Ingrijirea Pacientului CU Ocluzie Intestinala

Cuprins

Motivatia lucrarii…………………………………………………………………….pag.2

Capitolul I:Notiuni de anatomie si fiziologie

I.1:Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului digestive………….…………….pag.4

I.2:Intestinul subtire ………………………………………………………………….pag.4

I.3:Vascularizatia si inervatia intestinului subtire….…………………………………pag.5

I.4:Intestinul gros…………………………………………………………….………pag.5

I.5:Vascularizatia intestinului gros…………………………………………………..pag.6

Capitolul II:Procesul de nursing-Date generale………………………………………pag 7

II.1:Culegerea de date………………………………………………………………….pag.7

II.2:Analiza si interpretarea datelor………………………………………………….pag.7

II.3:Planificarea ingrijirilor…………………………………………………….…….pag.8

II.4:Executarea ingrijirilor………………………………………………….…………..pag.9

II.5:Evaluarea ingrijirilor……………………………………………………….……. pag.10

II.6:Manifestari de dependent……………………………………………….………pag.11

II.7:Surse de dificultate……………………………………………………….……..pag.13

II.8:Interventii specific asistentei medicale…………………………..….………….pag.14

Capitolul III:Colaborarea asistentei medicale la acte de investigatie………………..pag15

III.1:Recoltarea de sange…………………………………………………………….pag.15

III.2:Examene radiologice…………………………………………………………..pag.18

III.3:Recoltarea urinei………………………………………………………………pag.19

III.4:Pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica……………………….…pag.21

Capitolul IV:Colaborarea asistentei medicale la acte medicale de ingrijire…………pag 24

Capitolul V:Acte de tratament……………………………………………….……..pag.35

Capitolul VI:Studii de caz………………………………………………….……….pag.38

Capitolul VII:Fise tehnice……………………………………………………….….pag.46

Bibliografie…………………………………………………………………………pag 60

+ prezentare powerpoint

=== Ocluzia Intestinala ===

Cuprins

Motivatia lucrarii…………………………………………………………………….pag.2

Capitolul I:Notiuni de anatomie si fiziologie

I.1:Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului digestive………….…………….pag.4

I.2:Intestinul subtire ………………………………………………………………….pag.4

I.3:Vascularizatia si inervatia intestinului subtire….…………………………………pag.5

I.4:Intestinul gros…………………………………………………………….………pag.5

I.5:Vascularizatia intestinului gros…………………………………………………..pag.6

Capitolul II:Procesul de nursing-Date generale………………………………………pag 7

II.1:Culegerea de date………………………………………………………………….pag.7

II.2:Analiza si interpretarea datelor………………………………………………….pag.7

II.3:Planificarea ingrijirilor…………………………………………………….…….pag.8

II.4:Executarea ingrijirilor………………………………………………….…………..pag.9

II.5:Evaluarea ingrijirilor……………………………………………………….……. pag.10

II.6:Manifestari de dependent……………………………………………….………pag.11

II.7:Surse de dificultate……………………………………………………….……..pag.13

II.8:Interventii specific asistentei medicale…………………………..….………….pag.14

Capitolul III:Colaborarea asistentei medicale la acte de investigatie………………..pag15

III.1:Recoltarea de sange…………………………………………………………….pag.15

III.2:Examene radiologice…………………………………………………………..pag.18

III.3:Recoltarea urinei………………………………………………………………pag.19

III.4:Pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica……………………….…pag.21

Capitolul IV:Colaborarea asistentei medicale la acte medicale de ingrijire…………pag 24

Capitolul V:Acte de tratament……………………………………………….……..pag.35

Capitolul VI:Studii de caz………………………………………………….……….pag.38

Capitolul VII:Fise tehnice……………………………………………………….….pag.46

Bibliografie…………………………………………………………………………pag 60

MOTIVATIA LUCRARII

Mi-am inceput ''profesia'', daca pot sa-I spun asa, ca infirmiera, pe sectia Chirurgie, a spitalului in care lucrez… Sentimentul de satisfactie ma insoteste continuu, deoarece, munca mea este daruita in mod special oamenilor aflati in suferinta, dar si celor sanatosi care ajuta ca acestia sa nu sufere.

Primii pacienti pe care i-am avut in ingrijire, au fost doi bolnavi internati in aceasta sectie, cu dignosticul de ''OCLUZIE INTESTINALA''. Acestia prezentau dureri intestinale abdominale, erau deprimati, tristi, tematori, deoarece nu stiau ce se va intampla cu ei. Inca din prima zi de spitalizare, am fost alaturi de ei. La indicatile medicului, le-am efectuat clisma evacuatoare, care s-a dovedit a fi ineficienta, motiv pentru care ulterior au fost pregatiti pentru interventie chirurgicala.

Am urmarit in fiecare zi evolutia acestor5 bolnavi si am fost alaturi de ei atunci cand, din cauza durerilor postoperatorii, nu se puteau misca si alimenta normal.Am ajutat la mobilizarea si alimentarea acestora, le-am aratat ca sunt persoana in care pot avea incredere, devenind astfel, confidenta lor si a familiilor acestora, acordandu-le atentie deplina.

Am considerat ca suferina acestor bolnavi este deosebita fata de a altora, datorita problemelor de sanatate si, i-am ajutat in limita sarcinilor de serviciu.

M-a onorat si mi-a dat sentimentul de demnitate orice act de ingrijire acordat acestor bolnavi; nimic nu a parut umilitor si dezonorant, m-am straduit ca, pe bolnavul din grija mea, sa nu-l incerce sentimentul de neputinta sau jena.

INTRODUCERE

1.DEFINITIE:

Ocuzia intestinala reprezinta oprirea patologica, persistenta indiferent din ce cauza si in ce mod a tranzitului intestinal natural. Efectul imediat este instalarea unor dezechilibre loco-regionale, intestino-peritoneale autoagravante,care duc in final la instalarea starii de soc hipovolemic cu hemoconcentratie.

Ocluzia intestinala reprezinta una din urgentele frecvente ale serviciilor de chirurgie.

2.DATE STATISTICE

Se estimeaza ca unul din sase pana la unul din trei(la varste de peste 60 de ani) din urgentele chirurgicale abdominale este o ocluzie intestinaa,depinzand de profilul organizatoric al fiecarei unitati.Ca sindrom ''ocluziile intestinale'' nu pot avea preferinte de sex si varsta, in realitate, afectiunile de fond ce duc la ocluzie, dicteaza structura morbiditatii care intr-adevar a suferit mutatii semnificative.

3.TERMINOLOGIE

In sistemele de internare medicala actuala sunt inserati trei termeni:

a)''ocluzie intestinala''(impus de literatura franceza, de la termenul latin ''cludere'', respectiv ''clore'' din franceza veche si ''keen'' din tetuana.

b) ileus(provenind de la termenul grec ''eilein''-a rasuci, sau de la latinescul ''ilia''-flanc si utilizat preferential de literatura germana).

c) obstructie intestinala (lansat de literatura anglo-saxona de la termenul latin ''obstructus'').

Pentru literatura noastra medicala este suficient sa se lucreze in continuare cu termenul traditional de ''ocluzie intestinala'', ce poate fi organica sau functionala(pseudoobstructie).

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE ALE APARATULUI DIGESTIV

Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care relizeaza digestia, adica transformarile fizice si chimice ale alimentelor, pentru a fi facute absorbabile si asimilabile.

Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se intinde intre gura si anus, numit tublu digestiv, si dintr-o derie de organe glandulare care isi varsa produsii in acestea numite glande anexe ale tubului digestiv.

Tubul digestiv sau canalul alimentar se deschide la exterior prin doua orificii:

-bucal

-anal

Segmentul tubului digestiv, incepand de la orificiul bucal spre orificiul anal, sunt:

-cavitatea bucala

-faringele

-esofagul

-stomacul

-intestinul subtire

-intestinul gros

I.2.INTESTINUL SUBTIRE

Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, si organul cel mai important al procesului de digestie prin functia motorie, secretorie si de absortie.

Se intinde de la sfincterul piloric pana la valvula ileoceala, unde se termina cu intestinul gros.

Prezinta doua portiuni:

a) DUODENUL care este pe peretele posterior al abdomenului.

b) JEJUNO-ILEONUL care este mobil.

DUODENUL

Este cuprins intre sfincterul piloric si unghiul duodenojejunal.Are o lungime de 25-30 cm. si forma unei potcoave in care este cuprins capul pancreasului.

Duodenului I se descriu 4 portiuni:

a) SUPERIOARA sausubhepatica sau tubul duodenal-este sediul de electie al ulcerului duodenal;

b) DESCENDENTA care prezinta in zona mijlocie ampula lui Vator, in care se deschid:

• canalul colector

• canalul pancreatic principal Wirsung

c) PORTIUNEA ORIZONTALA sau pervertebrala

d) PORTIUNEA ASCENDENTA sau lateroaortica.

JEJUNO-ILEONUL

Reprezinta portiunea mobila a intestinului.

Mobilitatea este asigurata de mezenter formatiune peritoneala, care il leaga de peretele posterior al trunchiului.Este cuprins intre flexura duodeno-jejunala si flexura ileo-cecala, care corespunde 6-8 m., din care cauza este udat, formand ansele intestinale.

Prezinta 2 portiuni:

a) jejunul care continua duodenul

b) ileonul care se coninua cu intetestinul gros.

I.3 VASCULARIZATIA SI INERVATIA INTESTINULUI SUBTIRE

VASCULARIZATIE

Intestinul subtire este bogat vascularizat.Duodenul primeste ramuri din artera hepatica, din artera mezenterica superioara prin arterele pancreatico-mezenterica superioara si inferioara.

Jejuno-ileonul este vascularizat de artera mezenterica superioara prin arterele jejunale si arterele ile ace.

INERVATIA

Prezinta aceleasi caractere ca la stomac, fibrele nervoase provenind din plexul solar si mezenteric superior. Aceste fibre sunt simpatice si parasimpatice la formarea plexului subseros, plexului Awerbach, in grosimea tunicii musculare si plexului Meissner, asezat in submucoasa.

I.4.INTESTINUL GROS

Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv, continuand intestinul subtire si se intinde de la vlvula ileo-cecala pana la orificilu anal.

Are aproximativ lungimea corpului (1.40-1.80 m); la portiunea initiala lumenul este de circa 7 cm si merge descrescand catre partea terminala, unde ejunge de 3,5-4 cm.

Intestinul gros prezinta trei portiuni:

a) CECUL

b) COLONUL

c) RECTUL.

I.5 VASCULARIZATIA SI INERVATIA INTESTINULUI GROS

VASCULARIZATIE

Cecul si colonul primesc ramuri de la arterele mezenterica superioara si inferioara.

Rectul este vascularizat de arterele hemoroidale mijlocie si inferioara- ramuri ale arterei

hipogastrice.

Venele intestinului gros se constituie la nivelul tunicii mucoasei, al tunicii musculare si formeaza, dupa ce au parasit tunica seroasa, cele doua vene (superioara si inferioara).

INERVATIA

Colonul ascendent este inervat de plexul mezenteric superior, restul colonului de plexul mezenteric inferior si de plexul hipogastric.

Acesti nervi formeaza si aici plexul Awerbach si plexul Meissner.

CAPITOLUL II

PROCESUL DE NURSING SAU DEMERSUL DE INGRIJIRE

DATE GENERALE:

DEFINITIE:

Este o meoda organizata si sistematica,care permire acordarea de ingrijiri individualizate.

Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape logic ordonate,avand ca scop obtinerea unor mai bune stari ale pacientului.

Procesul de ingrijire urmeaza cinci etape:

II.1 CULEGEREA DE DATE:

-ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa.

-este faza initiala,debutul procesului de ingrijire de la care incepe derularea acestui demers.

a) DATE STABILE

•informatii generale,caractristici individuale,gusturi personale si obiceiuri,evenimente biologice legete de sanatate,elemente fizice si nationale,reteaua de sustinere a pacientului;

b) DATE VARIABILE-legate de:

•stare fizica,temperatura,T.A., functii respiratorii,apetitul sau anxietatea,eliminarea somnului,miscarea,reactii alergice,inflamatii,infectii,durerea,reactii la tratament;

•conditii psihosociale-anxietate,stres,confort,inconfort,stare depresiva,stare de constienta,grad de autonomie,capacitate de comunicare,acceptarea sau neacceptarea rolului.

c) OBSERVAREA

•elementul primordial de baza pe care il foloseste asistenta pe parcursul activitatii.Pentru a fi eficace,observaia trbuie facuta cu multa atentie,asistenta trebuie sa-si dezvolte spiritual de observatie,trebuie deci pe cat posibil sa faca abstractive de propriile preocupari si sa se concentreze asupra pacientului si a tot aceea ce il inconjoara.

d) INTERVIUL

•este o forma speciala verbal care se desfasoara in intimidate,intre asistenta si persoanacare recurge la ingrijiri de sanatate.

Interviul este un instrument prin excelenta de personalizare a ingrijirilor,de cunoastere a personalitatii.

II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizate,este important ca ele sa fie analizate si interpretate.Analiza si interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de ingrijire.

Interpretarea datelor inseamna a da nou sens,a explica originea sau cauza problemei de dependent,adica a define sursele de dificultate.

Departajarea intre manifestarile de independent si manifestarile de dependenta(comportamente ale pacientului care-I favorizeaza satisfacerea nevoilor si comportamente ale pacientului care nu ii favorizeaza satisfacerea nevoilor).

Diagnosticul de nursing este o forma simpla si precisa care descrie raspunsul(reactia)persoanei,la o problema de sanatate.

COMPONENTE ALE DIAGNOSTICULUI DE NUSRING:

1.Probleme de dependent a persoanei;

2.Cauza problemei de dependenta;

3.Semne si simptome.

•Diagnosticul de ingrijire este format din 3 parti si utilizeaza formula P.E.S.

P=problem de dependent

E=etiologies au cauza

S=semnele prin care se manifesta.

EXEMPLU:

P=alterarea eliminarii intestinale;

E=din cauza constipatiei

S=manifestata prin dureri la nivelul rectului, meteorism.

P=alterarea nevoii de a se misca

E=din cauza deficitului motor

S=manifestata prin diminuarea fortei musculare.

P=alterarea nevoii de a invata

E=datorita necunoasterii diagnosticului boli

S=manifestata prin ingrjorare, teama.

II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

DEFINITIE:

•Planificarea ingrijirilor inseamna stabilirea uniu plan de interventii,prevederea etapelor,a mijloacelor de desfasurare,cat si a precautiilor care trebuie luate.

Planul de interventie tine cont si de prescriptiile medicale si cuprinde doua component:

a)Obiective de ingrijire;

b)Interventia.

Planificarea presuoune stabilirea prioritatilor de ingrijire,dupa care se stabilesc obiectivele.Ierarhizarea nevoilor dupa Maslow,furnizeaza,de exemplu,o metoda de a stabili priritatile:

PRIORITATEA 1:nevoi fiziologice(respiratie,circulatie,nutritive,hidratare,eliminare,temperatura,

confort fizic);

PRIORITATEA 2:nevoi de securitate(pericole din mediul inconjurator,frica);

PRIORITATEA 3,4,5:nevoia de a simti dragostea,de a nu fi izolat.

•Asistenta,trebuie sa formeze obictive pornind de la sistemul S.P.I.R.O.:

S=SPECIFICITATE-''CINE'' face actiunea?

P=PERFORMANTA-''CE'' face pacientul?Ce se poate face pentru pacient?

I=IMPLICARE-''CUM'' se face actiunea,in ce fel face pacientul actiunea?

R=REALISM-''CAND'' in ce moment se face actiunea?

O=OBSERVABIL-''IN CE MASURA'' se face actiunea?

EXEMPLU:

S=Ca domnul M.G sa efectueze miscari usoare;

P=Ca domnul M.G sa inteleaga si sa efectueze;

I=Ca domnul M.G sa mearga cu ajutorul asistentei;

R=Ca domnul M.G sa efectueze el insasi toaleta regiunii afectate dimineata si seara, inainte de culcare.

INTERVENTIA:

Alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a actiona pentru a corecta problemele de dependent ale pacientului.

EXEMPLU:

-asistenta favorizeaza adaptarea pacientului la noul mediu;

-furnizeaza informatii clare si precise asupra ingrijirii programate;

-asigura un climat cald, de securitate;

-il invata tehnici de relaxare;

-face masaj al spatelui, mainilor, picioarelor;

-evalueaza caracteristicile durerii(localizare, intensitate, durata, frecventa);

-pentru diminuarea durerii auta persoana in activitatile zilnice:alimentative, hidratare, igiena, mobilizare, administrarea medicamentelor, mentioneaza rezultatele investigatiilor.

II.4 EXECUTAREA INGRIJIRILOR

•In cursul ingrijirilor(igiena,tratament)asistenta se intretine cu pacientul,il asculta,raspunde la intrebarile sale,imparte cu el povara bolii si comunica acestuia intelegerea sa empatica.

•In vederea executarii unor ingrijiri potrivite fiecarui pacient,asistenta trebuie sa sties a aplice mai multe metode de actiune care sa usureze suferintele persoanei bolnave sis a ii asigure plus de confort si o stare de bine.

•Executarea ingrijirilor este un moment potrivit pentru asistenta care vrea sa invete,sa informeze pacientul asupra problemelor sale de sanatate,asupra tratamentului sau.

EXEMPLU:

Administrarea de medicamente,sondaj vezical,clisma evacuatoare.ajuta pacientul pentru a-si face ingrijirile igienice,pregateste pacientul pentru explorari functionale,pregateste psihic pacientul,explica pacientului fiecare manevra medicala,pentru ca acesta sa aiba incredere in echipa de ingrijire.

Invatarea pacientuli este un act de ingrijire essential si necesar.Aceasta invatare poate sa fie specifica(ex:a invata pacientul cum sa se alimenteze,cum sa-si faca toaleta regiunii afectate)sau poate sa contina sfaturi practice.

II.5 EVALUAREA INGRIJIRILOR

Evaluarea este o conditie absoluta a calitatii ingrijirilor.Ea consta in a adduce o apreciere asupra progresului pacientului in raport cu interventiile asistentei.

Daca interventiile planificate nu si-au atins scopul,atunci trebuie sa stim de ce nu avem rezultatul scontat si trebuie sa stim sa corectam situatia.

Evaluarea trebuie sa se faca cu regularitate,la diverse intervale.

EXEMPLU:

Domnul M.G sa efectueze miscari active cu ajutor in 24 h.

EVALUARE:

Domnul M.G efectueaza miscari active in intervalul fixat.

EXEMPLU:

Domnul M.G sa sepoata alimenta normal in 12 h.

EVALUARE:

Domnul M.G is recapata apetitul dupa amendarea greturilor in intervalul de timp fixat.

•Deci,evaluarea se face pe tot tipmul ingrijirii,permitand reajustarea obiectivelor si modificarea interventiilor daca obiectivul nu a fost atins.

CONCLUZIE

''PROCESUL DE INGRIJIRE ESTE UN PROCES CICLIC SI PERMANENT REINNOIT.''

II.6 MANIFESTARI DE DEPENDENTA

a) DUREREA

•cel mai constant semn prezent de la debut, se datoreaza disturbiei intestinale si hiper-peristaltisnului situat in amonte de obstacol in ocluziile prin obstructie si ischemiei intestinale acute, determinata de intreruperea circulatiei in ocluziile prin strangulare.

Debutlu durerii este de regula brusc sau precedat de o suferinta mai mult sau mai putin indelungata, manifestata prin:

•colici abdominale;

•crize subocluzive;

•pierdere ponderala.

DUREREA DE TIP COLICATOV, este insotita de:

•anxietate;

•paloare;

•transpiratii.

DUREREA

-localizata in flancul si fosa iliaca stanga sugereaza un volvulusului de sigmoid;

-localizata in flancul si fosa iliaca dreapta sugereaza o invaginatie ileo-cecala;

-periombilicala sugereaza o ocluziile intestinului subtire;

-cu iradiere dorsala si lombara este caracteristica volvulusului de intestin subtire.

b) VARSATURILE

•sunt mai putin constante decat durerile:

1.VARSATURI SUBFLEXE-cu continut gastric(miros acru, acid, cu resturi alimentare recrute sau partial digerate).

2.VARSATURILE DE DESCARCARE-consecinta antiperistaltismului cu aspect de staza, bilioase, sfarsind ca varsaturi fecaloide (continutul lor aprtin ileonului terminal sau colonului);

3. VARSATURI DE TIP REGURGITATIE-fara efort sau ''prin prea plin'' caracteristice disturbiei atona a ocluziilor prin obstructie.

INTALNIM IN:

OCLUZIILE PRIN STRANGULARE-varsaturi precoce;

OCLUZIILE PRIN OBSTRUCTIE-varsaturi tardive;

OCLUZII INALTE DUODENO-JEJUNALE-varsaturi precoce, frecvente cu caracter bilios

OCLUZII JEJUNO-ILEALE MEDII-varsaturi abundente, de culoare bruna, cu miros fecaloid.

OCLUZII ILEALE DISTALE-varsaturi tardive, putin abundente, de culoare maronice, negriciase, fecaloide.

OCLUZII COLICE.

c) INTRERUPEREA TRANZITULUI INTESTINAL-pentru materii fecale si gaze, este semnul definitoriu al ocluziei intestinale.

Daca sediul ocluziei este mai inalt, bolnavul poate avea emisiuni de gaze si mai ales de materii fecale din portiunea inferioara a intestinului.

Uneori scaune sangvinolente, in cazul tumorilor intestinale.

La copii mici, scaunele sangvinolente pot demonsra o ocluzie prin invaginatie intestinala.

Cnstipatia alterata caracteristica ocluziei intestinale est determinata de o tumoare.

d) METEORISMUL ABDOMINAL:

-este intens, difuz si omogen in ocluziile dinamice si in cele joase;

-lipseste in ocluziile inalte prin stangulare (ocluziile cu abdomen plat);

-meteorism cental cu abdomen globulos, orientat anterior, cu flancuri nedistruse, suple, caracteristic ocloziilor intestinului subtire;

-meteorism asimetric localizat in hipocondrul si flncul drept, traduce uv volvulus de ac-ascendent;

-meteorism asimetric localizat in fosa iliaca stanga spre hipocondrul drept, caracteristic volvulusului de sigmoid.

e) CLAPOTAJUL INTESTINAL

•pune in evidenta un zgomot caracteristic celui pe care il face lichidul amestecat cu aer, zgomot hidroaeric, care demonstreaza imposibilitatea de evacuare a continutului intestinal.

II.7 SURSE DE DIFICULTATE

DE ORDIN FIZIC:

a) alimentatie si hidratare insuficienta;

b) constipatie;

c) transpiratie;

d) diminuarea tonusului muscular;

e) oboseala;

f) neputinta;

g) slabire;

h) varsaturi;

i) incetinire circulatorie.

DE ORDIN PSIHOLOGIC:

a) anxietate;

b) neliniste fata de diagnostic, tratament, proceduri de dignostic;

c) necceptarea bolii.

DE ORDIN SOCIOLOGIC:

a) mediu necunoscut;

b) mediu neadecvat(temperatura, zgomot, mirosuri);

c) evenimente amenintatoare(anestezie, spitalizare, interventie chirurgicala);

d) neadaptarea la un rol(de a fi bolnav).

II.8 INTERVENTII SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE

1. Evaluarea caracteristicilor durerii: localizare, intensitate, durata, frecventa, factorii care-I amplifica sau diminua intensitatea;

2. Observa pozitia de protectie adoptata de persoana;

3. Utilizeaza mijloace suplimentare pentru reducerea durerii, bai calde, punga de gheata;

4. Administreaza medicamente antialgice, antiermetice si solutii perfuzabile pentru hidratare;

5. Ajuta persoana in activitatea zilnica, alimentatie, igiena, mobilizare, si progresiv lasa persoana sa le indeplineasca singura;

6. Inaintea oricarei examinari sau tratament, aduce la cunostinta persoanei, asupra caror semne trebuie sa fie mai atenta si ce va simti;

7. Mentioneaza rezultatele investigatiilor;

8. Acorda persoanei si apartinatorilor timp suficient pentru a integra informatiile primite in sistemul lor de valori si cultura inainte de a lua o decizie;

9. In timpul ingrijirilor ii explica ce I se face sau ce I se va face, intr-un limbaj pe care il intelege;

10. Se informeaza si i se explica persoanei diferitele proceduri preoperatorii(asepsia, medicatia, restrictia de alimente, sonde, vezicale, si nazogasrice, clisme, etc);

11. Se explica procedura chirurgicala, procedurile postoperatorii(sala de trezire, ingrijirile intensive, comtrolul durerii, pozitiile, etc);

12. Se dau informatii corespunzatoare in legatura cu masurile de prevenire a complicatiilor postoperatorii. Se explica bolnavului cum sa participe la ingrijirile postoperatorii(sustinerea plagii cand tuseste, exercitii ale membrelor inferioare, exercitii respiratorii, mobilizare);

13. Se dau informatii relative la pansament, tulburari de dren, aparate de monitorizare;

14. Se discuta despre adaptarea la regimul terapeutic, astfel incat sa-si castige increderea in fortele proprii;

15. Se solicita pacientului sa-si exprime preocuparea si sa puna intrebari in vederea clarificarii problemelor si diminuarea anxietatii.

CAPITOLUL III- COLABORAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII

RECOLTAREA SANGELUI

Sangele se recolteaza pentru examene:

-hematologice;

-biochimice;

-bacteriologice;

-parazitologice;

-serologice.

Recoltarea se face prin :

-intepare -la adult:pulpa degetului, lobul urehii;

-la copil: fata plantara a halucelui, calcai

-punctie venoasa;

-punctie arteriala;

III.1 RECOLTAREA SANGELUI CAPILAR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

-hemoleucograma, hemoglobin, tip de sangerare, timp de coagulare, examen parazitologic;

-grup sanguine.

RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE HEMATOLOGICE

Sedimentarea:

-asezarea progresiva a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sange necoagulabil lasat in repaus ( fenomen fizic).

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH):

III.2 EXAMENE RADIOLOGICE

PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU RADIOSCOPIE, RADIOGRAFIE

Examenul radiologic al abdomenului

-facut ''pe gol'' arata ca intestinal este plin de gaze si de lichid intestinal. Se creeaza imaginea radiologica de nivele hidroacrice, in cuiburi de randunica- gaze care plutesc deasupra lichidului.

III.3 RECOLTAREA URINEI

III.4 PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORAREA

RADIOLOGICA gastro-intestinala

Examinarea radilogica a tubului digestive se efectueaza dupa administrarea unei substante de contrast pe cale orala sau rectala.

Scop: studierea morfologiei si functionalitatii organelor tubului digestive pentru stabilirea diagnosticului ( gastrite cornice, ulcer gastro-duodenal, tumori ale tubului digestiv). Examinarea radiologica este contraindicate lapacientii casectici, in stare grava, adinamici, care sufera de tromboze, ileus, in perforatia tubului digestive cu hemoragie gastro-intestinala acuta, in peritonita acuta, precum si la femeile gravid in prima jumatate a sarcinii.

EXAMENELE DE LABORATOR

• Examenele de laborator releva, in functie de gravitatea ocluziei, date importante in deosebi pentru urmatoarele constant:

-HEMOGRAMA- arata un numar mare de hematii si un hematocrit crescut. Aceasta se datoreaza hemoconcentratiei prin pierderea de plasma, care iese din circulatie in lumenul intestinal si in cavitatea peritoneala.

-In acelasi fel-nu ca fenomen inflamator-trebuie interpretata si leucocitoza-de cele mai mlte ori crescuta si ea.

-Se remarca, de asemenea, o tulburare a constantelor ionice: scade clorul, creste potasiul si azotul.

-Proteinele sanguine scad adeseori foarte mult

•Se fac examinari de urgent:ionograma, rezerva alcalina, azotemie, leucocite

CAPITOLUL IV- COLABORAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE MEDICALE DE INGRIJIRE

PREGATIREA PREOPERATORIE

1.Pregatirea fizica si psihica a pacientului;

2.Pregatirea generala: A. Bilant alinic;

B.Bilant paraclinic;

3.Pregatirea pentru operatie (sau ingrijiri preoperatorii)

PREGATIREA FIZICA SI PSIHICA A PACIENTULUI

Ajunsi in sectia de chirurgie, pacientilor trebuie sa li se asigure confort fizic si psihic.

Pacientii internati sunt agitate, speriati, inhibati de teama interventiei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere, de moarte.

Asistenta medicala are obligatia, ca prin comportamentul si atitudinea ei sa inlature starea de anxietate in care se gaseste pacientul ininate de operatie:

-sa-l ajute pe bolnav sa-si exprime ( gadurile, grijile, teama );

-sa-i insufle incredere in achipa operatorie;

-sa-i explice ce se v-a intampla cu el in timpul transportului si in sala de preanestezie; cum v-a fi asezat pe masa de operatie; cand v-a parasi patul; cand v-a primi vizite etc.

-sa-l asigure ca v-a fi insotit si ajutat.

Asistenta medicala si toata echipa de ingrijire trebuie sa fie pregatita pentru un raspuns sigur si incurajator la intrebarea inevitabila " ce credeti, mai ma fac bine?"

Uneori, de acest raspuns v-a depinde starea lui de liniste interioara.

Starile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire trebuie sa fie disimulate fata de pacient.

Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism, siguranta si promtitudine la solicitarile tuturor pacientilor, incat acestia sa capete incredere in serviciul in care a fost internat.

Prin atitudinea ei, nici distanta, dar nici familiara, nici dura dar nici cu slabiciune, binevoitoare, dar si autoritara, v-a reusi, cu siguranta, sa inspire pacientilor incredere.

Daca:

-ea nu v-a manifesta : rabdare, pricepere, in conducerea unei discutii de inceput, menita sa incurajeze bolnavul;

-obisnuinta si rutina manifestate prin scepticism si insensibilitate nu sunt combatute;

-aspectul exterior nu v-a arata spbrietate si demnitate;

-milbajul folosit nu v-a fi adecvat, pe intelesul celui cu care sta de vorba ( increderea pacientului v-a scadea si starea lui psihica v-a fi defavorabila ).

PREGATIREA GENERALA

PREGATIREA PENTRU OPERATIE

Se face in functie de timpul avut la dispozitie si de starea generala a pacientului.

A. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT

B. TIMP SUFICIENT, PACIENT DEPENDENT

-este obligatoriu 2 toalete generale la pat, in 24 de ore ( daca este posibil, cu sapun antiseptic);

-in rest, pregatirea este aceeasi ca pentru pacientul independent.

C. PREGATIREA PACIENTULUI IN URGENTE CHIRURGICALE

-dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie, pregatirea pacientului se cface in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor;

•pregatirea consta in:

-spalarea cu apa calda si sapun, nuam ia zonelor cu risc;

-raderea, cu atentie, pentru a nu provoca escoriatii;

-badijonarea zonei cu antiseptic colorat;

-eventualele plagi prezente se vor pansa si se vor proteja foarte atent;

-golirea continutului gastri, prin spalatura gastrica ( daca este cazul);

-in rest, pregatirea preoperatorie este aceeasi ca pentru pacientul independent.

ROLUL MORAL AL ASISTENTEI MEDICALE

In general, pentru pacient nu exista interventie chirurgicala "minora", o operatie fiind o experienta noua, pe care o traieste bolnavul.

Teama ii face pe unii pacienti sa refuze operatia, sub pretextul ca ar dori sa mai incerce cu tratament medicamentos, sau ca doresco amanare pentru rezolvarea unei probleme personale.

In acest sens, rolul asistentei este de a-l linisti pe pacient si de a-i da incredere.

Aceasta se realizeaza prin:

•modul de a vorbi cu pacientul;

•asigurarea ca anestezia si interventia sunt benigne;

•exemple de reusita a unui operat cu aceiasi interventie;

•mentinerea calmului,antrenand si vecinii de salon

SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE SI INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTILOR OPERATI

Supravegherea postoperatorie a pacientului incepe din momentul terminariiinterventiei chirurgicale, deci inainte ca el sa fie transportat in camera. Din acest moment, operatul devine obiectul unei atentii constante, pana la parasirea spitalului.

SUPRAVEGHEREA OPERATULUI

Este sarcina fundamentala a asistentei medicale. Supravegherea este permanenta, in vederea depistarii precoce a incidentelor si complicatiilr postoperatorii.

Prezenta permanenta langa pacient permite asistentei medicale ca, pe langa elementele de supraveghere indicate de chirurg si anestezist, sa sesizeze orice alte mici modificari si acuze subiective ( durerea) si sa administreze, la timp, tratamentul prescris, evitand initiativele personale, fara a tine cont de responsabilitatile celorlalti membri ai echipei.

INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTILOR OPERATI

De calitatea si minutiozitatea acestor ingrijiri depinde in, mare masura, evolutia postoperatorie si absenta complicatiilor.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PERIOADA POSTOPERATORIE

CAPITOLUL V- ACTE DE TRATAMENT

TRATAMENTUL OCLUZIEI INTESTINALE

Cuprinde tratament:

-igienodietetic

-medicamentos.

Tratamentul pentru ocluzia intestinala are loc de obicei, in spital.

Pacientul nu are voie sa consume alimente, astel ca el va primi fluide intravenos, pentru a i se mentine tensiunea arteriala normala si a preveni deshidratarea.

La ocluziile intestinale este incercat mai intai tratamentul nechirurgical, apelandu-se la clisma.

Se pot administra medicamente pentru ameliorarea durerii si varsaturilor, dar si pentru reducerea secretiei gastrice.

Tratamentul chirurgical este necesar cand cel medicamentos esueaza in rezolvarea obstructiei.

Ca urmare a ocluziilor si mecanismelor multiple ale ocluziilor, tratamentul acestora presupune solutii variate.

Datorita evolutiei rapide a fenomenelor, in ocluzie, tratamentul este implicat urgent, dupa o scurta reechilibrare a bolnavului.

Obiectivele tratamentului sunt:

-reechilibrarea bolnavului;

-deompresiunea bolnavului;

-rezolvarea cauzei de ocluzie;

-profilaxia recidivelor.

• Reechilibrarea bolnavului este obligatorie; se face atat pre- cat si post-operator, si se datoreaza tuturor aspectelor.

• Reechilibrarea hidrica- tine seama de pierderile lichidiene cantitative, evaluate obiectiv(aspiratie, diureza), se face prin perfuzii izotone de ser clorurat si glucoza, indoze de 30-50 ml/kg corp, pana la reluarea unei diureze normale(1 ml/min.)

• Reechilibrarea electrolitica- se face pe baza rezultatelor ionogramei, tinand seama de pierderile de sodiu, potasiu, clor si calciu, concomitent cu cea hidrica.

• Reechilibrarea nutritiva are drept scop acoperirea pierderilor proteice si energetice, urmare a varsaturilor si lipsei de alimentatie- se administreaza glucoza 5-10% i.v., solutii de lipide hidrosolubile, pentru a furniza cel putin 35-50 cal./kg corp/zi.

• In raport de cauzele si tulburarile functionale existente, se pot administra:alfa-beta blocante, antispastice, antitoxice, tranchilizante. In afara de acestea, trebuie combatuta sau prevenita septicitatea- prin administrare de antibiotice cu spectru larg pentru aerobi, si de Metronidazol pentru anaerobi; coagularea intra-vasculara prin administrare de anticoagulante(Heparina 15-20 u.i/zi).

Tratamentul igieno-dietetic

Regimul alimentar are rol important in tratarea bolii. Acesta trebuie sa cuprinda in special alimente ce contin fier, fructe, prune uscate oparite, salata. Alimentele trebuie introduse in cantitati mici, progrsiv, pentru a obtine toleranta lor, iar la cei care nu le suporta ca atare, sa le consume fierte, fara a renunta insa la cruditati.

Hipocrate parintele medicinii, scria cu doua milenii in urma: ''HRANA TA VA FI MEDICAMENTUL TAU.''

Vitamino-terapia isi gaseste inicatia datorita lipsei de aport si obstructiei acestora(Magneziu si Potasiu, vitamina B12).

Reechilibrarea hidroelectrolitica constituie obiectivul principal. Calea de administrare este numai cea endovenoasa, de aceea trebuie asigurata perfuzia.

Se incepe cu perfuzarea de glucoza 5% asociata cu ser fiziologic. Cantitatea necesara se stabileste in functie de hematocrit, tensiunea arteriala, presiunea venoasa centrala si semnele clinice.

In functie de ionograma sanguina se adauga clorura de potasiu si clorura de sodiu, sub controlul diurezei.

Asistenta medicala, printr-o observatie clinica justa si sustinuta asupra pacientului, are obligatia sa observe si sa consemne aspectul general al pacientului, aspectul pielii(ne ajuta sa cunoastem starea de hidratare sau deshidratare a organismului), tinuta, faciesul, mersul, starea psihica; sa urmareasca, atent si sistematic, necesitaile pacientului si manifestarile de dependenta generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa poata stabili obictive evaluabile pentru o ingrijire de calitate.

Se va urmari, masura si nota:tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, temperatura, diureza si scaunul.

Pentru determinarea diagnosticului sunt efectuate examene de laborator, ca:hematocrit, hemoleucograma completa, dar si examen radiologic.

Va fi supravegheata respiratia si se indica uneori oxigenoterapia pe sonda,deoarece se diminueaza distensia si imbunatateste functia respiratorie.

Fuctia renala trebuie urmarita strict, concentratia ureei urinare si eliminarea clorurilor putand fi considerate drept riterii in evaluare tratamentului.

Ameliorarea circulatorie si acoperirea pierderilor hidroionice duc la cresterea diurezei.

• Asistenta medicala va observa atent varsaturile pacientului, va nota cantitatea si continutul acestora(initial- continut alimentar, apoi bilios si in faza avansata-fecaloid).

• Aspectul bolnavului trebuie urmarit cu atentie(in ocluzia intestinala-bolnavul este dominat de astenie, tegumente uscate, globi oculari hipotoni, infundati in orbite, mucoase si axile uscate.

• Din punct de vedere cardiocirculator vor fi urmarite tensiunea arteriala(cu tendinta la scadere), zgomotele cardiace(asurzite), respiratia(se percep raluri bronsice).

• Se va observa constienta bolnavului(pastrata sau inlocuita cu torpoare, obnubilare); reflexele osteotendinoase(sterse) si musculatura(flasca).

• Va fi urmarita diureza(scazuta-retentie vezicala sau anurie) si examenul radiologic(care arata oprirea tranzitului baritat, nivele hidroaerice in abdomen).

• Asistenta medicala va educa pacientul privind regimul alimentar, pozitia, igiena si pregatirea pre- si post operatorie, daca e necesara, tratamentul si administrarea sa, necesitatea tehnicilor si inofensivitatea lor(recoltarea sangelui, radiografie, clisma evacuatoare).

• Asistenta medicala respecta prescrierea medicamentelor, facuta de medic, in foaia de observatie. Prescrierea cuprinde: numele medicamentului, doza(cantitatea si concentratia), calea de administrare, ora administrarii si durata tratamentului, administrarea in raport cu alimentatia(inainte, in timpul sau dupa masa).

=== Ocluzia Intestinala (1) ===

CAPITOLUL VI- STUDII DE CAZ

CAZUL I

CULEGERE DE DATE

Pacientul, M.C., in varsta de 35 de ani, domiciliat in Cernavoda, se prezinta in serviciul de chirurgie, acuzand absenta tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze de 7 zile, meteorism si disturbie abdominala, greturi si varsaturi de apriximativ 48 de ore, dureri abdominale in hipocondrul si periombilicale.

In momentul culegerii de date, adopta o pozitie antalgica datorita dudrerilor abdominale, De la pacient aflu ca in urma cu o saptamana, la o petrecere a consumat cantitate mai mare de sarmale si de atunci nu a mai avut scaun.

Este casatorit, are doi copii, sotia casnica, singurul venit il aduce dansul, fiind taximetrist.

Este nelinistit, deoarece nu a mai fost internat, nu stie nimic despre boala sa, ii este teama ca va sta mulp timp internat si nu isi va mai putea intretine familia. Tot de la pacient aflu ca nu a mai suferit de alte afectiuni si nu se mai putea alimenta din cauza fricii de varsaturi si a lipsei scaunului.

De 2 zile, din cauza disconfortului abdominal, nu si-a mai putut practica meseria.

In urma raciografiilor facute, la indicatia medicului, se interneaza cu diagnosticul-sindrom suboclusi.

CAZUL II

CULEGERE DE DATE

In data de 29.08.2004, pe sectia de chirurgie, se interneaza pacientul E.I., invarsta de 71 de ani, pensionar, nefumator, conditii de viata bune, locuieste impreuna cu sotia inru-un apartament cu 2 camere. I n urma cu aproximativ 14 zile a mancat struguri in cantitate mare, mai multe zile la rand, iar de atunci nu a mai prezentat scaun.

In momentul culegerii de date pacientul acuza:

– disconfort abdominal, dureri intense in hipogastru;

-rectale de dureriviolente la nivelul rectului;

-refuza sa se alimenteze din cauza greturilor si a faptului ca nu a mai avut scaun de 14 zile;

-pirderi de urina involuntare;

-iritarea tegumentului in regiunea anogenitale;

-este foarte nelinistit, anxios deoarece nu stie ce se va intampla cu el.

Este internat in sectia de chirurgie pentru interventie chirurgicala, deoarece, radiologic s-a constat ca pacientul prezinta fecalom obstructiv de dimensiuni foarte mari(ocluzie intestinala joasa).

CAZUL III

CULEGERE DE DATE

I.G. in varsta de 21 de ani, studenta, a fost internata pe sectia de chirurgie datorita durerilor intense in hipogastru s periombilicale, lipsa tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze, lipsa scaunului de aproximativ 5 zile.

De la pacienta aflu ca in urma cu zece zile a fost operata de apendicita. In momentul internarii, prezinta balonare abdominala, greturi si varsaturi, dureri abdominale difuze si apsare musculara.

In momentul culegerii de date, pacienta era operata de 12 ore de ocluzie intestinala. Aceasta adopta o pozitie antalgica datorita dureii locale, a periadei postoperatorii, acuza dificultate ia a se odihni, precizand ca din momentul revenirii in salon, dupa interventia chirurgicala, a adormit aproximativ o jumatate de ora, a avut senzatii de foame, sete dar si greturi, dificultate in a se misca datorita diminuarii fortei musculare. Este anxioasa, pentru ca nu credea ca o sa revina atat de repede la spital si ii este teama ca nu se va putea reface la timp pentru a fi alaturi de colegi la inceperea cursurilor(in momentul de fata fiind in vacanta).

Pacienta nu are suficiente cunostinte privind autoingrijirea pe perioada spitalizarii si la externare.

CAPITOLUL VII- FISE TEHNICE

OBSERVAREA SI MASURAREA RESPIRATIEI

MASURAREA PULSULUI

MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE

MASURAREA TEMPERATURII

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

GENERALITATI

CLISME EVACUATOARE

INJECTIA INTRAVENOASA

Locul injectiei il constituie muschii voluminosi, lipsiti de trunchiuri importatne de vase si nervi, a caror lezare ar putea provoca accidente. In muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:

-cadranul superoextern fesier – rezulta din intretaierea unei linii orizontale, care trece prin marginea superioara a marelui trohanter, pana deasupra santului inferior, cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale;

-cand pacientul e culcat, se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy ( punctual Smirnov este situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter; punctual Barthelmy e situate la unirea treimii care uneste splina iliaca antero-superioara cu extremitatea santului fesier);

-cand pacientul este in pozitie sezand, injectia se poate face in toata regiunea fesiera, deasupra liniei de sprijin.

PERFUZIA INTRAVENOASA

Introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a solutiei medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica si volemica a organismului.

SONDAJ VEZICAL

SONDAJUL VEZICALE LA BARBAT

BIBLIOGRAFIE

• CHIRURGIE: manual pentru cadre medii si scoli postliceale/ Silvan Daschievici, Mihai Mihailescu-Bucuresti, Editura Medicala, 2007.

• Urgente Medico-chirurgicale: sinteze/ Lucretia Titirca-Bucuresti: Editura Medicala.

• Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali: manual pentru colegiile si scolile postliceale sanitare/ Lucretia Titirca-Editura Viata Medicala Romaneasca.

• Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, editia II, 1996.

• Anatomia si Fiziologia Omului: manual pentru cadre medii/ Dr. Maria Albu-Bucuresti, Editura Corint, 1996.