Inregistrarea Electronica a Pacientiilor In Cabinetul Medical
Înregistrarea electronică a pacienților în cabinetul medical
Capitolul 1
1.Gestiune pacienți și activități
Interacțiunea dintre o instituție și terți este cu atât mai importantă atunci când în discuție este un cabinet medical.
Orice tip de cabinet, fie ca este stomatologic sau de medicină generală, trebuie să dețină un instrument prin intermediul căruia să poată gestiona ușor activitatea.
Fișele pacienților, consultațiile ce urmează a fi efectuate, programările pentru o perioadă de timp trebuie să poată fi vizualizate, adăugate sau modificate cât mai rapid.
În plus, pentru orice consultație, medicul trebuie să aibă posibilitatea de a emite o gamă variată de documente specifice (adeverințe, bilete de trimitere, rețete, etc) pentru o gestiune corectă a interacțiunii cu un anumit pacient.
Având în vedere aceste deziderate, am creat o aplicație prin intermediul căreia poate fi gestionat orice tipi de cabinet medical, indiferent de specialitatea acestuia.
1.1.Norme metodologice privind înființarea, organizarea și funcționarea cabinetelor medicale
Furnizarea serviciilor medicale în regim ambulatoriu se realizează prin intermediul cabinetelor medicale, furnizoare de servicii medicale publice, de stat sau private, al unităților medicale cu personalitate juridică infinitate în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, ori al cabinetelor medicale din structura instituțiilor prevăzute la art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale, republicată.
Indiferent de forma de înființare și funcționare a cabinetelor medicale, activitatea în cadrul acestor unitatea medicale se va organiza și se va desfășura cu respectarea următoarelor principii fundamentale:
a) au dreptul sa lucreze în cabinetele medicale medici și personal medical autorizat;
b) medicului i se vor respecta independența profesională și dreptul de inițiativa;
c) raporturile de subordonare privesc doar aspectele legate de organizarea funcțională și administrativă a unității medicale, ordinea interioară și de disciplină la locul de muncă;
d) activitatea medicalaă se desfășoară conform reglementărilor în vigoare, Regulamentului Colegiului Medicilor din România și Codului de deontologie medicală;
e) în cabinetul medical se vor desfășura numai acele activitatea pentru care a fost autorizat cabinetul medical;
f) soluționarea litigiilor legate de exercitarea profesiei de medic este de competența comisiei de litigii din cadrul Colegiului Medicilor din România.
Cabinetele medicale fără personalitate juridică se vor inființa și vor funcționa fie în structura instituțiilor, unităților cu personalitate juridică prevăzute la art. 1, fie în una dintre formele de exercitare a profesiei de medic.
Cabinetul medical individual este forma de exercitare a profesiunii de medic, în cadrul căreia și desfășoară activitatea medicul titular, singur sau împreună cu alți medici și cu alte categorii de personal medical autorizat.
Aceștia au calitatea de salariat sau de colaborator, în condițiile legii.
Contractul de societate civilă va cuprinde următoarele elemente minime obligatorii:
– părțile contractului de societate, scopul și obiectul acestuia;
– sediul profesional al societății civile medicale;
– patrimoniul social al societății civile medicale, cu indicarea aportului fiecărui medic societar, constând în bunuri mobile și imobile ori în munca medicilor societăți;
– organul de conducere al societății civile medicale și precizarea funcțiilor membrilor acestuia;
– durata contractului de societate și modalitățile de încetare a acestuia.
1.2.Înființarea cabinetelor medicale și a societății civile medicale
Cabinetul medical se înființează la cererea medicului titular sau a medicilor asociați din cadrul societății civile medicale.
Actul de înființare a cabinetului medical ori a societății civile medicale îl constituie certificatul de înregistrare în Registrul unic al cabinetelor medicale.
Certificatul de înregistrare se eliberează în baza următoarelor documente:
a) cerere de înființare;
b) autorizația de liberă practică a medicului titular sau a asociaților;
c) dovada deținerii legale a spațiului în care urmează să funcționeze cabinetul medical;
d) avizul Colegiului Medicilor din România;
e) actul constitutiv și statutul societății civile medicale;
f) dovada îndeplinirii condițiilor minime de spațiu și circuite funcționale în concordanță cu serviciile medicale furnizate pe specialitatea.
Existenta dotării minime necesare funcționării cabinetelor medicale, a condițiilor minime de spațiu și a circuitelor funcționale în concordanță cu serviciile medicale furnizate se va verifica de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București.
În același spațiu cu destinația de cabinet medical nu pot fi infinitate mai mult de două cabinete medicale și numai dacă se îndeplinesc condițiile de compatibilitate între specialitățile medicale privind serviciile medicale furnizate.
După modul de înființare, unitățile medicale private sunt de trei categorii:
Cabinete medicale fără personalitate juridica (forme de exercitare liberală a profesiei de medic). Acestea pot fi infinitate doar de către medici.
Cabinete medicale individuale – acestea pot ființa
De sine stătătoare
Asociate sau grupate
Societatea civile medicale
Societatea comerciale – cu personalitate juridică proprie. Acestea pot fi infinitate de către medici, nemeici (cu condiția ca 1/3 din consiliul de administrație sau administratorul să fie medic), sau de către persoane juridice
Cabinete medicale constituite în structura persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial (organizațiile nonprofit, fundațiile și asociațiile cu activitatea medicale, asociațiile profesionale, cultele religioase și lăcașele de cult religios, legal constituite) pe baza hotărârii organelor de conducere
1.3.Cabinetul medical individual
Cabinetul medical individual poate fi înființat doar de către medicul care și va desfășura activitatea în respectiva unitate, întrucât această formă de organizare nu are personalitate juridică distinctă ci funcționează ca persoană fizică, fiind forma de exercitare liberală a profesiei medicale.
În cabinetul medical individual și exercită profesia medicul titular, care poate avea ca salariați ori colaboratori medici sau orice altă categorie de personal
Pentru înființarea unui cabinet medical individual, prima instituție la care trebuie să se prezinte medicul solicitant este Colegiul Medicilor din județul în care și va afla sediul cabinetul respectiv.
Actele necesare la Colegiul Medicilor:
Dovada de deținere a spațiului (comodat, act de vânzare-cumpărare, contract de închiriere, donație, etc.). Se vor anexa Scita spațiului (cu numerotarea camerelor componente) – copii
Daca spațiul respectiv se află într-o locație unde locuiesc sau și desfășoară activitatea alte persoane fizice sau juridice este necesar acordul scris al colocatarilor (acordul scris al Asociației de locatari, al Conducerii Întreprinderii, etc.) – copie
Certificatul de membru CMR a medicului titular. Cabinetul poate fi avizat numai pentru specialitățile, competentele și supra specializările menționate în aceasta autorizație – copie
Taxa de avizare: echivalentul în lei a 25 Euro (pentru fiecare specialitate – în cazul în care există mai multe specialitatea), plătibil în lei, la cursul zilei, la casieria CMB (conform Dispoziției de încasare emisa de Departamentul avizări-acreditări la depunerea dosarului) + copie după chitanța
Dovada achitării cotizației la zi către CMB – copii
Cerere tip completata în momentul depunerii actelor (modelul se găsește la CMB).
Nu se primesc dosare incomplete
După depunerea actelor, Colegiul Medicilor va contacta pentru stabilirea de comun acord cu inspectorul delegat a datei pentru efectuarea inspecției. La această inspecție se verifică existența dotării minime (conform legislației)
În termen de maxim 30 de zile (respectiv în termen de 5 zile lucrătoare – pentru avizele efectuate cu taxa de urgență), Colegiul Medicilor va anunța definitivarea certificatul de Avizare a Înființării Cabinetului Medical Individual, din acel moment documentul respectiv putând fi ridicat de la sediu.
Cu Certificatul eliberat de către CMB și cu celelalte acte enumerate mai jos solicitantul se va prezenta la Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București, pentru înscrierea în Registrul Unic al Cabinetelor Medicale.
Cerere tip – se completează la DSPMB
Actul de spațiu (contract de comodat sau de închiriere sau de proprietate) – copie
Certificatul de membru CMR – copie
Certificatul de Avizare al cabinetului Medical Individual eliberat de către CMB – original
După înființare, mai multe cabinete medicale individuale se pot grupa sau asocia.
1.4.Fișa electronică a pacientului
Volumul de informații vehiculate în cadrul unei unități medicale este uriaș, fiind direct influențat de fluxul pacienților cât și de obligativitatea păstrării unor fișe detaliate cu istoricul medical al acestora.
Implementarea unui sistem informatic care să asigure reducerea semnificativă a timpul necesar accesării informațiilor medicale ale pacienților, dar și a costurilor implicate de administrarea arhivelor fizice poate crește eficiența unității medicale cu până la 6%.
Modulul EMR (Fișa Electronică a Pacientului) facilitează colectarea informațiilor medicale despre pacienți, asigură accesul facil și rapid la informațiile înregistrate în timpul vizitelor pacietului (anamneză, examinare fizică, diagnosticare, recomandări, servicii livrate, concedii medicale recomandate, medicamente prescrise, servicii medicale livrate în cursul consultației) și permite vizualizarea imediată a rezultatelor trimiterilor medicale.
Beneficii financiare și operaționale
Reduce costurile prin eliminarea hârtiei
Prin eliminarea hârtiei se reduce timpul necesar completării și transmiterii informațiilor despre pacienți către medici, scăzând atât costurile administrative cât și cele operaționale, prin eliminarea timpilor morți.
În plus, dispar problemele legate de scrisul ilizibil de pe documente, informațiile fiind salvate în format electronic în sistem.
Crește siguranța pacienților
Datorită posibilității de accesare rapidă a întregului istoric medical al pacientului, inclusiv eventuale alergii sau medicației anterioară, sistemul elimină erorile umane în administrarea tratamentului și crește siguranța pacienților.
Crește eficiența unității medicale
Reducerea semnificativă a timpul necesar accesării informațiilor medicale ale pacienților, dar și a costurilor implicate de administrarea arhivelor fizice prin înlocuirea acesteia cu o bază de date electronică poate crește eficiența unității medicale cu până la 6%.
Asigură acuratețea datelor
Prin salvarea tuturor informațiilor ce țin de istoricul medical al pacienților și programarea consultațiilor într-o bază unică de date, se asigură acuratețea datelor și disponibilitatea acestora față de toți utilizatorii sistemului.
Funcționalități:
Permite accesul medicului la programul de lucru și lista consultațiilor programate într-un interval de timp dat, informația putând fi filtrată după:
Data consultației;
Numele și prenumele pacientului;
Starea consultației;
Clinica;
Specialitatea;
Permite editarea datelor aferente consultației, fiind posibile:
Înregistrarea datelor culese în anamneză sau prin examinarea fizică, înregistrarea datelor caracteristice consultației de specialitate, a diagnosticelor, recomandărilor și a medicamentelor prescrise;
Înregistrarea trimiterilor la analize, a procedurilor realizate în cadrul consultației și a programelor de prevenire aplicate;
Înregistrarea alergiilor și bolilor cronice;
Vizualizarea documentelor scanate ale pacientului și ale contractelor acestuia;
Tipărirea fișei de consultație și a reteței;
Asigură accesul la istoricul medical al pacientului și permite modificarea sau înregistrarea de noi date medicale precum rețete, trimiteri la analize, cereri de rețete din partea pacientului, diagrame stomatologice, mesaje între medici cu privire la pacient, contractele pacientului;
Permite vizualizarea informațiilor medicale înregistrate pentru pacientul respectiv: diagnostice, servicii, vaccinări, programe de prevenire, medicamente prescrise, rezultatele analizelor, boli cronice, spitalizări, anamneză, alte documente;
Permite ștergerea sau adăugarea de servicii în cadrul trimiterilor la analize;
Asigură înregistrarea, vizualizarea și urmărirea statusului observațiilor făcute de medic, altele decât cele înregistrate în consultație, care se pot referi sau nu la pacient;
Permite managementul complet al rezultatelor analizelor medicale, permițând înregistrarea rezultatelor, a recoltării probelor, aprobarea sau modificarea rezultatelor, vizualizarea istoricului rezultatelor, raportarea rezultatelor modificate și neaprobate;
Permite configurarea profilului medicului prin posibilitatea editării datelor de acces în sistem, înregistrarea elementelor din sistem utilizate foarte des de medicul respectiv: diagnostice, medicamente, servicii;
Rețeta electronică și dosarul electronic de sănătate, lansate astăzi, nu vor putea fi cu adevărat implementate până când nu vor fi distribuite pacienților cardurile naționale de sănătate, iar informatizarea spitalelor românești nu va fi completă.
Dacă până la începutul anului viitor , fiecare român va intra în posesia cardului național de sănătate, informatizarea spitalelor este un procedeu mai complicat și nedefinit în timp.
"În prezent, marile spitale județene, cele care duc greul în sistem, sunt informatizate, însă puține spitale municipale, nemaivorbind de cele mici, sunt racordate la sistemul informatic", a declarat președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duță.
Cele două programe, "Sistemul Informatic integrat pentru dosarul de sănătate" și "Prescripția electronică", în valoare de 164.307.038,87 de lei, respectiv 48.549.000 de lei, sunt finanțate prin Fondul de Dezvoltare Regională, în baza contractului încheiat cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale în calitate de Organism Intermediar.
România se aliniază astfel normelor europene care prevăd informatizarea integrală a sistemului. Ambele proiecte sunt menite să reducă frauda în sistem și să economisească timp și resurse.
Rețeta electronică va spune stop prescrierilor "umflate" de medici
Dosarul electronic de sănătate sau fișa electronică va cuprinde istoricul medical al fiecărui pacient în parte: alergii, vaccinări, rezultatele analizelor, investigațiilor.
Diagnosticele vor fi prezentate într-o formă standardizată.
Datele sunt confidențiale, neexistând pericolul să ajungă la anagajatori și vor putea fi accesate doar de medic în prezența pacientului, prin conectarea celor două carduri. Dosarul va fi implementat treptat, până când toate spitalele vor fi informatizate.
"Nicăieri în lume, dosarul electronic nu a putut fi implementat dintr-o singură strigare. Nu poți să informatizezi mai mult de 500 de spitale cât ai bate din palme", a mai declarat președintele CNAS.
Pe de altă parte, pentru eliberarea rețetei electronice, medicul va avea nevoie doar de conexiune la Internet. Pacientul va merge la farmacie cu cardul de sănătate și își va putea ridica rețeta, iar dacă nu-și va găsi toate medicamentele la o singură farmacie, are posibilitatea să-și elibereze rețeta fracționar.
Reprezentanții Casei spun că astfel vor pune capăt prescrierii haotice de medicamente.
100 de euro, cititorul de carduri și 8 euro-Internetul, "filozofia informatizării"
Președintele Casei i-a acuzat și de această dată pe medicii de familie că sabotează, "ca în fiecare an reformele" și că sunt refractari informatizării.
"Dacă fondurile alocate spitalelor au scăzut cu 10% anul acesta, fondurile alocate medicinei de familie au rămas neatinse.
Informatizarea nu presupune cine știe ce costuri: este nevoie de un cititor de carduri care costă 100 de euro și poate fi folosit câțiva ani buni, și un abonament la Internet, care costă 8 euro. Aceasta este marea filozofie a informatizării", a declarat acesta.
În plus, le-a dat replica "gurilor rele care spun că sistemul informatic este problematic".
"Este pentru prima oară când avem o bază de date la nivel național. Este posibil ca în primele luni, până se pune pe picioare, să mai existe discrepanțe. Există însă și o altă problemă: celelalte case, Casa Opsnaj și Casa de la Transporturi nu sunt încă racordate la SIUI și de aceea, mai pot apărea pacienți pe două liste.
Acestea vor fi racordate la SIUI anul acesta, iar problema va fi remediată. Oricum , de când cu implementarea sistemului, prescrierile la morți au mai încetat și toate fraudele constate în sistem au fost recuperate de Casă".
Vechiul război dintre CNAS și medicii de familie
Chiar dacă termenul de 1 aprilie se apropie și 68% din medicii de familie amenință că ies din sistem, reprezentanții Casei sunt optimiști și cred că "există suficienți medici tineri carea șteaptă să le ia locul, iar medicii specialiști pot prelua o parte din serviciile prestate de medicii de familie".
Medicii de familie le transmit că nu e de joacă însă.
"Așa au lansat și SIUI-ul cu mare tam-tam, iar după două zile s-a defectat. Acum lansează rețeta și fișa electronică înainte de a avea carduri de sănătate. Ne-a acuzat din nou că suntem șantajiști, că vor aduce medici tineri, că vor pune ortopezii să vaccineze copiii, dar prin asta se încalcă flagrant drepturile pacienților care și-au ales un anumit medic, care trebuie să primească servicii în schimbul banilor pe care îi plătește Casei. 100 de euro și 8 euro înseamnă de fapt mai mult. Dacă semnăm contractul la 1 aprilie, medicina de familie va dispărea. De aceea, contractul-cadru nu se semnează", vine replica Sandrei Alexiu, secretarul Societății Naționale de Medicina Familiei.
1.5.Sistemul integrat al Fișei electronice de sănătate
Colecție de informații în formă computerizată referitoare la starea sănătății unui subiect al actului de îngrijire, stocată și transmisă în deplină siguranță și accesibilă oricărui utilizator autorizat.
Are implementat un model de organizare logică a informației, universal recunoscut și independent de sistem.
Are ca scop principal asigurarea continuă, eficientă și de calitate a serviciilor de sănătate integrate și conține informații retrospective, concurente și prospective.
De ce evidență electronică?
Necesitatea de a înregistra un volum tot mai mare de date medicale
Necesitatea de a analiza tot mai multe date
Identificarea tendințelor / tiparelor de evoluție în istoricul medical al pacientului
Facilitarea utilizării protocoalelor clinice și a instrumentelor de suport al deciziei (medicina bazată pe dovezi)
Îmbunătățirea managementului și eficientizarea unităților medicale (finanțarea bazată pe caz)
Suport pentru cercetare și învățământ
Nevoia crescândă de a partaja datele medicale
Între medicii aceleiași secții / diferite secții
Între personalul sanitar care lucrează în schimburi
Între departamentele clinice și cele administrative
Între diversele nivele de organizare a asistenței sanitare
Cu pacienții și rudele acestora
Avantajele evidenței electronice a datelor medicale
reducerea spațiului necesar stocării datelor medicale
mediu extrem de favorabil cercetării
obținerea unui mediu standardizat pentru evidența datelor, bazat pe sisteme performante de gestiune a bazelor de date
grad mare de integrare a datelor între diverse segmente ale sistemelor informaționale din asistența medicală
creșterea calității actului medical prin suportul informativ oferit structurilor administrative locale și centrale
Dezavantaje
limitările tehnice privind asigurarea securității, integrității și accesibilității datelor
probleme de proprietate privind datele înregistrate
costurile inițiale mari
lipsa abilităților de operare și a încrederii în sistemele computerizate a personalului medical, alături de rezistența la schimbare
diversitate mică a produselor software de calitate
absența unor standarde de calitate general recunoscute și a unui cadru legal adecvat.
Modulul “Management al fișelor medicale electronice” este partea centrală a proiectului și asigura toate funcțiile necesare pentru înregistrarea, manipularea și auditarea informațiilor medicale și administrative ale pacienților.
Organizarea informațiilor stocate prin intermediul acestui modul funcțional se realizează respectând modelul de date al fișei medicale a pacienților care se folosește în prezent în sistemul medical românesc.
Astfel fișa va cuprinde doua părți : o parte administrativă și o parte medicală.
În partea administrativă sunt trecute data și locul nașterii, datele de contact ale pacientului (adresa , număr de telefon , locul de muncă , nivelul de educație tipul de asigurare etc. ).
În partea medicală sunt trecute patologii cronice, alergii, consultațiile și internările pacientului.
Modulul “Pacienți” permite pacienților să-și vizualizeze fișa electronică .
Acest modul este accesat de către pacienți prin intermediul unui user și a unei parole.
Pacientul este singurul care are acces la fișa sa electronică prin introducerea unui nume de utilizator și a unei parole trimise de administrator , prin e-mail în urma înregistrări care implică acordul pacientului.
Modulul “Fișa pacientului în spital “ permite medicilor din spital să actualizeze și să gestioneze fișa electronică a pacientului.
Acest modul este accesat de medicii din spital prin intermediul unui user și a unei parole de autentificare.
În acest modul, datele pacientului sunt organizate în două secțiuni:
o secțiune care conține informații de urgență: grupa sanguină, RH-ul, boli cronice, alergii,etc. ;
o secțiune care conține informații despre consultațiile de la camera de gardă a spitalului și din cursul spitalizării pacientului.
Modulul “Fișa pacientului în ambulatoriu “ este destinat pentru a fi utilizat de către furnizorii de îngrijire primară (medici de familie, ambulatorii centre de asistență medicală).
Dacă pacientul nu este încă înregistrat în sistem, datele sale administrative și de urgență vor fi introduse în acest modul.
Fișa pacientului poate fi vizualizată și actualizată cu recomandările medicului.
Capitolul 2
2. Componenta esențială a societății informaționale
eSănătate (eHealth) este termenul generic utilizat pentru setul de instrumente care se bazează pe tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) utilizate pentru a ajuta la prevenirea, diagnosticarea, tratarea, monitorizarea și gestionarea sănătății și a modului de viață, precum și la ameliorarea lor.
eSănătate cuprinde relațiile dintre pacienți și furnizorii de servicii medicale, transmiterea informațiilor intre instituții, comunicarea dintre pacienți sau specialiști din domeniul sănătății. De asemenea, include rețelele de informare în domeniu, înregistrarea electronică a datelor medicale, precum și sistemele personale portabile de comunicare utilizate pentru monitorizarea și ajutorarea pacienților.
eSănătate include următoarele categorii majore de aplicații interrelaționate: sisteme informatice de spital, telemedicina și îngrijire la domiciliu, rețele regionale/naționale integrate pentru eSănătate, sisteme secundare neclinice etc.
Dintre beneficiile aduse de eSănătate menționăm:
a-creșterea eficienței în sectorul medical realizată prin eliminarea diagnosticelor sau a intervențiilor terapeutice puse de mai multe ori sau inutile și prin creșterea posibilităților de comunicare între clinicile medicale și pacienții implicați;
a-creșterea calitativi îngrijirii medicale, permițând efectuarea de comparații între diferiți furnizori și consumatorii implicați și îndrumarea directa a pacientului spre cei mai buni furnizori de servicii medicale;
– Evaluarea științifică riguroasă a inter-veniilor de eSănătate prin memorarea lor într-o bază de date;
– Încurajarea unei noi legături între pacient și cadrul medical prin luarea deciziilor cu participarea pacientului;
– Educarea medicilor (educație medicală continuă) și pacienților (educație medicală) cu ajutorul surselor online;
– Permisivitatea față de schimbul de informații și comunicarea într-un mod standardizat între centrele medicale;
– Extinderea scopului serviciilor medicale dincolo de limitele convenționale (geografice și conceptuale), permițând obținerea facilă de asistență medicală online din orice colt al globului;
– Abordarea unor probleme legate de etică, cum ar fi practica profesională online, informațiile consimțite, confidențialitatea și corectitudinea față de rezultatele obținute;
– Echitatea în sectorul medical, existând însă o amenințare considerabilă legată de accesul la TIC.
Uniunea Europeană (UE) se îndreaptă către un „spațiu european eSănătate”, coordonând acțiuni și promovând asinergiile dintre politicile conexe și părțile implicate cu scopul de a elabora soluții mai bune, de a preveni fragmentarea pieței și de a difuza cele mai bune practici.
Obiectivele specifice sunt: crearea unei structuri electronice pentru înregistrarea datelor medicale prin sprijinirea schimbului de informații și a standardizării, înființarea unor rețele de informații medicale între diverse centre de îngrijire pentru a coordona reacțiile în caz de amenințare la adresa sănătății, asigurarea unor servicii medicale online cum ar fi informațiile privind modul de viață sănătos și prevenirea bolilor, dezvoltarea consultațiilor la distanță (servicii de prescriere, trimitere și rambursare electronică).
În Comunicarea Comisiei Europene “O strategie europeană pentru cercetare-dezvoltare și inovare în domeniul tehnologiilor informației și ale comunicațiilor” (Bruxelles, 13.03.2009), se arată ca Europa trebuie să fie în poziția de lider în dezvoltarea sistemelor medicale personalizate bazate pe TIC, care vor contribui la ameliorarea sensibilă a diagnosticării și tratamentului bolilor și la prelungirea autonomiei persoanelor vârstnice.
Europa deține totodată supremația mondială pe piețele aplicațiilor TIC cum ar fi telemedicina și echipamentele medicale.
Comisia Europeană examinează mijloacele prin care poate sprijini o serie de proiecte cu un scop bine precizat, de mare anvergura și cu o durată care să acopere întregul ciclu de inovare și care să vizeze dezvoltarea de infrastructuri de servicii moderne la scara paneuropeană.
În 2008, România era considerată mai curând “rămasă în urmă” în ceea ce privește eSănătatea comparativ cu celelalte 27 țări membre ale Uniunii Europene (EU27), atât în ceea ce privește infrastructura TIC (calculatoare, Internet), cât și utilizarea TIC în domeniul eSănătății: 60% din locuințele UE aveau acces la Internet, față de 30% în România; căutarea de informații legate de sănătate, una dintre cele mai populare activitatea online, avea o medie de 28% în EU27 și 11% în România.
Situarea României sub nivelul EU27 și în ceea ce privește media utilizării soluțiilor de eSănătate este analizată și în studiul paneuropean „Analiza comparativă privind utilizarea TIC de către medicii generaliști din Europa” privind serviciile electronice în domeniul eSănătății, în care se arată ca 87% dintre medicii generaliști europeni utilizează un computer (față de 66% în România), iar 48% dintre aceștia dispun de o conexiune în bandă larăa (față de 5% în România) și unul din trei medici generaliști este insuficient echipat pentru a profita de soluțiile de eSănătate.
Cele mai bune performanțe se înregistrează în zona stocării datelor pacienților (50%) și utilizării calculatorului pentru consultații, dar și aici rata este sub cea a mediei EU27 (22% față de 66%).
În Indexul European de Sănătate pentru 2008, o cercetare comparativă a sistemelor de sănătate din Europa a clasat România pe locul 27 din 31. Clasamentul include țările EU27 și Norvegia, Elveția, Croația și Republica Macedonia.
Pentru șase subdomenii și 34 de indicatori de performanță, România a acumulat doar 488 de puncte dintr-un maxim posibil de 1000, rezultat ce o plasează în fața Bulgariei, dar mult în urma Ungariei.
Ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Gabriel Sandu, împreună cu Ministrul Sănătății, Ion Bazic, au constituit o comisie mixtă formată din secretari de stat și experți care va gestiona și monitoriza implementarea strategiei de eSănătate, dorindu-se crearea unui sistem de sănătate performant și modern, creșterea accesibilității serviciilor medicale, precum și eliminarea discriminărilor în abordarea acestora, prin utilizarea instrumentelor TIC.
“Aplicarea TIC în domeniul sănătății include o arie largă de procese bazate nu doar pe aplicații web, ci mai ales instrumente, produse, sisteme și servicii ce se adresează pe de o parte autorităților sanitare și personalului specializat și pe de altă parte pacienților și cetățenilor”
Dificultatea economica în care se află multe spitale și clinici din România, cu precădere cele care activează în sistemul public, poate fi depășită cu ajutorul tehnologiei.
Problemele de gestionare a unitarilor medicale pot fi rezolvate prin adoptarea de soluții software integrate pentru afaceri.
Din punct de vedere administrativ, unitățile medicale funcționează similar unei companii: prestează un serviciu care trebuie să se ridice la o anumită calitate, au cheltuieli cu achizițiile și încasări.
O mai bună gestionare a activității se poate face printr-o urmărire în timp real a operațiunilor din interiorul spitalului și a operațiunilor care se desfășoară între spital și terți. Aceasta urmărire presupune accesul la informație, gestionarea și procesarea rapidă a acesteia. Astfel pot fi luate rapid cele mai bune decizii în ceea ce privește gestionarea unităților medicale.
SAP, în parteneriat cu Siemens, oferă soluții software de ultima generație, pe platforme integrate, pentru gestionarea activității unităților medicale.
Soluția SAP for Healthcare dedicată domeniului medical asigură o mai bună interacțiune medic-pacient, de la vizualizarea non-stop a istoricului medical al pacientului sau reducerea timpului petrecut de acesta în sala de așteptare până la posibilitatea de a urmări evoluția lui chiar și atunci când este tratat ambulatoriu.
Toate acestea cu garantarea confidențialității datelor referitoare la pacienți.
Totodată, cu ajutorul soluției SAP sunt optimizate procesele de natura administrativă din interiorul unitarilor medicale.
Este astfel mult simplificat procesul de urmărire a stocurilor de materiale și medicamente și se asigura gestionarea lor transparența, fapt care conduce la îmbunătățirea colaborării dintre departamentul medical și cel administrativ.
În același timp este asigurată conformitatea cu prevederile legale.
Mecanismul de supervizare și furnizare a datelor medicale propus de SAP este extrem de simplu și eficient, realizându-se prin orice dispozitiv mobil conectat la Internet și permite analiza datelor în timp real.
În același timp, interfața familiară și instructajul pe care consultanții SAP îl oferă utilizatorilor conduc la o interacțiune optimă între platformă și utilizator.
Astfel, prin diminuarea timpului destinat îndatoririlor administrative personalul medical se poate concentra asupra activității principale.
Soluția SAP for Healthcare poate fi integrată cu infrastructura IT deja existentă în instituțiile medicale.
Soluțiile software specializate pentru gestionarea instituțiilor medicale sunt în continuă dezvoltare, iar productivitatea pe care aceste soluții o pot genera este în creștere.
Rezultatele sunt vizibile în serviciile medicale mai bune cu un consum redus de resurse.
Capitolul 3
3. Emiterea rețetelor electronice
Ce este rețeta electronică?
Un formular utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru prescrierea medicamentelor pentru prescrierea de medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu și poate fi online și offline.
Ce este rețeta electronică online?
Formularul de prescripție medicală în format electronic completat de medic/farmacist folosind o aplicație informatică dedicată, conectată la Sistemul informatic pentru prescripția electronică (SIPE) al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prescripția fiind validată și înregistrată în formă electronică în sistem înainte de a fi tipărită.
Rețeta electronica offline este rețeta emisă în format electronic, însă fără ca aplicația furnizorului de servicii medicale să fie conectată la sistemul central.
Cum funcționează rețeta electronică?
Pacientul se prezintă la medic
Medicul emite rețeta în format electronic și îi oferă pacientului un exemplar tipărit.
Medicul înregistrează rețeta emisă în sistemul CNAS (la care se conectează folosind certificatul digital calificat și un soft specializat)
Pacientul merge cu rețeta tipărită și cu actul de identitate la farmacie pentru a ridica medicația
Farmacistul scanează codul 2D din rețeta primită de la pacient și verifică validitatea rețetei (conectându-se cu certificatul digital calificat la sistemul electronic al CNAS) și eliberează medicația
Ce este certificatul digital?
Certificatul digital garantează identitatea electronica a utilizatorului. Numai prin intermediul acestuia furnizorul de servicii medicale se poate conecta la sistemul central și poate emite rețete electronice.
Cum instalez certificatul digital calificat?
Tot ce trebuie să facem pentru instalarea certificatul digital este să introducem CD-ul primit de la certSIGN în calculator și să efectuăm dublu click pe fișierul autorun.exe de pe CD.
Ulterior, pentru a putea utiliza certificatul digital în relația cu CNAS pentru emiterea rețetelor electronice și/sau depunerea raportărilor lunare, va trebui să depui la CAS o cerere de utilizare a certificatului.
Ce este semnătura electronică extinsă?
Semnătura electronică extinsă este un pachet de date de identificare a utilizatorului integrat în documentele și/sau mesajele transmise pe Internet și este creată pe baza unui certificat digital calificat, emis de un furnizor de servicii de certificare acreditat în baza Legii nr. 455/2001.
Aceasta se poate asimila cu înscrisul sub semnătură privată recunoscută în justiție.
Potrivit art. 185 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, situațiile financiare anuale, raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, după caz, se pot depune online doar având atașate o semnătură electronică extinsă.
Întrucât rețeta este un document cu titlu de ordonanțare de plăți, se supune regimului documentelor de mai sus.
Potrivit Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, o semnătură electronică extinsă este acea semnătură care întrunește cumulativ următoarele condiții:
este legată în mod unic de semnatar;
asigură identificarea semnatarului;
este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă;
Ce fac dacă nu am conexiune la Internet?
Rețetele se emit tot în format electronic, se stochează pe calculatorul personal și se trimit odată cu raportările lunare către CAS urmând a fi introduse automat în sistem.
Ce fac dacă nu am curent electric?
Rețetele se prescriu pe un formular tipărit, utilizat pentru vizitele la domiciliu. După reluarea alimentării cu energie electrică, medicul va emite rețetele și în format electronic.
Care sunt costurile de implementare a rețetei electronice?
Medicul prescriptor trebuie să aibă un calculator conectat la Internet, o imprimantă, precum și un certificat digital calificat (cu ajutorul căruia este generată semnătura electronică extinsă). La certSIGN, prețul de achiziție a certificatului digital pentru rețeta electronică este de 45,5 euro + TVA. Certificatul digital calificat poate fi cumpărat de aici.
Rețeta electronică poate fi modificată după emitere?
Odată validată (încărcată in sistem), rețeta nu mai poate fi modificată.
În cazul în care a fost completată cu erori, aceasta se poate anula și se poate scrie alta, corectată.
Certificatul digital calificat pentru semnătura electronică este necesar pentru fiecare medic în parte din cadrul unității medicale?
Da este necesar pentru fiecare medic.
Capitolul 4
4.Studiu de caz
4.1.Evoluția farmaciei de-a lungul anilor
Interesul pentru tratarea diferitelor afecțiuni este cunoscut din cele mai vechi timpuri.
Strâns legat de persoanele care exercitau rolul de vindecători, se poate împărți intervalul cuprins între protoistoria omenirii și epoca contemporană în 4 perioade.
4.1.1. Perioada religioasă
În această perioadă întrebuințarea remediilor cu scop curativ intra în preocuparea preoților, exercitarea acestei îndeletniciri bazându-se pe empirism neavând o bază științifică.
Din această perioadă avem următoarele documente scrise în care sunt prezentate diferite remedii de origine vegetală, minerală sau animală și anume:
– farmacopeea chineză PEN-TSAO;
– papirusul EBERS – considerat farmacopeea egipteană;
– farmacopeea din "Sumer" – sfârșitul mileniului III, descoperită în Babilon care conține diferite rețete medicale utilizate de prima civilizație postdiluviană, civilizația sumeriană.
– Codul lui Hammurabi ( 2000 î. Hristos) conține de asemenea Rp. medicale.
4.1.2. Perioada filozofică
Perioada filosofică este intervalul de timp cuprins între anul 1000 înainte de Hristos și până la 700 d.Hr., perioadă dominată de personalități deosebite, îndeosebi greci și romani.
Din această perioadă pot fi amintiți marii gânditori ca Pericle, Platon, Socrate, Aristotel (jumătatea mileniului I î.H.) care pe lângă probleme filosofice, în discursurile lor publice, emit învățături despre plante, noțiuni de fiziologie etc.
În practica medicală empirică era cuprins și actul farmaceutic, iar persoanele care aveau această îndeletnicire se numeau „Pharmacopolai”.
Tot în această perioadă apare o nouă categorie de persoane implicate în tămăduirea suferințelor și anume „Rizotomii”, în înțelesul modern „tăietori de rădăcini”, ei nereprezentând o categorie de specialiști, ci vraci responsabili de obținerea drogurilor vegetale.
Medicii farmaciști aveau cabinete și se numeau „iatroi”, iar în aceste cabinete spațiile în care se depozitau medicamentele se numeau „apothiki”, cuvânt din care derivă cuvântul Apotheke (farmacie).
Din această perioadă se remarcă în mod deosebit Hipocrate (460-375 î.H), medic grec născut în insula Kos și fiind considerat părintele medicinei. Lucrările sale au fost strânse într-un volum numit „Corpus Hippocraticum”, care cuprindea aproape 300 medicamente.
Tot de la Hipocrate avem „Jurământul lui Hipocrate”, jurământ rostit și azi de medici și farmaciști și cuprinde elementele esențiale de etică și deontologie obligatorii practicării profesiei.
Cel mai mare medic farmacist al antichității a fost CLAUDIUS GALENUS (130-210 d.H.), născut la Pergam în Asia Mare dar emigrând la Roma, ajunge medic al Cesarului Marc Aurelius.
Galenus este considerat părintele farmaciei și pune bazele preparării medicamentelor, scriind peste 500 de lucrări de medicină în care sunt prezentate detalii privind compoziția, prepararea și conservarea medicamentelor.
4.1.3. Perioada experimentală
Perioada experimentală cuprinde intervalul de timp aproximativ între anul 700 d.Hr. și secolul al XVIII-lea, când a avut loc o adevărată explozie științifică în toate domeniile.
După căderea Imperiului Roman de Apus, Europa a fost afectată de invazia popoarelor migratoare. Imperiul Roman de Răsărit cu capitala la Bizanț are cu totul o altă evoluție, reușind să persiste încă o 1000 de ani până în secolul al XV-lea, când cade sub dominația islamului.
În această perioadă grea pentru Europa (evul mediu) răsăritul oferă un climat corespunzător dezvoltării științifice.
Astfel, apar alchimiștii (savanți arabi) care au câteva rezultate concrete în domeniul farmaciei, și anume:
– inventarea distilatorului;
– izolarea alcoolului etilic etc.
Tot în această zonă (Asia mică) este înființată prima farmacie publică din lume și anume în Bagdad, în anul 754 d.Hr.
Cea mai importantă personalitate din această perioadă a fost AVICENNA, medic și farmacist arab (980-1037 d.Hr.), de la care a rămas un tratat de medicină „CANON”, utilizat timp de 300 de ani ca îndreptar, conținând detalii legate de activitatea medico-farmaceutică a vremii.
În urma cruciadelor are loc o pătrundere în Europa a multor achiziții științifice orientale, în toate domeniile și desigur și în domeniul farmaceutic.
Astfel apar primele farmacii în Europa și anume: la Neapole (1140 d. Hr.) apoi la Paris, Praga și Koln. În anul 1240 în Franța apare o lege în orașul Arles după care profesiile de medic și farmacist devin distincte.
Tot în această perioadă, în plină renaștere, apare cea mai importantă personalitate a vremii și anume PARACELSUS (1493-1541 d.Hr.), care a pus bazele extracției vegetale și a introdus ideea de principiu activ.
La sfârșitul renașterii, apare la Milano, în anul 1512, prima farmacopee „Thesaurus Aromatariorum”.
În anul 1691 apare prima ediție a Farmacopeei Universale a lui Nicolas Lemery, chimist și farmacist francez.
Glauber I. descoperă sulfatul de sodiu, iar medicul Thomas Sydenham (1624-1689 d.Hr.) introduce în terapeutică tinctura de opiu.
4.1.4. Perioada științifică
Secolul al XVIII-lea este secolul marilor descoperiri științifice, în această perioadă se remarcă savanți deosebiți ca: A. Ampere, A. Celsius, M. V. Lomonosov, A. L. Lavoisier etc.
Apar primele vaccinuri și primele specialități, ca de exemplu: Apa de Cologne etc. Farmacistul va evolua distinct față de vânzătorul din prăvălii organizându-se în colegii profesionale iar pentru activitatea farmaceutică fiind nevoie de autorizări speciale.
Acest șir de descoperiri continuă în secolul al XIX-lea și anume S. Hahnemann (1755-1843 d.H.) introduce homeopatia, apoi Louis Pasteur (1822-1895) pune bazele bacteriologiei și obține vaccinul antirabic.
Sunt descoperite noi substanțe medicamentoase ca „Morfina”, „Atropina”, „Aspirina”, apar noi clase de medicamente chimioterapice, sulfamide (1936), antibioticele debutând cu Penicilina (descoperită de A. Fleming), apoi alte medicamente ca hormonii (Andrenalina), anestezice locale (Stovacaina sau Amilocaina) etc.
O evoluție rapidă o cunosc și diferitele forme farmaceutice, mai ales după dezvoltarea industriei farmaceutice, când începe fabricarea pe scară largă a comprimatelor, injecțiilor și a altor forme.
Astfel, industria farmaceutică apare la început în Germania, unde fabrica de coloranți Bayer din München a început în 1897 să prepare medicamente sub numele de specialități.
În 1899 fabrica a comercializat pentru prima dată acidul acetilsalicilic sub formă de comprimate cu denumirea de „Aspirine”.
În Franța, Anglia, Italia și Statele Unite, industria farmaceutică se dezvoltă pornind de la mici laboratoare.
În paralel cu dezvoltarea industriei farmaceutice care preia o parte din preparatele oficinale, prepararea medicamentelor are loc în farmacie unitate dotată cu oficină și laborator, spații speciale pentru preparare și care trebuie să corespundă unor exigențe speciale impuse de legislația vremii.
În 1936 s-a fabricat un nou produs antibacterian Prontosil, medicament ce reprezintă capul de serie al clasei sulfamidelor.
În anul 1941 în Statele Unite se fabrică pentru prima dată Penicilina (descoperită de A. Fleming, în 1929), și astfel începe fabricarea unui nou grup de medicamente și anume antibioticele.
În a II-a jumătate a secolul al XX-lea, odată cu dezvoltarea industriei de sinteză, asistăm la dezvoltarea deosebită a industriei farmaceutice, care impune dezvoltarea unor noi preocupări legate de biodisponibilitate, formulare, efecte adverse (Farmacotoxicologie), contraindicații (Farmacoepidemiologia), având loc o adevărată revoluție în domeniul producției de medicamente și a cercetării științifice farmaceutice.
Între anii 1950-1960 au apărut peste 3800 medicamente noi numai pe piața americană și desigur în continuare numărul de medicamente și fabrici producătoare s-a înmulțit în mod considerabil.
Asistăm în paralel cu dezvoltarea industriei farmaceutice și la o restrângere a preparării în farmacie, majoritatea produselor fiind fabricate industrial.
În prezent, rolul farmacistului, ca preparator în farmacie, este tot mai restrâns, farmacistul devenind un educator sanitar competent cu multiple cunoștințe de farmacie generală, rolul său fiind deosebit în menținerea sănătății populației prin faptul că farmacia este locul de unde bolnavul ridică medicamentul și primește ultimele informații legate de farmacografie sau alte aspecte concrete care impun clarificări.
Astăzi aproape 80% din producția mondială de medicamente este concentrată în câteva state: Olanda, Italia, Japonia, Elveția, Franța, Statele Unite, Anglia, Germania, Canada etc.
4.2. Dezvoltarea farmaciei în Țările Române
Din antichitate, avem puține referiri asupra modului în care dacii și apoi populația daco-romană au utilizat diferite remedii pentru tratamentul bolilor.
Platon (sec. IV – III î. Hr.) subliniază priceperea dacilor la utilizarea plantelor în tratamentul diferitelor afecțiuni.
Datorită poziției geografice deosebite, fiind situată la confluența dintre cultura orientală și cea occidentală, Dacia era un stat important pentru diferiți cărturari ai antichității.
Există afirmații istorice că Hipocrate a fost discipolul unui trac cu numele Herodicos. Dacii utilizau pentru tratamente: fumigații, narcotice cu sămânță de cânepă, veninul de viperă etc.
Există, în general, un paralelism între evoluția actului farmaceutic la diferitele popoare și aceasta evoluție este în strânsă legătură cu evoluția socială.
Referințe scrise legate de evoluția activității farmaceutice le avem după secolul al XIII-lea.
În prima fază terapeuții se bazau pe empirism iar personalul implicat în această activitate erau: moașele, doftoroaiele și probabil chiar personal ocult.
Există o activitate medicală practicată la mănăstiri, la curțile domnești etc.
Primele farmacii au fost înființate în Transilvania, și anume:
în Sibiu, în 1494;
în Bistrița, în 1516;
în Brașov, în 1520;
în Cluj, în 1573.
La București prima farmacie a fost înființată în anul 1740, iar la Iași în 1757, după aproape 200 de ani față de Transilvania.
La început farmacistul era numit „spițer”, iar farmacia „spițerie”, cuvinte provenite din limba italiană.
Primele informații despre obligațiile pe care le au cei care mânuiesc remediile terapeutice apar în pravilele lui Vasile Lupu (1646) și Matei Basarab (1652).
În 1819, sub domnia lui Alexandru Șuțu, în Muntenia apare un îndrumar numit „Orânduiala pentru farmaciști”.
La începutul secolului al XIX-lea, în fiecare oraș mare, exista câte o farmacie.
În anul 1805, se reglementează circulația toxicelor și a stupefiantelor, și tot la începutul secolului al XIX-lea se introduce taxa obligatorie pentru rețete, inițial fiind utilizată taxa vieneză.
Din prima parte a secolului al XIX-lea (1800-1830) se cere respectarea unui cadrul legal de funcționare a unităților farmaceutice și se impune depunerea unui jurământ pentru farmaciști. Tot în această perioadă patronului de farmacie i se impun studii superioare în domeniu, studii făcute în acea perioadă în străinătate.
Prima formă de organizare a farmaciilor apare în jurul anului 1850, și anume „Gremiul Spițeresc” (Colegiul).
Dreptul de control asupra activității colegiului era al medicului șef din orașul respectiv. Exigențele pentru farmacii devin din ce în ce mai mari. Fiecare farmacie era obligată să aibă:
oficină;
laborator cu dotare corespunzătoare;
dulap pentru toxice și stupefiante etc.
Farmacistul era ajutat de calfe, cărora li se pretindea gimnaziul și 4 ani de practică în farmacie. Până la apariția farmacopeelor indigene era utilizată Farmacopeea vieneză.
Apariția și dezvoltarea învățământului farmaceutic apare în următorul mod:
Prima școală medico-farmaceutică este înființată în anul 1857 la București de medicul militar francez Carol Davila numită „Școala națională de medicină și farmacie”.
În anul 1867 ia ființă prima facultate de medicină și farmacie la București iar în anul 1874 se adoptă prima lege sanitară care reglementează statutul profesiei de farmacist.
În continuare se dezvoltă învățământul superior farmaceutic și în alte centre și anume:
la Cluj în 1888, admiterea în învățământul superior făcându-se după modelul austriac;
la Iași în 1912-1913;
la Târgu-Mureș în 1948.
Până în prezent funcționează aceste 4 facultăți de farmacie iar în ultimii ani s-au înființat facultăți de farmacie și în alte orașe mari ale țării.
Pe lângă învățământul superior farmaceutic a existat posibilitatea pregătirii cadrelor medii farmaceutice, cărora după al II-lea război mondial li s-a pretins ca studii, pentru admitere, liceul, durata pentru pregătire în specializarea asistent de farmacie fiind 2-3 ani.
Pentru dezvoltarea sectorului farmaceutic o importanță deosebită a avut-o apariția literaturii de specialitate reprezentată prin:
farmacopee;
cărți de specialitate;
formulare farmaceutice;
publicații periodice.
În continuare se va prezenta succint anii în care au apărut Farmacopeele române, și anume: F.R.I (1862), F.R.II (1874), F.R.III (1892), ediția specială a F.R.II (1915), F.R.IV (1926), F.R.V (1943), F.R.VI (1948), F.R.VII (1956), F.R.VIII (1965) cu trei suplimente în anii 1968, 1970 și 1972, F.R.IX (1976), F.R.X (1993) cu supliment I (2000); supliment II (2001); supliment III (2004) si supliment IV (2006).
4.3.Reguli pentru eliberarea rețetelor medicale
Astfel, pentru afecțiuni acute precum infecțiile cailor respiratorii superioare, enterocolite sau toxiinfecții alimentare, medicul de familie va prescrie un tratament de trei-cinci zile, în timp ce pentru afecțiuni subacute, precum alergiile sau urticariile, tratamentul va fi de opt-zece zile.
„Pentru bolile cronice precum hipertensiunea, hepatita cronică sau astmul cronic, tratamentul prescris este pentru toată luna”, explica Remus Lupu, medic de familie.
Excepție fac cei care suferă de diabet zaharat, luau medicamente cu rețeta de la medic timp de 60 de zile.
Rețeta eliberată de medicii din spitale, la externare, cuprinde medicația pentru maximum 30 de zile.
Prescripția medicală pentru cazurile cronice este valabilă cel mult 30 de zile de la emiterea acesteia, iar pentru afecțiunile acute și subacute, este valabilă numai în primele 24 de ore de la prescriere pentru cei care locuiesc la oraș și 48 de ore pentru cei din mediul rural.
Pentru a obține rețete compensate sau gratuite, trebuie să fiți înscriși la un medic de familie. În unele situații, acesta va poate dă o trimitere către un medic specialist care va acorda rețeta corespunzătoare sau va completa o scrisoare medicală pentru eliberarea rețetei de către medicul de familie.
4.4.Rețete compensate și gratuite
4.4.1.Precizări privind modul de completare a formularelor de prescripții medicale cu regim special pentru medicamente cu și fără contribuție personală.
A. Principii generale
1. Rețetele prescrise anterior datei de 17.10.2005 pentru afecțiuni/boli cronice sunt valabile, la eliberare, 30 de zile de la data prescrierii.
2. Începând din data de 17.10.2005 prescrierea se va face exclusiv pe formularele noi, medicii prescriptori fiind obligați să completeze toate câmpurile de la pct.1, 2, 3 și 4 din formular.
3. Formularele de prescripții medicale se completează în ordinea cronologică a consultațiilor.
4. Pe același formular pot fi prescrise medicamente din toate sublistele.
5. Prezenta in formular doar a 7 poziții pentru prescriere nu limitează drepturile asiguratului prevăzute în H.G nr. 235/2005, cu modificările și completările ulterioare. În situațiile în care, pentru afecțiunile/bolile cronice de care suferă, asiguratul necesită mai mult de 7 medicamente diferite, din subziste diferite /luna, se vor elibera două prescripții medicale.
B. Reguli de completer a formularelor
CAMPUL 1– "Unitatea sanitară"
a) se completează cu denumirea cabinetului medical sau a unității sanitare, adresa completă, casa de asigurări de sănătate cu care furnizorul are încheiat contract, numărul contractului de furnizare de servicii medicale și se alege prin bifare cu "x" categoria de furnizor de servicii medicale.
b) LS – loc ștampila furnizor de servicii medicale.
CAMPUL 2 – "Asigurat"
a) la CJAS – se va nota casa de asigurări de sănătate în evidența căreia se află asiguratul;
b) FO/RC – se completează numărul foii de observație (FO) doar în cazul prescrierii rețetei la externarea pacientului din spital sau numărul din registrul de consultații;
c) se alege prin bifare cu "x" categoria în care se încadrează asiguratul. Medicul va bifa o singură categorie de asigurat, conform O.U.G. nr.150/2002 cu modificările și completările ulterioare:
– se bifează categoria "ajutor social" pentru persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare;
– se bifează categoria "gravida / lehuza" numai pentru persoanele gravide și lehuze care nu au nici un venit sau au venituri sub salariul minim brut pe țară (conform prevederilor O.U.G. nr. 150/2002 cu modificările și completările ulterioare).
Pentru femeile gravide / lehuze care nu se încadrează în aceasta categorie se bifează exclusiv categoria de asigurat din care face parte;
– se bifează "veteran", "revoluționar", "handicapat", numai pentru asigurații care nu realizează venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate de legile speciale prin care li se stabilește aceasta calitate, precum și cele provenite din pensii;
– se bifează "alte categorii" pentru persoanele care nu se încadrează în categoriile de asigurat menționate pe formularul de prescripție, menționându-se categoria de asigurat numai pentru persoanele beneficiare ale unei legi speciale (Legea nr. 309/2002, Decretul lege nr. 118/1990);
– se bifează PNS pentru bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, până la vindecarea respectivei afecțiuni, daca nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte resurse, pe perioada în care este inclus în program. În acest caz, se bifează PNS, se notează numărul programului/subprogramului de sănătate în care este inclus și se prescriu numai medicamente din subzista A, B și C, eliberabile în farmaciile de circuit deschis.
d) pentru medicamentele eliberate pe programe/subprograme naționale de sănătate, se bifează "PNS" cu menționarea numărului programului / subprogramului, se prescriu pe formular numai medicamentele aferente programului/subprogramului de sănătate de care beneficiază asiguratul, eliberabile numai în farmaciile de circuit închis;
e) se vor nota datele de identificare ale pacientului (nume, prenume, adresa completă);
f) "CNP" se completează cu codul numeric personal al asiguratului, format din 13 cifre.
CAMPUL 3 – "Diagnostic"
Se vor nota toate diagnosticele pacientului pentru care au fost prescrise medicamente cu sau fara contributie personală. Pe același formular de prescripție medicală nu se va combina tip diagnostic acut/subacut cu tip diagnostic cronic.
CAMPUL 4 – Prescripția propriu-zisă
a) "Data prescrierii" se completează cu data emiterii prescriptiei medicale;
b) "Semnătura medicului (parafa/cod)" se execută specimenul de semnătura a medicului care a emis prescripția și se aplică parafa și codul corespunzător acestuia;
c) prescripția propriu-zisă:
1. % preț de referință, lista:
– se notează % corespunzător de compensare (90% sau 50%) aferent medicamentelor din subzista A, B sau procentul de compensare 100% aferent sublistelor 2A, 2B, 3 pentru categoriile de asigurați: copil (< 18 ani), elev/ucenic/student (18-26 ani), gravidă/lehuza;
– pentru prescripțiile care conțin și medicamente aferente unei categorii de boală, pentru orice categorie de asigurat adult/copil, în rubrica "% preț. ref" și "lista", în dreptul medicamentelor aferente unei categorii de boală se va nota categoria respectivă (G1-G31). Completarea câmpului "cod boală" este obligatorie;
– pentru beneficiarii legilor speciale, în câmpul "% preț ref." din prescriere se va nota 100% pentru subzista A și B iar pentru subzista C în rubrica "% pret.ref" și"lista", în dreptul medicamentelor aferente unei categorii de boală G1-G31 se va nota categoria respectivă (G1 –G31).
2. "Cod de boală": medicul prescriptor va înscrie codul diagnosticului / diagnosticelor pentru care se face prescripția medicamentelor, utilizând clasificării CIM revizia a 10-a varianta 999 coduri de boală.
Pe pagina web a CNAS www.casan.ro secțiunea "medicamente" pot fi vizualizate și descărcate:
– clasificarea internațională a maladiilor CIM Revizia a 10-a varianta 999 coduri de boală;
– lista celor mai frecvente 100 coduri de boală extrase din varianta 999 coduri utilizate de medicul de familie.
3. "Tip dg" – pentru fiecare cod de boală, se va nota categoria în care se încadrează diagnosticul acut/subacut/cronic. Dat fiind perioada de valabilitate a prescripției, diferită pentru afecțiuni acute/subacute și afecțiuni cronice, pe același formular de prescripție medicală nu se va combina tip diagnostic acut/subacut cu tip diagnostic cronic.
4. "DCI/FF/concentrație, DS, Cantitate" se completează cu denumirea comuna internațională (DCI) însolită de forma farmaceutică și concentrație sau denumirea comercială a medicamentului /medicamentelor (în cazurile justificate medical) corespunzătoare Listei cuprinzând Denumirile comune internaționale ale medicamentelor aprobată prin hotărâre a Guvernului sau Listei medicamentelor (denumiri comerciale), aprobată prin Ordin a președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aflate în vigoare la data respectivă, modul de administrare și cantitatea necesară tratamentului, trecuta în cifre și în litere.
CAMPUL 5 – "Am primit medicamentele"
a) se completează de asigurat sau de împuternicitul acestuia (persoana care ridică medicamentele pentru asigurat, fără a fi nevoie de împuternicire legală);
b) "asigurat/împuternicit" se alege prin bifare cu "x" categoria în care se încadrează persoana care ridică medicamentele;
c) datele proprii de identificare (nume, prenume, BI/CI, serie, număr, adresa completă, CNP) vor fi ale persoanei care ridică medicamentele (asigurat sau împuternicit);
d) "semnătura primitor" se execută semnătura persoanei care ridică medicamentele din farmacie;
e) "data eliberării" se completează cu data eliberării medicamentelor din farmacie;
f) "sunt de acord să plătesc … medicamente mai scumpe decât cele compensate de CNAS la prețul de referință" – se va nota numărul de medicamente în spațiul liber, iar persoana care ridică medicamente va semna de confirmare.
CAMPUL 6 – "Taxare"
a) "Poziția" – pentru medicamentele care se eliberează se va înscrie poziția corespondența din Câmpul 4;
b) "% preț ref" – se va înscrie % de compensare corespunzător medicamentelor eliberate;
c) "lista" – se va înscrie lista corespunzătoare medicamentelor eliberate, respectiv A, B, C, 2A, 2B, 3;
d) "cater. boală" – doar pentru medicamentele corespunzatoare sublistei C pentru adulți sau 2A pentru c, va fi înscrisă categoria de boală G1-G31;
e) "Total" – va conține totalul valorii medicamentelor eliberate la preț de compensare pentru fiecare sublista în parte, respectiv:
– total sublista A;
– total sublista B;
– total sublista C (include total G1-G31 din sublista adulți și 2A pentru medicamentele care se eliberează;
– total Alte (total medicamente compensate % din prețul de referință, cu excepția celor de la total sublista C, respectiv listele 2A fără G1-G31, 2B, 3 sau legi speciale);
– total valoare cu amnuntul;
– total valoare compensat;
Suma valorilor celor 4 totaluri (A, B, C, ALTE) va fi egală cu valoarea totală a coloanei "Valoare compensare".
f) "contribuție asigurat" – se va inscrie diferența dintre total valoare cu amanuntul și total valoare compensare din FNUAS (rest de plată);
g) "bon fiscal nr." – se completează de farmacie cu numărul bonului fiscal generat cu ocazia eliberării medicamentelor (conform prevederilor art. 91, lit. g) din H.G nr. 52/2005).
Pentru prescripțiile care conțin și medicamente eliberate pe cele 4 boli cronice (G5 – hepatitele virale cronice cu HVB si HVC; G16 – boli psihice; G19 – poliartrita reumatoidă și artrită psoriazică; G25 – stări post transplant), se va mai întocmi cate un borderou distinct pentru fiecare boală în parte.
Coloanele de total însumează numai pozițiile eliberate pe boală cronică pentru care s-a întocmit borderoul.
4.5.Reguli prescrierii medicamentelor
A. Pentru afecțiunile/bolile cronice, un asigurat beneficiază de:
SUBLISTA A
– o singură prescripție pe luna cu maxim 4 medicamente.
SUBLISTA B
– o singură prescripție pe luna cu maxim 3 medicamente a cărei valoare totală la prețul de vânzare cu amănuntul este maxim 300 lei RON
sau
– o singură prescripție pe lună care depășește valoarea totală la prețul de vânzare cu amănuntul de 300 lei RON și care conține un medicament corespunzător DCI-urilor notate cu ?
Nota
1. în cazul în care prețul de vânzare cu amânuntul al medicamentelor prescrise depășește valoarea de 300 lei RON (cu excepția medicamentelor corespunzătoare DCE-urilor notate cu ?), diferența va fi suportată integral de asigurat precum și diferența dintre prețul de vânzare cu amânuntul și prețul de referință.
2. Un medic nu poate recomanda altui medic prin scrisoare medicala prescrierea unor medicamente cu sau fără contribuție personală pentru un asigurat pentru luna în care el însuși i-a emis prescripția. Pentru evitarea acestor situații, medicul specialist va indica în scrisoarea medicală sau va comunica medicului de familie al asiguratului dacă a eliberat sau nu acestuia prescripție în luna respectivă cu precizarea medicamentelor prescrise.
SUBLISTA C – pe fiecare cod de boală (G1-G31), o singură prescripție pe lună cu maxim 3 medicamente.
Notă
1. în cazul medicamentelor stupefiante (cod de boală G 11), se pot emite pentru același pacient două sau trei prescripții cu timbru sec, cuprinzând tratamentul necesar pentru 15, respectiv 10 zile, conform reglementărilor specifice în vigoare.
2. Pentru mucoviscidoză pacienți adulți medicamentele destinate profilaxiei și tratamentului complicațiilor respiratorii, prescrise conform protocolului, se vor elibera prin farmaciile de circuit deschis, pe codul de boală G 21 și vor fi decontate integral din fond.
3. Eliberarea medicamentelor pentru codurile de boală G4, G9, G 22 și G 26 se va face doar prin farmaciile aparținând unităților sanitare prin care se derulează subprogramele de sănătate.
4. Un medic nu poate recomandă altui medic prin scrisoare medicală prescrierea unor medicamente cu sau fără contribuție personală pentru un asigurat pentru luna în care el însuși i-a emis prescripția. Pentru evitarea acestor situații, medicul specialist va indica în scrisoarea medicală sau va comunica medicului de familie al asiguratului dacă a eliberat sau nu acestuia prescripție în luna respectivă cu precizarea medicamentelor prescrise.
B. Pentru afecțiuni acute/subacute
Un asigurat poate beneficia, ori de câte ori este nevoie, pentru o afecțiune acută sau subacută, de prescripții medicale cu medicamente din subzista A și/sau B, emise în aceleași condiții ca pentru afecțiunile cronice, respectiv maxim 4 medicamente din subzista A și 3 medicamente din subzista B.
C. Beneficiarii legilor speciale
Pentru persoanele prevăzute în legi speciale,care beneficiază de gratuitate suportata din FNUASS în condițiile legii, procentul de compensare a medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaționale prevăzute în sublistele A, B și C este de 100% din prețul de referința.
Pentru afecțiunile cronice, precum și pentru cele acute sau subacute, se aplică aceleași reguli de prescriere menționate la punctele A și B, casele de asigurări de sănătate suportând integral contravaloarea medicamentelor la prețul de referință ce reprezintă prețul ce mai mic corespunzător unității terapeutice aferente aceleiași forme farmaceutice din cadrul aceleiași DCI cuprinse în sublistele A, B și C, pentru fiecare concentrație.
D. Copii (sub 18 ani), elev/ucenic/student (18-26 ani), gravide/lăuze (care nu au nici un venit sau au venituri sub salariul minim brut pe țară)
Pentru bolile cronice care au corespondent în subzistă C (G1-G31) se aplică regulile de prescriber de la subsist C, respective, per fiacre cod de boală (G1-G31), o singură prescripție pe lună cu maxim 3 medicament.
Pentru alte afecțiuni cronice precum și pentru afecțiunile acute/subacute se pot prescrie medicamente din sublistele 2A, 2B și 3, ori de câte ori este nevoie, la un procent de compensare de 100 % din prețul de referință sau de decontare.
4.6.Rețete în ziua de azi
În timp ce zeci de pacienți aglomerează sala de așteptare, în cabinet, medicii și asistentele încă încearcă să se acomodeze cu sistemul electonic de eliberare a rețetelor.
Personalul sanitar întâmpină probleme în special în orele de vârf, când sistemul este extrem de încărcat și dă erori.
Bolnavii trebuie să se înarmeze cu multă răbdare când vin la medic pentru a ridica rețetele.
Pentru ca rețetele să se elibereze mai repede, reprezentanții spitalului spun că le-ar trebui calculatoare mai performante, care să citească mai repede softul.
Cu toate că eliberarea electronică a rețetelor merge mai greu acum, medicii sunt de părere că măsura este una bună, deoarece în acest fel se va ține o evidență mai clară a numărului de pacienți, dar și a cheltuielilor din sistemul sanitar.
"Rețeta va avea două componente: componenta de prescripție și componenta de eliberare. În varianta online, pentru a funcționa, medicul trebuie să se autentifice cu un certificat digital, iar pacientul, cu CNP.
Apoi, medicul poate face prescripția, care începe prin identificarea pacientului cu CNP-ul (informații personale), apoi verifică dacă este asigurat și care sunt drepturile pe care le are prin asigurare", a spus fostul directorul general al CNAS, Dorin Ionescu, la 25 mai, când încă se afla în funcție.
Sistemul de prescriere electronică poate lansa și atenționări în cazul în care sunt introduse date incorecte.
Astfel, se emit avertizări atunci când se prescrie un medicament care nu este bun pentru boala respectivă, dacă se depășește doza maximă sau dacă există medicamente care pot interacționa cu efect negativ asupra bolnavului.
După eliberarea rețetei, pacientul își va putea lua medicamentele de la orice farmacie din județul unde se află casa de asigurări la care este arondat.
"Când vom avea cardul național de sănătate, această restricție, privind județul, ar putea fi scoasă", a mai spus Ionescu.
Reprezentantul CNAS a explicat și ce se va întâmpla atunci când pacientul va ajunge la farmacie. "Farmacistul primește pacientul, pe care îl identifică. Sistemul identifică codul, apoi vede prescripția.
Farmacistul verifică prescripția, confirmă că este corectă, justă și legală și poate fi decontată de către CNAS.
Dacă prescripția este pe Denumirea Comună Internațională, farmacistul va alege medicamente ieftine sau scumpe, în funcție de opțiunea pacientului, va face completarea datelor cu medicamentul ales și costul acestuia", a mai spus Dorin Ionescu.
Reteta electronica va fi obligatorie din 1 ianuarie 2013, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate nominalizand comisia care va supraveghea derularea programului, aceasta fiind condusa de medicul sef al CNAS, Marius Filip.
Din Comisia de Supraveghere și Suport a Prescripției Electronice fac parte Adrian Cazachevici, consilier la Direcția Sisteme Informatice, Lucian Medveș, director la Direcția Sisteme Informatice, și Anca Alexandrescu, consilier la Direcția Control Monitorizare.
"Casa Națională de Asigurări de Sănătate informează atât publicul, cât și furnizorii de servicii medicale, de medicamente și dispozitive medicale ca, de la 1 ianuarie 2013, prescripția electronică (PE) va fi utilizata în exclusivitate, atât în format online, cât și offline la cabinet și offline la domiciliu'',a declarat pentru Mediafax Marius Filip.
Medicul șef al CNAS a precizat că tratamentul înscris pe formularele cu regim special pentru medicamente cu și fără contribuție personală (formularele autocopiate) va fi eliberat numai dacă are data prescrierii până în 31 decembrie inclusiv.
Orice înscris de acest tip cu o dată ulterioară nu va fi validat la plata pentru farmacii.
Potrivit legislației, toți furnizorii de servicii medicale trebuie să se alinieze cerințelor tehnice pentru implementarea prescrierii electronice până la 31 decembrie 2012.
Utilizarea altor formulare pentru prescrierea medicamentelor cu și fără contribuție personală atrage răspunderea persoanelor vinovate, în conformitate cu dispozițiile legale.
CNAS și casele județene de asigurări de sănătate au stabilit un serviciu de permanență, ca suport suplimentar pentru perioada 29 decembrie 2012 – 3 ianuarie 2013.
Numerele de telefon și adresele de email ale persoanelor care vor asigura permanența pentru suport vor fi afișate pe site-urile caselor de asigurări de sănătate.
Potrivit lui Filip, termenul de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Contractului-cadru s-a prelungit până la data de 28 februarie 2013, dar acest lucru nu afectează utilizarea în exclusivitate a PE, online sau offline, de la 1 ianuarie 2013.
În perioada 29 decembrie – 3 ianuarie 2013, toți prescriptorii, în special spitalele și medicii de familie, trebuie să preia în sistem propriu un calup suficient de mare de serii și numere de PE (instalate și disponibile pentru prescriere) și să aibă un număr suficient de mare de prescripții electronice pretipărite offline la domiciliu (acoperitor pentru consumul mediu lunar), pentru a putea asigura continuitatea prescrierii chiar și în situații limita, cum ar fi o pană de curent sau lipsa conexiunii la internet.
În cazul în care nu există conexiune internet, spitalele vor elibera PE și pe formulare pretipărite offline la domiciliu.
Prescripțiile electronice offline la cabinet sau offline la domiciliu sunt valabile pentru eliberare ca și cele online.
Farmaciile sunt obligate să elibereze medicația de pe orice variantă a prescripției electronice.
În 27 decembrie 2012, la ora 18.00, în sistem erau 6.373.735 de rețete prescrise și validate, dintre care 6.269.760 online, 100.889 offline la cabinet și 3.086 offline la domiciliu.
Dobrean spune că medicii, farmaciștii și pacienții au un rol bine definit în cadrul sistemului de prescripție electronică.
Primul filtru pentru elaborarea rețetei este certificarea doctorului. Astfel, medicii trebuie să se conecteze la sistem cu certificatul digital calificat, aceasta implicând faptul că sunt înregistrați în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) cu o formă contractuală validă.
"După aceea, este identificat pacientul în sistem și, dacă el este asigurat, rețeta este automat completată cu o serie de date și este înregistrată în sistem", a mai spus Dragoș Dobrean.
În cadrul vizitelor la domiciliu, medicii trebuie să tipărească pe calculator rețete care vor avea, în codul de bare 2D, identificarea rețetei și a unității medicale.
Restul datelor se completează manual, cu majuscule. Pe o singură rețeta electronică nu pot fi trecute mai mult de șapte medicamente.
De la 1 iulie medicii au început să prescrie pacienților medicamente prin rețete electronice. Practic, ei completează rețeta într-un sistem informatic, o tipăresc, iar aceasta are un cod de bare, care este scanat la farmacie.
Chiar dacă până la finalul anului, prescripțiile electronice se vor utiliza concomitent cu cele clasice, completate pe formularele cu regim special, începând de la 1 ianuarie 2013, toți medicii vor elibera numai rețete electronice.
Pentru ca schimbarea este una majoră, aflăm astăzi tot ce trebuie să știe un pacient despre noul sistem de prescriere a medicamentelor.
Ce este rețeta electronică?
Prescripția medicală electronică este un formular utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru prescrierea de medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu.
Rețeta electronică on-line este formularul de prescripție medicală în format electronic, completat de medic/farmacist folosind o aplicație informatică dedicată, conectată la Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prescripția fiind validata și înregistrată în formă electronică în sistem înainte de a fi tipărită.
Prin comparație, prescripția medicală electronică off-line este completată de medic folosind o aplicație informatică dedicată care nu este conectată la Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică al CNAS și este tipărită fără a fi validată și înregistrată în sistem. Totodată, poate fi considerată off-line și prescripția completata manual pe hârtie, respectând, însă, același formular generat de aplicația electronică.
În opinia autorităților, noua metodă de prescriere a medicamentelor va contribui la creșterea calitativi actului medical de prescripție deoarece medicul este ajutat de programul de ''prescriere asistataăa medicației'' care face automat corelări între diagnostice și medicație, semnalizează interactivi, supradozări, contraindicații.
Practic, sistemul informatic va permite medicilor să aleagă, în funcție de diagnostic, dintr-o bază de date complexă cu medicamente, tratamentul pe care îl considera corespunzător afecțiunii respective.
Sistemul electronic poate sesiza eventualele erori în prescriere comise de medic și îl va atenționa ca un anumit medicament este contraindicat afecțiunii pe care dorește să o trateze.
Cum obținem rețeta electronică?
Chiar dacă modul în care medicamentele sunt prescrise s-a modificat, procedura de obținere a unei rețete a rămas neschimbată: pacientul merge la medicul de familie, care îl consultă și îi prescrie medicamentele necesare pentru tratarea afecțiunii.
Nici în cazul rețetelor compensate, lucrurile nu se modifică.
Pentru a beneficia de rețete în regim compensat, pacientul trebuie să fie asigurat sau să primească o decizie de tratament într-un Program Național de Sănătate (PNS), să aibă un CNP și un act de identitate valabil.
Concret, pentru intră în posesia unei rețete compensate, asiguratul trebuie să se prezinte la medic.
Acesta verifică calitatea de asigurat a pacientului, dar și alte documente medicale care sunt în favoarea prescripției – decizie de tratament de la comisie ns-boli Cronice, scrisoare medicala de la medicul specialist, alte rețete anterioare sau bilete de externare.
Singura diferență este ca medicul nu va mai scrie medicamentele în formularul clasic de prescripție medicală, ci va completa rețeta folosind o aplicație informatică.
Avem rețeta. Ce facem mai departe?
Conform unui document publicat de Casa de Asigurări Sănătate a Municipiului București despre rețeta electronică, după ce ridica de la medic prescripția, pacientul merge la farmacie. Aici poate ridica medicația:
numai pe baza de rețetă și act identificare (condiție valabilă și pentru împuternicit),
numai în intervalul de valabilitate al rețetei și
numai de la farmacia din județul în care medicul prescriptor are contract cu CAS.
După ce va ridica medicamentele, pacientul va primi de la farmacie un formular printat care confirma eliberarea rețetei.
Potrivit CSAMB, pacientul poate solicita farmacistului (dacă medicul nu a precizat expres Denumirea Comercială a medicamentelor) medicație mai ieftină, generica sau dimpotrivă mai scumpă.
Atenție! Pacientul trebuie să plătească diferența de la prețul compensat până la prețul de vânzare în farmacie al medicamentului.
Medicația poate fi ridicată de la farmacie complet sau fracționat (eliberarea fracționată este posibilă numai pentru rețetele prescrise ''on-line'').
Cu alte cuvinte, pacientul poate solicita numai anumite medicamente de pe rețeta, însă trebuie să știți că eliberarea nu se face fracționat pe cantitatea dintr-un medicament.
Pe formularul printat pe care îl primește de la farmacie vor fi notate toate medicamentele eliberate. Pacientul trebuie să semneze documentul de primire.
Casa de Sănătate București atrage atenția că pacientul sau împuternicitul acestuia trebuie să fie atent la ce medicamente sunt înscrise ca eliberate pe formularul tipărit de farmacie și numai după aceea să semneze de primirea lor.
Restul de medicamente nepreluate se pot lua din altă farmacie, în intervalul de valabilitate al rețetei, dar numai din același județ cu care medicul are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate și pe baza formularului printat de farmacie, cu medicamentele eliberate deja.
La medicația prescrisă pe mai multe luni, dacă pacientul nu-și ridica întreaga medicație nu mai are posibilitatea de a ridica alte medicamente pentru perioada înscrisa pe rețeta, mai explică CASMB.
Când nu pot fi eliberate medicamentele înscrise pe rețeta?
Potrivit CASMB, pacientului i se poate refuza eliberarea medicamentelor, dacă rețeta eliberată de medic conține erori, cum ar fi:
erori la înscriere și mai ales la citirea codului de bare (mai ales în situația rețetei prescrise off-line) ;
perioada de valabilitate a rețetei a fost depășită ;
nu prezintă certitudine cu privire la lizibilitatea parafei, semnăturii sau ștampilei (mai ales în situația rețetelor eliberate în regim of-line ''la domiciliu'') ;
prezintă erori grave de prescriere a medicamentelor precum supradozaj, asocieri vădit vătămătoare pentru pacient etc.
În acest caz, pacientul va fi îndrumat înapoi la medicul prescriptor pentru corectarea erorilor.
Ce trebuie neapărat să retineți
Formularul de rețeta primit de la medicul prescriptor nu trebuie îndoit sau mototolit, cel puțin în zona codului de bare 2D, pentru a putea fi citit în farmacie ;
Dacă farmacia nu are temporar acces on-line, trebuie să meargă la o altă farmacie care are legătura prin internet cu sistemul CNAS, deoarece farmaciile nu au voie să elibereze medicamente compensate de către CNAS atunci când sunt off-line;
Farmacistul are la dispoziție 20 minute să elibereze rețeta, după care este retrasă automat în sistem pentru a permite pacientului să-și ridice medicația din altă farmacie.
Această perioadă se poate micșora dacă farmacia confirmă în sistem eliberarea, chiar și parțială (fracționată) a rețetei înainte de intervalul limita de 20 minute.
Dacă totuși în 20 minute nu a reușit să-i elibereze medicația și pacientul încă mai dorește să-și ridice rețeta din acea farmacie, farmacistul poate să rescaneze codul de bare 2D.
Dacă rețeta i-a fost eliberată de medic în regim off-line, introducerea și validarea rețetei se va face la farmacie.
Deși este puțin probabil, pot să apăra situații când se vor constata greșeli în completare acestuia i s-ar elibera medicamentele.
În acest caz, pacientul este îndrumat să se adreseze medicului prescriptor pentru clarificarea situației ;
Până la implementarea cârdului Național de sănătate, pacientul trebuie să confirme prin semnătura ridicarea medicamentelor din farmacie, pe exemplarul tipărit al ''rețetei de farmacie''.
ORDIN privind aprobarea formularului de prescripție medicală electronică pentru medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu și a Normelor metodologice privind utilizarea și modul de completare a formularului de prescripție medicală electronică pentru medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu
Având în vedere Referatul de aprobare nr. al Ministerului Sănătății și nr. al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,
în temeiul prevederilor:
– Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare;
– Hotărârii Guvernului nr. 1389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, cu modificările și completările ulterioare;
– Hotărârii Guvernului nr. 1388/2010 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2011 și 2012, cu modificările și completările ulterioare
– Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1723/950/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2012 a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, cu modificările și completările ulterioare;
– Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1591/1110/2010, pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate pentru anii 2011 și 2012, cu modificările și completările ulterioare
– Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare;
– Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul sănătății și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emit următorul:
Ordin
Art.1 (1) Se aprobă modelul unic al formularului de prescripție medicală electronică pentru medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu, cuprins în anexa nr. 1.
(2) Prescripția medicală electronică este un formular utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru prescrierea de medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu și poate fi: on –line sau off-line.
Prescripția medicală electronică on-line și off-line are două componente: o componentă care se completează de către medicul prescriptor și o componentă care se completează de către farmacist, denumite în continuare componenta prescriere, respectiv componenta eliberare.
Prescripția medicală electronică on-line este formularul de prescripție medicală în format electronic, completat de medic/farmacist folosind o aplicație informatică dedicată, conectată la Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prescripția fiind validată și înregistrată în formă electronică în sistem înainte de a fi tipărită. Pentru conectarea la Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, furnizorul de servicii medicale/ medicamente trebuie să utilizeze un certificat digital calificat, iar aplicația trebuie să fie înregistrată în baza unei serii de licențe eliberate prin sistem.
Prescripția medicală electronică off-line este:
a) pentru componenta prescriere : formularul de prescripție medicală în format electronic completat de medic folosind o aplicație informatică dedicată neconectată la Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, nevalidată și neînregistrată în sistem;
b) pentru componenta eliberare: formularul de prescripție medicală în format electronic completat de farmacist folosind o aplicație informatică dedicată, conectată la Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prescripția fiind valiadată și înregistrată în formă electronică în sistem înainte de a fi tipărită.
Pentru conectarea la Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, furnizorul de medicamente trebuie să utilizeze un certificat digital calificat, iar aplicația trebuie să fie înregistrată în baza unei serii de licențe eliberate prin sistem.
(3) Casele de asigurări de sănătate organizează evidența prescripțiilor medicale electronice on-line și off-line pe medic prescriptor și pe program/subprogram de sănătate, după caz, și vor atribui furnizorilor de servicii medicale/medicilor care au încheiate convenții pentru prescriere de medicamente, un număr de prescripții medicale electronice on-line și off-line, generat automat de Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, la solicitarea acestora.
Art.2 (1) Se aprobă Normele metodologice privind utilizarea și modul de completare a formularului de prescripție medicală electronică pentru medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu, cuprinse în anexa nr. 2
(2) Aplicarea prevederilor normelor metodologice prevăzute la alin. (1) este obligatorie pentru toți furnizorii de servicii medicale și medicamente aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate.
(3) Anexa nr. 3 cuprinde Lista abrevierilor pentru țările cu care România are acorduri internaționale cu prevederi în domeniul sănătății și statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European.
Art.3 Anexele nr. 1 – 3 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art.4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, și se aplică începând cu data de 1 iulie 2012.
NORME METODOLOGICE
privind utilizarea și modul de completare a formularului de prescripție medicală electronică pentru medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu
Începând cu data de 1 iulie 2012 prescrierea medicamentelor cu și fără contribuție personală se face pe formularul prevăzut în anexa nr. 1, de către medicii care au, potrivit legii, dreptul de a prescrie în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Prin excepție, până la data prevăzută în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011 – 2012 și în Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate pentru anii 2011 – 2012, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în situații justificate, prescrierea medicamentelor se poate face utilizând formularul de prescripție medicală cu regim special off-line prevăzut în ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
De asemenea face excepție prescrierea medicamentelor stupefiante și psihotrope prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, cu modificările ulterioare.
Prin derogare de la prevederile de mai sus, în prescripția medicală electronică întocmită distinct pentru bolnavii cu diabet zaharat insulinotratat se prescriu și testele de automonitorizare pentru bolnavii cu diabet zaharat insulinotratat, în condițiile hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naționale de sănătate și ale normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Formularele de prescripție medicală utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate sunt: formularul prevăzut în anexa nr.1; formularul de prescripție medicală cu regim special prevăzut în ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate privind aprobarea formularelor de prescripție medicală cu regim special pentru medicamente cu și fără contribuție personală și a Normelor metodologice privind utilizarea și modul de completare a formularelor de prescripție medicală cu regim special pentru medicamente cu și fără contribuție personală, până la data prevăzută în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012 și în Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate pentru anii 2011 – 2012, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate; formularele de prescripții pentru medicamentele stupefiante și psihotrope prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, cu modificările ulterioare.
Utilizarea altor formulare pentru prescrierea medicamentelor cu și fără contribuție personală atrage răspunderea persoanelor vinovate, în conformitate cu dispozițiile legale.
2. Se interzic:
a) emiterea prescripțiilor medicale electronice conținând medicamente care se eliberează cu și fără contribuție personală de către medicii care nu au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale/convenții cu casele de asigurări de sănătate, direct sau prin intermediul furnizorilor de servicii medicale;
b) emiterea prescripțiilor medicale electronice conținând medicamente care se eliberează compensat 100% din prețul de referință sau prețul de decontare altor categorii de asigurați decât cele prevăzute în contractul-cadru și în normele metodologice de aplicare a acestuia, precum și în hotărârea Guvernului pentru aprobarea programelor naționale de sănătate și în normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;
c) emiterea de către unitățile spitalicești, pentru asigurați, pe timpul internării acestora, a prescripțiilor medicale electronice cu și fără contribuție personală.
3. Durata pentru care se pot prescrie medicamente cu și fără contribuție personală este cea prevăzută în contractul-cadru și în normele metodologice de aplicare a acestuia, precum și în hotărârea Guvernului pentru aprobarea programelor naționale de sănătate și în normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
4. Prescripțiile medicale electronice cu și fără contribuție personală se pot elibera de către orice farmacie care, la data eliberării prescripției medicale electronice, se află în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate, respectiv de către farmaciile cu circuit închis pentru tratamentul bolnavilor cuprinși în unele programe de sănătate cu scop curativ, conform hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naționale de sănătate și normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
5. Pe același formular de prescripție medicală electronică pot fi cuprinse denumiri comune internaționale, denumite în continuare DCI, din toate sublistele A, B și C, conform Hotărârii Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare (sublista B – mai puțin DCI-urile prescrise cu aprobarea comisiilor de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate; mai puțin DCI-urile prescrise pensionarilor care realizează venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună; secțiunea C1 – mai puțin DCI-urile prescrise în bolile cronice cu aprobarea comisiilor de la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate; secțiunea C2 – mai puțin DCI-urile prescrise în diabet zaharat, afecțiuni oncologice, stări posttransplant și unele boli rare cuprinse în Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare P6 – mucoviscidoză (P6.4), epidermoliza buloasă (P6.2), boli neurologice degenerative/inflamatorii – scleroza laterală amiotrofică (P6.5. 2), sindromul Prader-Willi (P6.7); secțiunea C3).
6. Se va întocmi o prescripție medicală electronică distinctă pentru fiecare dintre următoarele situații:
6.1. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu diabet zaharat (sublista C – secțiunea C2, Programul național cu scop curativ – P5 – Programul național de diabet zaharat, Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu diabet zaharat); astfel, se va întocmi câte o prescripție distinctă pentru fiecare dintre situațiile următoare: tratamentul cu antidiabetice orale (ADO), tratamentul cu insuline + teste de automonitorizare, tratamentul mixt (ADO + insuline) + teste de automonitorizare;
6.2. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu afecțiuni oncologice (sublista C – secțiunea C2, Programul național cu scop curativ – P3 – Programul național de oncologie);
6.3. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu stare posttransplant (sublista C – secțiunea C2, Programul național cu scop curativ – P9 – Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană);
6.4. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cuprinși în programele naționale de sănătate cu scop curativ pentru care eliberarea se face prin farmaciile cu circuit închis ale spitalelor, conform prevederilor hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naționale de sănătate și ale normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (pentru fiecare program DCI-urile corespunzătoare medicamentelor specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor fac obiectul unei prescripții distincte);
6.5. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor pentru care tratamentul se efectuează cu aprobarea comisiilor constituite în acest sens la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, nominalizate pe sublista B; DCI-uri pentru care aprobarea se dă de către comisiile constituite în acest sens la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prescrise în cadrul tratamentului următoarelor grupe de boli cronice: hepatită cronică de etiologie virală cu HVB și HCV – (G4), ciroză hepatică – (G7), acromegalia – tumori hipofizare cu expansiune supraselară și tumori neuroendocrine – (G22), boala Gaucher – (G29), boala cronică inflamatorie intestinală – G31a, poliartrita reumatoidă – (G31b), artropatia psoriazică – (G31c), spondilita ankilozantă – (G31d), artrita juvenilă – (G31e), psoriazis cronic sever (plăci) – (G31f), DCI-uri nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările și completările ulterioare;
6.6. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor cu sau fără contribuție personală, prescrise de medicul de familie pe baza scrisorii medicale comunicate de medicul de medicina muncii;
6.7. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor cu sau fără contribuție personală, prescrise pentru persoanele care se constituie în categoria de personal contractual;
6.8. DCI-uri prescrise în cadrul tratamentului pentru unele boli rare din cadrul Programului național de diagnostic și tratament pentru boli rare – P6 – mucoviscidoză (P6.4), epidermoliza buloasă (P6.2), boli neurologice degenerative/inflamatorii – scleroza laterală amiotrofică (P6.5.2), sindromul Prader-Willi (P6.7);
6.9. DCI-uri din cadrul sublistei B, prescrise în regim de compensare 90% din prețul de referință pensionarilor care realizează venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună.
7. Prezența în formularul de prescripție medicală electronică a doar 7 poziții pentru prescriere nu limitează drepturile asiguratului prevăzute în Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. În situațiile în care, pentru afecțiunile cronice de care suferă, asiguratul are nevoie de mai mult de 7 medicamente diferite, din subliste diferite/lună, se pot elibera mai multe prescripții medicale, cu respectarea limitelor de prescriere prevăzute de Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate.
8. Prescripțiile medicale electronice pentru medicamente cu și fără contribuție personală sunt listate de către medicul prescriptor, respectiv farmacie în condițiile prevăzute in Normele metodologice de aplicare a Contractului cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate și în Normele tehnice de aplicare ale hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naționale de sănătate.
9. În situația în care medicul prescriptor completează greșit rubricile din componenta prescriere acestea pot fi corectate înainte de validarea și înregistrarea prescripției medicale electronice în Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, cu menținerea seriei și numărului prescripției medicale electronice.
În situația în care medicul prescriptor constată că o prescripție medicală electronică -componenta prescriere a fost greșit completată, după validarea și înregistrarea acesteia în Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prescripția medicală electronică respectivă va fi anulată de medicul prescriptor, dacă aceasta nu a fost eliberată, și nu va mai putea prescrie o altă prescripție medicală electronică-componenta prescriere cu aceeași serie și număr.
10.Atribuirea, gestionarea și solicitarea de prescripții medicale electronice se face după cum urmează:
a) casele de asigurări de sănătate vor atribui furnizorilor de servicii medicale care au încheiat contract cu acestea, respectiv medicilor care au încheiat convenție cu acestea pentru prescriere de medicamente cu și fără contribuție personală, în funcție de necesități, pentru o perioadă de cel mult 3 luni, un număr de prescripții medicale on-line și off-line, generat automat prin Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;
b) gestionarea prescripțiilor medicale electronice la nivelul caselor de asigurări de sănătate presupune:
b1. evidența prescripțiilor medicale electronice atribuite pe furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu casele de asigurări de sănătate/ medici care au încheiat convenții cu casele de asigurări de sănătate pentru prescriere de medicamente;
b2. evidența prescripțiilor medicale electronice on-line și off-line -componenta prescriere – prescrise asiguraților, pe medic prescriptor;
b3. evidența prescripțiilor medicale electronice on-line și off-line eliberate – componenta eliberare – inclusiv a celor pentru care eliberarea medicamentelor cu și fără contribuție personală prescrise se face de mai multe farmacii;
b4. evidența prescripțiilor medicale electronice on-line și off-line pe program/subprogram de sănătate;
c) furnizorii de servicii medicale /medicii care au încheiat convenție cu casele pentru prescrierea de medicamente cu și fără contribuție personală, își vor asigura, la cerere, un număr de prescripții medicale electronice on-line și off-line de la casele de asigurări de sănătate cu care se află în relații contractuale;
d) solicitarea seriilor și numerelor corespunzătoare formularelor de prescripții medicale electronice on-line și off-line se va face de către reprezentantul legal al furnizorului de servicii medicale sau de către împuternicitul legal al acestuia, respectiv de către medicii care au încheiat convenție cu casele de asigurări de sănătate pentru prescrierea de medicamente cu și fără contribuție personală.
11. (1) Furnizorul de servicii medicale își va organiza modul de gestionare și evidență a prescripțiilor medicale electronice on-line și off-line.
(2) Pentru furnizorii de servicii medicale care au mai mulți medici angajați cu drept de prescriere, atribuirea seriilor și numerelor de prescripții medicale electronice la nivelul furnizorului se face în ordine cronologică a solicitărilor de prescripții medicale electronice în aplicația informatică – prescripție electronică de către medicii prescriptori și în ordine crescătoare a numărului prescripțiilor medicale electronice aflate la dispoziția furnizorului.
(3) Înregistrarea prescripțiilor medicale electronice emise asiguraților se va face în documentele medicale de evidență primară, pentru fiecare prescripție în parte, după cum urmează:
a) se notează, seria și numărul prescripției medicale electronice emise, în registrul de consultații, la rubrica "Tratamente";
b) la externarea pacientului din spital se notează, seria și numărul prescripției medicale electronice emise, în epicriză și în scrisoarea medicală.
Modul de completare a formularului de prescripție medicală electronică pentru medicamente cu și fără contribuție personală-componenta prescriere
1. "Unitate medicală"
a) se completează cu denumirea cabinetului medical sau a unității medicale, codul unic de identificare – CUI , casa de asigurări de sănătate cu care medicul a încheiat contractul/convenția, numărul contractului de furnizare de servicii medicale sau al convenției
b) se alege prin bifare cu "x" categoria de furnizor de servicii medicale, după cum urmează:
– "MF" – medicină de familie;
– "Ambulatoriu" – ambulatoriul de specialitate (inclusiv cabinetele de medicină dentară); medicii angajați ai unui spital care prestează servicii în baza contractului încheiat între spital și casa de asigurări de sănătate pentru servicii ambulatorii de specialitate vor bifa căsuța "Ambulatoriu" atunci când eliberează prescripții medicale electronice pacienților consultați în ambulatoriul de specialitate al spitalului;
– "Spital" – pentru unitățile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitalicești, inclusiv cele autorizate de Ministerul Sănătății să furnizeze servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare de zi, pentru prescripțiile medicale electronice prescrise la externare;
– "Altele" – conform prevederilor contractului-cadru și normelor metodologice de aplicare a acestuia, ale hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naționale de sănătate și ale normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;
– "MF-MM" – se bifează atunci când medicul de familie prescrie medicamente pe baza scrisorii medicale comunicate de medicul de medicina muncii; prescripția medicală electronică eliberată de medicul de familie pe baza scrisorii medicale comunicate de medicul de medicina muncii va constitui o prescripție medicală electronică distinctă;
c) „ Aprobat Comisie” – în cazul în care se prescriu medicamente pentru care tratamentul se efectuează cu aprobarea comisiilor constituite în acest sens la nivelul caselor de asigurări de sănătate sau la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, după caz, se notează: grupa de boală cronică aferentă afecțiunii care a fost aprobată de comisie (G_X)/numărul programului (P_X), numărul și data emiterii deciziei de aprobare.
În cazul prescrierii acestor medicamente, medicul prescriptor trebuie să păstreze anexat la foaia de observație a pacientului/fișa pacientului (FO/RC) o copie a referatului/deciziei de aprobare, emis/emisă de comisii.
– în cazul inițierii sau menținerii unui tratament cu medicamente imunosupresoare de referință pentru bolnavii în status posttransplant și care au obținut, în condițiile legii, aprobarea Agenției Naționale de Transplant, se notează: numărul programului (P9.7), numărul și data emiterii deciziei de aprobare.
În cazul prescrierii acestor medicamente, medicul prescriptor trebuie să păstreze anexat la foaia de observație a pacientului/fișa pacientului (FO/RC) o copie a referatului/deciziei de aprobare, emis/emisă de Agenția Națională de Transplant.
2. "Asigurat":
a) se alege prin bifare cu "x" categoria în care se găsește asiguratul. Medicul va bifa o singură categorie de asigurat, astfel:
(i) se bifează categoria "Salariat", pentru toate persoanele angajate în sectorul public/privat care fac dovada plății contribuției la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS);
(ii) se bifează categoria "Co-asigurat" pentru soț, soție și părinții fără venituri proprii care sunt în întreținerea unei persoane asigurate;
(iii) se bifează "Pensionar" pentru toate persoanele care își dovedesc această calitate printr-un cupon de pensie; pentru pensionarii care realizează venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună se bifează categoria "0 – 700 lei/lună";
(iv) se bifează "Copil < 18 ani" pentru toate persoanele care fac dovada calității lor de asigurat printr-un document cu valabilitate legală (certificat de naștere, carte de identitate);
(v) se bifează "Elev/Ucenic/Student (18 – 26 ani)" pentru toate persoanele de la 18 la 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenți de liceu până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenți care fac dovada calității lor de asigurat și nu realizează venituri din muncă.
Pentru această categorie, contravaloarea medicamentelor prescrise se suportă din fond, la nivelul prețului de referință în condițiile contractului-cadru, dacă nu realizează venituri din muncă;
(vi) se bifează "Gravidă/Lehuză" pentru toate persoanele gravide sau lăuze. Pentru această categorie, contravaloarea medicamentelor prescrise se suportă din fond, la nivelul prețului de referință, în condițiile Contractului-cadru, indiferent dacă realizează sau nu venituri;
(vii) se bifează "Veteran”, „Revoluționar” sau „ Handicap" pentru toate persoanele care fac dovada că sunt beneficiari ai legilor speciale. Pentru aceste categorii, valoarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul afecțiunilor specifice se suportă din fond, în condițiile Contractului-cadru și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri;
(viii) se bifează "PNS" pentru bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății, pe perioada în care sunt incluși în program, și se notează numărul programului/subprogramului de sănătate în care sunt incluși;
(ix) se bifează categoria "Ajutor social" pentru persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;
(x) la rubrica "Alte categorii" se va nota:
– cifra 1, dacă este vorba de persoane beneficiare de legi speciale care nu apar menționate distinct pe formularul de prescripție medicală electronică, dar care sunt menționate distinct la art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, menționându-se distinct actul normativ de care beneficiază;
– cifra 2, pentru persoanele care nu se încadrează în categoriile de asigurat menționate pe formularul de prescripție și care beneficiază de nivel de compensare ca un asigurat obișnuit.
– cifra 3, pentru beneficiarii formularelor europene, menționându-se distinct fiecare tip de formular european, respectiv: E 106; E 109; E 112; E120;
(xi) se bifează "personal contractual" pentru persoanele care se constituie în categoria de personal contractual conform Ordinului ministrului sănătății publice și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 886/218/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor art. 24 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, cu modificările și completările ulterioare;
(xii) se bifează "Liber profesionist" pentru persoanele care exercită profesii liberale sau independente;
(xiii) se bifează "Card european (CE)" pentru persoanele care prezintă un card european de asigurări sociale de sănătate emis de un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European (cu excepția României).
În baza acestui card, persoana respectivă beneficiază de acele servicii medicale care devin necesare în perioada șederii sale în România.
(xiv) se bifează "Acorduri internaționale" pentru persoanele care se încadrează în una dintre categoriile beneficiare ale acordurilor internaționale cu prevederi în domeniul sănătății, la care România este parte;
b) se vor nota datele de identificare ale pacientului (numele, prenumele, data nașterii, sexul);
c) câmpul "CID/CE/PASS" corespunde codului numeric personal/codului unic de asigurare/număr card european/număr pașaport. Acest câmp va permite alocarea până la 20 de caractere și se completează astfel:
(i) pentru cetățenii români se completează codul unic de asigurare sau, după caz, codul numeric personal al asiguratului, format din 13 cifre, lăsând libere restul de 7 căsuțe
(ii) pentru cetățenii străini din statele cu care România a încheiat acorduri internaționale cu prevederi în domeniul sănătății se va completa numărul pașaportului;
(iii) pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European se va completa: numărul pașaportului pentru beneficiarii formularelor europene, respectiv toate cele 20 de căsuțe corespunzătoare numărului de identificare al cardului european de asigurări de sănătate (câmpul nr. 8 de pe acesta) pentru titularii de card european..
Pentru cetățenii străini menționați mai sus se va preciza cetățenia, prin selecția din nomenclatorul de țări
d) "FO/RC" – se completează numărul foii de observație (FO) doar în cazul prescrierii rețetei la externarea pacientului din spital sau numărul din registrul de consultații;
3. "Diagnostic/cod diagnostic" – se va/vor nota diagnosticul/diagnosticele pacientului pentru care au fost prescrise medicamente.
Pe prescripțiile medicale electronice listate de medicii prescriptori și înmânate asiguratului, se completează numai codul/codurile de diagnostic, utilizând clasificarea CIM revizia a 10-a, varianta 999 coduri de boală;
Descrierea diagnosticului/diagnosticelor va rămâne numai în aplicația informatică privind prescrierea electronică de medicamente.
4. a) "Dată prescriere" – se completează cu data emiterii prescripției medicale electronice;
b) "număr zile prescriere" – se completează obligatoriu de medic numărul de zile pentru care se face prescrierea, pentru toate tipurile de rețete;
c) "Cod diagnostic" – medicul prescriptor va înscrie codul diagnosticului/diagnosticelor pentru care se face prescripția medicamentelor, utilizând clasificarea CIM revizia a 10-a, varianta 999 coduri de boală;
d) "Tip dg" – pentru fiecare cod de diagnostic se va nota categoria în care se încadrează diagnosticul – acut/subacut/cronic.
Dată fiind perioada de valabilitate a prescripției, diferită pentru afecțiuni acute/subacute și afecțiuni cronice, pe același formular de prescripție medicală electronică nu se va combina tip diagnostic acut/subacut cu tip diagnostic cronic;
e) "Denumire comună internațională/Denumire comercială/FF/Concentrație" – se completează cu denumirea comună internațională și/sau denumirea comercială, conform contractului-cadru și normelor metodologice de aplicare a acestuia, respectiv hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naționale de sănătate și normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, însoțită de forma farmaceutică și de concentrație, conform listei cuprinzând denumirile comune internaționale ale medicamentelor, aprobată prin hotărâre a Guvernului, respectiv listei medicamentelor (denumiri comerciale), aprobată prin ordin al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aflate în vigoare la data respectivă, modul de administrare.
Pentru testele de automonitorizare prescrise bolnavilor cu diabet zaharat insulinodependent se va specifica sintagma "teste de automonitorizare".
f) "D.S”- se va specifica calea de administrare a medicamentului;
g) "Cantitate (UT)" – se va specifica cantitatea necesară tratamentului, trecută în cifre și în litere; se va specifica în cifre numărul de teste de automonitorizare prescrise, în conformitate cu prevederile normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;
h) "% preț ref."
se notează, după caz: procentul corespunzător de compensare (90%, 50% sau 100% din prețul de referință) al medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor din sublistele A, B, C (secțiunea C1); procentul de compensare 90% din prețul de referință al medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor din sublista B pentru pensionarii care realizează venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună, pentru prescripțiile a căror contravaloare la nivelul prețurilor de referință/prescripție este de până la nivelul prevăzut în Contractul-cadru; procentul de compensare 100% din prețul de referință al medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor din sublistele A, B, C (secțiunile C1 și C3), conform prevederilor legale în vigoare, pentru: copii (cu vârsta sub 18 ani), tineri de la 18 ani până la 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenți de liceu până la începutul anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenți, gravide/lăuze; procentul de compensare 100% din prețul de referință aferent sublistelor A, B, C (secțiunea C1) sau integral contravaloarea medicamentelor, dacă prețul pe unitate terapeutică este mai mic sau egal cu prețul de referință pentru categoriile de asigurați beneficiari ai legilor speciale (veterani, revoluționari, persoane cu handicap etc.); prețul de decontare pentru DCI-urile din sublista C (secțiunea C2) pentru toate categoriile de asigurați beneficiari de programe/subprograme naționale de sănătate, în conformitate cu prevederile normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;
i) "Listă":
(i) pentru prescripțiile care cuprind DCI-urile din sublistele A și B, se va nota "A", respectiv "B" la rubrica "Listă";
(ii) pentru prescripțiile care conțin și DCI-urile din sublista C1, aferente unei categorii de boală, pentru orice categorie de asigurat adult/copil, în rubrica "Listă", în dreptul DCI-urilor aferente unei categorii de boală se va nota categoria respectivă (G1 – G31). Completarea câmpului "cod diagnostic" este obligatorie;
(iii) pentru categoriile de asigurați de la pct. 2 lit. a), subpct. (iv), (v) și (vi), se vor putea prescrie toate DCI-urile din sublista C – secțiunea C1, cu indicarea codului Gx, indiferent de boala pentru care se face prescrierea, conform autorizației de punere pe piață;
j) prescrierea DCI-urilor din sublista C, secțiunea C2, dacă pacientul este beneficiarul unuia dintre programele/subprogramele naționale de sănătate, se face cu indicarea programului/subprogramului din cadrul Programului național cu scop curativ: P3 – Programul național de oncologie, P5 – Programul național de diabet zaharat, Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu diabet zaharat, P9 – Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană (P.9.7 – Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu al pacienților transplantați) și a unor boli rare cuprinse în Programul național de diagnostic și tratament pentru boli rare – P6 – mucoviscidoză (P6.4) și epidermoliza buloasă (P6.2), boli neurologice degenerative/inflamatorii – scleroza laterală amiotrofică (P6.5.2), sindromul Prader-Willi (P6.7), respectiv cu indicarea programului pentru care eliberarea medicamentelor în tratamentul ambulatoriu se face prin farmaciile cu circuit închis, conform prevederilor hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naționale de sănătate și ale normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Modul de completare a formularului de prescripție medicală electronică pentru medicamente cu și fără contribuție personală-componenta eliberare
1. "Unitate farmaceutică" – se completează cu denumirea farmaciei, codul unic de identificare –CUI , casa de asigurări de sănătate cu care farmacia a încheiat contract, numărul contractului de furnizare de medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu;
2. "Am primit medicamentele" – se completează de asigurat sau de împuternicitul acestuia (persoana care ridică medicamentele pentru asigurat, fără a fi nevoie de împuternicire legală).
a) "Asigurat/Împuternicit" – se alege prin bifare cu "x" categoria în care se încadrează persoana care ridică medicamentele;
b) datele de identificare (numele, prenumele, BI/CI seria și numărul, CID/CNP/CE/PASS) vor fi ale persoanei care ridică medicamentele (asigurat sau împuternicit).
c) “Primitorul a renunțat la medicamentele de pe pozițiile…” – se vor preciza pozițiile (din componenta prescriere) corespunzătoare medicamentelor la care asiguratul /împuternicitul a renunțat;
d) "Semnătură primitor" – se execută semnătura persoanei care ridică medicamentele din farmacie
3. "Taxare"
a) "Data eliberării" – se completează cu data eliberării medicamentelor din farmacie.
b) „% Preț ref.” – se completează conform prevederilor de la Cap.2, pct.I, pct. 4, lit.h);
c) "Listă" – se completează conform prevederilor de la Cap.2, pct.I, pct. 4, lit.i);
d) "Cod diagnostic" – se completează codul diagnosticului/diagnosticelor așa cum au fost completate de medicul prescriptor în componenta prescriere
e) "Denumire comercială" – farmacistul va menționa în această rubrica și în fața persoanei care ridică medicamentele (asigurat sau împuternicitul acestuia) medicamentele pe care le eliberează.
În cazul testelor de automonitorizare, farmacia va specifica în cadrul acestei rubrici sintagma "teste de automonitorizare", iar la rubrica "Valoare compensare" va înscrie suma rezultată ca urmare a înmulțirii numărului de teste de automonitorizare eliberate cu prețul de decontare stabilit pentru un test de automonitorizare.
În situația în care primitorul renunță la anumite DCI-uri/medicamente și/sau materiale sanitare cuprinse în prescripția medicală electronică on-line și off-line, farmacistul va completa componenta eliberare numai cu medicamentele eliberate și va lista un exemplar al acesteia pe care primitorul semnează, cu precizarea pozițiilor (din componenta prescriere) corespunzătoare medicamentelor la care renunță, nefiind permisă eliberarea altor medicamente/materiale sanitare din farmacie în cadrul sumei respective.
În cazul DCI-urilor din sublista B prescrise pensionarilor care realizează venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună, la rubrica "Valoare compensare" se vor trece pentru fiecare medicament valoarea de compensare corespunzătoare aplicării cotei de 50% din prețul de referință, notându-se în paranteză "CNAS", și valoarea de compensare de 40% din prețul de referință, notându-se în paranteză "MS", pentru prescripțiile a căror contravaloare la nivelul prețului de referință este de până la nivelul prevăzut în contractul-cadru.
f) În rubrica "Total" din secțiunea "Taxare" se vor trece totalurile: A, B, C1, C2, C3.
g) "Contribuție asigurat" – se menționează valoarea contribuției asiguratului, conform bonului fiscal generat cu ocazia eliberării medicamentelor;
h) "Bon fiscal nr. " – se completează de către farmacie cu numărul bonului fiscal generat cu ocazia eliberării medicamentelor;
i) “Numele persoanei care eliberează” se completează numele și prenumele persoanei care eliberează medicamentele;
j) “Semnătura” – se execută semnătura persoanei care eliberează medicamentele numai în situația în care persoana respectivă nu are semnătură electronică extinsă sau are semnătură electronică extinsă și nu o poate folosi;
k) „L.S. Farmacie” – loc ștampilă furnizor de medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu, numai în situația în care persoana care eliberează medicamentele nu are semnătură electronică extinsă sau are semnătură electronică extinsă și nu o poate folosi;
l) “Acest document a fost înregistrat cu numărul …………… în Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică al CNAS” – se completează numărul și data de înregistrare al prescripției medicale electronice – componenta eliberare. Numărul de înregistrare se atribuie automat prin Sistemul Informatic pentru Prescripția Electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
m) “Acest document a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr.455/2001 și a HG nr.1259/2001”- se completează numai în situația în care persoana care eliberează medicamentele are și utilizează semnătura electronică extinsă;
Model de fișă medicală
FIȘA MEDICALĂ SINTETICĂ TIP I
În atenția medicului de familie
UNITATEA SANITARĂ……………………………………………………………………
NUMELE MEDICULUI ……………………………………………………………………
NUMELE ȘI PRENUMELE COPILULUI…………………………………………………..
DATA NAȘTERII …………………………………………………………………………….
¾ ANAMNEZA ……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..
¾ DIAGNOSTICUL MEDICAL(și cu nr. cod ICD 10) conform certificatelor
medicale actuale ( se specifică nr. data,instituția emitentă )
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
¾ Evoluția clinica sub tratamentul urmat ( per ansamblu )
……………………………………………………………………………………….
¾ În absența oricaărui tratament, enumerați motivele pe care le invoca familia:
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………… ……………………………………. …………………………….
Semnătura și parafa medicului …………………………………….
Data și numărul de înregistrare al fișei…………………………….
Concluzii
Prin eliminarea hârtiei se reduce timpul necesar completării și transmiterii informațiilor despre pacienți către medici, scăzând atât costurile administrative cât și cele operaționale, prin eliminarea timpilor morți.
În plus, dispar problemele legate de scrisul ilizibil de pe documente, informațiile fiind salvate în format electronic în system.
Datorită posibilității de accesare rapidă a întregului istoric medical al pacientului, inclusiv eventuale alergii sau medicației anterioară, sistemul elimină erorile umane în administrarea tratamentului și crește siguranța pacienților.
Reducerea semnificativă a timpul necesar accesării informațiilor medicale ale pacienților, dar și a costurilor implicate de administrarea arhivelor fizice prin înlocuirea acesteia cu o bază de date electronică poate crește eficiența unității medicale cu până la 6%.
Prin salvarea tuturor informațiilor ce țin de istoricul medical al pacienților și programarea consultațiilor într-o bază unică de date, se asigură acuratețea datelor și disponibilitatea acestora față de toți utilizatorii sistemului.
Asigură accesul la istoricul medical al pacientului și permite modificarea sau înregistrarea de noi date medicale precum rețete, trimiteri la analize, cereri de rețete din partea pacientului, diagrame stomatologice, mesaje între medici cu privire la pacient, contractele pacientului;
Bibliografie
1.Bârsan, Lucia. Evaluarea nevoii de informare: instrumente, tehnici și concepte în era Internetului, 2006
2.Banciu, Doina. Sisteme automatizate de informare și documentare. București. Ed. Tehnică, 1997
3.Dollar, C., Electronic archiving: requirements, principles, strategy and best practices. In PDA/FDA Conference on technical Implementation, Philadelphia , PA, Cohasset Associates, 2000
4. Elena Hatieganu, Denisa Dumitrescu, Camelia Stecoza, Laurențiu Moresciag, Chimie farmaceutică. Volumul I, Editura Medicală, 2010
5. Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacie clinică. Volumul II, Editura Medicală, 2012
6. Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacie clinică. Volumul I, Editura Medicală, 2010
7. Lupuleasa Dumitru, Popovici Iuliana, Tehnologie farmaceutică (Volumul 3), Editura Polirom, 2009
8. Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de farmacologie, Editura Medicală, 2012
9. Albert R. Jonsen, Mark Siegler, William J. Winslade , Clinical Ethics – A practical Approach to Ethical Decision în Clinical Medicine, 1998;
10. ANAES – Information des patiens. Recommendations destinées aux médecins, mais 2000;
11. Institute of Medicine, Crossing the Quality Chasm – A new Health System for the 21st Century, 2001
12. Școala Națională de Sănătate Publică și Management Sanitar ,Managementul spitalului, Editura Public H Press, București, 2006
13. Vlădescu Cristian, Mioara Predescu, Emanuil Stoicescu, Sănătate publică și management sanitară, 2002
14. Vuori Hannu, Quality Assurance of Health Services – Concepts and Methodology, WHO, 1982
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Inregistrarea Electronica a Pacientiilor In Cabinetul Medical (ID: 157142)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.