Ingrijirile paliative versus eutanasia palliative c are versus euthanasia [609638]

Ingrijirile paliative versus eutanasia palliative c are versus euthanasia
Gabriel Raicu
MD, MPH, medic rezident, Spitalul Universitar Bucur esti, e-mail: [anonimizat]
A sti si a putea ingriji pacientul de la nastere pa na la moarte este ambitia din totdeauna a
medicini. A prelungi viata, a intarzia moartea rama ne una din marile ei sperante. Speranta
imposibila de la un anumit punct. Intre incercarea disperata de a mentine viata cu orice pret
(incrancenarea terapeutica) si spectrul eutanasiei, in ultimii 20 de ani, in medicina occidentala s-a
conturat o noua disciplina: ingrijirile paliative.

OMS a definit ingrijirile paliative ca ingrijirile active si complete ale pacientilor suferind de o
maladie ce nu mai raspunde la un tratament curativ.

Filozofia ingrijirilor paliative include 5 principi i:
– acceptarea ca a muri este un fenomen normal;
– ameliorarea simptomelor, care perturba stadiul te rminal, este un scop al tratamentului;
– unitatea de ingrijire paliativa cuprinde pacientu l si anturajul sau apropiat;
– este necesar sa se sustina familia in timpul doli ului;
– o echipa pluridisciplinara compusa din profesioni sti si benevoli, este cea mai apta de a aplica
acest tip de tratament.

Pe de alta parte, pentru sustinatorii ei, eutanasia reprezinta o ultima forma de libertate a celor
grav bolnavi sau a varstnicilor la sfarsitul vietii care pot refuza astfel suferinta, nesansa,
pierderea demnitatii. Eutanasia este in acest caz v azuta ca singurul raspuns posibil la un disperat
strigat de ajutor, o solutie demna, umana si conven abila in lumea noastra moderna.

Din totdeauna a existat un larg curent de opinie im potriva eutanasiei. Au fost dezbateri mai mult
sau mai putin argumentate, pro sau contra intre med ici, filozofi, bioeticieni, preoti, etc. Insa,
contraargumentele cele mai clare au venit din cu to tul alta directie. Dinspre ingrijirile paliative.

Situatia in care pacientii cer ingrijitorilor sa pu na capat vietii si suferintelor este bine cunoscuta
tuturor celor care lucreaza in cadrul ingrijirilor paliative. Ea nu este frecventa si profesionistii d in
domeniu afirma ca in mod cert acest tip de cerere e ste inspirata mai mult de dezbaterile publice
asupra eutanasiei decat de dorinta sincera si susti nuta de a muri a pacientilor. In acelasi timp, se
afirma ca este posibil ca profesionistii din ingrij irile paliative sa fie in mod particular sensibili la
un apel la eutanasie pentru ca acesta reprezinta un esec in controlul simptomelor.

In 1990, la primul congres al Asociatiei Europene d e Ingrijiri Paliative, psihiatrul francez E.
Goldenberg a vorbit despre cererea de eutanasie ca despre o ultima cerere disperata de ajutor. Ea
fiind o ultima tentativa de comunicare a unei perso ane supusa unei suferinte globale. Eutanasia
acceptata devine in consecinta o tentativa de comun icare ce este pierduta, o cerere de ajutor ce
nu a fost inteleasa.

Cererea de eutanasie este in acest caz, mai putin o problema legata de moarte cat o problema a
pacientului legata de schimbarea identitatii si val orii vieti sale in momentul in care moartea se

apropie. Ea nu survine decat atunci cand angoasa pa cientului este foarte crescuta dar, in ciuda
aparentelor ea creste si mai mult cand eutanasia es te acceptata, culminand in momentul efectuarii
ei.

In acest context Asociatia Europeana de Ingrijiri P aliative a elaborat un principiu referitor la
refuzul a priori al eutanasiei. Medicul nu trebuie sa intreprinda nimic din cea ce ar putea sa
prelungeasca sau sa agraveze suferinta pacientului sau si trebuie sa faca totul pentru a tamadui
suferinta morala si spirituala.

Ingrijirile paliative versus eutanasia activa

La inceputul anului 1999, in Marea Britanie, Dr. Mo or a fost achitat de acuzatiile de crima
(eutanasie activa) considerandu-se ca intentia sa a fost sa amelioreze durerea si nu sa omoare
pacientul. (In prealabil procesului acesta declaras e unui jurnalist ca in cariera sa a ajutat peste 30
de pacienti sa moara. Ulterior el si-a retras afirm atiile facute.) Concluzia acestui proces a fost ca
in ciuda publicitatii facute de catre media, medici i nu trebuie sa ezite sa utilizeze doze de opioide
apropiate de doza letala pentru a combate eficace d urerile. Utilizarea adaptata si adecvata a
tratamentelor antalgice, intelegand morfinicele, sa u utilizarea de tratamente ce amelioreaza alte
simptome la sfarsitul vietii a devenit o practica c urenta in ingrijirile paliative.

Ingrijirile paliative versus eutanasia pasiva

O alta problema apropiata subiectului in discutie e ste faptul ca medicii au exprimat teama lor de
a fi banuiti ca fac eutanasie pasiva atunci cand fa c ingrijiri paleative. In fiecare tara care si-a
dezvoltat un sistem de ingrijiri paliative au exist at dezbateri importante pe aceasta tema. In iulie
1993, Comitetul de Etica al Ordinului Medicilor din Ungaria, in cadrul discutiilor asupra
?necesitatii introducerii ingrijirilor paleative in stadiul terminal? a declarat respinse toate formel e
de eutanasie: ?medicul are dreptul? de a alege trat amentul convenabil si de a neglija tratamentul
inutil. Nu este o greseala ci o decizie medicala. A ceasta decizie etica si responsabila nu poate
antrena consecinte juridice prejudiciabile.? Proble ma etica ridicata de intentia de a interveni in
cursul evolutiei unui bolnav, iesirea fatala printr -un gest deliberat nu are nimic de a face cu
decizia de a nu intreprinde nimic sau a intrerupe t ratamente devenite inutile , inadecvate sau
disproportionate statusului bolnavului sau principi ilor etice de proportionalitate, de a nu face rau,
de autonomie.

Dupa cum se vede ingrijirile paliative au motivele si mijloacele sa conteste practica eutanasiei. Si
totusi, de exemplu ramane in discutie problema paci entilor a caror durere insuportabila nu poate
fi calmata. (Infiltrarea unor plexuri nervoase in c adrul unui proces tumoral produc o durere
insuportabila, ce nu poate fi tratata in stadiul ac tual al medicini.) Pacientul ar putea fi sedat.
Uneori 24 din 24 de ore?

Bibliografie

1.Jimenez Rojas C. ? Soins palliatifs des patients souffrant de demence; InfoKara No 53,
Geneva, 1/1999, p 36
2.Bogdan C., Ingrijirile paliative; Medicina modern a, 1998, vol. V, nr. 5, p 244-248

3.Goldenberg E. ? Mort, angoisses et communication; C.E.F.E.M. Bulletin No 20/21, Bruxelles,
1992
4. Smith A. ? L?euthanasie ? bonne practique medica le ou homicide?; European Journal of
Palliative Care, Vol. 6, Nr. 4, Jun-Aug 1999, p 122 -125
5. Hoy A. ? L?euthanasie peut-elle faire partie des soins palliatifs?; European Journal of
Palliative Care, Vol. 6, Nr. 4, Jun-Aug 1999, p 110
6. Hegedus K. ? L?experience de soins palliatifs en Hongrie; InfoKara No 55 ? 3/1999, Geneva