Ingrijirea Pacientului cu Schizofrenie Paranoida

=== afa55b1dc4033fc6b2d9e8e45690cfb9619363d3_39186_1 ===

ȘCOALA POSTLICEALĂ

GHEORGHE MARINESCU TÂRGU MUREȘ

SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIREA PACIENTULUI CU SCHIZOFRENIE PARANOIDĂ

PROFESOR COORDONATOR ABSOLVENTĂ

2016

CUPRINS

Introducere

CAP.1.Schizofrenia paranoidă…………………………………………………………….1

1.1.Definiție ………………………………………………………………………………..1

1.2.Etiologie …………………………………………………………………………………2

1.3.Patogenie……………………………………………………………………………….. 2

1.4.Simptomatologie ………………………………………………………………………..2

1.5.Tratament ……………………………………………………………………………….5

CAP.2.Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la externare

si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune ………………………………………………..8

2.1.Internarea pacientului în spital ………………………………………………………….8

2.2.Asigurarea condițiilor de spitalizare …………………………………………………13

2.3. Asigurarea condițiilor igienice a pacienților internați ………………………………14

2.4.Rolul și poziția medicului față de bolnavul cu schizofrenie………………………… 15

2.5.Supravegherea bolnavilor schizofreni ………………………………………………………………….15

2.6. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative …………………………………………16

2.7. Alimentația bolnavului schizofren ……………………………………………………………………..16

2.8.Recoltarea probelor de laborator …………………………………………………………………………16

2.9.Administrarea medicamentelor ………………………………………………………17

2.10.Conduita de urgență a asistentei medicale în cazul unui bolnav

cu schizofrenie …………………………………………………………………………….18

2.11. Externarea pacientului ……………………………………………………………….19

2.12. Tehnici medicale aplicate de nursă………………………………………………..20

2.12.1 Tehnica injectiei intravenoase……………………………………………………………………….. 20

2.12.2. Tehnica injectiei intramusculare…………………………………………………………………… 21

CAP. 4.Îngrijiri specifice ………………………………………………………………….23

Concluzii ………………………………………………………………………………… 35

Bibliografie …………………………………………………………………………………36

INTRODUCERE

Schizofrenia provine din limba greacă :schizen –a despica , a descinde;pharen-minte , suflet .este cea mai enigmatic și dramatic boală cu care se confruntă psihiatria .Cercetările care au stat la baza progreselor din ziua de azi au contribuit în mare măsură doar la cunoașterea înțelegerea și abordarea terapeutică a bolii .

Schizofrenia este boală mintală cu debut insiduos , înșelător cu etiologie nespecifică , afectând predilect tineretul , uneori cu evoluție malignă și tratament incert , schizofrenia constituie spaima unor bolnavi , mai ales a familiilor lor , și calvarul clinicienilor și al cercetătorilor psihiatri .

Răspândirea bolii în masa populară este 1 %0 . Schizofrenia se caracterizează prin halucinații , delir comportament și gândire dezorganizată.

Un argument al lucrării este convingerea că deși se crede în mod curent că având schizofrenie nu se mai poate duce o viață normală , realitatea dovedește în multe cazuri posibilitatea reinserției sociale a bolnavului cu condiția ca acesta să beneficieze în primul rând de asistența specializată iar apoi de înțelegerea , toleranța , sprijinul comunității .

Este adevărat că până azi nu s-a descoperit un tratament care să vindece această boală , însă la fel de adevărată este și posibilitatea recuperării bolnavului într-o măsură mai mica sau mai mare,motiv pentru care bolnavul cu schizofrenie trebuie ajutat să nu devină un individ marginalizat și exclus social.

=== afa55b1dc4033fc6b2d9e8e45690cfb9619363d3_39186_2 ===

CAPITOLUL 1

SCHIZOFRENIA PARANOIDĂ

1.1.Definiție

Prin schizofrenie definim boala caracterizata prin disocierea functiilor psihice, tulburari de gandire, idei delirante, halucinatii, inversiuni afective, tulburari catatonice, cu pastrarea in memorie a datelor achizitionate.

1.2.Etiologie

Schizofrenia este o boală a vârstei tinere ( 15-30 ani ) interesând deopotrivă ambele sexe .În prezent , etiologia nu este definită precis .În căutarea unui primum movens al procesului schizofrenic , ca în majoritatea bolilor psihice , se face o investigație multidimensională , în sensul căutării :

●factori somato-genetici ( biotipologic , genetic , biochimic)

●factori infecțioși ( virus)

●factori psiho-socio-genetici ( constituție caracterială patologică , social , psihodinamic ) dar mai ales ,în interacțiunea continuă dintre factorii genetici și cei de mediu .

●Factorul biotipologic predispozant este tipul leptosom ( kretschmer ) înalt și slab , corelat cu temperamentul schizotim , întâlnit statistic în 47 % din schizofreniile confirmate .

●Factor genetic .Numeroasele pedigriuri ale schizofreniei dovedesc că există o transmisiune ereditară a acestei boli .Dacă acest risc este în populația generală de 0,8 -1 %0, în familiile schizofrenilor , riscul este de 10 ori mai mare ( 10 %0 ).Studiul gemenilor a dovedit la monozigoți o concordanță de 80 % .Studiile genetice au găsit schizofrenia asociată unor aberații rații cromozomiale, mai ales cu exces de cromozomi X.

Evidențierea acestor factori genetici nu elimină acțiunea patogenă a niediului. S-a elaborat conceptul de somatoză familială în schizofrenie.

●Factorul biochimic, ce poate fi corelat în parte faotoruliui genetic, se

caracterizează prin tendința verificării critice a ipotezelor anterioare, prin prisma descoperirilor neurofiziologice și biochimice, antrenând în afara studiului metabolismului histaminei și a unor acizi aminați, cercetări asupra neuromediatorilor, a enzimelor cerebrale, a efectelor produse de medicamen-tele psihotrope, a utilizării computerelor în investigarea acestei tulburări la nivelul sistemului nervos central În mod constant s-a pus în evidență o toleranță crescută la histamină in schizofrenie. (Wyat și col., 1971).În aceiași direcție a cercetărilor dismetaboliilor proteice s-a evidențiat în serul schizofrenilor existența unei substanțe toxice, taraxeina (Heat și Leacht), o macromoleculă proteică anonmală, aparținînd, se pare, beta-globulinelor'Și care este aibsentă in serul, normal.

1.1.3.Patogenie

Patogenia schizofreniei după analiza structurală a lui H. Ey. în afara ipotezelor patogenice biologice și psihosociale (v. etiopatogenia, Iley descifrează în procesul schizofreniei, considerat în dinamismul acestuia, o structură negativă, urmare a condițiilor organice deficitare, marcată de o importanță profundă, de a accepta și a trăi în lumea reală,își ia o structură pozitivă, marcată de o nevoie profundă de a se retrage din lumea reală și a se refugia într-o lume făurită de imaginația sa (autism).

1.4.Simptomatologie

Debutul este polimorf și. nespecific, cu simptomatologie discordantă foarte discretă. Oricum, debutul este ignportant din punct de vedere terapeutic, tratamentul precoce și susținut fiind efioace și de bun augur din punct de vedere prognostic.

Debutul insidios și progresiv se întâlnește în 1/3 din cazuri și îmbracă forma, clinică a diferitelor simptome clinice nespecifice, caracteriale și nevrotice. Scăderea progresiva a activității intelectuale se manifestă prin stări de oboseală, sărăcire a ideației și încetinire a activității intelectuale, ce poate ajunge la imposibilitatea dc a efectua un efort susținut.

Spre exemplu, un elev sau un student acuză oboseală după un examen sau refuză a se mai prezenta la ua alt examen. Bizareria intelectuală se caracterizează printr-un interes particular pentru o problemă filosofică fără legătură cu practica.

Bolnavul prezintă în această direcție au autodidacticism particular. Se adaugă un mutism relativ și un comportament de izolare, indiferență xizectivă, bizarerii comportamentale, ambivalență față de mediul familial, perplexitate, apatie, neglijență corporală și vestimentară .

Tulburările de afectivitate și de caracter sunt exprimate prin:

dezinteres și o indiferență față de mediu

inversiune afectivă, cu manifestări paradoxtile

sentimente inadaptate și fanatism

pasiune pentru persoane sau obiecte ce nu prezintă nici un interes

capriciozități pasagere

lipsa de respect a conveniențelor sociale

comportament sexual nedisimulat

Masturbațic și homosexualitate

tentative de suicidare și impulsuri de omucidere

fuga de realitate și trăirea într-o lume interioară.

evaziune din real

tendințe mistice și oculte și ezoterice

Manifestările nevrotice pot fi:

de coloratură isterică și ipohondriacă.

obsesivă și fobică

Manifestările isterice ale tinerilor sunt intricate în preocupări delirante, cu fenomene și elemente disociative.

Preocupările obsesive constau în idei prevalente, convingeri bizare și imperative, ce se impun spiritului și corpului, de natură sexuală, însoțite de ritualuri obsesive complicate și de conduite exprimate ca o detașare, printr-un zâmbet discordant.

Fobiile au un caracter particular, fiind vorba de dismorfli, intereâsnd propriul corp, creând o stare de anxietate majoră (nasul este deformat, dinții, bărbia sunt modificate

Manifestările ipohomlriace dau impresia de modificare corporală și apar în context cu tulburări cenestezice însoțite de:

Influență și senzație de dominare și de straniu corporal,

iluzii de posedare demonică sau zoopatică

idei dc sarcină și idei de coabitare erotică

idei mistice și metafizice

idei științifice exprimate abstract

idei de persecuție și de otrăvire

sindrom de automatism mintal (stări halucinatoare, mai ales psihice, și

idei delirante do influență).

Bolnavii trăiesc experiența delirant halucinatoare sub forma unei anxietăți majore produsă dc penetrația unei forțe străine, experiența unei depersonalizări, obligîndu-i la un comportament secret și de neâncredere.

Debutul brutal prin episoade acute se poate instala prin :

bufee deliranthalucinatoare acute

prin stări melancolice sau maniacale atipice

confuzii mintale

impulsiunl ale adolescenților.

Bufeele delirant-halucinatoare constituie experiența primară a schizofreniei și poate fi starea preinorbidă de debut a acesteia. Forma simptomatologică este aceea a mideului delirant acut.

Simptomatologia unui bufeu delirant halucinator este apropiată sau identică cu aceea din schizofrenia constituită, la care se adaugă și disociația intrapsihica, dar, mai ales, urmărirea evoluției poate constitui un indice al debutului schizofreniei.

La tineri trebuie luat în seamă că unele dintre bufeele delirant halucinatoare pot fi episoade psihotice induse de substanițe toxice disleptice sau halucinogene .

Și în aceste cazuri există posibilitatea trecerii de la experiența delirantă toxică inițială la un tablou tipic de schizofrenie sau există forme de trecere.

Stările melancolice sau ritmice atipice pot constitui debutul unor schizofrenii.

Simptomatologia melancolică este atipică și suspectă de schizofrenie debutantă în:

absența unei etiologii care să susțină melancolia și prin unele simptome

cu tablou clinic variat

stări de imipulsiune și mânie, ca apărare contra anxietății

sentimente de depersonalizare

stereotipii

halucinații și idei de persecuție

tentative de automutilare suicid

1.5.Tratament

Este obligatoriu – Conceptul de tratament multidimensional implică utilizarea, pe de – o parte, a unor asociații adecvate de medicamente psihotrope, iar pe de altă parte, combinarea acestora cu alte tipuri de medicamente și cu alte mijloace de tratament (mijloace psihoterapeutice și măsuri socioterapeutice).

Majoritatea stărilor schizoide răspund astăzi la terapia psihotropă, însă există cazuri rare rezistente la orice fel de medicament antidepresiv, dar care se remit, de obicei prin terapia electroconvulsivantă.

Tratamentul stărilor psihotice în schizofrenie este mijloc important pentru prevenirea sinuciderilor.

Fazele schizoide reprezintă urgențe psihiatrice majore, iar medicația asociată cu alte metode terapeutice constituie mijlocul principal de profilaxie a comportamentelor suicidare.

Conceptul psihotropelor cuprinde totalitatea preparatelor care au capacitatea de a normaliza dispoziția psihotică.

Tratamentul se adaptează nevoilor pacientului, fără a uita posibilele relații deteriorate cu semenii, care pot să joace un rol în menținerea psihozei. Este obligatorie o intervenție terapeutică cât mai precoce, implicând oferirea unor resurse socio-familiale pentru pacienți.

Intervenția cât mai rapidă este necesară pentru prevenirea altui episod, pentru a scurta durata episodului, a diminua fenomenologia clinică asociată și a preveni suicidal.

Arsenalul medicamentelor care exercită o acțiune specifică și bine determină asupra sistemului nervos s-a îmbogățit enorm .

Cele mai importante grupe ale acestor substanțe și efectele lor sunt :

Produsele alcoolice alifatice , cu reprezentatul lor principal alcoolul etilic , care dau efecte deprimante asupra sistemului nervos central.

Hipnoticele sau somniferele , care influențează și ele semnificativ sistemul nervos , în doze mici fiind sedative , iar în doze mari chiar narcotice .

Sedativele neuropsihice sunt medicamentele care produc diminuarea stările de hiperexcitabilitate nervoasă și psihică , principalele produse de acest fel fiind sărurile acidului bromhidric , respectiv bromhidric , respective bromurile .

Neurolepticele dau efecte predominante asupra proceselor psihice, calmând stările de agitație și de agresivitate( RESRPRINA , CLOROPROMAZINA )

Anxioliticele și tranchilizantele , care inhibă stările de tensiune și de anxietate , fără a modifica însă sensibilitatea generală, gândirea sau conștiința ( MEPROBAMAT , NAPROMTON

Medicația clasicǎ

Terapia neuroleptică este des folosită având rezultate pozitive în episoadele maniacale. Neurolepticele de elecție sunt cele incisive, din clasa butirofenone.

●HALOPERIDOL sub formǎ de tabletǎ, picǎturi, fiole doze: 30-50 mg/24h- adult – Dacă formele de psihoză sunt ușoare

TRIFLUOPERANZINA sub formǎ de tabletǎ, picături, fiole (doza 20-25 m/24h)- Dacă persistă ideile delirante

CLORPROMAZINA (100-150mg/24h) .Pentru tulburări compartamentale-neuroleptice sedative; efectul este la jumătate între sedare tratamentul de necesitate

Medicație antipsihotica tipicǎ

ELORZOPINA (doza 5-20 mg/24h)- Pentru simptome negative doza scade cu vârsta

ELOZOPINA tablete (doza 25-100 m)- terapia clasicǎ

NEUROLEPTICE administrare timp îndelungat -3,4 săptămâni

FLUFENOZIRA: 20 mg/fiolǎ, se administrează o datǎ pe lunǎ pentru schizofrenia cu forme negative

MODECOP: o datǎ la 2,3 săptămâni pentru schizofrenia cu forme negative.

TRIAPIDOL ●OLANZAPINĂ (10 mg)

Medicamente antimaniacale

VALPROATUL –20-30 mg/zi- eficient în tulburări bipolare.

LITIUL-300 mg/zi (3 ori/zi)- tratamentul maniei acute și în tratamentul de întreținere

CALMAZEPINA – 200mg/2 ori zi. Dozajul trebuie crescut cu maxim 200 mg/zi pentru a reduce la minimum apariția efectelor.

Efectele adverse la pacienții psihotici pot fi reprezentate de tremor, creșterea în greutate, anxietate, căderea părului, probleme de mers, uscarea limbii

Tratamentul specific comorbidităților somatice. DISULFARIAM -250-1000 mg/zi (6 săptămâni sau 1 an)

Tratamentul stărilor de agitație psihomotorie

BENZODIAZEPINĂ (Diazepam 1 mg/zi) ●LORAZEPAM 1-2 mg

CAPITOLUL 2
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII PANA LA EXTERNARE

SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

Pornind de la literatura de specialitate , trebuie menționat faptul că narsingul psihiatric este un domeniu aparte față de narsingul caracteristic bolilor somatice ,deși interacționează cu acestea ,s-a născut necesitatea stringentă de a aprofunda în acest capitol , îngrijirile de care un bolnav psihiatric are nevoie .

Existența sau apariția unei boli psihice , poate influența total sau parțial funcționarea globală a unui individ ,în așa măsură încât acesta nu va putea de unul singur sau nici chiar cu sprijinul aparținătorilor să se adapteze la cerințele unei vieții armonioase în societate .

In această situație bolnavul trebuie îndrumat spre îngrijire profesională psihiatrică temporară sau permanentă.

Asistenta medicală se va axa ,în activitatea sa , pe consecințele stării de boală ,pacientul fiind ajutat să-și regăsească modul de funcționare normală. În cazul bolnavilor psihici cronici suportul medical va fi permanent .

2.1.Internarea pacientului în spital

Îngrijirile medicale acordate bolnavilor cu schizofrenie , pe lângă aspectele comune nursing-lui în general, au și unele aspecte particulare, deoarece ceea ce caracterizează un bolnav cu schizofrenie, este imposibilitatea de se obișnui cu existența bolii.

In caz de hiperactivitate, asistenta medicala, asigură mediul optim pentru bolnavi, reduce numărul de vizitatori, înlătură obiectele ce i-ar putea răni sau incomoda .

Îngrijirile medicale se bazează pe desfășurarea a 5 etape :

Culegerea de date este primul pas de a culege informații despre pacient. Datele pot fi subiective sau obiective și ajută asistenta să ia decizii inteligente în legătură cu diagnosticul nursing.Culegerea de date se desfașoară conform unui plan :

●colectarea de informații obiective sau subiective despre pacient,

●verificarea datelor obținute,

●comunicarea informațiilor obținute prin culegerea de date.

Informațiile culese de asistenta despre bolnav pot fi :

● stabilite ( nume, prenume, vârsta, sex, buletin )

● instabile sau variabile ceea ce înseamnă acele date care se află într-un proces de continuă schimbare ( temperatura, tensiune arterială, diureza, durere, infecții ).Principalele mijloace pentru culegerea datelor cu privire la pacienta sunt :

Observarea bolnavului- presupune o capacitate intelectuală deosebită de a sesiza prin intermediul simțurilor, detaliile lumii exterioare. Observarea este un proces mintal activ. Asistenta trebuie să se ferească de subiectivism, de judecați preconcepute, de rutină și superficialitate și de lipsa de concentrație și continuitate;

Interviul este un instrument de cunoaștere a personalității. Este eficient dacă se ține cont de anumiți factori :

●alegerea momentului oportun pentru bolnav,

● respectarea orei de masă.

Interviul presupune capacitatea asistentei de a manifesta un comportament care să reflecte o atitudine de acceptare, capacitatea de ascultare, atitudine de respect, capacitatea de empatie. In cazul în care interviul inițial nu poate fi finalizat, trebuie să se revină nu înainte de a i se menționa bolnavului.

Analiza și interpretarea- reprezintă identificarea nevoilor de sănatate actuale sau potențiale și a problemelor bazate pe culegerea de date.Etapa de analiză se desfășoară după un plan :

● Interpretarea datelor ( validarea datelor și ordonarea datelor prescrise ) – înseamnă a da un semn, a explica originea sau cauza problemelor de dependență, mai exact înseamnă a defini sursele de dificultate. Analiza de interpretare a datelor este o etapă importantă a procesului de îngrijire pentru că ea conduce asistența la stabilirea diagnosticului de îngrijire ;

● Colectarea datelor adiționale sau suplimentare dupa caz ;

● Identificarea și comunicarea diagnosticului nursing ;

● Determinarea confluențelor între nevoile pacientului și atitudinea membrilor sanitari .

Surse de informație – pot fi obținute de la bolnav sau de la aparținătorii acestuia .

Ingrijirea – pornește de la informațiile culese și de la departajarea manifestărilor de dependență. Diagnosticul de îngrijire este o formă simplă și precisă care descrie reacția bolnavului la o problemă de sanatate .Pe baza diagnosticelor de îngrijire se aleg intervențiile de îngrijire și se vizează atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabilă.

Un diagnostic nursing este o problemă de sănătate actuală sau potențială care conduce la interveneții autonome.

Un diagnostic nursing trebuie formulat clar, concis, centrat pe pacient, legat de o problemă reală.

Diagnosticul nursing este baza pentru planificarea intervențiilor independente .

Evaluarea îngrijirilor – reprezintă o completă reapreciere a întregului plan de îngrijire.

Evaluarea finală cuprinde, stabilirea criteriului de evaluare, evaluarea atingerii obiectivelor, identificarea factorilor care afectează atingerea obiectivelor.Pentru o evaluare eficace asistenta va urmări următoarele etape

●starea obiectivelor, aprecierea capacității bolnavilor în raport cu obiectivul stabilit,

●aprecierea măsurii în care au fost atinse obiectivele,

●discutarea cu bolnavii despre rezultatele obținute,

●identificarea nevoilor noi sau a problemelor noi apărute

In cadrul procesului de îngrijire după executarea etapelor de apreciere, diagnostic, planificare, implementare și evaluare dacă obiectivele nu au fost atinse se trece la reanalizarea proceselor nursing.

Planul de intervenție ține cont și de prescripțiile medicale și cuprinde : obiectivele de îngrijire și intervenție.

De reținut este faptul că planul de îngrijire se stabilește pornind de la nivelul și capacitatea pacientului fapt pentru care el are dreptul de a participa la deciziile privind atingerea obiectivului principal de a duce persoana la un grad optim de independență în satisfacerea nevoii proprii.

Intervenția – permite nursei să-și aleagă modul de a acționa pentru a corecta problema de dependență a pacientului și poate fi evaluată numai dacă se indică ora, momentul zilei când se aplica durată și continuitatea lor.

Pentru depistarea precoce a simptomelor asistenta sfătuiește bolnavii despre:

●starea obiectivelor, aprecierea capacității bolnavilor în raport cu obiectivul stabilit,

●aprecierea măsurii în care au fost atinse obiectivele,

●discutarea cu bolnavii despre rezultatele obținute,

●identificarea nevoilor noi sau a problemelor noi apărute

In cadrul procesului de îngrijire după executarea etapelor de apreciere, diagnostic, planificare, implementare și evaluare dacă obiectivele nu au fost atinse se trece la reanalizarea proceselor nursing.

Planul de intervenție ține cont și de prescripțiile medicale și cuprinde : obiectivele de îngrijire și intervenție.

De reținut este faptul că planul de îngrijire se stabilește pornind de la nivelul și capacitatea pacientului fapt pentru care el are dreptul de a participa la deciziile privind atingerea obiectivului principal de a duce persoana la un grad optim de independență în satisfacerea nevoii proprii.

De asemenea explică recomandările medicale făcute la externare cu privire la :

•evitarea efortului fizic

•continuarea tratamentului în funcție de boală .

Aplicarea îngrijirilor are ca scop sa ajute bolnavul să își mențină independența sau măcar a un oarecare nivel de independență

.Planificarea îngrijirilor este strâns legată de executarea lor mai exact ceea ce se decide în planificarea îngrijirilor trebuie să se execute în aplicarea îngrijirilor.

In cadrul planului de îngrijire, planificarea și executarea îngrijirii vor fi consemnate o singură dată într-o rubrică de intervenți.Această rubrică va cuprinde :

•cui i se adresează acțiunea, natura actiunii,

•orarul și intervenția nursei,

•nu se efectuează niciodată acte de îngrijire fără a se cunoaște , efectul așteptat,

•se vor observa atent reacțiile bolnavului,

•se vor modifica intervențiile.

Există riscul ca în timpul îngrijirilor să apara reacții ca:

●anxietatea (un sentiment de disconfort si tensiune),

●frică (sentiment resimțit de persoană față de un pericol fizic sau psihic),

●durerea (senzație neplăcută percepută în diferite părți ale organismului și însoțită de anxietate),

●depresie, singurătate, imobilitatea, înstrăinarea, sentimentul de neputință, modificarea schemei corporale.

Aceste situații pot fi atenuate de asistenta dacă dă dovadă de prezență umană și caldură fiind gata să ajute bolnavul.

Planul de îngrijire se va efectua în funcție de nevoile permanente sau schimbătoare ale bolnavului și poate fi influențat de vârsta acestuia, condiția în care se află, capacitatea sa fizică și intelectuală deoarece acest plan se va face după nevoile bolnavului, având ca etalon modelul conceptual al Virginiei Henderson.

Precizarea conceptelor cheie ale acestui model: individul bolnav sau sănătos este văzut ca un tot complex prezentând 14 nevoi fundamentale care trebuie satisfăcute.

Rolul asistentei intră în aplicare în momentul în care, din diferite motive patologice, bolnavul cu schizofrenie nu isi poate satisface singur aceste nevoi.

Scopul asistentei medicale este de suplinire a ceea ce bolnavul cu schizofrenie nu poate face singur, referitor la nevoile care trebuie satisfăcute.

Scopul îngrijirilor este de a păstra sau de a restabili independența bolnavilor în satisfacerea acestor nevoi.

Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta medicală trebuie să știe că o nevoie fundamentală este o necesitate vitală a ființei umane pentru a-și asigura starea de bine în apărarea fizică și mentală.

2.2.Asigurarea condițiilor de spitalizare

Principalele îndatoriri ale asistentei medicale în perioada spitalizării bolnavului cu schizofrenie constau în :

●menținerea curățeniei la nivelul salonului, a mobilierului și a componentelor existente,pregătirea patului, dezinfecția,

●igiena bolnavuluii, dezinfectarea obiectelor și materialelor utilizate în activitatea de îngrijire,

●observarea și supravegherea funcțiilor vitale și vegetative ( respirație, puls, T.A. etc ), asigurarea securității bolanvului.

Bolnavul va fi izolat de preferință într-o rezervă,deoarececa urmare a episoadelor paranoide , el este mai neliniștit,putând deveni mai târziu violent.

Camera să fie bine aerisită și ușor încălzită (20-220).Patul trebuie prevăzut cu accesoriile necesare pentru prevenirea escarelor.

Poziția bolnavului este în funcție de starea lui de cunoștință,precum și de existența edemelor.Bolnavul trebuie învelit cu două pături de lână și este bine ca patul să fie bine încălzit.

2.3. Asigurarea condițiilor igienice a pacienților internați

Îngrijirile generale la bolnavi schizofreni fără pericol imminent nu diferă de metodele obișnuite de muncă. La cei care însă se luptă cu stări de agitație sau se găsesc în pericol imminent,este important ca îngrijirile generale să se facă cât mai puțin traumatizant,fără să se neglijeze igiena lor corporală.

Poziția bolnavului în pat trebuie lăsată la discreția lui.Este bine să le arătăm poziția considerată ca fiind cea mai corespunzătoare,însă în nici un caz nu trebuie forțat bolnavul să se așeze altcum decât el dorește.Poziția aleasă empiric de bolnav în cursul acceselor de agitație este cea convenabilă pentru el.

Numeroși bolnavi respiră mai ușor în poziție semișezândă sau șezândă,alții cu aceeași afecțiune prefer poziția orizontală.Unii bolnavi cu schizofrenie în cursul acceselor de agitație se așează pe marginea patului, cu picioarele atârnate,alții se apleacă pe genunchii ridicați sau pe marginea mesei.

Asistenta nu trebuie să insiste pentru readucerea bolnavului într-o poziție standard.Scopul îngrijirii este reducerea cauzelor care îi obligă la luarea acestor poziții neobișnuite.

Mobilizarea bolnavilor în pat poate fi efectuată numai la stricta indicația a medicului.În caz că acest lucru este interzis,igiena corporală se va asigura prin baia parțială sau totală la pat cu mijloace blânde, fără să se creeze eforturi sau traumatisme bolnavului.

Pielea edemațiată este mai fragilă,din acest motiv îngrijirile în aceste regiuni trebuie efectuate cu mai multă blândețe.

Dacă medicul permite îmbăierea bolnavului ,atunci aceasta se va face la o temperatură indiferentă ,plăcută pentru bolnav ,care se situează de obicei între 34-360C.

Băile să nu depășească 10-15 cel mult 20 minute.Toracele în timpul băii să rămână liber,deasupra nivelului apei.

O imobilizare prelungită la pat predispune organismul la complicații vasculare ,flebotromboze sau flebite ,generatoare de emboli .

Din acest motiv se permite mișcări dirijate de respirație, precum și ale membrelor.Asistenta va îngriji de masajul extremităților pentru înviorarea moderată a circulației .

2.4.Rolul și poziția medicului față de bolnavul cu schizofrenie

Asistenta care nu cunoaște sau nu ține cont de particularitățile vârstei bolnavului,riscă erori de diagnostic și tratament uneori grave .

Primul gest terapeutic pe care asistenta medicală trebuie să-l constate,este de a stabili dacă se află în fața unui,,bolnav în vârstă,, sau a unui ,, vârstnic cu modificări fiziologice de îmbătrânire,,.

Aceasta, pentru că, uneori, familia sau chiar pacientul solicită medicului sau asistentei,măsuri pentru recuperarea unor funcții și performanțe caracteristice unor vârste mai tinere. Deci delimitarea,,stării de boală,,,de ,,starea de îmbătrânire,nu este simplă dar este obligatorie.

Asistenta trebuie să convingă pacientul și aparținătorii,că simptomele prezentate sunt firești,țin de vârstă,deci nu trebuie să se îngrijoreze.Anamnezei trebuie să i se acorde timp suficient,deoarece astfel se pot obține detalii importante.

Dacă nu se obțin informațiile dorite,se recurge la familie sau la anturaj.

Trebuie găsit timp pentru a-l asculta pe îndelete,chiar dacă bolnavul devine incoerent sau amnezic. Importantă este inspecția,observația bolnavului (faciesul,atitudinea bolnavului în pat,mersul,mimica,vorbirea,deci habitusul vârstnicului).

2.5.Supravegherea bolnavilor schizofreni

Supravegherea bolnavilor cu schizofrenie

prevede înregistrarea paralelă a pulsului central și periferic,a tensiunii arteriale,a diurezei,a respirației și la dispoziție specială,și a expectorației,urmărirea dispneei,a cianozei,a edemelor,a greutății corporale precum și pulsațiile venelor jugulare.

O importanță deosebită o are supravegherea stării psihice a bolnavilor cu schizofrenie.Bolnavii hipertensivi vor fi vizitați în salon cât mai frecvent,independent de solicitarea bolnavului.În caz de pericolul iminent,bolnavul nu va fi părăsit nici un moment .

Ținând cont de posibilitatea agravărilor și complicațiilor,asistenta va avea la îndemână-în camera bolnavului-medicamentele și materialele necesare pentru intervențiile de urgență.

2.6. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative

Supravegherea bolnavillor cu schizofrenie prevede, și unele manifestări psihice.Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative se va face prin măsurarea temperaturii,respirație,puls,TA,diureză,scaun, greutate.

Imobilizarea îndelungată la pat predispune bolnavul schizofrenie la o serie de complicații izvorâte tocmai din neactivitatea sa:

●încetinirea curentului sanguin favorizează apariția trombozelor

●ventilația deficitară a plămânilor duce la pneumonii hipostatice

2.7. Alimentația bolnavului schizofren

Regimul dietetic al bolnavilor cu schizofrenie ,trebuie să asigure un aport caloric corespunzător nevoilor reale și să cuprindă toți compușii principali ai alimentației,inclusiv vitaminele și sărurile minerale la bolnavii cu schizofrenie se va aplica vremelnic o dietă hipocalorică.

Masa de seara să fie săracă în lichide și servită la 2-3 ore distanță de la somn.Se va îngriji de menținerea tranzitului intestinal .

La nevoie se vor face clisme evacuatoare.Purgativele-în limita posibilităților-trebuie evitate căci poate cauza stări de colaps.

2.8.Recoltarea probelor de laborator

Încă de la primele ore de la internare,asistenta va recolta probele necesare pentru analiza completă de urină,determinarea hemogramei,a leucogramei și a V.S,H-lui și la indicația medicului și pentru probele de coagubilitate,pentru determinarea fibrinogenului,a probelor enzimatice,etc.

Asistenta pregătește și asigură transportul bolnavilor pentru efectuarea examinărilor radiologice,electrocardiografice,fonocardiografice,spirografice și alte explorări paraclinice,pe care le va cere medicul.

În cazurile când mobilizarea bolnavului nu este indicată,aparatele se vor aduce în salon,examinările și înregistrările făcându-se la pat.

În aceste cazuri se renunță la investigațiile respiratorii.Se va avea grijă ca ordinea examinărilor să fie astfel stabilită,încât alături de urgență să se țină cont și de posibilitățile tehnice existente.

2.9.Administrarea medicamentelor

Administrarea medicamentelor la bolnavii cu schizofrenie trebuie făcută cu o deosebită punctualitate și atunci dacă este vorba de substanțe în aparență indiferent,deoarece orice întârziere (cât de mică) provoacă emoții inutile acestor bolnavi anxioși.

Deși medicamentele se dau numai la indicația medicului,asistenta va trebui să intervină de urgență în unele cazuri extreme și până la sosirea medicului cu unele medicamente ina.

De altfel medicația bolnavilor cu schizofrenie sau orice medicație se va face numai la dispoziția medicului ,cu respectarea tuturor indicațiilor.

Pacientul cu schizofrenie (sau aparținătorii lui ), trebuie să știe la plecare,modul de a lua medicamentele,semnele preliminare ale supradozărilor de medicamente,datele de prezentare la control medical.

Pacientul cu schizofrenie (sau aparținătorii lui ) trebuie să cunoască semnele alarmante pentru care trebuie să se prezinte la control și în afară de programare.

O bună educație sanitară în perioada spitalizării reduce șansele unei noi decompensări sau agravări.

2.10.Conduita de urgență a asistentei medicale

în cazul unui bolnav cu schizofrenie

Activitatea și atitudinea asistentei medicale în prezența unui pacient cu cu schizofrenie este deosebit de complexă și necesită conștiinciozitate perfectă , un înalt grad de responsabilitate și cunoștințe de specialitate .

Obiectivele la pacienții cu schizofrenie urmăresc asigurarea repaosului la pat, supravegherea funcțiilor vitale ( monitorizarea funcțiilor vitale și aprecierea clinică a gravității stării pacientului ,aplicarea măsurilor terapeutice) examinări de laborator , particularități terapeutice,măsurarea TA) .

Activitatea și atitudinea asistentei medicale în prezența unui pacient cu cu schizofrenie este următoarea :

●Face vizita medicală matinală alături de medicul de specialitate și urmărește indicațiile cu privire la atitudinea, tratamentul , regimul alimentar și igiena pacientului cu cu atac de panică, ;

●Se asigură că bolnavii sunt pregătiți pentru aplicareatra tamentului psihotrop

●Examinează zilnic bolnavii și consemnează în foaia de observație evoluția, și tratamentul corespunzător;

●La sfârșitul internării întocmește epicriza .

●Prezintă medicului șef de sectie, situația bolnavilor pe care îi are în îngrijire și solicită sprijinul acestuia ori de câte ori este necesar;

●Intocmește și semnează condica de medicamente pentru bolnavii pe care îi îngrijește; supraveghează tratamentele medicale .

●Recomandă și urmărește zilnic regimul alimentar al bolnavilor cu schizofrenie;

●Controlează și răspunde de întreaga activitate de ingrijire a bolnavilor cu cu schizofrenie desfășurată de personalul mediu auxiliar sanitar cu care lucrează;

●Asigură și răspunde de aplicarea tuturor măsurilor de igienă și antiepidemice, precum și a normelor de protectia muncii în sectorul de activitate pe care îl are în grijă ;

●Întocmește formele de externare ale bolnavilor și redactează orice act medical, aprobat de conducerea spitalului în legătură cu bolnavii pe care îi are, sau i-a avut în îngrijire ;

●Se preocupă în permanență de ridicarea nivelului profesional propriu;

●Depune o activitate permanentă de educație sanitară a bolnavilor cu atac de panică și aparținătorilor.

În schimb , conduita de urgență la bolnavul cu schizofrenie în faza de spitalizare se bazează pe alte criterii ( conduita în spital ,monitorizarea funcțiilor vitale ; controlează HTA .

Grija asistentei medicale se orientează spre persoana bolnav ,iar intenția sa se va centra nu atât asupra boli ,cât asupra pacientului însuși privit ca o persoană, în totalitate .

Comportamentul profesional al asistentei medicale , trebuie caracterizat prin următoarele attribute :

●asimilarea temeinică la cel mai înalt nivel a cunoștințelor teoretice și deprinderilor practice proprii ramuri medicale date

●stăpânirea metodelor și tehnicilor de investigație și de terapie

●elaborarea operativă și în cunoștință de cauză a tratamentului

●crearea unui mediu adecvat de muncă în unitatea medicală

2.11. Externarea pacientului

În acordarea îngrijirii trebuie să se țină cont de resursele pacienților cu schizofrenie în vederea recâștigării independenței, conform obiectivelor fixate; asistenta pregătește bolnavul pentru ieșirea din spital, informându-l asupra regimului de viață, alimentar, riscuri, să-și autoevalueze acțiunile desfășurate în stagiile practice să realizeze acțiuni educative în scopul prevenirii complicațiilor și menținerii gradului de sănătate.

2.12. Tehnici medicale aplicate de nursă

2.12.1 Tehnica injectiei intravenoase

Prin efectuarea injecției intravenoase se înțelege introducerea unei soluții medicamentoase în circulația venoasă.

Pe această cale se introduc soluții izotermice și hipertronice care nu sunt caustice pentru țesutul muscular sau subcutanat .

Nu se introduc soluții izotermice și hipertronice care nu sunt caustice pentru țesutul muscular sau subcutanat .

Nu se introduc soluții uleioase – produc embolii grăsoase ducând la decesul pacientului

Injecția intravenoasă se efectuează prin puncția venoasă și injectarea medicamentului intravenos .

LOCUL DE SELECȚIE –venele de la plica cotului .

MATERIALE NECESARE :

●2-3 ace de 25 mm ;diametru de 6/10,7/10

●fiole , flacoane cu substanțe de administrat

●1-2 seringi de unică folosință și tampon cu alcool și garou

TEHNICA :

●asistenta își spală mâinile

●se așează bolnavul în decubit dorsal ,cu brațul în extensie ,pe o mică pernă protejată d mușama ,aleză sau prosop

●se alege locul puncției și se dezinfectează locul puncției și se leagă garoul

●se leagă puncția venoasă și se controlează dacă acul este în venă

●se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea ușoară a garoului

●se injectează lent ,ținând seringa în mâna stângă ,iar cu policele minii drepte se apasă pe piston

●se verifică periodic , dacă pistonul este în venă

●se retrage brusc acul din venă

●se retrage brusc acul când injecția s-a terminat ,la locul puncției se aplică tamponul îmbibat în alcool

●se menține compresiunea la locul puncției câteva minute

●se supraveghează încontinuare starea generală .

Incidente și accidente :

●injectarea soluției în țesutul perivenos manifestată prin tumefierea țesuturilor , durere

●flebalgia produsă prin injectarea rapidă soluției sau a unor substanțe iritante

●valuri de căldură ,senzația de uscăciune în faringe

●hematom prin străpungerea venei ,amețeli,lipotimie , colaps

Intervenții :

●se încearcă pătrunderea acului în cumenul vasului ,continuându-se injecția sau se încearcă alt ac

●injectarea va fi lentă

●se întrerupe injecția și se anunță medicul

De reținut :

●în timpul injectării se va supraveghea locul puncției și starea generală ( respirația, culoarea feței)

●vena are nevoie pentru refacere de repaus de cel puțin 24 ore ,de aceea nu se vor repeta injecțiile în acea venă în intervale scurte

●dacă pacientul are o singură venă accesibilă și injecțiile trebuie să se repete , puncțiile se vor face întotdeauna mai central față de cele anterioare

De evitat –Încercările de a pătrunde în venă după formarea hematomului ,pentru ca aceasta ,prin volumul său ,deplasează traiectul obișnuit al venei .

2.12.2. Tehnica injectiei intramusculare

Injecția intramusculară constituie introducerea unor soluții izotonice ,uleioase sau a unei substanțe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac atașat la seringă.

Scop –introducerea în organism a unor substanțe medicamentoase

Locuri de elecție :

●Regiunea superexternă fesieră deasupra marelui trohanter

●Fața externă a coapsei ,în treimea mijlocie

●Fața externă a brațului în mușchiul deltoid

Materiale necesare :

●tăviță renală /casoletă cu tampoane sterile sau comprese cu tifon , alcool

●seringi de unică folosință de mărime corespunzătoare cantității de administrat și 2-3 ace de unică folosință

●pile pentru desfacerea fiolelelor și fiole cu substanțe de administrat

Tehnica :

●asistenta își spală mâinile și pregătește psihic bolnavul

●se așează bolnavul în decubit ventral ,lateral, poziție șezândă sau în picioare

●se degresează locul injecției cu un tampon de vată cu eter și se dezinfectează cu un alt tampon de alcool

●se invită bolnavul să își relaxeze musculatura și se înțeapă perpendicular pielea cu rapiditate și siguranță ,cu acul montat la seringă

●se verifică acul ,poziția acului prin aspirare și se injectează lent soluția

●se retrage brusc acul cu seringa și se dezinfectează locul

●se masează ușor la locul injecției pentru a activa circulația favorizând rezorția

●după injecție bolnavul se așează în poziție comodă ,rămânând în repaus fizic 5-10 minute

Incidente accidente

●durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale

●paralizie prin lezarea nervului sciatic

●hematom prin lezarea unui vas ( ruperea acului sau supurație septică)

●embolie prin injectarea accidentală într-un vas de sânge în suspensie

Intervenții

●retragerea acului ,efectuarea injecției în altă zonă ( se evită prin respectarea zonelor de elecție)

●extragerea manuală sau chirurgicală se previne prin folosirea unor ace mici pentru a pătrunde în masa muscularăDe reținut ●injecția se poate executa și cu acul detașat de seringă respectându-se măsurile de asepție●poziția acului se controlează,în cazul solțiilor colorate ,prin detașarea seringii de la ac ,după introducerea acului în masa musculară

CAPITOLUL 4

ÎNGRIJIRI SPECIFICE

Cazul clinic nr.1

Nume și Prenume :P. M

Sexul : Feminin

Mediu :Urban

Data internării :18.03.2016

Data externăriI :22.03.2016

Dg. la internare :schizofrenie ,agitație , verbală , senzația de sufocare; senzația de greață;amețeli ,ischemie miocardică silențioasă, dureri retrosternale cu caracter de apăsare,zdrobire ,transpirații reci ,iradierea durerii în membrul superior stâng,bufeuri.

Motivul prezentării : Bolnava se prezintă în serviciul de urgență al Spitalului ,în stare de agitație,stare febrilă abundentă , tremor al membrelor superioare însoțite de cefalee ,astenie fizică și psihica marcată -drept pentru care se dispune internarea de urgență a pacientei în Secția de Psihiatrie .

Anamneză

Antecedente fiziologice: prima menstră la 17 ani , menopauza instalată la 48 ani.

Din antecedentele heredocolaterale reținem : mama a decedat în urma unui AVC

Antecedentele personate :

Nu prezintă alergii medicamentoase

Istoricul Bolii : Examenul psihic indică un fond de permanență anxietate , cu irascibilitate și versalitate în relații cuoamenii .Face plimbări solitare în natură și merge la spectacole fiind colecționară de autografe de la persoane cu renume din diferite domenii de activitate.

Este veșnic nemulțumită , considerând nereușitele sale ca fiind urmarea unor șicane din partea unor persoane , care o urmăresc și acționează împotriva lui .

Este precaută în acțiunile pe care le întreprinde pentru a nu I se pune piedici , păstrând un secret total față de părinți și frate , în schimb , le divulgă unor persoane care l-ar înțelege .Preocupările sale sunt minore : decupează anunțuri din ziare , notează zilnic asupra mesei servite ( calitate , conținut , mod de servire , personale cu care a stat la masă ).

Gândirea îi este acaparată de înterpretări și de idei delirante de persecuție și comportamentul său de suspiciune –apărare este în accord cu conținutul acestora

Conținutul delirului său paranoid se manifestă în toate împrejurările .În general , îi este teamă de oameni, suspectându-I că-l urmăresc ( dacă intră cineva întâmplător la un magazine alimentar după el susțină că este urmărit) .

Vecinii încearcă să-i facă șicane , că-i aruncă ceva pe coș , că arderea gazelor este incompletă și gazelle toxice vin în cameră și-l intoxică .

Consideră că mașina de gătit și aragazul sunt defecte , emană gaze , că instalația electric este defect și constituie un pericol de electrocutare , că apa de la conductă este infectată , ceea ce l-a determinat să ducă probe de apă pentru analiza la Sanepid

Dacă cineva din vecini își ambalează mașina , susține că zgomotele se transmit prin antenă și deranjează imaginea la televizor și că aceasta o fac intenționat , ca o amenințare la adresa lui .

Își suspectează părinții că discută la telefon , chestionându-i asupra persoanelor cu care vorbesc și asupra conținutului convorbirii , impunându-le restricții , să evite anumite discuții ca nu cumva să fie interceptate , iar lipsa sa le interzice accesul la telefon , încuind telefonul , pe care îl consider supravegheat și interceptat .

Crede că părinții fac parte în vre –o sectă , că li se întinde o cursă , interzicându-le să răspundă la invitația vecinilor de a discuta cu ei și de a consuma împreună , un pahar de bere sau de vin , apelând la frate pentru a-I convinge să-l asculte .

Consideră că alimentele sunt alterate și își suspectează părinții că vor să o otrăvească , ceea ce a determinat-o în ultima vreme, să nu mai mănânce acasă , ci la cantină sau își ia un pachet cu el .Susține că părinții sunt bolnavi de diferite boli pe care el le diagnostichează și este supărat pe ei că nu merg la dispensar să li se facă analize și să se ducă la stațiuni pentru refacere .

De la vreme , consideră că discuțiile purtate cu membrii familiei sunt auzite de toată lumea , care le înregistrează și le reproduce în autobus ( ecou al vorbirii și divulgare al conținutului gândirii ).

Delirul ipohondric se manifestă prin credința sac și suferă de toate bolile ,crede că are ceva în organism și că discutând despre aceasta i se înregistrează și i se divulgă boală .

În ultimul timp are ideea că suferă de adenoma de prostată.Operat de o deviație de sept la București a consultat un medic de specialitate la BUcurești pentru a verifica dacă operația a fost corect făcută .Uneori noaptea are senzația de sufocare și se ridică din pat și deschide ușile și ferestrele .

Comportamentul este de indiferență față de părinți sau le impună modul său de a vedea lucrurile . Consideră că toți cei ce s-au opus voinței sau ideilor sale în rezolvarea unor problem vor da socoteală opiniei publice și vor fi aspru pedepsiți . Nu acceptă ca cineva să intervină pentru el în rezolvarea unei problem ca nu cumva să nu I se reproșeze cândva că a fost ajutat .

Nu îl mai interesează ce se petrece în jurul său ,se complace în singurătate , refuză orice anturaj masculine și , mai ales feminine , fiind un misogin . A făcut și face nenumărate sesizări și reclamații în diverse probleme , rămase fără rezultate, fiind convins că aceia ce nu l-au înțeles vor fi destituiți sau pedepsiți . Refuză orice tratament psihiatric în afara unor vitamine .Prevalența simptomatologică a acestui caz este discordanța intrapsihică cu delir paranoid și comportament în accord cu acesta , așa cum se întâlnește în majoritatea cazurilor de schizofrenie paranoid, cu deteriorare secundară a personalității .

Examen fizic general

Starea generală – alterată

Tip constituțional – astenic

Stare de nutriție – deficitară (inapetență)

Talie 175 cm, G 60 kg – scădere ponderală 10 kg In 3 luni

Tegumente palide, mucoase umede, limba fără depozit, bipocratism digital

Sistem osteo-articular și muscular- Integru,

Articulații -mobile,

Aparatul respirator – expectorație minimă cu triuri sangvine ,voce bitonată , dispnee respiratorie la eforturi mici R 25/min

Aparatul cardio- vascular -ritm regulat AV 70/minut , zgomote cardiace ritmice bine batute, fără sufluri supraadăugate

Puls palpabil în toate punctele periferice o TA 150/75 mmHg

Aparat urinar – Loje renale libere, nedureroase la percuție, micțiuni fiziologice, urina normala macroscopică. Diureza 1200/zi

Examene biochimice – Hb 12,6 g % ,trombocite 150.000 /mmc ,leucocite 6.200 / mmc ,Nn-72% Ns – 2 % , Eo – 3 % , Lf- 15 %, Mo -8 % , VSH 75 mm/1 ora ; L=10000mmc Hgb=13% ; F=180mg% ; G=130mg% ; U=80 mg% ; U=80 mg% ;C=2,4mg% ;A.U=1-2mg% ;

Biochimie sangvină , glicemie ll0 mg/ml , uree 25 mg % , creatinină 0,9 mg% , TGO 20 U.I. ,TGP 24 U.I.

Examen sumar urina -D – 1200, albumină, glucoza – absent sediment fără elemente patologice.

Tratament. Alprazolomul – (1 tb/ oral) ; Diazepam (2tb /oral)

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Cazul clinic nr.2

Nume și Prenume :S.N

Sexul : Masculin

Mediu :Rural

Data internării :8.02.2016

Data externăriI :12.03.2016

Dg. la internare : cefalee,agitație fizică, debit verbal incoerent,tremor ale membrelor inferioare și superioare, transpirații cefalee ,senzația de pierdere a controlului ,frica de moarte, parestezii.

Motivul prezentării : Bolnavul se prezintă în serviciul de urgență al Spitalului în stare de agitație,stare febrilă abundentă , tremor al membrelor superioare însoțite de cefalee ,astenie fizică și psihica marcată , senzația de pierdere a controlului ,frica de moarte, parestezii,ca urmare a unui accident de masina major.Se dispune internarea lui de urgență în secția de Psihiatrie .

Anamneză

Antecedente fiziologice: fără importanță

Din antecedentele heredocolaterale reținem : tata ,consummator de alcool , a decedat în urmă cu 6 luni de ciroză hepatică.

Antecedentele personate : fără importanță

Istoricul Bolii : Bolnavul A.F.,n.1938 ,din Craiova absolvent al liceului cu 10 clase ,fost tâmplar , cu 10 clase, pensionat medical de la 30 de ani ,este adus în spital de o mătușă , fiind internat de mai multe ori , cite 1-3 luni de fiecare dată pentru comportament bizar de apărare,urmare a unui delir de posesiune și mai ales de obsesiune demonic .Somatic , remarcăm ca urmare a constituției sale și a unui sedentarism absolute , o accentuată obezitate ,130 kg greutate și 1,85 m înălțime .A citit mult biblia și cărți religioase și a vizionat multe filme de asemenea cu teme religioase

Tabloul clinic este conturat în timp prin date culese de la aparținători și de la bolnav , care este accesibil parțial și la insistențe .Deși părăsește patul și se înțelege cu cei din salon , fiind docil , trăsăturile mimice traduc depresie și anxietate , atitudinea sa general fiind aceea a unuia ce stă la pândă spre a se apăra de primejdii ce-l amenință : la vizita medicilor păstrează ortostațiunea la oarecarare distanță de pat, urmărește atent tot ceea ce se petrece în jurul său și refuză orice atingere cu cei din preajma sa .O marcată insomnia , ce a precedat internarea și s-a menținut o vreme la internare , cu tot tratamentul psiholeptic , a fost însoțită de dorința de a se menține lumina aprinsă .Acasă , toată noaptea sta cu lumina aprinsă în casă, în antreu și afară , motivănd că dracii fug de lumină .

De asemenea , ține zi și noapte o candelă aprinsă .Ceea ce a determinat pe mătușa sa să-l interneze a fost faptul că a ars papucii , hainele , paltonul , lenjeria de pat și salteaua , obiecte pe care le considera căptușite cu draci și că aceștia ard în foc sau fug la fumul de trențe .Peste tot sunt draci care îi fac boala…..el nefiind bolnav și care vor să-l omoare.Dracii nu –I dau voie să se schimbe sau să se spele , ei îl conduc în tot ceea ce face .Se închide în casă , dracii nu –i dau voie să iasă , și lui îi place să stea cu ei ……..alteori vrea să spargă ușa ……Nu-i pot face rău întrucât intervin forțe supranaturale care îl apără împotriva lor .

În ultimii ani a zăcut la pat , pe care îl părăsea un timp foarte scurt , timpul cât lua masa sau ieșea în curte numai pentru necesități fiziologice .Se spală la două luni .Poartă barbă și păr mare, neângrijite .Susține că a avut un conflict cu dracii , care sunt niște excroci și niște paraziți, care l-au otrăvit cu otravă iradiată de ardere de nervi și de amorțire de nervi , pentru ia antidoturi . Este supărat pe draci și este în luptă cu ei deoarece i-au luat somnul , memoria și puterea , nu-I dau voie să ia legătura cu neamul ( cu cei din familie ) și l-au despărțit de soție prin otrăvurile lor .Acasă nu a permis mătușei sale sa facă cozonaci în preajma sărbătorilor de iarnă considerând considerând casa plină de draci .

Aceștia s-ar introduce în alimente și prin aceasta ar pătrunde în organism .Ca urmare , refuză a mai mânca ceva . În spital , în timp ce mânca , un fracment de măr îi intră într-o măsea cariată . A refuzat a mai mînca interpretând durerea ca pe o interdicție din partea dracilor . Între mijloacele de apărare împotriva invaziei demonilor prin intermediul alimentelor , înainte de a mânca un măr crestează în coaja acestuia cu cuțitul semnul crucii .

Pentru a alunga demonii efectuează același ritual și cu alte alimente .În lupta sa împotriva demonilor care îl amenință de peste tot utilizează și alte procedee .Astfel, după ce a dat foc lucrurilor din casă a adus 12 damigene cu câte 10 litri de apă fiecare și în momentul adecvat a vărsat în cameră apa pentru a-îneca .Un alt procedeu folosit de bolnav a constat în înfigerea în pardosea a peste 20 cuțite , pentru ca dracii care încercau să intre prin crăpături să se înțepe în lama cuțitelor .

Acasă purta zi și noapte , cuclcându-se cu ea , o haină ruptă, pe care a găsit-o aruncată la lada de gunoi , deoarece dracii nu agrează veșminte zdrențuite , iar pentru mai multă siguranță , a trimis pe mătușa sa la magazine și i-a cumpărat ace de siguranță și ace cu gămălie, pe care le-a înfipt de jur împrejurul gulerului și a mânecilor , câte un rând din fiecare , acestea având puteri vindecătoare și de alungare prin înțepare a demonilor care ar încerca să pătrundă pe la guler sau pe la mâneci .Atât în casă cât și în spital arde tămâie sau smirnă pe care mătușa sa I le procură de la biserică .

Din constatările sale relatează că mirosul de tămâie are proprietatea de a alunga dracii până la 900 m , pe când mirosul de smirnă îi alungă până la o distanță de 19 km în jur .Mai mult , smirna i-ar și distruge , însă dracii sunt perveși , îl păcălesc uneori falsificând-o.Față de unul din medici are o versiune , refuză a-i răspunde la întinderea mâinii , deoarece consider că i-ar fi provocat cu ani în urmă o agresiune cu prilejul recoltării lichidului cefalo-rahidian .

Examen fizic general

Starea generală – alterată

Tip constituțional – atletic

Stare de nutriție – deficitară (inapetență)

Talie 185 cm, G 98 kg Tegumente palide, mucoase umede, limba fără deposit .

Sistem osteo-articular și muscular- Integru,

Articulații -mobile,

Aparatul respirator – expectorație minimă cu triuri sangvine ,voce bitonată , dispnee respiratorie la eforturi mici R 25/min

Aparatul cardio- vascular -ritm regulat AV 70/minut , zgomote cardiace ritmice bine batute, fără sufluri supraadăugate

Puls palpabil în toate punctele periferice o TA 150/75 mmHg

Aparat urinar – Loje renale libere, nedureroase la percuție, micțiuni fiziologice, urina normala macroscopică. Diureza 1200/zi

Examene biochimice – Hb 12,6 g % ,trombocite 150.000 /mmc ,leucocite 6.200 / mmc ,Nn-72% Ns – 2 % , Eo – 3 % , Lf- 15 %, Mo -8 % , VSH 75 mm/1 ora ; L=10000mmc Hgb=13% ; F=180mg% ; G=130mg% ; U=80 mg% ; U=80 mg% ;C=2,4mg% ;A.U=1-2mg% ;

Biochimie sangvină , glicemie ll0 mg/ml , uree 25 mg % , creatinină 0,9 mg% , TGO 20 U.I. ,TGP 24 U.I.

Examen sumar urina -D – 1200, albumină, glucoza – absent sediment fără elemente patologice.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Cazul 3

Nume și Prenume :V.B

Sexul : Masculin

Vârsta :36

Mediu :Rural

Data internării :2.01.2016

Data externăriI :12.01.2016

Dg. La internare : amețeală,pierderea cunoștinței,dispnee,cefalee,inapetență , palpitații puternice ,senzația de sufocare.

Motivul prezentării : Bolnavul se prezintă în serviciul de urgență al Spitalului acuzând simptomele mai sus mentionate.Starea pacientului se datoreaza unor vesti in ceea ce priveste decesul unei rude ,plecata din tara

Istoric. Bolnavul, contabil , pensionat medical de la vârsta de 29 de ani, divorțat , este internat în luna iulie 2016 a pentru a 17-oară în clinică , cu stare delirant-halucinatoare, insomniai .Mama a fost psihotică, tatăl depresiv , ambii decedați, are doi frați , unul cu TBC, celălalt cu TBC pulmonar și schizofrenie catationică , o soră sănătoasă .

Somatic nu prezintă tulburări subiective sau obiective semnificative ,

Psihiatric : ușor cooperant, volubil, orientat temporo-spațial și autopsihic , hipertimică ( iubesc oamenii , iubesc un tânăr frumos, care nu mă refuză sexual) atenția scăzută, memoria cu bogate evocări halucinatoare, stări halucinatoare, incoerență ideatoare , automatism psihic , marcată discordanță intrapsihică.

Starea delirant- halucinatoare constituie tematica anectodicei bolnavului, axată pe progresele tehnice ale timpului .

Debutul I s-a produs prin halucinații auditive , ce veneau din cartier , cu un conținut diferit ( cea mai bună mâncare și băutură din cartier , moare lumea de foame și ea stă cu brânza pe masă , moare femeia după mușchiulețul lui , ) sau auzea bătăi electronice pe un fond laudativ (, fantastic ,………….admirabil , , ………..inteligență multă are bărbatul ) fiecare cuvânt, fiecare propoziție sau frază erau repetate încontinuu câte o zi întreagă , ceea ce îl epuiza , determinându-I o oboseală morală fizică și o stare de irascibilitate .

Aceste stări halucinatoare sunt interpretate ca fiind urmarea exercitării asupra ei a hipnozei electronice : se emit unde electromagnetice cu numele meu , cu data nașterii ( eventual o îmolnăvire) sau cu un anumit cod de la o mașină electronic, computer sau ordinator medical .

Interpretează funcționarea și scopul hipnozei electronice în mod diferit , fie pentru echilibrarea morală a unor bolnavi , pentru a-I produce un contrașocîmpotriva suferințelor sale , fie pentru a-I sustrage lucrurile cele mai folositoare din casă ne halucinează cybernetic noaptea și mereu ne dispar lucruri folositoare dar fără mare valoare, ca fețe de pernă pentru îngrijirea mamei , pentru ca apoi, să aibă interpretări ambivalente…m-am alertat că mi s-a întâmplat ceva groaznic cu copilul , că am halucinații din sateliți de la japonezi , toate se încâlceau în capul meu, imaginația mea era bolnavă și conținea tot felul de întîmplări închipuite pentru ca apoi să afirme că fiul lui era verificat prin hipnoza electronic , și când se va afla sub influența acesteia , țipa tare la mine .

Peste tot este urmărit și dirijată cu teleundele……………cunosc perfect vocile a două doctorițe psihiatre, care mă făceau psihiatre , care mă făceau exotică, cea mai frumoasă femeie de cartier, că ghicesc foarte bine în cafele ..chiar în București eram într-o stare de maximă alertă fiindcă reacționam exact la sugestia a aceea ce îmi spuneau ei .

De remarcat la acest caz de schizofrenie paranoid, bogata variație imaginară exprimată de interpretările delirant-halucinatoare, delirul de persecuție din partea unor persoane necunoscute , sub forma acțiunii exercitată prin hipnoza electronică imaginația productivă a bolnavului utilizând haotic informații ale unor descoperiri științifice și a unor tehnici actuale , constituind și o mutație în tematica stărilor delirant-halucinatoare .

De asemenea , bolnavul relatează concret , modul de regresiune austică proprie schizofreniei, în evoluția ei terminal deteriorantă a personalității .De subliniat și ereditatea foarte mare încărcată din linia maternă , psihoză , schizofreniformă ca și din linia paternă , psihopatie polimorfă , evidențiată și prin forma clinic de schizofrenie catatonică , cu accese prelungite a fratelui bolnav .

Anamneză

Antecedente fiziologice: fără importanță

Din antecedentele heredocolaterale reținem :

Antecedentele personate : fără importanță-neagă orice informație

Istoricul Bolii :Boala a debutat în urma cu 3 zile, cu o stare de agitație accentuată, durere toracică ,transpirații ,tremurături ,senzația de greață ,amețeli,temporizandu-se astfel elucidarea diagnosticului; între timp starea generală se deteriorează

Pentru inimă Examenul fizic ( semne )

Inspecție :Poziția pacientului,culoarea tegumentelor și mucoaselor ( paloare cianoză)

Palpare -se stabilește șocul apexian

Percuție –se stabilește matitatea cardiacă

Examen fizic general

Starea generală – alterată

Tip constituțional – astenic

Stare de nutriție – deficitară (inapetență)

Talie 185 cm, G 98 kg

Tegumente palide, mucoase umede, limba fără deposit .

Sistem osteo-articular și muscular- Integru,

Articulații –mobile,

Aparatul respirator – expectorație minimă cu triuri sangvine , dispnee respiratorie la eforturi mici R 25/min

Aparatul cardio- vascular –ritm neregulat AV 70/minut , zgomote cardiace ritmice bine batute, fără sufluri supraadăugate

Puls palpabil în toate punctele periferice o TA 180/75 mmHg

Aparat urinar – Loje renale libere, nedureroase la percuție, micțiuni fiziologice, urina normala macroscopică.

Examene biochimice – Hb 12,6 g % ,trombocite 150.000 /mmc ,leucocite 6.200 / mmc ,Nn-72% Ns – 2 % , Eo – 3 % , Lf- 15 %, Mo -8 % , VSH 75 mm/1 ora ; L=10000mmc Hgb=13% ; F=180mg% ; G=130mg% ; U=80 mg% ; U=80 mg% ;C=2,4mg% ;A.U=1-2mg% ;

Biochimie sangvină , glicemie ll0 mg/ml , uree 25 mg % , creatinină 0,9 mg% , TGO 20 U.I. ,TGP 24 U.I.

Examen sumar urina –D – 1200, albumină, glucoza – absent sediment fără elemente patologice.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

CONCLUZII

Ca o concluzie la cele menționate în această lucrare , reiese faptul că schizophrenia este o boală care joacă un rol important în viața bolnavului care suferă.

În aceste pagini , am spicuit din paginile literaturii de specialitate aspecte elocvente legate de tot ce înseamnă schizofrenie și toți factori implicați .

Am încercat să scot în evidență , rolul pe care familia îl are atunci când unul din membrii este schizofren , și modul de abordare al acestora .

Astfel am concluzionat faptul că familia are un rol bine definit , pentru a ajuta un bolnav schizofren să se integreze în viața socială .

Am realizat o cercetare despre atitudini și prejudecăți iar simplul fapt de a menționa aceste concepte poate că e suficient pentru a defini dificultatea concretului.

Vorbind despre atitudinile și prejudecățile oamenilor,trebuie aduse în discuție sentimentele,convingerile,credințele,valorile morale pe care indivizii le au și care sunt greu de explicat în cuvinte.

Dincolo de cifre,de confirmarea sau de infirmarea unor ipoteze,există totuși ceva concret: prezența bolnavului cu schizofrenie.

O alta concluzie la care am ajuns,este aceea că schizofrenia este un subiect despre care se vorbește greu,se cunosc puține,dar totuși are puterea de a determina o parte din factorii ce influențează negativ echilibrul vieții bolnavului cu schizofrenie :atitudinile și prejudecățile.

BIBLIOGRAFIE

VICTOR PAPILIAN – Anatomia Omului, vol. II, editura didactica si Pedagogica, Bucuresti,1989

Prof.Dr. D.A.JDANOV –Cartea Sănătății ,editura Medicală ,București ,2002

PETRU ARCAN , Dumitru Ciumăgeanu- Psihiatrie,Ed.Facla ,Cluj Napoca 1991

2. ALEXANDRU R. FLORIA- Procesul integrării a persoanelor cu boli psihice ,ed. Polirom , București , 1994

Prof. FLORIN TUDOSE – Dimensiunile Psihiatriei, Editura Medicală, București, 2011

RADU VRASTI –Măsurarea stării mentale ,Editura Polirom , Iași, 2005

GHE. MOGOS, ALEXANDRU IONCULESCU – Anatomia Si Fiziologia Omului, Editia A – IV – A

C. MOZES – Tehnica Ingrijirii Bolnavului – Editura Medicala, Bucuresti, 1978

A. METAXATOS – Tehnici Generale De Ingrijire a Bolnavilor