Initiativa Legislativa a Cetatenilor In Uniunea Europeana Si In Statele Membre
LUCRARE DE LICENȚĂ
Inițiativa legislativă a cetățenilor în Uniunea Europeană și în statele membre
Introducere
De ce inițiativa legislativă a cetățenilor în Uniunea Europeană
Opțiuni teoretice. Metodologie. Ipotezele cercetării
Capitolul I: Infrastructura inițiativei legislative a cetățenilor în Uniunea Europeană și în statele membre. Primele inițiative cetățenești lansate la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre
Istoria inițiativei cetățenești europene – cum a reușit Uniunea Europeană să implementeze primul instrument al democrației directe
1.1.2 Evenimentele anterioare Regulamentului Nr. 211/2011 privind inițiativa cetățenească
1.1.3 Regulamentul Nr.211/2011 privind inițiativa cetățenească – etapele de desfășurare ale unei inițiative cetățenești conform legislației în vigoare
1.2. Inițiativa legislativă a cetățenilor la nivel național în unele state membre ale Uniunii Europene – particularități ale inițiativei cetățenești europene ca model unic de participare cetățenească
1.3. Tipuri de inițiative cetățenești înaintate Comisiei Europene
1.3.1 Inițiativele cetățenești pilot – campanii desfășurate înainte de implementarea legislației inițiativei cetățenești europene (2004-2009)
1.3.2 Inițiative cetățenești lansate după implementarea legislației inițiativei cetățenești europene la 1 aprilie 2012
Capitolul II: Studiu de caz – Primii doi ani de inițiativă cetățenească în Uniunea Europeană, ce inițiative au reușit să ajungă la Comisia Europeană și ce inițiative au eșuat
2.1 Metodologia cercetării
2.2 Prezentarea celor trei inițiative care au atins pragul de 1 milion de semnături
2.2.1 Apa și salubritatea reprezintă un drept al omului! Apa este un bun public și nu o marfă!
2.2.2 Unul dintre noi
2.2.3 Opriți vivisecția
2.3 Inițiative ce nu au reușit să atingă pragul de 1 milion de semnături
Concluzii
Bibliografie
Introducere
Uniunea Europeană este probabil cel mai important agent de schimbare în ceea ce privește guvernarea contemporană și elaborarea politicilor în Europa. Deciziile luate la nivelul Uniunii influențează modul de elaborare a politicilor din fiecare dintre statele membre, și nu numai, sferele de influență ale acesteia depășind granițele proiectului european.
În plus, dată fiind importanța pieței europene, activitățile sale pot schimba în mod profund vieți ale oamenilor din întreaga lume. Având în vedere puterea de pătrundere a politicilor UE, este important să se cunoască modalitățile de influențare a agendei politice europene, care în urma Tratatului de la Lisabona, au devenit și mai diversificate.
Multe dintre studiile privind UE își focalizează atenția asupra descrierii instituțiilor specifice ale acesteia, fie că ne referim la Consiliu, Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul European sau Curtea Europeană de Justiție. Aceste instituții însă nu ar exista în lipsa unui complet proiect politic. Este important să se ia în considerare faptul că majoritatea decidenților care operează cu normele și legislația UE provin din statele membre.
Un rol important în influențarea agendei politice europene îl ocupă și organizațiile non-guvernamentale, sindicatele, instituțiile publice naționale sau reprezentanți ai societății civile europene.
Un fenomen și mai interesant, tot mai accentuat în ultimele decenii, este aplecarea cetățenilor către modalitățile de manifestare și instrumentele democrației directe, în completarea celor ale democrației reprezentative.
Democrația reprezentativă poate fi situată într-un context european destul de fragil având în vedere sistemul politic al Uniunii Europene. Tratatul de la Lisabona afirmă că ,,funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative.”
Pașii cei mai importanți făcuți înspre construirea unui cadru care să susțină democrația reprezentativă în Uniunea Europeană au fost instituirea alegerilor prin sufragiu universal pentru Parlamentul European în 1979, extinderea puterii de decizie a Uniunii către o sferă mai largă de domenii și transformarea Parlamentului European dintr-un for consultativ într-unul de decizie, devenind una dintre instituțiile majore ale Uniunii Europene, o dată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht care implementa procedura de codecizie și creștea puterile Parlamentului. La fel de importantă a fost și instituirea cetățeniei europene, tot prin Tratatul din 1993 semnat la Maastricht, care specifică adăugarea unei cetățenii europene celei naționale pentru cetățenii statele membre.
Uniunea Europeană poate fi considerată sui generis a fi o organizație care prezintă toate ingredientele necesare identificării unei dimensiuni supranaționale. Comunitatea științifică a oferit o serie de explicații și definiții pentru aceasta, fiind identificată cu o natură hibridă. În Uniunea Europeană își fac simțită prezența diferite forme ale democrației și a proceselor de luare a deciziilor care se manifestă simultan, precum cel reprezentativ, asociativ, participativ și democrația deliberativă..
Uniunea Europeană a fost acuzată de un deficit democratic, iar autori precum Thomas Jensen consideră că numai democrația directă poate remedia și închide prăpastia formată între instituțiile europene și cetățenii Uniunii, consolidându-se natura democratică a Europei printr-un proces de luare a deciziilor de jos în sus.
Alți autori, precum Andrew Moravcsik, neagă existența unui deficit democratic în interiorul Uniunii Europene deoarece aceasta se fundamentează pe dorințele interguvernamentale ale statelor membre de a transfera părți din suveranitatea națională la nivel supranațional în vederea elaborării de politici comune de guvernare.
Democrația directă dispune, în prezent, de patru instumente de manifestare: referendumul obligatoriu, referendumul facultativ, inițiativa cetățenească de colectare a semnăturilor pentru organizarea unui referendum și inițiativa cetățenească care reprezintă un instrument de definire a agendei politice, care vizează colectarea de semnături pentru înaintarea unui proiect de lege care să fie ulterior dezbătut de o autoritate publică însărcinată cu puterea de a decide dacă acesta poate fi acceptat sau nu.
Stabilirea agendei europene este un moment crucial al procesului de elaborare a politicilor și una care are loc deseori într-un context marcat de incertitudini. Dacă o chestiune atrage atenția din punct de vedere politic, într-o anumită măsură, aceasta reflectă natura chestiunii – cât de serioasă este problema. Exista un grad important de influență, în ceea ce privește stabilirea agendei, din partea ,,antreprenorilor politici”, fie că ne referim la grupuri de interes, organizații nonguvernamentale, politicieni sau corporații. Aceștia identifică și valorifică oportunitățile de promovare a unei politici, pe care o prezintă astfel încât să fie în rezonanță din punct de vedere politic. De cele mai multe ori, elaborarea unei chestiuni de succes este corelată cu norme sau interese existente, susținute la scară largă.
Legătura dintre democrație și societatea civilă este adânc înrădăcinată, deși varietatea sa costitutivă în Europa s-a tot modificat. Studii precum cel al lui E. Von Erlach, ‚’’Politicization in Associations: An Empirical Study between Membership in Associations and Participation in Political Discussions’’, indică faptul că există o legătură puternică între a aparține unei organizații a societății civile și a fi activ din punct de vedere politic.
Comisia Europeană a inclus, de-a lungul timpului, astfel de organizații în procedurile de consultare în privința chestiunilor europene de interes comun. Astfel de dezbateri realizate între instituțiile europene și societatea civilă au sporit legitimitatea acțiunilor Uniunii și s-au dovedit utile în implementarea unor politici de succes. În repetate rânduri, când instituțiile europene s-au lovit de rezistența guvernelor naționale în privința unor acțiuni transnaționale, societatea civilă a reprezentat un suport important pentru Uniunea Europeană. Vom vedea pe parcursul lucrării că acesta este și cazul inițiativei legislative a cetățenilor europeni, intens susținută de societatea civilă europeană.
UE îmbină plurlismul cu dominația executivului. Repartizarea puterilor pe verticală și pe orizontală creează multe puncte de acces. Cu toate acestea, în acele domenii de politici în care Comisia Europeană are dreptul exclusiv de inițiativă, Comisia este publicul țintă care trebuie convins sa dezbată o chestiune.
În plus, Parlamentul European și Consiliul European pot solicita Comisiei să prezinte o inițiativă politică și este deja o practică obișnuită a politicii europene să includă termene integrate pentru reforme. Cu toate acestea, se poate spune că antreprenorul politic prin excelență este Comisia Europeană, la nivelul Uniunii, elaborând în mod activ propuneri legislative care să ofere susținere, coerență și continuitate proiectului european.
Tratatul de la Lisabona a repezentat un moment de schimbare pentru modul în care politica europeană poate fi definită, putând fi privit ca un moment de inovație în ceea ce privește structura politică a Uniunii Europene datorită introducerii unor noi prevederi.
Una dintre aceste inovații o reprezintă inițiativa cetățenească care se constituie ca un instrument ce va permite cetățenilor să înainteze propuneri legislative, asemenea Parlamentului European și Consiliului European, Comisiei Europene.
Uniunea Europeană era o democrație fără ,,demos” înaintea implementării legislative a inițiativei cetățenești europene, însă o dată cu introducerea acestui nou instrument în viața politică europeană, un nou capitol care intră pe direcția ascensiunii democratice este pregătit să înceapă.
De ce inițiativa legislativă a cetățenilor în Uniunea Europeană
Interesul față de această temă s-a format pe fondul modificării și al continuității proiectului transnațional european. În ciuda scurgerii a mai mult de o jumatate de secol de la înființarea Uniunii Europene, influența acesteia devine tot mai vizibilă în viața cotidiană a cetățenilor europeni, iar implicarea în dezbaterea privind viitorul democratic al Europei ar trebui să se bucure de mai multă atenție din partea acestora.
Procesul de integrare europeană a depășit natura strict economică, orientându-se și către aspectele politice. Contribuția la formarea unui spațiu public european aparține unor actori care reprezintă motorul transformării Uniunii Europene și care și-au propus consolidarea cetățeniei europene și modul de reprezentare a acesteia la nivelul dezbaterilor politice.
Mulți cetățeni privesc însă Uniunea Europeană ca pe un corp politic străin, rece, pe care nu îl înțeleg și care până nu demult nu s-a arătat preocupat de atragerea cetățenilor în activitatea sa politică, nici măcar la nivel declarativ.
Ultimele decenii însă au arătat o creștere a interesului cetățenilor statelor membre ale Uniunii pentru utilizarea instrumentelor și instituțiilor ce le permit să se autoreprezinte din punct de vedere politic. Lucrul acesta indică înspre scăderea popularității fenomenului delegării de reprezentanți și înlocuirea treptată a acestuia cu modalitățile de manifestare ale democrației participative și ale celei directe. Cetățenii s-au reorientat către accederea în organizații non-guvernamentale care le reprezintă interesele, semnarea de petiții, participarea la diverse manifestări publice, dezbateri organizate informal pe diverse teme de interes public, etc.
Pe fondul intensificării crizei economice, resimtiță puternic în statele membre ale Uniunii Europene, dezinteresul cetățenilor față de Uniune s-a adâncit, pe alocuri migrând spre forma extremistă a acestuia, și anume, anti-europenism.
Acuzațiile de deficit democratic aduse instituțiilor europene, i-au făcut pe oficialii Uniunii să se gândească la adoptarea unei Constituții a Uniunii Europene care să simplifice natura rigidă a proiectului transnațional și să atragal Europei ar trebui să se bucure de mai multă atenție din partea acestora.
Procesul de integrare europeană a depășit natura strict economică, orientându-se și către aspectele politice. Contribuția la formarea unui spațiu public european aparține unor actori care reprezintă motorul transformării Uniunii Europene și care și-au propus consolidarea cetățeniei europene și modul de reprezentare a acesteia la nivelul dezbaterilor politice.
Mulți cetățeni privesc însă Uniunea Europeană ca pe un corp politic străin, rece, pe care nu îl înțeleg și care până nu demult nu s-a arătat preocupat de atragerea cetățenilor în activitatea sa politică, nici măcar la nivel declarativ.
Ultimele decenii însă au arătat o creștere a interesului cetățenilor statelor membre ale Uniunii pentru utilizarea instrumentelor și instituțiilor ce le permit să se autoreprezinte din punct de vedere politic. Lucrul acesta indică înspre scăderea popularității fenomenului delegării de reprezentanți și înlocuirea treptată a acestuia cu modalitățile de manifestare ale democrației participative și ale celei directe. Cetățenii s-au reorientat către accederea în organizații non-guvernamentale care le reprezintă interesele, semnarea de petiții, participarea la diverse manifestări publice, dezbateri organizate informal pe diverse teme de interes public, etc.
Pe fondul intensificării crizei economice, resimtiță puternic în statele membre ale Uniunii Europene, dezinteresul cetățenilor față de Uniune s-a adâncit, pe alocuri migrând spre forma extremistă a acestuia, și anume, anti-europenism.
Acuzațiile de deficit democratic aduse instituțiilor europene, i-au făcut pe oficialii Uniunii să se gândească la adoptarea unei Constituții a Uniunii Europene care să simplifice natura rigidă a proiectului transnațional și să atragă cetățenii către acesta. În interiorul acestui Tratat Constituțional și-a găsit loc și dreptul la inițiativă cetățenească, după îndelungi eforturi depuse de societatea civilă europeană.
În ciuda unor schimbări importante pe care acest Tratat Constituțional urma să le aducă, printre care și dreptul la inițiativă legislativă care oferea astfel cetățenilor o putere egală de înaintare a unor proiecte de lege Comisiei, asemănătoare celei a Parlamentului European și a Consiliului, dar și o serie de noi drepturi introduse pentru cetățeni, acesta a fost respins de cetățenii Țărilor de Jos și ai Franței. Acest moment a tras un semnal de alarmă instituțiilor europene, care încercaseră să ascundă prin diverse strategii de comunicare, distanța formată între Uniunea Europeană și cetățenii săi.
Respingerea Constituției Europene nu a reprezentat și dispariția posibilității de oferire a dreptului la inițiativă cetățenească. Acesta a fost introdus de Tratatul de la Lisabona, în 2009, fiind primit cu entuziasm atât de asociații, organizații și alte forme de manifestare ale societății civile și ale grupurilor de interese, dar și de ,,cetățenii obișnuiți”, adică interesați de exercitarea acestui drept fără o afiliere anume.
S-au scurs aproape trei ani până la intrarea în vigoare a Regulamentului Nr.211/2011, privind inițiativa cetățenilor din Uniunea Europeană. Interesul față de acest instrument inovator specific democrației directe s-a dovedit a fi însă unul ridicat.
În cei doi ani de existență a inițiativei legislative cetățenești, primul instrument menit să stimuleze participarea transnațională și acordarea a mai multă putere de a se face auziți la nivel european cetățenilor, peste 20 de astfel de campanii au fost desfășurate. Multe au trecut de limita de un an necesară colectării semnăturilor necesare unei ,,inițiative de succes” (1 milion de declarații de susținere din cel puțin 7 state membre ale Uniunii), iar trei au reușit să atingă acest prag.
La 1 aprilie 2015 va fi realizată prima revizuire a legislației privind Regulamentul Nr.211/2011. De aceea, chestiunea inițiativei legislative europene poate fi considerată un subiect de interes atât academic, cât și civic și/sau politic, fiind o perioadă prielnică dezbaterilor, cercetărilor și reflectării asupra acestui interesant aspect al legislației europene.
Motivația de a trata acest subiect este alimentată de asemenea de dorința de a participa proactiv la desfășurarea unor campanii cetățenești de acest timp, în calitate de semnatar sau chiar de organizator. În acest sens, cunoașterea aprofundată a mecanismelor de funcționare ale inițiativei cetățenești este benefică și mandatorie. Interesul pentru proiectul european al Uniunii s-a observat cel mai puternic în urma studiilor universitare de licență finalizate, urmând ca acest proiect să îl continui și în cadrul studiilor de master, cu specializare în sfera studiilor europene.
Noutatea acestei lucări constă în abordarea unui aspect al politicii europene nu foarte popular la nivel național, prin realizarea unei studiu teoretic care pornește de la originile apariției inițiativei cetățenești și este parcurs până în prezent, completat de un studiu empiric care identifică principalele provocări ale acestui mecanism și propune o serie de recomandări în vederea eficientizării instrumentului acesta.
Opțiuni teoretice. Ipotezele cercetării
,,Inițiativa legislativă a cetățenilor europeni în Uniunea Europeană și în statele membre” se încarează în aria tematică a studiilor europene, a dreptului european deoarece acest nou mecanism al guvernării europene, care este un instrument al democrației directe, este prevăzut de izvoarele de drept primar ale Uniunii Europene – Tratatele în vigoare, fiind introdus de Tratatul de la Lisabona, iar procedurile și condițiile sale de desfășurare sunt prevăzute de izvorul derivat de drept european – Regulamentul Nr.211/2011 privind inițiativa cetățenească a Parlamentului European și a Consiliului.
Întrebările de cercetare la care această lucrare își propune să răspundă sunt: Cum a apărut inițiativa cetățenească europeană? Va reduce acest nou instrument al democrației directe deficitul democratic al UE? Își cunosc cetățenii europeni acest nou drept? Sunt interesate într-adevăr instituțiile europene de a folosi acest mecanism pentru a cunoaște cererile cetățenilor Uniunii? Vor reuși inițiativele cetățenești să modifice agenda politică europeană? Este instrumentul inițiativei cetățenești accesibil tuturor cetățenilor sau numai acelora susținuți de organizații puternice și grupuri de interese? Ce rol joacă instrumentele e-democrației în acest proces? Este inițiativa cetățenească europeană diferită de cea există la nivel național în unele state membre ale Uniunii? Este inițiativa cetățenească o altă formă de petiție? Actuala formă legislativă este cea potrivită sau se impun modificări? Joacă mass media și social media vreun rol în asigurarea succesului acestor campanii cetățenești? Este posibilă formarea unui spațiu europea de dezbatere european care să aducă împreună instituțiile europene, societatea civilă europeană și cetățenii Uniunii?
În cele două capitole ale lucrării de licență voi răspunde la aceste întrebări de cercetare.
În primul capitol, dedicat studiului cadrului teoretic și legislativ al conceptului inițiativei cetățenești, voi descrie evenimentele anterioare implementării legislației privind acest instrument pentru a descoperi etapele necesare a fi parcurse pentru apariția unui asemenea mecanism în guvernarea europeană și cum s-a ajuns la forma actuală a acestuia, urmat de analiza legislației în vigoare privind inițiativa legislativă a cetățenilor adoptată la 1 aprilie 2012, prin Regulamentul Nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului, care descrie de asemenea care sunt părțile de desfășurare ale unei astfel de campanii.
Tot în corpul acestui prim capitol, în cadrul celui de-al doilea subcapitol, voi sublinia diferențele dintre inițiativa cetățenească națională sau populară și cea europeană, care este subiectul acestui studiu, concentrându-mă asupra particularităților celei de-a doua.
Ultimul subcapitol al primei părți a lucrării se va concentra asupra analizei inițiativelor propuse Comisiei, atât înaintea implementării legislației aferente acesteia, sub forma unor campanii de test care descriau modelul pe care inițiativele legitime aveau să îl urmeze, cât și o analiză completă a tuturor inițiativelor trimise spre înregistrare Comisiei, acceptate sau nu de aceasta, după 1 aprilie 2012.
În cel de-al doilea capitol, voi supune analizei empirice prin utilizarea metodei de cercetare a studiului de caz, primele inițiative al căror termen de colectare a semnăturilor a expirat, și acest capitol urmând să fie împărțit în subcapitole.
Primul subcapitol va fi dedicat inițiativelor de succes, ce au reușit să parcurgă toate etapele prevăzute de legislația acestui mecanism, iar cel de-al doilea inițiativelor ce nu au reușit să colecteze cele 1 milion de semnături în perioada dedicată acestei etape. Am ales desfășurarea unui studiu de caz deoarece am considerat că este metoda cea mai indică obținerii datelor necesare pentru a confirma sau infirma ipotezele de lucru ale lucrării. Prin intermediul acestuia, voi putea analiza modelul urmat de inițiativele derulate până la acest moment, încadrate în categoriile menționate, voi putea identifica principalele provocări ale procesului de desfășurare al unei inițiative și voi putea formula o serie de sugestii de îmbunătățire a instrumentului, bazate pe datele obținute în urma interpretării datelor obținute.
Pe lângă studiul de caz, în construcția acestei lucrări voi utiliza metoda analizei documentelor relevante acestui subiect, prin cercetarea de birou.
În acest sens, revista literaturii este construită în jurul cărților de specialitate dedicate subiectului inițiative cetățenești, articole științifice, rapoarte ale conferințelor organizate pe această temă, rapoarte ale organizațiilor non-guvernamentale sau ale grupurilor de interes interesate de acest subiect, surse de drept European precum Tratatele aflate în vigoare, regulamente, directive privind acest instrument, publicații din Jurnalul Oficial al UE, surse web ale instituțiilor europene și website-urile inițativelor existente, toate disponibile în bibliografia de la finalul lucrării.
Cuvintele-cheie în jurul cărora se formează majoritatea teoriilor referitoare la inițiativa legislativă a cetățenilor în Europa, termeni cu o recurență crescută în cuprinsul lucrărilor parcuse pentru elaborarea prezentei licențe, vor fi operaționalizați conform defințiilor lor din textele bibliografice.
Inițiativa cetățenească reprezintă o inițiativă înaintată Comisiei în conformitate cu Regulamentul Nr.211/2011, pe care Comisia este invitată de către organizatori să o prezinte sub forma unui proiect legislativ, încadrându-se în sfera acesteia de atribuții. Este considerată inițiativă cetățenească europeană orice propunere venită din partea cetățenilor statelor membre ale Uniunii, pe care aceștia o consideră relevantă și necesară pentru a fi transpusă sub forma unui act legislativ, în vederea punerii în aplicare a Tratatelor și care să fie semnată de cel puțin 1 milion de cetățeni europeni din minim un sfert dintre statele membre.
Inițiativa cetățenească este un instrument european care le dă oportunitatea cetățenilor de a influența viitorul politic al Uniunii Europene. Este o modalitate de participare la nivel transnațional, aducând împreună noi oportunități de informare, dialog și consultare între cei care își doresc să se facă auziți la nivel european.
Inițiativa cetățenească este primul instrument democratic de participare cetățenească, extinzând puterea de a putea propune Comisiei Europene o inițiativă legislativă care să fie compatibilă cu sfera sa de competențe, în trecut disponibile numai Consiliului și Parlamentului European, și cetățenilor Uniunii Europene. Este primul instrument de influențare a agendei politice la scală continentală în cadrul unei uniuni politice, cu elemente de supranaționalitate.
Semnatarii inițiativelor cetățenești sunt acei cetățeni ai Uniunii Europene care au optat pentru exprimarea suportului față de un proiect legislativ cetățenesc european prin completarea unei declarații de susținere.
Organizatorii unei inițiative cetățenești sunt persoanele fizice care formează un comitet al cetățenilor responsabil cu pregătirea inițiativelor cetățenești și de prezentarea acestora în fața Comisiei și a altor organisme comptetente.
Societatea civilă poate fi definită drept populația unor grupuri formate pe baza unor scopuri colective, în principal situată în afara pieței politice și chiar a statului.
Democrația directă se referă la posibilitatea cetățenilor de a vota sau de a acționa direct asupra alternativelor politice și de a avea autonomia de a decide ce este de făcut pentru fiecare chestiune considerată, la nivel cetățenesc, relevantă. Aceasta se referă la autoreprezentarea cetățenilor și este manifestată prin instrumente de tipul referendumului, inițiativei legislative cetățenești, petițiilor.
Democrația directă în spațiul european se referă la dezbateri publice, diviziunea puterii, progresul individual și social în ceea ce privește democrația, cetățeni activi, transparență politică, sistem deschis unui număr mai mare de participanți și într-o sferă largă de preocupări, integrarea diversității fără a se estompa specificul identitar al diverselor popoare ale Uniunii Europene, puterea politică este folosită pentru a influența, nu pentru a domina.
Democrația reprezentativă poate fi conceptualizată în mai multe feluri, ca un termen ce este prielnic dezvoltării teoriei democratice. Piatra de temelie a democrației reprezentative este votul, acesta fiind manifestarea centrală a participării politice a cetățenilor la viața politică. Votul acesta poate fi privit ca un mecanism de agregare a preferințelor, cerințelor și controlului manifestat de cetățeni asupra oficialităților și politicienilor, însă care este esențial menținerii coerenței sistemului politic al democrației reprezentative.
Democrația participativă se poate referi la noile ,,căi de angajament, mobilizare și exprimare”, precum ONG-urile, protestele, mișcările sindicale, asociațiile în care cetățenii se implică, considerând că astfel își pot reprezenta mai bine interesele.
E-democrația se referă la utilizarea beneficiilor tehnologiei, precum socializarea, comunicarea instantă și accesul nelimitat la informație, de către sectoarele democratice în cadrul proceselor politice ale comunităților locale, naționale, regionale, transnaționale sau chiar globale.
E-colecția se referă la sistemul de colectare online al declarațiilor de susținere, un software open source pus la dispoziție, în mod gratuit, de Comisia Europeană și care este certificat de statele membre ale Uniunii.
Ipotezele de lucru pe care această lucrare își propune să le urmărească, atât prin studiu teoretic, cât și empiric, pot fi formulare astfel:
1. Este necesară revizuirea Regulamentului privind inițiativa cetățenească pentru a atrage implicarea cetățenilor în acest sens, atât în calitate de organizatori, cât și de semnatari.
2. Este necesară sporirea eforturilor de promovare a inițiativei atât la nivel instituțional, european și național, cât și la nivelul mass mediei pentru ca acest instrument să contribuie în mod real la democratizarea Uniunii Europene.
Capitolul I: Infrastructura inițiativei legislative a cetățenilor în Uniunea Europeană și în statele membre. Primele inițiative cetățenești lansate la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre
1.1Istoria inițiativei cetățenești europene – cum a reușit Uniunea Europeană să implementeze primul instrument al democrației directe
1.1.2 Evenimentele anterioare Regulamentului Nr. 211/2011 privind inițiativa cetățenească
După cum este anunțat încă din titlu, actuala lucrare de cercetare se va ocupa de instrumentul inovator introdus prin articolul 8B, paragraful 4 al Tratatului de la Lisabona care se referă la inițiativa legislativă cetățenească:
,,La inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanți ai unui număr
semnificativ de state membre, Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele
atribuțiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii în care acești cetățeni consideră că
este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicării Tratatelor.”
Instrumentul inițiativei legislative europene a cetățenilor a fost introdus prin ratificarea Tratatului de la Lisabona, care aduce modificări unor Tratate anteriore ale Uniunii, și anume, Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, fără a le înlocui.
Articolul 11 al Tratatului privind Uniunea Europeană specifică faptul că instituțiile acordă cetățenilor și asociațiilor posibilitatea de a se exprima asupra domeniilor de acțiune ale Uniunii, în mod public, prin utilizarea mijloacelor corespunzătoare. Scopul vizat este acela al menținerii unui dialog deschis, transparent și neîntrerupt între instituțiile europene și membrii societății civile din statele membre ale Uniunii, dar și cu membrii asociațiilor reprezentative.
Ultimul paragraf al articolului face referire la inițiativa legislativă cetățenească, spunând că:
,,La inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, resortisanți ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia Europeană poate fi invitată să prezinte, în limitele atribuțiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii în care acești cetățeni consideră că este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea aplicării Tratatelor.”
În continuarea paragarfului, se specifică faptul că articolul respectiv prezintă proceduri și condiții stabilite în conformitate cu articolul 24 al primului paragraf din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
,,Parlamentul European și Consiliul, hotărând prin regulamente în conformitate cu procedura legislativă ordinară, adoptă dispozițiile referitoare la procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei inițiative cetățenești în înțelesul articolului 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană, inclusive numărul minim de state membre din care trebuie să provină cetățenii care prezintă o astfel de inițiativă.”
Prin introducerea acestui instrument inovator al democrației directe, unic în ceea ce privește politicile transnaționale, cel al inițiativei cetățenești europene, cetățenii au obținut o cale de a contacta Comisia prin înaintarea unei propuneri prin care invită instituția europeană să le prezinte cererea, sub forma unui act legislativ, în fața celor două instituții legislatoare ale Uniunii, Parlamentul European și Consiliul.
După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, s-a identificat necesitatea adoptării unui corpus de legi care să stabilească un fundal legal pentru exercitarea acestui drept, iar acesta a apărut sub forma Regulamentului Nr.211/2011 care datează din 16 februarie 2011, intrând în vigoare la 1 aprilie 2012.
Este însă important să prezentăm cum a fost introdusă pe agenda politică europeană chestiunea inițiativei legislative a cetățenilor europeni.
În mai 2003, un membru german al grupului social-democraților europeni, Jürgen Mayer, a adus în dezbatere în cadrul unei Convenții Europene privind construcția Tratatului Constițuțional, ideea de instituire a posibilității inițiativei legislative a cetățenilor europeni. Acesta a fost susținut de organizații care, de asemenea, înaintaseră articole care să fie incluse în proiectul Constituției Europene, referitoare la inițiativa cetățenească, dar și la un referendum care să permită modificarea Constituției.
Aceasta a fost una dintre primele mențiuni ale propunerii introducerii în legislația europeană a posibilității cetățenilor de a înainta propuneri legislative, textul amendamentului spunând că prin acest instrument cetățenii Uniunii ar fi putut să înainteze Comisiei orice propunere adecvată, referitoare la aspecte pe care aceștia le considerau relevante pentru a fi reglementate prin litera Constituției și prin adoptarea unui act juridic specific, în vederea punerii în aplicare a Constituției Uniunii Europene.
J.Mayer și-a motivat această propunere susținând că implementarea unui astfel de drept ar fi adus Europa mai aproape de cetățeni și ar fi reprezentat un pas important făcut în vederea democratizării Uniunii. Acesta ar fi extins dreptul deja existent la petiții. Pentru a avea o inițiativă de succes, mai adaugă prin amendamentul propus Meyer, cetățenilor nu ar trebui să li se impună un prag foarte ridicat de semnături deoarece strângerea acestora ar deveni imposibil de atins de cetățeni, însă accesibilă grupurilor de interese sau altor organizații puternice.
Prezidiul Convenției pentru elaborarea Constituției Uniunii Europene a acceptat această propunere, incluzând-o în Proiectul Constituțional prin mențiunea necesității atingerii unui număr minim de cetățeni și provenienței dintr-un număr ce avea să fie stabilit de state membre:
,,Nu mai puțin de 1 milion de cetățeni provenind dintr-un număr semnificativ de state membre […]”
Articolul purta denumirea de ,,Principiul democrației participative” și făcea referire la necesitatea menținerii transparenței și a unui dialog deschis cu asociațiile reprezentative și societatea civilă. De asemenea, era specificată și sarcina Comisiei de a purta consultații cu părțile interesate de acest instrument pentru a se asigura că acțiunile Uniunii sunt coerente și transparente.
Ulterior, articolul referitor la inițiativa legislativă a cetățenilor Uniunii a fost introdus în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa (art.I-47), reflectând prevederile din proiect, cu modificări minore.
Aceste modificări făceau referire la încadrarea propunerilor înaintate de cetățeni în sfera competențelor Comisiei și necesitatea stabilirii unui număr minim de state membre din care cei un milion de cetățeni trebuie să provină pentru ca inițiativa să fie eligibilă.
Tratatul Constituției Europene nu a fost niciodată ratificat deoarece poporul francez, dar și cel olandez, l-au respins prin referendum.
După eșecul instituirii unei Constituții a Uniunii Europene, inițiativa cetățenească europană a reușit să supraviețuiască, într-o manieră destul de neașteptată fiind inclusă în Tratatul de la Lisabona.
Înaintea implementării legislației privind inițiativa legislativă cetățenească europeană, la nivelul dezbaterilor europene s-au formulat o serie de sugestii, opinii, cereri sau critici ale propunerilor înaintate de Comisie, cu scopul formulării unui Regulament cât mai adecvat pentru atingerea scopului dreptului acesta al cetățenilor.
Lucrări ale organizațiilor non-guvernamentale, asociațiilor sau sindicatelor, precum ,,Do Not Kill the European Citizen Initiative in Bureaucracy” (prof. Markus Krejenski, EPSU) au criticat propunerile inițiale ale Comisiei care schițau forma Regulamentului inițiativei cetățenești, considerându-le greoaie și sub pericolul birocratizării excesive.
Lucrarea ‘’Do Not Kill the European Citizen Initiative in Bureaucracy” subliniază că Parlamentul European și Comisia impuneau o serie de cerințe care îngreunau procesul de organizare al unei inițiative cetățenești. În spatele unor condiții clare și comprehensibile se ascundeau procedee și reguli greu de atins.
Inițiativa cetățenească europeană nu trebuie confundată cu un referendum. În ciuda inovației de a oferi cetățenilor posibilitatea demarării unor acțiuni ce au posibilitatea de a deveni acte legislative, aceasta nu are un caracter obligatoriu în ceea ce privește modificarea agendei europene. Inițiativa cetățenească invită Comisia Europeană să introducă un act legislativ, după parcurgerea unor etape care trebuie să atragă suportul forurilor decizionale, Consiliului și Parlamentului European.
Ceea ce se recomanda să conțină viitorul Regulament privind inițiativa legislativă erau lămuriri asupra propunerilor ce puteau fi înaintate, cerințele de înregistrare, suportul la care se puteau aștepta organizatorii și ce acțiuni urmau să fie demarate de Comisie pentru inițiativele de succes.
Aceste sugestii vizau simplificarea procedurilor de desfășurare ale unei inițiative cetățenești astfel încât aceasta să devină accesibilă unui număr cât mai ridicat de cetățeni, chiar și acelora cu resurse limitate sau care nu beneficiau de suportul unor grupuri mai puternice. Un astfel de Regulament ar fi îndeplinit promisiunea comisarului European, Margot Wallström, care descria inițiativa cetățenilor din Uniunea Europeană drept ,,un instrument nou democratic care trebuie să fie accesibil, transparent, prietenos.”
Comisia Europeană a spus despre acest nou instrument pus la dispoziția cetățenilor că le va oferi acestora mai multă putere de a se face auziți în Uniune, prin posibilitatea de a se adresa direct Comisiei cu privire asupra chestiunilor de interes comun. Tratatul de la Lisabona specifică numai faptul că este posibil ca la inițiativa unui million de cetățeni, Comisia poate fi invitată să acționeze într-un anumit sens.
Pentru ca inițiativa cetățenească să câștige încrederea cetățenilor Uniunii și astfel instrumentul să se bucure de legitimitate, Comisiei i se cerea să elaboreze o propunere legislativă care să acționeze în favoarea organizatorilor de astfel de inițiative, iar pentru campaniile de succes să se acționeze în conformitate cu respectivele cerințe ale cetățenilor, indiferent dacă una dintre instituțiile europene a avut o atitudine pozitivă față de situații similare în trecut.Trebuie să se înțeleagă faptul că puterea de decizie va aparține tot Consiliului și Parlamentului European, astfel că această inițiativă legislativă a cetățenilor poate fi privită ca o ,,inițiativă de influențare a agenei europene.”
De asemenea, s-a solicitat Comisiei să lămurească prin litera Regulamentului dacă viitoarele inițiative legislative ale cetățenilor Uniunii pot propune, de asemenea, amendamente de modificare a Tratatelor.În ciuda procesului dificil de modificare a acestora, conform avizului juridic EPSU, acest proces nu este imposibil de inițiat și realizat.
Inițiativa cetățenească europeană a fost concepută pentru a fi un instrument european nou, inovator, dar mai ales, transparent. De aceea, opinia experților a fost aceea că legislația ce va fi implementată privind inițativa cetățenilor europeni ar trebui să fie mai permisivă, cel puțin în prima sa formă. În acest sens, ar fi util un suport din partea Comisiei oferit organizatorilor de inițiative în ceea ce privește consultarea juridică asupra chestiunilor propuse de aceștia, pentru a stabili dacă sunt conforme cu valorile europene și dacă se încadrează în sfera competențelor Uniunii, suport în ceea ce privește traducerea propunerilor într-o ofertă lingvistică variată care să faciliteze strângerea celor un milion de semnături necesare unui astfel de procedeu. S-a subliniat, de asemenea, faptul că organizarea unei inițiative cetățenelti europene necesită posibilități financiare ridicate astfel că s-a propus rambursarea unora dintre costuri de către Comisie.
Aceaste propuneri au fost respinse de către Comisie, motivându-se că o astfel de implicare a instituțiilor europene în campanii desfășurate de cetățenii Uniunii ar submina autonomia acestora asupra proiectelor și dimensiunea cetățenească a acestor acțiuni ar fi estompată.
Una dintre sugestiile formulate anterior de experții ce au participat la consultările organizate privind formularea Regulamentului inițiativei legislative, a fost aceea a revizuirii legislației după o anumită perioadă de timp. Regulamentul a introdus această clauză de revizuire, prima acțiune de acest tip urmând să se petreacă la 1 aprilie 2015.
Ceea ce Regulamentul a mai lămurit este faptul că o inițiativă de succes va putea fi transformată ulterior de către Comisie într-o propunere legislativă care să fie înaintată instituțiilor de decizie ale Uniunii.
Încă din 2008, Comitetul pentru Afaceri Constituționale al Parlamentului European a dezbătut puternic tema inițiativei cetățenești europene, organizând multiple audieri cu experți și reprezentanți ai părților interesate, cu precădere provenind din societatea civilă europeană. În februarie 2009, Comitetul pentru Afaceri Constituționale al Parlamentului European a înaitat un raport prin care solicita Comisiei să elaboreze o propunere de Regulament pentru implementarea legislativă a inițiativei cetățenești europene, atașând raportului o serie de recomandări.
Parlamentul European și-a manifestat poziția cu privire la legislația ce urma să fie adoptată privind inițiativa cetățenească europeană prin Raportul Kaufmann – Rezoluția Parlamentului European din 9 mai 2009 prin care i se cerea Comisiei Europene să elaboreze o propunere legislativă pentru această chestiune.
Raportorul Sylvie-Yvone Kaufmann, membru al Stângii Europei Unite/ Stânga Verde Nordică și europarlamentar din partea Germaniei, a deschis dezbaterea în cadrul sesiunii plenare de vot a Rezoluției, nu fără a omite să sublinieze că toate eforturile sale în vederea implementării acestui drept nu s-au bucurat de sprijinul colegilor săi din grupul politic și nici de cel al familiei politice europene căreia acesata erra afiliată. În schimb, a lăudat sprijinul acordat de alte familii politice acestui efort de legitimare a inițiativei cetățenești europene, venit din partea Partidului Politic European, Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, Grupul Verzilor, dar și din partea membrilor Comitetului pentru Afaceri Constituționale al Parlamentului European, precum președintele acesteia, Jo Leinen.
Sylvie-Yvone Kaufmann a precizat că a făcut aceste observații deoarece membrii grupurilor politice neimplicate în susținerea proiectului inițiativei cetățenești europene erau, de altfel, cei care criticau energic deficitul democratic al Uniunii Europene. Europarlamentarul german și-a motivat implicarea în acest proiect spunând că: ,,În Uniunea Europeană, nu statele membre urmărim să le aducem mai aproape, ci pe cetățenii din acestea. A venit timpul pentru o democrație directă într-o Europă unită.”
Raportul a fost adoptat cu 380 de voturi în favoare, 41 împotriva și 29 de abțineri.
Dintre cei care s-au abținut, Richard Corbett, membru al socialiștilor europeni, și-a explicat opțiunea de vot declarând că Raportul Kaufmann va conduce la un proces de desfășurare al inițiativelor cetățenești îngreunat de cerințe birocratice care vor descuraja cetățenii în a lansa astfel de propuneri. Una dintre aceste cerințe este aceea a verificării semnăturilor de către statele membre și certificarea validității acestora de către organele competente ale acestora. O participare mai puternică ar fi încurajată, considera acesta, de conservarea spiritului original al inițiativelor cetățenești, și anume, acela de a fi accesibile tuturor cetățenilor Uniunii.
Voturile împotrivă au fost exprimate chiar de familia politică din care raportorul S.Y. Kaufmann provenea, Stângii Europei Unite/ Stânga Verde Nordică, aceștia considerând că inițiativa cetățenească europeană reprezenta o măsură ipocrită și abuzivă, care încălca intenția exprimată față de acest drept de către poporul olandez și francez, prin respingerea Tratatului Constituțional European. Europarlamentari precum Pedro Guerreiro și Bruno Gollnisch au susținut că inițiativa cetățenească europeană este incapabilă de a reduce puterea ,,eurocraților” și de a aduce mai aproape cetățenii statelor membre de Uniune.
Rezoluția oferea mai multe sugestii privind procedeele ce aveau să fie instituite prin Regulament, în special asupra modurilor în care cetățenii puteau ataca refuzul Comisiei de a înregistra sau accepta o inițiativă.
Tot prin acesastă Rezoluție, Parlamentul European propunea o dezvoltare de criterii de înregistrare și desfășurare a unei inițiative cetățenești în funcție de reglementările fiecărui stat membru în parte. Aceasta spunea că un million de cetățeni vor avea dreptul de a solicita Comisiei să înainteze o propunere legislativă după cum a avut Consiliul încă de la fondarea comunității europene în 1957, iar Parlamentul European o dată cu ratificarea Tratatului de la Maastricht.
Cetățenii urmau să joace astfel un rol direct în exercitarea puterii suverane a Uniunii Europene, devenind direct implicați în inițierea de propuneri legislative.
Rezoluția PE sublinia confuzia ce putea fi făcută de cetățeni între acest nou drept de inițiativă legislativă aflat la îndemâna lor și care se adresa Comisiei și cel de a se adresa prin petiții Parlamentului European.
O inițiativă cetățenească europeană trebuie diferențiată de cetățeni de dreptul distinct de a adresa petiții Parlamentului European, cel din urmă putând fi inițiat de un cetățean sau de un grup de cetățeni și adresându-se Parlamentului.
Stabilirea unui număr minim de state membre semnatare ale unei inițiative cetățenești europene urma să asigure faptul că punctul de plecare al procesului legislativ european este determinat de un interes comun european, nu de interese locale sau regionale. Acesta a fost recomandat de către Parlamentul European să fie stabilit la un sfert dintre statele membre ale Uniunii.
Propunerea de stabilire a pragului de un sfert din statele membre pentru colectarea semnăturilor a fost susținută și de reprezentanții societății civile, considerându-se că limba și distanța pe care organizatorii unei inițiative cetățenești vor trebui să le confrunte sunt dificultăți destul de greu de depășit, pentru a mai fi adăugat și cel al colectării semnăturilor din o treime dintre statele membre, după cum propusese Comisia inițial.
Întrucât art. 76 al TFUE indică faptul o propunere legislativă susținută de un sfert din statele membre poate fi considerată reprezentativă pentru interesul comun European, scopul Regulamentului va fi îndeplinit numai în cazul asocierii acestuia cu un număr minim de declarații de susținere colectate din aceste state membre.
Conform art. 11, alin 4 al Tratatului Uniunii Europene, pragul de un million de cetățeni ai Uniunii, dintr-o populație de aproximativ 500 de milioane, adică 1/500 din populația europeană reprezintă un prag satisfăcător pentru înaintarea unei asemenea propuneri legislative cetățenești.
Tot această Rezoluție a PE sugera necesitatea stabilirii unei vârste minime pentru a putea susține o asemena inițiativă, iar vârsta propusă era aceeași cu aceea stabilită național de fiecare stat membru pentru participarea la alegerile europarlamentare.
Au fost propuse de către Parlamentul European cinci etape de desfășurare a unei propuneri de inițiativă cetățenească și anume, înregistrarea acesteia, colectarea declarațiilor de susținere, prezentarea inițiativei în fața Comisiei, stabilirea poziției Comisiei față de inițiativă și verificarea conformității cu legea Tratatelor.
În ceea ce privește sursele de finanțare și suport ale inițiativelor cetățenești, Parlamentul European consideră că acest drept este o modalitate de exercitare a suveranității puterii în domeniul legislativ și, pentru aceasta, este un subiect al principiului transparenței care presupune ca organizatorii să își asume responsabilitatea găsirii unor surse de finanțare și declararea lor deschisă.
Experți ai domeniului privind inițiativa cetățenească europeană, precum Carsten Berg, contrazic această opinie a Parlamentului, de a acorda autonomie financiară organizatorilor, motivând că unele cheltuieli administrative nu ar afecta manifestarea suveranității puterii cetățenilor reglementată prin acest drept, în special cele legate de activitățile de traducere a inițiativelor, de consultare juridică sau de printare a formularelor declarațiilor de susținere și a altor materiale de promovare a inițiativelor.
Rezoluția PE din 9 mai 2009 indică și obligativitatea Comisiei de a răspunde unei inițiative succes, adică acelea care au atins pragul de 1 milion de semnături colectate din minim un sfert dintre statele membre, prin menționarea intenției de a acționa sau nu în viitor. Dacă nu poate fi luată o decizie de către Comisie deoarece o chestiune vizată de o inițiativă nu intră în sfera competențelor acesteia, atunci acestea vor intra sub controlul Curții Europene de Justiție și al Ombudsmanului European.
Cu privire la modul de colectare al semnăturilor și perioada stabilită pentru strângerea acestora, reprezentanții societății civile și specialiștii au sugerat implementarea unui instrument de colectare online, considerând că aceasta modalitate de colectare ar fi singura la îndemâna unui grup individual de cetățeni, care are mai puține resurse disponibile pentru desfășurarea unei inițiative.
Perioada de 12 luni propusă de instituțiile europene pentru colectarea celor un milion de semnături a fost considerată una destul de limitată, fiind sugerată o extindere a acesteia la 18 luni sau includerea în legislație a posibilității organizatorilor de a cere o prelungire a termenului pentru acele inițiative care au strând un procent semnificativ din cele necesare unei propuneri de succes.
S-a considerat, de asemenea, că inițiativa cetățenească nu ar trebui să fie accesibilă și grupurilor de interese, corporațiilor sau organizațiilor cu resurse financiare mult superioare celor ale grupurilor de cetățeni deoarece astfel scopul acestui instrument ar fi pervertit.
După realegerea Parlamentului European în iunie 2009, o parte dintre eurodeputați au trimis Comisiei cereri de a prezenta o propunere de Regulament care să fie conform recomandărilor făcute de PE și au intepelat Comisia cu privire la termenul când acesta ar putea fi implementat. Răspunsul Comisiei a fost acela că înainte de pregătirea unei astfel de propuneri, este necesară consultarea cu autoritățile publice din statele membre, cu experțil ai politicilor europene, cu reprezentanți ai societății civile și cetățenii Uniunii.
De aceea, Comisia a adoptat la 11 noiembrie 2009 documentul Green Paper cu scopul de a căuta punctele de vedere ale tuturor părților interesate privind aspectele-cheie ce urmau să dea forma următorului Regulament.
În februarie 2010, o interpelare asemănătoare a fost trimisă Comisiei de către europarlamentarii români din partea popularilor europeni Rareș-Lucian Niculescu și Elena Oana Antonescu, președintele Barosso răspunzând în numele instituției afirmativ de această dată, confirmând pregătirea unui proiect de Regulament privind inițiativa legislativă a cetățenilor Uniunii.
Întregul proces de consultații s-a desfășurat pe portalul online ”Your Voice in Europe”, iar participanților li s-a cerut să răspundă la întrebările disponibile în documentul Comisiei, Green Paper. Chiar dacă aceste consultații nu au avut un caracter obligatoriu, luând în considerare forma finală a Regulamentului, ce va fi prezentată în subcapitolul următor, se poate concluziona că vocea participanților la dezbateri a avut un impact puternic asupra formei finale a legislației privind inițiativa cetățenească.
În martie 2010, Comisia Europeană a publicat o propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind inițiativa cetățenească, urmată de un memorandum explicativ care prevedea că se vor lua în considerare rezultatele obținute din consultările publice în construcția finală a Regulamentului. Comisia adăuga că acest Regulament va fi elaborat ținându-se cont de două principii importante: în primul rând, acesta va trebui să asigure un instrument ușor de utilizat, dar care să fie genereze inițiative cetățenești reprezentative pentru Uniune, iar apoi, procedurile impuse de acesta să fie simple, accesibile, iar fraudarea declarațiilor de susținere să fie prevenită de acesta, statelor membre neurmând să li se aducă poveri administrative inutile.
Este important de menționat faptul că aceasta propunere de Regulament stabilea numărul de state membre minime de pe teritoriul cărora trebuiau colectate un număr prestabilit de semnături pentru inițiativele cetățenești la o treime din totalul statelor membre, adică 9 (art.7).
Tot în textul propunerii se observă acordarea posibilității și personelor juridice de a utiliza acest drept, alături de persoanele fizice.
În plus, propunerea Regulamentului privind inițiativa cetățenească stabilea un prag obligatoriu de 300.000 de semnături, de pe teritoriul a cel putin 3 state membre, pentru ca organizatorii să poată înainta Comisiei o cerere de înregistrare a respectivei propuneri (art.8).
Decizia Comisiei avea să fie anunțată în termen de două luni de la primirea cererii de înregistrare.Aceasta avea să fie comunicată organizatorilor și făcută publică în Jurnalul Oficial al UE.
Clauza de revizuire a legislației privind inițiativa cetățenească europeană era stabilită de propunere la o perioadă de 5 ani de la intrarea în vigoare, în timp ce în Regulamentul aflat în vigoare în prezent, aceasta a fost stabilită la 3 ani.
Specialiștii consultați asupra elaborării Regulamentului privind inițiativa cetățenească, au recomandat ca acest drept să fie privit, în termeni politici, într-un mod similar puterii Parlamentului European și a Consiliului, de a înainta o propunere legislativă Comisiei. Astfel, procesul de luare a deciziilor în cadrul Uniunii, s-ar distinge între competența formală exclusivă a Comisiei de a iniția o procedură legislativă și un drept politic de inițiativă ce aparține cetățenilor, Consiliului, Parlamentului, Comisiei Europene, dar și societății civile, prin cooperarea cu membrii comitetelor cetățenești ale diverselor inițiative înaintate.
De-a lungul anilor, până la momentul implementării legislației privind inițiativa cetățenească europeană, pe parcursul desfășurării propunerilor legislative de testare a instrumentului, s-au observat care sunt blocajele și provocările întregului proces. Conferința de la Viena a Institutului Austriac pentru legislație și politici europene a reunit specialiști ai domeniului, organizatori de inițiative cetățenești, reprezentanți ai autorităților publice sau ai societății civile și alte părți interesate, iar aceștia au identificat greutățile apărute în procesul de înaintare a unei propuneri legislative de către cetățenii Uniunii, oferind la finalul sesiunii de lucru și câteva soluții pentru eficientizarea instrumentului european.
În primul rând, s-a atras atenția asupra faptului că sistemul de colectare online al declarațiilor de susținere nu este pe atât de accesibil pe cât a fost conceput să fie. Costurile pentru construirea unui sistem de colectare online erau foarte ridicate, iar asigurarea menținerii securității datelor furnizate de cetățenii semnatari, deosebit de greoaie.
Experții IT care au luat parte la această sesiune de lucru au criticat software-ul open source pus la dispoziție de Comisia Europeană organizatorilor, indicând că acesta va fi greu de adaptat și instalat, dar și dificil de securizat corespunzător. Interfața de utilizare era greu de accesat, în principal din pricina diferenței între statele membre în ceea ce privește datele necesare a fi completate în momentul semnării unei declarații de susținere, posibilitatea falsificării semnăturilor fiind destul de ridicată și reprezentând o problemă majoră a procedeului.
De asemenea, multe dintre inițiativele cetățenești lansate anterior intrării în vigoare a Regulamentului Nr.211/2011, în ciuda faptului că au fost formulate impecabil și vizau aspecte de interes comun la nivelul cetățenesc european, nu au reușit să colecteze semnăturile necesare deoarece resursele de promovare de care organizatorii dispuneau nu erau atât de puternice.
Klaus Kastenhofer, reprezentant al inițiativei ’’My Voice Against Nuclear Power”, a mărturisit că în procesul de desfășurare al campaniei sale a observant că o provocare majoră a fost aceea că dreptul la inițiativă nu era cunoscut unui număr ridicat de cetățeni europeni. Acesta a sugerat investirea în promovarea acestui drept al cetățenilor europeni, atât prin intermediul mediei, cât și prin efortul instituțiilor europene.
Bengt Beier, coordonatorul campaniei cetățenești ’’Europeans for Fair Roaming”, a mărturisit că grupul din care facea parte a ales să nu întreprindă o inițiativă cetățenească pentru promovarea scopurilor lor deoarece au considerat că nu dispun de resursele necesare implementării unui sistem de colectare online conform celui cerut de legislație, iar pragul de un million de cetățeni din cel puțin un sfert dintre statele membre, li s-a părut ridicat pentru un grup de cetățeni cu resurse reduse.
Lipsa suportului financiar din partea Comisiei a fost, de asemenea, unul dintre subiectele delicate ale dezbaterii, organizatorii inițiativelor cetățenești precum Vincent Cheuet, reprezentant al propunerii “Single Communication Act”, indicând utilizarea resurselor financiare proprii ale organizatorilor pentru desfășurarea campaniei de informare și de colectare a semnăturilor necesare inițiativei. Costurile au depășit bugetul acestora, iar V. Cheuet identifică lipsa sprijinului financiar al Comisiei drept unul dintre factorii ce pot conduce la eșecul unei inițiative desfășurate de grupuri individuale de cetățeni.
Conform unor estimări făcute de participanții la această Conferință este necesară suma de aproximativ 1 euro per semnătură pentru a asigura un proces de succes.
Sugestiile făcute în vederea îmbunătățirii procesului de inițiativă legislativă a cetățenilor europeni au vizat campanii de comunicare mai puternice desfășurate de organizatori, în care Comisia ar fi fost de ajutor să se implice prin promovarea inițiativelor înscrise în statele membre, îmbunătățirea instrumentelor de colectare a semnăturilor și formarea unui grup de experți și participanți la inițiativele cetățenești europene denumit ,,Sherpa Group” care să sprijine atât cetățenii în procesul de desfășurare al unei inițiative, dar și instituțiile europene în vederea revizuirii legislației.
De asemenea, au fost subliniate beneficiile pe care le-ar aduce introducerea unor elemente noi pe platforma software existentă, mai precis, posibilitatea creării unui cont de utilizator în care cetățenii să se poată loga de fiecare dată când doresc să semneze o inițiativă ce îi interesează și introducerea unei opțiuni de donație pentru fiecare inițiativă înregistrată, astfel încât cetățenii să poată susține și financiar cauzele care îi reprezintă.
1.1.3 Regulamentul Nr.211/2011 privind inițiativa cetățenească – prezentarea etapelor de desfășurare ale unei inițiative cetățenești conform legislației în vigoare
Regulamentul subliniază importanța simplificării procedurilor și condițiilor specifice desfășurării unei inițiative cetățenești europene, cu scopul de a încurajara înaintarea unui număr cât mai ridicat al unor astfel de propuneri legislative. Se consideră că participarea cetățenilor va fi facilitată prin existența unor proceduri clare, accesibile și proporționale cu natura inițiativei cetățenești europene, cu mențiunea că acestea trebuie să asigure echilibrul judiciar între drepturi și obligații.
În plus, Comisia are sarcina de a pune la dispoziția cetățenilor informații și modalități de consiliere referitoare la inițiativa cetățenească, cu predilecție orientate asupra criteriilor de înregistrare.
Regulamentul aduce lămuriri și în ceea ce privește condițiile de eligibilitate pentru inițiativele cetățenești, provenite de pe teritoriul oricărui stat membru.
Conform Regulamentului, prima etapă o reprezintă constituirea unui comitet cetățenesc, format dintr-un număr care să reprezinte cel puțin un sfert dintre statele membre ale Uniunii, adică 7 cetățeni ai Uniunii Europene. Aceștia nu trebuie să aibă în mod necesar naționalitatea statului membru pe care îl reprezintă în proiectul din care fac parte, însă este obligatoriu să aibă resedința pe teritoriul țării respective.
Motivația pentru numărul stabilit de Regulament privind comitetul cetățenesc de organizare al unei inițiative cetățenești europene este acela al asigurării coerenței și reprezentativității respectivului proiect pentru un interes al Uniunii.
În plus, aceste persoane trebuie să aibă vârsta eligibilă pentru participarea la vot pentru alegerile europarlamentare, conform legislației naționale a statului respectiv.
Comitetul respectiv va delega un reprezentant al grupului organizator care va asigura comunicarea între comitet și instituțiile Uniunii. De asemenea, este recomandat să fie stabilit și un înlocuitor al acestuia.
Orice comitet de acest tip poate fi format din cetățeni ai oricărui stat membru, cu excepția celor care nu îndeplinesc criteriile mai devreme menționate sau care sunt membri ai Parlamentului European.
O inițiativă cetățenească poate fi desfășurată numai de persoane fizice, care să nu reprezinte interesele unui grup de lobby, organizații non-guvernamentale sau partid politic. Organizațiile pot sprijini și promova o inițiativă cetățenească, însă nu o pot organiza, acest drept fiind exclusiv rezervat cetățenilor Uniunii ce se încadrează în mențiunea de ,,persoane fizice”.
Pentru cetățenii obisnuiți este destul de dificil să găsească alți 6 membri din state diferite alături de care să formeze un comitet cetățenesc, însă mai dificilă se poate dovedi colectarea celor un milion de semnături necesare înaintării unei inițiative Comisiei.
În acest sens, mențiunea posibilității promovării inițiativelor de către organizații poate sugera recomandarea cooperării cu organizații și instituții care împărtășesc viziunea cetățenilor organizatori și care pot facilita parcurgerea etapelor unei inițiative.
Grupurile de interes și organizațiile sunt, în general, puternic ramificate pe teritoriile statelor membre, astfel că pot contribui la promovarea unei inițiative și colectarea semnăturilor necesare. În plus, datele cu caracter personal precum numărul de identificare personală, pot fi mai ușor colectate de membrii unor astfel de organizații deoarece au rețele de relaționare deja stabilite, iar semnatarii le privesc cu încredere. De asemenea, acestea pot asigura resurse umane, lingvistice și de consiliere juridică de care un comitet simplu de cetățeni este posibil să nu dispună, iar șansele de reușită ale unei inițiative cetățenești sunt astfel multiplicate.
Întregul proces de desfășurare al inițiativei cetățenești europene trebuie să fie coerent și transparent, de la dialogul stabilit între Uniune și organizatorii inițiativei, până la semnăturile colectate pentru atingerea pragului impus de legislația privind inițiativa cetățenească europeană, dar și sursele de finanțare și suport primite de aceasta.
Deși Regulamentul nu specifică acest lucru în mod explicit, inițiativa cetățenească va proveni din partea acestui comitet. Următoarea etapă este aceea a înregistrării inițiativei într-un registru al Comisiei Europene. Înregistrarea se efectuează prin completarea și trimiterea unui formular care este disponibil în Anexele Regulamentului.
În Anexa II vor fi introduse informații referitoare la obiectul inițiativei (fără a se depăși limita de 100 de caractere), obiectivele propunerii de inițiativă (încadrate în limita a 500 de caractere), datele privind dispozițiile din Tratate relevante pentru respectiva propunere, informații privind datele personale ale celor 7 membri ai Comitetului cetățenilor și sursele de finanțare sau de suport ale respectivei propuneri de inițiativă cetățenească.
Comisia are un termen de două luni după primirea informațiilor cerute de Anexa II a Regulamentului pentru a oferi un răspuns cu privire la înregistrarea inițiativelor primite. Se va trimite o confirmare a înregistrării acestora dacă sunt îndeplinite o serie de condiții atent detaliate de Regulament. Acestea se referă la îndeplinirea condiției de a constitui un comitet cetățenesc conform indicațiilor legislative și desemnarea persoanelor de contact, încadrarea propunerii cetățenești în sfera de competență a Comisiei ,,în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act juridic al Uniunii în scopul punerii în aplicare a Tratatelor”, respectiva propunere să nu fie una ,,vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie”, și nu în ultimul rând, să nu contravină valorilor europene prevazute de Tratate.
Dacă se refuză înregistrarea propunerii de inițiativă cetățenească, Comisia va informa organizatorii printr-un mesaj care va detalia motivele respectivei decizii, dar și modalitățile pe care cetățenii le au la îndemână pentru atacarea respectivului refuz (art. 4, alin 3).
După înregistrarea inițiativei cetățenești, organizatorii trebuie să se ocupe de colectarea declarațiilor de susținere. Acestea pot fi completate fie în format electronic, fie în suport pe hârtie. Tot în Anexele Regulamentului sunt disponibile și modelele unor astfel de declarații.Cetățenii care doresc să susțină o anumită inițiativă europeană trebuie să completeze aceste declarații de susținere în vederea verificării ulterioare a autenticității semnăturilor colectate de organizatori pentru atingerea pragului de 1 milion de susținători. Datele persoanele furnizate prin intermediul acestor declarații nu trebuie să devină excesive, adică se depășească informațiile cerute de fiecare stat membru în parte.
Termenul de colectare al declarațiilor de susținere este stabilit de Regulament la un an. Un cetățean al oricărui stat membru poate semna o singură dată o anumită propunere de inițiativă cetățenească.
Pe lângă natura sa de unic instrument al democrației directe din Uniunea Europeană, inițiativa cetățenească introduce și aspectul inovator al ,,e-democrației” și ,,e-colecției”, adică posibilitatea implicării cetățenilor în chestiuni de politică europeană prin intermediul Internetului, o formă a democrației participative manifestată virtual.
Regulamentul subliniază importanța ,,tehnologiei moderne” în colectarea declarațiilor de susținere din partea cetățenilor, prin intermediul unor sisteme online de colectare.
Dacă se optează pentru colectarea semnăturilor prin intermediul sistemelor online, organzatorii trebuie să asigure stocarea în siguranță a datelor, iar acest lucru se poate garanta dacă respectivele sistemele de colectare beneficiază de o structură de securitate puternică, iar Comisia va stabili specificațiile tehnice de acest tip, pe care le va comunica fiecărui stat membru, pentru implementare.
Datele obținute prin intermediul unor sisteme de colectare online vor fi stocate pe teritoriul unui stat membru. Dacă organizatorii doresc să își construiască un sistem de colectare propriu, în conformitate cu prevederile Uniunii, aceste sisteme vor trebui să primească un certificat din partea statului membru unde se va face stocarea datelor astfel adunate.
Colectarea declarațiilor de susținere prin intermediul surselor online poate fi începută numai după primirea certificatului din partea statului membru însărcinat cu această responsabilitate, iar copia acestui certificat va fi publicată online pe pagina de internet utilizată pentru respectivul sistem de colectare virtual.
Sistemul de colectare online a semnăturilor necesare unei inițiative cetățenești europene trebuie să îndeplinească o serie de elemente tehnice și de securitate pentru obținerea acestui certificat, care să asigure faptul că datele astfel furnizate de susținători sunt în siguranță și nu pot fi modificate sau utilizate în alt scop decât acela al susținerii unei inițiative cetățenești și că beneficiază de protecție, siguranța că numai persoanele fizice pot completa și trimite un formular de susținere online și că aceste formulare astfel colectate pot fi verificate de către autoritățile competente din statele membre.
În ceea ce privește numărul de state membre din care trebuie să provină cetățenii care semnează o inițiativă legislativă, acesta a fost definitiv stabilit de Regulament la un sfert din totalul statelor Uniunii.
Tratatul privind Uniunea Europeană preciza că inițiativa cetățenească trebuie să provină de la cetățenii ,,unui număr semnificativ de state membre” (conform art.11), însă nu preciza un prag al acestora.
Majoritatea statelor membre ar fi reprezentat un prag prea ridicat , însă conform primelor recomandări ale Comisiei, făcute în publicația ,, Commission Green Paper on a European Citizens’Initiative”, un prag de o treime dintre statele membre ar fi fost cel mai indicat. În urma propunerilor exprimate de cele două comisii ale Parlamentului European, cea a Petițiilor și cea de Afaceri Constituționale, care recomandau stabilirea acestui prag la un sfert sau chiar o cincime dintre statele membre, pentru a facilita accesul cetățenilor la acest proces de înaintare a unor chestiuni de interes comun, Regulamentul Nr. 211/2011 a stabilit acest număr la un sfert din statele membre, repezentând exact 7 state membre în acest moment.
Există însă o serie de critici aduse și la adresa pragurilor actuale care spun că acestea nu permit promovarea unor inițiative regionale la nivelul Uniunii care ar fi putut avea un impact evident și asupra politicii europene. De exemplu, cetățenii a 5 state din regiunea Mării Baltice și-ar putea propune să înainteze o propunere legislativă care să vizeze obiectul poluării martime, iar acesta ar fi avut impact asupra întregii politici de mediu europene.
Cetățenii care vor semna inițiativele cetățenești, din aceste minim 7 state membre, trebuie să reprezinte cel puțin numărul minim de cetățeni specificați în Anexa I a Regulamentului nr.211/2011. Pragul minim necesar fiecărui stat membru este calculat prin multiplicarea numărului total al membrilor Parlamentlui European, 750, cu numărul aleșilor fiecărui stat membru. În cazul României, totalul de semnături necesar pentru a reprezenta unul dintre cele 7 state din care provin semnatarii este de 24.750. Germania este statul care are cei mai mulți eurodeputați în Parlamentul European astfel că și numărul de declarații de susținere necesar de colectat din acest stat este semnificativ, anume 74.250 de semnături, în timp ce Malta, cu un număr de eurodeputați foarte scăzut, prevede un prag minim de 3.750 de susținători.
Stabilirea acestor praguri a reprezentat o provocare în procesul de elaborare al Regulamentului întrucât populația statelor membre ale Uniunii este deosebit de diversificată, de la 410.000 în Malta până la 82 de milioane în Germania, fiecare având vârste eligibile pentru votarea la alegerile europarlamentare specifice, iar sistemul de verificare al acestor semnături variind de la o țără la alta. De asemenea, calcularea pragului de 0.2 din populația fiecărui stat membru, ar fi defavorizat statele cu o populație mai mică.
Fixarea acestor numere de semnatari necesare pentru fiecare stat membru nu sunt stabilite de legea Tratetelor, ci în urma consultațiilor avute cu reprezentanți ai societății civile, ai autorităților publice, ai instituțiilor europene și cu un număr semnificativ de cetățeni interesați de inițiativa cetățenească la nivelul Uniunii, anterioare Regulamentului Nr.211/2011.
Recomandările inițiale ale Comisiei au fost de a stabili un prag de 0.2 din populația fiecărui stat, însă această opțiune a fost intens criticată de participanții la consultațiile asupra viitorului text legislativ privind inițiativa cetățenească deoarece se considera că ar fi îngreunat procesul de desfășurare a unui astfel de proiect, pragul fiind greu de atins.
Se observă prin stabilirea unei astfel de legături între numărul de eurodeputați ai statelor membre în Parlamentul European și cel al semnăturilor necesare pentru o inițiativă cetățenească, specific fiecărui stat membru în parte, o relație stabilită între democrația reprezentativă și democrația directă.
După etapa colectării semnăturilor, care are o perioadă de desfășurare de un an, organizatorii trebuie să prezinte declarațiile de susținere obținute, pe suport de hârtie sau în format electronic, autorităților comptetente.
Sunt disponibile în anexele Regulamentului două versiuni ale declarației de susținere ce trebuie completată de cetățenii care doresc să sprijine o anumită inițiativă, în funcție de informațiile cerute de statele membre ale Uniunii. Astfel, partea A a declarațiilor de susținere reprezintă versiunea ce trebuie completată de cetățenii și rezidenții statelor în care nu este necesar ca un număr de identificare personal sau numărul unui document de identificare să fie furnizat și partea B va fi completată de susținătorii proveniți din statele membre ale Uniunii care impun această formă a declarației.
Etapa verificării declarațiilor de susținere depuse de Comitetul de cetățeni al unei inițiative cetățenești se desfășoară în termen de 3 luni de la înaintarea cererii de către organizatori, iar în urma verificărilor realizate de autoritățile competente ale fiecărui stat membru în parte, se va elibera un certificat care atestă numărul de declarații valabile pentru fiecare stat în parte.
După obținerea certificatului respectiv, organizatorii pot înainta Comisiei Europene inițiativa cetățenească, asumându-și respectarea tuturor procedurilor și condițiilor stabilite de Regulamentul privind inițiativa cetățenească, alături de informații referitoare la toate formele de sprijin și de finanțare primite pentru respectiva inițiativă. Toate aceste detalii vor fi publicate, în mod deschis, în registrul Comisiei.
Sumele primite din finanțări trebuie comunicate Comisiei doar în cazul în care depășesc cuantumul finanțării stabilit de Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 din 4 noiembrie 2003 privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european.
Dispozițiile relevante în acest sens al Regulamentului (CE) nr.2004/2003 sunt cele de la art 6, conform cărora:
(1) Un partid politic la nivel european, precum și o fundație politică la nivel european:
(a) publică anual un raport privind veniturile și cheltuielile lor și un raport privind activele și pasivele pe care le dețin;
(b) își declară sursele de finanțare prin prezentarea unei liste cu donatorii și donațiile primite de la fiecare donator, cu excepția donațiilor care nu depășesc 500 EUR pe an și pe donator.
(c) Un partid politic la nivel european, precum și o fundație politică la nivel european nu acceptă:
– donații anonime;
– donații din bugetele grupurilor politice din Parlamentul European;
– donații de la o întreprindere asupra căreia autoritățile publice pot exercita direct sau indirect o influență hotărâtoare în virtutea dreptului de proprietate asupra acesteia, a participării lor financiare la aceasta sau a normelor care îi reglementează activitatea;
– donații de peste 12 000 EUR pe an sau pe donator din partea oricărei persoane fizice sau juridice, alta decât întreprinderile menționate la (c) și fără a aduce atingere celui de-al doilea paragrf ;
Analizând mențiunile acestor prevederi, se poate concluziona că organizatorii unei inițiative cetățenești înaintate la nivel european trebuie să declare donațiile ce depășesc suma de 500 €.
După primirea unei inițiative cetățenești, Comisia o va publica în registru, va organiza întâlniri cu organizatorii sub forma unor audieri publice penru a le da acestora posibilitatea de a își expune detaliat obiectivele și scopul propunerii legislative înaintare și în termen de trei luni va comunica acțiunile pe care intenționează să le întreprindă sau refuzul de a acționa, alături de concluziile juridice și politice.
Concluziile acestea vor fi comunicate organizatorilor, Parlamentului European și Consiliului și vor fi facute publice.
Se pune un accent deosebit pe protecția datelor cu carcater personal, atât organizatorii inițiativei, cât și autoritățile competente din statele membre, fiind nevoite să se conformeze dispozițiilor Directivei 95/46/CE și dispozițiilor naționale adoptate în temeiul acesteia.
Conform Directivei 95/46/CE, articolul 2, litera (d), ,,operator’’ este orice persoană fizică sau juridică, autoritate public, agenție sau orice alt organism, care stabilește, individual sau împreuna cu alții, scopul și mijloacele de utilizare a datelor cu caracter personal; atunci când scopurile și mijloacele prelucrării sunt stabilite prin acte cu putere de lege naționale sau comunitare, operatorul sau criteriile specifice pentru desemnarea acestuia pot fi stabilite prin dreptul național sau comunitar.
O inițiativă cetățenească europeană va colecta un număr bogat de date cu caracter personal și, de aceea, conform art.12, alineatului 3 din Regulamentul nr.211/2011, organizatorii trebuie să se asigure că acestea nu vor fi utilizate în alte scopuri decât cele declarate, și anume de susținere a respectivei inițiative, iar după expirarea unei perioade de o lună după prezentarea inițiativei Comisiei, vor avea obligația să distrugă toate declarațiile de susținere și copiile acestora. Dacă inițiativa nu a îndeplinit criteriile necesare pentru a fi înaintată Comisiei, organizatorii au responsabilitatea de a distruge aceste date cu carcater personal la cel mult 18 luni de la data înregistrării propunerii de inițiativă cetățenească.
Autoritățile responsabile cu verificarea declarațiilor de susținere au obligația de a distruge toate datele primite de la organizatori pentru autentificare la cel mult o lună de la data eliberării certificatului menționat anterior în lucrare.
Conform alin. 5 al articolului 12, declarațiile de susținere pentru o anumită inițiativă cetățenească, alături de copiile acestora, pot fi păstrate peste termenele mai devreme specificate numai în cazul necesității utilizării acestora pentru anumite proceduri juridice sau administrative referitoare la o propunere de inițiativă cetățenească. După încheierea respectivelor proceduri însă, atât organizatorii, cât și autoritățile competente, au obligația de a distruge aceste date la cel mult o săptămână.
Organizatorii se vor face vinovați de prejudiciile cauzate de ei în procesul de organizare al unei inițiative cetățenești, în conformitate cu legislația internă aplicabilă fiecărui stat membru.
În ceea ce privește sancțiunile prevăzute de Regulament, acestea se vor aplica organizatorilor pentru încălcarea prevederilor legislației în vigoare privind inițiativa cetățenească, și în mod particular, pentru decoperirea unor declarații false date de aceștia și utilizarea frauduloasă a datelor.
Pentru punerea în aplicare a articolelor 6 și 8, adică delegarea autorităților competente pentru verificarea îndeplinirii condițiilor tehnice a sistemelor de colectare a declarațiilor online propuse de organizatori pentru avizare și pentru verificarea numărului de semnături colectate de o inițiativă, statele membre desemnează autorități competente responsabile pentru eliberarea respectivelor certificate.
În România, acestea nu coincid. Autoritatea națională care se ocupă de eliberarea certificatelor de validare a sistemelor de colectare online a declarațiilor de susținere este Ministerul pentru Societatea Informațională, prin Centrul Național ,,Digital Romania”. De eliberarea certificatului de autentificare a numărului de semnături obținute de către o inițiativă pe teritoriul României, se ocupă Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcția pentru evidența populației și a Serviciului de gestionare a bazelor de date și a Oficiului Român pentru Imigrări.
Penultima parte a Regulamentului se referă la posibilitatea modificării anexelor de către Comisie, prin acte delegate, fără a fi necesară o revizuire a legislației existente. Regulamentul nr. 211/2011 poate fi modificat prin acte de aceeași natură juridică, dar anexele sale pot fi modificate prin acte delegate (art. 16) emise de Comisie (art. 17).
Ca o atestare a noutății aduse de instrumentul inițiativei cetățenești, ultima parte a Regulamentului, articolul 22, prevede o revizuire a legislației privind inițiativa cetățenească la 1 aprilie 2015, ulterior, urmând să fie prezentat un raport al Comisie privind aplicarea Regulamentului Nr.211/2011 la fiecare trei ani.
1.2. Inițiativa legislativă a cetățenilor la nivel național în unele state membre ale Uniunii Europene – particularități ale inițiativei cetățenești europene ca model unic de participare cetățenească
Inițiativa cetățenească europeană este un instrument care aduce împreună și organizează cerințele politice ale cetățenilor Uniunii. Aceasta este primul tip de instrument al democrației directe care ajută cetățenii să influențeze agenda politică europeană, fiind unică în contextul manifestării sale în cadrul unei uniuni politice cu elemente de supranaționalitate.
Scopul său este reducerea distanței dintre instituțiile europene și cetățenii Uniunii prin oferirea cetățenilor unei puteri mai mari de a se impune în ceea ce privește afacerile europene și de a face instituțiile europene mai receptive față de preocupările lor.
În definiția sa politică, o inițiativă cetățenească națională, denumită și inițiativă populară, oferă un mijloc prin care o petiție este semnată de un anumit număr de cetățeni ai unui stat, înregistrați ca alegători. Aceasta poate forța un vot public (plebiscit) asupra unui statut propus, a unui amendament constituțional, ordonanță sau, în forma sa minimală, de a obliga instituțiile executive sau legislative să ia în considerare aspectele propuse astfel.
La fel ca și inițiativa legislativă a cetățenilor la nivelul Uniunii Europene, și inițiativa populară reprezintă un instrument al democrației directe.
Este importantă identificarea diferențelor dintre cele două tipuri de inițiative cetățenești, cea europeană și cea populară, prima nefiind o formă directă de exercitare a suveranității populare, care să declanșeze un referendum, ci un instrument de influențare a agendei politice, prin invitarea Comisiei de a înainta propunerile sale legislative către forurile de decizie ale Uniunii Europene.
Spre deosebire de inițiativa populară, inițiativa cetățenilor Uniunii reprezintă o modalitate de a crea oportunitatea influențării agendei politice europene. Dreptul la inițiativă legislativă rămâne, în fapt, tot în competențele Comisiei Europene, iar orice proces legislativ ulterior se va desfășura în acord cu procedurile adecvate.
În majoritatea statelor membre ale Uniunii există dreptul la inițiativă cetățenească națională, locală sau regională. Statele care o oferă la nivel național sunt: România, Polonia, Austria, Ungaria, Italia, Lituania, Letonia, Italia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Finlanda, Spania și Țările de Jos. Statele care prevăd acest drept la nivel regional sunt: Austria, Germania, Spania, Suedia și Țările de Jos. La nivel local, dreptul la inițiativă cetățenească este disponibil în Belgia, Germania, Ungaria, Luxemburg, Italia, Slovenia, Spania și Suedia.
Inițiativele populare au, cel puțin, două forme principale de manifestare în statele membre în care sunt în vigoare. Prima este cea care impune subiecte pe agenda politică națională sau regională, dând posibilitatea unui număr de cetățeni să înainteze o propunere care să fie analizată de o autoritate competentă, dar această propunere va fi supusă votului electoratului. Aceasta formă a inițiativei populare este specifică României, Italiei, Austriei, Portugaliei, Spaniei, Lituaniei, Poloniei, Ungariei, Țărilor de Jos.
În România, conform articolului 74 al Constituției, alineatelor 1 și 2:
,,Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.’’
,,Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea.”
Cea de-a doua formă de manifestare a inițitivei cetățenești naționale este cea care permite unui număr stabilit de cetățeni să inițieze un vot popular pentru implementarea acesteia. Autoritățile nu au puterea de a decide dacă respectivA propunere poate fi supusă votului popular sau nu. Aceasta este întâlnită în state precum Slovacia și Letonia.
Acest drept cetățenesc este utilizat la o frecvență distinctă în statele membre ce îl prevăd în legea lor fundamentală. De exemplu, până în 2008, în Italia, inițiativa cetățenească populară fusese utilizată de 50 de ori în zece ani, în timp ce în Letonia, de 5 ori.
Succesul limitat al inițiativelor cetățenești înaintate la nivel național a demonstrat că este importantă stabilirea unui echilibru între legislație și provocările reale ale unei inițiative, dacă se dorește atingerea principalului scop al inițiativei cetățenești europene și anume, apropierea cetățenilor de Uniune și formarea unui spațiu public european.
Modelele inițiativelor cetățenești utilizate la nivel național nu pot fi copiate și transpuse la nivel transnațional, european. A fost necesară o perioadă îndelungată de lucru, atât instituțional, cât și la nivel non-guvernamental sau cetățenesc, pentru ca legislația privind inițiativa cetățenească europeană să fie implementată, iar forma sa să fie cea mai bine adecvată nevoilor cetățenilor europeni. Aceasta a trebuit adoptată la nivelul necesităților democratice ale Uniunii Europene, fiind mai dificil de organizat și desfășurat la acest nivel; trebuie luate ăn calcul distanțele geografice, varietatea lingvistică și culturală și specificul politic al fiecărei regiuni, dar și absența unui spațiu comun de dezbatere.
Fiecare etapă a integrării europene a pus sub semnul întrebării legitimitatea democratică a Uniunii Europene deoarece aceasta pare greu accesibilă cetățenilor obisnuiți, prin complexitatea metodelor sale de funcționare. Implicarea tot mai redusă a cetățenilor la dezbaterile și chiar alegerile europene, au determinat Uniunea să se concentreze asupra soluționării acestei răceli intervenite între instituții și cetățeni, prin introducerea unor aspecte în legislația primară a proiectului european care încurajează implicarea cetățenilor în afacerile europene. Dreptul la inițiativă legislativă a cetățenilor Uniunii reprezintă un pas făcut în acest sens.
Un aspect ce trebuie privit cu atenție referitor la caracteristicile inițiativei cetățenești europene este clarificarea dacă o astfel de propunere trebuie formulată în detaliu, comparabil cu formele propunerilor lansate de Comisie, sau nu. Răspunsul la această chestiune este conținut de articolul 11 a TUE care se referă la invitarea Comisiei de a propune un act legislativ, însă conform modalității de lucru specifice Uniunii Europene în ceea ce privește inițiativa legislativă. În fapt, Comisia are dreptul exclusiv de a înainta propuneri legislative (art.17, alin.2, TUE), în conformitate cu procedura luării de decizii în cadrul Uniunii.
Astfel, o inițiativă cetățenească nu poate fi privită ca o propunere legislativă înaintată unui organism competent, după cum se întâmplă cu inițiativele populare din state precum Spania sau Polonia, de exemplu, ci este o invitare a Comisiei europene de a face o asemenea propunere legislativă. Aceasta nu poate reprezenta un act juridic detaliat deoarece elaborarea propunerii legislative a chestiunii puse în dezbatere de cetățeni este influențată tot de Comisie.
După cum Regulamentul Nr.211/2011 privind inițiativa cetățenească europeană prevede, o astfel de propunere este suficient să își definească clar obiectivele și să se încadreze în sfera de competențe ale Comisiei Europene, alături de motivația pentru înaintarea respectivei propuneri.
Comisia își păstreză, deci, puterile discreționare de a elabora versiunea finală a unei inițiative legislative europene a cetățenilor, alături de puterea de a decide dacă respectivul proiect va fi continuat prin prezentarea către forurile legislatoare sau nu.
Inovația adusă de inițiativa cetățenească europeană poate fi analizată, conform studiului Dr. Annette Knaut, pe trei niveluri.
În primul rând, este identificată inovația acesteia la nivel de instrument deoarece poate fi privită ca un instrument al democrației participative care este orientat înspre influențarea agendei politice europene. Un element important de subliniat este faptul că este invitată Comisia să propună un proiect legislativ înaintat de cetățeni, nu este obligată.
În al doilea rând, din punct de vedere al dimensiunii temporale, inițiativa cetățenească europeană este un instrument nou, unic, apărut în cadrul legislativ deja stabilizat al Uniunii. Pe măsură ce timpul va trece, iar termenul primelor inițiative înregistrate va expira, în funcție de evoluția acestora, întregul mecanism de funcționare va deveni comprehensibil publicului civil. Regulamentul existent este o prima versiune a legislației ce va exista în acest sens, propusă pe fundamente teoretice, însă la revizuirea din 2015, rezultatele empirice ale primelor campanii de acest tip desfășurate, vor demonstra dacă au fost stabilite termenele potrivite unor astfel de proceduri.
În al treilea rând, trebuie privită dimensiunea socială a inițiativei cetățenești, aceasta oferind avantaje și modificări calitative în ceea ce privește relațiile sociale, atât la nivel de indivizi proveniți din societăți cu mentalități distincte și specifice, cât și la nivel organizațional, de relaționare între cetățeni și instituțiile europene.
Faptul că 7 cetățeni din 7 state membre distince vor trebui să formeze un comitet de cetățeni unitar, este posibil să conducă la întărirea conștiinței europene comune și la formarea unei democrații europene.
Avantajele inițiativei cetățenești pot fi identificate până la acest punct al lecturii prezentei lucrări de cercetare ca fiind numeroase, multiple și vizibile.
În momentul în care o astfel de inițiativă se dovedește a fi una de succes, mass media existentă la nivel atât național, cât și internațional, va acorda mai multă atenție acestor campanii, iar cele aflate în desfășurare se vor afla în atenția cetățenilor și își vor putea atinge mai ușor obiectivele. În plus, cetățenii, fie că ne referim la cei implicați direct în derularea campaniilor, fie că ne referim la semnatari, se vor convinge de puterea de influență a instrumentului inițiativei, iar acest lucru va atrage noi valuri de cetățeni activi înspre Uniune.
Beneficii vor exista și pentru organizațiile dispuse să se implice în promovarea inițiativelor deoarece relațiile lor transnaționale vor fi astfel întărite și vor putea deveni mai relevante în dezbaterile europene.
În ceea ce privește inițiativa cetățenească europeană, există, în chip evident, și riscuri. Cel mai ușor de identificat, dar și cel mai de temut, ar fi acela al frustrării acelor cetățeni care au organizat sau/și susținut o propunere cetățenească pe care Comisia a respins-o ulterior. În acest caz, Uniunea poate stârni efectul advers a ceea ce își propune să atragă prin oferirea acestui instrument de participare cetățenilor, și anume, alienarea acestora de proiectul european.
De asemenea, grupurile de cetățeni care nu beneficiază de resursele necesare desfășurării unei astfel de campanii și ale căror propuneri sunt depășite de cele care beneficiază de susținerea unor organizații mai dezvoltate, pot, de asemenea, ieși frustrați și dezamăgiți dintr-un proiect ce nu a reușit să parcurgă toate etapele necesare pentru înregistrarea propunerii la Comisie.
Ar trebui să nu se piardă totuși din vedere că rețelele de advocacy transnaționale și organizațiile non-guvernamentale pot contribui la succesul unei inițiative.
O altă sursă de risc o reprezintă perioada îndelungată în care o inițiativă de succes poate deveni, de fapt, o propunere legislativă de succes, în sensul de a fi pusă sub forma de act juridic de Comisie și înaintată forurilor de decizie. Și mai mult poate dura până când aceasta, adoptată fiind de instituțiile legislatoare, să se transforme în legislație propriu-zisă. Procesul acesta de cel puțin 19 luni poate da impresia cetățenilor că instrumentul inițiativei cetățenești nu este unul eficient.
Nu în ultimul rând, trebuie să se țină cont de faptul că ultima decizie aparține Parlamentului European și Consiliului.
Încrederea cetățenilor în instrumentul inițiativei cetățenești va fi fie întărită, fie zdruncinată, de modul în care instituțiile europene vor gestiona propunerile înaintate de cetățenii Uniunii.
1.3. Tipuri de inițiative cetățenești înaintate Comisiei Europene
1.3.1 Inițiativele cetățenești pilot – campanii desfășurate înainte de implementarea legislației inițiativei cetățenești europene (2004-2009)
Inițiativa legislativă cetățenească a reprezentat pentru membrii Parlamentului European (și încă o face) o modalitate de a aduce în dezbaterea publică anumite chestiuni ce nu își găsiseră loc pe agenda europeană. De aceea, în mod deloc surprinzător, primele inițiative cetățenești, cele pilot, le-am putea numi, au fost înaintate de grupuri politice ale Parlamentului European sau de organizații nonguvernamentale puternic ramificate în statele membre ale Uniunii.
După includerea articolului referitor la inițiativa cetățenească europeană în Tratatul Constituțional al Europei din 2004, aproximativ 20 de proiecte-pilot au fost înaintate în urma unor campanii desfășurate de organizații nonguvernamentale, sindicate, asociații, membrii ai Parlamentului European sau a diverse grupuri de interese. Scopul a fost acela al testării acestui nou instrument european al democrației directe, iar unele dintre aceste propuneri s-au bucurat de un suport puternic din partea cetățenilor.
Aceste inițiative cetățenești pilot, desfășurate înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și a implementarii legislației dedicate, sunt numite de literatura de specialitate ,,euro-petiții”, iar semnăturile strânse pentru acestea au fost colectate chiar fără o verificare a e-mailurilor.
Ce este important de observat este că aceste ,,euro-petiții” au arătat ce tip de inițiative pot fi plasate pe agenda europeană. În acest sens, cinci au fost legate de proceduri, vizând organizarea unui referendum european pentru hotărârea adoptării Constituției Europene la nivel popular, dar și o campanie pentru introducerea inițiativei europene cetățenești, două au fost instituționale, vizând fie stabilirea unui singur sediu al PE, fie realizarea unui parteneriat cu Turcia, decât aderarea acesteia la UE. Alte trei inițiative s-au referit la introducerea unor drepturi suplimentare pentru anumite grupuri speciale de cetățeni (victime ale bolilor incurabile, ale dizabilităților fizice sau ale obezității), două au vizat aspecte ecologice, iar una s-a limitat la propunerea practică a stabilirii unui număr de urgență european, disponibil la nivelul Uniunii. Restul s-au referit la preocupări generale precum cooperarea la nivel juridic în UE, autorizarea terapiei naturale în Uniune, îmbunătățirea serviciilor publice, o campanie umanitară pentru Africa și așa mai departe.
Una dintre cele mai populare campanii de acest tip a fost ’’The One Seat Campaign’’, ce a fost promovată în mod deosebit de membrii Parlamentului European și care viza stabilirea unui singur loc de desfășurare a acțiunilor PE și astfel, evitarea irosirii unor importante resurse financiare, de timp și de alt tip, prin păstrarea ca sediu unic al celui de la Bruxelles.
Această inițiativă cetățenească a adunat 1.067.838 de semnături ce au fost înaintate Comisiei Europene în septembrie 2006, iar apoi au fost transmise către Comitetul de Petiții al Parlamentului European. S-a considerat că obiectul acestei inițiative nu intra în sfera de competențe a Comisiei Europene, acest aspect fiind hotărât prin acordul comun al guvernelor statelor membre.
O altă ,,euro-petiție” populară a fost ’’Against Nuclear Energy’’ care viza încheierea Tratatului fondator Euroatom pentru împiedicarea unor noi expuneri a statelor membre prin facilitarea dezvoltării energiei atomice. Aceasta a colectat 634.686 de declarații de susținere din partea cetățenilor statelor membre. Pe lângă faptul că această inițiativă nu a reușit să colecteze cele 1 milion de semnături necesare, obiectul său contravenea surselor de drept primar ale Uniunii, Tratatului Euroatom, o inițiativă cetățenească nefiind acceptată dacă vizează schimbarea unor prevederi ale Tratatelor.
Campania legislativă ’’For a European Referendum on the EU Constitution’’ este un alt exemplu dintre cele lansate în acest val de testare a instrumentului inițiativei cetățenești, fiind lansată în primăvara anului 2007 și nemafiind activă la acest moment, dat fiind și eșecul implementării unei Constituții a Uniunii Europene. Aceasta își propunea declanșarea unui vot popular consultativ în ceea ce privește adoptarea unei Constituții Europene.
Cea din urmă inițiativă cetățenească de acest tip pe care o voi aborda în acest subcapitol este ’’Initiative for the Initiative’’ organizată de către o grupare de organizații non-guvernamentale și grupuri de studenți în toamna lui 2006 și care promova instrumentarea unei proceduri de organizare a inițiativei cetățenești europene accesibile. Aceasta a fost transformată în ,,Campania pentru inițiativa cetățenească’’ și reprezintă o sursă puternică de sprijin pentru cetățeni în informarea și desfășurarea unor astfel de proceduri, fiind actualizată la zi cu toate știrile și detaliile relevante acestui instrument.
Semnăturile pentru aceste patru campanii au fost strânse numai prin intermediul unor sisteme de colectare online, fără verificarea e-mailului introdus la înregistrare pentru validarea semnăturii pentru trei dintre ele, cu excepția ’’For a European Referendum on the EU Constitution’’.
1.3.2 Inițiative cetățenești lansate după implementarea legislației inițiativei cetățenești europene la 1 aprilie 2012
Inițiativa cetățenilor în Uniunea Europeană și în statele membre ale acesteia a fost imaginată, încă dinaintea implementării ei, drept un instrument de democratizare a proiectului european. Toate eforturile depuse în acest sens, atât de societatea civilă, de cetățeni, cât și de organismele naționale și europene, au avut scopul de a găsi o cale în plus de facilitare a dialogului dintre Uniune și cetățenii săi, dar și de a reduce distanța dintre acești doi actori principali ai Uniunii.
De la intrarea în vigoare a legislației privind inițiativa cetățenească europeană, la 1 aprilie 2012 și până la acest moment, iunie 2014, au fost înregistrate pe pagina Comisiei Europene, 24 de inițiative cetățenești europene. Acestea au colectat, iar unele continuă să o facă, semnături de pe teritoriile tuturor statele membre ale Uniunii, acoperind o gamă largă de preocupări, precum mediul, telecomunicațiile, mobilitatea cetățenilor, educație, dreptul la apă potabilă și alte obiecte pe care le voi detalia pentru fiecare dintre aceste inițiative în parte.
Prima fază de colectare a celor 8 inițiative cetățenești înregistrate cu succes în registrul Comisiei Europene dupa 1 aprilie 2012 a expirat la 1 noiembrie 2013. Trei dintre aceste inițiative au reușit să atingă pragul de un milion de semnături, colectate de pe teritoriul a minim un sfert de state membre.
Maroš Šefčovič, vice-președintele Comisiei Europene, a declarat în 2013, la un an de la intrarea în vigoare a Regulamentului, că până la acel moment inițiativa cetățenească fusese un succes. Și-a argumentat poziția prin indicarea numărului ridicat de inițiative înregistrate între 1 aprilie 2012 și 1 aprilie 2013, acestea fiind în număr de 14 și care au adus în centrul atenției dezbaterilor europene chestiuni de interes pentru cetățeni, de o importanță crescută.
Aceste inițiative vor fi clasificate în funcție de criteriul aprobării sau respingerii lor de către Comisia Europeană, analiza bazându-se pe informațiile furnizate la înregistrarea acestora pe portalul oficial dedicat inițiativei cetățenești.
Voi începe prin prezentarea cererilor de înregistrare ale unor inițiative cetățenești ce au fost respinse de Comisia Europeană în perioada aprilie 2012 – iunie 2014. Acestea sunt în număr de 18, iar refuzul lor este justificat de către Comisie prin aplicarea art.4, alin.2.
1.Vocea mea împotriva energiei nucleare care își propunea să elimine utilizarea energiei nucleare de pe teritoriul statelor membre. De asemenea, inițiativa promova dezvoltarea unor surse de energie regenerabilă și luarea de măsuri pentru creșterea eficienței energetice prin înlocuirea folosirii de materiale neculeare. A fost refuzată de Comisie la data de 30.05.2012 întrucât contravine Tratatului Euroatom care nu poate fi modificat decât de către părțile ce au agreat adoptarea acestuia, propunerea unui act legislativ în vederea modificării Tratatelor nefiind în sfera competențelor Comisiei.
2.Interpretarea imnului european în esperanto este o inițiativă care solicita Uniunii să recomande interpretarea imnului european într-o limbă pan-europeană. Obiectivele acestei inițiative se refereau la întărirea identității europene, în mod armonios alături de cele naționale sau regionale, la creșterea participării cetățenești în procesul de integrare european, la reconfirmarea și reechilibrarea celor două elemente vitale ale motto-ului Uniunii, ,,Unitate în diversitate”, la asigurarea unui tratament egal pentru toate limbile europene. Această inițiativă a fost respinsă la data de 30.05.2012 întrucât obiectul inițiativei nu se afla în sfera competențelor Comisiei, neexistând o bază legală care să fi permis înaintarea unei propuneri legislative care să stabilească interpretarea imnului european în esperanto, limbă ce nu a fost inclusă în politicile de conservare a patrimoniului cultural de niciunul dintre statele membre.
3.Consolidarea participării cetățenilor la procesul de luare a deciziilor cu privire la suveranitatea colectivă a urmărit garantarea suveranității cetățenilor europeni privind recunoașterea calității de membru al Uniunii a unui stat nou apărut în urma secesiunii democratice de un alt stat membru al UE, menținerea cetățeniei europene a cetățenilor statului nou apărut și garantarea respectării principiilor, valorilor și obiectivelor Uniunii conforme cu Tratatele pe teritoriul acestuia. Inițiativa a fost respinsă la data de 30.05.2012, Comisia specificând că obiectul acesteia legate de secesiunea unei părți dintr-un stat membru, nu intră în sfera sa de competențe și nici nu există temeiuri juridice în acest sens în Tratatele UE care să permită edictarea de legislație secundară.
4. Eliminarea de pe teritoriul Europei a luptelor cu tauri și a utilizării lor în cadrul unor manifestări de cruzime și tortură pentru distracție este o inițiativă cetățenească pe care organizatorii o justificau în vederea necesității unui act juridic care să stabilească și să susțină dezvoltarea domeniuliu de aplicare al articolului 13 din TFUE, atrăgând atenția asupra actelor de violență săvârșite asupra animalelor în cadrul unor manifestări culturale, regionale sau religioase specifice unora dintre statete membre și necesitatea implementării unei legislații care să le elimine. Comisia a respins inițiativa la data de 30.05.2012, amintind cazul Jippes din 2001 (C-189/01) pentru care Curtea Europeană de Justiție a decis că asigurarea bunăstării animalelor nu face parte dintre obiectivele Tratatelor.
5.Crearea unei Bănci Publice Europene care să fie axată pe dezvoltarea socială, ecologică și solidară este o inițiativă care sublinia necesitatea statelor de a împrumuta fondurile necesare investițiilor pentru crearea locurilor de muncă, dezvoltării serviciilor publice și soluționarea altor disfuncționalități sociale, cu dobânzi scăzute. Motivația organizatorilor se orienta, de asemenea, și în jurul promovării unei logici de solidaritate cu statele membre ce se confruntau cu situații dificile. La data de 06.09.2012 această cerere a fost respinsă de Comisie, explicația fiind aceea că nu există un cadru legal care să susțină adoptarea unui act juridic în sensul fondării unui astfel de organism european.
6.Un milion de semnături pentru o ,,Europă a solidarității” a reprezentat o propunere cetățenească orientată înspre stabilirea unui principiu al ,,stării de necesitate”, descris ca situația în care existența unui stat este în pericol din pricini financiare, refuzul plății acestor datorii va fi justificabil și necesar. Cetățenii responsabili cu înscrierea acestei inițiative și-au motivat cererea prin faptul că Grecia a fost împrumutată la dobânzi mult mai ridicate decât cele practicate de obicei între state, susținând că alte state membre au avut de câștigat de pe urma crizei financiare intervenite în Grecia. Acest ,,canibalism economic” care poate afecta orice stat membru reprezintă ,,cel mai mare risc pentru valorile Europei”, se mai adaugă în obiectivele principale ale inițiativei. Cererea a fost respinsă la data de 06.09.2012 de către Comisie, motivându-se că această chestiune nu se încadrează în sfera de jurisdicție a Tratatelor Uniunii; organizatorii acestei inițiative fiind primii care și-au propus să reclame acest refuz al instituției europene.
7. Opriți cruzimea asupra animalelor este o inițiativă ce a solicitat adoptarea unei directive care să introducă un tratament egal pentru animalele de companie, prin interzicerea eutanasierii animalelor și a sterilizării femelelor din adăposturi, introducerea unui procedeu de adopție internațională reglementat de criterii transparente, interzicerea îndepărtării raselor periculoase și alte recomandări de acest tip. Cererea a fost respinsă la data de 25.07.2013, la fel ca și în cazul inițiativei prezentate mai sus la punctul 4, Comisia invocând cazul Jippes pentru care Curtea Europeană de Justiție a decis că protecția animalelor nu se încadrează în obiectivele Tratatelor Uniunii.
8. Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor și sustenabilitatea culturilor regionale este o inițiativă cetățenească orientată înspre acordarea unei atenții speciale regiunilor care prezintă caracteristici naționale, etnice, culturale, religioase sau lingvistice diferite de cele ale regiunilor din preajma lor. Organizatorii subliniază nevoia acestor regiuni de a accesa diversele fonduri europene, în mod egal ca și restul regiunilor ce aparțin Uniunii, dar și necesitatea garantării păstrării specificului acestora și încurajarea dezvoltării economice. Organizatorii consideră, de asemenea, că îndeplinirea acestor cerințe ar susține dezvoltarea Uniunii și menținerea diversității sale culturale. La data de 25 iulie 2013 această inițiativă a fost respinsă de Comisia Europeană care și-a explicat decizia prin precizarea faptului că nici TUE, nici TFUE, nu prevăd un cadrul legal care să permită adoptarea unui act legal care să asigure faptul că statele membre își respectă angajamentele internaționale de protecție a minorităților naționale.
9. Împreună pentru o Europă fără prostituție legalizată a avut în vedere scoaterea din legalitate a prostituției, prevăzută în legea unor dintre statele membre ale Uniunii. Obiectivele inițiativei au fost reducerea traficului și folosirii drogurilor, combaterea traficului uman și a violenței contra femeilor, reducerea transmiterii de boli, și nu în ultimul rând, apărarea demnității umane, întrucât corpul uman nu este o marfa sau un obiect. Comisia a respins aceasta inițiativă la data de 18 iulie 2013, explicațiile oferite organizatorilor pentru această decizie fiind că o parte dintre obiectivele vizate de propunere sunt deja sub jurisdicția legislației europene, precum traficul de persoane și exploatarea sexuală, în timp ce prostituția iese din sfera competențelor europene, statele membre ocupându-se de reglementarea acesteia.
10. Aplicarea autodeterminării în calitate de drept uman în Uniunea Europeană a propus introducerea dreptului la autodeterminare ca drept al omului în cadrului normativ european, conform unor documente precum Cartea Națiunilor Unie, Pactul asupra Drepturilor Economice, Sociale și Culturale din 1966, Actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa din 1975, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 2010 referitor la Kosovo. La data de 21 ianuarie 2013 această inițiativă a fost refuzată de Comisie, răspunsul acesteia subliniind că scopul unei inițiative cetățenești nu poate fi acela de a aduce modificări Tratatelor europene. În plus, instituția europeană a adăugat că nu se încadrează în sfera sa de competențe posibilitatea de a înainta propuneri pentru acte normative conform articolui 21 al TUE care stabileste principiile și obiectivele externe ale Uniunii.
11. Venitul de bază necondiționat a fost o inițiativă care propunea introducerea unui venit de bază necondiționat pentru toți cetățenii europeni, care să asigure o viață demnă și participarea socială în toate statele membre ale Uniunii. A fost respinsă la data de 06 septembrie 2012, Comisia motivându-și decizia prin neîncadrarea inițiativei în sfera de competență a instituției europene, în vederea aplicării Tratatelor.
12. Pachetul de siguranță pentru minorități – un milion de semnături pentru diversitate în Europa este o inițiativă adresată Comisiei cu scopul îmbunătățirii protecției persoanelor care apațin minorităților naționale și lingvistice și a consolidării diversității lingvistice și culturale în cadrul Uniunii Europene. Cererea de înregistrare a acestei inițiative a fost refuzată de Comisia Europeană la data de 13 septembrie 2013, această decizie fiind motivată prin faptul că deși drepturile persoanelor aparținânnd minorităților se află în categoria valorilor europene promovate de Uniune la care articolul 2 al TUE face referire, nu exista vreo bază legală care să permită adoptarea și implementarea unei legislații privind drepturile acestor persoane.
13. Organizarea unui referendum la nivelul Uniunii privind încrederea publică în competența guvernului european este o inițiativă care subliniază slăbiciunile politicilor duse de structurile europene, precum șomajul crescut, recesiunea economică, nivelul de trai scăzut al cetățenilor europeni, sporirea volumului de utilizare a drogurilor, pe care le asocia deficiențelor guvernului european. Organizatorii propuneau organizarea unui referendum care să chestioneze europenii asupra necesității înlocuirii guvernului european respectiv cu o structură guvernamentală lipsită de deficit democratic. Comisia a respins această cerere la data de 29.11.2013 menționând că un referendum și o inițiativă cetățenească, în ciuda faptului că reprezintă instrumente ale democrației directe, au scopuri distincte și se referă la acțiuni diferite, inițiativa cetățenească nepermițând cetățenilor să decidă direct asupra chestiunii propuse, această caracteristică fiind specifică referendumurilor.
14. Dreptul la îngrijire pe tot parcursul vieții: a duce o viață demnă și independentă reprezintă un drept fundamental! Această inițiativă invita Uniunea să propună o legislație care să introducă și să asigure dreptul fundamental al demnității umane pe întreaga durată a vieții cetățenilor prin asigurarea protecției sociale împotriva dependenței și a accesului la servicii de îngrijire pe termen lung care să nu fie supuse regulilor pieței interne, accesibile universal. Comisia a respins această inițiativă la data de 05 noiembrie 2013, motivând că această cerere nu se încadrează în cadrul atribuțiilor sale în baza cărora poate înainta o propunere legislativă, în sensul obligării statelor membre de a asigura implementarea unor astfel de servicii sociale.
15. Îngrijorarea noastră privind ajutorul insuficient acordat animalelor de companie și animalelor fără stăpân în Uniunea Europeană este o cerere inițiată din considerarea că nu este acordată suficientă atenție asigurării bunăstării și protecției animalelor de companie, dar și a celor fără stăpân. Organizatorii cer Uniunii furnizarea temeiurilor juridice necesare în acest sens prin care să se asigure astfel siguranța și libertatea de circulație a cetățenilor europeni. Cererea de înregistrare a fost respinsă la data de 06 noiembrie 2013, având atașată aceeași explicație oferită și inițiativelor refuzate detaliate la punctele 4 și 7 – cazul Jippes pentru care Curtea Europeană de Justiție a decis că protecția animalelor nu se încadrează în obiectivele Tratatelor Uniunii.
16. Referendumul european ar trebui să reprezinte puterea supremă legislativă și executivă în cadrul UE, ca o expresie a democrației directe. Organizatorii acestei inițiative au cerut implementarea unui cadru legislativ care să ofere un mecanisism independent de cele oferite de constituțiile existene în statele membre, și anume, un referendum european care să fie obligatoriu pentru toate ramurile de decizie ale Uniunii Europene. Obiectivele acestei inițiative sunt aproximativ aceleași ca și cele enunțate de inițiativa descrisă la punctul 13, cu reluarea propunerii de a forma o nouă structură de guvernare europeană care să recâștige încrederea cetățenior. Inițiativa a fost respinsă la data de 23 ianuarie 2014, Comisia motivând că nu au fost propuse de către comitetul organizatorilor articolele Tratatelor în baza cărora și-au formulat cererea. În plus, Comisia completează că această cerere ar putea fi implementată prin revizuirea Tratatelor europene, însă această inițiativă de introducere a mecanismului referendumului european nu se încadrează în sfera competențelor instituției.
17. Trebuie adoptată imediat o nouă formă juridică a Uniunii Europene care să prevadă desființarea Parlamentului European și a structurilor sale. Organizatorii acestei inițiative au descris obiectivele cererii lor prin faptul că actuala formă de guvernare europeană nu este eficientă în a oferi soluții problemelor existente la nivelul Uniunii (precum rata șomajului crescută, recesiunea economică, scăderea nivelului de trai) deoarece a devenit un ,,monstru uriaș, incontrolabil și nedemocratic”, dominat de birocrați care stabilesc interese ce nu țin cont de opiniile cetățenilor europeni. De aceea, inițiativa propune adoptarea unei structuri de guvernare europene care să o înlocuiască pe cea actuală și să ofere soluții problemelor curente. Cererea a fost respinsă la data de 23 ianuarie a.c., explicația acestei decizii finnd aceea că nu sunt propuse prevederile legale disponibile în Tratate care să permită formularea unei propuneri legislative în acest sens, scopul inițiativelor cetățenești fiind acela de a implementa legea Tratatelor, fără posibilitatea de a le revizui.
18. Etică pentru animale și copii este ultima inițiativă respinsă afișată pe pagina virtuală a Comisiei Europene dedicată inițiativei cetățenești, cererea referindu-se la necesitatea stabilirii prin dispoziții legale a unui nivel minim etic în relațiile cu persoanele din categoriile vulnerabile, precum copiii sau minoritățile culturale ori religioase care să asigure un comportament non-violent și să permită integrarea reală la nivel european. La data de 26 martie a.c. această inițiativă a fost respinsă de Comisie, explicațiile oferite organizatorilor fiind acelea că aceste aspecte propuse nu se încadrează în domeniile pentru care instituția are dreptul să înainteze un act legislativ pentru punerea în aplicare a Tratatelor.
Voi continua acest subcapitol cu prezentarea inițiativelor ce au fost acceptate de Comisie, fiind conforme cu prevederile art. 4, alin. 2 al Regulamentului privind inițiativa cetățenească. În perioada analizată, aprilie 2012 – iunie 2014, au fost înregistrate pe portalul oficial al Comisiei dedicat inițiativei cetățenești 24 de astfel de propuneri.
Fraternitate 2020 – Mobilitate. Progres. Europa. Această inițiativă își propunea
îmbunătățirea programelor de schimb stabilite la nivel european, precum Serviciul European de Voluntariat sau Erasmus, care să contribuie la formarea unei Europe unite, fundamentată de solidaritatea stabilită la nivel cetățenesc. Organizatorii au cerut prin această propunere Comisiei să investească mai consistent în astfel de programe, astfel 10% din bugetul Uniunii să fie utilizat pentru aceste mobilități, alături de intensificarea eforturilor depuse în sensul oferirii participanților de oportunități care să contribuie la dezvoltarea abilităților lor interculturale. Inițiativa propunea, de asemenea, o monitorizare mai eficientă a acestor mobilități prin sondajele de opinie Eurobarometru și Eurostat. Aceasta a fost prima inițiativă înregistrată după intrarea în vigoare a legislației privind inițiativa cetățenească, la data de 9 mai 2012, însă nu a reușit să colecteze cele 1 milion de semnături necesare pentru a fi înaintată Comisiei. În cele 12 luni dedicate colectării declarațiilor de susținere, au fost înregistrate 70.584 de astfel de semnături.
2. Apa și salubritatea reprezintă un drept al omului! Apa este un bun public și nu o marfă! Această inițiativă este prima propunere cetățenească de succes, reușind să colecteze cele 1 milion de semnături necesare înaintării sale către Comisia Europeană. Inițiatorii acesteia au invitat Comisia Europeană să propună o legislație de implementare a dreptului omului la apă și salubritate, după cum acesta este recunoscut și de ONU. În plus, inițiativa cerea ca instituțiile europene și statele membre să fie obligate să asigure accesul tuturor cetățenilor lor la dreptul la apă și la salubritate, iar acestea să nu fie supuse ,,normelor pieței interne”. A fost înregistrată la data de 10.05.20132, perioada sa de colectare a semnăturilor sfârșindu-se un an mai târziu, termen în care această inițiativă a colectat 1.659.543 de declarații de susținere, depășind pragul minim cerut de legislația privind inițiativa cetățenească.
3. Unul dintre noi. Inițiatorii acestei campanii au cerut Uniunii să asigure protecția juridică a demnității, a dreptului la viață și a integrității fiecărei ființe umane chiar din momentul concepției și includerea acestui domeniu în sferele de competență ale UE. Obiectivele inițiativei adaugă, de asemenea, că Uniunea ar trebui să înceteze să acorde finanțări activitățior care implică distrugerea embrionilor umani, în special în domeniul sănătății publice, al cercetării și al ajutorului pentru dezvoltare. Cererea a fost înregistrată la data de 11 mai 2012, reușind să colecteze 1.721.626 de semnături în perioada dedicată colectării de declarații de susținere.
4.Oprirea vivisecției a propus implementarea unui cadrul legislativ european care să conducă la eliminarea treptată a experimentelor realizate pe animale. Inițiatorii campaniei îndemnau Comisia Europeană să abroge Directiva 2010/63/UE privind protecția animalelor implicate în realizarea experimentelor științifice și să formuleze o nouă propunere care să ducă la eliminarea acestor experimente și să le înlocuiască, în domeniul cercetării toxicologice și biomedicale, cu folosirea obligatorie a dateleor relevante în mod direct pentru specia umană.Cererea a fost înregistrată la data de 22 iunie 2012, reușind să colecteze 1.326.807 de semnături.
5. O educație de calitate pentru toți a fost o inițiativă care punea accentul pe dimensiunea educației ca fiind determinantă pentru modul în care Europa va evolua. Inițiatorii cereau crearea unei platforme de discuție între elevi/ studenți, profesori, părinți, parteneri sociali, educatori și alți actori relevanți pentru acest domeniu, care să propună o formulă pentru o politică europeană care să vizeze educația de calitate, pluralistă și orientată înspre UE-2020. Un astfel de model de educație, ar fi culminat după părerea organizatorilor, cu organizarea unui Bacalaureat European. Cererea a fost înregistrată pe portalul Comisiei la data de 16 iulie 2012, iar timp de 18 luni, cât s-a derulat perioada de colectare a semnăturilor, inițiativa nu a reușit să atingă pragul de 1 milion de semnături.
6. Pentru o gestiune responsabilă a deșeurilor, împotriva incineratorilor reprezintă o inițiativă care propunea Comisiei Europene principii cadru pentru garantarea unei gestionări responsabile a deșeurilor de către statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, organizatorii au propus Comisiei elaborarea unei directive formulată în jurul a 7 principii privind gestionarea responsabilă a deșeurile, printre care au fost enumerate obligația sortării ambalajelor reciclabile, interzicerea incinerării deșeurilor, distrugerea acestora prin utilizarea unor tehnologii care să nu afecteze mediul și sănătatea. A fost înscrisă pe portalul Comisiei la data de 16.07.2012, iar perioada de colectare a semnăturilor s-a finalizat la 01 noiembrie 2013, inițiativa reușind să strângă 754 de semnături.
7. Suspendarea Pachetului Climatico-Energetic UE. Obiectivul acestei inițiative a fost acela de suspendare a Pachetului Climatico-Energetic UE din 2009, excepție făcând clauzele referitoare la eficiența energetică, alături de alte regulații climatice până la semnarea contractului internațional privind emisiile de CO2 de către cei mai mari emitățori precum sunt India, China și SUA. Această cerere a fost înregistrată la data de 08 august 2012, iar termenul limită de colectare a semnăturilor a fost 01.11.2013. Nu a fost depusă la Comisie pentru evaluare până la acest moment.
8. Platforma publică centrală online pentru inițiativa cetățenească europeană. Această inițiativă își propunea oferirea unui instrument care funcționează imediat care să permită implicarea cetățenilor europeni în politica europeană, fără nevoia unor expertize tehnice. Organizatorii propuneau implementarea unei platforme publice dedicată inițiativei europene unde cetățenii să poată înregistra propunerile lor și să colecteze semnături, iar inițiatorii să poată fi în contact cu susținătorii lor și să permită dezbateri deschise ale cetățenilor. Această cerere a fost înregistrată la data de 27 august 2012, perioada de colectare a semnăturilor finalizându-se la 01.11.2013. Inițiativa nu a fost până la acest moment înaintată Comisiei spre evaluare.
9.,,30 km/h – redăm viața străzilor noastre!” repezintă o inițiativă ce a sugerat limitarea vitezei la 30km/h la nivelul Uniunii Europene în zonele urbane/rezidențiale, în vederea reducerii numărului de accidente rutiere, al zgomotului produs de trafic și al poluării astfel produse. Autoritățile locale puteau, de asemenea, aplica alte limitări de viteză dacă acestea erau necesare sporirii gradului de siguranță al cetățenilor. Inițiativa a fost înregistrată la data de 13 noiembrie 2012, iar colectarea semnăturilor s-a finalizat 12 luni mai târziu, la 13.11.2013. Numărul de semnături colectate de această campanie este de 44.310, însă inițiativa nu a fost încă înaintată Comisiei pentru evaluare.
10. Actul privind un tarif unic în comunicații propunea stabilirea unei taxe lunare unice, care să asigure toate serviciile incluse și care să permită telefonarea în orice și spre orice loc al Europei, practicând același preț. Obiectivele inițiatorilor erau acela de eliminare a tarifelor de roaming, de stabilire definitivă a unei piețe comune de telefonie mobilă la nivelul Uniunii. A fost înregistrată la 03 decembrie 2012, perioada sa de colectare sfârșindu-se la 03 decembrie 2013, iar numărul de semnături fiind insuficient pentru înaintarea către Comisia Europeană, deși totalul acestora nu a fost făcut public. În aceeași zi de expirare a termenului de colectare a semnăturilor, organizatorii au restras această inițiativă.
11.Venitul minim garantat/necondiționat (UBI) – Exploararea posibilității de emancipare a condițiilor de viață în UE este o inițiativă care a solicitat Comisiei să promoveze și să încurajeze cooperarea între statele membre în vederea explorării venitului minim garantat/necondiționat (UBI) și de utilizare a acestuia ca instrument de îmbunătățire a sistemelor de securitate socială. Organizatorii precizau că obiectivul pe termen lung al propunerii lor era acela de a oferi fiecărui cetățean european accesul la dreptul necondiționat de a își satisface nevoile materiale, care să le asigure o viață demnă, iar introducerea UBI să le împuternicească participarea la viața socială. Cererea a fost înregistrată la data de 14 ianuarie 2013, iar în anul dedicat colectării semnăturilor aceasta a reușit să strângă 294.578 de astfel de declarații de susținere din partea cetățenilor europeni.
12. Pune capăt Ecocidului în Europa: o inițiativă cetățenească de a acorda drepturi Pământului este o inițiativă care invita Comisia să adopte o legislație prin care să fie prevenite, interzise și combătute acțiunile de ecocid și cele care dăunează ecosistemului dintr-un anumit teritoriu. Pe portalul oficial al inițiativei cetățenești există două versiuni ale acestei campanii – prima versiune fiind înregistrată la 01 octombrie 2012 și retrasă la 21 ianuarie 2013, în aceeași zi fiind depusă cea de-a doua versiune a acestei inițiative. Cea de-a doua a fost înregistrată la data de 21 ianuarie 2013, reușind să colecteze în perioada de 12 luni dedicată strângerii celor 1 milion de semnături, 119.317.
13. Lăsați-ne să votam este o inițiativă care propune reducerea deficitului democratic acuzat la nivelul structurilor europene prin completarea drepturilor cetățenilor (numite de articolul 20 al TFUE) cu acela de a vota în cadrul tuturor alegerilor politice din statul membru de reședință, în aceleași condiții ca și resortisanții acelui stat. Organizatorii inițiativei consideră că o astfel de inițiativă legislativă ar putea contribui la rezolvarea problemei pierderii dreptului la vot al unui procent semnificativ de cetățeni europeni care își au reședința permanentă în alte state membre, sporind de asemenea sentimentul de aparteneță la respectiva societate și de cetățenie europeană, la nivelul Uniunii. Cererea a fost înregistrată la data de 28 ianuarie 2013, reușind să colecteze 3.500 de semnături, până la momentul încheierii colectării un an mai târziu. Această inițiativă este înregistrată în două versiuni pe portalul Comisiei, prima dată fiind înregistrată la 11 mai 2012 și retrasă la 29 ianuarie 2013, iar a doua înregistrare a fost realizată la 28 ianuarie 2013, termenul limită expirând la 28 ianuarie 2014.
14. Act 4 Growth este o inițiativă cetățenească formulată în jurul a 4 propuneri concrete de intervenție politică cu scopul dezvoltării spiritului antreprenorial al femeilor pentru o creștere economică sustenabilă în Europa. Organizatorii propuneau în acest sens crearea unui Birou European al Femeilor de Afaceri, numirea unui director femeie al acestei întreprinderi, colectarea de date pentru elaborarea unor rapoarte de cercetare și politice anuale, întărirea aplicării politicii egalității de gen. Această inițiativă a fost înregistrată la 10 iunie 2013, iar colectarea de semnături s-a încheiat la 10 iunie 2014, campania obținând 890 de astfel de formulare de susținere. Aceasta nu a fost încă prezentată Comisiei pentru evaluare, însă conform numărului de semnături comunicat, statutul său va fi cel de inițiativă insuficient susținută.
15. Educație pentru tineri – Erasmus 2.0 este o inițiativă care propunea eliminarea inechităților din învățământul european prin implicarea absolvenților motivați și cu realizări deosebite în predarea în instituțiile din comunitățile urbane sau rurale de pe teritoriul Uniunii Europene. Înregistrarea acestei cereri a fost făcută la 17 iunie 2013, reușind să colecteze 421 de semnături. Inițiativa a fost retrasă de organizatori la data de 15 iunie 2014, cu două zile înainte de finalizarea perioadei de colectări a semnăturilor.
16. Cheltuielile pentru educație nu reprezintă o parte a deficitului! Educația este o investiție! Această inițiativă propune combaterea inegalității în ceea ce privește accesul la școlarizare prin oferirea unor șanse egale la educație și formare profesională tuturor tinerilor din Europa. Organizatorii propun excluderea bugetului pentru educație din calculele deficitului produs de cheltuielile publice ale fiecărui stat. De asemenea, este subliniată necesitatea asigurării unor infrastructuri adecvate pentru garantarea unui învățământ de calitate în Europa în perioade de criză, dar și creșterea angajabilității tinerilor prin oferirea accesului la educație de calitate. Inițiativa a fost înregistrată la data de 06 august 2013, perioada de colectare a semnăturilor fiind în curs de desfășurare.
17. Inițiativa europeană pentru pluralismul media propunea protejarea pluralismului media prin armonizarea parțială a reglementărilor implementate la nivel național referitoare la transparența și proprietatea media, la independeța organismelor de supraveghere media și la confilictul de interese față de funcția politică. Inițiatorii cereau amendarea Directivei Serviciilor Audiovizuale și Media, prin promovarea unei noi Directive în sensul introducerii unor reglementări referitoare la aspectele anterior menționate.Aceasta este disponibilă în două versiuni de înregistrare, obiectivele rămânând aceleași, prima fiind introdusă la 5 octombrie 2012 și retrasă la 20 august 2013, iar cea de-a doua înregistrare datând din 19 august 2013, cu expirarea termenului de colectare a semnăturilor la 19 august 2014. Sunt colectate până la acest moment 114.532 de semnături.
18. Iarba vrea să vorbească este o inițiativă cetățenească în curs de desfășurare care promovează legalizarea canabisului. Organizatorii își propun să determine Uniunea să adopte o politică comună asupra reglementării producției, vâzării și utilizării canabisului. Inițiativa își motivează obiectivele prin faptul că adoptarea unei astfel de politici comune de legalizare a canabisului ar pune capăt traficului de astfel de plante, ar proteja consumatorii și ar monitoriza securitatea sanitară, de asemenea, asigurând egalitatea în fața legii a tuturor cetățenilor UE cu privire la acest aspect. Cererea a fost înregistrată la 20 noiembrie 2013, urmând ca aceasta campanie să fie finalizată la 20 noiembrie 2014.
19. Inițiativa europeană a utilizării libere a țigării electronice reprezintă o inițiativă care dorește clasificarea țigărilor electronice și a produselor de acest tip drept produse recreaționale și nu sub forma unor produse medicale sau care utilizează tutun, indiferent de conținutul de nicotină deținut de substanțele utilizate, prin implementarea unei legislații în acest sens. Organizatorii urmăresc ca o legislație în acest sens să permită utilizatorilor de țigări electronice să le poată folosi în toate statele membre, fără a fi afectați de impactul negativ generat de nedisponibilitatea sau slaba ofertă a acestor produse pe unele piețe europene. Cererea a fost înregistrată la data de 25 noiembrie 2013, urmând ca perioada de colectare a semnăturilor să fie încheiată la data de 25.11.2014. Numărul de semnături colectate până la acest moment este de aproximativ 28.000.
20. Stinge-mă! Această inițiativă propunea interzicerea practicii de a lăsa lumina aprinsă în clădirile de birouri sau în magazine în perioadele în care acestea nu erau utilizate.Obiectivele organizatorilor erau orientate către economisirea energiei electrice, reducerea poluării luminoase și oprirea publicității invazive de pe întreg teritoriul Uniunii. Era susținut iluminatul public care este justificat prin gradul de siguranță pe care îl oferă cetățenilor. Inițiativa a fost înregistrată la data de 03 februarie 2014, fiind retrasă de utilizatori la 22.04.2014.
21. O propunere nouă pentru Europa – Planul european pentru dezvoltare durabila și locuri de muncă este o cerere care propune adoptarea unui plan de investiții care să ajute Europa să depășească momentul crizei, prin dezvoltarea societății europene, a sectoarelor bunurilor publice europene (energie din surse regenerabile, cercetare și inovare, rețele de infrastructură, etc.) și asigurarea unor noi locuri de muncă, în care să poată activa în special tinerii. De asemenea, inițiativa propune sporirea resurselor proprii ale bugetului european prin implementarea unei taxe pe tranzacțiile financiare și taxe pe emisiile de carbon. Cererea a fost introdusă în registrul Comisiei la 07 martie 2014, urmând ca perioada de colectare a semnăturilor să se finalizeze un an mai târziu.
22. MoveEurope este o inițiativă care propune crearea unui card de reducere (numit precum inițiativa) de transport, a accesului la atracțiile turistice și la spectacolele desfășurare în statele membre și a costurilor de cazare în weekend-ul apropiat zilei de 9 mai, când este celebrată Ziua Europei. Obiectivele inițiativei sunt descrise prin dorința de a consolida identitatea europeană prin popularizarea celebrării Zilei Europei, crearea unor noi rețele transnaționale economice și sociale care să promoveze această zi și să aducă împreună cetățenii Uniunii, alături de promovarea mobilității europene la nivelul UE. Cererea a fost înregistrată la data de 24.03.2014, însă procedura de colectare nu a fost demarată și în format online, ultima actualizare a website-ului inițiativei menționând că se așteaptă certificarea sistemului de colectare virtuală a semnăturilor din partea autorităților competente.
23. Încetarea libertății de circulație a persoanelor în relația cu Elveția a fost o inițiativă prin care se cerea încetarea acordului de liberă circulație dintre Confederația Elvețiană, pe de-o parte și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la data de 21 iunie 1999. Această cerere a fost înregistrată la data de 19 noiembrie 2012, fiind retrasă de organizatori la 04 februarie 2013. Un aspect interesat legat de această inițiativă este valoarea ridicată a finanțărilor obținute, de 150.000 €, provenite din partea a doi membri ai comitetului de cetățeni al acesteia.
24. Directiva UE privind bunăstarea vacilor care produc lapte. Această inițiativă propunea formularea unei Directive europene care să vizeze îmbunătățirea bunăstării celor 23 de milioane de vaci ce produc lapte din Uniune, prin crearea unor condiții de concurență echitabile în acest domeniu și prin garantarea unor standarde minime care să permită îmbunătățiri conform prevederilor legislației privind porcinele și păsările de curte. Această cerere a fost înregistrată la 10 mai 2012, fiind retrasă de organizatori la data de 20 iulie 2012. Bugetul provenit din finanțări a fost cel mai mare alocat unei inițiative cetățenești, atingând valoarea totală de 345.567 €, iar sponsorii au fost diverse organizații preocupate de chestiunile legate de agricultură, zootehnie sau protecția animalelor.
Capitolul II: Studiu de caz – Primii doi ani de inițiativă cetățenească în Uniunea Europeană, ce inițiative au reușit să ajungă la Comisia Europeană și ce inițiative au eșuat
2.1 Metodologia cercetării
Pentru a putea identifica informațiile necesare confirmării ipotezelor de cercetare ale lucrării, am ales ca metodă de cercetare studiul de caz, pe care l-am aplicat unor categorii particulare de inițiative cetățenești.
Am considerat că această metodă de analiză a primilor doi ani de inițiativă cetățenească în Uniunea Europeană este cea mai indicată pentru a identifica modelul de desfășurare pe care inițiativele îl aplică, conform legislației în vigoare, care sunt principalele provocări atât juridice, cât și administrative pe care organizatorii le-au întâmpinat în derularea inițiativelor înscrise în registrul Comisiei, dar și soluțiile propuse de aceștia pentru eficientizarea instrumentului acesta.
În studiul de caz voi analiza categoria inițiativelor cetățenești ,,de success”, adică acele campanii ce au reușit să colecteze cele 1 milion de semnături necesare în perioada indicată de legislație, în comparație cu acele inițiative a căror perioadă de colectare a semnăturilor s-a încheiat de asemenea, însă nu au reușit să atingă acest prag.
Perioada analizată este 1 aprilie 2012 – 10 iunie 2014, data la care a fost închisă ultima inițiativă analizată în acest studio de caz.
Inițiativele analizate în acest capitol sunt cele înregistrate pe portalul oficial al Comisiei Europene privind inițiativa cetățenească, iar informațiile utilizate sunt conforme cu acelea disponibile în acest registru sau pe website-urile individuale ale inițiativelor.
Pentru a putea structura eficient analiza acestor inițiative, am ales să impart acest capitol în două subcapitole: primul va fi dedicat inițiativelor cetățenești de succes, anume ,,Apa și salubritatea reprezintă un drept al omului! Apa este un bun public și nu o marfă!”, ,,Unul dinte noi”, ,,Stop vivisecției”, iar cel de-al doilea inițiativelor perimate, insufficient susținute, anume: ,,Fraternitate 2020 – Mobilitate. Progres. Europa”, ,,O educație de calitate pentru toți”, ,,Pentru o gestiune responsabilă a deșeurilor, împotriva incineratorilor’’, ,,Actul privind un tarif unic în comunicații”., ,,Venitul minim garantat/necondiționat (UBI) – Exploararea posibilității de emancipare a condițiilor de viață în UE” și ,,Pune capăt Ecocidului în Europa: o inițiativă cetățenească de a acorda drepturi Pământului”.
Interpretarea datelor va fi disponibilă la finalul acestui capitol, informațiile astfel obținute urmând să contribuie la validarea sau invalidarea ipotezelor de cercetare.
2.2 Prezentarea celor trei inițiative care au atins pragul de 1 milion de semnături
2.2.1 Apa și salubritatea reprezintă un drept al omului! Apa este un bun public și nu o marfă!
Inițiativa ,,Apa și salubritatea reprezintă un drept al omului! Apa este un bun public și nu o marfă!” este prima inițiativă cetățenească la care Comisia a răspuns ca urmare a succesului acesteia de a strânge cele 1 milion de semnături cerute de Regulamentul privind inițiativa cetățenească, într-o perioadă de 12 luni. A fost lansată la data de 10 mai 2012, iar perioada colectării semnăturilor a fost încheiată la 1 noiembrie 2013, din pricina dificultăților tehnice întâmpinate de sistemul de colectare online. În ciuda prelungirii termenului de colectare cu 6 luni din cauzele tehnice menționate, această inițiativă ar fi reușit să atingă pragul de 1 milion de semnături și în cele 12 luni de la înregistrarea sa oficială. La finalul campaniei de colectare a semnăturilor, inițiativa a reușit să strângă 1.884.790 de declarații de susținere, conform website-ului inițiativei. Comisia a raportat un număr de semnatari de 1.659.543 pe portalul oficial al inițiativei cetățenești.
Obiectul principal al acestei cereri a fost acela de invitare a Comisiei Europene să implementeze dreptul omului la apă și salubritate, după cum este acesta recunoscut și de Organizația Națiunilor Unite. De asemenea, inițiatorii campaniei au cerut ca instituțiile europene și statele membre să fie obligate să asigure că toți locuitorii beneficiază de acces la apă și la salubritate, Uniunii solicitându-i-se să își sporească eforturile depuse în acest sens. Conform informațiilor disponibile pe website-ul inițiativei, la acest moment există în Europa aproximativ 2 milioane de persoane care nu au acces la resurse de apă sau de salubritate adecvate, decente. Pe lângă aceștia, mai există și un procent ridicat de persoane care au venituri mici sau instabile și care sunt expuși pericolului deconectării de la aceste resurse dacă nu reușesc să își achite facturile pentru aceste servicii.
În plus, inițiativa propunea ca alimentarea cu apă și gestionarea resurselor de apă să nu fie supuse ,,normelor pieței interne”, iar serviciile de apă să fie scutite de liberalizare. Această cerință a fost motivată de inițiatorii propunerii prin faptul că apa este o resursă natural limitat și reprezintă un bun public fundamental vieții și menținerii sănătății.
Cea de-al treilea obiectiv al inițiativei era acela al sporirii eforturilor Uniunii în a garanta accesul universal la apă și salubritate. Conform informațiilor oferite de website-ul inițiativei, la nivel mondial peste 800 de milioane de oameni nu au acces la apă, iar peste 2 miliarde la servicii de salubritate. De aceea, se cere Uniunii să întreprindă acțiuni în acest sens pentru a asigura accesul la aceste resurse vitale omului și celor din alte părți ale lumii.
Această inițiativă a fost tradusă în 24 dintre limbile oficiale ale Uniunii, iar comitetul său cetățenesc a fost format din 33 de membri. Toate statele membre au avut câte un reprezentant în comitetul cetățenesc, cu excepția Croației care nu era membru al Uniunii la momentul la care această inițiativă a fost lansată. La nivelul fiecărui stat membru, sindicatele serviciilor publice naționale, s-au ocupat de coordonarea acțiunilor de promovare a inițiativei și colectare a semnăturilor necesare.
Cadrul legal conform căruia această inițiativă a fost înaintată se bazează pe articolele 14, 209 și 210 ale Tratatului de la Lisabona, care se referă la serviciile de interes general și cooperarea pentru dezvoltare.
Membrii comitetului cetățenesc sunt, în mare parte, reprezentanți ai sindicatelor serviciilor publice europene. Federația serviciilor publice, EPSU, a militat o perioadă îndelungată pentru implementarea dreptului omului la apă, iar inițiativa ,,Apa și salubritatea reprezintă un drept al omului! Apa este un bun public și nu o marfă!” a reprezentat un pas important făcut în acest sens.
Pe lângă suportul EPSU, inițiativa Right2Water a mai fost sprijinită și de Alianța Europeană pentru Sănătatea Publică, Rețeaua Anti-Sărăcie, Biroul European de Mediu, Femeile din Europa pentru un viitor comun și Serviciile publice internaționale.
Se poate afirma că inițiativa ,,Apa și salubritatea reprezintă un drept al omului! Apa este un bun public și nu o marfă!” a fost cea mai bine organizată și echipată campanie din primul val de inițiative cetățenești lansate după implementarea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind inițiativa cetățenească. Aceasta a beneficiat de o sponsorizare de 140.000 €, oferită în întregime de EPSU. O parte consistentă din aceste fonduri au fost strânse dinaintea începerii campaniei de colectarea a semnăturilor, de aceea aceasta bazându-se pe o infrastructură puternică și care i-a asigurat succesul. Fondurile au fost utilizate pentru plătirea resurselor umane implicate în proiect și a altor activități legate de derularea inițiativei, precum traduceri, consultări juridice, îmbunătățirea sistemului de colectare online și altele.
În ciuda acestor avantaje deținute de inițiativă, după aproximativ 6 luni de la lansarea acesteia, numai 3,5% din semnături fuseseră strânse. Adevărata popularitate a inițiativei a fost declanșată de televizarea unui raport german referitor la privatizarea apei care ar cauza ,,efectul bulgărelui de zăpadă”. După acesta, în termen de 8 săptămâni, au fost colectate cele un milion de declarații de susținere necesare, atât pe suport de hârtie, cât și online.
,,Apa și salubritatea reprezintă un drept al omului! Apa este un bun public și nu o marfă!” poate fi considerată o campanie care a dovedit că instrumentul unic al democrației directe, inițiativa cetățenească europeană, este unul de succes. A reușit să atingă pragul de 1 milion de semnături necesar pentru a fi înaintată Comisiei, prin eforturile depuse de o echipă de organizare bine structurată și bogată. Obstacolele care nu au permis altor inițiative să atingă acest număr de suporteri, precum lipsa resurselor financiare, a suportului unor organizații mai mari sau promovarea mass mediei, au fost depășite de organizatorii inițiativei Right2Water.
De asemenea, inițiativa poate fi considerată un succes politic întrucât actorii politici au reacționat la această campanile. Michael Barnier, comisarul european responsabil pentru piața internă în fostul mandate al instituției europene, s-a referit la această campanile când Comisia a decis să scoată apa din domeniul de aplicare al direcției de concesii. A atras și atenția cetățenilor, care și-au exprimat dorința ca apa să fie un serviciu public.
În plus, eforturile EPSU și alte celorlalți susținători ai inițiativei, au fost recompensate prin acumularea de popularitate, vizibilitate și reputație la nivel European.
Organizatorii primei inițiative care a reușit să colecteze semnăturile necesare înaintării propunerii lor către Comisie, au identificat principalele slăbiciuni ale procedurilor stabilite legal în acest sens și provocărilor ce pot descuraja inițiativele de acest tip.
Au fost subliniate importanța obținerii suportului din partea organizațiilor de orice tip, care pot ajuta la colectarea semnăturilor necesare sau la finanțarea acțiunilor specifice unei proceduri de acest tip, dificultățile întâmpinate cu sistemul de colectare online care au dus la pierderea unor semnături, promovarea slabă a acestui instrument, o parte bună din perioada de desfășurare a campaniei fiind petrecută pentru explicarea dreptului la inițiativă cetățenilor europeni. În plus, traducerea inițiativei în limbile oficiale ale statelor europene și suportul din partea mass mediei sunt considerate a fi principalele elemente care au asigurat succesul inițiativei. Este, de asemenea, subliniat faptul că formularul declarației de susținere ar trebui stabilit la aceeași formă pentru toate statele, recomandându-se eliminarea necesității comunicării datelor de identificare persoanală cerute de unele state membre; estimările organizatorilor inițiativei Right2Water arătând că semnăturile din statele ce prevăd completarea acestor date a fost scăzută la aproape jumătate din cât ar fi putut obține inițiativa prin aplicarea unui formular mai simplu.
La trei luni de la înaintarea semnăturilor valide către Comisie, la data de 17 februarie 2014, organizatorii s-au întâlnit cu reprezentanții Comisiei și au avut oportunitatea de a își prezenta propunerea în fața Parlamentului European.
Regulile asupra audierii din cadrul Parlamentului erau neclar stabilite de Regulament, astfel că nu s-a permis participarea la prezentarea inițiativei în fața eurodeputaților și a unor experți din exterior. Organizatorii s-au arătat mulțumiti de modul în care întâlnirea din cadrul PE s-a desfășurat, însă au recomandat ca revizuirea Regulamentului privind inițiativa cetățenească să aducă lămuriri modului în care aceste audieri vor fi derulate, astfel încât toate propunerile cetățenești să fie Tratate în mod egal, indiferent de chestiunile aduse în fața forurilor de decizie, fără a fi afectate de faptul dacă se află deja sau nu pe agenda politică europeană.
În acest sens, în martie 2014, Parlamentul European a adoptat un set de Reguli de procedură care conține dispoziții referitoare și la modul în care se vor desfășura audierile publice din cadrul Parlamentului Europen privind inițiativele cetățenești, actul urmând să intre în vigoare la 1 iulie 2014.
La data de 19 martie 2014, Comisia a răspuns oficial acestei inițiative printr-un comunicat generos care sublinia interesul european pentru garantarea dreptului omului de a avea acces la apă potabilă și la salubritate, detaliind acțiunile întreprinse de Uniune în acest sens, atât la nivel european, cât și global. Având ca bază acest acțiuni, Comisia a asigurat că va continua să se implice în îmbunătățirea accesului la apă potabilă și la salubritate a întregii populații a statelor membre, prin acordarea de noi finanțări pentru infrastructuri și prin susținerea politicilor de mediu.
Comisia a stabilit prin decizia comunicată în martie 2014 că se angajează să adopte măsuri concrete în privința chestiunilor aduse în dezbatere de inițiatorii acestei campanii, urmărind să întreprindă o serie de acțiuni care să fie relevante în mod direct pentru aceasta.
În ciuda măsurilor propuse pentru a răspunde inițiativei cetățenești privind garantarea accesului la apă potabilă și salubritate a europenilor, dar și a persoanelor din zonele defavorizate, Comisia nu a propus un act legislativ nou în acest sens.
Organizatorii inițiativei consideră că acest instrument al inițiativei cetățenești trebuie să fie întărit prin adăugarea unor elemente care să îi ofere un caracter mai obligatoriu, astfel ajustat încât să participe în mod real la democratizarea Uniunii. Recomandarea în acest sens a celor ce au luat parte la desfășuratea inițiativei ,,Apa și salubritatea reprezintă un drept al omului! Apa este un bun public și nu o marfă!” este ca orice inițiativă cetățenească de succes să fie, cel puțin, transpusă într-o propunere legislativă a Comisiei Europene care să fie înaintată Consiliului și Parlamentului European.
2.2.2 Unul dintre noi
Inițiativa ,,Unul dintre noi” reprezintă cea de-a două inițiativă cetățenească înregistrată după intrarea în vigoare a legislației privind acest nou instrument european al democrației participative, la data de 11 mai 2012. Colectarea semnăturilor pentru această inițiativă s-a încheiat la data de 01.11.2013, termenul fiind prelungit cu 6 luni din pricina dificultăților tehnice întâmpinate de sistemul de colectare online a semnăturilor pus la dispoziție de Comisie. În acest termen de 18 luni, inițiativa a reușit să colecteze 1.721.626 de semnături, conform datelor disponibile pe portalul oficial al inițiativei cetățenești și 1.897.588 de semnături, conform informațiilor de pe website-ul inițiativei.
Obiectivele acestei campanii inițiate de cetățenii europeni au fost formulate în scopul asigurării demnității umane, a dreptului la viață și la integritate al fiecărei ființe umane încă de la momentul concepției și introducerea acestui domeniu în sferele de competență ale Uniunii, inițiatorii considerându-l a fi de o importanță deosebită.
Scopul descris pe website-ul inițiativei era acela de a participa la progresul Europei în ceea ce privește protejarea vieții umane încă de la concepție, bazându-se pe descrierea embrionului uman ca reprezentând începutul vieții umane după cum a fost pronunțat în decizia Curții Europene de Justiție, în cazul Brüstle vs. Greenpeace.
,,Unul dintre noi” a cerut Comisiei să înainteze o propunere legislativă prin care Uniunea Europeană să înceteze acordarea de finanțări activităților care participă la distrugerea embrionilor umani, în special în domeniul cercetării, ajutorului pentru dezvoltare și sănătății publice. O propunere legislativă în acest sens ar fi fost implementată prin modificarea regulamentelor financiare ale UE referitoare la modul de cheltuire al bugetului european.
Cadrul legal considerat relevant de către organizatori pentru derularea acestei inițiative este stabilit de articolele 2 și 17 ale TUE și articolele 4, alineatele 3 și 4, alături de articolele 168, 180,182, 209, 210 și 322 ale TFUE.
Comitetul cetățenesc al campaniei ,,Unui dintre noi” a fost format din persoane ce proveneau din Franța, Italia, Germania, Marea Britanie, Spania, Ungaria și Polonia.
Inițiativa a fost tradusă în 23 dintre limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii. Susținerea inițiativei a provenit dintr-un număr larg de surse, precum biserici, politicieni, parlamentari europeni, reprezentanți ai societății civile și mii de voluntari care au participat proactiv la colectarea semnăturilor pe suport de hârtie în statele membre ale Uniunii.
Această inițiativă a colectat cel mai mare număr de semnături dintre propunerile înaintate până la acest moment, un detaliu important în acest sens fiind și acela al finanțării de care a beneficiat. ,,Unul dintre noi” a comunicat ca valoare totală a susținerii și finanțării primite suma de 159.219 €, sumele provenind din partea organizațiilor Fondazione Vita Nova, Fundacion Provida de Cataluña și Fundacion Valores y Sociedad.
La fel ca și inițiativa Right2Water, ,,Unul dintre noi” își datorează succesul unei infrastructuri solide a proiectului și a echipei bine structurate aflată în spatele acestei campanii. Aceasta nu și-a promovat obiectivele prin intermediul mass mediei, interesul jurnaliștilor fiind mai degrabă scăzut cu privire la acest subiect, însă suportul acordat de Papa Benedict și Papa Francis a contribuit profund la creșterea popularității campaniei.
Cele mai multe semnături au provenit din state predominant catolice precum Italia, Polonia, Spania și Franța, dar și Germania și România au contribuit puternic la atingerea pragului de 1 milion de semnături necesare inițiativei.
Principalele provocări identificate de organizatorii celei mai populare inițiative cetățenești s-au referit la dificultățile întâmpinate cu sistemul de colectare online, promovarea redusă a instrumentului inițiativei cetățenești de către instituțiile europene și cele naționale, dar și de către media, alături de lipsa fondurilor necesare activităților privind derularea unei campanii cetățenești de acest tip.
După întâlnirea organizatorilor inițiativei cu reprezentanții Comisiei, dar și audierea publică din cadrul Parlamentului European, la începutul lunii aprilie 2014, Comisia s-a angajat să ofere un răspuns față de această inițiativă. La data de 28 mai 2014, Comisia a răspuns printr-un vot veto, motivând că în ceea ce privește oprirea finanțărilor activităților ce presupun distrugerea embrionilor umani, în special în domeniul cercetării, al ajutorului pentru dezvoltare și al sănătății publice, cheltuielile UE sunt realizate în conformitate cu regulamentul financiar al Uniunii care asigură respectarea demnității umane, a dreptului la viață și la integritate al omului.
De asemenea, Comisia a considerat că nu poate da curs unei propuneri care să oprească finanțarea programelor de cercetare în ceea ce privește studiul celulelor stem embrionare umane deoarece acestea se pot transforma în beneficii pentru sănătatea cetățenilor Uniunii. În plus, legat de oprirea finanțărilor acordate prin intermediul ajutorului pentru dezvoltare, indirect avorturilor, Comisia subliniază că astfel de prevederi se află în sfera de competență a statelor membre.
Astfel, Comisia nu a considerat necesară înaintarea unei propuneri legislative conforme cu scopurile cererii inițiativei ,,Unul dintre noi”, considerând că aceste chestiuni puse în dezbatere de membrii organizatori ai campaniei se află deja în activitățile desfășurate de Uniune și că viața umană și demnitatea sunt drepturi fundamentale apărate prin eforturile depuse la nivel european. De asemenea, Comisia a refuzat încetarea acordării de finanțare domeniilor propuse de inițiativă.
2.2.3 Opriți vivisecția
Inițiativa ,,Opriți vivisecția” reprezintă cea de-a treia campanie care a reușit să atingă pragul celor un milion de semnături necesare înaintării sale Comisiei Europene.Această cerere a fost înregistrată la data de 22 iunie 2012, iar perioada de colectare s-a încheiat la data de 01 noiembrie 2013, motivele fiind aceleași dificultăți tehnice întâmpinate în utilizarea sistemului de colectare online a semnăturilor. La data încheierii perioadei de colectare a declarațiilor de susținere, inițiativa ,,Opriți vivisecția” reușise să colecteze 1.326.807 de semnături.
Obiectivele acestei inițiative se refereau la implementarea unui cadrul legislativ care să se preocupe de eliminarea treptată a experimentelor pe animale. Organizatorii au îndemnat Comisia să abroge Directiva 2010/63/UE referitoare la protecția animalelor utilizate în scopuri științifice și să înainteze o propunere nouă care să elimine experimentele pe animale și să le înlocuiască prin folosirea manadatorie a datelor relevante în mod direct pentru specia umană, în special în cadrul cercetării biomedicale și toxicologice.
Cadrul legal considerat relevant de către organizatori pentru derularea acestei inițiative este articolul 13 din TFUE care menționează că ,,Uniunea și statele membre țin seama de toate cerințele bunăstării animalelor ca ființe sensibile”. Organizatorii inițiativei consideră că acest articol indică înspre obligația morală a Uniunii, dar și a statelor membre, de a respecta drepturile fundamentale ale animalelor. Oprirea vivisecției este considerată necesară deoarece reprezintă o practică generoatoare de suferință și durere unor ființe sensibile, incapabile de a se apăra.
În plus, inițiatorii își motivează cerințele prin argumentele științifice care au afirmat că experiementele derulate pe animale nu au nicio relevanță pentru specia umană. Experimentarea pe animale reprezintă un pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu, lipsa unor informații relevante ce pot fi obținute prin utilizarea unor noi tehnologii adecvate pentru om, dar și o piedică pentru dezvoltarea metodelor de cercetare biomedicale, specifice epocii noastre. Conform datelor disponibile pe website-ul ,,Opriți vivisecția”, aproximativ 500 de milioane de animale sunt ucise în decursul unui an în laboratoarele de cercetare din lume.
Inițiativa a fost tradusă în 24 dintre limbile oficiale ale Uniunii. Spre deosebire de celălalte două inițiative ce au reușit să atingă cele 1 milion de semnături cerute de legislația în vigoare, ,,Opriți vivisecția” a beneficiat de o finanțare modestă, de 14.501 €, sume provenite fie din partea unor persoane fizice, fie din partea unor organizații de profil precum Partito animalista europeo, LAV Lega Anti Vivisezione, Comitato Scientifico Equivita și altele.
De asemenea, trebuie subliniat că această inițiativă își datorează succesul implicării exclusive a voluntarilor dedicați cauzei, dar și eforturilor depuse de o coaliție de peste 250 de grupuri care militează pentru drepturile animalelor. Cu patru luni înaintea expirării termenului de colectare a semnăturilor, organizatorii reușiseră să colecteze aproximativ jumătate dintre acestea, majoritatea pe suport de hârtie. ,,Opriți vivisecția” nu s-a bucurat de atenția mass mediei, însă prin intermediul internetului, a reușit să obțină aproape 800.000 de semnături prin intermediul campaniei online dusă de voluntari, dar și de susținătorii cauzei. Cel mai vizibil suport, ca și cel mai consistent volum de semnături, a venit din Italia, din partea organizațiilor care militează pentru drepturile animalelor.
Provocările identificate de organizatorii ,,Opriți vivisecția” se referă la bugetul limitat de care această inițiativă a beneficiat, precizându-se că inițiativa cetățenească europeană este, mai degrabă, potrivită unor campanii susținute de organizațiile non-guvernamentale mari, cu o prezență cunoscută la Bruxelles.
De asemenea, au fost menționate dificultățile tehnice întâmpinate în implementarea sistemului de colectare online, însă perioada de șase luni astfel pierdută a fost echilibrată de Comisie prin pornirea termenului de colectare a semnăturilor din momentul în care acest sistem online a început să funcționeze adecvat. Organizatorii indică faptul că fără posibilitatea colectării online de semnături, inițiativa ,,Opriți vivisecția” nu ar fi atins pragul stabilit de lege.
În plus, cetățenii care s-au arătat interesați de această campanie în statele membre ale Uniunii, au fost reticenți față de furnizarea datelor persoanele cerute de unele dintre formulare de susținere, după cum este cazul numărului de identificare personal. De asemenea, în unele state membre cetățenii nu au putut susține inițiativa deoarece nu erau stabiliți în țara lor de origine. De aceea, organizatorii recomandă ca revizuirea să prevadă posibilitatea cetățenilor europeni să susțină astfel de campanii indiferent de statul în care sunt stabiliți.
În martie 2014, autoritățile naționale competente au confirmat atingerea pragului de 1 milion de semnături de către inițiativa cetățenească ,,Opriți vivisecția”, iar în septembrie 2013 va avea loc întâlnirea dintre organizatorii campaniei, Comisia Europeană și audierea publică în cadrul Parlamentului European.
Organizatorii și susținătorii campaniei au așteptarea ca această inițiativă să genereze adoptarea unei noi legislații în privința opririi experimentelor pe animale și a desfășurării cercetărilor biomedicale și toxicologice prin intermediul unor metode care să genereze informații relevante speciei umane, prin ultilizarea unor mijloace noi, specifice necesităților curente.
2.3 Inițiative ce nu au reușit să atingă pragul de 1 milion de semnături
Prima inițiativă înregistrată după 1 aprilie 2012 a fost ,,Fraternitate 2020 – Mobilitate. Progres. Europa”, la data de 9 mai 2012. Comitetul cetățenesc al acesteia a fost format din cetățeni stabiliți în Austria, Belgia, Italia, Luxemburg, România și Ungaria. Principalul său obiectiv a fost acela de a încuraja schimburile interculturale între cetățenii statelor membre ale Uniunii, prin îmbunătățirea unor programe precum Erasmus, Leondardo da Vinci sau Serviciul de Voluntariat European. Aceasta a fost tradusă în 24 de limbi oficiale ale Uniunii.
Comitetul cetățenesc al acestei inițiative își propunea să contribuie la întărirea solidarității europene și la facilitarea drumului spre unitatea Europei, în special prin intermediul creării unor structuri stabile și unitare ale cetățenilor.
Pe pagina F2020 este menționat că inițiativa a fost sprijinită de un grup de personalități din mediul academic recunoscute și ONG-uri de pe întreg teritoriul Uniunii Europene precum AEGEE Europe, Erasmus Student Network, YEPP, Tineret România și multe altele.
Sursele de finanțare, conform datelor disponibile pe pagina inițiativei, au fost oferite de organizații diverse organizații non-guvernamentale, iar suma totală s-a ridicat la 7000 €. Din bugetul organizatorilor au fost achitați cei 50 € necesari înregistrării domeniului website-ului.
Termenul limită de colectare al semnăturilor necesare al acestei inițiative a fost 1 noiembrie 2013, iar totalul semnăturilor a fost de 71.412. Astfel, F2020 nu a reușit să treacă pragul celor un milion de susținători, numărul acestor reprezentând sub pragul de 10% din totalul necesar unei inițiative de succes, care poate fi înaintată Comisiei pentru dezbatere.
Este important de subliniat că această inițiativă s-a bucurat atât de suport financiar (deși nu deosebit de consistent), cât și de sprijinul în vederea promovării sale primit din partea ONG-urilor europene, membrilor Parlamentului European, dar și dinspre mediile academice. Promovarea sa a fost asigurată prin munca voluntarilor și prin utilizarea mijloacelor de comunicare moderne, social media și rețelele de tineret. De asemenea, a beneficiat de traducerea într-o paleta largă de limbi oficiale ale statelor membre. În ciuda acestor avantaje, succesul său nu a fost unul răsunător.
Cauzele eșecului acestei mișcări, au considerat organizatorii, au fost acelea legate de problemele tehnice ale sistemului de colectare a semnăturilor online. Inițiativa a fost înregistrată în mai, atunci fiind manifestat și apogeul interesului mass mediei și al cetățenilor față de această propunere, însă semnăturile au putut fi colectate începând cu luna noiembrie.
De asemenea, se poate considera că o perioadă prelungită pentru colectarea semnăturilor, stabilirea acelorași formulare de susținere pentru toate statele membre care să nu ceară date personale precum numărul personal de identificare sau adresa, mai mult suport practic acordat de Comisie și o promovare mai intensă din partea mass mediei, ar fi contribuit la succesul acestei inițiative.
O altă inițiativă cetățenească potrivită a fi încadrată în categoria inițiativelor cetățenești ce nu au reușit să colecteze cele 1 milion de semnături necesare pentru a fi înaintate către Comisie, în termen de 12 luni, este ,,O educație de calitate pentru toți”. Aceasta a fost înregistrată la data de 16 iulie 2012, perioada sa de colectare a semnăturilor fiind începută de la 1 noiembrie, din pricina dificultăților tehnice întâmpinate de sistemul de colectare online.
Inițiativa acesta a fost demarată de un grup de cetățeni care proveneau din 12 state ale UE, mulți dintre ei dedicați cauzei îmbunătățirii nivelului educației europene sau membri ai organizațiilor non-guvernamentale implicate în acțiuni de acest tip. Acestora li s-au adaugat alte organizații, asociații și chiar instituții educaționale, precum European School – Culham Parents’ Association, University Women of Europe, Unity for Unity, European Parents Association.
Obiectivele propuse de inițiativa ,,O educație de calitate pentru toți” se refereau la formarea unei platforme de colaborare între elevi, studenți, părinți, profesori, parteneri sociali, educatori și alți factori de decizie relevanți în vederea formulării și aplicării unei politici europene vizând o educație de calitate, pluralistă și orientată înspre UE-2020, accesibilă tuturor europenilor, indiferent de nivelul vizat, primar sau secundar. Culminarea acestei politici, în viziunea organizatorilor, era organizarea unui Bacalaureat European, dar și reorganizarea sistemului educațional european într-unul de înaltă calitate, multicultural și multilingv, în beneficial generațiilor următoare.
Finanțarea pentru proiect a provenit din partea organizațiilor ce s-au alăturat cauzei, mai devreme menționate, dar și altele, atingând valoarea totală de 17.000 €. Nu există date care să comunice numărul de semnături colectat până la încheierea perioadei de strângere a acestora, 1 noiembrie 2013.
Inițiativa a fost tradusă în 24 dintre limbile oficiale ale Uniunii, iar campania virtuală de promovare a acestei chestiuni a fost una deosebit de activă, subliniind beneficiile utilizării instrumentelor social media pentru stârnirea interesului cetățenilor asupra unor anumite subiecte.
Organizatorii inițiativei au indicat că resursele financiare reduse de care inițiativa a beneficiat, au stat în calea atingerii pragului de 1 milion de semnături. De asemenea, formularele care cereau informații personale precum datele de identificare din cărțile de identitate au îngreunat procesul de colectare al semnăturilor, mulți cetățeni fiind reticenți în a furniza astfel de informații. Alți cetățeni care au dorit să semneze aceste formulare, nu au putut din pricina piedicilor puse de legislația în vigoare, ce nu permite unora dintre cetățenii europeni stabiliți în alt stat decât acela de proveniență, să semneze astfel de inițiative.
De asemenea, termenul de 12 luni dedicat colectării unui număr de 1 milion de semnături este unul prea scurt, fapt de care organizatorii campaniei au fost conștienți, însă scopul lor a devenit ulterior acela de a atrage atenția asupra acestei necesități a reconstrucției educației europene de înaltă calitate.
Cea de-a treia inițiativă cetățenească, înregistrată în primul val de cereri trimise Comisiei după implementarea legislației privind acest instrument și care nu a reușit să colecteze cele 1 milion de semnături impuse de Regulament este ,,Pentru o gestiune responsabilă a deșeurilor, împotriva incineratorilor’’. Aceasta a fost înregistrată la data de 16 iulie 2012, iar încheierea campaniei de semnături s-a sfârșit la 1 noiembrie 2013. Numărul total de semnături obținute de această inițiativă a fost de 754.
Comitetul cetățenesc al acestei inițiative a fost format din membri proveniți din Franța, Slovacia, Germania, Marea Britanie, Suedia, Polonia și Belgia. De asemenea, inițiativa a beneficiat și de susținerea Asociației franceze pentru evaluarea politicilor publice E2P și organizației IDÉES Pour Beaumont.
Obiectivele acestei inițiative erau orientate înspre propunerea unor principii cadru Comisiei Europene în vederea garantării unei gestiuni responsabile a deșeurilor de către toate statele membre ale Uniunii Europene.
Inițiativa ,,Pentru o gestiune responsabilă a deșeurilor, împotriva incineratorilor’’ își propunea să ofere Comisiei Europene un text în funcție de care aceasta să formuleze o directivă care să se aplice tuturor statelor membre, orientată în jurul a 7 principii : îmbunătățirea sistemului de sortare a deșeurilor menajere, interdicția supra-ambalării, impunerea utilizării unor ambalaje reciclabile, interzicerea incinerării deșeurilor, administrarea unor programe de gestionare a deșeurilor, formarea unor structuri și tehnologii care să se ocupe de acestea fără a reprezenta un pericol pentru mediu și sănătate.
Cadrul legal indicat de organizatori pentru încadrarea inițiativei cetățenești propuse a fost articolul 3, alineatul K al Tratatului de la Maastrich, referitor la ,,Politica în domeniul mediului”.
Pe portalul dedicat inițiativei cetățenești, inițiativa ,,Pentru o gestiune responsabilă a deșeurilor, împotriva incineratorilor’’ nu are indicate alte versiuni lingvistice disponibile decât cea originală în care a fost înregistrată, în limba franceză. De asemenea, se observă și lipsa mențiunilor referitoare la surse de finanțare ceea ce indică înspre faptul că această inițiativă nu a beneficiat de sponsorizări din partea unor organizații externe sau persoane fizice interesate de chestiunile propuse.
În urma consultării website-ului dedicat acestei campanii, am observat că popularitatea acestuia scăzută, numai 7762 de vizitatori după aproximativ 2 ani de la lansarea acestuia, poate sugera încă o sursă ce a determinat eșecul acestei inițiative – o promovare virtuală slabă, în condițiile în care aceasta reprezintă unul dintre punctele forte ale inițiativelor cetățenești europene.
În ciuda preocupărilor vizibile manifestate la nivel european privind normele de administrare a deșeurilor, reciclarea acestora și conservarea mediului, această inițiativă nu a ajuns în centrul dezbaterilor cetățenești europene.
O alta inițiativă cetățenească ce a fost înscrisă în registrul Comisiei, însă nu a reușit să atingă pragul colectării celor 1 milion de semnături necesare, este ,,Actul privind un tarif unic în comunicații”. Această inițiativă a fost înregistrată la data de 03 decembrie 2012, iar perioada de colectare a semnăturilor a fost încheiată la 03.12.2013, totalul acestora fiind de 44.310.
Comitetul cetățenesc al acestei inițiative a fost format din 7 membri ce provin din state diferite, precum Marea Britanie, Franța și Italia. De asemenea, inițiativa aceasta a fost promovată de membrii ai Comitetului Economic și Social European, ai Parlamentului European, dar a beneficiat și de suportul asociației Young Europeans. Propunerea a fost tradusă în 23 dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.
Obiectivele acestei inițiative lansate de un grup de tineri interesați de politicile europene s-au orientat către implementarea unei taxe lunare unice, incluzând toate serviciile de telecomunicații și care să permită telefonarea în și spre orice loc al Europei, supunându-se aceluiași tarif.
Ceea ce organizatorii inițiativei ,,Actul privind un tarif unic în comunicații” propuneau Comisiei era eliminarea tarifelor de roaming, în vederea instituirii unei piețe comune de telefonie comună, la nivel european. Organizatorii au lansat aceste propuneri considerând că tarifele mari practicate de companiile de telecomunicații în ceea ce privește roaming-ul, limitează calitatea comunicării cetățenilor europeni.
Finanțarea acestei inițiative a venit din partea unei persoane fizice, Yannick Naud, atingând suma de 2000 €.
Statutul actual afișat pe portalul oficial al Comisiei referitor la inițiativa cetățenească listează această campanie ca fiind insuficient susținută, astfel încât putem concluziona că aceasta nu a reușit să atingă pragul de 1 milion de semnături stabilit de legislația existentă.
Cea de-a cincea inițiativă cetățenească care se înscrie în categoria inițiativelor perimate, insuficient susținute, este ,,Venitul minim garantat/necondiționat (UBI) – Exploararea posibilității de emancipare a condițiilor de viață în UE”. Aceasta a fost înregistrată la data de 14 ianuarie 2013, reușind să colecteze în perioada celor 12 luni dedicate strângerii celor 1 milion de semnături necesare doar o parte dintre acestea, 294.578 de semnături.
Comitetul cetățenesc al acestei inițiative a fost format din persoane provenite din 15 state membre ale UE (Austria, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania și Marea Britanie).
Obiectivul acesteia a fost stabilirea unei mai bune cooperări între statele membre ale Uniunii cu scopul explorării venitului minim garantat/necondiționat (UBI) ca pe un instrument care să îmbunătățească sistemele lor de securitate socială.
De asemenea, organizatorii formulaseră obiectivele inițiativei pe termen lung și pe termen scurt. În prima situație, pe termen scurt, inițiativele de acest tip și examinarea unor diverse modele de UBI, ar trebui să fie studiate și promovate la nivel european pentru a se încuraja acțiunile întreprinse în acest sens. Pe termen lung însă, obiectivul era acela de a oferi fiecărui cetățean european dreptul necondiționat la o viață demnă, prin satisfacerea nevoilor materiale, iar introducerea UBI să încurajeze implicarea în viața socială europeană a cetățenilor.
Inițiativa a fost tradusă în 18 dintre limbile oficiale ale statelor membre, iar valorea totală a sumelor provenite din finanțări s-a ridicat la 2.850 €. Sponsorizările au venit din partea asociației Basic Income Earth Network și a unor persoane fizice.
Din pricina unor dificultăți întâmpinate la utilizarea sistemului de colectare online a semnăturilor, procesul de colectare a acestora a fost demarat la două luni de la data înregistrării. Organizatorii au cerut Comisiei extinderea termenului de colectare cu aceste două luni deoarece astfel de prelungiri fuseseră acordate inițiativelor înregistrate îninte de 31 octombrie 2012, din cauze similare, însă cererea nu a fost acceptată.
În acest sens, organizatorii inițiativei ,,Venitul minim garantat/necondiționat (UBI) – Exploararea posibilității de emancipare a condițiilor de viață în UE” recomandă ca revizuirea legislației să ofere comitetului cetățenesc abilitatea de a alege data la care inițiativa va fi lansată, în mod obligatoriu după ce sistemul de colectare online este operațional și certificat.
În afară de aceste provocări tehnice, mulți cetățeni care susțineau chestiunile promovate de această inițiativă au ezitat să semneze declarațiile de suport din pricina obligativității de a furniza datele de identificare personală. Pentru că inițiativa cetățenească europeană nu este un instrument popular și în care cetățenii să își fi format o anumită încredere, astfel de cerințe birocratice au îndepărtat o parte dintre susținătorii campaniei.
O parte dintre cetățenii care au semnat însă online formularele de susținere, se așteptau la primirea unui mesaj de confirmare a semnăturii care să le confirme primirea formularului, dar astfel de mesaje nu sunt generate de sistem.
În ultimele săptămâni ale campaniei, o petiție online cu un scop similar a fost lansată de Avaaz.org, iar aceștia au invitat susținătorii Avaaz să semneze și formularele inițiativei cetățenești. Acest eveniment a marcat o creștere substanțială a semnăturilor trimise online, demonstrând că un instrument mai bine cunoscut și mai ușor de utilizat, ar genera și o reacție mai puternică a publicului.
Inițiativa nu a reușit să atingă pragul de 1 milion de semnături necesar înaintării sale către Comisie în vederea evaluării, însă inițiatorii acesteia recomandă o revizuire a instrumentului în vederea atribuirii unui caracter obligatoriu, în cazul unei campanii de succes să se acționeze precis în sensul propus de aceasta, și de asemenea, să se aducă modificări legislației care să facă inițiativa cetățenească europeană mai accesibilă și acelor grupuri de cetățeni cu resurse financiare limitate.
Ultima inițiativă pe care o voi analiza în cadrul acestui subcapitol, încadrându-se în categoria inițiativelor insuficient susținute și care au fost trimise Comisiei pentru evaluare după încheierea colectării de semnături, este ,,Pune capăt Ecocidului în Europa: o inițiativă cetățenească de a acorda drepturi Pământului”. Această cerere a fost înregistrată la data de 21 ianuarie 2013, reușind să colecteze în perioada de 1 an dedicată strângerii de semnături, un volum total de 114.842 de semnături.
Comitetul de cetățeni al acestei campanii a fost format exclusiv din voluntari dedicați cauzelor ecologice de conservare a Pământului, cu membri proveniți din Italia, Franța, Spania, Germania sau Marea Britanie, care a beneficiat și de suportul unor coordonatori geografici preocupați cu promovarea la nivel național a campaniei și colectarea de semnături din zonele respective. Astfel de coordonatori geografici au provenit din Belgia, Grecia, Franța, Ungaria, Austria, Italia, Germania, Slovenia, Spania, Danemarca, Țările de Jos, Suedia, Bulgaria și Marea Britanie. Inițiativa a fost tradusă în 22 dintre limbile oficiale ale Uniunii.
Obiectivul acestei inițiative era acela a de a invita Comisia Europeană să adopte o legislație care să prevină, combată și să interzică orice acțiune potențial dăunătoare ecosistemului dintr-un anumit teritoriu.
Organizatorii propuneau prin obiectivele principale ale campaniei adoptarea unor măsuri de către Uniune prin care să fie implementată tragerea la răspundere a persoanelor, atât fizice, cât și juridice, pentru acțiunile de ecocide. În plus, cereau interzicerea și prevenirea oricăror activități de acest tip pe teritoriile europene sau martime aflate sub incidența legislației europene, precum și a celor comise de cetățeni sau persoane juridice ale UE în afara teritoriului european. Ultimul obiectiv sugerează oferirea unei perioade de tranziție pentru facilitarea unei economii sustenabile.
Inițiativa a beneficiat de suportul unei palete largi de organizații cu misiuni ecologice, precum Institute for Environmental Security, Ejolt, Fondation Goodplanet, Green Young Economy PermaVitae, dar și a unor persoane implicate în militarea pentru această cauză precum Kumi Naidoo, directorul executiv Greenpeace International, Vivene Westwood, Mairead Corrigan Maguire și membri ai Parlamentului European, ca Rebecca Harms, Jo Leinen sau Keith Taylor.
Finanțarea pentru această campanie s-a ridicat la valoarea totală de 3.324 €, provenind din partea unor persoane fizice.
Principalele provocări identificate de organizatori în procesul de derulare a campaniei și de colectare a semnăturilor, sunt legate de greutățile puse de detaliile birocratice precum datele personale excesive pe care cetățenii nu doresc să le furnizeze, și din cauza faptului că instrumentul inițiativei cetățenești nu este unul bine promovat la nivel național, astfel că nu există o încredere a cetățenilor în a completa formulare care cer informații precum adresa sau numărul de identificare personală.
De asemenea, sistemul de colectare online nu este ușor de utilizat și este necesară o investiție serioasă în întreținerea acestuia, dar și în campaniile de promovare a campaniei, pentru a atrage semnăturile necesare unei inițiative de succes.
Organizatorii recomandă simplificarea acestor formulare, prin eliminarea informațiilor cerute care nu sunt relevante validării semnăturilor, simplificarea legislației în vederea eligibilității rezidenților străini care au o altă cetățenie națională a unui stat membru decât aceea a statului unde sunt stabiliți, prin oferirea dreptului acestora de a completa astfel de formulare. De asemenea, comitetului cetățenesc ar trebui să i se acorde un statut legal, care să permită strângerea de fonduri.
Între perioada de înregistrare a unei inițiative și începutul perioadei de colectare a semnăturilor este numai o lună. Pe portalul oficial al inițiativei cetățenești există două înregistrări ale ,,Pune capăt Ecocidului în Europa: o inițiativă cetățenească de a acorda drepturi Pământului”, prima versiune fiind înregistrată la 01 octombrie 2012 și retrasă la 21 ianuarie 2013, în aceeași zi fiind depusă cea de-a doua versiune a acestei inițiative. Această versiune a inițiativei a colectat în cele 12 luni dedicate strângerii de semnături un volum total de 119.317 de semnături. Organizatorii au recomandat în acest sens prelungirea perioadei intermediare între înregistrarea campaniei și începerea perioadei de colectare, pentru a putea fi promovată inițiativa mai eficient.
Cea din urmă recomandare a organizatorilor ,,Pune capăt Ecocidului în Europa: o inițiativă cetățenească de a acorda drepturi Pământului”, de altfel oferită de toți reprezentanții inițiativelor prezentate în acest subcapitol, se referă la sporirea eforturilor europene, dar și ale instituțiilor naționale, în a promova instrumentul inițiativei cetățenești pentru a încuraja participarea acestora la inițiativele aflate în desfășurare și a le da încredere în a semna formularele de susținere, o implicare mai accentuată a cetățenilor în aceste campanii dovedind succesul inițiativei cetățenești europene.
Luând în considerare datele obținute prin analizarea inițiativelor acestui studiu de caz, se pot identifica trăsăturile specifice ,,inițiativelor de succes” și celor ce nu su reușit să atingă pragul celor 1 milion de semnături necesare.
În cazul primului tip de inițiative, primele două au fost susținute puternic de organizații de profil puternice și au beneficiat de finanțări ce au depășit 100.000 €. Cea de-a treia s-a bazat exclusiv pe voluntari și pe suportul în activitățile de promvare a unei rețele mari de organizații, însă nu la fel de puternice, iar bugetul a fost unul cu mult mai mic decât al primelor două.
Toate aceste inițiative de succes însă s-au bazat pe infrastructuri eficiente, pe voluntari dedicați promovării inițiativelor și colectării de semnături în suport pe hârtie, iar inițiativele au fost traduse într-o gamă largă de limbi oficiale ale Uniunii.
În plus, perioada de colectare a semnăturilor pentru aceste inițiative a fost începută după 6 luni de la înregistrarea acestora, din pricina unor dificultăți tehnice întâmpinate de sistem. De aceea, acestea au avut la dispoziție o perioadă de 18 luni de desfășurare, 12 fiind strict rezervate pentru colectarea de semnături.
Importanța promovării mediatice a fost subliniată de toți organizatorii inițiativelor analizate, fie ele de succes sau nu, prima campanie ce a reușit să strângă cele 1 milion de semnături datorând această realizare și unui raport difuzat de o televiziune germană care a crescut numărul de susținători de aproape două ori.
Instrumentul inițiativei cetățenești nu este foarte popular printre cetățenii Uniunii, organizatorii investind perioade importante de timp în promovarea mecanismului în sine, pe lângă cea a campaniei.
În acest sens, este subliniată importanța alocării unor eforturi mai accentuate în vederea promovării instrumentului inițiativei cetățenești europene atât de către instituțiile europene și cele naționale, cât și a manifestării unui interes mai ridicat din partea mass mediei.
Răspunsurile primite de primele două inițiative care au colectat 1 milion de semnături din partea Comisiei, în urma evaluării finale, nu au propus formularea unor acte juridice în acest sens, de aceea recomandarea organizatorilor fiind adăugarea unor elemente care să ofere inițiativei cetățenești un caracter obligatoriu, care să participe la democratizarea Uniunii.
Alte aspecte identificate ca fiind necesare a fi modificate de viitoarea revizuire a legislației sunt cele legate de armonizarea formularelor declarațiilor de susținere, astfel încât să aibă aceeași formă indiferent de statul din care sunt completate, iar cerințele privind furnizarea datelor persoanale care nu sunt neapărat obligatorii pentru verificarea validității acestora, precum adresa sau numărul de identificare personal, să fie îndepărtate din aceste formulare.
În plus, revizuirea legislației ar trebui să permită tuturor cetățenilor europeni, indiferent de faptul dacă statul membru în care sunt stabiliți nu coincide cu acela de origine, să susțină inițiative cetățenești. Un suport important al acestor cetățeni a fost pierdut pe parcursul acestor ani din această cauză, reprezentând o limitare a dreptului la inițiativă cetățenească.
Organizatorii inițiativelor de succes au pus, de asemenea, accent pe importanța dimensiunii financiare în procesul de derulare al unei astfel de campanii. Cea mai mare parte a inițiativelor ce nu au reușit să atingă pragul celor 1 milion de semnături, nu au avut un buget provenit din sponsorizări consistent. În acest sens, organizatorii inițiativelor prezentate, au propus mai multe variante de găsire a surselor de sponsorizare – colaborarea comitetelor cetățenești cu organizații ce au resurse mai puternice și care împărtășesc viziunea campaniei, introducerea unor rambursări sau finanțări provenite din partea Comisiei sau organizarea unor campanii de strângeri de fonduri din partea susținătorilor cauzei, prin intermediul spațiului virtual. De asemenea, ar fi de folos ca viitoarea revizuire a Regulamentului privind inițiativa cetățenească să acorde personalitate juridică comitetelor cetățenești astfel încât acestea să poată desfășura strângeri de fonduri pentru campanii.
Promovarea primelor două inițiative de succes s-a desfășurat atât pe teren, de către voluntari, dar și virtual. Situația se schimbă în cazul celei de-a treia, ,,Opriți vivisecția”, campanie despre care organizatorii au spus că s-a derulat preponderent pe internet. Posibilitatea colectării de semnături online și libertatea promovării virtuale a campaniei ar trebui privite de organizatorii viitoarelor inițiative ca instrumente vitale asigurării succesului unei astfel de proceduri.
Trăsăturile inițiativelor care au eșuat în privința colectării semnăturilor necesare se situează în opoziție cu exemplele celor ce au reușit treacă pragul impus de legislație, principalele slăbiciuni fiind identificate de organizatori în forma complicată a formularelor declarațiilor de susținere și a sistemului de colectare online, în lipsa resurselor financiare necesare cel puțin activităților administrative, în popularitatea scăzută a instrumentului inițiativei cetățenești în rândul populației europene din pricina promovării reduse a acestuia de către mass media și instituțiile europene și naționale, în perioada scurtă de colectare a semnăturilor, 12 luni fiind un termen scurt pentru campanii derulate de grupuri cetățenești cu resurse limitate, dar și o serie de obstacole birocratice precum cele care exclud cetățenii de altă naționalitate europeană decât cea a statului în care sunt rezidenți, din procesul de susținere a unei inițiative cetățenești.
Luând în considerare informațiile obținute în acest studiu de caz, principalele obiective ale viitoarei revizuiri a legislației privind inițiativa cetățenească ar trebui să se orienteze în jurul următoarelor puncte: reorganizarea formularelor de susținere prin armonizarea cerințelor de date cu caracter personal și reducerea acestora la informațiile necesare verificării validității acestora – în acest sens, adresa semnatarului sau numărul personal de identificare nu sunt neapărat necesare; asigurarea dreptului tuturor cetățenilor cu vârste eligibile în a participa la alegeri europarlamentare de a avea acces la instrumentul inițiativei cetățenești, indiferent de statul membru în care sunt stabiliți; reproiectarea sistemului de colectare a semnăturilor online; colectarea adresei de e-mail în formularul de susținere a inițiativelor pentru trimiterea noutăților legate de campania susținută și a unui mesaj de confirmare a înregistrării semnării virtuale a acesteia; prelungirea termenului de colectare a semnăturilor la 18 luni; oferirea posibilității organizatorilor de a își pregăti lansarea prin stabilirea unei dăți de către aceștia de pornire a campaniei de colectare a semnăturilor; oferirea unui suport mai consistent din partea Comisiei Europene pentru activitățile de traducere a inițiativelor, a consilierii legale, a finanțărilor pentru alte activități administrative; stabilirea unui statut legal pentru comitetele cetățenești ale inițiativelor; sporirea eforturilor de promovare a noului instrument european depuse de instituțiile europene și cele naționale; primirea unui sprijin mai consistent în promovarea camapaniilor din partea mass mediei; întărirea instrumentului inițiativei cetățenești prin adăugarea unor elemente care să îi ofere un caracter obligatoriu, orice inițiativă de succes să se materializeze într-o propunere legislativă care să urmeze apoi procedura deja practicată în acest sens.
Concluzii
Concluziile ce pot fi desprinse din analizele realizate atât legislației privind inițiativa cetățenească, cât și literaturii de specialitate dedicată acestui subiect, abordate în primul capitol al lucrării, alături de rezultatele studiilor de caz, obținute în capitolul al doilea, indică înspre faptul că instrumentul inițiativei cetățenești este unul unic, dar căruia este necesar să i se aducă revizuiri pentru a îi asigura legitimitatea și funcționalitatea.
După primii doi ai ai inițiativei cetățenești nu poate fi formulată o conluzie definitivă cu privire la răspunsul dacă această măsură rezolvă deficitul democratic acuzat la nivelul structurilor europene sau nu. Se poate considera că aceste prime experiențe derulate în acest sens vor contribui la reformularea legislației în vigoare, confirmând sau nu eficiența mecanismelor și procedurilor implementate la 1 aprilie 2012. Indiferent de rezultatele obținute de campaniile derulate și încheiate sau aflate în curs de desfășurare, existența acestui instrument al democrației directe trebuie salutată și încurajată.
Numărul inițiativelor trimise de cetățeni Comisiei spre înregistrare este impresionant, conform registrului Comisiei 24 de inițiative fiind acceptate și derulate de cetățeni, o parte mică a acestora fiind formată din inițiative ce au fost restrase de organizatori înainte de expirarea termenului de colectare a semnăturilor. Pe lângă acestea, au mai fost propuse spre înregistrare 18 alte cereri ale cetățenilor care nu au fost acceptate de Comisie deoarece nu îndeplineau criteriile de eligibilitate menționate la articolul 4, alin. 2 al Regulamentului privind inițiativa cetățenească al Parlamentului European și al Consiliului.
Volumul acesta ridicat al propunerilor venite din partea cetățenilor subliniază interesul cetățenilor față de acesastă nouă modalitatea de a influența agenda politică europeană, prin aducerea în dezbatere a unor chestiuni de interes public.
Această reacție pozitivă față de instrumentul inițiativei cetățenești ar fi putut fi anticipată încă dinaintea implementării legislației privind acest domeniu, luând în considerare succesul inițiativelor lansate pentru testarea reacției față de acest drept a cetățenilor, așa-numitele ,,euro-petiții” care au stârnit dezbateri la nivel european și au atras un număr impresionant de susținători, în ciuda faptului că acestea nu erau derulate pe fondul unui cadru legal care să le ofere legitimitate. De asemenea, acestea au prevestit domeniile politice în jurul cărora pot gravita viitoarele inițiative cetățenești.
Inițiativa cetățenească europeană este un element de noutate al politicii europene după Tratatul de la Lisabona, reprezentând încununarea tuturor eforturilor depuse în acest sens de reprezentanții societății civile, de cetățenii care își doreau mai multă putere în a influența agenda europeană, dar și ale actorilor instituțiilor politice europene care doreau reducerea distanței create între Uniune și cetățenii săi.
Menținând cheia optimistă în care trebuie privită inițiativa cetățenească europeană, conform recomandărilor făcute atât de experții în domeniu care au analizat evoluția acestui instrument de-a lungul anilor, pe care le-am detaliat în capitolul I al lucrării, dar și a opiniilor organizatorilor implicați în desfășurarea inițiativelor înscrise până la acest moment în registrul Comisei, pe care le-am integrat în analiza realizată în studiul de caz al capitolului II, este necesară revizuirea acestei prime forme a legislației privind inițiativa cetățenească.
Recomandările aduse în acest sens se referă la necesitatea aducerii unor modificări formularelor declarațiilor de susținere, prin armonizarea unitară a acestora, astfel încât indiferent de statul membru din care se completează acest formular, datele necesare a fi completate să fie aceleași. În plus, este sugerată scoaterea informațiilor pe care cetățenii au rețineri în a le furniza, precum adresa și numărul de identificare personală. Organizatorii și reprezentanții organizațiilor ce au participat la derularea inițiativelor consideră că informații referitoare la orașul și țara de reședință, alături de numele și data nașterii susținătorilor, sunt suficiente pentru autentificarea validității semnăturilor.
În plus, furnizarea acestor date personale ar trebui restrânsă la informațiile strict necesare validării și calculării totalului de semnături colectate de o inițiativă. Deși sistemele de colectare online a semnăturilor asigură securitatea datelor furnizate de susținători, experiențele recente de atacuri cibernetice au format un val de scepticism în rândul cetățenilor Uniunii, o parte importantă a acestora renunțând la a mai completa declarația de susținere din cauza acestor secțiuni care nu sunt în mod obligatoriu necesare.
Alte sugestii legate sistemul de colectare online au vizat rezolvarea dificultăților tehnice care au întârziat începerea perioadei de strângere a semnăturilor în cazul primelor inițiative înregistrate și nevoia acordării de sprijin pentru implementarea acestuia de către Comisiei, respectarea tuturor cerințelor tehnice impuse de Comisie privitoare la acest aspect cerând investirea unor resurse financiare considerabile.
Legat de resursele financiare, toate inițiativele au beneficiat de sponsorizări, ale căror valori au variat de la mii la sute de mii de euro. În acest sens, atât organizatorii, cât și experții preocupați de inițiativa cetățenească, au recomandat rambursarea unora dintre cheltuielile realizate de organizatori sau acordarea unor fonduri de către Comisia Europeană, cel puțin pentru activitățile administrative precum cele legate de traducerea inițiativelor, formularele printate pe suport de hârtie, consultările juridice. Un suport în acest sens acordat de Comisie nu ar estompa nivelul de autonomie al cetățenilor asupra instrumentului inițiativei, ci ar putea ajuta chiar la intensificarea acestuia deoarece și grupurile de cetățeni care nu beneficiază de suportul unor organizații care să le împărtășească viziunea, ar putea derula campanii cetățenești de succes.
Un alt aspect propus a fi modificat o dată cu revizuirea ce se va face Regulamentului Nr.211/2011 privind inițiativa cetățenească al Parlamentului European și al Consiliului este cel al perioadei dedicate colectării semnăturilor. În acest sens, s-au formulat sugestii de extindere a acestuia de la 12 luni la 18 luni, luând în considerare și cazul inițiativelor de succes care au beneficiat de această perioadă, deși colectarea semnăturilor a fost posibilă la 6 luni de la lansarea lor, acest detaliu prelungind și perioada de derulare a campaniilor; tot pe această direcție s-a mai recomandat și posibilitatea inițiativelor ce au reușit să colecteze un volum important al semnăturilor să ceară o prelungire a termenului cu 6 luni.
Acestea sunt principalele aspecte propuse frecvent, atât dinspre mediul societății civile, al grupurilor de interese, al diverselor organizații implicate în promovarea campaniilor, dar și a cetățenilor ce au luat contact cu acest instrument nou, spre a fi modificate o dată cu revizuirea Regulmentului privind inițiativa cetățenească, ce va avea loc la 1 aprilie 2015. Luând în considerare aceste argumente, putem considera că prima ipoteză de cercetare a prezentei lucrări, și anume aceea că este necesară revizuirea Regulamentului privind inițiativa cetățenească pentru a atrage implicarea cetățenilor în acest sens, atât în calitate de organizatori, cât și de semnatari, este validată.
Inițiativa cetățenească reprezintă un instrument al democrației directe care a provocat până la acest moment o serie de dezbateri și continuă să încurajeze implicarea cetățenilor în influențarea politicii europene. Ceea ce a fost, de asemenea, puternic subliniat de toți actorii implicați în acest proces, este volumul important de cetățeni care nu cunosc suficient sau deloc instrumentrul inițiativei cetățenești europene.
Organizatorii primelor inițiative au subliniat faptul că o parte importantă din perioada acordată colectării de semnături nu a fost acordată promovării inițiativei în sine, ci a ceea ce reprezintă aceasta.
De asemenea, succesul primei inițiative ce a colectat cele 1 milion de semnături, ,,Apa și salubritatea reprezintă un drept al omului! Apa este un bun public și nu o marfă!”, poate fi atribuit și promovării unui raport referitor la subiectul acesteia de către o televiziune germană, numărul semnăturilor aproape dublându-se după această promovare mediatică.
Nivelul de încredere al cetățenilor în inițiativa cetățenească ar putea fi puternic influențat de o sporire a eforturilor de promovare a acestui nou instrument european, atât de către instituțiile Uniunii, cât și de către cele naționale, alături de mass media, determinând creșterea implicării acestora în campanile derulate sau în lansarea de noi inițiative.
În acest sens, putem considera că și cea de-a doua ipoteză de cercetare a lucrării este validată, anume aceea că este necesară o sporire a eforturilor de promovare a inițiativei atât la nivel instituțional, european sau național, cât și la nivelul mass mediei.
Inițiativa cetățenească se poate dovedi un instrument util și eficient, care se poate transforma într-o platformă de dialog pan-european pentru partidele politice și pentru organizațiile non-guvernamentale care acționează la nivel european care pot dispune de resurse financiare importante.
Este interesant de observant pe viitor dacă inițiativele de succes următoare vor fi tranformate de Comisie în propuneri legislative care să urmeze cursul unei astfel de proceduri, atribuirea unui caracter obligatoriu acestui instrument, sporindu-i natura de instrument al democrației directe.
Utilizarea acestui instrument de către cetățenii europeni subliniază, de asemenea, popularizarea formelor de reprezentare directă a suvernatății cetățenești, democrația directă alăturându-se modelului democrației reprezentative, caracterizată și manifestată prin alegerea membrilor Parlamentului European de către cetățeni. De asemenea, aceasta poate reflecta calitatea democratică a deciziilor luate de instituțiile europene, unele inițiative propunând abrogarea sau modificarea legislațiilor aflate în vigoare.
Inițiativa cetățenească europeană are potențialul de a forma un spațiu de dezbatere public, în special prin intermediul formelor de manifestare ale e-democrației, adică trimiterea formularelor declarațiilor de susținere online. Tot internetul poate suprima barierele lingvistice, geografice și chiar culturale, oferind un spațiu nelimitat de schimb de idei, de căutare de noi parteneriate sau de administrare a campaniilor de tipul inițiativelor cetățenești europene. De altfel, utilizarea tehnologiei moderne poate fi singura modalitate prin care instituțiile europene pot răspunde cerințelor bogatei populații a Uniunii Europene, pot organiza consultări asupra a diverse chestiuni, pot măsura gradul de interes al acestora pentru anumite probleme și așa mai departe.
Inovația acestui instrument mai poate fi privită și din perspectiva aducerii împreună a unor actori sociali diferiți, încurajând colaborarea între cetățeni și reprezentanți ai societății civile sau a grupurilor de interese sau ai instituțiilor europene, conducând astfel la formarea unei rețele de comunicare cu trăsături specifice europene, o armonizare a caracterului specific unei populații luată ca fiind un întreg, populația Uniunii Europene.
Apropierea Uniunii de cetățeni prin intermediul inițiativei cetățenești se află în puterea instituțiilor europene, care vor influența profund modul în care acest mecanism de exprimare a voinței cetățenilor va evolua, cu un impact direct asupra relațiilor dintre instituțiile europene și cetățeni.
Bibliografie
ALOISIO Salvatore, GRIMALDI Giorgio, MORELLI Umberto, PADOA-SCHIOPPA Antonio, The European Citizens’ Initiative: Challenges and Perspectives, in Raffaello Matarazzo (ed.), Democracy in the EU after the Lisabon Treaty, IAI Research Papers, Edizioni Nuova Cultura, Roma, 2011
BERG Carsten, CARLINE Paul, KAUFMANN Bruno, LEINEN Jo and WALLIS Diana (eds.), Initiative for Europe, Handbook 2008, The guide to transnational democracy in Europe, The Initiative & Referendum Institute Europe, Bruxelles, 2007
BERG Carsten, EU – Comission’s proposal for ECI needs improvement!, ECI-update, Democracy International, Brussels, 2009
Carsten BERG and Janice THOMSON (eds.), An ECI That Works! Learning from the first two years of the European Citizens’ Initiative, created by The ECI Campaign, Alfter, Germany, 2014
CHALMERS Adam William, Direct Democracy for the EU: A place for Interest Groups in the European Citizens’ Initiative, SWP Berlin, Berlin, 2011
CLARKE Paul Barry and FOWERAKER Joe, Encyclopedia of Democratic Thought, Routledge, London, 2001
EMMANOUILIDIS Janis A. and STRATULAT Corina, Implementing Lisabon: a critical appraisal of the Citizens’ Initiative, European Policy Center, Brussels, 2010
KACZYŃSKI Piotr Maciej, The European Citizens’ Initiative: A Program Response from the Comission, Center for European Policy Studies, Brussels, 2010
KAUFMANN Bruno, Your Guide to the Citizens’ Initiative, European Economic and Social Committee, Brussels, 2011
KAUFMANN Bruno, The European Citizens’ Initiative Pocket Guide, Green European Foundation, Brussels, 2012
KAUFMANN Bruno, The ECI Pocket Guide, A User Manual to the First Transnational Tool of Modern Direct Democracy, The Initiative & Referendum Institute Europe, Brussels, 2012
LEE Junk-Ok, KAUFMANN Bruno (eds.), Global citizens in charge : how modern direct democracy can make our representative democracies truly representative, Korea Democracy Foundation, Seoul, 2009
NORRIS Pipa, Democratic Phoenix: reinventing political activism, Cambridge University Press, Cambridge, 2001
RICHARDSON Jeremy (ed.), European Union: Power and Policy-Making, 3rd edition, Routledge, London, 2006
RITTBERGER Berthold, Building Europe’s Parliament, Oxford University Press, Oxford, 2005
ROOY Alison Van(ed.), Civil Society and the Aid Industry, Earthscan Library Collection: Aid and Development Set, London, 1998
THOMSON Janice, A space Inside Europe for the Public before a European Public Space – the European Citizens’ Initiative and the Future of the EU Public Enlargement, Involve (involve.org.uk), London, 2012
WALLACE Hellen, POLLACK Mark A. și YOUNG Alasdair R., Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, ediția a șasea, trad. Ionela Haralambie, Mona Răus, Institutul European din România, București, 2011
WITTE Bruno, TRECHSEL Alexander H., DAMAJANOVIC Dragana, HELLQUIST Elin, HIER Josef, PONZANO Paolo, Legislating after Lisabon – New Opportunities for the European Parliament, Chapter I – European Citizens’ Initiative, European University Institute, Robert Schuman Center for Advanced Studies, Florence, 2010
AUER Andreas, European Citizens’ Initiative, in European Constitutional Law Review, Vol. 1, No 1, 2005
Dr. BERT Edward and LAMBERMONT Frank, Citizens Involvement in EU Policies: Impossible Dream or Work in Progress?, Institute of Public Administration, 30th Anniversary Special Issue, Bulletin No.2011/01, Maastricht, 2011
Prof. Dr. CARP Radu, ,,Inițiativa cetățenească europeană și virtuțiile democrației directe sub forma e-democrației”, Curierul Judiciar, Nr.2/2014, ed. C.H.Beck, București, 2014
DAVITER Falk, Policy Framing in the European Union, Journal of European Public Policy, 14/4, 2007
ERLACH E. von, ’’Politicization in Associations: An Empirical Study between Membership in Associations and Participation in Political Discussions’’, in World Political Science Review, Vol.2, No.1, 2006
GARCIA Luis Bouza, LOPEZ Victor Cuesta, SZELIGOWSKA Dorota and MINCHEVA Elitsa, The European Citizens’ Initiative – A first assessement, European General Studies’ Programme of the College of Europe, Bruges, No.24/February 2012
GLOGOWSKI Pawel and MAUER Andreas, The European Citizens’ Initiative – Chances, Constraints and Limits, Reiche Politikwissenchafts, Political Science Series 134, Institute for Advanced Studies, Viena, 2013
European Union Agency for Fundamental Rights, Fundamental Rights: Key legal and policy developments in 2012, Publications Office of the EU, Luxembourg, 2013
European Economic and Social Committee, Putting Citizens in Europe’s driving seat, Publications Office of the EU, Luxembourg, 2013
European Federation of Public Service Trade Unions (EPSU), Prof. Markus KREJENSKI, Do Not Kill the European Citizen Initiative in Bureaucracy, Brussels, January 2010
HIERLEMANN Dr. Dominik, WOHLFARTH Anna, Europäische Bürgerinitiative: Neureung mit Sprenkraft, Spotlight europe #2010/07 – August 2010, Bertelesmann Stiftsung, Gütersloh
HILBERT Martin, The Maturing Concept of E-Democracy: From E-Voting and Online Consultations to Democratic Value Out of Jumbled Online Chatter, Journal of Information Technology& Politics, Volume 6, Isssue 2, 2009
Dr. KNAUT Annette, Die Europäische Bürgerinitiative – innovative, transnational und demokratisch?, Universität Innsbruck, 19-21 Septenber 2013
PRICE Richard, Transnational Civil Society and Adovcacy in the World Politics, World Politics, 55/4, 2003
SCHMELLBACH Cristoph, The European Citizens’ Initiative: a useful instrument for public participation?, Center for Applied Policy Research, C.A.P. Perspectives, No.3, Ludwig – Maximilians Universität, Munich, 2011
VENTURA Laura , The European Citizenship Initiative: A New Democratic Tool?, ‘’TEPSA BRIEF’’, 8 September 2010
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, Ediția 2, ed. C.H.Beck, 2012, București
European Convention, Draft Treaty Establishing a Constitution for Europe, Art. I-46, Alin.4, Principiul democrației participative, CONV 850/03, 18 iulie 2003, Bruxelles
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, 24.octombrie.1995
Official Journal of the European Union, C310, Treaty Establishing a Constitutiton for Europe, Vol.47, 16 December 2004, Art. I-47, The Principle of Participatory Democracy
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, 2012-C 326/01
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Commission Green Paper on a European Citizens’Initiative, COM (2009) 622 final, 11.11.2009
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , Conferința Reprezentanților Guvernelor Statelor Membre, Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, CIG 14/07, Bruxelles
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul (UE) Nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind inițiativa cetățenească, L65/1
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere în aplicare (UE) Nr.1179/2011 al Comisiei din 17 noiembrie 2011 de stabilire a unor specificații tehnice pentru sistemele de colectare online în conformitate cu Regulamentul (UE) Nr.211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind inițiativa cetățenească, Bruxelles, 2011
Austrian Institute for European Law and Policy, Final report on the Conference -Assessement of the European Citizens’ Initiative in Practice: Registration, Certification, Online Collection, Transparency, Wien, October 2012, http://legalpolicydotorg.files.wordpress.com/2013/04/report-eci-link-vienna-oct-5-2012.pdf, consultat la 02.04.2014
Honor MAHONY, EU Citizens’ Initiative raises political and legal headaches, 11.11.2009, http://euobserver.com/institutional/28969, consultat la 10.04.2014
European Parliament, Debates – Parliament's new role and responsibilities in implementing the Lisbon Treaty – Institutional balance of the European Union – Relations between the European Parliament and national parliaments under the Treaty of Lisbon – Financial aspects of the Lisbon Treaty – Implementation of the citizens' initiative, 6 May 2009, Strasbourg, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=CRE&reference=20090506&secondRef=ITEM-015&format=XML&language=EN, consultat la 02.04.2014
European Parliament, Debates – Explanations of vote, 7 May 2009, Strasbourg, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=CRE&reference=20090507&secondRef=ITEM-010&format=XML&language=EN, consultat la 02.04.2014
Întrebarea lui Frank Vanhecke, Nr. 47, Subject: Regulation on citizens’ initiative, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+QT+H-2009-0386+0+DOC+XML+V0//EN&language=IT, consultat la 02.04.2014
Întrebarea lui Rareș-Lucian Niculescu și a Elenei Oana Antonescu, Subiect: Propunerea de acte legislative prin inițiativă cetățenească, în virtutea Tratatului de la Lisabona, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=WQ&reference=E-2010-0414&language=ro, consultat la 02.04.2014
European Comission, Proposal for a Regulation of the European Parliament and of the Council on the Citizens’ Initiative, Brussels, 31 March 2010, http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/citizens_initiative/docs/com_2010_119_en.pdf, consultat la 02.04.2014
Comisia Europeană, Întrebări și răspunsuri generale cu privire la inițiativa cetățenească europeană (ICE), http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/faq, consultat la 04.04.2014
European Parliament, Resolution of 7 May 2009 regarding the Comission to submit a proposal for a Regulation of the European Parliament and of the Council on the Implementation of the citizens’ initiative, P6 – TA (2009) 0389, 7 May 2009, updated on 20 June 2012, Strasbourg, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-0389+0+DOC+XML+V0//EN#top, consultat la 05.04.2014
European Parliament, Rules of Procedure of the European Parliament, 7th parliamentary term – March 2014, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+RULES-EP+20140310+RULE-197-1+DOC+XML+V0//EN&navigationBar=YES, consultat la 20.05.2014
JENSEN Thomas, ’’The Democratic Deficit of the EU’’ in Living Reviews in Democracy, Vol. 1, No. 1-2, 2009, http://democracy.livingreviews.org/index.php/lrd/article/viewArticle/6/9, consultat la 04.04.2014
Vocea ta în Europa, ec.europa.eu/yourvoice/index-ro.html, consultat la 05.05.2014
MAYER Jürgen, Suggestion for the Amendament to Article I-46 of the Treaty Establishing a Constitution for Europe, http://european-convention.europa.eu/docs/Treaty/pdf/34/34_Art%20I%2046%20Meyer%20EN.pdf, consultat la 04.04.2014
MORAVCSIK Andrew, In Defense of Democratic Deficit: Reassessing Legitimacy in the European Union, Journal of Common Market Studies, Vol.40, No.4, 2002, pp.621-622, http://www.princeton.edu/~amoravcs/library/deficit.pdf, consultat la 04.04.2014
Against Nuclear Power, million-against-nuclear.net, consultat la 10.04.2014
Initiative for the European Citizens’ Initiative, http://www.citizens-initiative.eu/, consultat la 10.04.2014
Fraternité 2020, http://en.fraternite2020.eu/index.html, consultat la 10.05.2014
MoveEurope, http://moveurope.weebly.com/news–info.html, consultat la 15.05.2014
Right2water, http://www.right2water.eu/faq#who, consultat la 15.05.2014
One of us, http://www.oneofus.eu/ro/initiative-explanation/, consultat la 15.05.2014
High quality European education for all, http://www.euroedtrust.eu/, consultat la 15.05.2014
Să oprim ecocidul în Europa!, consultat la 15.05.2014
Initiative citoyenne européenne – Pour une gestion responsable des déchets, http://ice.id.st/1, consultat la 15.05.2014
One Single Tariff, http://www.onesingletariff.com, consultat la 15.05.2014
Portalul oficial al Comisiei Europene privind inițiativa cetățenească, http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/welcome, ultima consultare: 13.06.2014
The European Initiative for Media Pluralism, http://www.mediainitiative.eu/, ultima verificare a semnăturilor pentru această inițiativă a fost realizată la data de 15.06.2014
Bibliografie
ALOISIO Salvatore, GRIMALDI Giorgio, MORELLI Umberto, PADOA-SCHIOPPA Antonio, The European Citizens’ Initiative: Challenges and Perspectives, in Raffaello Matarazzo (ed.), Democracy in the EU after the Lisabon Treaty, IAI Research Papers, Edizioni Nuova Cultura, Roma, 2011
BERG Carsten, CARLINE Paul, KAUFMANN Bruno, LEINEN Jo and WALLIS Diana (eds.), Initiative for Europe, Handbook 2008, The guide to transnational democracy in Europe, The Initiative & Referendum Institute Europe, Bruxelles, 2007
BERG Carsten, EU – Comission’s proposal for ECI needs improvement!, ECI-update, Democracy International, Brussels, 2009
Carsten BERG and Janice THOMSON (eds.), An ECI That Works! Learning from the first two years of the European Citizens’ Initiative, created by The ECI Campaign, Alfter, Germany, 2014
CHALMERS Adam William, Direct Democracy for the EU: A place for Interest Groups in the European Citizens’ Initiative, SWP Berlin, Berlin, 2011
CLARKE Paul Barry and FOWERAKER Joe, Encyclopedia of Democratic Thought, Routledge, London, 2001
EMMANOUILIDIS Janis A. and STRATULAT Corina, Implementing Lisabon: a critical appraisal of the Citizens’ Initiative, European Policy Center, Brussels, 2010
KACZYŃSKI Piotr Maciej, The European Citizens’ Initiative: A Program Response from the Comission, Center for European Policy Studies, Brussels, 2010
KAUFMANN Bruno, Your Guide to the Citizens’ Initiative, European Economic and Social Committee, Brussels, 2011
KAUFMANN Bruno, The European Citizens’ Initiative Pocket Guide, Green European Foundation, Brussels, 2012
KAUFMANN Bruno, The ECI Pocket Guide, A User Manual to the First Transnational Tool of Modern Direct Democracy, The Initiative & Referendum Institute Europe, Brussels, 2012
LEE Junk-Ok, KAUFMANN Bruno (eds.), Global citizens in charge : how modern direct democracy can make our representative democracies truly representative, Korea Democracy Foundation, Seoul, 2009
NORRIS Pipa, Democratic Phoenix: reinventing political activism, Cambridge University Press, Cambridge, 2001
RICHARDSON Jeremy (ed.), European Union: Power and Policy-Making, 3rd edition, Routledge, London, 2006
RITTBERGER Berthold, Building Europe’s Parliament, Oxford University Press, Oxford, 2005
ROOY Alison Van(ed.), Civil Society and the Aid Industry, Earthscan Library Collection: Aid and Development Set, London, 1998
THOMSON Janice, A space Inside Europe for the Public before a European Public Space – the European Citizens’ Initiative and the Future of the EU Public Enlargement, Involve (involve.org.uk), London, 2012
WALLACE Hellen, POLLACK Mark A. și YOUNG Alasdair R., Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, ediția a șasea, trad. Ionela Haralambie, Mona Răus, Institutul European din România, București, 2011
WITTE Bruno, TRECHSEL Alexander H., DAMAJANOVIC Dragana, HELLQUIST Elin, HIER Josef, PONZANO Paolo, Legislating after Lisabon – New Opportunities for the European Parliament, Chapter I – European Citizens’ Initiative, European University Institute, Robert Schuman Center for Advanced Studies, Florence, 2010
AUER Andreas, European Citizens’ Initiative, in European Constitutional Law Review, Vol. 1, No 1, 2005
Dr. BERT Edward and LAMBERMONT Frank, Citizens Involvement in EU Policies: Impossible Dream or Work in Progress?, Institute of Public Administration, 30th Anniversary Special Issue, Bulletin No.2011/01, Maastricht, 2011
Prof. Dr. CARP Radu, ,,Inițiativa cetățenească europeană și virtuțiile democrației directe sub forma e-democrației”, Curierul Judiciar, Nr.2/2014, ed. C.H.Beck, București, 2014
DAVITER Falk, Policy Framing in the European Union, Journal of European Public Policy, 14/4, 2007
ERLACH E. von, ’’Politicization in Associations: An Empirical Study between Membership in Associations and Participation in Political Discussions’’, in World Political Science Review, Vol.2, No.1, 2006
GARCIA Luis Bouza, LOPEZ Victor Cuesta, SZELIGOWSKA Dorota and MINCHEVA Elitsa, The European Citizens’ Initiative – A first assessement, European General Studies’ Programme of the College of Europe, Bruges, No.24/February 2012
GLOGOWSKI Pawel and MAUER Andreas, The European Citizens’ Initiative – Chances, Constraints and Limits, Reiche Politikwissenchafts, Political Science Series 134, Institute for Advanced Studies, Viena, 2013
European Union Agency for Fundamental Rights, Fundamental Rights: Key legal and policy developments in 2012, Publications Office of the EU, Luxembourg, 2013
European Economic and Social Committee, Putting Citizens in Europe’s driving seat, Publications Office of the EU, Luxembourg, 2013
European Federation of Public Service Trade Unions (EPSU), Prof. Markus KREJENSKI, Do Not Kill the European Citizen Initiative in Bureaucracy, Brussels, January 2010
HIERLEMANN Dr. Dominik, WOHLFARTH Anna, Europäische Bürgerinitiative: Neureung mit Sprenkraft, Spotlight europe #2010/07 – August 2010, Bertelesmann Stiftsung, Gütersloh
HILBERT Martin, The Maturing Concept of E-Democracy: From E-Voting and Online Consultations to Democratic Value Out of Jumbled Online Chatter, Journal of Information Technology& Politics, Volume 6, Isssue 2, 2009
Dr. KNAUT Annette, Die Europäische Bürgerinitiative – innovative, transnational und demokratisch?, Universität Innsbruck, 19-21 Septenber 2013
PRICE Richard, Transnational Civil Society and Adovcacy in the World Politics, World Politics, 55/4, 2003
SCHMELLBACH Cristoph, The European Citizens’ Initiative: a useful instrument for public participation?, Center for Applied Policy Research, C.A.P. Perspectives, No.3, Ludwig – Maximilians Universität, Munich, 2011
VENTURA Laura , The European Citizenship Initiative: A New Democratic Tool?, ‘’TEPSA BRIEF’’, 8 September 2010
CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, Ediția 2, ed. C.H.Beck, 2012, București
European Convention, Draft Treaty Establishing a Constitution for Europe, Art. I-46, Alin.4, Principiul democrației participative, CONV 850/03, 18 iulie 2003, Bruxelles
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, 24.octombrie.1995
Official Journal of the European Union, C310, Treaty Establishing a Constitutiton for Europe, Vol.47, 16 December 2004, Art. I-47, The Principle of Participatory Democracy
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, 2012-C 326/01
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Commission Green Paper on a European Citizens’Initiative, COM (2009) 622 final, 11.11.2009
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , Conferința Reprezentanților Guvernelor Statelor Membre, Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, CIG 14/07, Bruxelles
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul (UE) Nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind inițiativa cetățenească, L65/1
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Regulamentul de punere în aplicare (UE) Nr.1179/2011 al Comisiei din 17 noiembrie 2011 de stabilire a unor specificații tehnice pentru sistemele de colectare online în conformitate cu Regulamentul (UE) Nr.211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind inițiativa cetățenească, Bruxelles, 2011
Austrian Institute for European Law and Policy, Final report on the Conference -Assessement of the European Citizens’ Initiative in Practice: Registration, Certification, Online Collection, Transparency, Wien, October 2012, http://legalpolicydotorg.files.wordpress.com/2013/04/report-eci-link-vienna-oct-5-2012.pdf, consultat la 02.04.2014
Honor MAHONY, EU Citizens’ Initiative raises political and legal headaches, 11.11.2009, http://euobserver.com/institutional/28969, consultat la 10.04.2014
European Parliament, Debates – Parliament's new role and responsibilities in implementing the Lisbon Treaty – Institutional balance of the European Union – Relations between the European Parliament and national parliaments under the Treaty of Lisbon – Financial aspects of the Lisbon Treaty – Implementation of the citizens' initiative, 6 May 2009, Strasbourg, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=CRE&reference=20090506&secondRef=ITEM-015&format=XML&language=EN, consultat la 02.04.2014
European Parliament, Debates – Explanations of vote, 7 May 2009, Strasbourg, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=CRE&reference=20090507&secondRef=ITEM-010&format=XML&language=EN, consultat la 02.04.2014
Întrebarea lui Frank Vanhecke, Nr. 47, Subject: Regulation on citizens’ initiative, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+QT+H-2009-0386+0+DOC+XML+V0//EN&language=IT, consultat la 02.04.2014
Întrebarea lui Rareș-Lucian Niculescu și a Elenei Oana Antonescu, Subiect: Propunerea de acte legislative prin inițiativă cetățenească, în virtutea Tratatului de la Lisabona, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=WQ&reference=E-2010-0414&language=ro, consultat la 02.04.2014
European Comission, Proposal for a Regulation of the European Parliament and of the Council on the Citizens’ Initiative, Brussels, 31 March 2010, http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/citizens_initiative/docs/com_2010_119_en.pdf, consultat la 02.04.2014
Comisia Europeană, Întrebări și răspunsuri generale cu privire la inițiativa cetățenească europeană (ICE), http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/faq, consultat la 04.04.2014
European Parliament, Resolution of 7 May 2009 regarding the Comission to submit a proposal for a Regulation of the European Parliament and of the Council on the Implementation of the citizens’ initiative, P6 – TA (2009) 0389, 7 May 2009, updated on 20 June 2012, Strasbourg, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-0389+0+DOC+XML+V0//EN#top, consultat la 05.04.2014
European Parliament, Rules of Procedure of the European Parliament, 7th parliamentary term – March 2014, http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+RULES-EP+20140310+RULE-197-1+DOC+XML+V0//EN&navigationBar=YES, consultat la 20.05.2014
JENSEN Thomas, ’’The Democratic Deficit of the EU’’ in Living Reviews in Democracy, Vol. 1, No. 1-2, 2009, http://democracy.livingreviews.org/index.php/lrd/article/viewArticle/6/9, consultat la 04.04.2014
Vocea ta în Europa, ec.europa.eu/yourvoice/index-ro.html, consultat la 05.05.2014
MAYER Jürgen, Suggestion for the Amendament to Article I-46 of the Treaty Establishing a Constitution for Europe, http://european-convention.europa.eu/docs/Treaty/pdf/34/34_Art%20I%2046%20Meyer%20EN.pdf, consultat la 04.04.2014
MORAVCSIK Andrew, In Defense of Democratic Deficit: Reassessing Legitimacy in the European Union, Journal of Common Market Studies, Vol.40, No.4, 2002, pp.621-622, http://www.princeton.edu/~amoravcs/library/deficit.pdf, consultat la 04.04.2014
Against Nuclear Power, million-against-nuclear.net, consultat la 10.04.2014
Initiative for the European Citizens’ Initiative, http://www.citizens-initiative.eu/, consultat la 10.04.2014
Fraternité 2020, http://en.fraternite2020.eu/index.html, consultat la 10.05.2014
MoveEurope, http://moveurope.weebly.com/news–info.html, consultat la 15.05.2014
Right2water, http://www.right2water.eu/faq#who, consultat la 15.05.2014
One of us, http://www.oneofus.eu/ro/initiative-explanation/, consultat la 15.05.2014
High quality European education for all, http://www.euroedtrust.eu/, consultat la 15.05.2014
Să oprim ecocidul în Europa!, consultat la 15.05.2014
Initiative citoyenne européenne – Pour une gestion responsable des déchets, http://ice.id.st/1, consultat la 15.05.2014
One Single Tariff, http://www.onesingletariff.com, consultat la 15.05.2014
Portalul oficial al Comisiei Europene privind inițiativa cetățenească, http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/welcome, ultima consultare: 13.06.2014
The European Initiative for Media Pluralism, http://www.mediainitiative.eu/, ultima verificare a semnăturilor pentru această inițiativă a fost realizată la data de 15.06.2014
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Initiativa Legislativa a Cetatenilor In Uniunea Europeana Si In Statele Membre (ID: 121752)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.