bazate pe evaluarea riscurilor;
verifică modul de organizare și funcționare a comitetelor de securitate și sănătate în muncă;
urmărește respectarea de către persoanele fizice și juridice a condițiilor pentru care s-a eliberat autorizația de funcționare din punct de vedere al protecției muncii;
controlează prin inspecțorii de muncă sau prin organisme acreditate de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei aplicarea dipozițiilor legale referitoare la certificarea produselor, a echipamentelor tehnice și a echipamentelor individuale de protecție importate, din punct de vedere al securității în muncă la intrarea pe teritoriul național și la comercializarea pe piață a acestora, sau a produselor, echipamentelor tehnice și a echipamentelor individuale de protecție fabricate și comercializate în țară;
elaborează metodologia și procedura de verificare a persoanelor fizice si juridice care au ca obiect și activitate prestări de servicii în domeniul protecției muncii;
controlează respectarea parametrilor mediului de muncă prin efectuarea de măsuratori și determinarii proprii sau prin laboratoare de specialitate abilitate;
solicită masuratori și determinări în vederea stabilirii categoriilor de salariați care lucrează în condiții deosebite de muncă, realizate prin centrul de Monitorizare a Unitațiilor cu Risc Profesional sau prin laboratoare abilitate;
controlează modul de aplicare a măsurilor medicale preventive prin asigurarea stării de sănătate a salariaților supusi la noxe;
controlează respectarea legislației privind examenul medical la angajare, adaptibilitatea în muncă și controlul medical periodic;
controlează respectarea normelor și dispozițiilor tehnice emise de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerului Sănătății privind îmbunătățirea condițiilor de muncă și de mediu pentru prevenirea bolilor profesionale și cresterea capacitații de muncă;
controlează respectarea prevederilor legale în domeniul medicinii muncii;
controlează respectarea principiilor de ergonomie a muncii și impune luarea de masuri tehnice, organizatorice de îmbunatațire progresivă a condițiilor de muncă și de reducere a efortului fizic și psihic;
controlează modul în care este pregătit personalul pentru a acorda primul ajutor în caz de accident precum și organizarea și dotarea echipelor de salvatori, pentru situațiile impuse de specificul activitații prevazute de lege.
Deosebit de cele de mai sus,Inspecția Muncii, mai are și urmatoarele atribuții:
în baza art.19 din alin 4 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi și asigurari sociale, inspectoratul teritorial de muncă avizează obligatoriu încadrarea locurilor de muncă în condiții deosebite;
conform art.9 din Legea nr.108/1999,Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Administrație și Ministerul Justiției-Direcția Generală a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul De Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Paza organizează activitațile de inspecție a muncii prin serviciile proprii de specialitate, care au competența exclusivă numai pentru structurile respective;
potricit art.1 din H.G. nr.995/200313, contractele de muncă încheiate de către cetățenii cu misiunile diplomatice și cu oficiile consulare străine cu sediul în România, precum și cu reprezentantele din România ale unor firme, asociații, fundații sau organizații cu sediul în străinatate se înregistrează la Inspectoratul teritorial de muncă al municipiului București, cu respectarea reglementărilor impuse de lege pentru celelalte categorii de angajatori care desfașoara activitatea pe teritoriul României și pentru ai căror angajați carnetele de muncă se păstrează și se completează de inspectoratele teritoriale de muncă.
Pentru prestarea serviciilor prevazute mai sus, Inspectoratul teritorial de muncă al municipiului București percepe un comision de 0,75% din fondul lunar de salarii, calculat în lei, misiunilor diplomatice și oficiilor străine cu sediul în România, precum și reprezentanțelor din România ale unor firme, asociații sau organizații cu sediul în străinătate, persoanelor juridice străine cărora le pastrează și completează carnetele de muncă.
Angajatorii au obligația de a prezenta la Inspectoratul teritorial dovezile din care să rezulte plata salariilor, actele ce atestă plata lunară a contribuțiilor către bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului National unic de asigurări sociale de sănătate, precum și bugetul asigurărilor pentru accidentele de muncă și boli profesionale.
Inspecția muncii, prin personalul-propriu, poate presta la cererea celor interesați urmatoarele servicii: în domeniul relațiilor de muncă și în domeniul securitatății și sănătății în muncă.
În domeniul relațiilor de muncă:
asistență de specialitate și consultanță în domeniul relațiilor de muncă;
pregătirea și perfecționarea în domeniul evidenței muncii a personalului societaților comerciale care a obținut aprobarea pentru păstrarea și completarea carnetelor de muncă;
consultanță de specialitate pentru constituirea și acreditarea societaților comerciale care au ca obiect de activitate evidența muncii, acreditate în condițiile legii.
În domeniul securității și sănătății în muncă:
asistența tehnică la elaborarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;
expertizarea fizică și juridică în vederea eliberarii autorizației de funcționare din punct de vedere al protecției muncii, al revizuirii autorizației la schimbarea condițiilor initiale;
expertiza și analiza în vederea eliberării autorizației pentru producerea, detinerea, transportul, comercializarea și utilizarea substanțelor toxice și explozive;
consultanță privind metodele și mijloacele manageriale de aplicare a prevederilor legislative în scopul normalizării condițiilor de muncă;
organizarea cursurilor, consultanță și asistență de specialitate pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului cu activitate în domeniul protecției muncii;
consultanță și asistență de specialitate la evaluarea nivelului de risc, în vederea stabilirii programelor de prevenire a accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor professionale;
organizarea cursurilor de pregătire a evaluatorilor nivelului de risc;
consultanță pentru elaborarea instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în muncă;
analize, expertize și asistență tehnică privind activitațile specifice sectorului minier și utilizarea materialelor explozive;
analiza și avizarea documentațiilor aferente instalațiilor din domeniile cu potențial exploziv;
măsurători și determinări privind parametrii mediului de muncă prin prelevări de probe, produse și materiale pentru cuantificarea de îmbolnăvire profesională sau de accidente (art.4) 14.
CAPITOLUL III
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE INSPECTORILOR DE MUNCĂ. CONTRAVENȚII
Secțiunea I: Legea nr. 7 din 18 februarie 2004 privind codul de conduită al funcționarilor publici
Inspectorii de muncă sunt funcționari publici.Potrivit legii nr.7/2004, funcționarii publici au obligația de a respecta Codului de conduită a funcționarilor publici.
Norme generale de conduită profesională a funcționarilor publici15:
asigurarea unui serviciu public de calitate (art.5): funcționarii publici au obligația de a asigura un serviciu public de calitate în beneficilu cetațenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor și la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competențelor autorităților și ale instituțiilor publice; în exercitarea funcției publice, funcționarii publici au obligația de a avea un comportament profesionist, precum și de a asigura, în condițiile legii, transparența administrativă, pentru a câstiga și a menține încrederea publicului în integritatea, imparțialitatea și eficacitatea autorităților și instituțiilor publice.
loialitatea față de constituție și lege (art.6): funcționarii publici au obligația ca, prin actele și faptele lor, să respecte Constituția, legile țării și să acționeze pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale, în conformitate cu atribuțiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale; trebuie să se conformeze dispozițiilor legale privind restrângerea exercițiului unor drepturi, datorată naturii funcțiilor publice deținute.
loialitatea față de autoritațile și instituțiile publice (art.7): funcționarii publici au obligația de a apăra în mod loial prestigiul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și de a se abține de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia; funcționarilor publici le este interzis să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legatură cu activitatea autorității sau institutiei publice în care își desfășoara activitatea, cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual, să facă aprecieri neautorizate în legatură cu litigiile aflate în curs de soluționare și în care autoritatea sau instituția publică în care își desfășoara activitatea are calitatea de parte, să dezvăluie informații care nu au caracter public, în alte condiții decât cele prevazute de lege, să dezvăluie informațiile la care au acces în exercitarea funcției publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției ori ale unor funcționari publici, precum și ale persoanelor fizice sau juridice.
libertatea opiniilor (art.8); în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, funcționarii publici au obligația de a respecta demnitatea funcției publice deținute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorității sau instituției publice în care își desfășoara activitatea; în activitatea lor, funcționarii publici au obligația de a respecta libertatea opiniilor și de a nu se lăsa influențați de considerente personale sau de popularitate, să aibe o atitudine conciliantă și să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.
conduita în cadrul relațiilor internaționale (art.13):funcționarii publici care reprezintă autoritatea sau instituția publică în cadrul unor organizații internationale, instituții de învaățământ, conferințe, seminarii și alte activități cu caracter internațional au obligația să promoveze o imagine favorabilă țării și autorității sau instituției publice pe care o reprezintă; în relațiile cu reprezentanții altor state, se interzice exprimarea de opinii personale privind aspecte naționale sau dispute internaționale; în deplasările externe, funcționarii publici sunt obligați să aibă o conduită corespunzatoare regulilor de protocol și le este interzisă încălcarea legilor și obiceiurilor țării gazdă.
obiectivitatea în evaluare (art.16): funcționarii publici au obligația să asigure egalitatea de șanse și tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcție publică pentru funcționarii publici din subordine: se interzice funcționarilor publici de conducere să favorizeze sau să defavorizeze accesul ori promovarea în funcție publică pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute la art.3.
Secțiunea a II- a: Drepturile și obligațiile inspectorilor de muncă
Inspectorii de muncă sunt funcționari publici, avand drepturile și obligațiile stabilite prin Statutul funcționarului public și li se asigură stabilitatea în muncă, fiind subordonați numai șefilor ierarhici.
Inspectorii de muncă au urmatoarele drepturi (art.19 alin.1):
să aibă acces liber, permanent și fără înștiințarea prealabilă, în sediul persoanei juridice și în orice alt loc de muncă, organizat de aceasta;
să solicite conducerii persoanei juridice sau persoanei fizice documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării accidentelor de muncă;
să procure dovezi, să efectueze investigații sau examene, să interogheze, să ceară prezentarea documentației pe care o considera necesară, să realizeze măsurători sau să preleveze mostre de substanțe utilizate în procesul de producție;
să impună ca abaterile constatate în domeniu să fie remediate pe loc sau într-un timp limitat;
să ceară, acolo unde este cazul, modificarea instalațiilor sau proceselor tehnologice utilizate, dacă acestea nu asigură securitatea lucrărilor la locul de muncă;
să dispună întreruperea sau suspendarea imediată a proceselor de muncă când constată o stare de pericol iminent de accident sau îmbolnăvire profesională pentru lucrătorii care participă la procesul de producție sau pentru alte persoane;
să apeleze la organisme agreate pentru a verifica starea locurilor de muncă sau a materialelor folosite;
să dispună măsuri atunci când conducătorul persoanei juridice nu-și îndeplinește obligațiile legale;
să sesizeze organele de urmărire penală, cu privire la cazurile de abateri considerate infracțiuni;
să intre în toate locurile unde se efectuează lucrări la domiciliu care implică riscuri pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor;
să ceară informații verbale, fie singuri, fie în prezența martorilor, de la orice persoană și despre orice problemă care constituie obiectul controlului;
să propună retragerea autorizației de funcționare din punct de vedere al securității în muncă, dacă constată că, prin modificarea condițiilor care au stat la baza acesteia, nu se respectă prevederile legislației în vigoare.
Aceste drepturi, de care se bucură Inspectorii de muncă, trebuie corelate cu cele prevazute de articolul 21 al Legii protecției muncii nr.90/1996 care sunt similare, diferind într-o oarecare manieră de formulare.
În mod esențial aceleași sunt prevazute în art.22 al Legii nr.90/1996, precum și Legea nr. 108/1999, art.18, și obligațiile reșinute în sarcina inspectorilor de muncă. Astfel, aceștia sunt obligați:
să nu aibă nici interes, direct sau indirect, de orice natură ar fi acesta, în unitățile care se află sub controlul lor;
să nu dezvăluie, secretele și, în general, procedurile de exploatare de care ar putea lua cunoștință în exercitarea funcțiilor lor, nici după momentul încetării, indiferent de motiv, a contractului lor individual de muncă;
să păstreză confidențialitatea oricarei reclamații care semnalează nerespectarea prevederilor legale în domeniul reglementat de lege și să nu dezvăluie conducătorului persoanei juridice și persoanei fizice sau reprezentantului acestora faptul că inspecția a fost efectuată ca urmare a unei reclamații;
Salariații înșiși atunci când constată diverse abuzuri ale angajaților, pot sesiza în scris inspectța teritorială de muncă, cu sediul în orașul resedință al fiecărui județ, iar în Capitală la inspecția de muncă București. Se pot reclama astfel neplata orelor suplimentare, neacordarea concediului de odihnă, neacordarea indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani, primirea la lucru a personalului fără întocmirea formelor legale de angajare, refuzul eliberării carnetului de muncă sau consultarea acestuia, neacordarea indemnizației pentru concediile medicale16.
Secțiunea a III- a: Contravenții
Inspectorii de muncă sunt competenți în a constata și sancționa, în primul rând, contravențiile reglementate de art.276 din Codul muncii17 și în al doilea rând pe cele cuprinse în alte acte normative speciale ce reglementează raporturile juridice de muncă.
În cele ce urmează, vom avea în vedere contravențiile reglementate de celelalte acte normative referitoare la raporturile juridice de muncă și nu la cele prevăzute de art.276 din Codul muncii.
Actele normative în vigoare care reglementează activitatea Inspecției Muncii, privind constatarea și aplicarea contravențiilor de către inspectorii de muncă pot fi grupate în acte normative care privesc, pe de o parte, securitatea și sănătatea în muncă, iar pe de altă parte, pe cele referitoare la relațiile de muncă.
Securitatea și sănătatea în muncă.
Contravențiile reglementate de Legea nr.90/199618, din 12.07.1996, privind protecția muncii, republicată.
Art.41. Constituie contravenții faptele săvârșite de persoanele juridice și persoanele fizice, aflate în una dintre situațiile prevazute de prezenta lege, dacă nu au fost comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni.
Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei încălcarea dispozițiilor art.18 alin (1) lit.o).
Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei nerespectarea prevederilor art.9 si ale art.18 alin.(1) lit.b), precum și nerespectarea de către o persoană fizică sau juridică a dispozițiilor art. 22 lit. A), b) și e) privind exercitarea atribuțiilor de către inspectorii de muncă.
Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 3.500.000 lei la 7.000.000 lei următoarele:
încălcarea dispozițiilor art.8 alin.(2), ale art.12 alin.(2)-(4), ale art.13 alin.(2) și (3) ai ale art18 alin.(1) lit. a) și m);
neluarea măsurilor prevazute în norme, care să prevină prezența peste limitele admise în norme a factorilor nocivi chimici, fizici sau biologici, precum și suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman, în procesul de muncă;
darea în exploatare sau repunerea în funcțiune, parțială sau totală, a construcțiilor, achipamentelor noi sau reparate, precum și aplicarea unor procese tehnologice care nu corespund normelor de protecție a muncii;
neîntocmirea sau nerespectarea documentațiilor tehnice pentru executarea lucrării care necesită măsuri speciale de siguranță;
neluarea măsurilor pentru prevenirea și lichidarea avariilor;
folosirea surselor de foc deschis și fumatul în locurile în care acestea sunt interzise prin norme;
neluarea măsurilor de protecție a muncii pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, la executarea exploatarea, intretinerea si repararea instalațiilor și a echipamentelor electrice precum și a măsurilor pentru prevenirea efectelor electricității statice și a descărcărilor atmosferice;
nerespectarea măsurilor de protecție a muncii privind depozitarea, manipularea, transportul sau utilizarea materialelor toxice, corosive, inflamabile, a pesticidelor, precum și a deșeurilor rezultate;
neasigurarea sau nefolosirea instalațiilor electrice de construcție adecvate, la locurile de muncă unde există pericole de incendiu sau de explozie;
nerespectarea normelor de protecție a muncii privind asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrică a echipamentelor tehnice;
încălcarea dispozițiilor legale referitoare la asigurarea și utilizarea fondului necesar pentru realizarea măsurilor de protecție a muncii.
Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 3.000.000 lei la 5.000.000 lei următoarele:
încălcarea dispozițiilor art.15 si ale art.18 alin. (1) lit. C)-i);
încălcarea dispozițiilor art.16 si ale art.17 alin.(1);
nerespectarea normelor de protecție a muncii privind transportul, manipularea, depozitarea echipamentelor tehnice, materialelor și produselor;
nerespectarea măsurilor de siguranță prevăzute în normele privind lucrul la înalțime, în spații închise și în condiții de izvoare;
nerespectarea normelor privind delimitarea, îngrădirea și semnalizarea zonelor periculoase, golurilor, săpăturilor, puturilor și luminatoarelor;
nerespectarea măsurilor de protecție a muncii pentru asigurarea exploatării fără pericole a instalațiilor de sudare, a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalațiilor mecanice sub presiune, a conductelor prin care circulă fluide sub presiune și a altor asemenea echipamente tehnice;
nerespectarea normelor privind întreținerea, revizia și repararea periodică a echipamentelor tehnice;
nerespectarea normelor privind exploatarea în condiții de siguranță a mijloacelor de transport și a celor de ridicat;
nerespectarea normelor de protecție a muncii privind aplicarea metodelor de exploatare minieră, execuția, exploatarea și întreținerea lucrărilor miniere, realizarea și funcționarea sistemului de aeraj, corespunzător, clasificării minelor din punct de vedere al emanațiilor de gaze;
Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei următoarele:
încălcarea dispozițiilor art.7 alin.(2) si (3), ale art.8 alin. (1), ale art.18 alin. (1) lit. p) si r), ale art.19 lit. b) si e) si ale art.26 alin. (2);
încălcarea normelor de protecție a muncii privind timpul de muncă, munca în schimburi și intensitatea muncii;
nerespectarea normelor privind asigurarea, marcarea și întreținerea căilor de acces și de circulatie;
neasigurarea iluminatului de siguranță la locurile de muncă prevazute în normele de protecție a muncii;
părăsirea echipamentelor tehnice aflate în funcțiune sau încredințarea supravegherii acestora unor persoane neautorizate;
nerespectarea normelor privind organizarea și desfacerea activitații de salvare.
Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 1.500.000 lei la 2.500.000 lei următoarele:
încălcarea dispozițiilor art. 33 alin. (1) si (2);
accesul persoanelor neautorizate la locurile de muncă ce prezintă pericol deosebit;
nerespectarea normelor privind organizarea activității de păstrare, întreținere și denocivizare a echipamentului de protecție;
neîntocmirea documentelor de urmărire a parametrilor funcționali ai echipamentelor tehnice și a rapoartelor de serviciu pentru instalațiile cu regim special de exploatare;
nerespectarea prevederilor referitoare la întocmirea și trimiterea în termen a rapoartelor și datelor în legătură cu situația protecției muncii.
Contravențiile reglementate de Legea nr. 360/200319, din 02.09.2003, privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase.
Art.25. (1) Constituie contravenții urmatoarele fapte ale persoanelor fizice sau juridice care desfășoara activități în domeniul substanțelor și preparatelor chimice periculoase:
furnizarea de către producători și importatori, distribuitori și utilizatori ai unor date nereale sau incomplete despre substanțele și preparatele chimice periculoase care sunt avute în vedere pentru evaluarea riscului pe care acesta îl reprezintă pentru sănătatea populației și pentru mediu sau a căror introducere pe piață ori utilizare este interzisă sau restricționată;
netransmiterea sau transmiterea cu întârziere de către producători, distribuitori și utilizatori a datelor necesare pentru evaluarea riscului pe care substanțele și preparatele chimice periculoase îl reprezintă pentru sănătatea populației și pentru mediu;
introducerea pe piață și utilizarea unor substanțe în preparate chimice periculoase fără respectarea condițiilor de restricționare.
Contravenții prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:
pentru persoane fizice, cu amendă de la 50.000.000 la 100.000.000 lei;
pentru persoane juridice, cu amedă de la 200.000.000 lei la 600.000.000 lei.
Contravențiile reglementate de Legea nr. 126/199520,din 27.12.1995, privind regimul materiilor explozive.
Art.32 (1) Constituie contravenții încălcarea prevederilor prezentei legi, dacă faptele nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, și se sancționează după cum urmează:
nerespectarea dispozițiilor art. 10 alin. 2, art. 14 alin. 2, art. 14 alin. 2, art. 19, art. 21, art. 23, art. 24 alin.1 si 2, art 25, art.26 alin. 2, art.27 si art.28 alin. 1,2 si 4 – cu amendă de la 2.000.000 lei la 6.000.000 lei;
nerespectarea dispozițiilor art. 8, art. 10 alin.3, art. 11, 12, 13, art. 14 alin. 1, art. 20, 29 si 30 – cu amendă de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei;
nerespectarea dispozițiilor art. 3, 4, 5, 7, 9, 15, 16, 17, 18, 22, art. 24 alin. 3, art. 26 alin. 1 si art 29 – cu amendă de la 6.000.000 lei la 20.000.000 lei;
nerespectarea dispozițiilor art. 29 – cu închisoare contravenționala de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 8.000.000 lei la 25.000.000;
Sancțiuni contravenționale cu amendă pot fi aplicate și persoanelor juridice.
Contravențiile reglementate de Ordonanta de urgență a Guvernului nr. 99/200021, din 29.06.2000, privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă.
Art. 10. (1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 15.000.000 lei la 25.000.000 lei încălcarea prevederilor art. 8, dacă faptele nu au săvârșit în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni.
Constatarea și sancționarea contravențiilor prevazute la alin. (1) se fac de către organele de control ale Inspecției Muncii.
Prevederile referitoare la contravenții se completează cu dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu modificarile și completările ulterioare.
Contravențiile reglementate de Legea nr. 359/2004, din 08.09.2004, privind simplificarea formalităților la înregistrarea în Registrul Comerțului a persoanelor fizice, asociaților familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice
Art. 41. – (1) Constituie contravenție și se sancționează, potrivit legii, cu amendă cuprinsă între 10.000.000 lei si 100.000.000 lei, desfășurarea oricarei activități de către persoanele juridice prevăzute la art. 2 cu nerespectarea prevederilor prezentei legi.
Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) se realizează de organele de control ale autorităților publice competente prevăzute la art. 17 alin. (2).
Contravenției prevăzute la alin. (1) îi sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Pierderea de către oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale a documentelor depuse de solicitant se sancționează cu amendă judiciară de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, prin încheierea pronunțată de judecatorul-delegat.
Contravențiile reglementate de Legea nr. 608/200122 , din 31.10.2001, privind evaluarea conformității produselor.
Art. 31. – (1) Constituie contravenții, daca nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, urmatoarele fapte și se sancționează astfel:
nerespectarea prevederilor art. 10 lit. a), cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, retragerea de pe piață și/sau interzicerea utilizării și introducerii pe piață a produselor neconforme;
nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (2) lit. b), c) sau d), art. 11 ori ale art. 21, cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei și interzicerea comercializării până la o data stabilită de organul de control împreună cu producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau cu importatorul, după caz, pentru eliminarea neconformităților;
nerespectarea prevederilor art. 10 lit. e), cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei, retragerea de pe piață și/sau interzicerea introducerii pe piață a produselor nemarcate sau marcate incorect;
nerespectarea prevederilor art. 15, cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei și retragerea certificatului de recunoaștere;
nerespectarea prevederilor art.29 se sancționează cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei și retragerea de pe piață a produselor cu marcaj CS.
Sancțiunile prevăzute în prezenta lege se aplică de către organul de control.
Cuantumul amenzilor va fi reactualizat prin hotărâre a Guvernului.
Contravențiile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 457/200323 , din 18.04.2003, privind asigurarea securitații utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune.
Art. 10. – (1) Constituie contravenții urmatoarele fapte și se sancționeaza astfel:
nerespectarea cerințelor esențiale de securitate prevăzute la art. 2 alin. (3), cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, retragerea de pe piață și/sau interzicerea utilizării și introducerii pe piață a echipamentelor electrice de joasă tensiune neconforme;
nerespectarea prevederilor art.7 alin. (1) si ale art. 13 alin. (2), cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei, retragerea de pe piață și/sau interzicerea introducerii pe piață a produselor nemarcate sau marcate incorect;
nerespectarea prevederilor anexei nr. 4, cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei și interzicerea comercializării produselor până la o data stabilită de organele de control prevăzute la art. 11 împreună cu producatorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau cu importatorul, după caz, pentru eliminarea neconformității;
nerespectarea îndeplinirii permanente de catre organismele recunoscute a cerințelor minime prevăzute de Legea nr. 608/2001, cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei și retragerea certificatului de recunoaștere de către autoritatea competentă care l-a emis.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor contravenționale se fac de personalul anume împuternicit de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pentru echipamentele destinate consumatorilor și de Inspecția Muncii, pentru echipamentele tehnice.
Contravențiile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 115/200424 , din 15.02.2004, privind stabilirea cerințelor esențiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecție și a condițiilor pentru introducerea lor pe piață.
Art. 38. – (1) Constituie contravenții urmatoarele fapte și se sancționeazș astfel:
nerespectarea prevederilor art. 7, cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, retragerea de pe piață și/ sau interzicerea utilizării și introducerii pe piață a produselor neconforme;
nerespectarea prevederilor art. 14, 15 alin. (1), art. 16 lit. a), art. 22 alin. (4), art. 26 ori ale art. 35 alin. (2) si (3), cu amendă de la 25.000.000 lei și interzicerea comercializării până la o data stabilită de organul de control împreună cu producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia sau cu importatorul, după caz, pentru eliminarea neconformităților;
nerespectarea prevederilor art. 16 lit. b) ori ale art. 26, cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei, retragerea de pe piață și/sau interzicerea introducerii pe piață a produselor nemarcate sau marcate incorect.
Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al cantravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările ulterioare.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute în prezenta hotărâre se fac de catre personalul imputernicit din cadrul Inspecției Muncii.
Contravențiile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 119/200425 , din 05.02.2004, privind stabilirea condițiilor pentru introducerea pe piață a mașinilor industriale.
Art.21. – (1) Constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează:
nerespectarea prevederilor art.4, cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, retragerea de pe piață, interzicerea utilizării și a introducerii pe piață și a punerii în funcțiune a produselor neconforme;
nerespectarea prevederilor art. Si ale art.24 alin. (1), cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei și interzicerea comercializării până la o dată stabilită de organul de control de comun acord cu producătorul sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, după caz, pentru eliminarea neconformităților;
nerespectarea prevederilor art.11, cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei și interzicerea comercializării până la o dată stabilită de organul de control de comun acord cu producătorul sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, după caz, pentru eliminarea neconformitaților;
nerespectarea prevederilor art. 13, cu amendă de la 25.000.000 lei și interzicerea comercializării până la o dată stabilită de organul de control de comun acord cu producătorul sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, după caz, pentru eliminarea neconformităților;
nerespectarea prevederilor art.18, cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei retragerea de pe piață și/sau interzicerea introducerii pe piață a produselor nemarcate sau marcate incorect.
Dispozițiile referitoare la convențiile prevăzute la alin. (1) se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Constatarea Contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul imputernicit de cadrul Inspecției Muncii.
Relațiile de muncă.
Contravențiile reglementate de Legea nr. 108/199926, din 16.06.1999, pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii.
Art. 20. – Împiedicarea, în orice mod, de catre un angajator, persoană fizică sau juridică, a inspectorilor de muncă să își exercite controlul în limitele prevăzute la Art. 6 si 19 constiuie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.
Art.21. – Refuzul unui angajator, persoană fizică sau juridică, de a aduce la indeplinire măsurile obligatorii, dispuse de inspectorul de muncă, la termenele stabilite de acesta, în limitele și cu respectarea prevederilor art. 6 și 19, constituie contravenție și se sancționeaza cu amendă de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei.
Contravențiile reglementate de Legea nr.130/199927, din 20.06.1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.
Art.14. – Nerespectarea de către angajator a prevederilor art.8, art.9 și ale art.10 alin. (2) din prezenta lege constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 30.000.000 lei la 60.000.000 lei.
Art.16. – Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 45.000.000 lei la 90.000.000 lei următoarele fapte:
refuzul angajatorului de a permite intrarea în incinta unității a organelor de control prevazute la art. 13 ori de a pune la dispoziția documentele solicitate.
neutilizarea tahografelor a foilor de înregistrare sau a cartelei conducătorului auto ori folosirea defectuoasă a acestora;
necompletarea pe diagramă a datelor de identificare a conducătorilor auto și a vehiculului în cazul în care vehiculul nu este dotat cu tahograful digital;
acordarea de către operatorul de transport rutier a unor plăți conducătorilor auto salariați chiar și sub formă de bonificații sau prime, în funcție de distanța parcursă și/sau de cantitatea de mărfuri transportată;
nerespectarea limitei de 50 km prevazute la art. 3 alin. (1) lit. c) si o);
intervențiile asupra tahografului de către alte persoane decât personalul agenților economici autorizați pentru montarea, repararea, etalonarea și verificarea aparatelor de control;
falsificarea datelor de pe foile de înregistrare ale tahografelor sau de pe cartelele conducătorilor auto;
lipsa la sediul operatorului de transport rutier, a foilor de înregistrare;
neprezentarea, la solicitarea organelor de control, a foilor de înregistrare pentru ultimii doi ani;
refuzul de a se supune efectuării controlului.
Art. 16 – (1)Contravențiile prevazute la art. 15 se sancționeaza după cum urmează:
cea de la lit.a), cu amendă de la 45.000.000 lei, aplicabilă operatorului de transport rutier;
cele de la lit. b) si n), cu amendă de la 35.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicabilă operatorului de transport rutier;
cele de la lit. c), g) si h), cu amendă de la 15.000.000 lei la 20.000.000 lei, aplicabilă operatorului de transport rutier;
cele de la lit. d) si i), cu amendă de la 20.000.000 lei la 25.000.000 lei, aplicabile operatorului de transport rurier;
cea de la lit. e), cu amendă de la 10.000.000 lei la 15.000.000 lei, aplicabilă operatorului de transport rutier, și imobilizarea vehiculului aflat în trafic, până la îndeplinirea condițiilor privind timpul de conducere, pauzele și perioadele de odihnă, după caz, sau cu amendă de la 35.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicabilă operatorului de transport rutier, în cazul controlului la sediu, dacă nu i-a sancționat pe conducatorii auto care nu au respectat prevederile prezentei ordonanțe;
cea de la lit. f), cu amendă de la 10.000.000 lei la 15.000.000 lei, aplicabilă operatorului de transport rutier;
cele de la lit. j) si k), cu amendă de la 35.000.000 lei la 40.000.000 lei, aplicabilă operatorului de transport rutier sau conducatorului auto, după caz;
cele de la lit. l) si m), cu amendă de la 30.000.000 lei la 35.000.000 lei, aplicabilă operatorului de transport rutier.
Cuantumurile amenzilor prevăzute la alin. (1) pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului, ori, se va aplica măsura suspendării pe o perioada de 1-3 luni a licenței de transport a operatorului în cauză.
În cazul în care contravențiile prevăzute la art. 15 lit. a)-g), i) si j) se repetă de mai mult de două ori, Autoritatea Rutieră Română – A.R.R va aplica măsura anulării licenței de transport a operatorului în cauză.
Art.4. (1) Stabilirea, personalului încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, de salarii de bază sub nivelul celui prevăzut de art. 1 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000.000 lei la20.000.000 lei.
Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Inspecția Muncii, prin ordin al Ministerului Muncii, Solidarității sociale și familiei.
Prevederile alin. (1) si(2) se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Contravenții reglementate de Legea nr. 168/1999, din 12.11.1999, privind soluționarea conflictelor de muncă. Art. 88. (1) Fapta persoanei care, prin amenințări ori prin violențe, împiedică sau obligă un salariat sau un grup de salariați să participe la grevă sau să muncească în timpul grevei, constituie contravenție ți se sancționează cu amendă de la3.000.000 lei la 10.000.000 lei, dacă fapta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracțiune.
Prevederile alin. (1) se completează cu dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare.
Contravențiile prevăzute la alin. (1) se constată și se sancționează de persoanele stabilite prin ordin al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
Nerespectarea prevederilor art. 52 atrage răspunderea materială, contravențională, civilă sau penală, după caz, dacă faptele săvârșite în timpul grevei atrag această răspundere.
Contravenții reglementate de Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 96/2003, din 14.10.2003, privind protecția maternității la locurile de muncă.
Art.27.Încălcarea urmatoarelor dispoziții constiuie contravenție și se sancționează astfel:
încălcarea dispozițiilor prevăzute la art.4,5,6,art.7 alin. (1), art. 8, art.12 alin. (1) si (2), art. 17,18 și art.26 alin. (1), cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;
încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 9, 10, 11, art. 12 alin. (3), art.13,14,15,19, art.20 alin.(2) si (4), art. 21 alin. (1) si(2), cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor contravenționale corespunzătoare se fac de către:
inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă pe a căror rază teritorială se află sediul său, după caz, domiciliul angajatorului și, respectiv, de către personalul împuternicit al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, pentru contravențiile la dispozițiile prevăzute la art. 6, art.7 alin.(1), art.8,9, art.12 alin. (3), art. 13, art. 17.(1), art.18, art.19 alin. (1) si (4), art.20 alin.(2) si (4), art.21 alin.(1) si (2) si art. 26 alin.(1):
personalul împuternicit din casele județene de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pentru contravențiile la dispozițiile prevăzute la art.11;
personalul împuternicit din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, conform legislației sanitare în vigoare, pentru contravențiile la dispozițiile prevăzute la art. 4 , 5, 10, art. 12 alin. (1) și (2), art. 14, 15, art.17 alin. (2) si art. 19 alin. (2).
Contravențiile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 247/2003, din 04.03.2003, privind întocmirea și complementarea registrului general de evidență a salariilor.
Art. 10. – Constituie contravenții următoarele fapte săvârțite de angajatori, persoane fizice și juridice:
neîncheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă;
neînființarea registrului și/sau neînregistrarea acestuia la inspectoratul teritorial de muncă în termenele prevăzute de prezenta hotărâre;
refuzul de a pune la dispoziție inspectorului de muncă registrul, precum și dosarul personal al salariaților;
necompletarea registrului în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri;
neîndeplinirea de către angajator a obligațiilor prevăzute la art. 9;
nedepunerea registrului la inspectoratul teritorial de muncă unde a fost înregistrat, în termen de 15 zile de la data încetării activității.
Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se sancționează cu amendă de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei.
Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) se sancționează cu amendă de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei.
Contravenția prevăzută la alin. (1) lit. f) se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către inspectorii de muncă.
Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la dată încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumatate din minimul amenzii prevăzute la alin (), (3) și (4), inspectoratul de muncă făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Contravenții reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 938/2004, din 10.06.2004, privind condițiile de înființare și funcționare, precum și procedura de autorizare a agentului de muncă temporară.
Art. 24. – Încălcarea dispozițiilor art.5 alin. (6), art. 12, art. 13 alin. (1), art. 16 alin. (2) ai art. 17 constiuie contravenții și se sancționează cu amnedă de la 20.000.000 lei la 40.000.000 lei.
Desfășurarea activităților specifice agentului de muncă temporară de către o societate comercială neautorizată constiutie contravenție și se sancționeaza cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei28.
CAPITOLUL IV
PROCEDURA ÎN INSPECȚIA MUNCII
„Companie de verificare a stadiului de realizare a măsurătorilor tehnico-organizatorice de normalizare a condițiilor de muncă la agenții economici care au locuri de muncă încadrate în condiții deosebite.29”
În timpul controalelor efectuate În cursul semestrului I- 2004, inspectorii de muncă au verificat modul în care agentii economici cunosc și respectă prevederile legale în vigoare, privind îndeplinirea măsurilor de îmbunătățire a condițiilor de muncă prin programele de măsuri tehnico-organizatorice stabilite cu ocazia expertizării locurilor de muncă în vederea încadrării acestora în condiții deosebite.
S-a constatat că prevederile legislative în acest domeniu se cunosc și sunt respectate de către aceste unități în sensul că acestea au depus la sediu I.T.M. Brăila informațiile semestriale privind realizarea măsurilor stabilite cu ocazia expertizării locurilor de muncă în vederea încadrării acestora în condiții deosebite.
În cursul semestrului I- 2004 au fost realizate un număr de 764 controale la un număr de 763 unitati.
Din numărul total de unități controlate un număr de 22 unitați (o unitate a fost controlată de 2 ori ) au locuri de muncă încadrate în condiții deosebite.
Menționăm că din unitățile care au locuri de muncă încadrate în condiții deosebite, un numar de 6 unități au facut încadrarea conform art. 7 din H.G. nr. 261/2001 (au fost luate toate măsurile ) iar un număr de 16 unități conform art.8 din H.G. 261/2001 (se vor lua toate măsurile ).
În aceste unități își desfășoara activitatea un număr de 8851 salariați din care un număr de 2088 salariați lucrează în locuri de muncă cu condiții deosebite.
În trimestrul I- 2004, în județul Brăila, un numar de 27 unități aveau locuri de muncă încadrate în condiții deosebite. În cele 27 unități își desfășoară activitatea un număr de 10858 salariați dintre care un număr de 2610 salariați lucrează în locuri de muncă cu condiții deosebite.
În trimestrul II- 2004, în județul Brăila, numărul de unități care au locuri de muncă încadrate în condiții deosebite a scăzut da la 27 la 25 deoarece:
1.Unitatea spitalului „Sf. Spiridon” a fost preluată ( a fuzionat ) cu același număr de locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și în aceleași condiții de încadrare de Spitalul Județea de Urgență Brăila.
Menționăm că în urma acestei preluări a locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite, au fost preluate și programele de normalizare a condițiilor de muncă care cuprind măsurile stabilite în documentația inițială și respectă termenele din programele societății inițiale.
2.Unitatea CN APELE ROMÂNE-SGA BRĂILA(laborator ape) și-a mutat activitatea într-o altă clădire care corespunde, din punct de vedere al condițiilor de muncă, normelor de protecție a muncii. La această unitate existau un numar de 2 locuri de muncă în care își desfășura activitatea un număr de 6 salariați.
În cele 25 unități își desfășoară activitatea un număr de 10803 salariați dintre care un număr de 2516 salariati lucreaza in locuri de munca cu conditii deosebite.
La sfarsitul semestrului I- 2004 pentru un număr de 12 locuri de muncă eficientă măsurilor stabilite și realizate a dus la încetarea valabilității avizului de încadrare a locurilor respective în condiții deosebite.
În aceste locuri de muncă își desfășoară activitatea la data încetării valabilității avizului un numar de 88 salariați.
Dintre unitățile care au locuri de muncă la care valabilitatea avizului a încetat la sfârșitul semestrului I- 2004 amintim: SC METALURGICA SA, SC DRUMURI ȘI PODURI SA, SC LAMINORUL SA, S.C.D.A. SA.
Deasemenea menționăm că nu au fost locuri de muncă la care nerespectarea prevederilor legale să ducă la încetarea valabilității avizului.
Conform raportărilor semestriale depuse la sediul I.T.M. Brăila de cele 16 unități controlate în semestrul I- 2004 ( o unitate a fost controlată de 2 ori ) și care au locuri de muncă încadrate în condiții deosebite conform art. 8, rezultă că acestea și-au realizat măsurile propuse spre a fi finalizate până la data raportării.
În urma controalelor s-au constatat următoarele:
la SC DRUMURI ȘI PODURI SA un număr de 4 locuri de muncă sunt în conservare până la reluarea activității drept pentru care măsurile de normalizare a condițiilor de muncă la aceste locuri de muncă sunt momentan sistate;
la SC FORAJ SONDE SA în numar de 2 locuri de muncă, sunt 2 măsuri care au ca termen de finalizare semestrul II- 2004, respectiv semestrul I- 2005, și care prezentau la data controlului întarieri fără de graficul stabilit datorită lipsei frontului de lucru ( salariații au fost în șomaj).
Măsurile tehnico-organizatorice propuse spre a fi realizate țin de:
modernizarea sistemelor de ventilație existente;
înlocuirea sistemelor de ventilație ce nu pot fi modernizate;
măsuri de combatere a zgomotului de sursă;
înlocuirea substanțelor foarte periculoase din componența materialelor folosite în timpul lucrului;
dotarea cu E.I.P.;
Inspecția muncii a verificat modul de efectuare a practicii profesionale in 298 licee și școli30.
Inspecția Muncii a controlat modul de efectuare a practicii profesionale în 298 licee și școli de arte și meserii, acțiune în urma căreia inspectorii au constatat că numai 19 la sută dintre aceste unități de învățământ au personal școlarizat în domeniu, potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei.
Controalele inspectorilor au fost efectuate în perioada 4-6 aprilie 2005, prin „Campania în unitațile de învățământ privind reglementările legale referitoare la securitatea și sănătatea în muncă a angajaților și ucenicilor, elevilor și studenților în perioada efectuării practicii profesionale”. Activitatea privind practica profesionalș din unitățile de învățământ cuprinde un numar de 19.045 cadre didactice, 5.298 personal administrativ si 254.605 elevi.
Din preluarea datelor obținute în timpul controalelor mai reiese ca 56 la suta din personalul ce exercită meseriile este autorizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare, iar situația cea mai nefavorabilă constatată în timpul campaniei o reprezintă evaluarea riscurilor în numai zece la sută din cazuri.
Prin controalele inspectorilor muncii au fost chestionate 1.805 persoane, din care 609 cadre didactice, 336 de lucrători administrativi si 840 de elevi. Din analiza chestionarelor se evidențiaza faptul ca 88 la sută dintre cei chestionați și-au manifestat interesul de a primi informații suplimentare în domeniu.
Au fost stabilite termene de înlăturare a deficientelor constatate, de comun acord cu conducerile unităților școlare, care vor fi urmărite de Inspecția Muncii prin inspectoratele teritoriale de muncă, iar în cazul în care neconformitățile nu vor fi remediate se vor aplica, după caz, sancțiunile prevăzute de legislația în vigoare.
Autoritatea Națională de Control31.
La data de 11 februarie 2004, Inspecția Muncii – aflată în controlul Autorității Naționale de Control – a desfășurat o campanie de controale inopinate la spălătoriile auto din București. Au fost supuse controlului 58 de unități de acest profil de activitate, fiind descoperite în cadrul acestora 68 de persoane care lucrau fără forme legale. Pentru abaterile constatate, au fost aplicate amenzi în valoare de 245.000.000 de lei și a fost emis un avertisment. Controalele au urmărit indentificare personalului și verificarea formelor de angajare, a documentelor de plată a salariilor, a garantării în plată a salariului minim brut pe țară, dar și verificarea condițiilor de sănătate și securitate în muncă, dotarea cu echipament individual de protecție, instruirea personalului.
Urmarea constatării existenței unui pericol iminent pentru sănătatea și siguranță personalului, Inspecția Muncii a dispus oprirea unei unități și sistarea funcționării a 3 echipamente tehnice, iar pentru aceste abateri au fost aplicate amenzi în valoare totală de 120 de milioane de lei și au fost emise 7 avertismente.
Autoritatea Națională de Control, prin Inspecția Muncii, reamintește celor care acceptă să presteze o muncă fără a se asigura că au forme legale de angajare, că nu pot beneficia de drepturile firești ce decurg din calitatea de angajat: asigurări de sănătate, asigurări în caz de accident în muncă etc. Totodată, munca ilegală nu se constituie ca vechime în muncă. Totodată, Autoritatea Naționala de Comerț, prin Inspecția Muncii, continuă acțiunile de control pentru depistarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme legale.
Asfel reamintim că, în conformitate cu obiectivele prioritare stabilite pentru anul 2004, Autoritatea Națională de Control, prin Inspecția Muncii, a desfășurat, în luna ianuarie, acțiuni de control pentru combaterea muncii la negru, fenomen cu urmări negative atat asupra calității vieții cetățenilor, cât și asupra dezvoltării unei economii de piață corecte. Numai în luna ianuarie 2004, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratelor Toritoriale de Muncă au controlat 5.249 angajatori care își desfățoară activitatea în domenii ca prestațiile de servicii, comerțul, morăritul și panificația, construcțiile, alimentația publică, s.a. Dintre cei 5.249 angajatori controlați, au fost depistați și sancționați 158 angajatori care foloseau forța de muncă fără forme legale, iar numărul persoanelor identificate ca muncind fără forme legale a fost de 364, dintre care 205 femei, 14 tineri sub 18 ani și 1 copil sub 15 ani.
În timpul controalelor efectuate au fost constatate, pe langă neîntocmirea formelor legale de angajare, și alte deficiente cum ar fi nerespectarea de către angajatori a termenului prevăzut de lege în ceea ce privește înregistrarea la inspectorate a controalelor individuale de muncă, dar și în ceea ce privește depunerea ștatelor de plată, însoțite de dovezile de plată a contribuțiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat.
Acolo unde au constatat încălcări ale prevederilor legale, inspectorii de muncă au dispus măsuri pentru încheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă și înregistrarea acestora la Inspectoratele Teritoriale de muncă. De asemenea, s-au aplicat atât amenzi contravenționale, în valoare totală de 2.876.000.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, cât și amenzi potrivit art. 276 alin. 1 lit. d) din Codul muncii.
Inspecția Muncii a efectuat, tot în luna ianuarie, acțiuni ce au vizat securitatea și sănătatea în muncă. În cadrul acestor acțiuni de control au fost verificate 3.985 unități, fiind aplicate 398 sancțiuni contravenționale, valoarea acestora fiind de 2.930.000.000 lei.
Având în vedere faptul că fenomenul muncii la negru afectează toate palierele vieții ( economic, social etc.), Autoritatea Naționala de Control și-a propus ca, prin campanii susținute, să contribuie la diminuarea acestuia, contribuind astfel și la protecția calitații vieții cetățenilor. Pentru atingerea acestui scop, prin Inspecția Muncii – institutie aflată în coordonarea Autoritații Naționale de Control – vor continua acțiunile de control ce vizează relațiile de muncă din toate domeniile de activitate.
Reamintim totodată ca Autoritatea Naționala de Control, prin Inspecția Muncii, s-a autosesizat în cazul ofertelor de muncă în străinătate primite de către asistentele medicale din spitalele bucureștene, demarând o serie de controale pentru verificarea legalității existenței și funcționarii firmelor care pretind ca plasează forța de muncă ( în acest domeniu ) în străinătate.
România aplică modelul european în relațiile de muncă (08 Aprilie 2005). Un proiect în valoare de 800.000 Euro urmărește cresterea nivelului de expertiză a inspectorilor muncii în domeniul reglementărilor UE în relațiile de muncă.
Delegația Comisiei Europene, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei din România și Munisterul Muncii și Afacerilor Sociale din Spania au lansat proiectul de înfrătire institutională „întărirea capacității Inspecției muncii de a controla aplicarea legislației naționale, prin care s-a transpus aquis-ul comunitar în domeniul relațiilor de muncă”. Finanțat de UNIUNEA EUROPEANĂ prin Programul Phare, proiectul, în valoare de 800.000 Euro, urmărește creșterea nivelului de expertiză a inspectorilor muncii în domeniul reglementărilor UE în relațiile de muncă, reglementări care sunt treptat transpuse în legislația românească.
Proiectul are urmatoarele obiective:
organizarea unor cursuri de formare pentru Inspecția Muncii și Inspectoratele Teritoriale ale muncii;
redactarea manualului privind activitațile de inspecție;
realizarea unui program de formare pentru inspectorii muncii;
sensibilitatea publicului cu privire la principalele drepturi și obligații ale angajaților și patronilor, organizarea unor sesiuni de informare și realizarea materialelor informative corespunzatoare.
Dl. Jonathan Scheele, Șeful Delegației Comisiei Europene în România, a declarat la lansarea proiectului: „Drepturile sociale fundamentale trebuie să se adapteze schimbărilor care au loc în economia globală. Cresterea economică durabilă trebuie să fie însoțită de o organizare a muncii flexibilă. În același timp oamenii muncii trebuie să beneficieze în continuare de drepturile sociale fundamentale. Sperăm ca acest proiect va sprijini Inspecția Muncii din România pentru aplicarea corectă a legislației europene transpuse în legislația românească”.
Dna. Mariana Basuc, inspector General de Stat la Inspecția Muncii a adaugat: „Acest proiect de înfrățire va ajuta Inspecția Muncii să se familiarizeze cu abordarea europeană a relațiilor de muncă Inspectorii de muncă români vor afla direct de la colegii lor spanioli care au fost problemele cu care s-au confruntat în activitatea lor după alinarea legislației lor la cea europeană. De asemenea, pemtru a informa și implica larg, dar și grupuri țintă ( magistrați, parteneri sociali), vor fi organizate sesiuni cu caracter informativ în 7 localități din țară”.
Proiectul de înfrățire încheiat de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și familiei din România și Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale din Spania va fi implementat de Oficiile de Inspecție a Muncii din celor două ministere până în iulie 2006.
Inspecția Muncii: Rezultatele campaniei de control în domeniul confecții-textile32.
În perioada 9-13 mai 2005, Inspecția Muncii a desfășurat „Campania națională privind identificarea cazurilor de muncă fără forme legale în domeniul confecții-textile”. Scopul campaniei de control a fost diminuarea numărului de persoane care își desfășoară activitatea fără forme legale de angajare și asigurarea unui mediu de muncă sigur și sănătos salariaților din acest domeniu. Din totalul de 2598 de angajatori controlați, inspectorii de muncă au depistat 170 de societăți în cadrul cărora 644 persoane își desfășurau activitatea fără forme legale de angajare, din care 495 femei, 5 tineri sub 18 ani.
În domeniul relațiilor de muncă au fost constatate 4535 abateri de la legislația în vigoare, cele mai frecvente fiind:
– lipsa contractelor individuale de muncă;
– prestarea muncii de către tineri mai mult de 6 ore/zi;
-nerespectarea termenului legal de înregistrare a contractelor individuale de muncă;
– utilizarea de către angajator, în mod frecvent, a muncii de noapte fără a se informa inspectoratele teritoriale de muncă;
– nerespectarea reglementărilor privind timpul de lucru.
Au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 6.900.000 mii lei, din care pentru munca fără forme legale 3.658.000 mii lei.
Au fost constatate 8.043 abateri de la prevederile legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cum ar fi:
– lipsa regulilor proprii de aplicare a normelor de protecția muncii;
– neacordarea echipamentul individual de protecție adecvat;
– neefectuarea controlul medical la angajare;
– lipsa organizării serviciilor medicale de întreprindere;
– funcționarea defectuoasă a sistemelor de ventilație, climatizare și lumină.
S-au dispus 742 sancțiuni contravenționale în valoare de 5.882.000 mii și a fost oprită funcționarea a 88 de echipamente tehnice.
De asemenea, pentru remedierea abaterilor constatate în timpul campaniei, inspectorii de muncă au dispus 12637 măsuri obligatorii care au termene fixe de raportare a modului de rezolvare.
Iată un raport al unui inspector-șef: privind activitatea desfășurată de Inspectoratul territorial de muncă Prahova, activitate realizată în luna martie și trimestrul I al anului 2005.
ÎN DOMENIUL RELAȚIILOR DE MUNCĂ
CONTROL RELAȚII DE MUNCĂ ȘI CONSULTANȚĂ
în trimestrul I al anului 2005 inspectorii de muncă din cadrul Serviciului Control Relații de Muncă au verificat 799 agenți economici atât în municipiul Ploiești cât și în județ, dintre acețtia fiind sancționați contravențional 43 de agenți economici, cu amenzi în valoare de 1.090.000.000 lei.
Dintre acestea, în luna martie 2005 inspectorii de muncă au verificat 262 agenti economici ,aplicându-se un numar de 22 sancțiuni contravenționale în valoare de 615.000.000 lei.
Situația sancțiunilor și a amenzilor aplicate se prezintă astfel:
În trimestrul I al anului 2005 :
În luna martie 2005 :
Număr de persoane depistate că au prestat activitate fără forme legale de angajare :
în trimestrul I al anului 2005 : 49 persoane ;
în luna martie 2005 : 43 persoane ;
Număr de contracte individuale de muncă neînregistrate în termenul legal de 20 de zile de la data începerii activității ( conform Legii nr.130 / 1999 ) :
în trimestrul I al anului 2005 : 100 contracte ;
în luna martie 2005 : 44 contracte ;
Număr de contracte individuale de muncă neîncheiate în formă scrisă :
în trimestrul I al anului 2005 : 7 contracte ;
în luna martie 2005 : 2 contracte.
În trimestrul I al anului 2005 au fost adresate Inspectoratului Teritorial de Muncă Prahova 287 de sesizări , dintre acestea, numai în luna martie 2005 au fost înregistrate 102 sesizări. Toate acestea , reclamau urmatoarele aspecte:
neîntocmirea contractelor individuale de muncă;.
neîntocmirea și nedepunerea deciziilor de desfacere a contractelor individuale de muncă la sediul I.T.M.Prahova în vederea eliberării carnetelor de muncă;
neacordarea drepturilor salariale pentru perioada lucrată;
neacordarea sporurilor pentru munca prestată suplimentar și pe timp de noapte;
neacoradarea concediilor de odihnă, sau necompensarea în bani a zilelor de concediu de odihă neefectuat;
neacordarea indemnizțiilor pentru incapacitate temporară de muncă;
nerespectarea programului de lucru;
neeliberarea carnetelor de muncă.
În trimestrul I al anului 2005, au fost organizate o serie de campanii pentru depistarea cazurilor de muncă fără forme legale în : Ploiești , Câmpina, Brebu, Pleasa, Cartierul Mitică Apostol.
Deasemenea, la nivel național, a fost organizată în perioada 23 – 25.03.2005
Campania de verificare a modului în care agenții economici respectă prevederile legale referitoare la relațiile de muncă, precum și la sănătatea și securitatea în muncă în activitațile de îmbuteliere, depozitare, transport, comercializare și utilizare a GPL .
Campania a avut ca obiective:
identificarea angajatorilor care folosesc salariați fără forme legale de angajare și luarea măsurilor care se impun pentru respectarea de către aceștia a prevederilor legale în ceea ce privește relațiile de muncă, în activitățile de îmbuteliere, depozitare, transport, comercializare și utilizare a GPL.
Creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă;
Diminuarea consecințelor sociale și economice negative care deriva din nerespectarea de către angajatorii care îmbuteliază, depozitează, transportă, comercializează și utilizează GPL a prevederilor legale.
Au fost verificate 22 de societăți, fiind constatate un numar de 16 deficiențe. Pentru remedierea acestor deficiențe, s-au dispus măsuri de intrare în legalitate.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, rezultatele sunt după cum urmează :
În trimestrul I 2005 fondul de timp disponibil a fost utilizat în principal pentru activitățile de control, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2004, situația prezentându-se astfel :
Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, rezultatele sunt după cum urmează :
II. EVIDENȚA ANGAJATORI, ÎNREGISTRĂRI, EVIDENȚĂ CONTRACTE INDIVIDUALE, ÎNSCRIERI, COMPLETĂRI ȘI CERTIFICĂRI CARNETE DE MUNCĂ.
În trimestrul I-2005 s-au prezentat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova 633 agenți economici pentru a fi luați în evidență, numărul total al acestora fiind 23419, din care 219 în luna martie 2005.
În primele trei luni ale anului s-au înregistrat 21552 contracte individuale de muncă.
În luna martie 2005, inspectorii au verificat legalitatea clauzelor înscrise în 4627 contracte individuale de muncă înregistrate, ponderea cea mai însemnată fiind în domeniul comerțului și în sferă serviciilor.
S-a acordat o atenție deosebită verificării dovezilor de plată a salariilor însoțite de actele ce atestă plata lunară a contribuțiilor de asigurări sociale de stat, a contribuțiilor la constituirea fondului pentru plată ajutorului de șomaj și a comisionului datorat inspectoratului, pentru 27485 documente prezentate de agenții economici, în trimestrul I-2005, din care 8451 în luna martie 2005.
În trimestrul I- 2005 au încetat raporturile de muncă 14849 salariați, din care 5261 în luna martie 2005, fiind facute cu promptitudine înscrisurile în carnetele de muncă, pentru a fi înmânate sub semnătura titularilor.
În trimestrul I-2005, atat la sediul I.T.M. Prahova cât și la punctele de lucru din Câmpina și Valenii de Munte s-au prezentat 568 agenți economici pentru înregistrarea ”Registrului general de evidență a salariaților ( conform prevederilor H.G. nr. 247/2003)”, din care 197 în luna martie 2005.
B. IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
În luna martie 2005 și trimestrul I 2005 , fondul de timp util disponibil a fost alocat cu precădere acțiunilor de control preventiv privind necesitatea aplicării și respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă atât de către angajatori cât și de angajați. În paralel s-a alocat timp și pentru alte activități specifice după cum urmează :
1. instruirea persoanelor cu atribuții în domeniul protecției muncii , a compartimentelor de protecția muncii și C.S.S.M. constituite la nivelul agenților economici ;
2. controlul autorizării funcționării din punct de vedere al protecției muncii, conform prevederilor Legii nr. 359 / 2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice , asociațiilor familiale și persoanelor juridice , înregistrarea fiscală a acestora , precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice modificată prin Ordonanța de Urgență nr. 75 / 2004 ;
3. eliberarea autorizațiilor pentru deținerea și utilizarea materiilor explzive conform Legii nr. 126 / 1995 privind regimul materiilor explozive , modificată și completată prin Legea nr. 464 / 20
4. verificarea locurilor de muncă conform HG 1025 / 2003 , privind încadra-rea acestora în condiții speciale ;
5. prestări de serviciu , conform Ordinului MMSS 521 / 2001;
6. implementarea la nivelul agenților economici a prevederilor noilor NGPM ediția 2002 ;
7.implementarea la nivelul agenților economici a Directivelor Comunității Europene .
În luna martie 2005 au fost comunicate la Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova un număr de 7 evenimente care au condus pentru tot atâția salariați la incapacitate temporară de muncă .
Conform prevederilor Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 346 / 2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale , cu modificările și completările ulterioare , Casa Județeană de Pensii Prahova , în urma verificării dosarelor de cercetare a acestor evenimente , va stabili dacă sunt indeplinite condițiile legale astfel încât toate cele 7 evenimente să fie declarate și înregistrate sau nu ca „ accidente de muncă” .
În urma controalelor efectuate în luna martie 2005 în 225 de unități care își desfășoară activitatea pe teritoriul județului Prahova și a cercetărilor de accidente , pentru abaterile constatate în domeniul securității și sănătății în muncă s-au aplicat 41 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 170.000.000 lei .
De asemenea , au fost oprite din funcțiune 14 echipamente tehnice care prezentau deficiențe ce puteau pune în pericol securitatea salariaților.
Din situatiile prezentate mai sus se observa ca numarul total al cererilor si al sesizarilor adresate institutiei noastre au crescut in anul 2005 comparativ cu aceleasi perioade ale anului 2004, evidentiind faptul ca cetatenii au capatat o mai mare incredere in institutia noastra, avand convingerea ca problemele lor pot fi solutionate in mod favorabil33.
CAPITOLUL V
CONCLUZII
Inspecția Muncii este organ de specialitate al administrației publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cu sediul în municipiul București, și are personalitate juridică. Instituția este înființată și este organizată în baza:
Legii nr. 108/1999 – republicată.
H.G. nr. 767/1999 – cu modificările și completările ulterioare.
Inspecția Muncii are ca principal scop urmărirea îndeplinirii obligațiilor legale de către angajatori în domeniul relațiilor de muncă, precum și a celor referitoare la condițiile de muncă, apărarea vieții, integrității corporale și sănătății salariațiilor și a altor participanți la procesul de muncă, în desfășurarea activității.
În subordinea Inspecției Muncii funcționează:
1.Inspectorate Teritoriale de Muncă – în fiecare județ și în municipiul București.
2.Centrul de Monitorizare a Unitaților cu Risc Profesional – Criscior.
3.Centrul de Pregatire si Perfecționare Profesională al Inspecției Muncii – Botoșani.
Obiective de bază ale Inspecției Muncii:
1. Controlul aplicării prevederilor legale referitoare la relațiile de muncă, la securitatea și sănătatea în muncă, la protecția salariaților care lucrează în condiții deosebite și a prevederilor legale referitoare la asigurările sociale.
2. Informarea autorităților competente despre deficiențele legate de aplicarea corectă a dispozițiilor legale în vigoare.
3. Furnizarea de informații celor interesați despre cele mai eficiente mijloace de respectare a legislației muncii.
4. Asistența tehnică a angajaților și angajatorilor pentru prevenirea riscurilor profesionale și a conflictelor sociale.
5. Inițierea de propuneri adresate Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei pentru îmbunătățirea legislației existente și elaborarea de noi acte legislative în domeniu.
În prezenta lucrare se evidențiază modul în care Inspecția Muncii a reușit să pună în aplicare în ultima perioadă reglementările Legii 108/1999 în conformitate cu modificările și completările apărute în Monitorul Oficial al României. În urma controalelor efectuate de către inspectorii de muncă s-a constatat importanța deosebită a Inspecției Muncii în ceea ce privește stabilitatea dreturilor, precum și luarea în seamă a drepturilor și obligațiilor de care atât angajatorul cât și angajatul trebuie să țină cont.
Totuși, nerespectarea drepturilor fundamentale ale angajaților de către angajatori reprezintă în momentul de față o problemă ce necesită o atenție deosebită pentru inspectorii de muncă, mai ales că în spațiul Uniunii Europene, numărul cetățenilor români care muncesc în țările membre Uniunii a crescut și se preconizează că va crește considerabil. Această problemă, după cum am arătat în prezenta lucrare, a fost dezbătută de către specialiștii Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, în speranța unei colaborări între inspectorii de muncă români și inspectorii de muncă străini.
Un exemplu relevant care ar putea duce la consolidarea relațiilor între statele membre ale UE și țara noastră ar fi acela prezentat în “Gazeta Românească” din Italia, țară în care cetățenii români au venit într-un număr deosebit de mare pentru a munci pe o perioada limitată de timp:
20 NOIEMBRIE 2004: Un român din Italia povestește despre drepturile muncitorilor imigranți și despre solidaritatea de care dau dovadă.
„La San Damiano d’Asti (prov. Torino), un român a stat luni în șir șomer pentru că a avut curajul să-l denunțe pe fostul său patron. Marius și fratele lui, Emilian, lucrau la același patron. Marius în regulă, Emilian la negru. Pe șantierul pe care lucrau amandoi, Emilian a avut un grav accident de muncă, dar patronul nu și-a asumat răspunderea. L-a spălat de sânge pe Emilian, l-a abandonat în fața spitalului și l-a forțat să spună că s-a lovit căzând pe scări, acasă. Marius l-a denunțat pe patron, și-a dat demisia ( mai mult sau mai puțin forțat) și a încercat să-și găsească o nouă slujbă. Toată lumea îi trântea ușa în fața. El era „cel cu denunțul”, cel care toarnă. Istoria lui Marius atinge un domeniu delicat din viața imigranților din Italia: pe lângă faptul că trebuie să accepte salarii mici, munca la negru, atunci cand se întâmplă ceva, trebuie să-l acopere pe patron. Se întâmplă să vină Inspecția Muncii pe un șantier. Românii care muncesc la negru se împrăștie ca potarnichile, se ascund în subsoluri, așa cum li s-a spus încă de când au pus piciorul în șantier: „dacă te prinde vreun control, e prima ta zi de muncă, dar mai bine să nu te prindă”.
Se mai întâmplă și nenorociri: un „individ” cade de pe schelă și se rănește sau moare. Procedura se respectă în acest caz: nimeni n-a văzut nimic, era în probe de două zile, s-a lovit acasă căzând pe scări, mortu-i vinovat. În loc să le facă instructajul cu privire la protecția muncii, patronii care profită de munca la negru le fac străinilor un alt fel de instructaj: să nu „toarne”. Și dacă cineva are curajul de a denunța autorităților ce s-a întâmplat este etichetat ca un „infam” și marginalizat. Acest comportament este în cultura locului: „Fatti i c… tuoi” este aici unul dintre cele zece comandamente. Dar românii? S-au molipsit și ei de „Omerta”, de codul italian al tăcerii? Între muncitorii români nu există solidaritate. Angajatorii le impun de multe ori condiții inacceptabile de muncă, dar ei nu au curajul să le denunțe, nu se duc la poliție. Iar dacă unul dintre ei face un asemenea gest, el devine „turnător”. Grupul, solidar cu patronul, îl exlcude”34.
Acest caz reflectă condițiile de muncă ale cetățenilor români care lucrează pe o perioadă determinată în străinătate, în special în spațiul Uniunii Europene. Mai este adusă în discuție și problema solidarității între români. Acest fenomen este evident și în România.
Solidaritatea ar putea reprezenta pentru inspectorii de muncă un factor esențial al sesizărilor angajaților, aceasta reprezentând în multe cazuri motorul controlului ce urmează a fi efectuat de Inspecția Muncii, și nu numai. Solidaritatea între angajați reprezintă și un factor deosebit de important în desfășurarea activității acestora în deplină siguranță în condițiile impuse de Protecția Muncii. După caz, sesizarea poate reprezenta singura dovadă a nerespectării drepturilor angajaților de către angajatori.
În concluzie, Inspecția Muncii intensifică activitatea de control, având ca scop determinarea angajatorilor de a respecta drepturile fundamentale ale angajaților lor, dar și funcționarea unităților prin forme legale, iar echipamentele utilizate să corespundă normelor de securitate. În același timp Inspecția Muncii urmărește o mai bună implementare a relației angajat-angajator conform drepturilor și obligațiilor pe care fiecare trebuie să le pună în aplicare.
BIBLIOGRAFIE
Monografii
Andrei Popescu, “ Dreptul muncii”- Ed. Rosetti, București 2004
Alexandru Țiclea, “ Dreptul muncii” – Ed. Rosetti, București 2005
Nicolae Voiculescu, “Dreptul Muncii”, Reglementări interne și comunitare – Ed. Rosetti, București 2003
Revista română de Dreptul muncii nr. 1/2005 – Editura Rosetti, București 2005
Departamentul cominicare al Autorității Naționale de Control
Adrese de internet
www .atentie.info/index/meniu/articole
www .itmprahova.ro
Sorin Cehan, Gazeta Românească din Italia
www.mie.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: .inspectia Muncii. Procedura In Inspectia Muncii (ID: 131403)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
