Ingrijiri Acordate Pacientilor cu Ulcer Gastricdocx

=== Ingrijiri acordate pacientilor cu ulcer gastric ===

MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI ȘCOALA TEHNICĂ POSTLICEALĂ ‘’HENRI COANDĂ’’ BAIA MARE

CALIFICAREA PROFESIONALĂ : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT

COORDONATOR,

Prof, MORAR ROZALIA ABSOLVENT,

VENIGER DORINA

-BAIA MARE-

2016

MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI ȘCOALA TEHNICĂ POSTLICEALĂ ‘’HENRI COANDĂ’’ BAIA MARE

CALIFICAREA PROFESIONALĂ : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIRI ACORDATE PACIENȚILOR CU

ULCER GASTRIC

COORDONATOR,

Prof, MORAR ROZALIA ABSOLVENT,

VENIGER DORINA

-BAIA MARE-

2016

CUPRINS

ARGUMENTAȚIE

Nevoile umane reprezintă originea îngrijirilor acordate de asistentă în toate serviciile de sănătate.

Rolul esențial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-și mențină sau recâștige sănătatea sau să-l asiste în ultimele sale clipe prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut voința sau cunoștințele necesare și să îndeplinească aceste funcții astfel să-și recâștige independența cât mai repede posibil.

Fiecare recunoaștem că nursing-ul își trage rădăcinile din nevoile fundamentale ale omului.

Asistenta medicală nu trebuie să piardă din vedere că orice ființă umană sănătoasă sau bolnavă este animată de dorință vitală de a mânca, de a avea adăpost, de a se îmbrăca, de nevoia de afecțiune și aprobare, de sentimentul de utilitate, de înțelegere în relațiile sociale.

În lucrarea de față am încercat să expun rolul pe care îl are asistenta medicală în acordarea intervențiilor de nursing pacienților cu ulcer gastric în perioada acută, critică.

Mi-am ales acest subiect deoarece ulcerul gastric reprezintă unul din cele mai importante domenii ale patologiei digestive, atât prin frecvență să cât și prin gravitația complicațiilor care îl însoțesc, fapt constatat de mine în perioada efectuării stagiului de pregătire profesională la Spitalul Județean.

CAPITOLUL I.

1.1 INTRODUCERE

Ulcerul gastric este de fapt o boală a întregului organism producând : dureri, grețuri, vărsături, tulburări în tranzitul alimentar, scădere în greutate, hemoragii și chiar perforarea stomacului în cavitatea paritoneală.

Este o boală ce se caracterizează prin prezența unei ulcerații situate pe o porțiune a tubului digestiv ce se găsește in contact cu sucul gastric din stomac <ulcerație care constă intr-o pierdere de substanță ce depășește musculatura mucoasei și ajunge până la mucoasă, boala evolând cronic.

Datorită consecințelor sale ulcerul reprezintă un adevărat handicap pentru subiectul și o sursă importantă de cheltuieli pentru colectivitate, afectată în același timp și de perioade lungi de incapacitate de muncă.

Când spui ulcer, gândul te duce la dureri cumplite de stomac medicamentele și dietă strictă indiferent dacă ai suferit sau nu de această boală. Deși cunoști simptomele, ști cum să tratezi corect ? Dar să previi ? Pe lângă dureri cumplite ulcerul are nenumărate alte manifestări mai puțin cunoscute și care nu sunt asociate în mod curent cu acestă afecțiune. Unele anunță ulcerul, iar altele insoțesc durerile din criza ulceroasă. Cauzele care determină boala sunt multple și de aceea oricine poate sa facă ulcer. Această afecțiune este cea care vestește anotimpul cald dar nu in mod plăcut.

Ulcerul este o afecțiune a stomacului caracterizată prin lezarea mucoasei digestive fenomen în urma cărui apare o rană denumită ulcerație.

70% dintre bolnavii cu ulcer au această boală datorită unei bacteri numite Helicobacter pylori.

Doctorii Barry Marsal și Robin Warren din Australia au descoperit in 1982 un microb spiralat în stomac care după cercetări sa dovedit a fi una din cauzele principale ale ulcerului gastric.

1.2 FRECVENȚA BOLII

Ulcerul gastric este mai frecvent la barbate decât la femei. Boala ulceroasă se intâlnește la orice vârstă, dar incidență maximă este în decada a cincea și a șasea a vieții.

Studiile efectuate în distictul Copenhaga au gasit o incidență de 0,03% pentru ulcer gastric, incidență ce crește începând cu vârsta de 40 de ani.

Tendința generală se remarcă o scădere lentă, dar continuă a icidenței ratei de spitalizare, a complicațiilor și a intervențiilor chirurgicale.

Evoluția ciclică semnalează creșterea numărului de cazuri primăvara sau toamna.

O boală frecventă survenind pînă la 15% din populație. Are caracter ereditar. Raportul este de 2/1 bărbați femei.

Boala ulceroasă în urmă cu 20 30 de ani reprezenta pîna la 10% din totalul internarilor. Era perioada în care se punea accent deosebit pe regimul alimentar și condițiile de viață, stresul. Ulterior descoperirea medicamentelor antisecretoare cimetidina apoi omeprozolul au redus mult numarul ulceriștilor internați. O data cu stabilirea rolului Helicobacter Pylori în ulcerogeneză, prin eredicarea bacteriei, prelevanța ulcerelor sa redus simțitor.

CAPITOLUL II. NOȚIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGICE A STOMACULUI

2.1 ANATOMIA STOMACULUI

Stomacul: organ cavitar musculo-glandular, situat îmtre esofag și intestinul subțire este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. Este localizat în cavitatea abdominală, în partea stângă sub diafragmă.

Configurația externă : are formă de cimpoi, măsoară când este plin moderat 25 cm lungime, 10 cm lățime și 8 cm grosime. Forma lui este variabilă în funcție de : conținutul, poziția individului, volumul organelor vecine, tonicitatea peretelui abdominal.

fig.1

Stomacul prezintă 3 porțiuni :

-fundul sau fornixul

-corpul

-porțiunea pilorică sau anterioară

Stomacul are 2 fețe: una anterioară și una posterioară și are 2 margini sau curburi:

a) marea curbă- este convexă

b) mica curbură- este concavă

Orificiul prin care cominică cu esofagul se numește cardia iar orificiul care comunică cu intestinul subțire se numește pilor.

fig.2

Structura stomacului :

Peretele stomacului este alcătuit din 4 tunici :

-tunica seroasă- învelește stomacul aproape în întregime;

-tunica musculară- alcătuită din fibre musculare netede;

– tunica submuscosă- formată din fibre elastic și conjunctive;

-tunica mucoasă- numită și mucoasa stomacală;

Glandele gastrice sunt de 3 tipuri:

-glande fundice- ce secretă HCI, pepsină, labferment și mucus;

-glande cordiale- ce secretă lipaza stomacală ;

-glande pilorice- ce secretă labferment și mucus.

2.2 VASCULARIZAȚIA STOMACULUI

Stomacul este vascularizat de ramurile trunchiului celiac. Astfel, artera gastrică stângă și cea dreaptă se anastomizează de-a lungul micii curburi a stomacului, artera gastro-epiploică dreaptă se anastomizează cu artera gastro-epiploică de-a lungul marii curburi.

Ramurile tuturor acestor artere se anastomizează și formează 3 rețele : rețeaua seroasă, musculară și submucoasă.

Din capilarele acestor rețele se formează venele care alcătuiesc un plex în submucoasă și un al doilea plex in submuscoasă și apoi formează venele stomacului : vena coronară a stomacului, venele gastroepilorice (dreaptă și stângă) și venele scurte.

Toate aceste vene se varsă in vena porte și ramurile ei.

Limfaticele stomacului formează o rețea mucoasă, o rețea musculară și o rețea subseoasă, ele fiind repartizate în mijlocul și marea curbură.

fig. 3

2.3 FIZIOLOGIA STOMACULUI

Stomacul este un organ cavitar cu doua funcții secretorii :

-endocrină ;

-exocrină- reprezentată de secreția gastrică.

1. Funcția endocrină- constă in capacitatea unor celule specializate gastrice, de a secreta substanțe cu proprietăți hormonale ;

Gastrina , Stomatostotina, Polipeptidul inhibitor.

2. Funcția exocrină a stomacului- este reflectată de compoziția sucului gastric : HCI, pepsinogen, factor intrinsec, mucus, lipaza gastrică ;

– Prostglandinele (apă, electroliți)

Stimularea secreției de HCI se face prin intermediul Gastrinei, Acetilcolinei, Histaminei.

Factorii ce influențează secreția de HCI ;

– stimularea fiziologică a secreției de HCI este realizată de alimente.

Răspunsul secretor la alimente se desfașoară in 3 faze :

I – faza cefalică- dtimularea secreției se realizează prin mecanism nervos (vagal) și hormonul (gastrina);

II – faza gastrică – incepe în momentul în care alimentele ajung în stomac. Are 2 componente:

– mecanică – data de distenisa stomacului de către alimente;

– chimică – interacțiunea alimentelor cu celulele din mucoasă.

III – faza intestinală

Mucusul gastric – din care 60%-70% din greutatea sa reprezintă gincoproteinele.

Mucusul are rol de :

– protecție a straturilor subiacente ;

– menținerea gradului de Ph ;

– lubrifiant ;

– inhiba pepsinogenul.

Factorul intrinsec- este o glicoproteină cu rol esențial în absorbția vitaminei B 12.

Prostglandinele- familie de acizi grași saturați cu rol în citoprotecție.

Bicarbonatul- secretat de celulele epiteliate de suprafețe cu rol în protecția epteliului gastric.

Pepsinogenul- inițiază digestia proteinelor în stomac.

CAPITOLUL III. NOȚIUNI DE ETIOPATOLOGIE ULCEROASĂ

Ulcerul gastric este o boală de o etiologie plurifactorială, fără să se cunoască până la ora actuală cayele determinante care intervin cu certitudine în producerea ulcerului.

Se mentionează cu rol in ulceroză urmatorii factori :

– factori genetici ;

– factori de mediu ;

-factori neuroendocrini ;

– unele boli asociate.

Ulcerul gastric este condiționat de factorul genetic și aceasta este susținută de numeroase argumente :

– Riscul de boală este mai mare când părinții sunt ulceroși și frecvența crescută a ulcerului șa rudele de gradul I ;

– Transmiterea genetică nu se face după legile stricate ale lui Mendel, ci printr-un mecanism poligenetic.

Factorii de mediu ca : dieta, fumatul, unele medicamente pot contitui factori favorizanți ai ulcerogenezei. Dieta bogată in hidrați de carbon, condimentelem alcoolul favorizează ulcerogreneza.

Factorii neuropsihici și endocrini au un rol bine definit în producerea ulcerelor acute de stres. Este posibil ca acești factori să intervină în ulcerogeneză, din boala cronică, se consideră că persoanele care au o concentrație crescută de pepsinogen I în sânge au și o strucură psihică aparte și o mare capacitate secretorie acidă.

Acesta ar explica și frecvența mai crescută a bolii la bărbati.

3.1 PATOGENIE

Până la ora actuală, nu există nici o teorie capabilă să explice pe deplin geneza ulcerului gastric.

Cea mai acceptabilă teorie care explică autodigestia mucoasei gastrice este cea a ruperii echilibrului dintre factorii de agresiune și factorii de apărare a mucoaei gastrice. Aceasra se mai numește și teoria hiperacidității, deoarece fără hiperaciditate nu există ulcer.

1) Factorii de apărare ai mucoasei gastrice sunt reprezentați de :

– stratul de mucus ;

– integritatea epiteliului ;

– circulația sanguină.

2) Factorii de agresiune ai mucoasei gastrice sunt reprezentate de :

– excitarea vagală ;

– numărul crescut al celulelor parietale și principale ;

– afecțiuni andocrine (hipertiroidism) ;

– dereglarea feed-back-ului antro-fundie si duoden-gastric.

3)Factorii precipitate:

– factorii nervoși: încordări psihice repetate, stări conflictuale, oboseală fizică, psihică, somn insuficient;

– factori medicamentoși: abuzul de medicamente cum ar fi aspirina, antireunatice, antihipertensive, antituberculoase, corticosteroizi;

– factori alimentari: mese neregulate, pregatire culinară (prăjeli, răntașuri, condimente);

– fumatul, cafeaua;

– consumul de băuturi alcoolice, mai ales pe stomacul gol.

Un alt factor care duce la apariția leziunii ulceroase, este infecția cu HELICOBACTER PYLON, prezent în ulcerul gastric cu o frecvență variind între 70-80%.

Rămâne în vigoare vechiul dicton al lui SCHWARTZ ,, NO ACID NO ULCER,,

CAPITOLUL IV. ANATOMIA PATOLOGICĂ ȘI FIYIOPATOLOGIA ULCERULUI GASTRIC

Macroscopic, ulcerul acut apare ca o leziune rotundă sau ovală bine determinată ce se extinde în straturile profunde în formă de pâlnie, trece de musculatura mucoasei până la musculatură.

Fundul ulcerului este neted, acoperit cu un exudat fibrinopurulent iar sub acesta se formează un țesut de granulație. Marginile ulcerului sunt îngroșate din cauza hiperemiei si edemului.

Ulcerul cronic este mai mare și mai profund, putând ajunge până la seroasa stomacului.

Baza și marginile sunt dure din cauza țesutului fibros.

Microscopic, ulcerul apare ca o lipsă de substanță care interesează mucoasa dar poate perfora și seroasa.

fig. 4

Procesul d vindecare începe prin formarea țesutului de granulație, constitut din fibroplaste tinere în fundul craterului care se umple din profunzime spre suărafață.

Epitelizarea ulcerației începe din margini.

Ulcerul recent se vindecă complet, fără urme, în medie de 6-7 săptămâni. Nisa radiologică dispare înainte ca vindecarea să fie completă.

fig. 5

Ulcerul cronic, fibros se vindecă lent. Rămâne o cicatrice albicioasă care se poate ulcera din ou cu ușurință.

Ulcerul gastric are localizare predilectă pe mica curbură, pe cele două treimi inferioare.

În ceea ce privește dimensiunea ulcerelor cele gastrice au mai ales un diametru de 0,5-2 cn dar pot fi și mai mari, ajungând până la 6 cm diametrul.

Nișa radiologică este întotdeauna mai mică decât ulcerul, deoarece în crater se găsește: secreție, mucus si resturi alimentare.

De obicei ulcerul este unic, însă pot apărea simultan două sau mai multe.

CAPITOLUL V. TABLOUL CLINIC – SINDROMUL ULCEROS

Prezentarea bolnavilor cu ulcer la medic se face aproape întotdeauna după o suferință de mai multe luni chiar ani. De cele mai multe ori boala se instalează de la început cu o simptomatologie caracteristică, cu ritmicitatea și periodicitatea manifestărilor subiective.

Debutul ulcerului este insidos, cu simptome digestive vagi: jenă și senzație de presiune în epigastru după mese, constipație, fenomene deseori trecute cu vederea de bolnavi. Arsurile retrosternale considerate ca simptoe de ulcer, sunt datorită regurcitării sucului gastric acid în esofag.

Simptomul care atrage atenția este durerea care peristă anumite caracteristici:

5.1 DUREREA

1) Ritmicitatea – în ulerul gastric, durerea apare de obicei precoce la o oră după mese mai ales acriturile, alimente greu digerabile, alcool, condimente, prăjeli.

Ritmul durerii poate fi modificat de cantitatea alimentelor ingerate, o masă abundentă poate favoriza apariția timpurie a durerilor. De asemenea ritmul neregulat al meselor, alimentația nepotrivită, fumatul pe stomacul gol poate duce la perturbări în succesiunea ritmului zilnic.

În intervalele dintre dureri, bolnavul se simte bine, are poftă de mâncare și este capabil de activitate.

2) Periodicitatea – ulcerul are o evoluție ciclică. Succesiunea durerilor este zilnică, săptămâni la rând în perioada de 2-4-6 săptămâni alternate de perioade la fel de lungi sau chiar mai lungi, de luni sau ani ce numim periodicitate în boala ulceroasă.

Pe măsură ce boala evoluează , perioadele dureroase devin mai frecvente și mai lungi iar fazele de remisiune mai scurte. Recidivele survin mai ales toamna și primăvara.

În perioadele dureroase un regim alimentar potrivit poate să scurteze starea de rău, iar alimentația nepotrivită cu rol excito-secretor poate să o prelungească și poate să accentueze durerile.

3) Intensitatea – depinde în mare măsură de sensibilitatea sureroasă a bolnavului, de localizarea și profunzimea ulcerului, de interesare seroasă precum și de asocierea altor suferințe sau complicații. Durerile se calmează adeseori după evacuarea conținutului gastric ( spontană, provocată sau prin sondă ) după administrarea de alcaline și la aplicarea de căldură sau in decubit.

Intensitatea durerilor este la început mică ( dureri surde ), permițând bolnavului să-și continuie activitatea.

Pe măsură ce boala evoluează, durerea se accentuează.

Durerile sunt mai intense în ulecerele penetrante sau în cele situate în apropierea sfincterelor ( cardia, pilor ) zonă cu tonus muscular crescut, intensitatea și caracterul durerilor descrise de bolnavi sunt variate. Uneori este redată ca o arusră, senzație de rozătură sau de apăsare dureroasă, senzație de foame cu intensitate egală pentru toată durata.

Intensitatea este suportabilă. În ulcerul necomplicat, dureros, rareori se prezintă sub formă de crampe violete, când bolnavul este obligat pentru calmare să ia atitudini forțat, antialgice: ghemuit, apăsând cu mâna regiunea dureroasă, își provoacă vărsături, aplică căldură pe abdomen.

4) Localizarea – localizarea durerii este în epigastru, rareori cu iradieri spre hipocondrul drept sau stâng sau spre regiunea precardică. În ulcerul necomplicat bolnavul poate localita durerea, adeseori delimitând-o cu degetul pe o suprafață restrânsă a epigatrului 2-3 cm.

5) Iradierea – iradierea durerii se remarcă mai ales în ulcerul penetrant, La bolnavii cu ulcer gastric durerea se extide de-a lungul falselor coaste stângi sau spate. Uneori durerile au caracter transfisciant și iradiază în regiunea paravertebrală stângă. Iradierea precordială este mai rară și apare in U.G. ascociat cu coronarită.

Iradierea durerii depinde și de sensibilitatea individului și este mai extinsă la bolnavii cu dezechilibru nervos datorită reflexlor viscero-senzitive.

5.2ARSURI EPIGASTRICE – apar în 60-70% din cazuri. Se poate asocia sau pot preceda durerile, uneori constituie semnul principal cu apariție ritmică și periodică.

5.3 VĂRSĂTURILE – produc în general atenuarea sau dispariția durerilor ceea ce îi determină pe unii ulceroși să le provoace. Vărsăturile conțin alimente, sunt abundente și au miros acid uneori bolnavul vomită numai suc gastric pur.

5.4 ERUCTAȚIILE – survin mai frecvent în ulcerul localizat în jurul pilorului.

Sunt adeseori urmate de atenuarea durerii.

5.5 GREȚURILE – apar rar, se observă de obicei la bolnavii cu gastrită.

5.6 POFTA DE MÂNCARE – dacă bolnavul scade în greutate în perioada dureroasă și se spune că nu mănâncă, aceasta nu se întamplă prin pierderea apetitului ci prin frica de a mânca pentru a nu avea dureri.

5.7 CONSTIPAȚIA – este prezentă la mai bine de jumătate din cazuri, cu predominanță spastică. Constipația e evidentă în perioada dureroasă pe care uneori o poate premerge cu câteva zile.

La unii bolnavi ea contituie expresia principală a bolii, acoperind celelalte simptome subiective.

Câteodată ea poate fi urmarea regimului alimentar ,,de cruțare,, sărac în reziduri. Acestă alimentație constituiede cele mai multe ori probabil o cauză de accentuare.

CAPITOLUL VI. DIAGOSTICUL POZITIV ȘI DIFERENȚIAL AL ULCERULUI GASTRIC

6.1 DIAGNOSTICUL POZITIV: al bolii ulceroase se bazează ăe examenul clinic, în care anamneza joacă rolul important. Diagnosticul va fi întărit de evidențierea nișei la examenul radiologic, confirmat apoi endoscopic.

Radiologic ulcerele se manifestă ca un plus de substanță de contrast realizând aspectul cunoscut sub denumirea de nișă.

Endoscopic se evidențiază craterul ulceros de diferite forme și dimensiuni acoperit cu membrană alb sidefie de fibrină.

Ulcerul gastric, aproape de cardia este o localizare rară.

Localizarea obișnuită în stomac este de mică curbură în treimea mijlocie. În această regiune ulcerul este mai frecvent la femei decât la bărbați. Durerile sunt mai puternice chiar violente uneori și se prezintă obișnuit la ½ – 1 oră după alimentație sau și mai repede. Vărsăturile nu calmează întotdeauna durerile și ici ingerarea de alcaline. Au un caracter de constricție, cu localizare în epigatru, mai mult stânga liniei mediane uneori cu iradiere în regiunea precardică sau transficiant spre coloana dorsală către vertebrele D 10 – D 12, respectă o oarecare periodicitate însă au un caracter sezonier.

Vărsăturile conțin uneori sânge digerat sub aspectul de ,, zaț de cafea,, este necesar stabilirea diagnosticului diferențial cu cancerul gastric.

Sensibilitatea obiectivă este în epigastru, la stânga liniei mediane.

În perioadele de acalmie nișa se poate micșora sau chiar poate dispărea pentru a repara la un nou puseu de activitate.

Pe curba mare în fața ulcerului se poate instala un spasm cu aspect asemănător unui indice spre locul leziunii de mică curbură. Ondulațiile peristaltice nu modifică această contracție, astefl stomacul apare sub aspectul bilocular prin proces funcțional.

În general, ulcerul gastric pe mica curbură când nu are o vechime prea mare se vindecă definitiv în proporție mai mare decât ulcerele cu alte localizări.

Ulcerul pilorc sau gastric din apropierea pilorului se caracterizează printr-o persistență mai mare la măsurile terapeutice obișnuite.

Ulcerul din apropierea pilorului provoacă contracția spastică a acestuia, ceea ce duce la un sindrom caracteristic prin durere, hipersecreție și staza gastrică. Durerea apare la 2-3 ore după alimentație sau alteori poate surveni imediat postalimentar, provocată de contracțiile gatsrice mai puternice și de începutul evacuarii conținutului gastric. Se calmează puțin la alimentație și la substanțe alcaline.

Vărsăturile sunt frecvente, apoase, abundente cu microresturi alimentare.

Hipersecreția e caracteristică, sucul gastric de stază este de 200-500 ml. Hipersecreția poate fi evidențiată radiologic, însă se evidențiază mai greu.

Ulcerul pe marea curbură a stomacului este rar. Se consideră că reprezintă 0,2% din totalitatea ulcerelor gastrice și în mod obișnuit pe porțiunea verticală, excepțional pentru cea orizontală. Durerile sunt localizate în stânga liniei mediane cu iradiere în hipocondrul stâng, evoluează cu alterarea stării generale.

Hematemeza și perforația sunt excepționale.

Ulcerul este mare, uneori chiar gigant, cu nișe obișnuit de mari, ascuțite, triunghilare, neregulate sau în platou.

După cele mai competente constatări, ulcerul de pe porțiunea verticală a marii curburi este în general benign, pe când ulcerația de pe porțiunea orizontală este suspectată de a fi de natură canceroasă.

6.2 DIAGNOSTICUL DIFEREȚIAL: trebuie făcut cu:

1) Cancerul gastric – apare mai frecvent după vârsta de 50 de ani. În faza inițială a bolii cu ulcere mici până la 1-1,5 cm diametrul, diferențierea este greu de stabilit, deoarece ulcerul benign cât și cel malign, au caractere clinice comune și funcție secretorie asemănătoare.

Radiologia nu poate preciza natura acestor ulcere și adesea lasă responsabilitatea endoscopistului, care oferărezultate eronate în 30% din cazuri. Biopsia este singurul criteriu valabil. Biopsiile vor fi multiple.

Ulcerele mari cu funcție secretorie acidă pot fi benigne sau maligne.

Dacă dupa 3 săptămâni de tratament nișa persistă sau diametrul ei se reduce cu mai puțin de jumătate, ulcerul este fie malign, fie benign calos. În ambele cazuri intervenția operatorie este indicată.

2) Gatrita cronică – semnele clinice ( grețuri, vărsături ), lipsa periodicitații durerilor și a efectului alcalinelor precum și asensibilitatea pe o zonă mai existinsă, pledează în favoarea gastritei.

Examenul sucului gastric arată hipociditatea sau normoaciditate și mucus în cantitate mare, iar la examenul radiologic lipsesc nișa sau modificările cicatriceale, apar doar modificările cicatriceale, apar doar modificări ale pliurilor muoasei.

Diagnosticul de gastrită e confirmat de prezența leziunilor inflamatorii pe mai multe fragmente recoltate din regiuni diferite ale stomacului.

3)Colecistita cronică – este mai frecvent la femei, se manifestă cu dureri fără periodicitate declanșate de alimente grase, prăjeli, ouă, care nu sunt calmate de alcaline. Durerile predomină în hipocondrul drept și iradiază săre epigastru și mai ales spre spate și umărul drept.

4) Pancreatită cronică – se manifestă prin dureri continue, cu iradieri spre stânga abdomenului și uneori cu diaree grăsoasă.

5) Hernia hiatală – caracterizată clinic prin arsuri retrosternale dureroase, survenind după mese exagerate și în poziție culcată care favorizează regurcitarea sucului gastric acid în esofag.

Confirmarea diagnosticului de hernie se face prin examinarea radiologică a bolnavului în poziție Trendelemburg.

CAPITOLUL VII. EXAMINĂRI PARACLINICE

Pentru stabilirea diagnosticului de ulcer gastric sunt necesare următoarele investigații:

7.1 Evaluarea funcției secretorii a stomaculuiȘ se face prin explorarea debitului acid bazal (DAB) și stimulat cu histamină sau pentogastrinină (DAS).

Sucul gastric sau secreția bazală este frecvent amestecat cu bilă în ulcerul gastric.

Stabilirea DAB se face după ce s-au exclus probele cu reflux biliar. Cantitatea de suc gastric pentru elaborat este normală sau scăzută 20-40ml.

DAB în ulcerul gastric arată valori de sub 1,5 mg, normale sau ușor crescute, ținând seama de variațiile secreției gastrice în ulcerul gastric.

7.2 Evaluarea hemoragiilor oculte în scaun: folosită ca test adițional pentru stabilirea perioadei de activitate sau de acalmie a craterului ulceros.

Este frecvent remarcată microhemoragia difestivă ce depășește net valorile normale de 2 ml zilnic. În perioadele de activitate, cantitatea de sânge extravazat se apropie în medie de 5-6 ml/zi.

7.3 Examenul radiologic: este o importantă metodă de diagnostic a ulcerului. Examinarea se efectuează ,, à jeune,,.

În ulcerul gastric nișa apare ca o proeminență proiectată în fața siluetei stomacului, delimitează deasupra și de desupt de câte o mică depresiune. Nișa poate avea formă rotundă, conică, triunghiulară sau în ac și dimensiuni variate ( de la 2 mm la 4 cm cu diametru ).

În formele cronice, la nivelul nișei peretele stomacului este ceva ai rigid.

Nișa apae ca o pată suspendată în umbra stomacului, deseori plicele mucoasei converg spre nișă.

Ulcerele marii curburi sunt rare și radiologic au caracterele nișei de profil.

Radiologic, se observă ca o pată rotundă sau o rozetă, mai ușor de pus în evidență prn compresiunea dozată. Uneori nu se descoperă nișe, dar se constată simptome inirecte de ulcer ca: hipersecreție, pristaltism viu întrerupt la nivelul ulcerului unde peretele gastric este discret rigid.

Examenul radiologic făcut în cele mai bune condiții nu reușește să descopere toate ulcerele.

Rezultate fals negative se obțin la 10-15% din bolnavii examinați. Ulcerele mici și superficiale nu se văd întotdeauna la examenul radiologic.

7.4 Examenul endoscopic:

A) Locul endoscopiei în cursul ulcerului gastric:

Examenul endoscopic ocupă în prezent un loc de elecție în diagosticul ulcerului gastric, fiind indispensabil pentru vizualizarea pierderii de substanță și pentru confirmarea beningității sau malignității, grație biopsiilor multiple care permit aprecierea evoluției sub tratament după cicatrizare, precum și la distanță (6-12 luni)

De asemenea, endoscopia permite depistarea unui ulcer gastric hemoragic sau a unei stenoze, precum și asocierea unul ulcer duodenal.

Această atitudine este justificată de:

– posibilitatea unei confuzii între o ulcerție benignă și un cancer ulcerat la care cicatrizarea este posibilă sun tratament.

B) Aspecte endoscopice în ulcerul gastric:

Ulcerul gastric în puseu de activitate se prezintă ca o pierdere de substanță, ovalară sau mai rar lineară, de dimensiuni variabile, urmărindu-se cu atenție elementele descriptive majore:

– fundul craterului;

– caracteristicile macroscopice ale marginilor;

– caracteristicile mucoasei periulceroase și elementele descriptive secundare;

– forma ulcerului;

– dimensiunea și profunzimea;

– semne endoscopice indirecte.

7.5 Biopsiile:

Acestea sunt obligatorii la debut și c prilejul fiecărui control efectuat în cadrul supravegherii active a bolnavului cu ulcer gastric.

Numarul de bopsii depinde de dimensiunea ulcerului în general 7-10 biopsii permit diagnosticul histologic de benignitate în circa 95% din cazuri.

CAPITOLUL VIII. DIAGNOSTICUL INFECȚIEI CU HELICOBACTER PYLORI

Helicobacter pylori (Hp) constituie un factor de agresiune bacterian dovedit a interveni în ulcerogeneză gastrică. În România, ca și în alte țări, frecvența Hp în ulcerul gastric este de 60%.

Hp prezintă o specie microbiană, caracterizată din punct de vedere morfologic prin formă curbă sau spirală, colorație gram negativă și prezența flagelilor.

fig.6

Transmiterea este focal – orală, calea de infecție în unele țări este apa. Este adoptat la mediul acid colonizând ucoasa gastrică din esofag, duoden, diverticul Heckel. Trăiește sub stratul de mucus, între celulele spteriale și în jurul critelor gastrice, intr-un mediu acid ostil pentru cae este adaptat perfect.

Factorii de patogenitate ai Hp:

Hp este un germen foarte bine adoptat la mediul acid și la particularitățile muscoasei gastrice. Forma și flagelele îi permit motilitatea și pătrunderea prin stratul de mucus.

Factorii de patogenitate sunt constituiți din enzimele și citotoscinele pe care le secretă.

Enzimele patogene sintetizate și eliberate de Hp sunt:

– ureza

– fosfolipaza A și proteaza

– citotoscina

Modul în care Hp produce ulcerul:

Hp produce ulcerul prin acțiune directă adupra celulelor mucoasei gastrice și duodenale, urmată de un proces inflamator, cât și prin declanșarea unei creșteri a secreției agresive clorhidropeptice.

Mecansimul ulcerogen indirect al Hp constă în creșterea secreției clorhidropeptice.

Mecanismul ulcerogen indirect al Hp constă în creșterea secreției clorhidropeptice. Bolnavii cu ulcer duodenal care sunt Hp+ prezintă hipergastrinemie și hiperaciditatea care scade până la valorile normale după ce se obține îndepărtarea germenului. Mecanismul de producere incriminat este legat de secreția de urează de către Hp și crearea unui mediu alcalin, permanent în jurul celulelor gastrinesecretorii.

CAPITOLUL IX. EVOLUȚIA ȘI COMPLICAȚIILE ULCERULUI GASTRIC

9.1 EVOLUȚIA ULCERULUI GASTRIC

Rata de vindecare a ulcerului gastric este direct proporțională cu dimensiunile lui. În cursul tratamentului s-a constatat că durerea dispare în 2 săptămâni la 30-40% dintre bolnavi, la 6 săptămâni la 45% și la 12 săptămâni la 65-75%.

Factorii care afectează negativ rata de vindecare sunt:

– vârsta ( la peste 60 de ani vindecarea se face mai greu );

– fumatul, administrarea de corticosteroizi și medicamente antiinflamatorii nonsteroidice;

– refluxul biliar;

Spitalizarea și repausul accelerează procesul de vindecare.

9.2 COMPLICAȚIILE MAJORE ALE ULCERULUI GASTRIC

1) Hemoragia reprezintă cea mai frecventă complicație a ulcerului gastric: între 12 si 15% din totalul ulcerațiilor au în cursul evoluției bolii lor un episod hemoragic. Sângerarea manifestată se produce prin erodarea unui vas de obicei o arteră de calibru mare.

Hemoragia poate fi declanșată de diferiți factori, mese copioase, abuz de băuturi alcoolice, traumatisme abdominale, sondaje gastrice, examen radiologic, folosirea unor medicamente ca aspirină și antiinflamatoare.

Simptomele principale ale hemoragiei digestive din ulcerul gastric sunt reprezentate de hematemeză și melenă.

Diagnosticul diferențial se face cu:

– Gastrită hemoragică difuză precoce, de obicei sângerări mici și repetate;

– Hernia hiatală, cu arsuri restrosternale accentuate în poziția orizontală și imaginea radiologică caracterizată la bolnavul culcat;

– Hematemeza: sângele are culoare roșie, vie, căldură retrosternală, paloare, transpirații, zahicardie.

Prognosticul hemoragiei este în general bun. Hemoragia asociată cu perforația are un prognosticul grav.

Prin tratament se urmărește combaterea și oprirea hemoragiei. Bolnavul va fi așezat la pat, culcat, în repaus complet. Se aplică o pungă cu gheață în regiunea epigastrică pentru a realiza vasconstrucția vișcerală.

2) Perforația este complicația cea mai severă în boala ulceroasă. Apare de obicei după un prânz sau după un consum excesiv de băuturi alcoolice.

Perforația rezultă din pătrunderea procesului ulceros prin toate straturile stomacului, ceea ce permite revărsarea conținutului în cavitatea peritoneală.

Se manifestă clinic extrem de brutal. Bolnavul acuză în mod brusc o durere violentă de epigastru, durere asemănătoare cu ,,împunsătură de cuțit,, sau ,, lovitură de pumnal,, și care depășește cu mult ca intensitate durerea cunoscută de ulceros. Bolnavul se incvoaie, își ține pumnii în epigatru, își ridică coapsele pe abdomen. Abdomenul este intens dureros predominant în epigastru cu spasm al musculaturii abdominale până la contractură așa numitul ,, abdomenul de lemn,,. Uneori se constată dispariția matității hepatice.

La examinările curente de laborator se va constata o creștere a vitezei de sedimentare și leucocitoză. Examenul radiologic pe gol evidențiază perforația prin prezența aerului în cavitatea peritoneală.

Tratamentul este chirurgical, de obice cusătură simplă a perforației și vastomie selectivă sau rezerție gastrică.

3) Stenoza- constituie una din complicațiile ulcerului gastric care poate fi produsă și de tumori, pancreatite, hipertrofie pilorică, boala Crohn.

Clinic este prezent sindromul insuficienței evacuării stomacului, care recunoaște ca prin simptom vărsăturile, poate sau nu poate fi însoțită de greață și de durere.

Vărsăturile pot fi dese, de mai multe ori/zi, zilnice sau la câteva zile o dată. În cazurile severe sunt frecvente explozive în jet postalimentare. Durerea e de timp ulceroasă cu caracter nocturn. Pot fi prezente: sațietatea precoce, constipația sau diareea.

4) Malignizarea ulcerului gastric- este dificil de stabilit diagnosticul fiind rezultanța unei supravegheri endoscopice repetate, cu biopsii multiple dintr-un ulcer cicatrizat sub tratament medical.

Frecvența malignizării ulcerului gastric este variabilă, fiind estimată între 1,3-1,4% din cazuri ( imposibilitatea de a respecta măsurile igienico-dietetice), se recomandă schimbarea locului de muncă.

CAPITOLUL X. DIETA, TRATAMENT

10.1 DIETA- regimul alimentar al bolnavului cu ulcer gastric nu treuie să fie un regim șablon, ci trebuie individualizat și adoptat stadiului în care se afșă boala. Dieta trebuie să protejeze mucoasa gastrică din toate punctele de vedere: protecție mecanică ( alimente bine mestecate, bine fărâmițate, în pireuri rase, tocate), protecție termică ( alimentele să nu fie fierbinți sau reci)m protecție chimică ( să nu fie iritate, să nu excite secreția clorhidro-peptică, să nu staționeze mult în stomac).

În perioadele dureroase, regimul alimentar să fie mai sever, alimentele vor fi repartizate în 5-7 mese/24 ore lanevoie servindu-se și noaptea.

Alimentul de bază va fi laptele integral repartizat la interval de 3-4 ore se va bea lapte și la culcare și se va pregăti un pahar cu lapte și peste noapte. Tot în perioada dureroasă, se mai pot da: ouă fierte moi, smântână, puțin unt proaspăt, brânză de vacă, caș dulce, fulgi de ovăz.

Pe măsură ce suferința se ameliorează, se adaugă biscuiți, pișcoturi, supe mucilaginoase, supe-creme de cartofi, pireuri moi, făinoase fierte în lapte sau în apă, lapte de pasăre nu prea îndulcit. Ulterior, se pot adăuga pâine albă prăjită sau uscată, carne slabă de vacă ( dar nu supe de carne), vițel pasăre preparată fiartă, pește slab (șalău, păstrăv, știucă) perioșoare în aburi, papanași fierți, zarzavaturi fierte (morcovi, spanac, dovlecei), mere și pere coapte, creme de lapte și ou, creme cu frișcă.

În perioadele de liniște se va ține seama de protecția mucoasei gastrice, de aceea vor fi excluse din alimentație următoarele: supele de carne, slănină, mezeluri, borșul, grăsimile prăjite, sosurile cu rântaș, ceapa, condimentele, conservele, usturoi, leguminoase uscate, ciupercile, alimentele cu celuloză grosolană (ridichi, gulii), brânzeturi fermentate, sărăturile, murăturile, ceaiul chinezesc, cafeaua, ciocolata, dulciurile concentrate ( sirop, miere, marmeladă), băuturi alcoolice, sifonul, pepsi-cola, limonada, înghețată. Fumatul este intezis.

Dieta va fi normală cu excluderea intoleranțelor individuale și a alimentelor care provoacă dureri.

10.1 TRATAMENTUL CURATIV AL ULCERULUI GASTRIC- este medical și chirurgical

1: Tratamentul medicamentos:

Medicamentele folosite în tratamentul ulcerului gastric urmăresc să protejeze mucoasa gastrică, să stimuleze secreția de mucus protector, să tamponeze pepsina, excitarea unei acțiuni anitiacide, antisecretoare și antispastice, să atenueze motilitatea antropilorică.

Tratamentul medicamentos al ulcerului, utilizează o gamă largă de droguri, pansamentele gastrice și antiacidele reprezentând ca și în trecut tratamentul de bază

ANTIACIDELE- sunt substanțe care neutralizeză acidul clorhidric, ameliorează evoluția ulcerului și grăbește cicatrizarea nișei.

Se deosebesc două grupe:

– antiacide sistemice ( absorbabile), din care fac parte bicarbonatul de Na;

– antiacide nesistemice ( care nu se absorb), din care fac parte: carbonatul de Ca, sărurile de Mg și de Al.

PANSAMENTELE GASTRICE: sunt substanțe absorbante și protectoare ale mucoasei gastrice, lipsite de efect tampon.

În doză mică (5gr) sunt constipate, în doză mare (20gr) sunt laxative. La copii prezintă risc de methemoglobinemie. În practică se folosesc atât antiacidele cât și pansamentele gastrice.

Clasele de medicamente utilizate în prezent în tratamentul ulcerului gastric.

a) Eradicarea Hp. Antibiotice utilizate: tetraciclina, amoxicilina, claritromicina, metronidazolul și bismutul coloidal De Nol, se dau:

metronidazol 1000mg +claritromicină 500-1000mg+bismuth 480mg×120. Sau combinații între celelalte antibiotice. Durata tratamentului 7-14 zile. Se asociază un antisecretor.

b) Neutralizarea HCL secretat în exces Alcalinizantele. Preparatele pe bază de: bicarbonat de sodiu, hidroxidul de aluminiu și magneziu, carbonat de calciu. Pentru a realiza un Ph constant se impune administrarea în 6-7 prize pe zi, la 1-3 ore după alimentație, preferabil sub formă de lichid. Necesarul teoretic ar fi de 1000umol pe zi. Preparatele care conțin sodiu contraindicate la cardiaci hipertensivi ascitici, preparatele pe bază de aluminiu induc constipația iar cele pe bază de magneziu diarea.

c) Mmedicamente antisecretorii: Antagoniști receptorilor de histamină H2: Cimetidina 800-1200 mg seara, Rantidina 2×150mg zi dimineața și seara, Famotidina 2*20mg zi, Nizatidina 300mg zi 2×150mg.

Inhibitorii pompei de protoni: Omeprazolul 40mg zi în 1-2 prize, Lansoprazonul 30mg zi.

d) Medicție protectoare: Prostoglandinele = Enprostil 2×35 zi, Misoprostol 800ug zi în 2-4 prize, Sucralfatul o sare de Al cu sucoză 4×1g zi înainte de masă, De Nol 120 mg înainte de masă 4 prize.

Aspirina este interzisă în ulcer.

Alte medicamente:

Gaviscon (3×1 lin/zi);

Dicarbocalmul (3×1 tablete după mese);

Calmogastrin (3×1 tablete după mese);

Omeran (2×1 tablete);

Metrocolpamid (3×1 înainte de mâncare).

În ceea ce privește anticolinergicele, acestea dunt contraindicate în tratamentul ulcerului gastric.

TRATAMENTUL HIDROMINERAL: se face numai în perioadele de acalmie a bolii, recomandându-se cure la Sângeorz (izvorul Hebe), Slănic-Moldova.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL: se face numai din necesitate. Indicațiile absolute sunt: perforația, stenoza pilorică organică, care nu se atenuează, în 7 zile malignizarea (sau ulcer malign), hemoragiile repetate.

MEDICAȚIA ANTIBACTERIANĂ: există astăzi argumente multiple privind implicarea bacteriei Helicobacter Pylori în ulcerogeneză.

Scopul tratamentului antibacterian este eradicarea bacteriei Helicobacter Pylori.

Când alegem antibioticele trebuie să ținem seama că la majoritatea activitatea antibacteriană scade Ph-ul acid. De la această regulă fac excepție: Tetraciclina și Metronidazol.

SFATURI PENTRU O VIAȚĂ FĂRĂ ULCER

Pentru a ne vindeca de o anumiă afecțiune întotdeauna este nevoie de schimbarea stilului de viață.

Eliminarea cauzelor care au declanșat boala și deprinderea unor obișnuite noi sunt absolut necesare. Cel mai important lucru în procesul de vindecare este conștientzarea că organismul trebuie ajutat.

Mestecă bine hrana.

Renunță la fumat.

Bea zilnic ceaiuri din plate.

Servește masa la ore fixe.

Consumă alimente sănătoase proaspete fructe și legume.

Evită alimentele grase, dulciurile, murăturile, condimentele.

Când sunt folosite în paralel cu regimul alimentar și tratamentul medical terapiile alternative ne ajută să ne vindecăm mai repede. Reflexoterapia, Meloterapia, Cromoterapia, Acupunctura, Meditația.

STUDIU DE CAZURI

În constinuare coi prezenta trei cazuri a unor pacienți internați pe interne urmăriți amubulator având diagnosticul de ULCER GASTRIC.

Studiul a fost efectuat pe 3 cazuri de Ulcer Gastric în secția Medicină Internă și Chirurgie generală a Spitalului Județean de Urgență ,,Dr. Constantin Opriș,, Baia Mare.

Lucrarea a fost făcută pe baza studierii foilor de observație, a examinării pacienților, a îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării, precum și a recomadărilor făcute la externare.

Paraclinic s-a urmărit:

Analize de laborator: hemoleucograma, urea, creatinina, hemoglobina, leucocitem glicemie, VSH, TGP, TGO, TQ, TH, bilirubina, grup sanguin.

Gastroscopie, EKG, Rx abdominal pe gol, TA, puls, respirație.

Din punct de vedere al îngrijirilor nursing s-a insistat asupra nevoilor fundamentale alterate. Sunt menționate obiectivele îngrijirilor, intervențiile și evaluarea lor.

CAZUL I

Pacientul V.T. în vârstă de 30 de ani se internează în data de 20.01.2016, ora 12.00 pentru dureri vii localizate îm epigastrul care iradiază spre hipocondrul stâng și care sunt mai intense înaintea alimentației, iar uneori apar și nocturn.

Pacientul simte o senzație de gol durerod epigastric, prezentând vărsături alimentare biliare în cantitate mare.

Medicamente nu a luat decât unele analgezice (algicalmin).

Pacientul a fost internat pentru a i se efectua investigații necesare, a se institui tratamentul medicamentos și igienico dietetic.

La exaenul clinic se constată:

T.A = 140/85 mmHG;

P= 100 bătăi pe minut;

R= 20 respirații pe minut.

Prezintă piele și mucoase uscate, oligurie, pierdere în greutate, este neliniștit, agitat, îngrijorat față de cum va evolua boala, prezintă insomnii, transpirații reci, neglijență față de propria persoană. Pacientul locuiește singur intr-un sat de lângă Baia Mare, într-o casă veche. Lucrează cu ziua și nu este în relații bune cu parinții.

Din discuțiile pe care le-am avut cu V.T. reiese că fumează foarte mult( mai mult de un pachet pe zi) și consumă foarte multă cafea și alcool pe zi. Părinții ii vizitează rar deoarece și atunci când o face ajunge mereu la scandal pentru situația în care este. De când este bolnav nu a urmărit un regim igieno-dietetic și medicamentos. Are mulți prieteni cu care se întâlnește zilinic de aceea nu are timp să se ingrijească.

Pacientul spune că s-a născut ortodox și confirmă ca știe foarte multe lucruri privind religia. Se gândește că nu va mai putea lucra si îi este frică de boala sa nu șie ce se va intâmpla cu el. Se simte foarte neputincios și repetă mereu că nu mai are nici un sens în viată.

Cere informații legate de boala sa pentru ca nu știe ce se va întâmpla cu el. După 5 zile de internare, vărsăturile continuă să fie în cantitate mare și i se montează o sondă nazo gastrică, durerea persistă, se simte epuizat iar ca urmare echipa medicală decide să fie transferat la secția de Chirurgie cu diagnosticul ULCER GASTRIC PENETRANT pentru a se intervenii chirurgical.

Gastroscopie= esofag normal, stomac = ulcerație de dimensiun mică cu margini bine delimitate, înconjurat de o zonă puternic edematoasă 0,2 cm pe mica curbură.

La transferul în chirurgie se va efectua Rx abdominal pe gol.

Se instituie: tratament cu emitirat 15-30 mg zi, nexium, novocaină, amoxicilină, vitamine, diazepan la nevoie, glucoză 5% tamponată cu 10 ml K Cl, 30 ml Na Cl.

Probleme de dependență Manifestări de dependență

– deshidratare; – piele și mucoase uscate;

– grețuri, vărsături; – oligurie;

– durere vie; – pierdere în greutate;

– anxietate, frică; – vărsături alimentare biliare;

– dificultate de a se mișca; – agitație, plângeri;

– dificultate de a dormi; – neliniște, îngrijorare;

– sentimentul de neputință; – insomnie, transpirații reci;

– dificultate de a fi curățat; – absența unui scop în viață;

NIVEL DE DEPENDENȚĂ: II

CAZUL II

În data de 23.03.2016, ora 9,00, O.V. se prezintă la Spitalul Județean de Urgență Baia Mare, acuzând dureri epigastrice și în hipocondrul drept, grețuri și vărsături biliare.

Pacienta afirmă că în urmă cu 4 luni a prezentat brusc o criză manifestată prin dureri epigastrice și în hipocondrul drept cu iradiere spre spate. Durerea a fost atât de violentă încât pacienta a trebuit să-și găsească o poziție antalgică: ghemuit cu compresiunea pumnului deasupra regiunii epigastrice. La scurt timp de la dubut pacienta a prezentat vărsături alimentare și cu suc gastric. În urma vărsăturilor durerea începe să cedeze, până la dispariție în acea zi pacienta a consumat numai un compot de mere proaspăt.

Datorită faptului că aceste cauze se răreau și durerile care mai apăreau erau suportabile, ea nu s-a mai prezentat la medic. În ultimele 6 luni, pacienta a slăbit 10 kg, în prezent ea are 56 kg și 1,65 înălțime.

În decursul nopții de 23.03.2016 O.V. prezintă dureri epigatsrice și în hipocondrul drept de intensitate crescândă, grețuri, vărsături biliare.

Durerea nu încetează după vărsătură, motiv pentru care O.V. însoțită de fiica ei se prezintă la serviciul de Urgențe.

Este internată pe secția de Interne pentru investigații cu diagnosticul de Ulcer Gatric.

Antecedente personale:

– menarha la 13 ani, a prezentat cicluri menstruale repetate la 29-30 zile cu flux normal;

– menopauza la 50 de ani fără să prezinte simptome deosebite;

– nașteri una la 23 de ani, fiziologică.

În prezent O.V. în vârstă de 57 de ani locuiește impreună cu fiica sa, în Baia Mare într-un apartament cu 3 camere. Este casnică, îi place să lucreze în grădină și mai ales îi plav florile.

Îi place mâncarea gătită dar în ultimul timp nu a prezentat apetit. Nu consumă alcool, cafea, tutun. Ii plac foarte mult compoturile de fructe. Doarme destul de puțin, nu folosește tranchilizante.

Pacienta prezintă o anxietate moderată neștiind cum va evolua boala sa, colaborează cu personalul medical dar relația cu acestea se limitează strict la întrebări și tehnici efectuate.

Examene paraclinice:

23.03.2016 examene de laborator.

Grup sanguin AII, Th pozitiv

T.A – 140/180 mmHhg

P- 80 pulsații /minut

R- 19 respirații/minut

Ecografia abdominală: VB moderat extinsă cu pereții subțiri reflectogeni, nelocuită, CBP de calibru obstacol intrinsec evident. Ficat omogen, ambii rinichi cu dilatări moderate fără margini de calcul.

EKG – relații normale

Rx pulmonar- ITN

24.03.2016- gatroscopie: esofag normal. Stomac cu mucoasă palidă, antru-un ulcer cu diametrul de 1cm cu margini neregulate, înfiltrate. Biopsii. Pilor permeabil D1, D2 normale.

Se instituie: tratament cu Scobutil, algocalmin, papaverină, ampicilină, glucoză 5% , ser fiziologic, diazepan la nevoie.

I se face transferul la chirurgie unde în data de 27.03.2016 se face intervenția chirurgicală tehnica operatorie- rezecție gastrică 2/3 cu anastomoză gastro-intestinală. Diagnosticul clinic postoperator- ulcer gastric malignizat, neoplasm antral.

Postoperator pacienta acuză dureri localizate la nivelul plăgii accentuate de mișcarea poziției.

Pacienta este anxioasă, apatică, tristă, adinamică prezintă semne de slăbiciune, ceea ce îi îngreunează capacitatea de a-și acorda îngrijirile de igienă, de a se îmbrăca, dezbrăca, cerând ajutor în efectuarea lor.

Din cauza durerii nu se poate odhni iar noapte se trezește frecvent.

Tranzitul intestinal pentru materii fecale și gazul este oprit, pacienta prezentând distensie abdominală, ea cere informații în legătură cu evoluția bolii.

Datorită alimentației inadecvate pacienta prezintă o ușoară scădere în greutate.

Probleme de dependență: Manifestări de dependență:

– durere acută; – expresia verbală a durerii;

– dificultatea de a se mișca; – apatie, trstețe, anxietate;

– dificultatea de a elimina; – scăderea în greutate;

– alimentație inadecvată ărin deficit; – necesită ajutor pentru nevoi

– dificultatea de a-și acorda îngrijirile igienice; – cerere de informații

– dificultatea de a se îmbrăca și dezbrăca; – oboseală, treziri frecvente.

– lipsa de cunoștințe;

– dificutatea de a se odhni;

NIVEL DE DEPENDENȚĂ: II

CAZUL III

Pacienta M.C. în vâstă de 48 de ani, este internată în data de 06.10.2015 în secția de Interne a SJUBM, prezentând dureri epigastrice și în hipcondrul drept, cu caracter de arsură, pirozis, grețuri, vărsături alimentare postprandiale cu miros acid, gust amar în gură, amețeli, cefalee cu diagnosticul medical de ULCER GASTRIC.

A.H.C – fără importanță

A.P.F – menarha la 14 ½ ani, nașteri 1 ( fiziologică), A-0

A.P.P – hepatită virală în urmă cu 20 de ani

Istoricul bolii:

Aproximativ de o lună bolnava prezintă dureri înepigastru și în hipocondrul drept cu caracter de arsură cauzate de alimentație. Durerile se instalează postprandial cu pusee rare, nocturne. Semnalează intoleranța grăsimii, murături, ouă, prăjeli. Pacienta prezintă scaune rare de consistență tare și se prezintă la cabinetul de Medicina Internă din Ambulatorul de Specialitate a SJUBM și este internată pe secția Medicina Internă pentru completarea investigațiilor și tratament.

Pacienta locuiește în Baia Mare împreună cu soțul și fiica. Situația materială este bună. Îi place să meargă la Biserică în fiecare duminică, să participe la slujbele religioase, îi place să citească cărți religioase. Este ortodoxă.

Lucrează la un magazin ( non-stop) din Baia Mare, serviciu care implică multă atenție, un mare efort psihic ( stres) și fizic.

M.C. este o fire retrasă, comunică greu cu cei din jur și cu personalul medical, ea își exprimă greu nevoile, sentimentul și emoțiile.

Nu fumează, nu consumă alcool, îi plac supele de carne, plăcintele și ciupercile, mâncarea este preparată de fiica ei căreia îi place să o facă mai condimentată.

Nu mănâncă la ore fixe are zile în care mănâncă o dată sau de două ori pe zi. De aproximativ 2-3 zile prezintă insomnii din cauza durerii.

Pacienta este nervoasă, neliniștită, anxioasă, nu știe cum evoluează boala, cere informații legate de evoluția bolii.

La internare prezintă:

– epigastralgii ritmate de alimentație; pirozis

– grețuri, vărsături alimentare postprandiale

– stare generală ușor alterată

– facies anxios, palid, cu ochii ușor înfundați în orbite, buze uscate, limba saburală

– tegumente palide, uscate cu trugor persistent

– astenie, tulburări de somn

– T.A. – 150/80 mmHg; P – 85 bătăi/minut; R – 18 respirații/minut;

T – 36,5°C.

Imediat după internare i s-au făcut următoarele analize și investigații:

Gastroscopia: esofag normal, Stomac= ulcerație adâncă, cu margini bine delimitate, înconjurate de congestie și edem masiv cu diametrul 0,1/1 cm situată pe mica curbură.

Pe baza anamnezei, a tabloului clinic, a investigațiilor paraclinice și de laborator se pune diagnosticul de Ulcer Gastric.

Se instituie:

– regim alimentar

-repaus la pat

– tratament medicamentos

Problemele pacientei:

– durere epigastrică și în hipocondrul drept;

– anxietate moderată;

– comunicare ineficace la nicel activ;

– grețuri, vărsături;

– alimentație inadecvată cantitativ și calitativ;

– constipație;

– dificultate de a se odihni;

– lipsa cunoștințelor privind boala.

Manifestări de dependență:

Dificultatea de a-și exprima nevoile, sentimentele, emoțiile;

Vărsături alimentare postprandiale cu miros acid gust amar;

Ingerarea de alimente interzise;

Scaune rare, de consistență tare;

Insomnie;

Solicitare de informații.

NIVEL DE DEPENDEȚĂ: II

CONCLUZII:

Datorită metodelor noi de tratament, pacienții cu ulcer gastric pot duce o viață normală, fără să li se impună modificarea stilului de viată.

Ulcerul gastroduodenal presupune inflamația mucoasei de la nivelul stomacului sau duodenului.

Majoritatea ulcerelor sunt cauzate de infecșia cu H.p. Altele sunt cauzate de consumul excesiv de AINS. Stresul și alimentele condimentate intervin mai puțin în declanșarea acestei patologii. Hp poate fi transmisă cu ușurință de la o persoană la alta.

Complicațiile bolii ulceroase (hemoragia, perforația, penetrația, stenoza) pot pune în pericol viața pacientului.

Următorii factori de risc pot crește șansa de a dezvolta un ulcer: aspirina, fumatul, abuzul de alcool.

Măsurile profilactice pentru a prevei recidivele. Pentru ulcer profilaxia înseamnă suprimarea sau neutralizarea factorilor de risc: fumatul e contraindicat; stări de suprasolicitare psihică, eforturi imense, conflictele și enervările vor fi pe cât posibile evitate; respectarea orelor de odihnă.

Dietoterapia în boala ulceroasă trebuie să respecte câteva principii generale:

– un orar zilnic regulat al meselor; mese reduse cantitativ ;

– practicarea unei bune mastecații;

– evitarea de condimente sau produse iritante ( acrituri, usturoi, ceapă).

BIBLIOGRAFIE

CORNELIU BORUNDEL – "Manual de medicină interne", Editura Medicală

București 2009;

HARRISON – "Principii de medicină interne", Ediția a XIII-a, Editura

Orizontul, București 1995;

LEONARDO D. DOMNIȘORU- "Compendiu de medicină internă", Editura

Medicală, București 1995;

LEONIDA GHERASIM – "Medicină internă", Editura București, 1999;

LUCREȚIA TITIRCĂ- "Nursing – Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de

asistenții medicali", Editura Viața Medicală Românească

București, 2007;

– "Ghid de nursing", Editura Viața Medicală Românească,

București, 2009;

-"Urgențe medico- chirurgicale", Editura Medicală

București, 2007;

OVIDIU PASCU – Gastroenterologie, Hepatologie, – baze practici libere Editura a

IV a 2011;

RADU PĂUN – "Tratat de medicină internă", Editura Medicală, București 1984;