Inițiative Și Strategii Pdf (1) [611174]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SPECIALIZAREA INFORMATICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific, Absolvent: [anonimizat].Univ.Dr. Cristea Boboilă Muscu Adriana Mihaela

CRAIOVA
2017

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SPECIALIZAREA INFORMATICĂ

INIȚIATIVE ȘI STRATEGII
DE E-COMMERCE

Coordonator științific, Absolvent: [anonimizat].Univ.Dr. Cristea Boboilă Muscu Adriana Mihaela

CRAIOVA
2017

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 1
1 CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
INIȚIATIVE DE E-COMMERCE ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3
1.1 Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
1.2 Comerțul clasic vs E -commerce (comerțul online) ………………………….. …………………….. 4
1.2..1 Asemănări între comerțul clasic și comerțul elctronic ………………………….. ………. 5
1.2..2 Deosebiri între comerțul tradițional și comerțul electronic ………………………….. … 6
1.2..3 Avantajele comerțului electronic ………………………….. ………………………….. ……….. 6
1.2..4 Dezavantajele comerțului electronic ………………………….. ………………………….. ….. 9
1.3 Reglementare guvernamentală ………………………….. ………………………….. ………………….. 10
1.4 Tipuri de afaceri de comerț electronic ………………………….. ………………………….. ………… 11
1.5 Exemple de comerț electronic ………………………….. ………………………….. …………………… 13
2 CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 14
STRATEGII DE E -COMMERCE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 14
2.1 E-commerce funcționalitate ………………………….. ………………………….. ………………………. 15
2.2 Search Engine Optimization (SEO) ………………………….. ………………………….. ……………. 16
2.3 Business Intelligence pentru e -commerce ………………………….. ………………………….. …… 16
2.4 Securitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 17
2.5 Strategii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 19
2.6 E-commerce în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. 24
3 CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 1
APLICAȚIE DE E -COMMERCE ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 1
3.1 Tehnologii folosite ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 1
3.2 Descrierea aplicației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 5
3.3 Scheme bloc ale aplicației ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
3.4 Prezentarea modulelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 12
3.4..1 Zona publică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 12
3.4..2 Zona administrativă ………………………….. ………………………….. ……………………….. 13
3.5 Descrierea funcțiilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 15
3.6 Descrierea bazei de date ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
3.7 Prezentarea grafică a aplicației ………………………….. ………………………….. …………………. 19
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 26

1
INTRODUCERE

E-commerce este o revoluție în practicile comerciale. Dacă organizațiile vor profita de
noile tehnologii, atunci trebuie să aibă o perspecti vă strategică. Acest lucru înse mnând că trebuie
să existe o legătură strânsă între strategia corporativă și strategia de e -commerce.
E-commerce, în sens larg, reprezintă utilizarea de rețele informatice pentru a îmbunătăți
performanța organizațion ală. Creșterea rentabilității, câștigarea cotei de piață, îmbunătățirea
serviciilor pentru clienți și furnizarea mai rapidă a produselor sunt unele din câștigurile de
performanță organizaționale posibile cu e -commerce.
E-commerce este mai mult decât coman darea produselor online, acesta implică toate
aspectele interacțiunilor electronice ale unei organizații cu oamenii care determină viitorul
organizației. Astfel e -commerce include activități cum ar fi crearea unei pagini web pentru a
sprijini relațiile cu investitorii, sau pentru a comunica electronic cu operatorii .
Pe scurt, e -commerce implică utilizarea tehnol ogiei informației ce intensifică
comunicări ile și tranzacțiile cu toate părțile interesate ale unei organizații. Astfel de părți interesate
includ clienții, furnizorii, autoritățile de reglementare guvernamentală, instituțiile financiare,
administratorii, angajații și publicul larg.
Fiecare organizație trebuie să aibă în vedere dacă ar trebui să aibă o prezență pe internet și,
dacă da, ce ar trebui s ă presupună implicarea sa. Există doi factori cheie care trebuie luați în
considerare pentru a răspunde la aceste întrebări.
În primul rând, câți clienți existenți sau potențiali sunt susceptibili să fie utilizatori de
internet. Dacă există o proporție se mnificativă a numărului clienților interesați de firmă, iar aceștia
sunt utilizatori de internet, iar costurile de căutare pentru produs sau serviciu sunt rezonabile sau
chiar moderate atunci o organizație ar trebui să aibă o prezență. In caz contrar, lips ește o
oportunitate de informare și interacționare cu clienții. Web -ul este o sursă prietenoasă și extrem
de convenabilă de informare pentru mulți clienți . Dacă o firmă nu are un site web, atunci există
riscul ca potențialii clienți, să apeleze la concuren ți, care au o prezență activă pe web.
În al doilea rând, este intensitatea informației produselor și serviciilor unei companii. Un
produs cu informații considerabile ce permite descrierea acestuia va deveni un produs cotat bine
și va fi cumpărat mult mai r epede.
Cei doi parametrii, numărul de clienți de pe web și intensitatea informației despre produs
pot fi combinați pentru a determina care companii ar trebui să utilizeze internetul. Organizațiile
care se încadrează în top sunt candidați primari , deoarece mulți dintre clienți au accesat produsele

2
acestora bazându -se pe conținutul ridicat de informații privitoare la produs. Firmele din categoria
mai slabă au mai puțin ă nevoie să investească într -un site web.
Împreună cu alte provocări de mediu, organizațiile se confruntă cu trei provocări st rategice
critice: riscul cererii, riscul de inovare și riscul ineficient. In special internetul poate fi un dispozitiv
ce permite reducerea acestor riscuri.
 Riscul cererii
Orice firmă care stabilește o prezență pe web, indiferent cât este de mică, intră instantaneu
în marketingul global. Mesajul firmei poate fi urmărit și audiat de oricine are acces la internet .
Firmele mici pot comercializa pe întregul internet cu doar câteva pagini web. Domeniul de aplicare
de care se bucură organizațiile mari sunt diminuate considerabil. Producătorii mici nu trebuie să
negocieze practicile de afaceri pentru a -și expune produsele pe piețe noi, se pot aventura în mod
electro nic din baza lor. Din fericire, cardurile de credit internațion ale și sistemele de livrare
internaționale există deja. Cu ajutorul comunicării prin internet, dezvoltarea pieței mondiale
devine o realitate pentru multe firme, indiferent de dimensiunea sau locația lor.
Webul poate fi, de asemenea, un mecanism care facil itează dezvoltarea produsului,
deoarece companiile care își cunosc clienții creează pentru ei oferte interesante, noi sau alternative.
În cele din urmă, web -ul poate fi folosit pentru a diversifica o afacere prin preluarea de noi produse
pe noi piețe.
 Riscul de inovare
În cele mai mature industrii există o sursă excesivă de produse și servicii, iar clienții au
posibilitatea de a alege în a le face mai sofisticate. Dacă firmele vor continua să ofere cliențiilor
ceva nou și diferit numărul acestora va crește progresiv. Eșecul de a fi la fel de inovatoare ca și
competitorii este o provoca re strategică. Într -o epocă de accelerare a dezvoltării tehnologiei, firma
care nu reușește să își îmbunătățească continuu produsele și serviciile va pierde probabil cota de
piață. Pentru a rămâne atent la potențialele inovații firmele au nevoie de un flux deschis de
concepte și idei. Clienții reprezintă o sursă de inovație a ideilor, în concluzie firmele trebuie să
găsească mijloace eficiente de comunicare continuă cu clienții.
Se pot crea legături de comunicație deschise cu o gamă largă de clienți. E -mailul poate
facilita comunicarea frecventă cu clienții. Pentru a permite oricărui client să solicite modificarea
informațiilor despre un produs sau adăugarea unora noi este necesa r realizarea unui buletin de
recenzii. Avantajul unui astfel de buletin reprezintă posibilitatea ca un client să contribuie la
dezvoltarea și elaborarea unui produs. De asemenea, o firmă poate monitoriza relevante grupuri
de discuții pentru a discerne păre rile cli enților despre produsele sau serviciile oferite.
 Riscul ineficient

3
O utilizare potențială majoră a internetului trebuie să reducă costurile prin distribuirea cât
mai multor informații pe cale electronică.
Costul comenzilor de manipulare poate fi, de asemenea, redus prin utilizarea formularelor
interactive pentru a capta date privind clienții și comenz ile. De a semeanea, deoarece comenzile
pot fi manipulate asincron, firma își poate echilibra forța de muncă d eoarece nu mai are nevoie de
personal pentru perioadele de vârf.
Multe site -uri Web utilizează întrebări frecvente pentru a reduce costurile de comunicare
cu clienții. O firmă poate posta cele mai frecvente întrebări, și răspunsurile lor la acestea, ca o
modali tate de expediere și gestionare eficientă a solicitărilor de informați i comune care ar putea
necesita în mod normal accesul la un serviciu.

CAPITOLUL I
INIȚIATIVE DE E-COMMERCE

4
1.1 Definiție
Specialiștii definesc comerțul electronic, sau e-commerce, ca fiind acea manieră de a conduce
activitătile de comerț folosind echipamentele electronice, iar în concepția Organizației Economice
de Cooperare și Dezvoltare (OECD) aceasta reprezintă desfășurarea unei afaceri prin intermediul
rețelei Inter net, vânzarea de bunuri și servicii având loc offline sau online.[1 ]
Pentru unele firme, e -commerce înseamnă orice tranzacție financiară, care utilizează
tehnologia informatică, iar pentru altele, noțiunea de e -commerce acope ră circuitul complet de
vânzări , inclusiv marketingul și vânzarea propriu -zisă.
Conform Comisiei Europene, un caz special al comerțului electronic este vâ nzarea electronică
(electronic trading), în care un distribuitor oferă bunuri sau servicii unui consumator în schimbul
unei plă ți, iar o componentă importantă a vânzării electronice este vânzarea electronică cu
amănuntul (electronic retailing), în care clientul este un consumator obișnuit în loc de o altă
companie.
În literatura de specialitate din domeniul comerțului, vânzarea electron ică reprezintă una din
cele două forme ale comerțului fără magazine. Alături de vânzarea directă generat ă de publicitatea
televizată, vâ nzarea prin televiziune, în cadrul vânzării electronice se înscrie și vânzarea prin
Internet.
Potrivit Comisiei Europene comerțul electronic include vânzarea electronică (inclusiv
vânza rea electronică cu amănuntul), în timp ce conform specialiștilor din comerț, într -o accepțiune
lărgită, vânzarea electronică înseamnă comerț electronic.
Indiferent de definițiile da te comerțului electronic de diferiți specialiști, i nstituții sau firme,
prin comer ț electronic s e înțelege ” distribuție, marketing, vânzarea sau livrarea de mărfuri și
servicii prin mijloace electronice”. Deși s -a dezvoltat ca o formă a comerțului fără magazi ne,
comerțul electronic (e -commerce) reprezintă o formă a circulației mărfurilor, respectiv ansamblul
de activități și relații organizate și desfășurate de unități implicate în vânzare a produselor sau
serviciilor către consumatorii intermediari sau finali. [2]

1.2 Comerțul clasic vs E -commerce (comerțul online )
Odată cu dezvoltarea comerțului electronic au început și disputele cu privi re la viitorul
comerțului tradiț ional, realizat prin mijloace clasice. Cunoscut este faptul că dezvoltarea societății
a determinat o creștere a responsabilității activității comerciale, fapt pentru care noțiunea de comerț

5
este definită ca un ansamblu de activități care privesc un produs din momentul investiției sau al
manifestării intenției de a -l crea, până la distrugerea sa în procesul de consum sau de utilizare,
indiferent de forma acestuia.
1.2..1 Asemănări între comerțul clasic și comerțul elctronic
În conformitate cu definițiile date, come rțul electronic nu cuprinde numai tranzacția
comercial ă în sine, ci și toate interacțiunile și schimburile de informații dintre vânzător și
cumpărător, care apar înainte și dupa tranzacția respectivă (publicitate, acordare de suport tehni c
produsului cumpă rat, livrare, servicii comerciale etc.). Astfel că, în cazul comerț ului electronic, se
întâlnesc ad esea și componente asemănătoare comerțului clasic, dar cu mdificări specifice, și
anume:
 Produsul/serviciul (există un produs sau un seviciu care este material sau digital);
 Locul de vânzare (în cazul comerțului prin Internet este un website, care prezintă produsele
sau serviciile oferite);
 Modalitatea de vânzare (un formular online în cazul comerțului electronic);
 Modalitatea de plată (în cazul comerțul ui electronic se aplică din ce în ce mai mult
activitatea de e -banking (presupune existența unei pagini sigure pentru c omenzi și conexiunea la
o bancă ).
 Modalitatea de livrare (livrarea produselor achiziționate prin i nternet se realizează fie pri n
poștă, fie prin curier sau clasic prin deplasarea cumpărătorulu i la depozitul vânzătorului). [2 ]
Relațiile dintre vânzători și cumpărători, de regulă, prezintă trei forme de materializare:
relațiile precontractuale, în care viitorii parteneri se află într -o etapă de căutare și de informare
reciprocă; relațiile contractuale, în care are loc încheierea acordului de vointă al părților; relațiile
postcontractuale, în care mărfurile sunt livrate și plătite în conformitate cu cele stabilite anterior.
Deci, activitățiile de comerț electronic nu diferă de cele ale comerțului tradițional:
 Un ciclu simplu de vânzare fără interme diar, în care doar expedierea mă rfurilor tangibile
nu poate fi efectuată prin procese electronice;
 Baze de date utile afacerilor electronice;
 Activit ăți comerciale realizate electronic (publicitatea pentru bunuri și servicii, acțiuni
promoționale, comunicații între comercianți, livrare online de pachete software, reviste
electronice, ziare și buletine de știri, transferur i de fonduri, licitații comerci ale, marketing direct,
servicii pre și post vânzare, lansare de comenzi, transfer de documente de transport etc.). [2]

6
1.2..2 Deosebiri între comerțul tradițional și comerțul electronic
Dezvoltarea comerțului electronic a fost posibilă datorită unui aspect foarte important în
delimitarea comerțului tradițional de cel electronic, și anume timpul de realizare a tran zacției
comerciale. E -commerce a duce importanța timpului prin scurtarea ciclurilor de producție/vânzare,
permițând firmelor să opereze mai eficient și con sumatorilor să participe la tranzacții în orice
moment.
Un alt aspect relevant în delimitarea comerțului electronic de cel tradițional se referă la
categoriile de produse comercializate. Evident, comerțul tradițional pune la dispoziția clienților
toate bun urile care sunt produse, deoarece ele joacă rolul de distribuitor și asigurator de s ervicii
pentru consumatori. În schimb, firmele de comerț electronic, comercializează: tehnică de calcul
(hardware, software, accesorii), cărți, muzică, servicii financiare, divertisment, electronică de uz
casnic, cadouri și flori, servicii turistice, jucării, bilete pentru spectacole și călătorie, informații și
prea puține produse alimentare, datorită perisabilității acestora. [2]
1.2..3 Avantajele comerțului electronic
Se estimează că vânzările de comerț electronic la nivel mondial vor crește până la 4
trilioane de dolari până în 2020. În 2016, numai în SUA comercianții de comerț electronic au făcut
venituri de vânzări de 322,17 miliarde de dolari. Există multe ava ntaje ale comerțul ui elctronic.
Prin urmare vom prezenta unele dintre cele mai importante:
a) Pentru companii [3]:
 Costul financiar scăzut
Unul dintre avantajele comerțului electronic este acela că are un cost de pornire mai mic.
Magazinele de vânzare fizice trebuie să plăteas că pentru a închiria una dintre locațiile
magazinelor lor. De asemenea, au mai multe costuri inițiale, cum ar fi proiectarea magazinului,
echipamente de vânzări și multe altele. Magazinele de vânzare fizice trebuie să plătească personal
pentru a lucra în f iecare locație a magazinelor. Cu toate acestea, magazinele de comerț electronic
plătesc mult mai puțin, costuri ce includ o platformă de e -commerce ușor de folosit, găzduire,
teme gratuite. În funcție de tipul de afacere de comerț electronic este posibil c a numărul de
angajați să crească doar dacă se progresează într -un timp alert. Concluzionând costurile sunt în
general foarte scăzute în comerțul electronic decât în cel tradițional.

 Venituri mari
Unul dintre avantajele comerțului electronic este faptul că magazinele online sunt
întotdeauna deschise pentru afaceri. Majoritatea magazinelor de locații fizice sunt deschise între

7
orele 9:00 și 21:00. Un magazin online fiind disponibil la orice oră, se pot efectua comenzi fără
a fi nevoie de angajați pentru tu re de noapte pentru a asigura preluarea co menzilor.
 Vânzare la nivel internațional
Prin comerț electronic, o marcă mică poate vinde clienților din întreaga lume cu ușurință.
Indiferent dacă se află în România, America sau orice altă țară, se pot descoperi consumat ori
atrași de marca respectivă.
 Prezentarea celor mai bine vândute produse
Motivul pentru care se dorește cumpărarea celor mai bine vândute mărci este faptul că sunt
deja încercate. Alți clienți le -au cumpărat deja și au fost mulțumiți de comanda l or. Dacă se
dorește prezentarea noilor produse clienților, acestea se pot include în anunțuri, prin e -mail
marketing sau în anunțurile d e redirecționare a anunțurilor.
 Clienții primesc o experiență mai puțin invazivă
Unii oameni se tem să intre într -un magazin, deoarece sunt forțați să interacționeze cu
angajații magazinului. Indiferent dacă sunt promoții, unii oameni preferă cumpărăturile online,
deoarece nu stabilesc contact cu angajații acest lucru fiind unul dintre beneficiile comerțului
electronic. Dacă un client dorește să contacteze proprietarul magazinului, poate să folosească
funcția chat live, să trimită un e -mail sau un mesaj pe pa gina de Facebook a magazinului.
 Accesul rapid la datele clienților
Unul dintre cele mai bune avantaje de comerț ele ctronic este că se pot obține cu ușurință
datele clienților. Majoritatea oamenilor se simt inconfortabil atunci când sunt nevoiți să își divulge
adresele de e -mail sau codurile poștale la comercianții dintr -un magazin fizic. În comerțul
electronic, se pot obține numele clientului, adresa poștală, adresa de e -mail și numărul de telefon
mult mai ușor, deoarece există siguranța că acestea vor fi securizate, iar accesul la acestea este
restricționat. Asta însemnând că există posibilitatea de a comunica în trei modalități diferite.
 Procesarea unui număr mare de comenzi
În comerțul electronic nu există timp de așteptare. Un client poate plasa comenzi în propriul
său program fără întârzieri, astfel putându -se realiza un număr mare de comenzi.
 Asigurarea unei desch ideri totale în privința relațiilor cu cl ienții .
 Scăderea costului de creare, procesare, distribuire, păstrare și regăsire a
informației, până acum bazată pe hârtie, de acum prin crearea unui site web atractiv cu funcția
unui magazin virtual.
 Costuri de comunicație mai mici.
 Seriozitate și sigu ranță.
 Eliminarea unor operații manuale.

8
 Reducerea erorilor în m anipulare .
 Interacțiune mai bună cu clienții – clientul poate primi la cerere informații prin e -mail,
privind stadiul în care se află în orice moment co manda.
 Posibilitatea de a pregătii comanda timp de câteva zile .
b) Pentru consumatori [4]:
 Posibilitatea consumatorilor să cumpere sau să facă tranzacții la orice oră din zi,
în tot timpul anului, din aproape orice locație;
 Acordă consumatorilor mai multe posibilități de alegere a produselor și prețurilor;
 Consumatorilor li se dă siguranța asupra valorii . Vânzătorii pot realiza acest lucru
oferind un produs sau o linie de produse care atrage potențialii clienți prin prețuri competitive, la
fel ca și în come rțul tradițional;
 Permite o livrare rapidă a produselor și/sau serviciilor;
 Consumatorii pot să primească informații relavante în decursul câtorva secunde;
 Asigurarea motivației consumatorilor de a cumpăra și, la nevoie, de a și returna.
Vânzările promoț ionale pot implica cupoane, oferte speciale sau reduceri;
 Face posibilă participarea la licitații virtuale;
 Îndemnarea consumatorilor la consum;
 Permite consumatorilor să interacționeze cu alți cumpărători și să compare
experiențele;
 Facilitează competiția ;
 Familiarizează consumatorii cu tehnologia și îi ține pe aceștia în pas cu ultimele
noutăți;
 Costuri mai scăzute pe tranzacție;
 Facilitarea stabilirii relațiilor între partenerii potențiali;
 Simplificarea sistemelor de decontare și de plată;
 Posibilitatea de a configura produse și de a vedea imediat prețurile reale în
comparație cu prețurile mai multor vânzători;
 Posibilitatea de a căuta cataloage mari – o companie poate construi pe o rețea deja
creată un catalog mult mai mare decât ar încăpea într -o revis tă.
Mijloacele electronice sunt folosite și în derularea activițătiilor de comerț tradițional. Astfel,
în prima etapă a realizării unei tranzacții comerciale, cea de căutare și de informare, util izarea
Internetului este cea ma i rapidă modalitate de culege re a informațiilor despre eventualii parteneri
de afaceri. Aceasta pen tru că cele mai multe firme, deși nu vând prin Internet, sunt prezente în
rețeaua globală prin s ite-urile de prezentare create.

9
1.2..4 Dezavantajele comerțului electronic
Deși comerțul electronic prezintă o sumedenie de avantaje și este prezentat ca fiind noul
trend ce facilitează viețile oamenilor, există și dezavantaje ce trebuie luate în considerare pentru a
putea preveni greșelile ce pot apărea intenț ionat sau neintenționat. Aceste d ezavantaje trebuie să
informeze consumatorii tocmai pentru a cunoaște zona în care acționează și să capete încredere
mai multă în domeniul comerțului electronic. Vom prezenta în continuare o listă cu dezavantajele
comerțului electronic ce au fost stabilite de specialiști [ 5]:
 Există o lipsă de standarde universal acceptate pentru calitate, securitate și
încredere în aplicațiile de e -commerce . Lipse sc sisteme de securitate , standarde adecvate și
protocoale de mare eficiență;
 Insuficiența lărgimii de bandă de acces la Internet foarte necesar pentru aplicațiile
multimedia incluse în e -commmerce;
 Accesul la Internet pentru unele categorii de cumpărători, este inaccesibil în unele
zone rurale sau pentru anumite categorii de cetățeni, și/sau este inoportun pentru unii cetățeni
prin cultură sau religie;
 Gradul de informații referitoare la un produs poate fi uneori insuficient;
 Lipsa încrederii și mentalitatea cumpărătorului de a fi față în față cu vânzătorul în
momentul cumpărării. Lipsa comunicării nonverbale între cumpărător și vânzător;
 Reticențele cumpărătorilor în a cumpăra un produs, datorate imposibilității de a
avea contact fizic prin simțuri (văz, auz, pipăit, gust, miros etc.);
 Fiabilitate și credibilitate – punctul cheie este ca din multitudinea de date pe web,
pe care oricine le poate accesa, să se poată delimita care sunt informațiille adevărate și care
false;
 Temeri în privința securității, mulți oameni nu își folosesc cărțile de credit pe
Internet de frica furturilor și fraudelor;
 Lipsa unei mulțumiri im ediate față de majoritatea cumpărăturilor. O mare parte
din satisfacția unui client constă în a avea și folosi produsul cumpărat imediat;
 Lipsurile generate de cadrul legal unitar în țările celor doi parteneri de afacer i, a
reglementărilor și a standa rdelo r. Firmele care vor să desfășoare activități de e commerce trebuie
să fie la curent și să aplice st andardele legislative, tehnice, economice în continuă schimbare;
 Restricții de natură financiară . Se referă la taxe, reglementări locale și sisteme
electronic e de plăți, moneda de cumpărare, cursul de schimb actualizat în timp real în sistemele cu
plată electronică, calcularea prețului și a valorii cump ărăturii în sisteme cu zecimale;

10
 Alte restricții privesc limba folosită și traducerile dintr -o limbă în alta,
identificarea cumpărătorului și vânzătorului, încrederea în tranzacție, securitatea, diversitățile
culturale, rolul și politica guvernelor, acordurile internaționale și multilaterale, restricții impuse
unei țări sau unor categorii de cetățeni ai unor țări.
1.3 Reglementare guvernamentală
În Statele Unite, anumite activități de e -commerce sunt reglementate de Comisia Federală
pentru Comerț (Federal Trade Commission -FTC), aceste activități includ, dar nu se limitează la,
utilizarea e -mailurilor comerciale, a publ icității online și a confidențialității consumatorilor.
Federal Trade Commission Act reglementează toate formele de publicitate, inclusiv publicitatea
online, și afirmă că publicitatea treb uie să fie adevărată. Folosind autoritatea sa în temeiul secțiunii
5 din Legea FTC, care interzice practicile neloiale sau înșelătoare, FTC a adus o serie de cazuri
pentru a pune în aplicare promisiunile în declarațiile de confidențial itate ale corporațiilor, inclusiv
promisiunile privind securitatea consumatorilor, infor mații personale.
La nivel internațional, există Rețeaua internațională pentru protecția și punerea în aplicare
a consumatorilor (Consumer Protection and Enforcement Network – ICPEN), care a fost înființată
în 1991 dintr -o rețea informală de or ganizații de c omerț echitabil ale clienților guvernamentali.
Scopul a fost acela de a găsi modalități de cooperare în abordarea problemelor consumatorilor
legate de tranzacțiile transfrontaliere atât cu bunurile, cât și cu serviciile pentru a contribui la
asigurarea sch imbului de informații între participanți în beneficiul și înțelegerea reciprocă. Din
această cauză a apărut Econsumer.gov, o inițiativă ICPEN din aprilie 2001, ca fiind un portal
pentru a raporta plângerile legate de tranzacțiile online legate de companii străine.
Există, de asemenea, Cooperarea economică Asia -Pacific (Asia Pacific Economic
Cooperation – APEC), înființată în 1989, cu viziunea de a atinge stabilitatea, securitatea și
prospețimea regiunii prin comerț liber și desc his la investiții. APEC are un grup de coordonare a
comerțului electronic și lucrează la reglementări comune privind confidențialitatea în întreaga
regiune APEC.
În Australia, comerțul este reglementat de ghidul Australiei de trezorerie pentru comerțul
electronic, iar comisia pentru co ncurență și consumatori australiană reglementează și oferă sfaturi
cu privire la modalitățile de a trata afacerile online și oferă sfaturi specifice cu privire la ce se
întâmplă dacă lucrurile nu decurg cum trebuie.
În Regatul Unit, autoritatea pentru serv icii financiare (Financial Services Authority – FSA) a
fost anterior autoritatea de reglementare pentru majoritatea aspectelor directivei UE privind
serviciile de plată (Payment Services Directive -PSD), până la înlocuirea acesteia în 2013 de către

11
Autorita tea de reglementare prudențială (Prudential Reulation Authority) și Autoritatea de
conduită financiară (Financial Conduct Authority). Regatul Unit a implementat PSD prin
regulamentul privind serviciile de plată 2009 (PSR), care a intrat în vigoare la 1 noi embrie 2009.
PSR afectează societățile care furnizează servicii de plată și clienții acestora. Aceste firme includ
băncile, emitenți de carduri nebancare și cumpărători nebancari de comercianți, emitenți de
monedă electronică etc.
În China, regulamentul p rivind telecomunicațiile din Republica Populară Chineză (promulgat
la 25 septembrie 2000) stipula Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației ca departament
guvernamental care reglementează toate activitățile legate de telecomunicații, inclusiv comerț ul
electronic. În aceeași zi, măsurile administrative privind serviciile de informații pe Internet sunt
primele reglementări administrative care abordează activitățiile generatoare de profit realizate prin
intermediul internetului și pune bazele reglementă rilor viitoare care reglementează comerțul
electronic în China. La 28 august 2004, a unsprezecea sesiune a celui de -al zecelea comitet
permanent al NPC a adoptat le gea privind semnătura electronică, care reglementează mesajul de
date, autentificarea semnăt urii digitale și problemele de răspundere juridică. Este considerată
prima lege din legislația chineză privind comerțul electronic. [5]
1.4 Tipuri de afaceri de comerț electronic
Clasificarea afacerilor de comerț electronic este dificilă. Pentru a înțelege mai profund
conceptele d e comerț electronic este important să se stabilească baza și scopul clasificării afacerilor
de tip e -commerce. Cei doi parametrii de clasificare a afacerilor de comerț electronic care fac cel
mai mult sens sunt:
 Tipul de bunuri vândute
 Natura participanților
Motivul pentru care o astfel de clasificare este importantă este faptul că oferă analistului o
perspectivă asupra modelului de afaceri și a modelului financiar al afacerii. De exemplu, logistica
livrării bunurilor fizice poate fi o provocare imensă pentru unele compani. Vânzătorii de bunuri
digitale nu se confruntă cu această problemă.
Cei mai comuni doi participanți la comerțul electronic sunt întreprinderile și consumatorii.
Pe baza acestora, se pot distinge patru tipuri de comerț electronic primar:
 Business to Business e -commerce (B2B E -commerce)
În acest tip de comerț electronic, ambii participanți sunt întreprinderi. Ca urmare, volumul
și valoarea comerțului electronic B2B pot fi uriașe.[1 ] O platformă viabilă E -commerce oferă un
mediu integrat pe care comercianții online îl pot împărtăși cu cumpărătorii de afaceri pentru a

12
negocia și a i nteracționa. Odată ce clienții s unt conectați, aceștia accesează un cont personalizat,
care afișează costurile, opțiunile de expediere, taxele și multe altele. În cadrul sistemului E –
commerce, comercianții online oferă cataloage clienți ilor, pline de imagini de produse, pagini
detaliate despre mărfu ri și o interfață prietenoasă.[6 ]
 Business to Consumer e -commerce (B2C)
Când auzim termenul de e -commerce, majoritatea oam enilor se gândesc la e commerce
B2C. Acesta este motivul pentru care un nume ca Amazon.com apare în majoritatea discuțiilor
despre comerțul electronic. Eliminarea nevoii pentru magazinele fizice este cea mai mare rațiune
pentru comerț ul electronic de la comercianți la consumatori. Dar complexitatea și costul logisticii
pot constitui o barieră în calea creșterii c omerțului electronic prin B2C.[1 ] Provocarea afacerii
B2C este de a menține vânzări constante. Când economia devine dificilă , consumatorii pot face
schimbări în cheltuielile lor, care pot afecta o afacere B2C. Deși se poate întâmpla ca în cazul
întreprinderilor B2B, deorece întreprinderile au adesea nevoie ca bunurile și serviciile să rămână
în afaceri, impactul unei economii p roaste poate fi mai mic. De exemplu, întreprinderile au nevoie
întotdeauna de marketing și, prin urmare, companiile care furnizează servicii de marketing
întreprinderilor vor avea șanse mai mari de supraviețuire. Unii întreprinzători conduc o afacere
B2C d eoarece preferă să lucreze direct cu consumatori i. [7]
 Consumer to Business e -commerce (C2B)
Modelul C2B, numit și modelul de licitație inversă sau de colectare a cererii, permite
cumpărătorilor să numească sau să ceară propriul preț, care este adesea obli gatoriu, pentru un
anumit bun sau serviciu. Site -ul colectează sumele licitate la cerere, apoi oferă ofertele către
vânzătorii participanți. Putem vedea modelul C2B pe bloguri sau pe forumuri de internet în care
autorul oferă un link spre o afacere online, facilitând astfel achiziționarea unui produs, pentru care
autorul ar p utea primi ven ituri afiliate.[8 ]

 Consumer to Consumer e -commerce (C2C)
Atunci când vine vorba despre co merț electronic de tip C2C toată lumea se gândește la
eBay.com, deoarece acest site reprezintă cea mai populară platformă care permite consumatorilo r
să vândă altor co nsumatori. [1 ]
Pe lângă cele patru tipuri de comerț electronic se mai pot identifica și alte forme de e –
commerce, forme specifice pentru administrația unui stat. Se pot identifica trei tipuri de astfel
de forme[6 ]:
 Business to government (B2G)

13
Guvernele utilizează canale de comerț electronic pentru creșterea eficienței operațiunilor
și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor -clienți. O arie de interes pentru guverne în domeniul
afacerilor este intensificarea utilizării Internetului și a rețelelor VAN, pentru disemin area
informației, a oportunităților, cotațiilor primite de la vânzător/furnizori de bunuri și servicii.
Implicarea administrațiilor statale în comețul electronic are ca efect catalitic pe plan local, în
mediul de afaceri dintr -o anumit ă țară. Guvernele, ch iar și în cele mai mari economii pe piață,
constituie cumpărătorii cei mai mari de bunuri și servicii de la sectorul privat. Construirea unei
mase critice de cumpărători online, în vederea sprijinirii apariției unei comunități de afaceri prin
comerțul elec tronic, solicită o implicare activă din partea guvernelor, nu numai din punct de vedere
legislativ, ci și ca participanți la comerțul electronic, ca o sursă ideală de training și asistență
tehnică pentru noile firme de e -commerce.
 Goverment to Business (G2 B)
Model de comerț electronic în care o intituție guvernamentală cumpără sau vinde bunuri,
servicii sau informații de la persoanele juridice.
 Goverment to Consumer (G2C)
Acoperă relații guvern -cetățeni la nivel de informare și prestare servicii publice (de
exemplu plata taxelor online).
Pe unele platforme, comerțul electronic a arătat promisiunea unei creșteri explozive . Două
astfel de exemple sunt [9 ]:
 Mcommerce – este scurtarea de la comerțul mobil. Pătrunderea rapidă a
dispozitivelor mobile cu acces la I nternet a d eschis noi căi de comerț electronic pentru comercianții
cu amănuntul.
 Fcommerce – este scurtarea pentru comerțul pe Facebook. Imensa popularitate a
aplicației Facebook oferă un public enorm pentru a tranzacționa afaceri.

1.5 Exemple de comerț electronic
Exemple populare de e -commerce se învârt în jurul cumpărării și vânzării online. Dar
universul de e -commerce conține și alte tipuri de activități. Orice formă de tranzacție de afaceri
efectuată electronic este comerțul electronic. Pentru a detal ia astfel de tipuri de e-commerce vom
oferi câteva de exemple:
 Cumpărături online

14
Cumpărarea și vânzarea de bunuri pe Internet este unul dintre cele mai populare exemple
de e-commerce. Vânzătorii cr eează ma gazine care sunt echivalentele online ale punctelor de
vânzare cu amănuntul. Cumpărătorii navighează și cumpără produse cu un singur click.
 Plăți electronic
Când se fac cumpărături de bunuri online, trebuie să existe și un mecanism de plată online.
Atunci procesoarele de plată și gateway -urile de plată se fac utile. Plățile electronice reduc
ineficiența asociată cu verificarea scrisului și a corespondenței.
 Licitații online
Anunțurile licitate au precedat licitațiile online, dar Internetul a făcut licitațiile accesibile
unui număr mare de cumpărăt ori și vânzători. Licitațiile online reprezintă un mecanism eficient de
descoperire a prețurilor. Mulți cumpărători găsesc mecanismul de cumpărături de licitație mult
mai interesant decât cumpărăturile regulate la magazin.
 Internet Banking
Astăzi este posi bilă efectuarea unei game întregi de operațiuni bancare fără a fi nevoie de
a se vizita o sucursală fizică a băncii. Băncile ce au adoptat site -uri web cu conturi bancare și cu
carduri de credit prelungite a fost cel mai important motor al comețului electr onic.
 Biletele online
Bilete de avion, bilete la film, bilete de tren, bilete de joc, bilete la evenimente sportive și
aproape orice fel de bilete pot fi rezervate online.

2 CAPITOLUL II
STRATEGII DE E -COMMERCE

15
2.1 E-commerce funcționalitate
Trebuie să existe un schimb de valoare. Dacă una dintre părțile plătește bani la tranzacție,
cealaltă trebuie să furnizeze un produs sau un serviciu în schimb.
Când un client navighează pe un site de comerț electronic și decide să cumpere, trebuie să
existe un pro ces care să accepte comanda.
Software -ul care execută acest proces se numește coș de cumpărături. Pe lângă notarea
informațiilor despre cum se achiziționează și actualizează baza de date pentru comenzi, coșul de
cumpărături îndeplinește și alte sarcini:
 Calcularea impozitelor și a altor taxe
 Prelucrarea cupoanelor și a altor reduceri
 Captarea adresei de facturare și de livrare a clientului
 Asigurându -se de acceptarea de către utilizatori a termenilor și condițiilor de
vânzare
 Crearea de coduri, cum ar fi n umere de facturare, număr de ordine, număr de
urmărire etc.
 Prezentarea clienților opțiunile de livrare și adăugând taxa corespunzătoare
 Expedierea clienților la gateway -ul de plată
Există câteva site -uri de comerț electronic, în special în spațiul de afac eri, care ar pute a
oferi credit pentru achiziții. În cele mai multe cazuri, o tranzacție de comerț electronic presupune
tranzacționarea banilor. Acest proces este realizat de un software numit gateway de plată.
Una dintre caracteristicile cele mai dezamăgi toare ale achiziției online este întârzierea
nedeterminată și neadecvată în recepționarea bunurilor. Ca urmare, întreprinderile de comerț
electronic trebuie să asigure că produsul potrivit este livrat clientului în stare bună și î n perioada
în care clien tul se așteaptă.
Clienții trebuie să primească servicii de pre -vânzare și post -vânzare. Înainte de vânzare,
clienții pot avea întrebări despre caracteristicile produsului care nu sunt menționate pe site. S -ar
putea să aibă întrebări legate de personalizare ș i accesorii.
După vânzare, clienții pot avea întrebări legate de utilizarea, repararea sau îmbunătățirea
produselor sau serviciilor pe care le -au achiziționat deja.
Nu există un produs fără erori. Ca urmare, unele produse se vor deteriora sau vor înceta să
funcționeze corect, sau uneor i se va livra produsu l greșit.

16
2.2 Search Engine Optimization (SEO)
O definiție largă este că optimizarea motorului de căutare este arta și știința de a face
paginile web atractive pentru motoarele de căutare.
Scopul SEO este de a obține o clasare pe motorul de că utare a site -ului web. Cu cât
optimizarea unei pagini web este mai bună, cu atât va fi mai bună o clasare pe care o va obține în
listele cu rezultate la căutării. Acest lucru este deosebit de important, deoarece cei mai m ulți
oameni care folosesc motoarele de căutare se uită doar la prima pagină sau la două dintre
rezultatele căutării, deci pentru o pagină pentru a obține un trafic mare de la un motor de căutare,
acesta trebuie să fie listat în primele două pagini. Actuali zarea optimizării motorului de căutare se
concentrează pe tehnici pecum asigurarea faptului că fiecare pagină web are etichete de titlu
corespunzătoare și că conținutul nu este puțin sau de calitate scăzută.
Articololele scrise slab, editate cu greșeli de ortografie și gramatică vor fi retrogradate de
motoarele de căutare. De asemenea, important pentru SEO sunt așa numitele strategii „off -page”.
În loc să examineze doar pa gina web în sine, motoarele de că utare moderne țin cont de alți factori,
cum ar fi nu mărul de linkuri către o pagină. Cu cât sunt mai multe linkuri către o pagină web, cu
atât va fi mai sus în top în motoarele de căutare. Link -urile de construire pot fi realizate prin
partajarea conținutului prin intermediul rețelelor sociale, cum ar fi Fa cebook, LinkedIn, Twitter,
Google+, Pinterest și Youtube . Conținutul care a fost partajat în mod exces iv pe rețelele sociale
este luat în considerare de motoarele de căutare ca o indicație că este de o calitate sup erioară. [10 ]
2.3 Business Intelligence pentru e-commerce
Apariția PC -ului, a Internetului și, în cele din urmă, a comerțului electronic, a adus o revoluție
în domeniul business intelligence. Pentru a aprecia pe deplin importanța și puterea pe care o are
business intelligence vom exemplifica cu câtev a exemple de întrebări ale căror răspunsuri ar trebui
să le contorizeze oricine dorește ca afacerea să prospere, această listă va demonstra ca business
intelligence este o necesitate absolut ă pentru comerțul electronic.[10 ]
 Întrebări legate de publicitate și eficacitate
Ce sursă de publicitate adună cantitatea maximă de trafic? Care publicitate generează cele
mai multe vănzări?
 Întrebări legate de eficacitatea navigării
Ce elemente de navigație sunt folosite cel mai mult? Care sunt folosite mai puțin? Ajun g
utilizatorii la pagina dorită la utilizarea casetei de căutare?
 Întrebări legate de loialitate

17
Ce clienți cumpără în mod repetat? Cum ajun g produsele comandate de ei? Câț i dintre ei
răspund la e -mailuri și alte forme de comunicare de marketing?
 Întrebări legate de SEO
Ce expresii cheie transmit cel mai bun trafic? Ce strategii SEO conduc la un succes mai
mare?
 Întrebări legate de marketingul social
Site-urile sociale trimit trafic? Sunteți capabil să generați o rentabilitate a investiției de la
rețelele sociale?
2.4 Securitate
Cumpărătuile online au crescut în ultimii ani, cu cât mai mulți comercianți au înființat
facilități de comerț electronic, securitatea a devenit o prioritate majoră.
Atât pentru clienți, cât și pentru comercianți, consecințele ce apar în urma unui atac de
securitate online po t fi dăunătoare. Dacă hackerii se ocupă de datele personale ale clienților,
informațiile despre cărțile de credit sau datele de afaceri pot provoa multe repercusiuni negative.
Pentru început, clienții vor pierde încrederea în acea afacere și vor ezita cump ărăturile acolo în
viitor, în timp ce întreprinderile nu numai că se confruntă cu pierderea obiceiurilor și perturbarea
operațiunilor lor, dar reputația și marca lor ar putea să dispară. Când mass -media primește știri
despre o afacere care suferă un atac c ibernetic, poate dura mai muți ani pentru ca acea compan ie
să își recâștige încrederea clienților.
Pentru a asigura protecție și siguranță unui site web trebuie să se țină cont de câteva aspecte
foarte importante:
 Selectarea unui furnizor de gazde care rea lizează backup -uri regulate,
monitorezează în mod regulat rețeaua, păstrează jurnale complete și utilizează criptarea eficientă.
 Hackerii folosesc tehnici din ce în ce mai sofisticate pentru a avea acces la
informații private online. Acest lucru poate fi împiedicat dacă se folosesc nivele de securitate
adecvate care blochează calea accesării de către hackerii a datelor private.
 Trebuie monitorizat în mod regulat securitatea site -ului, crearea de copii de rezervă
periodic, actualizarea software -urilor și pl ugin-urilor folosite.
 Dacă se utilizează parole, nume de utilizatori, acestea trebuie alcătuite din
combinații de litere mari și mici, numere și chiar simboluri.
 Utilizarea măsurilor de autentificare pentru a determina identitatea atât a
cumpărătorului, câ t și a vânzătorului. În general se folosește protocolul Secure Socket Layer
(SSL). În momentul în care un navigator a dresează un server în regim de s ecuritate (adrese care

18
încep cu https: ), acesta va trimite navigatorului propriul său certificat de autent icitate, eliberat de
o Autoritate de Certificare cunoscută și acceptată, criptat și semnat de aceasta cu cheia sa secretă
și conținând identitatea server -ului și cheia publică a server -ului. Opțional, și navigatorul poate
trimite certificatul său către ser ver. Navigatorul va decripta certificatul server -ului și va obține
cheia publică a server -ului, apoi va genera o cheie secretă valabilă numai pentru cuplarea în curs.
Această cheie de criptare a mesajelor este la rândul ei criptată cu cheia publică a serve r-ului, căruia
îi este apoi expediată. În acest fel ambele capete ale transmisiei dispun acum de o cheie secretă de
criptare mesaje, cu care își criptează mesajel pe care încep să și le timită[12 ].
În spațiul B2C, comerțul electronic se referă la cumpărătu ri, în spațiul B2B, comerțul
electronic privește efectuarea/facilitarea proceselor de afaceri pe cale electronică. Dacă chiar o
mică parte din tranzacțiile B2C sau B2B s -au confruntat cu amenințări la adresa securității, efectul
ar putea fi în detrimentul însăși existenței comerțului electronic.
Amenințările de securitate apar fie din cauza unor acțiuni rău intenționate ale unei
persoane, fie din cauza unei configurații tehnice incorecte. Prin urmare, nu poate fi definită o listă
a tuturor problemelor le gate de securitatea comerțului electronic, dar vom prezenta cele mai
frecvente cauz e ale încălcării securității [13 ]:
 Malware
Viruși, troieni și alte forme de malware pot infecta serverele de site -uri de comerț
electronic. Un astfel de malware infectează util izatorii site -ului prin executarea unor acțiuni
neintenționate, cum ar fi descărcar ea de software fără permisiune.
 Accesul neautorizat la date
Folosind backdoor -uri, cross site scripting (XCC), sau alte metode, hackerii au acces la
informațiile private stocate în bazele de date ale sit e-urilor de comerț electronic.
 Refuzul de serviciu
Denial of Service (DoS) sau Distributed Denial of Service (DDoS) este o metodă utilizată
de hackeri pentru a trimite un număr mare de cer eri automate către un site de e commerce. Pentru
serverul de site -uri, aceste solicitări par să provină de la vizitatori autentici. Deci, server -ul de site
web încearcă să răspundă la solicitări. Însă volumul total devine copleșitor pentru sever. Volumul
mare de trafic artificial are ace lași efect ca volumul mare de trafc autentic, adică server -ul
încetinește sau, mai rău, blocheaz ă complet vizitatorii autentici.

 Phishing

19
Este ușor să se creeze un site care să arate exact ca un site origial de comerț electronic.
Apoi este doar o chestiun e de timp pentru a invita un număr mare de utilizatori pentru a crește
raiting -ul site -ului fals.
2.5 Strategii
Pentru a lua în considerare inițiativele web și strategia de comerț electronic trebuie să se
înțeleagă mai întâi strategia și apoi să se extindă ac est lucru la modelul și ta cticile de afaceri ale
organizaț iei. Strategia generală de afaceri a unei firme include, dar nu este limitată la strategia sa
IT. În mod similar, strategia comerțului electronic este un subset al strategiei IT. Strategia ar trebui
să conducă tactici printr -un model de afaceri adecvat. Atunci când strategia și tactica sunt strâns
aliniate, iar tacticile sunt executate cu succes, se obțin rezultate excepționale.
Pe lângă utilizarea comercială a web -ului, există multe utilizări necom erciale și utilizatori
necomerciali (guverne, instituții de învățământ, organizații medicale etc.). termenul e -business este
adesea folosit pentru a include atât activități comerciale, cât și activități necomerciale pe Internet.
Firmele trebuie să ia în co nsiderare strategiile IT și comerțul electronic ca parte a strategiei
lor de afaceri. Niciunul dintre acestea nu ar trebui să fie dezvoltat și pus în aplicare independent.
Deciziile din cadrul unei firme sunt făcute în contextul unei strategii specifice de afaceri, al unui
anumit set de experiență și abilități, al unei culturi și al unei structuri organizatorice specifice,
precum și al unui set special de tehnologie și capacități de date.
O componentă importantă a strategiei comerțului electronic este mode lul de afaceri utilizat
de o firmă. După cum se arată în secțiunea anterioară, strategia vizează luarea deciziilor și
alegerilor. Pentru unele firme, se va pune mult mai mult accentul pe partea virtuală a afacerii lor.
Toate firmele trebuie să ia în consid erare nevoile clienților și strategiile concurenților lor, cât și să
poată livra bunuri/ servicii necesare într -o manieră durabilă.
Industria e -commerce evoluează în mod constat, iar cei care nu vin cu inovații și tendințe
noi vor fi eliminați în urma conc urenței. În ciuda creșterii pieței de comerț electronic, mulți
proprietari de afaceri online găsesc din ce în ce mai greu soluții pentru a ieși în evidență. Tendințele
și tehnologiile în continuă shimbare modelează strategiile de e -commerce în fiecare an. Vom
prezenta o listă ce conține strategii ce au stat la baza dezvoltării comerțului electronic de -a lungul
anilor, dar și strategii ce se fac remarcate în anul 2017.
 Strategia de marketing pentru conținut
Nu începe nimic bun fără a construi un plan. O afacere de comerț electronic necesită o
strategie de marketing pentru conținut. Este necesară o verificare a acestei strategii în fiecare

20
săptămână sau lună, evaluând modul în care se desfășoară procesul de cr eare și distribuire a
conținutului.
 Generarea unei campanii de marketing prin e -mail
Marketingul prin e -mail este fundalul strategiilor eficiente de marketing pentru comerțul
electronic, deoarece este încă una dintre cele mai bune metode de a vă influen ța clienții și de ai
convinge să cumpere mai mult.
 Mass -media
Mass -media este întotdeauna o afacere dificilă pentru companiile de e -commerce, deoarece
este greu să se observe care platformă funcționează cel mai bine pe anumite piețe. Există o soluție
simplă, și anume crearea paginilor de Facebook, Twitter, Pinterest și GooglePlus. Răspândirea
conținutului prin intermediul acestora și folosirea instrumentelor de analiză va rezulta care dintre
ele funcționează cel mai bine. Dar nu este suficient activitatea pe aceste platforme. De asemenea,
trebuie să se creeze un conți nut foarte ușor de distribuit dacă se dorește o rentabilitate mai bună a
investiției. Conținutul care obține mai multe aprecieri face mai mult decât să crească vizibilitatea
online. În primul rând, se observă că audiența este implicată – una dintre principa lele valori pe care
marketingul le utilizează pentru a măsura succes ul campaniilor pe rețelele de socializare. În al
doilea rând, conduce cantități uriașe de trafic și vânzări către site -ul e-commerce și crește gradul
de cunoaștere a mărcii. Legăturile căt re site, care provin de la rețelele de socializare pot avea un
impact semnificativ asupra clasamentelor pe motoarele de căutare.
 Propriul conținut original
Multe companii folosesc conținut extras de pe internet în strategiile lor de SEO pentru a elibera
timp pentru alte sarcini de afaceri. Cu toate acestea, acest lucru nu are același efect ca și conținutul
original. Conținutul original, cum ar fi videoclipuri, postări pe blog, segmente audio și cărți
electronice, va ajuta la construirea site -ului de e -comme rce ca bază de cunoștiințe pentru cei
interesanți să afle mai multe despre piața descrisă în site.
 Conținut generat de utilizator
Conținutul generat de utilizator este un mod excepțional de a construi interacțiunea cu clienții,
fără a fi nevoie să se aloce prea mulți bani sau timp în campanii. Acest lucru funcționează bine
atunci cînd se cere utilizatorilor să trimită imagini, videoclipuri sau chiar postări pe blog.

21
 Implementarea unui program de loialitate
Un program de loialitate solidă aduce oamenii înapo i în magazin și îi face să se simtă apreciați
pentru faptul că își cheltuiesc banii într -un magazin unde le sunt prețuite cumpărăturile regulate
prin recompensare.
 Procesul de verificare
Un plan de marketing de e -commerce fără testele A/B este nerealizabi l, deoarece este esențial
să se execute teste pe parcursul întregului proces de verificare. Testele A/B urmăresc să profite la
maximum de traficul existent prin optimizarea unei pagini web pentru a promova conversia.
Creșterea traficului poate genera rezul tate, însă testarea A/B vizează optimiza rea unei pagini
pentru a crește veniturile cu cheltuieli curente. Practic, fiecare aspect al unui site web poate fi testat
A/B, chiar și cele mai mici schimbări pot produce rezultate surprinzător de benefice.
 Mobile
Trebuie luată în considerare implementarea unei interfețe receptive astfel încât un site de
comerț electronic să poată fi vizualizat atât pe tablete, cât și pe smartphone -uri. Publicitatea în
mediul mobile combină anunțurile de localizare și anunțurile pr egătite pentru a conecta clienții la
site în timp ce stau în tren sau într -o sală de așteptare.
 Instagram
Reprezintă o comunitate închisă pentru cei care iubesc imaginile. Dacă se dorește partajarea
previzualizărilor produselor, a elementelor în acțiune și a conținutului trimis de utilizatori atunci
Instagram este perfectă pentru realizarea acestora.
 Newsletter
Acesta reprezintă un mesaj trimis prin e -mail utilizatorilor abonați la site, fiind un mesaj care
este transmis în fiecare săptămână sau lună. Ace asta este o șansă de a distribui conținut neobișnuit
și mesaje personale.
 Lista de dorințe
Produsele dorite sunt adesea uitate, dar ele arată elementele pe care oamenii le -au gândit să le
cumpere. Ar trebui luat în considerare posibilitatea trimiterii de mesaje pentru a ajuta clienții să
finalizeze procesul de achiziție.
 Recenzii despre produse
Revizuirile produselor oferă credibilitatea socială convingând alți clienți să cumpere produse
pe baza feedback -ului utilizatorilor.

22
 Studiul pieți ei
Cercetarea lunară a pieței pune produsul în mâinile clientului, oferind modul în care acesta va
vedea noul element.
 Relații cu clienții
Serviciul de relații cu clienții este ceva ce trebuie ca fiecare site să poată pune la dispoziția
utilizatorilor. Aproximativ 89% d intre clienți nu vor reveni la un site după ce au întâmpinat un
serviciu slab de relații cu clienții. Desigur o parte din strategie este să existe efectiv acest serviciu,
iar a doua parte să existe efectiv sistemul care abordează poblemele de asistență pen tru clienți.
 Automatizarea
Cumpărătorii online abandonează coșurile de cumpărături atunci când procesul de cumpărare
devine prea complicat sau durează prea mult. Automatizarea elimină numeroși pași care pot
întârzia momentul plasării comenzii.
 Publicul
Nu este nimic mai ușor decâ t vânzarea către cineva care este deja interesat. Trebuie acordată
o atenție specială persoanelor care și -au manifestat deja interesul, făcând o investigație asupra
prețurilor. Facebook are o caracteristică de audiență particularizată, care permite construirea unei
liste de persoane care au vizitat site -ul sau au folosit aplicația mobilă și apoi Facebook trimite
anunțul respectiv direct către persoanele din listă.
 Transport gratuit și rapid
Una dintre tendințele în creșt ere a comerțului electronic în 2017 este să ofere clienților servicii
excepționale pentru clienți în toate etapele achiziției. Consumatorii interacționează mai mult cu
brandurile și solicită acum un serviciu pentru clienți mai mare decât în anii precedenți . Tot mai
mulți clienți sunt înclinați să cumpere, chiar dacă nu este o achiziție planificată. A face ca livrările
gratuite să ajungă la clienți mult mai rapid înseamnă eliminarea barierelor din cumpărăturile online
și offline. Acum tot mai multe magazine se concentrează pe implementarea returnărilor gratuite.
Oferirea de transport gratuit și returnarea către clienți va inspira încredere și va convinge clienții
să facă o achiziție, ținând cont că unele companii și -au sporit profitul cu 35,7% prin această
politică.

 Marketing multichannel
Acest tip de marketing este un subiect inovator printre markerii digitale, acest trend începând
încă din anul 2016 și continuând și în 2017. A devenit absolut necesar ca site -urile e -commerce să
creeze o experiență unificată pentru consumatori pe diferite canale și dispozitive. Odată ce
comportamentul consumatorului se schimbă, marketingul trebuie, de asemenea, să schimbe modul

23
în cae abordează strategiile de marketing. Pentru a crea o experiență omnichannel, trebuie să se
integreze toate canalele și dispozitivele în mod corespunzător. Aceasta înseamnă că va trebui să se
definească obiectivele și să se colaboreze îndeaproape cu fiecare departament din cadrul afacerii
pentru a se atinge aceste obiective. Dezvoltarea unei strate gii multichannel nu este uș oară, însă
partea mai ușoară est e că marketingul are acum o gamă largă de platforme de automatizare a
marketingului care pot ajuta la rezolvarea celor mai mari o bstacole.
 Conținut consistent și unic
Marketingul de conținut este u na dintre cele mai eficiente strategii de marketing de astăzi.
Consumatorii sunt obosiți de bombardarea constantă a anunțurilor acre care sunt aruncate în calea
lor, iar eforturile de marketing tradiționale nu funcționează la fel de bine ca în cazul comerț ului
electronic. Afacerea de e -commerce trebuie să facă mai mult decât să prezinte în mod evident pe
piață produsele către consumatori. Trebuie să le ofere ceva mai valoros. Nu mai este suficient
plasarea pe blog -uri a unui conținut mediocru o dată pe săpt ămână și să considerați că astfel
numărul clienților se va mă ri. Trebuie să se creeze un conț inut consistent de în altă calitate pentru
consumatori. Pentru a se realiza acest lucru trebuie să se creeze profile ale cumpărătorilor pentru
a oferi un sentiment mai bun cu privire la problemele cu care se confruntă clienții și la tipurile de
conținut care ar putea ajuta la rezolvarea acestor probleme. Este, de asemenea, benefic verificarea
concurenței și examinarea tipurilor de conținut pe care aceștia o creează p entru a vedea prin ce să
se deosebească pro priul conținut.
 Marketingul video
Tendința vizuală este foarte importantă în lumea de marketing, iar mai multe companii
încorporează acum filme video în strategiile lor de marketing. Consumul de video a crescut
semnificativ în ultimii ani, în special datorită rețelelor de socializare. Odată cu introducerea
opțiunii Facebook Live și creșterea popularității platformelor sociale bazate pe video cum ar fi
SnapChat, nu este surprinzător faptul că videoclipurile devin mi jloacele de comunicare pentru
consumatori. Cu toate acestea, multe branduri văd în continuare videoclipurile ca o modalitate prin
care conținutul lor să devină viral. În schimb, accentul ar trebui să fi e pus pe crearea de videoclipuri
care îndeplinesc de f apt obiectivele lor de mar keting în materie de conținut.
Succesul de afaceri provine din luarea unor decizii dificile privind strategia de afaceri, IT
și comerț electronic, apoi implementarea acestora cu succes, uilizând resursele adecvate.
Întreprinderile trebuie să stabilească priorități pentru investiții și să se asigure că strategia lor de
afaceri se aliniază cu stategia IT și strategia de comerț electronic. Uneori, acest lucru va avea ca
rezultat un lider IT și comerț electronic în cadrul unui segment al industriei și, uneori, va însemna
să rămână în grupul principal sau chiar să rămână în urmă.

24
Inițiativele web, atunci când sunt întreprinse ca parte a st rategiei comerțul ui electronic a
unei firme, v or fi implementate cu succes numai când vor fi asigurate resurse adecvate pentru
fiecare proie ct și vor fi urmate procesele adecvate de management al proiectelor.
Firmele nu ar trebui să se concentreze prea mult asupra tehnolo giei când vine vorba despre
inițiativele comerțului electronic și web deoarece tehnologia bună, adecvată, implementată cu
succes, va aduce beneficii semnificative la un cost rezonabil.
2.6 E-commerce în România
Populația României a scăzut la 19,4 milioane de locuitori în 2016 față de 19,8 milioane în
2015. Chiar și așa, numărul de utilizatori de internet a crescut, trăgând după el și rata de penetrare
a internetului. Așadar, există 11,2 milioane de utilizatori de internet, cu 200.000 mai mult față de
2015, ș i o rată de penetrare de 58% [14 ].
Ca și în alte țări, soluțiile de comerț electronic care se bazează pe relațiile de plată existente au
fost foarte reușite în România. În prezent, aproximativ trei din zece comenzi online sunt plasate
de pe un dispozitiv mob il.
România este unul dintre cei mai mari consumatori de comerț electronic din sud -estul Europei.
Comerțul electronic în România a crescut cu 30% în 2016, cu aproximativ 5000 de magazine
online. Două obstacole continuă să restrângă dezvoltarea infrastructu rii și a desfășurării comerțului
electronic: o rată relativ scăzută a folosiri cărților de credit , și prezența fraudei online și a
criminalității informatice. Potrivit GpeC, o autoritate pentru comerțul electronic românesc, piața
bunurilor din România a cr escut de la 1,4 euro până la 1,6 miliarde în 2015 -2016. Valoarea totală
a tranzacțiilor cu carduri a crescut de 745 milioane de euro, aproape 50% în 2015. Din totalul
achizițiilor online, circa 90% au fost plătite cu numerar la livrare și peste 50% au fost efectuate în
București.
În prezent, IT&C, aparate electrocasnice, sectorul au to, home&deco, moda și produsele
agricole au cea mai mare pondere în comerțul electronic B2B în România.
Principalele servicii de comerț electronic p e care românii le caută în m agazinele online sunt,
în această ordine: livrări gratuite, reduceri și campanii promoționale, returnări gratuite și livrare
rapidă.
La 2 februarie 2017, Comisia Europeană a anunțat că a lansat trei investigații privind anumite
practici anticoncurențiale î n sectorul comerțului electronic. Consiliul Concurenței din România a
lansat o anchetă sectorială în segmentul online, urmând practica Comisiei Europene. Aceasta a
fost inițial stabilită pentru a viza vânzările online de produse electronice și de modă și, aparent, a
fost extinsă la majoritatea produselor online vândute.

25
Există aproximativ 5000 de magazine online în România, ceea ce reprezintă cu 11% mai mult
decît în 2013, când au fost raportate aproximativ 4.500 de magazine online. Cel mai mare magazin
online din românia este eMAG.ro, care s -a extins în Polonia în ianuarie 2015. Alte magazine mari
din România sunt Altex, Domo Flanco, Okazii și Elefant.
Potrivit cercetării GpeC, există peste 20.000 de site -uri de domenii.ro care au funcționalitate
de a adăug a contul de card. Cu toate acestea, numai 5000 de site -uri web generează trafic și
comenzi semnificative.
GpeC estimează că din cele 5000 de magazine online active din România, aproximativ 200
sunt întreprinderi mari și mijlocii, depășind cifra de afaceri de 1 milion de euro [15 ].

Figura 1- Cât au cheltuit românii 2006 -20161

1 http://blackfridaymania.ro/2017/comertul -online -in-romania -gpec -2016/

3 CAPITOLUL III
APLICAȚIE DE E -COMMERCE

3.1 Tehnologii folosite
HyperTextMarkup Language (HTML) este un limbaj folosit pentru a converti textul
obișnuit în text activ pentru afișare și utilizare pe web, de asemenea, poate oferi textului
nestructurat o structură pe care utilizatorii neavizați să o poată înțelege. Fără această structură
textul nu capă tă nicio formă și un șir de cuvinte nu poate fi distins de altul.
HTML constă din marcaje codificate numite etichete care diferențiază biții de text,
indicând funcția și scopul textului cu ajutorul unor etichete. Etichetele sunt încorporate direct într –
un document simplu, care poate fi interpretat de un software specializat.
HTML a fost proiectat cu atenție pentru a fi un limbaj simplu și flexibil. Nu este deținut
sau controlat de nicio companie sau persoană fizică.
Totuși, trebuie respectate anumite reguli atunci când se creează documente în HTML,
deoarece există anumite moduri în care acestea trebuie ansamblate pentru a se asigura că vor
funcționa corespunzător. Regulile sunt menținute de Consoțiul WorldWideWeb (W3C), o
organizație nonprofit care definește multe din standardele tehnice pe care se bazează web -ul.
Standardizarea limbajelor web le permite tuturor autorilor care fac software ce interpretează aceste
limbaje să adere la aceleași set de reguli convenit.
HTML este destinat să ofere o structură semn ificativă pentru textul nestructurat,
desemnând că diferite blocuri de cuvinte sunt de fapt diferite tipuri de conținut.
Designerii de grafică au descoperit acest nou mediu interesant și au căutat modalități de a
îl face mai atrăgător din punct de vedere e stetic decât textul obișnuit. Cu toate acestea, codul
HTML nu avea un mijloc adecvat să furnizeze structura. Designerii au fost forțați să reprofileze
multe dintre caracteristicile limbajului HTML, profitând de modul în care browserele afișau
conținutul pe ntru a crea ceva mai convingător vizual. Din păcate, acest lucru a condus la realizarea
site-urilor web care aveau un marcaj supracomplicat, greu de realizat și nu avea nimic în comun
cu conținutul.
La sfârșitul anilor 1990 când internetul era încă în fază incipientă, a fost numită o nouă
tehnologie Cascading Style (CSS). Era un limbaj cu totul diferit, destinat în mod specific să descrie
modul în care documentele HTML ar trebui să fie prezentate vizual lăsând în același timp marcajul
structurat și semnific ativ.

Separarea conținutului de prezentare permite ca ambele aspecte să devină mai puternice și mai
adaptabile. Un document HTML poate fi ușor modificat fără a fi complet reconstruit pentru a
corecta designul. Un site întreg poate fi reproiectat prin schim barea structurală a foii de stil.
A fost nevoie de ceva timp ca browserele populare să ajungă și să sprijine pe deplin foile
de stil CSS, așa cum a fost stabilit, dar browserele de astăzi suportă CSS bine.
Gama de aplicații este prea largă și are nevoie de muncă pentru a se extinde, cu toate acestea nu
este suficient pentru unele aplicații să aibă doar HTML la bază. Problema cu o astfel de pagină
este că , este aceeași de fiecare dată și este văzută de toți utilizatorii posibili. Fiecare det aliu al
conțin utului și aspectului său este specificat în fila HTML, acestă pagină are numele de pagină
web statică. Trebuie să recunoaștem că, pentru un număr foarte mare de pagini web, aceasta nu
este o problemă. Cu toate că există trei motive pentru care poate să nu fie satisfăcătoare:
a. Includerea de informații care variază de la o vizualizare a unei pagini web la alta
(de exemplu, data și ora curente).
b. Utilizatorul poate dori să furnizeze informații pentru utilizarea unei pagini.
c. Includerea informațiilor ce variază de la un utilizator la altu l (de exemplu, detalii
privind concediile sau zborurile avionului).
Cerințele a) și b) nu pot fi îndeplinite doar de HTML. Cerința c) ar putea fi îndeplinită doar
dacă fișierul HTML ar fi actualizat de câteva sute de ori pe zi, ceea c e poate fi mult mai convenabil
dacă fila HTML ar fi nemodificată, iar informația ar fi extrasă dintr -o bază de date și inserată la
locul potrivit în pagina web. Acest lucru se poate face cu ușurință și se face în fiecare zi prin
cunoscutul comerț electron ic, site -uri web și multe altele, dar nu se poate realiza doar folosind
HTML. Are nevoie de facilități pentru a crea, întreține și căuta în baza de date și pentru a
personaliza paginile afișate utilizatorilor individuali.
PHP (Hypertext Preprocessor) este unul dintre numeroasele limbaje de programare care
au fost dezvoltate pentru a lucra cu HTML pentru a îmbunătăți funcționalitatea acestuia. În
comparație cu alte programe acest limbaj este ușor de folosit și realizează aplicații destul de
elaborate.
Utilizarea limbajului PHP extinde considerabil facilitățile disponibile în HTML, mai ales
dacă este utilizat împreună cu un limbaj de interogare a bazei de date, cum ar fi MySQL. Paginile
web sunt încă scrise în HTML, dar părți ale documentului HTML sunt create în PHP și inserate în
codul HTML printr -un program special cunoscut sub numele de interpretator de PHP. Acesta este
localizat pe serverul web, motiv pentru care PHP este numit limbaj de programare server.
Program atorul nu are nevoie de software special p entru PHP, iar utilizatorul unei pagini web scrise

cu PHP are nevoie doar de un browser web standard. În general nu se știe dacă o pagină nu a fost
scrisă în totalitate în HTML, cu excepția faptului că se pot face mult mai multe lucruri cu aceasta.
PHP nu este singurul limbaj de programare care poate fi folosit cu HTML și MySQL nu
este singurul limbaj pentru interogarea bazei de date, dar această combinație este una dintre cele
mai populare și disponibile pe scară largă.
Tipurile de baze de date care pot fi accesate folosind PHP sunt cunoscute ca baze de date
relaționale. Într -o bază de date relațională, informațiile sunt stocate într -un număr în structuri
bidimensionale numite tabele.
Un tip de bază de date relațională care este utilizat pe scară largă împ reună cu scripturile
PHP se numește bază de date MySQL. Aceasta este o versiune open source a unei baze de date
relaționale. My SQL este foarte popular pentru aplicațiile de programare web și cele mai multe
sisteme PHP vin acum cu un sistem de gestionare asociat bazelor de date MySQL.
JavaScript este de fapt un limbaj de programare care permite crearea unor programe mini
în documente HTML. Aceste programe sunt interpretate ale sesiunii de navigare pentru a reacționa
la selecții, a vali da intrarea sau pentr u a face documentul mai dinamic prin schimbarea culorilor
sau fundalurilor de elemente specifice. Unul dintre lucrurile interesante este combinarea limbajului
JavaScript cu CSS pentru a produce o uimitoar e vizualizare de efecte. Utilizâ nd JavaScript se pot
valida formulare prin validitatea datelor introduse de utilizatori.
Rețineți că JavaScript nu este Java. Java este un limbaj de programare cu drepturi depline
care pot fi utilizate într -o varietate de moduri. JavaScript este un script, ce nu este compila t, pe
care îl puteți utiliza într -un browser.
Bootstrap este un cadru frontend pentru web mai rapid și mai ușor pentru dezvoltarea
paginilor web în noul standard. Utilizează HTML, CSS și JavaScript. Bootstrap a fost lansat ca
open source în august 2010 de către Twitter. Acesta vine cu elemente HTML fundamentale, clase
globale CSS, clase pentru modele de grid avansate și o mulțime de clase CSS îmbunătățite și
extinse.
Bootstrap oferă un set bogat de componente reutilizabile și integrate cum ar fi bare de
progres sau bare de navigare. Componentele sunt personalizate din punct de vedere tehnic folosind
clase CSS special amenajate pentru scopuri specifice.
Boostrap vine cu un număr de plugin -uri JavaScript gata de utilizat. Astfel, atunci când
trebuie create f erestre pop -up, carousels, tabs sau tooltips se utilizează doar unul dintre plugin –
urile JavaScript preambalate.

Figura 2-Componente Boostrap2

Un pachet bootstrap precompilat3 vine cu trei foldere. Acestea au următorul conținut:
 Folder: css
Acest dosar încapsulează toate fișierele CSS Bootstrap. În scopuri de dezvoltare se pot
utiliza fișier complete CSS, cu toate acestea pentru desfășurarea producției este întotdeauna
sugerat să folosiți versiunile minimizate bootstrap.min.css și bootstrap -theme.min.css.
 Folder: fonts
Acest dosar conține toate tipurile de fonturi personalizate care utilizează Bootstrap. Una
dintre cele mai importante utilizări este folosirea Glyphicons utilizat e în Bootstrap.
 Folder: js
Toate componentele JavaScript și plugi n-urile din B ootstrap sunt stocate în acest folder.
Din nou ar trebui utilizată varianta minimizată bootstrap.min.js.plugin -urile Bootstrap JS
utilizează jQuery, deci înainte de a se utiliza suplimentele JavaScript, trebuie introdusă jQuery în
pagina HTML.

2 „Boostrap Essencials ” – Snig Bhaumik
3 https://github.com/twbs/bootstrap/releases/ download/v3.3.1/bootstrap -3.3.1 -dist.zip.

XAMPP este un pachet de programe software gratuit și open source, care co nstă în Apache
HTTP Server, MySQL database și interpre tatoare pentru scripturile scrise în limbajele PHP și
Perl.
În mod oficial designe rii XAMPP au avut inteția de a -l utiliza numai ca utilitar de
dezvoltare, pentru a permite designerilo r și programatorilor web să își testeze munca pe
calculatoarele proprii, fără a avea nevoie de acces la internet.
Odată ce XAMPP este instalat, se poate trata adresa de localhost a serverului XAMPP ca
pe un server la distanță, utilizând p rotocolul FTP. [16]
3.2 Descrierea aplicației
Site-urile de comerț electronic au ajuns să fie în topul utilizatorilor de internet. Pentru a facilita
comerțul , site-urile web atrag clienți prin designul paginilor web. Fiecare comerciant care rulează
o afacere în mediul online trebuie să fie concentrat asupra site -ului care îi va descrie afacerea.
Majoritatea site -urilor au la bază cataloage online care permit clienților informarea asupra
produselor, cumpărarea și livrarea acestora. În general, cataloagele fac același lucru, furnizează
informații despre produse potențialilor clienți. Scopul general al catalogului este de a face acest
lucru la fel de ușo r pe cât posibil pentru clienți, ca aceștia să vadă informațiile despre produse.
În continuare vom prezenta ideea centrală a capitolului, și anume descrierea unei aplicații de
e-commerce. Primul pas pe care l -am propus pentr u desi gnul paginii web tre buie să fie alegerea
afacerii ce va fi prezentată utilizatorilor – clienți.
Aplicația de e -commerce aleasă pentru prezentare reprezintă un magazin online de pantofi, atât
de damă, cât și de bărbați. Produsele vor fi prezentate sub forma unui catalog online. Pe ba za
acestei informații se va construi site -ul web.
Acest site permite utilizatorilor să aleagă dintr -o gamă variată de produse. De obicei un catalog
se deschide cu o listă a tipurilor de produse, clienții selectând tipul de produs pe care doresc să îl
achiziționeze. Site -ul propus vine cu o interfață ce permite consumatorilor să aleagă produsele
după sex și după categorie.
Pentru început se va gândi designul ce va fi realizat cu ajutorul limbajului HTML și Bootstrap,
iar pentru acest lucru se vor detalia conceptele de bază ce vor fi folosite în construirea întregului
site.
Documentul HTML ce încapsulează întreaga aplicație este împărțit pe mai multe secțiuni:
head, body. În continuare vom detalia secțiunea head, deoarece aici vom prezenta proiectarea și
construirea site -ului în mod corespunzător în aproape toate dispozitivele, indiferent de
dimensiunea dispozitivului, browser -ului, dimensiunea ecranului etc.

Mulți oameni consideră head -ul ca fiind o secțiune, precum și un element. Acesta poate conține
alte câteva elemente pe care se concentrează incipitul unui site. Despre elementul head se poate
spune că acesta nu conține elemente care de fapt vor fi afișate în document.
Eticheta <head> conține informații despre documentul HTML, inclusiv cuvintele cheie care
descriu site -ul, link-ul către alte fișiere pe care documentul le folosește, cum ar fi CSS. Nimic din
secțiunea head nu este afișat utilizatorilor, cu ex cepția conținutului elementului <title>, în bara de
titlu a browser -ului, ce va conține numele ales pentru site.
Viewport este zona vizibilă a unei pagini web de pe un dispozitiv accesat de către un utilizator.
Mărimea portului de vizualizare variază de la un dispozitiv la altul. Paginile vizate și optimizate
trebuie să includă un element meta în secțiunea head a documentului. Elementul meta4 face
browserul să înțeleagă cum să controleze dimensiunile paginii și dimensiunea pentru redare a
diferitelor elemen te de pagină.
De exemplu, <meta name=”viewport” content=”width=device -width,
initial-scale=2”> , valoarea meta viewport cu width=width -device instruiește
browserul să se potrivească cu lățimea ecranului în pixeli independenți de dispozitive.
Elementul body este la nivel de bloc și poate conține numai copii la nivel de bloc, orice text
sau elemente inline trebuie să fie imbricate într -un alt părinte la nivel de bloc, nu în interiorul
elementului body.
Secțiunea body conține designul aplicației în sine, aceas ta conținând bara de navigație, ce
trimite la fiecare categorie de produse, o descriere prin afișarea unor imagini într -un carousel
(element ce va fi realizat folosind Bootstrap), corespunzătoare fiecărei categorii și produsele în
sine. Fiecare secțiune de produs conține un buton ce permite deschiderea secțiunii pentru alegerea
cantității dorite de produs e și adăugarea acestora în coș.

4 Eticheta <meta> furnizează informații despre document și pentru a furniza cuvinte cheie și
descriei pe care motoarele de căutare le pot utiliza pentru a cataloga documentul. Această
etichetă furnizează date despre datele din document și este inclusă în head.

3.3 Scheme bloc ale aplicației
Pentru a obține o vedere de ansamblu asupra structurării aplicației vom defini schema bloc
a acesteia, astfel se vor defini modulele ce vor structura aplicația, module ce se vor împărți în
două zone: zona publică (Figura 3) ce va conține modulele ce vor putea fi utilizate de utilizatorul –
client și zona administrativă (Figura 4) ce va conține mo dulele al căror conținut va putea fi
supravegheat și modificat de către administratorul aplicației.
Modulele ce constituie zona publică (Figura 5) și zona administrativă (Figura 6) sunt legate
fiecare la baza de date ce conține modulele ce vor sta la baz a funcționalității aplicației. În cadrul
zonei publice utilizatorul -client nu va putea realiza niciun fel de modificare adusă bazei de date,
ci doar o completare acesteia cu informații privind coșul de cumpărături, date personale și
tranzacții, și posibili tatea vizualizării produselor existente în baza de date. În cadrul zonei
administrative există anumite permisiuni pe care utilizatorii bazei de date (admin) le vor putea
primi de la administratorul principal, astfel existând mai mulți utilizatori (admin sa u editor), ce
permit modificarea bazei de date privind produsele, utilizatorii, schimbarea parolei sau doar
modificarea produselor.

Figura 3-Conexiunea modulelor (zona publică)

dama_pantofi.
php
cos.php check_adresa.
php
dama_sandale.
php
index.php detalii_produse.
php
dama_botine.
php
update_cos.php thankyou.php
men_pantofi.
php men_adidasi.
php

Figur a 4-Conexiunea modulelor (zona administrativă)

login.php
users.php produse.php
index.php
schimba_parola.
php arhiva.php
tranzactii.php
logout.php

Figura 5-Modulele din zona publică conectate la baza de date

update_cos.php
thankyou.php
dama_pantofi.
php detalii_produse.
php cos.php index.php
dama_botine.php dama_sandale.
php men_pantofi.php
Baza de date
men_adidasi.php

Figura 6-Modulele din zona administrativă conectate la baza de date

tranzactii.php
arhiva.php users.php index.php
produse.php
schimba_parol
a.php
Baza de date

3.4 Prezentarea modulelor
3.4..1 Zona publică
 Modulul index.php
Acest modul reprezintă modulul principal, reprezentând imbricarea modulelor ce vor
realiza interfața ce va apărea în browser. Acest modul este definit prin folosirea elementelor
Bootstrap, elemente ce permit tranziția imaginilor ce fac referire la definirea site -ului. Cum acest
site reprezintă un magazin online de pantofi pentru damă și bărbați, imaginile vor reprezenta un
sumar al acestor categorii. Această tranziție este realizată cu ajutorul plugin -ului Carousel.
Pe lângă acest plugin, modulul index.php conține și lista produselor nou adăugate în stoc.
Această listă este inserată cu ajutorul modului init.php ce permite conectarea la baza de date, și
transmiterea comenzii SQL „SELECT”, ce întoarce lista produselor.
Modulele subordonate sunt modulul init.php, modulul header.php, modulul nav.php și
modulul footer.php.
 Modulul detalii_produse.php
Acest modul reprezintă un plugin Bootstrap, un modal ce prezintă detalii despre un anumit
produs (nume, cantitatea dorită, b uton de adăugare în coș), produs al cărui id este transmis prin
metoda POST. Modulul face conectarea la baza de date cu ajutorul modulului init.php, iar la
adăugarea produselor în coș transmite informațiile către modulul add_to_cos.php.
 Modulul cos.php
Acest modul przintă sumarul coșului de cumpărături, dacă acesta există, precum și
posibilitatea modificării cantității de produse aflate în coș prin folosirea modulului
update_cos.php, de asemenea, conține și un buton ce permite trecerea la pasul următor,
introducerea adresei de livrare, pas realizat cu ajutorul unui modal, un plugin Bootstrap, conț inut
de modulul check_adresa.php, ce permite introducerea valorilor în câmpurile cerute, câmpuri ce
reprezintă informații privitoare la adresa de livrare a clientul ui. Valorile trebuie introduse altfel se
generează erori.
Modalul conține două butoane, unul ce închide modalul și altul ce permite trecerea la o altă
interfață a modalului, interfață ce conține trei butoane, unul de închidere, unul ce permite
întoarcerea la prima interfață pentru a modifica adresa și un al treilea buton ce permite trecerea la
modulul thankyou.php, modul ce prezintă informațiile finale ale comenzii.

Sumarul comenzii este realizat pentru produsele introduse în baza de date și obținute pentru
afișare cu ajutorul variabile cart_id, variabilă ce transmite către un cookie5 HTTP .
Modulele subordonate sunt header.php, nav.php și footer.php.
 Modulul dama -botine.php, dama -pantofi.php, dama -sandale.php, men -pantofi.php și
men-adidasi.php
Aceste module reprezintă modulele care afișează produsele pentru fiecare catego rie.
Interfața este reprezentată de bara de navigați e realizată cu ajutorul modulului nav.php, de un
plugin Carousel, ce conține imagini specifice fiecărei categorii și prezentarea pro duselor, produse
obținute prin conectarea la baza de date cu ajutorul modulului init.php și transmiterea comenzii
„SELECT”.
Fiecărui produs îi este atribuit un buton ce face transmitere la modulul detalii_produse.php.
Din modulele subordonate mai fac parte modulele header.php ș i footer.php.
 Modulul update_cos.php
Acest modul permite modificarea cantității produselor din coș, modificare ce are loc la
accesarea acestuia din modulul cos.php. Modificarea are loc accesând baza de date cu ajutorul
modulului init. php.
 Modulul nav.php
Acest modul reprezintă bara de navigaț ie, care este un antet poziționat în partea de sus a
paginii. Cu Bootstrap bara de navigație poate fi maximizată sau minimizată.
Bara de navigație conține un meniu ce cuprinde categoriile de produse, link către pagina
principală a site -ului, link către pagina de administrator, link către modulul cos.php și un simbol
ce contorizează numărul de produse din coș, număr aflat accesând baza de date.
3.4..2 Zona administrativă

 Modulul index.php
Acest modul permite vizualizarea conținutului zonei de administrator după logare. Din
modulele subordonate fac parte modulul init.php, modulul header.php, modulul nav.php și
modulul footer.php.

 Modulul login.php

5 Un cookie este un text special, deseori codificat, trimis de un server unui navigator web și apoi
trimis înapoi (nemodificat) de căre navigator, de fiecare dată când accesează acel server. Cookie –
urile sunt folosite pentru autentificare precum și pentru urmărirea comportamentului
utilizatorilor ș aplicații tipice sunt reținerea preferințelor utilizatorilor și implementarea sistemului
de „coș de cumpărături”.[17 ]

Modulul reprezintă o formă de prezentare pentru p osibilitatea pornirii unei sesiuni pentru
logare, aceasta fiind cu drept de administrator sau editor. Pentru efectuarea logării sunt necesare
îndeplinirea anumitor restricții, cum ar fi necesitatea introducerii unei adrese sau parole, lungimea
parolei, în acest caz lungimea trebuie să fie de șase caractere și direcționarea către modulul
index.php.
Modulule subordonate fiind init .php, header.php și footer.php.
 Modulul logout. pph
Acest modul permite încheierea sesiunii realizate în urma logării și direcționează către
modulul login.php. modulul subordonat fiind modulul init.php.
 Modulul nav.php
Acest modul reprezintă bara de navigație, care este un antet poziționat în partea de sus a
paginii. Cu Bootstrap bara de navigație poate fi maximizată sau mi nimizată.
Bara de navigație conține un meniu ce cuprinde un link către lista produselor , link către
arhiva produselor , link către tranzacțiile efectuate , link către lista utilizatorilor și un dropdown ce
cuprinde un link către pagina pentru schimbarea parolei și posibilitatea delogării utilizatorului
logat.
 Modulul produse.php
Acest modul cuprinde o listă cu produsele ce se află în stoc, produse ce sunt vizualizate în
site-ul principal. Modulul permite administratorului sau editorului actualizarea produ selor ca find
nou adăugate sau nu, produsele noi fiind vizualizate pe prima pagină a site -ului principal.
Pe lângă lista produselor acesta mai permite și adăugarea unui produs, modificarea sau
ștergerea unui produs deja existent.
Dacă sesiunea de logare s -a încheiat modulul apare eroare și redirecționează către modulul
login.php.
Modulele subordonate acestui modul fiind modulele init.php , header.php, na v.php și
footer.php.
 Modulul arhiva.php
Acest modul reprezintă o listă cu produsele ce au fost șterse din lista produselor curente și
posibilitatea mutării acestora înapoi în aceasta.
Dacă sesiunea de logare s -a încheiat modulul redirecționează către modulul login.php.
Modulele subordonate acestui modul fiind modulele init.php, header.php, na v.php și
footer.p hp.

 Modulul trranzactii.php

Acest modul reprezintă lista tuturor tranzacțiilor realizate de clienți, afișând numele și
adresa acestora, precum și informații privind cantitatea produselor și prețul acestora.
Dacă sesiunea de logare s -a încheiat modulul redirecționează către modulul login.php.
Modulele subordonate acestui modul fiind modulele init.php, header.php și footer.php.
 Modulul schimba_parola.php
Acest modul permite modificarea parolei pentru u tilizatorul conectat în sesiunea curentă.
Pentru succe sul modificării parolei trebuie îndeplinite anumite restricții, și anume, toate câmpurile
trebuie completate, noua parolă trebuie să se potrivească cu confirmarea parolei, parola trebuie să
aibă șase caractere și potrivirea vechii parole cu cea din baza de date.
Dacă sesiunea de logare s -a încheiat modulul redirecționează către modulul login.php.
Modulele subordonate acestui modul fiind modulele init.php, header.php și footer.php.
 Modulul users.php
Modulul permite vizualizarea listei cu numele utilizatorilor precum și date despre aceștia,
adresa de e -mail, data înscrierii, ultima accesare și permisiunile pe care le au asupra acțiunilor
asupra site -ului.
Acest modul poate fi accesat doar de utilizatorii cu permisiuni de administrator nu și celor
cu permisiuni de editor.
Dacă sesiunea de logare s -a încheiat modulul redirecționează către modulul login.php.
Modulele subordonate acestui modul fiind modulele init.php, header.php, na.php și footer.php.
3.5 Descrierea funcțiilor

Pentru funcționalitatea modu lelor prezentate sunt necesare folosirea unor funcții
(functions) ce vor permite realizarea acțiunilor propuse în codul HTML. Pentru înțelegerea
acestora vom explica funcționalitatea acestora în câteva cuvinte.
 Funcția detalii( ) – are rolul de a direcționa către modulul detalii_produse.php id -ul
produsului accesat și deschiderea unui modal ce conține informații corespunzătoare produsului
respectiv.
 Funcția closeModal( ) – permite închiderea modalului deschis curent, atribuindu -i
acest rol unui but on din footer -ul modalului.
 Funcția update_cos( ) – are rolul de a direcționa către modulul update_cos.php id –
ul produsului a cărui cantitate va fi modificată, ștergerea produsului definitiv din cos, sau chiar a
tuturor produselor, acțiune ce încheie sesiu nea cookie a coșului de cumpărături, astfel putându -se
realiza un nou coș de cumpărături pornind o nouă sesiune cookie.

 Funcția add_to_cos( ) – aceasta este realizabilă în modalul deschis pentru un
anumit produs și după stabilirea cantității dorite a produsului, aceasta se va direcționa modulului
add_cos.php ce va actualiza coșul de cumpărături.
 Funcția permisiuni ( ) – permite vizualizarea modulului users.php în bara de
navigație a modulului curent, astfel utilizatorul cu permisiuni de administrator s ă poată gestiona
utilizatorii.
 Funcția sanitize( ) – aceasta reprezintă convertirea caracterelor în entității HTML.
 Funcția is_logged_in( ) – permite setarea sesiunii de logare a utilizatorului.
 Funcția display_errors( ) – permite afișarea mesaje lor de er oare utilizatorului.
 Funcția login( ) – pornește o sesiune de logare pentru utilizatorul curent și
actualizează data accesării site -ului de către utilizator în baza de date, precum și afișarea mesajului
de succes a conectării.
 Funcția design( ) – folosește funcția strtotime( ), ce translatează aproape orice
descriere textuală în limba engleză a datei și orei într -un timestamp Unix.
3.6 Descrierea bazei de date

Dezvoltarea unei aplicații Web cu baze de date implică mai mult decât stocarea datelor din
bazele de date MySQL și testarea în programe PHP. Dezvoltarea trebuie să înceapă cu planificarea,
construirea pieselor de aplicație vine după planificare.
Pașii de dezvoltare sunt :
 Listarea sarcinilor ce le va efectua aplicația.
 Proiectarea bazei de date ce va susține sarcinile de aplicare.
 Construirea bazei de date MySQL bazată pe designul bazei de date.
 Scrierea programelor PHP care execută sarcinile aplicației.
MySQL stochează informații în diferite formate pe baza tipului de informații alese. Permite
utiliza rea diferitelor tipuri de date în moduri diferite. Principalele tipuri de date sunt caracter,
numeric și date de timp.
Cel mai comun tip de date este tipul de dată de tip caracter. Caracterele sunt stocate ca
șiruri de caractere. Cele mai multe dintre info rmațiile stocate sunt caractere, cum ar fi numele
prenumele, adresa, numărul de telefon etc.
Un alt tip comun de date este tipul numeric. D ate de acest tip sunt stocate ca numere. Atunci
când datele sunt stocate ca numer e pot să fie utilizate în operaț ii numerice, cum ar fi adunarea,
scăderea sau împărțirea.

Un al treilea tip comun de date este data și ora. Datele stocate ca dată pot să fie afișate într –
o varietate de formate de date.
Construirea bazei de date înseamnă transformarea designului bazei de date și este
independentă de programele PHP ce utilizează baza de date pentru a interacționa cu aplicația.
Programele PHP sunt scrise pentru a muta datele în și din baza de date, deci nu se pot dezvolta și
testa până când baza de date nu este disponibilă.
Atunci când este construi tă o aplicație de baze de date w eb există două modalități comune
de a trimite interogări SQL către server -ul MySQL. Prima se referă la phpMyAdmin, care este un
software dezvoltat special pentru scopul gestionării bazelor de date My SQL. Este scris în PHP și
rulează într -un browser oferind o interfață care simplifică foarte mult interacțiunile cu MySQL.
Cea de -a doua posibilitate fiind folosirea scripturilor PHP, ce conțin caracteristici dezvoltate în
mod specific cu scopul de a trim ite interogări SQL la bazele de date MySQL și de a primi
informații din bazele de date.
Singurul scop în stocarea informațiilor este să fie disponibilă atunci când este nevoie de ea.
O bază de date există pentru a răsp unde la întrebări. Pentru a interoga o bază de date se utilizează
o interogare SQL. Pentru a se pune întrebări unei baze de date se utilizează interogarea SELECT.
Dacă se dorește actualizarea informațiilor bazei de date dintr -o aplicație se utilizează
interogarea SQL, UPDATE.
Dacă trebuie să se elimine datele dintr -o aplicație se poate utiliza o interogare SQL,
DELETE. Tebuie să se acționeze cu precauție atunci când se folosește această interogare deoarece
dacă se utilizează o interogare DELETE fără o clauză WHERE, se vor șterge toate datele d in tabel.
Datele neputând fi recuperate.
Înainte de a se putea stoca date sau de a se obține date, trebuie să se realizeze conectarea la
baza de date. Aceasta ar putea fi pe același computer cu programele PHP, sau ar putea fi pe un
calculator diferit. Nu t rebuie să se cunoască detalii despre conectarea la baza de date deoarece PHP
gestionează toate detaliile.
Primul pas în comunicarea cu baza de date MySQL este conexiunea cu server -ul MySQL.
Pentru conectarea la server trebuie să se știe numele computerului în care este localizată baza de
date, numele contului MySQL și parola. Pentru a se deschide conexiunea se utilizează funcția
mysqli_connect. Această funcție încearcă să deschidă o conexiune cu computerul numit, utilizând
numele contului și parola furnizat ă. În cazul în care conexiunea eșuează, programul nu mai rulează
în acest punct și trimite mesajul în browser.

După ce se obține o conexiune deschisă la server -ul MySQL și PHP știe la care bază de
date se dorește interacțiune se trimite interogarea SQL, ce reprezintă o cerere către server -ul
MySQL de a stoca date, de a actualiza unele date sau posibilitatea preluării anumitor date.
PHP are multe funcții create special pentru a interacționa cu MySQL: mysqli_connect( ),
mysqli_fetch_assoc( ), mysqli_query( ).
Pentru realizarea aplicației sau construit următoarele tabele:
 Tabelul ce reprezintă coșul de cumpărături :
CREATE TABLE `cart` (
`id` int(11) NOT NULL,
`items` text NOT NULL,
`expire_date` datetime NOT NULL,
`paid` tinyint(4) NOT NULL DEFAULT '0'
) ENGINE=InnoDB DEFAULT CHARSET=latin1;
 Tabelul ce reprezintă produsele :
CREATE TABLE `produse` (
`id` int(11) NOT NULL,
`produs_vechi` int(11) NOT NULL DEFAULT '0',
`nume` varchar(255) NOT NULL,
`pret_vechi` decimal(10,2) NOT NULL,
`pret_nou` de cimal(10,2) NOT NULL,
`image` text NOT NULL,
`produs_nou` tinyint(4) NOT NULL DEFAULT '0',
’categorie’ varchar(100) NOT NULL
) ENGINE=Inno DB DEFAULT CHARSET=latin1;
 Tabelul ce reprezintă utilizatorii :
CREATE TABLE `users` (
`id` int(11) NOT NULL,
`nume` varchar(155) NOT NULL,
`email` varchar(155) NOT NULL,
`parola` varchar(155) NOT NULL,
`data_inscr iere` datetime NOT NULL DEFAULT CURRENT_TIMESTAMP,
`last_login` datetime NOT NULL,
`permisiuni` varchar(155) NOT NULL
) ENGINE =InnoDB DEFAULT CHARSET=latin1;
 Tabelul ce re prezintă tranzacț iile:
CREATE TABLE `tranzactii` (
`id` int(11) NOT NULL,

`cart_id` int(11) NOT NULL,
`nume` varchar(100) NOT NULL,
`adresa` varchar(100) NOT NULL,
`judet` varchar(100) NOT NULL,
`descriere` varchar (100) NOT NULL,
`sub_total` decimal(10,2) NOT NULL,
`tva` decimal(10,2) NOT NULL,
`total` decimal(10,2) NOT NULL,
`date` datetime NOT NULL DEFAULT CURRENT_TIMESTAMP
) ENGINE =InnoDB DEFAULT CHARSET=latin1;
3.7 Prezentarea grafică a aplicației
Prima int eracțiune ce se stabilește între client și site se realizează cu ajutorul paginii principale
(Figura 7), această pagină are în componență un modul principal (index.php) ce stabilește legăturii
cu alte module (dama_pantofi.php, dama_sandale.php, dama_botine .php, men_adidasi.php,
check_adresa.php, cos.php, thankyou.php, update_cos.php).

Figura 7-Pagina principală site

Pentru un ansamblu asupra produselor se folosește un modal (Figura 8) ce permite atât
vizualizarea informațiilor despre produsul selectat, cât și selecționarea cantității dorite a
produsului și plasarea acesteia în coșul de cumpărături .

Figura 8-Modal detalii produse

Cel mai important aspect al unui site îl reprezintă vizualizarea coșului de cumpărături (Figura 9),
acesta oferind posibilitatea de îndeplinire a scopului principal al unui site de e -commerce și anume
vânzarea produselor prezentate în acesta.

Figura 9-Pagina coș de cumpărături
Confirmarea unei comenzi i este precedată de intoducerea datelor clientului ce dorește să realizeze
o tranzacție în mediul virtual al site -ului. Pentru realizarea acestui pas s -a propus posibilitatea
introducerii acestora cu ajutorul unui modal (Figura 10).

Figura 10- Modal adresă client
După realizarea tranzacției ce s -a realizat între client și site este necesară prezentarea confirmării
dintre partea site -ului pentru a oferii clientului siguranța asupra facptului că comanda acestuia a
fost înregistrată. În cele mai dese cazuri sunt prezentate informațiile finale asupra adresei
cumpărătorului, cantitatea produselor precum și suma totală a produselor ce urmează a fi plătite
ulterior (Figura 11).

Figura 11-Pagină com andă finalizată
În cazul în care o comandă a fost finalizată este urmată întotdeauna de stabilirea unei noi comenzi,
caz în care coșul de cumpărături este golit și așteaptă preluarea unei noi comenzi, sau în cazul în

care un client alege un produs sau o li stă de produse are posibilitatea de a șterge tot conținutul,
fapt ce va conduce la golirea coșului de cumpărături (Figura 12).

Figură 12-Pagină coș de cumpărături gol
Administrarea unui site presupune mai multe acțiuni ce pot fi realizate, dar acestea sunt posibile
în urma logării administratorului. În cazul site -ului propus se prezintă o fereastră ce presupune
introducerea unei adrese de e -mail și a unei parole, dar și un link către site -ul vizualizat de clienți
(Figura 13).

Figura 13-Pagină login
În urma logării administratorul are anumite permisiuni ce oferă posibilitatea vizualizării listei cu
informații referitoare la produsele ce sunt disponibile în site -ul principal. Pe lânga acestea și

posibilitatea de a adăuga un nou produs, precum și modificarea sau ștergerea din listă a unui produs
(Figura 14).

Figura 14-Pagină listă, adăugare, ștergere, modificare produse

Lista cu produse (Figura 15) este o adaptare a list ei din figura 14, listă ce permite vizualizarea
informațiilor complete ale produselor, imaginea, numele, prețul vechi și prețul nou.

Figura 15-Pagină arhivă

Pentru a avea un control asupra tranzacțiilor sunt necesare păstrarea informațiilor privitoare la
clienți și numărul produselor (Figura 16).

Figura 16-Pagină tranzacții

Controlul asupra permisiunilor ce vor putea aduce modificări asupra site -ului se face prin
deciderea felului de permisiuni ce vo r fi oferite unui nou utilizator (Figura 17), precum și
eliminarea utilizatorilor ce nu au permisiuni totale, cum ar fi admin, utilizator ce nu poate fi șters
din baza de date.

Figura 17-Pagină listă, adaugă utilizatori
Zona de administrator poate fi accesată în urma validării unei parole a utilizatorului, parola ce
poate fi modificată ulterior (Figura 18).

Figura 18-Pagină schimbă parola

CONCLUZII

Dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor a condus la revoluționarea comerțului
electronic. Se remarcă faptul că, astăzi, pentru tot mai multe întreprinderi din toată lumea comerțul
electronic a crescut profitul într -un ritm alert. Aceasta deoarece comerț ul electronic constă în
prezentarea unei afaceri, ca activitate ce crește profitul, având ca suport rețeaua internet.
Pe plan mondial, comerțul electronic a devenit o componentă principală de dezvoltare
economică a țărilor dezvoltate (S.U.A, China, Japonia , țări dezvoltate din Uniunea Europeană), iar
prin măsurile luate la nivel guvernamental de către aceste țări în vederea stabilirii unor
reglementări unice în ceea ce privește realizarea tranzacțiilor comerciale pe suport electronic,
comerțul electronic a devenit o componentă fundamentală a comerțului mondial.
Prin urmare, majoritatea companiilor își prezintă prezența pe internet dezvoltând site -uri
de comerț electronic. Site -urile dezvoltate au rolul de a vinde orice, inclusiv cărți, telefoane
inteligente, laptop -uri și așa mai departe. Site -ul afișează diferite categorii de produse printr -un
meniu . Utilizatorii pot selecta produsele și pot plăti on line. Site -ul va stoca toate pro dusele,
comenziile și informațiile despre clienți în baza de date.
PHP este u nul dintre cele mai populare limbaje web printre dezvoltatori. Motivul pentru
care este cel mai popular este că este un limbaj de scripting. Toate scripturile PHP sunt executate
pe server în locul mașinii clientului. Prin urmare, execuția scriptului nu con sumă resursele
clientului, ci serverul. Scriptul PHP rulează pe server și ieșirea acestuia este transmisă clientului
ca document HTML simplu, ceea ce îl face foarte sigur. Utilizatorul site -ului web nu poate vedea
niciodată codul sursa PHP prin selectarea opțiunii vizualizare sursă din browser, acesta poate
vizualiza doa r ieșirea scriptului, care este simplu HTML. Datorită acestor motive limbajul de
programare PHP a fost ales pentru a contura și definitiva site -ul propus pentru exemplificare în
acceastă luc rare.
În plus, PHP supotă multe baze de date, cea aleasă pentru realizarea site -ului a fost MySQL
deoarece aceasta lucrează foarte bine cu limbajul PHP. Datorită bazei de date se pot stoca
informații privind clientul, vizitatorul, informații despre produs e și apoi refolosite aceste informații
permit ca site -ul să aibă o fiabilitate mai mare.
În vederea prezentării unor acțiuni ce prevăd realizarea unei tranzacții online, am propus realizarea
site-ului de e -commerce prezentat anterior, atât pentru definirea conceptelor din jurul unei
tranzacții online, cât și pentru vederea online a produselor, dar și pentru aplicarea unor tehnologii

de mare utilizare. Dintre aceste am amintit limbajul de programare PHP și bazele de date MySQL,
dar trebuie amintit și noua te hnologie Bootstrap ce aduce modernitate site -urilor ce sunt în vogă
astăzi.
E-commerce sau comerțul electronic a fost subiectul principal al acestei lucrări, iar scopul
a constat în prezentarea mai detaliată a strategiilor și inițiativelor pe care orice dezvoltator de site
e-commerce trebuie să le cunoască, astfel realizarea acestuia și prezentarea pe piață să fie un
succes. Această lucrare prezintă construirea unui site web pe aceste principii.
Concluzionând r ealizarea aplicați ei și prezentarea acesteia le considerăm efectuate cu
succes, ceea ce înseamnă că scopul dorit al acestei lucrări a fost atins .

BIBLIOGRAFIE

1. Understanding different types of e -commerce business ,
https://www.thebalance.com/ecommerce -businesses -understanding -types -1141595 .
2. Lect.univ.dr.Dorin Vicențiu Popescu, Conf.univ.dr. Manolea Popescu, Comerțul
electronic versus comerțul tradițional,
http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no21/articol_fulltext_pag127 .
3. 20 Ecommerce Advantages and Disavantages You Need to Know,
https://www.oberlo.com/blog/20 -ecommerce -advantages -and-disadvantages/ .
4. Avantajele si dezavantajele comertului electronic ,
http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/Avantajele -si-dezavantajele -co98 .
5. E-commerce – Governmental regulation ,
https://en.wikipedia.org/wiki/E -commerce#Governmental_regulation .
6. Different between B2C and B2B customers,
https://www.orocommerce.com/blog/b2c -vs-b2b-customers -how-handle -difference .
7. B2C:Business to Consumer Sales,
https://www.thebalance.com/b2c -busin ess-to-consumer -sales -1794400 .
8. Customer to customer ,
https://en.wikipedia.org/wiki/Customer_to_customer .
9. Let’s Ask the Basic Question: What Is Ecommerce?,
https://www.thebalance.com/let -s-ask-the-basic -question -what -is-ecommerce -1141599 .
10. Search Engine Optimization,
https://www.thebalance.com/search -engine -optimization -2948419 .
11. Ecommerce Business Intelligence: The Real Differentiator ,
https://www.thebalance.com/e commerce -business -intelligence -the-real-differentiator –
1141566 .
12. Capitolul 6. Comerțul electronic,eComerț,
http://www.danvasilache.info/ePCap6 .
13. Ecommerce Security Is of Paramount Importance,
https://www.thebalance.com/ecommerce -security -is-of-paramount -importance -1141621 .
14. Comertul online in Romania a atins 1,8 miliarde de euro in 2016,
http://blackfridaymania.ro/2017/comertul -online -in-romania -gpec -2016 .
15. Romania – Ecommerce,
https://www.ex port.gov/article?id=Romania -ECommerce .

16. XAMPP, https://ro.wikipedia.org/wiki/XAMP .
17. Cookie , https://ro.wikipedia.org/wiki/Cookie .