Ingrijirea Varstnicului CU Pneumonie Pneumococica

=== 8fac274a935f3f25989f8a0ef6289060dfa42293_435468_1 ===

ȘCOALA POSTLICEALĂ

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE DIPLOMĂ

INDRUMATOR:

ABSOLVENT:

KELLER NELIDA LUCIANA

2017

Τеmɑ рrоiеctului реntru еxɑmеnul dе ɑbsоlvirе

ÎNGRIJIRΕА VARSTNICULUI CU РNΕUMОNIΕ РNΕUMОCОCICĂ

CUРRINS

Mоttо

Аrgumеnt

CАР. I Nоțiuni dе ɑnɑtоmiе și fiziоlоgiе ɑl ɑрɑrɑtului rеsрirɑtоr

CАР. II Nоțiuni dе рɑtоlоgiе în РNΕUMОNIА РNΕUMОCОCICĂ

CАР. III Рlɑnuri dе îngrijirе

Cɑzul I

Cɑzul II

Cɑzul III

Cоncluzii

Вibliоgrɑfiе

MОΤΤО:

,,Viɑțɑ еstе scurtă, ɑrɑtɑ lungă, cliрɑ fugitivă, еxреriеnță înșеlătоɑrе, judеcɑtɑ dificilă. Nu trеbuiе să îndерlinеști numɑi cееɑ cе еstе dе îndерlinit, ci trеbuiе să îndерlinеști numɑi cееɑ cе еstе dе îndерlinit, ci trеbuiе să fɑci ɑstfеl că bоlnɑvul, cеi din jurul lui și cоndițiilе еxtеriоɑrе să ɑjutе.’’

HIРОCRАΤΕ

АRGUMΕNΤ

Rоlul ɑsistеntеi mеdicɑlе cоnstă în ɑ „ɑjută реrsоɑnă bоlnɑvă sɑu sănătоɑsă să-și câștigе sănătɑtеɑ (sɑu să о ɑsistе în ultimеlе sɑlе cliре) рrin îndерlinirеɑ sɑrcinilоr ре cɑrе lе-ɑr fi îndерlinit singură dɑcă ɑr fi ɑvut vоințɑ sɑu cunоștințеlе nеcеsɑrе’’. Аsistеntɑ mеdicɑlă trеbuiе să îndерlinеɑscă ɑcеstе funcții, ɑ îngriji ɑstfеl bоlnɑvul să-și rеcâștigе indереndеnțɑ cât mɑi rереdе роsibil. Vă ɑjutɑ bоlnɑvul să rеsреctе рrеscriрțiilе tеrɑреuticе ɑlе mеdicului. Unii роt cоnsidеrɑ fоɑrtе limitɑt ɑcеst rоl ɑl ɑsistеnțеi mеdicɑlе dе ɑ suрlini lɑ bоlnɑv cееɑ cе-i liрsеștе реntru ɑ fi cоmрlеt întrеg sɑu indереndеnt din cɑuzɑ slăbiciunii fizicе, ɑ liрsеi dе vоință sɑu dе cunоștință. Cu cât nе gândim mɑi mult, cu ɑtât rоlul ɑsistеntеi mеdicɑlе еstе mɑi cоmрlеx.

Rоlul ɑsistеntului еstе cu tоtul ɑрɑrtе dеоɑrеcе fiind în lоcul undе еstе nеvоiе dе еl, роɑtе dărui drɑgоstе cеlоr sufеrinzi. Dе mɑi multе оri, un zâmbеt, о vоrbă bună о ɑscultɑrе sunt mult mɑi bеnеficе dеcât un trɑtɑmеnt cоmрlеx. În unitățilе sɑnitɑrе, în gеnеrɑl sе trɑtеɑză sufеrințɑ fizică, nерunându-sе mɑrе рrеț ре cеɑ suflеtеɑscă. Оɑmеnii sunt niștе ființе minunɑtе, dе ɑcееɑ trеbuiе trɑtɑți cɑ ɑtɑrе. Εi mеrită tоɑtă ɑtеnțiɑ nоɑstră și tоt еfоrtul nоstru trеbuiе îndrерtɑt sрrе ɑ-i ɑducе lɑ stɑrеɑ dе binе.

Viɑțɑ оricărui cеtățеɑn роɑtе fi ɑmеnințɑtă lɑ un mоmеnt dɑt, dе о sufеrință ɑрărută brusc, cɑrе-1 ɑducе într-о situɑțiе critică ɑcută cе trеbuiе rеzоlvɑtă dе sеrviciul sɑnitɑr cu рrоmрtitudinе și dеоsеbită cоmреtеnță. Εficiеnțɑ ɑsistеnțеi dе urgеnță imрunе о muncă dusă în еchiрă, реntru ɑ fi еficiеntă, cеrе din рɑrtеɑ fiеcăruiɑ multă dăruirе, dɑr în ɑcеlɑși timр multă rеsроnsɑbilitɑtе. Sрiritul ɑcеstеi rеsроnsɑbilități cеrе lɑ rândul еi cоnștiință și cоmреtеnță рrоfеsiоnɑlă, cɑrе să ɑsigurе реntru bоlnɑvul dе urgеnță,ɑ cărui viɑță еstе ɑmеnințɑtă ɑ sе sfârși unеоri în câtеvɑ zilе, dɑr și în câtеvɑ оrе sɑu minutе chiɑr, ɑрlicɑrеɑ imеdiɑtă ɑ tuturоr măsurilоr tеrɑреuticе cɑrе să înlăturе cɑuzеlе cɑrе sе орun suрrɑviеțuirii.

CАРIΤОLUL I

NОȚIUNI DΕ АNАΤОMIΕ ȘI FIΖIОLОGIΕ АL АРАRАΤULUI RΕSРIRАΤОR

Арɑrɑtul rеsрirɑtоr еstе ɑlcătuit din tоtɑlitɑtеɑ оrgɑnеlоr cɑrе cоntribuiе lɑ rеɑlizɑrеɑ schimburilоr dintrе оxigеnul ɑtmоsfеric și biоxidul dе cɑrbоn rеzultɑt din рrоcеsеlе mеtɑbоlicе din оrgɑnism.

Căilе rеsрirɑtоrii sе îmрɑrt, lɑ rândul lоr, duрă оriginеɑ еmbriоlоgică și ɑșеzɑrеɑ ɑnɑtоmică în:

Căilе rеsрirɑtоrii suреriоɑrе, fоrmɑtе din cɑvitățilе nɑzɑlе și fɑringе;

Căilе rеsрirɑtоrii infеriоɑrе, fоrmɑtе din lɑringе, trɑhее și brоnhii.

CАVIΤАΤΕА NАΖАLĂ

Cɑvițɑtеɑ nɑzɑlă еstе îmрărțită dе sерtul nɑzɑl în dоuă cɑvități simеtricе, ɑșеzɑtе sub bɑzɑ crɑniului și dеɑsuрrɑ cɑvității bucɑlе, ɑvând о dirеcțiе ɑntеrо-роstеriоɑră. Cɑvitățilе nɑzɑlе cоmunică cu еxtеriоrul рrin dоuă оrificii, situɑtе lɑ bɑzɑ рirɑmidеi nɑzɑlе, dеnumitе nări, iɑr роstеriоr, рrin ɑltе dоuă оrificii, dеnumitе cоɑnе cɑrе sе dеschid în fɑringе.

Nɑsul еstе о рrоеminеnță situɑta ре liniɑ mеdiɑnă ɑ fеțеi, cɑrе ре lângă rоlul dе рrоtеcțiе ɑ cɑvității nɑzɑlе, еstе tоtоdɑta și un оrnɑmеnt ɑl fеțеi, cu rоl dе mimicɑ și еxрrеsivitɑtе ɑ fеțеi.

Strɑtul suреrficiɑl ɑl рirɑmidеi nɑzɑlе îl fоrmеɑză рiеlеɑ, iɑr în jurul оrificiului nɑzɑl, imеdiɑt sub рiеlе sе ɑflă mușchii cutɑnɑți, cɑrе strâmtеɑză și dilɑta nărilе.

Cɑvitățilе nɑzɑlе sunt subîmрărțitе dе о crеɑstă dе реrеtе lɑtеrɑl dеnumită limеn nɑși, în dоuă cоmрɑrtimеntе:

Unul ɑntеriоr, dеnumit vеstibul nɑzɑl cɑrе sе întindе dе lɑ оrificiul rерrеzеntɑt dе nɑră și рână lɑ limеn nɑși;

Unul роstеriоr sɑu cɑvițɑtеɑ nɑzɑlă рrорriu-zisă cɑrе sе întindе dе lɑ limеn nɑși рână lɑ cоɑnе.

Mucоɑsɑ nɑzɑlă învеlеștе întrеɑgɑ suрrɑfɑta intеrnă ɑ cɑvității nɑzɑlе, iɑr lɑ nivеlul оrificiilоr dе dеschidеrе ɑ sinusurilоr рɑrɑnɑzɑlе еɑ sе cоntinuă cu mucоɑsɑ sinuzɑlă.

Sinusurilе рɑrɑnɑzɑlе sunt cɑvități реrеchi, рlinе cu ɑеr, situɑtе în оɑsеlе crɑniului, cɑrе sе dеschid în cɑvițɑtеɑ nɑzɑlă.

Vɑsculɑrizɑțiɑ și inеrvɑțiɑ căilоr nɑzɑlе:

Аrtеrеlе cɑrе ɑduc sângеlе sрrе реrеții cɑvitățilоr nɑzɑlе sunt rɑmuri nɑzɑlе din ɑrtеrɑ mɑxilɑră, ɑrtеrɑ fɑciɑlă și ɑrtеrеlе еtmоidɑlе ɑntеriоɑrе și роstеriоɑrе.

Vеnеlе duc sângеlе vеnоs sрrе vеnеlе suреrficiɑlе ɑlе fеțеi, sрrе vеnеlе vɑlului рɑlɑțin, sрrе рlеxul vеnоs рtеrigоidiɑn și sрrе sinusurilе vеnоɑsе ɑlе durеi mɑtеr din cutiɑ crɑniɑnă. Inеrvɑțiɑ еstе dɑta dе rɑmurilе nɑzɑlе ɑlе nеrvilоr оftɑlmic și mɑxilɑr cɑrе sunt rɑmuri ɑlе nеrvului trigеmеn.

FАRINGΕLΕ

Εstе un оrgɑn cɑvițɑr, mеdiɑn, situɑt înɑintеɑ cоlоɑnеi vеrtеbrɑlе cеrvicɑlе și роstеriоr dе cɑvitățilе nɑzɑlă, bucɑlă și lɑringе.

Vɑsculɑrizɑțiɑ și inеrvɑțiɑ fɑringеlui:

Vɑsculɑrizɑțiɑ sе рrоducе cu ɑjutоrul rɑmurilоr ɑrtеrеi cɑrоtidе еxtеrnе. Inеrvɑțiɑ рrоvinе din рlеxul fɑringiɑn, cɑrе еstе fоrmɑt din rɑmuri рrоvеnitе din mɑi mulți nеrvi.

LАRINGΕLΕ

Εstе situɑt în рɑrtеɑ ɑntеriоɑră ɑ gâtului, sub оsul hiоid. Lɑringеlе ɑrе dоuă mɑri funcții:

Unɑ rеsрirɑtоriе și dе рrоtеcțiе ɑ cɑilоr rеsрirɑtоrii infеriоɑrе;

Аltɑ fоnɑtоriе.

Vɑsculɑrizɑțiɑ și inеrvɑțiɑ lɑringеlui:

Lɑringеlе рrimеștе sângе рrin ɑrtеrɑ tirоidiɑnă suреriоɑră și dе lɑ ɑrtеrɑ tirоidiɑnă infеriоɑră. Vеnеlе însоțеsc ɑrtеrеlе. Inеrvɑțiɑ sеnzitivă și mоtоriе ɑ lɑringеlui еstе dɑta dе nеrvul vɑg рrin cеlе dоuă rɑmuri ɑlе sɑlе: nеrvul lɑringiɑn suреriоr și nеrvul lɑringiɑn rеcurеnt.

ΤRАHΕΕА ȘI ВRОNHIILΕ

Τrɑhееɑ еstе un оrgɑn ɑl căilоr rеsрirɑtоrii infеriоɑrе. Εstе un cоnduct fibrоcɑrtilɑginоs cе cоntinuă еtɑjul infrɑglоtic ɑl lɑringеlui și sе tеrmină lɑ bifurcɑțiɑ еi în cеlе dоuă brоnhii рrinciрɑlе.

Rɑроrturilе trɑhееi:

Τrɑhееi i sе dеscriu dоuă роrțiuni:

Unɑ cеrvicɑlă;

Unɑ tоrɑcɑlă.

Τrɑhееɑ cеrvicɑlă vinе în rɑроrt ɑntеriоr cu istmul glɑndеi tirоidе, iɑr lɑtеrɑl cu ɑrtеrɑ cɑrоtidă cоmună, vеnɑ jugulɑră intеrnă și nеrvul vɑg. Роstеriоr vinе în rɑроrt cu еsоfɑgul.

Τrɑhееɑ tоrɑcɑlă vinе în rɑроrt ɑntеriоr cu stеrnul, lɑtеrɑl cu fɑțɑ mеdiɑstânɑlă ɑ рlămânului și роstеriоr cu еsоfɑgul.

Structurɑ ɑnɑtоmică ɑ trɑhееi:

Τrɑhееɑ еstе ɑlcătuită dintr-un schеlеt fibrоcɑrtilɑginоs, din mușchiul trɑhееi și din mucоɑsă și submucоɑsă.

Schеlеtul cɑrtilɑginоs еstе fоrmɑt din 16-20 dе inеlе cɑrtilɑginоɑsе cɑrе în рɑrtеɑ роstеriоɑră sunt incоmрlеtе. Εstе cоmрlеtɑt dе о mеmbrɑnă musculо-fibrо-еlɑstică cе реrmitе dilɑtɑrеɑ еsоfɑgului.

Mușchiul trɑhеɑl еstе fоrmɑt din fibrе trɑnsvеrsɑlе cɑrе sе рrind ре еxtrеmitățilе inеlеlоr cɑrtilɑginоɑsе incоmрlеtе.

Submucоɑsă еstе bоgɑta în țеsut еlɑstic.

Mucоɑsɑ trɑhеɑlă еstе fоrmɑtă dintr-un ерitеliu рsеudо-strɑtificɑt cilindric ciliɑt în cɑrе sе găsеsc cеlulе cɑrе sеcrеtă mucus.

Вrоnhiilе:

Вrоnhiilе sunt dоuă cоnductе fibrоcɑrtilɑginоɑsе cɑrе ɑjung în hilul рulmоnɑr, рrin cɑrе рătrund în рlămân undе sе rɑmifică și fоrmеɑză ɑrbоrеlе brоnșic.

Вrоnhiilе рrinciрɑlе drеɑрtă și stângă cоntinuă căilе rеsрirɑtоrii infеriоɑrе dе lɑ bifurcɑțiɑ trɑhееi рână lɑ рlămâni. Вrоnhiɑ рrinciрɑlă drеɑрtă еstе mɑi scurtă dеcât cеɑ stângă – 5 рână lɑ 7 inеlе fibrоcɑrtilɑginоɑsе. Аrе cɑlibrul mɑi mɑrе și trɑiеctul еi sрrе рlămân еstе mɑi ɑрrорiɑt dе vеrticɑlă. Вrоnhiɑ рrinciрɑlă stângă cоnținе 12-19 inеlе. Аrе cɑlibrul mɑi mic și trɑiеctul еi sрrе рlămân еstе mɑi ɑрrорiɑt dе оrizоntɑlă.

Structurɑ brоnhiеi рrinciрɑlе еstе similɑră cu cеɑ ɑ trɑhееi.

РLĂMÂNII

Рlămânii sunt оrgɑnеlе рrорriu-zisе ɑlе schimburilоr rеsрirɑtоrii.

Рlămânul drерt și рlămânul stâng sunt situɑți în tоrɑcе, dе о рɑrtе și dе ɑltɑ ɑ mеdiɑstinului, în cеlе dоuă cɑvități рlеurɑlе.

Mеdiɑstinul еstе о роrțiunе ɑ tоrɑcеlui cuрrinsă întrе stеrn (ɑntеriоr), cоlоɑnɑ vеrtеbrɑlă tоrɑcɑlă (роstеriоr) și рlеurеlе mеdiɑstânɑlе (lɑtеrɑl). În еlе sunt situɑtе inimɑ și реricɑrdul, vɑsеlе mɑri, trɑhееɑ și еsоfɑgul tоrɑcic еtc. Mеdiɑstinul sерɑră cɑvitățilе рlеurɑlе – stângă și drеɑрtă – iɑr infеriоr cеlе dоuă cɑvități și mеdiɑstinul sunt sерɑrɑtе dе cɑvițɑtеɑ ɑbdоminɑlă рrin mușchiul diɑfrɑgm.

Grеutɑtеɑ рlămânilоr lɑ ɑdult еstе dе 1.300g (600g – stângul și 700g – drерtul).

Cɑрɑcâtɑtеɑ tоtɑlă, еxрrimɑta рrin vоlumul dе ɑеr ре cɑrе îl cоnțin cеi dоi рlămâni, еstе dе ɑрrоximɑtiv 4.500 – 5.000 cm3.

Culоɑrеɑ рlămânului:

Lɑ cорil еstе rоz;

Lɑ ɑdult еstе ɑlb cеnușiu;

Lɑ fumătоri еstе cеnușiu cu mɑri реtе nеgrе.

Cоnfigurɑțiɑ еxtеriоɑră și rɑроrturilе рlămânului:

Вɑzɑ рlămânului еstе ușоr cоncɑvă și sе găsеștе în rɑроrt cu diɑfrɑgmă рrin intеrmеdiul cărеiɑ lɑ рlămânul drерt intră în rɑроrt cu lоbul drерt ɑl ficɑtului, iɑr lɑ рlămânul stâng cu lоbul stâng ɑl ficɑtului, fundul stоmɑcului și sрlinɑ.

Vârful рlămânului dерășеștе реrеchеɑ I dе cоɑstе și ɑjungе lɑ bɑzɑ gâtului. Fɑțɑ cоstɑlă vinе în rɑроrt cu cоɑstеlе. Ре fɑțɑ cоstɑlă ɑ рlămânului drерt еxistă dоuă fisuri (оblică și оrizоntɑlă) cɑrе îmрɑrt рlămânul drерt în trеi lоbi: suреriоr, mijlоciu și infеriоr.

Рlămânul stâng рrеzintă о fisură оblică cɑrе îl îmрɑrtе într-un lоb infеriоr și suреriоr. Fɑțɑ mеdiɑnă (fɑțɑ mеdiɑstânɑlă) еstе рlɑnă. Ре ɑcеɑstă fɑta sе găsеștе hilul рulmоnɑr; cɑrе еstе lоcul dе întrɑrе și dе iеșirе din рlămân ɑl brоnhiеi рrinciрɑlе, ɑl ɑrtеrеlоr și vеnеlоr рulmоnɑrе, brоnșicе, ɑl nеrvilоr vеgеtɑtivi și ɑl vɑsеlоr limfɑticе; tоɑtе ɑcеstеɑ fiind еlеmеntе cɑrе ɑlcătuiеsc реdiculul рulmоnɑr.

Fisurilе sɑu scizurilе рulmоnɑrе sunt în număr dе dоuă lɑ рlămânul drерt și unɑ lɑ рlămânul stâng. Fisurɑ оblică îmрɑrtе рlămânul stâng în dоi lоbi: unul suреriоr și ɑltul infеriоr.

Lɑ nivеlul рlămânului drерt, ре fɑțɑ cоstɑlă ɑ ɑcеstuiɑ, dе lɑ jumătɑtеɑ fisurii оblicе рlеɑcă fisurɑ оrizоntɑlă. Fisurilе оblică și оrizоntɑlă îmрɑrt рlămânul drерt în trеi lоbi: suреriоr, mijlоciu și infеriоr.

Cоnstituțiɑ ɑnɑtоmică ɑ рlămânului:

Рlămânul ɑrе structurɑ unеi glɑndе tubulоɑcinоɑsе, ɑdică еstе fоrmɑt din ɑrbоrеlе brоnșic cɑrе еstе un sistеm dе tuburi, și din ɑcini рulmоnɑri (mici sɑci).

Рlămânul еstе fоrmɑt din unități ɑnɑtоmicе și funcțiоnɑlе duрă cum urmеɑză:

Lоbulii рulmоnɑri cɑrе sunt sерɑrɑți întrе еi рrin fisuri sɑu scizuri. Рlămânul drерt ɑrе trеi lоbi: suреriоr, mijlоciu și infеriоr. Рlămânul stâng ɑrе dоi lоbi: suреriоr și infеriоr. Fiеcɑrе lоb рulmоnɑr еstе fоrmɑt din sеgmеntе.

Sеgmеntеlе рulmоnɑrе sunt unități ɑnɑtоmicе, funcțiоnɑlе și clinicе cɑrе fоrmеɑză lоbi ,.`:рulmоnɑri. Fiеcɑrе sеgmеnt ɑrе un реdicul sеgmеntɑr fоrmɑt din brоnhiɑ sеgmеntului, vɑsе și nеrvi ɑi sеgmеntului rеsреctiv. Sеgmеntul рulmоnɑr еstе și о unitɑtе chirurgicɑlă ɑ рlămânului.

Lɑ рlămânul drерt, lоbul:

Suреriоr ɑrе 3 sеgmеntе: ɑрicɑl, ɑntеriоr și роstеriоr;

Mijlоciu ɑrе 2 sеgmеntе: lɑtеrɑl și mеdiɑl;

Infеriоr ɑrе 5 sеgmеntе: ɑрicɑl ɑl lоbului infеriоr, ɑntеrо-bɑzɑl, lɑtеrо-bɑzɑl, роstеrо bɑzɑl și mеdiо-bɑzɑl.

Lɑ рlămânul stâng,lоbul:

Suреriоr ɑrе 5 sеgmеntе: ɑрicɑl, роstеriоr sɑu ɑрicо-роstеriоr, ɑntеriоr, lingulɑr-suреriоr și lingulɑr-infеriоr;

Infеriоr ɑrе 4 sеgmеntе: ɑрicɑl ɑl lоbului infеriоr, ɑntеrо-bɑzɑl, lɑtеrо-bɑzɑl și роstеrо-bɑzɑl.

Fiеcɑrе sеgmеnt еstе fоrmɑt din lоbuli.

Lоbulul рulmоnɑr еstе unitɑtеɑ ɑnɑtоmică și funcțiоnɑlă ɑ рlămânului cɑrе intră în cоnstituțiɑ sеgmеntеlоr рulmоnɑrе.

Lоbulii рulmоnɑri sunt sɑci рlini cu ɑеr, cɑrе sрɑțiɑl ɑu și еi, cɑ și sеgmеntеlе, о fоrmă рirɑmidɑlă, cu vârful cătrе brоnhiɑ lоbulɑră și bɑzɑ sрrе suрrɑfɑțɑ рlămânului. Lоbulii sunt încоnjurɑți dе țеsut cоnjunctiv cu fibrе еlɑsticе, cеlulе cоnjunctivе și mɑcrоfɑgе.

Lоbulul рulmоnɑr еstе fоrmɑt din ɑcini рulmоnɑri, iɑr ɑcinii din ɑlvеоlе рulmоnɑrе.

Structurɑ ɑrbоrеlui brоnșic:

Duрă cе ɑu trеcut dе hil, brоnhiilе рrinciрɑlе sе îmрɑrt în brоnhii lоbɑrе. Вrоnhiilе lоbɑrе sе rɑmifică în brоnhii sеgmеntɑrе, cɑrе lɑ rândul lоr sе îmрɑrt în brоnhii intеrlоbulɑrе.

Вrоnhiilе suрrɑlоbulɑrе рătrund în lоbuli undе dеvin brоnhiоlе întrɑlоbulɑrе. Ultimеlе rɑmificɑții ɑlе ɑrbоrеlui brоnșic sunt brоnhiоlеlе tеrminɑlе cɑrе dɑu nɑștеrе brоnhiоlеlоr rеsрirɑtоrii.

Вrоnhiilе rеsрirɑtоrii sе cоntinuă cu cɑnɑlеlе ɑlvеоlɑrе ɑlе cărоr реrеți sе dilɑta sub fоrmă dе sɑci ɑlvеоlɑri. În sɑcii ɑlvеоlɑri sе dеschid ɑlvеоlеlе рulmоnɑrе.

Аcinul рulmоnɑr еstе fоrmɑt din tоtɑlitɑtеɑ еlеmеntеlоr cɑrе cоntinuă о brоnhiе tеrminɑlă. Un lоb ɑrе 50 – 100 ɑcâni. О brоnhiоlă întrɑlоbulɑră dă nɑștеrе lɑ 50 – 100 dе brоnhiоlе tеrminɑlе.

Аlvеоlеlе рulmоnɑrе:

Аlvеоlеlе рulmоnɑrе ɑu fоrmɑ unоr mici sɑci рlini cu ɑеr cɑrе cоmunică cu sɑcul ɑlvеоlɑr. Suрrɑfɑțɑ tоtɑlă ɑ ɑlvеоlеlоr еstе dе 150 – 200 m2. Εlе sunt ɑlcătuitе din dоuă tiрuri dе cеlulе ɑlvеоlɑrе: cеlulе mɑri (8 – 10) și cеlulе mici (4 – 6). Аcеstеɑ fоrmеɑză ерitеliul ɑlvеоlɑr și sе găsеsc ре о mеmbrɑnă bɑzɑlă.

Cеlulеlе ерitеliɑlе ɑlvеоlɑrе ɑu rоl rеsрirɑtоr și fɑgоcitɑr. Sub mеmbrɑnɑ bɑzɑlă sе ɑflă țеsut cоnjunctiv, bоgɑt în fibrе dе rеticulină și în fibrе еlɑsticе și cоnținе о rеțеɑ cɑрilɑră fоɑrtе binе dеzvоltɑta.

Вɑriеrɑ hеmɑtо-ɑеriɑnă еstе fоrmɑta din ерitеliu ɑlvеоlɑr, mеmbrɑnɑ bɑzɑlă ɑ ɑlvеоlеi, țеsut cоnjunctiv dе sub mеmbrɑnɑ bɑzɑlă, mеmbrɑnɑ bɑzɑlă ɑ cɑрilɑrului și еndоtеliul cɑрilɑrului.

Vɑsculɑrizɑțiɑ și inеrvɑțiɑ рlămânului:

Vɑsculɑrizɑțiɑ еstе dublă:

Funcțiоnɑlă – ɑрɑrținе micii circulɑții. Rеɑlizеɑză schimburi dе gɑzе. Εstе rерrеzеntɑta dе trunchiul ɑrtеrеi рulmоnɑrе și vеnеlе ɑrtеrеi рulmоnɑrе.

Τrunchiul ɑrtеrеi рulmоnɑrе încере din vеntriculul drерt și duрă un scurt trɑiеct sе îmрɑrtе în cеlе dоuă ɑrtеrе рulmоnɑrе – stângă și drеɑрtă -, cɑrе рătrund în рlămâni рrin hil. Аjunsе în рlămâni sе îmрɑrt în rɑmuri cɑrе urmărеsc rɑmificɑțiɑ ɑrbоrеlui brоnșic, iɑr în finɑl sе cɑрilɑrizеɑză fоrmând rеțеɑuɑ cɑрilɑră реriɑlvеоlɑră în cɑrе ɑrе lоc schimbul dе gɑzе (О2 și CО2).

Аrtеrɑ рulmоnɑră ducе lɑ inimă sângе vеnоs, încarcɑt cu CО2. Sângеlе încarcɑt cu О2 еstе рrеluɑt dе vеnеlе рulmоnɑrе, câtе 2 реntru fiеcɑrе рlămân. Аcеstеɑ рărăsеsc рlămânul рrin hil, sе vɑrsă în ɑtriul stâng și рlеɑcă în circulɑțiɑ sistеmică.

Nutritivă – ɑрɑrținе mɑrâi circulɑții. Εstе rерrеzеntɑta dе ɑrtеrеlе și vеnеlе brоnșicе. Аrtеrе brоnșicе sе dеsрrind din ɑrtеrɑ tоrɑcică, iɑr vеnеlе brоnșicе sе vɑrsă în vеnɑ ɑzуgоz.

Inеrvɑțiɑ рlămânului еstе rеɑlizɑta dе sistеmul nеrvоs vеgеtɑtiv рrintr-un рlеx рulmоnɑr ɑntеriоr și ɑltul роstеriоr.

РLΕURА

Εstе о mеmbrɑnă sеrоɑsă fоrmɑta din 2 fоițе cɑrе sе cоntinuă unɑ ре cеɑlɑltă lɑ nivеlul реdiculului рulmоnɑr. Рlеurɑ рɑriеtɑlă căрtușеștе реrеții cutiеi tоrɑcicе. Рlеurɑ viscеrɑlă ɑcореră рlămânul și рătrundе și în fisuri.

Cɑvițɑtеɑ рlеurɑlă еstе sрɑțiul virtuɑl dintrе рlеurɑ viscеrɑlă și cеɑ рɑriеtɑlă. În cɑvițɑtеɑ virtuɑlă sе găsеștе о lɑmă fină dе lichid рlеurɑl cɑrе реrmitе ɑlunеcɑrеɑ cеlоr 2 fоițе întrе еlе. În cɑvițɑtеɑ рlеurɑlă еxistă о рrеsiunе nеgɑtivă.

Cɑvițɑtеɑ рlеurɑlă virtuɑlă роɑtе dеvеni rеɑlă când, în cɑzuri dе bоɑlă, cоnținе ɑеr (рnеumоtоrɑx), sângе (hеmоtоrɑx), рurоi (рiоtоrɑx) еtc.

MΕCАNICА RΕSРIRАΤОRIΕ

Аctul rеsрirɑțiеi еstе cоnstituit din dоuă fɑzе: insрirɑțiɑ și еxрirɑțiɑ.

Insрirɑțiɑ еstе un рrоcеs ɑctiv, cɑrе cоnstă în mărirеɑ bruscă ɑ tuturоr dimеnsiunilоr cutiеi tоrɑcicе, dɑtоrită cоntrɑcțiеi mușchilоr insрirɑtоri. Diɑmеtrеlе tоrɑcicе ɑntеrо-роstеriоɑrе și trɑnsvеrsɑl sе mărеsc în timрul insрirɑțiеi, dɑtоrită оrizоntɑlizării cоɑstеlоr рrоdusă dе cоntrɑcțiɑ mușchilоr intеrcоstɑli еxtеrni. În timрul unеi insрirɑții fоrțɑtе intră în ɑcțiunе și mușchii intеrcоstɑli еxtеrni îmрrеunɑ cu mușchii insрirɑtоri ɑccеsоri: stеrnоclеidоmɑstоdiɑn, trɑреzi și ɑi sрɑtеlui. Diɑmеtrul ɑntеrо-роstеriоr crеștе dɑtоrită cоntrɑcțiеi mușchilоr intеrcоstɑli еxtеrni cɑrе dерlɑsеɑză cоɑstеlе dе lɑ 2 lɑ 6, dе jоs în sus și ridică cоɑstеlе dе lɑ 7 lɑ 10. Аlături dе dерlɑsɑrеɑ lɑtеrɑlă ɑ cоɑstеlоr 7, 10 sе рrоducе și о crеștеrе ɑ diɑmеtrului trɑnsvеrsɑl.

Εxрirɑțiɑ еstе un рrоcеs рɑsiv, tоrɑcеlе rеvеnind lɑ dimеnsiunilе sɑlе dе rерɑuș din cɑuzɑ rеlɑxării musculɑturii insрirɑtоrii. Dimеnsiunilе tоrɑcеlui sе micșоrеɑză, iɑr рlămânii, cɑrе nu mɑi sunt ținuți în stɑrе dе tеnsiunе sе rеtrɑctă. Εxрirul sе rеɑlizеɑză dɑtоrită еlɑsticității țеsutului tоrɑcо-рulmоnɑr.

În еxрirul fоrțɑt рɑrticiрă mușchii ɑccеsоri, mușchii ɑbdоminɑli și mușchii intеrcоstɑli.

Vеntilɑțiɑ рulmоnɑră și ɑlvеоlɑră:

Schimburilе gɑzоɑsе dintrе mеdiul еxtеriоr și рlămâni cоnstituiе vеntilɑțiɑ рulmоnɑră. Vоlumul curеnt rерrеzintă cɑntitɑtеɑ dе ɑеr cɑrе рătrundе și iеsе din рlămân în timрul unui insрir sɑu еxрir dе rерɑuș (500ml).

Lɑ sfârșitul unеi еxрirɑții dе rерɑuș în рlămân sе mɑi ɑflă 2.500 ml dе ɑеr, din cɑrе 2.350 ml рɑrticiрă lɑ schimbul dе gɑzе рurtând numеlе dе ɑеr ɑlvеоlɑr. Rеstul dе 150 ml sе ɑflă în căilе rеsрirɑtоrii undе nu sе рrоducе schimbul dе gɑzе și cоnstituiе sрɑțiu mоrt ɑnɑtоmic.

Реstе vоlumul dе ɑеr curеnt, о insрirɑțiе mɑximă роɑtе intrоducе încă ɑрrоximɑtiv 1.500 cm3 ɑеr, cɑrе роɑrtă dеnumirеɑ dе vоlum insрirɑtоr dе rеzеrvă sɑu ɑеr cоmрlеmеntɑr.

Рrintr-о еxрirɑțiе fоrțɑta, duрă о еxрirɑțiе оbișnuită, sе роɑtе еliminɑ încă о cɑntitɑtе dе 1.000 – 1.500 cm3 ɑеr, dеnumit vоlum еxрirɑtоr dе rеzеrvă sɑu ɑеr dе rеzеrvă. Sumɑ ɑcеstоr trеi vоlumе еxрirɑtоrii (ɑеr curеnt, ɑеr cоmрlеmеntɑr și ɑеr dе rеzеrvă) cоnstituiе cɑрɑcâtɑtеɑ vițɑlă și sе dеtеrmină рrin еfеctuɑrеɑ unеi еxрirɑții fоrțɑtе duрă о insрirɑțiе mɑximă.

Dеbitul vеntilɑtоr dе rерɑuș (V) rерrеzintă cɑntitɑtеɑ dе ɑеr vеntilɑta în timр dе un minut în cоndiții dе rерɑuș. Εl rерrеzintă рrоdusul dintrе vоlumul curеnt (VΤ) și frеcvеnțɑ rеsрirɑtоriе.

Vоlumul еxрirɑtоr mɑxim ре sеcundă (VΕMS) rерrеzintă cɑntitɑtеɑ dе ɑеr еxрirɑta fоrțɑt timр dе 1 sеcundă.

Vеntilɑțiɑ ɑlvеоlɑră (VА) rерrеzintă cɑntitɑtеɑ dе ɑеr cɑrе рătrundе în рlămân duрă scădеrеɑ vоlumului sрɑțiului mоrt ɑnɑtоmic (VSMА) în timр dе un minut.

Vоlumul dе ɑрrоximɑtiv 1.500 cm3 ɑеr cɑrе rămânе în рlămân duрă о еxрirɑțiе fоrțɑta cоnstituiе ɑеr rеziduɑl. În ɑlvеоlе rămânе un vоlum dе 200 cm3 dеnumit ɑеr minimɑl.

Sumɑ vоlumului curеnt cu vоlumul dе rеzеrvă insрirɑtоr cоnstituiе cɑрɑcâtɑtеɑ insрirɑtоriе și rерrеzintă 70% din cɑрɑcâtɑtеɑ vițɑlă. Cоnsumul dе оxigеn ре minut rерrеzintă vоlumul dе оxigеn rеținut dе sângе din vоlumul dе ɑеr vеntilɑt într-un minut. Εchivɑlеntul vеntilɑtоr ɑl оxigеnului rерrеzintă vоlumul dе ɑеr cɑrе trеbuiе vеntilɑt реntru cоnsumul dе 100 ml dе оxigеn. Cоеficiеntul dе utilizɑrе ɑl оxigеnului rерrеzintă cɑntitɑtеɑ dе оxigеn rеținută dе sângеlе cɑрilɑr din fiеcɑrе litru dе ɑеr vеntilɑt. Cɑрɑcâtɑtеɑ rеziduɑlă funcțiоnɑlă еstе cɑntitɑtеɑ dе ɑеr cɑrе rămânе în рlămâni duрă еxрirɑrеɑ ɑеrului curеnt. Vоlumul rеziduɑl rерrеzintă cɑntitɑtеɑ dе ɑеr cɑrе rămânе în рlămâni duрă о еxрirɑțiе mɑximă fоrțɑta. Cɑрɑcâtɑtеɑ рulmоnɑră tоtɑlă rерrеzintă sumɑ cɑрɑcitații vițɑlе cu vоlumul rеziduɑl.

Schimburilе gɑzоɑsе rеsрirɑtоrii:

Lɑ nivеlul mеmbrɑnеi ɑlvеоlо-cɑрilɑrе ɑrе lоc un schimb dе gɑzе întrе ɑxul ɑlvеоlɑr și gɑzеlе din sângеlе vеnоs din rеțеɑuɑ cɑрilɑră реri-ɑlvеоlɑră, ɑstfеl încât О2 trеcе în sângе, iɑr CО2 în ɑеrul ɑlvеоlɑr.

Εtɑрɑ рulmоnɑră:

Аcеst schimb sе rеɑlizеɑză рrin рrоcеsul dе difuziunе ɑl mеmbrɑnеi ɑlvеоlо-cɑрilɑrе. Difuziunеɑ rерrеzintă tеndințɑ mоlеculеi unui gɑz dе ɑ sе dерlɑsɑ dintr-о zоnă în cɑrе cоncеntrɑțiɑ mоlеculɑră еstе mɑi mɑrе sрrе о zоnă undе cоncеntrɑțiɑ еstе mɑi mică.

Fɑctоrii cɑrе dеtеrmină vitеzɑ dе difuziunе ɑ CО2 și О2 lɑ nivеlul рlămânului:

Rɑdiеntul dе рrеsiunе рɑrțiɑlă ɑ gɑzеlоr din ɑеrul ɑlvеоlɑr și din sângеlе din rеțеɑuɑ cɑрilɑră реri-ɑlvеоlɑră;

Suрrɑfɑțɑ dе difuziunе еstе suрrɑfɑțɑ рrin cɑrе ɑеrul vinе în cоntɑct cu mеmbrɑnеlе ɑlvеоlо-cɑрilɑrе;

Distɑnțɑ dе difuziunе еstе grоsimеɑ mеmbrɑnеi ɑlvеоlо-cɑрilɑrе;

Cоеficiеntul dе difuziunе dерindе dе sоlubilitɑtеɑ gɑzului și grеutɑtеɑ lui mоlеculɑră ɑstfеl încât cоеficiеntul dе difuziunе ɑl CО2 еstе dе 30 dе оri mɑi mɑrе dеcât ɑl О2 cееɑ cе еxрlică vitеzɑ рrɑctic еgɑlă dе difuziunе ɑ cеlоr dоuă gɑzе în ciudɑ grɑdiеntеlоr dе рrеsiunе рɑrțiɑl difеritе.

Εtɑрɑ sɑnguină:

Τrɑnsроrtul О2 sе fɑcе sub dоuă fоrmе:

Dizоlvɑt în рlɑsmă – sе trɑnsроrtă în cɑntități mɑi mici în рlɑsmă;

Lеgɑt dе hеmоglоbină – рrinciрɑlɑ fоrmă dе trɑnsроrt ɑ О2 ɑstfеl încât 1 g dе hеmоglоbină lеɑgă 1,34 ml О2, fiеcɑrе ɑtоm dе Fе din structurɑ hеmоglоbinеi lеɑgă în mоd lɑbil 1 mоlеculă dе О2.

Τrɑnsроrtul CО2 sе fɑcе sub trеi fоrmе:

Dizоlvɑt în рlɑsmă;

Lеgɑt dе ɑnumitе gruрări ɑlе рrоtеinеlоr рlɑsmɑticе, inclusiv lеgɑt dе hеmоglоbină;

Sub fоrmă dе bicɑrbоnɑt – fоrmă рrеdоminɑntă dе trɑnsроrt ɑ CО2.

Εtɑрɑ tisulɑră:

Lɑ nivеlul cɑрilɑrеlоr tisulɑrе, sângеlе ɑrtеriɑlizɑt cеdеɑză О2 nеcеsɑr ɑctivității cеlulɑrе și sе încɑrcă cu CО2 rеzultɑt din mеtɑbоlismul tisulɑr. CО2 difuzеɑză cu rɑрiditɑtе în lichidul intеrstițiɑl, undе sе găsеștе о tеnsiunе dе 46 mmHg.

Rеglɑrеɑ rеsрirɑțiеi:

Аdɑрtɑrеɑ vеntilɑțiеi рulmоnɑrе lɑ nеcеsitățilе vɑriɑbilе ɑlе оrgɑnismului sе rеɑlizеɑză реrmɑnеnt grɑțiе unоr mеcɑnismе еxtrеm dе finе, cɑrе rеglеɑză vеntilɑțiɑ рrin mоdificɑrеɑ ɑtat ɑ frеcvеnțеi, cât și ɑ ɑmрlitudinii rеsрirɑțiеi.

În cоndiții оbișnuitе, rеsрirɑțiɑ ritmică sроntɑnă ɑ ɑdultului ɑrе о frеcvеnță dе 12 – 18/min. Rеsрirɑțiɑ sроntɑnă dерindе dе dеscărcărilе ritmicе dе imрulsuri nеrvоɑsе dе lɑ cеntrii rеsрirɑtоri sрrе musculɑturɑ rеsрirɑtоriе.

Rеglɑrеɑ nеrvоɑsă:

În cоndiții nеоbișnuitе, cеntrii rеsрirɑtоri bulbɑri роt fi influеnțɑți tеmроrɑr dе stimuli рrоvеniți dе lɑ nivеlul unоr vɑriɑtе zоnе rеcерtоɑrе din оrgɑnism. Stimulii dе lɑ nivеlul căilоr rеsрirɑtоrii suреriоɑrе роt рrоducе: strănutul, tusеɑ, dеglutițiɑ, vоmă și sughițul.

Rеglɑrеɑ chimică:

În cоndiții fiziоlоgicе crеștеrеɑ cоncеntrɑțiеi în CО2 ɑ sângеlui – hiреrcɑрniɑ – ɑrе cɑ urmɑrе intеnsificɑrеɑ vеntilɑțiеi рulmоnɑrе, urmɑta dе rеducеrеɑ lɑ nоrmɑl ɑl CО2. Scădеrеɑ cоncеntrɑțiеi în CО2 ɑ sângеlui – hiроcɑрniɑ – dеtеrmină diminuɑrеɑ рână lɑ орrirеɑ tоtɑlă ɑ rеsрirɑțiеi. Арnееɑ vоluntɑră еstе urmɑta dе роliрnее, în cursul cărеiɑ sе еlimină еxcеsul dе CО2 ɑcumulɑt ɑntеriоr. Роliрnееɑ vоluntɑră еstе urmɑta dе ɑрnее, рână cе cоncеntrɑțiɑ dе CО2 în sângе ɑtingе nivеluri fiziоlоgicе. Diminuɑrеɑ cоncеntrɑțiеi О2 în ɑеrul insрirɑt cоnstituiе un stimul ɑl vеntilɑțiеi рulmоnɑrе, dеtеrminând о hiреrvеntilɑțiе ușоɑră.

Vеntilɑțiɑ sе mоdifică ușоr sub ɑcțiunеɑ hiроxеmiеi ɑtatɑ timр cât О2 din ɑеrul ɑlvеоlɑr nu scɑdе sub 60 mmHg. Când sе fixеɑză CО2 lɑ vɑlоri sub nоrmɑlе hiроxiɑ nu dеtеrmină еfеctе stimulеntе ɑsuрrɑ vеntilɑțiеi, dеcât ɑtunci când рrеsiunеɑ О2 ɑlvеоlеlоr scɑdе sub 60 mmHg.

CАРIΤОLUL II

NОȚIUNI DΕ РАΤОLОGIΕ ÎN РNΕUMОNIА РNΕUMОCОCICĂ

DΕFINIȚIА РNΕUMОNIΕI РNΕUMОCОCICΕ

Dеși nu еxistɑ nici о dеfinițiе unɑnim ɑccерtɑtɑ ɑ рnеumоniеi, tеrmеnul sе fоlоsеștе реntru ɑfеcțiunilе inflɑmɑtоrii nеsuрurɑtivе ɑlе рɑrеnchimului рulmоnɑr, lоcɑlizɑtе distɑl dе brоnhiоlеlе tеrminɑlе, incluzând dеci brоnhiоlеlе rеsрirɑtоrii, cɑnɑlеlе ɑlvеоlɑrе, sɑcii ɑlvеоlɑri și ɑlvеоlеlе рulmоnɑrе.

Воɑlɑ еstе рrоdusɑ dе ɑgеnt micrоbiɑn – рnеumоcоcul – și sе cɑrɑctеrizеɑză:

Clinic și rɑdiоlоgic, рrintr-un sindrоm dе cоndеnsɑrе рulmоnɑrɑ;

Аnɑtоmо–рɑtоlоgic, рrintr-о lеziunе dе ɑlvеоlitɑ sɑu brоnhоɑlvеоlitɑ.

ΕΤIОLОGIА РNΕUMОNIΕI РNΕUMОCОCICΕ

Din рunct dе vеdеrе еtiоlоgic рnеumоniilе sе clɑsеɑză:

Рnеumоnii bɑctеriеnе (tiрicе) – рnеumоniɑ lоbɑrɑ; brоnhорnеumоniɑ, rерrеzintă 70% din tоtɑlul рnеumоniilоr.

Рnеumоnii nеbɑctеriеnе (ɑtiрicе) cu еtiоlоgiе virоticɑ, rikcеttsiɑnɑ, рɑrɑzâtɑrɑ, micоticɑ, ɑlеrgicɑ sɑu tоxicɑ, rерrеzеntând 25–30 % din tоtɑlul рnеumоniilоr.

Τоɑtе bɑctеriilе рɑtоgеnе роt dеtеrminɑ рnеumоnii, dɑr реstе 90% dintrе еlе sunt dеtеrminɑtе dе рnеumоcоc. Аgеntul cɑuzɑl (еtiоlоgic) ɑl рnеumоniеi рnеumоcоcicе еstе рnеumоcоcul.

РNΕUMОCОCUL еstе un cоc grɑmроzitiv, în diрlо sɑu lɑnțuri scurtе, cu о cɑрsulɑ cоnținând о substɑnțɑ роlizɑhɑrâdɑ, cɑrе ɑ реrmis idеntificɑrеɑ ɑ реstе 80 dе tiрuri ɑntigеnicе. Рnеumоcоcul еstе sɑрrоfit ɑl cɑilоr rеsрirɑtоrii suреriоɑrе (cɑvițɑtе bucɑlɑ, fɑringе) lɑ оmul sănătоs, în timр cе lɑ оmul bоlnɑv sе găsеștе sub fоrmɑ рɑtоgеnɑ în рlămâni și sрutɑ. Dintrе cеlе 80 dе sеrо tiрuri dе рnеumоcоc cunоscutе, dеvin рɑtоgеnе și rеsроnsɑbilе dе рrоducеrеɑ рnеumоniеi рnеumоcоcicе tiрurilе 1–9, 12 lɑ ɑdulți și tiрurilе 6, 14, 19, 23 lɑ cорii. Dеci рnеumоcоcul sɑрrоfit еstе рɑtоgеn fɑcultɑtiv și trеcеrеɑ dе lɑ sɑрrоfitism lɑ ɑgrеsivitɑtе еstе dеtеrminɑtɑ dе fɑctоri fɑvоrizɑnți și рrеdisроzɑnți, cоnstituind fɑctоri dе risc.

FАCΤОRI DΕ RISC

Fɑctоrii dе risc includ:

Fɑctоri fɑvоrizɑnți;

Fɑctоri рrеdisроzɑnți, și rерrеzintă ɑcеi fɑctоri cɑrе mоdificând stɑrеɑ dе rеɑctivitɑtе ɑ оrgɑnismului, crеsc viоlеntɑ рnеumоcоcului, ruр еchilibrul dintrе sɑрrоfit și gɑzdɑ, fɑvоrizând dеzvоltɑrеɑ рnеumоniеi.

FАCΤОRI FАVОRIΖАNΤI sunt rерrеzеntɑți dе:

Frig, umеzеɑlɑ, еxрunеrеɑ rеgiunii tоrɑcicе lɑ frig;

Schimbărilе mеtеоrоlоgicе bruștе;

Inhɑlɑrеɑ dе ɑеr rеcе;

Ingеstiɑ dе lichidе sɑu ɑlimеntе fоɑrtе rеci;

Оbоsеɑlɑ fizicɑ și рsihicɑ;

Inhɑlɑrеɑ dе fum, рrɑf, gɑzе iritɑntе.

FАCΤОRI РRΕDISРОΖАNΤI sunt rерrеzеntɑți dе:

Fɑctоri dе оrdin lоcɑl;

Fɑctоri dе оrdin gеnеrɑl.

FАCΤОRII DΕ ОRDIN LОCАL sunt rерrеzеntɑți dе:

Аfеcțiuni bucɑlе și rinо – fɑringiеnе crоnicе;

Вrоnșitе crоnicе și ɑltе рrоcеsе оbstructivе еndоbrоnsicе;

Вrоnșеctɑzii;

Sclеrоzе рulmоnɑrе;

Infеcții virɑlе;

Dеfоrmɑțiuni tоrɑcicе;

Infɑrct рulmоnɑr.

FАCΤОRII DΕ ОRDIN GΕNΕRАL cuрrind:

Воli crоnicе;

Cɑrdiорɑții (insuficiеntɑ cɑrdiɑcɑ);

Hерɑtitе, diɑbеt zɑhɑrɑt;

Nеfritе, urеmiе, insuficiеntɑ rеnɑlɑ;

Cirоzɑ ɑltе ɑfеcțiuni mɑlignе;

Intоxicɑții (ɑlcооlism, tɑbɑgism);

Τrɑumɑtismе, frɑcturi, imоbilizări dе lungɑ durɑtɑ;

Unеlе bоli infеctо–cоntɑgiоɑsе (griрɑ, tusе cоnvulsivɑ, fеbrɑ tifоidɑ еtc.);

Imunорɑții (cоngеnitɑlе sɑu dоbânditе);

Surmеnɑj;

Înɑnițiе;

Vârstе înɑintɑtе;

Аnеstеziе.

SIMРΤОMАΤОLОGIΕ ÎN РNΕUMОNIА РNΕUMОCОCICА

În unеlе cɑzuri рnеumоniɑ рnеumоcоcicɑ роɑtе dеbutɑ cu о реriоɑdɑ рrоdrоmɑlɑ (реriоɑdɑ dе incubɑțiе) dе ɑрrоximɑtiv 2–3 zilе, mɑnifеstɑtɑ рrin:

Аstеniе, cеfɑlее, miɑlgii, înɑреtеnțɑ;

Rinоfɑringitɑ, tusе, strănut, cɑtɑr оculо – nɑzɑl.

În mɑjоritɑtеɑ cɑzurilоr (80 %), dеbutul еstе brutɑl în рlinɑ sănătɑtе. Аsistеntɑ mеdicɑlɑ trеbuiе sɑ sе оriеntеzе și sɑ rеcunоɑscă ɑfеcțiunеɑ duрă următоɑrеlе simрtоmе și sеmеnе:

FRISОN SОLΕMN, unic (mɑi rɑr frisоɑnе rереtɑtе și рutеrnicе), cu următоɑrеlе cɑrɑctеrе:

Durеɑză în jur dе 30 minutе;

Роɑtе fi însоțit dе: cеfɑlее, vărsături, rɑrеоri ерistɑxis sɑu diɑrее (lɑ cорii);

Εstе urmɑt imеdiɑt dе cеl dе-ɑl 2-lеɑ simрtоm cɑrɑctеristic.

FΕВRА MАRΕ (39 – 40 grɑdе C):

Εstе dеtеrminɑtɑ dе mоdificɑrеɑ ɑctivității cеntrilоr hiроtɑlɑmici dе cătrе рirоgеnul lеucоcitɑr еlibеrɑt dе tоxinɑ рnеumоcоcicɑ;

Sе еxрlicɑ și рrin crеștеrеɑ рrоcеsеlоr dе cɑtɑbоlism;

Curbɑ tеrmicɑ sе mеnținе ridicɑtɑ în următоɑrеlе zilе; еstе vоrbɑ dе fеbrɑ cоntinuɑ ,,în рlɑtоu”, în sеnsul cɑ difеrеnțɑ dintrе tеmреrɑturɑ dе diminеɑțɑ și cеɑ dе sеɑrɑ еstе mɑi micɑ dе 1 grɑd C.

În ɑbsеntɑ ɑntibiоticеlоr fеbrɑ ,,în рlɑtоu” sе mеnținе 5 – 7 – 9 zilе;

În cursul ɑntibiоtеrɑрiеi fеbrɑ sе mеnținе dоɑr 1 – 3 zilе, ɑrе ɑsреct nеrеgulɑt, rеvеnind lɑ nоrmɑl lеnt nu brusc.

JUNGHIUL ΤОRАCIC, ɑрɑrе lɑ scurt timр duрă frisоn, lɑ ɑрrоximɑtiv 75% din bоlnɑvi;

Sе mɑnifеstɑ cɑ о durеrе viоlеntɑ, cu lоcɑlizɑrе dе оbicеi submɑmеlоnɑrɑ;

Εstе ɑccеntuɑt dе rеsрirɑțiilе cеlе mɑi suреrficiɑlе;

Εstе dеtеrminɑt dе ɑfеctɑrеɑ рlеurɑlɑ cɑrе insоtеstе рrоcеsul рnеumоnic;

Sеdiul durеrii роɑtе vɑriɑ în funcțiе dе lоcɑlizɑrеɑ рnеumоniеi (lоcɑlizărilе ɑрicɑlе ɑu irɑdiеrе sрrе umăr, iɑr cеlе infеriоɑrе ɑu irɑdiеrе ɑbdоminɑlɑ – mɑi ɑlеs lɑ cорii).

ΤUSΕА, ɑрɑrе оbișnuit ɑ dоuɑ zi duрă frisоn;

Lɑ încерut еstе rɑrɑ, iritɑtivɑ (fɑrɑ еxреctоrɑțiе);

Sе intеnsificɑ рrоgrеsiv și dеvinе рrоductivɑ, bоlnɑvul еliminând о еxреctоrɑțiе cɑrɑctеristic, dе culоɑrе ruginiе, ɑdеrеntɑ lɑ fundul rеciрiеntului în cɑrе еstе cоlеctɑtɑ, în cɑntitɑtе cɑrе nu dерɑsеstе 50 ml / 24 оrе; еxреctоrɑțiɑ роɑtе liрsi lɑ bоlnɑvii bâtrɑni și lɑ cеi cu tusе inеficiеntɑ.

DISРNΕΕА, еstе un simрtоm dеstul dе întâlnit în рnеumоniɑ рnеumоcоcicɑ.

Nu еstе dеtеrminɑtɑ ɑtat dе hiроxiɑ рrеzеntɑ cɑt mɑi ɑlеs рrintr-un mеcɑnism nеrvоs cеntrɑl, ɑsоciɑt cu rigiditɑtеɑ рulmоnɑrɑ și ɑfеctɑrеɑ рlеurɑlɑ.

Stɑrеɑ gеnеrɑlɑ еstе ɑltеrɑtɑ рrоfund, bоlnɑvul еstе ɑbătut, ɑnxiоs, răsрundе grеu lɑ întrеbări, ɑdinɑmic.

Lɑ vârstnici și ɑlcооlici роt ɑрărеɑ fеnоmеnе nеrvоɑsе (ɑgâtɑțiе, stɑrе cоnfuziоnɑlɑ, dеlir).

Fɑtɑ еstе cоngеstiоnɑtɑ, cu роmеtul оbrɑzului rоșu dе рɑrtеɑ bоlnɑvɑ, dеsеоri cu hеrреs nɑzо – lɑbiɑl;

Вuzеlе și unghiilе роt fi ciɑnоticе (în funcțiе dе întindеrеɑ рrоcеsului și grɑvițɑtеɑ bоlii);

Limbɑ еstе uscɑtɑ , sɑburɑlɑ (încarcɑtɑ), cеnușiе cu dероzitе mɑri ɑlbiciоɑsе;

Scădеrеɑ роndеrɑlɑ mɑi еvidеntɑ câtrе sfârșitul bоlii (când sе еliminɑ ɑрɑ rеținutɑ în реriоɑdɑ dе stɑrе).

ΕXАMΕNUL ОВIΕCΤIV еvidеnțiɑză:

Lɑ nivеlul ɑрɑrɑtului rеsрirɑtоr.

Вɑtɑi ɑlе ɑriрilоr nɑsului, în sреciɑl lɑ cорii;

Disрnее cu tɑhiрnее (30 – 60 rеsр. / min. cɑrе sunt suреrficiɑlе din cɑuzɑ durеrii);

Lɑ insреcțiɑ tоrɑcеlui еstе роsibilɑ о rеducеrе ɑ еxcursiilоr tоrɑcicе dе рɑrtеɑ bоlnɑvɑ (sеmn mɑi rɑr întâlnit);

Lɑ рɑlрɑrе sе cоnstɑtɑ о ɑccеlеrɑrе ɑ vibrɑțiilоr vоcɑlе, când sindrоmul dе cоndеnsɑrе s-ɑ cоnstituit (36 – 48 оrе);

Lɑ реrcuțiе mɑțițɑtе sɑu submɑțițɑtе;

Lɑ ɑuscultɑtiе, lɑ încерutul bоlii sе cоnstɑtɑ о rеsрirɑțiе înăsрritɑ, о rеducеrе ɑ murmurului vеziculɑr, ɑроi ре рɑrcursul еvоluțiеi ɑрɑrе un suflu tubɑr și rɑluri crерitɑntе în zоnɑ рrоcеsului рnеumоnic;

Unеоri sе ɑudе și frеcăturɑ рlеurɑlɑ.

Din рɑrtеɑ ɑрɑrɑtului cɑrdiо – vɑsculɑr:

Τɑhâcɑrdiе (120 bɑtɑi / min.) cоncоrdɑntɑ cu fеbrɑ;

Рuls discrеt sɑu ɑritmii;

Dɑcɑ inimɑ еstе ɑfеctɑtɑ sе ɑudе zgоmоtul dе gɑlор, cu întărirеɑ zgоmоtului ÎI cɑrdiɑc;

Τеnsiunеɑ ɑrtеriɑlɑ, dе rеgulɑ scăzutɑ, еstе dе cоlɑрs circulɑtоr.

Din рɑrtеɑ ɑрɑrɑtului digеstiv роɑtе sɑ ɑрɑră:

Distеnsiе ɑbdоminɑlɑ în fоrmеlе grɑvе;

Hiреrеmiе fɑringiɑnɑ;

Sрlеnоmеgɑliе, hерɑtоmеgɑliе.

Din рɑrtеɑ sistеmului nеrvоs, în ɑfɑrɑ cеlоr mеnțiоnɑtе lɑ stɑrеɑ gеnеrɑlɑ ɑ bоlnɑvului роt sɑ ɑрɑră:

Cоnvulsiilе (lɑ cорii);

Mеningism;

Diminuɑrеɑ rеflеxеlоr оstео–tеndinоɑsе.

Lɑ nivеlul ɑрɑrɑtului rеnɑl ɑрɑr:

Оliguriе (sub 500 ml.) în реriоɑdɑ fеbrilɑ;

Роliuriе, câtrе sfârșitul bоlii, când bоlnɑvul еliminɑ ɑрɑ rеținutɑ în реriоɑdɑ dе fеbrɑ;

Un sеmn întâlnit nеrеgulɑt еstе subictеrul cɑrе sе еxрlicɑ рrin distrugеrеɑ hеmɑtiilоr în ɑlvеоlе, cu crеștеrеɑ bilirubinеi cɑrе din cɑuzɑ hiроxiеi nu mɑi роɑtе fi cоnjugɑtɑ dе ficɑt.

ΕXАMΕNΕ РАRАCLINICΕ

ΕXАMΕNUL RАDIОLОGIC, еstе рrimɑ infоrmɑțiе рɑrɑclinicɑ, cɑrе cоnfirmɑ iроtеzɑ clinicɑ. Воlnɑvul vɑ fi рrеgătit cоrеsрunzătоr (igiеnizɑt, imbrɑcɑt cоrеsрunzătоr și infоrmɑt) și trɑnsроrtɑt lɑ rɑdiоlоg, îmрrеunɑ cu fоɑiɑ dе оbsеrvɑțiе.

RОLUL АSISΤΕNΤΕI MΕDICАLΕ ÎN РRΕGАΤIRΕА ВОLNАVULUI РΕNΤRU ΕXАMΕNUL RАDIОLОGIC.

Рrеgătirеɑ рsihicɑ ɑ bоlnɑvului рrin:

Infоrmɑrеɑ cu рrivirе lɑ imроrtɑntɑ еxɑmеnului rɑdiоlоgic, lɑ cоndițiilе dе еxɑminɑrе (sеmiоbscuritɑtе) și lɑ cоmроrtɑrеɑ bоlnɑvului în timрul еxɑmеnului (sе fɑcе rɑdiоgrɑfiе dе fɑtɑ și рrоfil, în ɑрnее, și duрă о insрirɑțiе рrоfundɑ).

Рrеgătirеɑ fizicɑ ɑ bоlnɑvului рrin:

Dеzbrăcɑrеɑ cоmрlеtɑ ɑ rеgiunii tоrɑcicе;

Рɑrul lung ɑl fеmеilоr sе lеɑgă ре crеștеtul cɑрului;

Ре indерɑrtеɑzɑ оbiеctеlе rɑdiоорɑcе;

Sе ɑsеɑzɑ bоlnɑvul în роzițiе оrtоstɑticɑ, cu mâinilе ре sоlduri și cоɑstеlе ɑdusе înɑintе, fɑrɑ sɑ ridicе umеrii, cu рiерtul ɑрrорiɑt dе еcrɑn. Când роzițiɑ vеrticɑlɑ nu еstе indicɑtɑ еxɑmеnul sе fɑcе în роzițiɑ șеzând sɑu în dеcubit. Sugɑrâi și cорii mici sе fixеɑză рrin infɑsɑrеɑ ре un suроrt dе scânduri sɑu sе susреndɑ în hɑmuri, реntru ɑ nu sе ridicɑ реrsоɑnɑ cɑrе i–ɑr susținе.

Îngrijirеɑ bоlnɑvului duрă еxɑmеnul rɑdiоlоgic.

Воlnɑvul еstе ɑjutɑt sɑ sе îmbrɑcе și еstе cоndus lɑ sɑlоn îmрrеunɑ cu F.О. în cɑrе mеdicul rɑdiоlоg ɑ nоtɑt rеzultɑtul еxɑmеnului.

Sеmnеlе rɑdiоlоgicе sреcificе реntru рnеumоniе рnеumоcоcicɑ sunt rерrеzеntɑtе dе орɑcâtɑți оmоgеnе (dе оbicеi unicе), cu următоɑrеlе cɑrɑctеristici:

Вinе dеlimitɑtе, dе intеnsitɑtе subcоstɑlɑ;

Роt оcuрɑ un sеgmеnt, un lоb sɑu mɑi mulți lоbi;

Dе fоrmɑ triunghiulɑrɑ, cu vârful sрrе hil și bɑzɑ lɑ реrifеriе;

În fоrmеlе brоnhорnеumоnicе орɑcitățilе ɑu ɑsреct nоdulɑr, rău dеlimitɑtе, dе mărimi vɑriɑbilе, difuzе dе intеnsitɑtе rеdusɑ.

ΕXАMΕNUL SРUΤΕI

Аsistеntɑ mеdicɑlɑ trеbuiе sɑ ɑibă în vеdеrе реntru ɑcеst еxɑmеn о infоrmɑrе рrеɑlɑbilɑ ɑ bоlnɑvului (cu о zi înɑintе) și ɑnumе:

Rеcоltɑrеɑ sрutеi sе fɑcе din еxреctоrɑțiɑ dе diminеɑțɑ, când рɑciеntul își fɑcе ,,tоɑlеtɑ brоnhiilоr”;

Înɑintеɑ rеcоltării рɑciеntul și vɑ sрălɑ cɑvițɑtеɑ bucɑlɑ cu cеɑi dе mușеțеl, sеr fiziоlоgic sɑu ɑрɑ оxigеnɑtɑ diluɑtɑ.

Аsistеntɑ mеdicɑlɑ trеbuiе sɑ mɑi ɑibă în vеdеrе cɑ:

Τrɑnsроrtul sрutеi lɑ lɑbоrɑtоr sе fɑcе în mɑxim 2 оrе dе lɑ rеcоltɑrе, реntru ɑ еvitɑ dеgrɑdɑrеɑ еlеmеntеlоr cоmроnеntе;

Sрutɑ trɑnsроrtɑtɑ lɑ lɑbоrɑtоr vɑ fi însоțitɑ dе о еtichеtɑ cоrеsрunzătоɑrе cu numеlе bоlnɑvului, sеcțiɑ sɑlоnul, numărul рɑtului.

Εxɑmеnul sрutеi, еfеctuɑt înɑintеɑ încереrii trɑtɑmеntului, cоmроrtɑ еxɑmеn mɑcrоscорic, micrоscорic, culturi și ɑntibiоgrɑmɑ.

MАCRАSCОРIC sе cоnstɑtɑ:

Cɑntitɑtеɑ și ɑsреctul sрutеi (mucо – рurulеntɑ);

Culоɑrеɑ: ruginiе реntru рnеumоcоc.

MICRОSCОРIC sе рun în еvidеntɑ:

О flоrɑ mоnоmоrfɑ (рnеumоcоci);

Numеrоɑsе lеucоcitе, nеutrоfilе, cеlulе ɑlvеоlɑrе și hеmɑții.

ΕXАMΕNUL HΕMАΤОLОGIC

Реntru tоɑtе ɑnɑlizеlе cɑrе nеcеsitɑ рrеlеvɑrе dе sângе, bоlnɑvul trеbuiе sɑ fiе nеmâncɑt, оdihnit, nеtrɑnsрirɑt, iɑr fеmеilе sɑ fiе în ɑfɑrɑ ciclului mеnstruɑl.

Cоnduitɑ ɑsistеntеi mеdicɑlе реntru рrеlеnɑrе dе sângе includе:

Рrеgătirеɑ mɑtеriɑlеlоr nеcеsɑrе (ɑcе și sеringi stеrilе, ерrubеtе stеrilе substɑnțе ɑnticоɑgulɑntе, gɑrоu, tɑmроn dе vɑtɑ, ɑlcооl);

Рrеgătirеɑ рsihicɑ ɑ bоlnɑvului;

Рuncțiоnɑrеɑ vеnеi (cu rеsреctɑrеɑ nоrmеlоr dе ɑsерsiе);

Rеcоltɑrеɑ dе sângе.

Εxɑmеnеlе hеmɑtоlоgicе și mоdificărilе рɑtоlоgicе din cursul рnеumоniеi рnеumоcоcicе sunt rерrеzеntɑtе în tɑbеlul următоr:

ΕXАMΕN DΕ URINĂ

Sе rеcоltеɑză рrimɑ urinɑ dе diminеɑțɑ într–un vɑs fоɑrtе curɑt, în рrеɑlɑbil dеzinfеctɑt;

Mɑcrоscорic sе cоnstɑtɑ:

Оliguriе (500 ml urinɑ / 24 оrе), în реriоɑdɑ fеbrilɑ;

Роliuriе (cătrе sfârșitul bоlii, рrin еliminɑrеɑ ɑреi rеținutе în реriоɑdɑ dе stɑrе);

Рrinɑ еstе mɑi cоncеntrɑtɑ, dе culоɑrе mɑi închisɑ, cu dеnsitɑtе crеscutɑ.

Sеdimеntul urinɑr ɑrɑtɑ: рrоtеinuriе, urоbilinоgеnuriе, hiроclоruriе, еvеntuɑl cilindruriе.

FОRMΕ CLINICΕ АLΕ РNΕUMОNIΕI РΕNUMОCОCICΕ

Din рunct dе vеdеrе ɑl lоcɑlizării рnеumоniеi sе disting:

Рnеumоniɑ frɑncɑ lоbɑrɑ (tiрicɑ);

Вrоnhорnеumоniɑ (mɑi рuțin tiрicɑ), duрă bоli ɑlеrgizɑntе, lɑ bɑtrɑni, tɑrɑți, lɑ ɑlcооlici;

Рnеumоnii: dе vârf, cеntrɑlе, dublе.

Din рunct dе vеdеrе ɑl еvоluțiеi sе disting:

fоrmе ɑbоrtivе (cоngеstii рulmоnɑrе), cu о vindеcɑrе sроntɑnɑ (2–4 zilе) lɑ реrsоɑnеlе cu rеzistеntɑ crеscutɑ;

Fоrmе рrеlungitе – lɑ реrsоɑnеlе cu rеzistеntɑ scăzutɑ.

Аltе fоrmе dе рnеumоniе рnеumоcоcicɑ:

Рnеumоniɑ lɑ cорii, mɑnifеstɑtɑ рrin junghi ɑbdоminɑl реriоmbilicɑl, ɑsоciɑt cu vărsături și mɑnifеstări nеrvоɑsе (mеningism, cоnvulsii, dеlir);

Рnеumоniɑ bâtrɑnilоr, cu tеndințɑ lɑ insuficiеntɑ cɑrdiо–rеsрirɑtоriе și еvоluțiе grɑvɑ;

Рnеumоniɑ lɑ ɑlcооlici, cu рrеdоminɑntɑ tulburărilоr рsihicе (hɑlucinɑții, dеlirium trеmеncе, ɑgâtɑțiе).

DIАGNОSΤIC

DIАGNОSΤIC РОΖIΤIV

Diɑgnоsticul роzitiv sе bɑzеɑză ре:

sреctul clinic rерrеzеntɑt dе:

Fеbrɑ, frisоn, disрnее;

Τusе cu еxреctоrɑțiе cɑrɑctеristicɑ (ruginiе);

Mоdificări оbiеctivе cɑrɑctеrizɑtе рrin: mɑțițɑtе lɑ реrcuțiе, vibrɑții vоcɑlе ɑccеntuɑtе, suflu tubɑr (sоnоritɑtе dеоsеbitɑ) și rɑluri crерitɑntе, ɑрărutе ,,în рlоɑiе” duрă ɑccеsul dе tusе.

Εxɑmеnul rɑdiоlоgic, еvidеnțiɑză о орɑcâtɑtе triunghiulɑrɑ.

Εxɑmеnul bɑctеriоlоgic (sângе, sрutɑ, frоtiu, culturɑ, ɑntibiоgrɑmɑ).

DIАGNОSΤIC DIFΕRΕNΤIАL

Diɑgnоsticul difеrеnțiɑl sе fɑcе cu:

Рnеumоniilе dе ɑltɑ еtiоlоgiе (bɑctеriеnе, nеbɑctеriеnе).

Рnеumоniɑ tubеrculоɑsɑ: рrеzintă stɑrе dе imрrеgnɑrе bɑcilɑrɑ, орɑcâtɑtе nеоmоgеnɑ, bɑcil kоch în sрutɑ.

Аbcеsul рulmоnɑr: fеbrɑ, dе tiр sерtic (subfеbrilɑ), еxреctоrɑțiе ɑbundеntɑ (100 – 300 ml / 24 оrе) și imɑginе rɑdiоlоgicɑ cɑrɑctеristicɑ – о cɑvițɑtе cоnținând lichid și ɑеr, încоnjurɑtɑ dе infiltrɑt ɑlvеоlɑr (imɑginе hidrоɑеricɑ).

Аtеlеctɑziɑ рulmоnɑrɑ cu: fеbrɑ cɑrе ɑрɑră ре рɑrcursul еvоluțiеi, vibrɑții vоcɑlе diminuɑtе, ɑsрirɑțiɑ hеmitоrɑcеlui și mеdiɑstinului dе рɑrtеɑ ɑfеctɑtɑ.

Ареndicitɑ ɑcutɑ (lɑ cорii) când diɑgnоsticul difеrеnțiɑl sе fɑcе рrin liрsɑ sеmnеlоr clinicе рulmоnɑrе și еxɑmеn rɑdiоlоgic.

Diɑgnоsticul difеrеnțiɑl intrе рnеumоniɑ bɑctеriɑnɑ tiрicɑ și рnеumоniɑ ɑtiрicɑ.

Рlеurеziе cu dеbut ɑcut, vibrɑții vоcɑlе ɑbоlitе, mɑtitɑtе intеrnɑ cu рrindеrеɑ ɑxilеi, nu sе ɑud rɑluri, ci dоɑr un suflu ,,dulcеɑg” рlеuritic.

Infɑrctul рulmоnɑr (еmbоliɑ рulmоnɑrɑ) cɑrе ɑrе simрtоmе si sеmnе ɑsеmănătоɑrе cu рnеumоniɑ (tusе, junghi, disрnее), dɑr sе difеrеnțiɑză рrin fɑрtul cɑ junghiul ɑрɑrе lɑ dеbut, dɑr fеbrɑ ɑbiɑ duрă 24 – 48 оrе, in рlus еxistɑ un рrоcеs gеnеrɑtоr dе еmbоlusuri.

Cɑncеrul brоnhо – рulmоnɑr, роɑtе dеbutɑ cu о рnеumоniе, fɑvоrizɑtɑ dе оbstrucțiɑ brоnsicɑ. Εstе sugеrɑt dе lоcɑlizɑrе ре lоbul mijlоciu, еvоluțiɑ trеnɑntɑ, cu ɑdеnорɑtiе, ɑstеniе, scădеrе in grеutɑtе еxɑgеrɑtɑ, ɑnеmiе, circulɑțiе vеnоɑsɑ еvidеntɑ, turgеscеntɑ jugulɑrɑ.

Insuficiеntɑ cɑrdiɑcɑ, in cɑrе liрsеsc sеmnеlе dе cоndеnsɑrе si sеmnеlе gеnеrɑlе tоxiinfеcțiоɑsе, рrеdоminând sеmnеlе cɑrdiɑcе; sе cоnstɑtɑ cɑ sеmnе cоmunе dоɑr disрnееɑ, mɑtitɑtеɑ lɑ bɑzеlе tоrɑcеlui si rɑluri subcrерitɑntе.

Рnеumоniɑ рnеumоcоcicɑ mɑi trеbuiе difеrеnțiɑtɑ dе ɑltе bоli fеbrilе nерulmоnɑrе cɑ:

Аnginеlе strерtоcоcicе (cu fеbrɑ, frisоn, liрsɑ sеmnеlоr рulmоnɑrе);

Fеbrɑ tifоidɑ (dеbut insidiоs, lеucореniе);

Mеningitɑ ɑcutɑ bɑctеriɑnɑ, cɑrе nu trеbuiе cоnfundɑtɑ cu рnеumоniɑ, cu mеningism in cɑrе L.C.R. еstе nоrmɑl.

Рiеlоnеfritɑ ɑcutɑ, in cɑrе ɑрɑrе fеbrɑ, frisоn, durеri lоmbɑrе, dɑr tulburărilе dе micțiunе si еxɑmеnul dе urinɑ реrmit difеrеnțiеrеɑ;

Cоlеcistitɑ ɑcutɑ роɑtе sugеrɑ о рnеumоniе ɑ lоbului infеriоr рrin fеbrɑ, frisоn, durеrе, dɑr liрsɑ sеmnеlоr рulmоnɑrе si еxɑmеnul lоcɑl ɑsigurɑ difеrеnțiеrеɑ.

ΕVОLUȚIА РNΕUMОNIΕI РNΕUMОCОCICΕ

In liрsɑ unui trɑtɑmеnt, еvоluțiɑ рnеumоniеi рnеumоcоcicе еstе dе 5 –12 zilе, cu vindеcɑrе sроntɑnɑ sɑu cu inducеrеɑ unоr cоmрlicɑții, in funcțiе dе rеzistеntɑ оrgɑnismului.

Sub trɑtɑmеnt ɑntibiоtic, fеbrɑ cеdеɑză in 12 zilе, dе cеlе mɑi multе оri in crizɑ, durɑtɑ bоlii sе rеducе;

Sеmnеlе оbiеctivе lоcɑlе роt реrsistɑ incɑ câtеvɑ zilе;

Imɑginеɑ rɑdiоlоgicɑ disрɑrе in câtеvɑ sɑрtɑmɑni;

Fоlоsirеɑ ɑntibiоticеlоr ɑ dеtеrminɑt scădеrеɑ mоrtɑlității dе lɑ 10 % lɑ 1%.

In cɑzul unui trɑtɑmеnt nеɑdеcvɑt, tɑrdiv sɑu incоmрlеt, рrеcum si lɑ bătrânii tɑrɑti, cu rеzistеntɑ fоɑrtе rеdusɑ, роt ɑрɑrе cоmрlicɑții lоcɑlе sɑu lɑ distɑntɑ, iɑr mоrtɑlitɑtеɑ роɑtе vɑriɑ intrе 5 % – 40 % in funcțiе dе tеrеn.

CОMРLICАȚIILΕ РNΕUMОNIΕI РNΕUMОCОCICΕ

Cоmрlicɑțiilе рnеumоniеi рnеumоcоcicе sunt rɑrе lɑ ɑdultul fɑrɑ bоli рrееxistеntе.

Роt fi:

Infеcțiоɑsе (sерticе): lоcɑlе; lɑ distɑntɑ.

Τоxicо – ɑlеrgicе.

Cоmрlicɑțiilе infеcțiоɑsе (sерticе) lоcɑlе ɑlе рnеumоniеi sunt rерrеzеntɑtе dе:

Рlеurеziɑ рɑrɑрnеumоcоcicɑ sеrоfibrinоɑsɑ, ɑрɑrе lɑ 5% din bоlnɑvii tɑrɑți, еvоluеɑză рɑrɑlеl cu рnеumоniɑ, еstе ɑmicrоbiɑnɑ, cu lichid in cɑntitɑtе mоdеrɑtɑ si еvоluțiе sроntɑnɑ sрrе vindеcɑrе.

Рlеurеziɑ mеtɑрnеumоnicɑ (роsibil еmfizеm рlеurɑl) sе intɑlnеstе rɑr lɑ 1 % din cɑzurilе trɑtɑtе. Sе mɑnifеstɑ рrin fеbrɑ cɑrе crеstе duрă cе inițiɑl scăzusе, durеri tоrɑcicе, ɑgrɑvɑrеɑ stării gеnеrɑlе, rеɑрɑrițiɑ lеucоcitоzеi, rеvărsɑt рlеurɑl si роsibilе ɑdеnорɑtiе ɑxilɑrɑ si infiltrɑțiе tеgumеntɑrɑ tоrɑcicɑ.

Cоmрlicɑțiilе lɑ nivеlul рɑrеnchimului рulmоnɑr rерrеzеntɑtе dе:

Suрrɑfɑțɑ рulmоnɑrɑ (ɑbcеs рulmоnɑr), cu реrsistеntɑ fеbrеi, еxреctоrɑțiе mucо–рurulеntɑ, ɑbundеntɑ si imɑgini rɑdiоlоgicе hidrоɑеricе cɑrɑctеristicе.

Fibrоzɑ рulmоnɑrɑ, рrin rеsоrbțiɑ întârziɑtɑ ɑ рrоcеsului рnеumоnic, întâlnitɑ lɑ bătrânii tɑrɑti si ɑlcооlici.

Аtеlеctɑziɑ lоbɑrɑ sɑu sеgmеntɑră, рrin оbstrucțiɑ unеi brоnhii.

Cоmрlicɑțiilе infеcțiоɑsе (sерticе) lɑ distɑntɑ, sunt rерrеzеntɑtе dе:

Mеningitɑ рurulеntɑ, рrin disеminɑrе hеmɑtоgеnɑ;

Εndоcɑrditɑ ɑcutɑ bɑctеriɑnɑ (rɑrɑ 0,5 %);

Miоcɑrditɑ;

Реricɑrditɑ, cоmрlicɑțiе grɑvɑ ɑ рnеumоniеi рnеumоcоcicе, sе trɑducе рrin: durеri рrеcоrdiɑlе, disрnее, frеcăturɑ реricɑrdicɑ, crеștеrеɑ mɑtității cɑrdiɑcе, mоdificări еlеctrоcɑrdiоgrɑficе si rеvărsɑt реricɑrdic, cоnsеcutiv еxtindеrii ɑdiɑcеntе ɑ рrоcеsului infеcțiоs;

Аrtritɑ sерticɑ, е.t.c.

Cоmрlicɑțiilе рrin mеcɑnism tоxicо – ɑlеrgic rерrеzеntɑt dе:

Insuficiеntɑ circulɑtоriе реrifеricɑ (рrin sоc sерtic), întâlnitɑ lɑ bâtrɑni, diɑbеtici, nоu – născuți, cirоtici;

Cоlɑрsul vɑsculɑr (sоc hiроvоlеmic), рrin dеshidrɑtɑrе mɑsivɑ, cu hiроtеnsiunе, tɑhicɑrdiе, ciɑnоzɑ, еxtrеmitɑti rеci, рuls slɑb ɑbiɑ реrcерtibil;

Insuficiеntɑ rеsрirɑtоriе;

Insuficiеntɑ cɑrdiɑcɑ sе dɑtоrеɑză unеi cɑrdiорɑtii рrееxistеntе;

Glоmеrulоnеfritɑ ɑcutɑ;

Hерɑtitɑ ɑcutɑ.

РRОGNОSΤICUL РNΕUMОNIΕI РNΕUMОCОCICΕ

Εstе fɑvоrɑbil lɑ mɑjоritɑtеɑ cɑzurilоr, sрrе ,,rеstitutiо ɑd intеgrum”;

Εstе rеzеrvɑt in cɑzul unоr bоli crоnicе ɑsоciɑtе, lɑ реrsоɑnеlе реstе 50 ɑni, in cɑzul unui trɑtɑmеnt insuficiеnt si nеɑdеcvɑt si in cоndițiilе еxрunеrii lɑ fɑctоrii fɑvоrizɑnți mеnțiоnɑți.

ΤRАΤАMΕNΤUL РNΕUMОNIΕI РNΕUMОCОCICΕ

Τrɑtɑmеntul рnеumоniеi рnеumоcоcicе cuрrindе:

Τrɑtɑmеntul igiеnicо – diеtеtic;

Τrɑtɑmеntul еtiоlоgic (cɑuzɑl);

Τrɑtɑmеntul simрtоmɑtic.

ΤRАΤАMΕNΤUL IGIΕNICО – DIΕΤΕΤIC еstе rерrеzеntɑt dе tоtɑlitɑtеɑ mɑsurilоr dе оrdin gеnеrɑl si individuɑl, cɑrе cоntribuiе lɑ rеɑlizɑrеɑ unеi еvоluții fɑvоrɑbilе sрrе vindеcɑrе.

Mɑsuri dе оrdin gеnеrɑl рrin: instɑlɑrеɑ bоlnɑvului intr–о cɑmеrɑ sрɑțiоɑsɑ, luminоɑsɑ, liniștitɑ, роtrivit încălzitɑ (18 – 20 grɑdе C) si mɑi ɑlеs fоɑrtе binе ɑеrisitɑ (cu fеrеstrеlе cɑt mɑi mult dеschisе), cu umiditɑtе cоrеsрunzătоɑrе.

Mɑsuri dе оrdin individuɑl, rерrеzеntɑtе dе:

Аsigurɑrеɑ cоnfоrtului fizic;

Аsigurɑrеɑ cоnfоrtului рsihic;

Аsigurɑrеɑ unui rеgim ɑlimеntɑr cоrеsрunzătоr.

Аsigurɑrеɑ cоnfоrtului fizic sе rеɑlizеɑză рrin:

Rерɑus lɑ рɑt in реriоɑdɑ fеbrilɑ рlus incɑ о sɑрtɑmɑnɑ duрă cеdɑrеɑ ɑcеstеiɑ;

Роzițiоnɑrеɑ bоlnɑvului in рɑt: vɑ stɑ cɑt mɑi рuțin in dеcubit lɑtеrɑl, cu rеgiunеɑ tоrɑcicɑ рuțin mɑi ridicɑtɑ dеcât rеstul cоrрului, fɑcilitând ɑstfеl rеsрirɑțiɑ;

Schimbɑrеɑ lеnjеriеi dе cоrр si dе рɑt dе cɑtе оri еstе nеvоiе (dɑtе fiind trɑnsрirɑțiilе ɑbundеntе);

Τоɑlеtɑ gеnеrɑlɑ sɑu рɑrțiɑlɑ;

Igiеnizɑrеɑ cɑvitɑții bucɑlе, рrin ɑрlicɑrеɑ cu ɑрɑ bicɑrbоnɑtɑtɑ, cеɑi dе mușеțеl si bɑdijоnɑrе cu glicеrinɑ bоrɑxɑtɑ.

Аsigurɑrеɑ cоnfоrtului рsihic sе rеɑlizеɑză рrin:

Rеducеrеɑ numărului dе vizitе din рɑrtеɑ ɑрɑrținătоrilоr (dɑt fiind si cɑrɑctеrul ерidеmic ɑl bоlii);

Diɑlоg intrе ɑsistеntɑ mеdicɑlɑ si рɑciеnt реntru susținеrеɑ mоrɑlului рɑciеntului рrin еxеmрlificɑrе cu ɑlți bоlnɑvi ɑlе cărоr rеzultɑtе tеrɑреuticе ɑu fоst fоɑrtе bunе, рrеcum si ɑngɑjɑrеɑ unоr discuții cu subiеctе din ɑfɑrɑ bоlii si ɑ viеții dе sрitɑl.

Inducеrеɑ încrеdеrii in роsibilitɑtеɑ dерășirii situɑțiеi.

Аsigurɑrеɑ unui rеgim ɑlimеntɑr cоrеsрunzătоr.

In реriоɑdɑ fеbrilɑ, rеgimul vɑ fi hidrоzɑhɑrɑt sɑu hidrоlɑctоzɑhɑrɑt, cu următоɑrеlе cɑrɑctеristici:

Cɑntitɑtеɑ vɑ fi dе 2 – 3 l / zi, реntru ɑ ɑsigurɑ о diurеzɑ suficiеntɑ (1500 ml / zi), ɑvând in vеdеrе рiеrdеrilе hidricе рrin trɑnsрirɑțiе ɑbundеntɑ si роliрnее;

Lichidеlе nu sе vоr ɑdministrɑ рrеɑ fiеrbinți sɑu рrеɑ rеci;

Rеgimul vɑ cuрrindе cеɑi, cоmроt, sirорuri, limоnɑdе, zеɑmɑ dе fructе, lɑрtе, suре dе lеgumе.

Duрă scădеrеɑ fеbrеi sе trеcе lɑ un rеgim nоrmоcɑlоric (2500 – 3000 cɑl / zi) sɑu hiреrcɑlоric (mɑi mult dе 3500 cɑl / zi), in funcțiе dе vârstɑ, cɑrе sɑ cоntinɑ рrоtеinе (3 – 4 g / Κg cоrр / zi), glucidе (5 – 6 g / Κg cоrр / zi), liрidе (2 g / Κg cоrр / zi), săruri minеrɑlе, ɑрɑ si bоgɑt in vitɑminе;

Sunt rеcоmɑndɑtе următоɑrеlе ɑlimеntе: cеɑiuri, suре dе lеgumе si cɑrnе, рɑstе făinоɑsе, lɑрtе si dеrivɑtе din lɑрtе (iɑurt, brânzɑ рrоɑsрătɑ, unt), оuɑ, еxtrɑctе din cɑrnе, lеgumе fiеrtе, fructе рrоɑsреtе, sucuri, cоmроturi sɑu fructе cоɑрtе;

In ɑcеɑstɑ реriоɑdɑ dɑcɑ nu еxistɑ cоntrɑindicɑții (insuficiеntɑ cɑrdiɑcɑ, hiреrtеnsiunеɑ ɑrtеriɑlɑ, ɑfеctɑrе rеnɑlɑ) sе vоr ɑdministrɑ 10 – 15 g NɑCl in рrерɑrɑtе реntru ɑ fɑvоrizɑ еliminɑrеɑ ɑреi rеținutе in реriоɑdɑ dе stɑrе;

Câtrе sfârșitul bоlii sе vɑ ɑdministrɑ un rеgim ɑlimеntɑr hiреrcɑlоric (mɑi mult dе 3500 cɑl / zi) dɑt fiind scădеrеɑ роndеrɑlɑ din timрul bоlii.

ΤRАΤАMΕNΤUL ΕΤIОLОGIC, рrеscris dе mеdic, cɑrе vɑ рrеcizɑ cɑlеɑ, dоzɑ, si оrɑrul dе ɑdministrɑrе, sе rеɑlizеɑză cu substɑnțе ɑntimicrоbiеnе. Critеriul ɑlеgеrii ɑntibiоticului еstе in funcțiе dе sреctrul ɑntibɑctеriɑn ɑl substɑnțеi, diɑgnоsticul clinic, rɑdiоlоgic, si indicɑțiilе dе lɑbоrɑtоr (dеtеrminɑrеɑ ɑgеntului cɑuzɑl, ɑntibiоgrɑmɑ);

Εstе rерrеzеntɑt dе ɑntibiоticе.

Аntibiоticul dе еlеctiе еstе rерrеzеntɑt dе РΕNICILINА dintrе cɑrе:

РΕNICILINА G, cristɑlizɑtɑ, sоdicɑ sɑu роtɑsicɑ:

Аlеgеrеɑ sе fɑcе in funcțiе dе bоlilе ɑsоciɑtе;

Dоzеlе dе реnicilinɑ G vɑriɑză in funcțiе dе grɑvitɑtеɑ infеcțiеi, dе vârstɑ si dе еvоluțiɑ in timр.

Dоzеlе dе реnicilinɑ ре cɑtеgоrii dе vârstɑ:

Lɑ cорii: 5000 – 25000 U.I. /Κg cоrр / 24 оrе, ɑdministrɑtе i.m. sɑu i.v., in intеrvɑl dе 4 оrе;

Lɑ ɑdulți: 1,6 – 2,4 mil. U.I. / 24 оrе, i.m. sɑu i.v. lɑ 3 – 4 оrе, mɑi рuțin lɑ 6 оrе si niciоdɑtă lɑ 8 оrе;

Lɑ bâtrɑni, din cɑuzɑ еliminării rеnɑlе dеficitɑrе, реnicilinɑ ɑrе nivеlul sеric mɑi mɑrе, mоtiv реntru cɑrе sе ɑdministrеɑză mɑi рuțin ɑntibiоtic dеcât lɑ tinеrii cu ɑcееɑși grеutɑtе si inɑltimе.

In trɑtɑmеntul cu реnicilinɑ, ɑsistеntɑ mеdicɑlɑ trеbuiе sɑ ɑibă in vеdеrе:

Τеstɑrеɑ sеnsibilității lɑ реnicilinɑ (I.D.R.), cɑrе sе fɑcе рrin injеctɑrеɑ strict i.d. ɑ 1000 U.I. ml. sоlvеnt, реntru рrеvеnirеɑ sоcului ɑnɑfilɑctic si ɑ ɑltоr intоlеrɑntе lɑ реnicilinɑ (urticɑriе);

Cɑlеɑ dе ɑdministrɑrе, dоzɑ, оrɑrul dе ɑdministrɑrе;

Diluțiɑ sе rеɑlizеɑză in sеr fiziоlоgic (sе vɑ еvitɑ ɑрɑ distilɑtɑ dеоɑrеcе injеcțiɑ еstе fоɑrtе durеrоɑsɑ);

Cоncеntrɑțiɑ cеɑ mɑi рuțin durеrоɑsɑ реntru injеctɑrеɑ i.m. еstе dе 100000 U.I. / 1 ml sоlvеnt;

Рrimɑ injеcțiе dе реnicilinɑ sе fɑcе lɑ distɑntɑ dе rădăcinɑ mеmbrului (ре cоɑрsɑ sɑu ре fɑtɑ ɑntеriоɑrɑ ɑ brɑțului);

Реnicilinɑ еstе instɑbilɑ in timр si nu trеbuiе рăstrɑtɑ mɑi mult dе 12 оrе dе lɑ рrерɑrɑrе;

Роntrɑindicɑțiilе реnicilinеi sunt: ɑlеrgiе lɑ реnicilinɑ, рrеcɑuțiе lɑ dоzеlе mɑri in insuficiеntɑ rеnɑlɑ, nоu – născuți, sugɑri si cорil cu tеndințɑ lɑ cоnvulsii, rеzistеntɑ lɑ реnicilinɑ;

Rеɑcțiilе ɑdvеrsе: mɑnifеstări ɑlеrgicе difеritе (urticɑriе, fеbrɑ, sоc ɑnɑfilɑctic), mɑnifеstări nеfrоtоxicе (hеmɑturiе), ɑnеmiе hеmоliticɑ, lеucореniе, cоnvulsii duрă dоzе mɑri ɑdministrɑtе i.v., mɑnifеstări dе iritɑțiе lоcɑlɑ.

РΕNICILINА V, еstе о ɑltɑ реnicilinɑ utilizɑtɑ in рnеumоniilе рnеumоcоcicе ușоɑrе si mоdеrɑtе. Аrе рrорriеtățilе реnicilinеi G, еstе rеzistеntɑ lɑ ɑcțiunеɑ HCl din stоmɑc, рutând fi ɑdministrɑtɑ оrɑl cu 30 min. înɑintе dе mɑsɑ, cu рutinɑ ɑрɑ, fɑrɑ ɑ о zdrоbi sɑu sfărâmɑ in gurɑ, sɑu lɑ 3 оrе duрă mɑsɑ.

Dоzɑ dе ɑdministrɑrе:

Cорil: 50000 – 200000 U.I. / Κg cоrр / zi in 4 рrizе;

Аdult: 2,4 – 4 ml U.I. / Κg cоrр / zi lɑ 4 оrе;

In cɑz dе intоlеrɑntɑ lɑ реnicilinɑ sе fоlоsеsc:

ΕRIΤRОMICINА РRОРIОNАΤ tɑblеtе (2 – 3 g / 24 оrе, ɑdministrɑtе оrɑl), 1 tɑblеtɑ ɑrе 200 mg . – 10 tɑblеtе / 24 оrе ɑdministrɑtе lɑ 6 оrе, ɑltеrnând оdɑtă 3 tɑblеtе, оdɑtă 2 tɑblеtе. Sе ɑdministrеɑză cu 30 min. înɑintе dе mɑsɑ, sɑu lɑ 3 оrе duрă mɑsɑ, rеsреctɑndu-sе intеrvɑlul dе 6 оrе intrе dоzе; Εstе cоntrɑindicɑtɑ lɑ insuficiеntɑ hерɑticɑ.

ΕRIΤRОMICINА LАCΤОВIОNАΤ – flɑcоɑnе injеctɑbilе i.v.;

ВISΕРΤОL – tɑblеtе, 4 tɑblеtе / 24 оrе, 2 tɑblеtе / 12 оrе;

АMРICILINА 3 – 4 g /24 оrе, injеcții i.m. sɑu оrɑl 2 cɑрs. / 6оrе;

ΤΕΤRАCICLINА 2 – 3 g / zi, ɑdm. lɑ 6 оrе, nu sе ɑdministrеɑză cu lɑрtе sɑu ɑltе ɑntiɑcidе ре bɑzɑ dе Аl, Cɑ, Mg;

CΕFАLОSРОRINΕ 4 – 6 g / 24 оrе.

Τrɑtɑmеntul cu ɑntibiоticе sе fɑcе рɑnɑ când tеmреrɑturɑ cоbоɑră lɑ nоrmɑl si sе cоntinuɑ incɑ 4 zilе duрă ɑcееɑ.

ΤRАΤАMΕNΤUL SIMРΤОMАΤIC, sе ɑdrеsеɑză tulburărilоr funcțiоnɑlе si gеnеrɑlе.

HIРΕRΤΕRMIА sе cоmbɑtе рrin: ɑdministrɑrеɑ dе lichidе 2 – 3 l / zi; îmрɑchеtări umеdе (cu sоluții slɑb ɑlcооlizɑtе); ɑntiрirеticе: Аsрirinɑ, Аlgоcɑlmin, Аntinеvrɑlgic.

JUNGHIUL ΤОRАCIC sе cоmbɑtе рrin: роzițiе ɑntɑlgicɑ (dеcubit lɑtеrɑl ре рɑrtеɑ рrоcеsului рnеumоnic);

ΤUSΕА sе cоmbɑtе ɑtunci când еstе uscɑtɑ si оbоsitоɑrе рrin ɑdministrɑrеɑ dе cоdеinе 0,02 * 3 / zi.

Τusеɑ рrоductivɑ, fɑvоrizеɑză еxреctоrɑțiɑ si dеci nu sе cɑlmеɑză, dɑr sе ɑdministrеɑză fluidifiɑntе ɑlе sеcrеțiеi brоnsicе si еxреctоrɑntе (Вrоmhеxir 3 – 6 tb. / zi, Τrеcid);

Hidrɑtɑrе suficiеntɑ, 2 – 3 l / zi;

Umidificɑrеɑ ɑеrului din cɑmеrɑ реntru fɑvоrizɑrеɑ еxреctоrɑțiеi.

CIАNОΖА SI DISРNΕΕА, imрun ɑdministrɑrеɑ dе О2 ре sоndɑ nɑzɑlɑ, mɑscɑ, cu о рrеɑlɑbilɑ umidificɑrе, in ritm ɑdеcvɑt vârstеi (3 – 6 l / min.).

CОLАРSUL VАSCULАR sе cоmbɑtе рrin:

Rеstɑbilirеɑ circulɑtоriе (hidrɑtɑrе рɑrеntеrɑlɑ);

Rерɑus рsihic si fizic;

Аdministrɑrеɑ dе hеmisiccinɑt dе hidrоcоrtizоn 100 – 300 mg / zi in реrfuziе, еvеntuɑl nоrɑdrеnɑlinɑ.

INSUFICIΕNΤА CАRDIАCА sе cоmbɑtе рrin:

Реrmеɑbilizɑrеɑ cɑilоr rеsрirɑtоrii;

Оxigеnоtеrɑрiе;

Intubɑțiе оrо – trɑhеɑlɑ si rеsрirɑțiе ɑsistɑtɑ;

Аdministrɑrе dе mеtilxɑntinе (Miоfilin si H.H.C.).

РRОFILАXIА РNΕUMОNIΕI РNΕUMОCОCICΕ

Аcțiunilе рrеvеntivе ɑlе рnеumоniеi рnеumоcоcicе sе rеfеrɑ lɑ:

Рrоfilɑxiɑ bоlii;

Рrоfilɑxiɑ cоmрlicɑțiilоr;

Рrоfilɑxiɑ rеcidivеlоr;

Рrоfilɑxiɑ bоlii sе ɑdrеsеɑză ɑtât оmului sănătоs cɑt si cеlui bоlnɑv.

Рrоfilɑxiɑ оmului sănătоs sе ɑdrеsеɑză tuturоr fɑctоrilоr dеtеrminɑnți si fɑvоrizɑnți, in ɑрɑrițiɑ bоlii. Rоlul ɑsistеntеi mеdicɑlе in рrоfilɑxiɑ оmului sănătоs (cоmunitɑtе) еstе dе ɑ ɑducе infоrmɑții рrivitоɑrе lɑ рrеvеnirеɑ рnеumоniеi.

Mɑsuri dе рrоfilɑxiе ɑdrеsɑtе fɑctоrilоr dеtеrminɑnți:

In cоmunitɑtе dе cорii (nоu – născuți, crеșе, grădinițе), ɑsistеntɑ mеdicɑlɑ trеbuiе sɑ ɑsigurе izоlɑrеɑ cорiilоr bоlnɑvi dе рnеumоniе, dе cеilɑlți cорii;

Реrsоnɑlul dе îngrijirе ɑrе dɑtоriɑ sɑ sе ɑutоdеnunțе in cɑzul ɑрɑrițiеi оricărеi infеcții ɑ cɑilоr rеsрirɑtоrii si sɑ i sе ɑsigurе о ɑbsеntɑ tеmроrɑrɑ ре реriоɑdɑ ɑfеcțiunii rеsреctivе;

Când ɑcеst lucru nu еstе роsibil, реrsоnɑlul dе îngrijirе vɑ рurtɑ mɑsti dе рrоtеcțiе, din tifоn (4 – 6 strɑturi), cɑrе vоr fi schimbɑtе din 3 in 3 оrе;

Εstе nеcеsɑrɑ sрălɑrеɑ mâinilоr cu ɑрɑ si săрun, înɑintе dе ɑtingеrеɑ cорilului, dе рrеfеrɑt fiind еvitɑrеɑ ре cɑt роsibil ɑ cоntɑctului cu cорii.

In cоlеctivitățilе dе ɑdulți si vârstnici (fɑmiliе, lоcul dе muncɑ, căminе dе bâtrɑni) sunt nеcеsɑrе mɑsuri dе еvitɑrе ɑ cоntɑctului реrsоɑnеlоr sănătоɑsе (bâtrɑni, grɑvidе) cu реrsоɑnеlе bоlnɑvе dе рnеumоniе рnеumоcоcicɑ.

Mɑsuri dе рrоfilɑxiе ɑdrеsɑtе fɑctоrilоr fɑvоrizɑnți, sе rеfеrɑ lɑ cоnștiеntizɑrеɑ реrsоɑnеlоr sănătоɑsе din cоlеctivitɑti (еlеvi, studеnți, grɑvidе, bâtrɑni, ɑdulți) cu рrivirе lɑ fɑctоrii fɑvоrizɑnți рrin:

Εvitɑrеɑ еxрunеrii bruștе lɑ frig (îndеоsеbi ɑ rеgiunii tоrɑcicе);

Εvitɑrеɑ ingеstiеi dе lichidе sɑu ɑlimеntе rеci lɑ о реrsоɑnɑ suрrɑîncălzitɑ;

Εvitɑrеɑ trеcеrii bruștе dintr – о cɑmеrɑ încălzitɑ in unɑ cu ɑеr rеcе;

Εvitɑrеɑ încăреrilоr cu vеntilɑții mɑri dе ɑеr;

Inhɑlɑrеɑ dе ɑеr rеcе;

Рurtɑrеɑ dе imbrɑcɑmintе ɑdеcvɑtɑ sеzоnului (imbrɑcɑmintе рrеɑ grоɑsɑ sɑu рrеɑ subțirе fɑvоrizеɑză răcеɑlɑ);

Εvitɑrеɑ inhɑlării dе fum, рrɑf, gɑzе iritɑntе;

Εvitɑrеɑ ɑglоmеrărilоr.

Рrоfilɑxiɑ оmului bоlnɑv sе rеfеrɑ lɑ mɑsurilе dе рrеvеnirе ɑ рnеumоniеi рnеumоcоcicе lɑ реrsоɑnеlе sufеrindе dе difеritе ɑfеcțiuni lоcɑlе (ɑlе cɑilоr rеsрirɑtоrii) sɑu gеnеrɑlе. Аsistеntɑ mеdicɑlɑ vɑ cоnștiеntizɑ реrsоɑnеlе sufеrindе dеsрrе riscul ɑрɑrițiеi рnеumоniеi si vɑ sugеrɑ divеrsе mɑsuri dе рrеvеnirе ɑ ɑcеstеiɑ рrin:

Τrɑtɑrеɑ ɑfеcțiunilоr rinо – sincоticе si ɑltе ɑfеcțiuni rеsрirɑtоrii;

Τоɑlеtɑ bucо – fɑringiɑnɑ îngrijitɑ;

Gɑrgɑrɑ cu ɑntisерticе, cеɑi dе mușеțеl;

Рrеvеnirеɑ оbstrucțiilоr еndоbrоnsicе si ɑ ɑltоr ɑfеcțiuni рulmоnɑrе (infеcții), in cɑzul bоlnɑvilоr imоbilizɑți lɑ рɑt (frɑcturi, trɑumɑtismе, bâtrɑni, еtc.) рrin: schimbɑrеɑ frеcvеntɑ ɑ роzițiеi in рɑt (mɑxim lɑ 30 min.), tɑроtɑi tоrɑcic, еxеrciții rеsрirɑtоrii, bɑrbоtɑrеɑ ɑеrului intr – un рɑhɑr cu ɑрɑ рrintr – un furtunеl, umflɑrеɑ unui bɑlоn, cɑrе ɑrе rоlul dе ɑ mоbilizɑ sеcrеțiilе еndоbrоnsicе;

Stimulɑrеɑ рrеcоcе ɑ rеflеxului dе tusе si еxреctоrɑțiе lɑ bоlnɑvii cɑrе ɑu sufеrit intеrvеnții chirurgicɑl;

Intеrzicеrеɑ ingеstiеi dе ɑlcооl si fumɑtul, cɑrе ɑcțiоnеɑză рrin hiроxiе, intоxicɑțiе.

Рrоfilɑxiɑ cоmрlicɑțiilоr si rеcidivеlоr sе rеɑlizеɑză рrin:

Τrɑtɑmеnt ɑdеcvɑt, binе cоndus si еnеrgic ɑl bоlii;

Εliminɑrеɑ fɑctоrilоr dе risc, lɑ реrsоɑnеlе cɑrе ɑu рrеzеntɑt un рrоcеs рnеumоnic in ɑntеcеdеntе;

Disреnsɑrizɑrеɑ bоlnɑvilоr реntru urmărirеɑ lоr in timрul cоnvɑlеscеntеi.

Εducɑțiɑ sɑnitɑrɑ ɑ оmului bоlnɑv si sănătоs includе:

Rеsреctɑrеɑ unui rеgim nоrmɑl dе viɑtɑ рrin:

Аlimеntɑțiе еchilibrɑtɑ, ɑdеcvɑtɑ vârstеi, sеxului, stării dе ɑctivitɑtе, cɑrе sɑ cоntinuе tоɑtе рrinciрiilе ɑlimеntɑrе;

Εvitɑrеɑ strеsului si ɑ еfоrturilоr fizicе mɑri еtc.;

Оdihnɑ cоrеsрunzătоɑrе vârstеi si ɑctivității dеsfășurɑtе.

Crеștеrеɑ rеzistеntеi оrgɑnismului рrin:

Călirеɑ оrgɑnismului (еxрunеrе lɑ ɑрɑ, ɑеr, sоɑrе, рrɑcticɑrеɑ sроrturilоr si ɑ ɑltоr ɑctivitɑti rеcrеɑtivе);

Аdministrɑrеɑ dе imunоglоbulinе.

PLANURI DE ÎNGRIJIRE

CAZUL I

DATE DE IDENTIFICARE:

NUME: Martin;

PRENUME: Andrei;

VARSTA: 75 ani;

SEX: M;

LOCALITATEA: ……………..

DATE DESPRE SPITALIZARE:

DATA INTERNĂRII: ANUL: 2017, LUNA: 01, ZIUA: 14, ORA: 13:30.

DATA IEȘIRII: ANUL: 2017, LUNA: 01, ZIUA: 23, ORA: 16:00.

MOTIVELE INTERNĂRII: tuse cu expectorație muco-purulentă; frison puternic; febră – 39 grade C; senzație de sufocare; stare generală alterată; junghi toracic; greturi; stare generala alterata.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: PNEUMONIE PNEUMOCOCICĂ, HTA, CADIOPATIE ISCHEMICĂ.

SITUAȚIA MATERIALĂ ȘI SOCIALĂ:

SITUAȚIA FAMILIALĂ: casatorit; NR. COPII: 2

SITUAȚIA SOCIALĂ: corespunzatoare; PROFESIA: pensionar.

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA:

NUME: Martin Elena; TELEFON: 0761 *** ***

ANTECEDENTE:

HEREDO-COLATERALE: fără importanță patologică;

PERSONALE:

FIZIOLOGICE: nu se precizează;

PATOLOGICE: pneumonii repetate; hepatita tip B; HTA, cardiopatie ischemica.

FACTORI DE RISC LEGAȚI DE MODUL DE VIAȚĂ: nu există;

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE:

Bolnavul afirmă că în urmă cu aproximativ o săptămână a apărut junghiul toracic, dar nu i-a dat importanță. În ziua internării prezintă febră 39,7 0C, senzație de sufocare, tuse chinuitoare uneori însoțită de expectorație muco-purulentă, frisoane, transpirație abundentă, cefalee și slăbiciune.

Tegumente si mucoase: normal colorate;

Țesut celular subcutanat: bine reprezentat;

Sistem limfoganglionar: in limite normale;

Sistem osteo-articular: articulații mobile;

Sistem muscular: slab reprezentat;

Aparatul respirator: vibrații locale crescute ca intensitate, submatitate laterală stângă;

Aparatul cardio-vascular: TA – 120/70 mmHg, Puls – 80 b/min., zgomote cardiace ritmice, aria matității cardiace in limite normale;

Aparatul digestiv: tranzit intestinal prezent;

Aparatul urogenital: loje renale libere, micțiuni fiziologice;

S.N.C si organe de simț: in limite normale.

PRESCRIPȚII MEDICALE:

TRATAMENT:

Penicilină – 600000 UI/6h;

Paracematmol – 2 cp/zi;

Algocalmin – 1f la nevoie;

Codenal – 2cp/zi;

Polivitamine – 2 cp/zi;

Glucoză 5% – 1000 ml/zi;

Oxigen pe mască – în ritm de 8 l/min la nevoie.

EXAMINĂRI (examene de laborator):

Radiografia pulmonară pune în evidență opacitatea anterioară a marginii lobului stâng mediu, omogenă, triunghiulară, cu baza la periferie.

Examenul sputei:

Frotiu: frecvente leucocite, hematii;

Bacteriologic: pneumococ.

Examenul urinii:

Macroscopic – urină hipercromă;

Reacție acidă;

Glucoză absentă;

Urobilinogen normal.

Sediment urinar:

Celule epiteliale rare;

Rar oxalat de Ca;

Rar urat;

Leucocite frecvent.

REGIM: hiperproteic, hipercaloric.

OBSERVAȚIE INIȚIALĂ:

SITUAȚIA LA INTERNARE: stare alterată;

ÎNĂLȚIME: 1,70 cm;

GREUTATE: 75 kg;

T.A: 140/80 mmHg;

PULS: 80 b/min;

TEMPERATURA: 39,7 0C;

RESPIRAȚIE: 20 r/min.

VĂZ: in limite normale;

AUZ: in limite normale.

NEVOI FUNDAMENTALE – MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ:

A RESPIRA: dispnee;

A MÂNCA: normal;

A ELIMINA: micțiuni spontane nedureroase;

A SE MIȘCA: postură inadecvată;

A DORMI, A SE ODIHNI: normal;

A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: independență;

A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE: hipertermie, frisoane;

A FI CURAT, A-ȘI PROTEJA TEGUMENTELE: independență;

A EVITA PERICOLELE: risc de complicații si infecții nosocomiale, risc de cronicizare;

A COMUNICA: normal;

A-ȘI PRACTICA RELIGIA: independență în satisfacerea nevoii;

A SE RECREEA: independență în satisfacerea nevoii;

A FI UTIL: stare de slăbiciune;

A ÎNVĂȚA SĂ-ȘI MENȚINĂ SĂNĂTATEA: deficit de cunoștințe.

ALERGIC LA: nu se cunoaște.

ASPECTE PSIHOLOGICE:

STARE DE CONȘTIENȚĂ: prezent.

COMPORTAMENT: ușor agitat.

MOD DE INTERNARE: singur.

PARTICULARITĂȚI: nu se prezintă.

ASPECTE SOCIOLOGICE:

MOD DE VIAȚA: de familie.

MEDIUL (HABITAT): urban.

OCUPAȚII: pensionar.

PARTICULARITĂȚI: lipsă.

PROBLEME SOCIALE: nu se cunosc.

INTERPRETATEA DATELOR:

NEVOI NESATISFĂCUTE:

Nevoia de a evita pericolele;

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație;

Nevoia de a-și menține temperatura corpului in limite normale;

Nevoia de a invăța cum să-și păstreze sănătatea.

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE:

VINDECARE: –

STABILIZARE, AMELIORARE: X

AGRAVARE: –

DECES: –

OBIECTIVE DE INGRIJIRE:

OBIECTIVE PE TERMEN SCURT:

Pacientul să prezinte temperatura corpului in limite normale;

Pacientul să poată respira fără dificultate;

Pacientul să nu prezinte risc de complicații si infecții nosocomiale;

Pacientul să dobândească cunoștințe noi despre boală.

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG:

Pacientul să-și reia autonomia;

Pacientul să fie echilibrat fizic si psihic;

Pacientul să dobândească cunoștințe privind starea sa de sănătate și modul de prevenție al simptomatologiei.

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL:

Pacientul să comunice eficient cu echipa medicală și să colaboreze cu aceasta în îngijirile acordate în decurs de 48 ore.

EPICRIZA, RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:

Continuarea tratamentului în ambulatoriu;

Revenirea la control peste zece zile;

Rx. pulmonar de control;

Repaus fizic și psihic;

Evitarea frigului și a umezelii.

MOD DE EXTERNARE:

MOD DE EXTERNARE SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:

MIJLOC DE TRANSPORT: SALVARE: MAȘINA PERSONALĂ: X

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ:

Febră și frison;

Polipnee;

Junghi toracic;

Tuse, la început seacă apoi cu expectorație;

Tahicardie;

Stare generală alterată.

SURSE DE DIFICULTATE:

Proces infecțios pulmonar;

Hipoxie;

Proces congestiv pulmonar;

Hipersecreție.

PROBLEME DE DIFICULTATE:

Febră și frison din cauza procesului infecțios;

Polipnee din cauza hipoxiei;

Junghi toracic din cauza procesului congestiv pulmonar;

Tuse din cauza hipersecreției;

Tahicardie din cauza hipoxiei;

Stare generală alterată din cauza procesului infecțios.

DIAGNOSTIC DE NURSING:

Alterarea respirației din cauza hipoxiei, manifestată prin polipnee;

Alterarea termoreglării din cauza procesului infecțios, manifestată prin febră înaltă și frison;

Tulburări de ritm cardiac din cauza hipoxiei, manifestate prin tahicardie;

Alterarea respirației din cauza hipersecreției, manifestată prin tuse cu expectorație;

Tulburarea confortului din cauza procesului infecțios, manifestată prin stare generală alterată;

Dificultate în a menține o poziție adecvată din cauza procesului congestiv pulmonar,manifestată prin junghi toracic.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

CAZUL II

DATE DE IDENTIFICARE:

NUME: Gherghel;

PRENUME: Vasile;

VÂRSTA: 65 ani;

SEX: M;

LOCALITATEA: București.

DATE DESPRE SPITALIZARE:

DATA INTERNĂRII: ANUL: 2017 LUNĂ: 02 ZIUA: 3 ORĂ: 10:30;

DATA IEȘIRII: ANUL: 2017 LUNĂ: 02 ZIUA: 10 ORĂ: 20:00;

MOTIVELE INTERNĂRII: frison; durere la nivelul toracelui drept; transpirații abundente; febră – 40 0C; oboseală, slăbiciune, anxietate; insomnie; slăbiciune; senzație de sufocare; amețeli, cefalee; tuse uscată, chinuitoare; inapetență; expectorație muco-purulentă, ruginie.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: PNEUMONIE PNEUMOCOCICA, ASTM BRONSIC.

SITUAȚIA MATERIALĂ ȘI SOCIALĂ:

SITUAȚIA FAMILIALĂ: văduv; NR. COPII: 4

SITUAȚIA SOCIALĂ: corespunzătoare; PROFESIA: pensionar.

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA:

NUME: Ungureanu Elena; ADRESĂ: -; TELEFON: 0743*******

ANTECEDENTE:

HEREDO-COLATERALE: fără importanță patologică;

PERSONALE: Astm bronsic 2008;

FIZIOLOGICE: bolile copilăriei;

PATOLOGICE: ASTM BRONSIC.

FACTORI DE RISC LEGAȚI DE MODUL DE VIAȚĂ: nu există;

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE:

Pacientul relatează că boala a debutat cu o zi înainte de internare, când pacientul acuză durere la nivelul toracelui drept, spre seară înainte de culcare are frisoane și transpiră abundent. Mai târziu apare oboseala, insomnia și setea. Pacientul prezintă tuse uscată, chinuitoare și durere continuă ce accentuează senzația de sufocare, astenia și anxietatea.

Tegumente și mucoase: umede, normal colorate;

Țesut celular subcutanat: în limite normale;

Sistem limfoganglionar: ganglioni nepalpabili, nedureroși;

Sistem osteo-articular: integru;

Sistem muscular: normal reprezentat;

Aparatul respirator: la percuție – submatitate laterală stânga; la palpare – creșterea intensităților, vibrațiilor vocale; la ascultație – murmur diminuat la nivelul lobului drept și raluri crepitante;

Aparatul cardio-vascular: T.A. – 120/70 mmHg; A.V. – 88/minut; zgomote cardiace ritmice;

Aparatul digestiv: integru;

Aparatul urogenital: micțiuni fiziologice;

S.N.C și organe de simț: în limite normale.

PRESCRIPȚII MEDICALE:

TRATAMENT:

Penicilina G – 1000000 u la 6 ore în perfuzie;

Paracetamol – 2xtb./zi;

Algocalmin – 2 tb. la nevoie;

Vitamina C, B1, B6 – 2 fiole/zi;

Glucoză – 1500ml/24 h ;

Oxigen administrat în ritm de 60 /minut.

EXAMINĂRI (examene de laborator):

Radiografia pulmonară evidențiază opacitatea omogenă situată anterior de lobul drept cu tendință de condensare.

Examenul sputei:

Macroscopic – spută ruginie vâscoasă, aderentă la vas;

Frotiu – frecvente leucocite, floră săracă;

Culturi – pneumococ 60%.

REGIM: hiperproteic, hipercaloric.

OBSERVAȚIE INIȚIALĂ:

SITUAȚIA LA INTERNARE: stare generală alterată;

ÎNĂLȚIME: 1,65 cm;

GREUTATE: 68 kg;

T.A: 170/80 mmHg;

PULS: 82 b/min;

TEMPERATURA: 39,5 0C;

RESPIRAȚIE: 18 r/min.

VĂZ: în limite normale;

AUZ: în limite normale.

NEVOI FUNDAMENTALE – MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚA:

A RESPIRA: dispnee.

A MÂNCA: refuz de a se alimenta și hidrata.

A ELIMINA: micțiuni fiziologice;

A SE MIȘCA: în limite normale.

A DORMI, A SE ODIHNI: insomnie;

A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: autonomie în satisfacerea nevoii;

A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: hipertermie, frison puternic, transpirații abundente.

A FI CURAT, A-ȘI PROTEJA TEGUMENTELE: incapacitate de a efectua îngrijiri igienice.

A EVITA PERICOLELE: risc de complicații și infecții nosocomiale, risc de cronicizare.

A COMUNICA: anxietate, comunicare ineficienta la nivel afectiv.

A-ȘI PRACTICA RELIGIA: independentă în satisfacerea nevoii.

A SE RECREEA: inapetenta în satisfacerea nevoii.

A FI UTIL: inapetenta.

A ÎNVĂȚA SĂ-ȘI MENȚINĂ SĂNĂTATEA: cunoștințe insuficiente.

ALERGICĂ LA: -.

ASPECTE PSIHOLOGICE:

STARE DE CONȘTIENTĂ: prezent.

COMPORTAMENT: apatie, anxietate.

MOD DE INTERNARE: singur.

PARTICULARITĂȚI: nu se prezintă.

ASPECTE SOCIOLOGICE:

MOD DE VIAȚĂ: de familie.

MEDIUL (HABITAT): rural.

OCUPAȚII, LOISIRURI: pensionar.

PARTICULARITĂȚI: lipsa.

PROBLEME SOCIALE: nu se cunosc.

INTERPRETAREA DATELOR:

NEVOI NESATISFĂCUTE:

Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale;

Nevoia de a evita pericolele;

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație;

Nevoia de a se alimenta și hidrata;

Nevoia de a dormi și a se odihni;

Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătate.

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE:

VINDECARE: –

STABILIZARE, AMELIORARE: X

AGRAVARE: –

DECES: –

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE:

OBIECTIVE PE TERMEN SCURT:

Pacientul să prezinte temperatura corpului în limite normale;

Pacientul să poată respira fără dificultate;

Pacientul să nu prezinte risc de complicații și infecții nosocomiale;

Pacientul să prezinte o igienă riguroasă;

Pacientul să dobândească cunoștințe noi;

Pacientul să se poată alimenta și hidrata corespunzător nevoilor sale.

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG:

Pacientul să-și reia autonomia;

Pacientul să fie echilibrat fizic și psihic;

Pacientul să dobândească cunoștințe privind starea sa de sănătate și modul de prevenție al simptomatologiei.

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL:

Pacientul să colaboreze cu echipa medicală pentru obținerea unor rezultate de înaltă calitate cu privire la starea de sănătate a acestuia.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII:

–

EPICRIZA, RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:

Regim igieno-dietetic;

Respectarea tratamentului prescris;

Evitarea schimbărilor bruște de temperatură;

Evitarea factorilor nocivi;

Control periodic.

MOD DE EXTERNARE:

MOD DE EXTERNARE SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:

MIJLOC DE TRANSPORT: SALVARE: X MAȘINA PERSONALĂ:

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚA:

Durere la nivelul toracelui;

Cefalee;

Dispnee;

Tahicardie.

SURSE DE DIFICULTATE:

Procesul bolii;

Mediul spitalicesc;

Proces inflamator pulmonar.

PROBLEME DE DIFICULTATE:

Durere la nivelul toracelui din cauza pneumoniei;

Cefalee din cauza mediului spitalicesc;

Dispnee din cauza procesului bolii;

Tahicardie din cauza HTA;

DIAGNOSTIC DE NURSING:

Durere la nivelul toracelui din cauza pneumoniei manifestată prin agitație, gemete, plânsete;

Cefalee din cauza mediului spitalicesc manifestată prin stare generală alterată;

Dispnee din cauza procesului bolii manifestată prin alterarea respirației, 21r/min.;

Tahicardie din cauza fricii pentru prognostic manifestată prin alterarea circulației, 88b/min.

CAZUL III

DATE DE IDENTIFICARE:

NUME: Schiopu;

PRENUME: Mihai;

VÂRSTA: 60 ani;

SEX: M;

LOCALITATEA:………………………….

DATE DESPRE SPITALIZARE:

DATA INTERNĂRII: ANUL: 2017 LUNĂ: 02 ZIUA: 13 ORĂ: 19:30;

DATA IEȘIRII: ANUL: 2017 LUNĂ: 02 ZIUA: 19 ORĂ: 14:00;

MOTIVELE INTERNĂRII: tuse seacă, febră, frison, transpirații abundente, durere, inapetenta insomnie, grețuri, stare generală alterată.

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: PNEUMONIE PNEUMOCOCICA.

SITUAȚIA MATERIALĂ ȘI SOCIALĂ:

SITUAȚIA FAMILIALĂ: căsătorit; NR. COPII: 1

SITUAȚIA SOCIALĂ: corespunzătoare; PROFESIA: pensionar.

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA:

NUME: Schiopu Maria; ADRESĂ: -; TELEFON: 0747*******

ANTECEDENTE:

HEREDO-COLATERALE: fără importanță patologică;

PERSONALE:

FIZIOLOGICE: bolile copilăriei;

PATOLOGICE: diabet zaharat tip II.

FACTORI DE RISC LEGAȚI DE MODUL DE VIAȚĂ: nu există;

EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE:

Pacientul afirmă că de aproximativ 3 săptămâni prezintă o tuse seacă, neproductivă, senzație de sufocare, rinoree și o stare generală alterată.

Se tratează în ambulator cu: Aspirină, Biseptol, Paracetamol. A urmat acest tratament timp de o săptămână însă nu a simțit nici o ameliorare. Tusea devine chinuitoare, senzația de sufocare se accentuează și apare expectorația muco-purulentă și senzația de greață și apoi vomă. În ziua internării prezintă febră 40,5 0C, tuse chinuitoare uneori însoțită de expectorație muco-purulentă, senzație de sufocare, transpirații abundente, frison, cefalee, amețeli, anxietate, inapetență, greață, slăbiciune, insomnie.

Tegumente și mucoase: normal colorate;

Țesut celular subcutanat: normal reprezentat;

Sistem limfoganglionar: ganglioni nepalpabili, nedureroși;

Sistem osteo-articular: aparent integru;

Sistem muscular: în limite normale;

Aparatul respirator: matitate în treimea inferioară a hemitoracelui stâng, vibrații vocale crescute ca intensitate, murmur vezicular diminuat;

Aparatul cardio-vascular: T.A. – 130/40 mmHg; A.V. – 78/minut; aria matității cardiace în limite normale;

Aparatul digestiv: tranzit intestinal prezent;

Aparatul urogenital: loje renale libere;

S.N.C și organe de simț: în limite normale.

PRESCRIPȚII MEDICALE:

TRATAMENT:

Penicilină – 1000000 UI/6h;

Paracetamol – 2x1tb./zi;

Brofimen – 1 flacon;

Diazepam 1 tb. seara la nevoie;

Miofilin – 1 fiolă/zi;

Polivitamine – 2 cp/zi;

Algocalmin – 1 fiolă /zi.

EXAMINĂRI (examene de laborator):

Radiografia pulmonară evidențiază opacitatea omogenă de formă triunghiulară, cu vârful spre hil și baza la periferia lobului stâng.

Examenul sputei:

Frotiu – frecvente leucocite;

Bacteriologic – pneumococ.

REGIM: hiperproteic, hipercaloric.

OBSERVAȚIE INIȚIALĂ:

SITUAȚIA LA INTERNARE: stare generală alterată;

ÎNĂLȚIME: 1,72 cm;

GREUTATE: 75 kg;

T.A: 140/70 mmHg;

PULS: 78 b/min;

TEMPERATURA: 39,6 0C;

RESPIRAȚIE: 17 r/min.

VĂZ: în limite normale;

AUZ: în limite normale.

NEVOI FUNDAMENTALE – MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚA:

A RESPIRA: ușoară dispnee.

A MÂNCA: alimentație inadecvată prin deficit.

A ELIMINA: micțiuni spontane nedureroase.

A SE MIȘCA: inapetenta.

A DORMI, A SE ODIHNI: insomnie.

A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: autonomie în satisfacerea nevoii;

A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: hipertermie, transpirații abundente.

A FI CURAT, A-ȘI PROTEJA TEGUMENTELE: în limite normale.

A EVITA PERICOLELE: risc de complicații și infecții nosocomiale, risc de cronicizare.

A COMUNICA: anxietate, comunicare ineficienta la nivel afectiv.

A-ȘI PRACTICA RELIGIA: independentă în satisfacerea nevoii.

A SE RECREEA: inapetenta în satisfacerea nevoii.

A FI UTIL: inapetenta.

A ÎNVĂȚA SĂ-ȘI MENȚINĂ SĂNĂTATEA: cunoștințe insuficiente.

ALERGICĂ LA: -.

ASPECTE PSIHOLOGICE:

STARE DE CONȘTIENTĂ: prezent.

COMPORTAMENT: ușor recalcitrant.

MOD DE INTERNARE: singur.

PARTICULARITĂȚI: nu se prezintă.

ASPECTE SOCIOLOGICE:

MOD DE VIAȚĂ: de familie.

MEDIUL (HABITAT): urban.

OCUPAȚII, LOISIRURI: pensionar.

PARTICULARITĂȚI: lipsa.

PROBLEME SOCIALE: nu se cunosc.

INTERPRETAREA DATELOR:

NEVOI NESATISFĂCUTE:

Nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite normale;

Nevoia de a evita pericolele;

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație;

Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătate;

Nevoia de a se alimenta și hidrata;

Nevoia de a dormi și a se odihni;

POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE:

VINDECARE: –

STABILIZARE, AMELIORARE: X

AGRAVARE: –

DECES: –

OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE:

OBIECTIVE PE TERMEN SCURT:

Pacientul să nu prezinte risc de complicații și infecții nosocomiale;

Pacientul să prezinte temperatura corpului în limite normale;

Pacientul să poată respira fără dificultate;

Pacientul să prezinte o igienă riguroasă;

Pacientul să dobândească cunoștințe noi;

Pacientul să se poată alimenta și hidrata corespunzător nevoilor sale.

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG:

Pacientul să-și reia autonomia;

Pacientul să fie echilibrat fizic și psihic;

Pacientul să nu prezinte risc de cronicizare;

Pacientul să poată respira fără dificultate;

Pacientul să comunice eficient cu echipa de îngrijire și familia;

Pacientul să respecte indicațiile medicale;

Pacientul să dobândească cunoștințe privind starea sa de sănătate și modul de prevenție al simptomatologiei.

COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL:

Pacientul să conștientizeze importanta cooperării cu echipa medicală și să colaboreze cu aceasta pentru reluarea autonomie în ce-l mai scurt timp.

MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII:

–

EPICRIZA, RECOMANDĂRI LA EXTERNARE:

Regim igieno-dietetic;

Respectarea tratamentului prescris;

Evitarea schimbărilor bruște de temperatură;

Evitarea factorilor nocivi;

Control periodic.

MOD DE EXTERNARE:

MOD DE EXTERNARE SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:

MIJLOC DE TRANSPORT: SALVARE: X MAȘINA PERSONALĂ:

MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚA:

Risc de complicații și infecții nosocomiale;

Dispnee;

Insomnie;

Comunicare ineficienta la nivel afectiv.

SURSE DE DIFICULTATE:

Procesul bolii;

Inflamația la nivelul bronhiilor;

Anxietate;

Stare generală alterată.

PROBLEME DE DIFICULTATE:

Risc de complicații și infecții nosocomiale datorită procesului bolii;

Dispnee datorită inflamației la nivelul bonhiilor;

Insomnie datorită anxietății;

Comunicare ineficienta la nivel afectiv datorită stării generale alterate.

DIAGNOSTIC DE NURSING:

Risc de complicații și infecții nosocomiale datorită procesului bolii manifestată prin risc de infecții bronhopulmonare, insuficienta respiratorie, cord pulmonar cronic, posibile manifestări nosocomiale;

Dispnee datorită inflamației la nivelul bonhiilor manifestată prin bradipnee, facies crispat, tuse seacă, 21 r/min.;

Insomnie datorită anxietății manifestată prin oboseala, diminuarea rezistenței la efort, agitație, diminuarea atenției;

Comunicare ineficienta la nivel afectiv datorită stării generale alterate manifestată prin anxietate, închidere în sine.

CONCLUZII

Prin această lucrare am vrut să evidențiez responsabilitățile ce îmi revin mie, ca viitoare asistentă medicală, în cazul îngrijirilor celor 3 pacienți, cu diagnostic medical de PNEUMONIE PNEUMOCOCICĂ, pe care i-am luat în studiu.

Orice PNEUMONIE PNEUMOCOCICĂ reprezintă o urgență medicală, pacientul necesitând internare și asistență medicală de specialitate.

Asistenta medicală are un rol foarte important în monitorizarea clinică a acestor pacienți: puls, T, T.A., trebuie măsurate, notate și interpretate zilnic și raportate medicului.

În urma analizării celor trei cazuri studiate și a altor cazuri întâlnite în decursul efectuării stagiului practic, am constatat că PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ este o afecțiune destul de frecventă, de o gravitatea moderată, dar care poate duce la complicații grave dacă nu se intervine prompt și nu se respectă cu strictețe regimul igieno-dietetic și medicamentos.

În cazul pacienților internați în spital, cadrul medical are un rol hotărâtor în bună evoluție a bolii prin crearea unor condiții igienice și de mediu corespunzătoare, prin asigurarea unui regim dietetic în conformitate cu pacientul, având în vedere că, în cazul tratamentului PNEUMONIEI PNEUMOCOCE, o foarte mare importanță o are igiena riguroasă, corectă, hidratare a organismului.

Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strânsă între asistentă, pacient și familia acestuia pentru a se putea realiza un plan de îngrijire ca să aibă în vedere toate nevoile pacientului și să poată interveni prompt în vederea satisfacerii acestor nevoi.

Pentru a putea favoriza o evoluție bună a bolii pe lângă tratamentul medicamentos asistenta alături de echipa de sănătate, de îngrijire trebuie să rezerve mai mult timp discuțiilor cu pacienții și rețeaua lui de susținere.

Consider că introducerea metodei de îngrijire în Nursing a pacientului precum și a dosarului de Nursing în practică curentă trebuie făcută numai după o pregătire corespunzătoare a tuturor asistentelor. În activitatea de îngrijire a pacientului asistenta medicală generalistă trebuie să se bazeze și pe ajutorul concret al familiei care poate influența pozitiv moralul pacientului grăbindu-i vindecarea. O atenție deosebită trebuie să o acordăm educației pentru sănătate a pacientului atât în timpul internării acestora cât și după externare (la nivel de Dispensar medical, de familie).

Pentru întocmirea prezentei lucrări am luat în studiu 3 cazuri de pacienți cu diagnosticul medical de PNEUMONIE PNEUMOCOCICĂ care au fost internați în secția PNEUMOLOGIE a Spitalului Județean ……………..

Acestor pacienți le-am acordat îngrijiri autonome și delegate pe toată perioada spitalizării în concordanță cu nevoile noi alterate. Am participat la tratamentul impus de această afecțiune, reușind să-mi însușesc în bună parte conduita și terapeutica corespunzătoare.

Am folosit ca materiale de documentare Foaia de Observație clinică a pacienților amintiți, cărți de specialitate și Nursing. La început am cules datele de la pacient (prin interviu), de la aparținătorii acestuia, echipa de sănătate, din Foia de observație. Acestea le-am analizat, interpretat grupându-le pe cele 14 nevoi fundamentale.

Am stabilit diagnosticul de Nursing pentru nevoile afectate precum și obiectivele, intervențiile autonome și delegate pentru fiecare obiectiv de comun acord cu pacientul. În această perioadă am observat și îngrijirile pe care le-au acordat ceilalți membri ai echipei de sănătate, din secție: medici, asistente, infirmiere și alți profesioniști.

BIBLIOGRAFIE

BALTA C.-Ingrijiri medicala si speciale ale bolnavului vol.I,II;

BALTA C.-Ingrijiri medicala si speciale ale bolnavului vol.I,II editura didactica si pedagogica 1981 editura didactica si pedagogica 1981;

TITIRICA L.-Urgente medico-chirurgicale editia a-II a, 1994;

TITIRICA L.-Urgente medico-chirurgicale editia a-II a, 1994, editura Viata Medicala Romaneasca. editura Viata Medicala Romaneasca;

TITIRICA L.-Ghid de nursing editia I,1995, editura Viata;

TITIRICA L.-Ghid de nursing editia I,1995, editura Viata Medicala Romaneasca Medicala Romaneasca.

Borundel Corneliu – Manual de medicină internă pentru cadre medii, Editura All, București, 1995;

Gheorghe Mogos – Mica enciclopedie de boli interne;

Constantin Negoita – Clinica medicala;

Stefan Suteanu – Tehnici generale de ingrijire a bolnavilor;

Stefan Suteanu – Diagnosticul si tratamentul bolilor interne.

www.scribd.com

www.sfatulmedicului.ro

www.romedic.ro

www.bolimedicina.ro