Insolvența

=== a56b23902ebd33f1832589777105e1f42b35c4df_427799_1 ===

INSOLVENȚA

Urmare a numeroaselor incidente de plată ce au fost semnalate în ultimii ani în țara noastră, pe fondul crizei economice fără precedent declanșate în anul 2007 în Statele Unite ale Americii, criză ale cărei efecte s-au reflectat negativ asupra a mii de familii de români, în țara noastră a fost promulgată însolvența persoanelor fizice, procedura fiind inclusă în cadrul coținutului Legii n.r 151/18.06.2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 464 din data de 26.06.2015.

Principalul scop al legii anterior menționată constă în instituirea procedurii colective dedicate redresării situației financiare a persoanelor fizice debitori, ce sunt de bună credință, în vederea acoperirii pasiunii acestora într-o măsură cât mai ridicată, ca și pentru descărcarea datoriilor.

La baza elaborării legii insolvenței persoanelor fizice s-au aflat mai multe principii, dintre care enumerăm:

Încercarea de a li se acorda persoanelor fizice șansa de a-și redresa situația financiară, în acest scop elaborându-se un plan dedicat rambursării datoriilor

Ușurarea procesului de negociere, respectiv de renegociere, în condiții amiabile, a creanțelor debitorilor

Facilitatea încheierii de acorduri între creditori și debitori, acorduri ce au în vedere planul rambursării datoriilor

Acordarea sprijinului necesar debitorului pentru a ieși din insolvență, incluzând și descărcarea acestuia de datorii eșalonat, în așa fel încât să se realizeze o motivare a debitorului

O maximizare a nivelului de recuperarea creanțelor, ca și a nivelului de valorificarea creanțelor

O recunoaștere a tuturor drepturilor debitorilor

Respectarea unei ordini de priorități a creanțelor, avându-se în vedere un complex de reguli uniform aplicabile și clar stabilite

Legea 151/2015 menționează și care sutn formele unei proceduri de insolvență în cazul persoanelor fizice, respectiv:

Procedura insolvenței având la bază planul de rambursarea datoriilor

Procedura judiciară de insolvemță, prin intermediul lichidării de active

Procedura insolvenței simplificate

Prin insolvență se înțelege starea patrimoniului debitorului, caracterizată de o insuficiență a fondurilor bănești ce sunt disponibile plății datoriilor, la scadența acestora. Starea de insolvență se prezumă la finalul unei perioade de 90 de zile percepută de la data scandeței în care debitorul nu și-a achitat datoriilor către unul ori mai mulți debitori.

Persoana care consideră că se află în stare de insolvență are posibilitatea de a depune o cerere în vederea deschiderii insolvenței la comisia de insolvență, având în vedere un plan de rambursarea datoriilor. În situația în care se consideră că situația financiară este compromisă și nu poate fi elaborat un plan de eșalonarea datoriilor, respectiv de executarea acestuia, persoana fizică poate să se adreseze instanței judecătorești competente în mod direct, solicitând deschiderea procedurii dedciate insolvenței judiciare, realizată ărin lichidarea activelor.

Procedura insolvenței este asigurată de mai multe organe, respectiv:

Comisia de insolvență

Administratorul procedurii de insolvență

Instanțele judecătorești competente

Lichidatorul

Toate organele ce pun în aplicare procedura de insolvență a persoanelor fizice au prin lege obligația de a asigura:

Efectuarea actelor și a diverselor operațiuni cu celeritate

Realizarea tuturor drepturilor și a obligaților debitorilor, ca și ale creditorilor

În cadrul procedurii administrative de insolvență ce are la bază planul rambursării datoriilor, persoana fizică debitoare trebuie să depună cererea pe rolul comisiei de insolvență competente, cu minim 30 de zile înaintea realizării acestui demers aceasta având obligația de a-și face cunoscută intenția, prin intermediul notificărilor, către toți creditorii cunoscuți.

Această cerere de deschiderea procedurii insolvenței este tipizată, ea incluzând:

Diversele motive ce au dus la starea de insolvență a persoanei fizice

Numele, respectiv denumirea tuturor creditorilor, ca și domiciliile, respctiv sediile sociale

Valoarea creanțelor, tipul creanțelor scadente și non-scadente

Eventualele acțiuni judiciare ce sunt îndreptate împotriva averii persoanei fizice debitoare

Eventualele măsuri asiguratorii aplicate, ori a procedurilor executării silite demarate

Demersurile debitorului privind negocierea extra-juduciară a datoriilor ce au fost realizate înainte de a se formula cererea de deschiderii a procedurii insolvenței

Statutul profesional al debitorului

Statulul civil al debitorului

Cuatumul veniturilor ce sunt obținute din muncă de debitor, ca și a veniturilor asimilate acestora, sumele de bani ce sunt convenite ca și pensii în cadrul prestațiilor sociale, ori restul veniturilor debitorului

Toate bunurile persoanei fizice debitoare, inclsiv bunurile ce se află în proprietate comună

Conturile ce sunt deschise de către debitor în cadrul instituțiilor de credit ori la diversele instituții financiare

Conturile prin intermediul cărora persoana fizică debitoare rulează investițiile și disponibiliățile financiare, cu menționarea disponibilului din acestea

Creanțele în care persoana fizică debitoare este debitoare

Actele cu titlul gratuit, dar și tranzacțiile cu valorea de peste zece salarii minime ce au fost încheiate într-o perioadă de trei ani, anterior formulării cererii de insolvență

Numele persoanelor către care persoana fizică debitoare prestează întreținerea curentă, ca și titlul prestării

Toate litigiile debitorului care sunt în curs de derulare, ca și litigiile finalizate și care i-ar putea afecta debitorului patrimoniul

Mențiunea necondmanării persoanei fizice debitoare la infracțiuni de evaziune fiscală, de fals, ori infracțiuni contra patrimoniului

La cererea de declanșarea procedurii de insolvemță se mai anexează:

Actul doveditor al angajării debitorului, respectiv al faptului că acesta derulează o activitate ce îi aduce venituri

După caz, acte care să ateste lipsa capacității de muncă a debitorului, respectiv a reducerii capacității acestuia de muncă

În situația în care debitorul este șomer, dovada că decizia de somaj nu îi este imputabilă, ca și dovada că debitorul a întreprins toate eforturile pentru a-și găs un loc de muncă

Copiile declarațiilor fiscale din ultimii trei ani înaintea formulării cererii de insolvență

Cazierul fiscal la zi și extrasul cazierului judiciar

Documentele prin care sunt atestate veniturile din muncă, ca și cele asimilate acestora, restectiv restul sumelor menționate în lege

Propunerea unui plan de rambursarea datoriilor în care sunt incluse minim sumele pe care persoaa fizică debitoare consideră că va reuși să le plătească în moc periodic către creditorii săi

Această cerere este aprobată de către presedinetele comisiei de insolvemță, anual comisia analizând și necesitatea revizuirii acestei cereri. Din momentul realizării notificării creditorilor, în conformitate cu prevederile legii, administratorul procedurii, împreună cu debitorul, concep planul de rambursare al datoriilor, în cadrul căruia se regăsesc:

Diversele motive ce au dus la starea de insolvență

O listă a creanțelor debitorului, cu datele de scadență aferente acestora

Tabelul definitiv al creanțelor

O cotitate a salariului, respectiv a veniturilor debitorului ce sunt dedicate pentru acoperirea pasivului

O lisă a bunurilor ce pot fi valorificate pentru a se acoperi pasivul debitorului, ca și valoarea acestora de piață (în această listă sunt incluse și bunurile ce sunt grevate de cauzele de preferință)

O potențială propunere de partajarea bunurilor

Măsurile dedicate locuinței familiei

Măsurile dedicate asigurării plăților diverselor creanțe curente

Măsurile dedicate redresării situației financiare caracteristice debitorului, cum ar fi:

-Denunțarea unor anumite contracte

-Obligațiilor ce sunt asumate de către debitor în vederea majorării veniturilor ce sunt dedicate pentru acoperirea pasivului (angajare-reangajare, reorientare profesională, etc)

Constituirea unor garanții suplimentare

O listă a veniturilor și bunurilor neurmăribile

O listă a surselor din care urmează să fie acoperite cheltuieile destinate asigurării unui nivel de trai considerat rezonabil, listă care în prealabil a fost supusă spre aprobare comisiei de insolvență

Cota acoperirii creanțelor prin intermediul planului de rambursare

În ceea ce privește cota acoperirii creanțelor, se impune ca aceasta:

Să fie mai mare decât cota de acoperire care s-ar putea obține de către creditori în cadrul procedurii judiciare de insolvență, prin intermediul lichidării activelor

Să fie mai mare decât valoarea bunurilor debitorului, declarate urmărilbile

Pentru a se reuși evaluarea tuturor bunurilor ce fac parte din averea debitorului, la solicitarea administratorului procedurii insolvenței, comisia de insolvență poată să dispună, în cazul în care se impune, realizarea unei expertize.

Se impune a se menționa faptul că nu se reduc și nici eșalonează, din planul de rambursare, obligațiile debitorului ce nu se pot supune mpsurilor de eșalonare, de reducere sau de stregere, respectiv:

Obligațiile de întreținere legale

Obligațiile de întreținere legale – acestea nu pot să depășească pragul a cinci salarii medii anuale

Obligațiile ce pot rezulta din cadrul atragerii răspunderii penale ori a răspunderii contravenționale

Planul de eșalonarea datoriilor are o durată maximă de cinci ani din momentul în care decizia deschiderii procedurii insolvenței a rămas definitivă, în cadrul acestuia atât debitorul cât și creditorii acestuia având posibilitatea de a prevedea posibilitatea ueni prelungiri a executării cu până la 12 luni.

Planul de eșalonarea datoriilor, împreună cu evaluarea ce este realizată de către comisia de insolvență și care vizează fezabilitatea planului, este adus la cunoștința tuturor creditorilor.